A N U L I I .
— No, 57
UN AN
!»»■*.......................................... 18 1*1 88 1*1
1 Ss ttr
r ăăiin
n ă tta
a ttee ........................... 8 0 M 16
bon.amentela tnoep la 1 (I 16 ala flaciral lunl
.■’ entru preoţi yl învăţători preţul abonam, pe Jumit.
<*
REDACŢIA: 66, Calea Vlotorlel, 66, Buoureytl
= a f e a . TELEFON 13/47 -• . — ■—
învăţătorii noştri
Privim cu dragoste şi căldură,
orice întâlnire a învăţătorilor, pen­
tru că ştim că apropierea lor, în­
seamnă întărirea şi propăşirea ţă-
rănimei.
La Craiova s’au strâns în con­
gres 800 de învăţători din toate
colţurile ţărei, ca să se sfătuiască
şi să se înţeleagă asupra nevoilor
de care sufere învăţământul rural.
Întâlnirea acestor modeşti pre-
gátitori ai unei ţărănimi mai con-
ş! iente, merită toată luareaaminte,
căci numai de la munca lor şi dela
înţelegerea dintre ei, putem aş-
tepta prefacerea şi scoaterea la
lumină, a straturilor noastre de jos.
Cooperarea în mare a tuturor
foi ţelor noastre sociale, cu devo­
tamentul pionierilor anonimi, ne­
in putea pregăti frumoase zile în
viitor şi pagini măreţe de premă-
riie, — după cum din eroismul
soldaţilor uitaţi ca nume, se în­
cheagă capitole de glorie şi mân-
diie pentru ţara şi neamul lor.
Totuşi, asupra învăţătorilor noş­
tri, se aruncase de unii interesaţi,
ruşinea unei învinuiri grave.
Amintirea acelor insinuări duş­
mănoase, cu tot cadrul trist al
împrejurărilor, ne revine azi în
minte şi se prefiră pe dinaintea
noastră, ca o înlănţuire dureroasă
de calomnii şi nedreptate.
Un moment se părea că ţara e
în cumpene. înfrigurarea revoltei
şi focul stăpâniau cuprinsurile noa­
stre. In neorânduiala dezastrului,
duhul cel rău al lăsbunărei, cerea
o victimă mare, căuta un ţap
ispăşitor.
S’a împrăştiat atunci murmurul
acela de condamnare şi blestem,
împotriva învăţătorilor şi preoţi­
lor, făcându-se să se creadă că ei
au adus toată pacostea asupra
ţărei.
Răsturnarea dreptei rândueli, a
fost aici grosolană şi dureroasă.
S’a aruncat o învinuire crimi­
nală şi ruşinoasă, asupra celor mai
buni şi mai sârguitori slujitori ai
ţărei.—Ironia aceasta tristă, ţine
par’că de marile fatalităţi, cari
au am ăgit în totdeauna dreapta
îndrumare a soartei omeneşti.
Dar calomnia a prins, cei răi şi
interesaţi s’au folosit de dezordi­
nea împrejurărilor şi atunci mur­
murul dela început, s’a prefăcut
în clocot şi ochii tuturor se în­
dreptau cu aprindere asupra pre­
supuşilor vinovaţi.—Presa în graba
ei cunoscută, a trâmbiţat desco­
perirea cea mare, iar după ea,
s’au găsit politiciani nesinceri şi
cărturari respectaţi, cari au stri­
gat din fundul cabinetelor lor cu
aerul neprimenit:
— Iată ce roade ne-a dat
şcoala!
Şi pornirea aceasta era de ne­
înfruntat. Strigătele de condam­
nare veniau de pretutindeni.
Săgeţile aruncate la început în
neorânduială, au prins a ţinti
la urmă şi-n ministrul şcoalelor.
Dar d. Haret nu s’a intimidat,
el a rămas drept şi curat în faţa
urgiei, căci îl întărea credinţa în
adevăr şi dreptate. De bună seamă
că-i părea rău de toată rătăcirea
din prejur şi sângera de atâta
* tate istorică decât domnia Faraonu-
orbire şi minciună, câtă se des-
lănţui-se între oameni, — dar ce
se putea face în focul şi ames­
tecul acela de patimi?
S’a aşteptat cu încredere să
treacă furtuna, să se împrăştie
întunericul, pentru ca să se vadă
la lumină şi în linişte tot adevă­
rul. După cercetări şi studii şi
după ce justiţia şi-a spus cuvân­
tul din urmă, s’a dovedit că în
văţătorii şi preoţii, nu numai că
n’au fost instigatori, ci din po­
trivă şi-au expus viaţa şi averea
lor, lucrând la potolirea şi împă­
carea ţăranilor răsvrătiţi.
Şi pe când proprietarii şi aren­
daşii luau drumul oraşelor în faţa
răsculaţilor,—preoţii, îmbrăcaţi în
odăjdii şi învăţătorii cu sfatul şi
îndemnul cel bun, rămâneau de­
votaţi în vâltoarea acelei mânii,
pentru ca să semene înţelegere şi
supunere printre cei rătăciţi.
Acţiunea aceasta era şi natu­
rală, căci acei cari muncise cu
atâta strădanie la prefacerea şi
îmbunătăţirea vieţei de la sate,
n’ar fi putut da cu piciorul nebu­
neşte, în acel început de îndrep­
tare si să împingă cu aceasta toc­
mai ei poporul în perzare.
Cine nu cunoaşte munca şi cin­
stea pe care o pun o bună parte
din învăţători, în toate manifesta-
ţiunile vieţei de la ţară. Dintre
toţi slujbaşii ţârii, nu ştiu dacă
sacrifică alţii mai mult, în Înde­
plinirea datoriilor lor, decât învă­
ţătorii.
Opera grea şi anevoioasă între­
prinsă cu atâta ardoare de învă­
ţători şi preoţi la ţară, ridică
pe mulţi din oamenii aceştia, până
în lumina şi seninătatea aposto­
latului.
Numai intriga şi răutatea ce­
lor interesaţi, a căutat să le ne­
ŞASE LUNI
ŞASB
lel
16 lei
lel
cinstească jertfa lor curată şi-n
amestecul de atunci de ură şi de
revoltă, când nu era timpul să
s’aleagă ce-i drept din minciună,
s’a insultat şi s’a calomniat oa­
menii cei mai nevinovaţi, A fost
pesemne un dat al soartei, ca
munca oamenilor acestora, să fie
sfinţită şi prin coroana martira­
jului, ca toate marile jertfe fă­
cute pentru îndreptarea oamenilor.
Acum când spiritele s’au do­
molit şi când dreapta judecată
a luat locul răutăţei omeneşti, —
ne bucurăm când revedem pe în­
văţători încălzindu-se din nou la
muncă şi speranţe.
I. Udrea.
BACŞIŞUL
Aseară mi-am încheiat bilanţul pe
exerciţiul budgetär al zilei de Anul
nou : deficit pe toată linia. Bacşişu­
rile m-au decavat. Şi, mărturisesc sin­
cer—chiar cu rizicui de a-mi face sin­
gur o reputaţie de prost financiar, —
nu m’am aşteptai la una ca asta. Nu
doar că aşi' dispune de fonduri nese-
cabile. Departe de mine asemenea ru­
şine. Nădăjduiam mult însă de la tac­
tica mea financiară.
De altfel, această tactică nu e de fel
nouă. Am împrumutat-o de la amicul
lonescu, care în calitate de ministru
de finanţe, a izbutit în mai multe rân­
duri ca, 'dând în tot timpul anului bac­
şişuri grase diferiţilor săi. partizani, la
în’cheerea bugetului să realizeze exce­
dente colosale. Cum făcea, nu ştiu.
Dar am făcut şi eu ca el—şi nu numai
că n’am realizat excedente, dar m’am
şi decavat.
Care ţi-e secretul, d-le Take lonescu?
Spune-ne şi nouă ca să-l punem în a-
plicare măcar de Anul nou, căci altfel
numai e de trăit. Sfredeluş
Cât de bine ne cunosc!...
Nu o dată s’a relevat în presa
noastră, ba cu ironie, ba cu indig­
nare, scandaloasa eroare geografică
ce o fac Francezii, de a considera
Bucureştii ca făcând parte din Bul­
garia sau Ungaria.
Chiar noi, am publicat, abia deu­
năzi, în facsimile, o adresă de pe
o scrisoare din Italia, prin care iubita
noastră capitală era atribuită, cu o
diabolică perzistenţă, nu ştiu cărui
stat vecin.
Ne-am înşela însă grozav dacă am
crede că în Austria şi Germania, sun­
tem cunoscuţi mai bine.
In Franţa cel puţin se ştie că
existăm, dar n’au aflat încă oamenii
că suntem independenţi, că România
formează un stat de sine stătător şi
că ţărişoara noastră nu e situată toc­
mai Ui bas dans la Turquie. Şi apoi
Francezii n’au pretenţia că sunt cei
mai documentaţi şi pozitivi oameni
de pe lume şi că geografia n’are
pentru ei nici un secret.
Ce să ricem însă despre o între­
prindere publicistică germ ană, care
se adresează doară, prin firea ei, tu­
turor ţărilor, şi care enumerând în
prospectele ei de reclamă toate sta­
tele, despre care e în măsură să dea
ştiri şi date, uită, sau nu găseşte de
cuviinţă să citeze şi România?
E vorba de o agenţie de biblio­
grafie şi extrase de ziare, cu numele
de Observer, înfiinţată la Viena. Prin­
tre ţările despre cari se laudă că va
da informaţiuni sigure şi extrase de
ziare, figurează până şi Ceyian, Gre­
cia, Finlanda, Egiptul, dar de Ro­
mânia nici nu pomeneşte.
Cum această agenţie nu va lipsi
să trimeată şi la noi în ţară invita-
ţiuni de abonament, u’ar fi rău să i
se restitue invitaţiile cu cuvenitul
refuz. Antonio
NOUJTA
Eri, în ziua de anul nou camera
ungară nu a ţinut şedinţă. Aceasta
s’a făcut în urma intervenţiei d-lui
deputat Vasile Goldiş, care, în nu­
mele clubului naţionalităţilor, s’a
presentat la preşedintele Justli, a-
rătându-i că or ii cu dreptate, ca
dieta să respecteze şi sărbătorile
noastre româneşti, ceia-ee în tre­
cut j i u s’a făcut.
După-ce s’a consultat cu membrii
biroului, Justh a admis cererea
d-lui Goldls. Această dispoziţie a
produs o frumoasă impresie prin­
tre Români.
Societatea românească de ajutor
« Uniunea română ardeleană» din sta­
tul Ohio (America» a hotărât să
dea o mare reprezentaţie teatrală în
ziua de 11 Ianuarie, pentru «Vatra
Luminoasă Regina Elisabcta» din Bu­
cureşti. Comitetul societăţii a trimes
invitaţii tuturor Românilor din Ame­
rica de Nord, pentru a contribui cu
toţii la succesul acestei serbări. So­
cietatea a adresat şi un apel către
toţi Românii să o ajute pentru a în­
fiinţa o bibliotecă.
* de seamă, înzestraţi cu mare energie, condamnaţi pentru articole publicate moţiunea deputatului austriac Solii
Iu Straja din Transilvania, comuna
%1RWL » E
Albei-de-jos la biserică, se află o e-
vanghelie veche tipărită în anul 1682.
Pe ea se află o însemnare din 1684,
cu următorul coprins :
«Aceste două cărţi româneşti evan-
glia şi aplu trimisule-au Prealumina­
tul şi Milostivul Domn Io Serban Voe-
vod Domnul ţării rumân eşthiprin mâna
preaos Vântului Părinte Java Veşte-
meanul şi le-au dat Bisericei în Baia
să fie. Măriei Sale pomeană neuitată
în veaci şi nime pe bani să nu le
vânză, au de la biserică să le înstrăi­
neze această pomeană la biserică în
veaci.»
* •De atunci sunt exact 100 de ani.
r ,La universităţile germane studiază
in anul acesta 90 Români.
Vecinii noştri bulgari au trimis, 165
studenţi, Grecii 54, Sârbii 74, Tur­
cii 41.
Faţă de anul trecut numărul Bul­
garilor a sporit foarte mult.
Să luăm notă!
* torală. Pentrucă, dacă cultura va fi re­
Ziarul Le Petit Párisién publică un
interview cu generalul Drude, în care
fostul comandant al trupelor fran­
ceze din Maroc îşi dă părerea asupra
situaţiunei. Această situaţiune nu ar
fi câtuşi de puţin periculoasă cum s’a
crezut, or mai bine, după cum rău
voitorii Franţei au împrăştiat vestea.
Marocanii sunt foarte dispuşi a-şi a-
lege fie-eare trib câte un Sultan şi
să ducă o viaţă politică feodală aşa
cum ar înţelege-o ei mai bine. Ideia
unui eventual răsboi sfânt este cu
totul exclusă. Cei mai îndârjiţi, cu
timpul vor deveni cei mai blânzi.
Triburile care au venit în contact cu
soldaţii noştri şi le-au putut aprecia
superioritatea s’au liniştit. Dacă a-
ceastă linişte însă n’ar fi numai apa­
rentă, s’ar putea crede că răsboiul în miniatură stârnesc admiraţia cunos­
Maroc s’a sfârşit deja. cătorilor la expoziţia de la Ateneu.
* cu scopurile ei mai înalte. Statul îşi «Times» o instituţfime naţională
Fundaţiunea Oozsdu din Budapesta
8 clădiri uriaşe. — Gozsdu şl Şaguna. — 7 mi-
lioare aveze.—Venituri şi cheltueli.—Numărul
studenţilor bursieri.—Membri consiliului de ad­
ministraţie.—Capela română.—Membrii coinuni-
tăţei.—0 mare biserică românească la Budapesta.
— Contra intenţiunel marelui fundator.
Gheorghe Ghenadie Bogoevici,
paroh protopop Ia
Pe Király utca se găsesc opt clă­
diri uriaşe cu curţi spaţioase, aşezate
la rând şi străbătute pe de desupt de
un gang, care o este adevărată stradă
de la capătul căreia abia poţi vedea
un om la celalt capăt. Acestea sunt
casele marelui Gozsdu, lăsate prin
testament pentru scopuri culturale şi
Dr. Ioseph Gali
Membru în casa Magnaţilor
naţionale româneşti din Transilvania.
Pentru această măreaţă fundaţiune, sunt : dr. Ioseph Gali, care este şi
ca şi pentru alte numeroase binefa­ membru în casa Magnaţilor, dr. Ghor-
ceri, Gozsdu a fost cu drept cuvânt
numit Mecenatele Românilor Ardeleni.
Pe terenul culturii şi al şcoalei,
Gozsdu a făcut sau— mai bine zis —
este menit să facă, tot aşa de mult
ca şi marele Şaguna pe terenul bi­
sericesc.
* bine scris, cu mai m u l t e ştiri
Averea lăsată de Gozsdu a fost la
început destul de modestă. Prin dis-
posiţiunea fericită prevăzută în tes­
tament, ca cea mai mare parte din
venit să fie capitalizată, pe de oparte,
ear pa dealta prin norocul ce a avut
să fie administrată de persoane seri­
oase şi cinstite, această avere s’a ri­
dicat astăzi la şeapte milioane şi mai
bine de coroane şi anume:
Valoa*ea caselor din Budapesta şi
Oradea Mare este socotită la 1,538,729 ghe Szerb, Ghorghe Ghenadie Bogo­
de coroane. Acesta a fost costul lor, evici, paroh protopot, Gh. Rădulescu
ear astăzi nu s’ar vinde decât cu şi Gh. Sida.
preţ îndoit. Valoarea efeetelor depuse
la diferite bănci este de 5,481,002 şi
diferite alte creanţe în valoare de a- ceşti. In caz când şansele de câştig
proape 100.000 de coroane.
Veniturile pe anul 1907 au fost Budapesta au de gând să clădească
fixate la 302.748 coroane şi anume o mare biserică, care să fie o fală
din chirii se încasează 93,357,58 di­ pentru neamul românesc.
vidende : 175,612 coroane, iar restul
din diferite creanţe.
Din acest venit însemnat de 302
mii 748 de coroane, jumătate şi a-
nume 148.851 se va capitaliza, iar
pentru burse la studenţii săraci este de cât sfaturile. Larochefoucold.
D IM IN E A Ţ A
>i *
Decorarea cu Legiunea de onoare
a câtor-va doamne din lumea inte­
lectuală, a stârnit în Franţa cele mai
aprinse discuţiuni. Ziarul «Le Gau-
lois», publică cu privire la aceasta,
un articol în care vorbeşte de cea
dintâi femee decorată cu Legiunea
de onoare. Ea se numea Maria Sche-
ling, era de origină belgiană şi se
luptase alături de soldaţii lui Napo­
leon la Austerlitz şi lâ lena unde
fusese chiar rănită. împăratul ia a-
cordat Legiunea de onoare pe care
i-a prins’o cu mâna sa pe piept şi i-a
.făcut o pensie de 700 de lei pe an.
Artiştii noştrii
1). Basarab, ale cărui lucrări de
Capela româuă din Budapesta
prevăzută pentru 1907 suma de 74
de mii 425 coroane.
#
Numărul studenţilor pe anul 1906
— 1907 a fost de 166, cari primeau
burse variind între 360 şi 600 de co­
roane pe an. Unul singur figurează
cu 800 de coroane pe an.
Membrii consiliului de administra­
ţie al acestei mari fundaţiuni naţio­
nale sunt : mitropolitul Ion Mefianu,
(Sibiu), preşedinte episcopul Nicolae
Popea (Caransebeş), episcopul Ion I.
Popp, (Arad), parohul protopop Gheor-
ghe Ghenadie Bogoevici, secretar, dr.
Ioseph Gall, dr. George Szerb şi dr.
N. Poynăr.
* de un veac şi un sfert de când apare,
In corpul uneia din clădiri, într’o
sală spaţioasă, unde pot încăpea mai
multe sute de oameni, se găseşte ca­
pela română, inaugurată acum şease
ani, cu două icoane mari pe altar şi
cu mai multe iconiţe pe pereţi. Icoa­
na sfântului Gheorghe este dăruită
de o doamnă anonimă din ţară şi este
arătată cu plăcere la toţi, cari vizi­
tează această capelă.
Membrii comunii ăţei acestei capele
Dr. Gheorghe Serb,
Consistor de curte
Această comunitate este în proces
cu membrii comunităţei bisericei gre­
se vor micşora, atunci Românii din
loan Codrea
0 CUGETARE PE Z I :
Nimica nu se dă în lume mai lesne
V ineri 4 (17) I a n arie 19Q8 1
Un număr |
ANUNCIURI
Unta da pettt pa o coloani In pag. III. 3« bsi U
Idem » » >> > » » I V . 2 0 gar,;
Inserţlgnl gl reclame linia....................... 3 te!
AjiunplurHe gl Inaaraţlunlle «a primesc numai |3
j g jia* . - j - j. Administraţie = = = = = = = - - -
9
ADMINISTRAŢIA: 8 , Bulevardul Aeadamlel, 3 le
«MINERVA» laste de Arte Grafice gl Edit. Buoureţt:
= = = = = TELEFON 3/31 = = .
cu o cultură aleasă. Unul din ei, Wal­
Cultură şi constituţie
— O pildă din Germania —
ter II, a avut într’un rând dificul­
tăţi tipografice; pentru a le înlătura,
a lăsat cabinetul directorial; s’a co­
borât în atelierul zeţarilor şi timp
e tructui unei cugetări m a t u r e
şi în orice caz resultanta opiniei
mijlocii a naţiunei engleze ; Un en­
glez consideră ziarul Times tot atât
de necesar, ca British Museum, ca
Fracţiunea naţională-liberală a Came- de cinci luni s’a «distins» ca lucră- Academia Regală de ştiinţi sau ca ori
rii germane, a hotărît să propue ca e- tor-tipograf, paginator, maşinist. Pe
levii talentaţi, din popor, să fie înlesniţi, ce altă instituţie culturală.
o vreme când bluza de lucrător nu Nu mai vorbim de succerul lui
mai mult decât până acum, la continuarea era încă un titlu de nobleţă, fapta
studiilor. Times în materie de politică externă.
lui W alter e un act de curaj, de Corespondenţii săi au relaţii în cele
Köluische Zeitung comentează acea­ democratism practic şi tot o dată
stă hotărîre astfel. mai multe cercuri din fie care stat,
Propunerea este un pas fericit, pe dovada unui neţărmurit devotament iar apuntamentele ce le primesc le
care fiecare liberal îl va privi ca o în­ pentru instituţia presei. permite să ducă o viaţă de ambasa­
cercare (de-a nivela contrastele sociale. Al doilea fapt care constitue marca dori şi fiind că veni vorba de amba­
Gh. Schmaller a spus cu drept cuvînt neperitoare a ziarului «Times» e că sadori, să pomenim un incident ca­
că ultimul motiv al oricărui pericol el a fost primul care a dat g-zeţă­ racteristic din Parlamentul Britaniei
social, nu este deosebirea de avuţii, ci riei importanţa sa istorică. Direc­ petrecut acum câţi-va ani. Intr’o zi
deosebire, de cultură şi, că cea’ mai
inaltă problemă a Stalului cultural torii lui «Times» au înţeles că un membru al Camerei Comunelor in­
este să niveleze deosebirile de cultură. pentru a asigura ziarului toată terpelează pe lordul Salisbury, prim
Monopolul culturii este poate cel mai
primejdios monopol.
El nu trebue tolerat.
greutatea precumpănitoare în opi­
nia publică, era de (nevoie a atrage
în sfera sa personalităţile cele mai
ministru, într’o chestiune de ordin in­
ternaţional. susţinând că Guvernul n’a
lost destul de bine informat de am­
Propunerea naţional-liberalilor va proeminente din viaţa publică şi în
basadorul său. Lordul Salisbury, după
fi importantă şi pentru reforma elec­ adevăr, cu multă trudă, «Times» a ce a expus faptele, a adăugat în e-
reuşit să «ademenească» în coloanele senţă următoarele : «In ce priveşte a-
munerată cu dreitul de vot, cei avuţi s ie proza tuturor căpeteniilor lite­
îl vor avea îndoit. larma patriotică a d-lui deputat asu­
rare, politice etc. pra rolului1 ambasadorului nostru, îl
De aceea este o chestiune de drep­
tate ca şi claselor sărace să li se des- Oamenii politici mai ales au înce­ asigur că chiar dacă toţi ambasadorii
chiză drumul spre (cultură, pentrucă put să înţeleagă importanţa ziarului Maréi Britanii nu şi-ar face datoria,
aceasta să le ajute a câştiga apoi au din care erau fericiţi a’şi putea
guvernul englez va fi totuşi informat
avuţie. face o tribună politică şi aşa, încet- despre toate, graţie telegramelor lui
Dreptul la cultură este garantat de încet, a avut loc ascensiunea lui Times limes. Acest ziar face chiar inutil
articolul 21 din constituţie. Insă dacă spre culmea cea mai înaltă a presei. Ministerul afacerilor streine, a adău­
acest articol nu devine realitate, ră­ Chiar capetele încoronate din Eu­
mâne neîmplinit alt articol, al 4-lea, gat primul Ministru, nu ca un oma­
ropa întreagă—Napoleon III bună­ giu adus ziarului, ci ca o constatare
care hotărăşte că slujbele publice sunt
accesibile pentru toţi cei ce au cul­ oară s’au servit la nevoe de Tmies spre a unui adevăr ajuns banal în Anglia.
tură necesară în slujbă. Dacă Statul a’şi apăra politica. Un fapt menit a Tranziţia
nu dă cultura claselor inferioare, Bnu arăta şi mai bine importanţa ziaru­
le poate da nici slujbele, la care au un Cu toată această situaţie prepon-
lui sunt nişte scrisori intime ale Re­
drept constituţional şi— uman. ginei Victoria, publicate de curând, derantă, ziarul 'limes, prea tradiţio­
Fireşte, pe toţi săracii nu-i va ridica nal, prea înfipt în forme învechite,
prin care defuncta suverană cerea
nici Statul, dar pe cei mai talentaţi îi unui prim-ministru al ei să intervină n’a mai corespuns cerinţelor publi­
poate ridica, folosindu-se astfel de pu­ pe lângă Times ca acesta şă înceteze cului de azi. Şi fiindcă o schimbare
terile lor nouă, de sângele lor neisto­ se impunea, Walter IV a chemat în
vit. Este un interes chiar egoistic, al o campanie împotriva Germaniei, a
cărei împărăteasă avea să fie fiica ei, ajutor pe Cyrill Arthur Pearson.
Statului, să nu lase aceste puteri să Acest Pearson e şi el un om ex­
se rătăcească şi să iea în vieaţa naţi­ soţia lui Frederic III.
onală o atitudine care nu s’ar potrivi traordinar. La 40 ani a ajuns să fie
stăpânul a 2 mari ziare cotidiane —
alipeşte astfel şi inimile păturilor pă­ între cari renumitul Standard — şi
răsite de soartă şi aruncă în adâncimi Cu asemenea ascendent, legitimat încă a vre-o 10 publicaţiuni săptă­
temeliile morale ale faptelor sale vii­ de obiectivitatea şi sobrietatea arti­ mânale.
toare.
«sporirea proletariatului intelectual nu
trebue să ţină îti loc pe aderenţii cul­ lor
colelor ce publica, de precesiunea
Vorba sperioasă a celor ce se tem de ştirilor ce dădea, de valoarea studii­
ce însera, Times a ajuns a fi con­
In mai puţin de 8 ani, a realizat
câteva milioane din gazetărie.
Posedând o reală cultură şi o vastă
turii păturilor de jos. «Oameni noui» vor siderat de Englezi ca un organ pu­ experienţă technică, el a ajuns a fi —
fi cercetători liberi, gânditori liberi; blic de toată autoritatea, ca un fel cum i s’a zis — un fel de mare ar­
unii vor fi poate socialişti, dar alţii se de instituţie naţională. «Ce zice Ti­ mator al presei moderne şi e de pre­
vor opune acestora cu armele duhului mes ? e întrebarea zilnică care şi-o văzut că sub călăuza lui, ziarul Times
lor oţelit şi vor dovedi că, faţă de pun toţi Englezii din clasale hotăiî- va continua a pluti pe valurile ocea­
pustiul monoton al socialismului, este toare, ştiind că ce publică Times, ab­
nului publicistic, purtând cel mai
de preferat o politică liberală, care stracţie făcând do coloritul politic, mândru catarg al presei de azi.
garantează fiecărei individualităţi pu­
tinţa de desvoltare a originalităţii sale.
Este de observat, că deacum chiar
gjernsen Despre-român!
conducătorii socialismului, privesc cu
neîncredere pe intelectualii care trec
la socialism, de oarece prezenţa lor
iea partidului caracterul de proletariat
de clasă sau disolvă acest caracter.
Aşadar, ori cum s’ar privi cultura
ce cerem pentru popor, ea nu desco­ D. Robeseu la B jontson. — Listele condamnaţilor romani în ultimii
pere, pentru viitor, nici o perspectivă zece ani. — Impresia lor asupra proectulul. — Un studiu asupra
de care ar putea să se teamă monar- naţionalităţilor în U ngaria.—Bj öntsön despre legea lui Apponyl.-—
hiştii liberali. Prin urmare, paşii spre Viitorul Austriei. — Prim ul român cunoscut de poet. — Suve­
realizarea articolelor 21 şi 4 din cons­ ranii români.
tituţie trebue făcuţi, ori câtă greutate
morală s’ar pune pe pieptul celor che­ — Vă aduceţi aminte de mine, I-am răspuns afirmativ şi i-am a-
maţi să-i facă. măiestre ? tras atenţia asupra lor.
Acestea sunt adevăruri universale.
Aceafta a fost întrebarea cu care — Nu-ţi vine , să crezi? Cum se
Germanul a uitat însă o notă: se poate d. P. Robeseu corespondentul din poate? Oh, oh, este colosal.
ca talentele din popor să nu ajungă Roma al Tribunei din Arad, a întâm­
numai în lagărul socialist sau liberal, pinat pe Björnson : In accentul vorbelor iui, răsună
ci şi în cel conservator, ca la noi: Răs­ durerea produsă de impresia acestor
pândirea culturii serveşte deci tuturor Mă privi lung, apoi exclamă: ştiri.
— Da, da, d-ta eşti românul! De
partidelor. — Şi aceasta măiestre, se chiamă
De ce n’ar iubi-o toate ?! ce n’ai mai venit la mine ? Aşi fi justiţie.
(M. — Justiţie? Aşa trebue concepută
justiţia? Asuprind libertatea? In tim­
purile de azi, tinerii au o idae gre­
Un eveniment în şită de justiţie, ei îşi închipue că jus­
tiţia poate să existe fără libertate ; ei
lumea presei bine, nu : libertatea fără justiţie poate
să eziste, dar justiţia fără libertate, nu
ecsistă. In categoria aceasta sunt Un­
gurii ; şi această concepţie este cu
Demiterea unei dinastii de gazetari. atât mai greşită cu cât principiul ex­
—Ziarul «Times».—«Times» o in­ istenţei unui stat este cu totul schim­
stituţie naţională.—Transiţia. bat azi în raport ca ceeace se credea
altădată. La romani, principiul exis­
Zilele acestea a avut loc demite­ tenţei statului era ast-fel conceput:
rea unei dinastii cu care nu se va toţi cetăţenii sunt pentru Dat ; azi
chinui mintea copiilor din şcoală -şi este tocmai contrar: statul este pen­
care are totuşi mai mare însemnă­ tru toţi cetăţenii. Iată adevărul, de
care se ţine atât de puţin cont în
nuîui Ameiihotep sau decât amoru­
Ungaria, ba chiar se face totul in­
rile Semiramidei. E vorba de trece­ vers.
rea ziarului Times din Londra, care
Un studiu asupra naţionalităţilor
a aparţinut aceleaşi familii— Walter — Scrieţi maestre, lucraţi la stu­
—pe seanţa unei societăţi anonime diul asupra naţionalităţilor din Ua-
in fruntea căreia se află Cyrill Ar­ garia?
thur Pearson, un magnat al presei Da, acum lucrez la acest studiu.
engleze, şi având ca director pa ac­ Poetul Björnson Se va publica în revista «März» din
tualul proprietar-editor al ziarului, vrut să te văd, mai ales că trebuia München.
cunoscut în istoria gazetăriei Lsub să-mi aduci traducerile din «Tribuna».
— Imi daţi voe să vă întreb : în
numele de Walter IV. — Iată-!e, măiestre. lucrarea aceasta, va fi vorba de toate
Pentru cine cunoaşte ceva din dez­ — Nu-ţi cunoşteam adresa, şi am naţionalităţile din Ungaria sau nu­
voltarea presei moderne, această scris la «Tribuna» întrebând de a- mai de una din ele ?
schimbare petrecută în redacţia şi dresa d-tale. Şezi. — Voi vorbi despre toate naţionali­
administraţia ziarului londonez, e un M’am scuzat şi i-am explicat în­ tăţile din Ungaria, în general, dar în
eveniment de o importanţă primor­ târzierea de 15 zile cauzată de săr­ particular şi detailat mă ocup de
dială despre care e bine să întreţi­ bători, în care timp nu aş fi voit voi Românii. Am material, cunosc
nem pe cititorii noştri. să’l supăr. toate chestiunile, şt voi utiliza şi ceeace
Apoi ii dau explicaţii, asupra ce­ mi-ai adus d-ta din «Tribuna». Uite,
’ Ziarul «Times» lor două liste: Calvarul 1 şi Calva­ acum citesc aceasta.
Gazeta engleze de care e vorb nu rul II publicate în «Tribuna», liste Şi măiestrul îmi întinse volumul
un ziar oarecare, chiar printre ma­ în cari sunt trecuţi toţi condamnaţii lui Eugen Brote «Chestiunea naţio­
rile ziare, - nu e nici unul mai politici naţionalişti, din ultimii 10 ani. nalităţilor.» Toţi avem dreptul, ba
Faţa poietului se crispează, o ex- chiar datoria de a ne ocupa de cei ce
şi cu mai multe anunciuri. Istoricul presiune de durere trece peste frun­ sufăr pentru dreptate f şi dreptatea este
lui Times se confundă cu istoricul tea lui, şi exclamă m ereu: de partea voastră. Toţi au dreptul de
dezvoltărei presei în general, e «ti­ — Oh, o h ! Colosal, este colosal. viaţă, toţi, toţi.
pul representativ» cum zic Englezii, — Sunt măiestre condamnări pen­ — Cum aţi ajuns să vă ocupaţi de
al gazetăriei, e Gazeta cu G. mare, tru articole de jurnale, pentru cân­ noi, Măiestre ?
A fost fondată acum 123 de ani tece româneşti... — întâi am scris un articol despre
de către un oarecare Walter, pe care — Cum? şi pentru cântece româ­ ruteni; apoi am primit scrisori dela
posteritatea l’a denumit Walter I. neşti ! Oh, colosal, colosal! cehi, în care îmi arătau situaţia lor,
Primul titlu al gazetei a fost Daily, — Da, pentru cântece româneşti. am scris apoi despre ei, şi încet, în­
Universal, Register, care după trei Iată unul a fost condamnat pentrucă cet, am ajuns să cunosc şi să scriu
ani a fost schimbat în cel de Times, a strigat «jos Ungurii», alţii pentru asupra situaţiei tutulor naţionalităţilor
«Cariera» ziarului e din cele mai că au cântat româneşte în biserică, din Ungaria.
interesante; ea poartă pecetea tutu­ alţii pentrucă au ieşit întru întâm­
ror evenimentelor ce s’au perindat pinarea preotului lor, care se întor­ Bjornson despre legea lui , Apponi
—Ce credeţi despre legea minis­
în cursul lungei sale existenţe, dar cea de la închisoare.
— Cum se poate ! Doamne, Doa­ trului Appony asupra maghiarizării
ar fi peste măsură să înşirăm aci
şcoalelor ?
măcar a mia parte din aceste eveni­ mne !
Poetul făcu un gest de descura­
mente. Vom reţine însă (numai două Poetul rămâne îngândurat. Ochii
fapte cari, fără a face parte din în­ lui se pierd în zare, sub fruntea jare.
lănţuirea evenimentelor istorice, au înaltă şi senină, creierul lucrează. Eu — Acum este făcută şi se va pune
constituit fizionomia permanentă a aştept. Apoi revine, cercetează din în aplicare... dar naţionalităţile trebue
ziarului. nou foile ce i le-am adus în traduc- să ţie forte şi să spere, căci deştepta­
Unul e că cei patru directori Wal­ ţie italiană şi cu un deosebit interes rea s’apropie', Când lucrurile ajung să
ter cari s’au succedat din tată în fiu mă întreabă : ;fie prea acute, reacţiunea urmează
în fruntea gazetii, au fost toţi oamenii — Sunt aici scrişi şi cei-ce au fost Chiar a şi început deşteptarea. Iată
cu mult bun simţ şi simţ practic şi în «Tribuna?». llinger, pe care mi-ai adus-o î

2 ------ -— -----— ---------------------
Iraducere itaD nä oste un început.
In ea se vor^Ş.te de a atrage aten­
ţia guvernul-1 ungar asupra aplicării
libertăţilor rotate m 1968, este un
semn bun J 111 Austria se cunoaşte
şi gg judcă just acţiunea Ungariei.
Toată Icnea se deşteaptă şi veţi ve­
dea, v t 1 vedea ca dreptatea vine
curând
_îmi daţi voe să vă întreb la
ce aribuiţi acţiunea aceasta a Un-
gurlor ?
— Ungurii sunt închipuiţi, ei fac
aţa, nu pentrucă au dreptate de a
j face, dar pentru că sunt ca o or­
chestră în care toţi cântă după un
motiv pe cari l’au auzit-, dar nu
l’au apreciat; dar noi trebuie să-i fa­
cem să audă altfel, să audă de jus­
tiţie, iar justiţie fără libertate nu e-
xistă.
— Dar până la ajungerea acestui
rezultat, sufere, le impune limba ma­
ghiară.
— Oh! impunerea aceasta, mă în­
trerupse poietul, «e una stupidaggi-
ne» (este o stupiditate). Cum să o-
preşti pe două, trei milioane de ro­
mâni să nu vorbească limba fraţilor ?
Cum să împiedici pe ruteni, pe slo­
vaci să nu vorbească în limba lor ?
Sunt atâtea naţionalităţi în Ungaria,
iar ceeace vor să facă Ungurii nu va
fi decât dăunător lor.
Viitorul Austriei
Apoi, poietul îmi dă oare cari lă­
muriri asupra articolului său « Viito­
rul Austriei: ce a fost publicat în
revista «März» din Miinich şi con­
chide :
— Eu cred, că trebuie ca în Aus-
tro-Ungaria să se revie la ceeace era
până la 1867, adică: limba oficială
să fie cea germană, iar toate eele-
lante naţionalităţi să aibă libertăţile
lor şi limba lor proprie; să fie aşa
cum este Germania, o confederaţiune
a tuturor naţionalităţilor într’un im­
periu puternic.
— Negreşit, măiestre, că de acea­
stă stare de lucruri nu poate fi vorba
în prezent.
— O, în prezent nu, dar mai târ­
ziu, căci spiritul de deşteptare a în­
ceput peste tot, şi veţi vedea ce va
urma.
Glasul lui are ceva profetic; vor­
bele răsună puternice, şi par’că în
suflul ce le produce, tremură germe­
nul unei afirmări, care mă face să
mă înfior.
Prim ul rom ân
Apoi cu o vădită plăcere îmi spuse
că a primit din ţară o carte poştală
cu un grup de ofiţeri români, cari îi
trimit salutul lor îmi vorbeşte des­
pre scrisorile ce le primeşte de la
toţi, dela cehi, de- la dalmaţieni de
la ruteni şi de la doi ofiţeri de ca­
valerie din... cari i-au trimis «una
lettera molto graziosa», apoi revine
din nou la grupul de ofiţeri români
exprimându-şi mulţumirea.
Convorbirea din ce în ce ia un ca­
racter de intimitate, căci măiestrul
mă priveşte foarte bine voitor, îmi
surâde blând şi mulţumitor.
— Cât timp veţi mai sta la Roma?
— Voi sta până în Iunie, dar d-ta?
— Eu până îmi voi lua diploma
de doctor, până în Iulie cred.
— Aşa ? Atunci te rog să mai vii
pe la mine, vino să mă vezi, îmi face
mare plăcere, d-ta eşti primul român
ce cunosc.
Am cercat să-i răspund aşa cum se
cuvine acestui mare poet care îmi
vorbeşte aşa de frumos. Apoi îl în­
treb de starea sănătăţii.
— Nu sunt încă complect restabi­
lit, sufer de o bronchită cronică dar
mă simt mai bine.
M’am sculat să plec. In picioare,
măiestrul îmi vorbeşte iar de situaţia
din Ungaria :
— Cel mai bun mijloc de înfrân­
gere ar fi înţelegerea tuturor state­
lor din jurul Ungariei şi ruperea re-
laţiunilor comerciale. Atunci şi vre­
mea nu este departe, se va putea zice
cum s’a zis altă dată : Finis Polo-
niae!
Din nou îi prezint omagiile mele
ale «Tribunei», şi ale Românilor şi
dându-mi pentru a treia oară mâna,
poietul mă conduce spre eşire.
Iu salonul ce urmează biuroului
poetului, două doamne una bătrână
şi alta tânără, stau de vorbă lângă
sobă. In calmul casei glasurile lor,
vorbind o limbă ne mai auzită, par
un murmur îndepărtat de voci. Va
fi nevasta poetului ? Fata lui ? Mă
închin adânc în faţa lor şi ies. Björn-
son închide nşa după mine repetân-
du-mi : La revedere.
Pompiliu Robescn
Ce se petrece în ţară
30 Decembrie
Huşi. __ Bal. — Diverse
In seara zile; de 26 Decembrie 1907
a avut loc în sala teatrului, balul co­
mercianţilor din localitate. Din buche­
tul drăgălaş de tinere am remarcat
pe d-rele Rozalia şi Miţa Herbert, M. Pleniţa. — (Dolj). — Serbare.
Grigoriu, Efstate, Mihăilescu Palade,
Ştefănescu, Crăsneanu etc. etc.
Domnii : Pivniceriu, Haruagea, Moi-
sina, Jecu, Fstate, Climescu, Stoiano- a avut loc o prea frumoasă serbare
vici, Botez, Stângu, Miclea, Bedreag,
Paniiitescu, Figaro, Brumaiiu, etc. etc.
Balul s’a terminat la ziuă.
— In ziua de 27 Decembrie 1907
membrii clubului «Intim» s’au adunat
spre a discuta mai multe modificări în
statute.
In seara zilei de 28 Decembrie 1907
locuitorului Gh. A. Jolă din Fălciu i
s’au furat mai mulţi boi cari, aflându-se
în urmă, că au fost trecuţi peste Prut.
— In seara zilei de 5 cor. în vasta
sală a Teatrului Naţional din locali­
tate se va da un bal în scop filan­
tropic.
T -ţia'w urîii __ Binefacerile unei
1. beverni. ___ societâţi.-Oprirea
tripourilor. — Noul local al prefectu­
re!. — Un copil fără mamă.—In preaj­
ma alegerilor.
Sunt aproape şease ani de zile de
când în oraşul ’nostru din îndemnul
mai multor cetăţeni de valoare, în
frunte cu d-nii N. Herăscu, Petre H.
Aureliu şi alţii al căror nume îmi
scapă, s’â pus bazele unei societăţi cu
caracter filantropic sub denumirea de
«Cercul Intim».
Anul acesta ca şi în ceilalţi ani,
membrii acestui cerc pe deoparte au
făcut apel la inimile caritabile, iar pe
de altă parte a dat, în ziua de 2 De­
cembrie trecut o serbare din produsul
căreia s’au putut da ajutoare la 374
elevi şi eleve şi anume:
La şcoala de fete No. 1, 2 şi 3 s’au
cumpărat 79 rochi şi 107 p. ghete;
La şcoala de băeţi No. 1, 2 şi 3 s’au
cumpărat 59 p. haine, 52 p. pantaloni
şi 77 perechi ghete.
Iată si persoanele cari au bine voit
a contribui cu sprijinul lor prin pla­
sare de bilete.
D-nii: P. H. Aureliu, 269 Jei, N. He­
răscu şi institutorii locali, 572, D. C.
Gruesén, 50, Primăria 12, G. Bunescu,
şeful vămei 28, Prefectura, 20, 1. St.
Paulian 10, M. Hârgot 10, dr. veteri­
nar Sergescu 40, dr. veterinar Muşat 25,
dr. veterinar Sitaiu 50, inginer G. Ţă-
părdea 20, Roland Isvoranu 10, D. N.
Iota 10, D. M. Bungeţianu 200, Ion Tă-
năsescu 20, căpitan Protopopescu 10,
profesorul Giurescu 10 şi Victor Elies-
cu, 264.
Ofrande au făcut: Banca Naţională
100 lei, Banca Mehedinţului 100, Banca
Severinului 100, Banca Liceului 25,
Banca Fabricei de Bere «Azuga» 20,
inginer Motzoi 100, O. Tzăpârdea 20,
Primăria 60, Ion Igiroşonanu 100, T.
prin d. Ion Tănăsescu 100, Ion D. Bo-
ceanu 50, Basile Ştefănescu 10, Ion
Ştefăneanu 20, loan loanide 10, Moriţ
Semo 10, Coman Ilievici 8, Ludovic
Anton 10, Fraţii Damianoff 10, Sabetay
Sălii 5, Aristide Marinescu 5, D. Dru-
escu 13, dr. Gruescu 2, C. Plaeoff 5,
inginer Balasan 5 şi alţii.
— Prefectura judeţului se va muta
la 23 Aprilie viitor în casele Scafeşi
cumpărate de judeţ cu suma de 100
de mii lei.
In acest scop noul local al Prefec­
ture! va fi prevăzut cu lumină elec­
trică şi alte îmbunătăţiri radicale de
care are nevoe spre a fi propriu unui
palat administrativ.
— Comisarul d. Mănăstireanu se află
pe urma unei mame denaturate care
şi-a lepădat copilul în vârstă de 6 luni
pe una din stradele lăturalnice ale o-
raşului.
Asupra acestui monstruos fapt se
lansează multe versiuni, unele mai sen­
zaţionale ca altele.
— D. Mateescu, directorul prefectu-
rei prin organele poliţiei a luat cele
mai severe măsuri ca toate tripourile
să fio cu desăvârşire şi pentru totdea­
una închise iar contravenienţii aspru
pedepsiţi.
Măsura luată a fost bine primită de
către populaţiunea severineană şi a-
ceasta cu atât mai mult cu cât aci tri-
potagiul se exercită pe o scară destul
de întinsă de populaţiunea flotantă.
— La 20 cor. va avea loc alegerea
unui senator în locul decedatului Bu-
rileanu. Reuşita d-lui Ilariu Isvoreanu
candidatul oiicial al partidului liberal
e mai mult. de cât sigură, dată fiind
popularitatea de care d-sa se bucură
în întreg judeţul şi mai cu deosebire
printre alegătorii colegiului I.
Biirdujeni. — Poliţist contraban­
dist. — Corale. —
Urmăriri.
— Agentul poliţienesc Adolf Firchiş
din gara Iţcani (Bucovina) introducând
în ţară un jamantan cu 20 perechi
ghete de contrabandă, — în momentul
când a predat marfa pentru a fi expe­
diată prin C. F. pe adresa: directorul
fabricei de sticle «Maxut» Hârlău, a
fost văzut de şeful vămei d. Mihâiescu,
care a încheiat un proces-verbal de con­
travenţie, condamnând pe Tirchiş la
plata sumei de 270 lei, bani ce i-a şi
achitat.
A produs o urâtă impresie această
contrabandă de oarece autorul ei este
un agent poliţienesc.
— In localitate s’a înfiinţat un cor
bisericesc din elevii şcolii de băieţi şi
din particulari, sub conducerea d-lui
Câmpinescu, directorul şcolei.
— Autorităţile locale urmăresc pe
individul Mihai Cimolovici originar din
Manoleasa (Dorohoi), care a comis în
sus zisa comună o crimă.
— Prefectura Botoşani a cerut ur­
mărirea următorilor potemkiuişti: Da­
vid Constantin, dispărut din Tulcea
Serki, Sercov şi Petre Anexiu dispă­
ruţi din Constanţa.
Fălticeni.— Arsâ de vie
Bătrâna evreică Şeindea Bereu Pi-
taru, în etate de peste 90 ani, din str.
sf. Ilie, i s’a aprins o lampă ce o avea
în mână, dela lumânare ; apoi i-au luat
hainele foc, şi până să i se vină în
ajutor, a murit cuprinsă de flăcăii, în
durerile cele mai grozave.
In seara zilei de 30 Decembrie 1907
organizată de un comitet de doamne
din acest sat.
Beneficiul net al serbărei a fost de
850 lei. Din aceşti bani vor fi îmbră­
caţi 40 elevi şi eleve nevoiaşi.
Serbarea a ’început cu câteva piese
jucate destul de bine de elevii şcoa-
lelor primare, sfârşindu-se cu balul
care a ţinut până la ziuă.
In azistenţă am remarcat pe d-nii:
D. Constantin eseu, învăţător-diriginte,
Sp. Filimon, învăţător, N. Potârcă, P.
Stavăr, farmacist, D. Manolescu, M.
Ciocâlteu, Al. Ciurezu, primar.
D-nele: Ana Ciocălteu, preşedinta
comitetului organizator; Elena Stavăr,
sufletul serbărei, secretară, Eliza Cons-
tantinescu, casieră, Jeaneta Potârcă,
Irina Yintici, Julia Grămescu, Ana
Manolescu, Irina Stoenescu, etc., — iar
dintre d-şoare : Cecilia Constantinescu,
Paula şi Bibiche Fortunescu, nebuna­
tica Vi’olla, Lucia Potârcă, Ţinea Mi;
hăilescu, etc.
1 .- Sărat. Un avocat iucorect.—
Pământuri rurale. —
Conferinţă. —Hoţi de vite.—Congediu.
Am vorbit într’o precedentă cores­
pondenţă despre o substituire de per­
soane, în care se află implicat bătrânul
avocat Y. din oraşul nostru.
Chestiunea se complică, întrucât a-
cuzaţiunile aduse acestui avocat s’au
dovedit pe deplin, în urma energicei
instrucţiuni făcută în cauză de către
d. substitut Chihăescu şi d. jude ins­
tructor Bercea.
Chemat la instrucţie, avocatul V. a
tăgăduit la început faptele; dar, faţă
cu acuzaţiunile formale ce i se adu­
ceau, dânsul a trebuit să-şi recunoască
vinovăţia, mai ales că d. judecător de
instrucţie avea intenţiunea să-l de­
pună.
S’a petrecut o scenă mişcătoare în
cabinetul judecătorului: După ce şi-a
iscălit declaraţiunea, prin care se re­
cunoaşte culpabil, bătrânul avocat a
căzut jos leşinat. I s’au dat imediat
ajutoare şi a fost transportat cu tră­
sura la domiciliul său.
Afacerea produce multă senzaţie în
oraş.
— La Tribunalul local s’a suspendat
primirea actelor prin cari se vând pă­
mânturi iurale. Atât d. preşedinte Rad-
van, cât şi d-nii judecători Tipeiu şi
Rădulescu sunt contra unor asemenea
vânzări.
— D. dr. Valerian Negrescu, medi­
cul primar al judeţului, şi-a desvoltat
ieri, în amfiteatrul gimnaziului local,
conferinţa sa asupra «Căsătoriei».
— Tribunalul local a confirmat man­
datele de arestare emise contra ves­
titului hoţ de vite Vasile Şerban Preda
şi tovarăşilor săi Jirloianu, Ţăranu,
Găleată, Coman şi alţii.
Inculpaţii au fost asistaţi de către
d-nii avocaţi: Gherghiceanu, Braieskiu,
Pella şi Cernat.
— I). prefect C. Iliescu s’a înapoiat
din Capitală, unde fusese în congediu.
D-sa şi-a reluat postul.
H O L E R A
Holera continuă de a face uctirne
la Constantinopol.
In Asia mică, şi anume pe coasta
Turciei asiatice, epidemia se întinde
cu repeziciune.
Nu se poate stabili în mod precis
numărul holericilor şi cu toate mă­
surile luate de Consiliul superior al
sănătăţii din Constantinopol, epidemia
ameninţă serios Stambulul, mai ales
din pricina marelui număr de pele­
rini cari trec prin localitate.
Direcţiunea Generală a serviciului
nostru Sanitar, care este neîncetat
ţinută în curent cu mersul holerei ia
Constantinopol, continuă de a lua
riguroase măsuri preventive pentru
toate provenienţele din Turcia.
Sub-Ojiceri reangajaţi
Pentru a se da o situaţie morală,
mai înaltă, sub-oficerilor reangajaţi,
s’au luat dispoziţiuni de a se modi­
fica regulamentul serviciului interior
al armatei.
Aceste elemente atât de folositoare
pentru instrucţiunea trupelor, vor
avea pe viitor o poziţie morală mai
superioară ca până în prezent.
Asfel sub-oficerii reangajaţi ca plu­
tonieri, vor fi întrebuinţaţi numai ca
instructori.
In serviciu, ei vor fi întrebuinţaţi
ca ajutori ai oficerilor comandanţi de
subîmpărţiri, sau chiar ca comandanţi
de sub-împărţiri.
Suboficerii plutonieri vor lua loc
în ierarebie imediat după oficeri. Ca
atare ei trebue să slujescă drept pildă
tuturor gradelor inferioare. Sunt da­
tori să ajute pe oficeri la toate ce­
rinţele serviciului, atât sub raportul
instrucţiei cât şi sub acel al educa­
ţiei trupei din compania lo r
Pentru ca să poată corespunde po-
ziţiunii şi însărcinărilor ce au, sub-
oficerii plutonieri trebue să lucreze
cu răbdare şi râvnă, călăuzindu-se
necontenit de vederile comandanţilor
lor. Ei vor instrui oamenii ce au sub
ordine, în spiritul regulamentelor şi
potrivit ordinelor ce primesc.
Suboficerii plutonieri, chiar când
provin din reangajaţi, nu pot înde­
plini în corp nici un fel de însărci­
nare administrativă sau de altă na­
tură, cu alte cuvinte ei sunt între­
buinţaţi exclusiv în serviciu la front
ca instructori.
Suboficerii plutonieri vor avea au­
toritate asupra tutulor gradelor infe­
Yi «:i 4 Ianuarie 1908
rioare, în tot ce priveşte serviciul, . direcţiunea generală a serviciului sa­ jurământuî, înaintea d-lui Sp. Haret flearea programului acelei şcoli, mo-
purtarea lor şi în afară de serviciu. nitar se lucrează la întocmirea unui ministrul instrucţiunei.
j dificare cerută de numita direcţiune,
Ei concură la serviciul de zi cu tablou al tuturor posturilor vacante Domnii Chiriţescu numit inspec­ j H S’au ridicat măsurile de poliţie
oficerii, pot locui afară din cazarmă, de medici de spitale, ocupate actual­ tor al învăţământului secundar şi T. sanitară-veterinară din comuna Bă-
şi dispune de timpul în care nu sunt mente în mod provizoriu şi cari vor Rădulescu, inspector al învăţămân­ beni, Govora, Căzăneşti-Bârseşti, Mi-
ocupaţi în serviciu. fi scoase la concurs pe ziua de 1 F e­ tului particular, ne fiind, în acel mo­ hăeşti (Vâlcea), Bârseşti-Bercioi (Ar­
bruarie n. c. ment la minister, au depus jurămân­ geş) şi Poiana-Lungă (Botoşani), epi­
Condiţiunile de admisibilitate la a- tul, mai târziu, înaintea d-lui Teo­ zootia de febră aftoasă care bântue
cest concurs sunt pe lângă certifica­ doru noul secretar general
în acele comune, stingându-se cu de­
FELURITE tul de studii, de satisfacere a legei • Ministerul instrucţiunei a modi­ săvârşire.
reorutărei şi examenului de l i b e r ă ficat regulamentul şcoalelor superi­ ■ Cu prilejul anului nou, membrii
practică şi aceea ca concurenţii să oare |de meserii, în sensul ca pe partidului naţional-liberal din Iaşi, au
Somn electric! Profesorul Leduc aibă împlinit stagiul de doi ani ca viitor, examenele să nu se mai ţie
din Nantes a descoperit o metodă me lici de plasă ori patru ani de în Iunie, ci în luna Septembrie. trimis d-lui preşedinte al consiliului
de-a produce somn electric, în loc practică medicală. următoarea telegram ă:
■ Numiri de profesori definitivi.
de a anestiza pe bolnavul ce aşteaptă B Nu se perde timpul fără folos, Pe ziua de 1 Ianuarie, au fost numiţi, i D-lui Diinitrie A . Sturdza
să fie operat, ön curent de 85 volte dacă se citesc cărţile: «Năzuinţi» şi definitiv, următori profesori cu titlul j
Prim -Ministru
trece scurt, nici măcar o secundă, «Pe lângă vatră», două volume atră­ provizoriu. Bucureşti
prin pacient. Electrozii sunt aplicaţi gătoare de povestiri populare, dato­
D. Eliodor Constantinescu, profe­ Merribrii partid,ului naţional-liberal
la cap, pe două suprafeţe rase. In rite d-lui loan Adam. sor de 1. latină la gimnaziul din R. din laşi, aducem cu bucurie călduroa­
timpul somnului electric pacientul Cărţile au apărut în editura «Mi­ Vâlcea,
este foarte liniştit. După trezire bol­ nerva» şi se vând cu 1.50 exem­ sele noastre urări, Celui mai mare om
D. V. M. Demetrescu, profesor de de stat al României contimporane, care
navul se simte bine şi are senzaţia plarul. • Istorie, la liceul Carol I. din Craiova, ne-a îndrumat totdeauna pe calea bine­
că-i mai lămurit la cap de cât era
■ Următoarele noi numiri s’au fă­ ; D. M. Carp, profesor de 1, română lui şi a progresului şi care, a pus
înainte. cut la prefectura judeţului Buzău : i la liceul internat din Iaşi.
Invenţia lui Leduc s’ar putea a- mâna la cele mai însemnate acte isto­
D. Ahil. C. Delicică actual copist : D. Anton Eliade, profesor de 1. rice ale ţârei, şi ti dorim din inimă
plica şi osândiţilor la moarte, pe în postul de ajutor arhivar, loc ră­ : română la liceul din Focşani.
care dreptatea şi mila i-ar adormi cu mas vacant. sănătate, vigoare şi spor la muncă pentru
; D. C. Botez, profesor de 1. română ca de astădată să ridice în stare de
35 volte, şi i-ar ucide apoi cu un D. Constantin L. Popescu în post la liceul Naţional din Iaşi.
curent special. prosperitate poporul ce stă la temeliile
de copist rămas vacant prin avansa­ ■ D. I. Bobéi, institutor, la şcoala Statului şi care este marele rezervoriu
* rea titularului. No. 9 de băeţi din Craiova, a fost de reînoire şi împrospătare a energiilor
**
Sven Hadin, vestitul călător prin D. Ahil Anastasiade actual copist numit, inspector de lucru manual. neamului.
Tibet, a descoperit de curând adevă­ este avansat în postul de ajutor con­ ■ Mâine Vineri la orele 4 p. m. a
ratul izvor al lui Brahmaputza şi iz­ tabil. fost convocat consiliul de adminis­ Urmează iscăliturile tuturor mem­
D. Gbeorghe N. Constantinescu în traţie al Regii Monopolurilor Statului. brilor clubului-naţional-liberal).
vorul Indului.
* postul de copist rămas vacant prin B Zilele acestea se vor face mai
** înaintarea titularului. nulte numiri noi, de învăţători.
Operaţiunea cea mai veche a doi D. N. R. Nestoresou s’a înaintat
gemeni lipiţi s’au făcut— aşa credea verificator al conturilor comunale. ■ Mişcare în serviciul sanitat ve­
terinar. — D. I. Pârâianu, absolvent
lumea — la 1840 de un doctor spa­ ■ Cu ocazia zilei de 1 Ianuarie, al şcoalei de medicină veterinară, a
niol, Boin. Dr. Feyfer a dovedit de (anul nou) M. S. Regele a dat urmă­
curând că cea mai veche operaţie torul înalt ordin de z i ; fost numit în serviciul de tuberculi-,
gazeta tribunalelor
s’a făcut în Basel, la anul 1689; nizare al Capitalei.
D. M. Popescu a fost numit revizor A restarea spoliatorului Iordache
doctorul se numia Fatio. Gemeni fu­ «Ostaşi, lonescu.—Am relatat eri pe larg ca­
seseră lipiţi la piept şi la burice. de vite la cercul Poiana de Vărbilău
«In împrejurările grele prin cari (Prahova). în locul d-lui D. lonescu, zul logofătului Iordache lonescu din
*
** «a trecut România în anul din transferat. comuna Pan telim on, arestat de d.
încă o numărătoare a stelelor! Cu «urmă, sunt fericit să constat că A r­ D. Nicolae Nestor a fost numit re­ judecător de instrucţie Georgescu-
cele mai bune telescoape şi fotogra­ omata, pururea pătrunsă de senti- vizor de vite la cercul Tg.-Ocna (Ba­ Vâlcea, pentru escrocherie săvârşită
fii se admit, de. obicei, cam 100 de «meniul datoriei, a fost la înălţimea cău), în locul d-lui I. Hanjanu, demi­ asupra a doi săteni din comuna Mic
milioane de stele. După o numărare «chemării sale. sionat. şuneştii-Greci, vânzând, în acela-
timp, ambilor locuitori, o bucată de
nouă, a lui Gore, acest număr este Mişcare in serv. san itar.—Urmă­
«2 otdeodată aţi dovedit cât de pământ* în valoare de 700 lei.
un maxim. toarea mişcare s’a făcut pe ziua de 1
Gore a numărat după hărţile fo­ «adânc este înrădăcinat în inimile Ianuarie în serviciul sanitar inferior. Probele adunate în câte-va zile de
tografice ale d-rului Roberts şi a «voastre spiritul disciplinei militare.
D-na Eufrosina Lăzărescu e numită d. judecător, au fost zdrobitoare pen­
găsit că în calea laptelui stelele sunt «Ţara întreagă, împreună cu Mine, moaşă la cercul Racoviţa (Muscel), tru necinstitul vânzător, care a ago­
mult mai dese de cât în cealaltă par­ «vă privim dar cu o deplină încre- în postul vacant. nisit avere spoliind pe ţărani, aşa că
te, vecină, a firmamentului (raportul «dere şi suntem recunoscători pentru D. Virgil C. Meculescu agent sa­ tribunalul Ilfov, i-a confirmat eri
este 4137:1782 stele). Comparându-şi «purtarea voastră bărbătească întru nitar la comuna Fulga (Prahova), e mandatul.
statistica sa cu cea mai veche a pro­ «restabilirea ordinei turburate, care transferat la cercul Leurdeni (Mus­ Atacul din comuna Clilselet. —
fesorului Pickering, a rezultat pentru «a făcut cu putinţa îndeplinirea o- cel), în locul d-lui I. M. Cotârleţ, Noaptea trecută, trei tâlhari, înar­
Gore suma de 64,184.757 de stele maţi cu puşti şi revolvere, au atacat
«perei de reforme cerute de toţi. neprezentat la post.
vizibile. D-na Eugenia Mitu, moaşă la cer­ pe logofătul ostrovului Albina, anume
«Astăzi nu Mă pot îndoi că, la orice Stan Constantinescu la locuinţa a-
*
** «vijelie veţi fi gata la toate jertfele cul Scorţaru-Nou (Brăila), e transfe­ cestuia, situată pe malul Dunărichii.
Cât lucrează inima omului se poate «pentru a asigura viitorul şi propă- rată la cercul vacant Valea Cânepei, S’a încins o luptă straşnică între
calcula exact. Eduard Hering a soco­ «şir ea Patriei. din acelaş judeţ.
D. M. Dumitriu, subebirurg rural, bandiţi şi servitorii păzitori. Agre­
tit că sângele are nevoe de vre-o sorii s’au văzut nevoiţi a părăsi
24 secunde pentru o circulaţie. Deci « Vă urez din tot sufletul un an e numit în postul vacant de agent
câmpul de luptă, fără a-şi ajunge
sângele îşi face calea sa de vre-o «bun şi liniştit, rugând pe Dumne- sanitar la cercul Dorobanţul (Teleor­ scopul de jefuire şi se făcură nevă­
3600 de ori pe zi; deci într’un an «zeu să vă dăruiască fericire şi să- man), în locul d-lui G. Vrabie, de­
misionat. zuţi.
avem 1 şi una a treia milioane de cir­ «nătate. Primarul comunei Chiselei, făcând
culaţii, iar în 70 de ani 92 de mi­ *La mulţi u n i* ./ D-na Elena G. Petrescu e numită primele cercetări, a conchis că tâl­
lioane.—Dar lungimea drumului ? So­ Dat în Bucureşti, la 1 Ianuarie felcereasă a spitalului judeţean Pe- harii trebue să fie din comuna ve­
cotind-o, în mijlocie, cu 2 metri, ob­ 1908. chea (Covurlui), în locul moaşei Eli- cină Monastirea, de oarece urmele
ţinem rezultatul că sângele face pe sabeta Atanasiu, neprezentată la post. 1imprimate pe zăpadă indică exact
zi mai mult de 7 chilometri, şi în­ ■ Comitetul executiv al partidului D-na Sofia Petrescu e numită în
tr ’un an mai mult de 2600 Km. In naţional liberal din Putna, conform postul vacant de moaşe la cercul Ca­ drumul dela Monastirea până la casa
atacată şi înapoi. Primarul în ancheta
70 de ani se fac vre-o 180.000 de înţelegerei luate cu partidul conser­ zaci (Dâmboviţa). preliminară, a mai găsit 5 tuburi de
km. presupunând că inima bate nu­ vator, a hotărît să nu se opună o can­ ■Congedii şcolare.—S’au acordat i calibru 9, 12 de foc central şi 2
mai de 72 ori într’o minută. didatură liberală, celei a d-lui Barbu gloanţe. S’a avizat cazul prefecturei
Delavrancea, în alegerea, care va avea concedii urm ătorilor membri ai j şi parchetului. D. prim-procuror a or­
loc la 6 Ianuarie. Corpului didactic prim ar ;
D. I. Vlădoianu, care şi-a pus can­ D. Gavril ianculeseu, învăţător j donat inspectorului să facă cercetări
şi să înainteze rezultatul.
didatura, nu face parte din partidul li­ în com. Rosieşti, jud. Fălciu, un j H.
3nformaţiuni beral, de oare ce a fost esclus încă concediu de 45 zile, pentru caz de ţ
din anul 1905 şi nu a fost reprimit, boală.
cu toate insistenţele, ce a făcut.
Acest domn a luptat înpotriva can­ D-rei E caterina Klein, in stitu ­
toare în Ploieşti, un congediu de
S tareatinipului şi sem ăn ătu rilo r
didaţilor liberali, în alegeriie gene­
H In Monitorul Oficial, a apărut de­ rale din 1905, servind atunci ca a- 45 zile, pentru caz de boală. (După teleg. sosite la Minist, de Interne)
cretul regal, prin care se stabileşte gent electoral al prefectului de tristă D -ra M aria Parhon, institutoare
o nouă împărţire a stradelor Capita­ amintire, Gogu Constantinescu, al că­ la şcoala No. 20, de băeţi, din B u­ Botoşani. — Timpul a fost moinos
lei, în trei-zeci de circumscripţii în rui candidat e acum în alegerea co­ cureşti, un congediu de şease luni, şi zăpada căzută a început a se topi.
loc de 42 cât erau înainte. legiului II de deputaţi. până la 31 A ugust 1908, pentru suferit Semănăturile până în prezent nu au
nimic. Accidente climaterice
Aceste circumscripţii, au fost re- ■ D. D. Busuiocescu, doctor în studii.
partisate în cinci inspectorate şi a- ştiinţele economice, actual bibliotecar nu au urmat.
D. Gr. Popescu, învăţător la Constanţa. — Grâul şi rapiţa răsă­
nume, inspectoratul secţiei a 1 co- al creditului rural, va fi numit inspec­
prinzând circumscripţiile dela No. 1 tor agricol, eu însărcinare specială pe Grebănu, jud. R .-Sărat, un conge­ rite, merg bine până în prezent, ne­
la 5 inclusiv; inspectoratul circ. 11 lângă consiliul superior de agricultură. diu de tre i luni, pentru studii. suferind ger. Locuitorii se ocupă cu
cu circ. poliţieneşti dela No. 6—10 D-na Efrosina Coandă, învăţă­ îngropatul viilo şi cu gospodării.
■ Confratele nostru, L upta, or­
inclusiv; inspectoratul circ. 111 co- gan al partidului naţional român toare în com. Ciovărnăşani, jud. Jn noaptea de 26—27 a ploat mai
prinzând circ. poliţieneşti dela No. din Transilvania, publică în ultimul Mehedinţi, un concediu de două în tot judeţul.
11—15 inclusiv ; inspectoratul circ. Fălciu. — In zilele de la 21—26
său număr intervievul pe care dis­ luni, p entru caz de boală. inclusiv timpul a fost geros. In noap­
IV, coprinzând circ. poliţienească de D, Tudor Marin, învăţător în tea de 26—27 a fost moină cu un
la No. 16—20 inclusiv şi inspectora- tinsul deputat român din parla­
tel circ. V coprinzând circ. poliţie- mentul ungar, dr. luliu Maniu, l’a com. lVIihăeşti de sus, jud. Olt, un vânt de miază-zi, iar în ziua- de 27
ueşti de la No. 21—25 insclusiv. acordat corespondentului nostru din concediu de o lună, pentru caz de a ploat bine.
Circonscripţiile .26, 27, 28, 29 şi Budapesta, d. Ion Codrea. boală. Iaşi. — In zilele de 21—28 a plouat
30, se vor numi circonscripţii de li­ Cu aceasta ocazie constatăm cu plă­ ■ La 31 Decembrie 1907, expirând puţin după care a urmat îngheţ şi
mite. desgheţ. Semănăturile nu mai sunt
cere, că declaraţiunile importante din mandatele d-lor N. Ath. Popovici şi acoperite cu zăpadă. Ele se prezintă
■ Începând dela 1 Ianuarie orele acest interviev sunt unanim aprobate Alex. Ştefănescu, cenzori la Banca
de bursă pentru negocierea efectelor de toţi membrii clubului naţional, Naţională, ministerul de finanţe le-a cam da mijloc.
sunt de la I I —12. reînoit mandatele, celui d’mtâi pe un Roman. — De la 15—29 cor. Sta­
In ce priveşte bursa cerealelor o- contituind o dovadă strălucită de period de patru ani şi celui de-al rea semănăturilor a fost astfel: Grâul
rele rămân dela 9—10 a. m. netemeinicia tutulor zvonurilor ten­ doilea pe un period de trei ani. de toamnă este frumos dar stagnează
■ La Ministerul de Interne nepri- denţioase ale rău-voitorilor cu privire H Dr. Aurel Vlad, energicul depu­ din cauzu timpului rece; până în
mindu-se dící un recurs contra ale- la o pretinsa desbinare în sânul tat din parlamentul din Budapesta, prezent nu a suferit de asprimea er-
gerei făcut la comuna Urbană Chilia membrilor acestui club. publică în numărul de anul nou din nei, este însă descoperit.
Veche (Tulcea) Ministerul a dat cu­ ■ In ziua de anul nou la ora 10 ziarul Lupta, un frumos articol, zi­ Timpul a fost variabil, cu nor vânt
venitul ordin pentru convocarea noi­ a. m. s’a oficiat la Mitropolie, un când între altele: «Nu este acum şi senin. Câteva zile a fost cald şi
lor aleşi şi constituirea consiliului. serviciu divin, de către I. P. S. S. timpul de a ne face recriminări şi m oină; astăzi însă a început a se
■ D. N. Busuiocescu doctor în ştii Mitropolitul Primat, ajutat de înal­ de a ne descoperi slăbiciunile. Toţi răci simţitor.
inţele financiare şi economice, actua- tul Cler. cei cu gând şi inimă carată trebue Romanaţi.—A plouat puţin în câteva
funcţionar le Creditul Fonciar Rural
a fost numit inspector agricol.
Au asistat A. S. R. Prinţul Ferdi­ să fim de aceiaşi idee şi de aceiaşi I rânduri. Actualmente ninge aproape
nand, d-nii miniştrii Dim. Sturdza, simţire în faţa primejdiei ce ne ame­ în tot judeţul.
■ Consiliul superior de agricultură Anton Carp şi Toma Stelian, d. Emil ninţă». R.-Vâlcea.—Timpul a fost senin şi
se va întruni Vineri 4 C. în localul Petrescu, prefectulj poliţiei Capitalei «Anul nou are să fie de o însem­ geros după care a urmat moină.
Ministerului de Finanţe pentru a lua şi alte persoane de distincţie. nătate istorică şi cu toţii, răspunză­ A nins puţin dar iu ultimile zile
mai multe hotărâri şi a discuta asu­ După oficiarea serviciului religios, tori vom fi în faţa istoriei, dacă eve­ ninsoarea fiind mai abondentă, câm­
pra numirei inspectorilor agricoli, s’a servit şampanie în saloanele lo­ nimentele epocale ne vor afla desbi- pul este acoperit cu zăpadă.
posturi înfiinţate prin noua lege de cuinţei Mitropolitului la care a luat naţi şi slăbiţi. Semănăturile de toamnă şi viile
tocmeli agricole. parte şi prinţul moştenitor. n’au suferit stricăciuni până în pre­
■ D. Teodoru, secretar general al
■ In locul d-lui Toma H. Mincu- ■ Eri la orele 10 dimineaţa d. A. Ministerului Cultelor şi Instrucţiunei zent.
lescu nepresintat la serviciu, se nu­ Teodoru, noul secretar general al mi­ Publice, va primi în audienţă, între Vaslui.—Ziua este cald nopţile însă
meşte ca indentent al prefecturei de nisterului instrucţiunei, şi d. C. G. orele 12—1 ziua. sunt friguroase. Pământul este în­
Buzău d. Gbiţă Tocilescu fost co­ Ione3cu, inspectorul general al învă­ ■ Ministerul instrucţiunei, a co­ gheţat. Semănăturile de toamnă în
misar. ţământului secundar şi superior, lu- municat direcţiunei şcoalei «Vasile prezent merg bine.
Nou concurs pentru medici.— La lându-şiposturile în primire, au depus i Lupu» din Iaşi, că nu admite m odi-;

MAURI CE
G EE N T I L O M
A restarea lui A rséne Lupin
E a era mai mnlt m oartă decât
vie. T o ată lumea se îugrăm ădise
în ju ru l ei, şi după m ultă trudă,
izbuti să îngâne cu greu :
— B ijuteriile mele.... perlele
mele!... to ate mi-au p e r i t !...
Nu, nu s’au fu ra t to a te , cum
am aflat, în u r m ă ; ceva mai cu­
rios : s’au ales cele mai p re ţio a se !
Din steaua de diam ante, din
colierele şi brăţările sfărâm ate, nu
s’au scos pietrele cele mai mari,
ci cele mai fine cele mai scumpe,
acelea care aveau mai m are v a­
loare şi ocupau cel mai mic loc.
M onturile zăceau risipite pe masă.
Le-am văzut, cu to ţii le-am văzut,
despuiate de strălucirea lor ca
nişte flori cărora li s’ar fi zmuls
L E B L ANC
3 teriilor, cu a tâ t era mai mică grija
SI PUNGAŞ
petalele cele mai frumoase, mai
strălucitoare şi mai colorate.
Şi, p en tru a executa această o-
peră de distrugere, a tre b u it ca,
pe când lua L ady Je rla n d ceaiul,
a treb u it ca în plină zi în tr’un
culuar frecuentat, să spargă uşa
cabinei, să caute şi să găsiască
un săculeţ ascuns înadins în fun­
dul unei cutii de pălării, s’o des­
chidă şi să aleagă !
Un singur strig ă t izbucni din
pieptul tu tu ro ra . O singură p ă­
rere domnea prin tre to ţi pasagerii,
când s’a aflat f u r t u l : ă sta e A r­
séne Lupin. Şi de fapt, acesta era
m aniera lui com plicată, m iste­
rioasă, inexplicabilă... şi logică to ­
tuşi, căci dacă era greu de as­
cuns grăm ada îm piedicătoare pe
care ar fi form at-o to talu l biju­
având asupra sa lucruri mici, in­
dependente unele de altele, perle,
zm aragde şi safire.
Şi la dineu, se întâm plă urm ă­
torul lu c ru : la dreapta şi la stânga
lui Rozaine, cele două locuri ră ­
m aseră libere. I a r seara s’a aflat
că a fost convocat de com andant.
A restarea sa, de care nimeni
nu se îndoise, a pricinuit o ade­
v ărată uşurare. Toţi răsuflară în
fine. In aceiaşi seară s’au orga­
nizat fel de fel de jocuri. S’a
dansat. Miss Nelly, mai ales, s’a
a ră ta t de o veselie am eţitoare
care m’a făcut să văd că dacă,
omagiile lui R ozaine au p u tu t
să-i placă la început, acum nu-şi a-
m intia de loc de ele. G raţia ei
m’a cucerit cu to tu l. P e la miezul
nopţei, la lumina albă a lunei,
i-am afirm at devotam entul meu cu
o emoţie care nu părea a-i dis­
place.
D ar a doua zi, spre uim irea g e­
nerală s’a aflat că dovezile ce se
aduceau în contra lui nefiind su­
ficiente, Rozaine a fost pus în
libertate.
Ca fiu al unui negustor im por­
ta n t din Bordeaux, a prezintat
h ârtii în perfectă regulă. Pe lângă
asta, braţele sale nu s’a găsit nici
urm ă de rană. j scrisă de mână trecea din mână
— H ârtii ? acte de naştere ?
izbucniră duşmanii lui Rozaine,
apoi de alde astea vă procură
Arséne Lupin cu g hiotora ! Cât
despre rană, se vede că n’a pri­
mit-o... sau că i-a şters urm a !
Li s’a obiectat că în ora fur­
tului, R ozaine — de altfel era do­
vedit — se plimba pe punte. Ei
însă răspunseră :
— Oare un om de tram p a lui
Arséne Lupin are nevoie de a a-
sista la furtul pe care -1 săvârşeşte?
Şi apoi, în afară de orice altă
consideraţie, era un punct asupra
căruia cei mai sceptici nu puteau
încheia : Cine, afară de Rozaine,
mai călătoria singur, era blond, şi
p u rta un nume care începea cu
R ? Pe cine ţin tea telegram a,
dacă nu pe R ozaine?
Si când Rozaine, cu câteva mi­
nute înainte de dejun, se îndreptă
ţanţoş spre grupul nostru, miss
Nelly şi lady Je rla n d se ridicară
şi sn îndepărtară.
A sta însem na curată frică.
O oră după aceea, o circulară
în mână pi intre am ploiaţii de
pe vapor, printre m ateloţi si
călătorii din to a te clasele : D-l
Louis R ozaine prom itea, o sumă
de zece mii de lei aceluia care
l’ar demasca pe Arséne Lupin sau
ar găsi pe posesorul pietrelor
furate.
— Şi dacă nimeni nu-mi vine
în aju to r în contra acestui bandit,
declară R ozaine com andantului
îi voi da eu de hac.
R ozaine în contra lui Arséne
Lupin, sau mai de g rab ă conform
zvonului ce circula, Arséne Lupin
contra lui Arséne Lupin, lupta
nu era lipsită de interes !
E a se prelungi două zile dea-
rândul. II vedeai pe Rozaine ră tă ­
cind de la d reap ta la stânga, a-
m estecând-se p rin tre personal, în-
trebând şi spionând. N oapte îi
zăriai um bra care da târcoale prin
to a te părţile.
Com andantul, ^in parte-i des­
făşura şi el energia cea mai aer
tivă. De sus în jos, în to a te col­
ţurile, Provence fu scotocit. S’au
făcut percheziţii în to a te cabinele,
fără excepţie, sub p retextul foarte
drept că obiectele erau ascunse
cine ştie în ce parte num ai în
cabina vinovatului, nu.
— D oară s’o descoperi ceva,
nu-i aşa ? mă întrebă miss Nelly.
Ori cât ar fi de vrăjitor, nu poate
face ca diam antele şi perlele să
devie invizibile,
B a da‘ îi răspunsei eu, sau a-
tunci ar trebuii să explorăm căp-
tuşala pălăriilor noastre, a ves­
telor n o astre şi to t ce purtăm pe
noi.
Şi arătându-i kodakul meu, un
9— 12 cu care nu mă săturam
s’o fotografiez în atitudinile cele
mai diferite :
— Nu mai departe decât în tr’
un a p a ra t nu m ult mai m are de
cât acesta, crezi că n’ar fi loc
pentru to a te pietrele scumpe ale
lui lady Jerlan d . Te prefaci că
vrei să prinzi vederi şi farsa e
jucată.
— Ou to a te astea am auzit că
nu e hoţ care să nu lase îndărătul
său un indiciu oarecare.
— E ste unul s in g u r : Arséne
Lupin.
— De ce ?
— De ce ? pentru că el nu se
gândeşte num ai la furtul pe care -1
săvârşeşte, ci şi la to ate îm pre­
jurările care Far putea denunţa.
— L a început erai mai încre­
zător.
—D ar, după aceea, Fam văzut
la lucru.
— Şi atunci, care e părerea
d-tale ?
— D upă mine, e perdere de
vrem e în zadar.
Şi de fapt, cercetările nu dă­
deau nici un rezultat, sau cel
puţin, acela pe care -1 dădură nu
corespundea “opintirilor generale.
P ână şi ceasornicul com andantu­
lui fu furat.
(Va uuma).
 Tineri 4 Ianuarie 1908 3
Sirenelor era să fie uras de un glonte '
mrBa«iaMnii«gi£,.^ai^^ uiumm maasMaMMMMMwaarririrMiiiniii «Miii¥WWMMMMM»»BMMBMP«Mwaww«www«WMMMWMWWW»wi«iiUn«niwMr-1immwmmmwmw— — i
de revolver tras de Traicu Tudor. TEATRUL LYRIC .... Illlllllllllllllllllllllll
........................ ... ........................................................................ IIIIIIIIIIIUIl
1...... ..... ..
Gloatele s’a oprit în palton. Azi Joi 3 Ianuarie 1908

Serviciul nostru telegrafic Pregătiri în vederea zilei de Bo­ Reprezentaţie HIGH-LIFFE

botează.
Constanţii, 3 Ianuarie. — 4nul a- C I N E M A T O GR A F
cesta solemnitatea sfinţirei apelor se
va face cu mare pompă de către P.
S. S. Episcopul Pimen, azistat de Mare demonstraţiune Cinemato­
clerul din Galaţi şi de cel local. Pre­ grafice
OESER
I

1
LOTERIA PRIV. A REGATULUI ROMÂN

CEREŢI
CU CEA HAI DEPLINA ÎNCREDERE
I
-------- ULTIMELE ŞTIRI D IN LUMEA ÎNTREAGA fectul, primarul şi comandantul gar­ P e n tr u p r im a o a r ă
Revizuirea regulam entului Came­ Decanul corpului diplomatic a pre­
rei Ungare zintă t prinţului, prin intermediul
Budapesta, 2 Ianuarie. —Guvernul şefului de cabinet al principelui, fe­
Petersburg, 2 Ianuarie. — Ţarul a
primit corpul diplomatic care i-a pre-
sentat felicitări cu prilejul anului
nou. împărăteasa era absentă pentru
nizoanei au alcătuit un program gran­
dios care a fost înaintat Episcopiei. OPERETE FRANCEZE
Actualmente se fac importante pregă­
tiri şi se ridică un frumos pavilion în
în vederea sărbătorii de Bobotează.
ş i ITALIENE
M â in e V i n e r i I —
LOSURI de Casa I, Loteria III
I
ungar luptă din răsputeri pentru rea­ licitările diplomaţilor acreditaţi la motive de sănătate.
lizarea planului de revisuire a regu­ Sofia. Brăila. Măsuri contra jocurilor Reprezentaţie extraordinară
lamentului Camerei. In privinţa a- Diplomaţii au prezentat de ase­ ‘ do noroc. — încercare de Biletele la Independance şi la Lyric
ceasta guvernul va cere şi avisul de­ menea ministrului de externe felici­ sinucidere. — Jefuire. — Flagrant de­
putaţilor naţionalităţilor, cari sunt tările guvernelor lor. lict de adulter. — Piaţa pescăriilor. — ~ Sume enorme sunt destinate
liotărîţi sa facă obstrucţie proiectu­
lui de revizuire, de oarece guvernul Alegeri de biurou
tinde prin aceasta la restrângerea li- ’ Paris, 1 Ianuarie. — Preşedintele
bertăţii cuvântului. Opinia publică a de vârstă Poriquet a pronunţat în
Depeşi iu i ţara
— Prin i t tntofoAM —
Cota apelor.
Brăila, 2 Ianuarie. — După cum
am anunţat autorităţile locale au in­
terzis pe timpul sărbătorilor jocurile
$ Dr. pini Enric Lempart \
ţ D entist de la F acultatea d in B erlin Ş
I Posesorilor de losurl ||

naţionalităţilor şi chiar opinia publică Senat un discurs pentru redeschidere. de cărţi. Măsura lăudabilă luată de
£ Strada Doamnei 2 $
E „ Â322.000’
.i 2 - fO
7 f3i W2 Â c -O
.wO
vw - hÂ821.000
Sm ÍSEE
maghiară priveşte cu simpatie hotă- S’a amânat pentru alegerea biuroului. Străm utare» Lőttéi liernovanu. — d. prefect Orăşeanu cât şi rigurozita­ Ş Colţ cu Calea Victoriei ZZZZ £
rîrea deputaţilor naţionalişti. La Cameră d. Louis Passy, preşe­ Te-deum.—Politice.—Anchetă. — tea cu care a fost aplicată a făcut o I C âştig p rin c ip a l H
Examenele de învăţ&tori-ajutori. excelentă impresie în tot oraşul cu
T urburări din cauza unui bancher dinte de vârstă, a pronunţat alocu­
ţiunea obicinuită. In urmă s’a proce­
Londra, 2 Ianuarie-—Din Teheran dat la alegerea biuroului definitiv.
se anunţă că de câteva zile acolo D, Brisson a fost reales preşedinte
domneşte o aöarchie generală.
Alegere de terenuri. — F u rt (le
bani.— încetare din viaţă.
Iaşi, 2 Ianuarie. — Zilele acestea
atât mai mult cu cât acum pentru
întâia oară s’a luat în Brăila o astfel
de dispoziţiune.
D-torul Cobilovici I
De la Faoultataa din Paria
lei 900.000 LEI
Pentru a fi bine serviţi, conştiincios şi prompt, adresaţi-Vă
I
fără concurent cu 329 de voturi din — Aseară Gh. Săndulescu din str.
Turburările au luat naştere din 375 votanţi, (aplause). In urmă a fost fata Lotti Bernovanu va fi strămu­ Graţie 93, a încercat să se sinucidă Dup* o p m IM de mei mulţi eai ea Medic E Ia: Binronl Oficial al Loteriei j—
cauza omorului unui bancher. tată din penitenciarul local în peni­ prin strangulare. Fiind observat la fef de Spiţei
realeşi ca vice-preşedinţi d-nii Eti­ S’A STABILIT IN CAPITALA
tenciarul Văcăreşti, pentru a fi su­
Tot universal unguresc
enne, Berteaux şi Rubier, iar d. Mou-
geot a înlocuit pe d. Cruppi la vioe-
Budapesta, 2 Ianuarie.— Proiec­ preşidenţie. S’a ales în urmă secre­
pusă unui examen medical. Nenoro­
cita aceasta, după cum ani putut afla
suportă cu mare greutate regimul pe­
timp de conlocatari a fost împiedi­
cat dela săvârşirea acestui disperat act.
— Lucrătorul Lazăr Ionescu de la
— Straja Alaxaadra-Laharari Ma. A—
BOLI DB FEMEI SI COPII
Instftlattftn« pentru tratamentul afec­
I E M IL M E L B E R T
Bucureşti. 4 Str. Sărindar, 4 . Bucureşti
I
tul votului universal, pe care minis­ tarii şi cestorii. Rizeria română, domiciliat în str. ţiunilor
nitenciarului. Rachovei 477, a reclamat poliţiei că
trul Andrassy îl va prezenta parla­ Ahnegurea legei naţionalităţilor In două rânduri a încercat să se GINECOLOGICE ŞI SIFILITICE H PR E Ţ U L L O S U R IL O R :
mentului, se bazează pe pluralitatea hoţi necunoscuţi introducând-se în —Oanult. V-d «t l - t p. m) — Telefon **/«.
sinucidă. locuinţa lui prin chei potrivite l’au
voturilor.
Fiecare cetăţean trecut de 20
Budapesta, 2 Ian u arie.— B uda­
pesti H irlap de azi se ocupă în ar­
— Eri dimineaţă cu ocazia anului
Nou s’a oficiat un te-deum la mitro­
jefuit de o mare sumă de bani|şi
obiecte de preţ. C a sa de S ă n ă ta te
I 'li Lei 12. '!* Lei 6. 'I* Lei 3. 'I* Lei 1.50 9
de ani, va avea un singur vot. ticolul de fond cu chestia introdu­ polie de către I. P S. S. Mitropoli­ Se fac cercetări.
Fier are cetăţean mai mare ca 20 cerii votului universal în Ungaria. tul Moldovei în prezenţa autorităţilor Sub direcţia d-luî Dr. I. Kirlao
de ani şi cu dare directă către De oare-ce guvernul nu va fi în civile şi militare.
— In urma unei reclamaţii comi­
sarul Trufaşu, ducându-se la locuinţa Bucureşti, Strada Sf. loniol Ne. 8 ÍIIlllllllllUllltiillllllIJllillM M iire
Stat de 10 coroane pe an, va a- stare să paralizeze acţiunea naţiona­ — D. Dimitrie Greceanu în dorul femeii i'ămâiţa Cliimăţeanu din str.
de a da o nouă înfăţişare ziarului (Tn dosul Tcatmltfi Raţiona]) liiTiiiiUriTiiiiiiiiiiiiiiililiiliiiilliiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiniiiiiiiiiiMiit;»5
vea două voturi. Fiecare cetăţean lităţilor, B udapesti H irlap propune «Evenimentul» s’a gândit la un mij­
Cazarmei, 19 a surprins pe comerci­
care va şti să scrie şi să citească abrogarea legei de naţionalităţi. antul Traian Maximilian în flagrant
loc pentru a, ajunge la acest scop. delict de adulter. S’im încheiat cuve­
in limba maghiară, va avea trei
voturi.
A ceastă dispoziţie este m enită
Pentru asta s’a decis să comande câţi
va redactori din Capitală.
— D. Dumitru - Păuşeşti secretar
nitele acte legale.
— Au sosit, pe piaţa pescăriilor
22 mii kgr. peşte.
Viaţa Rommsască JACQUES GOLD
să aducă o lovitură însem nată în ţURBURAR! IR MAROS inspector al Camerei de meserii, a fă­ — Apele Dunării la Brăila măsoară
REVISTĂ LUNARĂ, ŞTIIN­
— BUCUREŞTI —
cut zilele acestea o minuţioasă an­ Ţ IF IC Ă Ş I L IT E R A R Ă
dreptul de vot al cetăţenilor ne- 2 m. şi 32 cm. cu 12 cm. în scădere
m aghian. Misiune la P aris. — Trupele fra n ­ chetă la corporaţia meseriaşilor din la 24 ore. La C. Vodă, S. Lilomiţei s u b d ir e c ţia D-lor Profesori Unlv. Consfrucţiuni de Mori şi înstalafiuni
ceze la Bumica.—Generalul d’A- Roman. şi Galaţi în creştere ; re3tul cu scă­ c. STERE şi D-r I. GANTACUZINO,
Complot contra unui consul made autorizat.—Toate porturile — In luna Mai viitor se va ţine dere. Industriale
examenul de capacitate pentru postul ------- ou colaborarea --------
Lemberg, 1 Ianuarie.—Un om ne­ liniştite.
de învăţători-ajutori din judeţul nos­ a peste şaptezeci dintre cei mai
cunoscut s’a introdus în casa mamei P aris 1 Ianuarie.— O misiune tri­ tru. Cererile de înscriere la examen, GEBR. SECK, D resda * ( BRIE6LIEB HANSEN & Go., Gotha
consulului r u 3 şi a declarat că este misă de către Mulei Hafid şi com­
însărcinat de către comitetul anarhi­ pusă din secretarul său, fostul ofiţer
ştilor ruşi de a ucide pe consulul de marină franceză fajfier şi de co­
se vor înainta la revizoraiul şcolar
cel mult până la 1 Martie. IJKîarele Circ Sidoli 1
cunoscuţi literaţi şi publicişti

Publică romane, nuvele, piese de

E rste Brflnnsr, M aschinenfabrik f MOENUS, F rankfurt, e tc ., etc.
— In cursul acestei luni se vor teatru, poezii, studii ştiinţifice, so­
rus, dar că nu ar executa această în­ merciantul Berino, se află de câteva întruni în comisii d-nu revizor şcolar 0 .Astăzi Vineri 3 Ianuarie ciologice şi literare, diferite cro­ SPECIALITATE IN
sărcinare, daca i s’ar da o recompensă. zile la Paris. Yaffier declară că răz­ Sachelărescu, dr. Tudor, inginer şef JjP rim a R e p re z e n ta ţie « nici, recenzii, revista revistelor ro­
Acest individ a fost arestat; el este boiul sfânt a fost îndreptat numai al judeţului şi inspectorii comunali mâne, franceze, italiane, germane,
1 COSMICA ş i d e CLOVNI %
un supus austriac şi şi-a dat un nume în contra lui Abdul Aziz. Mulei Ha­
falş. Consulul rus se află în acest fid dispune de 5-6000 infanterişti,
pentru a alege terenurile propice
construirii de şcoli. O Program cu iotul NOU
engleze şi ruseşti, notiţe asupra
mişcării intelectuale In străinătate, CONSTRUCŢIUNI de MORI
moment la Petersburg. trupe regulate, având tunuri revolver — D. Carol Pffer a fost victima O fi H U M O RISTIC I varietăţi ştiinţifice şi literare, etc.
Tifosul în Austria 10.000 de oameni din diferitele tri­
buri. Are încă 2000 de oameni la
Lemberg, 1 Ianuarie.—In privinţa Mogador şi 2500 la Casablanca. Mu­
unui furt de 240 lei în împrejurări
foarte romantice.
Autoarea furtului este demi-mon-
0 MOTTO: Cine vrea să râdă f
1 să vie azi la Circ. | CONDIŢIILE DE ABONARE: Maşini de Aburi, Cazane şi Motoare etc.
$ DEBUTUL INTREGEI TRUPE f In ţari 18 lei pe an; Pentru În­
ştirilor date de ziare despre cazuri lei Hafid va recunoaşte toate trata­ dena Maria Şoimaru. Serviciul de si- văţători, preoţi şi funcţionari să­
de tifos la Lemberg, medicul oraşului tele semnate până în present şi de gurunţă anchetează cazul. î PROGRAM COMPLECT de | teşti 15 lei pe an; In Anstro-Un-
a declarat că nu este vorba nici de asemenea toate datoriile marocane. — Evreul Ankel, hamal în piaţă,
cum de o epidemie. In luna Ianuarie D-l Vaffier a fost primit de către I c m , ELEFANŢI ş i f garia 15 lei pe an; In Basarabia Deposit de Morl pentru măcinat porumb, Pietre ‘i
fiind turmentat de băutură şi mer­ 3 ruble pe an; In străinătate 22
s’au ivit numai două cazuri de tifos ministerul de externe Pichon, înainte gând la baia Sărata, după ce a făcut o Specialităţi de primul rang. | La Fertő garantate, Curele Englezeşti, Curele d e
la Lemberg şi două în împrejurimi. de plecarea acestuia la Madrid şi de baie, eşind în strada Botanică a că­ <1 Biletele se află de vânzare la ¥ lei pe an.
către Regnault, ministru resident ia zut jos încetând din viaţă. li Hall de l’Indépendance Roumaine J Persoanele care doresc să se abo­ Păr de Cămilă, O dgoane pentru Sondagii, Cântare
Ministru da externe bulgar decorat Tanger. o şi la Cassa Circului. 2 neze »tat rugate a trimite admi­
Sosind la faţa locului d. prex uror
Sofia, 1 Ianuarie. — Principele a Scarlat, a dispus transportarea cada­ o Mâine Sâmbătă 4 Ianuarie •
nistraţiei costul abonamentului pentru prodocte, rite, lemne etc.
conferit d-lui dr. D. Standoff, mi­ Tanger, 1 Ianuarie. — Contrar in- printr un mandat postai. a
vrului la morga spitalului israelit.
nistrul de externe, însemnele ordi­ formaţiunei date de ziarul «Tribune», I; a 3-a Serată Hig-life. | A dm lniziraţia: UŞI, STR. GASP, 8
nului pentru 20 de ani de serviciu, generalul d’Amade se găseşte încă Noul cazuri de scarlatină.—Crimă.
în briliante. cu trupele la Bumica, la 30 klm. de­ F u rt de boi.—Întoarcere (lin con­ • ♦ • ♦ • ♦ • ♦ • ♦ • ♦ • ♦ • ♦ • ♦ » » ♦ • ♦ » o
părtare de Rabat. cediu. — Arestare. — Scanduîagii
Interpelarea unui socialist
arestaţi —Incident.
POMPE DE INCENDIU
Paris 1 Ianuarie,—Generalul d’A­
Berlin, 1 Ianuarie. — Presidentul made este autorisat să înainteze, la
Reichstagului comunică că d. Al­ cas de nevoe, până la 33 kilometre
brecht, socialist, a depus o interpe­ dela Ribat, de uncie ar merge mai
Galaţi, 2 Ianuarie.— In mai multe
părţi ale oraşului s’au descoperit noi
COFETĂRIAIONESCU Deposit de toate articolele technice
lare, prin care întreabă dacă cance­ uşor spre întâlnirea coloniilor euro­ cazuri de scarlatina. FURN180R AL CURŢILOR REGALE ŞI PRINCIARE
larul Bulow are cunoştinţă de de- pene, dacă acestea ar fi nevoite să D. medic primar al oraşului, dr. iiiiiiiiiim iN iiiiiiiiiiiiiim iiiim iiiM 'T iiim iitiim iiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiu ii
monstraţiunile cari au avut loc cu părăsească oraşul, eventualitate care Stavrescu, atribue aceasta ignorărei PIA Ţ A SF . GHEORGH E
ocaziunea discuţiutiii interpelării în încă nu se prevede. şi respectării măsurilor pe cari le
privinţa reformei electorale prusiane luase d-sa şi cari constau în interzi­ = EXPOZIŢIE OE BDNBONERIE ELEGANTE Şl EFTINE PENTRU CADOURI-------------
şi dacă cancelarul aprobă consem­ >• Paris, 1 Ianuarie. —Amiralul Phi­ cerea de a umbla cu steaua şi colin­ NOUTĂŢI 1908 if l &
narea trupelor în cazarmă în acea zi. libert şi primul secretar al ambasa­ dul. Revenirea scarlatinei este cu atît
(Râsete la dreapta). dei diu Maroc, d-l de St, Aulaire te- mai gravă cu cît era pe cale să dis­ P om i tie C r ftc io u m o n t a ţ i, S u r p r iz e
In urmă Reichstagul discută in­ legrafiază că toate porturile sunt per­ pară cu desăvârşire.
terpelarea deputatului Kanitz, cu fect liniştite. Proclamarea lui Mulei — Eri băiatul Euaehe Roşea în do la 25 BANI în sus
privire la scomptul băncei impe­ Hafid la Ralache nu s’a confirmat. etate de 16 ani a aplicat o lovitură S P E C I A L I T Ă ŢI :
riului. Starea spiritelor la Rabat este satis­ de cuţit în partea stângă a pieptului
făcătoare. Generalul Lyautey depe- băiatului D-tru Ştefan în etate de 15 Bonbons d’Elite Dattes farcies aux Pistaches, specialitate exclusivă.
Criză m inisterială Bonbons sans Rival, melange chocolată.
şează că detaşamentul său a capturat ani domiciliat în str. Delfinului. Marons glacés dublu vaniiat Kgr. 6 lei.
New-York, 1 Ianuarie. — Se co­ eri dimineaţa vitele tribului Benin- Rănitul a fost transportat la spi­
munică din Tokio, că miniştrii de enguş, care nu-şi plătise încă amenda. Fruits confits glacés oferă numai cu preţul de 5 lei kgr. de la 1 De­
talul Elisabeta Doamna, iar crimina­ cembre 1907 preparaţiune indigenă specialitatea casei. Superioare la
finanţe şi al comunicaţiunilor şi-au lul a dispărut. gust celor străine recunoscute şi aprobate prin înaltele distinctiuni ale
dat demisiunile; de asemenea pre­ Sultanul Abd-el-Aziz la Tanger. — Poliţia este pe urmele criminalu­ Expoziţiunilor Străine şi Naţionale.
şedintele consiliului, marchizul Sa- 150 milioane pentru Maroc. lui. CASSA IONESCU a mai instalat o nouă secţiune cu Excelente lique-
ionji, şi-a prezentat demisiunea, care — Săteanului Iordacbe Dănilă din rurl indigene şi în special pentru familii un delicios «Elixir Ionescu»
însă nu i-a fost primită. Madrid, 2 Ianuarie.—Ziarul,, He­
cătuna Odaia Monacbe i s’a furat de preparaţiune a casei, toate le oferă cu preţul de 4 lei litru în butelii
Criza este provocată de neînţe­ raldo“ menţionează zvonul, după către nişte necunoscuţi o pereche de mari şi mici. — Expediţiune promptă în provincie şi în Străinătate.
legeri. care crucişătorul «Principele As- boi.
Accident grav la patinaj turiilor», care a plecat la Rabat — D. Gussi, prefectul poliţiei, s’a
pentru a reconduce ambasada spa­ reîntors din congediu şi-şi va relua FUBNISOKII CURŢEI REGALE BOKlXB
P a r i s , 1 Ianuarie. — Şasezeci de
niolă ia Tanger, ar duce minis­ mâine postul în primire. (•ABIS «ATM
persoane patinau pe lacul dela Bois — A fost arestat Petrache Patri- BUCUREŞTI: P iaţa T eatralul Naţional
trului Spaniei nişte instrucţiuni VIEIfA MDAT
m u iw u I
de Boulogne. TJn copil patinând în speciale, în virtutea cărora s’ar
zonă interzisa, a căzut în apă şi s’a oferi Sultanului Abd-el-Aziz de
înecat. îndată ca la treizeci de per­ a-1 escorta la Tanger, unde s’ar
chi, care a sărit cu cuţitul asupra
fratelui său, care locueşte în localul SOCIETATEA COOPERATIVĂ „MERCUR“ CABL8BĂB
MILAS MANDY — M iiT im n ra
Curţii de Apel. In vederea scumpirei traiului şi a sfintelor sărbători, a
soane au alergat să-l scape. Ghiaţa afla mai în siguranţă. — Cu ocazia Anului Nou au fost
redus preţurile de vânzare la următoarele mărfuri:
M O BILARE C O M PLEC TA IN TO A TE S T I L O U L !
însă s’a rupt sub greutatea lor şi arestaţi un mare număr de indivizi DECORAŢIUNI ŞI TAPISERII
dânşii au căzut în apă. Mulţi au Paris, 2 Ian u arie.—Ziarul «Fi­ cari turmentaţi de băutură au pro­ Zaharul t o s ........................... de la 1.05 la Lei 1.— Kilo
putut să scape singuri, alţii au fost nanciarul News», care se publică vocat scandaluri şi bătăi. 8 căpăţină, de Roman . » 1.10 » » 1.05 » Oamitoara.— Sifragerii.— Saloane.— Fumoare.— Cabinete di h a n .— W l l i
scoşi de către asistenţi. la Paris, a intervievat pe d-l Cail- — Aseară s’a întâmplat la Teatrul » cubic » » în lăzi » 1.09 » » 1.06 » Biliard.— Mobiliare pentru Caia di la ri.
Se socoteşte că mai multe per­ laux, m inistrul finanţelor, care a Papadopol un incident între d. Ne­ » » » > cutii » l.io » » 1.08 »
bunelii, redactor la ziarul Galaţii şi » » d e lux, englezesc, în PAVILIOANE DE VI nITOARE (COTTAGE).—VILE.—HOTELURI
soane ar fi rămas în apă. declarat că guvernul francez n’are d. Grigoriu. Acesta din urmă a re­
S’au făcut cercetări active de către nici de cum intenţiunea de a de­ fuzat intrarea în Teatru d-lui Nebu­ cutii fabr. nouă........................................... .... jjo »
pompieri. pune un proiect de îm prum ut de nelii. Cicoare Franck . . cutia x/2 . . de ia 0.90 la » 0.85 S p e c ia l it a te d e L ă m p i p e n t r u E l e c t r i c i t a t e
După ediţiunea ziarului Lesoir, 150 de milioane de franci în fa­ Apa minerala Evian . .s tic la 1/! » 1.05 » > 0.95 D-L ARCHITECT, D . W H IT T E T T H O M SO N , DIRECTO­
5 cadavre au fost scoase până la o- voarea Marocului. Acest îm prum ut Conferinţă. — Cărţile de alegă­ 8 » de Giesskiibler » » » 0.90 » » 0.85 RUL CASEI DIN BUCUREŞTI, SE ŢINE LA DISPOSIŢIA ONOR.
rele 6 jumătate. tor. — Candidatură retrasă. — Ale­ » » » » » 3/4 » 0.80 » » 0.75 CLIENŢI PENTRU PLANURI, DEVISE ŞI DESENURI.
nu in tră de loc în program ul po­ gerea dela soc. «Oltenia». — Incen­
După constatările poliţiei nu s’au liticei franceze. diu. — Copilă dispărută. — îm pu­ * » » » » Va 8 0.60 » » 0.50
înecat decât doi băeţi. şcat (lin greşală.—Scăpat de moarte » 8 8 Vichy, toate isvoarele
Catastrofa îngrozitoare.— Incendiu sticla Y i ................................. de la 1.10 » » 1.05
Tren atacat de hoţi la o operă.—167 cadavre. sigură.
Apa minerala de Vittelsticla Vi » 1.10 » * 1.05
Tachend, 1 Ianuarie. — Agenţia
Boyertown (Pensilvania), 2 Ia ­ Craiova, 2 Ianuarie. • Distinsul Vin alb viţă de Rin . • » » 1.75 » » 1 , 5 0 a
Westnik, comunică că eri noapte o nuarie. — In urma incendiului scriitor Jean de Mitty (Golfineanu) » » » » Chablis » . » 1.60 » » 1.50
bundă de tâlhari a atacat trenul de izbucnit la opera de aci, din
marfă şi trenul de călători lângă cauza exploziunii căidărei la o
în trecerea sa prin ţară va ţine în
sala Teatrului Naţional o conferinţă 8 » » » Tokai . » . » 2.— » j> 1.60 T E S T E BUNA FENTED IEŞEN II
la 13 cor., vorbind des, re literatura » roş de Nicoreşti . . . . » l . _ » » 0.90 litru
lachkend. Tâlharii aruncaseră o maşină, 167 cadavre au fost scoase
bombă sub vagonul în care se găsea de sub dărâmături până la ora 5
casierul cu casa, care conţinea 10.000 seara. Se crede că toate victi­
de ruble. mele catastroiei au fost găsite.
modernă franceză.
— Cărţile de alegător dela cole­
giul ai Il-lea de Cameră au fost tri­
mese primăriei pentru a fi distribuite
»negru de Nicoreşt-i . . . .
»
»
»
»
» » DealuMare . . .
» Viţă de Porto . . .
» 1.40 » » 1.30 »
» m asă. » 1.— » » 0.95 »
» 1.20 » » 1.— »
» 1.75 » » 1.50 sticl.
m
COLOSÉUL BRAGADIRU
Cel m al superb local de berărie din la ţ i
Atacul a fost respins; doi tâlhari alegătorilor. » » » » Bordeaux . » 2.— » » 1.60 litrn
au fost răniţi, însă au fost luaţi de — D. Titu Andreescu şi-a retras Pelin roş de Drăgăşani . . . » 1.20 » » 1.__ »
către camarazii lor. candidatura dela colegiul II Cameră.
Banii au fost salvaţi. EVENIMENTELE ÎN RUSIA — Astăseară va avea loc la sediul Credem că publicul va aprecia avantajul ce oferă numita BER E SPECIALA SLEEPING-GARR
societăţei studenţilor universitari «Ol­ societate în magazinele sale din Bucureşti şi Constanta-
Holera se întinde tenia» adunarea comitetului pentru Excelente m âncări — Camere separate
alegerea unui nou preşedinte. n
C o n s ta n tiu o p o l, 1 Ianuarie. — D. Stollypin numit secretar de stat. VINURI DELICIO ASE din c e le mei bune podgorii. Vinuri
Iniiiiiiiim iii..... ....... iim im i................. iii ...... 1......n u n ..............
Uri s’a constatat un al cincilea Tarul felicitat de corpul diplomaţie Eri dimineaţă la ora 5 un in­
de Cotnari din viile Q reoeanu-R osnovanu; din viile Q . U.
cendiu s’a declarat la grajdul d-lui
caz de holeră, Petersburg, 2 Ianuarie. — Ţarul a Gh. Cruce din str. Fundul Fluturi. N egrop onte din N iooreşti
Persoanele cari părăsesc Constan- adresat d-nului P. A. Stollypin, pre­ A ars grajdul. Focul a provenit de
tinopolul sunt supuse la o vizită me­ şedintele consiliului de miniştrii un la o lampă lăsată aprinsă în grajd.
dicală în gări. rescript, în care relevează talentele, D-na Elena Davidescu din Bule­ In fiecare seară CONCERT DE ORCHESTRA
La sfintele locuri din provincia lealitatea şi devotamentul său, spu­ vardul Carol 23, a reclamat poliţiei
Hedjas, holera se întinde; câte o nând că a găsit în persoana primu­ că de cîteva zile a dispărut de acasă Orchestra com pusă din primele elem ente ale Con­
dată se socotesc câte 300 de cazuri lui său ministru un îndeplinitor emi­ fiica ei, Ecaterina Stăncescu, în etate servatorului local
pe zi. nent al ordinelor sale. Dovada evi­ de 13 ani.
dentă este încrederea crescândă a — D-tru Onescu din corn. Giurgiţa,
Principele bulgar felicitat de populaţiunei faţă de guvern, ultimele în etate de 60 ani, umblând cu re­
Anul Nou alegeri pentru dumă şi multe alte volverul s’a împuşcat în abdomen. CEL MAI NIM ERIT LOCAL PEN TRU FAM ILII
fericite simptome evidente de poto­ — El se află acum în îngrijirea
Sofia, 1 Ianuarie. — Principele lire. Drept recunoştinţă pentru me­ spitalului Băileşti. Antreprenor, C. PÄUNESCU
fiind bolnav, recepţiunea la Curte nu ritele patriotice ale d-lui Stollypin, — D-l Anton Nicolăescu, telegra­
a avut loc cu ocaziunea Anului Now ţarul îl numeşte secretar de stat. fist în gară, pe când trecea prin str.
 I

KäJQSÜ Vineri + tatliiarie 190S

fi APSM
S-HOTE» imonnm 11ni1, ^
H U I V L L U I L n U n U u U L N’aduce a 11111 ce aduce ceasul!!

I LOTERIA PRIVILEGIATA PE CLASE Â REGâT. ROMÁM 1

I 40 000 L E I *D I N ( » 0 .0 0 0 N U M E R E 3 0 .0 0 0 C Â Ş T IG U R I 80 000L E I |§

I 6 0 .0 0 0 I F i< ^ r e a l 2 -le a lo z c â ş tig ă “ : g

7 0 .0 0 0 » T R A G E R E A LA \ (!(> ) SA A l ' A G I L «008 500000 »

U n lo z În tre g O ju m ă ta te U n s íé rt O o p tim e
L ei 12 “ T T T IT " L ei 3 “^ “ IT T I^ T T

C o m e n z ile < iin p r o v i n c i e se, e x e c u t ă i m e d i a t de c ă tre

C O L K C T U H A 1*14 I X C I \ * A I .A

I B U C U R EŞTI — SIr a d a C o lié i, 07, — (v is -ä -v is de s p iin iu i U d(ei) ■

ALTFEL SGâPÂŢI COINCIDENTA ^ ' | R iiÖ fiJ Ö Ö L , CÄ3 N0JB8S9S j J-Ş; f® S ! I | J

I 6* . >. , •

l a 41 i%*F§I a n n á n é 1 9 0fi8î n| t â m p l a r e a f e r i c i t ă , | | |
In (liiciirsul „ L o t e r i e i a i t - a p r iv . p e c la s e a R e g a t u l u i R o m a n “ c ă z u r ă în ^
îti e o l e c t u r a m e a c e a n o r o c o a s ă , u r m ă t o a r e l e c â ş t i g u r i p r i n c i p a l e ş. a. lâf
.. fi»»;- . - U
masmaimm
. S
D in p rem iile iliv i/a te dó: ^

L E I 5 0 0 - 0 0 0 — L E I 2 5 0 .0 0 0 |
L E I 1 0 0 .0 0 0 , I g
P rem ii Ac c â t e \ V e i : j|

25.000. - 2oo |>e So. 1514 ! 25.000. - 1000 pe »0. 7045 I

25.000. - 2oo pe So. 13320 ! 25.000 - 200 pe So 27087 | ii = ' CARE SE NUMEŞTE NOROC = = = = = M
25 ooo. - 2oo pe So. 27888 I 25.000. -. 200 pe So. 34977 jt ii HOTĂREŞTE TOTUL VIAŢA OMULUI |
.ă i 25.000. - 2oo pe
• - «'
No. 53589 ■
I 25.000 ^ 200 pe So. 53350 %i o l D acă î n t â m p l a r e a v a f a c e s ä c i tiţi a c e s t a n u n ţ şi v e ţi ţin e s e a m ă de | | |
ţm A poi c â ştig u rile p r in c ip a le : Ş4 p rim u i s ă u c u v â n t c a r e e x p r im ă un a d e v ă r e v a n g e lic

I LEI B1.TT00. f t M .42.956 LE! 60.000. PE MO. 48635 I I p p ** s A V Ă G R ÄB I Ţ I Pi

1 LEI 30.000. • PE NO. 721 I “ 1 A com anda
REGATULUI
un L o s.
ROMÂN
— O l/ 2 u n
d in
i/ i sau o
n m n e rile n o ro c o a se
V» d o Jos
aci
al L O T E R IE I
n o ta te
| | |
| | |

el
1
LK!
L E yl
äö.'OOO. —
 f o . —
V«
Vő
No.
N 6.
7975
$ 8 7 9 r»
L E I
LEI
2 o . i k k ».

! 5 .< »oo.—
— po N o.
p.- N o .
2 7 ÍKM
-1 - 1 7 5 8
M
S
j Va fi o întâmplare fericită pentru Sv! | |
I L E I 1 0 .0 0 0 . — -pe No. 2728$ LET lO .G o o .— pe N o. 53296 | O I , dlffln Numere îio ro e o s e Ifi

I
I N u m e re n o ro c o se ■■■ c a ri se v.,r juca pe i f I
I iX im d de n rilte a l t e c â ş t i g u r i d e L e i S . o o o , 8 .0 0 0 , 2 0 0 0 , L 0 0 O0 . I . o o o , |
1 5 oo, etc. e tc ., e tc ., p e c a r e s p a ţ i u ! i n i ’n i i p e r m i t e al e î n ş i r a a ci. |
& tn veaerea acestui rezultat extraordinar de fericit, ofer lozuri originale în o bogată colecţie Şt| I
\\
C , ae
cei trei Ştiuţi
I A N U A R I E Ä X S Ä iÄ
Pe ii uni ele Soţiei, »Soţului
III
1x1
jjrC de numere norocoase l a : 5^ grQ y Copi i l or, Iubitului şi iu-

I
ß.
(jfasei t - a a „ L o teriei aIlI-a P riv .
Pe preţul oficia! de :
pecla se a R eg a tu lu i Rom ân“ jg
^
I
6
o
~ r ^* S> T
' 1
~
S f t. V a s i Ie
T R A G E----R------E- - A
................. -.......• ■ întâm plare ps lume
I chiar viaţa noastră |
. |f|
I S fL I o n T a b lo u l C â ş tig u r ilo r
I ' 8 Lei 1 ,5 0 | ' 4 Lei 3 | 2 Lei 6 | Lei 12 || O _______ l.otoriei ilî-a a Urg. Komán lut..»»plai i ? r
I Aceşti trei ştiuţi pe care
îi serbăm acum trebue să
Câştigul c e l m a i m a r e în c a /.u l
n o r o c o s e v e n tu a l :
Comandaţi dar d e m -
,v , .
III
iâ l
H» genţu nuiiienJe de mai iji
I i . vş î Ü .î i. u fa x itiC V L \'L aci S i i;i L t n i . m i . i \ t v z \ o r d i o s l s t i ; i ;\ i\ m l u u r vh B ||
I! T jx r z z r » 9 0 0 .0 0 0 l e i »«■ v. « p
§| pentru ai slăvi şisur- I1)v' Persoana iubită tre-
R bători bue să vă aducă noroc. g lx l
o ■ ------- ----- — C â ş tig u ri m a ri îu cazu l no- —‘——— —— — —— — - jg fj
O Pentru Sft. Stefan VOCOS COllt. dill §10
g) dam' 4151 Jrina 38725 if i
I i*4*sj). S D 0 .Ö Ö 0 . — 8 8 0 .0 0 0 . — 8 7 0 .0 0 0 — 7 6 5 .0 0 0 I §
11
No. (j3(j5
No. 25200
No ;u 5öi
* — nul o fic ia l:

L P T Ö Í1 ÍI î l f i Í1
iä £ 2 i w U U .U U U
jg Alexandra 24 luliana
Alex audit 4158 iar ob
Alexe 12001 loan
.‘>0874
50208
570»
Amelie !S2.‘!0 ^am bri. 5085«
[ |© 8
lîjl
i f i
H fl
Ű S u n t s u p u s e s o r t u lu i (»0 .0 0 0 IS u m e r e tăi îîO east i»j uri in văl<»îu*(‘ totală d e : Ea n° 3870» situ »
O Xo.45210 w8w0 w0 .. vÖvÖvÖ t “i , o 38vö2
Aadrei ‘S t anra
Luca r5080»
!S 1| |1 1|

I L E I 7 .3 2 2 .0 0 0 L E I - w I
I No.4188 » » R fin n n n ^ S 1101 4200 Luciu 50210 S ş j
\Î Xo.2783« O O U .U U L Augheiiu.45208 L ucreţia 12003 l l i
m- O
!}
No.31507
Xo. 508C0
Xo.54351
»
»
» R 7H
» R tîF ţ 0
n n n
O I U .U U U
í|
Anto" 47501 Manul»' 25255
Apostol 50201 Ma rgar cl a 3871»
Adolf 4173 Maria 635«
fS fl
l é i
S il
I MUU VHL AL îl-lâa LOZ CÂŞTIHA ! ||g S No.58719 Ö Ö JaU U U A rtur 12015 Matilda 17519 [S ^ B
f No.58737 1 l’remiti de Lei 500.000 _ AristRa 2520ţ Mihail 5770 i f i
I rRAO LH lIA SI Id lit: I UUAZA S U R C O M KOIJ l, S I M l LI I I^j ! No «36« ■ . »-„»o» 8 Aurel 45212 Mina 25258 I U
O No 27°7» 1 * * * -»0.000 Anastase 50753 Mircoa 45224 a f l
•> Xo 54385 1 * * * 100.000 Avram 54321 /y,italia 5195» H #!
\[ . . . . . I » » » 80 000 fíatleá 50870 Nicolao 4155 fg S i
I Pentru Sft. Vasile ; . . • * •" S“ Í Í
" ííS S t L i . . I I S 111
^ U*unóii/,il(‘ din p ruv iiiéie_ se e x e e u l â im ed ia t şi in efiip cunşstiim-ios. 8W| 1} No. 27845 * * * 00000 Bucur
12004 (liga «8704 | |
t) Xo50248 Î s » » .»0.000 Borta
38705 Olimpia 50853 | |
Oe uaree.i*.sto’e iil m e u <le lozuri este in lotdiuiumi epuisat inâiiitea tragerei, sfâlii(i»e pe IW <► ’ ‘ Xo' 54358 1 »
» » 40.000 452!« Orléusa 4195 f ■
o ilo r. |VVil)!hf j u c ă to r s ă se g r ă b e a s c ă . Ív ja f| Xo 41«‘> 8 Chirlac 47505 Oscar 508(18 pH
f| No! 50861 ' 1 C ăşti- â Lei 50 600 50804 p a n a it 25293 • | |
ît

| M Th. Schröder!
No. 54345 . ....... Christian 41»0 Bandele o0207 ¥ §§
No. 635J) 1» » » 40.000 Const. 38722 rarascliiv 12005
© No.25208 1* * » 30.000 D aniel 5085» Fârvn 38706 ♦1
f No.31562" «» » » 20.000 M onisic 12009 Paul 50854 fi
O No.54355 j, » » lr)000 1>ragomir252»2 Pavol 50758 f 1
1 No. 58725 , - Dumitru 50855 Petre 54305 fi
S No. 4163 ‘ » » » lO.OOo g -ra te riu a «354 Profira 58707 1 f |
No. 27846 L5 » » » 5.000 E lefterie 5086»./?adn 50227 SJ
o No.54378 «2 » » » 3 000 Elena 12006 Kalita 54343 \ B
No. 58733 79 » » » 2o«o Eleonora 2528!i Komnlus 5870» f i
<1 Elisahcta 4161 Kosa 50242 l i
;; PentruSft Ion a 1 ■ ■* *lo 0 ° a Emanuel 50873 SaVu 54328 f i
Îţ " 0iU ,un 215 » » » 1 000 Emil 25282 8 ca rial 50237 f i
C olector p rin cip al c o n c e s io n a t de S ta t |^ | f No.31568 42» » » » 500 Emilia 575» Sebastian 54388 >1B
1 No. 54352 ...... Euaelie 50862 Serbau 58712
T E L E F O N 5/Ő7 — CASA L O N D A T A 1ÎN Í8 7 0 — TLLLU G X 'r>/r*7 I I No. 27855 P ... .................. ■ Eufros. 4750» Sovasta 50247 f |
(1 Xo45',',o 444 * s * ~"J Eugenia 4187 Silaion 51072 ®H
1 No!54348 20257 » » » 200 p i lip 88703 Stefan 5481« f S
No! 58720 1900 » » » 170 J!jo rt a 50775 Stejlan 50218 f i
(• i Xo 4161 , C1. H ori ca 12007 ra c h e o48l4 ă ţl
s C é n ir a la : B u c u r e ş t i , Caleti VîiilOriei, C10B |m | (1 No! 58(30 0 , * * * F ‘,osa L neolor 58715 I I
J S u c u r s a l e : B u c u r e şU , Caloa G riviţei, 9 (> — S t r a d a L i p s c a n i. 71 Bucur» şti ISI o j Xo. 6362 "00 * 98 140 <360rgc 419» Torna »6219 §8
No. 27840 60 » » » 100 Gri gore 25300 y a le ria 54884 <i»S
I No.38713 2400 » » » 85 H aralam .45223 Vasile 507,»i |1 r
CEA MAI MARE CASA DIN LUME IN BKÂNŞÂ’LOTERIEI um&'éiilYi‘V;uh dV'viza:’Kw ;;
f
No.31557
No 45214 1400
1400 » » »
_____ 40
40 fS llat
lancu
50852 Victor
12008 Voim
54318
50243
i f i
Ş i
f No. 54357 30.000 Câştiguri si 8 premii în !liü, ÍI5 4! .z a c h a ria 31.567 j l
<> No 58722 1 . . 0 ,‘, I o r d a n 50768 Zamfir 252 u î l
. . « « « « « « I - N o r o c u l fu i S c h rö tfé r L , . « L „ „ „ O
R
No. 58722
----------------------- ------
y valoare de lei 7.322.000
ŞAPTE MILIOANE 322.000 LEI
y , orgB
———— ------ ———
417« Zoo 5873n 1 t i
-------------- f i

L6i 900.00 Ü -------------------------------------------------------------------------------

j| P r e ţu l O fic ia l a l L o z u r ilo r
I
| |

I. 6 3 1 6 . — „M IN ER V A “ I n s titu t d e A r te G r a fic e ş i E d itu r ă , B u le v a r d u l A c a dI!e a iieU i» NLa.

oz
3 , S tr .O Ej du ifgra-G
năinlc
u in et Mo.U 4n . sBf eur tc u r e ş t i <> o p t i m e f f |
A
!! L ei 12 L ei <> L ei 3 T d T T H tT |||
J; “ ' ~ ““ ' " " -------------------------•— ?! I
 A N U L a — N o , 58 I S âm b ătă 5 ( 18) I a n u a r i e 1908
Un număr Un numir
ve o hi u v e o h Iu
3 0 bani 30 Bani
AHÖNCÍ1UÍ3S
UN AN Ş A S E LUNI
Linia de petit pe o ooloană In pag. Iii. 3 0 Bani
Idem > » >> » > » ! V . 2 0 Bani
io ţa r ă .................................. , . 18 lai 9 !®i
Insorţlunl fl reclama linia....................... 3 Lei
in Strălrsătale..........................30 ia) 13 lai
AnunolurHe fl Inseraţlunlle ea primesc numai la
A b o n s m - s n te i« încep la 1 fl 13 ele fiecărei luni
----- - ■ ■ ■ : , Administraţie .■■■■- ■■■ ■
Pentru preoţi şl învăţători preţul abonam, pe Jumit.
REDACŢIA: 66, Calea Victoriei, 68, Bucureţti
- TELEFON 13/47 ============
1113 D E D I B I N E A ţ A ADMINISTRAŢIA: 8 , Bulevardul Academiei, 8 la
«MINERVA» InsL de Arte Oraţie« fl Edit. Buoereftl
TELEFON 3/31 = * = = = *

Coroană şi Cameră, fiecare amănunt reânvie o întreagă epocă istorică, comun, n’au ţinut seama de pro­

Teodor Rosetti şi Barbu Stirbey la care ne - uităm azi de sus în jos

ca la o «simplă formalitate», fiind
rezultatul unor controverse aprinse
dintre cele două forţe ce-şi stau faţă
ceea ce nu e nici o dată lipsit de hibiţiile articol. 2 din legea dela 1893,
interes.
y Mare discuţie în acea lume po­ opoziţie de guvernământ, adică în faţă, — în Casa Comunilor, şi nu­
litică, a cărei preocupare de că­ guvernul de mâine, trebue să con­
mai acolo, în epoca constituirei li­
bertăţilor, locuţiunea familiară d-lui
Doi Sultani într’un imperiu
petenie o formează exclusiv ches­ teze cu legea votată ca cu un Carp era perfect la locul ei. La locul
tiunile de persoane, în jurul fap­ fapt- ei era, şi numai acolo, pentru că
tului că doi fruntaşi conservatori, Şi dacă păzitorii focului sacru acolo nu era chestiunea de-a vorbi
şi încă din cei mai considerabili, conservator sunt şi astăzi atât de parlamentului, ci prin gura orato­
au primit să figureze în consiliul convinşi că legea nu este aplica­ rului vorbea însuşi parlamentul, pu­
superior al agriculture]', nou-înfi- bilă, cu atât mai puţin cuvânt au terea organizată, puterea crescândă
inţat prin reforma învoelilor. de a dojeni pe d-nii Rosetti şi a oraşelor, a burgheziei manufactu­
Luat-au d-nii Teodor Rosetti Stirbey şi de a-i considera chiar riere, comerciale şi financiare, a pro­
şi Barbu Stirbey hotărârea lor, cu ca eşiţi din organizarea partidu­ fesiunilor libere, etc., vorbea zic în­
suşi parlamentul, în toată mândria şi
consimţimântul şefului partidului lui conservator. In cazul acesta afirmarea drepturilor şi prerogative­
conservator, sau împotriva avi­ se va dovedi şi mai bine inapli- lor sale, cui ? Speakerului, preşedin­
zului său, sau nici nu Fau con­ cabilitatea legei, dacă guvernul telui, el însuşi Vorbitorul Adunărei,
sultat ? — Prima serie de între­ liberal nu va putea zice că par­
bări. tidul conservator i-a refuzat con­
care întrupa întreaga suveranitate a
Casei Comunilor în faţa Tronului,
cel mai considerabil personagiu al
A doua serie: Acuma că nu­ cursul său la aplicarea reformei...
mirea lor e fapt împlinit, ce con- Adevărul este că mai mult fac Regatului-Unit după, ba chiar alături
de Suveran, şi a cărui autoritate par­
secinţi vor trage cei doi fruntaşi d-nii Barbu Stirbey şi Teedor
conservatori pentru situaţia lor Rosetti pentru salvarea onoarei lamentul avea s’o pună mereu în evi­
denţă, ca fiind expresiunea suvera-
politică, sau, mai bine zis, ce ati­ partidului conservator, ca partid nităţei sale proprii.
tudine va lua faţă de dânşii di­ serios şi de guvernământ, decât Asta era în lunga perioadă de luptă
recţiunea partidului conservator? toţi aceia ce, în numele unui fa­
dintre cele două suveranităţi. For­
Pentru cine se interesează cu natism strâmt şi orb, care scuteşte mula exprima un raport de forţe vii
predilecţie de cele ce se petrec de ori ce gândire şi reflecţie, le
şi avea deci un rost imediat. Iar
Al cest. iar în executarea acestor contracte de
drept comun, s’au folositjde măsurile
excepţionale ale legii tocmelilor.
In această privinţă cuvântul ade­
vărului a fost spus de d-1 Sebastian
Moruzi, care se exprimă astfel: «toate
părţile legei tocmelelor agricole, care vin
în avantagiul locuitorilor, sunt căzute
în desuetudine-, care primar într’adevăr
îndrăsneşte a face o răfuială de aproape
a condicilor boereşti ?..»
lată de ce, D-1 Bibicescu are tot
dreptul ca să conchidă că legea dela
1893 a fost un mare pas înapoi, şi a
avut urmări desastroase pentru popu-
laţiunea satelor.
D. Drăghicescu
N O U Ţ A Ţi
Preşedinta consiliului de miniştrii
publică prin Monitorul oficial urmă­
torul comunicat:
Cu prilejul anului nou, M. M. L.
L. Regele şi Regina şi Augusta Lor
Familie primind din toată ţară cele
mai călduroase felicitări şi urări, M.
S. Regele a însărcinat pe d. ministru
preşedinte al consiliului să arate viile
Sultanul Mulai Hátid Sale mulţumiri înaltului, cler, d-lor

Vasile Conta poet

în culisele partidelor şi le urmă­ impută că prin actul lor au pus după ce puterea parlamentului, în­ reprezentanţi ai naţiunii autorităţilor
reşte cu o atenţie încordată, în­ într’o poziţie falşă pe partidul carnată în Speakerul său, a fost de­ Cel mai însemnat eveniment dela civile şi militare, comerţului, diferi­
trebările acestea vor avea fireşte conservator. finitiv recunoscută de Coroană şi a începutul turburărilor produse în Ma­ telor corporaţiuni, precum şi tutulor
o însemnătate deosebită. încetat secularul conflict dintre cele roc, este proclamarea Iui Mulai Há­ persoanelor particulare, cari, prin a-
Dar noi n’avem vocaţiunea cu­ două suveranităţi, formula a rămas tid ca sultan în locul lui Abd el Afciz. drese şi telegrame, ca şi prin înscrieri
liselor, şi de aceea preferim să în Camera comunilor, ca un uz con­ Se cunosc împrejurările. Autorită­ la Palat, s’au grăbit să mărturisească
sacrat, cum rămân atâtea formule, ţile din Fez s’au resculat din cauză simţimintele lor de respect, iubire
/*
ne oprim la partea principială a după ce s’au golit de viul lor conţi­ că Abd el Aziz prea se arătase con­ — Manuscrise găsite la o actriţă —
chestiei, iar nu la cea personală. şi devotament pentru Tron şi Dinastie.
nut istoric, sub forma de reguli şi descendent faţă de Europeni, lăsând Maiestatea Sa urează tutulor un au Actriţa Maria Băluşescu. — Conta sufleur şi actor. —Prima poezie.—
Principial este dacă membri ai procedeuri admise... să măcelărească creştinii pe teritoriu
opoziţiei pot în genere să pri­ spornic şi binecuvântat. Dispariţia lui Conta din trupa lui Lupescu. — Caetele şi cărţile Iul. —
La noi însă, unde n’au existat marocan. Proclamarea lui Mulai Ha- * Poeziile, gândurile şi Impresiile sale. — Conta la Iaşi, apoi la (îhin-
mească însărcinări de la guver­ toate aceste lupte, care poate fi jus­ fid s’a făcut cu două mari condiţiuni: dăoaui. — Scrisorile Intime.
nele adverse, iar în cazul de faţă, tificarea de a te adresa preşedintelui ca supuşii să nu plătească impozit şi AA. LL. Principele Nicolae şi Prin­
să ia asupră-şi însărcinarea de-a. adunărei, iar nu deputaţilor ori se­ ca ori ce relaţiuni cu Europenii în cipesa Maria au patinat [eri la Ciş- Acum doi ani ani aflându-mă în D e d ic a ţie
afară de cele prescrise prin legi şi migiu.
colabora la aplicarea unei legi S. P . A. natorilor ?
...Am stăruit de sigur prea mult prin tratate, să fie suprimate. *
if: if:
Bucureşti, un prieten medicinist mi-a
atras luare aminte asupra unei femei Vezi dragă blondină cum rătăceşte
declarată de partidul lor ca ina­ Printre petricele unda din pârâu?
asupra unui simplu amănunt. Dar, e însemnătatea acestui eveniment se Monitorul Oficial, de eri, publică infirme, care era internată de curând Auzi tu ce gingaş şi ’ncet îţi vorbeşte
plicabilă, şi dacă prin aceasta nu unul din acele «simple amănunte», va vedea mai bine din gravele con- tabloul de sumele donate, de diferite
é se eliminează ei singuri din or­ Pe calea Raliovei. Trece un tramway în ospiciu, şi care spunea că a cu­ Că nimic nu-i dulce ca numele tău ?
care, cercetate de aproape, fac să secinţi ce vor urma. autorităţi şi persoane. în cursul anu­ noscut foarte bine pe filozoful Conta. Auzi tu zefirii cum se joc prin frunze
ganizarea politică din care fac ticsit de lume. Un domn ff. elegant şi lui 1907 comitetului central de sub Vizilând-o de curiozitate, am între- Cu mister şoptindu-ţi cât eşti de fru-
parte. luxos îmbrăcat, vrea să facă cinste de­ patronagiul MM. SS. Regelui şi Re­ [moasă ?
bat-o dacă într’adevăr a cunoscut pe
Cât priveşte pe d-nii Teodor mocratului cupeu, de-a se sui în el. ginei şi su preşedinţia I. P. S. S. Mi­ acest publicist şi în ce împrejurări. Auzi pentru tine suspinuri confuze
Rosetti şi Barbu Ştirbei, nu este Conductorul îi face semn că nu se

Jocmetile Agricole tropolitului Primat, pentru ajutorul Da, îmifrăspunse înduioşată, l’am cu­ Prin valea adâncă, prin pădurea deasă?
de căderea noastră să le luăm poate opri. incendiaţilor şi inundaţilor. noscut foarte bine pe Vasile ! Eu sunt Când natura ’ntreagă-ţi suspină cu dor
Sumele donate ating ţifra de 10,795 Nu-mi permiţi si mie să spun că te
apărarea, întocmai cum din par­ — «Nu mai e nici un loc, d-le. Nu artista Maria Băluşescu din trupa re­ [ador ?
tea amicilor lor politici nu este puteţi să vă suiţi.» lei. gretatului Lupescu. Vezi Domnule
drept ca să-i atace... — «Ce-are a face!»—răspunde ele­ unde ajung artiştii în ţara românea­ După spusele artistei, «Dedicaţia»
scă ! Pe Vasile l-am cunoscut în vara ar fi prima poezie scrisă de Vasile
In primul rând, dar, mărturi­
sim că nu vedem de ce membri
gantul domn. Şi se aruncă în tramway.
— «Dar, d-le» — adaogă cu amabi­ Al 3-lea capitol din cartea d lui Bibicescu: Iu chestia agrară ţioua piesă a iui d’yînnunzio anului 1861, când intrase şi el în trupă Conta, şi pe care-a citit-o însuşi au­
torul în ziua de 8 Mai 1861.
ai unei opoziţii de guvernământ, litate conductorul — «Societatea pen­ Reproduc două poezii scrise mai
n’ar primi însărcinări de ordin tru protecţia animalelor, nu dă voe să După împroprietărirea de la 1864, j de a îndulci unele dispoziţii ale legei Corabia, noua piesă de teatru a lui târziu.
administrativ, mai ales când e primim mai mult de atâtea persoane». o teamă analoagă cu aceia pe care o din 1866, nu avu rezultatul dorit. d’Annunzio pare a nu fi mulţumit în­
exprima unii şi pentru reformele la Din potrivă, din această modificare, deajuns nici pe autor nici pe public. S e x t e t ...
vorba de a asigura, prin conlu­ — «Eu sunt membru la S. P. A.»— Reprezentaţia primă a avut loc în
crarea lor, aplicarea nepărtinitoare încheie mândru domnul în chestie. ordinea zilei, era ca moşiile să nu-şi legea eşi şi mai severă, şi mai apă­ In cripta unui gând s’a făurit sonetul,
— «Atunci poftiţi!». piardă valoarea, pentru că atunci se sătoare pentru ţăruui. Ceeaco însă nu condiţiuni cu totul excepţionale, la Ciclop a fost Petrarca, ce trist a plâns
a legilor. credea că ţăranii împroprietăriţi nu reuşise L. Catargiu, isbuti să reali­ Teatrul Argentina din Roma. Jur­ [poetul !
In definitiv, oricât de mare Sfredeluş. Amorul lui duios şi plin de ne’nţele-
vor eşi să mai lucreze acele moşii. zeze, cu zece ani mai târziu, Cos- nalele spun că în ziua reprezentaţiei
ar fi la noi puterea guverna­ Or d.’Bibicescu ne arată ca temerea tache Rosetti. stalurile erau deja ocupate dela ora [suri,
mentală, a sluji statul nu însem­ aceia n’a avut temei,—după cum de Prin modificările aduse de Ro­ 10 dimineaţa. S’au plătit preţuri în­ Eternizând pe Laura în patrusprezece
CUVINTE LIBERE zecite pentru un loc. Mulţi inşi au [versuri
nează încă a sluji partidului de la sigur nici temerile unora de refor­ setti, se introduseră în lege mai Pe-o piatră de fântână săpat-au amiu-
cârmă. Dar dacă, menţinând cu mele de azi nu vor avea temei,—de multe dispoziţii uşurătoare, şi silni­ profitat chiar vânzându-şi biletele al­ [tirea.
oare-ce legea de la 1864, păcătuise cia muncii fu, pe cât era posibil, tora mai bogaţi.
orice preţ antagonismul ireduc­
tibil dintre partidele de guvernă­ „Domnule preşedinte!...“ prin prea puţin, tot aşa cum este atenuată.
posibil ca cele de azi să nu fie şi ele Legea însă nu se opri la această
Piesa reprezintă lupta dintre două
familii învrăjbite. Basiliola Marco, a-
De-atuncea în sonete, poeţii ’şi scriu
S’au acest:
[iubirea!...
mânt, opoziţia ar fi îndrituită să parţinând familiei învinse, face tot
de cât prea sfioase. «Cătăţimea de modificare. Revoltele agrare, din 1888,
refuze membrilor săi dreptul de Aceia cari urmăresc cu atenţiune pământ atribuită foştilor clăcaşi, la avură ca urmare o târzie revizuire a posibilul ca să se răzbune, atrăgând S o n e t p ă g â n ...
a intra în serviciul statului, tot dezbaterile noastre parlamentare, au 1864, a fost chiar de atunci neînde­ legei tocmelilor, revizuire care avu în graţiile ei de femee frumoasă pe
Iubitei
aşa de îndrituit ar fi partidul de putut observa eă unii oratori, şi din stulătoare şi ei se găseau siliţi a loc la 1893 sub d. P. P. Carp. Ce Marco Gratico şi ’1 face să se lepede
la putere, să mustre pe conducă­ cei mai ascultaţi, nu-şi adresează dis­ înoda cu proprietarii legături de în­ caracter avură modificările d-lui Carp ? de legea creştinească. In timpul a- Iţi mai aduci aminte de vremile apuse
torii săi că nu fac apel esclusiv cursurile către colegii lor, ci preşe­ voială spre a câştiga ce le mai Grigore Păucescu definea legea d-lui cesta episcopul Sergio, fratele lui Vasile Conta Când tolăniţi sub chiparoşii din par­
féul lui Plidiu, *)
dintelui Adunărei. In loc să înceapă lipsea». Carp în termenii urm ători: «Legea Marco se amorezează de Basiliola şi
la forţele sale, în dotarea statu­ cu obicinuitul «Domnilor deputaţi», zicând că a fugit din internatul lice­
lui cu organele necesare,—ceeace sau «Domnilor senatori», se servesc D. Bibicescu urmăreşte, în acest d-lui Carp este un monstru cu două Marco îl omoară. Piesa se sfârşeşte Iţi recitam cu drag din Horaţ şi din
capitol, legile cari reglementară în- capete : suge după cum poate mai bine, prin arderea pe rug a necredincioa­ ului naţional din Iaşi, fiind că nu mai
partidul naţional-liberal nu face, de formula «Domnule preşedinte....» putea suferi umilinţa la care erau [Ovidiu
voelile agricole isvorâte din legea fie cu legea excepţională, fie cu dreptul sei Basiliola şi plecarea lui Marco în Privind pe Tibru, în asfinţit, în valu-
dovedind şi cu aceasta o mai Dintre parlamentarii liberali vor­ jurul pământului. supuşi bursierii.
rurală de la 1864. Prima lege a în­ comun». [r’ile duse...
O •justă şi întreagă înţelegere a beşte astfel d. Naeu, iar dintre cei voelilor agricole fu votată la 1866, Vasile era chipeş, înalt şi bine făcut *
noilor împrejurări şi datorii. conservatori d-nii Carp şi Al. Mar­ Destul este să spunem că legea de aşa că-i dădeai douăzeci de ani, pe Sunt ani de-atunci şi parcă eri a fost!
şi fu modificată de două ori, la 1872 la 1893 lasă loc la tot felul de abu­
Ştiţi care este una din cele mai ghiloman. Tustrei sunt adânci cunos­ şi la 1882, şi apoi refăcută la 1893. zuri, ba uşura introducerea unor a- câtă vreme el nu avea decât cins- [Ca şi un fiu
principale învinuiri ce opoziţia o cători ai procedurei legislative, cres­ Autorul analizând spiritul acestei buzuri şi apăsări noi, din partea pro­ prezece. De-o cam dată el făcea pe De-alui Orfeu cântam imnuri dureri-
suflerul; în urmă a ajuns să joace şi [lor răpuse,
aduce în alte ţări guvernelor res­ cuţi în cultul tradiţiei parlamentare. legi şi al modificărilor ce ea încearcă, prietarilor faţă de ţărani. Căci ochii tăi iubito în calea vieţei
Prin urmare nu poate fi vorba la pentru a fi mai obiecliv, pune înainte roluri de amorez în trupă.
pective ? Că nu face destule nu­ dânşii de căutarea unei originalităţi Aceste abuzuri si apăsări fură sem­ Era foarte cetit şi cunoştea bine [îmi fuse
miri în diferitele servicii ale sta­ cu orice preţ, în dorinţa de a se de­ aprecierile pe care oameni remarca­ nalate în toate chipurile. Un orizont albastru nemărginit ca’un
bili din partidul conservator le-au limba franceză pe care a încercat să [pustiu...
tului, din sânul ei, ceeace ele con­ osebi de alţi. Bărbaţi ca d-nii Carp, Rând pe rând, oameni politici emi­ mi-o predea şi mie. Făcea versuri şi *
sideră ca un ostracism politic, Nacu şi Marghiloman, cuvântările că­ făcut asupra lor. Cu chipul acesta, nenţi, din partidul conservator, ve­
aprecierile nu pot fi nici exagerate niră şi atraseră atenţia publică asupra scriea chiar cupletele pentru vodevi­ Să plâng nu mai puteam. Cu cupa în-
plus ca o păgubire a statului prin rora sunt primite în tot deauna cu o nici pătimaşe. Cu deosebire dl. Bi­ acestor abuzuri. lurile lui Lupescu. începusem chiar [tr-o mână
♦ neîntrebuinţarea unor serioase for­ deosebită deferenţă, n’au nevoe să a-1 iubi pentru caracterul său nobil Te adoram pe tire iubit-o—o copilă
afecteze anume particularităţi de lim- bicescu citează mai mult pe răposa­ Astfel fură C. Ressu, în adunarea Cu bucle aurii, a viselor [stăpână.
ţe şi talente administrative. tul Gr. Păucescu, unul din oamenii deputaţilor din 1892—93 ; Ionel Gră- şi desinteresat. Avea o fire visătoare
Şi este cel puţin curios, ca să bagiu, pentru ca să se impună a- politici conservatori, care s’a ocupat dişteanu cu aceiaşi ocazie. La aceştia şi-i plăcea foarte mult teatru şi filo­ *

vorbim franc, că opoziţia găseşte tenţiei ascultătorilor şi să iasă din mai mult cu această chestiune. se adaogă d. S. Moruzi, care mai de
zofia. In turneul nostru era nedeslipit Cu graiul tău vrăjit de gingaşă sibilă
Adormeai totul când ziua cu noaptea
foarte corect ca să primească de banal. Dacă în discursurile lor se a-
dresează exclusiv preşedintelui, tre- Or ceea-ce a fost determinat, în curând semnalează într’o broşură de
de cufărul său, care cuprindea cărţile
de predilecţie ale pedagogului clasei [se-ngână,
la guvern mandate legislative şi bue să aibă pentru aceasta o raţiune primul rând, pentru caracterul şi spi­ valoare, asupririle ce suferă ţăranii. a şeaptea de la liceul naţional, şi pe Tu ai rămas în viaţă-mi cea mai su-
o consideră ca o discalificare po­ deosebită, de ordin parlamentar. ritul legei din 1866, au fost împreju­ In acelaşi scop s’a ridicat şi gla­ care Conta le luase când fugise de *
[blimă filă!
litică pentru fruntaşi ai ei din Atunci cum e mai bine să se zică: rările anormale, dezastroäse în care sul autorizat al d-lui C. C. Aiion acolo.
jpei mai stimaţi, că primesc a ve­ «Domnilor deputaţi» (ori senatori), ea a fost alcătuită. O sumă de cala­ la 1892. * Acum să reproducem o serie de scri­
ghea la aplicarea unei legi deter­ sau «Domnule preşedinte» ?,... mităţi se îngrămădiseră asupra ţării, Toţi aceştia au citat în faţa par­ sori adresate de Conta în răstim­
In trupă a stat doi ani de zile, în puri şi din diferite localităţi artistei
minate, în aşa fel ca să nu poată In parlamentele germane nu se şi, ca de obicei, ele apăsau nemilos lamentului şi aiurea, fapte cari te care timp scriea neîncetat. A lucrat
mai cu deosebire asupra celor ne­ indignează şi te revoltă, învoeli cari Maria Băluşescu. Psihologia acestor
degenera într’o şicană de partid zice nici într’un fel nici în cel l’alt, voiaşi. Holera, cium^, foametea, îne­ despoiau cu totul pe ţăran şi erau
şi o piesă de teatru care s’a jucat, scrisori va pune in mai multă lu­
şi să se facă într’adevăr operă de ci se întrebuinţează locuţiunea nu toc­ curi etc. îşi dedeseră întâlnire în incarnarea arbitrariului celui mai
după cum mi-aduc aminte, în Boto­ mină sufletul acestui visător, care
mai traductibilă de Hohes Haus, ceea şani. Dar n’a plăcut fiind-că era cu
pace socială... ce echivalează cu «înalta Adunare». acea epocă. Ţăranii mureau literal­ neînfrânat şi a celei mai flagrante mai târziu a devenit un analist aşa
— Da, zic conservatorii cari cri­ In corpurile legiuitoare franceze se tendinţe. Eroul un haiduc, se revol­ de fin şi scrupulos. Lucru de alt-fel
mente de foame. Proprietarii şi a- cămătarii. D’Annunzio. tase contra călugărilor unei mănăs­
tică cu asprime actul d-lor Ro­ întrebuinţează de obiceiu sumarul rendaşii singuri îi puteau scăpa de e explicabil, şi nu-i unic în istoria
Astfel de abuzuri vedem în moşii tiri. Prin diferite strategeme îi răpeşte literaturei universale. Multe spirite
setti şi Ştirbei, dar şeful nostru Messieurs. In parlamentul englez însă la pieire dându-le hrană, lor şi vi­ muncite câte 15 ani pe preţul do­ Critica literară este unanimă a con­ averea şi fuge cu iubita sa în munţi.
a declarat că legea învoelilor a- regula generală şi absolută este ca telor lor. stata că noua piesă a lui d’Annunzio mari ale timpurilor au fost subju­
bânzii unor neînsemnate sume de bani ^D esgustat de această viaţă de tea­ gate de acest sentiment comun al
gricole e inaplicabilă, şi acum în oratorul să-şi adreseze discursul di­ Ei însă nu consimţiră să facă a- zile de vară, de 16 ore de lucru, plă­ este de o mare valoare artistică. De­ tru, într’o seară pleacă spre Iaşi, fără
ceasta decât după ce fură asigurat tite cu 35 bani; dijmuiri întârziate fectul mare este însă de a nu fi câ­ iubirei. Unii pentru un timp, alţii
ce poziţiune pun Domniile-lor par­ rect preşedintelui — ca d-nii Carp, a spune nimănui nimic, lăsând cufă- rămâ'nd sclavul lui până la sfârşit.
Nacu şi Marghiloman. prin legea tocmelilor agricole, care până la jumătatea lui Decembrie, u- tuşi de puţin teatrală. D’Annunzio, raşul la gazda unde trăsesem. Cufă­
tidul ? n’a reuşit să facă o piesă după ce­ Cine nu cunoaşte dragostele clasice
Obiecţiunea asta specială e se­ Aşa dar, aceşti parlamentari de se vota atunci sub presiunea acestor nele chiar până şi Martie ; plata pen­ rul l-am luat cu mine şi l-am păstrat
împrejurări calamitoase. In aşa con­ tru gâştele care se scaldă în iaz, câte rinţele teatrului modern. Publicului între Dante şi Beatrice; între Pe­
rioasă. Dar să ni se dea voe să frunte au în favoarea lor tradiţia cât am putut, în urmă cărţile le-am trarca şi Laura ? Dante a iubit aşa
parlamentară engleză, cea mai pu­ diţii, se vede uşor ce trebuia şi ce 20—30 bani capul de gâscă ; pogoane îi este imposibil să suporte întreaga vândut unui anticar, oprind manus­
facem o comparaţie. putea să fie această lege. Ea fu de de secerat pentru dreptul de a culege representaţie. Cei mai mulţi au pă­ crisele pe care nu le-a mai cerut. Ia-
de mult pe Beatrice, încât figura a-
La 1883, opoziţia conservatoare ternică şi concludentă tradiţie ce se
poate invoca în această materie. Şi sigur ca un contract pe care-1 face urzici pe moşie şi câte altele. răsit sala chiar la pr ma representa­ tă-le, şi scoase de subt pernă un pa­
ceasta de florantină l-a urmărit toată
s’a retras din parlament, protes­ dacă acesta este uzul în cel mai cla­ cine-va cu cuţitul la gât, cum se ţie. Totuşi autorul a fost chemat de viaţa.
Cheia care deschide largă uşa unor cheţel. De vrei ţi-le dau dumitale, Iubirea dintre Conta şi Băluşescu
tând împotriva convocărei Con­ sic parlament din lume, el ar trebui zice, sau cu gura revolverului la astfel de abuzuri şi uzure în legea 27 de ori pe scenă şi a fost invitat fiind-că mi-ai spus că te interesezi
stituantei, în care vedeau o vio­ să fie adoptat de toţi oratorii, în tâmplă. Proprietarii puseră în această din 1893 este echivocul ei. Această chiar în loja regală. In timpul aplau- s’a născut după o lună de la fugirea
deaaproape de viaţa şi opera lui din internatul liceului naţional din
lare a pactului fundamental. Asta toate parlamentele! Nu e aşa? lege toate clausele care le conve­ lege conţine unele dispoziţii, art. 4 selor ÎDsă s’au auzit şi câteva flue- Conta. In ele vei găsi frumoase re­
neau, cum spre pildă munca silită şi spre pildă, în favoarea ţăranilor, şi în rături. Iaşi a lui Conta, înrolându-se în trupa
a împedicat oare pe partidul con­ Cu toate astea, nu e aşa ! Dacă miniscenţe şi chiar poezii de seamă. actorului Lupescu. Asta s’a întâm­
altele, în schimbul sacrificiului de schimbul acestor dispoziţii, ea acordă O altă critică fondată ce se aduce Sunt şi câteva scrisori pe cari mi le-a
servator ca la 1888 să vie la câr­ nu mă înşel, chiar în Anglia oratorii piesei—şi aceasta din punctul de ve­ plat în primăvara anului 1861. El a
mă si să jure pe aceeaşi Consti­ nu se adresează preşedintelui, decât hrană ce făcură, ca să păstreze în măsuri excepţionale pentru executa­ adresat din Iaşi, şi vr’o trei trimese
viaţă braţele care aveau să le mun­ rea contractelor agricole, măsuri ne dere pur literar—este că primul act stat în trupă doi ani de zile.
tuţie care s’a modificat în contra numai în Casa Comunilor sau Adu- din Anvers, unde plecase să studieze. In toamna anului 1863 pe la sfâr­
cească pe viitor moşiile. Astfel, la permise de dreptul comun. Or, lucru nu-i de cât o reminiscenţă din Salo- In astfel de împrejurări, am căpătat
protestărei lor celei mai solemne ? narea-de-jos, iar nu şi în Casa Lor­
zilor, unde formula consacrată este un an după desfinţarea clăcei, ea fu monstruos pentru o lege, această lege meea, cunoscuta dramă a lui Oscar acest tezaur intelectual de la bătrâna
şitul lui Noembrie, pleacă la Iaşi fără
Partidele mari de guvernământ M jlords ; iar în Franţa, care, după introdusă prin munca silită sub o conţine un articol care dă voe pro­ Wilde. a spune nimănui nimic.
artistă Maria Băluşescu, tezaur care De aici scrie o scrisoare artistei,
fac politică de fapte. In focul lup- Anglia, are cea mai veche şi solidă formă nouă, mai grea chiar decât prietarilor să nu i sé supue, şi dacă Piesa lui d’Annunzio, totuşi scoate cuprinde o serie de poezii foarte fru­
ţelor şi discuţiilor care preced vo­ organizare parlamentară, cu multe şi fusese înainte vreme. în relief un nou personaj artistic în dându-i explicaţii şi arătând de ce
preferă dreptul comun să se ţie de moase ca concepţie şi ca fond. Pe s’a hotărât să părăsească trupa.
tarea unei legi fundamentale, se venerabile tradiţiuni .clasice, nimeni Se zice că munca silită, ar fi făcut dreptul comun. Italia. Acesta este Ildebrando Pizzetti lângă versuri se găsesc şi traduceri
autorul muzicei, pentru care critica Iată acea/ scrisoare:
1 poate afirma cu toată convinge­ nu se adresează preşedintelui, ci nu­ inutilă ispaşa, care se obicinuia până Ce se întâmplă ? din clasici, idei şi gândiri, impresii
nu găseşte de cât cuvinte de laudă. şi planuri de studii începute şi neis­
rea, că acea lege e rea, primej­ mai Adunărei, afară, bine înţeles, atunci. Oamenii fiind siliţi la muncă, Proprietarii au luat din legea a- Rolurile principale din piesă au Scumpă amică,
dioasă sau inaplicabilă. când e vorba de a pune o întrebare ispaşa nu-şi mai avea rost. Ea era ceasta numai cea-ce era excepţional prăvite. Scrisorile sunt sentimentale, Neaşteptata mea plecare va fi mirat
biroului, sau de a interpreta un fost interpretate de d-şoara Paoli şi cuprind regretul lui Conta către
O dată însă legea votată, cu plata perderilor suferite de proprie­ în favoarea lor. executarea silită a (Basiliola) şi domnii Caravaglia (Ma­ pe toţi, mai ales pe tine şi pe direc­
participarea la desbateri a opo­ punct din regulament. tari din pricina nefacerei muncilor. contractelor; iar când a fost vorba această femeie pe care a iubit-o, şi tor. Ce eram să fac ? Nu mai puteam
Şi e logic să fie astfel. rio) şi Galvani (Sergio). pe care a fost nevoit s-o părăsească
Odată constrângerea la muncă im­ de dispoziţiile favorabile ţăranilor, Decorurile şi execuţiunea au fost să îndur viaţa de mizerii şi viaţa de
ziţiei, atât la discuţia generală cât In Casa Comunilor, unde proce­ pusă de lege, ispaşa fu desfiinţată, şi spre pilda interzicerea ruşfeturile le-au din cauza dorului de a studia mai actor rătăcitor. Mă simţiam slăbit, şi
şi la cea pe articole, ceea ce înseamnă dura parlamentară, ceeace numim noi extraordinare. Se crede că Corabia a departe şi a neajunsurilor ce ar fi
unii au văzut în această desfiinţare ignorat şi s’au ţinut de dreptul comun. fost piesa cea mai bine montată din
admiterea prin resemnare a prin­ pe scurt regulament, s’a elaborat un mare progres, când de fapt n’a Ş’aci este şarpele cu două capete de trebuit să îndure cu viaţa de artist *) O grădină dăruită oraşului Roma
cipiului şi economiei generale a punct cu punct, în cursul unei lupte care vorbea Păucescu. Propietarii au tot repertoriul teatrului Italian. rătăcitor». Pe această femee Vasile
fost decât o înşelătoare iluzie. de patricianul Plidiu şi devenită în
proectului, opoziţia, dacă este o seculare pentru prerogative dintre încercarea lui L. Catargiu la 1872 contractat cu ţăranii dupe dreptul Conta a cântat-o în versuri ca aceste: r.rmă publică.
4