uf j-,/- : •u.•*%.

-lîa fi*-li*'* "■

Anul ÍÉ,. —Na. 2332 M arţi 2 4 Ian uarie 1919

PU E L iC iT A T E Â : D IR EC TO R
COKCEDÄTÄ e x c l u s i v C O N S T ._ M I L L E
Agenţiei de Publicitate A bonam ente cu p rem ii:
CAROL SC H U LD ER & C o m p . t n n>n le i 20.- 6 lu n i Tel I I . -
3 2n.nl . . I.p I
Stf. Doamnei) 8 Et. i.—Telefon 3/4
pentru străinătate preţui este îndoit
V T E - E E foN!
Birourile ziarului: C kpitala................. No 14/10
Str. Sărindar No. 11 ................. .... 34-73
Provirtcia . . . . „ 14/99
B u c u re ş ti âtatea - . . „ 12 40
S tf^M oaţatea
4filimwW'MW /'.rtv.-.-.-iTfriTj-nmrvwv~i >f*^v*/VW».»viVV'v*WW*'r".‘,v*.'\*>N*v*'AA'Vt,*..*iAi^*A*A»v^AAA/Vl/A*AVVV%ftA

A P A R E ÎN F I E C A R E D I M I N E A Ţ A CU C E L E D I N U R M A Ş T I R I D I N TO A Ţ A L U M E A
« sm w m w m s

Sfîrsitul serbărilor din Solia Cumstăm cu exportul

A N C H E T E L E N O A ST R E

Plecarea misiunilor străine de carne în Austro-Ungaria

-•* * :& * -
(D ela trim isul nostru sp ecia l) Ce spun exportatorii din Moldova Spovedania Tribunului în fata cetăţenilor
F ă ră ca exportul nostru de cari se fac. la nov tra n sp o rtu ri­ —--------- ------------------------
carne în A ustro-U ngaria să fi
făcut p în ă azi prea m ari pro­
le pe calea ferată. Vitele sosesc
ia T.-Severin du p ă a tîta cale şi S lu t e l e m e n t e c a s ă l u p t ? în tr e a b ă T r ib u n u l;
grese, el a avut to tu şi.d e la înce­
p u t o . influenţă în bine a su p ra
enorm e 'g re u tă ţi, slăbite şi c a r­
nea este b ătu tă, ceeaee dim inu-
— S ín t í S í n t ! r ă s p u n d e în tr'u n g la s o m u lţim e d e
preţurilor de vînzare a vitelor.
Nouile debuşeurî deschise prin
iază preţul colosal. G reutăţile
şi m area d ep ărtare aü făcut pe
p e s le 5 0 0 0 d e c e t ă ţ e n i.
convenţiunea înch eiată cu veci­ exportatorii şi crescătorii de
n ii n o ştri austriac! şi un g u ri, vite din Moldova să se abţină La apelul T ribunului a ră s­ vechi lib erali,.cari fac p arte din enţei m ele g uvernul ita lia n a
pentru exportai de. carne, va r i­ pîn ă azi de a lu a parte la ex­ puns un public nespus de n u ­ vechea g ard ă, a d -lui \Fleva de f ă c u t' p resiu n i la C onstantino-
dica în viitor această ra m u ră p o rtul de carne ce facem în meros. E Ö în g h esu ială ne m ai pe vrem ea m em orabilelor sale pol p e n tru a se d a cunoscuta, i-
de avuţie a ţârei — creşterea vi­ A ustria şi U ngaria. Dacă în aşa pom enită. In a fa ră de sală, toate lupte din, trecut.. rad ea în folosul ro m în ilo r d in
lelor, — la im p o rtan ţa şi valoa­ co n d iţiu n î sosesc vitele din culoarele şîn t tixite, ca şi g an ­ La orele, tre i soseşte d. F leva M acedonia.
rea el de altăd ată. M oldova. acum ctu.d este frig, gul de in trare. De asem eni în şi i 's e face o p rim ire din cele Ia tă în să c ă se în tîm p lă r u p ­
P en tru poulaţiunea ru ra lă oricine îşi poate închipui în ce curte a şte a p tă o m are m ulţim e m ai călduroase. U ratele şi a- tu ra d in tre d. T ake lo n escu şi
m al cu seam ă, dacă statu l va condiţiunî a r sosi u n tra n sp o rt de cetăţeni c a ri n u m ai încap plauzele n u m ai contenesc. ’ partidul: conservator. D. Take
şti să intervină, creşterea vite­ în tim p de v a ră ! în sală. .. # - lonescu m i-a propus a tu n c i să
lor va constitui de acum un noii Un n u m ă r de vite încărcate P rin tre azisten ţî se văd n u m e ­ Se propune p rezidenţia d-luî viu în ţa r ă să in tru în p a rtid u l
mijloc, bogat de viaţă, dat fiind de m ine din R om an pen tru T.- roşi oam eni cu greutate, com er­ Capeleanu, care rosteşte cîteva lui, care d acă avea titu la tu r a de
că ţă ra n u l n o stru în an ii de Severin, acum cîieva zile, —şi cianţi, m eseriaşi, profesiuni li­ conservator, care n u -m i p re a
bere, etc/ cuvinte făcând elogiul .. d-lui plăcea, avea şi pe cea de dem o­
lipsă era nevoit să’şî vîndă vi­ sínt sin gurul care am av u t cu­
ra ju l s’o fac. — a ü sosit- la ab a­ Se observă de asem eni cîtîva Fléva. crat, care-m i surîdea.
tele totd eau n a pe p re ţu ri de n i­
mic. torul dela fro n tieră după C zile Am ez ita t la început, d a r a m
crezut că e o datorie fa ţă de dv.
CITA CARNE S’A EXPORTAT
PINA ASTA-ZI
Din F ebruarie anul trecut, do
cu ad evărat m altratate.
Vedeţi dar p en tru ce noi m ol­
dovenii n u putem actualm ente
contribui de cit pe o sc a ră re­
Cufîntarea d-lui Fleva să viu. Am v en it deci. I-am apus
în să lui Take: eü n u înţeleg
să lu p t p e n tru oam eni, ci n u in a î
cînd a început să funcţioneze a- dusă, prea red u să chiar, Ia ex­ ne bătrânul S tu rd za şi mi-a spus: p en tru idei, văd om ul, d a r n u
b atorul im provizat de m iniste­ Un liberal — începe d-sa — văd ideea. Ideile m ele le c u ­
port. „D-le Fleva, a i lu p ta t şi cu noi
ru l de dom enii la punctul de vorbind despre calitatea om ului n o şti; la ele în să treb u e să m al
P ia ţa com erciala din Şefia frontieră dela T .-Severin, s’aü CE AR TREBUI NEINTIRZIAT politic, a spus: de două lu cru ri şi contra n o astră pentru un i-
adăogăm . în tă rire a p ro p rie tă ţii
FĂCUT nu trebue să se sperie om ul cel deal, în fru n tea că ru ia ' st,ă: ale­ ţă ră n e şti, chestie făcută de âe-
exportat p în ă astăzi 2SO vagoa­ geri libere şi descentralizare ad ­
SOFIA, 22 Ian. — B alu l care a P rin tre cadourile pe cari p rin ­ nuffM din anturajul - p rinţului ne de carne de vite m ari; sau ; D acă însă statu i şi în special drept: de solitudine şi de s ă ră ­ tu a lita te p rin răscoale. A m ce­
a v u t loc a se a ră la clubul m ili­ ţul m oştenitor al B ulgariei le-a Constantin la biserică greacă şi m inistrativă. ru t apoi refo rm a electo rală în
1 m ilion şi d00 .m ii kilograme. m inisterul de dom enii ţine ca cie (aplauze). Te rog să in tri iu m inister şi
ta r a d u r a t p în ă la orele 3 şi ju ­ p rim it, a fost ad m irată o sabie întrebat de m ine despre ' im pre­ A lăturea de' această cantitate, exportul să n u sufere, ca cre­ S olitudinea va fi m om entană sens dem ocratic.
m ă ta te noaptea, cînd s’aü re tra s de a u r cu pietre preţioase, un siile pe cart le are m oştenitorul s’a exportat carnea dela 200 da să realizezi acest ideal”. Poate am g reşit în a c tu l m eü.
scătorii de vite şi exportatorii dacă cu dînsul v a fi d rep tatea Am lu a t m inisterul de interne
fam ilia re g a lă şi p rin cip ii Boris revolver şi un binoclu, cadouri Greciei despre serbările urm ate rim ătorî şi 4300 ol. m oldoveni să po ată avea de- Nu e vinovat în să .cel ce g re ­
şi Chirii. prim ite din p arte a arm atei bul­ la Sofia, personajul In Pliestih­ şi adevărul. şi am făcut alegeri libere. (Voci: şeşte, ci cel ce p e rsistă în gre-
M ajoritatea vitelor tăiate pen­ buseü, astăzi m ai cu seam ă Sărăcia o va avea în to td eau ­
B alul a fost deschis p r in tr ’o gare. ne mi-a spusă tru acest export aii fost vite tin d vitele care eraft trim ese I- Aşa el Aşa el). Ca să vedeţi cît; şălă. N’am greşit însă, cred, în
h o ră b u lg ară în care s’a ü p rin s • d e c o r a r e a o a s p e ţ i l o r — P rinţul Constantin a fost m a ri de su b át şi povarnă, n a dacă a ştiu t să fie drept. de libere aü fost alegerile, vă a- ceea ce priv eşte in teresele dv.
şi taliei, m ăresc n u m ă ru l vitelor
regele reg in a cu toţi p rin cip ii viă m işcat de entusiazta primiră furnizate din judeţele Olteniei şi pen tru export, ar fi o soluţie iniutesc ca din 183 de deputaţi, Căci de cînd am venit, a r ă s ă r it
m o şten ito ri şi in v ita ţii străin i. Principele Ferdinand al Bo- ce. i s'a făcut, de întreaga colo­ M unteniei. Din Moldova,’ în u l­ P en tru a tr sia oară n u m ai 14 m i-aü fost devotaţi d in n oű să m în ţa id eilo r m ele
puţin, costisitoare şi uşor de
In h o ră p rin ţu l F e rd in a n d al m îniei, ca şi toţi ceilalţi prinţ nie greacă de aci. El a încercai tim u l tim p, un sin g u r exporta­ realizat: să se im provizeze, a- smg’iir » mie. Eü n ’aro v ru t să impun, ale­ de acn m 24 de ani.
Rom iniei e ra a lă tu ri de p rin ţu l de coroană, cari. aű luat parte clipe de mare bucurie, şi, fată de to r a fu rn izat ab ato ru lu i dela şa cum este acel dela T.-Seve­ gerea prietenilor mei. < A ţi v ăzu t că u n m in is tru a
F ilip de Coburg şi m arele duce la serbările din Sofia, aü fost m anifestaţia ce. i s'ai fă cu t de T.-Severin un n u m ă r de 200 vi­ P e n tru a treia o a ră am răm as în a in te de alegeri, Eugen Stă- v en it să sp u n ă că B an ca Na
rin, un abator la punctul de singur, p en tru că a fost cu mine,
A ndrei W ladim irovici. decoraţi de tarai Bulgariei cu poporul bulgar. te m ari. frontieră dein Durdujc.nl,. unde tescu se tem ea că nu vom reuşi, ţio n ală e cea m ai m are escro­
P rin ţu l Carol Albrech şl m arele marele colier „Ordinul Sf. Ale­ A r fi o dorin.(ă unanim ă, ut zis să se poată tăia cel p u ţin 30— adevărul şi d rep tatea. (Aplauze.) d a r şi-a scos p ă lă ria în a in te a cherie. E ü a m fost u n u l d in cei
După inform aţiile ce le avem
duce W ladim irovici, aü d a n sa t xandru". personajul, a tulii,ror grecilor ea dela o persoană în m ă su ră de a 00 dc vile m ari zilnic, pînă c.lnd Am fost singur aproape, cînd mea după ce le-am făcut. ce aü v o ta t în fiin ţa re a B ăncei
în to t tim pul balului, p în ă th ­ ţarul Bulgariei să iapă la pri­ cunoaşte m ersul exportului nos­ lucrările, abatorului în curs, am d en u n ţat regim ul nenorocit D upă alegeri am v ru t să fac N aţionale. C reditul ru ra l s’a în ­
DARUL CONSILIULUI DE descentralizarea. S’a petrecut in­ temeiat, in casa mea. D a r m ai
rift noaptea. m u l prilej o vizitii •Dürfet noas­ tru de carne, dela punerea In ă - vor fi term inale. cînd s’a te rm in a t g u v ern area lu i
M INIŞTRI sa nenorocita afacere, dela Spi­ d e g ra b ă m iTaşi fi tă ia t m îin ile
L a p rim ul c a d ril,‘ în careft, tre la Alena. plicare a convenţiunei, oraşele De altfel, acest sacri ficiü s’a r Ion B rătian u b ătrîn u l. Cind am
p r in c ip le F e rd in a n d e ra -vis-a- Consiliul de m in iştri a oferit cari au servit de debuşeu pentru im pune, judecind după. lu c ră ri­ d en u n ţat acel regim , am re n u n ­ nen!.- (Aplauze) şi am eşit din decit să votez în fiin ţa re a acelor
v is de p rin ţu l C hirii şi a d an p rin ţu lu i Boris lin tablou . de PLECAREA MISIUNILOR cantitatea de carne exportată, le ab ato ru lu i care m erg relativ ţa t la to ate p en tru a lu p ta cu m inister. in stitu ţii, d acă aş fi b ă n u it ce
s a t cu d-na Tónceff, n ă sc u tă Ca- m are preţ, reprezentând pe des­ incet, şi cari vor fi complect te r­ Ce s’a petrecut, apoi? După vor face din ele liberalii.
Sofia, 22 Ian u arie.—- Astăzi aü fost:' Vienaypşh'tru com ună. ţa ra co n tra regim ului nenoro­
plecarea mea, liberalii a ü găsit Acum m ă acuză, pe m ine că
targift. cendenţii familiei da Bourbon, Unda pesta şi Tem esvárul. m inale „poate“ peste 2 ani. cit de atunci. (Aplauze).
A şeară, în tre orele 4 şi 6, în care figurează şi m am a rege­ toţi principii şi toate m isiunile P e n tru carnea; <Je vite m ari, m «•Fără, un a b ato r provizoriii la Am răm as atu n ci a tît de sin,
cu cale să osîndcască pe m itro­ s in t avocatul lu i A llard. Or, eü
p rin ţu l Boris a p rim it delegaţii­ lu i F erd in an d ca copilă. vor p ărăsi Sofia cu tre n u ri spe­ politul Ghenadie; dela acel fap t n iéí lin -1 ■cunosc pe A llard. A-
ciale. special b o l” de pov arn ă graşi, frontiera dela B urdujepî, este gur, în c it p rieten i d e aproape
le so cietăţilor şi ale co rp o raţii­ absolut imposibil ca exportul a început epoca de tu rb u fă ri în vocatul Iui Al! a rd este d. T ak e
M ANIFESTAŢIA PENTRU Cel dinţii va plece la oréle -4 Viena este cel m al prielnic de­ m ă în treb aţi d acă a m înebunit, lonescu, d a r liberalii n u zic n i­
lo r; u n d elegat d in com isiunea nostru să p o ată progresa, cel Biserică.
o fiţerilo r în re tra g e re, s’a a d re ­ PRIN CIPELE GRECIEI după amiază cu prin ţu l Filip, buşeu, oferind exportatorilor pre de lupt, eu singur, co n tra pu- Cînd am văzut această lovitu­ mic, p e n tru că este a lia tu l lor.
fratele ţ a r u lu i. B ulgariei şi fiul ţurile cele m ai ridicate; carn ea p u ţin încă tim p de 2-—3 ani.
s a t în . term en ii u rm ă to ri p rin ­ Sofia, 22 Ianuarie. —* Azi di­ să.fi Leopold, p rin ţu l Daniid al relativ slabă, precum şi carnea te rn icu lu i B ră tia n u ? ră d ată Bisericei, ra’am ridicat, B anca N aţio n ală a fost t r a n ­
ţu lu i B oris : VAGOANELE. — O CHESTIU­ — Nu sín t nebun, am răspuns, singur, d a r pentrucă d reptatea şi sfo rm ată în tr ’o u n ealtă de îm ­
m ineaţa la orele 10 şi ju m ătate de rim ăto rî, - oî şi viţel ,a lost NE IN STUDIU
,— N u tsrebne să. u ită m Mace­ s'a oficiat u n serviciu religios Murit enegriilui, C onstantin al exportată pen tru p ia ţa Buda-Pő- voifi lu p ta şi-l void d a jos. adevărul eraţi cu mine, guvernul bogăţire a p artizan ilo r liberali.
donia care treime să intre In la biserica greaca, la care a luat Greciei, ducele Albrecht .şi m i­ P e n tru că lip'sa de vagoane E ri am luptat, cu Dissescú, cu S turdza a căzut. In s titu ţia aceasta n ic io d a tă n u
regatul nostru. siunile: spaniolă, franceză,’ bel­ steî. frigorifere co n tin u ă să fie un C. Árion, cu D juvara şi T ake Io- A venit atunci alt. guvern tot şi-a în d eplinit m isiunea ei de
p arte şi p rin ţu l C onstantin al g ian ă şi italiană. Exportul a r fi fost desigur
P rin ţu l Chirii, care era a lă ­ Greciei. m otiv legitim de plîngere a tu ­ nescu şi B rătian u , a c ă iu t. liberal, care a găsit soluţia clics- in stitu ţie naţională. A sp ecu lat
tu ri şi auzise cuvintele acestea Cu to ţii vor călăto ri p în ă la m u lt m al ridicat, dacă lipsa ele tu ro r exportatorilor cari aü să .tieî Ghenadie. cu ágiul în d e trim e n tu l sta tu lu i.
P rin ţu l a sosit cu un cupeü Viena. vagoane frigorifere şi greutăţile A stăzi situ a ţia e m ai g rav ă Ca
a răspuns, adresîndu-se delega­ al p a la tu lu i regal, în soţit de enorm e p en tru am en ajarea va­ suporte pagube însem nate, s 'a r atunci, căci azi avem de lu p ta t A venit apoi chestia n a ţio n a ­
tu lu i: Cu al doilea tren , la orele 9 p u tea viza la o m ă su ră care pen­ lă şi în Cam eră ne-am rid ic a t R etra g erea d ela con-
ofiţerul b u lg ar a ta şa t pe lingă goanelor actuale,, — un n u m ăr cu o atm o sferă de Im o ralitate
--- Da., da, aşa trébue să-l se p ersoana sa. seara, va pleca m arele duce An­ tru m om ent a r am eliora situa- ca să protestăm în contra guver­
vorbească lui. Boris, drei W ladim irovici şi p rin ţu l A- restrîifs, cari odată serveau la
T oată colonia greacă a lu a t íe m n d ru al Serbiei. ţiunea:
înăbuşitoare.
n u lu i naţional-liberal care ad u ­ servatoriî-d em ocraţi
exportul peştelui, -- nu Far fi în c ă de atunci a început să se
p arte şi a sa lu ta t cu entusiazm Am eliorarea u n u i n u m ă r de sese grave ating eri sentim entu­
ALTE AMĂNUNTE U ltim ul tren va fi la 10 seara, zădărnicit. 15-20 vagoane G. Ii., cu ette u n
a ra te singe le stric a t îm potriva
lui naţional. Am venit atu n ci la
Sâ vorbim acum de cauzele
sosirea m oştenitorului Greciei. eu care vor pleca p rin ţu l Fer Trebue de n o tat că, carnea, da c ă ru ia lu p tăm azi. care m ’aü făcu t să m ă ré tra g
P rin ţu l Serbiei A lexandru a perete dublu dc. scindări uşoare Dacia, toate opoziţiile ne-am în-
in v itat, pe dep u taţii b u lg ari să IM PRESIILE PRINŢULUI dinand al Rom înieî ,şi p rin ţu l rim ătorî, caro în tr'ţm m om ent şi tablă de zinc, şi cari ar fi m a i Aü c ă u ta t de atu n ci să m ă tîin it la Dacia. C ită d ep ărtare
dela co n servatorii d e m o c ra ţi
GRECIEI F riedrich Leopold al Rusiei. era c ă u ta tă şi p lătită cu p reţu ri d istru g ă, d a r glonţul d estin at Cînd am plecat d in Rom a, u n
viziteze cap itala Serbiei. bune pe p iaţa Capitalei U ngariei, practice şi m u lt m a i accesibile dela 99 p în ă la 912! Ne-am re tra s z ia r liberal sp u n ea că m ’a m o-
Prezentat u n u i distins perso- A. Sandu n u s e in a ! exportă azi, dat fiind pentru transportul dc carne, de mie, a in tra t în capul u n u i biet şi noi atu n ci clin parlam ent, d ar
uşier. M’a ü b ăg at în te m n iţă d a r p rit la V iena ca să-ini ia n p re­
că preţurio cu care se plăteşte cit actualele clteva vagoane m ici atu n ci a fost retrag ere pe chestia ţul tră d ă re î. KÜ, n ici n u m ’am
această, carne pe pieţele noastre şl inconfor labile, cari au servit m ’a ţî scos dv. Am eşit în să din. dem nităţii naţionale, azi re tra ­ o p rit la Viena. ci am v en it d i­
la exportul de peşte. tem niţă, şi d. Câmp, care iera d e gere pe chestia buzunarului.
S erb area zilei Y erîictil juraţilor Dela organizaţiile sínt m u lt m al avantagioase ca
aiurea. F a ţă de perspectivele ce se a-
h u n ţă pen tru exportul de carne,
fapt .şeful guvernului c are a în ­
rect. M’aş fi a şte p ta t d ela Rbe^
rali, cari m ă ru g a se ră să sta u
de 24 ianuarie în procesul C uza-Socor lîmnciioreştî O n o tă bună. care dc altfel a
făcut pe vecinii n o ştri u n g u ri şi m inistru l de dom enii studiază
locuit pe acela al lu i B rătian u ,
a venit la m ine şi m i-a propus
la Roma. să respecte o n e stita ­
tea in care am plecat spre a ve­
austriac! să, aprecieze valoarea actualm ente chestiunea înfiinţă- să in tru în m inister. ni să d a ü o m în ă de a ju to r 11-
PROGRAMUL ALCĂTUIT DE — TEXTUL INTEGRAL — A dunare am în ată. — La sin ­ vitelor rom ín eşti, a fost şi starea reî u n u l tren special care să ple­ L’am în teb at dacă voeşt;,; n u î p rieten. M’a ş fi a şte p ta t a-
LIGA CULTURALA, SECŢIA dicatul lu crăto rilo r curelarî, tă ce zilnic, dela abator, cu u n n u ­ să’m i dea alegeri noui şi alegeri poi să respecte m a estatea p o ­
BUCUREŞTI Pe co n ştiinţă şi pe onoare, bă cari' şi de articole de voiaj ne- sa n ita ră . ,
m ă r de vagoane p en tru Buda-
în a in te a lu i D um nezeii şi în a ­ în tn m in d u -se eri m em bri p re v ă ­ D intre vitele aduse p en tru lac­ libere. D. C arp m i-a ră sp u n s a- porului care ieşise î n , întîm p in a-
re ab ato ru lu i dc frontieră, hbca Pesta-V iena. şa, în cît am înţeles că nu-m i rea m ea. N’aü respectat-o însă,
LA ATENEU. — H ora Unire* in te a oam enilor, verdictul ju ra ­
de F lăch tertm ach er; P re tin e te ţilor, cu m ajo ritate de v o tu ri zu ţi de s ta tu t a d u n a re a gen era­ dacă una l.a sută a fost. găsită In acest scop, un inspector al prim eşte condiţiile. Mi-a spus căci m i-aü scos în cale acele
lă u d a m şi A xionul de d. prof. este : lă a fost a m în a tă p e n tru Joi bolnavă,' şi aceasta încă la foar­ C. F. R. a făcut zilele acestea că alegerile vor fi curate. Ei! ce­
seara la orele 8 f ix ., cînd care cu fîn, ca să facă aluzie la
P o peşcu-P asărea. cîn ta te de co­ o arecari stu d ii la T.-Severin.
NU D elicventul Em anuel So­ sc va ţine cu o ri clţi m em bri te rare intervale.. ream în să n e a p ă ra t ca ele să.fie o p re tin să afacere de pe cînd e-
rn i soc. „M acarie“. bor, m ajor, avocat, nu-’este cul­ A. S. libere. ra m m iiiistru.
C onferinţa d-lui prof. u n iv e r­ pabil p e n tru fap tu l că în bro­ vor fi prezenţi. CE SPUNE UN EXPORTATOR
MOLDOVEAN ----------------* * — ------------ Am venit azi să m ă spovedesc Aű venit apoi .alegerile şi
s ita r V. P lxvan: D espre să rb ă ­ şu ra sa : O ru şin e u n iv ersitară, A dunarea croitorilor. — E ri d-voastră, căci, poate acesta va m i-aţi d a t to ată încrederea. E
torile .nationale. d u p ă am iază s’a ţin u t /adunarea Un fru n taş exportator de vite fi ultim ul m eü act politic. (Voci:
p lag iatu l d-luî A. C. Cuza, ocu- d rep t că triu m fu l n o stru a fost
R ecitări de d-na O. B îrsan, a r pîndu-se -ele cartea din 1899 a a- gen erală a sin d icatu lu i 'lu c r ă ­ din Moldova, singurul care a în ­
tis tă a te a tru lu i N aţional. Di cestui din u rină, i-a adus, în to t to rilo r şi lu c ră to a relo r de: croi­ cercat să trim e a tă ab ato ru lu i de
lo m o r m îsîa r e a Nu! Nu! T răiască Fleva!) , u ş u ra t şi p rin im p o p u laritatea
liberalilor. Eraft im p o p u la ri, li­
ferite m elodii clasice şi popu­ cup rin su l broşurcî, n en u m ărate torie d in C apitală,, eu care p ri­ la T.-Seyerin un tra n sp o rt de com andorului M urguleţ C ertificat d ela r e g e — beralii p e n tru că făcu seră re ­
lare, cîn tate' cu vocea de d-na im p u ta ţiu n î de plag-iat din alţi lej s’aü rezolvat chestiunile la vite pen tru export, vorbind de­ p resiu n ea cea sălbatică, d u p ă ca
M aria H erescu, laureată, a Con­ ordinea zilei. spre sta re a vitelor noastre, . E rî du p ă am iază s’a făcut în- certificat dela p o p o r ! to t el aţâţaseră ţă r ă n im e a .. A-
se rv a to ru lu i d i n M iţano, cu a- au to ri, acu zaţiu n î prevăzute, Ş edinţa „T ineretului m unci­ spune: morm in tarea com andorului Mur- Aţi văzut că guvernul trecut cum s’aü d us să ceară ie rta re
com pan ián ieh t de piano. m ai cu seam ă, în pagina a 0-a to r“. — Cercul „T ineretul m u n ­ —Avem în ţa ră un. n u m ă r su ­ guleţ. s’a dus. la rege să ceară uu cer­ d ela V odă, d a r poporul n u -î va
D om nul Tudor, de G. B rătia- a -p r e f a ţe i (ju m ătatea d ’în tîi a citor“ al ucenicilor din ,C ap ita­ ficient de vite care pot fi expor­ Serviciul religios s’a oficiat la tificat de b u n ă p urtare. E u am ierta. Vodă da, H încu ba
Tiu, U nde-aud cucu cîn tin d şi pagineî, sus) începînd cu cuvin­ lă a ţin u t eri d u p ă ainiazí o- tate, fă ră ca consum aţiunea in­ lo cu in ţa defunctului în stra d a venit la D acia să cer poporului Şe lau d ă acum că n ’a ü omo-
Rodica, de d-l I. P opescu P ă să ­ tele : „lu crarea aceasta are la bi,chiuita şed in ţă săp tăm in ală cu tern ă să sufere. A stăzi de exem ­ XI F ebruarie, de, unde a şi p o r­ certificat de bu n ă pu rtare. (A-
D. N. FLEVA
r î t decît 419,..
rea, 'cîntate- ci® corul societăţel bâza ei flirtu l“... : apoi, spre ju s ­ care prilej s’aü u rm a t diferite plu se pot . găsi. în (artî 30 23 nit cortegiul funebru. plauze). De altfel, eft am cerut A căzut atu n ci guvernul libe­ VOÓI. — U nsprezece mii,,
m uzicale ,,M acarie“. tific a re a acestor prem ise, p u n e­ discuţiuni. m ii vite m art pentru, a ji îngră­ Defunctul fiind decorat cu cetăţenilor certificat, de bu n ă ral, şi tim p de opt zile noul gu- D. FLEV A .,—- Ca şi cum cifra
R ecitări de cî-l N. G rigorescu, re a pe 2 coloane a unei serii de S erata de asta-seară. — Sera­ şate in poverile şi bune pentru m al m ulte ordine naţionale, o vern n u s’a. p u tu t. constitui, de
X, Ţancovici, A. D inu. etc. Im n u l pasage, luate, pe de-o parte, clin ta lite ra ră de astăzi care v a a- export. p u rtare în că de cînd am denun­ de 419 a r fi aşa de m ică, in cit
com panie de v în ăto rî a d at ono­ ţa t în C am eră afacerea R ăteşti. oarece existatt ce rtu ri în tre con­ m ai că poţi s o în g h iţi uşor..
eîntâr.eţiiOr, D eşteaptă-te R om í­ c a rte a „Despre poporaţie“ şi, pe vea loc la clubul social-dem o­ în a in te de a fi existat conven­ ru rile m ilitare. servatori.
né. Pe a! n o s tru steag. B iletele de a ltă parte, din textele denun­ crat din C apitală va fi u rm a tă ţiu n ea cu A ustro-U ngaria, —sp u ­ (Aplauze); D ar v in a lib eralilo r nu. e -că
Cortegiul a p a rc u rs bulevar­ P o t să fie lu c ru ri în cari A m sfătu it atu n ci pe conser­ aü făcui rep resiu n ea, v in a lor
cu p re ţu rile cele m ai populare ţa te ca plagiate, aceste paralele de dans care se va prelungi pi­ ne fru n taşu l exportator din Mol­ dul, calea Victoriei, str. Carol şi
se află' n u m a i la sediul Llgei începînd dela pag in a 17 şi conti- n a tîrziu noaptea. să n u m ă pricep. Mă pricep în ­ vato ri să se înţeleag ă şi să for­ stă în 'm o d u l cum aü făcut r e ­
dova, — to td eau n a ţa r a făcea calea Şerban-Vdă, pîn ă la cim i­ meze guvernul, căci altfel se
C u ltu rale -(str. ■F în tîn eî, 1). n u în d p înă Ia pag in a 66, relu a te export de vite în R usia şi Italia. să la un lucru: cunosc psicholo- presiunea. Aü ucis m işeleşte
tirul Bellii, unde s’a făcut fn- reîntorc liberalii.
---------------- — ------------ :----- fiind la pag in a 84 şi la pagina --------------------------------------------- P e n tru R usia se expprtă an u al m orm întarea. •
gia m ulţim e!, ştiu că m ulţim ea
Cînd d. Cantaeuzino a fost în ­ d upă ce lu c ră rile s e potoliseră.
89, din capitolul „Legea popoi-a- cel p u ţin 8 m it de vite m ari, ia r e m o rală şi curagioasă. De ace­ VOCI. — Ruşine lor I AsásiVii!-.
să rc in a t să facă gu v ern u l, aü
T A X A ţie i“, p e n tru a conchide şi aci
(vezi p ag in a 90), că d. Cuza I’a
Neînţelegere anul trecu t ţa r a a ex p ortat a-
proape 10 m ii de bol in Italia.
ea am venit să m ă spovedesc
niulţimoî. venit ia m ine d. Take louescu Jos u c ig a şii!
şi N. Filipescu şi m i-an propus D. FLEVA. - Am rid ic a t în
fu ra t pe Everett... Ta fu ra t şi pe în tre exarchu l din CO0 - Aşi putea, afirm a, fără team ă Răsplata mimcei D ar să revin la spovedania
de 3 Ia şu tă asupra Je a n B. Say... d u p ă care u rm e a ­ stan tin op ole şi ţarul dc a fi desmint.it, că (ara 'noas­ mea. ’ să in tru şi eü. A m p rim it, căci Cam eră ch estia R ăteşti, ca. o
am crezut ca o d ato rie să u şu ­ chestie de a sa n a re m orală. N ’ara
sa la riilo r ză capitolul „Legea p ro gresu­ tră ponte, furniza anual expor- S’a conferit R ăsp lata M uncii Un isto ric al lup telor rez înch eg area n o u lu i guvern.
lu i“, ia ră şi cu p a ralele de la pa- B u lg a riei tu lu f 20r-2.'í m ii vite. Anul aces­ Eü sin g u r in s ă m ’ain socotit ca
ridicat-o din u ră în c o n tra ß rc -
p e n tru în v ă ţă m în t urm ătm u'e- trecu te tienilor, cum sín t acu zat aciirti;
P rim im num eroase scrisori de ginele 94 şi 97 şi cu concluzia ta cu at it m al m ult, cu cit vite­ Ior persoane: un m in istru provizoriu. In gu­
la cititorii noştri în care sintern dela p ag in a 100 (vezi la fine) : Acum cîteva zile, a avut loc o le care de regulă erau trim ese 'dacă u ra m atît de m ult pe libe­
C lasa I: D -nelor M aria B la D upă căderea liberalilor la vern, am lu c ra t p e n tru îm p ăca­ rali. în tra ta tiv e le m e le cu T are
ru g a ţi să' rid ic ă m chestiunea „şi ia tă cum se face dovada că întrevedere în tre p a tria rh u l egu­ Italiei a ü ră m a s îţi ţa r ă de o- renberg, L elia generai Candia- 1898, B rătian u a venit la mine,' rea conservatorilo r deşi ştiam
taxei de 3 .ia s u tă a s u p ra sa ta­ teo ria d-lui Cuza a su p ra cauzei menie Ioacliim din C onstantiuo- d ată cu declararea războiului că îm p ăcarea se. v a face cu sa ­ lonescu vorbeam o'e B rătien t
no, In g in er Caton Simon, M aria m i-a m ă rtu risit greşelile pe cari
rilor. sociale este p lag iată din Eve­ pole şi. m inistrul Sarafoff, pleni­ turco-italian. S in g u ră Moldova D um itrescu, d-reior M aria C. crificarea mea. n u de idei.
le-a tăcu t şi ini-a cerut să re in ­ A venit apoi chestia tra m v a ­
A ceasta laxa, - - ne scriu cu re tt, Loria, H erb ert Spencer“... potenţiarul bulgar iu C apitala poate da, dacă nu tre i sferturi,, Á rion, N atalia P ru n cu ; tru în p a rtid şi să ducem lupta S’a făcut îm păcarea, d a r am
drept cuvliit cititorii noştri — a A junghid în cele din urm ă, Turciei. d ar cel p u ţin ju m ă ta te din vite­ D-nei E lena C lara M arquise văzut că ce s ’a re p a ra t pe o p a r­ iului, o pungăşie; nem at pom e­
m ai departe.
fost p usă îu ti/u n m om ent de d u p ă dezvoltarea u n u i u ltim ca­ C irculă acum versiunea că ţa ­ le treb u ito are p en tru exportul de Belloy, p ro p rie ta ra m oşiei ■ La 1892, liberalii aü făcut cu­ te, s’a stric a t pe alta, căci d. n ită. AÜ făcut o societate în c a ­
g rea cum piriă p entru stat, cînd pitol, la concluziile sale defini­ ru l F erdinand, fără asentim en­ în A ustro-U ngaria, după n u m ă­ CezienI (Romanaţx), p en tru s a ­ noscutul program dela Iaşi. Take Tonescu uu in trase în re et p u n exp erien ţa şi p rim ă ria
to ţi locuitorii acestei ţă r i tre b u ­ tive a su p ra în treg ei lu i lucrări, tu l exarch ului, a in tra t ,îu rela- ru l prevăzut diu convenţiunu. crificiile ce le-a făcu t şi face O VOCI;: Votul universal! m inister. Mie m i s’a p ro p u s să tot c a p ita lu l.. Pe chestia tra m ­
iai! să facă/ sacrificii. în care in cu lp atu l conchide si ţiu n î cu p a tria rh a tu l p en tru ri­ De altfel trebue să spun eă, c a r­ p en tru in stru ire a sătenilor; D. FLEVA: Mă void ocupa plec la Roma, Tn acele m om en­ vaiului a fi făcut cu T ake Io-
F u n cţio n arii au acceptat aceas­ rezum ă, d u p ă cum spune el în ­ dicarea sebizm ei bisericeşti in nea ce exportăm este foarte bi­ D-nei M aria Ş tefan Boldescu, şi de votul universal; m ă voii! te de am ărăciu n e, m ’am sfă tu it nescu to t o societate în care ei
tă ta x ă atü n cl — d a r se ridică suşi, în p u ţine cuvinte, î n ce senzul u rm ăto r: ne p rim ită şi plătită pe p iaţa in stitu to are în B ucureşti; ocupa de toate categoriile de ce­ cu Take Ionesco, a su p ra con­ p un experienţa ia r T ake cap i­
c o n tra conti nu ă r ei ei, azi m ai constă şi cum a dovedit p lag ia­ Regele bu lg ar să formeze' un Vieneî, —- în special carnea, de D-lui M. T lm peanu, advocat, tăţeni. stitu ire!: no u lu i g uvern , făcut talu l, d u p ă ,cîţîva ani Take va
ales, cînd bugetul sta tu lu i dă tu l d-luî Cuza (a se citi aci în ­ p a tria rh a t aparte. vite îng răşate In. povarnă. a ju to r de p rim a r al o raşu lu i In capul p ro g ram u lu i era li­ fă ră m ine şi co n tra lui. I-am
Tîrgu-.Tiu, care a dat; teren u l n e ­ p ropus să facem politică n.mîn- ră m în e cu experienţa ia r eî cu
perm anente excedente de zeci tre g u l p asaj şi acu zaţia dela pa- In M acedonia episco p ii, s ă a- CU CIT CONTRIBUE AZI MOL­ bertatea electorală şi descentra­
de m ilioane. ginele 112 şi 113 ale broşureî şi p a rţin ă m ajo rităţii, iar. m inorita­ cesar pe care s’a clădit localul doî şi i-am ceru t să-m i dea. m i­ capitalul.
DOVA LA EXPORT şcoalei din com una Curieni lizarea ad m inistrativă. Mi se n a, căci aveam p e n tru ei o vie Ru a m com bătut legea tra m ­
S tatu l a eşit de m ult din si­ anum e dela lin ia 17, d in pagina te a să aibe un arh im andrit. Vorbind de . nu m ă ru l viţelor pare că se vorbea şi de econo-
tu a ţia p recară de odinioară, azi 112 şi p în ă la lin ia 25 d in pag i­ In cercurile politice, din Sofia trim ese din Moldova pentru a (Gorj). sim patie. El n ’a v ru t’ să-m i dba vaiului în C am eră. Take lonescu
Clasa. II: D-nei Elena Eugeniu futó tn. program , d ar nu de eco­ m ina: I-am spus atu n ci că, d a ­ spline că, a r .fi com bătut’« şi el,
a re o situ aţie înfloritoare, de ce na 113). se .afirm ă că pentru, aceasta so- fi exportate, convorbitorul meii nomie® iu, senzul în c a re aii
să continue, a lu a dela funcţio­ Clos, directoare^ şcoalei p rim a ­ că-! aşa, eü plec la Rom a; l’am dfiöä’ era în. Cam eră. Cum ai- fi
NÜ este d a r culpabil, in cu lp a­ luţiune a inzistat R usia. zice : re de tete din H îrlău, p en tru se r lu a t’o liberalii. p rev estit în să că. ce-a p ă ţit ia-
n a r acea ta x ă socotită de to a tă tu l E m anuel Socor, de a fi p re ­ E xharchul în să se. vede foarte Aü trecu t 29 de ani de’ atunci, com bătut-o, d acă acum este cu
— P en tru exportatorii şi cres­ vicii aduse în v ă ţă m în tu lu i in tubei n u era n im ic pe lingă ce
lum ea ca vrem elnică? pus, p rin pu b licarea acelei bro­ neglijat prin gestul făcut de ta ­ cătorii de vite din Moldova, es­ liberalii aü u ita t cele două liberalii-? (Aplauze).
O ţservaţ.ium le cititorilor noş­ şuri, a su p ra profesorului A. C. ru l B ulgariei şi cercurile p atrio ­ te absolut imposibil de a putea tim p de 12 ani de funcţionare. era să rnaî păţească. Legea tra m v a iu lu i este o pun­
D-luî Vasile P. Zagoriţ, aren puncte din capul p ro g ram u lu i
tri sín t foarte în d rep tăţite şi e Cuza, fapte, care, dacă a r fi a- tice bulgare privesc cu inîhnire să se folosească astá-zí de ex­ ier. Le-a! uitat, pentru că liber­ Partidul conservator- găşie bine socotita. D acă Fiili-
o elem entară chestiune de drep­ devărate. a r expune pe acesta procedeul acesta de oarece se portul de carne ce. îl face ţa ra . daş în com una Funde.nT-Fnni-
zăneşti, p e n tru aju to ru l ce a ta te a electorală şi descentrali­ pcfcu spunea că. Banca N aţio­
ta te ca m in istru l de .finanţe să la u r a saft disp reţu l cetăţenilor. tem de o dislocare a ifttiţăţei na D epărtarea şi greutăţile tra n s ­ d at şcoalei din eă turnul F undeni- zarea nu procopseşte pe nim eni., democrat n ală este cea m ai m are escro­
le cJOa toata, aten ţiu n ea cuvo- NU, p rin publicarea celor de ţionale în tre b u lg arii din .regat portului sini, un adevărat chin Şoapte an i am lu p tat pentru cherie a secolului trecut, pot
Ghorasi (Ilfov), înzestrînd-o cu M’am dus la Roma, u nde am
m ai sus, inculpatul Em anuel şi cei din Macedonia. pentru bietele vite, care trebu- 4 0 .pupitre. 2 sobe şi un biblio­ .acest program . fost p rim it cum n u se poate spune şi eü acela.ş lucru despre
Socor n ’a cau zat nici o -daună —.........~......... esc să. vină cite 5—6 zile în tecar, «mii*-'' După 3 an i dela facerea pro­ m ăi bine de în tre a g a lu m e po­ legea tram vaiului.
d-lui Cuza. — — ——-S f* ------- -——— gram úiul, Ia ITsiio. +• venit Ia m i­ litică italian ă. M u lţu m ită in flu ­ Liberalii aü u rm ărit să p ună
 Marţi 84 Ianuarie 1912 DIMINE AŢA

SINAIA“
BUCUREŞTI SOCIETATE ANONIMA BUCUREŞTI
mina, pe, venitul tram vaiului, şi
să ţină. în m ină prim ăria tim p
de 40 de am.
Venitul tram vaiului, ş a nu
credeţi că e mic. Amil trecu t' a
fost de 5 m ilioane. Cum venitul
23 (5) Februarie 1912
CALENDAR.— Ortodbx: Mart.
Clement. Catolic: Agatha.
PARLAMENTUL. — Nu ţine
expoziţia de p ic tu ră ,a d-rel Ce­
cillé Gerson. Expoziţia de pic­
tu ră pe m ătase şi p o rţelan a
Banca Fortuna
—S o c i e t a t e a n o n i m ă —
( VP E T A L JL E I 5 0 0 . 0 0 0
Bucureşti, Strada Lipscani 10
Capi tala _____ ^ ___ "•

Nevoia unei nări centrase

m erge umeîndu-se din a n în an şedinţă. d-rei Í. B ernfeld-B urnea. Expo­
S e d i u l : B w l. E lis a b e ta , 5 (P a ie tu l E fo rie ) cu cite ju m ătate milion, p u teţi ziţia ele p ic tu ră a 17-a a socie- plăteşte pentru
TEATRE — Depuneri spre fructificare —
face socoteala te v en itu ri dă tăţel „Cercul a rtistic ”, deschisa
tram vaiul. P iu ă la 1916 venitul TEATRUL NAŢIONAL.--- So­ pînă la 1 F ebruarie. Expoziţia la cerere
m erge m ereu «rescind. cietatea dram atică: A m o r ş i V i­ niaşinei de vot a d-lui inginer
P U B L IC A Ţ IE Şi n o taţi că din încasările de
5 milioane, 2 milioane sínt, ve­
clen ie, comedie în versuri de d.
Jacob iNegruzzi şi M aica, c e a tl-
Stelian Russo. 6 °|0 pe an Insuficienţa p r e i de N«»*d
nit net. Peste p a tru ani, venitul n ă r ă , dram oletă neorom antică, In Galeria Cosînzeana din
C o n s tr a c ţiv m ile C a z in u lu î ş i H o te lu lu i d in S in a ia , net va fi de patru-m ilioane. Ve­ de d. Emil Isac, (premiere). stra d a Academeî No. 15,-expozi­ astă-seară. L uni 22 Ia n u a rie o C reşterea continuă a traficului.—In salu b rita tea
f iin d în c e p u te , lu c r ă r ile m e r g c u a t â t a a c t i v i t a t e , in c i t deţi ce stom ac an liberalii, dacă TEATRUL LEON POPESCU ţia de pictură a d-lui Mişu Tei- m are serată d a n san tă în saloa­
un asem ăna venit, vor să’l în­ (Lyric).— Opereta rom înă Gri- şanu. nele T ransilania. bîurom ilor cailor ferate .
se p r e v e d e c ă în lu n a I a n u a r ie 1 9 1 2 v o r fi a ş a d e i n - începutul la orele 9 seara.
ghită d infer’o,dat ă, göriu: Su ta n a . MUZEE. — Muzeul geologie Excedentele b u dgetäre d in că în 1922 funcţio n area g ă re î de
n a in ta te , c ă p e n tr u p l a t a lu c r ă r ilo r e x e c u ta te , v a fi n e- TEATRUL MODERN. —Com­
vo e d e a l 2 - le a v ă r s ă m â n t la c a p i ta lu l S o c ia l.
De aceea am pornit eü lupta
pan ia d ram atică Davila: L a b al
(şos. Kjselaf), Deschis Duminică Institu tu l ele Hyclro-Elect.ro- ultim ii ani, aü început a se dis­ Nord, în condiţiile actuale, va fi
contra lor, şi de aceea v’arn con­ şi sărbătorile dela 3 d. a. torapie al d-ruluî E draich, din tribui. Toate nevoile diferitelor o im posibilitate. Şi to a te sem ­
A c e st m o tiv , a în d e m n a t C o n s iliu l d e A d m in i s tr a ţi e vocat ca să vă întreb: m ascat.
TEATRUL COMOEDIA. — M uzeul de antichităţi. (Uni­ str. Ita lia n ă 4, (colţ cu B-dul Ca­ adm inis.traţiim î publice şi lipsu­ nele sín t -că creşterea traficului-
a l S o c ie tă ţe i , să h o tă r a s c ă în ş e d in ţ a d e hi l o O c to m ­ — Stat plemente ca să lu p t? versitate). Deschis D um inica şi rol) funcţionează zilnic dela 7 rile ce se observă, sta t îm plinite va u rm a p rogresiunea de p în ă
b r ie 1 9 1 1 , s ă se r o a g e D - n i i A c ţio n a r i s ă b in e v o iă s c ă VOCI: Sinii Sínt! (T o ată sala In m atineü: O f a r s ă şi G t n d c u ­
c e r n ic . Joia de la 11 dim ineaţa pîn ă ia 3 dim., la 8 seara. p rin dărnicia m in istru lu i de fi­ acum . E ste deci de d a to ria ace­
să d e p u n ă a l 2 - le a v ă r s ă m â n t, c a r e v a fi d e 3 0 la s u tă aplaudă zgomotos). d. a. Jar pentru vizitatorii s tr ă ­
TEATRUL MAIESTIC (în sa­ n anţe. O sum ă de lu crări de lux, lo ra c a ri a ü astăzi conducerea
s a u 1 5 0 le i d efie c a re a c ţiu n e . P olitica de afaceri ini saü cel din provincie tn toa­ E rî a avut loc a d u n area mem ­ c a ri n um ai în an ii de belşug pot tre b u rilo r S ta tu lu i, -ca să a v i­
la teatru lu i Comoedia). Repre­ te zilele în tre aceleaşi ore.— Mu­ brilor societăţei cooperative de
V ă r s ă m â n tu l a l 2 lea se v a d e p u n e la 1 0 — 2 5 I a n u ­ D. FLEVA continuă, cerceiind zentaţii de varieteu, comedii, etc., fi înfăptuite, sîp t puse la oale. zeze la m ijloacele necesare p en ­
zeul etnografic şi de artă naţio­ tipografie „Poporul” din bulev.
a r ie 1 9 1 2 la u r m ă to a r e le B ă n c i : am ăn u n ţit chestia, tram vaiuluî. cu a rtişti străin i. nală. UViouetăria statu lu i, şo­ E lisabeta No. 27. Nu e d ar nici u n a lt ‘m om ent tru. ca g a ra p rin c ip a lă a C apita­
Banca Marmoroscli, Blank & C-nio ş i la su c u rsa le le Aft pus în statute ceea ce nu c- D IV E R SE SPECTACOLE seaua Kiselef). Cu acest prilej a fost ales pre­ m al n im erit p en tru a atrage a- lei, -să core-spusndă, n u n u m a i ou
sa le d in p r o v in c ie . ra în lege, afi introdus astfel şedinte al consiliului de adm ini­ te n ţia celor în d re p t asu p ra u n ei nevoile actuale, d a r m a i cu sea­
monopolul, şi aţi lu at g ra tu it li­ CIRCUL SIDOLI. — Repre­ Muzeul Stm u (strad a M ercur straţie al acestei cooperative, în nevoi care pe zi ce trece devine m ă cu nevoile v iito aie ale -ora­
Banca Comorciaîă Română, ş i la su c u rsa le le sa le niile vechi. D. Fluya continuă, zentaţie cu program bogat. No. 8), deschis D um inică şi Joi, locul defunctului dr. G. Robin, m al im perioasă şi cere a fi sa­ şului.
d in p o v in c ie . ccrcetînd legea tram vaiului şi CINEMA-SPLENDID, calea dela 11 dim ineaţa p în ă Ia 3 d. a. d. N. D. Cocea. tisfăcută cit m al curînd. N’a r fi n u m a i o g re şe a lă de
Banca Agricolă ş i la s u c u r s a le le sa le d in p r o v in c ie . arătînd toate „pungăşiile” ce se Victoriei 71 (vis-a-vis die A-
E vorba do necesitatea unei n eiertat, -dar o im p o sib ilitate
teneii). —Reprezentaţii orare de BIBLIOTECI. — Biblioteca. A-
A c e s t a l 2 lea v ă r s ă m â n t , se p o a te fa c e c h ia r d e a - găsesc în tr’tasa.
caderniel, (Calea Victoriei No. Societatea generală, a studen­ gări centrale. m aterială, c a s ă n e g în d im la
Ia tă de ce — spune d-sa — la 3-12 p. na. De două ori pe
c u m , la B ă n c ile d e m a i su s ş i la su c u rsa le le lor. 135). Deschisă în toate zilele de ţilor ro nnnî „Centru 1-Bucureştî”, -alte n o u l cîrpelî a le g ăreî d e
D o v a d a d e p u n e r e i , se v a fa c e , p r in a te s ta r e a d e p r i ­
eu n ’am aprobat pe d. Take Io- săptăm ână program schinihat. 1 (str. Vieneî No. 7). Deschisă credincioasă program ului, a de­
neşcu cînd ş’a aliat cu liberalii VOLTA, stra d a Doam nei şi Nimic nu pledează m a l m ult, N-ord. Ciupelile costă enorm şi
m ir e p u s ă d e a c e ste B ă n c i ş i su c u rsa le le lo r, p e ve rso pe această chestii. SALA BRISTOL. — R eprezenta­ în fie-care zi de lucru intve orele cis şă scoată o revistă lu n ară, în p en tru întem eierea găreî cen tra­ n u re n te a z ă b an ii ce se -daü.
a le f ie c ă r e i a c ţiu n i. De altfel, eü nu l’am aprobat ţi uni orare. 9—12, 2—5 d. a. şi 7- 10 seara.— care se vor discuta toate chesti­ le, ca insuficienţa găreî de N-ord. Şi apoi, în sta re a a c tu a lă de
pe Take din prim ul moment TEATRU BULEVARD.—Cine­ lucru în tre 8 dim .—12 a. m. — unile co interesează studenţi­ In ultim ii zece ani, traficu l de lu cru ri, orice -cîrpeilî, o rîc ît d e
D - n ii A c ţio n a r i c a r i v o r r ă m â n e in în tâ r z ie r e cu p l a ­ Fundaţiunea universitara Carol mea.
ta v ă r s ă m â n tu l u i, p e s te te r m e n u l f i x a t p r in p u b lic a ţ ia cînd s'a aliat cu liberalii în a- m a G aum ont-Palace: Reprezen­
Biblioteca populară „l. V. So- P en tru ca această rev istă să călători a lu at -o dezvoltare u- costisitoare ar. fi, n u folosesc l a
legerî. - i taţi uni serale. r.iaşă. N um ărul tre n u rilo r -cari nim ic.
d e f a ţ ă , s u n t in c u n o ş t iin ţa ţi c ă li se v o r v in d e a c ţiu -
In schimb d. Carp şi-a asigu­ Cl NEMA-JBOTEZ.— La Hotel cec", P-dul Carol vis a-vis de. s ta ­ fie oglinda activităţei studenţeşti
tu ia Rosetti). Deschisă ta toate pe toate terenurile, com itetul vin şi pleacă clin gair.a de Nord,
n ele, c o n fo r m p r e s c r ip ţiilo r a r t. 1 3 d in S ta tu te . ra t o n o tă bună atu n c i cînd a de France şi în sala „Blériot”
com bătut im oralitatea politică (Sărindar) filme Pathé-Freres. zilele rle lucru în tre orele t a —1? „C entrului” ro ag ă pe toţi stu ­ a crescut m ult, d ar în tr’o pro- Nu trebue să u ită m b a lu l în
şi cînd a cău tat să se coboare PANORAMA GRI VIŢA. — dim ineaţa. 4—7 d. a. şi 9—1« Ju­ denţii să trim ită lucrările lffr, greisiune geom etrică a crescut care sín t actu alm en te b iro u rile
în m ulţim e pentru a legifera (Lingă P n ţn ărie). Dela 8 seara m ătate seara. — Biblioteca po­ artistice sail ştiinţifice, deocam­ 'n u m ăru l -călătorilor. Cine a-zis-
P E N T R U pen tru ea. A fost apoi o no tă pîr.ă la 2 noaptea .„Skating“ pulară „Săniei Marcus", (ştr- d a tă pe adresa: Preşedintele ta, acum zece ani, la sosirile şi d irecţiune! generale a c ă ilo r fe­
bună atunci cînd a făcut drep­ (patinai pe parchet). Mircea Vodă 20) deschisă seara „C entrului”, Bucureşti, str. Sca­ plecările diverselor trn e u ri din rate. S tarea în care zac aceste
şi D um inica de la 3 ju m ătate une No. 33. g a ra de Nord — şi observă a s­ bii'ourî e îngrozitoare. Camere
Semănăturile de Primăvară tate Iul Racovski. (Aplauze pre­ Expoziţii. — Muzee.—Biblioteci
lungite)- L a A teneu: In sala de Nord pînă la 8 ju m ătate seara. tăzi m işcarea continuă care în ­ m ici, în cari sta ü în g h esu iţi zeci
cepe l-a 5 -dim ineaţa şi -sfîrşeşte de funcţionari, co rid o are s trim ­
Bandiţii tragici
Ultim
eInform
aţiuni
Eü ffl’am rid icat totd eau n a în
Sfecle, C artofi, O rzoaică, P o ru m b , etc. contra călcătorilor . de p ro g ra­ : c-îteva m inute în ain te de m iezul te şi neaerisit-e, localul direcţiei
me. Dacă lib eralii s’a r fi ţin u t nopţel, acela răm ine u im it de g en erale a căilor fe ra te treb u e
Pentru viţa de Vie de program , eü şi -azi aş fi cu
eí. N’aü asig u rat lib ertatea ale­
gerilor, n ’aü introdus descentra­
din Franţa cete ce constată. să fie, de sigur, u n focar d e t u ­
Cu toate acestea, g a ra -de N ord berculoză. M are p arte d in servicii
m’-a fost cu m u lt m ărită. S’aü a- s ín t in sta la te în o raş, în d iv e r­
O GOANA SINGEROA5A
lizarea, ba dim potrivă aü tată- clus oarecarî- îm b u n ătăţiri, s’aü se case p a rtic u la re. E nevoe de
MfiiliMi liffiliiiî! U l i i r it sistem ul centralizator.
. la tă ce ce, eü n u m ai am în ­ ■» —■ ! -- .
Doi am ploiaţi de gară răn iţi. — a ra n ja t în tr’u n m-o-d sistem atic c e n tralizarea tu tu ro r
U ţ> b rigadier de ja n d a rm i ii sosirile şi -plecările trenurilor,, se rv irii şi n icăeri lu c ru l n u s’a r
acestor

cu dóságról g a r a n ta t
B roşuri, prospecte, ori-ce lă m u riri
sau in fo rm aţiu n i
Fabrica de Produse Chimice „MAR AS EŞTI“
— Societate Anonimă —
BUCUREŞTI, Bulevardul Elisabeta Ho. 18
— K rasyom :
Senare si resistente, sunt numai cele cu mărcile
l i n g e r şi Z o n o f o a ^
F e rifi-v â de
S O C IE T A T E A . C O M U N A L.A
PENTRU
C o n s tru ire a de L o c u in ţe E i lin e iu B u c u r e ş ti
ST R A D A D O A M N EI 27
— P rlaţeşt© de p e a c iu a în s c r ie r i p e n tr u c o n s tru iri de
lo c u in ţe , de o v a lo a r e p în ă la 8.Q0O t e , a t î t p e te r e n u r ile
S o c ie tă ţe i e ît şi p e te r e n u r i p a r tic u la r e .
— P rim e ş te d e p u n e ri, a t î t în c o m p tu l lo c u in ţe lo r, c â t
ş i p e n tr u f r u c tif ic a re , s e rv in d 8 % d o M n d ă c h ia r d in z iu a
d e p u n e re !
— C u m p ă ră te r e n u r i în o c o lu l a i I I I le a şi a l IV lea.
— C u m p ă ră m a te ria le de c o n s tr u c ţii.
‘— A n g a je a z ă a n tr e p r e n o r i p e n tr u e x e c u ta re a lu c r ă r ilo r
d e c o n s tr u c ţie a le S o c ie tă ţe i.
O <» € T « 15
T toilor
1Ä
iWnfflöWW
tWBaFS
rost operator al clinicei profesor
F Ü L E S d in V IE H A
B O ii. L E
ş i D p eraţin al i e Ochi
s’a s ta b i l i t în B u c u re şti
No- 10, Sir. COVACI, No. 10
Consult. 2—5: Dumineca 10— 1
ST CĂUTĂ '
u n b u n G©BfDUCT0î5 te c h n ic
( lu c r ă r i to p o g ra fic e , s u p ra v e
g h e r i de c o n s tr u c ţii, în to c m iri
de m ă s u r ă to r i ş i s itu a ţiu n i de
p la tă l a c o n s tr u c ţii, s tu d ii ş i
c e r c e tă r i te c h n ic e etc.) la o m a ­
r e s o c ie ta te . L o c u in ţa , în c ă lz i­
r e a ş i lu m in a tu l g r a t u i t . I n
p ro v in c ie . O fe rte c u in d ic a ţiu -
n e a s a la r iu lu i, in fo ? m a ţiu n i a
s u p r a v î r s t e i ş i a c tiv ită ţe i a n ­
te r io a r e s u b S G. !0 •» 1# ziar.
P R I M U L
Sanatoriu Naturalist Modern
— d in R o m â n ia —
„GRIGORE iLEIfcHDRESGfl“
P e n t r u p r e v e n ir e a şi v in d e
c a r e u 1 U B E R C U L O Z E 1 IN C E
P A N D E pus sub direcţiunead-lui
d r . I. M itu le s c u , şi aşezat în po­
im ita ţiu n !
CIRCUL E BINE J N ß W lT
M arele şi Otmoscutuî
A/.i, Luni S3 Ianuarie 15)12
ilare reprezentaţii junr-fixe
Cu un program cotnpnş <|fn
ä Numero
p recu m ş i D eb u tu l celor
2 Cimpanzei 2
- ? A B et P E I8 V -
o s î M & m x iţe * .
Biletele se găsesc lă Mag l '.pn
servatorul,M sig Fein, Mag. Degen
_____ şi la Casa C ircului.
Miiue Mart»
l pari reprezentaţii
credere în liberali. N’ata avut Regele B ulgariei a decorat pe cu, actu ală m edic al circ. Corod, cis. — Ura b an d it se sinucide.— dar din -cauza îngustim ii locu­ p u tea f-a-co m a l cu folos c a în tr’o
încredere nici cînd Take Iones- principele F erd in an d al Rornî- d in jud. Tutova, a fost tran sfe­ A ltă sirauiidere m isterioasă a
rată, clupă cerere, în aceeaşi ca­ lui este cu n e p u tin ţă ca să se clădire m o n u m en tală, — n u p rin
cu a făcut înţelegerea cu libe­ nicî cu colanul o rd in u lu i „Ale­ u n u i individ. fru m u seţea faţad elo r şi p rin bo­
ralii. Cu a tît m ai p u ţin m i-a plă x an d ru “. litate la circ. Pereschiv-de-jos, 0 d ram ă senzaţională şi com­ facă alte ut ui lin ii de g araj şi g ă ţia deooraţiunilor, c i p rin i-
cut înţelegerea pe chestia tra m ­ acelaş judeţ, în locul d-lul cir. plicată s’a desfăşurat în F ran ţa, din această p ricin ă este cu r.e
Leon Berescu, dem isionat. m e n sita te a eî.
vaiului. Cînd am văzut ce se pe­ P rin cip ele F e r d in a n d d l B o m î- în îm p re ju ră ri cu deosebire zgu­ p u tin ţă să se creieze tren u rile D ar nu. n u m a i aceste m otive,
trece în sinul p artid u lu i conş.- n i e i v a s o s i a z i d i m i n e a ţ ă , i n C a ­ duitoare. noul, rapid, de zi şi de n-o-apte,
dem., eü am prevestit pe un p i t a l ă , î n s o ţ i t de. p r i n c i p e l e F r e ­ D. dr. Vasile A ngiulescu a Nişte bandiţi cari se încercau pe -cari le reclam ă n eîn cetat tra
foatrie tem einice, pledează p en ­
fost n u m it în postul de m edic să jefuiască o g a ră fiind sur ficul actual. tr u u rg e n ta re alizare a g ăreî
p rieten că în curînd ta k iştiî vor d e r i c L e o p o l d d e P r u s i a .
îm b răţişa chestia aceasta aşa ele al circ. Corbasca, din judeţul centrale. S ta t ş i altele, de
Tecuci, în iocul d-lul dr. Moise prinşi, aü ră n it p a tru persoane
u rîtă şi aţi văzut că aü imbvă- Consiliul de m in iştri, a au ­ şi aii ucis pe u n jan d arm , ia r la Dacă am presupune că tra fi­ ordin general şi în le g ă tu ră cu
ţişat-o. torizat direcţiunea g enerală a Eneşcu, dem isionat.
u rm ă doi din ei s’ati îm puşcat. cul actual va creşte-, în cel z-c©e m arile in terese a le orăşenilor,
Şi nu nu m ai că lc-aü lu at ap ă­ căilor ferate s ă execute în regie
ra re a pe chestia tram vaiului, iiinia Făurel-Ţ ecueî unde este D. •Snfronie IancovicI, actual LA ORLEANS ani ce vin, în aceeaşi măs-ură cari -cer, -cîţ m ai ne-tatirziata în ­
tem eiere a g ăreî centrale.
d a r le-aü luat-o şi pe chestia prevăzut u n p asag iu de nivel, şilvicultor-şef de circum scripţie Noaptea, pe la orele două şi în -care a cres-cut în ultim ii zec-e * F o rtu n io
Bănceî Nationale, care a ajuns u n canton dublu cu echipă etc.; clasa III, a fost în a in ta t silvi- jum ătate, d. Reymondie, subşeî ani, se poate spune d u p ă acum
culto-r-şef de circum scripţie cl. de g a ră la O rleans şi unul din
u n ad ev ărat pericol p en tru ţa ­ îm p rejm u irea platform ei şi su­
ră.
L upta p en tru ad ev ăr peşte riul Buzău.
pravegherea lu crărilo r podului
II, în locul d-luî C. Popescu- colegii lui, d. M artin, au ziră ni­
B ancberiu, dem igionat; şte zgomote suspecte cari veneait
D Vasfle Mîrza, actual silvi- dinspre m agaziile găreî. Cîcjcalre între I Inaugurarea
7KAW
..M
UUW şi d rep tate V aloarea acş-stor lu c ră ri
u rcă la sum a de lei .15.000, ce se
se cultor-şef de circum scripţie ci­
lii, a fost în a in ta t în aceeaşi Atunci, se h o tă rîră să vadă ce
se petrece acolo şi în acest scop
două automobile liniei ferate Pucioasa-
Am p ărăsit partidul conserva­ funcţie pe loc. P etro şiţa
tor-dem ocrat şi. mă întreb acum va p lăti d in creditul de lei 3 mii. lu a ră doi am ploiaţi şi po rn iră O ciocnire, care a r fi p u tu t a-
dacă am răm as singur, fäü ştiu acordat p rin legea p ro m u lg ată D. lo a n Diaconescu, actu al sil­ spre m agazii. yea u rm ă ri foarte grave, s’a în- TIRGOVIŞTE, 22 Ian. — Cu
de altfel că n u pot răm in e nici prin. decretul regal d in 1910 p en ­ vicultor, în să rc in a t cu punerea In tra ră m ai în tîî în -birourile tîm p la t erî clupă am iază pe ca­ u n tre n special, condus de sub-
odată singur, căci -am cu m ine tru con strucţia liniei Făureî-T e;- în valoare a p ăd u rilo r a fost econom atuiuî, de unde veneau lea, Victoriei, în tre două auto­ taspectorul de tracţiu n e, in g in er
adevărul şi dreptatea. Am voit în a in ta t ca şilvicultor-şef de cir­ zgomotele. D ar in rpomontul mobile. Un autom obil este al (Ionel Christescu, a sosit- în g a ra
să vad dacă poporul Capitalei cum scripţie clasa III, cu reşe­ cînd erau pe sălile birourilor, se p rin cipelui Bibescu, ia r cellalt Ţîrgovişte, d-niî D elavrancea,
se asociază la cam pania aceas­ P rin noul proect de buget al d in ţa la circum scripţia VII Mi- iv iră nişte indivizi, cari, pen tru al d-luî dr. Racoviceanu, din str. m in istru l lu c ră rilo r publice, in-
ta în contra tram v aiu lu i 1 m in isteru lu i ele finanţe a fost ziil, care circum scripţie se află a p u tea trece, tra se ră focuri de Luigi Cazzavilan.
ginern-inspectorî g enerali G;i~
Dovadă că poporul Capitalei av an sat in fun cţiu n ea de director v acan tă p rin dem isiunea d-luî revolver asu p ra funcţionarilor In prim ul autom obil, care era iea, M areş şi llie R adu, inginer
se asociază cu noi contra atitu- general S alariat cu 1200 lei, d. C. Popescu B aneheriu. găreî. condus de şoferul Ian cu lones- inspector, d:. Ştiefănescu, secre­
dineî liberalilor în chestia tra m ­ D. G. Ioneşcu, directorul contri Subşeful găreî d. Reymondie, cu, se afla d. Const. Chini,eseu, ta ru l m in istru lu i, d. in g in er in ­
vaiului, este prezenţa d-v. aici. b u ţiilo r directe. Casa corpului didactic am in­ a fost lovit la coapsa stingă; un directorul noueî societăţi de au- spector Georgescu, cel care a
Cînd, după în tru n irea dela 8 teşte celor în drept, că schiţele a lt glonte a lovit to t în coapsă tomiobiie, ia r ta cellalt se a fla d. conclus lu crările construire! li­
Ianuarie, am văzut că se an u n ţa M inisterul lu c ră rilo r publice, de p lan pentru in tern atu l ce se şi pe d. M artin. dr. Racoviceanu. M aşina era
căderea guvernului şi venirea Ia p rin noul proect de buget a spo­ va construi pe terenul din b-dul Spaim a şi răn ile au paralizat condusă de către u n fiü al d,-hil niei, ing in er Georgescu, inspec­
to r de m işcare, Antonescu, in ­
putere a u n u l guvern conserva­ r i t alocaţia respectiva cu 10.000 Schitu M ăgureanu 7, cedat de pe am ploiaţi, astfel că necunos­ Racoviceanu. spector de m işcare C. Veiss şi
tor-democrat,,’ eü am spus a- lei, p en tru a se p u tea trim ite în către p rim ă ria Capitale, trebu- cuţii aü p u tu t să fugă. Ia tă îm preju rările ta cari s’a ing in er şef Balaş.
tunci: stră in ă ta te pe u n tim p determ i­ esc prezentate la casă, stra d a S’a. p u tu t însă, preciza, că el întâm plat a c c id e n tu l: In g a ra Ţ îrgovişte aü fost
— Mă tem că guvernul con­ n a t cîţivâ din tre absolvenţii B rezoianu 19, p în ă la 14 F eb ru ­ lu aseră trenul No. 16 Ia Aubrais Automobilul d-luî Racovicea­ în tîm p in a ţi de d. Victor B aran-
servator-democrat, va fi un g u ­ şcoaleî de poduri şi şosele spre arie, ora 3 p. m. care pleacă spre P aris. nu, venea—n u cu viteză m are— ga, prefectul ju d eţu lu i, Gonzalv
v e r n fia ik , un g'uvern pentru aîn dobîncli cunoştinţe practice
ra m u ra electn cităţeî.
D-niî, architect!, cari din e- P oliţia în ştiin ţa tă im ediat, tr i­ din spre şosea, ctad în dreptul Ionescu, p rim a ru l oraşului, Al.
spălarea petelor. roare n ’aű primit- un program m ise la A ugerville, la E tam pes casei cu No. 168, s’a găsit faţă Popescu, directorul prefecture!,
Eü nu înţeleg ca acum cînd s’a al lucrărei, pot. obţine dela Ca­ şi la P a ris u n ordin telegrafic în faţă cu autom obilul principe­ Grigore Ştefu, poliţaiul oraşu­
Din in iţiativ a d-lor căpitan să, în toate zilele de lu cru dela ca bandiţii să fie arestaţi.
găsit un guvern ca să ia de git Sam urcaş, ad m in istrato ru l plă­ lui Bibescu, caro venea din spre lui, Uie Angelescu, Nioolae Can-
pe spoliatori, acest guvern să se gii G herganî şi I. Tudor, preşe­ 12—6 p. m., atît program ul rit LA AUGERVILLE stra d a Cosma. Din cauza dis­ tacuzino şi Jean Dales, deputaţi,
retrag ă pentru a veni spoliatorii. dintele- cercului cu ltural Gher­ şi o copie de plan al terenului. Jan d arm ii din Augerville, în­ tan ţei prea mici, ciocnirea n ’a consilierii judeţeni D um itru Va-
Cînd am văzut atitudinea gre­ ganî, ziua de 24 Ian u arie a. o., d ată ce p rim iră ordinul, se du­ p u tu t fi evitată. Autom obilul ciov, căpitanul Diaconescu, Va­
şită a conservatorilor-dem ocrgti .şe va serba cu o deosebită so­
eü ini-am re jjişt libertatea de lem nitate, în com una C iţiţl î n pag* lV -a seră la g a ră ca să aştepte sosi­ principelui Bibescu a lovit pe a- sile G iugălea şi alţii şi de un
rea trenului, care în d a tă ce in tră cel al d-luî Racoviceanu, în p a r­
acţiune. M'âin rşirag prin u r­ la care vor lua p arte: învăţăto­
R ăcari,
O peraţiile ooiisiílílor în g a ră fu în co n ju rat de toate tea d reap tă şi i-a sfărîm a t cîr- num eros public.
L a 9.50, cu acelaş tre n spe­
m are. Am făcut bine, am făcut rii, preoţii, p rim arii, notarii,
rău, se ya vedea. (Aplauze). consilierii, băncile, cooperative­
de rev izie.— Conferin­ părţile.
A tunci, văzură pe doi indivizi
m a, o arip ă şi uşa. cial, în care aü lu a t loc şi p er­
Din fericire nu s’a în tîm p lat soanele invitate din Ţîrgovişte,
Dacă am .intrat, astăzi in luptă le din plasa G herganî şi orice, ţele «lela in stîin tu E lla cari se coboraü d in tr’un vagon nici .un accident de persoană. aü pornit spre Pucioasa, undo
n ’ajn făcut-o decit d in tr’iin mo­ persoană cu iubire şi dor de ţa ­
tiv de ordine m orala. Pe Take r ă şi neam .
nu pot decit să-T pling .
Em. Şavopol. —B ela vo pe p artea dinspre linii. Jandar Cînd s’a produs ciocnirea, ri­ aü aju n s la erele 12 fă ră u n
iajorii com erciali., etc. m ii îi u rm ă riră şi-i aju n seră la nul din autom obile a lovit tr ă ­ sfert.
In tra re a fiind liberă, poate Guillerval. su ra cu No. 263, care trecea în In g a ră m uzica regim en tu lu i
Ş tiţi că am fost cinstit, că lua p arte orice persoană. Văzîndu-şe în pericol, de-a fi acel m om ent pe acolo şi i-a sfă­ Dîm boviţa a in to n a t u n m arş.
In seara de Joi 26 lavniarje, prinşi, unul din bandiţi se în ­ rîm at o arip ă şi un felinar.
2 5
n ’am Ipái b an i dela nim eni, ştiţi
că, nu. sínt răsuflat. La liberali D-riil avocaţi din judeţul Il­
la orele' 9, d. dr. N. Minovich toarse şi trase un foc de revol B irjaru l a fost despăgubit de
medic legist, va ţine o conferin­ ver a su p ra b rigadierului do jan către d. dr. Racoviceanu cu su­ public cu m uzica în fru n te aü
O aspeţii u rm a ţi de u n num eros
sínt u n ii m ult m ai răsu flaţi ca fov şlnţ ru g a ţi a şc întruni Mer­ p a rc u rs bulevardul găreî şi str.
mine, şi de cîteorî tuşesc, capă­ c u r! 25 ia n u a rie 1912, orele Sp. ţă la „Cercul am icilor analelor’ d a m n Dormoy, care lovit în ini­ m a de 10 lei.
în sala in stitu tu lu i Pom pilian m ă, căzu m ort la păm înt. Uci­ R egală p-înă la p rim ă ria P ucioa­
tă cite o dividendă. m. în sa la biblioteceî corpului
M 'aţî num it tr ib u n ; ştiţi că din p alatu l do justiţie, spre a
tribunii din Roma nu făceaţi discuta chestiuni profesionale.
din calea Rahoveî. Va vorbi de­ gaşul îşi trase apoi u n glonte fost.
spre „Azistenţa prin m u n că”. în cap.
Nici o a ltă u rm a re n u a m al sa. Aci protoereul judeţului, p re­
otul Vasile Alexe, în co n ju rat de
C onferinţa va ii însoţită de preoţii Diaconescu, Serghie şi
legi, ci num ai sn ridicaţi în con­ 1 se făcu o percheziţie pe loc N enorocirea din g a ra alţii, a oficiat u n Te-Deum.
tr a legilor rele. proocţiunî.
Azi, Luni, la orele 2 p. m., va
EÜ dacă nu fac legi, vă chem av ea loc în sala, D acia o consfă­
şi se g ăsiră a su p ra lu i două re­
volvere, clici de tot. felul, trei
D. dr. Al. Costiniu, docent la Portmonee, lăm pi electrice şi al­
F iîa re t Apoi d. prefect B aran g a, ta
num ele judeţului, a m ulţum it
însă te. lu p tă contra sp iritu lu i tu ire a com ercianţilor de bău­ — UN SOLDAT GRAV RĂNIT — d-luî m in istru de lu c ră ri publi­
de speculă şi do afaceri în v iaţa facultatea de m edicină din BU tele.
publică. (Aplauze furtunoasei. tu ri spirtoase, foşti- com ercianţi eureştî, va continua cu începere In apropiere de g ara F ilaro t ce p en tru deosebita cinste ce o
D. TEODOR CAPELEANU, de vin. şi bere. dela 25 cor., vizitele sale po la dinEl Etam fu. tra n şg o rta ţ la spitalul pe Linia ferată, s’a în tîm p la t a- face lu în d personal p a rte la i-
pes, unde m u ri în seară, u n g rav accident.
preşedinte, d ă apoi cetire un ei
m oţiuni p rin care cetăţenii Ca­ La casa de cetire „Obolul“ d in
şcolile prim are din ţară; pentru cursul zijeî.
exam inarea şi cău tarea elevilor In inîinele lu i s’a g ăsit ş i u n
V ictim a este soldatul Iv an pale.
n a u g u ra re a acestei linii princi­

A sigură pe cei din judeţ, p a r­

ziţia cea m ai îneîntătoare a Ca­
pitalei, are instalaţiile cele mai
sistematice p e n tr u : Inhalaţii de
ozon, radium , medicamente, Elec­
tricitate medicală, hydro!herapie,
băi de aer şi soare. Îngrijirea m e­ TURNEUL ARTISTULUI
dicală foarte conştiincioasă:Supra-
alim entaţie (0 mese pe zi), Confort
m odern, verande, cinematograf,
parc întins.
P reţuri foarte modeste. Prospec­
te la cerere Bucureşti-Filaret. Ca­ cu c o n c u rs u l tr u p e i V . A nto-
lea Şerban-Vodă No. 208-- f 10.
Or. I lanielerâs
S p e c ia liz a t l a B e rlin în
FESTI VALE p italei aprobă a titu d in ea d-lui şoseaua Ştefan cel Mare No. 200 bolnavi de „vegetaţii adenoide”. liv re t m ilita r pe num ele de Dumfetru, din reg im en tu l 2 ce­
. D. dr. C ostiniu va fi însoţit ca P ascal Jean. Pe corp p u rta nişte ta te de lb C hitila. tea Talomiţeî, că, cu începere de
La ora 3 m are Maţine Fleva şi protestează în contra a av u t loc cri d u p ă am iaz! o şe­
sp iritu lu i de speculă şi de afa­ d in ţă cu. privire la activ itatea în to tdeauna de d. dr. M eţianu. Acesta, a plecat din g a ră a- la p rim ăv ară, lu crările vor re ­
f.atuagiî foarte ciudate. seară cu tren u l de 6 şi 20. începe p en tru ca această linie
ceri în v iaţa publică. culturală..-artistică co -membrii
T raducerile de acte din price LA ETRECHY La v r’o 2 kilom etri d ep ărtare im p o rtan tă să a ju n g ă pînă. la
R.-VÂLCEA M oţiunea e acoperită cu ap la­ fondatori tre-bne s’-q desfăşoare.
uze prelungite. lim bă, precum şi legalizările lor de staţie, soldatul, care se afla Sinaia, devenind astfel u n a din
Pe cînd se d esfăşu ra această
CUVINTAREA D-LUI RR. H- La sediul -corporaţiei m ese­ la m in istere şi consulate vi se d ra m ă cellalt b a n d it fugise şi ppeie rd p latfo rm a u n u l vagon, şi-a cele m ai im p o rtan te linii ferate
u t echilibrai şi a căzut pe din ţa ră .
Const. Mărcuiescu RAGLIE STERÎAN riaşilo r din strad a Ştirbeî-Vodă
D. DR. ERACLIE STER IAN, 43, a av u t loc erî d u p ă -amiazî, o
iac Ia ,,In fo rm ato ru l“ biroü de
iníotTsiajiunl ad m in istrativ e al
se
chy.
în d rep tase spre g u ra Etre- scările- vagonului.
El a fost găsit, aproape t a n e­
*
Ö lienia-faienia-iQ ltoa ce,re apoi cuvîntul.
D-sa aduce elogii guvernului şedinţă de com itet, la ordinea
ziarelor „A devărul“ şi „Dimi­
n e a ţa “.
El in tr ă în g a ră şi tocm ai lu­ sim
ase biletul p e n tru Juvisy, cînd
fu arestat, de jan d arm i, cu aju ­ serviciul găreî.
Dela prim ărie, pornesc în cor­
ţire, de către u n om1 din pore spre podul din spre Mo-
tăenii, cap ătu l noueî linii, unde
şi roagă pe d. Fleva să vină a lă ­ zilei fiind lu-crărl curente. T rim eteţî actele în plic reco­ torul u n u l re p rezen tan t com er­ N enorocitul soldat avea m îna d. m inistru al lu crărilo r publi­
n e s c u ş i ş.1 d is tin s u lu i a r t i s t tu ri de. d-nii Carp, M arghilo­
C o n st. C o stessu . m andă, a lă tu ra ta m a rc ă ' pen­ cial, d. D aniel David: d reap tă tă ia tă de tren. ce a tă ia t panglica, deschizînd
man şi Fiilpescu pentru a duce I). P o en aru Gh. a fost num it S’a a n u n ţa t soc. de salvare
Duminecii 22 Ianuarie 19Í2
I n tr ig ă ş i A m o r
îupta la bun sfîrşit.
Apoi în tru n irea ia sfirşiţ.
M anifestaţia cetăţe­ locul
provizoriű în postul de agent sa­
n ita r la cercul Tecucl-Kalinde-
i'u, din ju d e ţu l Teleorm an, în
tru răspuns, pe adresa d-lux B.

B O L IL E D E
Stomac, Intestineşi Nutriţie
(G u tă, D iab et, O b e sita te etc.)
Eleetroscopis, Eleelroierapie le cântă pentru Brăila
L ab o ra to r p r o p r iu p e n tr u ana- la mag. de ier arie I f e n r t j
iis e de su c g a s tr ic , fecale,
u rin ă , s â n g e .
S irató Lipscani Ho. 90 bis
( intrarea şi prin str. Decebal)
C o n s u lta ţii 8 —9 a. m. şi 5 —7 r u t i n a t ; d o i v i n s u t o . r i şl
p. m.
1 X M 1 sîBSSlui piîîtfil SIFILIS
Metoda originală a Profesorului
Wassermann studiată actnai-
mente la BERLIN.
Examene complecte Delirini
si o r i ce
A N A L IZ E M E D IC A L E
— e fe c tu e a z ă —
Oocîorul S BaHONCEI
Şeful Lahovaţoiului Spitalului Brân-
coveneae şi clinicei a Ii-a n.cdivale.
Str. Scaune 48.-T k le f.
Laboratorul admirabil instalat
: este deschis absolut în fiecare
zi de la 7 dim .— 10 seara
Luni 23 Ianuarie 1912
H A M L E T
G o l d e n b e r g un bun c o m p -
t u b i l - c o r e s p o n d e n t de pre-
i erinţă însurat; %m v o i a j o r
u n m a g a z i n e r , cu cunoş­
tinţe in branşa ferăriei. 0
lertelii direct.
S e caută
d e p e a c u m o casă. s a u a-
p a r t a m e n t cm p a t r u ca­
m e r e , b u c ă tă r ie , o d a « d e
s e r v ito r i, n u d e p a r te d e
c e n tr u . A se a d r e s a S tr .
S ă l c i i l o r 3 , L o r o .'
1 /9 S
A a p ă ru t
Revista modei
B ucureşti.
B anditul se încercă şi el să şi cu am b u lan ţa ră n itu l a fost astfel n o u a linie. Muzica regi­
SEPEAWU, p ala tu l „A devărului“ se folosească de revolverul saü,
d a r nu izbuti: Fu u rc a t în tr’un clus la spitalul m ilitar.
automobil, şi dus la închisoare.
m entului a in to n at im nul regal.
Aci a venit ap-oî tre n u l special,
de u nde oaspeţii aü p o rn it spre
d-lui Ion Udrea, care se
nilor pune în disponibilitate pentru E rî a fost ad resată d-lul m i­ El a d eclarat că se ch iarnă M oartea subită din str. P ietroşiţa. In m ers s ’aü oprit
Tena-iîiînilu-se în tru n ire a , i. rea credinţă în serviciu. n istru Neniţescu, u rm ăto area O scar W ild, n ăscu t la 27 Decern P rin cipatele-U nalte la nouile g ări: F ienî şi Buciu-
monsxil public a făcut o cjjran. telegram ă: brie 1881 la M ontreal (Canada),
D-na Anica Petrescu, în e- m-enl.
dioasă m anifestaţie T ribunului. D. A nastase Rototoi, fost a r­ „Astăzi îm plinlndu-se un ,an ca fiu al lui F. H arry W ilson. In am bele g ă ri au to rităţile
S’a g ăsit asu p ra lu i o sum ă de tatc de 70 ani, dom iciliată în com unale ş i (copiii dlin şc-oale
Miile de cetăţeni, eşind din sala hivar la judecătoria Qdobeştî, a
„Dacia“ s’aü în şira t pe doua rin fost num it în postul de copist la
de cînd aţi . acordat corporaţiei str. L înărieî No. 78, s’a dus erî
„bărbierl-coafori” repaosul du­ 58 lei 75 bani. El se află la în ­ în vizită la d-na E ufrosina Be- aü prim it tren u l special cu u-
chisoarea din Etam pes.
d u ri de-a lu n g u l str. Óarol, ocu- advocatura statu lu i din judeţul m inical dela orele 4, com itetul
LA ETAMPES rneiresen, din str. Prjncipat-ele- rale.
pind to ată această strad ă, p în ă P u tn a în locul d-luí D. Pap'azol, societăţei „Liga. p atronilor” vă Unite No. 75. La orele 12 şi cîteva m inute
la în tre tă e rea eî cu str. Şelari. dem isionat. aduce ca recunoştinţă, respectu­ In vrem ea aceasta, o nouă p e cînd se aflau cu toţii ’a tren u l a in tra t în g a ra Pietro-
D. Fleva p ierin d din sală a oase m ulţum iri, căci cu p ă rin ­ d ram ă se petrecea în g a ra E- m asă, Anica. Petrescu s’a sim ­ şiţa, unde su te de săten i aü în­
trecu t p rin tre m iile de cetă­ E rî a av u t lo-c la Măirăşeştî c ă ­ tească dragoste a ţi fost singurul tam pes. tâm pinat pe oaspeţi, cari cu m u­
ţeni cari îl aclam aü cu un e n tu ­ sătoria d-rei M aria Bărbulescu, consilier .al tronului cc ne-aţt o- •Jandarm ii cercetau pc călăto­ ţit deodată răii şi după cîteva zica. ta fru n te aü m ers pe jos
rii sosiţi cu tren u l pe care îl, lu ­ tpimito a încetat din viaţă.
ziasm cian nu s’a m ai văzut, fiica coi'cşnondnnluiuî nostru crotit. C adavrul nenorocitei femei a p înă la localul şcoaleî, unde s’a
Ţisup de aproape zece m inute in M'ăruşpşU, d- V. Bărbulescu Vă dorim viaţă lungă şi feri­ aseră la O rleans cei doi d in ü l fost dus la rpprga pentru a i se servit un banchet.
circu laţia pe strad ă a fost cu ji sora desenatorului n o stru cl. cire, cit de m u ltă vreme ca să ne rău-făcători, cînd observară Pe fşce autopsia şi a se stabili pre­ L a to a stu ri aü vorbit d-niî
desşvîi'şfre în treru p tă. B’Arg, cu d. Virgiliu Iţaret. fiţi puternicul protector al me­ uşin încurcat.individ care păşea cam sfios
cis pauza, mortal.
Delavrancea, B aranga, inginer
llie R adu, doctorul Zoe, protoe­
P în ă aproape de calea Victo­
riei T ribunul a fost condus în
urâlele m ulţim e).
Toate felicitările noastre. seriaşilor.
Preşedinte, Sdm boţeanu
L u at de scurt, acest individ
n u p u tu saü n u voi să dea nici Trei m orţi subite la a-
reul judeţului.
----------------- ---------------------- -
D. M arin I. Stoleac a fost nu­ o explicaţiuim A tunci fu dus în
E rî după am iază, a avut loc biuroul subşefuluî de gară. ziluî de noapte L a orele 4.30, cu acelaşi tren,
m it pe ziua depunerii ju răm în tu -
lui, m ijlocitoî’ autorizat pe lingă producţia tinerilor elemente carî E rî aü încetat din viată la a- special, oaspeţii s’an înapoiat
Ş tiri oborul de cereale şi produse a-
In m om entul, însă, în care
com pun şcoala d-Tuî profesor trecea pragul biro u lu i scoase u n zilul de noapte, trei bătrâni, carţ la B u c u re şti—-Bictí.
In seara de M ercur! 25 Ia n u a ­ gricoie din Gonstanţa, în Işcul Mendelsohn. revolver din b u zu n ar şi-şf zbură se afla ii intern aţti la acest azil.
rie va avea loc, la. Ateneu, al decedatului D anáit I. Cartíllas. D intre elevii cari s’au produs creierii.
doilea, concert dat ele tenorul S’flif cViştinş cl-şoara Joana Rot-
EI se num esc: Torna. Const.au-
Nu s’a găsit asu p ra lu i nici o tineseu. în etate dp GO ani, Va­
Jósé C. Árult, dela opera din D-niţ V. C ălugăriţă şi I). Ur-
Monte-Carîo, cu concursul d-rei şpiu, subcom isari clasa 1II în
M ariana Heller, violonistă şi ai poliţia oraşu lu i Botoşani, aü fost
d-lui Ţh. Fuchs, pianist. revocaţi d in funcţiune.
IJ’iiţn care a cîpţat. concnrtul 9 hîrtie.
din B eriet şi d-niî Cîmpeanu,
Cornel şi E tem atiu Fănică. clacă acest individ e complice
sile Atiíjroescu, de 70 an i şi Gh.
Nu s’a p u tu t stabili p în ă acum Crisíescu de 50.
Din ordinul parchetului, ca­
ei«ţi f f j g f i g
cu ceilalţi clol. davrele -celor ' frei nenorociţi aü
Biletele la m agazinul conser­
vatorului. D -şoara d r. A urelia Gsvw-ges-
„Vechea societate generală a
funcţionarilor com erciali” va da
Se face o an ch etă severă. fest duse la in stitu tu l medico­
—— --------- ------------------------- legal.
 24 Ianuarie 1912 D M X .F w V e A

Naţionaliştii din Iaşi Dela Ateneu

M iile s e c i i É en şi v erd ictu l ju ra ţilo r
o în t r u n ir e d e p r o t e s ­
tare
IA ŞI, 22 Ianuarie. — Faţă cu
„NOI şi ELE“, conferin ţa d-Sâl '
H aralam b G. Lecca.
A seară Ia Ateneu, în fa ţa să- '
lei ticsite de aud ito riu — cunos­
L a C o n s ta n ţa şi ordiue în Dobrogea p rin acor­
d area d rep tu rilo r cetăţeneşti zvonurile ce circulă in oraş că se cutul poet şi g u statu l conferon- :
ţiar, H aralam b G. Lecca, a fă­
' CONSTANTA, 22 Ian u arie. — tu tu ro r celor ce le-aü fost r ă ­ pregătesc excese anii.•iernile şi în
cut, sub titlul de „Noi şi Fie",
'Astăzi a av u t loc în sala te a tru ­ pite, red area păm îuturU or tu ­ urm a consultării guvernului de adm irabilă psihologie a b ăr­
lu i o m a re în tru n ire p u ­ tu ro r deposedaţilor, să abroge aseară regim entul 13 infanterie
blică convocată de clubul social- legile p rin cari
tra
se
in
su
ic
g
ă
ru
de
m ă drop
dem ocrat din localitate p en tru a tu rile cetăţeneşti făeînd p rin a- consemnate in cazarmă.
ceasta. operă civili­
şi batalionul
Pe zidurile
-S rinălori,
oraşului s'a.
sinii
lipit
Apropierea
austro-îtisă
Procesul unui
spiou englez
Atitudinea porţei
fa ţa d e situaţia în C reta Un nou conflict b atu lu i şi a ferneeî. ş i revenind
la. „Noi şi Ele” punînd la sfîr-
jit femeia, d. H aralam b G.
se cere d rep tu rile d-ruluî Racov­
ski, p en tru revendicarea d rep tu ­
rilo r dobrogenilor şi ale depose­
daţilor.
zaţie şi de ad ev ărată cetăţenie, un m anifest in care se arată că
•sfr studenţii universitari naţiona­ P aris, 23 Ian u arie. — Relativ
M oţiunea a fost aprobată prin lişti, vor tine o întrunire L u n i la inform aţiuuile publicate de glez Stearil a fost co n d am n at la transformarea, com itetului exe­
aplauze unanim e.
Constantinopol, 22 Ianuarie.—
Leipzig,. 2-2 Ian. — Spionul en­ Ştirile din Creta cu privire la franco-italian Lecca, a ra tă că leg ătu ra aces­
to r două noţiu n i o face „amo­
rul".
Mal departe, şe în treab ă ce
la orele 3 în sala P a stia pentru 3 ani şi 0 lu n i închisoare de for­
A azistat u n public foarte n u ­ Corul socialist a into n at apoi a protesta in contra verdictului ziaru l „B erliner T ag eb latt“, du­ tă re a ţă pentru încercare de tr ă ­ cutiv In comitet revoluţionar aii Distrugerea şant:erului este am orul, cătind a ! defini
meros. „ In tern aţio n ala’'. p ă cari archiducele F ran z F er­ ■produs aci o vie - emoţie.
în tru n ire a s’a deschis la orele După aceasta im ensul public Socor. — Dan.
juraţilor dat în procesul Cuza- dinand s’a r fi exprim at, in con- dare a unor secrete m ilitare. Se speră că Puterile protectoa­ francez dtlş, Modeida după diferite situaţii. Condiţiu-
nilc am orului — zice poetul —
2 şi ju m ătate. vqrbirile sale cu diferite perso- In m otivarea sen tin ţei se spu­ re vor'îm piedica pe cretani să-şi
a p ărăsit sala în cea m aî de­ P aris, 22 Ian u arie. — „Le Jo u r­ sínt : să daî loial şi să n u ceri.
Scena e ra o cu p ată de fruntaşii p lin ă linişte. n a lită ţî politice în favoarea unei ne în tre altele: aducă la îndeplinire planul de a
n a l“ scrie că distru g erea prem e- nimic.
socialişti din localitate în tre cari în tru n ire a s’a term in at la o-
se aflai! d-niî dr. C aratziali, a- rele 4 şi jum ătate. Inmormîntarea apropieri in tre A ustro-U ngaria S’a considerat ca dovedit că a- trim ite in M ariié deputaţi in
şi Rusia, corespondentul din P e­ cuz-atul fusese cuprins de-o lua­ Camera elenă. terată a clădirilor Societăţei iran Trecînd la n oţiunea de „A’ol“
ceze clin Hodeida ar ti o atît de o îm parte în t r e i : excluşii, tre ­
vocat Bellu, avocat B îrzan şi An­ artistului Kae Popescu tersburg al ziarului ,,Temps“ te­ re irita ţie pe la sfârşitul lui Produce insă o m are aţii la fie
g rav ă călcare a drep tu lu i in te r­ cătorii şi am an ţii (predestinaţi
d rei lonescu. Iulie trecut, în m om entul cînd rezoluţia luată de a. se sili func­ n aţio n al în cît guvernul francez a iubi încă din .leagăn).
D. BELLU prop u n e ca preşe­
dinte pe d. dr. CARTAZI ALT ca­
L a B ră ila la Craiova legraf iază urm ăto arele: ţionarii m
„Aflu din cercuri politice că încordarea d in tre G erm ania şi ră m in tul ia numele regelui Gre­ au poate de cît să facă dem er­
u su lm a n i să focă ju- N oţiunea de „Ele” de asem eni
Azi ştirea in chestie a fost prim ită Anglia ajunsese punctul culm i­ surile cele m ai energice. o îm parte în tre i categorii : fe­
re este p rim it cu aplauze. BRAILA, 22 Ian. — P artid u l CRAIOVA, 22 Ianuarie. ciei şi a sc ridica pavilionul
după, anxiazl la Ur 3 şi jum
orele *ci în mod favorabil. nant, şi -că s’a pus în legătură grec pc toate edificiile publice.. mei cari cad prin tem peram ent,
CUVINTAREA D-LUI DOCTOR social-dem ocrat din localitate a P aris, 22 Ian u arie. — Societa­ prin inim ă şi „f.emme de tete”
CARATZIALI ţin u t azi la avele 2 o m are în­ a avut ioc cu m are pompă, îp- „Dacă A ustro-U ngaria şi-ar cu bicîoul de in fo rm aţiu n î en­ Poarta pin na eş te să al ragă a- tea Iranceză în să rc in a tă cu cari cad cu intenţie.
ţn o rţnintarea a rtistu lu i Nae P o­ glez şi şi-a p ro cu rat el însuşi tcnţlu Puterilor protectoare «-
Scopul în tru n ire!, spune d. dr. tru n ire publică, în sala ,.Peleş'\ pescu, fost societar al teatru lu i exprim a d o rinţa unei apropieri inform ation! asu p ra situaţiei supra nonei slăvi de lucruri.
co n strucţia căeî ferate din Ho­ D intre acestea cple m al inte­
C aratziali, este a se p ro testa con­ în tru n ire a a fost prezidată de N aţional de aci. Serviciul divin de R usia şi a r declara în mod arm atei germ ane. A fară de asta, Cep us
deida a cerut guvernului irancez resante sín t cele cari cad „prin
t r a n ed rep tăţilo r comise cu de­ d. Ion T. Manolescu. lă m u rit ce înţelege p rin apro­ trim,eterna u n u i v as francez de in im ă” (nu încearcă senzaţie
posedaţi!, a n ed rep tăţilo r comise A lu at cuvîntul cel dintiiü d. s’a, oficiat la biserica Postelni­ piere, Rusia nu a r refuza să in ­ în schim bul unei sume de 150 războiu p e n tru a ocroti pe in ­ fără a iubi).
cul F in i, de către preoţii cab lire sterline, el în sărcin ă pe un
cu ce! peste 20.000 cetăţeni do­ NICU MARINEŞCU care a vor­ dralet M adona-Dudu.
brogeni şi c o n tra răp ire! d rep tu ­ b it de politica partidelor de gu- S'aü ţin u t discursuri la biseri­
ts-e în discuţia acestei chestiuni,
dacă aceasta ar pu tea duce la un in term ed iar s,ă-i furnisoze infor-
m-atiimi de -ordin m ilitar, ceeace
Serbările Bin Sofia gineri» francezi şi îaaniliile
cari sínt ia ră adăpost.
■
’ace o ad m irab ilă descriere a
fiecărei categorii cu delicioasei
rilo r cetăţeneşti ale d-ruluî Ra- vernăm înt. din ţa ra noastră. că de către d-niî Bulfinski, ar­
acord în tre am bele P u teri. % exemple şi subîm părţindu-le :
covski. D. CHRISTACHE S l.MION In tre A uşţro-U ngaria şi Rusia s’a şi întâm plat. SCRISOAREA DE FELICITARE P aris, 22 Ianuarie. — G uver­ m incinoasele, literatele (cu capul
vorbeşte de puterea m uncitori­ tist al teatru lu i, şi C uţana la bi­ nu există în m om entul de ia ţă „Călătoriile sale în G erm ania A VETERANILOR KOMIN! nul francez a teleg rafiat ia Con­ îm buibat de rom ane), îngâm fa­
B ă cuvîntul d-luî avocat BIR- lo r organizaţi şi apletează la serică. , v craii folosite de acuzat pen tru stantinopol şi la Obok sp re a
ZAN. In dreptul T eatrului Naţional, nici u n m otiv în sem n at de n eîn ­ a afla am ănunte asu p ra mobili- Sofţa, 22 Iam ţarie. — Cu p ri­ cere info rm aţiu n î despre inci­ te, p ap ag ali (înşală soţul din i-
m uncitorii Brăileţii sa lupte li­ lejul serb ărilo r din Sofia, vete­ dentele de la Hodeida. m itaţie), călătoare, etc., etc.
CUVINTAREA D-LUI BIRZAN p iţi în contra partidelor politice s’aü ţin u t discursuri do către d. ţelegere“.
zăreî arm atei germ an e“. rani» rom îni din războiul de la S’aü dat in stru c ţiu n i v aporului Trecînd la b ărb aţi, a ra tă (‘3.,
D-sa descrie suferinţele dobro­ şi în sindicate, pentru a p ărarea M arius Meţulescu, a ju to r de pri
La p ro n u n ţarea sentinţei acu­ 1877-78 au trim is m in istru lu i de irancez din societatea „Messa- nu în to td eau n a cel m ai frum oşi
genilor în tim p de peste 30 an! intereselor lor.
sub regim ul excepţional. Du­
m ar, şi Demetrescu-Dan, socie­
D. GRIGORE VASILIU, expu­ ta r al te a tru u î Naţional.
pă a tîta a m a r de vrem e aü tre ­ ne p rigonirile în d u rate de soci­ S’a form at in u rm ă un impo­
Házbotul zatul fu' cuprins cţe m are ag ita­ instrucţie, D. Bobceff, o scrisoa­ geries m aritim es“ care se găsesc sînt cel cari cuceresc femeia :
ţie. El sări în sus de pe banca re de felicitare, am intind victo­ te în acest m om ent în M area ,să nu i'iî slu t” şi este de a ju n s”.
buit, să v ină liberali! cu o lege alişti sub guv ern ăm în tu l libe­ zant cortegiu, oare a p arcurs a-
nechizbuită c are a n ed rep tţit ral. T erm ină cerîncl dreptate poî stradele ţJnircî, Dorobanţilor.
italo-turc acuzaţilor şi declară făeînd ges­ ria în contra du şm an u lu i com un Roşie să se oprească la Hodeida C ontingentul cel m al m are d8
tu ri m ari că o nevinovat şi -că e şi rugind pe m in istru să spună spre a lua pe bord pe p asagerii „cuceritori de inim i" îl dau m i­
litarii, pictorii şi actorii.
20000 dobrogeni lăsîndu-î fă ră p e n tru dr. Racovşki. Ungureni, p în ă la cim itirul Sf. o victim ă -a in trig ito r ziarelor. regelui că serbările m ajo ratu lu i francezi.
principelui m oştenitor al B ulga­ C ontinuînd cu deosebirea din­
drepturi. D. NICOLAE ENACRESCU, N eeuiaî-U ngurenî. — ţ Xam Generalul Caueva riei um plu inim ile for de bu cu ­ P aris, 22
dtp
Iai»uarie. — O p arte tre „Noi şi Ele", a ra tă că „ p u ­
în d e a m n ă pe m uncitor! să nu din G alaţi, salu tă pe brăilen î în
înceteze lu p ta p în ă etnd a tît ce­ num ele organizaţiei m uncito­ grav rănit Anarhia în Creta rie. Scrisoarea veteran ilo r se din presa franceză de azi co' doarea“, Sentiment aşa ele deo­
term in ă p rin u ră ri p en tru în ­ m entează în tr ’un mod to arte e- sebit la femei—joacă rolul p rin ­
lo r n e d re p tă ţiţi de com isiunea re şti d in Galaţi, şi a ra tă că nnm
p e n tru aco rd area d rep tu rilo r po­ citorii am belor p o rtu ri n ’aü în­
Absolvenţii B e rlin , î l Ia n u a rie . — Z ia ­ Atena. 23 Ian .— Din Caneea treag a fam ilie regală. M inistrul nergic bom bardarea de ia Hode, cipal.
a răsp u n s în tr ’un mod cordial. ida.
litice, cît şi celor deposedaţi, li cetat şi n u vor înceta un mo­ şcoalei de telegrafie ru l ,,M orgen p o st“ a n u n ţă d in şe an u n ţă că in m om entul aces­
DECORAREA PRINŢULUI
Trece apoi la asem ănările no­
ţiu n ilo r de mal, sus şi, deschide
se va facp dreptate, ment, lu p ta p en tru d rep tatea ca­ ta. d o m neşte' o sit uaţitin« a n a r­ Z iarul „A utorité“ scrie: E vor­
Constantinov-Ol & g en era lu l hică în toate părţile ţăret. Ban BORIS ba de o provocare sistem atică u n lung şi adm irabil capitol al
Să facem ca d rep tu rile celor uzei d -ru lu î Racovski. Afi absolvit şcoala de telegra
D. POPOVICI-BUCUREŞTI, fie urm ăto rii elevi, pe cari îi pu­ C aneva , ccnn.andantul tru p elo r de arm ate cutreeră interiorul in ­ Sofia, 22 Ian u arie. — P rin ci­ cu toate că guvernul francez e căsătoriei. D.efinind'o, a ra tă că
m ici să fie resp ectate. O a ltă exp,adiţionare d in T rip o lis, a pele F erd in an d a! Rom înieî a pen tru conciîiaţiune, n u va p u ­ astăzi, din păcate, căsătoria n u
d ato rie a m u n cito rilo r este să luînd cuv întul face o critică a- blicăm aci după clasificare şi fost. atacat p rin su rp rin d e re de sulei asasinînd şi jefuind. rem is principelui Boris colierul tea de d ata aceasta să tolereze m ai este pecetluită de am or.
m ă n u n ţită a p ro gram ului poli­ specialităţi: Preşedintele com itetului exe­
lupte p e n tru re p u n e re a d -ru lu î tic d u p ă care se călăuzeşte par- orlinulu» Carol. un asem enea procedeü din p a r­ Şi dacă .în căsăto ria de astăzi
1) P anaiteseu D. (II. M.1; către tu rci, la A in za ra şi a fost cutiv revoluţionar, Micheiida-
R acovski în d re p tu rile sale ce­ tidul Tifieral. kis, a înscenat m işcarea revolu­ VIZITELE MOŞTENITORULUI tea Italiei. feţneia te în şa lă ba cu m edicul
Va si lese u Cr. (II. M.); 31 Ruine grav rănit. „Lihre P aro le“ declară că I ta ­ casei, sail am icul casei, ba din
tăţen eşti. Exam inează pe rînd pupeteje D. (II. M.l; 4) Gheorghiu N. (H. ţio n a ră în scopul de a provoca ROMÎNIEÎ
V orbitorul face o a m ă n u n ţită acestui program , reform ele în­ M.); 5) Ghiţescu O. (H. M.); 6) P u terile protectoare la o in te r­ Sofia, 22 Ianuarie.-— Asî la o- lia îşi vede finan ţele şi to rţele „m igrenă”, etc., etc., cauza sin­
d a re de seam ă a chestie! R a­ făp tu ite cît şi cele proiectate de Chiriţescu C. (H. M.); 7) Simte- 0 noua intervenţie venţie. rele .1t dini. principele Verdi m ilitare obosite din cauza cam ­ tern noi şi n u m ai noi, b ărb aţii.
covski, făeînd responsabil de p a rtid u l de sub şefia d-lui B ră­ nescu M. (H. M.); 8) lvanovict rusă peuiru pace vâ n d al Ttominifii s'a dus la bi­ paniei re acum
din T ripolitania şi n u a-
alt scop de cît de a jig­
In sfîrşit, trece la alte două
to ate ce a p ă tim it acest om pe tian u . Reform a colegiului unic serica românească, unde a fost n i com erţul stră in spre a îm ­ capitole interesante : „gelozia şi
liberali. n u va fi de cît o arm ă in mâi­
Gh. (H.j; 9) Georgeseu I. - (IT. Iţ
nile liberalilor cu caro, să aco- 10) Veludg I, (ÎL); II) Rum lm V, F ra n k fu rt pe M ain. 22 Ia­
Revolu ia prim it de către d. Ghika, m inis pinge P u terile la o intervenţie flirtu l”. Gelozia o îm p arte în
Irul ţărei, însoţit de. întregul la C onstantinopole ,spre a face trei categorii şi zice că ea go­
V orbeşte de in tra re a în ţa r ă (II.) 12) Caracuciovici Gh. (II.).
S d-rului R acovski şi ro ag ă gu­ rei.
vernul să facă deplină dreptate,
pareze ţoală v iaţa politică a ţâ ­
Apoi u rm ăto rii YVeatsiston-isti:
n u a rie ,
Z e itu n g “ a
Z ia ru l ,,fr a n k fu r te r
n u n ţă d in C onşţan- din China p erso n a l. al legutivnel şi de co­ pe ta re i să recunoască anexarea neşte am orul, ia r în tru cît p ri­
lonia rom înă. veşte „flirtul” îl num eşte „acua­
Pe lingă legile reacţio n a re 'p e Sebastian C„ Popescu Şt., Milian T ripolitaniei, relele a m o ru lu i“.
lăsîn d ca ju s tiţia să stabilească cave 'u a ţo rp l Io onum ără spune M„ M arineşciţ C., Popescu Gh-, tn w p o le că H úsig pregăteşte a CONFLICT INTRE CHINA ŞI Principele a vizitat apoi şcot; dfr P oetul sfîrşăşte arătând că
d a c ă R acovski este sau n u ce- că liberalii au adus si o lege de­ lonescu 1. 1. şi Eorzea Gh. Şi. in n o u ă încercare de m e d ia fiu n e la roviincască, w ide elevii äü Paris, 22 Ianuarie.— Deputatul p rincipalul lucru este am orul :
în tre T u rcig şi Italia. JAPONIA ciutul im nurile rom ín şi bulgar.
ţe a n mom-în. m ocratică, anum e repausul du­ ţipe urm ăto rii m orjştî: Gruia ţiu naţionalist, maiorul Dricuri, u „el fiind, sufletul vicţel".
Gh., Văsc-an E., Părioiu A., Bică P u n c tu l de plecare al in te r ­ Petersburg, 22 Ian. — Z iarul Principele a exprim ai satisfac­ com unicat p rim u lu i m in istru că
CUVINTAREA D-LUI ANDREI m inical. care nu s a aplicat' Mircea, Const an tinescu A., Mi- v e n ţie i ar f i provocarea u n u i ,Uiro Rossi“ an u n ţă că ininis- ţia sa pentru modul cum. sini li­ în cazul cînd ştirea hombárdă- „Cine'l divulgă îl omoară”,
IONESCU însă, pici odată Liberalii în tim ­ niile clasele şi atelierele. zice nini departe poetul şi, „fe­
pul guvernăm ântului lor, aü a- h fülesen lorgu, Rrăgu.şeami V., tru l pleniponfenţiar chinez la rei lloâ&ricl şi distragerea şan­ meia, în căsătorie noi o stricăm ;
D. ANDREI IONESCU atacă v u t ca singur ţel. distru g erea Capelcanu Ra(u|lă C,, Mihăi- a nDacă n k liliu . %
acest p u n c t de vedere Tokio a BTimit în să rc in a re a de La. m uzeul naţional. U nde prin­ tierului francez de către escadra ea fiind o bucată dc ceară, -moale,
p a rtid u l lib e ra l p e n tru a titu d i­ m işcăreî socialiste. lescu Ion, S tra tu la t V., Dumitre- italiană, se, confirm ă în mod, ofi
va f i a cceptat, a m b e le state îşi a cere guvernului japonez re sti­ cipele Ferdinand a făcut apoi o rial, îl va. interpela, in şedinţa in ' mâinile soţului, dibdcifi”.
A ceastă m işcare cu toate pri- scu D. şi Dicescu Al. M. M issirliu
n e a sa, fa ţă d e cetăţean u l R a­ vo r retrage tru p e le de pe cvm- tuirea paşapoartelor sale. vizită, a fost prim ii de m inistrul de mâine a Ca'mcreî despre m ă­
covski. gonirele liberalilor, a trium fat. A ceasta p en tru că guvernul instrucţiei, d. Bcbcc-ff şi de di­ surile pe cari guvernul le va
C onducătorii liberalilor c a ­ p u l de ră zboiu şi a tu n c i se vâr
Face o com paraţie in tre ve­
chi! şi actuali! liberal! în frunte lomniază. pe fru n taşii p artid u lu i C O N C E R T E în cepe negocierile cu p riv ire japonez a resp in s în mod brusc rectorul Fliilow.
la m ch eerca păcii. pro testu l plen ip o ten ţiaru lu i chi­ Dl
lua spre a pune capăt atitudincl
puţin amicală, şi chiar provocă- Teatrul MODERN
cu d. Ionel B rătian u , pe car! socialist-dem ocrat, p en tru că a- C ercurile m ilita re nit su n t nez îm potriva trim itere» de tru ­ La Orele cinci clapă am.in.zi s'a toate a, Italici, m ărturisită cu
îi califică de degeneraţi. ceştia nu e a rta u ra cu care a u PALATUL ATENEULUI.—Corn. servit un ceai intim la legaţilu­ Comp. Dramatică „ D a v ila “
pe japoneze in M anciuria de acest atac nejustificat.
Face isto ricu l p a rtid u lu i so­ fost u rm ă riţi ani întregi. cert sim fonie cu concursul în să fa vo ra b ile a cestui proiect. sud. nea rom înă, la care aü azistat Această interpelare va fi pro­ A z i, L u n i 23 Ia n u a r ie
cialist în Romania şi a ta c ă pe De tak iştl, d. Po.povici spune Q uarietului Capet. Ele obiectează că în cazul cîn d principele Ferdinand, suita, sa, babil am inată, deoarece prim ul
negocierile n 'a r d u ce la o în ­ ATENTAT CONTRA UNUI precum şi personalul legal,lunci. ministru, trebue că aziste m ü ve
vechi! socialişti cari, p e n tru a că aü un singur m erit, acelea Concertul sim fonic d at erî du­
şe pricopşi, a ü p ă ră s it pe m u n ­ de a Ü slăbit partidul conserva­ pă -amiazî la Atenei! de orches­ cheiere a păcii, o p e ra ţiu n ile tie TREN ASASINII LUI MIHAILEANU la şedinţa Senatului, unde se va
CER GRAŢIERE
£a p jla s c s î
citor! trecînd în la g ă ru l lib. Li­ to r prin separuţiunea lor de a- tra m in isteru lu i instrucţiei, sub rä zh o iü a,r tre b u i să fie relu a ­ Peking, 22 Ian. — P rin p răb u ­ discuta convenţia franco-ger- Com edie în 3 â c te d e d . A. B isson
berali! în şe a lă m assete sub p re ­ cest partid- te şi T urcia n ur fi. m stare să şirea unui picior al podului de Sofia, 22 Ianuarie. — P ă rin ţii inană. şi A. C arre
P a rtid u l azî la putere, din conducerea d-lui Dinmu s’a r a ­ rctrim ea tă pe câm pul de răz­ la Sanghoî divan, tren u l care vi­ b u lgarilor D im itroff şi Stoiceff, *
te x t că aü în p ro g ram u l lo r în ­ liat celor m ai m em orabile con­ Cu d-rele Al. Alexandrescu,
scris a c o rd a re a votului u n iv e r­ slăbiciune, m anifestă vădite ton boia tru p ele odată retrase d in ne din spre M ukden a suferit cari a u fost condam naţi pen tru — Z iarele „Le Tem ps“ şi „Jo u r­ Florica Alexandrescu, Elvass
dinţi dem ocratice. certe date la noi în acest gen. p ro vin ciile africane. om orul lui M ihăileanu şi al lui n al des D ébais“ aü publicat
sal, fa p t pe came nu-1 vor înde­ erî u n grav accident. şi d -n ii: Niculescu-Buzău, I.
O ratorul expiicţnd înclinatiu- Clasicii au dom inat jy;ogra- Fitow ski, au în m în at principe­ articolele cari p a r a ti in sp ira te
p lin i n ici odată. Se presupune că accidentul lu i m oştenitor al României o pe­ de la m in isteru l de externe şi Morfun, L Conslanliniu, R. Po­
mul şi p rin tre ei s ’a in tercalat o prea, A. Kanner.
M işcarea m uncitorească a lu at n ea socialiştilor pentru conser­
din nou n aştere sub guvernul v atori guvernam entali, spune Regie p en tru violoncel şi orche­
p a rtid u lu i conservator, pe cînd că acest guvern o aprobat de stră de F au ré şi două m elodii a trei transporturi de
Pierderea nu se datoreşte n u m ai întîm - tiţie p rin care cer iertarea celor avînd de scop să calm eze a g ita ­
plărei. deuî prizonier». P rim irea acestei ţia p ricin u ită de in cid en tu l de Spectacolul se va începe cu :
p etiţii de către principele F e r­ la Hodeida.
guvernul a n a rh ic al liberalilor a socialişti atunci cînd săvârşeşte pen tru cânt ale aceluiaşi m aes­
comis cele m ai m ar! nelegiuiri acte de d reptate şi de iotos pen­ tru parizian. räzboiö italienş TURBURARILE DIN MEXIC dinand, spune ziarul „D nevuik“, După aceste articole, guver­ O B Ş T IA S A T U L
New-York, 22 Ian. — Cunos­ a făcut im presia cea m ai bună n u l italian , pe baza convenţiei piesă originală în tr’un act
p e n tru a d istruge această în s o a ­ tru popor. Este com bătut însă P- F ran cis Cgssadesus, ..vio­ din H aga a considerat s ta b ili­
cu tu l om politic m exican Gomez în toate cercurile bulgălreşti. de V. Al. Jean
re şi ca pr.obă avem chestia Ra­ cînd se a ra tă reacţionar, citea­ loncelist em erit şi d-na Bouiş- C oastantinapol, 23 Ian u arie,—
covski. Telegram e din su rsă oficială a- a fost proclam at preşedinte pro­ PLECAREA PRINŢULUI FE R ­ m entele din Ras el K etib ca s ta ­ B ile tele la a g e n ţia T e a tra lă „Mo"
ză ca ex. de dreptate, îngăduinţa on, nu m at puţin cunoscută şi DINAND bilim ente care a r fi p u tu t fi ocu­ d a m ă ", lâ n g ă te a tru l M ddern.
A tacă pe liberali! în chestia aco rd ată d-rului Raeovsk i de a im patizată de publicul n o stru u u n ţă pierderea a tre i tra n sp o r­ vizoriu al republice». p ate de duşm an şi a procedat ...............—— »■— — — - —— .
tram v ay u iu ! aduce elogii d-lu! In oraşul C hihuahua s’a revol­ Sofia, 22 Ianuarie. — P r in c i­
sta în tară. aü fost viu aclam aţi în aceste tu ri de războiri italiene: u n u l în ta t ju m ătate din garniaonă. pii F erd in an d al Rom înieî, F re ­ în conform itate cu convenţia
M arghilom an care a av u t c u ra ­
ju l să v ină cu o lege de în frîn a re covski Disentitle! cazul d-rului Ra- bucăţi.
face o expunere detailată
fata coastei V adzeitun l a est de
O norurile zilei au fost însă Tobruk, altu l în faţa localitate! te gravă.
S itu aţia e considerată ca foar­ deric şi Leopold aü plecat la o-
rele 11 ju m ă ta te dim., p rin tre n
sus zisă.
Societatea franceză "şi p erso a­ Teatrul
a lăcom iei brătienilor.
a acestei afaceri. Arată m eri­ pentru violonistul Capeţ, p rin t8 goussa şi al treilea în ia ţa loca-
A tacă pe d. Take lonescu, tele acestei m are lu p tăto r pen­
care şi-a dat m în a cu crim inali! tru vioară a q u artetu lu î cu aceiaşi liţăţei T aorm ina.
binele celor în suferinţă şi te num e în. care aü in tra t şi cele
special via Rusciuc,
PRESA VIENEZA ŞI CONFE­ ta ţi la gară de regele B ulgariei se adreseze Turciei spre a cere
RINŢA LUI APPONYI
fiind salu ­ nele păgubite n u aü de cît să

şi de principii Boris şi Citii, p re­ o îndem nizare. A r ti o lip să do — Luni 23 Ianuarie 11)12 —
„Corooedia '4
p en tru a le sp ă la păcatele, ceea Un m are n u m ă r de cadavre de
Yioviă. 22 ian u arie. — „Gross cum şi de toţi m iniştrii, perso­ ta c t şi ch iar u n exces de a a ţiţa cu couciirsul d-nelor L u c ia S tu r -
ce a determ in at pe m aî m ulţi m ină apelînd în special la m pn trei prim e forţe ale q u artetu lu î oam eni şi anim ale a lost aru n cat
citorT, brăilenii să lupte fără O stereich“ spune că in ten ţia lui n a lu l legaţiunei rom íné şi de cu acest prilej opiniunea fra n ­
fru n ta şi să-l părăsească. instru m en telo r vechi: fraţii Cas- pe coastă. ceză în co n tra Ita lie i de oarece d z a şi M a ria G iu rg e a
A ppouyi cînd a venit să ţie o au to rităţi.
Ca încheiere, vorbitorul spune preget pentru dreptatea cauzei sadesns şi violonistul Hewitt,
d-ruhtî Racovski. conferinţă la Viena, a fost tra- se ştie
Regele şţ,a lu at răm as bun de tru c ţie treb u ia să servească că, calea fe ra tă în cons­ so c ietare la T e a tru l N a ţio n a l
că. m uncitori! n u se vor apropia D. Capet, du p ă ce s'a relevat
D. ION T. MANOLESCU, pre­
n icio d ată do p artid u l liheral, şedintele adunare), rezum ă cu­ îm preună cu d, H enri c.assadesus
tîn d un subiect în a p a re n ţă ino­
Alte in io rm aţiu n i oiiciale a- fensiv să inculce c red in ţa ca la principele F erd in an d în mo­ p en tru a p ărarea provinciei Ye­
dul cel »»rai cordial, dîndu-i Aco­ O fiid d o ls e e e a r fi
căci în tre m uncitor! şi liberal!
vântările ţinute şi dă citire unei (rţlto) In sim fonia concertantă de n u n ţă că io.rţeîe otom ane ce se m ag h iarii sínt cei m ai huni oa­ lada. Q iiţerii b u lgari ataşaţi men. - Şi -
există o p răp astie în care zac
m oţiuni prin care m uncitori, Mozart, p rin tr’o execuţiune de află în regiunea d» la Benghazi m eni din N m e şi incapabili să principelui şi m isiune! rom íné SINUCIDERE
cele 11.000 do cadavre ţă ră n e şti
n u poate trece. tegreze pe dr. Racovski în drep­
un farm ec deosebit şi ţn dublul aü p rim it im p o rtan te în tă riri, de persecute naţio n alităţile.
şi peste car! orice bun rom ín brăilenî cor guvernului şi rein ­ concert pentru 2 viori, de Bach, la principalele trib u ri război­
se vor duce piuă hi hotar. P rin-
Trebue să fim în să recunoscă­ cipii se vor opri un ceas la Phaga, 22 Ian. —• Directorul Gînd cucernic
prim ăriei din Brod (Bohemia) Bilete la agenţia „In d ep en d en ţa“
tu rile sale cetăţeneşti ce i-aâ îm piteună cu d. H ew itt, a- serbat nice. — Guyş, tori stu d en ţilo r rom ín! — spune Tirtiovo.
ziaru l — cari aü ştiu t să strice s'a sinucis, otrăvindu-se. şi seara la cassă
CUVINTAREA D-LUI TRAIAN fost răp ite de guvernul liberai. U» triu m f în adevăr unic, cu Motivul o necunoscut.
contelui Apponyi socoteala de
BELLU D upă term in a re a în tru n ire! concertul în re m inor, cu or­
p articip an ţii, în n u m ă r de vre-o
D. avocat TRAIAN ÖELLU, 2000 aü făcut o im pozantă m a­ chestră, de Beethoven. O in te r­
PRESA FRANCEZA
ACŢIUNEI NAVALE IN
CONTRA
acasă, căci prin m an ifestaţia' in u n d a ţii In l a r u c S'a ordonat o revizuire a re ­
gistrelor şj a situaţiiM casseî TEATRUL LEON POPESCU
MAREA ROŞIE lor aii am in tit publicului m ons­
spune că ţa r a şi-a spus cuvîntul n ifestaţie pe străzile oraşului. pretare ca aceasta a concertului tru o asa răp ire a celor m ai ele­ SPORIREA TRUPELOR (LYRIC)
de Beethoven nu ne-a fost d a t P aris, 22 Ia». — ziarele p a ri­ m en tara d rep tu ri, s ă v ir ş ită ' de — O p a tru lă m ilitară izolată —
în chestiile m a ri ce se agită. Cortegiul avea num eroase co­
De aceea no-arn crezut dator! carde şi drapele roşii cu diferite să ascultăm pînă azi, deşi m aeş­ ziene cari ap ar d im ineaţa se ex­ P aris, 22 la n ,— Din T anger
Apponyi contra n a ţio n alităţilo r se an u n ţă că, în urm a creştere!
FRANCEZE DIN MAROC ŞI
TUNIS
Coip. Sirica Const. Qrigoriu
şi no! dobrogeni! să începem inscripţii. tri celebri l’aü in te rp re ta t la noi. prim ă în termen» violenţi îm po­ prin legea şcolară- R e p r e z e n ta ţiu n ile d e S îm -
Alger. 22 lan.— C om andantul
m işcarea n o a stră şi să atacăm Plec inel de la sala în tru n ire! E ra sufletul în su şi a lui Reetho- triv a întindere» blocului ita jia n in Contele Apponyi a conşptat pe enorm e a apelor ria lu l Lucus, regim entului I de vânători din b ă tă 21 Ia n u a rie 1912, p în ă
d iferen ţa viennzilor. Noroc în- o patru!-! m ilitară c.unpusâ ten M a rţi 2 4 Ia n u a rie
fără m ilă şi înconjur, pe ace! a p a rc u rs stra d a G alaţi, p ia ţa sf. ven c-are se releva au d ito ru lu i în m area Roşie. 10 mannenT. <i fost oynpieet izo­ Africa, a prim it ordinul să ple­
car! au comis a tîtea nelegiuiri. A rhanghelii, str. C ălăraşi, hule- electrizat, Atîta pătrundere a Pagubele pe cari societatea >ă că. stu d en ţii rom ín! aü ve­ lată. ce cli un escadron la Maroc, Luni 23 Ianuarie
E xpune pe la rg chestiunea de­ vartltil Cuza p în ă la cercul Ro- geniului lu i Beethoven, a tîta pu­ franceză de căi ferate le a sufe­ gheat, P în ă acum nu s'a, reuşit să p e n a u o în tă ri trupele franceze S U Z A N A
posedaţilor şi învinovăţeşte pe m inia M uncitoare. *
tere de a-i rede, a tîta puritate în rit din pricina bom bardărilor, Viena, 22 Ian u arie.—Din s u r­ se aprovizioneze patrula, de de acolo. Marţi 24 Ian u arie
funcţionari! superior! dela m i­ Aci d upă ce s’aü ţin u t câteva sin i evaluate Ia 12 m ilioane să sigură aflu c§, eonţele Ap­ oarece apei© ni a ri o»! zădărnicit Două alte escadroane vor ple-
n istru l de dom enii cari, indu- m ici cuvântări, m an ifestanţii stil ŞÎ ton şi atâta calm m ăreţ în franci. va în curîiul U T unis spre a
în m atineu :
. cînd în eroare pe m iniştri! res­ s’aü îm p ră ştia t în bună ordine. tecbnică nu am pom enit la cel ponyi n u a fost chem at de că­ toate încercările de a şe ajunge F a ta P o zn a şa
Afară de asta vreo 50 m arinar» tre „Societatea c u ltu ra poporu­ pe m alul opus al rîuluî. în tă ri deasemenea trupele de a-
pectiv!, a ü făcu t să se voteze Verne. m ai celebri in terp reţi ai aces­ colo. — seara —
tui -concert. francezi sín t am en in ţaţi in liber lu i“ p en tru a tine o conferinţă
legea de la 1910 sub guvernul
liberal, lege p rin care aceşti L a P f o e ş îi A uditorul tran sp o rtat, a ova­ ta tea lor de către italieni.
ci s’a oferit siq g u r şi de aceea
n V putut, fi refuzat. P re sa v ie n e z ă PROCESUL EVADAREI
SICINSKY
LUI Studenţii! cerşetor
fu n cţio n ari s.’aü îm bogăţit lă- ţionat la in fin it pe m arele in ­ De altfel trebue rem arcat că Ş l dansurile naţion ale In curând
Pi.OEŞ'ţţi. 22 Ian u arie,— Azi terpret al lui Beethoven. D. Ca­ IN JURUL D ISPA R IŢIEI Stiuüslau, 22 Ian.—In ziua de
sînd pe d ru m u ri atîte a m i! de
după amiază a avut loc în sala pet a. adştogat o arie de Bach — DEPUTATULUI SILEERER acesta este sistem ul contelui 16 Februarie st. n. va începe Sânge Vienez,
ţă ra n i. Apponyi de a se am esteca p re ­ rom înesti procesul intentat gardienilor de Frumoasa Rizetta,
T ot lib eralilo r se dato reşte şi liceului vechii! o în tru n ire pu­ şi e de azi în ain te unul din cu­ Viona, 22 Ian .--D u p ă cum s’a
tutindeni. pe de o p arte pentru
legea p e n tru a c o rd area d re p tu ­ blică m uncitorească. an u n ţat, ziarele ' creştine-soctale a şi satisface v an itatea de ora­ Viena, 22 Ianuarie. —, Ziarele
închisoare cari p rin neglijenţa Z â n a J P â p u ş e lo r
rilo r politice în Dobrogea pe ba­ Suia a fost ticsită de m unci­ ceritorii publicului nostru. aü afirm at despre deputatul so­ to r poliglot ia r pe de alta p en ­ înreg istrează reu şita dansurilor sa fi com plicitatea lor afi înles­ (Die Puppenfee)
za căreia peste 20 000 dobrogeni tori. B. P inicu şi orchestra sa aü cialist Siiberer. d isp ăru t cu p ri­ nit evadarea lui Sicinsky.
tru a face propagandă m ag h ia­ naţionale rom înesti la balul Acuzaţii sínt în n u m r de B IL E T E L E L A F E D E R
aü ră m a s fă ră d re p tu ri şi fără în tru n ire a a fost p>‘'zidată de cuvânt să fie, la rîn d u l lor. m in ­ lejui unei pari ide do sky, că a-, ră. 1 socîetăţei in d u strie; casnice şi
patrie. d. Niculesc.u. care a dat cuvân­ ări de concertul do erî, căci p ar­ cesta nu a suferit nici u n acci­ constată a ra n ja rea artistică a N um ărul m artorilor se u rcă
A ctualul g u v ern va bine m e­ tul d-lui Shincseu. delegat din te a lor a fost considerabilă şi dent ci că a delapidat din cassa ATENTATOR CONDAMNAT p árleí rom âneşti a serbăreî, d a­ la 53.
r ita din p a rte a dobrogenilor B ucureşti, şi apoi u n u i lucrător u na m m a p r e c ia t ă. corporaţiei b ru ta rilo r sum a de Breslau, 22 lan. — C
ju ra ţi din R atihor a osindit la. tazi.
urtea cu to rită doctorului Grigore Pan- Procesul vă d u ra 3 zile. Falain! Ateneului
d acă v a aduce în d re p tă rile ce­ m etalu rg ist dela fabrica W obf Capriccio. 200.000 coroane şi a fugit. ORDINEA RESTABILITA IN Diseară L uni 23 Concert con­
ru te p e n tru în lă tu ra re a ră u lu i din Capitală. Fam ilia d isp ăru tu lu i nu pu­ 12 ani închisoare pe cizm arul LISABONA sacrat lui
ce dom neşte în, p rezen t în Do­ Ambii vorbitori s'aîi ocupat len intenta proces de calom nie Vincenz Buchtn, cave în Decem­ IMPORTUL CARNEI ROMI- Lisabona, .23 Tan.—G uvernato­ B e e th o v e n
brogea. de m arile greve. w nu vor întâr­ T I M P U L ziarelor in. chestie, deoarece S i!- brie anul trecut, a ră n it în mod NEŞTI IN AUSTRIA rul din Lisabona a publicat o dal de
V orbeşte de lu p ta pe care aü zia să izbucnească la unele sta ­ borer nu o încă declarat' ca m ort grav la cap. u un toc de re­ înştiinţare, în carp se declară
treb u it să o duca socialişti! pînă bilim ente industriale in cavi o
cînd să se facă d reptate dr. R a ­ rele do m uncă şi salariile lucră
covski şi speră că se va face corn te rilo r sínt supuse arb jtra riu h n erî pretutindeni a fost cald, â
D u m i n i c ă
In Iani — Iu cursul zilei do
,

p lectă d re p ta te referin d cazul nedrept al m al m ultor p atro n i regisţrîndu-se în cele m ai m ulte calomnie şi la proces va pre­
î i I a n u a r i e în mod oficiat.
Acum însă. co rporaţia b ru ta ri­
volver, pe prim
ROOSEWELT PENTRU
lor însăşi a intentat procesul de DREPTUL DE VOT AL FE­ din Ptomima 11.300 kilograme de
MEILOR
arul din Ratibor. Viena, 22 Ianuarie.— In
săptăm inri h-ceule sau. adus restabilită.
cursul că liniştea în oraş e pe deplin
Prăvăliile vor fi închise, în ­
Quartetu! Capet
carne de diferite calităţi, care a cepând- de inline, la orele obici­ c ed!i am laui mr ee ma il mc iuI a Ir nt et teer lpor re t
ju stiţie! care va lă m u ri ches­ exploatatori. localităţi tem peraturi de peste zenta întreaga com ptabilitate New-York, 22 Ianuarie. — Ex- fast. vîvd-ulă cu kilogram ul pc nuite. d e B e e th o v e n
tia. Cere să se dea d rep tu rile Tu acelaş senz au vorbit si plus 1.0 gr. Noaptea trig îu nor­ precum şi sprieţiunea easseî preşedint.ele republice!. Theodor ■preţul de SiS helle ii piuă la o eo- Cetăţenii aii voo să se afle ţn In program ă, al 12-lea şi a1
de car! aü fost lip siţi m u n cito ­ d-niî Spiresrv şi Petre Georg dul extrem al ţârei, iar în cele­ corporaţiei Roosewelt publică astăzi în zia­ ro,ană şi 3<! lielJcrl kilogr., ev oraş şi după orele 8 seara. 14-lea quartet şi G m elodii de
ri! în u rm a lege! contra chefe­ n i, cari s’aü ocupat îp special lalte părţi îngheţ slab. In ul­ UN ACCIDENT INTIMPLAT rul ,.Om Look 'm rin u l m gras, şi pe preţul cir. I coroană Aceia cari. fără autorizaţie, 'F am e cântate de d-na Marie
riştilo r a d-luî O rleanu. A tacă de greva declarată la Oîmpinn timele 2i de oro cea m ai ridica­ LUI KUBELIK care declară că adoptarea d rep ­ şi 1.0 până Ut 2 şi iii kilogr. cn posedă arme. tre,hue să le pre­ BgissQn.
pe liberal! c á ri sub m asca na- O ratorii a îi îndem nat pe toţi tă tem perai ură din ţară a fost Londra,, 22 ian. — Din Nevv- tu lu i de vot al femeilor ar tre. detail. dea poliţie! pînă in í8 de ore. B ile te la F e d e r
ţionalizm ulu! în şeală pe cetă­ m uncitorii să se solidarizeze cu plus 13 gr. ia Tg.-Gcna şi cea New-Yoik se Kdegrafiază că cu­ bui să se facă p rin tr’un plebis­ In cercurile comerciale se n-
ţe n i p e n tru ca să p o ată apoi acţiunea întreprinsă, de cei ne m ai coborâtă m inus 13 gr, ia noscutul virtuoz violonist lean cit organizat în toate statele firm ă că guvernul ungar a luat
pescui în ap ă tu rb u re. N um ai dreptăţii) asigurând că comite­ M amorniţa- In regiunea de cîm- Kubelik, care şe află în tr un tu r­ U niuneî. în iţiv-şiţ m ăsuri ca funcţipnci.rvî
a ş a se explică că m a jo rita te a li­ tele diferitelor sindicate vor veni pie suflă vînt tare de W, ia r la neu de concerte în America, s’a
b eralilor din sărac! lipsiţi au în a ju to r pentru ca. doleanţele m unte şi in partea de sus a ţâ ­
devenit m ilionari, acaparând m uncitorilor să fie ascultate şi rei dela N şi. N.E, formând pe înţepat la m ină cu un cuţit în fem eilor n ’a r avea de u rm are Romínig.
Roosevelt e de părere că in­ dela vam ă să, nu m al facă greu­
tro d u cerea d rep tu lu i de vot ăl tăţi irapartuliă de cgrrie div, Teatrul BULEVARD <Sala f:fori
- CINEMA H YUMONT PALACE -
0
to a te in stitu ţiu n ile financiare. revendicările lor îm plinite. mod atît de grav, în cît a tre­
alocuri, viscol Peste noapte o buit. să întrerupă concertele schim bări politice p rea însem ­ Ou, chipul acesta Ropiínia vg A s t ă z i , Í.AIHţ IJţi, M a v - fî. 2 4 ş-ţ M e - r c m - i te'A ( d ţs ^ v ^ '- i 1
încheie ru g in d pe azistent! în tru n ire a s’a terminat. In plouat pe alocuri în partea de tim p de c săptămână. nate. putea ecnoxla r»*-tei ţ -Şc-'e.rin. Pi «gram cu telul noii şi senzaţie;:: ’ : -
să voteze m oţiunea pe care o ci­ rele 6 p. m .—Sta văr. joc, formând poleirt. Presiu­ PROCESUL CONTELUI HONI­ Popii u prim a oară
teşte d. dr. C aratziali. Banii pe lelete aü fost resti­ KER VICTIMELE UNEI EXPLOZII
nea atm osferică l iarte cohorită tuiţi,
MOŢIUNE
C etăţenii o raşu lu i C onstanţa
Toată lumea
■
orf. de astă-noaptr- este în cfes­
iere repede
se îmbracă după ju ngind pînă dim ineaţa la 75i riet şi fo arte agitată, a-
Kubelik e asigura! la o se
aţe pentru sum a de 230.000 a
Varşovia. 32 Ian u arie — Erî
început
dolari, şi acum ăi cere socţetă- niker, care a fost .condam nat la şrapnelă
procesul contelui Ho­ pul
Kiew, 23 I a n u a rie — In tim ­
m anevretor te Tyretzki, o
iăeind explozie aü
„M O R T S A U V lir
a d u n a ţi în în tru n ire publică cer — S e n z a ţ l o p a l ă scej& ă d r a m .a i i v A r.
g u v ern u lu i să îm plinească opera
de d re p ta te ce treb u e făcu tă d-
ru lu i Racovski, să aducă lin işte
.Revista Modei” mm. ţel a zecea parte a acestei suirie 15 ani de .închisoare pentru că a fost ră p iţi cinci soldaţi, dintre Film de arlă special al Casei Gsumoa» şi aţiie it» ****««'.
pentru accidentul a căru i victi­ ucis pe cum natul säü, Chzra- cari dM aü m u rit p u ţin în
m ă a fost. nowafei. urm ă.
Drame 91 Comedii
— x H \e p i‘i u l la öVa s e a r a ’J P reţv& O t, séieémmis —

é

O p e ra ţiu n ile
c o n s iliilo r de re v iz ie
M inisterul de in tern e a trim is
p refectu rilo r de ju d eţe u rm ă to a ­
re a c irc u la ră :
„In vederea o p eraţiu n ilo r con­
siliilor de revizie p e n tru re rn i-
ta re a contigentulux 1913, o p era­
ţiu n i cari potriv it dispoziţiuni-
lor ,art. ,45 d in legea respectivă
urm ează să în ceap ă la 15 F e b ra
arie cu ren t.
„M inisterul de războiţi ne
semnalează următoarele nea­
junsuri întîmpinate, cu prilejul
re c ru tă re î d in a n u l trecut,
„Din cauza n u m ă ru lu i res-
trin s al cen trelo r unde aü avut
loc p re z e n ta re a tin e rilo r şi a
d istan ţelo r p re a m a ri ce sepa­
ra u aceste centre de unele co­
m une, n u m ă ru l tin e rilo r re c ru ­
ta ţi în a b se n ţă a fost foarte
m are, d epăşind cu m u lt c ifra
absenţelor d in an ii precedenţi.
La aceasta a m ai co n trib u it şi
faptu l că în to t cursul o p e ra ţiu ­
n ilo r aceste cen tre şi itin e ra rii
a ü su ferit dese sch im b ări“.
R e c r u ta r e a î n a b s e n ţ ă d ă n a ş ­
F O IŢ A Z IA R U L U I D IM IN E A Ţ A
Fata Pandurulu
Mare roman istoric naţional
CAP. 35
S a lv a r e a de la m o a r te
In m om entul eînd perdeaua
co rtu lu i fu d a tă la o p a rte şi
a p ă ru B anul B rîncoveanu înso­
ţit de V ladim irescu, episcopul
sim ţi că tot, sîngele ÎI năvălea
In obraz.
Ce v a crede bocrul acesta, vă-
zlndu-m ă în ta b ă ra răsc u la ţilo r?
se în treb a episcopul.
D ar fig u ra B an u lu i galbenă şi
istovită, p riv irea c ru n tă a revo­
lu ţio n aru lu i, îl fă c u ră im ediat
s ă uite p ro p ria sa situaţie.
D E C IT IT
d e a c e ia c a ri su fe ră
frig u ri
„S ínt în v îrstă de 32 ani, scrie F a b r i c ă s p e c i a l ă d e M a ş i n i ş i a c c e s o r i i p e n t r u p i« i
domnul M. Martin, proprietar cul­ n if e d e v in , f a b r i c i d e B e r e ş i A p e m in e r a le *
tivator la Ygrande (Franţa). — In C o n s tr u c ţiu n i le c e l e m a i m o d e r n e ş i s o lid e . — T o a t e s is to -
verile precedente am avut cîteva
accese de friguri, oa.Tî aü cedat
întrebuinţărei sulfatului de qui-
nină. In August trecut am fost
iar apucat de aceleaşi friguri in ­
term itente ; dar de astă dată sul­
fatul de quinină n’a mai produs
efectul obicinuit. Mi-a cauzat du­
reri vil de stonxiaic şi după asta o
şcîrbă de neînvins. Frigurile aü
crescut. Am fost apucat de un dez­
gust extrem pentru alim ente şi de
o slăbiciune mare. Nopţile ’mi
eraü înspăim ântătoare şi nu pu­
team gusta un singur moment de
odihnă.
D -nul MARTIN
,,L a g în d u l c ă n u m a i p u te a m
s u p o r ta singurxxl le a c ce m ă v in ­
d e c a p în ă a tu n c i, a m d e v e n it de
o tr is te ţă ladîncă, şi, d e sp e ra t, n u
m a i a şte p ta m de cît m o a rte .
„A tunci d o c to ru l m i-a p re s c ris
v in u l de Q u in iu m L a b a rra q u e în
do ză d e d o u ă p ă h ă re le d e lic o a re
d e fie c a re .m asă. P rim e le doze aü
p ro v o c a t o c ă ld u r ă v ie la sto m ac,
u rm a tă de v ă r s ă tu r i d e fie re . D upă
4 sa ü 5 zile, f r ig u r ile m i:a ü d is ­
p ă ru t. A m re c ă p ă ta t so m n u l, p o fta
de mlncame, v eselia. D u p ă 10 zile
e ra m cu d e s ă v îrş ire v in d e c a t, şi
de a tu n c i n ’am m a i fost a tin s de
friguri. N u p o t d ecit să re c o m a n d
acest v in tu t u r o r aceloi’a ce su ­
fe ră de f r ig u ri.
în tr e b u in ţa r e a lu i Q u in iu m La-
b u rra q u e î n do ză de u n p ă h ă re l
s a ü d o u ă de lic o a re d u p ă fie c a re
m asă, este de a ju n s p e n tr u a v i n - ,
d e c a r în s c u r t tim p f r ig u r ile cele
m a r re b e le .ş i cele m a i vech i. V in ­
d e c a re a o b ţin u tă P rin v in u l de
Q u in iu m L a b a rra q u e este m a i ra-
'd icală şi n raî s i g u /ă de c ît p rin j
a ju to r u l c h in in e i s in g u re d in ca u - j
z a c e lo rla lte p rin c ip ii a le q u in i- j
nex ce co n ţin e Q u h iiu m u l L a b a r- ţ
raqxxe şi c a re c o m p le c te a z ă acţiUr j
ii e a c h in in e i. Q u in iu m u l este u n j
e x tra c t co m p lect a l c h in in e i, con- j
tin x n d to a te p rin c ip iile fo lo sito a re |
a le ac e ste i sc o a rţe p re ţio a se , d i - 1
zo lv ate în cele m a i b u n e v in u ri
de S p a n ia .
V inul de Q u in iu m L a b a rra q u e
este n u n u m a i reg ele fe b rifu g i-
lo r, d a r încă,- d u p ă e x p re s iu n e a
m iu i m ed ic ilu s tru , ..cel m a i efi­
cace şi cel m a i en erg ic d in tre to ­
n ic ii c u n o s c u ţi“. E î re s ta b ile şte
în sc u rt, tim p fo rţe le b o ln a v ilo r
celo r m a i slă b iţi, re d în d u -le v i­
g o a re a şi e n e rg ia.
D in c a u z a e fic a c ită ţii sale ş i a
n e n u m ă r a te lo r v in d e c ă ri oe a
p ro d u s. A cadem ia de m e d ic in ă
d in P a r is a a p ro b a t fo rm u la Qui-
n iu m u lu î L a b a rra q u e , d istin c ţt-
u m fo a rte r a r ă şi c a re re c o m a n d ă
■acest p ro d u s în c re d e re ! b o ln a v i­
lo r d in to a te ţă r ile . N ici un alt
v in to n ic n ’a fost o n o ra t d e o 'ase­
m en ea ap ro b a re .
De acela, p e rs o a n e le slab e, d e ­
b ilita te de b o li, m u n c ă s a ü e x c e s;
a d u lţi o b o siţi de o c re ş te re p re a
re p e d e ; fetele- tin e re ce s u f e ră în
fo r m a re a şi des voi ta r e a for, d a ­
m ele ce se sco ală d in leh u zie,
b ă tr în lî s lă b iţi de v îrstă , arie­
ni :cii şi c o n v a le sc e n ţii v o r v ed ea
forţele* lo r re d e ş te p tln d u -s e
m od s ig u r şi re p e d e lxxlnd ace st
m e d ic a m e n t eroic.
Q u in iu m L a b a rra q u e se g ăseş­
te în to a te fra m a c iile .
D epozit: M aison F re re , 19, ru e
Jacob. P a ris .
P. S. — V inul de Q u in iu m L a­
b a rra q u e are un g u st a m a r ; d a r
m i tre b u e să u ită m că q u in q u in a
c h ia r - e fo a rte a m a r ă ; a şa că,
a m ă ră c iu n e a v in u lu i de Q u in iu m
este cea m a i b u n ă d o v a d ă a b o ­
găţiei sale In quinquina- şi, prin ur-
BK fe « effetót&W «He»
tere la m ulte şi m ari n e a ju n su ri
d ă u n ăto are bunului m ers al o-
p e ra ţiu n ilo r recru tării, p rin tre
care cea m ai im p o rtan tă este că
tin e rii re c ru ta ţi în asem enea
eondiţiunî.nu pot fi re p artizaţi
pe arm e clupă ap titu d in ea lo r fi­
zică.
Pe lin g ă aceasta sín t tin erii
c a ri aü d rep t la reduceri de te r­
men, la dispense, etc. şi cari nu-
şi pot v alo ra aceste drepturi, ne-
fiind prezent! la recru tare. Sta­
b ilirea în u rm ă a drepturilor;, pe
lin g ă c ă creează m ari. n e a ju n ­
suri tin e rilo r în cauză, d ar îm ­
p o vărează peste m ăsu ră lucrăi
rile m in iste ru lu i d e răzb o ia şi
al diferitelor a u to rită ţi; cu întoc­
m ire a 'ş i a ră ta re a diferitelor acte
şi m otivelor invocate.
P e n tru a se pune capăt aces­
to r n e a ju n su ri, vă rog d-le p re­
fect c a pe viitor, ia stab ilirea
itin e ra rii lo r să aveţi în vedere
că ce n tre le unde, va avea loc e-
x am in area tin erilo r, să fie cît
m ai num eroase, pentru oa astfel
d ista n ţa de la com una cea, m al
d e p ă rta tă p în ă la aceste centre
să n u în tre a că cifra de 15—?0
km . şi odată bine fixate centrele
5 7 )
— Ti 1 am adus ea să-l judeci
ch iar d-ta, prea sfinţitule, zise
T udor desbrăcînd m a n ta u a şi a-
runeînd-o în tr’un colţ.
Spune de n u m erită a-1 scu rta
de o palm ă pe acest boer divănit
care fuge lăsînd ţa r a la pejre.
— Aü fugit şi alţii, A rhon Slu-
g er de frica d-tale, căci de m ult
s’a răsp în d it vorba că ai să-i
tai.
— Ba încă sínt m ulţi c ari a r
m erita să fie um pluţi cu pae şi
a-î trim ete plocon din p a rte a ţâ ­
rei pe la Curţile îm părăteşti,
unde vor fi negreşit puşi la Mu-
z ä ü ; acolo e locul lor, lingă fia­
rele sălbatice.
H. H E IN R IC H
W ie n , XIX, H e i l i g e n s t a d t e r s t r a s s e
— m e le d e p o m p e d é v in . —
M. K £ E 1 I € § H “■str-
VICTOR BL MflCEDONSKY, Brăila
Sos. Sami ie Gaz şi Menete lin Snareşti
A V
La m agazinul de expoziţie şi vânzare al Societăţii Gene
rale de Gaz şi E lectricitate din str. Sărxndar No. 10, segă
sesc cu p re ţu rile cele maiav-antagioase u r ixiătoarele articole
B EC U R I, S T IC L E ş i S IT E d e p r i m a C a l i t a t e p e n t r u g a i
D e p o z it d e v e rita b ile L & m pi E le c tric e
„ O S R A IV S“
e c o n o m ic e cu fia m e n te m ^ ta ic e
C iir lm n i p e n tr u
B o g a t a s o r tim e n t d a : C a n d e la b re , L u s tr u r i
L ire , L ă m p i d e S u f r a g e r ie e tc ,, p e n tr u S a z
ş i E le c tric ita te .
O nor. p u b lic este ru g a t să vizite ze m a g a zin u l.-In tra re a lib e ră
Reclama e sufletul comerţului
Cotillon
s e r b ă r i, se c u m
,Paradisul Copiilor’ Filip Lindenberg, Smîrdan 15
A r t i c o l e d e t o m b o l ă î n c e p î m l d e la . IO b a a i b u c a t a -
M apzinal General de Muzieă
La Harpa
KÜCÜRESTÍ, Strada Colici No. 5, BUCUREŞTI
1ST cel m ai m a re ,
(c o n ş tiin c io s m a g a z in
iGramoioane de la 4 0 lei in sus
In
Placi de Gramofon
O l e m a l n o i c â n t e c e ro m ă ia e ^ ti
ÎNGER Lei 3.50. -Z0NOFON Lei 3.-
Orl-ce altă marca de ImiSaţie Lei 1.75
T o a te p lă c ile
- C
să nu m ai (ie schim bate sul; nici
un motiv. In. a c e la ş i tim p a v e ţi
bunăvoinţă, a da ordin p rim a ri­
lor respectivi ca să pună din
vreme în vedere tin erilo r exact
ziua şi locul eînd şi unde va a-
vea loc recru tarea, dindu-se în
acelaşi tim p tot concursul in
form area actelor, de care a r avea
nevoe în sprijinul reclam aţiu-
n ilo r ce vor av ea de făcut“.
Mif"
C o n fe rin ţe le
de la . i n s t i t u t u l E l l a
E m . S av o p o l
A co n tinuat seria conferinţe­
lo r ce se ţin la inst, d-na E lla
Em. Savopol.
D -na L ucreţia Stroescu profe­
so ară de lim ba rom înă, du p ă ce
a a ră ta t în cîteva cuvinte rolul
conferinţelor în dezvoltarea in ­
telectu ală a unei şcoli, in tră în
tra ta re a subiectului c.onferinţil
sale „Despre E ducaţie“.
C onsideră şi analizează edu­
caţi unea în genere, vorbind în
p arte despre educaţia fizică, in ­
telectu ală şi m orală, cari u n a
condiţionează pe cealaltă; d at
fiind faptul, efi corpul este un
B anul Brîncoveanu se desbră-
case şi el de şuba cea grea şi se
aşezase pe o bancă lîngă m asă,
ascultînd cu faţa dfc m arm oră.
■ Priveşte-! pe acest m are
boer divanit, zise Tudor încran-
ţîn d sprinceana. P e n tru ce a fu­
git din B ucureşti ?
— Şi cine m ă poate opri? ex­
clam ă B anul cu tărie. Nu d-ta
A rhon sluger, ti-0 spun în faţă.
Nu te m ă su ra cu cei...
— Taci pentru num ele lui
D-zeü! strig ă 1lation, trem urînd
de groază. B anule nu vei fi aci
pentru a Io certa.
-— Lasă-1 să se apere, fiindcă
el va fi cel dinţii din cei 12 boerî
pe cari am de gînd să-i scurtez
de o palm ă.
— De o m oarte am să m or şi
nu m ai mult! răspunse Brînco­
veanu cu hotă.rtre şi dispreţ.
— A rhon sluger, făcînd ceea-
ce spui s tr ic i' singur interesele
ţăreî, răsp u n se Ilario n cu glas
solemn.
Vei da prilej vrăjm aşilor du-
m italo şi ai ţăre î ca să te îne-
grească în ochii tu rcilo r şi ai
m uscalilor ca să te ia drept za-
vergiü.
4 4 —4 8 , W ien .
r MAŞINI
p l. c u ra i, stic le lo r•
p e n tru d o p u ri
Maşini
» MAŞINI
p e n tru cap se
Aparate de curăţit
şi vaporizat but.
P S tE S E
A p a ra te de
P a s te n riz a re
Cataloage şi infor-
m aţiuni p rin re p re ­
zentanţele uoastre
B U TC rUi uRmE fŞ"TIIu i— ' 11
I »
lă m p i e u u rc
B u c u re ş ti, S tr a d a , A p o lo f l o r 8 str. D oam nei 8, Et. I.
T u r u r i m » u î s p ie iK iic ie .- 1 C a s c h e te
a c im ir a b ile .m S a s r p r is B e i n m a r e a l e ­
g e r e . m ă ş ti, p e r u c i, e o n fe ti, s e r p e n ­
tin e g h ir la n d e
şi to a te a r tic o le le
p ă r a i *m p r e ţu r ile
ce l m ai e ftin
d e m u z ic ă d in
» u n t m a r i « i In a p r im a te
A T A L O A G E G
obiect tot a tît de im p o rtan t ca
,şi. spiritul.
Că, problem a eduoaţitm iî n u
tinde a realiza scopul final a!
existenţii om eneşti, ci n u m ai a
pregăti pe om ul tîn ă r p e n tru
realizarea lui.
Şi, p en tru o pricepere m ai bi­
ne a realizării acestui scop. con­
fe ren ţiara exem plificînd, tra te a ­
ză în special p ărţile cari privesc
; m ai de aproape scopul educaţiei
spunînd că suferinţele fizice
zdrobesc: spiritul,; strică dis-
poziţiunilc, slăbesc voinţa p re ­
cum şi în treg u l m ers al finţii o~
m enesc; pe eînd din co ntră p u ­
te re a corpului înlesneşte, foarte
m u lt orice silin ţă sp irituală. Se
a ra tă cum n u se poate sili acti­
v itatea sp iritu lu i. înainte de a
în g riji de dezvoltarea fizică; a-
ră tîn d apoi m ijloacele u n ei edu-
caţiu n î bine echilibrate p en tru
ca să fie în acord cu disciplina
in telectu ală care are a tîta v a­
loare îneît buna stare a u n u i
individ saü popor stă în to t­
deauna în raport, cu cultu ra de
care se bucură. Că. în fine orice
m uncă, orice profesie devine
m ai înfloritoare, m ai p ro fita b il
lă, -dacă e condusă cu pricepere
şi calcul.
A rată a d ev ărata cu ltu ră ce
trebue să şi-o însuşească u n in­
Nu-ţî vei ajunge scopul pentru
care te-ai sc u la t; vei băga ţa ra
în robie şi ţa ra va răm în e.-iar
pe m îna grecilor.
Apoi omul nu poate tnvia o
m uscă, d ar mi-te un om. Scrip­
tu ra zice: cine scoate sabia, rle
sabie va. m uri.
Ce-aü folosit francezii în revo­
lu ţia de la 1789 că aü ornorît.
a tîţia boerî m ari de-ai lo r?
Din noű s’aü ridicat alţi cio­
coi m ai în d răciţi. M oartea aces­
tu i boer va. în c u ra ja pe p anduri,
cari pentru pleaşcă vor începe
şi ei să tao pe boerî.
A rnăuţii şi grecii vor îndoi
cruzim ile ce fac.
D atoria d-tale esté sä îm pie­
dici jafu rile şi om orurile acestor
zavergii cari aü băgat spaim a în
bieţii locuitori.
— D ar trebue să. daü un
exemplu, odată pentru to t­
deauna, exclam ă Tudor aprins,
plim bîndu-se prin cort eu paşi
m ari. >
Din eînd în eînd se oprea
aruneînd B anului p riviri crunte.
— D ar bine popo, ai u ita t ce
aü făcut aceşti b alau ri şi ţă rii
si nouă tu tu ro r? Ai u ita t cîte
F ru m u se ţe a id ea lă a te u u lu i se
o b ţin e in tr e b a in ţin d z iln ic r e n u ­
m ita cre m ă , p u d r ă şi e x c e le n tu l
să p u n ,
CLEO
C a p a r fu m su a v, de o (in ele ra ră
e a p a de to a letă ,
CLEO
Se găseşte de vânzare ia toate drp-
gueriile, parfum eriile şi m agazinele
de galanterie din to ată ţar»- Unde
n u se găseşte a se adresa depozitului
general Farm acia
Const. Chihăescu
C alea V icto riei 75. — B u c u re şti
Crema lei 2, P u d ra 2.50, Săpun lei
1.50, A pa de to aletă 3.50, C utia mică
de p u d ră 1 leu.
VINUL TONIC
cükola, coca, glie e
rofosfate, co»ja de
chinină şi lecitină
P re p a r a t de
VICTOR QEOHGESCIf
Farmacsf —Eueurejî
Principiile conţi
nute în kola, coca
şi coajo de ehina, asociate ou gli-
cerofosfate şi £ > ecitîn a care este
o substanţă organică fosforată să a-
sociaz&inult mai uşorcaorî cari altit
uabstanţă anorganică dînd rezultate
foarte bune în contra N e u r a s te n ie i
ilpsei de energie, insomnie, lipsei
de voinţă datorită surmenagiului,
smeţelei. lipsei de poftă de mîncare.
Flaconul mare 4 Lei, Flaconul mic
2.50 Lei.
S IR O P U L T O N IC conţine ace-
leaş principii ca şi vinul Tonic, pre­
parate în sirop ; se recomandă per*
ioanelor oprite de vin.
— F la c o n u l 3 B ei —
Aprobat de onor. consiliul sanitar
superior.
Se găsesc ia toate Farmaciile şi
Drogneriile.
D e p o z itu g e n e r a l la F a rm a c ia
sl o m a - ţi a de publicitate Carol Schulder Co.,
R î 11TOII ,llare caută'dom nişoară pro
DIUI UU zentabilă cu scriere fru ­
moasă p en tru postul de casieră. O-
C e re ţi ferfce cu referinţe sub „Casieră“ P.-
R estante.
„Revista jioiei“ Cp
OC L a U lu cert ... salar şi procente
sau tovărăşie. Foto-A m erican A ca­
demiei. 19,
M o r i n i p se caută p en tru m oară
IV'LLCXIML provincie oferte laScho-
enfeld Calea B abovei 105, Bucureşti.
« Ie f l o r i a r t i f i c i a l e
p e n tr u b a lu r i
c e le m a i e fftin e la :
B îa g a s i n s p e c i a l d e J u c ă r i i
şi c e i m ai
ţa r ă
p e a m b e le f e ti
R A T I S
divid. In .sfîrşit du p ă ce. a ra tă Comitetul biînd cunoştinţă do AtT urmat- după. , aceia coruri s’aü lu a t to ate m ăsu rile ca ordi­
şi aci m ijloacele unei bune edu­
caţii, co n ferenţiara vorbeşte în
decesul m em brului
Straich, a nu m it o -corăisiunei de
W ilhelm intonate do elevele, şcoaleî.
S erbarea a lu at sfîrşit ia orele
nea şi tom bola b alu lu i de disea-
ră să reuşească bine.
u ltim a p arte a subiectului säü 4 persoane care s’a prezintat Ia 5 seni a. S’aü îm p ă rţit tu tu ro r m em bri­
d esp re: ed u caţia estetică, m o ra­ locuinţa defunctului dînd vădu­ *.■ - lor a trib u ţiu n i p en tru aceasta.
la şi religioasă. A nalizînd pe vei sum a de 500 lei, prim ul a ju ­ S’a adm is ca la a d u n a re a ge­
fiecare în parte, a ra tă m ai de­
p arte. m ijloacele de, cari se ser­
tor din p a rte a societate! ■şi pre­ D e la fu n cţio n a rii n e ra lă dela 24 Ia n u a rie să se
zint, ind .condoleanţe familiei. discute n u m ai m odificarea sta ­
vesc pen tru a n u d a oam eni e- S’a b o tărît ca la 24 curent, să c n m e r c M tu tu lu i.
goiştî, m îndri, p lin i de capricii, ------------- —— ---- -------------■
—
aibe loc o no u ă şedinţă specială
fă ră voinţă, etc. Infine conchi­ p en tru discuţia sta tu tu lu i nou şi E rí la orele 2 d. a., a avut loc
de că n u m ai p rin o educaţie fi­
zică, in telectu ală şi m orală, o-
în u rm ă şedinţe p în ă la complec­
ta valoare.
o consfătuire a com itetului so-
cietăţeî fu n cţio n arilo r comer­
Stares semănăturilor
m ul se dezvoltă sin g u r pe sine L a m in isteru l de intrene; s’aü
ciali la sediul din str. Carol.
în v irtu te a factorilor vii de care
dispune şi pe cari îi produce în-
------------------ --------------------—
Serbarea deia şcoala Şedinţa s’a deschis sub preşi-
denţia, d-luî Ghcorghiu care a
p rim it u rm ă to a re le ra p o a rte :
C onstanta: S tarea se m ă n ă tu ­
tr ’în su l: v iaţa p ractică, vederile, rilo r de to a m n ă în acest ju d eţ
calităţile şi a c tiv itatea educato-
n ilu i. F am ilia, şcoala şi în spe­
Silvestru com unicat ■că în ziua de 24 cor.,
vor avea loc în tru n iri în oraşele
este bună.
L o c iu tp rii se ocupă cu în g ri-
cial şcoala profesională, sín t fac­ E ri la orele 4 după. am iază a G alaţi, Focşani, Ploeşti, Giurgiu jitu l vitelor.
to rii esenţiali cari pregătescu fi­av u t loc la şcoala Silivestru o şi T.-Severin, pentru a se prote­ B u z ă u : In c u rsu l săp tăm în eî
in ţa p en tru v iaţa practică. serbare d ată de societatea orto­ sta în contra nerespectăreî r e ­ trecu te a n in s în to t ju d eţu l.
D upă term in a re a conferinţei doxă a fem eilor rom íné. pausului . dum inical. S em ăn ătu rile de to a m n ă n 'ă ii
suferit.
s a ü pus în tre b ă ri elevelor asu ­
DD. avocat TUDOR. POPESCU, D-sa. s’a plîns de to leran ţa ce
pra celor spuse de con feren ţiară a vorbit, cu această: ocaziune au to rităţile acordă băcanilor. T e m p eratu ra e scăzută.
T ec u ci: Tim pul în acest ju ­
si s'a lăm urit, pe înţelesul tu tu -
în faţa elevelor şcoaleî despre A ară ta t că este absolută nevoie
lor în sem n ătatea educaţii fizice, deţ a v ariat, ger. zăp ad ă şi vis­
, ÎMorala religiei creştine“. de o nouă şi putern ică acţiune. col
intelectuale şi m orale. A a ră ta t m o rala săn ătoasă şi S’a b o tărît ca în ziua, de 24 să
S em ăn ătu rile de to am n ă p în ă
care decurge din religiunea cre­ se facă razii şi s ă se dreseze p ro ­ în p rezen t se m en ţin a fi bund
Oela voiajorii comercial! ştină.
P ărin tele MOŞ OAIA a. ră.s-
cese de contravenţie p entru care
se vor în vita to ţi şefii de circum ­
p re tu tin d e n i fiind acoperite cu
u n s tra t su p ţire de zăpadă.
E ri la orele 10 dim ineaţa, s’a puns m ulţum ind, şi accent.uînd scripţii com unicîndu-se apoi re­
L u crările agricole sín t înce­
ţinut, şedinţă la societatea voia­ şi d-sa im p o rtan ta ce o are în zu ltatu l d-lui prefect al C apita­ tate, ia r ; săten ii se ocupă cu lu ­
jorilor comerciali. educaţia tin eretului „M orala lei. c ră ri de gospodărie casnică şb
S'a rezolvat corespondenţa. creştină. D. Haralambie a com unicat că d iferite cărăuşii. . .. 5
judecăţi ani p ierdut eü şi bieţii räü. i-am făcut eu pînă la a tît? m u lt respect fa ţă de el şi de nu- in te a ţă re î, dacă va eşi altfel.
săteni din pricina lor ? De ce să, plece tocm ai eînd e, ’ mele säü. Ţine în să m inte, că lupul ţfă-
Nu m ’aü în d em n at ei , prin nevoe ca să sţrîngă rîndurile — Bine popo, te ascu lt,; clar ru l schim bă, d a r n ărav u l, b a i
g raiü şi. p rin scris ca să mă r i­ boerilor ca să lu p tăm contra sínt, legat de un arh iereü ; căci Vei vedea ce vor face aceşti
dic cu p a n d u rii mei pentru ca duşm anilor. am făcut jurăm înf, ca să tai boerî, d u p ă m o artea mea.
să scăpăm ţa ra de lifte străine? — Arhon sluger, averea mea m ăcar 12 din cei cu barbă Ilarion b ătu din palm e şi yeni
Şi apoi nu to t ei m ă fac tîlb a r îţi stă la dispoziţie. P o ţi să faci (protipendadă) ca pildă pentru g ram aticu l säü cu p atrafiru l şi
în toate poruncile lor către is­ cu ea ce. pofteşti. E ü n u sínt în d rep tarea ră u lu i şi pentru u r­ cu cartea.
pravnici, în toate proclam aţiile contra, d-tale. m aşi. D upă ce-şî puse p atrafiru l de
lor cairo ţară, în toate plîngerile — A rhon Tudor, zise şi Ilario n — Dar nu sín t şi eü arhiereü? gît, citi ru g ăciu n ea de erţare,
lor către paşi, către sultan, că­ te-am cunoscut în to td eau n a om Şi ceva m ai m u lt de cît arh ie­ dîndu-i apoi şi binecuvântarea
tre îm p ă ra tu l Rusiei?
— Eü n ’am făcut aceasta, zise
cum inte, care nu faci nim ic fă ră reü ; te voíű deslega eü de ju-
a te gîndi; gîndoşte-te ma>t.ur la răm în t, căci scris e s te : putere
urpaăriie acestei fapte nesăbuite. aveţi a lega şi a deslega, în n u ­
sa arhierească.
— Pleacă,, şopti p a r io n către
B anul Brîncoveanu. D-zeü să te
Banul. Nu te-am ponegrit, nicio­
dată. Plec din ţa r ă ca să, n u cad D upă c!e-L vei ucide, to ţi boeriî mele lui Isu s Cristos, fiul lui aib ă în sfîn ta lu i pază.
în m îinile p aşilor turci. vor fi contra d-tale. D-zeü. Astfel B anul fu scăp at do la
— Dacă vrei să-l ta i pe el, a- După, părerea m ea eşti m ai — A, popo ! N
zise T udor oftînd. m o arte sigură.
tu n cî trebue să m ă ta i şi pe cîştigat să-l p u i să. iscălească Ai să-ţi dai seam ă înaintea lui CAP. 36
mine, zise Ilarion, şi eü am fost o liîrtie cum că şi el tine cu D-zeü, c ă n u m ’aî lă s a ts ă ta i pe
d-ta, de cît să te com prom ltari- acest boer fără, credinţă. El şi-a Proclam aţia rd -luí Tudor
nevoit a iscăli m ulte b îrtiî în
potriva d-tale. seşt.î degeaba. d at coatele cu grecii şi acum
Ştii cît îm i sínt, de u rîţî cio­ pleacă lăsînd ţa ra în voia tu r ­ . — „ F ra ţilo r o a m e n i! ştiu că
-i-.Eî, dacă n ’ai fi cine eşti, să
u ’ai g rijă că nu te-aşî cruţa, dar coii, în cît de aşi pu tea i-aşî cului. vă este cunoscută cererea ce fa­
pe lingă cîţiva berbeci graşi, a.m stinge pe toţi de pe su p rafaţa — Fie păcatul meü! răsp u n se ce tot norodul ţă re î ronxîncş'T
să ta i şi cîţiva ţapi. păm în tu lu i, nu te-aşî opri ca Ilario n vesel că. a p u tu t reuşi (cel de D-zeü păzit) p e n tru drSfi-
—- Să nü-m l ai blagoslovenia să-î scurtezi de sub barbă, clar a întoarce pe T udor de la o fap­ tă tile cele folositoare la to a tă
dacă vei face u n a ca asta. De în îm p rejurările de faţă, nu e tă care a r fi com prom is m işca­ obştea, care d rep tăţi din vechi­
cîte ori m’ai ascu ltat n u te-aî politic a face aceasta. rea. Voiü da eü seam ă în ain tea m e ie avem m ila h ă ră z ită de
căit; ascultă-m ă şi acum şi nu F ă-ţî în tîi treaba cu dînşii şi lux D-zeü. O iaü în sufletul meü prea. p u tern ica îm p ărăţie ce ne’
te vei căi. apoi ne vom c.hibzui. B anul aceasta. ocroteşte.
— Pe acesta să mi-1 judeci, B rîncoveanu, e boer de viţă cu­ — Haide, desleagă-m ă de ju- (Va urm a).
strig ă Tudor. De ce a fugit ? Ce r a tă rom înească. Trebue să ai rărnînt şi fix txx răsp u n z ă to r în a ­ ---------------- * r * --- --------
MICA PUBLICITATE
. APARE IU FIE-CARE 21
] p. p viran 3300 m etri str. M atei T â n ă r Ci!Utä I°° ca încasator Ocu- r i n î n r - h ir io t im ediat apartam e
LUL Voevod 77, bine situat, cu 2 i d i l a l du-s6 şi cu contenciosu. uo mtniriai m 0biiat :patru .
C E R E R I SI
CĂU TĂRI DE P0STU R Í
faţade în perspectivă se vinde eftin.
A se adresa la agenţia de publici*
täte Carol Schulder Comp., strada
Posedă abonam ent C. P. B. cl. II-a, m ere, bucătărie, bae, odae de ser
g aranţie morală. A dresa sub „Con­ toii. A seri sub „P. P .“ la ziar.
ten cio su “ agenţia de p ublicitate Ca- ; 3 —ic
6 B A N I c u v îu tu i, m in im u m D oam nei 8, Et. I. rol Schulder Comp , B ucureşti, D oam ­
IO C U V I N T E
rg , C rem a şi pudra Mi-
nei 8, Et. I. 3 1.
PROFESiONALEsi COMERCEMtl
\ i-iprt/a cu răţă înfrăgezea-
pI -o p fio n n t se
icxLUoalll oaută u rS'eűfc- A
prezenta cu oferte în
scris la casa E ustaţiu, strl D oam nei
No. 8. 3 1.
llc lv a conservă şi în ­
frum useţează tenul sigur.
De vânzare pretutindeni.
R eprezentant, Lăzărescu, strada Las-
L V Â N Z Ă R I. CUMPĂRĂRI
§1 JN C H IR iE B i
8 B A N I c u T îu tn l, m in im u m
12 B A N I o u v în tu l m in im u m
10 C U V IN T E
Q to n n r r r o f ă cunoscând perfect lim
O l o l l u g l a l a ^eîg germ ană, france­ car Cata rgiu 21, B ucureşti. 15—7589 IO C U V IN T E . P h 4 . n n n Ipî » « p 0»*® î â »
ză.şi engleză, găseşte im ediat ocu- T T lávíSsőhn, (ja)ea Vă- L U i i u U U Ici afacere comercială,
p aţiune la o m are societate. Oferte Tinichigiu 2căreşti 19. P o m o r o modest m obilată, centru,
L /d lI lb ld caută Syr. S c riţîz ia r n u ­
ren ta b ilă care să p roducă 6.000 lej
anual. N u trebue cu n o ştin ţi speciális
în scris cu referin ţesu b „Stenografă“ P n m n t o h iS bilanţier, dispunând de
Ia, adm inistraţia ziarului. mai indicând preţui. 5 1. n ici m uncă obositoare. A. se admisă
G D Ilip ia u l! câteva ore pe zi. caută la ag en ţia Carol Schulder Coóip., .
ocupaţiune. O ferte sub „B ilan ţier“, la \]',p C ultivară, eu rod bunii, orl-ce
Intr’ ■’lin m a r p B irou comercial se * 'O întindere, cum păr. B. A. Poste- B ucureşti, Strada D oam nei 8, Ki. I.
LIII Illeti C angajază d-şoare cu
scriere frum oasă. Se preferă acelea
cu practică de birou şi cunoştinţa
adm inistraţie ziarului.
Se C ailtfi uu ta n ă r in tre 16:17 ani
D au La cunoscând la perfecţie
B estante, D răgăşani.
\ / , |~ n ouă la C.-Lung
de 3 ani clădită
P R A T R nu abo n aţi la vig-ö
x j l l n I IO rev istă de igienă şi riie-
II.®
Hm bel germ ane. Lim ba germ ană însă
n u e absolut indispensabilă. O fertele
lim ba rom ână, p u ţin franceza, p en­
tru lucrări mici de birou. A se adre­ ä stil bizantin, p reţu l 20
mii lei, se vinde din
dicină populară în ain te d e a cere n u ­
m ăr do probă gratis. R evista „Sănă­
sub ,X. Y .“ la adm inistraţia acestui sa în tre 12—2 p. m. afară de Dumi­
ziar. 3 r-7008 neca, 63 Sos. Viilor, Vila No. 12. cauza plecăreî din ţa ­ ta te a “, strad a T rium fului 9, B u c u te jti
____________________ fo .5su
2-—7587 ră. O fertan ţi serioşi se vor adresa,
D -ra Atanasiu P o şte Restante* C.-Lung.
é
! I i p r ó t n r i c*e ’nobile, lucrători la
oferă num eroasei sale clientele, ser­
viciile de „masseusă“. A se adresa
LUCI dlU I i m aşini şi u n m ecanic
p en tru conducerea .motorului şi di­
M nQ IP or1°e întindere, cum păr în
IVIUŞIC judeţul Ilfov sau T eleorm an Lecţluni devioară
str. Sf. Voevoai 28. 5 L in term ed iari excluşi. O ferte sub I. Z. p redă un profesor, laui'Ca!
namó caută fabrica de tâm plărie M. al C onservatorului dih Vic-
O f lI fjp n t cauta m editaţii, curs p ri- Kiczales, Şos. V iilor 53.______ 10-7582 P oste-R estante, Craiova.
OIUU'CIIL m ar şi secundar. Adresa u a cu lei 4 ora. Soriţi I. B;
P.-B estante, Bucureşti.
Ia zxar sub „ W - , _______ 51. O p o-M ită un băiaş şi două băeşiţe
Q c L a U la a;bă specialitate în C am eră bine m obilată
T ă n ă r ^ anb ru tin a t agentură, co- masaj. A dresa B aia M oşilor str. B ir­ p e n tru domn onorabil, casă germ ană.
' u liu l expediţie caută post S. M., Eoni uhis 60.
jarilor.______ _____
eventual încasator. A dresaţi-vă .Mişu PP specialist în b ău tu ri spir- rasă Fox-ter- C A S A T O R II
agenţia Carol -.Schulder Comp., B u­ V oiaj_Dl toase, posedînd clientelă Câine rie r curat,
cureşti. D oam nei 8, Ft. J2—^588 frum oasă având şi abonam ent C. F . B. vârstă 3 ani, sănătos
caută post contra fix sau provizion. se vinde eftin. A se 20 B A N I c u v î u tu i. m in i ninth
Domnişoară i nom fb A dresa sub „Fix“ la agenţia Carol dresa sub „ ox-T errieru la adm ini- 10 C U V IN T E
n a de scris „Y ost“, precum Schulder Gomjpp Doamnei S, E t. I. a tra tia ziarului. _________
şi lirobeie rom ână şi ger­
P i lo ö tn i’ü o t 5 de alb itu ri cu ziua p o l sănătos, p en tru ca- p B ii f peţitori, peţitoare, serioşit s-Ü
m ană caută serviciü. Cere­ V-iUodiU! u d o d avîncl cele mai bune '-’ÜI mion, cau t urgent d a l i i dresa la ziar sub „candidă!“.
rile sub „Serviciu* la agen­ referinţe caută lucru. Cererile sub
O ferte sub „Cal“ la ad­ _______' 4 -Jfe l
„Cusătoreasă“ ia A genţia de publici­ m inistraţia ziarului „Di- T â n ă r 1 de 32 ani, prezentabil cu Vţ
________ tate Carol Schulder Comp., strada s* m in eaţa“. I a l l a l n it sigur de 350 lei buia
D oam nei 8, Et. L __________________
doreşte căsătoria u nei d-şoare cub
I n rră tn r m ecanic cu
C am eră mobilată S la S S S S şi de b u n ă familie, cu dotă de 10 pjö
L-Ubi u lu i practică în m ari ia. 20 m ii lei. A se scrie (sub ‘„sene's
ateliere din ţară şi străin ă­ onorabile în Str. T raian 63, în fund Poste-B estante, Bucureşti.
ta te caută lucru. Cereri sub p gdreapta *
X fot, g af capabu condu-
„M ecanic“ la adm inistraţia
ziarului. Din cauza plecăreî
iUl U
nm n k nund rl ăd funcţionară.
IIIIlib stabilă
)a 0 mare cas& cté.
3 - 7017
V m 7 ă tn r i buDl Prezeut," ii111 de
V I n i a IUI I m anufactură şi g alan te­
rie găsesc ocupaţiune bine -etriluiH ä
ştină. leafă 200 lei lunar, doreşifţcă­
vînd dorm itor şi sufrage­ sătoria tâ n ă r cu cel p u ţin acei«si lea­
rie de u n an cum părată, fă. A ltă dotă n are. Oferte sub „că;
în stare perfectă, ca nouă. sátorié serioasă“, poste-restant.e i; -i.
eventual pensiune corrp eclă la u i A dresa sub „M obilă“ A d­
2—7019
mare magazin din Briii' O ferte bu
„galanterie“, P oste-B rstante B răila.
m inistraţia ziarului „Di”,
m in eaţa“. Reclama sufletul eomertiÂS
A n n n c iu r ik trebu sc predate toţdeuiin» ui a /u n , i z ile i de ap , pi uă la ora 12 a. m .,la : Â - ţia Z i a r u l l l i O IM iH EÂ ŢJÎ,
S tra d a S ă r i n d a r , ii ş i l a  g e n t i a d e P l I l i c i t a t e ' S a r a i S c h u l d e r & í e i m p ., S t r . D o a m n e i , 8 , E t a j . I,
C o n c e s ii n a r i i P u ii c it ă ţe i n o a s t r e .
ş i
1 D ă C E A S G R A T IS
WÜTE ÄIJEilOÄiE ADMIRABIL GRATIS
Î n a in te d r n
C e a s A n h e r r e m .! v ă abona fă
ALTOîfE IN VERDE cu rădăcini de 2 ANI o e M M G L O R fU
v r e -o re v istă
d in U N G A R IA ş l d in Ţ A R A a e ig ie n ă sau
foarte viguroase şi pe deplin aclim atizate solului nostru, adm ira­ In Inc di m e d ic in ă po­
bile p en tru îm plinirea golurilor din vie. p u la r ă ctijUff
D E P O Z IT H. BRAUNSTEIN
Str. Labirint 111, BUCUREŞTI
a n n u m ă r de
p ro b ă g ta iis
şi vă veri co n ­
v in g e că vechea re v is tă „ S ă n ă ­
Cereţi catalog! t a t e a “ şi „ V ia ţa F e r i c i t ă ,
ca re a p a re n e în tr e r u p t de u H ■
s p r e z e c e a n i , e cea m a i in ­
teresa n tă şi cea m a i bună r e ­
Soc. Generală de gaz şi Electricitate juniiTlei 9. - 8t Mimii prin mahn >| vistă de m e d ic in ă p o p u la ră .
F i e c a r e n u m ă r c o n ţ i n e S 'i
---------------- D I J S b u c u r e ş t i ----------------- L a o c o m a n d ă de 5 b u că ţi odată p a g in i m a r i s p le n d id itu s -
se tr im e te un ceas cp-atis.
t a t e R ed a cţia si A d n iin isii n-
E x p o rt A R N O L D W E IS S , jiu r e v iste i ..S ă n ă ta te a ,* , S ír
A V I S W ie n 6 3 P o s t f a c h 12
T r iu m fu lu i 9, B u c u re şti
S ocietatea G enerala de Gaz şi E le c tric ita te din B ucureşti a-
d u ce la c u n o ştin ţa num eroasei sale clientele că a p rim it Uu
m are n u m ăr de ap a ra te de lu m in at cu e le c tric ita te de fabri-
ca ţih n e fr a n c e ză c a :
C a n d e la b r e , L u s tre , L ă m p i d e s u fra g e rie ,
L ă m p i d e v e s t i b u l , e tc .
S o cietatea v inde a c e ste a p arate cu p re ţu ri cari desfid o rice
co n cu ren ţă. Onor. P u b lic este r u g a t să viziteze m agazinele
pale de e x p o z iţie din S tra d a S ă rin d ar No. 10 In tr a r e a liberă