Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
vmt-vx t
0 PUTERNICĂ CONFRUNTARE
p.d., D. B ilb ija — 805 p.d. (K .K. u n iv e rsita r. în prezenţa a. n u m ero şi sp ectato ri,
S arajevo), C. A ntonesou — 847 p.d. In cele m ai m u lte lo c u ri s-a u o r m ari coloane de elev i şi stu d e n ţi
şi M. D u m itra c h e — 829 p.d, (La g a n iz a t c ro s u ri, p re c u m şi în tîln iri a u defilat şi Sr-au în tre c u t la a tl e
rom et). am ic a le la d ife rite d iscip lin e. C on tism , gim nastică, judo, lu p te şi box.
tin u ă m să p u b licăm , astă z i, re la tă r i Ia tă cîştigătorii în tre c e rii de cros.
de la m a n ife stă rile ce a u a v u t loc
PROGRAMUL
ZILEI DE AZI
m ira b il P rile j d e a tre c e în re v is tă
fo rţe le d e p rim ra n g a le h a n d b a
lu lu i fe m in in m o n d ial, d e a v e d e a
la lu c ru p e fo sta, a c tu a la şi — m a i
m u lt ca p ro b a b il — p e v iito a re a
A v in d s ig u ra n ţa c ă ech ip e le (sau
o p a rte d in tre ele) p a rtic ip a n te Ia
„ T ro feu l C a rp a ţi“ v o r fi p rezen te
şi în tu r n e u l fin a l, în m eciu rile de
cisiv e p e n tr u c u c e rire a titlu lu i de
Îmbunătăţirea procesului de educaţie a sportivilor -
0 PROBLEMĂ MEREU ACTUALĂ
Ora 16,45 : c a m p io a n ă m o n d ia lă . M e c iu rile v o r c a m p io a n ă a lu m ii, p u te m să em i
deschiderea festivă fi a p rig e şi. n u tr im sp e ra n ţa , spec te m p ă re re a că se v a lu p ta cu to a
O ra 17,10 : ta cu lo ase, v o r sco ate la iv e a lă ac te fo rţe le p e n tru o b ţin a re a u n o r 1 A ctul de indisciplină nu
România I — România II tu a le le p o te n ţe , id eile ta c tic e noi, re z u lta te fa v o ra b ile , c ă n u v o r m ai
O ra 18,20 : ra fin a m e n tu l te h n ic la c a re s -a a- e x ista „ re z e rv e ta c tic e “ în ace a stă este numai cel din com pe
Uniunea Sovietică — Ungaria ju n s. Im p o rta n ţa a c o rd a tă în g en e c o n fru n ta re . A şa cum o b serv au şi ctiv ita te a sp o rtiv ă îşi etalează larg , cu u n a cce n t c re sc u t, sp re sfirşitu l de
O ra 19,30 :
Iugoslavia — R. D. Germană
r a l a cestei c o m p e tiţii — „T ro feu l
C a rp a ţi“ —. so co tită u n a d in tre cele
m a i m a ri d in lum e, este d u b la tă
unii te h n ic ie n i, „T ro feul C a rp a ţi“
c a re în c e p e a stăzi la P ite şti este
m ai d ific il decît u n cam p io n at
A să p tâm în ă , p a le ta v a ria tă a în tre c e rilo r, m ai m a ri sa u m ai m ici,- in te rn e
sa u in te rn a ţio n a le , p e n tru p e rfo rm e ri m ai v îrstn ici sa u a b ia tre c u ţi de p r a
f u l co pilăriei. O p in ia p u b lică u rm ă re ş te cu in te re s fe n o m en u l sp o rtiv . Ii
tiţie 9 A n tren o rii treb u ie să fie un exem plu
a c u m d e se m n ific a ţiile p u te rn ic e m ondial. M ai dificil p e n tru că p ro
ca u tă p u lsu l, se b u c u ră la v icto rie, îm p ă rtă şe ş te c u în ţeleg ere clip a a m a ră a în -
frîn g erii. R ealizările in d o m en iu l sp o rtu lu i, fie că le n u m im re c o rd u ri sau g o lu ri
bun fi nu invers 9 Tendinţele spre abatere apar
U ngaria — fo stă c a m p io a n ă a lu c ă p ă ta te d a to rită a p ro p ie rii c a m g ra m e a z ă in tîln iri zilnice, p e n tru victo rio ase, fie că le sp u n e m calificări sa u p u n cte în p lu s, s în t s a lu ta te cu sa tis
n ii şi o c u p a n tă a lo c u lu i I I I la p io n a tu lu i m o n d ia l (decem brie, că o b lig ă p e c ele m ai valoroase
facţie. P rin tre ele, d in p ă c a te , se stre c o a ră , cîteo d ată, d isto n a n t, a c tu l de in d isci
p lin ă, a b a te re a de la n o rm ele g en erale de co n d u ită c e tăţen ea scă, fa p tu l re p ro b a b il f i la ju n io ri 9 Bunul renum e al unui sportiv nu
D.M. d in O la n d a , R o m â n ia — a Iu g o slav ia). D in a c e a stă cauză, la fo rm a ţii să se c o n fru n te în tre ele al u n ei c o m p o rtă ri n eco recte. De cele m ai m u lte o ri vin im ed iat şi sa n c ţiu n ile . M e
rita te , fire şte î
:V-a ech ip ă în ie r a r h ia u ltim u lu i
I a tă în să că r e p e ta re a u n o r asem en ea acte a ra tă in su fic ie n ţa m ă s u rii p u n itiv e, este leg a t doar de com portarea lui pe sta d io n !
sam pionat a l lu m ii şi U n iu n e a So m otiv p e n tru care, p re zen tîn d cîtev a situ aţii d iferite d e ac e st gen , d o rim să
vietică, fo rm a ţie a l c ă re i n iv e l v a lo PALMARESUL ECHIPEI ROMÂNIEI atra g e m a te n ţia a s u p ra u n o r c a re n ţe din p ro cesu l ed u cativ ce se d e sfăşo ară în rîn -
ric a c resc u t fo a rte m u lt în u ltim u l d u rile tin e re tu lu i sp o rtiv .
p in ă la în c e p e re a celei de a X lV -a ediţlf a „T ro feu lu i C a rp a ţi“, selecţio m e n ţio n ă m c ă n -a u fost..! u ita ţi nici astfe l de com portare d in p a rte a
im p p e rm iţîn d u -i să se n u m e re a n tre n o rii de c lu b resp ectiv i, a v e r
n a ta fe m in in ă de h a n d b a l a ţă r ii n o a s tre a su s ţin u t 159 de jo c u ri in te r-ţă ri, u n o r juniori este cu a tî t m ai su r
rc tu a lm e n te p r in tr e re p re z e n ta n te le
is p ira n te la titlu l m o n d ia l. L o r li
d in tre ca re a c îştlg a t 75, a
zentativ ele c a re evoluează
p ie rd u t 69 şi a te rm in a t 15 la egalitate. Cu r e p re
în a c e s t tu rn e u fo rm a ţia ro m â n ă s -a în tîln it de Juniori certaţi cu disciplina tiz a ţi p e n tru s la b a m u n c ă de e d u
c a ţie d e sfă şu ra tă c u sp o rtiv ii pe
prinzătoare, cu cit ei se a flă a b ia
;e a d a u g ă fo r m a ţia se c u n d ă a Ro- fo a rte m u lte ori, s itu a ţia fiin d u rm ă to a re a : în p ra g u l afirm ării şi c u o asem e
Cu p rile ju l c a m p io n a tu lu i eu ro asem en ea, ju c ă to ru l Sorin M acavei c a re -i preg ătesc. A m p u te a sp u n e n ea conduită- c a rie ra lo r sp o rtiv ă
n â n ie i, o re p r e z e n ta tiv ă în c a re d e R o m ân ia — R.D.G. 26 2 3 21 240—317 p ean de volei, d e sfă şu ra t în lu n a c h ia r că ac e şti te h n ic ie n i a r fi m e
m n ă ele m e n te le tin e r e şi- în c a d ru l 22 9 3 10 191—188 a a d u s p rin c o m p o rta re a sa p r e j u se a n u n ţă precară de la p rim ii
R o m ân ia — Iu g o slav ia se p tem b rie în O landa, în c a d ru l r ita t m ai m u ltă a te n ţie , deo arece o
ră re ia se a flă şi c îte v a ju c ă to a re R o m ân ia — U n g aria 22 10 2 10 s210—218 dicii re p u ta ţie i re p re z e n ta tiv e i n o as paşi. Ceea ce este fo a rte neplăcut...
R o m ân ia — U.R.S.S. 20 7 1 12 188—211 echipei m ascu lin e d e ju n io ri a ţă rii tre, ia r Emil Rebedea şi Dan G îr-
lin lo tu l lă r g it a l p rim e i re p re z e n n o a stre s-a u com is o serie de acte le a n u n u s-a u în c a d r a t în p ro g ra
tative. S ín t. a ş a d a r, la s ta r tu l în - de in d iscip lin ă, cu in flu e n ţe directe m ul sta b ilit de co le c tiv u l d e a n tr e Tocmai antrenorul...
:recerilo r a lin ia te p rim e le p a tr u re
p rezen tativ e d in lu m e şl o ech ip ă
şi a s u p ra re z u lta te lo r sp o rtiv e. A st nori, su s tră g în d u -se de la u n ele In tro d u să ad-hoc în c a le n d a ru l nicienii acestui sport. S -a spus, nu
P ite şti (oraş c a re g ăzd u ie şte p e n (pa d ru m u l fin a le i C.M. e ste posi fel, c ă p ita n u l fo rm a ţie i (! ?), M ihai ob lig aţii de p re g ă tir e şi concurs. c o m p etiţiilo r in te rn e a le h a n d b a lu
:a r e ac u m b a te (cu şa n se certe), la tr u p rim a o a ră a c e a stă în tre c e re şi b il să n u în tîln e şti to a tă această T udósé, s-a „ re m a rc a t“ p rin în tîr- fă r ă temei, că în acest fel se lă r
A b ateri de la d iscip lin ă a u m ai lui, u n d e în lo cu ieşte In a c e a stă p e gesc posibilităţile de v e rific a re şi
p orţile su p re m e i a firm ă ri. c a re z-a p re g ă tit cu o sîrg u in ţă deo s u ită de p rim e valori) şi p e n tru că zieri re p e ta te de la p ro g ram în a v u t şi a lţi co m p o n en ţi ai lo tului,
I n a ta r i co n d iţii n u m a i e ste n e se b ită p e n tru a face fa ţă acestei tim p u l co m p etiţiei, p reo cu p în d u -se rio a d ă de tim p — d in cauze obiec ro d a re a elem entelor tin e re , p a ra le l
Hristache NAUM ceea ce a d e te rm in a t a n a liz a com cu reomogenizarea fo rm a ţiilo r sau
voie să in s istă m a s u p r a v alo rii la m isiu n i o n o ran te), v o m a sista şi la m ai d eg rab ă de lu c ru ri lă tu ra ln ic e p o rtă rii lo r în ş e d in ţa B iroului tiv e — cele d o u ă D ivizii A, „C upa
ra r e se v a rid ic a In a c e st a n p re s o în c e rc a re en e rg ic ă a ec h ip e lo r de p re g ă tirii şi co n stitu in d un exem plu F.R.V. C a u rm are, a u fost d ic ta te de T o am n ă“ a fost de la în cep u t
tigioasa în tre c e re in te rn a ţio n a lă a c u c e ri o p ţiu n i p e n tru C M .i de a (G ontinuait In pap. a 4-a) n eg ativ p e n tru în tre g u l colectiv. De d ife rite san cţiu n i. In acest sens, îm b ră ţişa tă cu c ă ld u ră de to ţi te h (Continuare în pag. a Z-a)