•VI

--f
m m
.,
0 )>
z
OJ
-i )>
r
c • (/')

;:o

>

:I

m
;:o

>
z
m
 /R.,. 0~
Fotografiile executate de N. Mihllilescu de Ia Studioul de arta
$TEFAN BALS ~
fotografid al Combinatului poligrafic • Casa Scinteii •, Bucure~ti

CURTEA
BRINCOVENEASCA
din
POT LOGI

EDITURA MERIDIANE
B u cur c ~ t i, 1 9 6 8
P1 roper/a: Foi~orul intrllrii ~i biserica (dupll restaurare)
 -

A~EZARE

In comuna Podogi se gase~te al doilea palat ridicat de Constantin

Brincoveanu (1688-1714) care, alaturi de eel binecunoscut de la Mogo·
~oaia, se mai pastreaza inca in intregime.
Comuna Potlogi este situata intr-o regiune de cimpie, intre riurile
Arge~ ~i Sabar, la 45 km nord-vest de Bucure~ti ~i cca 16 km sud de Titu.
Din Bucure~ti se poate ajunge fie pe ~oseaua natJonala Bucure~ti-Pite~ti
pina dupa Lungule~u ~i apoi pe drumul spre Pitaru, fie prin Bolintinu
din Deal, distan~ele fiind aproape egale. Pe vremea lui Brincoveanu drumul
principal de circulatJe, atit spre Tirgovi~te cit ~i spre Craiova, i~i avea
calea chiar prin Podogi, ceea ce explicl rostul deselor treceri ~i popasuri
ale voievodului in localitate.
Palatul de la Potlogi a fost inaltat in 1698, dupa cum aflam din pisania
fixata in perete deasupra u~ii de intrare, purtind sapata in piatra urmatoarea
inscrip~e: « Aceste case din temelia lor sunt inaltate de luminatul domn
Io Constantin Basarab Voevod fiului sau Constantin Brincoveanul, ince-
pindu-le ~i sf:lqindu-le la leat 7206 (1698) ~i la al zecelea an al domniei
sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul».

DIN lSTORICUL CURTll BR1NCOVENE~Tl

In toamna anului 1689, dupa abia un an de domnie, Constantin Brinco-

veanu, aflat la vechile cur~i din Brincoveni, primea vestea trecerii trupelor
imperiale peste granita, la CemetJ ~i a iotrarii lor in Craiova. De teama
unei surprize neplacute pe atunci oricind posibila- de felul celei ce avea
sa o patimeasd mai tirziu, in 1716, Nicolaie Mavrocordat Voda, ridicat

5
din chiar capitala tarii de un deta~ament de « catane» ~i dus pdzonier la
Sibiu- Brincoveanu se retrage la Potlogi, unde i~i avea ~i acolo casa.
Cu acest prilcj apar Potlogii pomenitl, pentru prima data, in cronica tarii.
Faptele relatate arata bine rasturnarea petrecuta in istoria centrului
Europei, in ultimul sfert a1 veacului al XVII-lea. Cu ~ase ani inainte
armatele turce~ti se gaseau incl Ia portile Vienei ~i puterea lor parea de
neinvins. Acum insa Buda era pierduta ~i dupa cumplita lor infringere de
la Mohad (1687) prirnejdia razboiului se apropia iara~i amenintatoare de
granitele Tarii Romane~ti. Din nou aceea~i veche problema era pusi in
fata voievozilor no~td: ori trecerea fati~a de partea tarilor cre~tine, insa
cu riscul incorporarii de cltre puternicile monarhii vecine ~i desfiintarii
ca stat, od ramlnerea mai departe ca tara supusa Imperiului Otoman,
avind insa macar existenta ca stat asigurata. lata desigur intrebarea ce
trebuie sa o fi avut mereu in minte ~erban Cantacuzino (1678-1688)
~i dupa el Constantin Brincoveanu, in ace~ti ani in care, pentru prima oara,
puterea Islamului se cHitina. Dar momentul pornirii unei aqiuni cu sortl
de izbinda impotriva turdlor era incl departe ~i polilica, de~i dusa cu
prudenta de Brincoveanu in acest sens, va avea sa atraga pina la urma
asupra-i cumplitul ~i binecunoscutul sfir~it.
In vara anului 1690 voievodul era din nou la Potlogi, pentru pregatirea
atacului pHinuit de Sultan asupra Ardealului, ocupindu-se indeaproape de
ridicarea unui pod peste Arge~ necesar trecerii armatelor turce~ti. De aici
pleacl apoi in fruntea oastei sale, alaturi de turd, pdn Tirgovi~te ~i Drago-
slavele peste pasul Branului ~i ia parte la lupta din Zarne~ti (1690) terminata
cu infringerea austdacilor. Cind ani mai tirziu, iara5i « domnul cu oastea
s-au ridicat ~i au mers la Potlogi unde au stat dteva zile», in drum spre
cetatea Cladovei.
De acum incolo ~i pina la sfiqitul lungii sale domnii, nu va fi an in
care numele Potlogilor sa nu apara consemnat in cronid, ca popas in
repetatele sale calatorii la Tirgovi~te, ce vor forma de altfel, mai tirziu,
din cauza prea marei apropieri a ora~ului de granita cu Ardealul, unul din
capetele de acuzare in procesul sau la Poarta Otomana. Opririle erau scurte,
de obicei prilejuri de odihna ~i petrecere, cum trebuie sa fi fost ~i in zilele
de toamna ale anului 1699 cind ~i-a gasit terminate nolle sale« prea iscusite
6 7
~i frumoase case». Uneori, insa, chiar ~i aceste clipe de repaos erau tulbu-
rate de grijile domniei ce urmareau pe domn in ori~ice loc se gasea, prin
cllara~ii sai aducltori de ~tiri, trimi~i nu numai din cuprinsul tarii d pina
~i din indepartatul Tarigrad.
Astfel, in 1707 vestea mazilirii lui Antioh Cantemir din scaunul Moldovei
H prindea abia plecat din Potlogi, pe drumul spre Tirgovi~te. Jar in 1711,
an greu pentru Brincoveanu ~i incarcat de evenimente, care li vor atrage
in curind pierderea domniei ~i vietil, el afla de pacea de la Prut iscllita
intre marele vizir ~i tarul Petru eel Mare, pe cind se gasea chiar la Potlogi.
U~urarea sa trebuie sa fi fost mare in acea clipa care insemna sfir~itul,
aparent fad urmari rele pentru dinsul, a unei primejdioase incerclri de
intelegere cu tarul, initiata pe ascuns trei ani mai devreme. Se ~tie astfel
ci in 1709, dupa izbinda de la Poltava, Brlncoveanu, amagit de rapida
ascensiune a puterii moscovite ~i parasindu-~i pentru o data chibzuinta
obi~nuita, se angajase prin tratative secrete sa sprijine armatele ruse~ti in
cazul intrarii lor in tara. Dar in acea vara a anului 1711, atund cind ar
fi trebuit sa-~i respecte obligatla, nu s-a putut hotar1 sa infrunte riscul ~i,
dupa o mai buna cintarire a fortelor in prezenta, a ramas pe loc, la Gura
Urlatilor, uncle i~i adunase oastea « . . . nemi~cat stind . . . ca sa le vaza
sfiqitul in ce fel ~i ce va fi» dupa cum spune cronicarul. Nid nea~teptata
fuga a spatarului sau Toma Cantacuzino, trecut fara alte ordine cu toata
cavaleria de partea ru~ilor, nu 1-a determinat sa porneasca la acpune.
iocheierea tratatului de pace, coofirmlnd acum infringerea tarului, li
intarea din nou convingerea cl procedase bine raminiod alaturi de turd.
Nu putea baoui insa ca, la curtea sultanului, soarta sa era inca de pe
atund pecetluita. Trei ani mai tirziu, in drumul sau de la Trigovi~te spre
Bucur~ti, de unde aveau sa urmeze mazilirea, deportarea ~i moartea, el
trecea prin Potlogi pentru ultima oara.
Ce s-a intimplat cu locuintele lui Brincoveanu, dupa udderea lui ~i
a fiilor sai la Constantinopol, se poate afla intr-o aoumita masura din
cronica tJ:irii ~i din relatari ale caHitorilor straini ce au trecut, pe atund,
prin ~ara.
loci din primele zile ale mazilirii lui Brincoveanu, chiar sultanul,
in graba sa de a pune stapinire pe averea ~tiuta ca foarte mare a condam-
natului, diruia turcii ii ~i dadusera caracteristica pored a de «AI tin Beg»
a~idi « Printul de Aur», ~i-a trimis de indata emisarii pentru a diuta ~i
ridica tot ce era mai de pret in palatele ~i conacele pe care le avea domnul
pe proprietatile sale. Patruzeci de care incarcate au format convoiul plecat
cu obiectele gasite, transportate ~i predate sultanului, lasind in urma
locuintele devastate ~i parasite.
Este posibil ca sa se £i dat apoi ~i caselor din Potlogi vreo folosinta,
a~a cum s-a procedat cu cea de Ia Mogo~oaia, care, doua luni mai tirziu,
era folosita ca han pentru calatori, fapt cunoscut din scurta descriere a
dilatorului Aubry de Ia Mottraye, pe atunci .in slujba regelui suedez Carol
al XII-Iea, gazduit acolo, in drumul sau spre Tighina, uncle se mai afla
inca stapinul sau.
Cu siguranta, .iosa, ca lipsa lucrarilor de intretinere necesare, cit ~i
stridiciunile atrase de razboaiele dintre turci ~i ru~i pina Ia sfiqitul veacului
au fost cauza deHisarii ~i starii de ruina in care se gaseau in 1778 clod au
fost vizitate de istoricul F. J. Sulzer, din a dirui lucrare pot £i citate urma-
toarele rind uri:
« Potlogi ... au dedizut ~i ajuns la ruina in a~a fel eli fara o cheltuiala
princiarli niciodata sa au mal poata sa ajunga Ia stralucirea sa de oclini-
oara. . . Acest palat. . . fusese executat intr-ua mod stralucit cu mult
gust ~i cheltuiala. Stucaturile, sculpturile, galeriile, portretele, chiar planul
gradinii ~i curtii de intrare, totul, oridt de salbatidt zace acum, tradeaza
totu~i gustul european ~i incredinteaza pe vizitator eli a fost inaltat prin
me~teri streini din avutul unui bogat print: al nefericitului Constantin
Brincoveanu stramo~ul actualului proprietar».
Unele ~tiri indirecte asupra starii de mai tirziu a cladirii s-au pastrat
in traditia satului care aminte~te cl, in 1848, .invelitoarea a fost refacuta
cu ~indrila, din dispozitia generalului comandant al trupelor ruse~ti statio-
nate acolo. Cele mai importante stricaciuni pe care le-a suferit insa monu-
mentul ~i care 1-au adus in stare de ruini, au avut loc Ia inceputul secolului
nostru. Valoroase clemente de piatrli sculptata, in vederea salvarii lor,
au fost extrase atund, provocind prin aceasta spargerea zidariei. Transpor-
tate aiurea, la Mogo~oaia sau la Urlatl, pentru a fi mai bine pastrate sau
chlar refolosite, cele mai multe au disparut, insa, pina la urma. Pe de alta
t3
:·
parte, in nepasarea sau nc~tiinta proprietarilor, dorinta de d~tig a unora
dintre administratorii mo~iei, i-a impins la scoaterea treptata a materialelor
de acolo. Ap s-au pierdut, pe rind, ~arpanta acoperi~ului ~i grinzile masive
de lema ale plan~eului, fad a mai vorbi de timplaria u~ilor ~i ferestrelor,
disparute, desigur, cu mult inainte.
La fel s-ar £i distrus ~i zidaria, a direi darimare fusese ~i ea inceputa,
dad nu s-ar £i produs Ia timp o interventie hotiirita din partea autoritatilor.
Acestea se petreceau prin anul 1910. De atund insa ~i pina in 1956,
dod au fost pornite lucrarile necesare pentru o temeioicl restaurare,
monumentul, dimas fara aparare ~i supus aqiunii distrugatoare a vremii,
era expus unci ruinari definitive.
ARHITECTURA CIVILA A EPOCH
Inainte de a incepe descrierea caselor din Potlogi este bine a se vedea
mal intii care era, Ia vremea construirii lor, oivelul arhitecturii civile privind
locuintele domne~ti ~i ale marilor boleti. Trebuie arlitat totodata di
asemenea case, cu aspect monumental, ca acelea ridicate de Bdncoveanu
Ia Potlogi sau Mogo~oaia, adevarate palate Ia vremea lor, nu apar ca un
fenomen izolat in mijlocul celorlalte cladiri similare, mal vechi sau contem-
porane, ci dimpotriva se inscriu in cadrul unei evolutii normale a genului.
Este adevarat d datele necesare pentru un astfel de studiu comparativ nu
sint foarte numeroase, cele mai multe dintre aceste cladiri fiind astazi
total ruinate sau disparute. Totu~i din cercetarea ruinelor inca pastrate,
ca ~i din dteva descried ale calatorilor strliioi, care le-au putut vedea cind
inca se mai gaseau in buna stare, s-au putut stabili destul de bine caracte-
risticile lor, in epoca premergatoare lui Constantin Bdncoveanu.
Din relatlirile lui Paul de Alcp, iosotltorul patriarhului Macarie al
Antiohiei in lunga sa calatorie prin Moldova, Rusia ~i Munteoia, facutii
intre anti 1653 ~i 1658, aflam d. « ... toti boierii au sate in care poseda
cladiri splendide ... », iar in cuprinsul textului gasim adeseori cuvinte
de lauda asupra infati~arii acestora. Lasind cle-o parte stilul, oarecum
ditirambic in calificarile facute, reiese faptul di, pe linga casele domne~ti
9
ale re~edintclor de scaun ~i acelea aflate in incinta marilor manastiri, se
mai gaseau raspindite la tara, numeroase alte locuin~e de importan~a egala.
Dintre acestea, cea mai interesanta este desigur cunoscuta casa din
Here~ti, ridicata de Udri~te Nasturel cumnatul lui Matei Basarab (1632-
1654), poate singurul exemplar al genului pastrat aproape intact pina
in zilele noastre. Dar prin construq:ia sa din blocuri de piatra fa~te,
prin amestecul stilurilor occidental ~i oriental din fatade ~i, mai ales, prin
curioasa alcatuire a planului cu doua apartamente identice cuplate in
unghi drept, in felul solutillor tip folosite in blocurile moderne, ea nu se
integreaza in cadrul arhitecturii civile a vremii, ci constituie o remarcabila
excep~e.
Mai cunoa~tem insa, tot prin Paul de Alep, ~i alte dteva exemple de
case apar~nd, de asta data, tipului pamintean obi~nuit.
In iarna anului 1653, in timpul ~ederii la Tirgovi~te, calatorii sirieni
viziteaza casele mitropolitului pe care le gasesc foarte inalte, cu accesul
pe « o scara lunga», desigur exterioara ~i avind « galerii exterioare cu
arcade cu vederea spre gradina». Salile de primire erau vaste, cu numeroase
ferestre ~i lucarne rotunde, cu sobe din cahle de faian~a ~i pere~ decora~
cu « admirabile picturi de animale terestre ~i marine ~i vederi a Ierusa-
limului, muntelui Sinai ~i muntelui Athos cu manastirile lor». In drumul
lor spre Moscova, in primavara urmatoare, ei sint gazduiti la Filipe~ti
tn casele postelnicului Constantin Cantacuzino « case princiare care minu-
neaza cugetul fiind mai frumoase dedt cladirile ora9elon>.
Doi ani mai tirziu intoqi din Rusia ~i rama~i in tara, timp de doi ani,
la c urtea lui Constantin ~erban (1654-1658), domn al Tarii Romane~ti
dupa Matei Basarab, ~i apoi a lui Mihnea al III-lea- Radu- (1658-1659),
Macarie ~i secretarul sau au prilejul sa vada, printre altele, casele boiere~ti
din Poiana « uncle se afla un caste! maret zidit pentru proprietar a drui
cladire e de o frumusete surprinzatoare», fara a da, din pacate, nici de
asta data, amanunte mai precise asupra lor. Casele stramo~e~ti ale lui
Constantin ~erban de la Dobreni erau « cladiri mari spa~oase, cu turnuri,
zugravite cu portrete ale sfintllor ~i descried de lupte. Locuintele dau spre
o gradina mare ... In mijloc e un pavilion frumos ... ». Interesanta este
10
~i descrierea case! or din Coieni apartinind sotiei postelnicului Cantacuzino,
mo~tenita de la tatal ei Radu ~erban voievod (1602-1610). In satul situat
pe un loc ridicat, cu vederea spre lunca Arge~ului, « se afl.a un mare palat
dupa modelul palatelor din Constantinopol. Aci e un ce particular de
admirat in structura celor doua corpuri principale ~i opuse unul altuia.
Ca forma nu difera. Au turnuri ~i sunt zugravite cu linii ondulate imitind
marmora colorata ». Curioasa descriere s-ar potrivi la fel de bine cu Here9ti,
in ce prive~te conformatia planului.
Acestor sumare relatari se mai pot adauga datele ce au putut fi ob~nute
din cercetarea construqiilor inca existente cum ar fi casele stare~ei ridicate
de Constantin ~erban, inglobate in actualul palatal Patriarhiei Bucure~tilor,
sau cele de Ia Plumbuita, Gole~ti 9i Campulung precum 9i a numeroaselor
pivnite din epoca lui Matei Basarab - mai mult sau mai putin ruinate- ce
mai pot fi gasite in multe localitati din ~ara.
Din confruntarea tuturor acestor date fragmentare, tipul comun al
locuintei boiere9ti, specific epocii, se contureaza sub urmatoarea 1nfa~~are:
o constructie de plan dreptunghiular, de dimensiuci destul de mari, cu
ziduri din piatra de r1u sau caramida pina la 1 m gmsime, avind camerele
de locuit a~ezate la inaltimea unui etaj obi~nuit, peste un rind de pivnite
monumentale, cu boltile ridicate mult deasupra nivelului pamintului.
Incaperile etajului, care erau desigur boltite ~i ele, judednd dupa acele
dteva exemplare pastrate, aveau peretii impodobi~ cu picturi murale cu
subiecte profane sau religioase, ca la casa stolnicului Cantacuzino de la
Afumati, spre pilda. I nteresanta este ~i prezenta unor loggii prevazute
cu stilpi sau coloane de zidarie, mentionate ~i chiar pe alocuri inca existente
(Cimpulung, Gole~ti, Filipe~ti) aratind ca aceste elemente, atit de caracte-
ristice arhitecturii brincovene~ti de mai tirziu, existau deja _intr-o forma
mai simpla, inca din epoca precedenta.
Un important element al acestor cHidiri este fara indoiaHi pivnita.
Monumentala ca dimensiuni, valoroasa ca opera de arhitectura ~i de o
deosebita calitate in executie, ea ne arata cit de pricepu~ erau in meseria
lor me9terii care au realizat-o. Chiar in cazurile in care, prin neingrijire
sau dar1mari ulterioare, au dimas dezvelite, lipsite de protec~a nivelelor
11
 superioare, ruinele existente, de~i expuse de ani in aer liber, impresioneaza
inca ~i astazi prin trainicia monolitidi a zidariei.
Toate aceste pivnite au fost executate in tehnica boltilor semicilindrice
ziditc cu cararnida ~i se prezinta, in general, sub forma a trei tipuri diferite.
Unele au o singura sala dreptunghiulara cu deschidere mare, cu o bolta
ln !eagan, intarita cu arce dublouri succcsive. A~a sint boltite, de pilda,
pivnitele de la manastirea Mihai Voda din Bucure~ti, sau de la casele din
Here~ti ~i Ciodine~ti in regiunea Bucure~ti, Tatarani linga Ploie~ti, Baje~ti
~i Budeasa in Arge~ ~i Cotofeni in Oltenia.
Altele sint impaq.ite in lungullor, in doua compartimente cu bolti in
!eagan, intarite cu dublouri, fie printr-un perete median strapuns de arcade,
fie prin stilpi cu arcade, ale caror inaltlme la cheie rarnine sub planul de
na~tere a1 celor doua bolti. In cazul incaperilor de plan patrat, peretele
median se reduce la un singur stilp legat cu doua arcade de pereti, sustlnind
boltile semicilindrice intarite cu cite un arc dublou, in dreptul stilpului.
Frumoase exemplare de asemenea bolt!, pastrate in perfecta stare, pot
fi vazute inca la manastirile Plumbu.ita, Comana, Mislea ~i Brincoveni,
la Patriarhia din Bucure~ti, la curtea domneasca din Tirgovi~te sau la
casele din Brebu, Gole~ti, Baratia din Ompulung ~i altele.
in sfiqit, al treilea tip folose~te sistemul boltiJor de penetratie (voutes
d'arretes), cu arcadele peretelu.i median inaltate peste na~terile boltilor
in !eagan ~i transformate in bolti transversale perpendiculare, intersectate
de boltiJe longitudinale. Acest ultim tip, care necesita cuno~tinte tehnice
mai avansate ~i care deriva din boltiJe folosite in Transilvania, este eel
adoptat la pivnitele caselor din Flore~ti ~i Filipe~ti ~i apoi la casele Canta-
cuzinilor, din vaile Prahovei ~i a Provitei.
Trebu.ie mentlonat ad ca mai toate aceste case nu mai sint incorporate
in complexul unei incinte fortificate cum apareau, spre pilda, la curtile
lui Matei Basarab din Brincoveni, sau la casele lui Mare~ Bajescu din
Baje~ti, ci se apropie de conceptla noua a locuintei de tara, nefortificata,
cu aspect din ce in ce mai fastuos, a~ezata in rnijlocul curtll, cu sill mari ~i
bine luminate ~i inconjurata de gradini.
intr-a doua jumatate a veaculu.i apare un nou grup de case de tara
care, fara a fi mult diferite de cele mentionate mai sus ca volum sau
12
structura, arata un vadit progres in ce prive~te varletatea prezentarii:
decoratii, materiale ~i finisaje mai bogate ~i mai ingrijite. Acestea sint
casele Cantacuzinilor.
Intemeietorul ramurii muntene a farniliei era Constantin Cantacuzino,
venit din Constantinopol ~i stabilit la curtea lui Matei Basarab, uncle
prirnise functla de postelnic. Se cunoa~te rolul sau important ca sfetnic
ascultat in conducerea treburilor tarii ~i tragicul sau sfir~it la virsta de
70 de ani, dnd a fost sugrumat de calau in trapeza manastirii Snagov.
Casatorit cu Elina, fiica fostulu.i voievod Radu $erban Basarab ~i ajuns
astfel stapin pe mo~iile sotlei sale, postelnicul Cantacuzino i~i construise
case noi la Filipe~ti, pe malul Prahovei. Vizitate de patriarhul Macarie
in 1654, ele erau socotite dupa cum s-a vazut drept case princiare, mai
frumoase dedt cladirile ora~elor. Se gasea acolo ~i « o baie eleganta cu
marmora superba », alimentata prin roti a~ezate la rlu. Se mai vad ~i astazi
ruinele acestei case aflate in mijlocul actualului tirg.
Ca ~i el, numero~ii sai 1ii ~i-au constru.it casele lor, situate mai toate
in aceea~i regiune, intre riurile Prahova ~i Provita: la Margineni uncle se
pastreaza pivnita boltita ~i diferite fragmente de piatra sculptata dovedind
existenta unei loggii; la Filipe~tii de Padure unde spatarul Toma i~i avea
« palate mai mari ~i mai desfatate decit toate casele celorlalti Cantacuzini »
~i la Magureni, unde cercetarile au scos la lumina aceea~i tendinta spre
lux semnalata mai sus ~i in ale direr ru.ine pot fi gasite mai toate elementele
constitutive ale stilulu.i brincovenesc de mai tirziu.
Ridicata putin dupa 1660 de Draghid Cantacuzino, fiul mai mare al
postelniculu.i ~i terminata de urma~ul sau Pirvu, casa din Magureni a fest
folosita, timp de aproape un veac ~i jumatate, de familie, pentru ca apoi
darimata de cutremure ~i lasata in parasire sa ajunga cu timpul o ruina .
Prin sapaturile efectuate in 1924 au fest degajate zidurile ~i au putut 6
stabilite planul ~i alcatuirea interioara a nivelelor. Au reie~it astfel formele
unei cladiri considerata ca fiind « de tipul casei feudale turce~ti, cu camerele
grupate in jurul unu.i turn mai inalt», asemanatoare deci celor mai vechi din
Coieni ~i Dobreni care, dupa cum s-a vazut, erau prevazute ~i ele cu turnuri.
Extrem de interesanta trebuie sa 6 fest la origine ~i decoratia interioara.
in mai toate camerele au fest gasite numeroase fragmente de fine stucaturi:
13

slab reHefate, lucrate in tehnica ~i cu motive pur orientale, aurite sau invio-
rate cu diferite culori. Frumoase zugraveli florale lucrate in frescl impodo-
beau peretii. Pina ~i pardoselile din lespezi de piatra ~i din caramizi poli-
gonale ~i patrate contribuiau la alcatuirea unui ansamblu care impresiona
desigur prin luxul ~i bogatia sa.
Ferestrele arcuite in forma de miner de co~ ~i corni~ele formate din
caramizi in sfert de cere convexe ~i concave suprapuse, diferite de vechile
corni~e in zimti, sint identice cu cele ce vor fi folosite in mod constant de
ad inainte in toata epoca ce va urma.
Unele fotografii de la inceputul secolului nostru, precum ~i fragmentele
pastrate pe pereti arata cl ~i la Filipe~ti, Ia palatul postelnicului Constantin
Cantacuzino, existau asemenea chenare in jurul ferestrelor, oroamentate
cu aceea~i £ina stucatura orientala cu motive florale ca ~i la Magureni.
La sfiqitul veacului al XVII-Iea arta stucatorilor luase in Tara Roma-
neasca un mare avint, judecind dupa minunatele panouri de pe fatadele
biseridi Fundeni, ridicata in 1699. Trebuie insa relevat cl modul de tratare
folosit la Fundeni sau la Magureni ~i Filipe~ti, la fel ca ~i la monumentul
lui Brincoveanu din Potlogi, difera mult de celelalte stucaturi contem-
porane, lucrate intr-o maniedi mai greoaie ~i mai puternic reliefata, denotind
influenta occidentaHL Este posibil ca stapinul casei din Filipe~ti, om de
vasta cultura, venit in tara ca barbat matur cu gustul deja format, obi~nuit
cu luxul ~i fastul Seraiului ~i al palatelor din Fanar, sa fi clutat sa-~i creeze
ad un mediu de via1a asemanator. Nu este deci exclus ca me~terul sau
decorator, care s-a dovedit a fi un mare artist, sa fi fost chemat chiar din
Constantinopol uncle va fi avut ocazia sa-l cunoascl.
0 data cu decora\ia in stuc regasim la casa din Filipe~ti acelea~i elemente
de arhitectura paminteana combinate cu anumite aporturi occidentale
venite de peste Carpap, vizibile atit in formele boltilor ~i in prezenta
unei loggii centrale, cit ~i in bosajele (pietrele de col~) din tencuiala, existente
pe fa1ade, inspirate fiira indoiala de arhitectura castelelor din Ardeal.
Vedem a~adar di. inca inainte de inscaunarea lui Bdncoveanu, casele
de 1ara ale Cantacuzinilor faceau ~i ele figura de palat. Para a ie~i din linia
tradi~ionala ~i cu o infap~are exterioara aratind filia1iunea lor directa din
cele anterioare, ele se remarca totu~i printr-o decoratie interioara mai
14
', - - ---
rafinata ~i prio introducerea unor clemente de piatra sculptata, care ne
arata calea pe care vor merge me~terii epocii brincovene~ti.
In Tara Romaneasca, spre deosebire de Moldova, arta lucrarii pietrei
fatuite, dupa stralucita dar scurta ei aparitie la bisericile Manastirii Dealu
~i Manastirii Arge~ului, nu mal este folosita dedt intr-o masura restrinsa
la ancadramentele de u~i ~i ferestre. Sub domnia lui $erban Cantacuzino,
al doilea fiu al postelnicului, piatra incepe sa fie din nou pre~uita dnd
apare la pridvoare sub forma unor coloane octogonale ~i capitele profilate
cu aspect oriental. Din indemnul spatarului Mihal, alt frate al lui Draghici
~i $erban, importanta pietrei ca element component al fa1adelor cre~te ~i
chiar modul de tratare al materialului se schimba ~i devine occidental.
Nota de eclectism ce poate fi constatata la monumentele Cantacuzine~ti,
din cauza acestei incerclri de simbioza intre doua feluri de exprimare
diferite, suprapuse fondului pamintean, nu trebuie sa mire dacl se poe
seama de insa~i viata, temperamentul, cultura ~i averea de care dispuneau
numero~ii membri ai familiei. Atit Constantin Postelnicul crescut la
Constantinopol cit ~i fiii sai Constantin Stolnicul eel mai mare erudit al
tarii sau Mihail Spatarul cu studille facute pare-se la Padova ~i la Viena,
fara a mai pomeni de $erban voievod, erau tot atitea personalita1i in stare
sa-~i indrume me~terii in obtffierea unor realizari dupa gustul lor. Cit
despre posibilitaple lor financiare este suficient a reamioti cl, in cllatoria
facuta de Mihai Spatarul cu mama sa Elina la Ierusalim ~i la muntele Sinai,
ei au putut dispune de o escorta de nu mai putin de 100 de seimeni.
In 1688 incepe lunga domnie a lui Constantin Brincoveanu. Ace~ti
26 de ani de nesperata stabilitate, in comparape cu repetatele schimbari
de domnie ale vrernii ~i in prelungirea celor zece ani cit a stat $erban
Cantacuzino la cirma tarii, reprezinta in ce prive~te dezvoltarea arhitecturii
o perioada de mare inflorire. Dupa cum semnala Nicolae Iorga « .. . nici-
odata boierimea nu se intrecuse atita la facerea de locuinte trainice ~i
frumoase ca in acest moment ~i aceasta va tine pina la sfiqitul domniei
Brincoveanului ». Atunci se observa la m~terii constructori, poate chiar
la cererea aceluia ce facea comanda, o preocupare in amplasarea cladirilor
cuprinse in marile ansambluri care, construite dintr-o data, vadesc acum
o conceptie unitara. In acest fel sint inaltate monumentalele grupari
15.

de la Cotroceoi ~i Hurez, cele mai frumoase ctitorii ale celor doi
voievozi.
Constantin Briocoveaou, cumnat cu ~erban Caotacuzioo, a aditat
in cursu! domoiei sale aceea~i pasiuoe ca ~i Cantacuzioe~tii peotru arta
coostruqiilor, in toate domeoiile ei. Pe lioga oeoumaratele ctitorii religioase
~i o data cu numeroasele cooace ridicate pe mo~iile sale, el a pus sa se
zideasca uo oumlir de case mari care au ~i fast deoumite atunci « palate».
La Bucure~ti a reionoit in 1702 casele familiei aflate la poalele dealului
Mitropoliei llnga Dimbovi~a. Tot in 1702 inlocuie~te la Mogo~oaia vechile
case domne~ti cu palatul destinat fiului sau ~tefao. La Potlogi ridicase in
1698, dupa cum s-a vazut, palatul pentru fiul mai mare Constantin. La
Doice~ti, de asemenea, face in 1706 casa ooua fi.ului sau eel mic Matei,
iar in acela~i an aduce prefaceri vechilor cuqi din Brincoveoi destinate
celui de al doilea fi.u, Raducaou.
Yo sflr~it, in afara granitelor de atunci ale tarii, mai ridici pentru sine
alte doua re~edinte mari la Sirnbata de Sus in Transilvaoia ~i Ia Sao Stefano
lioga Coostantioopol.
Dintre toate numai Potlogi ~i Mogo~oaia se mai pastreaza astazi.
Ambele se preziota sub forma unor constructii in care se regasesc toate
trasaturile caracteristice mentionate in cladirile Cantacuzinilor. Aceea~i
pivoita inalta cu boltile ocupind jumatate din planul parterului, deasupra
careia se gasesc inciperile etajului, acelea~i sclri exterioare cu foi~oare
ie~inde ~i acela~i element al loggiei cu vedere deschisa spre perspectiva
cea mai frumoasa a regiuoii, dau impresia unor construqii in totul asema-
natoare.
0 examinare mai ateota arata insa un vizibil progres in alcituirea mai
clara a planului ~i o importanta crescioda data folosirii elementelor de piatra
sculptata, care vor constitui caracteristica principala a monumeotelor
brincovene~ti. Se mai coostata, mai ales, o perfecta asimilare a tuturor acelot
influente semnalate in cliidirile anterioare, care sint acum, insa, in a~a fel
amplasate ~i impreunate incit nu mai casar ca note discordante, in corpul
lucrarii, ci contribuie Ia crearea unei uoitati de inHtti~are specific munte-
oeasca. Acesta este marele merit ~i de altfel trasatura caracteristidi a me~te­
rilor no~tri din trecut, care atit in Munteoia cit ~i in Moldova au ~tiut,
lfl
,.._........,
de cite ori a fost cazul, sa puna o pecete paminteaoa oriciror influente venite
din afara, sa le incorporeze ~i sa le puna in armonie cu specificul propriei
lor sensibilitati.
Deosebirile fata de casele mai vechi apar mai evidente in special Ia
loggii ~i foi~oare care, prin bogata lor decoratie de piatra sculptata, devin
acum centrele de compozitie ale fatadelor.
Pridvoare deschise existasera ~i pina atunci in vechea arhitecturli
romaneasdL lncepiod cu cele din lemn legate de constructiile de arhitectura
populad ~i pina Ia cele din zid aparute inca inaiotea domniei lui Matei
Basarab Ia biserici, ele erau de mult cunoscute vechilor no~tri me~teri.
Prezenta in fatadele palatclor brincovene~ti a unor asemenea adaosuri
identice ca forma ~i funqiune cu foi~oarele caselor tarane~ti nu constituie
desigur decit o recditare a acestora, dar Ia un nivel de arhitectura superior,
cu elemeotele- arc ~i coloana - dupa modelul pridvoarelor biserice~ti.
Singura loggia apare ca forma noua derivata, desigur, din loggiile intiloite
Ia castclcle din Transilvaoia.
Palatele din Potlogi ~i Mogo~oaia, asemaoatoare ca structud ~i volum
dar realizate, judecind dupa ce se mai poate vedea astazi, cu mijloace
decorative diferite, unul cu accentul pus pe culoare iar celalalt pe piatra
sculptata, au ambele acela~i caracter special de lux ~i bogatie care le d1
un aspect unic, cu totul ie~it din comun. Elc reprezinta punctul culminant
al unei arhitecturi bazate pe experienta acumulata din trecut, maestrit
impletita cu iofluen~ele exterioare importate intre timp. Acelea~i forme
traditionale vor mli continua sa fi : folosite aprolpe un veac, fara insa a
atinge nici pe departe un asemenea nivel artistic.
Mogo~oaia, situata in frumosul sau cadru natural, bine ingrijita ~i
mai u~or accesibila, apare fadi indoiala mai atragatoare ~i mai valoroasa
din toate punctele de vedere. In ochii cunosdHorilor totu~i, prefacerile
suferite care i-au modificat volumul ~i proportiile initiale i-au ~tirbit din
interes. Potlogii, in schimb, daci ~i-a pierdut aproape in intregirne incom-
parabilele sale stucaturi colorate, care o ridicau la oivelul realizarilor
artistice exceptionale, ~i se gase~te acum !ntr-un decor lipsit de ori~ice
frumuse~e, ramine totu~i mai interesant, intrudt mai pastreaza intacta
infa~i~area ~i propoqiile autentice ale monumeotelor epocii.
11

CURTEA BRINCOVBNBAScA DE ALTADATA
Situata in centrul satului Potlogi, la rasp1ntia a doua drumuri merg1od
spre Crovu ~i spre Pitaru, vechea curte domoeasdi este de forma dreptun-
ghiulara, cu laturile de 126 m in fatada ~i 180 m in adincime. Marginita
la nord de apele unui hele~teu, ea este inchisa pe celelalte trei laturi cu un
zid inalt de diramida, pe alocuri darimat. La est, dincolo de incinta, se ga-
sesc ruinele vechiului conac ~i biserica Sf. Dumitru, fosta paradis domnesc.
Astazi intreaga curte este o ograda pustie 1n mijlocul clreia se ridid'i
volumul important al palatului. Inipal, 1nsa, suprafata terenului era impar-
tita 1n trei curti diferite, separate 1ntre ele prin ziduri ~i prin cladiri anexe.
rn fata, cltre ~osea, se gasea curtea de primire, prelungita p1na la fatada
palatului. rn stinga era curtea de Setviciu, CU intrare separata din Strada ~i
despartita de prima printr-un rind de chldiri cu portice, ale caror fundatii
au fost scoase la iveala prin recentele sapaturi arheologice. rn fund, dincolo
de palat se 1ntindea gradina coborind 1n panta lina cltre hele~teu, azi
aproape secat.
Intrarea in curtea principala se face printr-o poarta monumentala
arcuita, construqie de plan patrat boltita 1n calota, incadrata lateral de
incaperile portarului ~i corpului de garda. Deasupra portii ramasa acum
dezvelita, trebuie sa fi existat, desigur, ca ~i la Mogo~oaia ~i Gole~ti, un
foi~or cu acoperi~ inalt in patru ape.
In interiorul curtll, 1n dreapta ~i stinga intrarii ~i alipite cu spatele la
zidul dinspre strada, erau in~irate locuintele personalului, iar 1n coltul
de sud-est se afla cladirea bucltariei care mai exista inca in 1905, clod a
fost darimata.
Palatul, ramas acum izolat in urma disparitiei zidurilor ~i cladirilor
anexe care alcltuiau ansamblul 1ntregii curti, se prezinta ca un volum in
forme simple, de plan dreptunghiular, cu laturile de 32 m lungime ~i
23 m latlme, avind in fata un foi~or a~ezat dezaxat in dreptul intrarii, la
nivelul etajului, ~i in mijlocul fatadei de vest un corp ie~ind legat ca arhitec-
tura de eel principal. Patru sclri exterioare existau initial pe cele patru
laturi ale cladirii, cea principala suind la foi~or fiind singura de piatra,
iar celelalte trei de lema.
18
-
La parter se gase~te, ca ~i la construqiile similare mai vechi, 1nsa
intr-o forma mult mai ordonata, o pivnita mare boltita aflata io ax, pe
jumatate adincita in pam1nt, 1ncadrata in mod simetric de un rind de inca-
peri aflate la nivelul terenului exterior ~i avind o loggie in fatada nordica.
La etaj erau grupate dormitoarele ~i salile de receptie, boltite, av1od in
centru, pe latura nordidi, suprapusa celei de la parter, o a doua loggie
mare, orientata cu vederea spre hele~teu. Un acoperi~ inalt in patru ape,
cu invelitoare de olane, inlocuie~te acum vechiul acoperi~ de ~iodrila.
~i aci, ca ~i in celelalte construqii ale vremii, pivnita mare ~i monu-
mentaHi, constituie una din partile interesante ale cladirii. Ea prezinta,
insa, in ceea ce prive~te sistemul de boltire, o particularitate ce trebuie
subliniata ca fiind o formula noua ~i care va caracteriza, de acum incolo,
toate construqiile brincovene~ti. Este vorba de balta in calota, adidi in
jumatate de sfera. Acest fel de a bolti, care nu cerea cuno~tinte tehnice noi,
fiind de mult folosit de me~terii constructori la bisedci, apare ad la Potlogi
pentru prima oara folosit la pivnita ~i aceasta nu la palatul eel nou, ci la
casele vechi, al dror an de constructie nu se cunoa~te, dar care nu trebuie
sa precede mult anul 1683, dod a fost inaltata biserica vecina.
Preferate boltilor anterioare atit pentru u~urinta construqiei cit, mai
ales, pentru frumoasa lor infati~are, ele au fost folosite in mod constant
de me~terii zidari ai epocii, dind na~tere, ca in vestitele ansambluri din
cuprinsul manastirii Hurez, la opere de mare valoare arhitectonicl.
Pivnita palatului din Potlogi, amplasata in ax ~i aliniata cu una din
laturi spre exterior, ocupa aproape o treime din suprafata cladita. Este o
indipere de forma patrata, cu un stilp masiv de zidarie in centro, legat
cu arce de pila~trii peretilor dimprejur. Pe cele patru spatii patrate astfel
delimitate slot inaltate patru calote pe triunghiuri sferice. Ele nu au insa
profilul simplu obi~nuit, ci un profil frint, balta fiind executata din supra-
punerea a doua calote trasate cu raze ~i centre diferite, una superioara
mai mica a~ezata peste cea inferioara retezata la cre~tet. La mijloc, peste
stilpul central, in spatiul cuprins intre extradosul celor patru cupole ~i
plan~eul etajului, exista o mid ascunzatoare boltita legata cu exteriorul
printr-un tunel, ulterior inchis cu zidarie la capat. rn diutarea averilor
lui Brincoveanu in 1714 trimi~ii sultanului nu au neglijat sa cerceteze
19
 secretele acestei tainite, spargind panoul de inchidere a tunelului, care a
ramas de atunci vizibil.
Pivnita, accesibila printr-o scad situata in coltul de sud-est al cladirii,
pe uncle erau coborite butoaiele, este luminata prin patru ferestre inchise
cu traforuri de piatra. Loggia scunda de la parter are patru arcade sprijinite
pe coloane rotunde de zid, prevazute cu capitele de piatra simplu profilate.
Intreg acest parter, de 4,50 m inaltime fata de teren, formeaza soclul
deasupra diruia este inaltat etajul inalt de 6 m, care cuprinde incaperile
locuibile ale cladirii. ~i aci se constata, ca ~i Ia catul inferior, aceea~i preo-
cupare de ordonare a planului, vizibila in gruparea incaperilor.
Intrarea principala se face din foi~orul de pe latura sudica, printr-o
u~a deasupra direia este fixata pisania de piatra. Se patrunde intr-o sala
prelunga ce desparte cladirea in doua patti de marime inegala. Cele trei
camere din dreapta, in~irate pe latura dinspre est ~i un coridor de serviciu
cu acces direct spre exterior printr-o scad secundara, at reprezenta, dupa
cit se pare, apartamentul separat al doamnei. In stinga, ocupind centrul
fatadei spre curtea de intrare, este marele salon de primire.
1n cele doua colturi ale fatadei de vest se afla cite o camera, care ar
putea sa fi fost camera de lucru ~i dormitorul domnului. Intre ele se
gase~te o alta sala mare, poate sala de mese, prelungita spre exterior cu
acel corp ie~ind, mentionat mai sus. Cu nivelul pardoselli mai inalt
decit al celorlalte incaperi ~i cu peretii strapun~i de ferestre, acest
corp avea ~i el acces separat, printr-o scara exterioarii ce cobora in
gradina.
0 loggie mare, cu coloane ~i capitele de piatra sculptate, a~ezate pe un
parapet de zidarie plina ~i copertina din lespezi de piatra, se sprijina pe
coloanele masive de zid ale loggiei de la parter ~i ocupa, la fel ca ~i Ia
Mogo~oaia, partea centrala a fatadei, opusa intrarii principale. Ea este
incadrata de doua dimarute cu boltile prelungite in sus prin turnulete
lanternouri de aerisire, a~a-zisele « umblatoare», dupa denumirea lor de
atunci.
In mijlocul cladirii, incoojurata de inciiperile descrise ~i lumioata de
doua ferestre a~ezate foarte sus, in peretele din fund al loggiei, este camera
de forma patrata a chelarului.
20
Aci erau strinse ~i pastrate, in lipsa stapinilor casei, nu numai « haine,
~ei, spade, pistoale ~i arm uri», a~a cum ne sint enumerate de Paul de Alep
intr-una din descrierile sale, dar ~i, desigur, inchise in lazi ferecate, covoa-
rele, rufaria, icoanele ~i argintaria ce trebuie sa fi alcatuit inventarul acestor
bogate gospodarii.
Toate camerele etajului, inalte ~i bine luminate prin ferestre mari, arcuite
in partea superioara, erau acoperite de bolti manastire§ti cu lunete, asemenea
celor folosite, in mod curent, inca de Ia inceputul veacului. In salile mai
importante na~terile boltilor erau sprijinite pe console de piatra sculptata.
La fel ca ~i la casele cantacuzine~ti, stucatura era ~i aici intrebuintata din
plio la decoratia interioara a peretiJor impartltJ, prin bagete, in panouri
decorate cu motive florale de o exceptionala finete in executie.
Pardoselile erau, dupa cum se obi~nuia atuoci, din caramida a~ezata
pe lat.
Fatadele palatului, tencuite in intregirne, sint despart!te in doua parti
egale, priotr-un briu median 9i sint marginite sub strea~ina de o corni~a
bogat profilata. In afara de elementele de piatra sculptata ale coloanelor
~i balustradelor de la foi9or ~i loggie, fatadele mai aveau o bogata ornamen-
tatie de stucaturi policrome, limitate Ia dteva zone restrinse ale etajului
aldtuind un foarte interesant sistem decorativ.
Fiecare colt al cladirii era subliniat, pe ambele laturi, prin cite un pilastru
alcatuit dintr-o retea de impletituri cu motive vegetale executate in stuc,
slab scoase in relief din cimpul tencuielli, colorate in albastru sau negru
~i cooturate cu o banda ro~ie. Ferestrele ~i u~ile erau incadrate toate cu un
chenar de stucaturi similare, incununate in partea superioara cu un fronton
central ~i fleuroane la colturi, formate din aceea~i bogata impletitura
vegetala ~i florala colorata, completate cu motive decorative pictate de
jur imprejur cu ro~u ~i negru, de-a lungul glafurilor, sprijinite pe solbancuri
profilate.
Briul de sub corni~a, impodobit cu solzi reliefati, era incadrat cu
o friza de stucaturi colorate, iar profilele corni~ei erau decorate cu
pictura.
Contrastul rezultat din prezenta acestor dteva zone colorate, in dmpul
neted ~i alb al fatadelor tencuite, trebuie sa fi fost de mare efect. Din
21
pacate, astazi toate acestea s-au pierdut, iar pu~inele fragmente de stucaturi
inca pastrate, aproape complet decolorate, nu ne mai pot reda dedt in
prea pu~ina masura o imagine asupra infat-i~arii din trecut.
Foi~orul intrarii ~i corpul ie~ind de pe latura de vest slot a~ezate pe
un soclu de zidarie plina la parter, legat in pir~ile laterale de corpul principal
prin cite o arcada sprijinita de perete.
In ce prive~te construct-ia, principalul material folosit Ia bolt-i ~i la
ziduri este diramida de foarte buna calitate ~i bine arsa de format 29 X 14 X
4,5 em, zidita, dupa tehnica vrernii, cu mortar din var, cu rosturi mari
de 3,5 em, in ziduri pina la 80 em grosime. Piatra intrebuintata ca element
decorativ la coloane, console, parapete ~i placi traforate este de natura
calcaroasa ~i pare a .fi de la Albe~ti, linga Cimpulung. Plan9eele deasupra
incaperilor parterului erau construite din grinzi exceptional de groase,
din stejar masiv de 30 X 35 em seqiune, a9ezate Ia intervale dese. Deasupra
acestora era o podina din dulapi foarte lati, pu~i de-a curmezi~ul, din stejar,
ciopliti de barda ~i faltuiti, care sust-ineau umplutura de pamint, formind
stratul suport al pardoselii de didmida. Grija deosebita in executie se
constata din felul cum erau montate grinzile, care, pentru a nu fi in direct
contact cu mortarul din zidarie, aveau capetele rezemate in gaud anume
amenajate, clptu~ite cu cldmizi a~ezate pe lat.
Toata portiunea centrala deasupra pivnitei are a~ternuta, peste extra-
dosul boltllor, o umplutura izolanta de carbune de lemn, in grosime de
aproape 1 m, dupa obiceiul curent al epocii. Cite o dubla centura din
grinzi de lemn inecate in interiorul zidului strabate peretu in lungul lor,
la diferite nivele ale cladirii, formind astfel o intreaga retea menita sa
asigure o presiune uniforma ~i o mai buna legatura a zidariei. Acest vechi
procedeu de construqie, mo~tenit de la me9terii bizantini §i foarte raspindit
in arhitectura noastra. din trecut, se gase9te aci folosit din plin, el aparind,
intr-a sect-iune verticala a peretelui, la ~apte nivele diferite.
Ferestrele 9i u9ile arcuite dupa traseul « in miner de co9 », caracteristic
epocii, aveau tocuri grele din lemn de stejar, prinse in 9anturi anume
prevazute in zidarie, ce alcatuiau o rama dreptunghlulara, completata
in partea de sus cu un timpan de zidarie, pentru inchlderea golului dintre
rama 9i arc.
22
Decoratia interioara ~i exterioara, dupa cum s-a mai spus, formeaza
partea cea mai interesanta a cladirii.
Piatra sculptata este folosita la Potlogi la fel ca ~i la Mogo9oaia, Ia
loggie ~i la foi~or. Din tot ansamblul ce se vede insa astazi, numai o
mica parte este autentica. In prirnul rind trebuie semnalata pisania din
foi~or, incastrata in perete, deasupra u~ii de intrare. De forma dreptun-
ghlulara ea cuprinde un cimp central cu inscriptia ~i un medalion cu sterna
Tarii Romane~ti prinsa intr-un chenar floral, cu cite un cap de inger la
mijlocul .fiecarei laturi. Aceasta pisanie, scoasa de mult din locul ei, a fast
expusa Ia Bucure~ti, in fostul Palat al artelor din Parcul Libertat-ii ~i apoi
a disparut. Abia de curind, in cursul lucrarilor de restaurare, i s-a dat
intimplator de urma ~i a putut .fi remontata pe vechlulloc.
Tot autentice sint 9i cele doua capitele-console fixate in peretele foi~o­
rului, toate celelalte piese fiind noi. Capitelele bogat sculptate cu acante
9i volute, in stilul compozit folosit de me9terii lui Brincoveanu, precum 9i
fusurile ~i bazele respective, sint copii dupa coloanele vechl de Ia Potlogi
montate, in 1860, in fatada de nord a palatului de la Mogo~oaia, cu ocazia
unor lucrari de restaurare. Balustradele cu panouri traforate 9i piedestalele
sculptate ale coloanelor sint replici dupa modelele de Ia Mogo§oaia. S-au
mai pastrat ca piese autentice numai capitelul-consola cu profile liniare
simple, aflat la capatul dinspre est al porticului de la parter, 9i o bucata din
copertina balustradei loggiei de la etaj. In muzeul de la Urlat-i mai exista
de asemenea un capitel din colonada etajului 9i trei console de bol~i, care
au fost luate 9i ele ca model, in reconstituirea prevazuta.
In sfiqit o ultima piesa se gase9te in fatada de vest sub forma unui
capitel-consola la parter, mardnd pornirea arcadei de legatura intre corpul
iqind ~i corpul central al cHidirii.
Toata aceasta sculptura in piatra poarta pecetea stilului zis brinco-
venesc de origine clasica, caracterizat prin reliefe accentuate 9i puternice,
contraste de umbra 9i lumina, atit de mult diferite de sculptura orientala
sau gotica degenerata, folosita pina atunci, §i vade9te aportul unui me9ter
strain. Dat .fiind insa numarul foarte mare de asemenea sculpturi ce foarte
curind apar raspindite in toata ~ara, este sigur ca me9terii pietrari locali
§i-au insu9it de indata aceste forme noi 9i au reu§it, ca la Stavropoleos spre
23

exemplu, realizari cu nimic mai prejos decit modelul ini~ial. in sprijinul
presupunerii poate fi citat ~i secretarul lui Brincoveanu, Del Chiaro, care
scrie: « Valahli ... deprind u~or tot ce vad ~i nu e lucrare manuala pe
care sa n-o imite, fie de moda turceasca fie dupa obiceiul nostru venetian».
Stucaturile care decoreaza peretii interiori ~i exteriori in schimb
siot de vadita factura orientala ~i se aseamaoa atit de mult cu cele
existente la casele cantacuzin~ti din Filipe~ti ~i \.fagureni ~i Ia
fatadele bisericii spatarului Ivlihai Cantacuzino din Fundeni, incit este
foarte posibil, dupa cum s-a ~i spus, sa fi fost executate toate de aceea~i
mina de artist.
in interior, in toate camerele mai importante, pere\ii erau impiiftiti
in trei zone suprapuse. Partea inferioara cu tencuiala neteda forma un
soclu ridicat pina Ia inaltimea parapetelor ferestrelor ~i era imbracata,
probabil, cu stofe scumpe de matase sau brocard. Zona centrala, cuprin-
zind ~i golurile u~ilor ~i ferestrelor ~i limitata in partea superio:ua de nivelul
na~terii boltilor, era impaqita intr-o alternan~a de panouri ~i ancadramente
prin baghete subtiri profilate. Fiecare panou i5i avea motive decorative
diferite, de aspect oriental, asemanatoare artei persane, fin executate in
stuc, iar ancadramentele erau ~i ele acoperite cu o intreaga rete.1. de stucaturi
delicate, cu ghirlande florale ~i vegetale. Zona superioara era impartita ~i
ea intr-o succesiune de panouri semirotunde, incadrate in lunetele boltilor
~i despaqite intre ele prin console de piatra sculptata.
intreaga stucatura, de o perfeqie ~i o delicateta in executie demna de
admirat, nu mal poate fi apreciata astazi dedt prin dteva fragmente pastrate,
pe alocuri, in cele trei incaperi, de pe latura de sud ~i cea din col~ul de
nord-vest. Aici se mai pastreaza, in luneta centrala de pe latura nordicl,
partea inferioad'i a unui pan0u cu urme de pictura, in care se recunosc
picioarele a trei personaje. Acesta ar fi tabloul ctitorilor Constantin Voda,
Maria doamna ~i Constantin copilul, Ia mijloc.
Casa vcche. Pe latura de rasarit a incintei palatului, in cuprinsul curtii
bisericii vecine, se gasesc ruinele casei mai vechi. Nu se cunoa~te data
dnd a fost construita, insa ea trebuie sa fi existat inca dinainte de 1683,
an in care a fost ioaltata biserica. Prin urmare, in acei 16 ani care s-au
2-l
-
scurs pina Ia data terminarii noului palat, aci a locuit Constantin Brinco-
veanu, ori de cite ori s-a oprit Ia Potlogi.
Mult mai midi dedt cea noua, casa veche era cladita in acela~i fel, cu
un etaj a~ezat peste soclul cuprinzind boltile pivnitei, situata in partea de
est a cladirii.
Acum nu se mal pastreaza decit pivni~a care, avind planul patrat cu
stilp Ia mijloc ~i patru calote sprijinite pe arce dublouri, cste identica, dar
la dimensiuni mai mici, cu cea a palatului. Dat fiind anulla care a fost
construita, s-ar parea d ar fi eel mai vechi exemplu de pivnita boltita
in acest fel. La etaj, pe platforma actuala, acoperita cu iarba, nu se mai
poate recunoa~te nimic din distributia interioara a iodiperilor.
Sapaturile arheologice in curs vor aduce, desigur, ~i aci, lamuriri
suplimentare asupra vechimii. ~i formelor exacte ale construc~iei.
Bucataria- care ocupa ca ~i la Mogo~oaia, col~ul din dreapta curtii
de intrare - cste complet darimata ~i nu mai pastreaza decit temellile
ingropate in pamint. Dintr-o fotografie mai veche, facuta inainte de dati-
mare, se vede ca a fost ~i ea, la fel ca cele indi pastrate la Mogo~oaia ~i la
manastirea Ilurez, o cliidire monumentala.
De plan patrat, avea probabil aceea~i boltire, cu un sistem de arce ~i
trompe etajate, care fac trecerea de Ia planul patrat al incaperii Ia planul
octagonal, terminate in partea superioara cu un turoule~ octagonal prevazut
cu ferestre, avind oficiul de co~ pentru fum. Patru co~uri suplimentare mai
mici a~ezate in cele patru col~uri peste trompe activau evacuarea fumului.
Este pacat ca, prin darimarea buciitariei, a disparut unul din elementele
care ar fi putut cvoca mai bine activitatea gospodarcascii desfii~urata in
cadrul palatului, in zilele de prezen~a a voievodului la re~edinta sa.
Gradina era cadrul care completa spatiul in jurul ~i in fa~a palatului
pina la hele~teu. Pentru a ne putea da seama de fclul in care ariita aceasta
gradina in vremea lui Brincoveanu, in !ipsa oricaror urme existente in
curtea de la Potlogi de astazi, trebuie sa ne indrcptam iarii~i ciitre cele
scrise de cronicarii timpului. Del Chiaro, descriind palatul brincovenesc din
Bucure~ti, spune cii: « Griidina e de toata frumusetea, are forma patrata
in stil italian. in mijlocul ei Constantin Brincoveanu cladise un foi~or
uncle lua prinzul ~i i~i facea siesta dupa masa in mijlocul straturilor de flori ».
25
 Radu Greceanu, cronicarul, pomene§te ~i el de un pavilion similar,
ridicat de Brincoveanu in gradinile curtilor domne~ti din T1rgovi~te:
« S-au ispravit foi~orul eel boltit in gradina domneascl . . . §i de alte
podoabe 1-au infrumusetat, cum se §i vede di e foarte ciudat», ale dirui
temelii au fost de curind descoperite.
Este foarte probabil ca ~i la Potlogi sa £i existat in gradina un
asemenea foi§or §i poate di, prin sapaturi, vor putea £i §i aci gasite
urmele sale.
Biserica, purtind hramul Sf. Durnitru, a fost inaltata de Constantin
Brincoveanu inainte de ridicarea sa la domnie ~i inainte de construirea
palatului, ca paradis al caselor mai vechi alaturate, in 1683, dupa cum scrie
in pisania de piatra aflata deasupra U§ii de intrare: « Aceasta ... biserica
este zidita ~i inaltata din temelie . . . de Constantin Brincoveanu vel
spatar . . . care s-au inceput §i s-au savir§it in zilele luminatului domn Io
$erban Cantacuzino Basarab Voevod Septembrie leat 1683».
0 alta inscriptie, zugravita in interior, arata d, in 1904, a fost refacuta
turla pantocratorului ~i toata pictura interioara. In sfir§it, printr-o a
treia inscriptie aflam cl in 1945 a fost curatat §i refacut tabloul ctitorilor
ascuns sub tencuiala restaurarii precedente, clod a fost cioclnita ~i acope-
rita vechea pictura.
In situatia de astazi, partea inferioara a personajelor din tablou, rcpre-
zentind pe voievod §i pe fill sai, este cea autentica, iar partea superioara,
cu figurile lor, este o copie realizata de pictorul Blendea, dupa acelea§i
personaje din biserica de la Mogo§oaia.
Cladirea, de tipul dreptunghiular asemanator cu Biserica Doamnei din
Bucure§ti, ridicata de $erban Cantacuzino in acela§i an, sau cu cea din
Mogo§oaia din 1688 (insa fara pridvor), are pronaos, naos §i altar, §i mai
are un turnulet exterior alipit fatadei de nord. Pridvorul pe coloane de zid
a~ezat in fata intrarii este un adaos modern, din 1904.
Peste acoperi~ul actual, prevazut cu un fronton improvizat in fatada
vesticl, se inalta doua turle de lem.n invelite cu tabla a~ezate pe haze cubice
foarte mari, din care cea de peste pronaos este de zid §i formeaza, impreuna
cu turnuletul exterior al sdrii, postamentul vechii clopotnite disparute.
26
Yn cazul ca §i cealalta baza ascunsa sub captu~eala sa de tabla se va dovedi
a £i de zid, va reie§i eli biserica a fost ini~ial cu doua turle. Este mai probabil
insa cl oaosul, la fel ca ~i la exemplele citate mai sus - Biserica D oamnei
§i Mogo~oaia- era boltit cu o calota inchisa care, cu ocazia lucrarilor
din 1904, a fost strapunsa pentru inaltarea turlei de lemn a « pantocratului »,
mentionata in inscriptie.
0 data cu modernizarile suferite atunci a fost darimat §i peretele dintre
naos ~i pronaos cu arcade pe stilpi, ce trebuie sa fi existat acolo in locul
actualului arc deschis pentru marirea spatiului interior.
Fatadele tencuite slot incadrate de un soclu simplu neprofilat ~i o
corni§a moderna. Ympart.ite in doua de un briu median, ele sint decorate cu
obi~ouita retea de ciubuce, scoasa in relief, care formeaza un §ir de panouri
mari dreptunghiulare intre soclu ~i briu ~i un rind de panouri semicirculare
mai mid- cite doua pentru un singur panou inferior- a~ezate peste brlu.
Din corni~a veche, care se gasea probabil sub cea actuaBi, nu se mai
pastreaza decit portlunea din jurul turnuletului sclrii, sub forma unui
dublu rind de dramizi in zimtl. Desigur d ~i in rest, 1a bazele turlelor ~i
la corpul bisericii, trebuie sa £i fost o corni~a de acest gen, dar cu trei rind uri
de zimti, dupa modelul obi~nuit pina in epoca brincoveneascl.
Cu toate prefacerile suferite, care i-au schimbat infati~area, biserica
ar putea u~or £i readusa in vechile forme, cu exceptia, fire~te, a turnului
clopotnita disparut. Alaturi de palat, de ziduri, de ruinele casei vechi ~i
cladirile anexe, ea s-ar reintegra astfel in componenta ansamblului brin-
covenesc restaurat.
RESTAURAREA PALATULUI
Pina acum zece ani palatul, lasat atita vreme in parasire, mutilat ~i
partial distrus, ajunsese un masiv inform de zidarie. De~i ocrotit, prin
interventia statului, de alte darimari in continuare, in lipsa unui acoperamint
de protectie era amenintat cu disparitia.
De aceea, hotarirea organelor locale de stat de a initia o restaurare
integrala a venit tocmai la timp pentru salvarea monumentului, inainte de
pierderea celor citeva elemente, inca pastrate.
27
 Din rapoartele £acute atunci situatia construqiei se prezenta astfel :
« Palatul pastreaza numai zidurile partial darimate in partea superioara.
Boltile ramase descoperite ~i expuse de ani de zile sub ploaie ~i zapada
s-au naruit in intregime.
Au disparut acoperi~ul, plan~eele ~i sclrile exterioare cu palierele lor,
grinzile de legatura din grosimea zidariei, precum ~i tocurile ~i timplaria
u~ilor ~i ferestrelor. Loggia, foi~orul ~i corpul ie~ind din fa~ada vest sint
darimate, iar toate elementele de piatra la coloane, console, parapete ~i
trafoare au fost smulse din locullor ~i nu mai exista. Tencuielile exterioare
~i intcrioare de asemenea au disparut ~i ele aproape in intregime, pastrin-
du-se doar pe alocuri fragmente din bogata stucatura, cu slabe urme de
culori albite de soare ~i de ploi.
Anexele gospodare~ti, grajdurile, bucltaria sint toate dadmate. Numai
poarta de intrare, pe jumatate ruinata, ~i o parte din zidul de imprejmuire
mai marginesc o curte pus tie, Bira urme de plantatii. »
Se putea crede, data fiind starea in care ajunsese monumentul, ca o
iocercare de restaurare in vechlle forme nu mai putea fi ob~outa. ~i totu~i
impozantul volum de zidarie ruinata, aflat in mijlocul curtii, mai pastra
inca destule elemente, vizibile sau ascunse, care au facut posibila realizarea
scopului urmarit.
Criterille care au calauzit opera de restaurare au cuprins cercetarea
atenta a ruinelor pentru descoperirea tuturor acestor elemente, precum
~i examioarea ~i rezolvarea problemelor puse de cele doua categorii de
lucrari intilnite de obicei in asemenea cazuri, unele legate de consolidarea
~i completarea paqilor existente, iar celelalte privind reconstituirea for-
melor total disparute.
Cit despre materiale, a fost socotita oportuna adoptarea noilor metode
de construqie rezultate din progresele tehnicii moderne, limitata insa Ia
structura interna ~i la par~e neaparente ale cladirii. De aceea, betooul
armat a fost folosit din plio in consolidarile ~i refacerile necesare. Astfel,
umplerea caoalelor fostelor grinzi de legatura din grosimea zidariei ramase
goale de pe urma putrezirii lemnului, ca ~i consolidarea zidurilor prio
ceotura a~ezata in paqile superioare sub ~arpanta, au fost executate cu
acest material. In refacerea boltilor pentru u~uriota execu~ei ~i pentru
28
asigurarea unei mai bune rezistente la cutremur decit a boltilor de clramida,
prabu~ite, s-a folosit tot betonul armat, satisfacindu-se astfel, totodata,
~i dezideratele unei restaurari ~tiin~fice, prin diferentierea materialului
dintre partile vechl, autentice, ~i cele noi.
Chiar ~i plan~eele peste parter - exceptind spatiul central de peste
boltile pivni~ei, care trebuiau refacute cu grinzi de stejar aparente, la fel
cu cele disparute, pentru a pastra caracterul arhitecturii vechl - au trebuit
din pacate sa fie executate cu grinzi de beton armat, in !ipsa lemnului
necesar, de dimensiuoi exceptional de mari. Grinzile au fost insa astfel
dimensionate incit sa poata fi imbracate ln sdnduri de stejar.
Problemele de completari ~i reconstituiri au fost lamurite prin sondaje
~i sapaturi, prin analizarea urmelor ~i fragmentelor ramase pe loc sau
transportate intr-alta parte ~i prin studiul publicatiilor de specialitate ~i
descrierilor facute de cronicari sau calatori straini care au vazut, Ia timpul
lor, palatul. Iar acolo unde nus-a mai gasit nimic s-au folosit, prin analogie,
elemente similare, din alte monumente ale epocii.
In acest fel a fost reconstituit foi~orul intrarii cu scara de piatra, ale
dirui forme ~i dimensiuni au putut fi determinate dupa cele doua capitele-
console laterale, pastrate sub corni~a, ~i dupa fundatiile aparute in pamint
in urma efectuarii sapaturilor, care au aratat cotele exacte in plan ~i implicit
numarul arcadelor ~i coloanelor sale. Pentru elementele de piatra, au fost
luate ca model coloanele aflate in fatada de nord a palatului de la Mogo~oaia,
uncle se ~tie d au fost montate coloane aduse de la Potlogi. Balustradele,
insa, ramasesera sub semnul intrebarii, singurul indiciu mod o fotografie
a unor fragmente de traforuri de piatra, nelocalizate, gasite in sapaturi
mai vechi, asemanatoare cu motivele celor de la Mogo~oaia. Pe baza
acestei asemanari, la balustradele foi~orului au fost reproduse modelele
de la Mogo~oaia. Pentru scara, insa, documentatia nefiind convingatoare,
parapetele s-au executat din placi de piatri'i pline, in felul scarilor de Ia
foi~oarele manastirii Ilurez. I
La inceputul cercetarilor loggia nu mai exista, iar in locul ei se gasea
o bre~a mare, adinc intrata in volumul cladirii. ~i aci insa, la fel ca ~i la I
foi~or, urmele ramase au condus Ia o refacere integrala. La parter coloanele
de margine cu capitelele lor profilate de piatra inca incastrate in zidarie,
29
precum ~i existen~a intregului panou adincit in perete care delimita peri-
metrul porticului, au fost suficiente pentru a determina forma, numarul
~i dimensiunea arcadelor. La etaj, de asemenea, urmele imprimate in zid
ale unor fusuri de coloane de piatra, gaurile tiran~ilor de lemn indicind
nivelul na~terii arcelor, pozi~a coloanelor suprapuse celor de jos, precum
~i regasirea la muzeul din Urlati a unui capitel provenit de Ia Potlogi, au
dat toate lamuririle necesare. Numai formele trilobate care au fost date
arcadelor, repetate prin analogie dupa cele de la foi~orul Mogo~oaiei,
ar putea da na~tere Ia oarecari obiec~uni, de~i prezenta lor la alte mono-
mente briocovene~ti le justifica folosirea.
Balustrada a fost refacuta din zidarie plina, cu o copertina de piatra
sculptata pe muchia vazuta, intocmai ca bucata autentidi gasita, dupa
indepartarea molozului, pe pardoseala parterului.
Mai anevoioasa a fost stabilirea vechilor forme ale corpului ie~ind din
fatada vestica. FundatiiJe scoase la iveala prin sapaturi ~i probele vizibile
in zidarie, aratind o intrerupere ~i o intoarcere spre exterior a corni~ei
~i bdului pe largimea sa, i-au putut preciza dimensiunile in plan, inal~imea
~i, in genere, volumul. Gaurile grinzilor plan~eului au aratat, de asemenea,
un nivel de pardoseala la etaj, mai inalt dedt nivelul general interior.
Legatura prin arcade, ca ~i la foi~or, intre intreg acest corp cu cladirea
principala a fost ~i ea determinata printr-un capitel-consola ~i o amorsa
de arc aflate la jonqiunea nord. In sfiqit urechile pereplor laterali de nord
~i sud, cu urme de glafuri de ferestre la etaj, au dovedit d nu putea fi
vorba ad de un foi~or ci de o camera inchisa cu ferestre. Cu toate aceste
numeroase indicii, nu a fost totu~i posibil a se afla nici numarul de ferestre
la etaj nici numarul arcadelor de la parter, pe cele trei laturi disparute,
astfel di restaurarea acestui corp a fost facuta cu oarecare aproxima~e.
Din cele patru sdri exterioare ini~iale, disparute in decursul anilor,
astazi nu mai sint dedt doua ~i ele refacute cu ocazia restaurarii: cea prin-
cipaHi, aflata in fata intrarii cu treptele intoarse pe doua din laturile foi~o­
rului, era singura de piatra, cu aspect monumental ~i bine incadrata in
arhitectura fatadei; cealalta, pe latura esticl, de~i amplasata pe locul celei
vechi de lemn, este executata acum din beton armat pe soclu de zidarie,
pentru a fi mai rezistenta.
30
Scara alipita corpului ie~ind in col~ de nord-vest de altfel, cu urmele
vangului alipit- nu incastrat peretelui - ~i lipsita de funda;ie, pare sa
fi fost un adaus ulterior. A patra scara, care cobora din loggie direct in
gradina, la fel ca ~i initialla Mogo~oaia, era amplasata, dupa cum o dove-
de~te vechea funda~e, chiar in fata uneia din arcade. Ea nu a mai fost
refacuta, in lipsa unei cit de mid indicatll asupra infati~arii ei, precum ~i
pentru a nu ~tirbi frumosul aspect unitar al colonadelor etajate ale loggiei.
Corni~a, cu profilele de tencuiala pastrate numai in partea inferioara,
a fost completata cu o profilatura de epodi, inscrisa in spa~ul indicat de
rindurile de clramida din partea superioara aflate inca, pe alocuri, in
perimetrul cladirii. 0 nota de fantezie in cadrul acestei opere de restaurare
o formeaza turnule~ele lanternouri ridicate pe acoperi~, deasupra micilor
inclperi ce incadreaza loggia. ln lipsa vreunei dovezi precise, ele au fost
facutc, in intregime, in forma turnule~elor horourilor de la budWiriile
manastirilor Hurez ~i Antim.
Alaturi de reintregirea formelor de arhitecturli a elementelor de piatra
sculptata disparute s-a pus ~i problema refacerii decora~ei in stucatura,
din interior, care dadea aces tor « prea iscusite ~i frumoase case» un caracter
cu totul deosebit in arhitectura civila a timpului.
0 asemeoea incercare, insa, de refacere a acestor delicate ~i fine stucaturi
cu motive atit de variate, a fost socotita ca nerealizabila, data fiind tehnica
lor cu totul spedala ~i ~d seama de posibilitaple reale de executie
actuale. De aceea, doar traseulliniar al baghetelor a fost reintregit, pentru
a reda imaginea ansamblului decorativ al pereplor, elementele florale ~i
vegetale din ancadramente ~i panouri urmind a fi men;inute in starea lor
fragmentara, intr-o prezentare muzeistidi, prinse in dmpul tencuielli
refacute.
Cele dteva fragmente conservate la pila~trii de col; din fa;ada vesticl,
la etaj, au fost de asemenea pastrate ~i inglobate in noul strat de
tencuiala.
ln acest fel s-a reaHzat o restaurare corecta, in cadrul principiilor ~tiin­
~fice azi stabilite. ~i totu~i, in fata aspectului simplu ~i rece al fatadelor de
astazi, care, exceptind decorul sculptural, nu se mai deosebe~te cu nimic
de eel al oricarei alte cladiri obi~nuite, nu ne putem impiedica de a regreta
31
ca nu s-a putut reface in intregime, acea imbracaminte festiva de stucatura
originara.
Restaurarea fiind intrerupta inainte de sflqit, monumentul va face
obiectul unor noi cercetari. De altfel prin grija Academiei Republicii
Socialistc Romania s-a ~i initiat o campanie de sapaturi arheologice pentru
scoaterea de sub pamint a fundatiilor zidurilor disparute, in vederea
terminarii restaurarii.
Extinderea in viitor a lucrarii Ia intregul ansamblu, dincolo de obiectivul
restdns al cladirii izolate, este negre~it calca ce va trebui urmata, cad opera
de restaurare nu va putea fi socotita terminata dccit atunci cind va fi creat,
din nou, ~i cadrul menit sa refadi legatura monumentului cu spatiul incon-
jurator, punindu-1 astfel din nou in adevarata sa valoare.
De aceea, in aceasta a doua etapa urmeaza a fi reexaminata problem'l
ingradirii, prin eventuale completari cu zicHirie sau garduri vii, a vechilor
ziduri de caramida ruinate ~i de asemenea studiata amenajarea cuqilor din
fa~a, prin evidentierea fundatulor dezvelite prin sapaturi arheologice;
o importan\11. speciala va trebui data gradinii, uncle se ccr neaparat plantatii.
Tlele~teul va trcbui sa fie ~i el curatat ~i lngrijit.
$i, in sfir~it, pcntru a intregi ambianta din trecut a a~ezarii, nu trebuie
Hisatc de o parte nici consolidarea prin lucrari de proteqie a ruinelor caselor
vcchi ~i nici restaurarea bisericii vecine, fost paradis al cuqii, care rnai
pastreaza sub tencuieli toate elementele necesare.
Atunci pe drept cuvint se va putea spune cl Ia Potlogi- ca ~i Ia
Mogo~oaia - se afla o curtc brincoveneasca dlreia i s-au redat aspectul,
hogatia ~i decoratia initiala.
INCJIEinRE
Prin vizitarea celor doua palate restaurate, oricine i~i va putea forma
o idee clara asupra locuintelor lui Brincoveanu. fn acest cadru, in mare
parte refacut, cu ajutorul celor scrise de secretarul sau Del Chiaro ~ i cu
pu\ina imaginatie in plus, se vor putea evoca chiar ~i citcva clipe din felul
de viata al voievodului, acolo.
32
0 prima imagine ar fi momentul sosirii. Intrarea pe sub poarta cu
tot alaiul ~i descalecatul in fata scarii principale, a foi~orului, dupa un
drum lung facut in bataia soarelui, cu nori de praf imprejur, este atit de
sugestiv evocata de secretarul domnului: « Boierii umbHi calari iar Ia
intrarea in curtea palatului descaleca ~i inainte de a sui scara cuqii i~i
scot ghetele punind in picioare papuci».
Urmeaza suitul treptelor de piatra, oftatul de u~urare la intrare in casa
racoroasa, dupa ar~ita de afara, scuturatul de praf ~i spalatul miinilor ~i
apoi a~ezatul Ia masa: «La masa domnitorului, toasturile sint insotite
mereu de sloboziri de tunuri ~i salve de pu~ti, apoi muzica - trimbite,
to be ~i timbale», a flam, mai departe, din acelea~i insemnari.
Dar pentru viziunea completa a vietii duse atunci, aceste imagini
voioase ~i placute se estompeaza ~i sint intunecate de altele. Uciderea
bunicului Preda Brincoveanu Ia Tirgovi~te, macelarirea lui Papa Brin-
coveanu-tatal Ia Bucure~ti, in timpul rascoalei seirnenilor (1655) ~i deca-
pitarea voievodului cu toti urma~ii sai, la Constantinopol, arata ~i nesi-
guranta zilei de miine de care trebuiau sa se teama, atunci, puternicii
zilei. Cici dupa cum scria in mod atit de plastic Del Chiaro, in 1718, dupa
reintoarcerea sa Ia Venetia, «Moldova ~i Valahia trebuesc privite ca doua
corabii pe o mare furtunoasa uncle rare ori se bucura cineva de lini~te
~i odihn:l».
fn starea in care se gase~te acum, curtea domneasca din Potlogi nu are
inca acel cadru necesar pentru a-i reda maretia ~i valoarea artistica. Atunci
insa cind restaurarea complet terminata va fi in masura sa creeze, din nou,
ambianta din trecut, Potlogii vor deveni, des.igur, un punct de atractie la fel
de insemnat ca ~i Mogo~oaia pentru cunoa~terea monumentelor brinco-
vene~ti. Jar in ce prive~te valoarea ~a ca document, se poate afirma, dupa
cum s-a aratat, ca este chiar superioara Mogo~oaiei, a drei arhitectura a
suferit mai multe transformari.
:i3
 SCURTA BIBLIOGRAFlE

• • • - Istoria Romtiniei, vol. III, Bucurc~ti, 1964

R ad u v c I I o go fat G r e c e an u - Viofa lui Coniiantin Vodo Brincovt(//111, cu note ~i
anexe de St. Greceanu
An t on - Maria De I Chiaro - R evolufiile Vala/Jid, cditia S. Criss-Cristian, la~i, 1929
V . D r 1i g h i c e a n u - Curfi/e domlztfli brincovenqti, in Bulctinul Comisiunii Monumentelor
Istorice, 1909, 1910, 1911, 1924, 1926
N . G h i ca-B u de~ t i - Evo/1/fia arbite&lllrii in Mrmtenia Fi 0/twia, vol. IV, in Buletinul
Comisiunii Monumentelor Istorice, 1936
C. C. G i u re s c u - Isloria Romanilor, vol. lll, partea a 11-a, 1946
G . I o n e s c u - Isloria ar/Jitec/11rii in Romania, vol. II, Bucure~t i , 1965
N. I or g a- Case/e din Filipefli, in B:Jlctinul Comisiunii Monumcntclor l storicc, 1915
R . Pop a - Mogojooia, Editura Meridiane, Bucur~ti, 1962
 CUATEA BAiNCOVENEASCA OE LA POTLOGI
PLAN OE SITUAfi E

~~~·"
\'\. ~ :~
~ ~. ~ -,
LEGENDA
' .~ -. ~;.:·
/'·-=-.--
-- " ·~ · /···· . 'n ·t:" / de :,...,prtjmvlre
;:::::--.:=:-~;_
Q • • .. l

. :--- f• ..?Jat.e delldrine

~J
'~ ~-~--.:~:~Y
4 • ; ) /• • • • • . / -
• - • prtJmUtre
I ---..:.•11' - - - Rioti
• - • \flasttPd
--.. ,, I Pa/atul
'\.. "'))
'
: ",,
"'--r.-
I' 2 Casti veche
II 3 Poraclts
II
II 4 l nlrort

--\ II
""
II
II
'.\ II
l·
---·'I ""
I
.~ Q_
,c)
~~
·'·
II

"
h~l
••
II
•n,,
II
,,
II

it==-:;;~=-~~
"
II n
II ''II
~ :: ,,
C!J

r,..--,- - BUCURE~TI
1-
D
go..
_J
-'
~
5
'"""
;5.
uJ
-'
.
~
~
•
ft

::::J :::J
z IS
V>
1-
<t: 5 -
_J a. •
<t:
Q_
 LISTA ILUSTRA'fiiLOR

1. Palatul Podogi - dupa restaurare. Fatadele de sud-est

2. Fatadele de nord-vest
3. Fatada sudidl - vedere partiala ~i latura de vest a foi~orului
4. Laturile de sud-est ale foi~orului ~i scara de acces
5. Balustrada ~i coloanele foi~orului- vedere partiaHI
6. Balustrada Ia foi~orul intriirii - executie dupa modelcle de Ia Mogo~oaia
7. Detaliu din balustrada
8. Una din ferestrele cu traforuri de piatra, ale pivnitei
9. Foi~orul vazut din interior
10. Loggia de Ia parter- fatada nordica
11. Poarta de intrare cu palatul restaurat
12. Palatul inainte de restaurare - latura de sud
13. Fatada nordica, cu goluJ loggiei displirute
14. Latura de est
15. Foi~orul inainte de restaurare, cu ni~a pisaniei
16. Stucaturi pe peretcle foi~orului
17. Laturile sud-est
18. Consola-capitel, Ja foi~or
19. Pisania foi~orului recuperatii ~i remontata, cu ocazia rcstauriirii
20. Ancadrament Ia u~a foi~orului - detaliu
21. Capite! sculptat Ia foi~or - recuperat de Ia muzeul din Urlati
22. Fragment de sculpturil veche - recuperat
23. Consoli! de bolta veche - rccuperata de Ia muzeul din Urlati
24. Fragment din balustrada - recuperat
25. Ancadrcment de u~a de Ia camera mare - pc latura de sud
26. Capitel-consoHI, cu pornirea arcului - Ia loggia parterului
27. Ancadrament de u~a interioara
28. Ferestrc Ia camera din coltul de sud-vest
29. Peretele nordic a! camerei din coltul de sud-vest
30. Ancadrament de u~a - detaliu - de Ia camera din coltul de sud-vest
31. Stucaturi de pe peretele nordic a! camerei de sud-vest
32. Camera de nord-vest
33. Peretele sudic de Ia camera de nord-vest
34. Urmc de bolti Ia camera din sud-est
35. Stucaturi pe glaful unci fercstre
36. Briul de sub comi~, pilastru de colt ~i chcnar de fereasrd (reconstiruire)
37. Stilpul central din pivnita palatului
38. Fatada de vest cu golul camcrei din ax
39. Ruinclc casci vcchi
40. Foi~orul palatului ~i biserica
41. Palatul rcstaurat - vazut prin ruinclc zidului de incinta
42. Biserica - vilzuta din sud-vest

PLANURI

1. Currea brlncovcncascii de Ia Potlogi

2. Palarul Potlogi - planul crajului

IL U ST R ATII
 2. Fa1l!dele de nord-vest

1. Palatul Potlogi - dupii restaurare. Fa~adele de sud-est

3. Fatada sudidi - vedere paqiala ~i latura de vest a foi~oru]ui
4, Laturile de sud-est ale foi~orulu i ~i scara de ~cces
5. Balustrada ~i coloanelc foi~orului - vedere par~ialii

6. Balustrada Ia foi~orul intrarii - -

execu~i e dupa modelele de Ia Mogo~oaia

7. Detaliu din balustrada

• r
8. Una din ferestrele cu traforuri de piatrii, ale pivni~ei

9. Foi~orul vazut din interior 1111-

 11. Poarta de intrare cu palatul restaurat

10. Loggia de Ia parter - fatada nordica

 14. Latura de est

12. Palatul inaintc de restaurare - latura de sud

13. Fatada nordica, cu golul loggiei disparute

 17. Laturile sud-est

15. Foi~orul inainte de restaurare, cu ni~a pisaniei

~
16. Stucaturi pe peretcle foi~orului
 19. Pisania foi~orului recuperatii ~i remontata, cu ocazia restaurarii
18. Consola-capitel, Ia foi~or
 21. Capite] sculptat Ia foi~or - recuperat de Ia muzeul d in Urlati

22. Fragment de sculpturii veche - recuperat

20. Ancadrament Ia u~a foi~orului - detaliu

23. Consol3 de balta veche - recuperata de Ia muzeul din Urlafi
24. Fragment din balustrada - recuperat
 26. Capitel-consola, cu pornirea arcului - Ia loggia parterului

<IIIII 25. Ancad rament de u~a de Ia camera mare - pe latura de sud

 28. Fercstre Ia camera din colful de sud-vest

27. Ancadrament de u~a interioara

l
 30. Ancadrament de u~a - detal iu­
dc Ia camera din col\ul de sud-vest

31 · Stucaturi de pc peretele nordic

al camcrci de sud-vest

"4

29. Pcrctclc nordic al camcrci din coltul de sud-vest

 33. Peretele sudic de Ia camera de nord-vest

32. Camera de nord-vest

 37. Stilpul central din pivnita palatului

<IIIII 36. Briul de sub corni~, pilastru de colt ~i chenar de fereastra (reconstituire)
 39. Ruinelc casei vechi

38. Fa~ada de vest cu golul carnerei din ax

l
'j!!,

N
0.:
E.
=·
 SUMAR

A~czarc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . • • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Din istoricul curtii brincovene~ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Arhitectura civilil a cpocii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Cur tea brincoveneasca de alta data ....... . ......... . .. . ............. . . . .. . . . .·. . . 18
Rcstaurarea palatu!ui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Incheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Scurta bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
Plan uri. . .. . ........................... . ......................... . ....... 35
Lista ilustratiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

42. Biscrica - vazuta din sud-vest