Anul al 60-lea Nr.
65 Luni 8 Martie 1943
Contrifeuţkini pentru sprijinirea invalizilor
D. prof. Mihai Antonescu a toarele :
primt din partea d-nei Elena
Gh. Brătianu, următoarea scri-
eoar©:
„D-le vice-preşedinta,
lei 300.000 pentru opera ce în ­
Vă trim it alăturat suma de de război.
treprindeţi în folosul invalizilor recunoştinţei mele, nu numai
de război, în ce priveşte cu deo­ pentru contribuţia pe care o a-
sebire adăpostirea şi îngrijirea duceţi în opera de ocrotire a e‘
lor, în num ele copiilor moi: Ma­ roilor sfântului nostru război,
ria, Ioana şi Ion Brătianu, care dar şi pentru cuvintele dvs. ; ele
îşi dau seama ca şi noi toţi, că sunt o adevărată pildă de edu­
pe jertfele grele ale acestor v i­ care a copiilor dvs. cari poartă
teji se întemeiază nădejdile de numele făuritorilor României, în
reîntregire, desvoltare paşnică şi spiritul de datorie către Ţara lor
linişte a generaţiilor viitoare ale şi
ţării lor.
Primiţi, vă rog, încredinţarea iubirea de Ţară, pentru a ne îm­
deosebitei mele consideraţii şi plini drepturile şi asigura viito­
a celor mai alese sentimente,
(ss) ELENA GH. B R A TIA N U “
M. Anţonescu a răspuns urmă­
La această scrisoare d. prof. respectului meu de totdeauna,
C O M O
Intr’o conferinţă ţinută zilele a-
cestea la Ateneul Român, d. prof.
I. Simionescu, preşedintele Acade­
miei Române, reia o problemă şi
lansează o cnemare prea des uitată,
„întoarcerea spre noi înşine”.
Nu vorba numai de învăţătura
delphică a lui „cunoaşte.te pe tine
Însuţi”, în înţelesul adâncirii, de
fiecare dintre noi, a tainelor fiinţei
noastre, ci de o îndrumare pe plan
naţional „spre noi înşine”.
Mirajul occidentului, cu a sa ci­
vilizaţie a ultimului veac, ne-a a-
tras intr’o măsură care nu ne-a
mai dat răgazul şi nu ne-a mai lă­
sat perspectiva de a confrunta bo­
găţiile noastre spirituale, posibili,
tăţile noastre proprii, cu ceeace
venea de aiurea, pentru a importa
numai ceeace ne lipsea, sau ce ne
era superior şi a adapta învăţătu­
rile noui la structura noastră pro-
prie.
Departe de noi gândul de a nega
foloasele învăţăturilor străine şi
mai ales ale unei tehnici de care
avem încă mnltă nevoe. Dar acea­
sta nu înseamnă a nesocoti posibi­
lităţile de aclimatizare a acestor
învăţături, de armonizare a lor cu
cele autohtone
Veacuri de luptă şi de muncă pe
acest pământ, au plămădit sufletul
acestui neam dintr’un aluat care e
altfel decât al altor neamuri. Din
viaţa de fiecare zi, din întâmplările
naturii şi din purtarea oamenilor,
el a tras învăţături cari i-au des-
legat pe rând multe taine. Le-a
păstrat cu sfinţenie, ca datini, cre­
dinţe şi obiceiuri, sau le-a transmis
G MIFESTAŢIE ROMÁNOMMÁ
(U rm a re d in p a g . l-a )
d-sa — trebue să ţinem seama
de puterea de asimilare a rasei
iberice, menţionând astfel că în
epoca romană numeroase perso­
nalităţi ca Traian, Adrian, Teo-
dosiu, Seneca şi alţii au pornit
de pe meleagurile spaniole.
Conferenţiarul arată mai de­
parte, eu date istorice, procesul
de asimilare pe care l-au suferit
vizigoţii şi musulmanii cari au
năvălit în Peninsula Iberică.
Puterea creştină a însemnat
pentru Spania punctul de conto­
pire a elementelor culturii occi­
dentale cu cele orientale.
Regii catolici au trebuit să
lupte împotriva prejudecăţilor, a
tradiţiei atât de puternice şi a
frământărilor politice interioare,
care ameninţa unitatea ţării. în­
cetul cu încetul, deosebirile în­
tre Spanioli şi streinii s’au redus
la una singură : aceea de creş­
tini şi de necreştini. In Spania şi
azi, copilul nebotezat se numeş­
te ,jnaur‘.
Cucerirea Grenadei a fost ul­
tima etapă a întregirii teritoriale
prin campanii grele care ca şi în
războiul modern se întrerupeau
în vremurile crâncene de iarnă.
Capitularea Grenadei înregis­
trează gesturi cavalereşti, numai
graţie tactului de care au dat do­
vadă regii catolici
Aceasta s’a făcut fără să se
dea loc la revolte.
Reformele şi invenţiile introdu­
se de aceşti regi au fost întâi de
toate de ordin practic, adică s’a
procedat la desfiinţarea bandelor
de boţi, s’a organizat o justiţie şi
un regim municipal şi în sfârşit,
s’a asigurat pacea interioară. In
ceeace priveşte finanţele, privi­
legiile nobililor au fost din ce în
ce roşi reduse, procedându-se la
un recensământ public caua a
permis o justă distribuire a im­
pozitelor.
Dintre aceşti regi care au pro-
ectat deasupra Spaniei un ori­
zont cu totul deosebit, amintim
pe Regina Isabela, care a fost nu
numai o admirabilă administra­
toare, ci şi o femeie de cultură şi
de iniţiativă; un suflet deschis şi
o adâncă cercetătoare a tuturor
problemelor care se puneau în
acea vreme.
Numai aşa se explică reuşita
lui Columb.
In îmeheere, d. ministru al
Spaniei face un paralelism între
România şi Spania, evidenţiind
destinul acestor două popoare,
ambele create prin cuceriri ro­
mane şi ambele reuşind să apere
Europa de ameninţarea slavă şi
musulmană, rezistând astfel ca
nişte ziduri neclintite tututror a-
raeninţărilor.
încă din începuturile istoriei
acestor două popoare, vom apro­
pia tipul lui Decebal de acel al
TEATRUL C O M E D I A
P ir. SICA A LEXAND RESCU
MARŢI 9 MARTIE
P R E M IE R A
V a s iliu B irlic
O COM EDIE EXTRAORDINARA
SE CAUTA 0 PERECHE
Com edie în 3 a cte d e le a n d e L etraz, T rad, d e S ică A lex an d rescu
VASILIU BIRLIC şi MAROETA SADOVA
JULES CAZABAN, VIRGINtCA POPESCU
NIC. SĂVULESCU
(dela T. N aţio n al)
IONEL ŢÂRANU
„Onorată Doamnă,
Am primit scrisoarea dvs. şi
darul de 300.000 Iei pentru în­
grijirea şi adăpostirea invalizilor
Vă rog să primiţi expresiunea
un îndemn pentru toţi copiii şi
pentru toţi Românii, ca să-şi
unească grijile, răspunderea şi
rul Neamului.
Primiţi, vă rog, încredinţarea
(ss) MIHAI ANTONESCU
I N 'F I E C A R E
A R A a unuia dintre cei mai nobili fii
din gură în gură sub forma mitică
de basme, ori sub haina atât de
simplă, dar atât de cuprinzătoare a
proverbelor. Observaţii şi expe­
rienţe noui le-au verificat, le-au
modificat, le-au întărit sau le-au
înlocuit. Şi astfel s’a alcătuit o ne­
preţuită comoară de învăţătură şi
de înţelepciune.
Proverbele mai ales,
perle de cugetare, a căror strălu­
cire singură e deajuns a ne lumina
conştiinţa la orice impas, arătân-
rămân
du-ne drumul cel drept, îndruma­
rea cea mai curată. In plămada lor
s’a frământat experienţa a zeci de
generaţii, cristalizând în cuvinte
simple, învăţături de o rară adân­
cime. Intr’însele găsim interpre.
tarea fenomenelor naturii, sfaturi
şi îndrumări cum să ne purtăm cu
semenii noştri, cum să ne îngrijim
avutul; precepte de morală, de
drept, de educaţie, exaltarea spre
eroism alături de
denţei, — toate
cumpăna pru­
izvorând dintr’o
concepţie de armonie din credinţa
intr’o ordine morală superioară,
tinzând spre. perfecţiune, spre
Dumnezeu. „înţelept ca un pro­
verb’’ spune poporul, conştient de
această comoară pe care i-au lă­
sat-o înaintaşii, socotind proverbul
drept expresia cea mai înaltă a în­
ţelepciunii.
In sufletul poporului nostru se
află o comoară tăinuită, care scoa.
să la lumină va aduce atâtea lu­
ciri de nestemate, cât să dureze
nepieritoare diademă neamului în­
treg.
« LIVIU MIRESCU
WM 'IWU' Iliim*«»IUIBWţ
lud Viriato, amândoi rezistând
curajos ameninţării trupelor ro­
mane. In sfârşit, luptele lui Mir-
cea cel Bătrân se aseamănă Ci-
dului nostru şi Curajosul Cisne­
ros are multe puncte comune ou
Ştefan cel Mare, în timp ce Fer­
dinand Catolicul, ne face să ne
gândim la Mihai Viteazul, cel
dintâi care a realizat unitatea
naţională a României.
Deşi românii, reprezintă ele­
mentar latin în mijlocul unor a-
meninţări permanente, ei au reu­
şit totuşi prin bravura, credinţa
şi cultura lor, să rămână o in­
sulă inexpugnabilă a latinităţii.
Acesta este sensul luptei pe care
o duc azi soldaţii români care
uimesc lumea prin eroismul lor
împotriva aceloraşi hoarde cu
care am luptat şi nod acum pa­
tru an;i.
Nu pot termina această confe­
rinţă, a accentuat Contele de
Casa Rojas, fără să adresez ulti­
mele cuvinte diviziei albastre
care alături de soldaţii români
dovedeşte eroismul Spaniei şi
face onoare trecutului nostru
istoric.
Excelenţa Sa încheie spunând;
„Trăiască România, trăiască Spa­
nia !“.
întreaga asistenţă a sublimat
conferinţa distinsului bărbat de
stat al Spaniei cy vii şi prelun­
gite aplauze.
❖
La această conferinţă au luat
parte d-nii: prof. Ion Petrovici,
ministrul culturii nationale cu
d-na : ing. Constantin Buşilă, mi­
nistrul lucrărilor publice şi al co­
municaţiilor ; p r o f Alexandru
Mereu, ministru subsecretar de stat
la propaganda naţională ; dr. Con­
stantin Dănulsscu, subsecretar de
stat al muncii ; Petre Strihan, sub­
secretar de stat al afacerilor inter­
ne; Titus Dragoş, subsecretar de stat,
al românizării ; general Victor Ilie­
scu, subsecretar de stat la pregă­
tirea extraşcolară ; d-na şi d-rele
contese de Casa Rojas ; Bova Scop-
pa, ministrul Italiei, Ed. Palin,
ministrul Finlandei ou d-na ; Tru-
elle, ministrul Franţei ; Ponti, în­
sărcinatul de afaceri al Argentinei;
Merry del Val, secretarul de legaţie
ai Spaniei ; Ben-eyto, consulul Spa­
niei cu d-na; Torella, secretar de
legaţie al Spaniei; Basdevant, se­
cretar de legaţie al Franţei ; Erze-
govici, ataşat de presă el Croaţiei;
Juan Manuel dela Aldea, ataşat de
presă al Spaniei, cât şi d-nid :
Stedian Popescu. fost ministru ;
Davidescu, ministru plenipotenţiar;
F Nanu, rmn’stru plenipotenţiar ;
Ion Th Floreseu, fost ministru ;
I. Lugosianu, fost m’nistru ; prof-
C. Chiritescu; prof. Gh. Oprescu;
dr. Ionescu-Siseşti ; d-na Martha
Bibescu; Jean Mouton, directorul
Institutului francez; d-na şi d,
lanculescu; Ion Pillát; prof Mihai
Isbăşescu; prof. Alexandru CicsrS-
nestu precum şi numeroase perso­
nalităţi din lumea noastră intelec­
tuală.
(d ela T. N a ţio n a l în re p re z e n ta ţie )
ŞI
MIM! ENÄCEANU,
Regia: SICĂ ALEXANDRESCU
CÚ T I M ICĂ, V A S IL IU B IB L IC ,
S ilv ia D u m itre sc u , A u ra F o -
tin o , V ic to ria M ierleseu şi
IO N EL ŢARANU
U ltim ele 2 sp e ctaco le
M A TIN EU o r a 3.30.
SEARA o ra 7.30
UNIVERSUM
M o a r te a e r o i c ă
a Comandantului aviaţiei italiene depe frontul
de răsărit
„General Soldat“ aşa l-au po­
reclit ostaşii săi, tot sub această
denumire a fost cunoscut de tru.
pele germane şi române şi tot ast­
fel ne-a prezentat eroica figură a
Generalului de aviaţie Enrico Pezzi,
domnul Arturo Profili, locotenent
aviator şi corespondent de război,
subalternul său pe frontul rusesc şi
pe celelalte fronturi, când în ziua
de 2 Februarie ne.a vorbit despre
„LL“ la radio.
Figură legendară de erou coman­
dant de elită şi un nepreţuit ca­
marad. Acesta a fost Generalul a-
viator Enrico Pezzi. Neobosit în
îndeplinirea îndatoririlor sale, era
tot atât de neobosit şi In a căuta
să aducă o notă de veselie sau
chiar duioşie în legăturile pe care
le avea cu subalternii săi.
Ca toţi oamenii mari, ca toţi a-
devăraţii eroi a înfruntat moartea
pentru a-i smulge din ghiară, via­
ta camarazilor săi de arme.
ZI
Italia a dat încăodată,
său de sânge pentru făurirea Eu­
ropei de mâine şi pentru aceasta
obolul
nu s‘a dat înapoi dela, saorificiul
ai săi.
Ca soldat a trăit în nenumărate
campanii pe care le-a făcut în Eu­
ropa şi în Africa şi ca soldat a
ştiut să dispară, lăsând în urma
lui numai regret.
Zile şi nopţi întregi, aviatorii Iui
l-au căutat atât în teritoriu inamic
cât şi în spatele liniilor aliate. Cu
tut timpul nefavorabil pentru zbor,
cu tot tirul artileriei inamice anti­
aeriene îndârjită de faptul că apa­
ratele italiene coborau aproape de
tot de pământ, în speranţa că vor
putea găsi un cât de mic indiciu
asupra soartei generalului lor, a-
viatorii, cu o încăpăţânare specifi­
că oamenilor cari au pierdut o
fiinţă dragă, îşi luau pe rând sbo-
rul. Comandantul lipsea,
neapărat regăsit!
trebuia
Nimeni nu vroia să creadă că
„el“ nu se va mai reîntoarce. Fie­
care trăia cu speranţa că era ple­
cat numai într'una din obişnuitele
sale turnee de inspecţie. Cu o scuză
sau alta, toti piloţii se regăseau di­
mineaţa la Comandant.
nici o vorbă, să-l mai caute.
intrebau
de „el“ şi se porneau din nou, fără
Dacă din întâmplare întâlneau
in văzduh un avion duşman, atunci
tăbărau asupra lui şi intr’o luptă
pe viaţă şi pe moarte căutau să
răzbune pe Generalul lor care nu
se mai reîntorcea.
Popotarul mergea cu convingerea
sa că Generalul se va reîntoarce
în curând până într’acolo, încât
timp de o săptămână încheiată, zi
de zi. masă de masă, îi pregătea
mâncarea lui preferată : rasol cu
orez, spunând fiecăruia ; „Ce foa­
me de lup o să aibă la reîntoar­
cere
Timpul trecea însă, iar probabili­
tăţile unei reîntoarceri deveneau
din zi în zl mai slabe.
Toţi l-au căutat. Aviatorii ita.
lieni, pentrucă pierduseră Coman­
dantul şi camaradul lor nepreţuit.
Comandantul german şi aviaţia ro­
mână pentrucă vroiau să regăsea­
scă pe prietenul lor, pe „Generalul
Soldat”, acela oare fusese distins
Cu cele mai înalte decoraţii atât
germane cât si române şi care în
atâtea rânduri căzuse parcă din
cer pentru a le da o mână de aju­
tor, atunci când vijelia bătăliei era
în toi. Soldaţii răniţi din spitale
s’au interesat zi de zi despre soar­
ta binefăcătorului lor. Mulţi dintre
ei îşi aminteau împrejurările în
care fuseseră evacuaţi din primele
linii de însuşi Generalul Pezzi, cu
propriul său avion. îşi aduceau a-
minte de veselia lui, de atenţiile
i w w
Copiii p rin tre răn iţi
Niciuna din atenţiunile aduse
răniţ;lor din spitale, nu-i mişcă
mai mult ca venirea copiilor la
patul de suferinţă. Prezenţa mi­
cilor nevinovaţi, cu sufletul de
îngeri, ris'peşte aproape cu to­
tul amintirea întunecată de cele
mai multe ori îngrozitoare p
luptelor necruţătoare pentru om
şi viaţă.
Şcoala de fete „Silvestru”, a
realizat o adevărată pedagogie
morală, de o înaltă semnificaţie,
prin ducerea elevelor în spita­
lele unde suferinţa este mai
simţită.
Şcoala aparţinând unui car­
tier de intelectuali. copi’i au de­
venit în familiile lor, apologeţii
însuflet’ţi ai puterii de jertfă
şi de eroism a ţărănîmei noa­
stre.
însoţite de d-na Lucreţia col.
Pentru uşurarea circulaţiei
in timpul camuflajului
In vederea uşurării circulaţiei
după ora de începere a camu­
flajului, s’a aprobat a funcţiona
în Capitală un număr de lumini
în clar, la (diferite instituţiuni
publice şi particulare, săli de
spectacol, localuri de consuma­
ţie, etc
Se subliniază că această mă­
sură nu a fost luată în interesul
respectivilor cărora li s’a apro­
bat a avea asemenea lumini, ci
numai în interesul general al
facilitării circulaţiei.
Cei cărora li s’a dat asemenea
aprobare au obligaţia de a stin­
ge lumina la orele 22 fix şi în
mod automat la auzul semnalu­
lui de alarmă.
Normal aceste lumini ar fi
trebuit să funcţioneze pe reţeaua
publică a oraşului. In acest caz
T E A T IU L A LH A M BR A
C mpania de operete
N. Vlădoianu
După cererea generală
Miercuri 10
ORA 7.15
N. V lădoianu Reluarea triumfalului
cu întregul ansamblu dela premieră în frunte cu tenorul
ION DACIAN
“ ă R E C E L E
eu muzică de Johan Strauss, Tatăl şi fiul
cu care îi copleşea, şi pe cari le
socotea întotdeauna mult
mici. In drum spre spital, Gene­
ralul obişnuia să le spună splen­
dide poveşti de războiu din nenu­
prea
măratele campanii pe care le fă-
ouse în decursul vieţii sale. Era o
slăbiciune a Generalului Pezzi,
care, trăind mereu viaţa de ostaş,
se identificase cu virtuţile ostaşu­
lui depe câmpul de luptă.
Războiul, iată rostui întregei sale
vieţi ! De acolo provenea brusche-
ţa lui, bruscheţă specifică luptăto.
ruiui dar şi , sensibilitatea aceia
care, sub o mască de severitate, as
cundea un suflet nobil. Ca soldat
şi aviator era întotdeauna printre
primii care se ofereau la cele mai
periculoase misiuni, ca om de su
fiet îi vedeai foarte adesea ateri­
zând pe neaşteptate, printre solda­
ţii din prima linie, întotdeauna cu
o mică surpriză: struguri, culeşi
Dumnezeu ştie unde, o sticlă de
coniac, ţigări, etc., iar la plecare,
invariabil se oferea să transporte
scrisorile soldaţilor, îndemnându-i
să profite de ocazie cu cuvintele
„Curaj băeţi, poimâine scrisorile
sosesc la Roma”. Abea după ce cu.
legea toate scrisorile pleca încărcat
dar ferioit pentru bucuria pe care
o putuse procura soldaţilor săi, de
care era legat nu numai sufleteşte
dar şi prin viaţa de toate zilele.
Despre „el” ss poate într’adevăr
spune că a fost un „ostaş”, un
„mare ostaş”, şi încă unui dintre
aceia care vor fi daţi sa exemplu
generaţiilor viitoare.
Tocmai datorită faptului că era
un adevărat soldat intâiu de toate,
a ţinut să plece el, primul, în mi­
siunea aceia plină de pericol dea-
lungul râului Kamisnaja. întotdea­
una cel dintâiu, tot aşa cum făcuse
deja în Spania, în Marmarica, în
luptele din Marea Mediterană îm­
potriva vaselor de războiu engleze,
in Jugoslavia, la Malta. Şi de data
aceasta sufletul lui de erou nu pu­
tea să lipsească depe câmpul de
bătălie. Erau răniţi acolo : italieni,
germani şi români. Aceşti oameni
trebuiau evacuaţi cât mai urgent,
cineva trebuia să plece chiar la
faţa locului, să aterizeze in imc.
diata apropiere a frontului. Sim­
ţea că acolo era locul lui şl acolo
se duse, singur ca de obiceiu. „Sol­
datul", cum îi ziceau pe scurt ger­
manii şi Românii venea să-şi în­
deplinească misiunea să-şi dea con­
cursul, să ajute. „Soldatul”! Ce
titlu de glorie pei\ţru un General!
Un cuvânt care în simplicitatea lui
cuprindea toată măreţia faptelor
acestui mare dispărut.
Iiţ dimineaţa acelei zile fatale,
eburând cu avionul său deasupra
uraganului declanşat pe pământ,
Generalul erou Enrico Pezzi ateri­
za pe câmpul de luptă, iar la orele
12 anunţă deja, cu aparatul de pe
bord, că avionul său era încărcat
cu răniţi şi că era gata de plecare.
La orele 1,17 anunţa din nou că
trecuse cu bine zona periculoasă
şi că acum se află în drum spre
casă. După aceia nimic ! Absolut
nimic! „Generalul Soldat” îşi fă­
cuse încăodată datoria, ultima de
data aceasta şi ca eroi! din mito­
logie, dispăruse pentru totdeauna
în toiul luptei, în vâltoarea
Pulbere, înălţându-se spre Olymp.
Figura lui legendară va rămâne
pentru toţi acei care l-au iubit, care
l-au cunoscut, un exemplu din ce­
eace trebuia să fie un luptător,
iar pe aripile italiene se va înscrie
cu litere de aur numele glorios al
„Generalului Soldat”, căzut la da­
torie pentru salvgardarea civiliza­
ţiei Europene împotriva duşmanu­
lui de moarte : bolşevismul.
Rotaru directoarea şcoalei, de
d-m Georgeta Gr. Angelescu
profesoară la acea şcoală şi de
d-na Ecatenina Economiu, un grup
de eleve din clasele întâia şi a
doua au mers eri după masă la
cei 90 de răniţi ai spitalului din
piaţa Lahovary de sub condu­
cerea d-lui dr. Titus Cureleanu.
Grupul elevelor ducea darurile
tuturor colegelor pentru fiecare
rănit, dair mai ales sufletul co­
piilor, pentru eroii oare şi-au
făout atât de minunat datoria.
Emoţ!a profundă a ostaşilor,
era pe drept impresionantă; iar
efectul asupra capiilor atât de
puternic, încât înţelegerea pen­
tru cei mulţi dintre părinţi au
mulţumit şcoalei pentru această
lecţie vie de istorie şi de adevă­
rată înobilare morală.
G. L.
însă s’ar fi imobilizat un perso­
nal numeros, căci pentru asigu­
rarea stingerii lor, la auzul sem­
nalului de alarmă, era necesar
ca pe lângă fiecare stâlp susţi­
nător de lumină în clar, să fie
permanent câte un om de ser­
viciu.
Se atrage dar atenţia publi­
cului că luarea acestei măsuri
nu trebueşte interpretată ca o
uşurare a îndatoririi de camu­
flare a luminilor interioare dela
locuinţe.
Camuflajul luminilor Interioare
rămân mai departe în vigoare,
nerespectarea lui atrăgând tri­ Puteţi toarce acasă până la Puteţi tricota 2 per. de ciorapi
miterea în judecata Curţii mar­
ţiale şi sancţionarea conform
ordonanţei nr. 8 a comandamen­
tului militar al Capitalei. ultima perfecţiune
Martie
succes
V A L S U L U I
RADU
efteneşte
101
« c a fe a !
via ţa
CALEA VICTORIEI, 81
Lei 306 STAMBĂ p. rochi
MATADOR
Lei 495
AŢICA bumbac curat M A G Á IM U L TUTUROR
Lei 6 2 0 S if o n 8Q cm .
la t
HftfilBEV 56, STR. CAROL, 56
(vis-a-vis d e C onsum ul S telian Petrescu)
Lei 516
DEP.GEN:BUCURE/TI.CALRAWOVE1.331
■
P B O P R .
INIŞOR IMPRIMAT p. rochi
garantat la spălat
mtJ
Lei 4 1 7 barchet p. rochi N ăstase H. Cristea
Lei 798 [OHÉ ti I I
STOFE ECOSEZ p. rochi
Í l
" o X ítá . C C O 6 0 .
t w i u fta A a t XÂo am
O
ORIGINAL
le i 8 2 6 S t o f e
vă p u te ţi ap ro v izio n a, din
tim p, cu năut, m azăre şi în­
A i M - G A Z
N u m a i a c e a s tă m a r c ă v ă g a r a n t e a z ă f u n c ţ i o n a r e a p e r f e c t ă
locuitor d e c a fe a la p a c h e te Se a d a p te a z ă la o ric e fe l d e so b e, m aşin i de g ă tit şi cazan e d e b aie,
„ 4 2 2 F in e t ", . p ija ­
m ale d e 100-200-250 şi 500 gr.
fă ră in s ta la ţie şi în c ă lz e şte cu p e tr o l, f ă r ă m iro s sau fu m .
centrala ST. STRA T IL ES CU, s tr. L ip scan i 110, I n c u rte (vrls-â-vis
Bis. S ft. G h eo rg h e). T elefo n 5.61.Î7. gg
„ 5 6 2 Gradel - p e ris a b ile d e d iv e rs e calităţi, conform o * *■* » ♦ ♦ ♦ ■ » + *»■« ă + + 4 4 * * * + * * * i » ş ţ
p re v e d e rilo r deriziunii mi­
Lei7500
ROCHI CONFECŢIONATE
n isteriale, la e v e n tu a le c o ­
m enzi, com unicaţi numărul
re g . com erţului. Pentru Apărarea P asivă
27
lână pură
modele orig. Vieneze
Lei 7 1 6 Mă ta s ă ţ ? Romelia Lăzărescu
S a ci d in H â r tie
p e n tru nisip, re z iste n ţi, im perm iabili, neim fla-
m abili, re c o m a n d a ţi d e c ă tre A. A ., cu No.
„ 7 5 0 Z e n a n a d8m0,aă im p rim a tă Gicu M oisescu 17.536/941, p e n tru cam uflarea uşilor, fe re stre lo r
p e n tr u căm ăşi LOGODIŢI
„ 6 2 0 Celuior b ă rb . b u m b ac
c u ra t Bucureşti
şi intrărilor.
O rice c a n tita te liv rează p ro m p t dîai D epozitul
48 Fabricei
Lei 1450 „ I S A R O M”
MĂTASE p. plăpumi
180 cm.
C alea V ictoriei 28, Telel. 5.67.Î4, 5.40.44.
Lei 2 3 5 0 Centuri ld itdpoamno
C o m e r c ia n ţii
de
dela tară şi Ţ ă r a n i i
g ă se sc :
PÂNZĂRIE Vând
DISOLVANT
BARCHETURI, MOLTOANE, i de L’ACIDE URIQUE
maşină cusut „Singer“ birou,
AMERICA, AŢICĂ, STOFE. lustre,
butoi gaz 220 1., dulap Axthritásme en toutes ses formes
T oate articolele n o astre su n t stejar şl alte lucruri. Didiţel RHUMATISME- GOUTTE
d in bum bac şi lâ n ă g a ra n ta te I P f ^ 2 ^ L â n ă r i e i ) ^ ^ ^ ^ 1 0 4 GRAVELLE-DIATHÉSE URIQUE
7036
Arthériosalérose-Obésiti'
Codiques Néphrétiques et
Cărucioare de copii,
BICICLETE A rticole— Sport--Electrotechnice,
Andrescu Griviţei 106
hépatiques
ANTISEPSIE URINAIRE
DOSE: 3 â 6 euillerées â café
par jour
Produse Chimico-Farmaceutice
„CHEMIX" S.A.R.
De vânzare la farmacii şl
drogherii. 94
DE ÎNCHIRIAT AGENŢI d e PIA Ţ A
TEATRUL ALHAMBRA- EXCELSIOR
STR. POŞTEI—SFT. DUMITRU 2
p e n tru C a p ita lă REPREZENTANŢI Şl VOIAJORI p e n ­
tru P rovincie Bine in troduşi, p e n tru v â n z a re d e vi­
nuri şi băuturi s p irto a s e la sticle şi b u to a ie , a n g a ­
S e închiriază prin concurs d e o fe rte în ziua
je a z ă im e d ia t
d e 10 M artie 1943, ora 12.
Concursul s e ţin e la sed iu l C asei d e C redit
„Pivniţele S E L E C T “
M atei M. C o n stan tin escu
P.T.T. Str. P o ştei No. 2, în sala d e Consiliu.
C a le a Ra ho v el 330
Inform aţiuni s e d a u d e Econom atul C asei d e
T e le fo n : 4,60-59. 16
C red it P.T.T. zilnic în tre o re le 12—13.50.
6941
^ s « e ee♦♦♦♦e e ^
+ 'J- -*•♦ -e- •* -
FLORI
Producţie
APARATE de S DURA
proprio
GAROAFE AMERICANE cu 5 0 -6 0 -7 0 lei buc. toto aatere dmeărcile c o m p le c te , a b s o lu t străine, cu g e n e ra ­
c a rb id , ultim a c re a ţiu n e a tectonicei m o d e rn e
ZAMBILE FRUMOASE
Executăm orice comenzi convenabil
cu 8 0 -1 3 0 -1 8 0 iei buc. — şi m ate ria le d ife rite , d e sp e c ia lita te , v in d e eftin
„ARTA SUDURII“ - loan Dobre
Str. Dr. Felix 115 Telefon 4.88.87
FLORĂRIA FERMEI ECONOMU
Piaţa de Flori. Compartimentul 36 (Str. Şepcari) 106
ÎNTREPRINDERE e n g r o s
Aveţi cânepăT in sau lâ n ă ?
branşa articole exceptate
3 kg. pe zi, cu maşina
T O R S R A P I D
pe zi sau pulovere mănuşi etc.
cu aparatul
Se predă
Rulaj anual 60.000-000. C apital n e c e s a r 10.000.000.
a torcă­ T R I C O RECORD O fe rte sc rise tran sm ite „P u b lk o m " S. A. R.,
toarei casnice, care cereţi prospectul gratuit la
TOARCE, RĂSUCEŞTE, Pasagiu] C om edia 6, sub „R en tab ilitate".
Gh. Bandu, Str. Decebal 5, 106
DEAPĂNĂ Bucureşti. 99
ana
M aison
G out P á r is ié n V IN U R I IN E L
Soldează modele
fine naturale prnprii v e c h ia b ă r b ă te s c
M A N TO U R I şi R O C H I
p ie rd u t 5 M artie, aur, rubin,
Preţuri reduse
Str. C. A. Rosetti Nr. 14, et. II,
direct de la butoi
g ra v a t blazon. A m intire
Str. AVIATOR DROSU 13
Remediu suveran contra
apart. 15. Telefon 2.49.84.
2500
(Parcul Dom eniilor tram v. 3,19)
Vânzarea 2—6 p. in.
zile d e lucru 735
sc u m p ă fam iliară. Străinilor
a d u c e ghinion. A p e le z la
se n tim e n te le găsitorului.
SCABIEI
URGENT . . .
RECOMPENSĂ CONTRA
VALOARE
C aut lucrători sculptori
A dresaţi: (r â ie )
în lem n. Salariu e x c e p ţio n a l
MOBILE „VIENA"
P asaj Rom ân 24
Tel. 5.80.54
JESATORIE Doam na M alancescu
Ş o se a u a Mihai Bravul 103
722 Vindecare sigură
2500 DE R O SSH A A R
cu m p ără Păr d e Cal - Angajăm in 2 zile
D -n il a b o n a ţi s u n t ru g a ţi e a Ia
o rice re c la m a ţle sa u sc h im b a re de c o a d ă , tra s sa u brut. Po­ lucrătoare perfecte pentru ROCHI
Produs„CHEMIX“S.A.R.
a d re să să b ln ev o lască a n e trim ite s e r1” d e b lo c a re a r e s p e c ­ şi MANTOURI şi ajutoare perfecte.
Plătim bine.
Pe vânzare la
e tic h e ta co c a re p rim e sc z ia ru l, Iar tivă. R ăspuns la ziar su b
sp re a ti p ro m p t se rv iţi la reînol- Telefonaţi imediat 3.06.41. farmacii si drogherii
re a a b o n a m e n tu lu i să lip e a scă pe „R osshaar" 119 C. 711 89
cuponul m a n d a tu lu i p o şta l e tic h e t/ 13 ♦♦♦♦4 *******»■»
a b o n a m e n tu lu i expirat. _.__