Papetărie - birotică

Grupul de Licenţiaţii care se înscria la a doua facultate pe locuri

Contact anunţă separate vo r pldti taxe de şcolarizare * 3 3 ,3 Ia s e tă
pentru 15
martie o nouă ü m e x p e rţii co n ta b ili ş i co n ta b ilii aistosrizaţi d e s ls f ă
reuniune a . c i n u o b ţin p ro fitu ri'x d in e s e rc ita ie a p ro fe s ie i ta tin e în birou
rep rezentan ţilo r Serviciu de livrare ultrarapidă,

sîrbilor şi ai
e tn ic ilo r lh T p â g in â ir2
alb an ezi
Se pare că
Ţermorom este pe ;C

C IAinfiltre
ază drumul cel bun £

sp ion
iîn Salariile ar |
m isiu
nileO N U putea I
dinIrakd e creste cu I
m aim ulţi ani M IE R C U R I, 5 0 de I
A N U L IX N R . 2 5 1 6
IS S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3
2 4 FEB R U A R IE 1 9 9 9 procente f,
( http://www. dntcj. ro/adevarul) 1 6 P A G IN I 1 . 2 0 0 LEI

La n e g o c ie rile d e ie ri
f SUA, Germ ania şi
I - Vaticanul jo a că
I alba-neagra in
I lie câ lia n Iu g o sla via
I î p \ e aproape zece ani lumea asistă stiî-
| | | jfeefiată - lumea care ştie ceva istorie,
f JL^geopolitică şi economie mondială - ia
■ ceea ce se întîmplă în fosta Iugoslavie. Este
Ideja limpede că dezmembrarea Iugoslaviei
|s - a produs prin “bunăvoinţa" Germaniei şi
I binecuvîntarea Vaticanului. Este inutil a mai
i vorbi despre interesele Germaniei în Sudul
I Europei - nici măcar despre dorinţa de a-şi
| lua revanşa asupra ţării care a imobilizat
I cîteva zeci de divizii germane care ar fi trebuit
| să fie trimise împotriva URSS. După cum nu
| este cazul să mai discutăm despre faptul că
j Vaticanul a încurajat şi susţinut reacţia
Sfascistă croată - iar, ulterior, printr-o filieră
| specială, a ajutat mulţi nazişti să se refugieze
j in America de Sud, bună parte din ei fiind de
origine croată. (Despre hitleriştii ucraineni
salvaţi de Vatican - cu altă ocazie, dacă
s-o mai ivi.) In această ciorbă s-au am estecat1
SUA, care, ca întotdeauna, nu au dat dovadă
că sînt informate şi ar dori să facă o pace
onorabilă pe baza dreptului - ele o fac pe
baza forţei. Şi de această dată, făcătorii
politicii externe a SUA au dovedit că nu îi
interesează dreptul, ci dreptul forţei lor. SUA
au înţeles că, în această zonă a Europei,
Germania se va impune. Au înţeles tîrziu,
dar au înţeles - şi, în locul politicii, sau
economiei, sau comerţului, au intrat cu
buldozerul forţelor sale aeriene. Nu pot să
neg supremaţia forţei aeriene a SUA asupra
oricărei ţări din zonă. După cum nu pot să
neg dorinţa Germaniei de a se impune în
a ceastă zonă. Asta-i legea geopoliticii!
România s-a bătut cu Germania de două
ori - şi, a ajuns p ăguboasă în tab ăra,
cîştigâtorilor. Nu discut moralitatea legilor,
geopoliticii. Totuşi, cum vorbesc o limbă
la tin ă , nu am nici m ăcar argum entul
rădăcinilor etnice pentru a alege între două
popoare de origine stră-germanicâ. Dar SUA
sînt departe, iar Berlinul este aproape. Tatăl
meu mi-a povestit un spectacol de prin 1946
al celebrului Constantin T ăn ase. Zicea
T ă n a se cînd eram ocupaţi d e trupele Al doilea asediu “asupra finanţelor
sovietice: “Era rău cu der, die, d a s ,/ Da-i publice e posibil să aibă loc luna
mai rău cu ‘Daval c e a s ”... Cei mai în vîrstă viitoare
pricep... Revin la Kosovo, după acest lung
parcurs în problemele României, făcut numai
şi numai pentru a vă provoca să gîndiţi că, la DirecţiaFinanciaranueste
un moment dat, Kosovo ar putea avea nume
rom ânesc. Pentru nemţi şî Kosovo, şi
pregătităpentruvînzarea
Voivodina, şi Transilvania, şi Slovacia, şi
Ucraina subcarpatică sînt aproape. Au hărţile
titlurilordestat
lor încă din secolul trecut. Dar americanii ce
ştiu? Nu de hărţi e vorba. Şi, la urma urmelor, • la titluri
nemţii au chiar şi interese etnice. Americanii
ce interese au? Pe ce criterii joacă ei alba- va lucra doar personalul de la
neagra cu americanii în Balcani?! trezorerii •

Următoarele drumuri ju d eţen e sînt

în c h ise datorită m asivelor căderi de
zăpadă şi a viscolului: Valea Drăganului
- Râchiţele - Beliş - Rîşca - Mărişel -
Muntele Răcătău - Muntele Băişoara. In
zo n ă acţionează echipe de deszăpezire
(aproximativ 400 de persoane) şi 50 de
utilaje. Se recomandă conducătorilor
au to evitarea acestor zone.
Ieri, în jurul orei 14 muncitorii de la
D rum uri J u d e ţe n e şi R om Silva au
red esch is în totalitate circulaţiei DN 60
între Huedin şi Piatra Craiului.

• Au: Cafendani ortodox: +Întîia şi a doua aflare a capului
Sf. loan BdezătonJ, Calendarul greco-catolic. Prima si a
doua aflare a capului Sf. loan Botezătorul (453).
_ .
1PRHFECTURA.CONSILIUL
JUDEŢEAN: 19-64-16
•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30
“'PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90
PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60
•PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII 36-80-01
• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48
'PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26
'POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:
955 şi 43-27-27
’POLrpA FEROVIARĂ
CLUJ-NAPOCA: 1349-76
' POLITIA DEJ: 21-21-21
'POLIŢIA TURDA: 31-21-21
•POLEIA CÎMPIA TURZII 36-82-22
• POLIŢIAHUEDIN: 25-15-38
•POLIŢIA GHERLA: 24-14-14
POMPIERII: 981
PROTECŢIA CIVILĂ: 982
1GARDA FINANCIARĂ CLUJ:
19-52-23 şi 19-16-70, ini 158
DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCH SI
PROTECŢIEI SOCIALE 979
• SALVAREA: 961
'SALVAREA CER: 19-85-91
'INTERNATIONAL: 971
INTERURBAN: 991
• INFORMAŢII 931
• DERANJAMENTE 921
• ORA EXACTĂ: 958
•R. A. TERMOFICARE: 19-87-48
• SC MONTENAY SA: 41-51-71
R.A. APĂ CANAL: 19-63-02
•S.C. "SALPREST" S-A.: 19-55-22
SC PRIVAL: 17-43-86
DISTRIBUŢIA GAZELOR
NATURALE - INTERVENŢII GAZE
928;433424
• AEROPORT: 956
'GARA Guj-Napcca: 952
'AGENŢIA CFR:- internaţional 13-40-09;
- intern - 4320-01;
Turda - 31-17-62; Dej - 21-20-22
R 'G U
CURSE INTERNAŢIONALE .
dia Aatogara II:
• Ctuj-Napoca-Budapesta, cu plocaredin
Cluj-Napoca în zilele dc luni, marţi, joi şi
vineri la ora7,00 şi înapoierea dinBudapesta
în zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbătâ
Uon 11.00.
• Chij-Napoca-Bremen (Germania), cu
pkeiri miercuri ora 16.30 şi duminica, ora
6*30şi înapoiere marţi ora 5 şi vineri ora 10.
• Cluj-Napoca-Budapcsta.cuplccareîn
zilele dc joi ora 22,00 şi înapoiere din
Budapesta înzilele de vineriora 16,00.
INFORM AŢII: Aatogara 1:14-24-26
Aatogara II: 43-52-78
F A R M A C I I *
farmacii cm serviciu permanent:
Farmacia "CORAFARM", atr. Ion Meşter
nt 4, telefon 42-65-40.
Formádcnserricki pcciungit Farmacia
INTERPHARM", str. Primiverii nr. 5,
telefon 42-71-95 orar S-22, Farmacia
"CLEMATISFARM", P-ţa Unirii nr. 10,
tdefon 19-13-63, orar 8-22. .
Caria de noapte: Farmacia nr.3,
HYGIEIA AESCULAP",P-ţa M.Vieazul
nr.36, telefon 13-03-64, orar20-8.
REPUBLICA - Inamicul statului,- SUA -
F I L M E premieră (10; 12,30; 15; 17,30; 20) *
i _ p--------- 1 VICTORIA - Titanic, SUA (10; 13,30; 17;
I 1 9 - 2 5 FEB. | 20,30) * ARTA - Dansează cu mine, SUA
(12; 14,30; 17; 19,30) * FAVORIT - Godzilla, SUA (11; 13,30; 16; 18,30)
* MĂRĂŞTI -.Omul cu masca de fier, SUA (12,45; 15; 17,15; 19,30). Luni
22 02 - spectacole de noapte de la ora 23. Luni - preţ redus
TURDA; FOX - Ronin, SUA;
DEJ: ARTA - Stare de asediu, SUA;
GHERLA: 22.02 - Ronin, SUA; 23-24.02 - Sărutul care ucide, SUA;
22-25 02 - Declaraţie de dragoste - România
Miercuri, 24 februarie
Ştiri: 9:00, 10:00, 12:00, 13:00, 15:00, 16:00, 19:00.
Ştiri BBC: 6:00, 11:00, 14:00, 18:00.
6:30-9:00 Transilvania Matinal. 9:00-15:00 Patrula de serviciu.
15:00-20:00 Prob Noblem. 20:00-21:00 Top şi-aşa - Claudia
Patfi. 21:30-23:00 Taxi Music -dedicaţii muzicale. 23:00-01:00 Post Factum.
01:004)6:00 Music Non-Stop.
Miercuri, 24 februarie
Ştiri: 6,40, 7, 7,40, 8,
8,40, 9, 10,13,14, 15,
16,17, 18. 6,00-10,00
'/«„si* "Primul salut". 6,20
iz â fh \ Agenda zilei. 6,50,7,50
Horoscop. 7,20 Revista presei locale.
7,27 "Plus", pamflet (Adrian Suciu)!
3.20 "CD Sport" (Cătălin Berindean).
9.20 "Ce mai crede lumea", sondaj pe
;eme de actualitate. 9,40 Programul
anematografelor. 10,00-14,00 “.CD
3layer". 10,20 Revista presei
xntrale. 10,40 "Divertis Radio Blitz".
10,50 "Plus", pamflet, Adrian Suciu, r.
11.20.13.20 Buletin financiar (Mircea
3ucin). 11,50 "Pe gînduri" (Ştefan
Joroian). 12,40Tnterviu! zilei’ . 14,00-
18,00 Caleidoscop CD. 14,30 "Ziua în
tfteva vorbe", declaraţia zilei. 15,20
Ce mai crede lumea", r. 15,40 "Pe
lînduri" (Ştefan Coroian), r. 17,40
Divertis Radio Blitz”, r. 18,10 "CD -
'
. . .
TAROM: 25J0.199S- 27.03.1999
Juni
Cluj -» Buc. Buc Clu
6,30
8,40 10,40 1IJ0
12,00 ~ 14,10 18,30 19,30
20.00 21.00 - •
11,00 8,30 9,30
18*35 19,35 17.05 18,05
miercuri, ioi
10,00 11.00 8,30 9.30
20,00. 21.00 18.30 19.30
vineri
8,20 10,30 7,00 8,00
15,00 16,00 12,20 14,40
19.40 21.50
sîm bătă
6,30 8,40 15,00 16,00
lfij n
17.30 -
dum inică
- 19.40 21,50
P re ţ bilet: 392.000 lei
marti: Cluj -» Bndapesa 12,10-12,20
jfiil Budapesta -3 Cluj 11,10 - 13,25
P re ţ bilet: 119$ dus-întors
TELEFON: 13-01-16.
POLICLINICA FARA PLATĂ
"FAMILIA SFÎNTÂ"
22-26 februarie
Medicină generală. Dr. M.Suciu - 25
(12-14), dr.S. Loga - 26 (14-16);
dr.I.Boilă - 22, 23, 25, 26 (10-12),
dr. L.Rasa - 22(15-17), dr.R. Colârlă - 24
(10-12), dr.M.Man - 24 (12-14);
Ilomeopatie. Dr.L.Barbăalbă - 22-26
(10-12); Interne. Dr.F.Ghcrman- 22-24
(10-12), dr.A.Iancu - 23 (11-12),
dr.Cs.Szakacs - 24 (13-15), dr.D.Pirv -
22 (15-16), de.C.Duncea - 25 (17-18),
dr.N.Pop - 25 (14-16); Reumatologie.
Dr.l.Alb - 23 (12-14), dr.C.Zolta - 26
(13-15); Ginecologie. Dr.CFodor- 23-
25 (10-12); Chirurgie. Dr.C.Cosma -
23,25 (10-12); Pediatrie. Dr.R-Mitea-
23(13-15), dr.L.Toma-25 (10-12);
Dermatologie. Dr.H.Radu - 25 (12-14),
dr.S.Bîrlea - 24 (15-17); Psihiatrie.
Dr.C.Ştefan - 25 (14-16); Ecografle.
Dr.I.Gheiian - 26 (12,30-13,30),
dr.O.Anton- 26 (15-17), dr.E.Czuczi-
22 (15-17); Endocrinologie.
Dr.I.Duncea - 25 (17-18); Neurologie.
Dr.M.Bîrlca - 24 (15-17), dr.C.Botez -
25 (14-16); O.R.L. Dr.C-tiu Rădulcscu -
22 (12-14), dr.C.Ncuman - 23 (15-17);
Ortopedie. Dr.Z.Popa - 22 (11-12);
Psihologie. Psih.L.Boilă - 18 (15,30-
17,30); Chirurgie estetică şi
reparatorie. Dr.T.Mugea - 22 (16-20);
Urologie. Dr.R-Vidican - 22 (13-17), 23,
24,25,26(8-13).
Pentru chirurgie estetică şl
reparatorie şi urologie planificarea
holnavilor se face pe bază de bilet de
trimitere de la Policlinica fără l’lată
jam ilia Sfinţi".
Programarea bolnavilor- delunipină
vineri, intre orele 12-14, la telefon 16-
78-22 şi la sediu, Aleea Micuţ nr. 3/12.
Sport” (Cătălin Berindean), "Sinteze
financiare” (Mircea Bucin). 19,00
"Muzica Magica", Ştefan Coroian, 21,
24, 2, 4 Retrospectiva ştirilor zilei.
21,05 “Eseu Jazz", Virgil Mihaiu. 21,30
"Cu capsa pusă”, Tudor Runcanu şi
Horatiu Nicoară.
RadioSonic
FM*8,9 MH,
Miercuri, 24 februarie
Ştiri: 8,10,12,14,17,19,20.6-10
"Cafeaua de serviciu” (maxima zilei
programul zilei la Radio Sonic,
informaţii utile, meteo, horoscop,
recomandări din programul TV, agenda
culturală, revista presei, o reţetă pe zi,
concursuri). 10-14 "Ziua fn amiaza
mare": Urechile ciulite (comentariul
zilei), basca cu bretele, mondosport,
gura lumii, surplus, ştiri externe,
concursuri. 14-15 "Noutăţi la Radio
1582 - Papa Grigore al Xlll-lea a
introdus o reformă a calendarului
("calendarul gregorian")
CABINETMEDICALONCOLOGIC
■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada Miercuri, 24 februarie
- CLUJ-NAPOCA,
Clinicilor 2): Orar; zilnic: 8-12,45; 6,00 România: cîştigi; 18,50 Roata norocului; str.P R O F CIORTEA nr.9
13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30. ora 6 - Cafeaua de 19*20 Chestiunea zilei; 19,30 Ştirile
(cartier Grigorescu)
I Biblioteca Judeţeană
dimineaţă; 9,00 Pro IV; 20,30 Film: Vinovatul (SUA CONSULTAŢII:
“OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA TVR Cluj-Napoca; 10,05 TVR laşi; 1994); 22,15 Ştirile Pro TV; 22,20
ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l),
ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 11.00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Chestiunea zilei; 22,30 Nebun P ro f.d r. LUCIAN L A Z Ă R
17.45. SECŢIA COPIL ORAR: luni- Info; 12,05 Sensul tranziţiei; 13,00 după tine; 23,00 Ştirile Pro TV/ (Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)
joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE Mistere şi minuni (r); 14,00 TVR Profit; 23,30 Pro şi contra; 0,45
L, Mi: 15-18; Ma, J: 16“ -18"
(Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Info; 14,10 Santa Barbara (r); Chestiunea zilei; 0,55 Profit/ O
.Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri,
15.10 Tradiţii; 15,30 Pro Patria; propoziţie pe zi; 1,00 Război în Dr. VALENTIN POPESCU
joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. 16.30 Timpul Europei; 17,00 viitor (s); 1,45 Vărul din străinătate;
SALA DE LECTURĂ (Str. M. (Chirurgie, Oncologie)
Povestirile lui Donald Răţoiul; . 2.15 Grace; 3,15 Pro şi contra (r);
Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-joi: Ma, J: 14”-16; V: 15-17
9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9~ 17.30 Medicina penbu toţi; 18,00 4.30 Spirit de echipă (r); 5,00 Rişti
TVR Info; 18,10 Camera ascunsă; şi cîştigi (r); 5,30 Roata norocului S: 9-11
13.45. SECŢIA DE COLECŢII
SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, 18.35 Familia Simpson; 19,00 (r); 6,00 Dreptul la iubire (r).
Dr.DAN-SORIN PO PE SC U
telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă 6,40 Agenţia (Urologie)
marţi, miercuri, vineri: 9-13. săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal,
de presă (r); 6,45 L, Mi: 18-20; M a,J:18“ -20
MEDIATECA, ORAR: luni-joi: 9- meteo, ediţie specială; 20,55
19,45; vineri: 9-17,45; sîmbâtă: 9- '[ D i m i n e a ţ a
Jelesport; 21,00 Lumea bărbaţilor; devreme; 10,00 Ştiri; 10,15 Agenţia V: 16-20
13.45. CENTRUL DE INFORMARE
COMUNITARĂ ORAR: luni-joi: 9-
21.30 Impact. Cel mai lung proces; de presă (r); 10,20 Cafea cu PROGRAM ARE:
16,00; vineri: 9-14. FILIALA 22,25 In compania vedetelor, 2220 parfum de femeie; 11,20 Film: te l/fa x (0 6 4 ) 1 8 , 7 6 . 0 4
ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Jurnalul de noapte; 23,35 Cultura Regele râzbonic (Anglia 1996);
In lume; 0,05 Dragu-mi-i la veselie. 13.00 Roata de rezervă (r); 13,30 în timpul orelor de funcţionare
Einstein nr. 14), ORAR: luni,
miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; Cîntece de voie bună. a cabinetului . -
vineri: 8-13. ‘ . - Planeta vie; 14,00 Ştirile amiezii;
a ^ s vl 8,50 Ştiri 14.30 Foişorul de foc; 15,30 Dallas
■ Biblioteca Academiei (strada T u f b a n c a r e şi (s); 16,30 Ştiri; 17,00 Trei destine;
Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - ' P O L IC L IN IC A >
* ■ 'bursiere; 9,00 17,50 Zodiac; 18,00 Uraganul;
sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45.
■ Biblioteca Germană (strada Teleenciclopedia (r); 9,50 Un 19.00 Observator; 19,30 Marius str, Pascal)' nr.?, cart. Ghcor^faav
cîntec pentnj fiecare; 10,00 Opinia
Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; Tucă Show, 21,00* Film; Legi
marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - publică (r); 11,00 Mapamond (r); nescrise (SUA ’95); 23,00
STOMATOLOGIE
10-16. - 12.00 Sunset Beach (r); 12,50
Observator; 23,30 Agenţia de INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­
■ Biblioteca Americană "J.F.K.” Doar o vorbă săţ-i mai spun (r);
(strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni presă; 23,35 Prezentul simplu; 0,35 LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­
12,55 TVR Info; 13,00 Sănătate, „Vedete în papuci’; 1,05 Agenţia LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA-
- joi: 10 -18; vineri: 10-14, prima şi a
treia sîmbâtă din Tună: 9-14. Oferim câ-i mai bună decît toate! (r); 13,30 de presă (r); 1,10 Navairo (s); 2,40 FIE ♦ ALERGOLOGIF. ♦ DERMATOLO­
GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE
consultanţă pentru studii în USA. Ecclesiast '99 (r); 14,00 Emisiune Observator (r).
■ Biblioteca Britanică (strada în limba maghiară; 15,00 TVR Info;. ♦ O.R.L. ♦ OITALMOLOGIE ♦ GINE­
COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRU
Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri: 15.10 Limbi străine. Germană; »s> Ultima ed't'e W'
14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14. 9.00 Prima' oră; ♦ UROLOGIE.» ACUPUNCTURA
15.35 SOS - La capătul lumii;
- ■ Biblioteca “ Ileltai” (strada 12.00 Gideon RADIOLOGIE • EC0GRAFIE
Clinicilor 18). Orar: zilnic'10 - 18;
16.00 Ţiganca; 16,45 Sánta Olivér (s); 13,00
Examinări Doppler -
sîmbătă: 9 - 13. Barbara; 17,30 Tradiţii; 18,00 Care Focus 13; 13,10 Serial: Atingerea
Histerosalpingogrâfii pentru*
■ Biblioteca Clubului Studenţesc pe care!; 19,00 Ştiri bancare şi îngerilor; 14,05 Celebri şi bogaţi;
sterilitate feminină
Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). bursiere; 19,10 Contemp-Art; 20,10 15.00 Maria Mercedes; 16,00
Orar marţi: 18 - 19; joi 19 - 20. LABORATOR
Mistere şi minuni; 21,00 Pentru Focus 16; 16,10 Tia şi Tamera;
■ Biblioteca Centrului Cultural (Biochimic - Bacteriologic [monologic -
dvs„ doamnă!; 22,00 Film; 16.30 Malcolm şi Eddie; 17,00
Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Parazitologie Determinare Rh - Teste de
Eliberarea copiilor (SUA 1994); Jenry Springer Show; 18,00 Focus,
Orar luni-vineri: 10-19. ‘ ~ sarcină - Antigén HBS - Elisa Test -
■ Biblioteca Centrului Cultural 23.35 Meridianele dansului; 0,05 Meteo, Sport; 18,50 Real TV; 19,00 Eiaminâri etiologice pentru depistarea
German "Ilerm ann Obcrth” (str. Ghici cine vine la mine?; 0,30 TVM. Detectivi de elită; 20,00 Camera cancerului de col ulerin - Investigaţii pentru
ascunsă; 20,30 Comisarul Rex;
Memorandumuluil8). Orar: luni, Mesager. . sterilitatea feminină p masculini -
marţi, miercuri, joi: orele 16-20. 7,00 Bună 21.30 Cl 5: Profesioniştii; 22,30 Endoscopie digestivă - Gastroenterologie)
■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a dimineaţa, Pro Focus + (emisiune de ştiri); 23,00 ZILNIC, inclusiv DUMINICA
Universităţii de Medicină şi Farmacie TVeal tău!; 9,00 Ultima ediţie (talkshow); 1,00 Colpo orele 7 -21
(Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-
vineri 8-20, sîmbătă 8-13.
Profit; 9,10 Grosso (show); 1,30 Focust (r); Medic dc gardă: orele 2 1 - 7
■ Biblioteca Soros Cluj (sír. Ţebci Cărărie iubirii (r); 10,00 Tînăr şi 2.00 Real TV (r).
7,00 Celeste R e zerv are, c o n s u lta ţii
nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, neliniştit (r); 10,45 Aventura (r); se întoarce (r); la te l. 41.41.63. ,
miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 11.30 NYPD Blue (r); 12,30 Susan 7,45 Guadalupe
14. Ştiinţe sociale şi comportamentale. (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 (r); 8,30 Căsuţa poveştilor (r); 9,00
■ Biblioteca Creştini "Biblos” (str.
Hercule; 14,00 "Xena; 15,00 Spirit Dragostea nu moare (r); 10,00
Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; de echipă; 15,30 Tînăr şi neliniştit Film: Delicatessen (r); 11,40 Ca la sc D e n t a l R O V A -
marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-
12. (Biblioteca pune ia dispoziţia 16.15 Cărărie iubirii; 17,00-Ştirile mama Acasă (r); 11,45 Ultima vară SO CO LO V
cititorilor literaturii creştină în diferite Pro TV; 17,30 Dreptul la iubire; (r); 12,30 Dragoste şi putere (r); 1Calea Moţilor ÍÖ6,apJ\~"
Tratamente stomatologic*
limbi). ■* ■ 18.15 Ştirile Pro TV; 18,20 Rişti şi 15.15 Misterioasa doamnă (r);
14.00 Surorile (r); 15,00 Marimar, complexe:
uri, 24 februarie - documentar; 22,30 Tracul afacerilor 16.00 Celeste se întoarce (s); O terapie t ,
6,00 Videotext; - film; 0,05 Femeia anului - program O p ro te tic ă (ceram ică)
16,45 Guadalupe; 17,30 Ultima
Ok'uititadfeiifnbM 21,00 .Dedicaţii erotic; 1,00 Videotext.
vară; 18,25 Ca la mama Acasă -
O c h iru rg ie (rezecţiL im p lan t* )
muzicale - muzică;
21,30 Videotext; 3,00 închiderea
programului. *
TELE EUROPA reţete culinare; 18,30 Dragostea nu
moare; 19,25 Căsuţa poveştilor;
P rogram ări la tel.: 430028
. Z iln ic orar: 9-19
Miercuri, 24 februarie NOVACluj 20.00 Dragoste şi putere; 20,45 sîmbâtă 10-13
S~\ 17,00 Miercuri, 24 februarie Misterioasa doamnă; 21,30 Pentru studenţi, pensionari.
W PORTAL The
IBS R°ck™
exportEarth
- m p o r t u u .
15,00 Preludiu muzical; 15,15 Surorile(s); 22,30 Film; Orologiu!
Serial: Familia Addams(r)f 15,40 (f.negni SUA 1948); 0,15 Vînătorul
Şomeri, reducere 20^SŞP8P
-emisiune Videoclipuri; 16,00 Serial; Lou Grant; de oameni (s).
muzicală; 17,30 Cartuna Show - 16,45 Videoclipuri; 17,00 Serial;
desene animate; 18,00 Blanche •- Redacţia nu îşi asuma responsabili­
Starsky&Hutch; 17,45 Videoclipuri; tatea pentru schimbările intervenite in
serial; 18,45 Aventurierii - documentar,
18,00 Muzică populară; 18,30 Bună programele posturilor de televiziune.
19,10 Bumerang - documentar 19,30
seara, Cluj!; 19,30 Serial: O singură PROF. UNIV. Dr. MIHAICALUGARD
- Vechi secrete ale Bibliei - Arca lui
Noe - documentar; 20,00 Cartierul viată; 20,15 Seară de operă; 21,30 Opera M a g h ia ră ■ Dr.ANGELACĂLOGĂRU
chinezesc din America - film; 21,35 O Info Nova; 22,00 V.J.Spirit; 23,00 prezintă mîine, 25 febraarie, ora 18,30:
S tr. P rah o v ei nr. 11
altă viată - serial; 22,00 Radical Power închiderea programului. , PĂLĂRIA ALBASTRĂ. (lingă biserica Bob)
PROGRAM OFTALMOLOGIE
Sonic" (noutăţi muzicale, con-curs. 15- dired despre principalele evenimente ceas de blues în delfinariu, A.G. L , M i, V -1 7 -2 0
17 "McSonic” (dedicaţii muzi-cale cu locale. 16,05-17,00 “Pe balustradă” - Weinberger. 1:00-5:00 Discontad. S - 8-12.
premii McDonald's). 17-18 "Iubeşte cu Caius Chiorean. 19,00-21,00 "Uniplus
grijă” (emisiune de planing familial, 18- la raport”. Interviuri, Informaţii utile, Te».: 42.56.18; tel/fax:19.14.68
19 Caleidoscop (realizator Ela Mihai). Sport, "Pund ochit". 21,30.-22,30 Top
19-21 “Greatest Hits" (muzi-că oldies). Uniplus Sun - Rona. 23,00-1,00 Gospel
21-23 "The Soul Of Sonic” (realizator la Uniplus - Rona. 1,00-6,00 "Non-Stop Miercuri, 24 februarie ALIANŢA ANTISUICID
DJ T2's). 1-6 Welcome to the club Music". Revizie tehnică între orele 6,00-
_Miercuri, 24 februarie 16,00. 16,00-18,00.Emisiunea în LIFELIN E
(realizator DJ Sebastian 1394). Sufletulnostniladispoziţia
' red/t — 5:0°-6:0° Sună limba maghiară. 18,00 Radio Fax.
U N IP L U S R a d io g a f e
-41L IU f A PT dimineaţa! 8:00 - Informaţii la zi, reportaje,
-—11;00 Pauzele de corespondenţe din judeţele
, dumneavoastră. -Telefonul £
de noapte, telefonul vieţii £
dimineaţă (meteo, 8:08 revista presei transilvane. Prezintă Dan Moşoiu. =- 1 9 1 6 '4 7 *
Miercuri, 24 februarie locale; 8:20 actualitatea locală, 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Gardă de noapte, orele 20-08.
Ştiri: 7,9,12,15,16,17,20. Program recomandări TV; 8:37 Trafic, anunţuri
Rotonda literară. Emisiune culturală
informativ BBC: 6,00-6,30; 14,00- utilitare, agenda culturală; 8:50 redactată şi prezentată de Dora
14,30; 18,00-18,45; 21,00-21,30.6,00- horoscop, 9:05 microbiografie sonoră; Pavel. 20,00 Ştiri. 20,05 Poveştile Linia telefonică dc intervenţie in criză
10,00 "Răsărit pe FM”. 6,45; 9,45 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). Mihaelei. 20,10 Din grădina cu flori si prevenţie a suicidului iniţială de
Horoscop Uniplus; 7,20, 8,20 Sport; 11:00-19:00 Contad FM. 19.00 -22:00 multe, dedicaţii de muzică populară LABOHATOKUL DE SÜÍÜTATE
7.45 Vox Populi; 8,35 Revista presei; "Seara la Cluj. 22:00-24:00 Fair-Play, oferite gratuit pe baza taloanelor din
8.45 Punct ochit; 9,20 Programul Râzvan Dumitrescu. Emisiune de ziarele locale. Prezintă Codruţa Aron
MINTALA CLUJ stă la dispoziţia dvs.
de luni pînă vineri, înlie orele 8 - 22.
cinematografelor. 10,00-11,00 “Anti- dezbateri economice şi soao-politice, Vîrtic. 21,00 Ştiri. 21,50 Buletin de
Stress", program Uniplus Bucureşti. telefoane in dired şi întrebări adresate ştiri. 21,58 închiderea programului. Vă aşteptăm apelurile la
14,30-18,00 "Ordinea de zi" Relatări in invitaţilor si realizatorilor. 24:00-1:00 La numărul 186864.
 1998 - Miniştrii de externe ai României şi Sloveniei
lea a Ziarul nostru foloseşte ?t,n au d e d a ra t că România şi Slovema sint legate prin
arului f u r n i z a t e de agenţiile _ interesele lor comune de integrare in NATO şi U t,
rian") rOMPRES şi MEDIAFAX.
fără ca această cursă de ad erare s ă reprezinte o
competiţie între cele două state.

F U Z IU N E A A E R 0 S P A T IA L E
Jâ
r»m
d ou a p o p o a r e f ă r ă p a t r i e in f r u n t e a a g e n d e i m o n d ia l e - M ATRA CREEAZĂ AL
Jiu
două popoare,- pe care istoria le-a majoritate în sud-estul ţării şi oraşe. au făcut pentru kurzi ceea ce KLA-ul a C IN C IL E A PRODUCĂTOR
(Reuters) -arătat atît de aspru. “Este fascinant! Grupările internaţionale din domeniul făcu t pen tru etnicii alb an e zi din
- ■' ' x
' ,
Ne aflăm la 80 de ani de la căderea drepturilor omului declară că ei au fost
Kurzii şi albanezii din Kosovo, două Kosovo: plasarea cauzei lor pe agenda M O N D IA L ÎN D O M E N IU
nopoare părăsite de marile puteri, in Imperiului Otoman şi două popoare de persecutaţi barbar de către forţele de liderilor occidentali care ar fi prefşrat
Laba de a împărţi, la începutul acestui la marginea acelui imperiu s-au trezit securitate guvernamentale, mai ales să o ignore. (A FP )
secol, carcasa Imperiul Otoman, au în fruntea ştirilor”, a declarat Agenţiei după ce PKK a lansat lupta pentru tn ambele cazuri, luptele violente, şi
R euters Jonathan Randai, cunoscut independenţă, în 1984. nu protestele paşnice, au reuşit să Prin fu ziun ea so c ie tă ţilo r fra n c e z e
atras atenţia întregii lumi, în aceeaşi Aerospatiale şi Matra, cifra de afaceri a
săptămînă. Abdullah Ocalan, liderul expert în problemele kurzilor. în tre lupta kurzilor ş i 'c e a a a tra g ă a ten ţia com unităţii
. “Naţionaliştii albanezi, care sînt albanezilor din Kosovo, sînt diferenţe internaţionale. Atunci, de ce etnicii noului gmp industrial îl situează pe locul al
armatei separatiştilor kurzi din Turcia, cinciled pe plan m ondial în sectorul
pKK, a fost capturat la Nairobi şi dus frustraţi încă de la începutul secolului importante. Cea mai importantă dintre albanezi reprezentaţi la Rambouillet,
aeronautic şi spaţial. Crearea Iui finalizează
la Istanbul, să fie judecat, dedanşînd au, în final, şa n sa să s e afirme la ele constă în existenţa unui stat al urmează să primească o autonomie
restru ctu rarea industriei d e a p ă ra re a
o serie de proteste violente în rîndul Rambouillet, în timp ce kurzii sînt etnicilor albanezi în Balcani - Albania. substanţială din partea Occidentului, în
Franţei în jurul a trei piloni - aeronautica,
diasporei kurde din c a p ita le le sacrificaţi din nou de către comunitatea Dar, în momentul în care frontierele timp ce kurzii, mai ales cei din Turcia, electronica şi m ecanica, restructurare
europene. Kurzii au protestat chiar în internaţională, din motive egoiste” a Albaniei au fost trasate de marile sînt lăsaţi să se descurce singuri? lansată de preşedintele Jăcq u es Chirac în
faţa porţilor castelului d e la relevat el. “Locuitorii din Kosovo sînt puteri, în 1913, după războaiele din “Asta depinde de prietenii şi inamicii februarie 1996, în perspectiva viitoarelor,
:u Rambouillet, unde se desfăşoară, cea mai norocoşi decît kurzii. în Balcani B alcani, ju m ă ta te din toţi etnicii
nu se poartă lupte pe motive de petrol albanezi au ajuns In alte ţâri, creînd o
fiecăruia.
T urcia e s te m em bră NATO.
alianţe europene.
dea doua săptămînă. Abdullah Ocalan, Cu un an în urmă, un “pol al electronicii
liderul armatei separatiştilor kurzi, din sau apă". sursă permanentă de instabilitate. Americanilor şi europenilor nu le place d e a p ă ra re ” fu s e s e co n stru it în jurul
20 Turcia, PKK, a fost capturat la Nairobi Kurzii, care numără cel puţin 20 de Kosovo este o provincie sudică a politica dusă de Turcia faţă de kurzi, grupului Thomson - CSF, în urm a aplicării
şi dus la Istanbul, să fie judecat, milioane, sînt. cel mai numeros popor S erbiei care consideră că zona este d ar m enţinerea relaţiilor în cadrul unui scenariu analog: prin alăturarea altor
dedanşînd o serie de proteste violente fără patrie din lume. După primul război leagănul istoriei şi religiei sale, 90 la NATO e ste mai importantă, a declarat producători industriali din sector (Alcatel,
în rîndul diasporei kurde din capitalele mondial, marile puteri au avut în vedere sută din populaţia de două milioane un diplomat din Kosovo, care a cerut Dessault Electronique şi Aerospatiale).
europene. Kurzii au protestat chiar în id e e a constituirii unui s ta t kurd, de persoane a Kosovo este de etnie să i se păstreze anonimatul. “Turcia .. Astfel, grupul Aerospatiale - Matra va fi
faţa porţildT castelului d e la respinsă apoi. Kurzii au fost divizaţi albaneză, în ultimul deceniu suferind este un pilon al politicii americane în singurul prezent în toate domeniile legate
ne d e aero n au tica jŞi activităţile sp aţiale
Rambouillet, unde se desfăşoară cea de-a lungul noilor frontiere ale Turciei, persecuţiile sîrbilor. Orientul Mijlociu şi noul său parteneriat
de a doua săptămînă de negocieri Siriei, Irakului şi Iranului. Kurzii irakieni Din această cauză, cu un an în cu Israelul este încurajat". “în acelaşi franceze, dispuriînd de o gam ă completă
s-au.bătut cu Guvernul d e la Bagdad urmă, a apărut Armata de eliberare a tim p, S lo b o d an M iloşevici e s te de avioane civile şi militare, elicoptere,
dintre sîrbi şi etnicii albanezi, în
mai multe decenii, uneori ajutaţi de Kosovo (KLA), un grup denunţat de perceput de Washington ca o cauză a rachete, sateliţi şi ram pe de lansare în
încercarea de a reglementa situaţia din
occident, dar fără prea mare succes. Belgrad drept “terorist” - similar cu instabilităţii în Balcani. Este, totodată, spaţiu.
Kosovo pe cale paşnică. Importanţa sa îl face d e neocolit în
-^Observatorii declară că stabilitatea S e a p reciază că o cincim e din modul în care este înfierat PKK-ul la intens displăcut, astfel că Washingtonul
' r din Balcani şi Orientul Mijlociu este nu ezită să-i răsplătească pe inamicii perspectiva preconizatei înfiinţări a unei
populaţia de 60 de milioane a Turciei Istanbul. Chrar dacă cele două acuzaţii
mari societăţi eu ro p en e aeronautice şi
inexorabil legată de viitorul acestor este de origine kurdă, concentrată în s-ar doveditveridice, Ocalan şi PKK-ul săi."
spaţiale (EADC), despre care s e discută
de circa un an de industriaşii europeni,
opinează actu alu l p re ş e d in te director
M AREA BR ITA N IE N U general al Aerospatialei, Yves Michot.
“CEI 11” DIN Z0NÂ EURO RESPECTĂ PACTUL DE STABILITATE Interesul pentm noul gm p în cazul unei
integrări europene se m anifestă în trei
ESTE D I S P U S Ă S Ă - S I domenii: rachetele (unde acesta, aliat deja
(Agenţia France Presse) componentei structurale a deficitelor financiare ale statului, nici pentm a cu British A ero sp ace şi cu societatea
M ĂREASCĂ APORTUL lor publice", a afirmat Yves-Thibault suporta povara bugetară a evoluţiilor germană DASA, a r putea coopera în viitor
Cele 11 ţări din zona euro respectă de Silguy. Comisarul european face dem ografice viitoare", a precizat în plus cu gmpul italo-britanic Alenia-GEC,
LA BUGETUL U N IU N II pactul de stabilitate bugetară care le aluzie cu prioritate la Franţa şi la Comisia. Aprecierile sînt mai bune în pentm a deveni numărul doi mondial după
impune un deficit public limitat la 3 la Germania, principalele două puteri ce priveşte programele belgian ,şi Raytheon-Hughes din SUA); sateliţii, unde
EU R O PEN E sută din Produsul Intern Brut (PIB), ' economice din zona euro. spaniol, apreciate ca “programe bune, - prin asocierea Matra, GEC, DASA şi
altfs.1 riscă san cţiu n i financiare Pentru Franţa, care are în vedere a m b iţio a se şi credibile". B elgia Alenia - este pe cale să se constituie un
; (Reuters) severe. “Sînt satisfăcut de programele un deficit public cuprins între 0,8 şi prevede reducerea deficitului ei public gm p industrial, număml trei mondial, după
de stabilitate prezentate de toate ţările 1,2 la su tă din PIB în 2002, “un la 0,3 la sută din PIB în 2002, iar •R aytheon-H ughes şi Lockheed-Martin;
din z o n a e u ro , cu e x c e p ţia control riguros al cheltuielilor publice, Spania chiar la 0,1 la sută. lansări spaţiale, unde devine primul acţionar
Ambasadorul Marii Britanii pe lîngă Luxemburgului, Nici unul nu e ste inclúzínd eventual acţiuni corective în Comisia s-a arătat foarte critică faţă industrial al so c ie tă ţii eu ro p en e
Uniunea Europeană, dl Stephen Wall, se co n trar o b ie c tiv elo r pactului d e cursul anului, va fi esenţial pentru a de Italia, cerîndu-i să-şi revizuiască Arianespace, cu 40 la sută parte industrială
declară pe sine însuşi un produs al Stabilitate”, a afirmat Yves-Thibault de garanta că obiectivele bugetare ale . programul de stabilitate, din cauza şi 11 la sută capital.
acordului din 1984, în urma căruia fostul Silguy, com isar european însărcinat programului vor fi respectate", a previziunilor sale de creştere “foarte La avioanele de luptă, în schimb, tipul
prim-ministru Margáret Thatcher a obţinut cu probleme m onetare, comentînd a p re c ia t C om isia E u ro p ea n ă . optimiste". Rafale al lui Dassault va concura multă
o reducere anuală de două miliarde de lire programele francez, german, spaniol "Strategia este minimală şi nu există Miniştrii europeni ai Finanţelor vrem e E urofighter-ul g erm an o -italo -
(3.27 miliarde dolari) a contribuţiei sale la şi belgian. o marjă de securitate. Am fi sperat atenuaseră aceste critici, reamintind h isp an o -b ritan ic, iar la' elico p tere,
bugetul Uniunii Europene. La acea vreme, ‘în principiu, Luxemburgul (care a o b ie ctiv e m ai a m b iţio a se , d a r Romei că “pentm a atinge obiectivul Eurocopter (realizat de A erospatiale şi
dl Wall a contribuit la pregătirea terenului înregistrat un excedent ‘bugetar în programul francez respectă pactul de unui deficit bugetar de 1 la sută din DASA) ’nu a reuşit s ă a tra g ă într-un
pentru acord în calitatea sa de funcţionar ultimii an i), nu v a c re a nici el stabilitate”, a declarat Yves-Thibault PIB în 2001, prevăzut de Guvernul ansamblu unic pe italianul Agusta şi pe
public britanic. Astăzi, după 15 ani, se vede p roblem e. O b iectivul privind de Silguy. italian, ar putea fi necesară adoptarea britanicul Wastland.
nevoit să lupte zi de zi pentru menţinerea consolidarea bugetară, care părea Programul german, care prevede Unor măsuri corective mai importante De asem enea, transformarea societăţii
acestei reduceri, parînd atacurile celor 14 încă dificil de realizat în urmă cu cîţiva o reducere progresivă la 1 la sută a decît cele prevăzute de programul Airbus în so cietate,europeană Integrată
e s te b lo c a tă d e m ai m ulte luni de
parteneri din UE, care vor să renunţe la- ani, este îndeplinit”, a adăugat el. deficitului public în 2 0 0 2 , e s te italian”.
incertitudinile care persistă cu privire la
ea în cadrul revizuirii întregului sistem de “Cu toate acestea, în unele cazuri, “conform dispoziţiilor pactului de Comisia Europeană a apreciat că restructurarea restului industriei aeronautice
finanţare a Uniunii. programele sînt lipsite de ambiţie stabilitate şi de creştere", dar “el previziunile italiene privind creşterea şi spaţiale europene.
Dl Wall susţine că Marea Britanie este (în d e o se b i F ran ţa, G erm ania şi reprezintă numai o poziţie minimală", economică (2,5 la su tâ în 1999; 2,8 Fuziunea Aerospatiale-Matra a r putea
împotriva unei atari schimbări, făcîndu-se A ustria), stabilindu-'se obiective a apreciat Comisia Europeană. la sută în 2000 şi 2,9 la sută în 2001), apropia poziţiile acestei societăţi de cele
secolul Doamnei de Fier, care şi-a croit cu minime. Anul 1998, care a înregistrat Acest obiectiv “nu oferă o marjă care datează din mai 1998, sînt prea ale DASA şl, întmcît fiecare deţine cîte
■ţierseverenţă drumul pînă la obţinerea o creştere economică puternică, nu de manevră suficientă, nici în cazul pptimiste şi câ este necesară, aşadar, 39,7 la sută acţiuni din Airbus, faptul ar
rabatului. “Mă întrebaţi dacă vom renegocia a fost fructificat de către unele ţări unor evoluţii neprevăzute ale activităţii ■p reactualizare, care să se traducă putea constitui cheia viitorului consorţiului
reducerea? Nul", a declarat el într-un pentru a c c e le ra re a sc ăd erii eco n o m ice sa u ale re s u rse lo r , printr-o înăsprire a politicii bugetare. european.
interviu acordat la 15 februarie agenţiei
Reuters. Partenerii Marii Britanii vor ca
reducerea să fie pusă pe masa negocierilor
la discutarea Agendei 2000 cu privire la IN T E R E S E L E N A Ţ IO N A L E A L E R E P U B L IC A I F E D E R A L E
reformele bugetare necesare pentru a
pregăti extinderea Uniunii spre Europa de G E R M A N IA ÎN P R A G U L S E C O L U L U I A L X X I-L E A
Est. Discuţiile eu ca obiect finanţarea şi
M u lţ u m it ă c e lo r î n f ă p t u it e d e 5. Interesele naţionale ale G erm anici G uvern u l şi o p o z iţia nu trebuie să-şi
asistenţa costisitoare acordate fermierilor (P a rte a a lll-a )
europeni şi regiunilor dezavantajate din p red ecesorii lui, H elm ut K ohl a reuşit reunite sînt deasupra oricăror in terese a b a n d o n eze fu n cţia lor prim ară, carc
punct de vedere economic. ' ("A u ss en p o litik ”) sâ ob ţin ă unitatea G erm aniei fară să „in tercon ectate” . E le se b a zea ză p c este d ezb a terea p o litic ă şi luarea dc
Germania,"Austria, Olanda şi Suedia, facă vreun rabat în ce priveşte libertatea relaţiile reciproce ale v ech ii R ep u b lici d ecizii. O p olitică externă fără principii
care susţin că suportă o parte prea mare P olitica d c integrare cu Occidentul a e i şi integrarea ei cu O c c id e n tu l F ed erale şi pină acum au p riv it în clare con d u cătoare a ju n g e să ia decizii
din cheltuielile UE, insistă ca rabatul făcut lui K onrad A d cn au cr a fo st scutul în A s tă z i, d u p ă reu n ific a rea p o litic ă principal com erţul exterior, sc o p u l lor u n ilaterale şi sâ recu rgă la cîrpăccli.
Marii Britanii sâ fie anulat în cadrul unui sp a te le căru ia R F G ş i-a d e z v o lta t extern ă g erm an ă treb u ie să p oată fiind asigurarea satisfacerii necesităţilor E ste n e v o ie d e o m in te clară, carc să-
mecanism general de corOcţie bugetară în instituţiile liberale şi dem ocratice şi de garanta următoarele: v ieţii şi prosperităţii. şi dea sea m a care sîn t p ropriile noastre
vederea eliminării dispariţiilor. Dl Wail a a ceea e s te e s e n ţia l c a o G erm anie 1. P o litic a extern ă a G erm a n iei C oalizarea, cooperarea şi integrarea in t e r e s e ş i c e l e a le v e c i n i l o r şi
respins afirmaţiile că ţara se va aduce în r e u n ific a tâ să nu p r o c e d e z e la o trebuie să fie îndreptată în continuare
fo rm ea ză p rin cip a la c o m p o n e n tă a p a r t e n e r ilo r , p r e c u m ş i ca r c sîn t
discuţie problema reducerii în etapele finale revizuire a d eciziilo r fundam entale de
spre cooperare. Nu se p une .problem a caracterului internaţional al p o litic ii in treselc ad versarilor ş i d c a le corela
ale negocierilor asupra bugetu lu i/care p o litic a extern ă d e lu i A d en au er.
trebuie să se încheie pînă la 25 martie Econom ia socială d e piaţă a lui Ludwig u nei alegeri între interesul naţional şi externe a G erm aniei; acest d o m en iu al în m od co n stru ctiv . D in a cest punct dc -
a.c. El a recunoscut însă că poziţia Marii c el internaţional, ci de grad de implicare politicii cuprinde, totodată, o diplom aţie * ved ere u rm ătoarele in terese par să fie
Erhard a con stituit un nou început şi a internaţională, de interdependenţă, de ferm ă şi flexib ilă şi evitarea oricărei
Britanii este nepopularâ. “Sîntem singurii com p on en te in d isp en sab ile ale politicii
care o apără". “Celorlalte 14 state le-ar fă cu t p o s ib ilă r e v e n ir e a rap id ă a participare la sarcinile com u ne în ce acţiu ni care nu se în scrie în lim itele ex tern e a G erm a n iei: * secu ritatea
conveni, evident, să nu existe nici o G erm aniei în prim -planul econ om iei priveşte m enţinerea ordinii m ondiale. diplom atice. p o p u la ţiei, m ed iu lu i înconjurător şi a
reducere”. Potrivit dlui Wall, partenerii ţării m ondiale. M oştenirea lui Erhard trebuie 2 . G e r m a n ia t r e b u i e .s ă f ie în 1. Aroganţa n aţion alistă, orientată teritoriului; * descurajarea m ilitară şi'
sale din UE ar trebui să se bucure câ c o n tin u a tă cu g r ij ă . K urt G e o r g co n tin u are un partener a ccep ta t în spre confruntare ar prejudicia interesele p r e v e n ir e a u n u i r ă z b o i îm p o triv a
Londra, care a susţinut fervent stabilizarea K i s s in g e r a p e r s o n if i c a t n a tu ra problem ele internaţionale. C oop erarea- noastre.
G e r m a n ici şi a p a rten erilo r ei din
finanţelor UE la nivelurile din 1999 în cadrul su p erioară a c la s e i m ijlo c ii, în c e atit pe plan econ om ic, cît şi p e pianul
.2 . O atitudine m oralizatoare, su b N A T O ; * m en ţin erea şi dezvoltarea
discuţiilor privind bugetul pentru perioada p rivcşte'nonşalanţa, elocven ţa retorică
apărării este indispensabilă pentru a n e d e v iza „D octorii germ ani v ă v in d ecă in te g r ă r ii p o l i t i c e a G erm a n iei în
2000-2006, nu cere chiar mai mult. şi o abordare cosm op olită şi concepută
Marea Britani a fost criticată de unii în su sţin erea in tereselor glob ale ale proteja p e n oi şi securitatea reciprocă. to a te m a la d iile lu m ii” , ar îm p in g e Europa occid en tală; * dezvoltarea unei
din partenerii sarpentru că, deşi este unul 3 . A b ilita tea de a form a alian ţe, G erm ania p e panta izola ţio n a lism u lu i. ordini europ en e carc garantează pacea;
G erm aniei. W illy Brandt a m ilitat cu m enţinerea idealurilor şi in tereselor
din cei mai puternici susţinători ai planului 3. D iplom aţiei „banului” germ anilor * un sis te m d e co m erţ lib er şi d esch is
UE de extindere în fostul bloc • sovietic, a n gajare m o ra lă şi d e c iz ie pentru c o m u n e în ca d ru l N A T O r ă m în ce lo r bogaţi nu trebuie să i s e perm ită pc tot glob u l şi evitarea unei dependenţe
continuă să ceară menţinerea reducerii. realizarea recon cilierii şi destinderii cu principala sarcină a p oliticii extern e să ia locu l angajării. p o litic e sau e c o n o m ic e unilaterale; * o
Chiar şi după éxtindere, vom fi în statele din Europa C entrală şi de Est. germ ane. . ' 4 . D eciziile d e politică externă luate strategie m o n d ială d c asigurare a păcii
continuare pe locul cinci în ce priveşte M oşten irea lăsată pe planul p oliticii 4 . U n iu n ea E u ropeană*(U E ) e ste prin procese la Curtea C on stituţion ală,
externe de H elm ut Schm idit este legată ş i p r e v e n ir e a r ă z b o iu lu i precum şi
volumul contribuţiei, cu toaté că din punctul d om en iu l în carc se m anifestă c e l m ai în lo c să rezu lte din d ezb a terea • în efo rtu r i in te r n a ţio n a le p en tru
de vedere al bunăstării relative ne'situam • de realizările G erm anici în dobîndirea in te n s participarea la un o rg a n ism
P a r la m e n t, a r p u n e în p e r i c o l so lu ţio n a rea ş i degrad area m ediului
pe locul 10 sau i r ^ â 'Srăţat-di Wall. p o z iţie i d e su p erp u tere econ om ică. com un a p oliticii externe g e r m a n e .. capacitatea guvern u lu i d e a a cţion a. înconjurător.
 1946 - A avut loc fuziunea Partidului Naţional-
Democrat cu Partidul Naţional-Liberat
■Tătărescu.

L id e rii PAUR Ţărăniştii îşi vo r formula

n e g o c ia z ă
D e p u t a tu l i n d e p e n d e n t V a s iie . M a t e i
c o n fir m ă că a a v u t o în tîln ir e cu secreta ru l
g e n e r a l P N R V ir g il M â g u r e a n u ( f o s t u l
d irecto r a l S R I) în v e d e r e a p u n e r ii b a z e lo r
P N T# C D
p r e e l e c t o r a l e
critică
intenţia P r e ş e d i n t e l e P N R , M ih a i
cu
u n e i e v e n tu a le colab orări P N R - P A U R .
R e a m in tim c â V a s iie M atei, fo st d e p u ta t .
P U N R , este actualm ente prim -vicepreşedinte
al P A U R şi u n u l d in tre fondatorii acestu ia,
în legătu ră c u în tîln irea mai su s am intită
V a siie M atei a ţinut să p recizeze că discuţiile
ca re au a v u t lo c au fo st purtate e x c lu s iv în
n u m ele P A U R şi n icid ecu m în num e propriu.
O a stfel d e n e g o c ie r e în num e propriu din
partea liderului P A U R (carc ar fi putut a v e a .
ca su b ie c t intrarea d în su lu i în P N R ) este
ex clu să în că d in start. D c reţinut este şi faptul
c ă V a s iie M atei sp eră şi crede într-o c ît m ai
g r a b n ic ă în registrare a P A U R c a partid.
Ş i m a i o p tim ist, în această p rob lem ă, se
a r a tă se n a to ru l C o s t ic ă C iu r t in ,
v ic e p r e ş e d in te al P A U R . El co n sid eră că,
p c 15 m artie, P A U R v a fi înregistrat, dosarul
său fiin d ”b in c p u s la punct”. In legătură cu
an u m ite planuri d e viito r ale P A U R , C ostică
C iu rtin m ai sp u n e c â are în ved ere an u m ite
co la b o ră ri c u d ife rite form aţiuni p o litic e .
P N R e x c lu d e p o s i b il it a te a
c u P U N R ,
d e f u z i u n e a
‘contraproductive”. Liderul P N R
vinari a treia oara condiţiile
participării la guvernare
D a că tot nu ai d c gîn d să faci ce v a , sim ulează m ăcar
intransigenţa. A ceasta pare a fi d ev iza sub care sc va desfăşura
reuniunea d e vineri a C om itetu lu i d e conducere al PNŢCD.
Program ată în perioada frăm întărilor interne legate d c
con tinu area sau nu a guvernării, şedinţa, va avea Ioc într-un
co n tex t sch im b at radical. Regrupările d in interiorul partidului
au izolat v o c ile carc so licită abandonarea, guvernării, astfel
încît este im probabil ca această chestiu n e să fie discutată vineri
la C om itetu l d e conducere.
..................... U n u l d in fo ştii adepţi declaraţi ai retragerii dc la Palatul
V ictoria, senatorul Matei B o ilă , sc lim itează acum să spună că
A cestea vor avea loc, indiferent dacă PAUR im portant e ste să fie form ulate şi resp ecta te condiţiile în care
v a fi înregistrat sau nu pc data de 15 martie, gu vern area p o a te d even i eficien tă. Senatorul clujean va lu a
şi sîn t m enite a pune în gardă partidul în cu v în tu l şi v a propune ca, în rezolu ţia finală, să fie în scrise
faţa probabilei ridicări a pragului electoral, ' co n d iţiile m in im a le în care P N Ţ C D accep tă să guverneze p e
printr-o viitoare m odificare a legii electorale. m ai departe. E le sînt: luarea u n or m ăsuri pentm lim itarea
T o t în acest se n s nu este ex clu să nici d ra stică a c o ru p ţiei ş i a d op tarea le g ilo r de ţestitu irc a
p o s ib ilita t e a u n o r fu z iu n i e u a n u m ite proprietăţilor şi a accesu lu i la d o sa rele Securităţii.
form aţiuni p olitice, despre n u m ele acestora “A cesta este un scţ de principii fără respectarea cărora ţa ra
C o stică Ciurtin n efiin d disp u s sâ d ea vreo s e d u ee d c ripă şi, împreună cu ea, s e d ilce şi PNŢCD”, a firm ă
inform aţie, deocam dată. Boilă.v y •••- •" ’’ i y • ;• Y ■
; ; ; A P. Senatorul ţărănist pare însă conştient de realitatea tristă pentru
partidul său c â enunţarea u n o r astfel d e con d iţii are cel m i/Z r
un efect propagandistic pc term en scurt. B o ilă îşi aduce am inte
c ă a c e le a ş i a u fo st c o n d iţiile fo rm u la te şi la reu n iu n ea
p reced en tă a C om itetu lu i d e co n d u c e r e , cîn d s-a h o tă r ît
u n e i a l i a n ţe
instalarea în fun cţia de prim -m inistru a lui Radu V a siie. î t i
d a r e s t e i n t e r e s a t ce le 8 luni d e funcţionare a C abinetului V asiie, dominat teo retic
d e P N Ţ C D , n ie i una d in p r e te n ţiile ţărăniştilor nu s - a
c u a c e s t p a r tid concretizat, cu toate câ premierul a prim it în decembrie m an d at
ved erea u n ei apropieri p olitice im perativ să le ducă la în dcplnire. j , .,

PDSR de a B e r e a , a d eclarat, ieri, în căd ru l a m ai sp u s câ n u -şi fa c e viitoare. Inexistenţa unei grupări din partid d ecisă să-i ceară lui R a d u
V a s iie să d em isio n eze fa ce c a şedinţa d e vin eri a C o m itetu lu i
u n e i c o n f e r in ţe d c p r e s ă , c ă p rob lem e în legătură cu viitorul M ihai B erea a anunţat că, în
se retrage p a r t id u l p e c a r e - l c o n d u c e partidului, care, în op in ia sa, va luna m artie, “P N R v a o feri mai d e con d u cere sâ piardă m iza legată d e guvernare. R eu n iu n ea
u rm ăreşte realizarea u n ei fu ziu n i o b ţin e 5% d a c ă a leg erile vor multe surprize vieţii p olitice din v a fi în să un bun,prilej pentru a evalua raportul d e putere în tr e
din c u P U N R şi a p o i o ap rop iere d e a v e a lo c în a n u l 2 0 0 0 ş i v a ' Rom ânia”. > d iferitele fracţiuni din P N Ţ C D . A va n ta ju l pare a fi dc p a rtea
ApR. d ep ă şi 10-15% d acă v a reuşi P reşed in tele P U N R , V aleriu grupului d c parlamentari carc a redactat u n program în z e c e
Parlament M ih ai B erea a afirm at c ă P N R realizarea fu z iu n ilo r p e care şi Tabără, a declarat, la sfîrşitul puncte pentru reform area partidului care are mari şanse să f ie
P N Ţ C D critică in ten ţia in te n ţio n e a z ă r e a liz a r e a u n o r l e p r o p u n e . M ih a i B e r e a a s ă p t ă m în ii t r e c u t e , c ă e s te adoptat ca d ocu m ent o ficia l. ,
P D S R d c a s c retra g e d in fu z iu n i c u p artide c o m p a tib ile d e c la r a t c ă , .î n a f a r ă d e p osib ilă o alianţă p reelectorală D ep u ta tu l clu jean lo a n V id a S im iti, un u l din a u to r ii
P arlam en t şi c o n sid e r ă c ă d o ctrin a r şi nu a u n o r a lia n ţe n eg o cierile c u P U N R ş i A p R , cu P N R , în a c e a stă form u lă m aterialului întitulat “C ei z e c e p a şi” sp u n e că p reşed in tele
Io n I lie s c u e s t e m a i preelectorale - a şa cu m a propus P N R d is c u t ă ş i c u P a r tid u l a v î n d u - s e . în v e d e r e . şi D ia co n escu agreează conţinutul proiectului, care este unul “ c u
in teresat d c ca n d id a tu ra s a lid eru l P U N R , V a leriu T abără - Reîntregirii N aţionale, precum şi p o sib ilita tea d esem n ă rii unui adevărat reform ator”.
pentru P reşedinţie, d c c ît d c deoarece a c e ste a s în t c u P artid u l P e n sio n a r ilo r , în candidat com u n la P reşedinţie. “E ste un d ocu m ent tehnic, dar care fa ce referire in clu siv la
p r o b le m e le s o c ia le a le n ecesitatea clarificării doctrinei şi a principiilor partidului. U n
ro m â n ilo r, sc arată în tr-u n c o le c t iv d e sp e c ia lişti v a lucra u lte rio r la d e fin itiv a r e a
c o m u n ic a t al P N Ţ C D
r e m is , ie r i, a g e n ţie i
F ilia la C lu j a P S D R v a v o t a p e n tru ieşirea d e co n cep ţiilo r partidului”, sp u n e V id a S im iti.
Evitînd să expună idei în d răzn eţe, “C e i ze c e paşi” e s te
M E D IA F A X .
R e tr a g e r e a P D S R d in
la g u v e r n a r e şi p e n tr u fu z iu n e a cu f î p R co n cep u t în term eni generali v a la b ili, a stfe l în cît să nu p oată
exista ob iecţii la adoptarea lui. A utorii nădăjduiesc probabil să
Parlam ent “nu ar reprezenta • V a s iie S u c iu , p re ş e d in te le P S D R C lu j, crede c ă e s te n e vo ie se im pună c a purtători d e cu v în t a i Unui curent dom inant în
d c c ît trădarea in te r e se lo r partid prin sim p lu l fapt c ă p rogram u l lor este votat d c
d e o îm p ro s p ă ta re a c o n d u c erii p a rtid u lu i •
c e l o r ca r c a u d a t v o t u l majoritate. . .. . Y.' • V. •
P r e ş e d i n t e l e P S D R C lu j , „lucrurile n u stau prea b in e“ şi şi A p R . Liderul P S D R Cluj nu Lăm urit d e inutilitatea practică a p rogram ului, Matei B o ilă
a c e s t u i p a r t id ” şi o
V a s ilc .S u c iu , n c -a d eclarat ieri c ă , în m o d sig u r , Ia şe d in ţa exclude ca la C on siliu l Naţional
“ d eza n g a ja re fa ţă de este n ev o it să adm ită că nu poţi să nu fi d e acord cu principiile
c ă ; la ş e d i n ţ a C o n s i l i u l u i C o n siliu lu r se v a d ecid e c o n v o ­ sâ se ia d e c iz ia ie ş ir ii d e la
p rop riu l electorat” , s e m ai co n sem n a te în “C ei ze c e p aşi” . “S ig u r c ă toţi trebuie să
N a ţio n a l al p artid u lu i, care v a carea C o n g r e s u lu i N a ţio n a l. guvernare a p a r t id u lu i, subscriem ideii că é necesar să fim m ai cum inţi şi să promovăm
arată în c o m u n ic a t
a v e a lo c pe d ata d e 13 m artie, V a s iie S u ciu afirm ă c â a gen d a co n co m iten t cu in tensificarea oa m en i com p eten ţi în partid. D ar p ro b lem ele reale sînt altele,
Dc a sem en ea , în
v a v o t a p en tru ie ş ir e a d e la partidului nu a fost respectată de relaţiilor c u formaţiuneâ condusă
d o c u m e n t e s te cr itic a t ş i co n crete si arzătoare”, afirm ă B o ilă . .
gu v ern a re şi p entru accelerarea către co n d u cere. P r e şe d in te le de M eleşcanu. Caius-CHIOREAN
faptu l că liderul P D S R n u
p rocesu lu i de fuzionare c u A p R . P SD R Cluj nu este îm potriva lui Andreea MARCU
d o reşte să îşi r e c u n o a sc ă
In şe d in ţa d c ieri a B iro u lu i S erg iu C u n e sc u , p r e şe d in te le
v in o v ă ţia pentru in stig a rea
E x e c u tiv al P S D R s-a p u s în P S D R , dar co n sid eră c ă ech ip a
m inerilor în 1 9 9 0 ş i n ici nu
d o reşte să-şi cea ră s c u z e
d is c u ţie ieşirea d e la gu vern are centrală d e con d u cere trebuie Senatul a amînat dezbaterile Ia proiectul de
pentru m ulţum irile adresate
a c e lo r ca re în c ă n u s-a u
d esp rin s d c su b s ig la U S D . D e
„ îm p r o s p ă ta tă " . S u c iu e s t e
n em ulţum it m a i a le s d e faptul
lege privind prevenirea şi sancţionarea faptelor
“ c e lo r care au j e fu it
in stitu ţii şi a u m a ltra ta t
a se m e n e a , s-a p u s în d iscu ţie că tratativele pentru alianţă cu de corupţie in urma protestelor PDSR
sta d iu l în care s e a flă agen d a d e A lianţa pentru R om ân ia au fo st D ezb a terile la p roiectu l de Dumitraşcu, ultim ii d o i apreciind . Justiţiei G h eorghe Mocuţa s-a
stu d e n ţi şi c e tă ţe n i ai
lu cru asu m ată d e c o n d u c e r e a întîrziate, e l fiin d un u l dintre le g e p r iv in d p rev en irea şi câ p reved erile acestu i articol nu
- Bucurcstiului”. declarat surprins că articolul a
p a r t id u lu i. S u c iu a fir m ă c ă susţinătorii fu ziu n ii între P S D R s a n c ţ io n a r e a f a p t e l o r d e nu m ai că reprezintă o im ixtiune fost retrim is la com isie tocmai
corupţie au fost întrerupte, ieri, în viaţa personală, dar p ot fi în m om en tu l în care ar trebui
Vădim Tudor: după c e senatorii au d ecis, în f o l o s i t e d c a c t u a la p u te r e a d o p ta tă o le g is la ţ ie
PRM c o n s id e ră că în tre a g a o p o z iţie ar I
Dacă aş fi fost în u rm a p r o t e s t e lo r P D S R , îm potriva o p o ziţiei. su p lim en tară pentru â -i ajuta
tr e b u i s ă s e r e t r a g ă d e f in itiv d in P a r l a m e n t locul lui Cozma, retrim iterea lui la C o m isia Retrim iterea la C om isie a fost p e toţi c e i care luptă împotriva
juridică pentru reexam inarea susţinuta şi de către senatorul P D
Ilie Neacşu, secretar executiv al PRM, consideră că întreaga m-aş fi supus legii a r t ic o lu lu i r e f e r it o r la C a zim ir lo n e s c u , m em bru al
coru p ţiei. M o cu ţa'a precizat
‘ P re ş e d in te le PRM, c ă , ş i în p rezen t, conform
opoziţie ar trebui s ă ia în calcul posibilitatea retragerii definitive d is p u n e r e a in te r c e p tă r ii C o m isiei juridice, care a spus că,
| "Corneliu Vădim Tudor, afirmă C o d u lu i p e n a l, procurorul
de la lucrările Parlamentului, în condiţiile în care "puterea c o n v o r b ir ilo r t e le f o n ic e , a în a cest m om en t, senatorii nu-şi
j că, dacă ar fi fost în locul lui p o a te d isp u n e' interceptarea
îm proaşcă cu noroi opoziţia”, fără ca aceasta din urmă sâ se c o r e sp o n d e n ţe i şi a p ot da seam a dacă, prin articolul
* Miron Cozma, s-ar fi supus c o n v o r b ir ilo r te le fo n ic e şi
poată apăra. El a dedarat, ieri, că intenţia PDSR de a se retrage s u p r a v e g h e r ii c o n t u r ilo r r e s p e c t iv ,- s în t în c ă lc a t e
| legii, “s-ar fi supus justiţiei”.: v erificarea conturilor bancare.
definitiv, pînă la alegerile generale, de.la lucrările Parlamentului, | "Miron Cozma trebuie să facă bancare în ved erea strîngcrii drepturile o m ulu i arătînd câ este
“e ste firească". “Este foarte posibil să cădem de acord cu toţii, M o cu ţa a adăugat că nu va
următoarea dovadă: că ră- d e -p r o b e . R o d ic a S iă n o iu , necesară rcform ularea lui.
din opoziţie, să ne retragem definitiv, în bloc, pentru că numai I mine, că se menţine în inte- i senator P D S R şi preşedinte al P r e ş e d in te le P N L , M ircea
renunţa la capitolul referitor la
în acest fel putem să d edanşăm alegerile anticipate şi putem să | riorul sistemului", a declarat I înfiinţarea Com isiei Naţionale
C o m is ie i p entru d rep turile lo n e sc u Q u in tu s, a apreciat că
mai salvăm ceva din ce se poate salva", a opinat Neacşu. C.V.Tüdor. După părerea . Anticorupţie ca departament în
' om ului, a am intit c ă proiectul acest articol ar trebui rediscutat
PDSR a anunţat, luni. printr-un comunicat de presă, că s-ar I liderului PRM, sistem ul în I cadrul G uvernului, condus dc
I sine - pluripartit, democratic, | de le g e a prim it a v iz n egativ în C o m isia ju rid ică , deoarece
putea retrage definitiv din Parlam ent pîna la viitoarele alegeri, prem ier. D e asemenea, el a
dacă actuala putere nu va înceta “cam pania propagandistică şi . regimul co n stitu ţio n a l - , d in partea a c e s te i c o m is ii, prevede că r e a liz a r e a
I reprezintă nişte “cuceriri”. I interceptărilor p o a te fi dispusă s p u s c ă e s t e p refera b ilă
provocările d e d a n şa te împotriva sa". Această decizie ar putea d eo a rece creează p rem isele
| Vădim Tudor este convins că | com iterii unor abuzuri. A cest de către procuror sau instanţa d e d e s fiin ţa r e a C o n siliu lu i
fi luată la Consiliul Naţional al PDSR.djn 5 martie. PDSR critică
poziţiile exprimate de liderii PNŢCD, Ion Diaconescu şi Remus . oricare putere ar veni după . punbt d e vedere a fo st susţinut ju d e c a tă , în să , le g a l, a ceastă N aţional d e Acţiune împotriva
I - regimul Emil Constantinescu ‘ atribuţie nu p o a te aparţine d ecît Corupţiei şi Crimei Organizate
Opriş. potrivit cărora Ion Iliescu e ste asociat cu mineriadele din şi d e c o le g ii săi d e partid,
| l-ar elibera pe Miron Cozma. | (C N A ÍC C O ) şi înfiinţarea n oii
1990 şi 1991 Şi că ac e sta nu mai a re dreptul să candideze la senatorii Petre N in o su , Ion procurorului. : *
I El consideră că acest lucru i
Preşedinţie. V a s ii e şi G heorghe Secretarul d c stat în M in isteru l1 C om isii.
I se va întîmplă în cîteva luni. J
 1 8 5 6 -S-a înfiinţat la laşi
F a c u lta te a de Drept ;• .
O perei
Rom âne
Vineri, 26
februarie a.c., la
ora 1 8 ,3 0 ,
Academia de
Muzică “G h.
Dima” reia; de
.această dată pe
scena O p erei
Române din Cluj-Napoca, spectacolul cu
capodopera mozartiană Id om en eo, re di
Creta (KV 366); premiera naţională a
operei a avut lo c, după cu m aţi putut
citi în coloan ele ziarului nostru, la 9
decembrie 1 9 9 8 , pe s c e n a O p erei
Maghiare d e S ta t. La r e a liz a r e a
spectacolului îşi dau concursul corpul
de tehnicieni şi personalul de sc en ă al
Operei Maghiare de Stat. în distribuţia
de vineri seară: M a r iu s B r e n c iu -
Idomeneo, regele Cretei, Ş erb a n B ăcilă
*- Idamante,
t fiul său, R a m ó n a E rem ia -
llia,
Ilia prinţesă din Troia, fiica lui Priam,
lis Doina D im itriu - Elcttra, prinţesă, fiica
Agam em non, G h eo rg h e P etea n -
Arbaces, sfătuitorul regelui Cretei, Iurie
Ciobanu - M arele Preot, Ioan A rd elean
- Oracolul - vo cea lui N eptun; solii:
Ioana M a r ia D a n , R o x a n a A n d reica ,
Cosmin Ifrim , G iani B rad; participă
Corul A n tifon ia şi Orchestra A cadem iei
' de M uzică “G h. Dim a”, p recu m ş i un .
grup dc elev i de la Liceul de Coregrafie
din Cluj-Napoca. Spectacolul va fi dirijat
de C ristan O roşanu, asistent dirijor:
A d ria n M o r a r ; r e g ia a r t is t ic ă :
Alexandru F ărcaş, asistenţi regie: In a
Hudea, A n c a M ihuţ; scen o g ra fie şi
costum e: M a r ia n a P a c h is; p lastica
scenică: L iv ia T u lb u re G u n â; dirijorul
corului: C o n sta n tin R îp ă , a siste n t
dirijor cor: Io n Ţ ib r e a ; p regătirea
m uzicală ş i continuo: Ş te fa n R ónai;
regia tehnică: Lum iniţa G orea; sufleuri:
C ristin a C r işa n şi F lo r in a G atea ;
c o o r d o n a to r te h n ic : i n g . C o r n e l impozitul pe veniturile persoanelor fizice: lInterpreţi se înţelege: actori, cîntăreţi,
M ih a lca . A c e ştia sîn t in terp reţii şi
realizatorii unui sp ec ta co l d c în altă
calitate, în care tinereţea şi talentul
p r o t a g o n iş t ilo r s e î m p l e t e s c cu pentru venitul brut anual impozabil, , regizează, dirijează ori execută în
fru m u seţea n eîn ch ip u ită a m u z ic ii.
Marea op eră a lui M ozart s e află, fără
nici o în d o ia lă , pc m îin i bune.
M E D IC IN Ă ; A R T Ă , C U L T U R Ă
D u p ă cu m am m ai anunţat, a stă z i,
24 fe b r u a r ie a.c., la o r a 18, în Sala
J - J T o n i t z a ” d e la M u zeu l N a ţio n al d c
Artă C lu j v a avea loc o n ou ă în tîln ire
din se ria reuniunilor lunare organ izate
sub e g i d a A c a d e m ic i d e Ş t iin ţ e
M e d ic a le , F ilia la C lu j - N a p o c a , a
m uzeu lui am intit şi a A c a d em ici d c
M u z ic ă “ G h . D im a ”, în s c r is e su b
.g e n e r ic u l M E D IC IN Ă , A R T Ă ,
C U L T U R Ă . în cadrul m a n ifestă rii,
prof. u n iv . d r. Iu rie A c a lo v s c h i v a
conferenţia pe tema: “A n estezia la ceas
aniversar”; pictorul T e o d o r B o tiş v a
transm ite celo r prezenţi cîtev a gînduri
despre pictură în am bianţa u n ei m in i-
exp oziţii cu lucrări din creaţia recentă,
iar actoru l D o r e l V işa n v a d e le c ta
auditoriul cu “P ogzia su fletu lu i” . -
C o n c e r te le
A c a d e m ie i d e M u z ic ă
C ea d c a 34 -a e d iţie a S ta g iu n ii
m u z i^ le ’a ^ p ţ j ^ e i ^ a M u z i q â “G h.
D im a ’ program ează pentru m îin e , 25
feb ru arie a.c., ia o ra 18,30, în Studioul
de c o n c e r t e , S tu d io iţl d e M u z ic ă
V ecfie - B u c # e ş t i, forfnaţic alcătuită
din: jUeorgeta Stoleriu fso p ra n ă j lăută,
percuţie, A n ca Ia r o sey ici - v io la da
gam ba (discant, alto, |en o r); R ó b ert
" D u m itrescu -« v io la d 4 g am ba ţcn o r,
fidel, lăută, percuţie; V e r o n a M a ie r -
clavecin , percuţie: în program u l scrii:
M uzica trubadurilor; M uzică din tim pul
dom niei regelui A lfo n so X , “E l S ab io”
al C a s tilie i (S p a n ia ) ( 1 2 5 2 - 1 2 8 4 ) ;
M uzică din perioada renaşterii, se c o le le
X V -X V I; M u zică scoţian ă s c r is ? d c
A n o n im i din se co lele X V I-X V II.
7 .
J "X .-toî ■'W&ffis&sL
\ Prem ieră teatrală
j L E O N -IO S IF G R A P IN I
ţ% C u cca d c ă d ou a sa carte d e p o ezie
- A r ip i de în tu n e r ic ( C o le c ţ ia
b o ln a v , M ereu v isu l, C ru cifica re). la Turda
N ev o ia de evadare în iubire; în care
A k a d e m o s a E d itu rii D id a c t ic e şi
P ed a g o g ic e,. R .A . - B u cu reşti, 1999)
naturalismul sc îm pleteşte cu o stranie
p o ezie agrestă, în arm onii clasicizante
5: Teatrul, d e S ta t d in T u rd a prezintă
v in e r i, 2 6 fe b r u a r ie a .c ., c u în cep ere
d e la o r a 18, c e a d e a 3 2 0 - a prem ieră
L e o n -I o s if G R A P IN I ca lc ă apăsat pe ori m od em e, la carc interesează, în
a s a , cu sa v u ro a sa c o m e d ie P y g m a lio n .
ţăm a b ătătorită a su g e s tie i artistice, ultim ă instanţă, coerenţa şi frum useţea
c ii t e r m e n r e d u s a c u n o s c u tu lu i
iă r g in d în s ă în m o d c o n s id e r a b il, plâsifiuirii, calitatea materiei, rezultatul
hotarele p ercepţiei estetice. P o eziile din dram aturg ş i u m o rist c lu je a n C o rn el
un ei originale rafinări a forţei, m odu l
v o lu m gru p ate sub g en ericu l S tîlp u l U d r e a . R e g ia artistică e s te sem n a tă de
în care înveşm îritează cuvîntul în haina
e te r n ită ţii, in d u c nota p ersonală mai " m e t a f o r e i - t o a te a c e s te a în tr -o a c t o r u l R a d u Ţ i c u d e a n , a u to r u l
degrabă prin ineditul expresiei decît prin debandadă licen ţioasă, puţin jucăuşă, s c e n o g r a f ie i ş i a l c o s t u m e lo r e s te
m ateria p o etică . E xp resia p o etică din p ic to r u l C ă lin A n t o n , ia r - c o lo a n a
mereu în neistovită căutare, sc dezvăluie
p o e m e p recu m P în ă c în d , F ă ră tine, în p oem ele adunate sub T ăişu l iu b irii,
ARIPI DE ÎNTUNERIC m s o n o r ă e s t e r e a l i z a t ă c u m u z ic ă
ch iar m elo d ia co şb u cia n â d in P en elu l in t e r p r e ta t ă d c c o r u l s t u d e n ţ e s c . .
în acest m od trebuie în ţelese p o em e
clip e i..., m o d e lu l ş i in sin u area unor precum în j o c u l u m b rei, A tin g e rea In term ezzo , d in C lu j-N ap oca, dirijat de
G elu F u r d u i. în d istrib u ţie: M a r ia n
o p in ii o c a z i o n a l e , a lă tu r i d e a lte ab isu lu i, O ch iu l d e rouă sau N erostite
M iro n , N a r c is a P in te a , R a d u B o ta r ,
elem en te a le u n u i inventar m oşten it (a cu v in te , în tim p ce altele, cu m sînt
M e la n ia A ş t i l e a n , C o r n e l M ir o n ,
s e citi a sim ila t d in lecturi anterioare) P a să r e a lb ă , T a in ă , A scu n s, O sta tic care visu l izbucneşte sub o formă m ereu
G á b r ie l C h ir e a . S p e c t a c o lu l v a fi
c ă în R a n a d in tr-o m u ş c ă tu r ă sau sau A m n ezie d escifrează p o ezia un ei reînnoită.
precedat d ela n sa re a c e le i d c a Il-a ediţii
R ă tă c it p e c e r u l to a m n e i s e încheagă nerăbdări a cunoaşterii (iub irii). D in C artea v a fi lansată a stă z i, Ia o r a
a cărţii in titu la te R e p r o d u c e r e a la .
m ai con vin gător cîn d p oetul se apleacă con sid eren tele d e m ai sus, p o e z ia lui 1 3, în S ala Arm elor de Ia Cercul M ilitar
b u fn iţe le îm p ă ia te , a a c e lu ia şi p ro lific
sp re o cercetare filo s o fic ă adîncă a L e o n - I o s i f G R A P I N I p o a t e fi C luj-N apoca.
scriitor care e ste C o rn el U d rea , precum
r e a lită ţii, sp r e id e i, m işc a r e , verb, substituită u n or exerciţii d e sin ta x ă
şi d e vern isaju l e x p o z iţie i d e caricatură
decantarea esenţelor,- a le g o r ie (G în d - p oetică, unui sim b o l al creativităţii, în M ichaela BOCU
a clujeanului M ih a i B o a c â ; cu n oscu tu l
interpret d e m u z ic ă f ő ik V a li Ş e r b a n
v a interpreta, în p rim ă a u d iţie , m elo d ii
" S c r is o a r e a " lu i C a r a m itr u p e versuri d in c ic lu l “ S a v o n a r o le ”, al
a celu ia şi C o r n e l U d r e a . C lu je n ilo r li
Ion Caramitru, ministrul Culturii, a intelectuală în domeniul literar, artistic c o n e x e dreptului de au to r sîn t şi
se oferă p o sib ilita tea să s e d e p la se z e la
adresat, sîptămîna trecută, o scrisoare sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea moştenitorii acestor persoane. Potrivit
Turda c u a u to b u zu l in stitu ţiei turdene,
instituţiilor publice sau private, prin care de creaţie, modul sau forma concretă dispoziţiilor legale în vigoare, venitul
carc v a p le c a d e la S tu d io u l d c R adio
le atenţionează asu p ra obligativităţii d e ex p rim are, in d e p e n d e n t d e im pozabil al autorilor şi al artiştilor
C lu j, la o r a 1 6 ,3 0 , d e iá T e a tru l
încheierii d e contracte cu artiştii sau cu valoarea şi destinaţia lor”. A ceste executanţi şi interpreţi se determină prin
N a ţio n a l la o r a 1 7 , u rm în d să rev in ă Ia
titularii dreptului de autor şi de drepturi prevederi se aplică şi pentru sumele de scăderea din venitul brut realizat a unor
C lu j-N a p o c a după în c h e ie r e a
conexe, potrivit actu alu lu i cadru bani m o şte n ite d e d e sc e n d e n ţii “cote forfetare", de natură să permită
acoperirea cheltuielilor efectuate pentru
normativ. . c reato rilo r, în urm a activ ităţilo r m anifestărilor m en ţion ate.
realizarea operei sa u prestaţiei lor.
Începînd din ianuarie 1999, veniturile desfăşurate de aceştia. Acestă definiţie
Pentru deducerea cotelor forfetare riu
realizate de persoanele fizice - titulari ai nu ex clu d e e x e rc ita re a , în mod
dreptului de autor, precum şi titulari de independent de către titularii de drepturi sînt necesare documente justificative. De
IN ST R U M E N T IŞT II
drepturi conexe - în afara contractului d e autor, a diverse profesiuni sau asem en ea, avînd în vedere raţiunea GHERLENI SE PREGĂTESC
individual de m unţă, s e impozitează în. m eserii.' D repturile co n ex e sîn t o pentru care au fost introduse, cotele
conformitate cu prevederile Ordonanţei categorie juridică nou introdusă în forfetare nu se aplică şi în ce e a ce DE T U R N EU IN FRAN ŢA
p riv e ş te - veniturile re a liz a te d e M u z ic a p o p u la ră ro m â n e a sc ă este
de urgenţă a Guvernului nr. 85/1997, legislaţia română şi reprezintă drepturile
aprobată cu modificări prin Legea recunoscute, printre altele, persoanelor moştenitori. Cota forfetară stabilită pentru m ult a p recia tă în F ranţa, în u ltim ii ani
rir. 246/1998, se arată în textul scrisorii. fizice desemnate ca "artişti executanţi şi artiştii executanţi şi interpreţi este de 35 m u lte fo r m a ţii a r t is t ic e d in ora şu l
Potrivit actualului cadru normativ, interpreţi". “Prin artişti executanţi sau Ia sută din venitul brut realizat ca urmare G herla repurtînd s u c c e s e p c m eleaguri
a colaborării cu instituţii publice sau franceze. La începutul a cestei primăveri,
titulari ai dreptului de autor şi de drepturi ţ muzicieni, dansatori şi alte persoane private, desem nate ca unităţi plătitoare. folcloru l d c p e v a lea S o m e şu lu i M ic va
conexe, realizate în afară contractului care prezintă, cîntă, dansează, recită, “ P rin urm are, v en itu rile b ru te fi din n o u rep rezen tat în străinătate.
individual de muncă, s e calculează d eclam ă, jo a c ă , in te rp re te a z ă , re a liz a te d e c ă tr e un a r ti s t s e F o r m a ţ ia in s tr u m e n ta lă T r io
cumulează pe parcursul unui an şi se tr a n s ilv a n , co n d u să d c E m il M ih a i, ■"
determinat pe fiecare categorie şi loc de orice altă modalitate o operă literară. ' impozitează separat, de către fiecare va efectu a u n turneu în Franţa. D in _
realizare a a c e stu ia. Potrivit Legii sau artistică, un spectacol de orice unitate plătitoare, după deducerea din grupul carc v a fa ce d ep lasarea la finele
dreptului de autor şi a drepturilor conexe, fel, inclusiv folcloric, de varietăţi, de *sum ele totale a cotei forfetare de 35
lunii m artie m ai fac parte instrumentiştii
titulari ăi dreptului de autor sînt “creatorii circ ori de marionete”, potrivit cadrului ^ . la su tă”, se mai arată In scrisoarea
P u sztai A la d a r şi U r s z u ly K alm an . Ei
d e o p e re o rig in a le de creaţie normativ în vigoare. Titulari ai drepturilor ministrului Culturii. .
v o r su s ţin e trei c o n c e r te d c m uzică
p o p u la r ă la R o u c n ş i în a lte d o u ă
localităţi d in sudul Franţei. U n impresar
fran cez s -a in teresa t d eja d c turneul •
F O R M A R E A P E R S O N A L U L U I D ID A C T IC in stru m entiştilor g h c r lc n i, c l dorind să
im p r im e urţ C D c u fo r m a ţia T r io
• E x i g e n ţ e f i t e n d i n ţ e c o n t e m p o r a n e •
t r a n s i l v a n . î n v e d e r e a p ie g â t ir ii
turneului în F ranţa, in stru m en tiştii din
(continuare din num ărul de ieri) ■ educaţie fizică, profesor de chimie şi participanţilor li s-a oferit şi cîteva puncte G herla v o r su sţin e m ai m ulte spectacole
• Orele de metodica predării religiei des'en etc. (am dat, la întîmplare, cîteva de reper, cum sînt cele privitoare la la C lu j-N a p o c a , D ej şi G h erla . T ot în
să fie încredinţate numai acelora care “combinaţii”) . . modul în care este abordată problema a ce a stă p rim ă v a ră , u n a n sa m b lu dc
au p reg ă tire a p sih o p ed ag o g ică şi • Sporirea substanţială a numărului în discuţie în unele din ţările Europei cîn tecc ş i dansuri d in G h erla v a efectua
experienţa la catedră necesare. o relo r d e m etodică şi p ra ctică ca: Anglia, Belgia, Danemarca, Franţa,
un turneu în E lv eţia .
• De o atenţie deosebită, în' cadrul pedagogică şi dimensionarea grupei d e Germania, Olanda, Scoţia, Suedia, fără
S Z . C s.
a c e s to r d e z b a te ri, s-a u b ucurat p rac tic ă la maximum 6 stu d e n ţi. a s e încerca impunerea unui model sau
mentorii, profesorii cu experienţă care Sporirea ponderii activităţilor educative altul (modelul pentru România numai
s e vor o cu p a d e in tro d u cerea în în cadrul practicii pedagogice, care pînă noi, românii, ni-l. putem crea), iar, în
fa C th il ft + f a u dlÁjM. h UĂU m H*-
activitatea profesională a proaspeţilor acum s-a axat aproape exclusiv pe final, cele trei edituri care au fost
absolvenţi. Ei vor trebui, să aibă o probleme de instruire, de didactică, de prezente cu expoziţii de carte (ca la J o i, 18 feb ru a rie, F ilia la S o c ie tă ţii
retribuţie sporită sau să fie degrevaţi de activitate la clasă (doar) şi nu şi în afara a d e v ă ra te le c o n g re s e ) a u -oferit A c a d e m ic e “ I.C . B r ă tia n u ” d in D ej
o parte din normă. , - “suveniruri" unor norocoşi cîştigători la a în m în a t u n o r e l e v i c u r e z u lta te
eL - „
■Tot în legătură cu norma didactică, • Restructurarea pregătirii iniţiale în- tombolă. d e o se b ite la în văţătu ră c îte un prem iu
s-a propus ca acesta să fie de cel mult con fo rm itate cu s ta n d a rd e le Întîlnirea specialiştilor în ştiinţele
c o n s t în d d in ţr -o c a r te ş i su m a d c
14 o re /să p tă m în ă p e n tru ca d rele profesionale (care, .încă, nu există). e d u c a ţie i cu re p re z e n ta n ţii
didactice pe perioada stagiaturii. ■ îm bu n ătăţirea m odalităţilor de învăţămîntului preuniversitar din ţara 2 0 0 .0 0 0 d e lei. A u fo st “răsplătiţi” elevii
• Titularizarea cadrelor didactice va ■, selecţie a directorilor şi .inspectorilor, noastră (la întrunire au participat cadre din cla se le V -V III d c la Ş c o lile generale
trebui s ă se facă numai după obţinerea a c e ştia trebuind să fie nu num ai " didactice din învăţămîntul superior, d ejen e nr. 1, nr. 2 , “M ih a i E m in escu ”,
definitivării în învăţămînt. controlori, ci şi mentori. directori de şcoli, inspectori şcolari şi nr. 4 ş i n r. 5 , în m în a r c a p rem iilo r
• Argumente pro şi contra au fost - • Difuzarea “în teritoriu", sub formă inspectori şcolari generali, directori ai desfaşurin d u -se într-un cadru nu numai -
formulate în legătură cu modalităţile de de proiect, a actelor normative ce Caselor Corpului Didactic, reprezentanţi fe stiv , c i ş i e m o ţio n a n t, în prezenţa
profesionalizare (form are iniţială)* a urm ează a fi adoptate de MEN şi ai sin d ic a te lo r din în v ăţăm în t,.
institutorilor. Şi dubla sp ecializare supunerea lor atenţiei (dezbaterii) celor reprezentanţi ai unor organisme non- d - lu i d e p u ta t A n t o n l o n e s c u ş i a
(educatoare şi învăţători) a avut şi adepţi, chemaţi să le transpună în fapt ar guvernamentale, reprezentanţi ai unor . m em brilor B iroului Perm anent Judeţean
şi critici: Urmează să se vadă încotro " preveni revenirea asupra lor cu precizări a m b a sa d e acreditate la B ucureşti, al P N L C luj. N u este vorba despre copiii
va înclina balanţa. (uneori chiar cu modificări)-ulterioare consultanţi străini pe problem e de unor V IP -u ri lo c a le , o b işn u iţi ai listelor
• Catedra, “mozaic” a fost unul din de aplicare. învăţâm înt etc.) a avut drept scop d e p r e m ie r e , c i d e c o p i i b u n i ia
punctele c a re au fo calizat atenţia • R evigorarea presei pedagogice ridicarea nivelului de profesionalism în în v ă ţă tu ră , d in fa m ilii m o d e ste . D e
participanţilor. Ea a fost declanşată ca •(aflată în agonie) va trebui să stea mai furnizarea educaţiei, în centrul atenţiei
a ltfel, F u n d a ţia B r ă tia n u şi-a propus
urmare a prezentării situaţiei constatate mult decît pînă acum în atenţia MEN. aflîndu-se în permanenţă COfILUL.
la concursul din vara trecută pentru', • S -a propus “instituţionalizarea” Cînd o so c je ta te e s te în criză, sâ s p r ijin e în c o n tin u a r e efo rtu rile
ocuparea posturilor vacante. Unele seminarului naţional (adică întrunirea sistemul său de educaţie se întăreşte, tuturor elev ilo r m erituoşi, care din cauza
specialităţi sînt neacoperite, în timp ce anuală a celor implicaţi în activitatea spunea, la închiderea lucrărilor acestei u n o r p r o b le m e f in a n c ia r e î ş i v ă d
la altele rîvnesc foarte mulţi candidaţi de formare a personalului didactic); reuniuni, doamna prof. Lucia Gliga. p e r ic lita te ş a n s e le d c a -ş i co n tin u ă
pe un loc. Pentru a ieşi din impas, s-a reuniunea de la Braşov dovedindu-se a Prof. univ. dr. stu d iile co resp u n z ă to r ap titu d inilor p e
pus problem a multiplei calificări a fi o fructuoasă sursă de inspiraţie pentru Nicolae JURCÂU ca r e le au . M . V A ID A
dascălului: profesor de matematică şi legiuitor. Universitatea Tehnică
muzică, profesor d e m atem atică şi Prin grija o rg an izato rilo r, din Cluj-Napoca Rubrică realizată de M. BOCU
 1998 - C am era Federativă a
Medicijor Cluj a su sp endat greva
generală.
Lic e n ţia ţii c a re se în s c riu Ba a doua facultate
pe lo c u ri s e p a ra te v o r plăti ta x e de ş c o la riza re
a d m ite r e a lo r p e lo c u r i o b iş n u ite , p rin e x a m e n d e a d m ite re , nu s -a re g le m e n ta t în c ă
începînd cu anul viitor, m etodologia admiterii la
facultate va sufen cîteva modificări. în primul rînd,.
cei care p osed ă deja o diplomă d e licenţă de la
o facu ltate, şi vor s ă s e în sc rie la a doua,
beneficiază de locuri se p a ra te . Pentru a ceste
locuri, facultăţile vor stabili alte .criterii de admitere.
.N outatea", a declarat prorectorul UBB( Paul
Szilagyi. „e că ministerul nu mai finanţează aceste
locuri, deci toate sînt cu taxă şcolară." în că nu se
cunoaşte sum a la care se ridică a c e ste taxe, dar
ea va fi egală cu sum a d e bani pe c are un student
obişnuit d e la locurile cu taxă trebuie să o achite.
Menţionăm că, în primul sem estru al anului în
curs, taxele percepute de faculţăţile din cadrul
UBB pentru locurile cu taxă variază între 3 şi 5
milioane de lei.
Locurile disponibile pentru licenţiaţi sînt stabilite
de fiecare facultate în parte. Pentru anul universitar
Buletin informativ RAT
- 24 februarie -
1. Programul de furnizare a apei calde -
' între orele: 500 - 2300
a încălzirii - între orele: O00 - 24°°
Programul de furnizare a apei calde poate suferi
modificări în funcţie de presiunea gazului metan.
2. Temperaturi prognozate:
24 februarie 1999 - tem p. ziua (max., min.) +2/
+5
- temp. noaptea (m ax., min.) 0/-4
25 februarie.1999 - tem p. ziua (m ax., min.) +2/
+5
- temp. noaptea (m ax., min.) 0/-4
3. Zone în care azi, 24.02.1999, nu s e va
furniza
apă ca ld ă şi încălzire:
1. zona:'
str. Paring nr. 5, 7, 11. 13, 15, 17, 19, 21; str.
Bucegi nr. 1, 2; str. Muscel nr. 2-24.
- Intervalul d e timp: Intre orele: 8°° - 1500
- motivul: montarea robineţilor sferici
2. zona:
str. Gîrbău nr. 7. 9, 11, 13, 15, 16. 17, 18; str.
Bucium nr. 11, 13, 15, 17, 19. 23, 25. 27; str.
Grigore Alexandrescu nr. 51 - 53; str. Primăverii
nr. 20, 22, 24, 26; str. Batozei nr. 63.
-Intervalul de timp: între orele: 8°° - 1500
* m otivul: m o n ta re a robineţilor sferici şi
• contoare.
P e n tru o b ţin erea d e inform aţii le g a te de
eventualele întreruperi accidentale îri furnizarea
agentului term ic vâ rugăm s ă vă ad resaţi
dispeceratului Regiéi Autonome de Termoficare
Cluj-Napoca la telefoanele: 19.87.48 şi 19.20.59.
Primăvara asta totuşi,
N u-i dccît o copie...
1999/2000, numărul de locuri pentru licenţiaţi este
următorul: La Matematică şi Informatică 70- la
Fizică, 17; la Chimie, 35; la Biologie şi Geologie
17; la Geografie, 85; lă Drept, 150; la Litere, 48'
la Istorie şi Filosofie, 96; la Psihologie şi Ştiinţele
Educaţiei, nici unul; la Economice, 45; la Studii
Europene, 20; la Ştiinţe Politice şi Administrative,
55; la B usiness, 22; la Sport, 17;' la Teologie
Ortodoxă, 25; la c e a de-Teologie Greco-Romană,
8 şi la Teologie Romano-Catolică, 10 locuri.
întrebat d acă cei licenţiaţi pot sâ se înscrie
pentru o adm itere obişnuită, deci să concureze la
fel ca ceilalţi, fără-să fie selectaţi prin concurs de
do sare, Paul Szilagyi a ră s p u n s:,A cest lucru nu
e reglem entat, d ar nu este interzis nicăieri."
O altă problem ă e ste c ea a bursei. Dacă
licenţiatul admis la o a doua facultate a beneficiat
în cursul primei facultăţi, timp de 8 sem estre, de
D e ş i'a u fo s t in v e s tite a p ro a p e 7 0 0 de m ilio a n e ,
C ă m in u l - s p ita l p e n tr u m in o rii cu h a n d ic a p
s e v e r d e la R e c e a C ristu r n u v a fi deschis în că
• birocraţia face victime şi-n rîndul copiilor •
în anul 1994, Inspectoratul de Stat Teritorial
pentru Persoanele cu Handicap (ISTPH) a încercat
realizarea unui Cămin-spital pentru minorii cu
handicap sever, în localitatea R ecea Cristur. Centrul
are posibilitatea d e a găzdui pînă la 50 de copii, cu
vîrstă cuprinsă între 5 şi 15 ani. Scopul acestuia
este de a asigura un loc pentru minorii proveniţi de '
la leagănul şi d e la casa de copii. Ei au depăşit
cu mult vîrstă legală pentru a fi cazaţi în aceste
instituţii, d a r fiindcă majoritatea au fost abandonaţi
şi nu există un centru specializat pentru primirea
lor, autorităţile sînt nevoite să-i ţină în locurile în
care au s t a p î n ă acum.
Pînă acum s-au cheltuit aproape 700 de milioane
de lei pentru rep ararea şi darea în funcţiune a
acestui cămin. S p re final, cînd mai este nevoie de
d o a r cîte v a s u t e . d e m ilioane, lucrările s-au
împotmolit. Dna Angéla Străjescu, inspector şef la
ISTPH afirmă: „Banii care au venit pînă acum provin
de la Consiliul Judeţean. Acum în să ni s-a sp u s că
nu vom mai primi fonduri, deoarece consiliul nu'
are a c e a stă obligaţie."
R ăspunsul Consiliului Judeţean este pe măsură.
D eoarece legea nu prevede acordarea acestor bani,
ei nu vor fi daţi. Vicepreşedintele acestei instituţii, :
dl Graţian Şerban, afirmă: „Noi nu acordăm finanţare'
pentru copii cu handicap, ci doar pentru cei care
aparţin Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Copilului.
In cee a ce priveşte situaţia acesto r copii, cred că
ei ar trebui să intre în alte instituţii ale sfatului.
F ilia la c l u j e a n ă C E C C A R a r e p r o b le m e c u î n c a s a r e a c o tiz a ţiilo r
83,3 la sută din experţii contabili şi coniabilii autorizaţi
declară că nu obţin profiluri din exercitarea profesiei
Filiala clujeană a Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România (CECCAR) a avut probleme cu
încasarea cotizaţiilor pentru anul 1998 de
la membrii săi. în raportul pe anul anterior,
sînt trecuţi 999 de membri ai filialei, dintre
care 993 sînt persoane fizice şi 6 persoane
juridice. Dar în anul 1999, filiala a radiat
36 de membri, pentru că nu şi-au plătit
cotizaţia anuală fixă. în plus, în raport se.
m e n ţio n e a z ă : „în privinţa în casării
cotizaţiilor de la membri, putem afirma că
o asem enea operaţie s-a realizat cu mari
eforturi şi costuri”.
CECCAR percepe două feluri de cotizaţii.
Una este cotizaţia anuală fixă, care trebuie
plătită la sfirşitul trimestrelor I şi II, în două
tranşe egale. Suma acestei cotizaţii se
stabileşte în funcţie de normele emise de
către Consiliu! superior de la Bucureşti şi
depinde de venit..De exemplu, un expert
contabil fără venituri plăteşte 125.000 de
lei, unul care are un venit de pînă la
1,5 milioane d e lei trebuie să achite
160.000 de lei; expertul contabil care are
venitul de pînă la 5 milioane, cotizează cu
375.000 de lei, iar cei care înregistrează
un venit de peste 5 milioane, plătesc o
cotizaţie fixă de 500.000 de lei.
C ealaltă c o tiz a ţie p e rc e p u tă e ste
variabilă. P erso an ele care profesează
individual trebuie să plătească 1,5 la sută
d in venitul b ru t a n u a l re a liz a t din
exercitarea profesiei de expert contabil sau
contabil autorizat. Membrii Corpului trebuie
să achite, pentru cotizaţia variabilă. 2 la
su tă din venitul obţinut din exercitarea
bursă, el nu mai are drept la altă bursă, indiferent
de mediile sale. Dacă acesta a beneficiat de bursă,
mai puţine sem estre, el poate să beneficieze de
bursă încă cîteva sem estre, pînă va,, ajunge la
numărul de opt. Paul Szilagyi a spus că nu ştie
dacă cei aflaţi într-o astfel de situaţie pot primi loc
în cămine studenţeşti sau reducere de transport:
„Atît de multe situaţii noi sînt, îneît nimeni nu mai
ştie ce reglementare ulterioară va veni."
în privinţa celor care sînt încă studenţi la prima
facultate, prorectorul a menţionat că aceştia au
posibilitatea sâ se înscrie la â doua facultate,
susţinînd o admitere normală. Ei vor fi admişi în
afara cifrei de şcolarizare, dar trebuie să a ib ă ;
media mai mare sau egală decît a ultimului admis
pe locurile din cifra de şcolarizare. • /-
"~ Dana TIUCA
Toate activităţile care’ implică persoane cu diferite
handicapuri se află sub directa administrare a
ISTPH"; . prăfoasă, b ru n ă -n cg ricio a sâ , acop erită la
De la Direcţia Ju d e ţe a n ă pentru Protecţia
Copilului, dl Titus Olteanu afirmă: „Deşi acest centru ■
se află in administrarea Secretariatului de Stat
pentru Persoanele cu Handicap, pînă acum toate
investiţiile au fost făcute de către Consiliul local şi
Consiliul Judeţean. Dacă. acest centru ar fi fost
preluat de direcţie, s-ar fi -putut face ceva. Acum
însă e destui de greu. Noi nu putem investi într-un
imobil care aparţine altcuiva.
Tot ce putem face' e să-aşteptăm modificarea
Légii 53 cu privire ia statutul persoanelor cu
handicap sau să găsim surse de finanţare din
sponsorizări sau colaborări; cú diferite fundaţii".
Atît cei de la ISTPH, cît şi reprezentanţii Direcţiei
Judeţene pentru Protecţia Copilului au îndoieli cu
privire la deschiderea acestui cămin spital într-un
viitor apropiat. Totuşi, dacă va fi dat în folosinţă,
centrul va fi primul; din regiune cu asem en ea
specializare. Aproape toate celelalte judeţe au' astfel
de instituţii, care funcţionează de ani-de zile.
„Aceşti copii au nevoie de un loc în care sâ stea,
de cineva care să se ocupe tot timpul de ei. în
instituţiile în care se află acum nu mai pot să
rămînă, mai ales că o parte dintre ei constituie un
real pericol pentru cei mici” a încheiat dl Olteanu.
R aluca POP
aceleiaşi profesii.
Cotizaţia fixă anuală a fost achitată de
toţi membrii filialei, cu excepţia celor
excluşi. S-au adunat,-astfel, 156.637.000
de lei. Dar filiala clujeană trebuie să vireze
C orpului C en tral, de la B ucureşti,
159.693.000 de lei, sumă care i_-a fost fixată
pentru anul 1998. Corpul central a stabilit,
pentru anul 1999, ca filiala clujeană să-i
vireze 190 de milioane. în plus, cotizaţia
percepută de această filială este cea mai
' scăzută din ţară.
Problem e mai mari sînt ridicate de
' în c a s a re a cotizaţiei variabile. Ea s e
stabileşte pe baza declaraţiei proprii, a
fiecărui membru, în care acesta îşi declară
venitul. în 1998, doar 115 membri persoane
fizice din 993 au plătit această cotizaţie,
încasîndu-se numai 59.246.315 de lei.
A ceasta înseam nă că 876 (adică 88,3 la
su tă) d e .e x p e rţi contabili şi contabili
autorizaţi nu obţin nici un fel de venit din
exercitarea .calităţii dobîndite. în raportul
anual- s e m en ţio n ează: „O parte din
membrii Corpului, nu şi-au'declarat, poate
în necunoştinţă de cauză, toate veniturile
ce intră în baza de calcul â cotizaţiei, şi
a n u m e su m e le ; nete p ro v en ite din
următoarele prestaţii: auditări şi anaiize
financiar-contabile, expertize contabile
judiciare şi extrajudiciare, cen zo rate,
ţinerea de contabilităţi la agenţii economici
. sau la alte instituţii" ş.a. „ C o m etei, p a r te a n u m erelo r cu soţ cuprinsă
Din cei-şase membri persoariejuridice,
doar doi şi-au plătit cotizaţia variabilă, sum a
provenită de la ambele fiind de 4.484.950
de lei. Dana TIUCA
A g e n d ă fito s a n ita ră
B olile
cerealelor
păioase
M u c e g a iu l d e z ă p a d a . E ste o boalâ
frecvent întîlnită în cultura cerealelor păioase.
Atacul se m anifestă p e plante izolate, în toate
fazele de vegetaţie. Boabele puternic infectate
nu germ in ează norm al, form ează pîantule
d eb ile, răsucite, în formă, d c tirbuşon, care
rămîn în so l u nde putrezesc. Boala apare la
plănuţe, ev o lu ea ză pc sub stratul de zăpadă
carc le acoperă, extinzîndu-sc Ia plănuţele din
jur. Primăvara, la topirea zăpezii, simptomclc
b o lii d ev in ev id en te, organ ele aeriene ale
plantelor atacate fiind acoperite total sau
parţial, c u un în v eliş m icelian fin, de culoare
a lb ă-cen uşie, care m ai tîrziu ia culoare roz-
roşiatică, iar fru nzele atacate se îngălbenesc
şi se iisucă. P e tim p u m ed şi rece, boala se
in tensifică, p lan tele s e u su că sau putrezesc,
apărînd goluri în cultură. Tim pul frumos c u
soare şi vînt opreşte evoluţia atacului. Uneori,
plantele b o ln a v e continuă să vegeteze, ajung
la m aturitate, dar form ează sp ice sterile.
T ă c i u n e l e z b u r ă t o r . E s te o b o a lă
provocată d e o ciupercă care atacă sp icele,
distrugîndu-le şi transformîndu-lc într-6 m asă
început cu o m em brană fină, argintie. Prin
ruperea a cesteia , ciuperca este răspîndită d e
vînt, in se c te ; p lo a ie. Foarte rar, ciuperca
invadează frunzele, care se răsucesc în spirală,
iar pe suprafaţa lor s e ob servă striuri negre.
M ătu ra c o m u n ă .'S în t două sp ec ii a le
acestei ciu p erci care îm b o ln ă v esc cerealele,
producînd două boli cunoscute sub denumirea
dc mălura com u nă şi mălura pitică, după
sim ptom cle pe carc le prezintă. în ultimii ani,
această b oală a fost depistată tot mai frecvent
în cultură. D e ce? D c c e această boală care
este d e d o m e n iu l trecutului îndepărtat a
reapărut? D c c e se constată o recrudescenţă
a b o lii în toate cu lturile d in ţara noastră, în
ultim ii ani, c u o intensitate tot mai puternică
d e atac? Pentru că , d eşi există preparate
antimâlurice eficace, tratamentele chim ice ale
sem in ţelor nu sînt efectu ate, de către toţi
cultivatorii, iar această boală se transmite, în
primul rînd, prin boabele infestate şi netratate
ch im ic cu fu n g icid e sp ecia le.
La m ă lu r a c o m u n ă , sim p to m e le sînt
caracteristici şi ev id en te în lan numai după
înspicare. S p icele b oln ave a p » m a l devreme
' dccît c e le săn ătoase, sînt d e culoare verde-
albâstruie, iar la m aturitate au o poziţie
dreaptă, par zburlite, se alungesc sau se
scurtează. B o a b e le m ăturate sînt mai m ici,
rotunjite, d e cu lo a re b ru n ă-cenu şie, mai
uşoare, iar conţinutul este înlocuit cu o masă
n egricioasă a ciupercii invadatoare, cu miros
sp ec ific d e p eşte alterat.
M ă lu ra p itică . S e m anifestă cu simptome
asem ănătoare cu a le m âlurii com une, dar
apare c a sim p to m caracteristic o piticire (o
m icşorare) a p lan telor b o ln a v e. Acestea pot
fi găsite în lan prin culoarea vcrdc-albăstruic
a sp icelor ş i printr-o înfrăţire mai puternică.
Prin cunoaşterea acCstor boli (principale şi
frecven te) răspîndite în lanurile cerealelor
p ă io a s e ,, Ie v o m putea uşor recunoaşte şi
com bate. în curînd, vor în cep e însâmînţârile.
N u trebuie sâ uităm că toate aceste boli vor
d is p ă r e a , d a c ă v a f i e f e c t u a t co rec t
tra ta m en tu l s e m in ţ e i. N ic i o cultură a
cerealelor păioase nu trebuie să fie făcută fără
sâm înţâ tratată.
Doina GOILÁ
C 0 N E L
Sucursala de distribuţie energie
electrică Cluj
S u c u r sa la d e d istr ib u ţie Cluj anunţă
întreruperea furnizării energici electrice după
următorul program:
- 2 5 . 0 2 . 1 999: str. C a lea T urzii şi str.
în tr e rir. 1 38 şi n r. 178.
întreruperile vor avea loc între orele 8 -1 2 .
 CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîm b ătă 9-14; tel/fax 19-73-04; | } 1
lisSîs f ü li n t ’M IB3 Ü
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23;
SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.
“1 ?J l \ \ , [ V

Cu ocazia m ărţişorului oferiţi c e lo r

PTH
‘ OBUCRTfífí!€NOUfí".
S .C . S .A . V ă aşteptăm cu o gam ă largă de
■ Calea Dorobanţilor nr. 120 ; a rtic o le d e u z c a s n ic d in in o x - IT A L I A
-tacîmuri -tăvi
Telefon: 410.764; 410.765; 410.768 « -vase de gătit -diferite u sten sile.
M a ri red u ceri p e p e r io d a s â r b ă to r io r d e p r im ă v a r ă .
Singura unitate din Cluj care va oferă întreaga G a m a tip “S u p e rm a rk e t” ♦ INOXRIV ROMÂNIA- reprezentanţă în R om ân ia
' gamă de automobile . p e n tru a m b a la je din p o lie tile n ă en-gros si en-detail. str. G aribaldi nr. 17. Cluj
;; (u z a lim e n ta r şi m e n a je r) Tel./Fax: 0 6 4 -1 8 0 2 9 7 . T el.: 0 6 4 -1 8 6 9 2 6
4#% ;Prin n o i e c o n o m isiţi: u til-e le g a n t într-un s i n g u r #
| | H | a a g g ş ş i; Com ercializată de:
Societate naţională lider in
De la micul TICO la camionul AVIA EXIMCO TRADE SRL distribuţia de produse alimentare angajează
Bucureşti, Str. Plantelor nr. 32 p e n tru s u c u rs a la d in C L U J
Singura unitate din Cluj care poate oferi un tel. 313.58.16, 092.579.909, 092.396.261
D IR E C T O R V Â N Z Ă R I |
service complet de la simpla întreţinere la
lucrări de mecanică şi tinichigerie complexă P rofil:
pentru întreaga gamă de automobile ■minim 3 ani experienţă relevantă;
■motivaţie, dinamism şi imaginaţie;
D A E W O O ■capacitate de coordonare.
w m» AUTOMOBILE ROMANIA
S ocie ta te a o fe ră u n p a c h e t s a la r ia l a tr a c tiv
De la micul TICO la camionul AVIA ş i p e rs p e c tiv a u n e i c a rie re in tr-o c o m p a n ie
~ 7 de re n u m e .
GÎNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE
T rim ite ţi CV la O.P. 22 - C.P. 207 B u c u re ş ti.
A TE DECIDE DE UNDE SĂ CUMPERI! Simţiţi câ nu te rm e n lim ită : 01 M artie . 1999
mai puteţi trăi
S .C . D I G p r o d u c e :
în această lume Firm ă de difuzare presă-carte
• Mobilier la comandă; :■ / în continuă a n g a je a ză
• Mobilier de birou; \ mişcare? V ÎN Z Ă T O R I
• Bucătării; ' .f:-'-
• Mobilier de cameră; I n fo r m a ţiile p e c a r e l e g ă s i ţ i
C ererile se vor depune la sediul firm ei din •
• Dormitoare. V- P - ţ a . U n ir ii n r .2 1 .
în p a g i n i le z ia r u lu i n o s t r u v ă p o t s a l v a ! Telefon: 19-68-58. orele 8-16.
T e le fo n : 1 9 9 .2 7 0 s a u 1 9 0 .8 3 6 .

m
m

2 0 DE A N I DE ACTIVITATE IN R O M A N IA
P E R F O R M A N Ţ Ă - C A L ITA TE - P R O F IT S IG U R

O F E R Ă C U L T IV A T O R IL O R o g a m a v a r i a l â d e h i b r i z i d e p o r u m b $ i f l o a r e a - s o a r e l u i
d in g r u p e d e m a tu r ita te d if e r ite , cu u r m ă to a r e le c a ra c te ris tic i:

P IO N E E R * Potenţial ridicat de producţie * Capacitate de pierdere rapidă a apei în tim pul m aturării
M A R C Ă ÎN R E G IS T R A T Ă •Adaptabilitate la recoltarea mecanizată • Rezistentă sporită la secetă, boli şi cădere - .

PORUM B FLOAREA - SOARELUI

Grupa de Producţii Grupa de Producţii Grupa de Producţii
■ Hibridul FAO Hibridul FAO Hibridul
maturitate (kg/ha) maturitate (kg/ha) maturitate (kg/ha)

Elita-X0814B Extratimpuriu 207 7.530-10.400 Clarica-P3893 Timpuriu 315 .10.100-14.300 Coril-XF391 Extratimpuriu 2.800-3.500
Beril-XF314 Timpuriu 3.000-3.600
Natacha X9C34 Extratimpuriu 240 7.380-12.790 Raissa-X9033 Timpuriu 315 9.460-13.740
Tirabella-X1 D31 Extratimpuriu 260 7.690-13.490 Monalissa-3860 Timpuriu 344 9.720-14.640
Helga-P3902 Timpuriu 300 9.600-13.700 Stira-XC277 Semitimpuriu 413 10.160-14.800
Monessa-P3905 Timpuriii 305 9.460-13.600 Danella-3753 Semitimpuriu 395 9.320-15.080 . - - . •

Relaţii la directorul de zonă Distribuitori

Zona VII - centrală FederalCoop Cluj
Gribincea Nicolae Tel: 064/192.112; 064/197.923
Tel: 054/262.038 Cooperativa de Consum C luj.
018.628.991 Tel: 064/435.342
Dărăbanţ Ion Cooperativa de Consum Gherla
Tel: 054/233.574; 054/262.038 Tel: 064/241.587; 064/241.985
018.628.990 Cooperativa de Consum Turda
Tel: 064/312.152; 064/316.401

Tehnologia care produce!’ -î

■»s■j'i
 CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04;
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23;
SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

Banca Dacia Félix SJL. | PLAN DE ANSAMBLU É g g

Sucursala Cluj-Napoca
V in d e la licitaţie publică p r in in t e r m e d iu l E x e c u t o r i l o r
J u d e c ă t o r e ş t i d in c a d r u l T r ib u n a lu l u i C lu j - N a p o c a :
-a u tou tilitară F IA T F IO R IN O 1 b u c -a n fabricaţie 1 993;
-a u to tu rism C H E V R O L E T
C O R S IC A 1 b ilc-a n fabricaţie 1992;
-a u to tu rism L A N C IA D E D R A 1 b u c-an , fabricaţie 1991;
-a u to tu rism L A N C IA T H E M A , 1 b u c -a n fabricaţie 1 9 9 1 .
L ic it a ţ ia v a a v e a l o c în d a ta d e 0 1 .0 3 .1 9 9 9 o ra 1 2 ,3 0 la g a r a je le
BDF S .A . d in in c in ta s t a d io n u lu i m u n ic ip a l REGIONALA DRUMURI ŞI PODURI p Ö p ffl
C lu j-N a p o ca T CLUJ '
I n f o r m a ţ i i s u p lim e n t a r e la t e l e f o n 0 6 4 / 1 9 7 . 0 4 7 , 1 9 7 . 0 4 8 .
OBIECTIV DE INVESTIŢII
VARIANTA DE OCOLIRE-SUD
A MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA l
S.C. MARTENSS.A. GALAŢI Se vor executa: I
-un drum cu 2 benzi dc circulaţie pc traseul %
producător al apreciatei beri , E-B-C-G; c-
DAM BURGER - platforma dc 12,00 m lăţime şi parte carosabilă
dc 7,00 m;
sub licenţa B R O U W E R IJ MARTENS n.v. - pasaje + poduri, ziduri dc sprijin, sisteme dc
BELGIA, selectează distribuitor judeţean conform drenaj.
ordonanţei 50/decembrie 1998. In fo rm a ţii re fe rito a re la p rezen ta in vestiţie
Condiţii minime: p re c u m ş i e v e n tu a le le s u g e s tii ş i c o n te sta ţii s e p o t
- spaţiu de depozitare corespunzător; o b ţin e , re s p e c tiv d e p u n e în sc ris sub se m n ă tu ră ş i
cu d a te d e id e n tific a re la se d iu l A g e n ţie i p e n tru
- organizarea vînzăriipentru distribuţie;
P r o t e c ţ i a M e d i u l u i C lu j- N a p o c a , C a le a
- segment de piaţă format; D o ro b a n ţilo r, N r. 99, T elefo n : 0 6 4 /4 1 .0 7 .2 3 ş i la
- seriozitate în angajamente.' i D ire c ţia R e g io n a lă d e D ru m u ri ş i P o d u ri Cluj,
Informaţii la depozitul din Sibiu, § S tr. D eceb a l, N r, 1 2 8 , T elefon 064/43.25.19.
str. Frigoriferului nr. 6. c
Telefon 069/228.892; 092-235.359; 092-384.914.
(1358599)

CASA DE V IN U R I c u s e d i u l în C lu j-N a p o c a , B -d u l M u n c ii nr. 18/b Ţ

S.C. COFIM E ENG1NEERING S.R.L.
Drumul Gladnei nr. 3, Făget
Fax: 056/320.994/Tel.: 092X27.616
vinde: <*• vitrine frigorifice;
<*• camere frigorifice;
agregate;
•r frigidere casnice; ***
<*■ mobilier comercial;
<*• mobilier pentru restaurante.
Marfa este import Italia şi se găseşte în expoziţie:
REMETEA MARE: Tel.: 092/211.278.
CARANSEBEŞ ECO. Tel.: 055/229.388 int. 31
Vindecare cu ajutorul
LASERULUI
«
î .
O fe ră C a b in e tu l m e d ic a l p riv a t
P I E T R O A S A o r g a n iz e a z ă în d a ta d e 25.02.1999, ora 10,00 Ia se d iu l
S o c i e t ă ţ i i , LICITAŢIE PUBLICĂ p e n tr u v în z a r e a
Selecţionează şi îmbuţeliază u r m ă to a r e lo r m ij lo a c e f ix e : M a ş in ă Z S T S 1 0 , an fabr.
vinuri de calitate 1 9 8 6 ; M a ş in ă Z F W Z , an fa b r. 1 9 8 9 ; D 1 3 1 0 , a n fabr.
1 9 9 5 ; D 1 3 1 0 , a n fabr. 1 9 9 4 ; D 1 3 2 5 , a n fabr. 1 9 9 3 .
Alăturaţi-vă echipei noastre! • Relaţii suplimentare s e p o t o b ţ i n e d e la s e d iu l
S o c ie t ă ţ ii, sa u telefon 415.269. L ic it a ţ ia s e v a rep eta în
f ie c a r e z i d e j o i , Ia a c e e a ş i oră .
R E S P O N S A B IL R EG IO N A L V A N ZA R I
Zona de activitate:-
judeţele CLUJ, MUREŞ, SIBIU, ALBA
.
Responsabilităţi referitoare la zona de activitate:
• ' implementarea strategiei de vânzări a companiei
• consolidarea şi dezvoltarea relaţiei cu
distribuitorii Calea Baciului nr. 2-4,
• facilitarea încheierii de contracte cu clienţii telefon 435.186, 435.148, Fax: 435.187.
strategici
• asigurarea unei bune conexiuni între distribuitori
Reorganizează licitaţie publică cu strigare în
şi departamentele.companiei fiecare zi de luni şi joi între orele 10-12 începînd
• studiul pieţii locale şi propunerea de soluţii^
pentru îmbunătăţirea performantei în vânzări
cu data de 01.03.1999, pentru mij loace transport
. • 'c*
• organizarea şi supravegherea activităţii
promotionale ; ’
a U tO .
Taxa de participare la licitaţie este de 100.000 lei.
• protejarea intereselor mărcii şi companiei In fo r m a ţii s u p lim e n ta r e la • s-

D r . IU L IU O N IG A Profilul candidatului: B i r o u l M e c a n o E n e r g e t i c in t. 1 3 0 . §
7e/uş, str. A rd e a lu lu i nr. 6, telefon 058/851.136 • experienţă relevantă în vânzări (produse
Cu ajutorul laserului infraroşu tratează toate alimentare sau băuturi alcoolice este un avantaj)
afecţiunile reu m atism ale , lumbago, artro ze, • aptitudini de negociere, organizare, planificare
spondiloze, gonartroze, întîrzieri în consolidarea
•
şi control
capacitatea de a lucra independent în atingerea
S.C. Mecanica Marius 1 CJ
fracturilor, astmul bronşic, tratament în recuperarea
medicală postoperatorie, afecţiunile ginecologice
inflamatorii. • •
obiectivelor
posibilitatea de a călători frecvent în zona de ,
Cluj-Napoca
Ecograf Picker - Hitachi cu două monitoare. activitate cu sediul în B-dul Muncii nr. 10
Consultaţii: 9-13, 17-20. • cunoştinţe PC v : • închiriază spaţii pentru:
• permis de conducere cat. B
- birouri 270 mp.; -depozite 480 mp.;
Vă oferim -producţie 700 mp.;
• o provocare profesională
« A T E N Ţ IU N E ! ş • posibilitatea dezvoltării unei cariere în
Spaţiile au încălzire centrală, curent electric (după
caz trifazic) şi apă curentă.
é U h S O S EŞ TE I vânzări/marketing
Vă rugăm trimiteţi CV la adresa B-dul luliu Maniu De asemenea închiriază automacara 12,5 to.
H A R G H IT A ! nr. 22, BI.15 C, Ap. 11, Et 3, sector 6, Bucureşti, I n f o r m a ţ i i s u p l im e n ta r e la te le fo n
Societatea comercială K R A IT E N IN H A R G H IT A pînă la data de 5 martie 1999, data poştei 0 6 4 - 4 1 5 . 0 6 6 in t. 2 1 s a u 0 6 4 - 4 1 5 .5 6 7 .
S .A ., vă invită în ziua de 27.02. 1999, orele 11,00 la V ă m u lţu m im ! _______
Hotel TOPAZ, pentru a lua parte la acţiunea de
prezentare şi prom ovare a A P E I M IN E R A L E
NATURALE >
“ H A R G H IT A ” . Un cotidian care satisface
Cei interesaţi (distribuitori şi consumatori) sînt aşteptaţi
să “descopere" cu acest prilej noi OPORTUNITĂŢI DE gusturile dumneavoastră!
A F A C E R I şi un M O D SĂ N Ă TO S de viaţă cu
“HARGHITA”.
 CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04,
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23;
SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

• Prim ăria G ilă u p r im e şte ■ • S C Iza a n g a jă m în c o n d iţii

S.C. oferte pentru lucrări d e reparaţii a v a n ta jo a s e v în z ă to a r e p en tru
leg u m e, fru cte ., T e l. 4 3 - 2 3 - 6 5 .
<>FXFO a n s tru c t curente la că m in cultural G ilă u .
TransOvaroa

- ' EXPO TRANSILVANIA S.A. ROMRRIS O f e r t e le s e v o r d e p u n e la

unitatea noastră pînă în data d e
(4 2 8 0 0 7 )
• A n g a jă m e l e c t r ic ia n c u
ORGANIZEAZĂ
. .TÂRGUL INTERNAŢIONAL SPECIALIZAT ÎN CONSTRUCŢII ' | S .R .L 5 .0 3 .1 9 9 9 , iar caietu l d e sarcini exp erien ţă. V îrstă m a x im ă 3 5 d e
a n i. T e l. 2 6 - 5 2 - 6 0 , 2 6 - 5 2 - 6 2 .
s e poate cum păra în c e p în d cu
A M B I E N T
Perioada de desfăşurare
C O N S T R U C T anunţă data d e 1 .0 3 .1 9 9 9 . (3 1 3 5 7 6 )
• C on siliu l d e ad m in istraţie al
(3 1 3 5 6 0 )
• în co n fo rm ita te c u L e g ea nr.
onorata clientelă SC Editura D a cia S A co n v o a că -1 3 7 /1 9 9 5 A c h im lu lia n -A d ria n
2 5 . 0 2 - 0 1 . 0 3 . 9 9 Adunârea Generală extraordinară anunţă în c e p e r e a d em ersu rilo r
Categorii de produse şi tehnologii expuse: că a deschis un nou a acţionarilor, la data d e 1 2 .0 3 . p entru o b ţin e r e a 'a c o r d u lu i d e
■ f - ■• materiale de construcţii magazin de came şi 1 999 , ora 10 în sa la d in str. m ed iu p en tr u o b ie c t iv u l c a să
* «prefabricate • M em orandum ului nr. 2 3 C lu j- f a m i l i a l ă ş i g a r a j s i t u a t în
produse din came, N a p o ca p en tru to ţi a c ţio n a rii co m u n a F lo reşti sat L u n a d e S u s
• '• «ferestre, uşi, porţi, feronerie
' v «finisaje interioare şi exterioare v " : pe str. N. Titulescu în r e g is t r a ţ i în R e g i s t r u l str . P r i n c ip a l ă nr. 740.
acţionarilor la sfîrşitul z ile i d e E v e n tu a lele se siză ri ş i stig estii
• maşini, utilaje, unelte şi echipamente folosite nr. 2. (P. Cipariu). 8 .0 3 .1 9 9 9 c u următoarea o rd in e num ai pentru fa cto rii d e m ed iu
în domeniul construcţiilor . •/'. d e zi: 1. Raport asupra a ctivităţii se v o r d e p u n e la se d iu l A P M
, • proiectare în construcţii din 1998; 2. Aprobarea bugetului Cluj C a lea D o ro b a n ţilo r nr. 9 9 .
Program de vizitare: 10.00-18.00 _ • C on siliu l B aroului C luj şi d e venituri şi ch eltu ie li p e anul (4 2 6 9 7 7 )
■ ' Loc de desfăşurare: filiala Cluj a C asei d e A sigu rări, 1999; 3. Aprobarea m odificărilor • în c o n fo rm ita te c u L e g e a nr.
a A v o c a ţilo r d in R o m â n ia în în statutul so cietă ţii, resp ectiv ; - 1 3 7 / 1 9 9 5 O tv o s Ş te fa n anunţă
COMPLEXUL EXPOZIŢIONAL CLUJ-NAPOCA Str. Aurel Vlaicu, f.n., Cartierul Mârăşti
tem eiul art. 4 6 d in L e g e nr. 5 1 / m o d if ic a r e a s t r u c t u r ii în c e p e r e a d e m e r su r ilo r p en tru
Tel/fax: 0040 64 419088, 419408, 410300
1995 convoacă A d u n area a c ţ io n a r ia tu lu i c a u r m a r e a o b ţin er ea a c o r d u lu i d e m e d iu
G enerală O rdinară p e d ata de' p r iv a t iz ă r ii so c ie tă ţii; p e n tr u o b i e c t i v u l l o c u i n ţ ă
1 2 .0 3 .1 9 9 9 ora 13 în sala 2 5 a schim barea sediu lu i so c ietă ţii p e fam ilială ş i a n e x e g o sp o d ă reşti
Curţii de A p e l Cluj d in Palatul str. M e m o r a n d u m u lu i n r. 2 3 situ at în c o m u n a F lo r e şti str.
Ju stiţiei. P rezen ta o b lig a to r ie . Cluj; 4 . A leg erea C o n siliu lu i d e N ic o la e B ă lc e s c u n r. 18.
S .A . V A S L U I (3 4 1 4 9 1 ) A d m in is tr a ţ ie ; 5 . A l e g e r e a E v e n tu a lele se siz ă r i ş i su g e s tii
• Subsem nata Urdă V io rica C om isiei d e C enzori; 6 . D iv erse. num ai pentru fa cto rii d e m ed iu
Str. M e ta lu r g ie i n r .l. T e le fo n : 0 3 5 / 3 4 0 0 0 3 . F a x: 0 3 5 / 3 4 0 3 8 9
în calitate d e reclam antă ch em Începînd cu data d e 0 1 .0 3 .1 9 9 9 se v o r d ep u n e la s e d iu l A P M -
E -m a ll: h lt r o m @ h H r o m .g u a n t u m .r o ; h t tp ://h ttr o r r i.q u a n tu m .r o ,
în judecată p e num itul M ăndula d o c u m e n t e le ş i m a t e r ia l e l e Cluj C a lea D o ro b a n ţilo r nr. 9 9 .
Producător consacrat de materiale izolatoare M arcel în dosarul c iv il nr. 4 8 1 /
1999 în term enul d e ju d ecată la
in f o r m a t iv e , r e f e r i t o a r e la
p rob lem ele in clu se în o rd in ea d e
(4 2 6 9 7 8 )
• în co n fo rm ita te c u L e g e a nr.
pentru construcţii, vă invită să vizitaţi standul B2 02 feb . 1999 p e n tr u z i s e - p o t c o n s u lt a la s e d iu l 1 3 7 /1 9 9 5 M a tiş I o a n a n u n ţă
r e c u n o a ş te r e a d r e p t u lu i d e E d itu r ii D a c ia SA str . în c e p e r e a d e m e r su r ilo r p entru
amenajat cu ocazia târgului internaţional de proprietate. (4 6 7 0 7 7 8 ) M em orandum ului nr. 2 3 C lu j- o b ţin er ea a c o r d u lu i d e m ed iu
• N um itul Ianas D u m itru cu N a p o c a , în tr e o r e l e 1 2 - 1 4 . p e n tr u o b i e c t i v u l lo c u i n ţ ă
construcţii ultim ul d o m ic iliu c u n o sc u t în Form ularele d e procuri sp ec ia le fam ilială şi a n e x e g o sp o d ă reşti
Turda str. G . B ariţiu nr. 5 9 este se pot o b ţin e de la adresa d e m ai situ at în c o m u n a F lo r e şti str.

A M B IE N T C O N S T R U C T ‘9 9 citat pe data d e 1 m artie 1999

-------------
25
Grupul francez A cco r, Numărul 1 mondial în domeniul serviciilor, avănd deja
\ peste 1.000 de parteneri de afaceri în Románia
A N G A J E A Z Ă R E S P O N S A B IL Z O N Ă CLUJ
C erinţe: - 28-35 ani, - studii superioare, - minim 3 ani experienţă efectivă
şk\ vânzări "business to business", - posesor auto, -disponibiliate de deplasare.
Se o fe ră : - venituri considerabile din salariu şi comision - oportunitatea
unei cariere în cadrul unei companii străine.
T rim ite ţi: CV la fax 0 1 2 2 4 14 69 sau 0 1 224 00 72
VÎNZĂRI
CUMPĂRĂRI
• Cumpăr cărţi. Tel. 19-
00-33. (426847)
SC A g ro m ec Iclod S A vin d e
parchet fag şi uşi. Inform aţii la
tel. 0 9 2 -5 1 -3 1 -4 3 . (3 4 1 4 9 0 )
• SC P elican u l Mărăşti S A str.
Dunării nr. 2 2 ' v in d e m a şin ă
auto frigorifică d e 1,5 T cu carte
de identitate. Inform aţii tel. 19-
03-95 sau 0 9 2 -3 2 -5 9 -7 0 Piaţa
Unirii nr. 10 et. 1 cam era 2 5 .
[426973)
* sediul unităţii, licitaţie
• Vînd garaj în cartierul'
Gheorgheni Micro III. Tel.
14-25-63. (426984)
V în d sau închiriez 2 cam ere
dependinţe str. Donath IX . T el.
19-65-79. (3 4 1 4 9 8 )
• C um păr apartam ent 2 -3
ca m ere, o f e r p în ă la 1 4 0
m ilioane lei. T el. 1 7 -5 0 -8 9 după
ora 15. (4 2 6 9 7 1 ) - .
• V în d casă cu 2 ca m ere,
bucătărie, telefon, canalizare, apă
în curte, total 600 mp. O cupabil
imediat. T el. 13-06-22. (3 1 3 5 8 1 )
• V î n d R a b ă 8 T . T el. 4 1 -6 9 -
73. ( 4 2 6 9 8 6 )
C L U J - N A P O C
februarie - 1 martie
s pentru o b ţin erea au to riza ţiei d e
:j
: * Cumpăr urgent cutie de
viteze Renault Maşter T 35
D. Tel. 068-12-58-44.
(341489)
• Vînd Ford Taurus Sho
1993 are toate extrasele,
stare excepţională. Tel. 41-
41-33. (427000)
ÎNCHIRIERI
• Grupul Şcolar Forestier,
str. Horea, nr; 51
organizează în data de 1
martie 1999, orele 11, la
pentru închirierea de spaţiu
pentru chioşc alimentar.
Informaţii suplimentare la
tel. 13-02-30. (313583)
Iau în ch irie D a cia p ap u c
sa u dubă sub 9 m c. T e l. 1 9 -8 1 -
81; 0 9 2 -2 3 -6 8 -3 8 . ( 4 2 6 9 5 4 )
• Dau în chirie
apartament 3 camere,
parter, ultracentral, preţ:
400$ pe lună. Tel. 094-21-
66-61. (341481)
în ch iriez ultra-central d ou ă
cam ere c u telefon . Inform aţii tel
1 9 -0 5 -3 1 . ( 3 4 1 4 7 6 )
A -
1999 . .:
• în ch iriez spaţiu 5fr m p, u tili­
z a b il pentru farm acie, ca b in et
m ed ical sau a lte d estin a ţii, în
Turda str. Basarabiei nr. 7 (lîn gă
p a r c u l d in T u rd a N o u ă ) .
Inform aţii la tel. 3 1 -2 8 -9 1 .
• Dau în ch irie garsonieră
Mănăştur, con fort I. T el. 1 9 -9 2 -
7 9 .( 4 2 6 9 9 9 ) ■ sed iu l unităţii d in c o m . C ăşeiu
• Caut de închiriat apartament,
mobilat, două cam ere zona M ă­
năştur. Tel. 16-02-64. (4 2 6 9 7 0 )
• Caut d e închiriat apartament
2 cam ere sau garsonieră, ofer c e l
m u lt '140 U S D . T el. 1 9 -1 4 -2 9 .
(4 2 6 9 9 1 )
DIVERSE
• Reparaţii electrice şi
electronice auto. Reparaţii
sistem de încălzire. Tel. 14-
00-77. (426607)
• Firma Radu-Ady SRL
angajează caseriţă jocuri
electronice şi bodygnard.
Tel. 15-71-47; între orele
8,30-14. (426976)
• A gen t eco n o m ic caută pentru
închiriat spaţiu com ercial central.
R elaţii: 0 9 2 -2 1 4 .2 5 9 sau 0 9 2 -
4 0 0 .4 4 1 . (2 0 9 3 4 6 6 )
ora 8 la-Ju d ecătoria T urda ca
su s a Editurii D a cia S A . D u p ă
com pletarea şi sem n area lor, un
C etăţii f. n . E v e n tu a le le sesizări
şi su g e s tii n u m ai p entru factorii
exem plar al procurii sp e c ia le se
pîrît în p rocesu l intentat d e K iss
va d e p u n e /e x p e d ia la s e d iu l
d e m ed iu s e v o r d ep u n e la sed iu l
A le x a n d r u c o n t r a F u n d a ţ ie i A P M C lu j C a lea D o ro b a n ţilo r
pentru A jutorarea S in istra ţilo r societăţii co m ercia le p în ă la data nr. 9 9 . (4 2 6 9 7 9 )
B u c u r e şti a v în d c a lit a t e a d e d e 1 0 .0 3 . 1999, un ex em p la r va • în co n fo rm ita te cu L e g ea nr.
lic h id a t o r al F u n d a ţ ie i . fi î n m în a t / e x p e d ia t
1 3 7 /1 9 9 5 V la s in C u ld a S e v e r
(4 6 7 0 7 7 9 ) reprezentantului, c e l d e-a l 3 -lea an u n ţă în c e p e r e a d em ersu rilo r
• A g en ţi m ark etin g. Editură exem plar răm înînd la acţionar,
p en tru o b ţin e r e a a c o r d u lu i d c
angajează colab oratori pentru: în cazu l în care nu s e v o r întruni
m ed iu pentru o b ie c tiv u l lo cu in ţă
d istrib u ţie m aterial p u b licita r. c o n d iţiile d e r e p r e z e n ta r e
fa m ilia lă şi a n e x e g o sp o d ă reşti
D isp on ib ilitate pentru m un că d e prevăzute d e le g e , a d o u a A . G .
situ a t în c o m u n a F lo r e şti sat
te r e n . P la ta în f u n c ţ i e d e va a v ea lo c în ziu a urm ătoare,
respectiv 1 3 .0 3 .9 9 în a c e la şi lo c
Luna d e S u s str. P rincip ală f. n.
realizări. R elaţii la tel. 0 9 2 - 3 8 - E v e n tu a lele s e s iz ă r i, ş i su g estii
şi Ia a ceea şi oră. Participarea se
89-01 sa u scrisoare d e in ten ţie n u m ai pentru fa cto rii d e m ediu
p e adresa C alea M o şilo r 2 1 1 , ap. fa ce p e b aza c e r tific a tu lu i d e
se v o r d ep u n e la se d iu l A P M
39, se c to r 2 B u c u r e ş ti. acţio n a r sa u p rocu ră sp e c ia lă
C luj C a lea D o ro b a n ţilo r nr. 99.
(2 0 9 3 4 6 7 ) • conform m od elu lu i p u b licat în
(4 2 6 9 8 0 )
• S.C. P o m ico la C ă şe iu S .A .
M onitorul O fic ia l nr. 1 7 6 /1 9 9 6
• în co n fo rm ita te cu. L eg ea nr.
ş i a B u letin u lu i d e id en tita te.
v in d e la l i c i t a ţ i e p u b li c ă 1 3 5 /1 9 9 5 n u m itu l M a tiş T om a
(3 1 3 5 8 6 , 3 1 3 5 8 7 , 3 1 3 5 8 8 )
u r m ă to a r e le a c tiv e anul an u n ţă în c e p e r e a d em ersu rilo r
c o n str u c ţie i 1 9 8 5 , - P a v ilio n • în co n fo rm ita te c u L e g ea nr.
A d m in is tr a t iv - h a lă p e n tr u 1 3 7 /1 9 9 5 R â n d a şu G h e o r g h e m e d iu p en tru o b ie c t iv u l ca să
prod u cţie - m a g a z ie - d e p o z it anunţă în cep erea d em ersu rilo r fam ilială situată in co m u n a G ilău
m aterial - a te lie r tîm p lă r ie - pentru o b ţin er ea a c o r d u lu i d e s a t S o m e ş C a l d n r . 2 2 5 .
c în t a r b a s c u lă - a n e x e m ediu pentru o b ie c tiv u l “A telier E v e n tu a le le se siză ri ş i su g estii
gosp od ăreşti, situ ate în in cin ta m ontaje parbrize a u to ” , situ at în n u m a i pentru fa cto rii d e m ediu
f e r m e i p o m i c o le d in c o m . C lu j-N ap oca, str. D ra g a lin a nr. se v o r d ep u n e la se d iu l A PM
Cîţcău, 'cu a cces la D .N . C lu j- 8 8 . E v e n t u a l e l e s e s i z ă r i ş i C lu j. C a lea D o ro b a n ţilo r nr. 99.
B aia M are, cu p o s ib ilită ţi d e su gestii n u m ai penfru factorii de (4 2 6 9 9 4 ) ____________
ra co rd a re la r e ţe a u a d e g a z m ediu s e v o r d ep u n e la sed iu l
m etan. L icitaţia va avea lo c în A P M C luj, C a lea D o ro b a n ţilo r
data d e 1 2 .0 3 .1 9 9 9 , ora 1 2 ,0 0 la nr. 9 9 . (3 1 3 5 9 0 )
PIERD ERI
• SDN Cluj organizează • . G ă sit c îin e m a sc u l, tînăr,
str. Baia M are f.n., ju d . C luj. în
licitaţie pentru închirierea a sem ă n ă to r c u c io b ă n e s c , blana
caz d e neadjudecare s e va repeta
unui spa(iu de 114 mp n eagră c u b ej, e x c e p ţio n a l, botul
săptăm înal în z ile le d e m iercuri
compus din P+l situat în m u s t ă c i o s . T e l . 1 9 - 7 6 - 9 5 .
şi vineri la ora 12. In form aţii
Apahida vis-a-vis de PECO. (3 4 1 4 9 7 )
suplim entare la tel. 0 6 4 /2 1 4 .7 5 1 . • P ierdut carn et stu d en t pe
Licitaţia va avea Ioc în data
(4 6 7 0 9 6 8 ) n u m e le G a lo ş C arm en . îl declar
de 24 martie 1999 în Cluj-
• în con form itate c u L e g e nr. n u l. (4 2 8 0 0 2 )
Napoca str. Dunării nr. 24.
1 3 7 / 1995 T erza L iv ia M aria
Relafii la tel. 14-55-48. • P ierdut le g itim a ţie d e serv ici
anunţă în cep erea d em ersu rilo r (426945) p e n u m e le P lo sc a r G rigore. O
p en tr u . ob ţin erea a c o r d u lu i d e d ecla r nulă. (4 2 8 0 0 3 )
m ediu pentru o b ie c tiv u l C entrul
O fer îm prum ut. T e l. 1 6 -3 6
• P erso a n ă fiz ic ă S za sz
de D iagn ostic şi tratam ent Pro 6 7 după ora 16. ( 4 2 8 0 1 1 ) a u t o r iz a t c u n r . 2 3 0 7 6 d in
V itam situat pe str. B istriţei nr. • în co n fo rm ita te c u L e g ea nr. 2 6 .0 3 .1 9 9 7 pierdut facturier seria
16. E v e n t u a le l e s e s i z ă r i ş i 1 3 7 / 1995 P op V io rica anunţă C J A G A n u m e r o ta t 0 2 4 4 6 0 1 -
su gestii num ai pentru factorii de în cep erea d em ersu rilo r pentru 6 5 0 , c h i t a n ţ i e r C J A L A - nr.
m ediu se v o r d ep u n e la sed iu l ob ţin erea a co rd u lu i d e m ed iu 8 8 9 1 7 5 1 - 8 0 0 , ch ita n ţier A B nr.
A P M , C luj, C alea D orob an ţilor p e n tr u o b i e c t i v u l c o n s t r u ir e 1 0 1 -1 4 1 , reg istru ca să nr. 1-100.
nr. 9 9 . (3 4 1 4 9 4 ) locu in ţă fam ilială situ at în C lu j- L e d ecla r n u le. (4 2 8 0 0 4 )
• F irm ă G erm an o-R om ân ă N ap o ca str. Traian V u ia nr. 186. • P ierdut ca rn et d e stu d en t pe
angajează m agazion er-gestion ar E ven tu a lele se siză ri ş i su g estii n u m ele A n to n C ristiana. îl declar
c u s t u d ii ş i e x p e r ie n ţ ă în num ai pentru factorii d e m ed iu n u l. ( 4 2 8 0 0 5 )
d o m e n iu l i n d u s t r i a l , v îr s tă s e vor d ep u n e la ' s e d i u l A P M • P ierdut le g itim a ţie d e student
m axim a 3 5 an i. T e l. 4 2 - 5 5 - Cluj C a lea D o ro b a n ţilo r nr. 99. p e n u m e l e B o a n c ă A lin a . O
5 3 ,4 2 -7 1 -9 2 7 (4 2 8 0 1 0 ) . (4 2 69 7 4 ) - d e c la r n u lă . ( 4 2 6 9 8 2 )

I

• Pierdut carnet de student şi
legitimaţie de reducere pe
transport pe numele Mihetiu
Elena. Le declar nule. (428016)
• Pierdut carnet de sănătate
pe numele de Maxim Mihaela.
II declar nul. (426987)
• Pierdut camet.de sănătate
pe numele Maxim Raluca. îl
declar nul. (426988)
• Pierdut carnet de student pe
numele Rusu Rareş-Stelian. îl
declar nul. (313571) ' Dumnezeu să te odihnească
DECESE
COMEMORĂRI
Cu inimile zdrobite de
durere anunţăm încetarea
din viaţă după o grea
suferinţă a scumpului nostru
so(, tată, unchi, cumnat
GRIGORE BEURAN,
membru al Uniunii
Scriitorilor, veteran de
războL Slujba religioasă va
avea Ioc joi, 25 februarie
1999, ora 11 la capela
Cimitirului Central.
Odihnească-se în . pace!
Familia îndoliată.(F)
Nici un cuvînt nu poate
exprima îndeajuns durerea
ce imi sfişie sufletul, acum,
cînd fratele meu scump şi
drag MITICĂ ne-a părăsit
fulgerător pentru totdeauna.
Pentru toţi cei care l-au
cunoscut îl pot conduce pe
ultimul drum, azi, la orele
15 în Cimitirul Central.
Sora Rodica cu soţul Bijuţă
şi copiii Gaudiu şi Victoraş.
(341493)
• Cu durere anunţăm
încetarea din viaţă a iubitei
noastre mamă, soră şi
bunică PĂCURAR ANA.
înhumarea va avea loc în
data de 24.02.1999; ora 13
în colonia Borhanci nr. 8.
Odihnească-se în pace. Copii
cu familiile, fratele Gavril şi
nepoţii. (341495)
• Cu inimile zdrobite de
durere anunţăm încetarea
din viaţă după o lungă şi
grea suferinţă, a scumpului
nostru soţ, tată, socru şi
bunic BARTOŞ TRAIAN,
veteran de război, în vîrstă
de 79 de ani. Înmormîntarea
va avea loc în data de 25.02
1999, oreie 13 la Cimitirul
Central. Dumnezeu să
odihnească în pace. Familia
îndurerată. (341499)
• Trişti cu inimile pline
de durere ne luăm rămas
bun de la iubitul nostru soţ,
tată, bunic, socru, KOVÁCS
PAUL (Pali bacsi) în vîrstă
de 67 ani. Inima Iui bună şi
sufletul său nobil va rămîne
veşnic în memoria noastră.
Înmormîntarea va avea loc
joi, 25. 02.99, orele 14,30 în
Cimitirul Central. Cortegiul
funerar va porni de la
domiciliul defunctului la ora
13,45. Dormi în pace suflet
bun. Attila şi Livia. (428015)
• Cu adîncă durere în
suflet anunţăm încetarea din
viaţă după o scurtă şi grea
suferinţă a iubitei noastre
mame CIOBAN MARIA în
vîrstă de 75 anf.
Înmormîntarea va avea Ioc
joi 25 februarie 1999, orele
13 în comuna Floreşti.
Familia îndurerată. (426996)
Dragă MAMAIE, nu te
voi-uita niciodată. Manuéla.
313566)
Scumpa şi iubita noastră
CR1STINUŢA ne-ai părăsit
în floarea tinereţii Ia numai
19 ani, lăsîndu-ne adînc
îndureraţi: mami, tati şi
frăţiorul tău drag Alinuţ.
Durerea din sufletele
noastre nu poate fi vindecată
cît vom trăi. Mormîntul tău
va fi veşnic plin cu flori şi
lacrimi. Dumnezeu să-ţi
odihnească sufletul tău bun.
Nu-ţi vom uita niciodată
zîmbetul şi bunătatea din
sufletul tău. Adînc
îndureraţi părinţii Dîrgău
Liviu, Dîrgău Natalia,
frăţiorul Alin şi bunicii din
Ciceu-Giurgeşti care te-au
crescut şi iubit cît ai trăit.
Adio scumpa noaştră
C R I S T I N U Ţ A .
Înmormîntarea va avea loc
miercuri 24 februarie a. c.
ora 13, la Capela din
Cimitirul Cordoş. (427001)
* Cu inimile zdrobite de
durere anunţăm încetarea
fulgerătoare din viaţă a celei
care a fost soţie, mamă,
soacră, bunică, ZAMFIR
SUSANA (JUJI).
Înmormîntarea va avea loc
de la Capela Nouă
Mănăştur, în 24 februarie
1999, ora 14. Draga noastră,
nu te vom uita niciodată şi
vei rămîne veşnic în inimile
noastre. Fie-i ţărîna uşoară.
Familia îndurerată. (313565)
• Un ultim omagiu pentru
cea care a fost prietena mea,
ZAMFIR SUSANA (SUSI).
Şoncoioş Viorica. (313568)
• Cu sufletul îndurerat ne
despărţim de draga noastră
soră şi cumnată, MARIA
ŞERBAN. Dumnezeu sâ o
odihnească în pace. Fratele
Puiu cu Florica. (313572)
• Cu inima zdrobită de
durere anunţăm că cea mai
scumpă soţie, mamă, soacră
şi bunică ŞERBAN MARIA,
născută MUREŞAN s-a stins
din viaţă în 22 februarie
1999, în vîrstă de 63 ani. Nu
vom uita niciodată
bunătatea cu care ne-ai
înconjurat. Dumnezeu sâ te
odihnească în pace.
Înmormîntarea va avea loc
în data de 25 februarie 1999,
ora 12 la Cimitirul Centrai.
Soţul Ioan, fiica Rodica,
ginerele Petrică, nepoţii
Remus şi lonuţ. (313589)
• Cu adîntă durere in
suflet şi în inimi, aducem ia
cunoştinţă, că a încetat din
viaţă scumpul nostru soţ,
tată, frate şi bunic,
KOVÁCS PAUL (PALI
BACSI). Durerea, dorul din
sufletele noastre sînt tot mai
grele şi fără alinare. Vei
rămîne pentru noi întruchi­
parea dragostei şi bunătăţii.
Înmormîntarea va avea loc
joi, 25 februarie 1999, orele
14,30, de Ta Capela
Cimitirului Central, iar
cortegiul funerar va porni Ia
orele 13,45 de la domiciliul
defunctului (Bd. Eroilor nr.
13). în veci nemîngîiată,
familia îndurerată. (313596)
• Profunde sentimente de
compasiune familiilor
Kovács şi Koncz, doamnei
Olga, fiilor Attila, Paul şi
losif în momentele trecerii
în eternitate a celui care a
fost PAUL KOVÁCS.
Sincere condoleanţe. Familia
Vasile şi Romi Pop. (428014)
« Cu inima împietrită de
durere şi sufletul cernit,
aduc Ia cunoştinţă celor care
l-au cunoscut pe dragul meu
soţ, KOVÁCS PAUL, că a
încetat din viaţă in data de
22.02.1999, la numai 68 de
ani, lăsînd în urma lui
lacrimi grele şi multă
durere. Înmormîntarea va
avea loc în data de 25
februarie 1999 de Ia Capela
Cimitirului Central, orele
14,30. Soţia Olga. (313591)
• Cu sufletul trist şi plin
de durere anunţ încetarea
din viaţă a bunului şi iubi­
tului meu tată, KOVÁCS
PAUL (PALI BACSI), cel
care mi-a îndrumat primii
paşi în viaţă; cel care m-a
învăţat tot ceea ce este bun
şi corect. în sufletul meu
zbuciumat vei fl mereu viu
şi sper că din înaltele ceruri
mă vei ocroti şi-mi vei fi
mereu îngerul meu păzitor.
Inniormîntarea.va avea loc
în data de 25.02.1999, orele
14,30 la Capela Cimitirului
Central, iar cortegiul fune­
rar va porni la orele 13,45
de Ia locuinţa sa, situată pe
B-dul Eroilor nr. 13.
Dumnezeu să te odihnească
în pace. Fiul losif, nora
Corina şi nepoţii Paul şi
Andrei. (313592)
• Dragostea cu care ne-ai
înconjurat cu sufletul tău
neobosit, pînă în ultimul
moment al vieţii taie, tu care
ai fost un tată
nemaipomenit, bunic
deosebit şi un tată socru
mult iubit, dragul nostru
KOVÁCS PAUL (PALI
BACSI), bunătatea ta nu o
vom uita niciodată. Vei
rămîne în sufletul nostru
toată viaţa. Cuvintele nu sînt
de ajuns ca să exprimăm
această durere, golul pe care
l-ai lăsat după tine. Fiul
Paul, nora Melinda, nepoţii
Bianca şi Paul. (313593)
• Dragul nostru bunic,
KOVÁCS PAUL, ne-ai
părăsit atît de prematur,
acum cînd aveam atîta
nevoie de tine şi de sfaturile
tale preţioase şi înţelepte.
Am sperat că vei mai sta
printre noi încă cîţiva ani,
ca să ne îndrumi şi nouă
paşii pe drumul greu al
vieţii. Amintirea ta va fi
veşnic vie în sufletele
noastre. Adio, - scumpul
nostru bunic. Nepoţii Paul
şi Andrei. (313594)
• Colectivul Societăţilor
Comerciale “Fantastic-
Rapid” şi “Mic Pasaj” SRL
este alături de familia
Kovács, în greaua durere
pricinuită de trecerea în
nefiinţă a directorului şi
coordonatorului nostru
principal, KOVÁCS PAUL,
om de q deosebită valoare
morală, iubit şi apreciat de
cei care l-au cunoscut,
întreaga compasiune
familiei îndurerate. (313595)
• Sincere condoleanţe
familiei losif şi Corina
Kovács în momentele grele
pricinuite de plecarea la cele
veşnice a dragului lor
părinte. Familia Vasile
Tritean. (426990)
• Sincere condoleanţe
familiilor Koncz şi Kovács
la moartea tatălui lor. Sînt
alături de voi. Loredana.
(428013)
• Soarta crudă şi
nemiloasă I-a smuls pe cel
mai iubit bunic ai nostru
KOVÁCS PAUL lăsînd în
urma lui un gol imens în
sufletele noastre. Sfaturile
tale înţelepte ne vor lipsi
mereu, dar bunătatea ta şi
chipul biînd ne vor alina
durerea şi dorul ce ne
cuprinde de pe acum.
în pace, ale tale nepoate
Koncz Zizi, Olga, Paula,
lulia. (428012)
• Sîntem alături de
familiile Kovács şi Koncz, la
marca durere pricinuită de
pierderea celui care a fost
KOVÁCS PAUL. Sincere
condoleanţe. Familia Medve
Laci. (313597)
• Sintem alături de familia
Dîrgău Liviu şi Natalia în
marea durere pricinuită de
moartea fiicei lor
CRISTINA. Cumnatul
Ghiţă, sora Mariana cu
familia. Dragă CRISTINA
vei . rămîne veşnic în
amintirea noastră. (341496)
• Sîntem alături de d-na
dr. Letiţia Palaghiţă Banias
la pierderea mamei dragi.
Sincere condoleanţe întregii
familii. Familia dr. Vlaicu
Şandor. (341500)
• Colectivul Clinicii
Neurologie este alături de
d-na doctor Letiţia Banias în
momentele grele Ia trecerea
în nefiinţă a mamei dragi.
Sincere condoleanţe.
(428006)
■. • Un ultim rămas bun
pentru cea care a fost
prietena şi vecina noastră,
CR1S. Vei rămîne veşnic vie
în sufletele noastre. Lucian
şi Cosmina. (428008)
• Dragă Nadia şi Liviu,
sîntem alături de voi în
aceste clipe grele. Ani şi
Nelu. (428009)
• Sîntem alături de familia
Dîrgău şi ne exprimăm
sentimentele de tristeţe şi
profund regret faţă de
fulgerătoarea trecere în
nefiinţă a fiicei lor dragi,
CRISTINA. Clasa a XII a B
şi diriginta. Promoţia 1998,
Liceul Economic. (426975)
• Odihnă veşnică
sufletului bun al naşei
noastre MARlA BANIAS.
Condoleanţe familiei
îndurerate. Familiile Ioan şi
Marcel Gmpan. (426989)
• Profund îndureraţi ne
despărţim de buna noastră
cumnată MARIA ŞERBAN
şi dorim ca bunul Dumnezeu
să o odihnească în pace iar
vouă dragă Neluie, Rodica
şi Petrică să vă mîngîie
sufletele. Guşti, Silvia, Silviu
şi Cornelia. (426993)
• Sîntem alături de colega
noastră învăţătoarea Anica
Pop, în durerea pricinuită de
trecerea în eternitate a
tatălui. Colegii de la Şcoala
Nr. 29 Cluj-Napoca.
(426995)
• Un ultim omagiu celei
care a fost CRISTINA
DÎRGĂU şi o mîngîiere
pentru familia îndurerată.
Mătuşa Aurica şi Nelu Rusu.
(426998)
CLUJ-NAPOCA: |uni-vineri 8-16; sîm b ă tă 9-14; tel/fax 19-73-04;
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23;
SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.
• Un ultim rămas bun
pentru cea care a fost naşa
noastră, ZAMFIR SUSANA.
Familia Bologa. (313567)
• Sîntem alături de colega
noastră Dan Rodica, în
aceste clipe dureroase,
pricinuite de pierderea
mamei dragi. Colegii din
Serviciul Inspecţia Calităţii,
SC Armătura SA. (313563)
• Ne alăturăm cu tot
sufletul dé colegul nostru
Bihary Laszlo, în aceste
momente grele, datorate
pierderii mamei dragi.
Dumnezeu s-o odihnească în
pace. Colegii de serviciu, de
Ia Hotel Onix. (313564)
• în prag de primăvară,
cînd natura se trezeşte la
viaţă, tu, draga noastră
prietenă, CRISTINA
DÎRGĂU, ai trecut în lumea
umbrelor. Chipul tău biînd
şi frumos va rămîne veşnic
în amintirea noastră.
Dumnezeu să te odihnească.
Prietenii tăi.- (313569)
• Sîntem alături de
doamna Susana Cucerzan,
în aceste momente grele
cauzate de pierderea
scumpei sale mame. Colegii
Catedrei III a Facultăţii de
Horticultură Cluj. (313570)
• Nimic nu poate fî mai
dureros decît despărţirea
pentru totdeauna de sora şi
cumnata noastră, MARIA
ŞERBAN. Odihnă veşnică
sufletului ei bun.
Condoleanţe familiei
îndurerate. Fratele Simion
Pojar cu familia. (313573)
• Sincere condoleanţe
domnului Bartoş Traian, Ia
trecerea în nefiinţă a tatălui
drag, din partea colectivului
R. A. Loteria Naţi.onală,
sucursala Cluj. (313574)
• Profund îndureraţi de
dispariţia vecinéi noastre
F1NTA ILEANA, transmi­
tem sincere condoleanţe fa­
miliei. Asociaţia de locatari,
str. Albac. nr. 12. (313575)
• Sîntem alături de colega
noastră, secretara Natalia
Dârgâu, în clipele despărţirii
dureroase de fiica ei dragă,
CRISTINA. , Sincere
condoleanţe. Liceul Teoretic
nr. 5 Cluj-Napoca. (313577)
• Asociaţia de locatari,
Mehedinţi nr. 37 transmite
sincere condoleanţe d-nei
Moiş Minodora, la decesul
mamei. (313578)
• Transmitem sincere
condoleanţe dragei noastre
colege, dr.. Letiţia Banias
Palaghiţă, la despărţirea de
mama iubită. Dumnezeu s-o
odihnească. Colegii de la
Catedra Anatomié UMF
Cluj. (313579)
• Un ultim omagiu celei
care a fost vecina noastră
ŞERBAN MARIA şi sincere
condoleanţe familiei
îndoliate. Asociaţia
proprietarilor, str. Haţeg nr.
4. (313580)
• La trecerea în eternitate,
un ultim omagiu, în aceste
momente de tristă amintire,
celui care a fost BELA
GERGELY. Sincere
condoleanţe familiei.
Angajaţii Secţiei Drumuri
Naţionale Cluj. (313582)
Cu aceeaşi inimă cernită
de durere anunţ că au trecut
5 ani de cînd iubitul meu soţ
VLAD LAURENŢIU a
trecut în eternitate. Slujba
de pomenire va avea loc în
25 februarie ora 16 la
Biserica din str. Bisericii
Ortodoxe. Soţia Ileana în
veci nemîngîiată. (341472)
• Cu aceeaşi durere în
suflet anunţăm trecerea
unui an de cînd dragul
nostru SÂRBU VASILE a
plecat de lîngă noi.
Comemorarea va avea loc la
Biserica “Sf. Petru şi Pavel”
din Mănăştur, sîmbătă 27
februarie, orele 17,30.
Familia îndurerată. (426972)
• S-a scurs un an de dor,
lacrimi şi durere de la
fulgerătoarea dispariţie a
iubitului nostru soţ, tată
KALLO ANDREI (BANDI)
care ne-a părăsit atît de
timpuriu, lăsînd un gol
imens în inimile noasirv.
Dumnezeu să-ţi dăruiască
odihna veşnică precum ţi-a
fost şi sufletul. Familia
veşnic nemîngîiată. (426981)
• S-a scurs un an de
lacrimi şi durere, de cînd a
plecat fulgerător dintre noi,
pe 24 februarie 1998,
scumpul şi nepreţuitul
nostru fiu, soţ, tată, frate,
cumnat şi .bun coleg,
KALLO ANDREI (BANDI).
Ţărîna şi florile de pe
mormîntul lui vor fi veşnic
udate de lacrimile noastre.
Dumnezeu să-I odihnească.
Mama, soţia, copiii, fraţii,
cumnaţii şi nepoţii. (313545)
• Azi, 24 februarie 1999
se împlineşte un an de cînd
RUHA ELENA
(HOMESCU) a plecat dintre
noi. Pentru ea, eu şi familia
am strîns într-un buchet,
dorul şi dragostea noastră şi
le-am aşezat pe mormîntul
ei. Dormi în pace suflet bun.
Parastasul va avea ioc
sîmbătă, 27 februarie 1999,
la Biserica Gmitirului din
Mănăştur. Soţul Zoii şi
familia. (313585) r
• Mulţumim din suflet
tuturor acelora care prin
prezenţă ori cu gîndul au
fost alături de noi la
dureroasa despărţire de cea
care a fost iubita noastră
IULIA NĂSTASE. Familia.
(426985)
• Veşnică amintire celui
care a fost soţ şi tată
GALGOTZ1 ALEXANDRU
senior, la împlinirea a 6 ani
de la trecerea în nefiinţă.
Chipul tău drag, bun şi
biînd nu*r vom uita
niciodată. Dormi în pace.
Soţia îndurerată. (313584)
• Sîntem profund îndureraţi
de decesul cumnatei
ŞERBAN MARIA şi
transmitem. sincere
condoleanţe fratelui Nelu.
Fratele Sandu Şerban cu
familia. (H)
 F.C, " Í T - Chimica Tirnăveni 2-1 (0-1)
Partida s-a disputat pe terenul de zgură şlStadionuluf"lon Moina" cu
o întirziere de 60 de minute'datorată"*formaţiei oaspete al cărei
autocar a rămas blocat pe Dealul Feleacului. Golurile formaţiei
clujene au fost înscrise de Ţiplea (min. 73) şi Jula II (min. 84). în
jninutul 27 al partidei "centralul” întîlnirii l-a eliminat de la gazde pe
Lazăr, iar la 2 minute după reluarea partidei a fost rîndul lui Tudose
(Chimica) să părăsească terenul. Dan Anca a început partida cu
următorul 11: Pap - Lazăr, Velţan, Truşcă, Stroie, Sărm ăşan -
Aşlilean, Ghenţi.Tîmovean- Gabi Pop, Liviu Mihaj. în repriza a doua
au mai evoluat: Dănăşel.Mîme, Filip Lăzăreanu, Jula II, Caramaşirr,
Dan Mugurel, Mîndru, Ormindean, Monea, Ţiplea, Baba şi Lupşa.
P.S.: Ieri, Ia Gherla, Olimpia - F.C. Baia Mare 0-0.
ROŞU - MAI
CEVA CALA
POLIŢIE!
C onsiliul d e A dm inistraţie al
FC A rieşu l, întrunit luni seara
la se d iu l c lu b u lu i, a lu at în
discuţie ca zu l lui D orin R o şu /
j lk la ş u l turdean se face vinovat
de fa p tu l că » a m a n if e s ta t
d ezin teres în pregătire, n u a
respectat program ul im pus dc
antrenorul C oca, a fost găsit sub
influenţa alcoolu lu i, a adresat în
public injurii şi a făcut declaraţii
c a lo m n io a s e la ad resa
Consiliului d c Adm inistraţie.
Pentru a c e ste “m ici” abateri
Dorin R o ş u a fost pus p c lista
de transferuri şi i s-a anulat
ultima rată din contract.
Alin BOŢIOC
CALEIDOSCOP FOTBALISTIC
i G O LUL
GU N U M Ă R U L 15
| P restaţiile lui T im ofte II la
! Boavista Porto sînt de referinţă,
cu deosebire prin golurile provi­
denţiale p c care le înscrie, goluri
| decisive, a le victoriei. în etapa a
j XXIII-a, B o a v ista Porto a ju ca t
în dep lasare cu Sporting B raga.
[ O d ep la sa re grea cu o echipă
| d ific ilă ..Ş i totu şi, B o a v ista a
; obţinut v icto ria cu scorul de
'2 -1 , m c n ţin în d u -s e în lu p ta
ix:ntru titlu. A y c w (16) a deschis
^ -4coru I pentru Boavista, a egalat
Elpidio (2 0 ), golul victoriei fiind
marcat d c T im o fte II (6 8 , şut
năucitor, cu stîngul). A fo st c e l
de al 15-lea g o l în actualul sezon
înscris d e T im o fte II.
A N E L K A
s ă r b ă t o r e ş t e
G O L U R IL E L Â
P A R IS
în atacul “tunarilor” (A rsenal
Londra), ju că to ru l fra n cez şi
cam pionul m ond ial A n elk a a
d e v e n it în u ltim a v r e m e
“ochitorul” forte prin golu rile
înscrise. în etapa cu numărul 26,
Arsenal a surclasat cu 5 -0 pe
Leicester, A n elk a înscriind trei
goluri în m inu tele 23, 2 7 ş i 4 4
(celelalte două fiind sem n ate de
Parlour în m in. 4 2 şi 4 8 ). C a de
■obicei, după m eciu ri, A n elk a
este aşteptat d e fraţii lui cu care
dă o r a ită , p e su b C a n a lu l
M înecii, pînă acasă la... Paris.
Aşa s-a întîm plat şi după partida
, cu L eicester, iar sărbătorirea ă
fost p e m ăsura celor trei golu ri
reuşite. Raita s-a încheiat luni,
cînd A n e lk a s-a r e în to r s la
“cazarma” A rsen a l.. ‘ .
A C U Z A T »
E X T R E M
D E G R A V E
A în cep u t urmărirea penală
declanşată de Procuratura din
r , (C.S.)
\v.
O
- în p rob a d e 15 k m . A fară
bl
A J l* \ I
1 d e m îndrie, este o prezenţă onorantă, p e care n u
UNIREA DEJ NU VA PARTICIPA LA CUPA “ ARIEŞUL”
Luni, conducerea U nirii D ej a com u nicat că nu v a m ai participa la Cupa “A rieşu l” care s c v a disputa
vin eri şi sîm bătă la Turda în organ izarea d ivizion arei C, F.C . A rieşu l. P reşed in tele turdean, D o rel
C orp od ean , n e-a d eclarat în ex clu siv ita te c ă în cearcă sâ c o n v in g ă con d u cerea C lu b u lu i G a z M etan
M ed ia ş sâ participe, la cca d e-a d ou a ed iţie a C u p ei “A rieşu l”. în cazu l în care m e d ieşen ii n u v o r da
cu rs in vitaţiei, turneul urm ează să se desfăşoare în trei: FC A rieşu l, CFR Cluj s i F .C . “ U ” .
R om a îm potriva Iui D in o Z o ff,
selecţio n eru l n aţion alei Italiei.
U rm ărire declanşată nu datorită
unor ilegalităţi c o m ise d e cîn d a
*• preluat “Squadra azzurra”, ci d in
perioada anilor 1 9 9 4 -1 9 9 8 cît a
fost preşedintele Clubului Lazio.
E ste vorb a d e fals în b ilanţurile
co n ta b ile şi ev a ziu n e fiscală. A
“ t r a n s p ir a t ” p o v estea
con tractelor duble în ch eia te cu
jucătorii (unul oficial în care erau
trecute salarii mai m ici decît cele
reale',' resp ectiv altu l, paralel,
p e n tr u p u s la d i s p o z i ţ i a
con troalelor). în a ce e a şi “oală”
a acu zaţiilor se g ă se sc S erg io
Cragnotti, marele ş e f al lui Lazio
şi G ia n m a r c o C a llc r i,
pred ecesoru l Iui D in o ZofT la
fo sta fu n cţie deţinută la L azio.
S T A R E A
D E S Ă N Ă T A T E
A C ÎIN IL O R
D in am ó s-a reîntors din Cipru.
F ă c în d u -s e a n a liz a stă r ii d e
săn ătate -a “c îin ilo r ”, b ilan ţu l
n-a. fo st tocm ai p e p lacu l lui
.C o m e i D in u . A stfel: M ih alcea
s-a a le s cu o c o n tu z ie serioasă
deasupra glezn ei piciorului drept
( r e p e t a tă d e d o u ă o r i); M .
N ic o la e are o plagă urîtâ pe tibia
p icio ru lu i drept; co n tu z ii m ai
uşoare pe p icioarele lui V lâdoiu,
Ion u ţ L u p escu ’ ş i FI. B ătrinu.
M arele g h in io n ist a fo st în să
Ionel Tcrsinio Gane, care s-a âlcs
cu o entorsă de toată frumuseţea,
care-1 scoate din circuit pentru o
săp tăm în ă, (c e l p u ţin ). C u lm ea
iro n iei G an e s-a a le s cu en torsa
de gradul unu în decu rs a num ai
6 m in u te (intrat p e teren într-un
j o c d c verificare a p regătirilor
în m inu tu l 82 a ie ş it c u en torsa
am intită în m in. 8 8 ). Ieri a avu t
loc “revizia generală” a stării d e
sănătate a “cîin ilor” . S e ap rop ie
startul returului.
Romeo V. CÎRTAN
M arginalii la C.N. de sală
Sub s e m n u l ce lo r
penlrn seniori c in c i cercuri...
Se putea mai mult, 2 4 f e b
d e c e n iu (în
r u a r i e
• A c u m o j u m ă t a te d c
1 9 9 4 ) la
P f f w * i t-
se putea mai bine W L* ■... J o cu rile O lim p ic e d c iarnă
de la ' L i l l e h a m m e r
N aţion alele d e sală pentru seniori şi tineret au ( N o r v e g ia ) o s c h io a r ă
luat sfîrşit. Pc m arginea lor în să vor mai fi scrise ita lia n că , p urtînd un n u m e
, m e l o d io s - M a n u é la d i
m u lte, conscm nîndu-'se în gen eral, rezultatele
m o d e s t e , n iv e lu l s c ă z u t al c o m p e tiţ ie i. O Jk WMM C e n ta - şi-a ad ju d eca t cea
com p etiţie d e la care s-au aşteptat m ulte bune, în d e-a d o u a .m c d a lie d c aur.
v iz o r aflîn d u -se C .M . Indoor din Japonia. M an u éla (m e d a lie d c bronz
D c cc aceste rezultate m odeste? în primul rînd, .1 la A lb crtv ille , în calitate de
d in n cp articip arca c o lo ş ilo r : S z a b o , lagăr' -
D in esc u , B e clca - S z e k e ly , T îrlca, prezenţi în
m li .c o m p o n e n tă a ş ta fe te i
ita lie n e ) a reu şit sâ term in e
Franţa, la L icvin . A b senţa lor sp u n e ceva, sp u n e în v in g ă to a re ş i în proba de
câ intern n iv elu l este la lim ita su ficien ţei.
"... un nivel slab” ’
c o n c u r s u r i in d o o r ca re a d u n ă to a tă flo a r e a
n aţion ală. N iv e lu l slab se reg ă seşte ş i în num ărul
3 0 k m fo n d , d u p ă c e a
o b ţin u t c e l m a i b u n tim p şi
V a sile B O G D A N (antren or): “ în general a fost , atleţilor în scr işi în p rob e, c îte şa se , şa p te p e o
un n ivel slab. N u au participatm arilc vedete, lucru singură probă! Lucru care nu s-a m ai în tîm p la t d e d e asta, ea a m a i cu cerit
care a făcut ca n ivelu l să fie foarte scăzut. Singura
probă de n iv el a fo st lu n gim ea b ăieţi, prea puţin
fo a rte m u ltă v rem e • A tle ţii “ U ” C lu j s-a u
com p ortat b in e, reu şind 11 m ed a lii, d in tre care
d o u ă m e d a lii d c argin t - în
pro b ele d e 5 şi, resp ectiv 10
însă. U n C .N . nu p oate fi tratat cu superficialitate, d ou ă titluri naţionale. Surpriza n ep lăcu tă este E v a k m , ia r în p ro b a d c ştafetă
indiferent d e motivaţii. U n C .N . constituie un prilej care ar fi trebuit şă fie pe lo cu l 1 Ia lu n g im e . Ea 4 x 1 0 k m a f o s t ditj nou
acu ză o grip ă, fiind foarte greu să o recu p eră m
ai v o ie să o tratezi d e sus. E adevărat, c ei în cau ză -pentru fin a le, pentru ziu a co n cu rsu lu i. A fo st o
m em b ră a e c h ip e i ţării sa le
care a term inat p e locu l trei,
m i au adversari p e plan intern. D ar un C.N. răm în e, stare d e fapt care i se p o a te în tîm p la o r ic u i” . cu cerin d m e d a lia d c bronz.
u n C a m p io n a t N a ţ io n a l. L u a ţi e x e m p lu l D em o sten e SO PR O N LÁSZLÓ Fr.
G erm aniei, Franţei, Italiei, M arii Britanii, sîn t Foto: ion PETCU
RUGBY Mem orialul “ Florică M urariu”
Rugby in condiţii improprii
Rezultatele primei zile, 23 februarie: “U” Cluj - C.S.Mi
Suceava 31-19 (17-0). Marcatori: Daschievici (3 eseuri), lonescu
(C.S.) (eseu), Săuan (eseu, tr), Tincu (2 tr) pentru “U” • “U” REMIN Baia
Mare - Ştiinţa Petroşani 29-7 (17-0). Marcatori: Gavriloaie (eseu),
Frîncu (3 eseuri), Duma (eseu), Apjok (2 tr) pentru REMIN,
. EHEEE mm• Constantin (eseu), Lupu (tr) pentru Ştiinţa • “U” Timişoara - CSM
Sibiu 28-14 (14-12). Marcatori: C eauşu (eseu), Vioreanu (3 eseuri,
2 tr), Brezoianu (2 tr) pentru “U”, Borcan (eseu),. Seceleanu (eseu),
“ BRĂILA” - SCHIMBĂ Andrei Iulian (2 tr) pentru CSM Sibiu
Prima prezenţă într-o întîlnire în pericol integritatea jucătorilor,
LIDERUL SI AMINĂ CUPA oficială şi condiţiile improprii de lată de c e îmi e s te greu să
joc şi-au pus serios amprenta v o rb e s c d e s p r e controlul
Cum p artid a "U” U rsu s - operaţiuni, soldat cu eliminarea asupra calităţii jocurilor din prima balonului, despre prize, coerenţa
Rulmentul Braşov (ultima din impulsivülui strateg Tadici, care zi. In teresu l an tre n o rilo r fazelor,...
turneul brâilean) s-a disputat luni a şi ro s tit... p ro fe tic a (şi îndreptîndu-se spre verificarea Memorialul “Florică Murariu"
seara, consemnăm doar acum încriminanta totodată) replică: potenţialului 15, e x e rs a re a • mai are o semnificaţie. Cea a
p re ţio a sa victorie (26-22) “Condamnaţi la locul doi!”. formulelor de atac şi apărare, te s tă rii arb itrilo r, acţiune
obţinută de stu d en te în faţa ' -Tot în zona superioară reţine verificarea tinerilor şi... reglarea organizată de Transilvania Nord,
teamului de sub Tîmpa - formaţie atenţia saltul pe poziţiile 3,
pe care calculul hîrtiel o indicase respectiv 4, al activelor teamuri
favorită. A şa d a r, după Rapid şi Oţelul (ambele cu 41 p,
“neplanificata” înfrîngere din dar d espărţite de golaveraj),
partida cu Hidrotehnica (27-34), a s c e n s iu n e p ro d u s ă în
clujencele şi-au făcut “norma" cu detrimentul Rulmentului, care a
Ciseromul (31-22) şi şi-au spălat căzut de pe "trei" pe “cinci”.
păcatele învingînd Rulmentul, La celălalt pol, stătu quo, cele
z e s tre a lor b â im ă re a n â (7 două c o n d a m n a te «la
puncte) m enţinînd “U”-ul la retrogradare (Agecom Baia Mare
g ra n iţa ., d in sp re d o im ea şi ILSA T im işo ara); mai
superioară a ierarhiei (locul 7 cu adăugîndu-şi la ... pasiv cîte alte
35 de puncte), în vecinătatea trei înfrîngeri.
Dorobanţului R oieşti (locul 6, Dar, dincolo de contabilizările L* "
37 p.), echipa .binecunoscutelor pentru ierarhia Ligii, turneele îşi
(nouă) C ristina D ogaru şi au - cum bine s e ştie - şi
Anamaria S tecz, două dintre cla sa m e n te le lor ‘proprii, în
de conturi. Numai astfel se preşedinte loan Bărnuţi (Cluj-
elogiatele turneului dunărean. virtutea cărora se decerne Cupă
Dacă însă maratonul cu nr. 2 R om âniei. T rofeu c a re , explică nervii şi pumnii împărţiţi Napoca) îm preună cu staff-u l
n-a adus modificări în miezul momentan, zîm beşte deopotrivă cu la rg h e ţe în p a rtid a “ U" Colegiului C entral d e Arbitri,
Timişoara - CSM Sibiu, partidă
clasam entului,' a c e s te a s-au la 4 formaţii (Oltchim şi Oţelul preşedinte G heorghe Huştiu
în care au ieşit în evidenţă, (Bucureşti), Mircea Vătui, secre­
p rodus în zo n a cu p e lo r cîte 19 p., Silcotub şi Rapid cîte
numai în sens negativ, jucătorii tar colegiu) şi Dudu Flórian, pre­
europene, marcată rămînînd cea . 18), s ă r u ta re a urm în d a fi
operată la vîrf: preluarea şefiei aplicată numai in ultimul turneu, Cezar Popescu şi Zeicu. Şi asta, şedintele Comisiei de disciplină.
de către Oltchim, ca urmare a cel programat la Piteşti între 26- sub ochii Comisiei de disciplină!!! Sînt prezenţi 22 de arbitri din
victoriei sale (24-21) asu p ra 30 martie. Pînă atunci însă, toată Acesta a fost momentul neplăcut Cluj-N apoca (anul 1998 s-a
Silcotubului, deţinătorul de la atenţia pe decisivul România - al primei zile. dovedit a fi foarte bun pentru
acea oră a tricoului galben (de Bulgaria din preliminariile C.M.| Vorbeam de condiţiile de joc, oficialii clujeni), Sibiu, Braşov,
subliniat, altfel, că disputa celor dezastruoase - teren desfundat, Oradea, Baia Mare, Lupeni, Balş,
mocirlos în unele zone, noroi, în Craiova, Sâcele.
două a sem ănat cu un teatru de Nuşa DEMIAN
orice caz, un teren ce poate pune îmi face plăcere să amintesc
corpul arbitrilor clujeni, loan
Bărnuţi, Emil Pîrţoc, Gheorghe
Sabâu, Valter Marcu, Simion
M ărginean, G heo rg h e
Corbureanu şi Marius Giurgiu.
Din cei n o m in alizaţi, loan
Bărnuţi şi Emil Pîrţoc vor fi
judecători de margine în derby-
ul Dinamó - Steaua din 6 martie
a.c.
A s tă z i, 2 4 f e b r u a r ie ...
CSM Sibiu • CSM Suceavă
(ora 10), "U” Cluj - Ştiinţa
P e tr o ş a n i (o ra 12) şi “Ü”
Timişoara - REMIN (ora 15,30).
• Întîlnirile au loc pe,terenul IV
din Parcul sportiv "Haţieganu".
D em ostene ŞOFRON
Foto: Ion PETCU
 1993 - Consiliul de Administraţie al programului Naţiunilor Unite
pentru Dezvoltare (PNUD) a aprobat un program de asistenţă
? o o o î n v alo a re d e 9 -7 milioane dolari, pe perioada ■' ;
v : ‘996, din care 3,5 milioane din fondurile PNUD şi 6,2
milioane din surse a tra se d e la alte organism e din sistemul ONÜ.
D e ş i d in c e l e c in c i e m is iu n i d e titluri d e s t a t la n s a te în 1 9 9 8 d o a r trei au a v u t s u c c e s ,
ia în c e p u t u l a c e s t u i~ ir íl
MINISTERUL -F1RANŢ
Hei calde si două reci
A n u l trecu t, în tre 2 9 ia n u a rie
ş i 3 f e b r u a r ie M i n i s t e r u l
F in a n ţelo r a iniţiat u n „ c ic lu ” d e
c in c i e m isiu n i ide titlu ri d e stat
d estin a te p o p u la ţiei (la m a l b in e
d e trei a n i d e la p rim a in iţia tiv a
p o st-d é c c m b r istá d e a c e s t fe l).
C u o d o b în d ă a n u a lă d e 7 5 la
su tă (m a i m are, în u n e le ca zu ri
c u 1 0 , 1 5 sau ch iar 2 0 p r o c e n te
faţă d e c e le practicate d e b ă n cile , m ilia rd e. Ş i, d in n o u su rp riză
c o m e r c ia le la a c e a d a tă ), c e le
1 0 0 d e m ilia rd e d e le i „ p u se în
j o c ” a u trecu t c a p îin e a ca ld ă.
P r in a c e a s tă m iş c a r e , M F a
în c e r c a t sâ absoarbă d e p e p iaţă
o c a n tita te c ît m a i m a r c d in
e c o n o m iile p e r so a n e lo r f iz ic e , sîn t, p u s e în c ir c u la ţie p e 10
b a n i ca r e ' c o n s titu ia u o r e a lă
a m e n in ţ a r e p en tr u c u r s u l ’ d e . e m isiu n ii fu s e s e sta b ilită la 75
sc h im b leu - dolar (în se n su l unei
d e p r e c ie r i a m o n e d e i n a ţio n a le lu n i, iar rata a n u a lă a d o b în z ii
în ra p o rt c u c e a a m e r ic a n ă ).
P e s t e n i c i o lu n ă , d a t f iin d
s u c c e s u l înregistrat în ia n u a rie,
M in isteru l F in an ţelor la n sea ză a
d o u a tra n şă d e titlu r i p en tru
1 9 9 8 , în v a lo a re to ta lă d c 2 0 0
m ilia rd cT cl Cu o d o b în d ă anuală
to t d c 7 5 d c p r o c e n t e ş i c u
sc a d e n ţa p e ste trei lu n i, e m is iu ­
n e a lu n ii februarie a c o n stitu it
u n n o u su c c e s , fiin d su b scrisă în
p ro p o rţie d e 9 8 la su tă . A s tf e l,
în m a i p u ţin d c 3 0 d c z ile , Statul
r e u ş is e s ă ab soarb ă d e p e p iaţă
a p r o a p e 3 0 0 d c m ilia r d e d e le i.
BNR a stabilit măsurile
necesare pentru
asigurarea continuităţii
operaţiunilor Bancorex
şi protejarea
depozitelor populaţiei
Consiliul de Administraţie al Băncii
N aţionale a R om âniei a stabilit, tn
şedinţa de ieri, măsurile necesare pentru
asig u rarea continuităţii operaţiunilor
Bancorex. onorarea angajam entelor de
plată şi protejarea depozitelor populaţiei
la Bancorex, în urma demisiei conducerii
executive a băncii.
P râ z e n tă m in te g ra l . tex tu l
comunicatului BNR:
"La 23 februarie a.c., conducerea
Bancorex a decis unilateral să renunţe
la mandatul ce i-a fost încredinţat de
a d u n a re a g e n e ra lă a acţio n arilo r.
M otivele actului în c a u z ă au fo st
prezentate într-o scrisoare a d resată
a c ţio n aru lu i m a jo rita r - F ondul
Proprietăţii de Stat.
Consiliul de Administraţie al Băncii
Naţionale a României a analizat această
situaţie şi a stabilit măsurile necesare
p e n tru a s ig u ra re a co n tin u ităţii
operaţiunilor, onorarea angajamentelor
d e p lată şi p ro te ja re a d ep o z ite lo r
popuţaţiei.’
In următoarele zile, o nouă conducere
a Bancorex va fi numită în conformitate
cu legislaţia în vigoare. Restructurarea
rapidă a Bancorex, avînd ca sco p final
privatizarea băncii pînă la sfirşitul
acestui an, constituie obiectivul principal
urmării de Guvernul României, Banca
N a ţio n ală a R o m ân iei şi F ondul
Proprietăţii de Stat’.
Conducerea executivă a Bancorex
şi-a înaintat, ieri, demisia la FPS, motivul
fiind abordarea diferită a restructurării
băncii faţă de abordarea Băncii Mondiale.
Preşedintele Bancorex, Vlad S ta re , a
convocat A d u n a re a G e n e ra lă
Extraordinară a Acţionarilor băncii pentru
.data de 11 martie, în vederea analizării
.situaţiei intervenite In urm a demisiei
conducerii băncii.
1998 - Peste 3.500 de sindicalişti din industria lemnului din
judeţul Mureş au participat la un miting de protest pentru
anularea Ordonanţei 36, privind liberalizarea exportului de
produse lemnoase brute.
Adevărul de Clu m iercuri, 24 fbru
. . . M
P în ă la urmă
~ ----------------------------------------------------------------------- ------------
S.C. Textile
CÂ IIM HOU H üflC lIl
S u rp riza apare, în să , în lu n a precum şi „riscu l zero ” p c care i n s u c c e s u l; c e l e i d e a treia să nu pună în circulaţie întreaga
încălţăminte
m a rtie, cîn d , d in tr-o v a lo a re a
e m is iu n ii s t a b ilit ă 'la 2 0 0
a c e s t e t it lu r i î l c o n s t i t u i e
p r in c ip a le le * m o tiv e c a r e au
m ilia rd e, sîn t s u b s c r ise d o a r 3 7 „ determ inat p e r so a n e le 'fiz ic e să
em isiu n i nu este u n u l atît de
mare cu m ar putea părea la o
su m ă atrasă în cadrul em isiu n ii
resp ectiv e (la care s e adaugă şi
afosi
d e procen te. C hiar d acâ d ob în d a
b o n ific a tă era c u 5 la su tă m a i
prefere acest p lasam en t. A stfel,
n u numai c a au sc o s d e la ciorap
primă vedere. N u trebuie pierdut
din ved ere faptul că valoarea de
atunci a em isiu n ii M F a fost
d o b înd â a feren tă). A stfel, s-a
recurs la n o i em isiu n i, prin carc
sâ d e te r m in e -p o p u la ţia să -ş i
cumpărată
m ică d ecît în cazu rile precedente,
n iv e lu l e i se situ a to t d easu p ra
d o b în z ilo r p ra ctica te d e b ă n c ile
o' parte d in e c o n o m ii, c i u n ii
chiar şi-au lichidat d ep o zitele la
d u b lă în co m p a ra ţie c u c e le
anterioare. A stfel, chiar dacă, din
rein v estea scă b an ii tot în titluri
d e stat. ’ •
de Broadhursl
tern ien c o n stitu ite la d iv e r se p u n ct d e v e d e r e p ro cen tu a l, P rim a e m is iu n e d in 1 9 9 9 în luna octom brie a anului
c o m e r c ia le . C u u n a s t f e l d e ' bănci com erciale sau şi-au vîndut valo a rea e ste r e la tiv scăzu tă u r m ă r e ş t e , p r o b a b il, ş i u n tr e c u t F P S C lu j o b ţin ea
preced en t, valoarea em isiu n ii d in o parte d in valu ta p e care o (circa 3 7 la sută), ce a absolută asem en ea lu cru . Ş i a cea sta 2 0 1 .0 0 0 lei/a cţiu n e pentru
lu n a m a i e d e n u m a i ,100 d e deţineau. C hiar dacă s-au p iîn s nu a înregistrat o căd ere prea pentru c ă , în 11 martie a.c. e- pachetul deţinut la SC Textile
c ă nu au b an i n ic i m ăcar pentru mare în raport c il lu n ile ante­ scadenţa titlurilor em ise pe 10 în c ă lţ ă m in t e , c e e a ce la
(p lă c u tă d e a c e a s tă dată): ch iar „ p îin e a c e a d e to a te z i l e le ” , rioare (7 4 ,4 2 m iliard e d e lei).- septem b rie 1 9 9 8 . N u se p oate vrem ea respectivă reprezenta
d a c ă d ob în d â s c ă z u s e la 6 0 la n u m er o şi p e n sio a n r i (d ar n u afirm a că e vorb a d e o cantitate u n r e c o r d de v în z a r e .
Rotirea banilor
su tă , e m isiu n ea a f o s t su b scrisă n u m ai e i) au ia c ut c o z i im e n se extrem d e m aré d e bani dar, Valoarea’întregului pachet de
în totalitate. , în faţa g h işe e lo r Q EC (ch iar c u o d a tă in tr a ţi în p o s e s i a 3 9 ,9 5 la sută se ridica la 24,9
U ltim e le titluri d e stat a v în d 1 0 - 12 o r e în a in te , d e C ele c in c i em isiu n i d e titluri pop u laţiei, nu s e p oate şti ce se m iliarde de lei. Această ofertă
c a d estin atar p e r s o a n e le f iz ic e d esch id erea acesto ra ) pen tru a d e stat d in 1 9 9 8 au urm ărit v a în tîm p la c u civ P ot lua calea extrem d e generoasă a ven it
ajun ge m ăcar în p o se s ia unui d e p o z ite lo r ban care, a din partea PAS-ului societăţii.
atragerea a c ît m ai m ultor hani
s e p t e m b r ie 1 9 9 8 . V a lo a r e a Preţul a urcat atît de m u lt
m ilia rd e d e le i, sc a d e n ţa Ia şa s e
titlu. .
La o an aliză m ai atentă, n ici
• ■ . . dc p e piaţă. P c d e altă parte,
statul a în cercat ca, la scadenţă,
p la s a m e n t e lo r în v a lu tă , a
consum ului. pentru că au.existat alţi patru
o ferta n ţi h o tă r îţi
A
Emisiunile de titluri de stat lansate de MF în 1998 a c h iz iţio n e z e - p ach etu l d e
c o b o r î s e la 4 5 lâ s u t ă . S e acţiuni al FPS-ului. Pînă la
în registrează, în să , u n n o u e ş e c , Data emisiunii 29.01-03.02 18.02 : 26.03 21.05 10.09 urmă, s-a dovedit că P A S -u l
f i i n d a d u n a te d o a r 2 8 ,7 0 .9 Valoarea emisiunii 100 mld.lei 200 mld.lei 200 mld.lei 100 mld.lei 75 mld.lei a lic ita t m u lt p este
m ilia rd e de le i, c ir c a 3 8 la su tă
Val. nominală depozit 1' mil.lei 1 mil.lei 1 mil.lei 1 mil.lei 1 mil.lei p o s i b i l i t ă ţ i l e sa le r e a le ,
d in c ît s-ar fi d orit.
Dobîndâ anuală 75% 75% 70%. 60% 45% asociaţia salariaţilor nereuşind
Scadenţa 30.04-05.05 20.05 25.06 20.08 11.03.1999 să adune banii necesari pentru
Nivelul subscrierii/ .100% . 37,21% 100% 38,28% a achita avansul de 2 0 la sută
Titlurile de stal ■ o i l ‘
Valoarea subscrierilor la titluri de stat în judeţul Cluj
(cca 5 m iliarde de Iei). D in
această cauză, FPS Cluj s-a
tenlatie irezistibilă? Emisiunea 1 - 3 mld. Iei
v ă zu t p u s în situaţia d e a
rezilia contractul sem nat cu
In te r e s u l p o p u la ţ ie i p en tr u Emisiunea 2 ♦ 5,500 mid. lei PA S-ul T extile încălţăminte şi
titlu rile e m ise d e sta t n u e p rea Emisiunea 3 - 2,664 mld. iei de a.scoate din nou societatea
g r e u d c e x p lic a t . P r a c tic a r e a Emisiunea 4 - 3 mld. tei la privatizare.
u n o r d o b în zi c u m u lt m a i m ari Emisiunea 5 - 1,330 mld. lei în a ceste condiţii, ieri a
d c c ît c e le d e p e p ia ţa b an cară, Alin TUDOR avut lo c a doua licitaţie cu
strigare pentru achiziţionarea
celo r 3 9 ,9 5 procente tieţîntite
d e F P S . Preţul de pornire a
Conducerea Bancorex si-a înaintat demisia la FPS fost"fixat la 45.000 lei/acţiune,
cu 3 0 .0 0 0 de lei mai m ic decît
în luna noiem brie. Această
C o n d u cerea B a n c o r e x ş i-a înaintat, ie r i, d em isia , Ia FPS - B ă n cii M on d iale; planul de restructurare a fo st m odificat d e diferenţă sc datorează faptului
acţion aru l m ajoritar a l b ă n c ii. V - • c in c i ori pînă în p r e z e n t Iniţial, planul d e restructurare antrena , că, între tim p, firma cipriotă
Progres Fináncé Corporation
; M o tiv u l d e m is ie i î l c o n stitu ie faptul c ă F P S nu a acceptat costuri m inim e Ia n iv elu l bu getu lu i d e s t a t costu ri care urmau
p rogram u l d e restructurare propus d e co n d u cerea B an corex, sâ fie recuperate, în ce a m ai m are parte, în cursul următorilor-
SR L a intrat în p o sesia a
3 6 ,1 3 la sută din acţiunile
preferind u n p la n d e restructurare în colab orare c u B anca d oi ani. B anca M on d ială a. a v u t după cu m ştiţi, o altă abordare
M ondială. . ’• v în c e e a c e p riveşte restructurarea B a n co rex S A . : :
T extile încălţăminte, iar o altă
firm ă, tot din Cipru,’ deţine
B N R a luat a c t d e d e m isia con d u cerii B an corex şi v a acţiona în a ceste co n d iţii, pentru a nu in flu en ţa adoptarea u n ei a lte .
în c o n d iţiile le g ii în v e d e r e a num irii u n ei n ó i adm inistraţii a so lu ţii teh n ice d e restructurare a b ă n cii, am d e c is să n e :
alte 15 procente. îri aceste
c o n d iţii, atra ctiv ita tea
b ăn cii ş i a ca lm ă rii p ie ţe i financiare rom ân eşti. .' prezentăm d em isiile din fim eţiile p e care le d eţinem în prezent. s o c ie tă ţ ii s-a redus foarte
P rezen tă m in tegral te x tu l d em isiei co n d u cerii B an corex, . în ţe le g e m să facilităm astfel d em ersu rile d e im plem entare m ult, ce e a c e a tăcut ca l a ;
licitaţia d e ieri să participe
adresată p r e şe d in te lu i F P S , R adu Sârbu, d em isie sem n ată de rapidă a unui p lan de restructurare agreat d e organ ism ele
doar doi ofertanţi: un alt PAS,
V la d S o a r e - p reşed in te B a n co rex , D ra g o ş A n d rei - prim - financiare internaţionale şi de autorităţile rom âne.
constituit de alţi salariaţi decit
v icep reşed in tc, M aria C on stan tin escu - v icep reşed in te, R em us C on sid erăm d e m isiile drept c e l m ai. firesc g e st, în actuala
c ei im plicaţi iniţial, şi firma
D orobanţu - vicep reşed in te, C osm in C ălin escu - vicepreşedinte: conjunctură. • ’ 1
d e i n v e s t i ţ i i Broadhurst
• “A v în d în v e d e r e . u ltim e le d iscu ţii teh n ic e referitoare la A v e m co n v in g erea că, indiferent d e p lan ul d e restructurare
In v e s tm e n t R om ânia SRL
procesul d c restructurare a Bancorex SA , vă aducem la cunoştinţă care va fi aplicat în continuare, B a n co rex S A v a fi con solid ată care a participat şi la prima
intenţia noastră d e a d em isio n a din fu n cţiile p e care Ie deţinem coresp u nzător ş i v a contribui la buna funcţionare' a sistem u lu i ] lic ita ţ ie . T reb u ie spus câ
în cadrul C o n siliu lu i d e A d m in istraţie a l B a n co rex S A . bancar. . ■- această d in Urmă societate a
în c o n fo r m ita te c u m and atu l în cred in ţat, am p rezen tat Ţ inem să m ulţum im Băncii N aţionale şi Guvernului, colegilor cumpărat în luna octombrie a
d in con d u cerea S A , precum şi tuturor celo r care ne-au sprijinit a n u lu i trecu t pachetul de
acţion arilor b ă n cii ş i autorităţilor rom ân e, p recu m ş i B ăn cii
acţiuni de 36,13 la sută din
M o n d ia le, în c ă d in lu n a n oiem b rie 1 9 9 8 , d eta liile fin a le ale în această perioad ă d ificilă pentru so cieta tea rom ânească în
ansam blul său”. • acţiunile Textile încălţăminte
planului d e restructurare financiară a B ancorex S A . La solicitarea
p e care îl deţinea SIF Banat-
Crişana şi l-a vîndut ulterior
S e p a r e c ă T erm orom e s t e p e drum ul c e l b u n c ă tr e P r o g r e s Fináncé
Corporation SRL. Licitaţia de
S alariileM putea creşte cu 50 de procente ie r i a f o s t c îş tig a tă de
B road h u rst ca re, spre
d eo seb ire de PAS, a oferit
La sfirşitul an u lui trecut, în urm a unei scrisori d e in tenţie prim ită d e la preţul d e pornire de 45.000
-y- *-»y *
R adial C om p any S R L , parte com p on en tă a con so rţiu lu i italian R o V o F in , lei/a cţiu n e solicitat de FPS.
F P S -u l iniţia procedura d e p rivatizare a T erm orom , cu parcurgerea tuturor La acest preţ, fondul a obţinut
■$ T e w o J etapelor legale. în tem eiul acestora, FPS-ul a d ecis iniţial suspendarea procesul 6 ,2 m iliarde de lei, de patra
d e lichidare pe o perioadă d c trei luni. Ieri, directorul so c ietă ţii, Ioan Pascu ori m ai puţin decît la licitaţia
- liiiiiiy î iî iiH iif A n e-a declarat că a cest term en v a expira Ia 2 9 m artie, dâr urm ează să fie din luna octombrie.
p relu n git cu pînă la 180 d c z ile în cazul în care v a fi n e v o ie . T otuşi dom nia T ex tile încălţăminte deţine
l i t i i i i i i i f f sa apreciază că acest lucru nu va fi necesar şi speră câ privatizarea Term orom un lanţ d e 4 0 de magazine, o
s c v a încadra în term enul in iţial. Pascu sp u n e ca săp tăm în a aceasta a fo st parte închiriate, în care se
lííM li fin alizat dosarul d e privatizarfe al societăţii ş i c e l tîrziu luni FPS Bucureşti v în d te x tile , încălţăminte,
îm brăcăm inte şi articole din
v a publica anunţul publicitar pentru privatizarea Term orom . în cazul în care
piele. P e primele nouă luni ale
n e g o c ie r e a cu R ad ial, eşu ea ză procesu l d e lichidare v a fi reluat.
an u lu i trecut, societatea a
P ascu ne-a declarat că T erm orom ul a în cep u t să-şi m ărească producţia şi,
o b ţin u t un profit de 1,26
c u perm isiu n ea F P S , să caute n o i co m en zi. In a ceste co n d iţii, adm inistraţia
m iliarde d e lei şi a înregistrat
so c ie tă ţii a accep tat să m ărească salariile angajaţilor cu 5 0 la sută. T o tu şi,
o cifră de afaceri de 12,4
a c e a s tă majorare v a fi acordată num ai dacă v o lu m u l v în ză rilo r va perm ite
m iliarde de lei.
a c e s t lucru. C r is tia n B E R IN D E A N Cristian BERINDEAN
 BURSA DE VALORI Cursuri pe piaţa valutară R a te le a n u a le a le d o b în z ilo r

[> anunţate de BNR a c o rd a te d e u n e le b ă n c i c u

BUCUREŞTI * în data de 23.02.1999 a c tiv ita te în j u d e ţ u l C lu j, la
23 februarie 1333
; , V d e p o z ite le în le i
jS in b I O e n m iir e a o c ie tite 1 VW 1 P rm e d . V ar M ax. M in . I N r. a c t . I V a l to ta la I b ft Variaţie to ţi de
DENl'MIHKA VAUTfH Sm boi C C R S D IÎM IE Z
:C a t* f f o r ia II 2 1 s o c i e b i i )
ALRO SLATINA 25000
.............. ........
5 9 673 41 -1 61000 58500 18796 1 .1 2 1 .6 2 1 .5 0 0
r f u a preced e a t a {%) - persoan e fizice - %
AUTOM OBILE DWO IA PITEŞTI 1 0 0 0 592 96 0 610 580 420872 2 4 9 .5 7 0 ,8 2 0 - D O L A R A U S T R A L IA ^ AUD 0 J3 * 7 9 2 0 ,0 0
ELEC T RO A PA RA TA J b u c u m s i 1 0 0 0 1 4 9 3 .3 8 4 1500 1410 165092 2 4 6 ,5 4 5 .2 5 0 Banca ia vedere 1 lună 3 luni 6 luni 0 luni 12 luni
D O L A R CA N A DA CAD 0 .4 0 * 8353JD0 54
P O U G O L O R BUC URESTI 1000 41S4 53 2 4200 4050 40160 1 6 8 ,4 5 2 .4 0 0
BCR* 10 50 51 52 53
1914 56 -2 1950 1900 87344 1 6 7 .Z 2 4 .9 6 0
BANC A TRANSILVANIA CL U J 1000
99950 --------- 1 6 5 ,2 9 3 ,5 0 0
F R A N C E L V E Ţ IA > a iF M 4 * 8533/10 BANCOREX 10 55 57 58 59 60
ARCTIC GAJ ESTI 1000 1 6 5 3 .7 6 >2 1700 1650
T E R A PIA C LU J-N A PO C A 1000 . 3 0 4 1 .7 1 -5 3200 3000 30505 , 9 2 ,7 8 7 ,3 5 0 - Í83SD0 BRD* 10 50 52 53 54 55
T Î K .r r ‘ COROANA DANEM ARCA DKK M 5 R
A3R BANCA AG RICO LA 16000 35 882 67 -1 36000 35500 1431 5 1 ,3 4 8 ,1 0 0 10 - ' 53 54 55 56
A N TIBIO T IC E IASI 1000 1 1 7 6 .0 1 2 1200 1160 34263 4 0 ,2 9 3 ,5 6 0 U R A S T E R L IN Ă OTP 0 .5 3 R 2 0 1 2 2 ,0 0
BA* 10 55 57 58 , 59 60
265 250 62900 1 6 ,1 5 4 ,8 0 8
Ă 30 b c * A Z O M U R E S T G .M U R E Ş : 1000 256 83 -1
V E N JA P O N IA ; > JP Y 1 .5 9 * 1 0 1 ,7 0 Banc Post 10 56 55 55 56 60
C O M P A SIBIU - 1000 706 07 -2 710 700 ... 1 9 6 0 9 1 3 9 8 6 ,5 0 0
C M r .r r '
O IL TERM IN AL CO N ST A N T A 1000 6 1 0 .4 4 -1 620 610 . 2^273 . 1 2 ,9 8 5 , 9 0 0 . ton Tiriac* ÍÚ 53 57 58 59 60
OIL C O R O A N E N O R V E G IA NOK , î^ o a 1 5 7 0 /K )
HVRt N A V R O M GALAŢI 25000 5 6 1 3 .8 6 -6 6000 5150 1880 1 0 ,5 5 4 , 0 5 0 BANKCOOP* 10 55 56 57 60 61
TBM* T U R B O MEC AN IC A BU CU RES 2 5 0 0 0 2 8 1 6 9 ,7 5 0 30500 27000 238 6 .7 0 4 ,4 0 0 C O R O A N E S U E D IA SEK 1534^0 Bucureşti 8 51 55 :•
5754 5 .4 3 5 .0 4 0
A SP' • RATUMfoAA ST R A ROMANA P-LOCm 1 0 0 0 944 57 1 950 940
Transilvania 10 55 • 55 50 47 | 45
O L T C H IM RM VALCEA 416 49 1 420 409 10517 4 ,3 8 0 ,1 9 5 * D O LA R SU A U SD 0 J6 * 1242 3 J0 0
1000
bL T »„*
9 4 1 .6 2 -1 950 920 3454 3 ,2 5 2 , 3 5 0 Românească 10 sd : 5* 58 59 59
EtO * EX C E L E N T BU CU R EŞTI . 1000
ELH* E L C O N D ZALAU 1000 795 15 -1 800 • 790 3049 2 .4 2 4 , 4 2 0 D ST D ST 0 .1 5 * 1 7 0 6 1 /»
CEC 10 50 51 52 - 50
RBK1 - RU L M E N T U L BRAŞO V • 1000 219 03 0 220 219 2330 5 1 0 .3 9 0
EURO * EUR 1 .4 0 X 1 3 6 5 0 /» 10 48 50 52 54 56
1 8 3 ,6 5 0
ŞA N T IE R U L NAVAL conctamta 2 5 0 0 0 232468 -6 2350 2300 79
» 60 60 50 50 50
NX* Q T E U N O X T A R G O V IST E 25000 3400 0 0 0 0 ■ 0 C u rsu 1i k (ă rflo r p a r ik ip a rt c U E U R O
62 63
* ! 1 ,0 2 9 ,6 9 6 : 2 ,3 7 9 ,7 0 9 ,1 0 3
ALIANŢA 12 58 60 .61
- ■ ! Î T o ta l c a t e g o r i a 1 . i f '
S in UNG AUSTRIA ATS IJ 9 * 9 9 2 /» am . 11 ....54 ' 56 58 99 . 60
C a t e g o r i a a It-a ( 1 0 7 9 0 c w t a t i )
jH T R • H IT R O M VASLUI 25000 11056 40 10 -1 1 6 0 0 10500 9073 1 0 0 .3 1 4 .7 0 0 F R A N C B E L G IA BEF 338JO O NAPOCA 60 61 - - - ’
ASV A STRA VAGOANE A RA D . 1000 6 0 5 .6 5 23 610 580 . 159151 9 6 .3 9 0 ,2 7 0 «dob ftucfciaiet) 55 57 51 .n - 50
JTR5* T U R ISM m*NSLV*r*«6iuu-H»AOca 25000 1 8 2 2 5 .3 7 10 18900 17000 5275 9 6 .1 3 8 . 8 0 0 MARCA GERMANA DEM i* o a . 6979 fiO
LOIALCOOP 10 56 50 - - • * —
SC O S IC O M E D BUC URESTI 1000 1 5 0 6 .5 4 0 • 1540 1500 54478 8 2 ,0 7 3 .2 5 0
49174 6 2 ,5 8 1 ,9 2 0 P E S E T i S S P A N IA ESP IJ9 R 8 2 /3 4 SFINXCOOP 10 56 58 - - ■
(b r c 1 B E R C E N I BU CU R EŞTI 1000 1 2 7 2 .6 6 0 1320 1220
IC IP* C IP R O M PL O IE ŞT I 1000 338 89 -9 345 332 135253 4 5 ,8 3 6 , 2 5 6
13 7 a 2 2 9 6 /»
Ic h T C O W ^artlK R A INTÍ RCONTINENTAL 1 0 0 0 6 5 5 ,6 8 -1 670 650 -. 63315 4 1 .5 1 4 , 5 0 0
3 2 ,5 2 2 ,0 0 0
M A R C A F IN L A N D E Z Ă F IM .
- persoan e ju rid ice - %
PE. P E T R O L EX FO RT1M POR T BUC 1 0 0 0 2 6 6573 77 -4 274000 263000 122 FR A N C FR A N ŢA , FRF M 2 a 2 0 8 1 /»
IC P R f C H IM D P A R BU CU R EŞTI 25000 11976 5 4 -9 13200 11000 2033 2 4 .3 4 8 ,3 0 0 B an c» ia v e d e r e :- 1 t o n ă ' lu n i* lu n i:? : $9; t o n i 1 2 Juni

S IL C O T U B ZALAU 25000 6 0 0 8 .6 7 ■3 • 6300 7850 2767 2 2 ,1 6 0 ,0 0 0 U R A IR L A N D A IE P .. . î^ o a 1 7 3 3 2 /» 10 50 51 52 53 54

BCR*
\£U‘ A E M T IM IŞO A R A , 25000 22592 86 -1 "22800 22500 840 1 8 ,9 7 8 .0 0 0
59 4 60
jH P G * M O R A R 1T PA N IFIC A R E GALA 1392 24 0 1410 - 1380 11979 » 1 6 .6 7 7 ,6 7 0 - L IR A IT A L IA - U T 14 0 a 7J05 BA N CO REX 10 55 5 7 1 58
1000
BRD* 10 50 52 53 54 55
INT* IN T E R N A T IO N A L SINAIA 1000 2 4 9 0 .8 6 0 2650 2400 5999 1 4 ,9 4 2 .6 5 0
G U LD ER OLANDA NLG i^ o a 6 1 9 4 /»
57 .5 8 59 60
ALA1 BANC A ALBINA BUC URESTI 10000 1 6 9 8 6 .1 6 0 17000 16900 708 1 2 .0 2 6 ,2 0 0 BA* 10 55
FO R * T O R A J S O N D E CRAIOVA 1000 819 67 2 860 , 780 . 14097 1 1 .5 5 4 .9 2 0 E SC U D O S F O R T U G IK Z PTE ij9 a 68 (39 B a n c P o s t* 10 40 42 43 44 45
VAC PR O D V tN A L C O CLU J-N A P O C 1000 1 0 7 2 .3 5 2 1080 1050 7091 7 ,6 0 4 , 0 1 0
t o n Ţ ir ia c * > 10 53 57 58 59 - 60
CPL C A R M E T A P L A S T DEVA 25000 17839 29 2 18100 17500 425 7 . 5 8 1 .7 0 0 I g A U R ( p r e ţ î n I c i) 0v42* , 1 1 4 7 1 0 /»
B A N K CO O P* 10 55 56 57 60 61
CEC* C Á R B O C HIM C LU J-N A PO C A 25000 7 0 8 5 .5 8 1 7100 7050 936 6 ,6 3 2 , 1 0 0
se rri S ID E R T R A N S CALARASI 1000 356 56 1 360 395 16527 5 ,8 9 3 , 2 0 5 B u c u r e ş ti 8 50 52 . ■ * "
B R U*- B E R M A S SU C EA V A 1000 • 8 9 9 .7 0 0 900 890 6367 ■ • 5 .7 2 8 , 4 2 0
C u rsu ri d e s c h im b v a lu ta r T ra n s ilv a n ia 10 47 48 45 42 40
ALM * A LIM EN TA RA C LU J-N A PO C A 1000 1322 65 0 1330 1320 4144 5 .4 8 1 ,0 6 0 -
R o m ân ească 1 0 . 53 54 55 66 56
A RM * A R M A T U R A C L U J-N A P O C A 1000 633 93 1 650 620 • 8150 5 ,1 6 6 . 5 7 0
ST2* S IN T E Z A O R A D E A 1000 3 0 6 .9 4 -1 314 305 16500 • 5 .0 6 4 , 5 0 0 C lu j-N a p o c a - 2 3 .0 2 .1 9 9 9 C E C 12 - - - “ 35

IM F* IM PA C T B U C U R EŞT I 1000 8919 79 18 9000 8800 561 5 ,0 0 4 ,0 0 0 ^ 10 48 . 50 52 * 54 56

FT N * FO R T U N A BU CU R E5R 25000 1531463 -3 17000 14000 294 - 4 ,5 0 2 ,5 0 0 - Iei - A l b i n a fara M tu M » )
(«Lltat» - 60 60 50 50 • 50
DOR* D O R O B A N Ţ U L PLOIEŞTI 3000 1140 70 -2 1150 1140 3928 4 ,4 8 0 . 6 6 0
B J .R . 10 50 51 52 53 54
VAP V IN A L C O O L PRAHOVA 1000 1 2 5 0 .5 7 -1 1260 1240 3571 4 ,4 6 5 ,7 7 0
C asa de schimb USD DEM
PA N P A N E G R A N O C L U J-N A P O C A 2 5 0 0 0 1 8 0 6 6 .6 7 0 18100 18000 237 4 ,2 8 1 , 8 0 0 • N A PO C A 57 51 50
IR S . valutar {«feb. fk M tu a tx »
■ 14 55 <1 *’ :•
M. P . IR IS BARLAD 1000 7 4 1 .3 5 -2 e>750 740 v • 4586 3 ,3 9 9 , 8 2 0
M PH* M D PA N T G . M U REŞ 1000 1 0 5 0 81 3 1060 1010 3176 3 .3 3 7 . 3 6 0
C " V C V L O IA L C O O P - 10 56 sq , - -
EFT E L E C T R O F U T E R E C RAIOVA 1000 • 1 5 7 .0 7 0 160 154 18481 2 ,9 0 2 . 7 4 7
MACROGROUP • — — — - S F IN X C O O P 10 56 58 ■* -
A RT* A R T R O M SLATINA 25000 1 7 5 8 .8 6 3 1800 1700 1597 2 .8 0 8 .9 0 0
PTR P E T R O S PLO IEŞTI 25000 8 2 1 5 .6 8 0 8300 8150 340 2 .7 9 3 , 4 0 0 PLATINUM 12.400 1 2 .5 5 0 7 .0 0 0 7 .1 0 0
EN P4
A PC4
C O M P . E N E R G O P E T R O L c«w 2 5 0 0 0
V A E - A P C A R O M BUZĂU
9 6 2 9 .3 1 5 10000 9200 290
6000
2 ,7 Ş 2 ,5 0 0
2 .2 8 6 .2 5 0 CAMBIO 12.400 12 .5 4 0 7 .0 0 0 7 .0 9 0 * dobînâa si'căpitalizeazâ ' f ^
1000 3 8 1 .0 4 >1 400 360
UAM* UAMT O RA D EA 1000 600 00 2 600 600 3208 1 ,9 2 4 ,8 0 0
PRIMA 12.350 1 2 .5 5 0 7 .0 0 0 7 .1 0 0 **. cu p lata d o b tn zil la e xp ira re '
M OL* M D L D O M D B L A IASI 1000 160 03 -1 161 . 160 10655 1 .7 3 7 , 0 6 4
AUR A U R O R A T G .FR U M O S IASI - 2 5 0 0 0 22000 00 0 22000 22000 77 1 ,6 9 4 , 0 0 0 N o tă: M o d ific a re a d o b în z ilo r se c o m u n ic ă
VES V E S SK3 H tSO A R A 25000 1 2 0 0 0 .0 0 -1 *12000 12000 128 ’ 1 ,5 3 6 ,0 0 0 lS'ntă: Cursuri afişate la ora 15°°. L a accaşt ca să d e sch im b
SR T* Ş IR E T U L PAŞCA N I 1000 1 1 3 7 .1 5 -1 ‘1 1 4 0 1120 1205 > 1 , 3 7 0 ,2 6 0 prin fax re d ac ţie i pînă, la o ra 12.
ALB* A LBAPAM ALBA IUUA 1000 6 4 3 61 0 650 640 1926 1 , 2 3 9 ,6 0 0
valutar, cursurile pot varia de la un punct d c lucru la altul.
AM C* A M CO O T O P E N I 25000 7 7 7 5 .4 7 1 - 8000 7700 . - 1 5 9 1 ,2 3 6 . 5 0 0
ETN E L E C T R O T E H N IC A BUCURES 2 5 0 0 0 9782 50 -1 10000 9600 120 1 .1 7 3 .0 0 0

P ia ţa m o b iliara R A S D A Q -2 3 .0 2 .1 9 9 9
AMO* AM O NIL S L O B 0 2 IA 1000 1 0 9 .5 1 0 110 ' 109 9900 1 ,0 8 4 ,1 0 0
IDA* N D A G R A R A ARAD 1000 9 4 .2 9 ■6 103 91 11033 • 1 ,0 4 0 ,2 8 7
HV L* N A V O L O L T EN IŢ A 1000 1 6 5 .0 0 1 165 . 165 i 5786 9 5 4 ,6 9 0
IM S * M E A T BU C U R E ST I 1000 7300 00 0 7300 7300 > 124 9 0 5 ,2 0 0
ELC* - ELEC T R O C E R A M » A TURDA 25000 8 0 4 6 .7 3 -1 3 . 8050 8000 107 8 6 1 ,0 0 0
ZHB Z A H A R U L BUZĂU 1000 2 0 4 .1 2 0 205 204 4148 8 4 6 ,6 9 2
S IN * S IN T E R O M C L U J-N A PO C A -4 3850 3800 200 7 6 5 .0 0 0
80CETATE COMERCIALA VARIAŢIE ---- kiR
25000 . 3825 00
VóLölíl* VALSXRE lTCHBEftF"
MDS m o l d o s in Va s l u i 25000 2 1 4 2 .8 6 2 2200 2100 - 350 7 5 0 ,0 0 0 SMBOL TRANZACŢI TOTAL TOTALA PREŢMEDRJ PRECH304TA P R E Ţ MAXM FREŢMNN
H A P* RA FO O N EŞTI
M D a LA A LFA O RA D EA
25000 4700 00 1 4700 4700
193
159
3750
7 4 7 ,3 0 0
7 3 1 .0 3 6
CM/X CCAVEX-CT- 4 .8 71 252688 2648020100 :10 483 • :1 0 0 0 0 . 10500 ţfe , 1 0 0 0 0 10060 '
A L P* 1000 1 9 4 .9 4 -3 195
M ARN M A R M O S IM - H D 0 .3 30 1346422 1815287300 1349 1345 1350 1300 1350
M PR M D P A R IV RÂMNIC U VALC EA 1000 4 3 8 10 -1 450 - 431 1594 6 9 8 .3 2 5
E PN * E M A PIA T R A N EAM Ţ ' 1000 544 05 -3 1 550 530 1258 6 8 4 ,4 2 0 :COÚJ CCMPREST ♦ÖU 4 0 8 669941 1570160300 * '2 3 9 1 2300 2625 tfŞ& V Z K X J - K * : • 2260 v ;
M PP M O PA F V RA N CEA 1000 1 0 5 .5 9 4 110 102 6354 * 6 7 0 ,9 4 0 31000 40300 31000 » 38000
S A Mi SA RAM ) - B Z 225 . 19 11536 438197400 37965
p rL * P R O D P L A S T ŞUC URESTI 25000 1 6 2 0 0 .0 0 1 16200 16200 40 6 4 8 .0 0 0
CER* C E R C O N AFIC8UI CAMWA-TURZ1 1000 300 00 0 300 300 1975 5 9 2 ,5 0 0 CMCR CCMCEREALS L O B O Z I A -11. -1 5 3 18 778857 408677208 - 525 620 850 450 600

AER A E R O T E H BU CU REŞTI 25000 9 0 2 4 .3 9 9 10000 9000 41 3 7 0 .0 0 0 W UR f i TEX BRAŞOV - BV 5 .5 6 129172 245239100 1899 1800 1900 1700 1800
SM T* ŞA N T IE R U L NAVALŢULCEA 25000 2 0 5 9 .1 5 -6 2200 2000 142 2 9 2 .4 0 0
RC PR *R C B N SO N P R E O rA L -8 V " .4 .1 14 96406 230925500 2305 2300 2400 2300 2400
\VJ3C- U Z U C PL O IE ŞT I 25000 2 8 5 0 .0 0 0 2850 2850 74 2 1 0 ,9 0 0
A SBV A S .D . M lO R IT A B U C U R E S T l - B L 0 .8 2 3730 230215500 61571 61100 62115 10000 10000
’/ tT S ° E T R O L S U B svpiacuMMncAu 1000 1300 00 -4 1300 1300 153 1 9 8 ,0 0 0
CM P C O M E L F B G T R JT A 2600 59 1 5 8 ,4 0 0 RCM C r< . R C 3 M C F * D 0 .1 1 - 1 6 1 0 0 3 OG 200706200 2000 1800 2100 2000 2100
25000 2 6 8 4 .7 5 1 2850
ROB* R O B IN E T E INDUSTRIALE Bac 2 5 0 0 0 3600 00 0 3600 3600 40 1 4 4 .0 0 0 B E GA B E G A P A M - TM 535 . 11 • 323410 198491780 614 400 630 360 500
M EF* M E PIN SINAIA 25000 3 2 0 0 .0 0 3 3200 3200 40 1 2 8 ,0 0 0
* C lL O C L O R O -M H 0 .0 10 493836 197419320 400 400 400 350 400
PM B* P R O M E T BECLEAN 25000 1 3 5 0 .0 0 4 1350 1350 80 1 0 8 .0 0 0
GECM G E N E R A L C O M B U C U R E S T l - BL 138 9 56642 193068000 3415 3000 3800 3000 3800
STR* S T R A T U S L O B BLAJ 1000 17000 -1 2 170 170 • 500 8 5 ,0 0 0
TUR* T O M 1R IS IASI 25000 1 2 0 0 .0 0 19 1200 1200 46 5 5 ,2 0 0 NCRD NORD *8U a o 8 1B 433 184294000 0096 10000 10030 9100 10000
SOP* S O P E R T BAC AU 1000 1 0 0 .0 0 0 100 100 500 5 0 .0 0 0 4 12000 179910000 14993 14965 '1 5 0 0 0 14970 14970
S IC M S C M -C T 0 .1
CAS » C A S IR O M TU R D A 1000 84 00 -0 P* 84 500 4 2 .0 0 0
SO CA S O C A IP -8 C 6 1 .5 4 2753 155655000 £6540 36000 60000 30000 60000
ARS A E R O S tA R BAC AU 25000 4500 00 0 0 0 0 0
AMY AM Y LON SIBIU 1000 4 0 6 .3 8 0 0 0 0 0 COLH C O M O E R E A L -G L 0 .0 9 192571 154066850 800 600 810 800 800
A PS4 A P S A BAIA MARE 1000 5 2 5 .0 0 0 0 0 0 0 P © « P A N A fT B T R A U - B R - 3 .1 13 5016 145768400 29061 30000 30000 20000 20000
CRB* C A R S D F O X TARNAVENI 1000 3 5 6 .5 7 0 0 0 0 0
FA ET FA R MAV ET - BU 0 .0 5 144086 119590550 830 830 830 830 830
CR N 1 C A R N E A RA D 25000 1 1 2 0 .0 0 0 0 0 0 • 0
CEAL C C M 3 E R E A L - TM 3 0 .1 1G 0303 115013200 12245 0600 15000 8800 .1 2 0 0 0
T o ta l c a te g o r i a a ll-a - 6 8 4 ,0 9 6 7 9 4 ,0 0 0 ,9 6 2
1 ,7 1 3 ,7 * 2 3 ,1 7 9 ,7 1 0 ,0 6 5 UNUN U N R E A U N fV E R S A L - A B 1 6 .7 • 3 32033 112115500 3500 3000 3500 3500 3500

1 ,7 1 3 ,7 9 2 3 ,1 7 5 ,7 1 0 ,0 6 5 A SR A
’ ÂSKJURXkeakumanLasca a t 11 6450 100B 20400 15617 15800 16500 15500 16500
ÎT O T A L G E N E R A L î ‘ j (Á S ÍT O M

C a p ita liz a r e ( m ir le i) « 4 .1 4 0 .4 7 0 N A PP N A PO LAC T - C J 14 8 14 50281 98095480 1951 1700 2000 1700 1900
BET ROL = 364.38 puncte Variaţie =-1.71 puncte (-0.47%) PTRM P E T R O M lO tA -C T 1 .1 20 13021 Q 21 6 3 8 0 0 7078 7000 7300 7000 7300
Max = 365.56 puncte Min = 361.14 puncte . '
BET-C ROL = 497.93 puncte Variaţie =-1.04 puncte (-0.21 %) A VLE A V IC O L A B R A S C V - B V 5 .0 12 5508 88191500 15754 15000 16000 15000 16000

UZM U Z N E L E S O D I C E G O V O R A - VL 8 7 8 33352 83372200 2500 2300 2500 2300 2500

C a p ita liz a r e (U S D ) - 3 3 0 .3 9 1 .8 0 8
BET USD = 219.03 puncte Variaţie = -2.96 puncte (-1.33%) ' - COXE C O M E T E X -S V 0 .0 4 3319 8293G 000 24988 25000 25000 24000 25000
52Max = 1 040.56'puncte 52Min,.= 281.24 puncte ASCE A S C O -B C 7 .0 2 3676 79343000 21584 20000 21800 20000 21000
BET-C USD = 333.56 puncte Variaţie =-3:63 puncte (-1 ;08%) IR N A IR IS C L U J N A P O C A - C J -3 8 13 52302 70450380 1347 • 1400 1400 1200 1200
. Categoria Ieste prezentată integral iar, la categoria a 11-a, numai cele mai tranzacţionate 75 de societăţi DCCM D E U C tA C C * * - BU .* 2 0 .4 ^ 1 3 2 /3 70369500 21500 27000 21500 21500 21500
ATAG A U TO T R A N SPO R T - AG -1 .3 3 2376 70320000 29596 30000 30000 10500 25500
Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti şi la Piaţa de valori mobiliare CARE C A R B -B V 9 .7 12 1633 60869000 42786 30000 47000 35000 35000
RASDAtt provin de la S.C. INTERDEALER CAPITAL INVEST S.A. Tel 433211 SERU SE R V A G R C A E C BUZĂU - BZ 0 .3 10 112676 67885100 602 600 700 600 600
POBR P Ó IA N A B R A S 3 V -B V 0 .0 ţO ' . 150564 61724540 410 410 410 400 . 410 -
NACH N A P O C H M 1 -C J 185 5 150474 60586360 403 340 500 340 410
L©R U B R A R U L -B H 2 0 .6 4 20553 56994200 2773 2300 2800 2700 2800

22 februarie 1999 NCVA N O JA -V L 49 6 4 53746 56268340 1047 700 1050 700 1050
UNGE U N RFA G EK SN A 0 .0 4 4318 56134000 . 13000 N 13000 13000 > 13000 13000
Active C lassic Fortuna C lassic M EP A N A -M E I’ P IT E Ş T I - A G •3 6 28 61136 52432620 . 858 890 890 840 840
11.174 lei | . v 333.000 lei | A LPO A L P R C M -O T 4X 9 17 3043 52335300 14366 14500 14500 14000 14500
Active Dinamic Fondul National d e A cum ulare M OŢA M O B S T R A T -S V 0 .0 4 366696 47657350 130 130 130 130 130 •
28.199 lei | 10.370 lei| DELF D E L F IN C O M -B U 1 .1 7 4 8 TG 4387G 000 9998 8900 9000 8900 8000
Active Ju n io r Fondul National d e Investiţii R o rv e R O M C M B U C U R EŞTI - BU 1 3 .0 7 634 34744000 54801 48500 58000 49000 58000

1.121 lei | 258.900 lei | TE HP T E H N O F R IG - C J 1 4 .1 3 869B 34730000 3994 3500 4000 3500 4000

Armonia FM O A *- ' CCW J C O M X JN E N T E A U T O - A G 2 .1 v. 5 3216 34461500 10716 10500 * 11000 10500 10500 .

100.900 iei | , .....•• - 26.615 lei | PREH P R E F A B -C L - 0 .1 4 5624 33726500 5997 6000 6000 5500 eooo

Alpha O ctooon * PREB P R E B E T -A B 6 2 5 35452 32026850 903 850 1000 860 1000
B 2Y *
168.500 lei | ■ :v * ... .. 37.400 lei | E L E C T R C P R E C tZ ÎA - B V . 7 .8 7 4840 31301000 6467 6000 6500 8000 6600
ERCA H E R C U L E S -C S 270 23 81201 30933190 381
Fondul mutual ARDAF Retcon 300 400 340 360
G ltM Z O R A N O T G A flJ R E S - M S &2 3 : 831 28225000 3 1 6 /6 29000
33.600 lei) ..., 3.132 lei | 35000 2900Q 35000
SO CP S O C E P C O N S T A N T A -C T 4 .5 14 10635 24446600 2299 2200
Credit Fond * Fondul M onetar Stabilo 2450 2200 2400

7.302 lei | ... ...... .... 125.806 lei I E Z > a te s i n t e t i c e

Fondul pentru Comerţ Exterior Fondul Mutual T ransilvania N R . S O C IE T Ă Ţ I t r a n z a c ţ i o n a t e . ...................... 6 3 0 | IN D IC E R A S D A Q ..............................
.. 73.620 lei I 39.600 lei I N R . T O T A L A C Ţ I U N I .. . . 1 ................................... — .... 7 .2 3 6 .7 0 3 V A R IA Ţ IA Z IL E I .............
. 7 9 4 89 PU N C TE
• Valoare înregistrată în 1902.1999 VA LO A RE TO TALÂ T R A N Z A C Ţ I I ........... . 1 2 6 0 0 6 9 8 .0 4 8 LEI V A R IA Ţ IA PR O C E N TU A L A .
... 1 2 .0 9 PU N C TE
....................1 . 5 5 %

C R J S T 3 R ? ! J I aE R , a s i s t e n t s o c i a l . C e n t r u l d e c o n s i l i e r e p e n t r u f e t e s i f e m e i î m p o t r i v a
a b u z u lu i s e x u a l ş i v io le n ţe i K R T E a n S :
" F E M E I L E P R O V E N I N D D I N M E D I I CCI G R A D S C Ă Z U T
D E C U L T U R fl Şl Ş C O L A R IZ A R E S ÎN T M A I P R E D IS P U S E LA
A S U F E R I F O R M E D E V IO L E N Ţ Ă F IZ IC Ă "
- Cîte persoane s-au adresat
pînă în prezent Centrului
ARTEMIS?
- D e Ia în cep erea a ctiv ită ţii, care
a a v u t Io c în luna s e p te m b r ie a
a n u lu i tr e c u t - (a ră a in c lu d e
p erio a d a d e v o lu n ta ria t ş i lin ia d e
h o t-lin e - au a p ela t la s e r v ic iile
n o a str e a p r o x im a tiv 2 0 d e f e n ie i.
P en tru u n e le p ersoan e p o a te părea
u n n u m ă r m ic , d ar s ă n u u ită m
fa p tu l c ă n o i, p r o f e s io n is t e le d in
c a d r u l C e n tr u lu i d e . c o n s i l ie r e ,
p u te m f i c o n sid e r a te c a d u c în d o
m u n c ă d c p i o n i e r a t în~ a c e s t
d o m e n iu atît d e d elicat, a l ab u zu lu i
se x u a l.
P r i n a c t i v i t ă ţ i l e p e c a r e le
în tr ep rin d em în afara C e n tr u lu i
d o r im să a d u cem la c u n o ş t in ţa
f e m e ilo r - fete sa u m a m e - c e
în se a m n ă a b u zu l s c x iîa l, ca r c sîn t
c o n s e c in ţe le sa le în d e z v o lta r e a
u lterio a ră p sih o -s o m a tic ă şi ca r e
sîn t m e to d e le d c p r e v e n ir e .
- Concret, ce aţi făcut în
această direcţie?
- In a ce a stă d ir e c ţie a m rea liza t
ş i tipărit broşu ri, p lia n te , a f iş e , p c
c a r c le -a m d istrib u it în g r ă d in iţe ,
ş c o l i, d is p e n s a r e ş i c li n i c i
m e d ic a le , in id eca d c a in fo rm a
fe m e ile d esp re e x is te n ţ a to a s tr ă şi
d e s p r e s c o p u r i l e p c c a r c le
u r m ă r im . P rin t o a t e a c ţ i u n i l e
întreprinse încercăm să c o n v in g e m
f e t e l e ş i f e m e il e v i c t i m e a l e
ab u zu lui sexual că nu sîn t v in ovate
p entru c e le în tîm p ia tc, c ă o r ic in e
G oniSiîia fe m e ii in R o m â n ia
L e g isla ţia în m a terie c iv ilă sau
p enală în ceea cc p riv eşte protecţia
fem e ii în fam ilie sau in crim in area
v io le n ţe i asupra f e m e ii a răm as
aceeaşi; există deja citc'va iniţiative
le g isla tiv e în acest d o m e n iu , carc
îşi aşteaptă de inai m ult tim p rîndul
la dezbatere într-un Parlam ent prea
o c u p a t d c a lte le ... D e ş i C o d u l
p e n a l a s u fe r it m o d i f i c ă r i în
p e r io a d a d c d u p ă ’ 8 9 , le g e a
ro m â n ea scă nu recu n o a şte a b u zu l
s e x u a l asu p ra c o p iilo r , v io l s c
c o n sid er ă doar c o n str în g c r c a la
raporturi se x u a le d a că a c e s te a s e
d e sfă şo a r ă p c c a lc “ fir e a sc ă ” -
penetrarea vaginâlă, v ictim ă putînd
fi d o a r p ersoana d c s e x fem in in .
N u e x is tă v io l în tr e s o ţ i,
c o n sid cr în d u -sc d e la s in e în ţe le s
c a , o d a tă c e s-a că să to rit, fe m e ia
să s c supună dorinţelor soţu lu i; ba
m ai m u lt, d acă un v io la to r s e
c ă să to reşte cu v ic tim a , ju s tiţia îl
a b so lv ă d e o r ic e p e d e a p s ă . P e
scurt, prevederile leg a le nu asigură
o protecţie reală a fem e ii în fam ilie
s a u s o c ie t a t e , ia r p r o c e d u r ile
n o rm a tiv e sau d c in te rv en ţie sîn t
d e fic ita r e , la c u n a r e ., C o n c lu z ia
u n u i ja p o r t P N U D e s te câ u n c ie
d in n o r m e le in tern a ţio n a le la care
G u v ern u l rom ân a a d era t o fic ia l
n u s î n t r e s p e c t a t e în f a p t .
D repturile Iesbicnelor sîn t ignorate
în co n tin u a re. D a r ş i in te r e se le
f e m e ii g r a v id e s a u d u p ă c e a
n ă s c u t s în t î n c ă lc a t e în n o u a
e c o n o m ie d c tranziţie fară ca statul
să in te rv in ă co r e c tiv sa u p u n itiv .
M u lte dintre a c e s te a s p e c te sîn t
c u n o s c u te şi în a lte ţări d in fo stu l
b lo c s o c ia lis t C eea c e este sp ec ific
R o m â n i e i e s t e i n e r ţ i a , s la b a
m o b iliz a r e d in p a rtea s o c ie tă ţ ii
c i v i l e c a r c în tîrzic n e a şte p ta t şi
n e ju s tific a t d e m u lt d e a intra în
p o a te fi v ic tim a ‘a c e s te i fo rm e d e
a b u z , in d ife r e n t d in c e m e d iu
c u lt u r a l p r o v in e . U r m ă r im s ă
redăm fem eilor-victim c dem nitatea
ş i sp rijin u l d e c a r e a u n e v o i e
p e n tr u a p u te a tr e c e p e s t e
m o m e n te le g r e le d in v ia ţa lor.
în c ercă m să le redăm bucuria d é a
trăi ş i d e a fi fe m e ie . , m ed icale, c u grupurile d e părinţi
- Din ce mediu provin
clientele dvs.?
- M ed iu l d c p ro v en ien ţă e s te
d ife r it. A s tfe l, a v e m c lie n te care
p r o v in dintr-un m ed iu scăzu t d e
cu ltu ră şi şcolarizare, dar a v e m ş i
c lie n t e p roven in d din tr-u n m ed iu
c u ltu r a l rid icat. D in n e fe r ic ir e ,
fo r m e le d e v io le n ţă nu ţin c o n t d c
m e d iu l ,de p roven ien ţă, e le p u tîn d I
s ă apară în toate straturile so c ia le .
D a r treb u ie su b lin ia t fap tu l c ă
m e d iu l d e p r o v e n ie n ţ ă n u n e
in flu en ţează în m o d u l d e a p rivi şi
trata problem a c u care clien ta v in e
la n o i, fiin d că sîn t co n ştien te, d e
fa p tu l c â fe m e ile c a te a p e le a z ă la
s e r v ic iile n o a stre s e a flă în tr-o
situ a ţie d e criză ş i datoria noastră
e s t e d e a Ie ajuta să d e p ă şe a s c ă
m o m e n te le d ific ile prin care trec.
- Ce ne puteţi spune despre
vîrsta clientelor dvs.? Există
restricţii cu privire la vîrsta
femeilor care apelează la
serviciile Centrului ARTEMIS?
- N u a v em restricţii în c e e a c c
p r iv e ş te vîrsta c e lo r care n e- ce r
ajutoru l, dar treb u ie sâ m e n ţio n e z
c ă fe te le sub 14 a n i nu p ot v e n i la
d ia lo g cu structurile statului pentru
a r m o n iz a r e a ş i d e z v o l t a r e a
d irecţiilo r d c a cţiu n e în sp re un
p ro g res real. C o m u n a c e s to r ţâri
fo ste c o m u n is te e ste şi
d e m o b iliz a r e a r e s u r s e lo r ş i
sp u lb erarea stru ctu rii s o c ie tă ţ ii
c i v ile - statul totalitar c c a u şist a
reu şit să farîm iţeze so c ie ta te a în
m i c i n u c le e , b in e i z o l a t e în
• atm p sfcra gen erală d e su sp ic iu n e
ş i n eîn cred ere. A c e a s ta 'p a r e să
c o n t in u e să a li m e n t e z e ş i să
ob stru cţioneze schim bări n ecesare
c u to a te c â o b s t a c o lu l a f o s t
-'dărîmat, m ăsurile d c supraveghere
3 . FLLTE A S P E C T E
P R E E E H T 3 L S 3
şi restricţiile statului totalitarist au
fo st înlăturate. S e parc câ rom ânii
nu au încă în cred ere în m u n ca şi
p o sib ilita tea d e a fa ce c e v a b in e
p rin efort ş i co m p eten ţă proprie,
descentralizat - adică, fară a aştepta . ed u cative ctc. Interesant este că
in d ic a ţii d e “su s”. A tu n ci c în d e
vorb a de o r g a n iz a ţii d en u m ea scă e x p lic it fe m in is te ,
n eg u v em a m en ta le şi, m ai a les, d e
a so c ia ţii d e fe m e i, situaţia e s te şi
m a i d ram atică. S în t în c ă p rea
p u t e r n ic e r e s e n t i m e n t e l e ş i
s u s p ic iu n ile faţă d e activismul
politic, care s e su prapune pentru într-o b u n ă .m ăsură la reticen ţele r o m â n c e l e c a r e p en tr u a co p ii în a cela şi spirit.
n o i p e ste ce l d c p a r tid , în ţe le s c a sau d isp u tele p rivin d n o u l loc al
P C R (p artid u l c o m u n is t a l lu i
C eauşescu). Im aginea defavorabilă
creată în regim u l trecut fe m e ilo r
care aveau funcţii d c con d u cere în
partid, ad m in istraţie sau G u v e m ,
c u lm in a cu con sid erarea E le n e i p o a te C a r a c te r iz a p r in c ît e v a
C ea u şescu c a “em in en ţa c e n u şie ” asp ecte care sc d esp rin d aproape
a regim ului, principala vin ovată d e d in to a te d is c u ţ iile p u rtate pe
A d cvaru
C en tru l A R T E M IS n e în s o ţite .
A ceste p ersoan e p ot ven i. doar cu
unul dintre părinţi sau c u o rudă
apropiată, dacă nu m ai locu iesc cu
părinţii.
D e aceea, consider că sînt foarte
im portante co n ta ctele p e care le
a v e m c u u n it ă ţ ile ş c o l a r e ş i
d in cadrul acestora, pentru ca ei
sâ poată a fla c c sîn tem în măsură
să le o ferim , dar m ai a le s cadrul
legal în carc acţion ăm .^ .
- Care au fost, pînă acum,
problemele pentru care aţi fost
contactate?
- Problem ele pentru care fem eile
ap elează la n o i sîn t d iverse: d e la
fo rm e d e v io le n ţă f iz ic ă -
evid en ţiate prin răni, ec h im o z e -
pînă la form e de abuz sexual - viol,
in cest. D in exp erien ţa d e pînă
acu m p o t să afirm c ă fe m e ile
provenind din m edii cu grad scăzut
d e cultură şi şcolarizare sîn t mai
p red isp u se Ia a su feri form e de
v io len ţă fiz ic ă , p e cîn d fem e ile
care aparţin clasei intelectuale sînt
m ai d e s su p u se form elor d c abuz
em oţional. Pentru asistenţa socială,
o a t e n ţ ie d e o s e b it ă a c o r d ă m
fem eilor c'are s e confruntă cu lipsa
locului de m uncă şi care se află în
situaţia d e dependenţă faţă d e soţii
lor. A c e s te fem e i sînt n ev o ite să
în d u r e u m ilin ţ e le la care sîn t
su p u se d e so ţi fără a a v e a n ici o
posibilitate d e a pune capăt acestei
situaţii. în a sem en ea co n d iţii, u n .
tot râul p e care îl sufeream cu toţii
- bărbaţi ş i fe m e i, de fapt tovarăşi
asexuaţi din perspectiva condiţiilor
d e v ia ţ ă . A m in t ir e a a c e a s ta
probabil descurajează în continuare
m ulte fem e i care ar a v ea voinţă şi
capacitate p olitică de a se im pune , partea fe m e ilo r în se le , cu a fi
social şi so licita a c c c s la d ecizie,
la posturi d c con d u cere, pentru a
putea in flu en ţa m ersu l lucrurilor
în fun cţie ş i de n evoile-in teresu l
fem eilor. C ăci, la urma urm ei, ele
reprezintă 51 la sută din populaţie,
sau 4 4 Ia sută din populaţia activă
în eco n o m ia ţării.
Există în prezent în ju r de 6 0 de
E L E
o r g a n iz a ţ ii n e g u v e m a m e n t a le
m entale an gajate în activităţi de
prom ovare a fem e ilo r - asociaţii
d e caritate, d e stu d ii ş i cercetări,
p o litic e ,, r e lig io a s e , c u scop u ri
doar d ou ă-trei “aii curajul” să şe
ce le maj m ulte nu au n ici m ăcar o
coerenţă d e o b ie c tiv e sau scopuri,
înlocuirea f e m e ii- ’tovarăşă” cu un
m odel nou d e fe m e ie “d e su cc es”
(m an ech in , v ed etă ) a contribuit
fem eii în so cieta te.'în p o fid a unei - e x p e r ie n ţe le , în se a m n ă a
is t o r ii c o m p a r a b i le c u c e a
desfăşurată p c p lan eu rop ean pînă
la a l d o i l e a r ă z b o i m o n d ia l,
fem in ism u l în R om ân ia d e azi se
rol deosebit îl avem asistentele din
cadrul C entrului, şi anum e acela
d e a ajuta fem e ia să -şi găsească
u n lo c d e m u n c ă . T reb u ie să
r e c u n o a ş te m c ă în c o n d iţiile
actu ale a cest lucru nu este prea
u şor d e realizat.
- Aţi reuşit rezolvarea vreunui
caz din această perspectivă, a
asistenţei sociale?
- A m avut m ai m ulte solicitări
în această d irecţie, O clientă, d e
ex em p lu , m am ă a trei co p ii, pe
lîn g ă situ aţia în greu n ată ş i d e
b ătăile p e care le îndura din partea
soţului aproape ziln ic, se confrunta
p e deasupra ş î cu lipsa unui lo c d c
m u n c ă . A c u m , p rin efo rtu r ile
n o a s t r e , f e m e ia lu c r e a z ă în
d o m e r iiu l s u p r a v e g h e r ii
vîrstnicilor.
. T reb uie să p recizez că n o i nu
facem n ici un d em ers, nici un pas
fară a în ştiin ţa ş i fară .a ce r c
a c o rd u l c lie n t e lo r n oastre. D e
asem enea, noi prezentăm clientelor
p o sib ilită ţile d e care dispunem ,
precum şi lim itele p c care lc avem ,
şi abia după c e toate aceste lucruri
sînt clarificate stab ilim etapele p c
care u rm ează să le parcurgem .
C on sid erăm c ă este important să
ştie c â tot c e e a c e le oferim prin
m u n c a n o a s t r ă e s t e d o a r în
in teresu l lor, s e fa ce num ai cu
acordul lor şi are ca scop principal
ieşirea d in criză.
Monica TRIPON
această temă: tim iditatea, rezerva
cu ca r e . fe m e ile introduc a c e s t
su b iect în d ezbaterea publică, dar
ch iar şi privată, sau cu care îşi
asu m ă această identitate în m od
desefris; frecven ta asociere, din
“îm potriva” bărbaţilor cu tot c c ar
decu rge d e a ici p c plan de relaţie,
so c ia l şi personal. Argum entul cel
m ai d e s in vocat că noi toţi am fost
victim e; in d iferent d e sex şi în
a c e e a şi m ăsu ră, doar a -e x is ta t
eg a lita te d ep lin ă .între fem ei şi
bărbaţi - în m un că şi plata ci, în
c a d r u l p a r tid u lu i, s o c ia l etc ;
C onsiderarea discursului fem inist
ca un “ lux” , la fel ca alte produse
d c im port, astfel câ m ulte fem ei
sa u a s o c ia ţ ii d e f e m e i e v it ă
abordările prea radicale sau prea
critice. D e aici d ecu rge şi rezerva
faţă de crearea unui spaţiu de fem ei
pentru fem ei, d e programe explicit
fem in iste. Poate nc-ar fi m ult m ăi
uşor dacă am considera, împreună
c u M ic h e lle L e D o e u ff, c â o
fem in istă e ste d oar o fem eie care
nu p erm ite nim ăn u i să gîndească-
în l o c u l e i . N u în s e a m n ă
n ic id e c u m a urî bărbaţii şi á te
“ c o n d a m n a ” Ia o v ia ţă d e
singurătate. Dar înseam nă a învăţa
să te d elim itezi, să-ţi afli propriile
lim ite la relaţie c u celălalt, iar a
p u n e lim ite c legat de a şti c e
d oreşti d e la celă la lt, a-ţi perm ite în riv a lii părinţilor lor ş i în Ioc sâ ducă tradiţionala luptă
să s im ţi c c ai n e v o ie ; p en tru
su p ravieţu i şi-au interzis trăirile,
străbate un drum a n evoios -
a t e u ita la s u fe r in ţa
a cu m u la tă , a în v ă ţa -să te
z b a ţ i , s ă lu p ţ i p en tr u împotriva violenţei J -
schim barea p e care o doreşti.
Psiholog Sorina hot-line 19-81-55 (între orele 10-13,, 16-19).
B U M B U LU T
1463 - S-a născut scriitorul Giovanni Pico
'' >• ' . v -1 dellaMirandola.
EU, LA FEMININ
MATERNITATEA |
D upă cu m sc afirmă că fem eia este făcută pentm dragoste,
tot aşa sc pretinde că principala ei “funcţie” este maternitatea.'
Ş i intr-adevăr, mii de ani fem eia a fost acaparată de îndatoriri
materne: sarcini repetate, alăptări îndelungate, o permanentă
grijă d c c o p ii. V rem e în d elu ngată sco p u l căsătoriei a fost,
mai ales, b iologic: să asigure supravieţuirea speciei. Gradul
ridicat d e natalitate com pensa pierderile datorate mortalităţii
in fa n tile, războiului, b olilor; ca să răm înă cu unul sau dói
c o p ii, fe m e ia trebuia să aducă p e lu m e zece.
O ca să plină de co p ii a fost considerată multă vrem e “un
dar al ceru ju i”. F em eia , dispreţuită ca “fem elă”, a fost
g lo rifica tă c a “M am ă”, iar m aternitatea şi fecunditatea aii
d even it datorii religioase, m orale şi civ ice. Cu toate acestea,
g lo rifica rea m aternităţii nu era lip sită d e am biguitate.
O m a g iin d u -o ca “M am ă” ” (d in interes sau ca s-o facă
să -şi a c c e p te m ai u şor aservirea), bărbatul o dispreţuia în
a cela şi tim p p e fem eia c a “născătoare”, sclavă a na tur.
E s te c u n o s c u t m o d e lu l B is m a r k , ca re trata f e m e ia
im p u n în d u -i faim osu l program al celo r trei “K” (K ir ch e,
K inder, K iich e - B iserică , C op ii, Bucătărie). M entalitate
care este departe de a fi d c d o m en iu l trecutului, ch ia r în
m edii cultivate. Cunosc un intelectual supcr-rafmat, partizan
al “ fem e ii go sp o d in e”, care, im ed ia t după ce s-a însurat cu
0 tînără talentată şi inteligentă, dornică de afirmare, se ÎicUc/r
că o să -i “trîntească” foarte repede d o i sau trei cop ii c a să -
1 d ea n ev estei “ocupaţie”. D c a ltfel, în săşi fem eile, v ic tim e
a le ed u ca ţiei prim ite, se tem să răstoarne echilibrul precar
al că m in u lu i. C on cep ţiile ban ale d esp re Fericire, D ragoste
ş i M aternitate continuă sâ circu le, dem onstráld că m itul
este m ai trainic d ecît realitatea. , .
F a m iliile num eroase sînt în continuare admirate... în fapt,
aceste fa m ilii aparţin unor pături so c ia le d efavorizate în
carc co p iii - cel mai adesea nedoriţi - cresc şi sc ed u că cum
pot. N im cn i'n u se îngrijeşte n ici de fericirea, nici de viitorul
lor, iar a ceştia , neputînd să u rm eze studii corespunzătoare
aptitudinilor lor, d ev in inadaptaţi şi p lătesc un. greu tribut
d elicv cn ţei ju v en ile şi b o lilo r psih ice. “N ici o bucurie nu se
com p ară cu bucuria m aternităţii”, se spune în m od cu ren t
Ş i dacă este adevărat că acei co p ii care cresc şi s e dezvoltă
a rm on ios fac bucuria părinţilor, tot atît d e adevărat.este că
ex istă m ulţi co p ii greu d e crescut, carc, tim p de 2 0 d c ani
'şi mai b in e, pun părinţilor prob lem e legate de sănătatea lor,
d e caracterul lor, d e studii, p rob lem e d ificile la rezolvarea
cărora societatea nu contribuie cu n im ic, sau aproape nimic.
Tatăl şi m am a, eg a li în procreaţie, trebuie să fie e g a li şi
în educarea copilului. în fond, n im ic, în afara prejudecăţilor,
nu îm p ied ică un bărbat sâ ia parte la grijile p e care le
su scită un n ou-născut, n im ic nu-1 îm pied ică să-l spele,
să-l hrănească, să-l p lim b e. D e altfel, există,din fericire soţi
carc-şi ajută n ev estele în a ceste îndatoriri, spre binele
co p ilu lu i care, în că din leagăn , în vaţă să vadă în tatăl şî
m am a lui d ou ă fiinţe eg a le. F un cţia maternă răm îne însă,
pe m ai departe în con ştiin ţa o a m en ilo r un fel de renunţare
la viaţa p ersonală,,un fel d e sa crificiu d e sine, şi educarea
fetelo r preia a ceste prejudecăţi. Fetiţa o v ed e pe m am a ei
sacrificîn d u -se pentru co p ii m ai m ult d ecît pe tatăl ei. Fetita
în vaţă d c m ică, prin ex em p lu şi prin cuvinte, câ Datorit
m am ei este să renunţc la personalitatea ei ş i sa se consacre
co p iilo r. N im en i nu o învaţă c ă sacrificarea personalităţii
p oate d a naştere unor reacţii d e p o sesiu n e şi agresivitate,
pentru disim ularea cărora d ev o ta m en tu l poate fi doar o
m ască. N im en i nu o învaţă câ o m am ă frustrată este rareori
o m a m ă iu b ito a r e ş i. c a p a b ilă s ă su p o rte viitoarea
independenţă a copiilor ci. C înd o fem e ie renunţă la cáriéra
ci p ro fesio n a lă de dragul m aternităţii, ea îş i transferă
aspiraţiile refulate asupra cop ilü lui. A tu nci, m am ele îşi fac
din co p il centrul preocupărilor lor, devin exagerat dc grijulii
faţă d e c e le m ai n eîn sem n a te b o li, faţă dc m icile eşecuri
şco la re, d ev in sc la v ele co p iilo r, iar dragostea lor devine o
tem niţă din carc co p ilu l v a ieşi cu foarte multă greutate.
U n eo ri m a m ele îi im pun co p ilu lu i id ealu l lor, hotărînd în
lo c u l lu i c c o sâ facă în viaţă - d e o b ic e i, ceea cc ele n-au
putut să rea lizeze - şi nu îşi p un p rob lem a dacă acest ideal
co resp u n d e sau nu aspiraţiilor şi aptitudinilor copilului.
E xistă tineri care renunţă la o p ro fesiu n e dorită sau refuză
o că să to rie cu persoana iubită num ai pentru a nu îndura
rep roşu rile m am ei lor, ca sâ nu o vad ă suferind.
. C o p iii c c i m ai reuşiţi sîn t c o p iii cuplurilor unite, în care
fieca re î ş i păstrează personalitatea. Trăind ei înşişi în
prieten ie şi egalitate, v o r da c o p iilo r exem plul unui cămin
fericit, în carc nu depind unii de alţii într-un mod bolnăvicios.
La rîndul lor, co p iii d ev en in d adulţi, nu sc vor transforma
între g en era ţii, vor fi şi ei cap a b ili să-şi crească propriii
' - ,J : . Magdalena VAIDA
Violenţa te lasă fără grai. V " .
împreună putem pune capăt tăcerii. ■
rU A /U Q ’• consiliere şi asistare psihologică,
1 E /lV ll O juridică şi .socială pentru fete şi femei
" ’ : '
Str. Sindicatelor nr. 4, Cluj-Napoca (între orele 10-17); telefon
 r
/•„mpozitorul George Grigoriu a încetat
dinviaţă, ieri dupâ-amiazâ,la Spitalul
Elias, in urma unui atac vascular cerebral
grav.

A d e vă ru l ds Ciu -

ifi 99 C R O N IC A

0 nouă în fă ţiş a re în JU D IC IA R Ă

S te lic ă s i... c o n ia c u l
“ M e ta x a ” -
d ete n ţie |la
Popan S te lic ă , d e 3 3 d e ani,
^avocatura
d in C lu j-N a p o c a , s-a
[eri, Ia Tribunalul Cluj a a vu t lo c o n o u ă înfăţişare în p rocesu l P o lo ţi) la restaurantul lui P op să d iscu te despre retragerea p lîn gcrii “ s p e c i a li z a t ” d in f r a g e d ă
jui Micuşan B o g d a n , judecat pentru trafic d e influenţă. în toam na p en a le. Pentru aceasta, M icu şan le-a sugerat să în to cm ea scă două c o p ilă r ie în f u r tu r i d in
jjului trecut, M icuşan a fost con tactat d e P o p A drian, c u care era acte, unul real ş i altul sim u la t D u p ă cum a declarat în faţa instanţei, a u to tu r ism e . F o lo s e a p e n tr u să ture d in lo cu in ţe şi m ag a zin e.
prieten, să-l ajute să depună o p lîn gere p en ală lă P archetul d e p e M icu şan s-a în tîln it d e m ai m u lte ori cu cei doi, d iscu tîn d desp re d e s c h id e r e a p o r t i e r e l o r ş i Aparatură electronică, o b iecte d e
lingă Judecătoria Cluj. P .A ., patronul u n u i restaurant, i-a dat o “rezolvarea p e ca le am iabilă “ a problem ei. P o lo ţi trebuia să-i portbagajelor o trusă c o m p le tă îm b r ă c ă m in t e ş i u z c a s n i c .
jună de b an i îm prum ut lui P o lo ţi lu liu , care a garantat îm prum utul restitu ie sum a datorată lui P op, iar M icuşan să rez o lv e cu “c o le g ii d c ch ei ş i şu ru b eln iţe. A c ţio n a “M ărfurile’’ Ic. v in d ea p e trenuri
ni un autom obil, fără a fi proprietarul acestu ia. P .A . a vrut sâ-I dea lu i d e la Parchet” (citatul este luat d in înregistrările audio d e la în p a r c ă r ile d in M ă r ă ş t i , sau în “O ser” . P o liţia l-a arestat
injudecată p e P o lo ţi pentru în şelăciu n e. C ererea a fost înaintată şi dosar) astfel în eît plîngerea penală să nu îşi urm eze cursul. M icu şan G heorgheni ş i în zo n a cen trală - p e C o sm a d u p ă R e v e lio n , d u p ă
înregistrată la Parchet dc M icu şan. D u p ă a c e s t m om ent, P o lo ţi l-a d eclară că în tim pul d iscu ţiilor a m ai intervenit o persoană, V a s ile a oraşului. c e în şe la s e un “o m d e a fa ceri”
căutat pe P o p ş i i-a propus sâ r e z o lv e p rob lem a îm prum utului pe M o c c a n , prieten cu P o lo ţi, care a în cep u t sâ-1 am en inţe. M icu şan . în urm ă cu două lu n i, a fo st cu 5 0 0 d e m ărci. A c e s ta d o rea
cale am iabilă. M icuşan a declarat ieri în instanţă că lu i P o lo ţi i-a declară câ M ocean, “om ul din umbră” ar fi colaborator al SR I şi că prins în flagrant d e u n ech ip a j să ajun gă în B e lg ia să în c h e ie
fost frică s ă n u fie arestat d eo a rece a m ai fo st condam nat în trecut e l, îm preună cu P o lo ţi i-ar fi p u s la cale înscenarea. M o c e a n şi d e p oliţie, cîn d forţa u şa u n ei un contract d e cum părare a unui
pentru tra fic d e influenţă. M icu şan s-a în tîln it cu am înd oi (P op şi P o lo ţi sînt părţile vătăm ate în a cest proces. C e i-d o i au p u s la “D acii” pe strada A v ra m Iancu, copiator perform ant Pentru viză ,
d isp o ziţia instanţei două ca sete au d io, cu înregistrări din d iscu ţiile de unde a fu r a t un însă, trebuia să aştepte m ai m ulte
avu te împreună cu M icu şan, în care sc discută desp re su m e d e bani radiocasetofon, d ou ă b o x e , c in ci lu n i. P e C o sm a I-a c u n o s c u t
care să fie date u n ei “procuroare” . întrebat d e ju d ecă to r d esp re c a s e t e a u d io ş i o s t i c l ă d e într-o scară la u n b ar d e n o a p te.
u n e le afirm aţii a le lu i d e p e ca setă , M icu şa n a. a firm at c â “M e t a x a ” . V a lo a r e a D in vo rb ă în v o rb ă , a u d iscu ta t
într-adevăr a p o m e n it un n u m e d e procuror ş i d esp re b an i, dar a “cadourilor”- peste un m ilio n d e ş i p r o b le m a “ c ă l ă t o r i e i ” în
facu t-o “ca să-şi sa lv e ze p ielea ” . Inculpatul declară că-i era team ă lei. Instanţa ju d e c ă to r e a sc ă l-a B e lg ia . C o s m a a în c e p u t să s e
d e M ocean , care l-a am eninţat că-1 bate. M icuşan era înţeles, cu P op condam nat la trei an i în ch iso a re laude c u re la ţiile p c ca re le are
să le prom ită celor d o i orice, n u m ai să scoată de la P oloţi su m a d e pentru furt ca lific a t. ' la S e r v ic iu l p a şa p o a r te C lu j.
b an i datorată, plu s pen alităţile. P e de altă parte, M icu şan a afirm at “O m u l d e a fa c e r i” a în g h iţit
c ă P o lo ţi i-a p rom is o sum ă d e b an i d acă-i rezo lv ă p rob lem a d e la m o m e a l a . I - a d a t p e n tr u
C ît c o s t ă o v i z ă
P archet. în dezbaterea de ieri, M icu şan a declarat că nu a luat n ic i r e z o l v a r e a în “ t e r m e n d e
o su m ă de bani d e la P oloţi, şi n ici n -a dat vreo su m ă de b an i u n u i p e n tr u B e lg ia ? urgenţă” paşaportul, b u letin u l d e
procuror. El a recu n oscu t că a fo lo sit, în d iscu ţiile cu M o cea n şi P e banca a cu za ţiilo r, u n tînăr . id en tita te ş i... 5 0 0 d e m ă rci.
P o lo ţi n u m ele unui procuror ş i su m a de 3 - 4 .0 0 0 D M , c a t să -l îmbrăcat în zeg h e, aşteaptă să fie C o sm a a d isp ă ru t d in C lu j, în
im p resion eze p e M o cea n , dar fapta nu s-a realizat. P e ca se te le , p e condam nat pentru în şelă ciu n e şi perioada se z o n u lu i estiv a l. C înd
care M icuşan Ie consideră “m ixate”, apar afirmaţii ale inculpatului: furt. In cu lp atu l C o s m a A d ria n , a fo st arestat a r e c u n o s c u t trei
“ eu a m z is să n u -i d ea 4 .0 0 0 D M la procuroare, c i 3 .0 0 0 ”,' “ Stai, d e 24 d e an i, este r e c id iv ist. A furturi şi în şe lă c iu n e a . C o sm a a
c ă a c o lo nu -i u nul, sîn t m ai m ulţi”, “D egeab a îm i d ai m ic b a n ii” . m ai făcut p u şcă rie , trei a n i ş i fo s t “ p r e m ia t” c u 8 a n i d c
La următorul termen din acest proces, vor fi audiaţi Poloţi şi M ocean. şase luni pentru v io la r e a u n ei detenţie...
. '- • Corina G Ă M A N bătrîne. Cînd s-a liberat a început val m.

interzis circulaţiei v eh icu lelo r, va 9 . L a a r t ic o lu l 1 5 ,

în 1 5 m a r tie a .c .
la R e g u la m e n tu l
In p rim u l rînd, circulaţia pe drumurile publice a suferit o serie
k modificări. Trebuie şi - subliniem acest lucru -, e absolut necesar
ii ne aliniem la cerinţele circulaţiei moderne. Nu se poate să ne
klingărim.pe carosabil beţi, drogaţi sau obosiţi! Şoferii care se
m ia volan în asemenea condiţii vor suporta rigorile legiuitorului,
îi, credeţi-mâ, măsurile sînt de-a dreptul usturătoare. Apoi: din
stoiHi tem einice s:a tras concluzia că, folosirea permanentă, atît în
■"im itaţi , c ît ş i în afara lor, a centurilor, conferă un plus de
Art. I. - R eg u la m en tu l pentru
aplicarea D e c r e tu lu i nr. 3 2 8 /
1966 p r i v i n d c ir c u la ţ ia p e
drumurile' p u b li c e şi p en tru
stabilirea ş i s a n c ţ io n a r e a
contravenţiilor în acest sector,
aprobat p r in H o tă r îr e a
Consiliului d e M iniştri n r.7 7 2 /
1966, r e p u b lic a t în B u letin u l
Oficial, P a rtea I, nr. 49, din-28
iunie 1 9 8 4 , c u m od ificările ş i
co m p letă rile u lte r io a r e , s e
modifică ş i s e com pletează după
î ] cum urmează:
1. La a rtico lu l 1,
alineatul 2 va avea
următorul cuprins:
"Pe d ru m u rile care nu sînt
deschise circu la ţiei pu b lice se
aplică, d a c ă e ste cazul, regu li
stabilite d e admnistratoml acelor
drumuri. L a intrarea p c a ceste
drumuri c e l care Ie administrează
va instala, în Ioc v iz ib il, u n
Panou c u in s c r ip ţia " D ru m
mteizis circu la ţiei publice".
2. Articolul 3 va avea
U Următorul cuprins:
s Art. 3. - Instituţiile şi cadrele
J medicale abilitate, care
j constată, cu orice prilej, că o
j Persoană posesoare de permis
j de conducere este inaptă
medical pentru a conduce un
i/j autovehicul ori suferă de o
íj afecţiune medicală
n incompatibilă cu calitatea de
in tr ă în v ig o a r e
p e n tr u a p lic a r e a
conducător auto, sînt obligate
să comunice despre aceasta de
Indată-Serviciului Poliţiei
rutiere în a cărui rază
teritorială cel în cauză îşi arc
domiciliul sau reşedinţa."
3. A rticolul
4 va avea
urm ătorul
cuprins:
"Art. 4 . - Sînt
i n t e r z i s e
în c h i d e r e a sau
crearea de restricţii
pentru circu la ţia
PARTICIPANŢII LA TRAFIC? (fl)
v e h ic u le lo r sau a
p i e t o n i l o r , d e p o z it a r e a d e
m ateriale ori lăsarea d é o b iecte
pe partea carosabilă a drumurilor
p u b lic e şi a trotu arelor, fără
acordul prealabil al organelor de
p oliţie. E xecutanţii d c lucrări în
partea carosabilă a drum urilor
p u b lic e au o b lig a ţ ia c a , la
term inarea lucrărilor, sâ aducă
p orţiun ea d c drum resp ectivă la
sta rea te h n ic ă in iţia lă , stare
v e r ific a tă ş i a te sta tă de
adm inistratorul dru m u lu i şi d e
organ u l d e p oliţie care a a vizat
executarea lucrărilor.
L ucrările care s e ex ecu tă în
zon a drum ului public, precum şi
o b s t a c o le le p r o d u că to a r e d e
restricţii pentru circulaţie trebuie
să f ie s e m n a liz a t e c o n f o r m
instrucţiunilor com u ne elaborate
n o ile m o d ific ă r i ş i c o m p le tă r i
D e c r e tu lu i n r.
siguranţă traficului. Iar accidentele în care sînt implicate persoane
ce poartă centura de siguranţă sînt mult mai puţin grave.
Seria noutăţilor ce apare în această Hotărîre de Guvern poate
continua. Preferăm să reproducem exact litera (şi, totodată
spiritul) legii, aşa cum a fo s t publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea 1, nr. 4/13.1.1999:
. / . v . .;/
d e M in iste r u l d e In tern e ş i
M inisterul Transporturilor.
în caz de producere a unui
eveniment rutier ca urmare a
stării tehnice a drumului
public sau a semnalizării
CE TREBUIE SA STIE
nccorespunzătoare a o b s t a c o l e l o r c c îm p i e d i c ă
obstacolelor sau a lucrărilor
care se execută pe acesta,
administratorul drumului
public, respectiv executantul
lucrărilor, răspundă
contravenţional, civil sau
penal, după caz.
L a se siz a r e a o r g a n e lo r d e
p oliţie, administratorul drum ului
p u b lic este o b lig a t să ia m ăsu ri'
d e rem ed iere sau d e înlăturare
im ediată a ca u zelo r generatoare
d e ev en im en te rutiere datorare
con figuraţiei,' stării, sau d otării
t e h n ic e n e c o r e s p u n z ă to a r e a
drumului."
4. La articolul 5,
alineatul 2 v a avea
urm ătorul cup rins:'
"La trecerea la n iv e l c u ca le a
3 2 8 /1 9 6 6
> .* r.v. -
ferată fără b a riere, o r g a n e le
c ă i lo r f e r a t e , îm p r e u n ă c u
a d m in is tr a t o r ii d r u m u r ilo r
publice, precum şi cu deţinătorii
terenurilor în v ecin a te v o r lua
m ă su r i p e n tr u în lă tu r a r e a
vizib ilitatea c ă ii ferate, p otrivit
standardelor în v ig o a re, d e îa
Jocu l unde c o n d u c ă to r ii
v e h ic u le lo r s în t o b li g a ţ i sâ
op rească p o tr iv it p r e z e n tu lu i
regulament." ^ conducător de vehicul, acesta.
5. La articolul 12, litera
b) alineatul 3 va avea
urm ătorul cuprins:
" P ieton ii n u tr eb u ie s ă s e
an gajeze în traversarea părţii
carosabile d e c ît după c e s-au
asigurat că a cest lucru s e p oate
f a c e în s ig u r a n ţă . P ie t o n u l
surprins în tim p u l traversării d e
sem n alu l d e cu loare r o ş ie va
continua deplasarea num ai după
c e s-a asigurat că o p o a te fa ce
fară pericol, iar dacă drumul este
prevăzut cu refiigiu sau cu spaţiu
a ş t e p t a p c a c e s t a a p a r iţ ia
sem n alu lu i d c c u lo a r e verde."
6. La a r t i c o lu l 1 2 ,
ultim ul a lin e a t va avea
urm ătorul cup rins:
"Cînd se m n a lu l d e c u lo a r e
g a lb e n ă f u n c ţ io n e a z ă s in g u r
in te r m ite n t, c o n d u c ă t o r ii d e
veh icu le care sc apropie d e a cest
sem n al treb u ie sâ red u că v ite z a
şi să resp ecte se m n a liza rea şi
regu lile d c circu la ţie a p lic a b ile
pentru a cea zonă".
7. A rticolul 13 v a avea
urm ătorul cup rins:
"Art. 13 - A u t o v e h ic u le le
prevăzute Ia art. 8 7 alin . 2 lit. a)
şi b ), c în d s c d e p la s e a z ă în
acţiu ni d c in te r v e n ţie sa u în
m isiuni carc im pun u rgen ţă, p ot
circula prin intersecţii, chiar dacă
se m n a le le lu m in o a s e a le
sem aforului interzic trecerea sau
d a că in d ic a to a r e le e x i s t e n t e
ob ligă la acordarea
p r io r ită ţii ori
interzic a c cesu l.
C o n d u c ă to r ii
a u to v e h ic u le lo r
p r e v ă z u te - la
alineatul p recedent
s în t o b l i g a ţ i să
f o lo s e a s c ă d in
tim p m ijlo a c e le d e
av ertiza re so n o r e
şi lum inoase."
8. La a r t ic o lu l 1 5 ,
a lin e a t u l 2 v a a v e a
urm ătorul cup rins:
"Cînd semnalul de oprire se
adresează unui anume
este obligat să oprească pe
partea dreaptă a drumului, cît
mai aproape de trotuar sau
acostament ori, dacă este
posibil, în afara părţii
carosabile. Aceeaşi obligaţie
revine şi conducătorului de
vehicul care se apropie din
sens opus sau care este ajuns
din urmă de un autovehicul
al Poliţiei care are în funcţiune
dispozitivul special cu lumini
de culoare albastră şi roşie, şi
este somat prin sistemul
acustic." .• - , sîn t a p lic a te m arcaje".
d u p ă a lin e a t u l 2 s e
introduce alin eatu l 2 1 cu
u rm ăto ru l c u p rin s:
" C o lo a n e le o f i c i a l e v o r fi
în so ţite d c e c h ip a je a le P o liţie i
rutiere, c o n fo rm in stru cţiu n ilo r
e m ise d c M in isteru l d c Interne.
C o lo a n e le o fic ia le , p recu m şi
c e l e c u s p e c i f i c m ilit a r a le
M in isteru lu i A părării N a ţio n a le
v o r fi în so ţite d c e c h ip a je de
co n tro l al circu la ţiei aparţinînd
acestu i m in ister. T ransp ortu rile
a g a b a ritic c p o t fi în s o ţite d e
e c h ip a j e a le P o l i ţ i e i r u tie r e
num ai cu aprobarea
I n s p e c t o r a t u l u i G e n e r a l al
P o liţ ie i sa u d c c o n tr o lu l
c i r c u l a ţ i e i d in .M i n i s t e r u l
A părării N a ţio n a le pentru c e le
organizate d e acest m inister după
obţinerea, în prealabil, a avizelor
e lib e r a t e d c a d m in is tr a to r u l
drum ului public."
1 0 . La a r t ic o lu l 1 8,
a lin e a t u l 2 v a atrea
u rm ăto ru l c u p rin s : '
" S e e x c e p t e a z ă d e la
p reved erile alineatului precedent
a u to v e h ic u le le p rev ă zu te la art.
8 7 alin . 2 lit. a ş î b , c în d sc
d e p l a s e a z ă în a c ţ i u n i d c
in terv en ţie sau în m isiu n i carc
im pu n u rgen ţă, p recu m şi c e le
c a r e s c a f l ă în u n a d in tr e
situ a ţiile stip u la te la art. 67."
1 1 . L a a r t i c o l u l '2 5 ,
a lin e a t u l 2 v a a v e a
urm ăto ru l c u p rin s:
" M a rca ju l d is c o n t in u u are
caracter oricn tatrvT 'p utîn d u -se
trece p e ste cl n u m a i atunci cîn d
conducătorul d e v eh icu l schim bă
banda d e circu la ţie, d irecţia d e
m ers o r i c în d s - a a n g a ja t în
depăşire. A c e s te m a n ev re s e vor
ex ecu ta n u m a i, d u p ă ce
c o n d u c ă to r u l d e v e h ic u l a
se m n a liz a t ş i s - a a sig u ra t c ă nu
p e r ic lite a z ă sig u ra n ţa celo rla lţi
p a r tic ip a n ţi la t r a f ic c a r e î |
u rm ea ză sa u î l p r e c e d . A c e le a ş i
o b lig a ţii rev in co n d u că to ru lu i ş i
a tun ci c în d p e d ru m u l p u b lic nu
 Adevărul de Cluj

EÉasaS&Sj ^ s*dsh& £i 3

Reprezentanţi ai sîrbilor şi ai conferinţă privind toate aspectele privind autonomia substanţială a

C îin e le m o a r e jf
etnicilor albanezi din Kosovo se de punere în aplicare a cadrului provinciei, în special în ceea ce d e d r u m l u n g ... J
vor întîlni, în Franţa, pe 15 martie, politic n ecesar unei autonomii priveşte mecanism ele care să Ü n serviciu de p resă a i
pentru a pune în -ap licare un substanţiale a provinciei Kosovo”, permită organizarea de alegeri vrut să trimită un S O S f
proiect de acord privind viitorul precizează concluziile celor doi libere şi torecte, în vederea unei a c ţio n a r ilo r d e la o !
provinciei, a anunţat, ieri, Grupul copreşedinţi ai conferinţei de la bune funcţionări a instituţiilor a n u m ită s o c ie ta t e pe f
d e C o n ta ct pentru fo sta R am bouillet, R obin Cook şi d e m o cratice, p ro tejarea
acţiuni, care să convoace, j
iugoslavie. Hubert Vedrine. drepturilor omului şi a drepturilor
la rîn d u -le, Adunarea *
“Cele două părţi s-au angajat . D ocum entul co n sid eră că membrilor comunităţilor naţionale,
să participe, în Franţa,. începînd eforturile celor două părţi au precum şi punerea în aplicare a G e n e r a lă şi să ceară
cu d a ta d e 15 m artie, la o permis realizarea “unui consens unui sistem juridic echitabil". dividende, altfel v o r fi... I
faliţi. ■ ... g
U nii dintre cci 9 .0 0 0 de Ş
Al d o ile a a s e d iu a su p r a fin a n ţe lo r p u b lic e e p o sib il acţio n a ri s-au declarat \
m ulţum iţi dc in v estiţia ţ
s ă a ib ă lo c lu n a viito a re făcută. Nu a ajuas cuponul I
la n iv e lu l m ilio n u lu i I
prom is de Văcăroiu, dai ţ
nici în pagubă n-au ie ş it j
Cît despre acţionarii mai
noi, aceştia sînt bucuroşi
că, într-un an, s-a dublat
v a lo a r e a dc p i a ţ ă a
• la titlu ri va lucra doar p erso na lu l de la trezorerii • a c ţ iu n ilo r , lu c r u m ai
important decît o b ţ i n e r e
;
\
L una m artie în seam n ă pentru toate d irecţiile dc econ om ici, -plata im p o zitelo r şi taxelor lo ca le la de dividende.
finanţe din întreaga ţară o nouă perioadă „de asediu11 început de an, sâ sc repete,
în care cetă ţen ii v o r lua c u asalt g h işee le . D e data D irectorul D G F P C F S C lu j, M ih ai C ostin , n e-a Vîaţa femeilorV
aceasta n u m ai este vorb a d e a s e p lăti taxe şi declarat că m om en tan nu s e ştie exact m are lucru, dace I
• C onsiliul J u d eţea n va a ju ta con siliile im p ozite, c i d e p osib ilitatea de a cum păra titluri d e inform aţiile p rim ite fiin d m ai sum are d ecît ce le U n e le v d in c ic l u l g j
stat. P en tru a n u m ai p lăti co m isio n la C E C , aflate dc presă. „ N o i a v em în v izo r această acţiune p rim ar, într-o' ev a lu a re |
sărace (pîn ă la 81) • In stitu ţiile d e cu ltu ră m inistrul R e m e ş a hotărît ca, în a cest an, prim a pentru luna m a rtie, dar p ractic nu cu n o a ştem recentă á in te lig e n ţe i, a j
sîn t „ p a sa te“ d elib era tivelo r lo ca le • en jisiu n e d e titluri d e stat sâ fie scoasă la vîn zare m etod ologia după carc se v a deslaşura. Ş tim doar o p in at/în scris, c â fem eik |
prin trezoreriile direcţiilor teritoriale ale ministerului, câ se va desfăşura prin trezoreriile m unicipale. A ici dace o duceau foarte grea |
V icepreşedintele Consiliului a preluat peste 144 de km de
Ju d eţean , dl Ş erb an G raţian, drumuri de pămînt de la com une Ca lucrurile să m eargă bine, finanţele judeţene ar nu avem şi nu pu tem să organ izăm com partim ente C a a r g u m e n t, e i \ i;
consideră că in condiţiile In care., pentru pietruire şi asfaltare, în trebui să s e o rg a n izeze d e p e acum , astfel în eît în sp e c ia le , d e o a r e c e nu o d u cem prea b in e cu m e n ţio n a t că b ie te le §
a fost votată Legea bugetului pe v ed erea includerii a cesto ra în martie, cetăţen ii să nu se înghesuie ca disperaţii sau personalul. A vîn d în vedere planul mare de im pozite c a s n ic e d in . D a c i a n: |
1 999, doar 16 u n ită ţi categoria druţnurilor judeţene, să a ştep te z e c i d e ore la co z i interm inabile; pînă şi taxe la b u g etu l d e stat care trebuie realizat în dispuneau dc frigider şi d f
administrative din judeţ, din cele c e le 35 -3 6 m iliard e d e lei cîn d v o r p u tea cum păra un titlu. Dar, s e pare că luna februarie, toate e fe c tiv e le sînt dirijate spre aragaz! j
81 cîte sînt, se pot autofinanţa prognozaţi pentru a fi cheltuiţi nu c o n d u cerea M .F . nu ia în calcul şi p reparativele activitatea d e urmărire, control şi încasare^ D e aceea
In anumite limite. A cestea pot
să-şi acopere doar activităţile
vor fi suficienţi. Tot din bugetul
C J, urm ează ca anul a cesta să
n ecesare organizării un ei astfel dc acţiuni. N orm ele nu n e vom putea perm ite să lucrăm la trezorerii cu Prefectul a pica! I
m in o re, nu şi in v e stiţiile
im portante. R estul consiliilor,
s e p lă te a s c ă o p a rte d in
investiţiile RAJAC ( finanţate
m e to d o lo g ic e lip sesc c u desăvîrşire, în terito r iu '
ajun gîn d a b ia n işte zvon u ri. C a urm are, tot c e s e
alţi oam eni d ecît c ei care fac parte, la ora actuală,
din personalul operativ al acestui sector11, a precizat
pe gînduri |
p o a te c a b ram bu reala cu licen ţierea a g en ţilo r directorul C ostin . L.P. C înd îl întrebi c e fa c i |
printre care se numără şi două dintr-un împrumut BERD) - 38
oraşe. Gheria şl Huedin, vor mai d e miliarde de lei şi alte 6-7 să p refectu l răspu n d e. î
primi în total de la bugetul d e revină finanţării A eroportului zîm bind c o n v e n ţio n a l, á ■
s ta t, p en tru a ş a - z is a Cluj-Napoca. C a urm are, din o d u c e f o a r te b in e í
reechilibrare. încă 25 de miliarde bugetul CJ nu răm îne prea mult Incognito l-a tras d c lim b §
d e lei. Ordonatorul de credite de ch eltu it. De aceea, şi a aflat că răspunsul esî ;.
p en tru a c e s te s u m e va fi conducerea CJ e ste în tratative u n u l d in a in te p r e g ă tii ?
Consiliul Judeţean Cluj. cu consiliile m u n ic ip a le d e p e n tr u d u ş m a n i. C. i;
In urm a m ajo rării c o te i prelu are, sa u co fin a n ţare , a Institutul Naţional pentru Laser, H um boldt” a fo st înfiinţată în de ştiinţă pînă la cin ci su te de ap rop iaţii, p r e fe c tu l t Í;
veniturilor din im pozitele p e instituţiilor d e cu ltu ră şi d e
P lasm ă ş i F iz ic ă A to m ică (1FA) 1 8 6 0 la B e r lin , în m e m o r ia burse d e cercetare pe o perioadă m u lt m a i s i n c e r ş |
salarii la 15 la su tă, C J Cluj protecţia şi ocrotirea copilului,
mizează la acest capitol pe cca Astfel, la Turda s-a negociat deja din M ăgu rele a primit, la sfîrşitul naturalistului ş i exploratorului cu îndelungată în Germania. A nul recunoaşte că nu o duce £
8 4 ,5 miliarde d e lei (totalul preluarea de către CL a Teatrului să p tă m în ii trecu te, d in partea acelaşi nume, sprijinind călătoriile trecut, au prim it astfel d e burse b in e d elo c. N e c a z u r i i £
veniturile prognozate fiind de 131 d e Stat, la Dej - cofinanţarea F u n d a ţ ie i “A le x a n d e r v o n d e cercetare a le oam en ilor d e 3 3 d e oam en i de ştiinţă rom âni, p r ic in u ie s c v r e m u r ils |j
de m iliarde de lei). Caséi de Copii din Gherla, la H um boldt” din B o n n , o donaţie ştiinţă germ ani. D u p ă cel d e-al care au ben eficiat de .donaţii de grele p e care le trăim , dz |
Vicepreşedintele Şerban Graţian Cîmpia Turzii - a C asei de copii constînd în aparatură în valoare d oilea război m on d ial, în 1953, carte ş i aparatură în valoare de m ai cu seamă faptul că nc |
n e-a d eclarat c ă , In a c e s te .S fin tu l N ico lae". In zilele d e ap roxim ativ 4 0 .0 0 0 d e mărci, fu n d a ţia a f o s t r e fă c u tă In aproxim ativ 100.000 de mărci, m ai are pe cin c da vin ă
coridiţii. nu este nici o problemă u rm ă to a re , u rm e a z ă s ă s e
se arată într-un com u n icat rem is, R ep u b lica F ed erală G erm ania. . în 1 9 9 7 , în cadrul fiindaţiei a D a că n-ar fi a i s ă i rg -r
acoperirea cheltuielilor C J (care medieze preluarea mai multor
reprezintă 7-8 miliarde de lei), instituţii d e cultură din Cluj- ieri, de către Ambasada Republicii Pînă în prezent, au fost finanţate fo st creat program ul d e burse p u te r e , p r e fe c tu l ş i r -
nefiind necesară operarea unor Napoca, astfel Incit Consiliul Federale G erm ania la Bucureşti, cercetările şi stu d iile ştiin ţifice a “ R o m a n H c r z o g ” , d e s t in a t p erm ite măcar satisfacţii I*
reduceri de personal. In schimb, Ju d eţean să răm înă doar cu D o n a ţ ia a f o s t în m în a tă peste 16.000 dc cercetători din 123 sprijinirii creării unor structuri d e a -i înjura pe... „ăştia" f?
răm îne o problemă finanţarea C en tru l C re a ţie i P o p u la re , conducerii IFA d e către ataşatul d e ţă r i. ştiin ţifice n oi în Europa Centrală
investiţiilor de la drumuri, unde Ş c o a la d e A rte ş i M uzeul cultural al A m basadei G erm aniei. F u n d a ţia “ A le x a n d e r v o n şi de Est, program la care participă Şi derivaţiile |
nu ex istă o a |t ă s u r s ă d e "Octavian Goga".
finanţare. In contextul în care CJ L.P.
F u n d a ţia “ A le x a n d e r v o n Humboldt” oferă anual oam enilor şi R om ânia. noastre n g
funcţionează U
Supăraţi pc informatori 1
C IA in filtr e a z ă s p io n i în m is iu n ile lu i Incognito, unii băiet i
c u o c h i albaştri ne-a: j
Luni seara, în cadrul unei conferinţe de presă,
O a \iy d in Irak d e m ai m u lţi ani acuzat o sursă că nu-şi ţin: j
preşedintele Clubului FC Naţional, Gino lorgulescu, CIA infiltrează, începînd din 1992, spioni în rîndul personalului însărcinat de Naţiunile gura. Ei au uitat că s j
Unite să controleze programul de armament al Irakului, afirmă Scott Ritter, fost a p a r a te le noastrr ' •
a declarat că fotbalistul clujean Vasile Jula ar putea
inspector al ONU în Irak, intr-o carte care va apărea în luna aprilie, informează AFP. telefon ice pot fi conectai j
face obiectul unui transfer. După cum se ştie,
Ritter precizează, în cartea "Endgame” (“Sfîrşitul jocului"), că Agenţia Centrală de
imediat după încheierea turului, Jula a cerut în derivaţie! ' H
Informaţii a Statelor Unite (CIA) a colaborat îndeaproape cu inspectorii ONU, în
clubului clujean sâ fie pus pe lista de transferări
pentru ca după nici două luni d e zile să ceară
vederea asigurării sprijinului operaţional şi logistic pentru ceie mai importante misiuni
ale Comisiei Speciale pentru dezarmarea Irakului (UNSCOM). Autorul cărţii, citat de
Mărţişoare j
reprimirea la echipă. A fost refuzat politicos de ediţia de marţi a cotidianului "New York Times", afirmă că, la un an după începerea U n vajnic tovarăş, â* ş
către comitetul director al FC “U”. Grila lui de inspecţiilor în Irak, CIA a oferit comisiei "specialişti pe care oricine şi i-ar dori în d om n nu-i putem spuiî '
transfer se tnvîrte tn jurul sumei de o sută de mii preajmă în situaţii dificile”. l-a informat pe Incogniij .-
de dolari. Ioan Maja, preşedintele executiv al Cea mai importantă operaţiune a CIA citată de Ritter este cea din iunie 1996, cînd e ă , din partea lui, nu uj •'
‘Şepcilor-roşir, ne-a declarat în exclusivitate că a Agenţia a infiltrat nouă agenţi civili printre membrii unei echipe însărcinate cu v e n i , lu n ea viitoare j .
fost contactat de către clubul bucureştean şi că inspectarea sediilor Gărzii Republicane irakiene. în cursul aceleiaşi luni, a avut loc mărţişorul.
săptămînă viitoare transferul lui V. Jula la FC o tentativă de lovitură de stat împotriva lui Saddam Hussein, despre care Ritter Femininele din animat fc ■
Naţional s-ar putea perfecta. Nu s-a avansat nici consideră că a fost legată de prezenţa UNSCOM.
num it Incognito nu s-as ţ
o sumă de transfer. Ritter a demisionat din Comisia Specială în august 1998, în semn de protest faţă
de ingerinţele Statelor Unite în activitatea acesteia. supărat. N-au pe cinc! j ■
Codin SAMOILÁ

ILIE CĂLIAN {redactor şef); REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16 jnsabi)

CASA DE EDITURĂ
Autorizată prin S.C. nr. 128/19Í31. judecătoria
Cluj-Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Secretar de redacţie:
Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2/308 din
22.03.1991 cod fiscal R 204469
VALÉR CHIOREANU (redactor şef adjunct);
MARIA SÂNGEORZAN (redactor şef adj unct).
Tel. 19.16.81; fax:19.28.28;
E-maiI:adevcj@mail.dntcj.ro
Horea PETRUŞ
Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04;
C o n tab ilitate: 19.73.07; C u ltu ră,
Eveniment, Politic 19.74.90, Social,
Economic 19.75.07; Sport: 19.21.27U
Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81
Tel/fax:
Subredacţia Turda: tel/fax. 31.43.23; XH’A lílL EXEÍÍÍTAT LA ^ f c a r iim o n c
Subredacţia Dej: tel/fax. |1 . 60.75
19.74.18