PROtBTARI DIN TOAT* TARIER, UNITI TA 1
Vizita preşedintelui Consiliului de Stat
ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
, Anul XVIII — Nr.
Fiecare zi, o cotă mai
înaltă pe graficul întrecerii!
Peste o jumătate de miliard lei
producţie suplimentară
1 Colectivul Grupului industrial lacuri şi vopsele „Poll-
color“ — se spune intr-o telegramă primită Ieri la redac­
ţie — raportează realizarea prevederilor planului cincinal.
Pînă la.sffnjltul anului vom obţine peste plan o producţie
globală de 550 milioane lei“.
Inovaţii
în ritm cotidian
L a c a p ă tu l a MO de sil#
Ia uzina „23 A u g u st“ b ilan ţu l in o v aţii­
lo r şl ra ţio n a liz ă rilo r est« i m p u n ă t o r :
327 în re g istra te : 114 ap licat« ; econo­
m ii a n te c a lc u la te — a p ro a p e S m ilioane
lei. D eci zilnic a a p ă r u t cel p u ţin o
p ro p u n e re d e in o v a ţie sa u d e ra ţio n a ­
liz a re ! E ste im p re sio n a n tă
eferv escen ţă a g în d lrii te h n ic « tn uzina
s.23 A u g u st". C ifrele a m in tit*
n u n u m a i p re o c u p a re a de a a d ă u g a in
fie c a re *i cîte o „căr&midăe la
ficiu l realizărilo r uzinei, ci şl
ta te a de a o rie n ta c ă u tă rile în d irecţia
u n e i real® şl cit m a l v alo ro a se
e n ţe / econom ice. S căd erea consum ului
d e m etal, re d u c e re a n u m ă ru lu i de re ­
b u tu ri, fo lo sirea cit m a l in te n siv ă a u-
tilajelor* co n stitu ia elteva d in tre obiec­
tivele p e c a re « -au a x a t in o v aţiile
(C ontinuare tn pag. a 3-a)
Care e s te ch eia
form ării
p e rso n a lită ţii f
Acad. T heodor V. io n escu
„Afirmarea în
specialitate
ţine de lărgimea orizontului
de lucru“
— Să plecăm , to v a ră şe p ro feso r, de 1»
t> c h estiu n e ceva m ai d elicată : p a r a f ţa -
z ln d u -l p e B aoovia c a re sp u n e a, la un
m o m en t d a t, că „şi-a re a liz a t to a te p r o ­
fe ţiile “, a ş dori să ştiu dacă dv. v -aţi
îm p lin it g în d u rile cu care, In ad o lescen ­
ţă , a ţi p o rn it In v iaţă...
— Cred că da. De obicei se sp u n e :
d acă a ş fi av u t co n d iţii m al b u n e , a ş fi
re a liz a t m ai m u lt. Ju d e c a t c u sin ceritate,
a d e v ă ru l n u e c h ia r acesta, G lndirea
n o a s tră a re u n a n u m it ritm , ea ce te
tim p d e dezv o ltare. E ste a d e v ă ra t c i
dacă, u n eo ri, m -a ş fl p u tu t slu ji d* o
A | i i * « |m » « l e
Fantezie
VIRGIL BRADAJEANU
Din în d ep ă rta tele v r e m u ri po­
p orul n o stru fl c u n o sc u t preţul
ti b in efa cerile fa n te zie i, a ştiu t
să-şi îm b o g ă ţească v ia ţa prin
fr u m o s u l p e ca re l-a cules de pe
c im p u ri şi d a p e cer ca s ă .l
aducă In v ia ţa da to a te zilele, a
înzecii ro a d ele păm lnbulul şi al»
firii ca să-l fie Iu l d e tre b u in ţă ,
dar şi să -l m u lţu m e a s c ă , plăcîn-
ău-i, A în ă lţa t a şeză ri tem ein ice,
to t u n a şi u n a , fru m o a s e în tre
ele şl fă ră a se m ă n a re d e la
reg iu n e la re g iu n e, a p u s fa n .
tezia In p o rţi şi in p rid vo a re, In
ferestre şi aco perişuri, a şa cu m
le cerea u lo cu rile, in tr-im fe l la
m u n te Şi In tr-a ltu l la şes, dar
to td ea u n a cu grijă p e n tr u fr u ­
m os. P riviţi bltdarele, stră ch in ile
calele şi lin g u rile p e care le m a i
în treb u in ţea ză în că * alesăturile
d e p e că m eşi sa u lu cră tu rile de
pe şterg a re, m e şte şu g ite le cahle şi
toate e tte a rată extra o rd in a ra
capa cita te
m o şu l
« In tro d u ce fr u -
In via ţa de fieca re zu
P en tru oricin e e m a i m u lt d e ­
c it p lă c u t şi to td ea u n a in stru ctiv
u n ttrg d e co joace, d e club ere
sa u ch ia r d e m o d e s te obiecte
d eco ra tive, p e n tr u cA este acolo
o risipă d e fa n te zie , se în tlln eşte
o v a rie ta te d e -a d re p tu l tonică
şi p o a te a stă zi m a l necesară d e ­
c it o ricîn d , a stă z i etn d m aşinile
(O onttnuare tn pag. •
„DIFUZOARELE“.. TĂCERII
Intr-unui din co­
misariatele
pariziene,
poliţiei
marţea
trecută, la ora 6,30
dimineaţa, parvine o
ştire deosebită: în
Ab C itev a te le fo a n e şi un p a ct ru p t
După patru ore de Ia aflarea
ştirii, pe biroul redactorului şef,
Robert Villers,
cu titluri
pagina întîi,
mari, consemnează
deja evenimentul. Este ora 11,30.
5379
* M igala şt — m ai
ales - - b u n u l g u st de
c a re d au d ovadă c re a ­
to rii fa b ric ii select,
sín t re fle c ta te de n u ­
m ă ru l s p o rit de c ereri
a le p ro d u se lo r în tre ­
lu c ră to a re , p rin d e rii, a t î t p e p iaţa
in te rn ă cit şi p e ste h o ­
tare.
Şedinţa Biroului executiv
acea stă
atest*
e d i­
ai Consiliului municipal al F.U.S.
c ap ac i­
a fid -
Ieri după amiază, a avut loc şe­
dinţa Biroului executiv al Consiliu­
şi lui municipal al Frontului Unităţii
Socialiste in care Consiliul munici­
pal al sindicatelor a prezentat o
j
d o tare m ate ria lă cu u n g rad de te h n ici­
ta te m ai rid icat, aş fl a ju n s m ai rep ed e
la u nele rezu ltate. D ar n u ştiu dacă a ş
fi g ăsit şl m a i m u lte idei noi.
— D u m n eav o astră aveţi se n tim e n tu l că
s te dedica unei discipline în se a m n ă a-ţi
lim ita cu b u n ă ştiin ţă o rizontul d e c u ­
n o a şte re ?
— tn n ici u n caz. F lecare e e rc e tă to r —
ca să r ă m in in dom eniul ştiin ţei— ştie
(C ontinuare tn
Vladimir Udrescu
. * tp-i.
•WÎÎKAvĂtibiiâiăbiMSBiÎ
• INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, In
Bucureşti, temperatura aerului a fost de minus 1 grad. Maxima
ieri In aer a fost de plus 2 grade, iar minima din cursul nopţii de
minus 1 grad.
Timpul probabil de m iin e : Vremea continuă să se încălzească uşor
Cer variabil. Vîntul va/p rezenta intensificări trecătoare. Temperatura
INFORMAŢIA
pe fö f-.
t-a )
plin centrul Parisu­
lui a fost răpit, de
pe stradă, Alain Le-
bard, un copil de 7
este de faţă un re­
porter al ziarului
„France Soir“ care
ani. Intîmplător, Ia
recepţia ntcsajului
imediat, furnizează
redacţiei informaţia...
Rotativele se pot ’odihni... Dar
la 12,30 Villers este chemat ur­
gent la telefon de poliţie. In
(Continuare (n pag. a 4-a)
4 P A G IN I 30 BANI
informare cu privire la organizarea
şi desfăşurarea activităţii de con­
trol obştesc in anul 1970. Sublini­
ind că acest control — expre­
sie a participării maselor la rezol­
varea unor probleme economico-so-
eiale — se integrează controlului
general pe care masele muncitoa­
re îl exercită asupra instituţiilor,
întreprinderilor şi organizaţiilor
economice în scopul respectării le­
galităţii socialiste, apărării avutului
obştesc, ocrotirii drepturilor şi in­
tereselor oamenilor muncii, infor­
marea a scos în evidenţă activitatea
desfăşurată de cele peste 1 400 echi­
pe din care fac parte circa 7 000
de muncitori, tehnicieni, ingineri,
medici, farmacişti, cadre didactice,
funcţionari şi alte categorii de sa­
lariaţi aleşi in adunările sindicale,
precum şi gospodine alese în adu­
nările de cartier. Numai pînă la
I noiembrie a.c. echipele au făcut
aproape 35 000 controale avind ca
obiectiv aprovizionarea şi servirea
corespunzătoare a populaţiei p r in
unităţile comerciale, ridicarea ni­
velului calitativ al asistenţei me-
(C ontinuare in pag. a 2-a)
• In stitu tu l de isto ria artei al A cade­
m iei de ştiin ţe sociale şi politice a n u n ţă
că se siu n ea de co m u n icări a secto ru lu i
de a r tă ro m ân easc ă m o d ern ă şi co n tem ­
p o ran ă, c a r? u rm a să se ţin ă în ziua de
pag- a 2-a)
11 dec. la sediul U n iu n ii a rtiştilo r p la s­
tici, se am in ă p e n tru d a ta de 18 decem ­
brie.
De la
DE CREAŢIE AL MI­
NISTERULUI
TRIEI UŞOARE
a fla t că fab ricile te x ­
tile au realizat în u l­
tim ele lu n i u n v a ria t
so rtim e n t de ţe s ă tu ri,
tric o ta je , confecţii. Am
reţinut- cîteva
p le : pentru-'
bluze, rochii din po*
li e s te r în am estec cu
b u m b ac sa u
au fo st c re a te a p ro x i­
m ativ 250 de n o i d e­
se n e ; se cto ru l d e m ă ­
ta se se p re z in tă
240 de desen e noi, ia r
cel de lin ă cu a p ro a p e
700.
A ceastă
m are d iv e rsita te
acum o ferită
z e n tan ţilo r com erţu lu i,
la c o n tra c tă rile p e n tru
trim e s tre le
1971. ca re se
şo a ră la M angalia.
Toamnă tirzie
Foto
D. Lözärescu
de
minimă va oscila între 0—2 grade,
iar maxima între 6—8 grade.
Pentru II, 12, 13 decem brie:
Vreme în general frumoasă cu ce­
rul variabil. Vint slab pînă la po­
trivit. Temperatura uşor variabilă.
Ceaţă dimineaţa şi seara.
Pentru a doua jumătate a lunii tlecembrle, buletinul meteorologic prevede ninsoare!
ŞIR
Ce indică „barometrul“
pregătirilor pentru deszăpezire?
Cităm din prev iziu n ile u n u i specialist (deşi la ora
actu ală este su ficien tă ,povaţa „m am ei în ţe le p c iu n ii“..) :
„V rem ea se ră c e şte tr e p ta t şi a cce n tu a t. C erul se m e n ­
ţine no ro s. V or că d e a lap o v iţă, m ăzărich e şi n in so a re.
Din cau za in ten sificării C riv ăţu lu i, care te m p o ra r va
d ep ăşi 59 k m /o ra , p recip itaţiile vo r fi sp u lb e ra te . T ra ­
ficul ru tie r v a fi stln je n it de c ă d e re a n in so rilo r şi in ­
ten sificarea v in tu lu i".
A şad ar, dacă b a ro m e tru l e In scăd ere: la ce cotă
u rcă p re g ă tirile în v ed erea d ec la n şă rii o p e ra tiv e şi cu
eficienţă m ax im ă a a c ţiu n ilo r de d e s z ă p e z ire ? î n p r i­
m ul rînd, consem năm „re p e tiţia g e n e ra lă “ d e la I.S.B.
In tr-u n a din zilele trecu te, la o ra 6, a fo st a n u n ţa tă
„a le rta “ ; la ora 7, circ a 230 d e u tila je se a fla u la p ro ­
gram. După r*(gjiţ^jţ«r*» tţiiţelor, echipajele »-au
M iercuri 9 d e c e m b r i e 1970
mtme
P rospectarea
c e rc e tă rii pedagogice
în tr e U şl 14 aece m b rie, In lo ­
calu l U n iv ersităţii B u cu reşti (bd.
G h eo rg h e G heorghiu-D ej n r. Gl)
va av ea loc u n colocviu n aţio n al
I de pedagogic pc te m a : „C erceta­
re a in te rd isc ip lin a ră a In v ăţăm în -
tu lu t“ . Ş i-a u a n u n ţa t p articip av ea
acad em icien i, c a d re d id actice u n i­
v e rsita re , c e rcetăto ri ştiinţifici,
p rin tre c a re p ro f. u n lv . M iron
C o n stan tin escu , p ro f. u n lv . M ireea
M aliţa, acad . M iron N icolescu,
p ro f. u n lv . dv. d o cen t J e a n L ivescu,
e o n i. u n iv . d r. G eorge v ă id e a n u .
• Două noi filme
româneşti
La B u fte a a u in tra t în aceste
zile în p ro d u c ţie d o u ă n o i film e
ro m â n e şti : P u terea şi A d evă ru l,
E ste v o rb a d e u n d ip tic sc ris d e
T itu s F o p o v ici c a re v a f i re g i­
z a t d e M an o le M arcus Sn cin s­
te a celei d e-a 50-a a n iv e rsă ri a
P .C .R P r in f a ţa ca m e re i d irija te
d e o p e ra to ru l N icu S tan , v a e-
v o lu a o v alo ro asă ech ip ă d e i n ­
te r p re ţi, p rin tre ca re am in tim p e
M ireea A lb u leseu , O ctav ian Co-
tescu . Io n B esoiu, A m za P elea,
L a z ă r V rab ie, P e te r P a u lh o ffe r,
I rin a G ârd escu , Z ephi A lşec Şi
N u eu P ă u n e sc u .
• „E m briogeneza au d iţiei", este
1 titlu l u n e ia d in tre lu c ră rile ş t i ­
in ţifice ce v o r fi p re z e n ta te tn ş e ­
d in ţa d e co m u n icări a
O.R.L. a filialei U.S.S.M. B u c u ­
secţiei
I reşti, d e c ă tre d r. D. x. V asiliu,
m îine, la o ra 19, In a m fite a tru l
sp ita lu lu i Colţea. In aceeaşi ş e ­
1 d in ţă, p ro f. d r. d o cen t Ş t. G trd ea
se v a re fe ri la u n ele n o u tă ţi In
d o m en iu l O.R.L.. ev id en ţiate la
I C ongresul latin de o to rin o larin -
gologie, c a r e a a v u t loo I« A tena.
I • Ineepînd din această
lună la unitatea PECO din
i str. Arhitect Ion Mincu —
lîngă Bufet — benzina şi u-
leiurile se distribuie atît pe
bază de bonuri cît şi eu
plată.
I. B.
SERVICIU!»
INDUS­
am
ex e m ­
căm ăşi,
celofib ră
A început vi uzarea brazilor
cu
Baze s p o rtiv e
p aletă de puse la d is p o z iţia
este
re p re ­
I p o p u la ţie i
II şi III
d e s fă ­ I L a În cep u tu l an u lu i, C.M .E.F.S,
I
B u c u re şti a e x p e d ia t tu tu ro r co n -
silfilor p o p u la re de se c to r d in
C a p itală cite o a d re s ă p rin caro
le so lic ita c o la b o ra re a în co n cre­
I tiz a re a u n e i fru m o a se In iţia tiv e :
c o n s tru ire a în fie c a re se cto r a
c îte u n e i p la tfo rm e d e b itu m p e
I
c a re să se p o a tă a m e n a ja te r e ­
n u r i sp o rtiv e. A ceastă acţiu n e,
d eo seb it d e u tilă În v e d e re a a n ­
tre n ă rii la sp o rt a p o p u laţiei da
I d ife rite v lrste, s - a b u c u ra t d e sp ri­
jin u l u n o r co n silii p o p u la re de
secto r, a stfe l că — d u p ă cu m n e -a
I r e la ta t in g in e ru l ŞTEFA N TIBAR,
şe fu l se c to ru lu i d e c o n stru c ţii a
b azelo r sp o rtiv e — În p re z e n t, în
i
p a rc u l N tcolae B ălceseu din se c ­
to ru l * şl tn p a rc u l G iuleşti (sec-
to ru l 7) s-a u în c h e ia t lu c ră rile d e
I Sorin Sat mari
(C ontinuare tn pag. a îU -a)
re tra s, o b ţin în d ap recierea pozitivă a co n d u cerii D irec­
ţiei g en erale d e g o sp o d ă rire co m u n ală. E v id e n t, orieit
de pozitive a r fi a c ţiu n ile p re g ă tito a re , esen ţialu l ră-
m ine m odul cu m se v a acţio n a în cazul a lertelo r
au ten tice, m a i ca se a m ă în p e rio a d a d e v lrf, c ia d , în
a fa ră d e u tila je le u şo a re , v a in te rv e n i „ a rtile ria g re a “
(100 d e tra c to a re cu plug şi perie, 23 în c ă rc ă to a re , 13
a ru n c ă to a re d e zăp ad ă sau, la caz d e nevoie, m aşin ile
de m a re p u te re şi ra n d a m e n t d e l a I.U .T., C om itetul
de s ta t al a p e lo r şl M .F.A.).
O p ro b lem ă care v a treb u i să -şi g ăsească, a n u l a -
cesta, o m ai b u n ă rezo lv are, a tît p e n tru a s ig u ra re a
circu laţiei c it şi p e n tru ev itarea b lo cării u n o r zone
din o ra ş şi folosirea eficien tă a au to v eh icu lelo r de
tran sp o rt, est« aceea « «vacvslfil i4 p jg h | M o m P*
al Republicii Socialiste România,
Nicolae Ceauşescu, în Maroc
I
Dimineaţa zilei de Ieri a
fost
a
pitalei
consacrată
unor
marocane,
vizitării
impresionante
păstrătoare
opere
de artă islamică, vestite în lumea
întreagă. Sub briza Oceanului At­
lantic. palmierii, eucalipţii, portoca­
lii cu fructele în rod adaugă prin
coloritul lor viu nuanţe specifice
peisajului sărbătoresc al oraşului
în care vechi monumente se îm bi­
nă armonios cu edificii moderne.
Este ora 10,30. La „Kasr El-Du-
iuf“. garda regală prezintă onorul,
după ceremonialul tradiţional.
timp ce preşedintele
Nicolae
Ceauşescu părăseşte reşedinţa
îndreptîndu-se spre oraş. Şeful sta­
tului român este însoţit de Hadj
(C ontinuare fn pag. a
I
I
Pc rîul Colén tina Ungă fostul abator (cartierul Sfrăuleşii) se con­
struieşte un nou pod ce va fi dat în folosinţă. în cursul anului 1971.
Ştafeta vacanţei comunică:
La 19 d ecem b rie, d u p ă
u ltim a o ră d e cu rs, e le­
vii v o r in tra în v acan ţa
d e Iarn ă . C alen d aru l
m a n ife stă rilo r cu ltu ral-
ed u cativ e d in p erio ad a
20 d ecem b rie — 10 i a ­
n u a rie (cît d u re a z ă v a ­
canţa) cu p rin d e n u m e ­
ro ase acţiu n i recreativ e
şi d istractiv e (in iţiate do
C onsiliul m u n icip al al
p io n ierilo r in co lab o rare
cu In sp e c to ra tu l şcolar
flâspuns ta întrebarea de ier/
Ce se întreprinde pentru
eliminarea cauzelor de fond
I care generează locaţii de vagoane?
I — ne răspunde ing. AUREL D.
POPA, directorul R egionalei
I C. F. Bucureşti, membru în c o ­
legiul Ministerului Transportu­
I rilor,
I In sp o rire a v itezei d e circu laţie a v a ­
go an elo r, fa c to r Im p o rta n t In u tilizare a
econom ică a p a rc u lu i ru la n t, elem entul
„p en alizare p e n tru locaţie" n u este în
m ă s u ră să rezolve _sin g u r
Este n ev o ie în p rim u l rin d , d e d o tă ri
şi in v e stiţii d e e x p lo a ta re c a re să ţin ă
I p asu l cu c re şte re a co n tin u ă a v o lu m u lu i
p ro d u cţiei b u n u rilo r ce se tra n sp o rtă ,
a tlt în raza d e d eserv ire a c ă ră u şu lu i,
I cît şi în cea a b en eficiaru lu i. F ă r ă a
d etalia lu c ră rile ex e c u ta te sa u tn cu rs
de efe c tu a re p e te rito riu l R egionalei C.F.
I
B u cu reşti, voi a r ă ta că d in to ta lu l in v e s ­
tiţiilo r căli f e ra te ro m ân e p e n tru ' an u l
1971. n e este d e stin a tă o p ă trim e . D ar,
In ciclu l de tra n s p o rt, v ag o n u l se află
ca­
Convorbiri oficiale între preşedintele
Nicolae Ceauşescu
şi regele Hassan al IMea
Marti după-amiază, au avut loc, acestora pe m ultiple planuri. S-a
în cabinetul de lucru al suveranu­ căzut de acord, lin acest sens. asu­
în
lui marocan, convorbirile oficial«
între preşedintele Consiliului de
Stat al Republicii Socialiste Româ­
pra modalităţii«! concrete de dez­
voltare şi Intensificare a relaţii­
lor prieteneşti român o-marocane,
nia, Nicolae Ceauşescu, şi Maies­ convenindu-se cai organele de resort
sa, din cele două ţiari să acţioneze în
tatea Sa regele Hassan al II-lea.
vederea aplicării
Cei doi şefi de stat au examinat ( f măsurilor preco-
stadiul actual al relaţiilor bilatera­
(C ontinuare It» pag. a 4-a) M
4-a) le şi posibilităţile de promovare a
A zi in lib/răriîle bucureşUne
------- 1— - f -------------------------------- _
• Istoria literaturii I
rom âne-voi. I şi II (
A ş te fta tă cu d eo seb it in te ­
I
şl cu
p io n ie rilo r
d eta şa m e n te le
d in şco li),
m eţii, în tre c e ri spo rtiv e.
P rin tr e m an ifestările
re c re a tiv e Ia ca re şi-au
res d e e tu d e n fii d e lei fa c u l­
tă ţile d e filologie, e h iv ii d in I
m e n ite
lo r tu tu r o r
să ră sp u n d ă
p re o c u p ă rilo r şi d o rin ţe ­
şco larilo r,
p o triv it v îrste i şi im u ­
a n u n ţa t d e p e ac u m
p a rtic ip a re a nu m ero şi
elevi, a m in tim festiv alu l
şcolile m e d ii f i licee, de
specialişti, lucrarea „Istoria
litera tu rii ro m â n e" p o l. I şt
I
lu i de şc o ală sau clasa,
n gen eral, p e a-
c u ltu ra l-a rtis tic p e te m a
„La v îrs ta t a de a u r,
II a a p ă r u t tn E d itu ra d i­
I
1 g en d a
d e ia rn ă
re a z ă
v acan ţei
fig u ­
activ ităţi
de sezon : jo c u ri în a e r
te c în tâm p a r tid iu b it“
Ileana Barbu
(C ontinuare
dactică şi pedagogică
şe m n ă ţu ra
P iru
su b
prof. ktniv. A i.
te găseştd, in e e p în d
de astăzi, tn lib ră riile d in I
lib er, c o n c u rsu ri d e p a ­
tin a j, ex c u rsii şi d ru - tn pag. a 3-a) Capitală. 1
1
I
E ^ S iP I
• Cînd va fii reorganizat I
I
muzeul Simu ?
S-a discutat nu o dată, în
cadrul Comitetului pentru 1
cultură şi artă al m unicipiu­
lui Bucureşti, despre stabili­ I
rea ţinui nou profil pentru
muzeul Simu. La ora actuală,
modul de organizare a mu­
zeului nu mai corespunde
I
la în tre p rin d e ri — şi n u la n o i — p este
40 la s u tă d in tim p u l a fe c ta t ru laju lu i.
Deşi e x tin d e re a lin iilo r In d u stria le — in
unor criterii ştiinţifice rigu­
roase. Pe de altă parte, o se­
I
ultim ii zece a n i, n u m ă ru l a c e s to ra s-a
d u b la t — a v e n it in a ju to r u l în tre p rin ­
d erilo r şt le -a u ş u r a t tra n s p o rtu l din
rie de lucrări valoroase,
transferate cu ani In urmă la
alte muzee, stau nefolosite.
1
„p o artă In p o a rtă " , in m o d p arad o x al
(9 o n tlm a r * fn pag. 3-a)
Mai mult, chiar în depozi­
tele muzeului Simu se află I
~ D e la D e p a rta m e n tu l căilo r fe-
opere remarcabile de grafică
şi pictură pe care publicul nu
le poate vedea. Cînd crede
I
p«-_______
ro b lem a.
_=
—~
ra te sîn te m in fo rm a ţi că, în ce-
p in d c u d a ta d e 15 decem b rie,
v o r fi r e p u s e In circ u la ţie u r m ă ­
Comitetul municipal pentru
cultură şi artă că muzeul
Simu îşi va putea desfăşura
I
to a re le tr e n u ri d e c ă lă to ri i r a p i­
d ele 35/36 B u c u re şti — Cluj
25/2« B u c u re şti N o rd — T eiu ş —
şi activitatea în concordanţă cu
sarcinile, cu tradiţia şi cu
I
A rad i a c c e le ra te le 335/338 S ib iu
— Cluj, ş i 252 251 A ra d — T im i­
şo a ra. In e e p in d c u « c re a şi d a tă {
g a rn itu rile tre n u lu i p erso n al
prestigiul pe care îl are t
I
3001/3002 v o r c iro u la . d ire c t
d is ta n ţa B u c u re şti N ord — Copş»
— T eiuş — Cluj.
p* « L » C a sa d e c u l t u r i P etőfi
S án d o r, astăzi, o ra 19, p ro f. D u ­
m itru G anclu, d ire c to ru l filialei
I
ju d e ţe n e Ilfo v a A rh iv elo r S ta tu ­
lui, v a v o rb i d e s p re
P.C.R . — re z u lta t a l
„C rearea
dezv o ltării
I
străzi. I n a c e s t sco p a u fo s t c o n s tru ite în c ă două
estacad e (u n a .în tre p o d u rile Izv o r şl M ihal V odă şi
a lta la p o d u l Ş e rb a n V odă), cu o c a p a c ita te de d e s­
c ă rc a re sim u lta n ă d e 10 b ascu lan te. P e d e a ltă p a rte ,
în a fa ră d e g u rile d e e v a c u a re d in re ţe a u a do ca n a li­
m işc ă rii d em o cratice şi re v o lu ţio ­
n a re din R o m ân ia“. I
I
za re p u b lică, la c a re v a lu c ra n u m a i ipersonalul X.S.B.,1
s-au s ta b ilit u rm ă to a re le p u n c te p e n tr u acce su l a u to ­
cam io an elo r ®i a l tra c to a re lo r c u r e m o rc i c 1) str. G ir- -
bei, p rin şoS. S tră u le şti, p e m a rg in e a la c u lu i B ă n e a s a ţ
SPORT I
2) ş tra n d u l B ă n e a sa ; 3) sos. S tră u le şti, la p o d u l B ă- *
n e a sa ; 4) ştra n d u l G lucoza (in tra re p rin s tr . G luco­
zei) 5 3) r a m p a G h e rg h iţd (pe d ru m u l G h erg h lţei p rin
şos. C olentina) ; 6) p o d u l F u n d e n l (p rin ş o s .'F u n d e n i);
7) ra m p a M acaralei (p rin b d . M uncii) ; 8) calea P is­ T u rn eu l In terzo n a l d e ş a h d e la
P a lm a de M allorca a co n tin u a t
I
I
s
c u lu i (te re n u l v ira n colţ cu In tr. T iru lu i) ; 9) ra m p a
M ilitari (cu ac c e s p rin s tr. D îm boviţei) ? 10) ra m p a a s e a ră cu ce a d e -a 2 l-a ru n d ă .
B u c u reştii N ői (acces p r in s tr . M itro p o lit V u lcan ). La
.punctele resp ec tiv e v o r a c ţio n a u tila je d e a ru n c a re
(tu rb o freze) sa u b u ld o zere p e n tr u d ep o zitarea în gră-
mE ste cazu l s ă a tra g e m a te n ţia că d e s c ă rc a re a zäpezii
In a lte lo c u ri d e c it cele in d ic a te m ai sus- co n stitu ie
L id e ru l clasam en tu lu i, am e ric a n u l
F isc h e r, a o b ţin u t o n o u ă victo rie
(a 11-a d in tu rn e u ), d isp u n în d
de M eriting. A u m a i o b ţin u t v ic­
to rii : H u b n e r în f a ţa lu i U lil-
m a n n , G ligorici in d a u n a lu i J i ­
m en ez şi P a n n o In p a rtid a cu
I
c o n tra v e n ţie la d ecizia C.P.M .B. n r. 1019/1969.
I n cazu l u n o r zăpezi ab u n d en te, v o lu m u l de lu cru
d ep ăşeşte p o sib ilităţile d e c a r e d isp u n e în tre p rin d e re a
d» sp ecialita te. D e acee a, co n siliile p o p u lare ale sec­
M in id . Au r e m i z a t ; G h şlle r cu
M a tu lo v id , F ilip cu S u ttles, H o rt
cu T aim a n o v şi N a ra n ja cu P o lu -
g aev sk i. C lasam en tu l : FISCHER
I
to a re lo r a u în to c m it p ro g ra m e p e n tru p rin cip alele în ­
tre p rin d e ri şi in stitu ţii, a c e s to ra re v e n in d u -le obligaţia
d e a deb lo ca stră z ile d e acc e s d in p re a jm a sediilor
(2) 14‘/j p ; L arsen . G lied er (1)
13 p ; H u b n er (2) 12 p ; G ligorici
(1) 12 p ; U h lm an n 12 p.
I
resp ectiv e. I n aceeaşi situ a ţie , tre b u ie re m a rc a t ro lu l
ce re v in e p o p u laţiei p e n tru c u ră ţire a tro tu a re lo r, d e s­
• I n tu rn e u l d e h o ch ei de la
M oscova d o ta t cu „C upa ziaru lu i
I
co n g estio n area a le ilo r d in tre b lo cu ri si a accesului
sp re m agazine şi depozite.
Izv estia“, S u ed ia a în tre c u t F in ­
la n d a c u 2—1 (1—1, 1—0, 0—0).
1
â u t f l Radu
 AGENDA MÜNCil OE PARTID
•o Comitetul An
de nnW îA al
partid n i BaA^nvnlifl
sectorului R5 __
— sá rim * m
sector eui ao fn«A>Vtn9.i^
însemnată pon­
dere în economia Capitalei — a analizat într-o recentă şedinţă activita­
tea desfăşurată de organizaţiile de bază, comitetele de direcţie, organele
sindicale şl U.T.C. din unităţile economico pentru realizarea integrală a
planului şi angajamentelor pe acest an, precum şi stadiul asigurării bazei
Aspect de la Bie­ tehnico-materiaie a producţiei din anul viitor. Părerile şl propunerile
nala '70 de pictură

L e c tu ra şi
exprimate cu acest prilej şi-au găsit concretizarea Intr-nn cuprinzător
şi sculptură deschi­ plan de măsuri, membrii biroului şi alţi activişti ai comitetului avînd
să luni în sala răspunderi precise pentru îndeplinirea lor.
Dalles, ampla expo­ • Dintr-un studiu iniţiat de Comitetul municipal de partid la legă­
ziţie ce reuneşte tură cu atingerea parametrilor proiectaţi de unităţile nou construite a
peste 400 de lucrări reieşit; la 14 unităţi industriale termenul respectiv a fost redus ca 3—12
semnate de 250 de

lite ra tu ra artişti.

ît de uşor o b ţin succesul

iuni, iar 16 obiective au început să producă, la Întreaga capacitate, la
datele înscrise în proiecte. In ce priveşte unităţile Ia care nu au fost
respectate termenele de atingere a parametrilor proiectaţi, centralele
industriale, institutele de proiectare şi ministerele tutelare au elaborat
programe de măsuri concrete, menite să asigure fructificarea deplină a
Sociologia lecturii
este o , componentă
opera litejrară presu­
pune un dialog. Un
este un cititor care
îşi asumă responsa­
C acto rii de su cces ! Uneori
ai sen zaţia că, p u r şi sim ­
plu, n u fa c m a i n im ic.
investiţiilor respective.

deloc neglijabilă In dialog c?j re începe bilitatea impresiilor A lţii m ai m u n cesc, m a i a sudă.
vastul tâblou al ra­ din clip^ creaţiei, sale, în sensul că le m a l cară o replică, m ai doboară
porturilor omului de scriitorul actionînd o situaţie, m a i ridică de la pi5-
face publice, le ar­
azi cu lumea moder­
nă. al schimburilor
spirituale mijlocite de
'întotdeauna ca
dinţii led tor al pro­
priului tfîxt. Al ace-
cel gumentează printr-o
construcţie coerentă.
In sfîrşit, elementul
m în t o trăire sau u n se n tim e n t,
în orice caz poţi ved ea cu ochiul
lib er că-şi d a u in te re su l. Ei. nu.
Ei în tră -n scenă, d a u vreo douâ-
Şedinţa Biroului executiv
cuvintul tipărit, ca-, Uiui text din care se de bază, care este trei replici, aşa. ca d in sen in , de
pabilâ să ofere su­
gestii fructuoase
multor categorii de
specialişti. Sociolo­
T|niiripă, treptat, o-
t'ţera. Scriitorul pro­
cedează astfel nu
autorul. In reiat'a
cititor-critic-scriitor el
este factorul care de­
parcă n u le-a r f i rep eta t d e p atru
luni d e zile, sau d e şase,
chiar de u n a n — şi culeg toate
aplauzele.
sau ai Consiliului municipal al F.U.S.
dţn pläfeerea vană a cide temperatura cli­ S erios vo rb in d , m i se pare că
gia literaturii, cu adţniratlel de sine, n u există o reţetă a succesului, (Urmare din pag. 1) ducătoare de bunuri de consum şi
care sociologia lec­ matului literar fiind­ depozitele cu ridicata ale comerţu­
cîti pentru a fi, îna- că îl ajută pe citi­
turii face pereche, inttea cjititorului, ju­ dico-sanitare, calitatea produselor lui ca şi in unităţile sanitare. In
ar trebui să profite tor să întreţină inte­ de larg consum etc. Caracterul edu-
decător in numele resul pentru litera­ acelaşi timp trebuie urmărită înde­
masiv de pe urma lui. îală in ce mod cativ-preventiv al controlului ob­ aproape eficienţa controalelor, iar
â acestora. Fie si pen- tură, atunci cînd ii
viziibil se statornice­ oferă scrieri de sub­ ştesc este exprimat în cele peste acolo unde se constată că observa­
A ru faptul că nu ne şte osmoza intimă, 18 000 de propuneri din care circa
A'te indiferent ce se stanţă, originale, pă­ ţiile şl propunerile făcute n-au fost
orgânică între artist trunse de contempo­ 16 000 au fost rezolvate. rezolvata Să se aplice măsuri îm ­
1cn este, cum se ci­ şi 'beneficiarul ope­
t e z e si cit se cites-*
te, 1 ialoane care. în,
ultirivă instanţă, pot:
rei «de artă.
D.ta lectura activi
mai înseamnă si alt­
raneitate. Două e-
xemple recente, din
multe altele, „Con­ „Fata care a făcnt o minune“ Coca In cadrul dezbaterilor tovarăşii
Ion Cosma, prim vicepreşedinte al
Comitetului executiv al Consiliului
potriva celor ce se fac vinovaţi de
nerespectarea indicaţiilor date,
în continuare, Asociaţia Juriştilos
da, Ă'seori, notă ca;-: sideraţii confortabile*
racterastică unui clif—
mat literar. !
v ceva. Ea presupune că
cltitoful este
stare nu numai să
In
de Al. Philippide şi
„Ingeniosul bine tem­
perat“ de Mlrcea
P rim a p iesă de W illiam G ibson p r e ­
zen tată p u b licu lu i ro m ân esc, „D oi pe
u n b a la n s o a r“, d eţin e ac tu a lm e n te r e ­
ed u c a to a re Izb u tin d să p u n ă In «ontact
cu lu m e a o fetiţă , H elen K eller, p e care
in firm ita te a o tra n sfo rm a s e în tr-o m ică
Andronescu popular municipal, şi Gh. Borş, pre­
şedintele Consiliului municipal ai
sindicatelor — membri ai Biroului
din municipiul Bucureşti, organi­
zaţie componentă a Consiliului mu­
nicipal al F.U.S., a prezentat o in­
Este .adevărat tiă asimileze, ci să si Horia Simionescu, executiv, N. Stauciu, vicepreşedinte
în pre&ent sensi ii cordul b u cu reştea n de lon g ev itate pe, să lb ătic iu n e . formare asupra activităţii desfă­
înterclEheze creaţia, sprijină demonstra­ afiş. A cum , to t ia T e a tru l Mic, se re p e tă al Comitetului executiv al Consi­ şurate pe linia educării maselor
creaţiei lliterare est te In re p e tiţii o recu n o aşte m id en ti-
sâ-i descopere va­ ţia noastră tocmai „F ata ca re a fă c u t o m in u n e“, o a ficln d u -se cu A nnie S u lliv an p e L eopol­ liului popular municipal, eo n i dr.
disputat de intei te lenţe noi. Am fost prin faptul că scrie­ d o u a piesă d e W illiam G ibson. A utoru l Victor Coroi, directorul Direcţiei pentru dezvoltarea conştiinţei ce­
pretări divergenţe. Cu j- d in a B ă lă n u ţă . P e rso n a ju l e com plet
întrebaţi odată dacă rile respective, de­ n - a im ag in at d e d a ta a c e a sta nim ic, ci d eosebit de acela al d a n sa to a re i şom ere tăţeneşti şi a respectului faţă de
noaşterea. susţin, d b a d a t v ia ţă scenică u n o r fap te p e tre ­ sanitare a municipiului Bucureşti, legile statului nostru, în scopul în­
numai criticii foitiŢiu- păşind previzibilul, cu te la sfirşitu l secolului tre c u t, iu din „D oi p e u n b alan so ar“, p e n tru că Emanoil Rusu, şeful Inspectora­
pildă, unii exegeţ i lează aprecieri. Băs- acoperind o suprafa­ o răşelu l T u scu m b ia d in s ta tu l a m e ri­ A nnie S u lliv an iu b eşte cu p atim ă ch e ­ tăririi legalităţii şl democraţiei so­
francezi, s-iw tnfăpţ m a re a ei de ed u cato are şi copilul care tului m iliţiei municipiului Bucu­ cialiste. O atenţie deosebită s-a
punsut este limpede: ţă întinsă de necu­ ca n A lab am a, a ş a cum a u fo st ele l-a fo st în cred in ţat.
tui în afara eoni
ani
orice cititor avitzato noscut, oferă citito­ n a r a te In c o resp o n d e n ţa şi cărţile celor reşti — invitaţi Ia şedinţă — rele- acordat popularizării şl dezbaterii
ştiinţei imediate s il poate face. Inşii nu rului posibilitatea de două p rin c ip a le e ro in e ale ev en im en ­ P iesa iu l W illiam G ibson se în scrie vînd activitatea rodnică desfăşu­ în diferitele adunări a importante­
mai ales, prin opozi! >zi C te lo r : A nnie S ullivan şl H elen K eller. astfel I n tr-u n p e rim e tru de id ei ce d e ­ rată pînă acum, au propus ca echi­
tia dintre obiectul a h orice cititor «avi zat a găsi răspunsuri ia „M inunea“ în fă p tu ită de A nnie S ulli­ p ă şe şte cu m u lt se m n ificaţia cazului lor acte normative adoptate de Ma­
n aii zei si subiectul-, este şl un critic în propriile preferinţe. van a deschis la v re m e a e i u n nou a u te n tic ca re a In sp irat-o . pele de control obştesc să-şi lăr­ rea Adunare Naţională. A continuat
ei. Cu alte cuvinte i, adevăratul înţeles «1 îi orientează spiritul, capitol de pedagogie m od ern ă, ţln ă ra E ste to cm ai fa p tu l p e ca re In sistă în gească sfera de activitate şi în alte popularizarea unor dispoziţii legale
n-ar mat fi vorbs U euvîntului. Criticul fără să-l plictiseas­ re p e tiţii reg izo ru l Io n C ojar, d irecto ru l sectoare, să urmărească mai înde­
este acel cititojr care că. Fie că parcurgem T e a tru lu i Mic, lu crîn d cu o d istrib u ţie privind probleme importante cum
de cuplul autor-citi-» in care, a lă tu r i de L eopoldina B ălăn u ţă, aproape modul în care este gospo­ sínt cele referitoare la apărarea
tor ci doar de ol» „propune noi puncte comentariile lui Al.
de vedere“. Mihai Philippide din „Con­ a p a r O lga T u d o rach e, Gh. lo n escu -G io n , dărit şi repartizat fondul de marfă proprietăţii socialiste, dezvoltarea şi
obscură relaţie întrfâ M aria p ó tr a , Ion Cosm a, p re c u m şi d e ­ în unităţile comerciale, cum este
scriere si lectură l Ralea, cărulâ îi da­ sideraţii confortabi­ b u ta n tu l pe sc en a b u c u re şte a n ă V alcriu consolidarea familiei, întărirea dis­
©ar limbajul lee-p torăm formularea ci­ le”. fie că ne simţim P o p escu . In ro iu l H elenei K eiler, o folosit spaţiul comercial etc. ciplinei şi răspunderii în muncă,
turii este modelat d<te tată, vede (În critic atraşi de „Ingenio­ v ed etă a em isiu n ilo r p e n tru copii ale Subliniind faptul că participarea respectarea normelor de convieţuire
cel al scrierii, iait un spirit Irşcitativ. Şi sul bine temperat“ telev iziu n ii, D alila Gali.
directă a maselor la întreaga viaţă socială, respectarea regalilor pri­
semnificaţiile acesteia., aşa şi este.. Regimul de Mircea Horia Si­ politică, economică şi social-cultu-
se structurează potri-te lecturii active im­ mionescu, cu fişe o- vind circulaţia pe drumurile publi­
plică, evident, cîteva nomastice de marcat rală a ţării ce se desfăşoară sub ce şi altele. în teta! s-au ţinut
vit unei table de Vă-'H conducerea partidului o asigură or­
lori pe care autoru l elemente caracteris­ substrat caracterolo­ circa 2 000 de expuneri şi confe­
ei o cunoaşte si clţ tice. Unul; este citi­ gic, avem deopotri­ ganizaţiile care alcătuiesc Frontul rinţe la care an participai peste
trăieşte. Prin urma-» torul pasionat, isco­ vă (deşi în alt mod) Unităţii Socialiste, tovarăşul Dumi­ 100 000 de cetăţeni.
re, între operă si ci-te ditorul Receptiv al revelaţia unei expe­ C\jas~*nam.- tru Popa, prim-secretar al Comi­ Dezbaterile au scos în evidenţă
titör se instituie f i operei. Al doilea este rienţe intelectuale, tetului municipal Bucureşti al necesitatea ca Asociaţia juriştilor
comunicare cartţ criticul, tip fel de înţelegem încă o P.C.R., preşedintele Consiliului mu­ să contribuie şi mai substan­
pleacă de la o expli-»>
care a lumii pentrut
a propune fie o l-t;
dentificare. fie o lua­
intermediar între ac­
tul crteaţifel şi actul
lecturii. In sprijinul
lecturii* criticul des­
dată cît de vast este
spectacolul cunoaşte­
rii. Fosforescenta I-
deilor aruncă astfel
„Aceşti nebuni Desen de
N ea g u Rădulescu
nicipal al F.U.S., a insistat asupra
necesităţii Îmbunătăţirii calităţii
controalelor efectuate, instruirii te­
ţial ia informarea maselor asupra
principalelor dispoziţii legale, la
dezvoltarea continuă a conştiinţei
meinice a membrilor echipelor
re de poziţie.
Amintesc toate o-
cestea pentru a pre­
ciza că literatura nu
coperă), pentru citi­
tori, sugestiile tex­
tului, bogăţia Iui de
o punte de aur între
autor şi cititorii săi,
mobilizează continuu
toate resursele de
făţarnici“ dar ta len tu l ă e a ta c e su cces tre­
bu ie să e x is te p e u n d eva . Ş l cred
că u n a d in tre a ctriţele ca re-l po­
sedă fără d ră m u ire este Coca
(pentru ca el să cunoască îndea­
proape specificul şi situaţia sec­
toarelor pe care le controlează).
oamenilor, la prevenirea infracţiu­
nilor şi a altor manifestări anti­
sociale. In acest sens trebuie atras
un număr rit mai mare de jurişti,
înţelesuri. Se poate A n d ro n escu .
se poate dispensa de. comprehensiune. D ra m a tu rg ia lu i T eo d o r M azilu r e a ­ Fără a neglija controlul în unită­
lectura activă a scri­ spune, cu drept eu- In fotografie : Leopoldina Bălănuţă p a re la ra m p ă p rin „A ceşti n eb u n i
Sclip ire d e -o secundă; spirit cadre didactice, cercetători, oameni
vînt despre erltio eă H. ZALIS n ea stim p ă ra t, această a ctriţă sp u ­ ţile comerciale, trebnie intensificată
erii, aceasta deoarece şi Dalila Gali la o repetiţie fă ţa rn ic i“, sp ectaco l ca re v in e să co n ­ m oa să ca o şa m p a n ie traversează cu o bogată experienţă şl activitate
activitatea echipelor de control ob­
A. sfin ţească o v ech e şi sta to rn ic ă a fin i­
ta te a a u to ru lu i cu T e a tru l „ B u la n d ra “.
E ste a l tre ile a spectacol M azilu la acest
scena în tr-o flu tu ra re d e voie
b ună. Ea co n ta m in ea ză a tm o sfe ra
d in fu r, sttrn eşta parcă o stare
ştesc muncitoresc In unităţile pro­ în domeniul respectiv.
te a tr u ş l to t p e n tru a tr e ia o a ră O eta- specială, d e veselie ş i ăe m işca re
v ian Cotes c u In terp retează p rin cip alu l eu fo rică a m o lecu lelo r d e aer
ro l m ascu lin . E ra firesc, In a c e s te co n ­ ca re-l în v e le sc cu vin tele c u m ers
A.RJ. A. cîntă diţii, să -i so licităm p ro ta g o n istu lu i clteva
m ă rtu ris iri.
d e a ccelerat. T o tu l tn ju r u l el
slu je ş te tn tr -u n fe l, clipa d e tai­
nică m in u n e a rîsu lu i sp o n ta n ,
— Cu co n secv en ţă şi s tă ru in ţă — n e-a
în strana sp u s O ctav ian C otescu — M azilu se in -
căp ăţîn ează să stu d ieze a titu d in ile n e g a ­
tiv e a ie o am en ilo r din u n g h iu l lu i p e r ­
cin ă noi to ţi — o a m en i serioşi,
cu m u s tă ţi şi cu p ro b le m e — ne
a flă m , in în treg im e şi n eco n d iţio ­
so n al d e v ed ere, în acelaşi tim p g en e­ nat, la disp o ziţia u n u l a c to r d e
prostului »gust ? ro s şi n e c ru ţă to r. Cu piesa p e c a re o
p rezen tăm acu m , el a d e p ă şit sim p la
com edie.
Coca A n d ro n escu lucrea ză Une­ (Wrmart din pag. Í) tu zlasm u l p e n tru cercetare. Şi, în g en e­
o b se rv aţie sa tirică, p ă tru n z în d în tr-o ori şi cu p a stă groasă. { N u stnt ra i, p e n tru o rice fel d e ac tiv ita te d em n ă
De astă dată sub eiHda Aj.R.I.A., zonă m ai ad fa c ă d e m e d ita ţie filozo­ tota l co n vin s că In situ a ţiile ace­ de stim ă. E ra u n om d e la rg ă cu ltu ră ,
fică. lea creşte p o n d erea satirică, a c â n n p o a te c o n trib u i fu n d a m e n ta i tn p lin dc m a ri am b iţii ştiin ţifice. Am a-
f armaţi a Instrumental-i locaZă „Sin­ u m o ru lu i să u , d a r vrea u să-m i to a te d o m eniile acesteia. D e acee a, p ra c ­
cron“, condusă de Corn H Fújjam, a • • • p re e ia t — şi la u n u l, şi ia a ltu l — re p u ­
«„Ke5 î? sp ectaco lu lu i a p a rţin e Iu l Emil a d u c a m in te că şi a tu n ci ea tra n s­ tic, rărn ln e In p e rim e tru l „ în g u st“ al li­ d ie re a în g u stim ii in telectu ale.
întreprins un turneu p rin tură. In M ân d rie — şl el la a d o u a In ţfln ire m ite o sim p a tie apro a p e stânje­ n e i discipline.
încheierea itinerarului a' oferit, du­ cu te a tr a l lu i M azilu. Ia tă cltev a din n ito a re p e n tr u p ersonaj. P en tru — A dică la ce ră m în e 7 — Ce cred eţi c ă -i tre b u ie u n u i tîn ă r
minică seara, un concert iîn (Sala Pa­ g in d u rile sale : că d o m e n iu l ei n u pare a f t nici in te re s a t d e fizică sp re a reuşi ?
Ca nişte stoluri migratoare, trupele teatrale din ţară vin spre Capita­ — R ăm în e acolo u n d e sim te el că p o ate
latului. Despre noua tnfă.\işafe muzi- lă. Sîntem asediaţi de o lună şi jumătate. Am lansat SOS-uri. De două d ific u ltate p e ca re n e-am acela al ticu rilo r verbale, nici al lu c ra m a i bin e ; acolo u n d e ştie că face — C u n o ştin ţe h u n e , o g in d lre cla ră a -
s tră d u it cu to ţii s-o depăşim # realizînd situ a ţiilo r p e r fe c t ridicole. ceea c e-i place — in sen su l d e d rag o ste s u p ia p ro b lem elo r în s tu d iu ,'ş i, ev id en t,
săptămâni orizontul s-a mai limpezit, dar ni se anunţă, incepind de lunea ^A ceşti n e b u n i făţarnici**, a fo st aceea C red că stru c tu ra u m o ru lu i său p e n tru p ro fe siu n e ; acolo u n d e cre d e că v a c a iită ţl în n ăscu te p e n tru acea stă m aterie.
viitoare, un nou asalt. Lucrurile clare pentru noi nu sínt deocamdată clare d e & g ăsi e x a c t reg istru l a c estei tra g i­ cere altă sevă , d e un com ic p u te a o b ţin e m a x im u m d e eficien ţă. Nu O ricine p o a te în v ă ţa , d a r n u oricine p o a­
com edii sa rca stice şi g ro teşti, p e n tru a popular, v iu , firesc, şi, în legă­ te p oţi realiza In a fa ra u n e i o p ţiu n i p re ­ te face d esco p eriri. P riv ig h e to a re a c în tă
pentru toată lumea, E tare greu de înţeles pesemne că o asemenea aglo­ tra n sm ite în sală se n su l a d in e al vi 7 i- tu ră c u a cest lucru, regret en o rm
meraţie de spectacole nu foloseşte nimănui şi mai ales teatrelor-oas- u n ii a u to ru lu i. cise. T reb u ie să av em in să p e n tru m e­ în ch ip n a tu ra l. P a siu n e a p e n tru o p ro ­
că s-a u p ie rd u t a tît ăe m u lte se rie o în ţeleg ere su p e rio a ră , n u p ed es­ b le m ă sau o categ o rie d e p ro b lem e r ă ­
peţi cărora, în astfel de condiţii, nu mai ajungem să îe acordăm atenţia p iese ale lu i Lope d e V ega şi că tră , m în e esen ţială. Aş fa c e to tu şi o p re c i­
cală a „Sincronului" n~uvk m nimic P re m ie ra a fo st p ro g ra m a tă v ineri s-a u găsit a tlt d e p u ţin e ale lui
ce li se cuvine. Nici noi, oamenii de meserie, nici publicul larg. — Cum se „îm p acă" v o c a ţia u n e i p ro ­ z a re : stră d a n ia u n o r tin eri n u m erg e
de adăugat faţă ăe cele 1spuse cu 11 d ecem b rie Ia o r a 20 tn sa la Studio G oldoni... to td e a u n a în in teresu l p ro b lem elo r d e
jrrileiul prirttei lor reapariţţ i : aban- Dar iată ş i o altă faţă a lucrurilor pe care, preocupaţi de abunden­ a te a tru lu i (G răd in a Ico an ei). fesiu n i cu in te re su l p e n tru celelalte d >-
AUREL STORIN m en ii a le cu n o a şte rii 7 M ai p o ţi deveni cercetare, ci al d o b în d irii u n u i post. A-
dţmîndu-şi tim brul propriu,, ambiţia ţa şi de suprapunerea turneelor, am scăpat-o pînă acum din vedere. Săp- a stfe l u n „specialist" ? Ju n s aici, el n u m ai a p a rţin e cercetării,
crfaţieî şi a originalităţii, formaţia se tămlna aceasta, un singur teatru bucurcştean ne promite o premieră — — Ceea ce în tre ţin e in te re su l p e n tru
ci ad m in istraţiei.
coAiplace, In «continuare, să fie in- Teatrul „Bulandra“ : Aceşti nebuni făţarnici de Teodor Mazilu. far săp- c u ltu ra d e sp e cialita te ţin e în m a re m ă ­ — L ip sa de tim p e d&3 • in v o cată, pe
terpfetă fidelă,, cu precădere, a unui tămina trecută am avut de asemenea o singură premieră: Adio, Charlie s u r ă de a titu d in e a pe ca re o a i, ca c e r­ d re p t sau nu. E x istă o are u n se cre t al
repertoriu de xmprumut. Apieciinău-i de G. Axelrod, Ia „Nottara“. Şi acum două săptămînî la fel; Gîlcevile din free ja z a v irtu o zu lu i cetăto r, p e n tru c u ltu ra g en e ra lă . A ceasta g o sp o d ă ririi tim p u lu i ?
sa x o fo n ist jap o n ez S a- îţi o fe ră o v iziu n e sen sib il îm b o g ăţită a
Chioggia de Goldoni, pe scena de la Giuleşti. Iată deci, eă, instinctiv, pe C u E liy R o m a n d e s p r e : dao W atan ab e etc. d o m en iu lu i tă u d e iu e ru ; d in co n tactu l — î n ştiin ţă n u poţi face desco p eriri in
afişul teatral bucurcştean se produce o mişcare de adaptare, de regru­ c u a lte r a m u ri r ă s a r u n e o ri su gestii fe r ­ fiecare zi. Eu, m ai m u lt sau m ai p u ţin ,
— Ce te n d in ţe ale tile. P r in c h ia r fa p tu l eă te -a i d ed icat a m lu c ra t zilnic. U neori e nev o ie să sta i
pare. Din ce în ce mai limpede, numărul de spectacole create în Bucu­ m uzicii u şo a re m o n d iale u n e i discip lin e tre b u ie s ă e x iste in tin e o p t ceasu ri ia lu cru , alteo ri îţi p re lu n ­
reşti apare invers proporţional cu acela al montărilor sosite din diverse
oraşe ale ţării. Turneele se transformă într-un alibi, în.tr-un paravan la
adăpostul căruia 14 săli bucureştene îşi îngăduie răsfăţul de a oferi, toate
împreună, pentru spectatorii lor, nici mai mult nici mai puţin decit o
itinerar muzical a ev id en ţiat festiv alu l 2
— I n p rim u l rîn d v ic ­
to ria m elo d iei a s u p ra
zgom otului. I n al d o i­
p a s iu n e a p e n tru celelalte „ ra m u ri“ ale
sp iritu lu i.
— P e n tru dv.» a le g e re a p ro fesiu n ii a
fo s t o „p ro b lem ă" î
geşti şed erea, d u p ă m odul în c a re eşti
c a p ta t de ceea ce faci.

premieră pe săptămînă. lea rîn d . la T okio m i — N u. M -am d ed icat fizicii d in v o ca­

D ic ţio n a r de te r m e n i
lin g v is tic i
A a p ă ru t D ic ţio n a ru l ru s-ro m â n de
t e r m e n i l i n g v i s t i c i ş l f il o lo g ie i, d e s t i n a t
s tu d e n ţilo r F a c u ltă ţii d e lim b i
c a d re lo r d id a c tic e ş l c e rc e tă to rilo r. C ei
I n te r e s a ţi p o t o b ţta e D ic ţio n a ru l d e la
C e n tru l d e m u ltip lic a t a l U n iv e rs ită ţii
B u c u r e ş t i ( ş o s . P a n d u r i n r . 90).
TEATRU
DON Q U IJO T E (R odlea S im lon, V alen­
tin a M assln i, Io n T u g e a ru , P a v e l R o taru ,
R au l E rc e a n u . D irijo r: C. Trftilescu)
O p era R o m ân ă, te l. 16.4B.20, o r a lp-'iO-
SUZANA (Valii Niculescu» Nicola®
T ă ra n u . C o n s ta n ţa C îm p ean u , G eorge
H azg an . D irijo r : L iv iu C avassl) - T ea­
t r a l d e o p e re tă , te l. 14.80.11, o ra 19-30.
FANNY — T e a tru l n a ţio n a l „I. L. c a -
ra g ia ie “, s a la C om edia, te i. 14.71.71, or«
20
m o a r t e a u l t im u l u i golan —
T e a tru l n a ţio n a l „L L . C arag iale“# aal«
S tu d io , tel. 15.15.53, o ra 2 0 .___
TUBIRB PEN T R U IU BIRE (P etre
G h eo rg h iu , C a rm en S tăn escu , F o ry E t-
te r le O ctav ian C otescu, Io n B esoiu, L u ­
cia M ara. M im i E n äcean u , E m m erie
S ch affe r, El. C asetti) — T e a tru l »Lucia
S tu rd z a B u la n d ra “, t d . 14.60.80, o ra 20.
TRA N SPLA N TA R EA INTMEt NECU­
NOSCUTE (R adu B eîigan, n e a n a P re d e s-
cu, V aleria M a rian , M a rin M oraru, Vic­
to r M av ro d in ean u ) — T e a tra l „L ucia
S tu rd z a B u la n d ra “, «ala S tudio, telefon
12.44.16, o ra 20.
CAFENEAUA (p re z in tă T e a tru l d in
P lo ieşti) — in s a la T e a tra lu l M ic, tel.
15.65.88. o ra 20.
LA GRADINA CĂRĂBUŞ (H. CăclU-
lescu , D oina B ad ea, N icu C o n stan tin ,
Al. L u lescu , A n ca AgemolU, L u lg i Io -
nescu> — T e a tru l „C. Tănase?« s a la 6 a -
voy, tel. 15.56.78, o r a ■19.3(W*$ *»'**■
Turneele, ce soluţie comodă... Ce şansă neaşteptată pentru un mic
respiro... Actorii noştri şi-au luat o vacanţă de iarnă din care nu lipseşte
decit peisajul cu fulgi şi zurgălăi. Dar încă se mai poate aranja cite ceva.
I-am putea ruga, de pildă, pe Uliii dintre musafirii noştri să • ne aducă
şi puţină, zăpadă proaspătă, de la munte, în camioanele lor încărcate cu
decoruri. Ce ziceţi 1
In tr- o sc ris o a re trim is ă re d a c ţie i n o a ­
s tr e de T e a tru l „Io n C rean g ă“ »1 se m ­
n a tă d e d ire c to ru l instituţiei# a rtistu l
e m e rit IO N LU CIA N , se p recizează :
sC olectivul T e a tru lu i 6Io n C re a n g ă “
c e re pe a c e a s tă ca le sc u ze c a d re lo r
d id a c tic e Şl celo r 430 d e sp e c ta to ii-e o -
e Teatrul Naţional anunţă că spec­
tacolul de Joi, ora 20, la sala Come­
dia, cu „Idiotul“ se înlocuieşte cu
„BecRett“ — la aceeaşi sală şl la
aceeaşi oră.
• C u n o scu tă m a i ales c a a u to a r e a
u n o r v o lu m e de v e rs u ri, p o é ta V ioleta
Z a m fir es c u d eb u te a z ă în te a tr u p rin c u ­
le g e re a d e po em e d ra m a tic e „ L a p o a rta
s la v e , c elo r o are d o rm ” . Cu p rile ju l ap a riţie i
v o lu m u lu i, m îin e la o ra 18, în in c in ta
lib ră rie i „M. E m in escu ” d in b d . R e p u ­
blicii n r. 5 v a a v e a lo c în tîln ire a a u to a ­
r e i c u citito rii săi. P re z in tă c ritic u l lite ­
r a r L iviu C ălin.
SONATUL L U N II (M arg areta P îsla ru ,
Zi zi Ş e rb a n , P u lu C ăllneseu, O vid T eo-
dorescu) — T e a tru l „C . T ă n a se ”, sa la
d in calea V ictoriei 174, tei. 18.04.18, o ra
19.30.
NICNTC (A m za P ellea, Ş t. T ap aîag ă,
S a n d a T o m a, Turle D arie, V. P lă tă re a -
n u ) — T e a tru l d e com edie, tel. 16.64.60,
o r a 20.
B A R B A Ţ I FA RA NEVESTE (Ion P u ­
n e a , Ş te fa n R adof, T o n i Z a h a rla n ) — T e a ­
tr a l „C. I . N ottara"# sa la M ag h eru , tel.
15.93.02, o r a 19.30.
O LU N A LA T A R A (G ilda M artnescu,
E m il H o ssu , Al. R ep an ) — T e a tru l «C.I.
N o tta ra " , sa la S tudio, o r a 20.
FETELE D ID IN EI (Al. G iu g a ra , D rag a
O ltean u , S te llá n C rem enciuc, S o rin
G h eo rg h iu ) — T e a tru l d e re v istă şl co­
m ed ie „ Io n V asilescu ”, tel. 12.27.43, ora
19.30.
ROATA M O RII (D aniela A nencov, Gh.
V rîn c e a n u , G h. A n g h e lu ţă ); — T e a tru l
felon C rean g ă", te l. 12.65.56, o ra 16.
OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA
(Ş tefan B ă n ic ă, M inei K lep p er, Ile a n a
C ern at) — T e a tra l G iuleşti, tel. 18.04.85,
o r a 19.30.
GULIVER ÎN TA RA PĂ PU ŞIL O R —
T e a tra l Ţ ă n d ă ric ă , sa la d in ca le a V icto­
riei, tel. 15.23.77, o ra 15.
STR O P DE ROUĂ. BROTACELUL —
T e a tru l Ţ ă n d ă ric ă , sa la d in s tr. A cade­
m iei, tel. 16.14.92, o r a 17.
STAR CIRCUS '70 — Circul „G lobus“,
-ţel..ll,0ÎJ», ora 19.39.
A driana Rotară
pil c a re au fo s t prezenţi, în ziua d e 24
nov., la re p re z e n ta ţia e u p ie sa „C om oa­
r a d in In su la p ira ţilo r“ de 1», S tev en ­
son.
L a p a u z a d in tre p a r te a I şi a n - a ,
a c to ru l G rigore G o n ţa, in v ita t în c a ­
litate d e c o la b o ra to r e x te rn p e n tru a
in te rp re ta ro lu l p rin cip al, a p ă ră sit tea­
tru l refu z în d să Joace p în ă la sfirşitu l
spectacolului, n e m u lţu m it d e fa p tu l că
te a tru l li p re g ă te şte o d u b lu ră. In tru -
c ît . a m a v u t n u m e ro a se d ific u ltă ţi de
c o la b o ra re c u G rig o re G onţa, a l căru i
p ro g ra m este fo a rte încărcat-, am căzu t
de ac o rd , în c ă din lu n a octom brie, să
1 se p u n ă o d u b lu ră p e n tru cazurile
d e f o rţă m a jo ră , c în d n - a r fi p u tu t
p a rtic ip a la sp ectaco l. . R eacţia s a la
ap lic a re a în f a p t a a c estei h o tă rîri a
d e te rm in a t te a tru l s ă su sp en d e re p re ­
ze n ta ţia , n em u lţu m in d , p e b u n ă d re p ­
ta te , sp e c ta to rii.
C ondam nînd' ace a stă c o m p o rta re lip ­
sită d e elem en tară etică profesională,
n em aiîn tîîn ită în ac tiv ita te a te a tre lo r
n o a stre , colectivul T e a tru lu i
C reangă* li in v ita P e cel ca re , d in di­
fe rite m otive, n u a u lu a t p a rte l a re­
lu a re a spectacolului, p ro g ra m a t în ziua
d e 27 noiem brie, să s e p rezin te la o ri­
c a re a lt sp ectaco l c u a c e a stă p iesă“.
CINEMA
PREM IERE
POMUL DE CRĂCIUN — Baia P a la ­
tu lu i (15.73.72) — 17.15, 20.15.
CĂPITANUL FLORIAN — L uceafăul
(15.87.67) — 9, 12, 15, 18, 21.
FEM EIA SA SE TEAMA DE BARBAT
— Festiva] (15.63.84) — 9. 11.15, 13.30, 16,
18.30, 20.45.
FUMUL - T im p u ri Noi 05.61.10) -
9—20.30 in co n tin u are.
ir
Z — P a tria (11.66.25) — »■ 12» 15, 19,
2! • Capitol (16.29.17) — 8.30, 11, 13.30,
16. 1B.30, 21.
VAGABONDUL — B ucureşti (i5.6i.54)
— 8.45. 12.15, 16.30, 20 : F av o rit (31.06.15)
— 9, 12.30, 16, 19.30; V ictoria (16.28.79)
— 8 30. 12, 16, 19.30.
SOARELE ALB AL PUSTIULUI - L u ­
m ina £16.23.35) ~ 9.30, 11.15, 19.30, 16,
Tokio-Sibiu şi proiecte
în to rs re c e n t de la
p rim u l festiv al in te rn a ­
ţio n al d e m u zică u şo a­
ră T o k io ’70, com pozi­
to ru l E lly R om an, v i-
z itîn d u -n e la red acţie,
a ţin u t să precizeze din
cap u l lo cu lu i :
— N ici m elo d ia lui:
R adu Ş erb an , „Iu b ire
a b s u rd ă “, se lectată de
o rg an izato ri d in cele 19
p iese ro m ân eşti trim ise
d e n o i, n ici in te rp re ta
cin tecu lu i, M arg areta
P îsla ru , n -a u o b ţin u t
nici u n p rem iu . Com ­
p e tiţia a fo st strîn să şi
co n sid er că Ju riu l (42
d e re p re z e n ta n ţi a i p u ­
b licu lu i) a d a t verd icte
Juste. D ar ab se n ţa
n o a s tră d in p a lm a re s
n l Se p a re m ai p u ţin
im p o rta n tă d e c it Însăşi
p re z e n ţa n o a s tră la â -
cest festiv al d e a n v e r­
g u ră şl deosebit d e in ­
te re sa n t. D e altfel, în
co n tex tu l m a n ifestărilo r
de la T okio, m uzica ro ­
m ân ească şi em isa rii
ei s-a u b u c u ra t de b u ­
n e ap re c ie ri. A şa se
„Ion fa c e că m elodia de
c o n c u rs a fo s t Im p ri­
m a tă p e disc d e su c u r­
sa la jap o n eză a casei
a m e ric a n e „RCA Vic­
to r" în lim b ile ro m ân ă
13.15, 20.30; M oşilor (12.52.93) — 15.30,
18. 20.30.
AM INTIRI BUCUREŞTENE — C entral
(14.12.24) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30;
Gri vi ţa (17.08.58) — 9 30, 11.30, 16.15, 18.15,
20.15.
A T R A I PENTRU A TRAI — D oina
(18.35.38) — 12.15, 15. 17.45, 20.30.
PROGRAM PENTRU COPII - D oina
(18.35.38) — 10, 11.
OMUL DIN SIERRA — F ero v iar
(16.22.73) — 8-80. 11, 13.30, 16, 18.30, 21 ;
E xcelsior (13.10.88) — 9. 11, 13.30.
18.30, 21; Melodia (12.06.88) — S,
13.30. ie. 18 30, 20.45: M odern (23.71.01) —
9, 11.15, 13.30, 18. 18.15, 20.30.
CADAVRUL VIU — în f ră ţir e a
p o p o are (17.31.64) — 16, 19.
MEDICUL DE LA ASIGURĂRI — Bll-
Zeşti 115.62.79) - 15.S0. 18. 20.30.
ULTIMUL MOHICAN - D acia (16 26.10)
— 8.45—20.30 in c o n tin u a re ; R ahova
(23.01 00) - 15.30. 17.45. 20.15.
KING KONG EVAOFAZA — Bueegi
(17.05.47) — 10.30. 16, 16, 20.30; D rum ul
S ării (31.33.13) - 45.30, 17.45, 20; G iuleşti
s-a c o n firm a t o p ă re re
m ai v ech e : în m o m en ­
tu l actu al, co n d iţia s u c ­
cesu lu i u n u i cântăreţ
de m uzică u şo a ră este
ţie . D e altfel, v o c a ţia e fu n d a m e n ta lă în
c e rc e ta re a ştiin ţific ă. U n in te re s special
p e n tr u a p lic a ţii p ra c tic e am a v u t in ca
d in şcoală. Şi l- a m p ă s tra t p iu ă azi. D ar,
p e m ă s u ra s p o r ir ă c u n o ştin ţe lo r m ele,
m -am c o n c e n tra t a s u p ra cercetării p ro -
şi jap o n eză, am b ele vocea. A bia d e la e x is­
v ersiu n i in te rp re ta te d e te n ţa c e rtelo r calităţi p riu -z ise . A firm că, c h ia r şi in ce rc e ta ­
M a rg areta P îslaru , o r ­ v o cale se p o a te v o rb i r e a o b işn u ită, tre b u ie să fii u n in v e n ta ­
c h e s tra fiin d d irija tă de d esp re in te rp re ta re . to r de fiecare m o m en t. (Urmare ăin pag, I)
R a d u Ş erb an . D e a s e ­ — Ce se n s să d au acestei a firm a ţii 7
m en ea, în tr- u n s p e c ta ­ — A m a fla t că În d a tă
d u p ă ce a ţi o n o ra t in ­ — Să m ă ex p lic. D acă eşti e x p e rim e n ­ şi extra o rd in a ru l c o n su m a u pus
col d e v a rie tă ţi -T . V-, în m o d fire s c pro d u cţia sub
M a rg areta P isla ru a i n ­ v ita ţia o rg an izato rilo r ta to r şi lu crezi in p ro b lem e n oi, tre b u ie
festiv alu lu i jap o n ez a ţi s ă - ţi in v en tezi a p a r a tu r a cu c a re lu ­ se m n u l stan d a rd iză rii.
te r p re ta t o a ltă m elo ­
d ie a com p o zito ru lu i fost p reşed in tele u iiu i crezi. S ta n dardizarea, p e care n u ăe
am in tit, „De ce-ai v e ­ co n cu rs de m u zică u - — ia ră ş i m ă p u n e ţi în în c u rc ă tu ră ... p u ţin e ori o a cu ză m , este to tu şi
n it, d e ce-ai p lecat ?“ şo a ră al a m a to rilo r de — O rice cerc e ta re se fa c e p r in tr - o v e ri­ o n ecesita te a vre m u rilo r m o ­
Ia Sibiu... fic a re a u n e i ipoteze. O r, ip o teza tre b u ie derne. C ine a r m ai p u tea să-şi
— Şl to tu şi, cine s-a „ in v e n ta tă “. L a rin d u l ei, a c e a sta tre b u ie im a g in eze p ro d u cţia m o d ern ă , a -
situ a t în fru n te a p a l­ — E ste a d e v ă ra t. Şi v e rific a tă e x p e rim e n ta l : deci a l nevoie sigurată în e x c lu s iv ita te de sec­
m a re su lu i 7 am a v u t su rp riz a să d e o a p a r a tu r ă pe care o sta b ileşti, o to ru l m icilo r producători? P oate
d esco p ăr cîtev a a u te n ­ p u l la p u n c t, s a u — d e ce n u 7 — o In­ fi în să o v ir tu te a o a m en ilo r ă e
— M arele p re m iu da tice voci. azi şi d e m îin e, aceea d e a asi­
ven tezi, o creezi. g u ra p rin fa n te zie dorita d iv e r­
c re a ţie a fo st d ecern at
co m p o zito ru lu i D avid — In e v ita b ila în tre b a ­ — F iin d că v o rb iţi d e s p re in v e n ta to ri 5 sita te . Din m u lte p u n c te de
K riv o sh el (Israel), p en - re fin a îă ! p ro iecte 7 faceţi d eo seb ire in tre u n d a r d e in v e n ­ ved ere, ăe n a tu ră eco n o m ică şi
tr u p iesa „Visez la N a ­ t a to r şi u n u l d e c e rc e tă to r 7 estetică, s e im p u n e — o cere
o m i“, i a r cel d e in te r ­ — I n c u rtn d v o r î n ­ viaţa — d iversifica rea , ca re însă
— D a. I a r ac e st lu c ru se o b se rv ă m al
p r e ta re cîn tăreţei ja p o ­ cepe, la T e a tru l „C. a le s cin ă lu crezi cu tin e rii c e rcetăto ri. n-are sorţi d e izb ln d ă d ecit dacă
n eze îz u m i Y u k im u ra. T ăn ase", rep etiţiile cb- pleacă şl este su sţin u tă prin tr^o
In a fa ra co n cu rsu lu i, m ediei m u zicale „B im - U n o ra tre b u ie să le d ai in d icaţii m erg tn d activă şi reală cu n o a ştere a n e ­
b iric ă“, p e c a r e o se m ­ p in ă la a Ie p re g ă ti a p a r a tu r a n e c e s a ră ;
ca re a a d u s p e scen a vo ilo r şi p re fe rin ţe lo r co n su m a ­
nez îm p re u n ă cu A u rel alţii Ştiu să se o rg an izeze sin g u ri, c h iar torilor. E d re p t că d iversifica re a
sălii B u d o k a n (10 000 d a c ă a p a r a tu r a ce o a u Ia d isp o ziţie se
locitri) in ten p reţl d in 38 S to rin , a u to ru l te x tu ­ c u u rm a rea ei — va rieta tea d e
lui. P e n tru o p eretă, E - a p ro p ie m ai p u ţin de te m a lo r de c e r­ p ro d u se p e piaţă — p re su p u n e
d e ţă ri. am a s c u lta t r e ­ cetare. E i v ăd sin g u ri c a re s ln t cele m al
c ita lu rile u n o r v ed ete ra stla S ever şi V iorica oarecare bătăi d e cap, im p lică n u
A rg h ireseu lu crează la o p tim e p o sib ilităţi de lu c ru . n u m a i fa n tezie, ci şi capacitatea
c a B a rb a ra , G ian n l N a-
zaro , cîteva ex celen te d efin itiv area lib re tu lu i — V o rb iţi-m i d e s p re cîţiv * p ro feso ri organizatorică, dar totodată este
un u l m u sical (cu titlu l sa u colegi de-ai dv... sin g u ra cale d e a sa tisfa ce ce­
fo rm a ţii v o c a l-in stru -
m e n ta le ea „T he O ri­ prov izo riu „D ragoste, — Cu P e tru B ogdan, p ro fe s o r ?i om rin ţe le co n tem p o ra n eită ţii.
g in al C ast“ (S.U.A.), chin d u le e -a m a r"), ad m irab il, m i-a m d a t d o cto ratu l. G rija S ig u r ca e m ai u şo r să a -
„T he P e a n u ts “ (Ja p o ­ p e n tru care a m co m ­ s a m ai m u lt d ecit p ă rin te a sc ă p e n tru p ro v izio n ezi pUiţa cu încă lţă ri
pus m uzica. stu d e n ţim e e r a p ro v e rb ia lă . R a d u C er- solide, bin e fă cu te, c u sc irţ sau
n ia), u n fo a rte b u n
g ru p vocal ,.P in k y şi n ăteseu , a n i la rin d coleg şi p ro feso r fără. în care să n u in tre apă,
K illers“, fo rm a ţia d e E. Com arnescu c u to tu l d istin s, m l-a „ îm p ru m u ta t" e n - încă lţă ri p e n tr u to a te n u m e r e le ,
d a r n u şi p e n tr u to a te g u stu rile
Or, e clar că in e x iste n ţa u m a n ă
83^:333 ,g u stu ia n u p o a te fi n eg lija t fără
s'â p roducă în trista re. N u n u m a i
în trep rin d eri diferH e tre b u ie să
(17.55.46) — 15.30, 18, 20.30; A rta (21.31.86) 18.45; S -A IN TÎM PI.A T M ÎINE — 21 — dea p ro d u se d iferite, în ceea
— 15 30. 18. 20.15.
UNGHIUL DE CĂDERE
(17.10.21) — 16. 19.15.
— U n irea
C in em ateca (sala U nion) — (13.49.04). ce p riv e şte a sp e ctu l, calita tea etc.,
ci c h ia r aceeaşi în tre p rin d e re
N . R . P r o g r a m u l film e lo r fiin d c o m u ­ E ste a ici o c h e stiu n e d e ob iş­
IN UMBRA COLTULUI — I d ra n ic a t d e în tr e p r in d e r e a c in e m a to g ra fic ă n u in ţă sa u m en ta lita te, m a l bine
(31.71.71) — 15.30; 18, 20.15. a m u n ic ip iu lu i B u c u r e ş ti r e d a c ţia nu zis d e co m o d ita te, care-i ţin e
PA RIA — F e re n ta ri (23.17,50) — 15.30, r ă s p u n d e d e e v e n tu a le le m o d ific ă ri. p rizo n ieri pe unii cărora le e
17.45. 20. m a i la. in d em în â să n u prea
priceapă cu m s-ar p u te a face
DEPARTE DE LUMEA DEZLĂNŢUI­ trea b a a ltfel d ecit a ú în v ă ţa t sau
TĂ — C otroceni (13.62.56) — 14.30, 17.15, a u a p u ca t. Dar a şa c u m o fa c
20 ; V iitorul (11.48.03) — 16, 19.15.
c i n u se m a i p oate şi e b in e că
100 DE CARABINE — p ac e a (31.32.52) în secto a rele d e te x tile , m obilă,
— 15.45, 18, 20.15; M unca (21.50.97) —
15.30, 18, 20.15.
CĂLUGĂRITĂ DIN MONZA - F lo ­
îm b ră c ă m in te sa u în cele te h ­
n ice s e d u ce o m u l n u n u m a i
p en tru ca să cu m p e re o h a in ă ,
re ase a (33.29.71) — 15.30. 18, 20.30. m ai m u lt sa u m ai p u ţin p o tri­
SOARELE VAGABONZILOR — C rül- 18.00 D esch id erea em isiu n ii, u- vită p e el, ci ca să caute ceea
gaşl (17.38.81) — 18. 16, 20. n iv ersal şo tro n , en ciclo p ed ie p e n ­ ce-i place sa u să regăsească
nAZBUNAREA SFiN TU L U l — G loria tr u copii. ceea c e i-a m a i plă cu t, la fel
(22 44 01) — 9. 11.15, 13.30, 16. 18.15, 20.30; 18.30 C ab in et eco n o m ic TV. j cină vrea u n fo to liu p o trivit cu
A u ro ra (35.04.60) — 0, 11.15, 13.30, 15.45, îm b u n ă tă ţire a fo lo sirii fo rţe i de g u stu l să u sa u cu n o u a locuinţă
18, 20.15: T om is (21.49.46) — 9—15.45 in m u n că in v iito ru l cin cin al. etc. Mai g re u m erg tre b u rile,
dar to t a tît d e a d evă ra t că se
co n tin u are, 18. 20,15; F la m u ra (23.07.40) 19.10 T ra g e re a c o n c u rsu lu i P ro -
— 9, 1) 15 1«, 18.15, 20.30, n o ex p res. m işcă sp re bine, în se cto ru l ali­
16. m e n ta r u n d e d estu l resp o n sa b ili
FANTASME — M ioriţa (14.27.14) — 9, 19.20 1001 d e se ri. E m isiu n e p e n ­
11.13, 11.15, 13 30. 15, 18 15. 20.30. t r u cei m ici. se m u lţu m e a u să ştie câ pe piaţă
19.30 T e le ju rn a lu l d e se a ră . există u n p ro d u s sa u altu lt dar
VINATOAREA DE VRĂJITOARE —
P o p u lar (35 15.17) - 15.30, 18, 20.15. 20.00 T ele-cin em ateca. P o rtre t c u m sîn t acele p ro d u se , care
in tre H1BERNATUS — F lacăra (21.35.40) — P au l N ew m an. le e calitatea şi c u m s in t p re­
15.30. 18. 20.15. 21.15 P o şta TV d e Io n B u ciiéra. ze n ta te n u -i m a i Interesa. Cre­
SENTINŢA — Vitán (21.59.82) — 15.30. 21.35 C ad ran in te rn a ţio n a l. d em însă. că n im en i n u m ai gin.
18. 20.15. 22.20 T eleju rn alu l de n o ap te. d eşte a stfel D iversificarea pro­
IN ARŞIŢA NOPŢII — P ro g resu l 22.38 B aschet m ascu lin : S teau a duselor, a m o d a lită ţilo r d e o fe ­
rire, d e am balare sa u prea m b a -
(23 84 101 - 15 30, 18, 20.15. — G a la ta s a ra y Ista n b u l, in cad ru l
MĂSURĂ RISCULUI — C o s m o s „C upei C u p elo r“. În re g is tra re do lare n u m a i este doar o pro­
(35.19 15) - 15.30. 18 50.15. blem ă m in o ră...
i a s a la F lo re asca (re p riz a a IX-a).
ASTA 1 TOT CE S-A INXbVlPLAT —
14,30; CIN TEC DK LEAGAN — 16.30,
 ÎN CAMPIONATUL,
ROPEAN, iert. 1® Florenţa,
Italia a învins Irlanda
3—0 (2—0). Golurile gazde­
lor au fost marcate de De
EU­
cu
Sisti (din penalti în minutul
23), Boninsegna (minutul 42)
şi Fraţi (minutul 84). în ur­
ma acestui rezultat,
conduce în grupa a V l-a a
Italia
preliminariilor
LA LISABONA, cu prilejul
retragerii din activitatea
oompetiţională a jucătorului
Mario Coluna, cunoscuta e-
chipă portugheză în care a
Fotbal pe meridiane
Jucat şl Coluna — Benfioa
a dispus cu 3—2 (2—0) de o
selecţionată a Europei, care
a cuprins printre alţii
Suarez, Hunt, Hurst, Osgood,
Uwe Seeler, Cruyff,
pe
Pirri,
Gemmel şi Bobby Moore.
Golurile au fost înscrise de
Eusebio (min. 32), Simoes
(min. 44) şi Jorge (min. 7fi)
— pentru Benfica şi Uwe
Seeler (min, 47) şi Garate
(min. 57) — pentru selecţio­
nată
TURNEUL U.E.F.A., rezer­
vat selecţionatelor de juni­
ori, se va disputa anul viitor
între 16 şi 31 mai în Ceho­
slovacia în 22 de localităţi
printre care Flsen, Gottwal-
dow, Kosice' şi Hradefc Kra-
love. Aceste patru oraşe sínt
gazdele principala ale celor
patru grupe.
CLAY — în orice caz cîştig ă to r!
0 interesantă declaraţie a lui Joe Frazier
După cum cfirmă specialiştii, Clay ar fi cîştigat in orice caz me­
ciul cu Bonavena chiar dacă nu-l föcea K.O. în ultima repriză. Oficialii
notaseră deja 13 reprize pentru Clay şi doar două pentru Bonavena. Un
singur oficial a acordat lui Ciay... numai 10 reprize.
Interesantă este declaraţia actualului campion mondial, Joe Frazier:
„Clay a boxat confuz, sub posibilităţile sale, Bonavena terminînd mai bine
fiecare repriză. Doar rundul XV a scos în evidenţă clasa lui Clay care
şi-a găsii la timp croşeu! do stingă şi a cîştigat prin K.O. Pentru întîlnirea
cu Clay, sínt pregătit orieînd să urc ps ring !"
Programul meciurilor de fot'oal din ultima etapă
La finele acestei săptămîni este programată ultima etapă a cam­
pionatului diviziei naţionale A de fotbal. Cele două meciuri care ur­
mează să se dispute în Capitală vor avea loc în două zile d ife rite:
partida Rapid — Farul se va desfăşura SÎMBÂTÂ, de la ora 14, pe
stadionul Republicii, iar partida Steaua — C.F.R. Timişoara, DUMINI­
CA, de la ora 14, pe stadionul Republicii.
Deşi învinsă cu 2-1, Steaua a realizat
on meci bun cu Pokla
Partida centrală de Ieri & acestui
excelent organizat „C A M P IO N A T A L
A R M A T E L O R P R IE T E N E “ a consti­
tuit-o, fireşte, întîlnirea dintre repre­
zentanta noastră. Steaua, şi renumita
formaţie cehoslovacă, Dukla Jihlava,
una <bn favoritele turneului. Cunos-
eind valoarea adversarei lor, s-ar
fi puţut întîmpla, In mod foarte fi­
resc,. ca militarii bucureşteni eă se
prezinte pe gheaţă cu un sentiment
de teamă, de inhibare — dar, spre
laudă lor. ei au adoptat o atitudine
contrară, de ambiţie, care ile-a dictat
acţiunile şi care i-a dus ia o com­
portare curajoasă, finalizată cu un
rezultat onorabil: 1—3 (0—6, 1—L
0—1).
După cum arată şi scorul, cu evo­
luţiile 'sale pe reprize, partida a fost
destul de echilibrată (şi. fără îndoia­
lă, spectaculoasă), imai ales în pri­
mele 40 de minute de joc, cind
Steaua a menţinut un ritm ridicat,
printr-un total angajament fizic. E
drept, în ultima repriză, jucătorilor
noştri nu le-au mai rămas resurse
fizice suficiente pentru a-şi combate
adversarii (mai odihniţi, pentru că.
mai tehnici, ei nu fuseseră nevoiţi
să risipească tot atîta energie) şi
eu cedat iniţiativa jocului, nu îna­
inte însă de a rata prin Calamar
şi apoi prin Pană mari ocazii de
gol ce poate că ar fi putut schimba
soarta partidei. Dar chiar aşa, deşi
învinşi pînă la urmă la un singur
gol diferenţă, «an preferat această
manieră îndrăzneaţă în care ei au
abordat întîlnirea — singura ce-i
Ştafeta vacantei comunică:
(Sfrmare
din pag. 1)
:a p e m unicipiu)*
v a av e a Io c în zilele
21 şi 22 d ecem b rie,
-eeerea v a fi so s ţl-
â de cei m ai b u n i
isatori,
târeţl,
to a te
re c ita to ri,
m ici a rtiş ti
se cto are le
nictpiuluţ. P a tr u zile
r ia d , la P a la tu l
n ierilo r se v a d esfâ-
a c a rn a v a lu l „B u cu l
s v ac a n ţe i“ (27,28 d e-
nbrio şi 3, 5 la -
trie) — o feerie de
i ă p re s ă ra tă cu m o ­
a ts vesele, strig ă tu ri,
zică şi d a tin i s tr â -
h i. P rin tr e s p e c ta ­
cle d ed icate co piilor
v o r av ea loc ia P a ­
ul p io n ierilo r, se
n ării, de asem en ea,
tvelionul — ra c h e ta
ezâtorU or“ (26, 30 de-
ib rie şi 4 ia n u a rie ),
sa „F a ta b ab ei şl
i m o şn e ag u lu i“ p r e ­
ta tă d e e c h ip a T ca-
lu i d e p ă p u ş i ai
a tu lu i (în zilele de
şi 25 d e c e m b rie ),
cele „T in ereţe fă ră
rfn e ţe “ ('24 decern-
e), „ P rie te n
I“ (29
fă ră
decem b rie),
'a în trebarea d e iert
(Urmare din pag. 1)
u tilizare a v ag o an elo r s-a în ră u tă ţit, dacă
n e referim la v olum ul de lo caţii, care
a c re sc u t în aceeaşi p erio ad ă de p a tru
.ori. Cauza ? C onducerile m in isterelo r,
a le c e n tra le lo r in d u stria le n u şi-a u dez­
v o lta t lin iile fe ra te uzinale, fro n tu rile Şi
ram p ele de în c ă rc a re -d e sc ă rc a re ,
tre c u t la m ecan izarea o p eraţiilo r. In r a ­
p o rt cu creşterea v o lu m u lu i p ro d u cţiei.
Or. acea stă situ a ţie tre b u ie d ep ăşită. De
aceea, în u ltim a v rem e, specialiştii n o ş­
tri! au stu d ia t — îm p re u n ă cu b e n e fi­
ciari — d ispozitivele fero v iare din in ­
cin ta u zinelor, in stalaţiile şi u tila je le de
m ecan izare a o p e ra ţiu n ilo r de în c ă rc a re -
descărcare, po sib ilităţile de co re la re a
cap ac ităţilo r d e o p erare a vag o an elo r cu
acelea d e p ro d u c ţie şl consum .
S tu d iu l efectu at în 102 în tre p rin d e ri a
scos la iveală n ec e sita te a e x e c u tă rii a
160 de lucrări de extindere şi moderni­
Handbalistele au cîştigat, dar... Ii
A s t ă - s e a r ă : R om ân ia — C e h o slo v a c ia
„T rofeul C a rp aţl", de la T im işoara,
*e p a re că a obosit evident n aţio n ala
n o a s tră fem in in ă de h an d b al. Cel p u ţin
a ş a ni s -a p ă r u t a s e a ră , In rev a n şa ou
fo rm a ţia R.F. a G erm aniei, d e sfă şu ra tă
în sa la F lo reasca, în tiln lre la cap ătu l
căreia v icto ria, cum e ra şl firesc, a
re v e n it R eprezentantelor n o astre, cu 13—o
(fi—2), deci la o d ife re n ţă m ai m tcă faţă
de cea o b ţin u tă d u m in ica tre c u tă la
T im işo ara (19—11).
Cel c a re a u a s ista t şl la m e d u l de la
T im işoara, ap reciază că oaspetele
Ju c at a s e a ră cev a m ai bine. N u este e x ­
au
clus. D a r to t a tît de a d e v ă ra t e şl fa p tu l
că ech ip a n o a s tră a ac ţio n a t sub v a ­
lo a re a el, a tît în a ta c (unde realizato are
p rin c ip a le ca D oina B ăicoianu şl S im o­
n a A rg h ir, m ai se v er „păzite", nu s-a u
p re a „v ă z u t“), c ît şi în a p ă ra re (lipsă
de a te n ţie in su p rav eg h e rea
D acă la acestea m al ad ău g ăm su ita de
G erdet
K eitw eisner, c a r e a în sc ris 4 p u n cte).
greşeli teh n ice, in e ficien ta c o n tra a ta c u ­
rilor, ra tă rile din poziţiile cele m al
p rieln ic e sau lip sa de in v en tiv itate în
ce p riv e şte ta c tic a de .ioc ad o p ta tă , ne
dăm se a m a că to a te d e fid e n ţe le la un
loc s ín t u rm a re a fire a sc ă a unei s tă ri
de oboseală, p sih ică şi fizică. Cu u n
e fo rt în plus, în să , cred em că sp o rtiv ele
n o a s tre p u te a u lăsa o im p re sie
m al b u n ă , re n u n ţîn d la id eea că
m u lt
acel
10—i i d e d u m in ică era su ficien t p e n tru ...
v icto ria de a s eară.
S eria în ttln irilo r in te rn a ţio n a le de
h a n d b a l d in C a p itală co n tin u ă a s tă -
se ară , în sa la F lo re asca. A m atorii a c e s­
tu i sp o rt v o r av ea p rile ju l să u rm ă ­
rească, în a in te şi d u p ă m e d u l de b a s ­
ch e t S te a u a — G a la ta s a ra y Ista n b u l din
„C upa cu p elo r“, două p artid e. P rim a ,
de la o ra 16.45 : R.S.S. U crain ean ă
se le c ţio n a ta de tin e re t a R om âniei (fe­
m in in ). I n cealaltă, c u în c e p e re de la
— I
o ra 19.45, se v o r în tîln i repre zen tativ ele
m ascu lin e a le R om âniei şi Cehoslovaciei,
IE R I, L A H O C H E I
putea duce la un eventual succes,
de care, repetăm, n-au fost prea
departe. Şi pe viitor, cind majorita­
tea steliştilor vor reîmbrăca tricou­
rile „naţionalei« am vrea să-i vedem
jucînd astfel. Dacă în general
toţi jucătorii Stelei au evoluat ieri .
cu o notă-două peste randamentul
din meciul prece^gnt (cu Ţ.S.K-A.
Sofia), progrese remareîndu-se
special la Huţauu şi F«dorea merită
să subliniem în mod ou totul deo­
ih
sebit jocul excelent ai portarului
Anton Crişan, care a apărat magis­
tral.
Raportul de şuturi pe poartă,
38—35 (11—9, 13—11, 13—5) pentru
Dukla, e şi el ilustrativ pentru des­
făşurarea partidei, iar evoluţia sco­
rului a fost marcată prin golurile
înscrise de Calamar (31’), Bubla (33')
şi Mec (44’).
In meciul de deschidere am asistat
Ia debutul în competiţie al Selecţio­
natei armatei U.R.S.S., care i-a în-
cîntat pe spectatori prin remarcabila
sa organizare tactică, specifică de
altfel şcolii sovietice de hochei. Şi
dacă Mişakov (nr. 10), Moiseev (15)
şi alţi experimentaţi internaţionali
sovietici s-au evidenţiat prin dezin­
voltura cu care ţeseau combinaţiile
pe gheaţă, ne-a impresionat impetuo­
zitatea încununată de eficacitate (a
marcat 8 goluri) a tinerei linii de
atac Lebedev (19) — Anisin (14) —
Bodunov (9). Selecţionata sovietică
n-a întâmpinat aproape nici o difi­
cultate în acest meci cîştigat cu
17—0 (5—0, 8—0, 4—0) în faţă echi­
pei T.S.K.A. Sofia.
„C o lu m n a“ {6 ia n u a rie ),
„V tnă to ru l de c ă p ri­
o a r e “ (7 ia n u a rie ), „M is­
c a ş“ (în tră 21—30 d e ­
cem brie) ; com petiţia
„P aleta de aur* Ia te ­
te r u l fo to g rafiei“ (8 n is d e m asă (în 28,
ia n u a rie ), p e n tr u m e m ­ 29 d ecem b rie, Ia P a la ­
b rii c e rc u rilo r teh n ico - tu l p io n ierilo r).
ştlin ţlrlc e se vor o r­
g an iza d ife rite m a n i­ e lin g ă acţiu n ile
fe stă ri de p ro fil. A stfel,
tn 6 ia n u a rie , la P a la ­
tu l p io n ierilo r v a avea
P o rg an izate
B u c u reşti,
n ierii şl şcolarii
loc c o n c u rsu l „M icul tşl v o r p etrece o p a r te
fo to g ra f In p e isa ju l de
ia r n ă “ — c u p a rtic i­
p a n ţi d in to a te se cto a­
d in v a c a n ţa de ia rn ă
in ta b e re m o n ta n e :
S in aia, B uşteni, P o sad a ,
re le , i a r Ia 7 ia n u a rie P re d e a l, c â iim ă n e şti şi
tin eri ra d io a m a to ri vor Slănic-M oldova,
o rg an iza o d em o n stra-
ţie -c o n c u rs pe calea
u n d e lo r, in titu la tă „în
se v o r d esfă şu ra a c ti­
v ităţi distractiv e,
c u rs u ri de Iniţiere în
c ă u ta re a v u lp ii“. p ra c tic a re a «chiulul,
e x c u rsii în îm p re ju rim i.
O
se am ă de a c ţi­
u n i vizează în ­
tre c e ri sp o rtiv e
I n p lu s, O.N.T. va o r ­
ganiza, la cererea şco ­
lilor, ex cu rsii cu p re ţ
de sezon : „La re d u s (50 la sută) pe
p a tin a j “ — co n cu rs itin e ra re solicitate.
de p a tin a j artistic , v i­
teză şi d istra c tiv (la
p a tin o a ru l F lo reasca,
De asem en ea,
p rile ju i A n u lu i n o u , în
B u c u re şti s e v o r o r­
în tre 23—26 fiecem brie) ;
fa z a p e m u n icip iu
p a tin a j viteză şl a r ­
la
g an iza c a rn a v a lu ri pe
c iclu ri de clase, i a r
in şcoli v o r avea loc
tistic , d o ta tă cu tr o ­
feu l „C upa c u te z ă to ­
r ii“ <28 decem brie) ;
co n cu rsu l de Jocuri d is­
tra c tiv e şi o rie n ta re
tu ris tic ă „S chiul b u clu ­
se rb ă ri şl festiv ităţi
c u ltu ra l-a rtistie e p rile ­
ju ite d e s ă rb ă to rile de
ia rn ă .
zare, în v a lo a re de 370 m ilioane
R eco m an d ările în su şite şl a p ro b a te
conducerile în tre p rin d e rilo r in te re sa te şi
ale regionalei n o astre, au fo st trim ise
m in isterelo r tu te la re p e n tru a ţin e se a ­
m a d e ele la În to cm irea p la n u rilo r de
investiţii Pe a n u l 1971. Deşi stu d iile au
fo st în c h e ia te în trim e s tru l I, răsp u n su l
n -a u
m in iste re lo r s - a lă s a t a ş te p ta t. în u rm a
in te rv e n ţiilo r n o a s tre d in lunile se p tem ­
b rie — octom brie, M inisterul In d u striei
C o n stru c ţiilo r d e M aşini („A utobuzul”,
U zina de u tilaj chim ic, UREMOAS,
IPCFC etc,), M inisterul In d u strie i M eta­
lu rg ic e („R epublica“, B aza M.I.M, J ila ­
va, I.C.M . B ernem etc.), a ü p rin s în
p la n u rile de in v e stiţii lu c ră rile propuse.
A lte m in istere co n tin u ă, însă, să nu dea
Im p o rtan ţă ca p a c ită ţilo r fero v iare
in c in ta în tre p rin d e rilo r, deşi irosesc im ­
p o rta n te fo n d u ri cu p la ta locaţiilor. Mă
re fe r la M inisterul In d u strie i A lim entare
C io a ra „R ahova“. în tre p rin d e re a .F ulge-
(m a scu lin )
în tr- o d isp u tă ce se a n u n ţă atractiv ă,
cu n o scu tă fiin d v ech ea riv a lita te s p o r­
tivă d in tre cele două fo rm aţii.
p. f.
întrecerea
tin erilo r serim eri
S a la F lo r e a s c a II a g ă z d u i t e ta p a p e
C a p ita lă a c a m p i o n a t u l u i n a ţio n a l d e
s c r i m ă r e z e r v a t j u n i o r i l o r d e c a te g o r ia
1 ( p tn ă la 20 d e a n i) . P e n t r u e t a p a f i n a ­
lă p e ţ a r ă (25— 27 d e c e m b r i e , t o t in s a la
F lo r e a s c a I I ) s - a u c a l i f i c a t u r m ă t o r i i
c o n c u r e n ţ i : f l o r e t ă f e m i n i n : A n u ţa A-
lex an d ro v ( S t e a u a ) ; M agdalena
( V i i t o r u l ) ; R u x a n d ra N lculescu (v iito ­
r u l); f l o r e t ă m a s c u l i n : s t . A urel ( S te a ­
u a ) ; G h . U r s o v ic i ( P r o g r e s u l) ; Cr. D inu
( P r o g r e s u l ) ; s p a d ă : T. B ălan. ( S te a u a ) ;
I. C ălina ( C .P .M .B .) : A. T odor ( U n i v e r ­
s ita te a ); s a b ie : G h. M ocanu,
M arin, G h. P e tric ă (foff de la V i ito r u l) .
★ '—
In tre 21 ţ i 24 decem brie, to t in sala
Floreasca II, va avea lo c fin a la „Cupei
sp era n ţelo r“ cu participarea celor m ai
b u n i tc r im e r l d in ţară, p tn ă la 19 ani.
baschet Returul meciului Steaua - Galatasaray
In sala Floreasca e programat
astă-seară, de la ora 18. returul
meciului de baschet contînd în „Cu­
pa cupelor“ dintre formaţiile Stea­
ua şi Galatasaray Istanbul. în tur,
victoria a revenit sportivilor turci,
Baze sportive puse la dispoziţia
populaţiei 1 (Urmare d in pag. )
Azi e zi de pauză In competiţie.
Mii ne, sínt programate întâlnirile;
DUKLA JIHLAVA — T.S.K.A. SO­
FIA (ora 17) şi SELECŢIONATA AR­
MATEI U.R.S.S. — LEGIA VARŞO­
VIA (ora 19.30).
C. D iam antopol
Terenul bituminat din parcul N. Bălcescu
ru l* — Vîrteju-, F a b ric a de p ro d u s« z a ­
h a ro a se B u c u re şti etc.), M in isteru l I n ­
d u strie i C him ice („D anubiana", C om bi­
n a tu l de celuloză şl h lr tle — C ălăraşi,
P la tfo rm a in d u stria lă D udeşti, U zinele
ch im ice ro m â n e e tc .). M in isteru l A gri­
c u ltu rii şi S ilv icu ltu rii (A grosem , S ilo­
z u l „23 A u g u st“ — T itan , F a b ric a
n u tr e ţu ri c o n c e n tra te etc.).
C onsiderăm că şi a c tiv ita te a n o astră
In a c e s t d o m en iu p o a te t î îm b u n ă tă ţită
în
p io ­
In c o n tin u a re . î n p re z e n t, colective de
sp e cialişti d in tr a n s p o r tu ri analizează
şi a lte so lu ţii m e n ite s ă m icşo reze tim p u l
d e s ta ţio n a re a v ag o an elo r. P rin tr e a c e s­
te a se n u m ă r ă o rg a n iz a re a , d e la înce­
p u tu l a n u lu i 1971, a „ e x p e d ito ru lu i u n ic“
unde c a re v a p re lu a , c a m a n d a ta r a l benefi­
ciarului, tra n s p o rtu l d e la p ro d u c ă to r
p în ă la d e s tin a ta r, folosind m ijloacele
c o m b in a te : v a g o n -a u to . D e asem enea,
o d ată c u e x tin d e re a tran sco n teln erlzărij
p în ă la C o n stan ţa, se realizează tr a n s ­
p o rtu l com plex : au to -v ag o n -n a v ă.
cu
(Hrmare din pag. I)
raţio n aliz ările. I a tă şi cîteva exem ple :
„S ch im b area tehnologiei de tu r n a re a
p isto a n e lo r de la p resele h id rau lic e cu
şa se e ta je “ (au to r, u n colectiv condus
d e A nghel T u d o rach e , şe f de ech ip ă la
tu r n ă to ria d e fo n tă) m icşo rează g reu -
Inovaţii in ritm cotidian
ta tea unei p iese cu 88 de kilogram e,
red u cin d In acelaşi tim p reb u tu l
p e s te 80 la su tă . „M odificarea sc h em e­
lo r pn eu m atice a le in sta la ţie i INDUŞI
d e Ia locom otiva D lesel-electrică p e n ­
t r u în lo cu ire a u n o r a p a ra te d in im p o rt
Iei. D iesel c u altele fa b ric a te în u z in ă “
(inginer Io aeh im E ngelberg şl ing.
de G h eo rg h e R adu, de la se rv iciu l co n ­
s tru c to r şef) d u ce la econom ii de va­
lu tă e s tim a te la p e s te 60 000 lei. M en­
ţio n ăm că n u m a i in 'u n a noiem brie, in
cab in e tu l te h n ic a u fo st în re g istra te 42
p ro p u n e ri de Inovaţii şi raţio n aliz ări
care, ap licate, v o r d u ce la
d e ec momii în v a lo a re de peste u n
m ilion şi ju m ă ta te lei. C ifra va
realizarea
În ­
tre g i cele 9 m ilioane an tecalcu la te , sus
am in tite.
UZINA DE REfPARATîI AUTO (U.R.A.)
DIN SECTORUL 2 Ş I-A ÎNDEPLINIT
PLANUL ANUAL, la to ţi in d icato rii, cu
26 de zile m ai devrem e. In perioad a
sc u rsă, m ecanicii acestei uzine au r e p a ­
din r a t 1500 de au to b u ze. P în ă la sflrşitu! a-
n u lu i ei v o r realiza p este p lan lu crări în
v alo are de 5 m ilioane Se cuvine deci
să felicităm în tre p rin d e re a cu... p ropriu l
*1 num * I
® Persoanele cărora,
în ziua de 8 decembrie
a.c. între orele 8—12,
li s-au furat bani din
poşete sau buzunare, în
1
I
ÎNTR EPRIN D EREA d e
zio n are cu m ate ria le
a p ro v i­
B u cu reşti,
s tr . G u ten b erg n r . 3, se c to ru l 6,
a n g a je a z ă ŞEF d e b iro u sa u eco ­
n o m ist cu p ra c tic ă In calcul p r e ­
ţu ri, p e n tru m ate ria le m etalu rg i­
I timp ce se aflau pe
str. Lipscani sau ia ma­
gazinul Victoria, se pot rispcctorafolMiliţiei Capitalei I ce şl co n stru cţii,
lo r,
MERCEOLOG
cu p ra c tic ă In ev id e n ţa a m b a la je ­
R E C E PŢIO N E R -tehnician
p e o tru u tila je , PR lM IT O R I-dlstri-
I prezenta la serviciul
ludkiar al I.M.M.B., e- 20) în vîrstă de 38 ani, biecte provenita din gonete, Florea Tudor 1 b u ito ri şl M A GAZINERI p e n tru
m a te ria le m e ta lu rg ic e şl d e con­
stru c ţii, M AISTRU m coanic u t i ­
i
tajul 1, camera 113, in­
fractoarea fiind prinsă.
fiul lui Nicu şi Sanda,
dispărut de la domi­
ciliu, nu a plătit pensia
furt.
• Efectuînd, ieri, un
(str. Plopeni nr. 8). In­
fractorul s-a deplasat
cu maşina în satul Vîr-
I laje, ELECTRICIAN a u to , TRAC­
TORIST ru tie ris t, ŞOFER şi MA­
CARAGIU p e n tru m a c a ra d e E-
1
e Ieri dimineaţă s-a
declanşat un incendiu
în autobuzul nr. 31 -B-
de întreţinere cuvenită
fiului său, din 1966.
control la Grupul so­
cial din str. Fabricii nr.
46, lucrătorii circumscrip­
teju unde, pierzînd con­
trolul volanului, a lo­ I 0,5 S olicitan ţii s e v o r
14.13.33.
ad resa
la b iro u l p e rso n a l «au Ia telefo n
I 7333 de pe linia 32. Un
alt incendiu s-a produs
aseară, la ora 18,30,
Persoanele care îl cu­
nosc sínt rugate să a-
nunţe circumscripţia 0
ţiei 16 miliţie au apli­
cat amenzi contraven­
ţionale la 37 persoane
vit-o de un pom. Cu a-
cest prilej, a fost ac­
cidentat un cetăţean
s IN STITU T U L d e baln eo lo g ie —
B u c u reşti, bd. G. Coşbuc
an g a je a z ă BIOLOG p e n tr u la b o ­
14,
I la un vaigon de tram­ miliţie. care locuiau fără for­ care se afla în cabină.
1
ra to ru l d e bio m cteo ro lo g ie, avînd
p re g ă tire şi ac tiv ita te
niu] m eteo ro lo g iei, MAGAZINER
în d o m e­
vai garat în depoul e In ziua de 24 no­ me legale. 0 Fiind în stare de p rin cip al p e n tr u m ag a z ia d in co ­
Panduri. iembrie a.c., în apro­ Anul acesta, în ebrietate, Ion Rizea (a-
! ® Azi noapte, a fost piere de Piaţa Unirii
0
perioada februarie-sep- leea Circului nr. 4) a 1 m u n a B u c iu m ciîi-B u ftea, cu d o ­
m iciliul in B u c u reşti s a u în jud.
Ilfov, SONDORI. LĂCĂTUŞI m e ­
lia rto ş 1
furat autoturismul Sko­
da 1000 MB nr. 5-B-
1324. Autoturismele Mosk-
vici 408 nr. 4-B-7151 şi
s-a găsit o sumă
bani. Păgubaşul se poa­
de
te prezenta la I.M.M.B ,
camera 113.
tembrie. Emil Ionică (str.
Ghiocului nr. 25), în­
grijitor Ia uzina „Elec­
tronica", a săvîrşit 40
produs grave
conducea.
avarii
autovehiculului pe care-l I can ici şi MUNCITORI necalificaţi
p e n tru şa n tie re le de fo ra j d in A-
le x a u d ria , C â lim ăn eştl,
etc., INGIN ER fo ra j, TEHNICIAN
Covasna
® Pentru că a furat fo raj,' ŞOFERI. D o rito rii v o r p r e ­
Fiat 850 nr. 2-B-5804, al de furturi în dauna în­ ze n ta actele d e calificare .
• Constantin Alexoa- treprinderii si a unor produse de la magazi­
căror furt a fost anun­
Cornel
I ţat la această rubrică,
au fost găsite ieri.
îe (str. Stan Tabără nr.
19) este cercetat pen­
salariaţi.
• Este cercetat In
nul „Victoria", Gena
Rasu (calea Giuleşti nr.
46) este cercetată, în
FABRICA d e m ă ş ta i-u n e lte
ag re g a te B u c u reşti, b d . Mluncii
n r. 250, se c to ru l 3, an g ajează
şl
I • Ionel lonescu (Bră­
ila, str. Sebastian nr.
tru că a intermediat
vînzarea mai multor o-
stare de reţinere, pen­
tru furtul unei autofur­
stare de reţinere, la cir­
cumscripţia 7 miliţie.
TEH N ICIEN I p e n tr u sp e cialita tea
p ro ie c tă ri S.D.V., TEHNICIENI
p rin cip ali d isp e ceri. TEHNICIENI
p rin cip ali sp e c ia lita te a TCM, IN ­
GINERI p riu c ip a li sp e c ia lita te a
T.C.M., IN G IN ER principali s p e ­
cia lita te a S.D.V., F C O N O in Ş T I.
HUI CONTABIL p rin c ip a l, cu re s­
p e c ta re a co n d iţiilo r d e s tu d ii şi
sta g iu şî cu do m iciliu l stafeil in
I AMQRTIZQARE DE ZGOMOT î m u n icip iu l B u c u reşti. în to m n aţii
s u p lim e n ta re Ia se rv iciu l plerso-
J n ai. te l. 43.06.50, in te r io r 1S9 Ş l 135.
PENTRU SURSE GAZODINAMICE 1 IN STITU T U L c e n tra l d e d o cu ­
m e n ta re te h n ic ă , s tr . c o s m o n a u ­
ţilo r 27—29. se cto ru l l,
ză ECONOM IŞTI p e n tru
a n g a je a ­
se rv i­
1
mu
S I L E N S - I. M . F . C . A . 1 ciile c o n ta b ilita te şl fin a n c ia r, cu
stu d ii şi v ech im e c o re sp u n z ă to a ­
K* ISE
K
R re. S olicitan ţii t-e b n ie să.
dom iciliul în B u c u reşti.
aibă
R elaţii
S
5
«
INSTITUTUL DE MECANICA FLUIDELOR ŞI CONSTRUC-
ŢII AEROSPAŢIALE — Bucureşti, şos. Bucureşti-Ploieşti nr.
25—27, sectorul 1, telefon 33.05.61, livrează prompt în cursul
«
»[
S
la b iro u l p e rso n a l, teL 13.40.10/13.
ÎN TR EPR IN D E R E A cim al,-ap ă
B u c u reşti, s tr . O teteleşŞ an u n r.
S anului 1971 amortizoaro do zgomot pentru sursele gazodinamicc j| 2, a n g ajeaz ă ŞOFERI, M1ECANICI
L
n
din instalaţiile combinatelor chimice, termocentralelor şl altor
unităţi industriale.
5
5
au to , REVÍZORI te h n ic i a u to . I n ­
fo rm aţii su p lim e n ta re s e p o t o b ­
ţin e de la se c ţia transjportvfri,
£
«
Concepţia originală românească, avînd la bază efectul Coan-
dă, asigură reduceri remarcabile ale zgomotului, sub lim itele
normativelor în vigoare, cu aplicaţii la purje de abur, aer şi
«
S
”
sp la iu l In d e p e n d e n ţe i h r . 235, t e ­
lefo n 14.65.13.
FA BR IC A „V inaIcoo!*ţ şoSj, E-
cu 66—61, o diferenţă ce ni se pare “ gaze, pentru orice valori ale debitului, presiunii şi temperatu- «j lectro n icil n r . 19, a n g a je a z ă G ES­
uşor de recuperat. Să sperăm că S rii fluidului purjat. TIONARI, FOCHIŞTI a u io riz a ţl,
CONTABILI şi ECONOM IŞTI
steliştii vor şti să acţioneze în aşa Comenzile se primesc pe adresa institutului pînă Ia 30.12.1970. “ p e n sio n a ri te m p o ra ra T elefon
fel îneît succesul lor de astă-seară 2 Informaţii suplimentare la telefon 33.05.61, sectorul marketing 3 35.22.18.
să le asigure calificarea în turul »2 şi valorificarea cercetării. 3
COOPERATIVA „ A rta p o p u ­
următor al competiţiei. SILENS-I.M.F.C.A. g la r ă “, s tr . S m lrd an nfr. 11, an­
g ajează FO CH IST p fin tru cazan
r iu u iu u m s iiu im iu iu u m iiu m iu iu iiiiH iis m iis iiE iis u iim ”
de în călzire ia unîtaftea d in *tr.
P ro co p iu n r . 3 — s b ro ajie
p o d u l M ărâşeşti, TÎM l'LA Tt p en ­
tr u în tre ţin e re , A R E p V A s
de
şi
PO RTA R. R elaţii la te L 13.40.40,
in te rio r 98.
Institutul agronomic „N. BÄICESCU‘ 1 IN STITU T U L p e n tru - con tro lu l
d e s ta t a l m ed ieam en hâlui şî ce r­
c e tă ri fa rm a c e u tic e , f/tri A viator
tu r n a re a b itu m u lu i la d o u a p latfo rm e B U C U R E Ş T I S ăn ă te sc u n r . 48, s e c to ru l 1, a n ­
cu d im en siu n ile 30X45 m etri, u rm în d ca
in cSteva zile să fie te rm in a tă şi d o tarea
lo r cu in sta la ţii sp o rtiv e. In p lu s în 1 ANUNŢA SCOATEREA LA 1 g ajează ŞOFER I, A iSlâTE N Ţ I de
farm a c ie , A SIST EN ŢI m ed icali de
. la b o ra to r. D o rito rii sie v o r a d re ­
se cto ru l 7 8 -a m al c o n stru it o p latfo rm ă
de b eto n cu d im en siu n ile 45X100 m etri
p e ste c a re u rm ează să se to a rn e b itu ­ I CONCURS
A u rm ă to ru lu i p o s t didactio 1 I s a zilnic, in tre orele. 7 şl 15, la
b iro u l p e rso n a l, te l. 17.22.76, in ­
te r io r 58.
m u l.
D e asem en ea, s ín t în c u rs d e a m e n a ­
I
— P ro feso r — po ziţia X rx/S — d isc ip lin a v itic u ltu ră — c a te d ra da
V iticu ltu ră — p en d in te d e fa c u lta te a d e H o rticu ltu ra. I IN S T IT U Ţ IE , s tr . E ro u lá n ­
cú N icolhe n r. 32, să c to ru ] 2, a n ­
ja r e p la tfo rm e în P a rc u l p io n ierilo r din
se cto ru l 4, in in c in ta co m p lex u lu i sp o rtiv
C o n stru cto ru l — se cto ru l 5 — şi pe te ­
I
C andidaţii la co n cu rs v o r d e p u n e ia se c re ta ria tu l re c to ra tu lu i din
B u cu reşti, bd. M ărăşti n r . 59, se cto ru l 1, c e re re a d e în sc rie re în so ţită de
actele p rev ăzu te d e L egea n r. 6 p riv in d sta tu tu l p e rso n a lu lu i d id actic d in s g a je a z ă IN G IN ER c o n s tru c to r cu
e x p e rie n ţă in dirigejnţie d e şan-
re n u rile aso ciaţiei sp o rtiv e a com itetului tie r. IN G IN ER s a u (inginer p rin ­
i
R epublica S o cialistă R om ânia, p u b lic a tă în B u letin u l oficial p a rte a I, nr, cip al e le c tro n ist c u e x p e rie n ţă în
de lo catari d in c a rtie rn i F e re n ta ri, (sec­ 33, din 15 m artie 1969, şi d e In stru c ţiu n ile M in isteru lu i în v ă ţă m în tu lu i n r sem ico n d îu eto are ş i c u o vechim e
to ru l S). P e aceste p la tfo rm e b itum ini-
zate — îm p re jm u ite cu g ard u ri — se vor
efectu a m a rc a je p e n tru te re n u ri d e h a n d ­ I 84 539/1969.
C ererile d e în sc rie re se -depun la sed iu l in stitu tu lu i în te rm e n de
30 d e zile d e la p u b lic a re a a c e s tu i a n u n ţ în B u le tin u l oficial al R epublicii
d e cel p tiţin 5 a n i In sp e c ia lita ­
te, ECONOM IST s a u econom ist
p rin cip al, cu o v ech im e In p re ţ
bal, voiei, basch et, fo tb al redus, ten is de S o cialiste R om ânia, p a rte a a IH -a, în so ţită d e u rm ă to a re le a c te :
I cost, p o st-c a lc u l s a u lu c ră ri de
cîm p şi v o r fi ad u se in stalaţiile n ece­
sa re. Tn p re a jm a te re n u rilo r se prevede
c o n stru ire a u n o r m ese d e ten is d in b e ­
to n m ozaicat, p e n tru fiecare m asă d e a-
cest gen consiliile p o p u la re p rim in d 100
1
1
— copie leg alizată d u p ă actu l d e stu d ii (2 exem p lare) ;
— copie leg alizată d u p ă d ip lo m a d e d o cto r sa u d o cto r d o cen t în
ş tiin ţe (2 ex em p lare) ;
— c a ra c te riz a re a a c tiv ită ţii p ro fesio n ale şl o b şte şti a can d id atu lu i,
în to cm ită de o rg an izaţia so cialistă în c a re a c e s ta îşi d e sfă şo a ră a c tiv ita te a I
In vestiţii, TRADUCĂTOR sp e c ia ­
lis t In lim b ile e n g le z ă ş i g e rm a ­
n ă, ELECTRICIA N b o b in ato r
categ . 5, RECTIFICA TO R u n iv er­
sa l categ. 6. In fo rm a ţii su p lim e n ­
d e p u n cte în în tre c e re a p e n tru în fru m u ­
se ţa re a şi b u n a g o sp o d ărire a o raşului. I
(2 exem p lare) ;
— m em o riu d e activ ita te d id actico -ştiin ţifică şl lista lu c ră rilo r ştiin ­
ţifice sem n ate de c a n d id a t (4 ex em p lare) ;
— lu c ră rile ela b o ra te (1 ex em p lar) -
3 ta r e la te l. 33.71,56.
IN STITU T U L ă e p ro ie c tă ri
ce rc e tă ri p e n tru In d u stria
şi
m e­
S a lu tîn d aceste fru m o a se realizări, o b ţi­
n u te p rin b u n a co lab o rare te h n ic ă d in ­
S
— a d e v e rin ţa p riv in d v ech im ea în m u n că, c u p recizarea fu n cţiilo r
în ca re a activ at can d id atu l (2 ex em p lare) ; 1 ta le lo r n e fe ro a se şl r a re , b d . Gh.
G h eo rg h iu -D e j n r. 1, an g ajeaz ă
s
tr e CMEFS B u cu reşti şi consiliile p o p u ­ — a u to b io g ra fia (2 ex em p lare). TRADUCAŢ-'iaR d e lim b a en g le­
Cel care fu n cţio n ează in tr-o In stitu ţie' de în v ăţăm ân t su p e rio r sln t ză In d o m en iu ! chim iei şt m e­
la re de se cto r, am in tite, în tre b ă m : de ce obligr.ţi să com unice în scris, re c to ru lu i acesteia, în sc rie re a la co n cu rs.
ta lu rg ie i, cu În d ep lin irea co n d i­
ase m e n e a acţiu n i n u a u g ăsit în c ă ecoul C oncursul se v a ţin e la sed iu l in stitu tu lu i în te rm e n d e S lu n i . de ţiilo r le g a le . In fo rm a ţii Ia se rv i­
la d a ta p u b licării ac e stu i a n u n ţ.
d o rit şi la consiliile p o p u lare a îe se cto a­
re lo r 1, 2 şi 3 ?
In fo rm a ţii su p lim e n ta re se p o t o b ţin e la se c re ta ria tu l re c to ra tu lu i
In stitu tu lu i.
»S
I ciul te h n ic, e ta ju l IL ca m e ra <2,
te l. 16.31.6«.
C lI I I lU U U I I I I M lU U H I I I I ilI I H I I ilI I I I H I I I llllI H I I lM îllllllllI I I I I J S
O ceară de aeuitai Sa
1 COMITETUL DE STAT PENTRU CULTURĂ Sî ARTA |
= şi î ' ş
“
m
OPERA ROM ÂNĂ =
ras
CompEexu! DOINA
S PREZINTĂ si (fost restaurantul bufet 1 Mal)
şoseaua Klseleff a r . 4
I ANSAMBLUL DE BALET AL IPEREI IE STM DIN BUDAPESTA 1ttS
«39
autobuz 34, tramvaie 3, 4, 30,
troleibuze 81. 83, 83.
S Spectacolele vor avea loc în sala Operei Române după cum » VA STAU LA DISPOZIŢIE
£ urmează : — Restaurant eu program
Miercuri 16 şi sîmbătă 19 decembrie, ora 19,30 ; artistic, deschis zilnic de la
orele 11 la 02.
= CHOPINIANA = — Discotecă — ultimele nou­
tăţi de muzică uşoară — su­
§ LAURENŢIA net stereofonic — Dans —
I MANDARINUL MIRACULOS deschis zilnic de la 11 la 24
Et» M® — Salon oriental — deschis
“ Joi 17 şi duminică 20 decembrie, ora 19,30 : g zilnic de Ia 11 la 24
— Specialităţi culinare spe­
Ş SPARTACUS cifice unităţii.
** B iletele s e găsesc la c a s a O perei R om âne, telefo n 1S.18.5J ş! la »- ■» — Specialităţi de grătar.
S g eu ţia d in calea V ictoriei n r. 40 (P a sa ju l M ajestic), te l. 16.48.20, ziln ic In- £ — Vinurile casei
5 tr e o rele 10-13 şl 17—19.30. « — Specialităţi de băuturi.
S iiiiiia iim iiiiiiiiiim iiiiiiu H iH U iiiim im iiiiiiin iiiiiim iu íK
S u ccesul tu tu ro r a c e s to r a c ţiu n i este
d e te rm in a t în să d e În ţe le g e re a p e care mnmimmiMimiiinmimniüimMimnmmi!''--
o aco rd ăm — c ă ră u ş şi b en eficiar — re ­
zolvării p ro b lem elo r d e circ u la ţie a m ă r­
fu rilo r, d e in te re su l p e c a re îl m an ifes­
tăm şi-l tra n sp u n e m în p ra c tic ă p e n tru Intreprinderea horticolă |
ca a c e s te a să stea c it m ai p u ţin
vagoane.
in
î .1 MAS“ I C O N SU Ü Ä T 1
de N. R. P ro b le m a u tiliz ă rii ju d ic io a se a
v ag o an elo r d e cale fe ra tă n u p o a te fi cu se d iu l In B u c u re şti Ej
bd. S chitu M ăg u rean u n r . 10, s
rezo lv ată fă ră p a rtic ip a re a a c tiv ă a b e­ se cto ru l 7, te l. 13.52.7« a
n eficiarilo r d e tra n s p o rtu ri, în sa rc in a
c ă ro ra cad e d ezv o ltarea c ăilo r fe ra te u -
zin ale, a ra m p e lo r, m o d e rn iz a re a m ij­
ANGAJEA ZĂ PRIN B A N A N E
lo acelo r d e în c ă rc a re şl d e scărcare . în
CONCURS J
acest co n tex t, a ş te p tă m şl ră sp u n s u rile
m in isterelo r, a le c e n tra le lo r In d u striale ŞEF se rv . co n tab ilitate. ŞEF b l- 5
VARIETATEA CAVENDISH
in te re sa te (îndeosebi a le m in isterelo r ro u co n tab ilitate, ŞEF se rv ic iu =
fin a n c ia r, ŞEF se rv . ap ro v lzio - £
In d u strie i A lim en tare, In d u strie i ch im ice,
A g ricu ltu rii şi S ilv icu ltu rii, In d u strie i
U şoare şl C o m erţu lu i I n te rio r ): CE VOR
n a re (cu stu d ii eco n o m ice su p e -
rio a re şi vech im e m in im ă 9 a n i
în fu ncţii econom ice su p e rio a re ),
£
=
=
FRUCTUL CU CEL MAI BOGAT CONŢINUT
ŞEF se rv . m ecan ic şef (in g in er
ÎN TR EPRIN D E p e n t r u în l ă t u r a ­ m ecan ic, sa u In g in er c o n s tru c to r), =
r e a CAUZELOR DE FOND CARE IM ­ cu re sp e c ta re a co n d iţiilo r legale E
PIETEA ZĂ A SU PRA U T ILIZĂ RII JU D I­
CIOASE A VAGOANELOR 7
d e stu d ii şi vechim e. ÎN CALORII, VITAMINE
ŞdimiiiiMitiiimiimHiiiiiiiimiummiiimiiimiii?
Şl SĂRURI MINERALE
„ P o ş t a c o s m i c ă “ şi a lte ju cării
Ca în fie c a re an , M oş G erilă v a face
p rim u l să u p o p a s în lu m e a ju c ă riilo r,
în tre p rin d e re a „M etalo g lo b u s“ î-a p re ­
g ă tit u n „sac" d e n o u tăţi...
P ă tru n d e m , in d isc re ţi, în a c e a stă lu m e
copiii ce v o r să-şi co m p leteze colecţia
m ă rc ilo r d e m a şin i: m lcro lito reta, m icro -
lim u z in a
B ucegi,
R e n au lt 16, m dcrobasculanta
u rm e a z ă u n M ercedes,
C ad illac şt u n jo c m o n ta j-a u to . A cesta
un
A TEN ŢIU N E!
d e basm , re d u să la d im en siu n ile un ei
expoziţii, p e n tru a n o ta cît ova din
ele ■ o p o ş t ă c o s m i c ă , in fă ţiş în d
m odul lu n a r p e c a rc a s a c ă ru ia stn t
lito g ra fia te d ra p e le le m al m u lto r ţă ri.
un
d tn u rm ă o fe ră p o sib ilita te a c a, pa
acelaşi s u p o rt d e carcasă, să se m o n teze
m ai m u lte c a ro se rii: au to circ, au to -
m ag azin . etc. A ero p o rtu l O to p e n l, o
m in ia tu ră re u şită a a c e s te i co n stru cţii
BANANELE se pun tn vînzare înainte de a fi coapte,
In In terio r : p o şta şu l; a v i o n u l e l e c t r i c , d eosebite, îşi p ro p u n e să se fa c ă cu­ avînd coaja verde şi miezul crud. Nu le consumaji în acest
cu
ca re decolează,, şi... aterizează. P e n tru n o sc u t p r in tr e cei m ici.
stadiu I Pâstrafi-le cîteva zile, de preferinfâ la tempera­
tura camerei I
m o d ern izare a sp la iu lu i In d ep en d en tei,
Lucrări edilitar-gospodăreşti în c e p e re a co n stru cţiei la P o d u l C iu­
rel şi la p a sa ju l d en iv elat B asarab , BANANELE sínt comestibile cînd coaja lor este per
m o d ern izare a căli G iu leşti p în ă la
si sociai-culturaie c a p ă tu l lin iei tra m v a iu lu i n r . 2 şi
altele. fe d galbenă, cu pete negre sau maronii.
in sectoarele Capitalei
In cu rsu l a n u lu i viitor, în sectorul
Servicii destinate turiştilor Abia atunci veţi descoperi gustul lor delicios !
8, vor fi te rm in a te lu c ră rile la ca n a ­ UCECOM a h o tă rît ca, în a c tu a lu l se
lul colecto r din bd. B u cu reştii Noi, zon tu ristic , p e V alea P ra h o v ei, să o r ­ BANANELE, fructul ideal pentru dv. şi copiii dv. !
co n stru cţia p ieţei d in c a rtie ru l P a ­ ganizeze activ ită ţi m ai v a ria te . P in ă ia
ju r a şi a un ei c re şe în c a rtie ru l Jiu - sfîrşitu l acestu i a u se v a d a in fo lo sin ţă
lu i-S cin teia, c e n tra la telefo n ică din — la S in aia — u n a te lie r a u to p en tru E xportator: ÄGREXCO
P a ju ra , ca şi m o d ern izare a u n o r u n i­ re p a ra ţii, sp ă lă ri şi g re să ri ; o echipă
tăţi co m erciale. de d e p a n a re m obilă v a a s ig u ra in te r ­
De asem en ea, în se cto ru l 7. din venţii p e tra se u l P o tig rafu -A zu g a. De
fo n d u rile C entralizare aîe m u n icip iu ­ asem en ea, u n ităţile co o p eraţiei m e şte şu ­ TEL-ÂVIV
lui B u cu reşti se vor realiza unele lu­ găreşti din S inaia vor fi d o tate cu o
c ră ri deosebit de im p o rta n te cum m ai m are gam ă de artico le ce v o r fi
sín t : te rm in a re a m od ern izării părţii în ch iria te tu riştilo r : săn iu ţe, schiuri,
oarosabü« a str&zU Ş tefan F u rtu n ă , bocanci, h an o rac* etc. PUELICQM <
 Vizita preşedintelui Consiliului
de Stat
al Republicii Socialiste România, ONUVii dezbateri în Comitetul pentru
IVicolae Ceauşescu, în Maroc problemele administrative şi bugetare
/*■ (V r tn a r t d in p a g . t)
4.
Ahmed BalafreJ, ministru, repre-
s zentant personal al M. S. regele
Hassan al II-lea. Youssel Bel Abbes
, íTaarii, ministru al afacerilor exter­
ne, Mustapha Farres, secretar de
stat al planului. Drlss Bennorma,
şeful protocolului regal ţi al ®an-
i celariei. precum $1 de alti inambri
ai Comitetului de onoare.
Sub soarele generos al Africii, pe
valea înverzită a Uedulul bu Regreg
se profilează vechhd turn Hassan
(„frumos“ fn lim ba arabă), celebra
operă neterminată a sultanului
i Abou Yacoub el Mamsour din di­
n a s tia Almohazilor.
In incinta acestui străvechi edi­
ficiu, regele Mohammed al
; V-lea a inaugurat In 1962 lucră­
r i l e mausoleului ce li poartă nu-
jjmele. pantíieon consacrat memoriei
ilustrului bărbat de stat de al că­
rui nume şa leagă lupta pentru ob­
ţinerea independentei naţionala si
întemeierea Marocului de azi.
La intrarea In monument, preşe­
dintele Niccdae Ceauşescu este tn-
tímpinat de Mohamed el Fassi. m i­
nistrul culturii sî al învătămlntului
tn lim ba arabă, şi de arhitectul
vietnamez VoToan, autorul proiec­
tului care a câştigat concursul in­
ternational instituit în
»construirii acestui edificiu.
vederea
La invitaţia gazdelor, preşedinte­
le Consiliului da Stat. Nicolae
Ceauşescu, pătrunde In interiorul
edificiului, unde admiră armo­
nia de culori şl nuanţe a mo­
zaicurilor, compuse din m ilioane de
pietricele cioplite şl aplicate m a­
nual. simetria perfectă a construc­
ţiei. splendida cupolă din lem n de
acaju aurit prin vitraliile căreia pă­
trunde o lumină sobră şi discretă,
precum şi sculpturile filigranate In
lemn de cedru şi In marmură al­
bă. Vizita oferă oaspeţilor români
prilejul de a cunoaşte arta maro­
cană, îmbogăţită de-a lungul unei
istorii milenare.
La încheierea vizitei, m inistrul
Fassi, care a fost în repetate rîn-
duri în România, cunoscînd stră­
vechea artă şi folclorul poporului
nostru, tsi exprimă bucuria de a
fi aici ghidul distinsului oaspete
român.
el
Părăsind mausoleul
V-lea, preşedintele
Mohammed
Nicolae
Cea- şescu îl felicită pe arhitect
şi adresează gazdelor o caldă apre­
ciere pentru efortul m enit să con­
tinue vechile tradiţii artistice ale
tării, să dureze noi capodopere
demne de trecutul şl prezentul po­
porului marocan.
Convorbiri oficiale intre preşedintele
Nicolae Ceauşescu
si regele Hassan al II-lea
■ (Urmare din pag. 1)
nizate pentru adînclrea colaborării
şi cooperării reciproc avantajoase.
Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi
regele Hassan al II-lea au abordat,
de asemenea, probleme actuale ale
situaţiei internaţionale.
întîlnirea dintre cei doi şefi de
stat s-a desfăşurat Intr-o atmosferă
deosebit de cordială, de deplină
înţelegere.
Conducătorii celor două ţări au
continuat apoi convorbirile în pre­
zenta persoanelor oficiale române
si marocane. Au participat Ion Pă-
tan, vicepreşedinte al Consiliului
de Miniştri, Corneliu Mănescu,
Dineu oficial oferit de preşedintele
Nicolae Ceauşescu in onoarea
/
Maiestăţii Sale regele Hassan al II-lea
Marţi seara, preşedintele Consi­
liului de Stat al Republicii Socia­
liste România, N icolae Ceauşescu,
a oferit, cu prilejul vizitei sale ofi­
ciale în Maroc, un dineu In onoa­
rea Maiestăţii Sale regele Hassan
al H-I ea.
Au participat prinţul Moulay Ab­
dallah, membri ai Cabinetului re­
gal, premierul marocan şi membri
ai guvernului, preşedintele Camerei
Reprezentanţilor, personalităţi mar­
cante ale vieţii politice şi culturale.
!
*
BUDAPESTA
i asistenţei i-au fost prezentate aspecte privind dezvoltarea ecq;
*
«*
4 Vizita delegaţiei
5 Comitetului municipal
4
4 de afaceri, tehnicieni şi ingineri, ziarişti.
! Bucureşti al P.C.R.
LA SOSIREA LA BUDAPESTA,
delegaţia Comitetului municipal
\ Bucureşti al P.C.R., condusă de
4 tovarăşul Virgil Cazacu. membru
al C.C .al P.C.R.. secretar al Co­
mitetului municipal Bucureşti al
P.C.R., a fost întîmpinată de Ka­
*4
tona Imre. membru al C.C. al
P.M.S.U., secretar al Comitetului
4
orăşenesc Budapesta al P.M.S.U.,
*4 de Szépvölgyi Zoltán şi Somogyi
4
Sándor, secretari ai Comitetului
*4 P.M.S.Ú. al oraşului Budapesta, de
alţi activişti. Ieri după-amiază,
5 la sediul Comitetului orăşenesc
4
4 Budapesta al P.M.S.U.. a avut
4 loc o întîlnire. care s-a desfăşurat
4 le care urmau să se desfăşoare în
\
$
intr-o atmosferă tovărăşească.
4 tN CAPITALA IRAKULUI s-au
4 d eschis m arţi lu c ră rile unei co n fe­
rin ţe in te rn a ţio n a le p e n tru coo rd o ­
n area e fo rtu rilo r tn v ed erea e ra d i­
0 c ă rii m alariei.
0 La două zije după răpire, joi,
5 Meadlo au împuşcat aproape 100 de civili într-un canal
4 Redacţia şi administraţia, str. Brezotanu nr. 23 25. Centrala telefonică i 37 27 n. Secţia wrîhori şî biroul juridio î 37 27 73. Publicitatea, sir. 13 Decembrie 20.
Reuniunea Consiliului Ministerial
Convoiul oficial străbate din nou
străzile împodobite festiv ale ca­
pitalei marocane. Pe faţadele unor
edificii, pe arcadele şi zidurile că­
rămizii ale incintei vechii cetăti se
pot vedea portretele celor doi şefi
de stat. simbol omniprezent aici al
prieteniei ce leagă cele două ţări.
In acordurile vii al# unei orches­
tre folclorice. în mijlocul unei mul­
ţimi care îl aclamă îndelung, pre­
şedintele Nicolae Ceauşescu coboară
din maşina prezidenţială pătrun-
zînd, împreună cu persoanele ofi­
ciale române şi marocane care îl
însoţesc, sub bolta cu bastioane şi
creneluri a edificiului „Kasba Ou-
daya“ — fosta garnizoană înteme­
iată de sultanul Yacoub el Man-
sour la sfîrşitul secolului al XII-
lea. La Intrarea In edificiu, şeful
statului român este întîmpinat de
Ben Brahim Ahmed, preşedinte al
Federaţiei artizanilor marocani, ca­
re desfăşoară în faţa înaltului oas­
pete un splendid covor, ţesut ma­
nual. Este un dar pe care repu­
taţii meşteri marocani îl oferă pre­
şedintelui român, în semn de
caldă prietenie şi înaltă preţuire.
Aici. în incinta vechiului edificiu
sínt adăpostite numeroase ateliere
de artă tradiţională, în care arti­
zanii lucrează sub privirile vizita­
torilor. Un bătrîn meşteşugar în
vîrstă de 72 de ani, Rahal El Ah­
med. artist în pictura pe sticlă, şi
tînărul Fadin Mohammed Ben Ah­
med Ben Miloudi. artizan al obiec­
telor din aramă bătută, îşi pără-
seso pentru cîteva clipe atelierele
lor. tinînd să dăruiască şefului sta­
tului român cele mai izbutite crea­
ţii ale lor i o oglindă cu rama pic­
tată si o graţioasă pasăre de me­
tal. simbol străvechi al prieteniei
si păcii. „Sínt daruri modeste, ex­
celenţă, dar ele pornesc din adîncul
inimii noastre“ — rosteste bătrînul
Rahal El Ahmed, cu o plecăciune
tradiţională.
Este vizitat în continuare Muzeul
de artă populară „Oudaya“, unde
sínt expuse costume apartinînd di­
feritelor triburi din care s-a format
poporul marocan. Preşedintele
Nicolae Ceauşescu admiră fantezia
ţesătorilor populari şi remarcă une­
le asemănări de motive folclorice
cu cele din tara noastră. Oaspeţii
români trec apoi pe aleile grădinii
Oudaya si fac un scurt popas în-
tr-o cafenea tradiţională în aer li­
ber. prin arcadele căreia se pot
admira Valea Uedului bu Regreg,
oraşul Sale sl panorama Oceanului
Atlantic.
ministrul afacerilor externe. Bujor
Almăşan, ministrul industriei m i­
niere şi geologiei. Vasile Mireea.
ambasadorul Republicii Socialiste
România în Maroc, consilieri şi
experţi.
Au luat parte Driss Slaoui. di­
rector general al Cabinetului regal,
Ahmed Baîafrej, ministru, repre­
zentant personal al Maiestăţii Sale
regele Hassan al II-lea, Ahmed
Larakî, preşedintele Consiliului de
Miniştri, Youşsef Bel Abbes Taar-
ji, ministrul afacerilor externe, Mo­
hamed Bahnini, secretar general
al guvernului, Hassan Karrat, am­
basadorul Marocului la Bucureşti.
Au luat parte şefii misiunilor
diplomatice acreditaţi la Rabat.
Au fost prezenţi, de asemenea,
ton Păţan, Corneliu Mănescu, Bu­
jor Almăşan şi celelalte persoane
oficiale care îl însoţesc pe şeful
statului român.
Dineul, care a avut loc în sa­
loanele hotelului Rabat-Hilton, s-a
desfăşurat într-o atmosferă cor­
dială.
In cursul dineului cei doi şefi
de stat au rostit toasturi.
COPENHAGA. — Tn capitala Danemarcei a avut loc o în­
tîlnire între membrii clubului local „Masa rotundă* şi reprezen­
tanţii ambasadei române din Copenhaga. _ Cu această ocazie,
nomiei româneşti şi politica externă a ţârii noastre. Membrii
clubului danez s-au interesat de realizările obţinute de poporul
român în economie şi de posibilităţile de lărgire a relaţiilor de
cooperare româno-daneze. Printre cei prezenţi, s-au aflat oameni
■— — — —
Ql H ill
TUNIS Ion Iliescu, prim-se-
cretar al Comitetului Central a.1
Uniunii Tineretului Comunist din
România, ministru pentru proble­
mele tineretului, a sosit ieri la
Tunis, într-o vizită oficială, la
invitaţia ministrului tineretului al
Tunisiei. Tahar Belkhodja.
KUWEIT. — A d unarea N aţională a
K uw eitului a a p ro b a t un p ro iect de
lege p riv in d alo carea sum ei de
1 320 000 lire ste rlin e p en tru fondul
de a ju to ra re a victim elor in cid en te­
lor io rd ajiian o -p alestin ie n e d in lu n a
se p tem b rie a.c.
NEW YORK 9 — (Trimisul special Agerpres, Constantin Alexan-
droaie, transm ite: Problema repartiţiei geografice echitabile a personalu­
lui Organizaţiei Naţiunilor Unite, prezentă în Cartă şi reluată în nume­
roase rezoluţii ale Adunării Generale ca urmare a interesului direct al
statelor membre in aplicarea corectă a principiilor care guvernează recru­
tarea personalului acestei organizaţii, formează în prezent obiectul unor
vii dezbateri in Comitetul pentru problemele administrative şi bugetare.
• INTERVENŢIA DELEGA­
TULUI ROMAN
Luînd cuvîntul la dezbateri, de­
legatul român DRAGOŞ ŞERBÂ-
NESCU a subliniat că acest impor­
tant for internaţional nu este şi
nu poate fi un organism artificial,
izolat de realităţile înconjurătoa­
re şi, de aceea, el este chemat să
fie expresia cea mai concentrată şî
dinamică a acestor realităţi J or,
raportul reprezentării echitabile a
ţărilor înlăuntrul fiecărei regiuni
geografice, dezechilibrul existent în
Preocupări la O.S.A. în problema
normalizării relaţiilor cu Cuba
RELATĂRI ALE PUBLICA­
ŢIEI ^'INFO RM ATIO N
LATINE"
WASHINGTON 9 (Agerpres). —
Publicaţia „LTnformation Latine“
scrie, citind surse informate de la
sediul Organizaţiei Statelor Ame­
ricane (O.S.A.) din Washington,
că „un proces tinzînd spre norma­
lizarea relaţiilor emisferei cu Cu­
ba se află în desfăşurare". Pentru
moment, relevă publicaţia, este
vorba de sondaje preliminare pri­
vind atitudinea statelor latino-ame-
ricane fată de eventualitatea anu­
lării măsurilor adoptate de O.S.A.
contra Cubei în iulie 1964. Sonda­
jele au fost efectuate, pe de o o astfel de majoritate nu există
parte, din iniţiativa Ecuadorului
După agresiunea împotriva Guineei
ALGER 9 (Agerpres). — Repre­
zentantul la Alger al Partidului
african al independenţei din Gui­
neea — Bissau şi Insulele Capu­
lui Verde (P.A.I.G.C.), Joseph Tur­
pin, a făcut o declaraţie în cadrul
unei conferinţe de presă în care
a arătat că N.A.T.O. furnizează un
important ajutor m ilitar Portuga­
liei, sprijinind-o în continuarea
războiului colonial pe care îl duce
împotriva popoarelor din Mozam-
bic, Angola şi Guineea — Bissau.
Cazul diplomatului
elveţian răpit
la Rio de Janeiro
• CONTACTE INTRE AUTO­
RITĂŢI Sl GRUPURILE
SUBVERSIVE ALE RĂPI­
TORILOR
• O SCRISOARE TN CARE
AMBASADORUL AFIRMA
CA ESTE SĂNĂTOS
RIO DB JANEIRO 9 (Agerpres).
— Conform unor informaţii furni­
zate de poliţia federală braziliană,
s-a stabilit contactul între autori­
tăţi şi grupurile subversive care
l-au răpit pe ambasadorul Elveţiei
în Brazilia, Giovanni Enrico Bu­
cher. Intr-o biserică din cartierul
Tijuca situat în centrul oraşului
Rio de Janeiro a fost găsită o scri­
soare redactată în franceză în care
diplomatul elveţian afirmă că este
sănătos.
Pînă marţi seara răpitorii făcu­
seră să parvină în m îinile autori­
tăţilor 4 mesaje privind condiţiîte
eliberării lui Bucher. După unele
informaţii, neconfirmate oficial,
autorii rănirii vor să obţină elibe­
rarea a 60—70 de deţinuţi politici
în schimbul lui Bucher.
BELGRAD Reprezentanţii a
cinci ţări balcanice — Bulgaria,
Grecia Iugoslavia, România Şl
Turcia — au început ieri, la Sko­
plje (R.S.F. Iugoslavia), convorbiri
privind problemele actuale ale cer­
cetărilor seismologies din Balcani,
informează agenţia Taniug.
LA RANGOON a fost semnat
un acord in domeniul comunica­
ţiilor aeriene intre Birmanin şi
Uniunea Sovietică. Acordul pre­
vede prelungirea traseului avioa­
nelor sovietice spre ţările Asiei
de sud-est, printre care haos şi
R.D. Vietnam.
AMMAN. — Alegerile municipa­
Iordania. în cursul lunii decem­
brie, au fost amînate sine die. a
anunţat ministrul iordanian pen­
tru probleme municipale Found
Katiche.
trecut au continuat să se agraveze
prin angajarea unor cetăţeni din
state occidentale deja suprarepre-
zentate, în timp ce numeroase ţări
nu sínt reprezentate în mod adec­
vat
In încheiere, delegatul român
s-a pronunţat pentru lichidarea
grabnică a acestei situaţii parado­
xale, prin aplicarea corectă a pre­
vederilor Cartei O.N.U. şi respec­
tarea dreptului fiecărei ţări, mari
sau mici, la o reprezentare cores­
punzătoare în aparatul Organizaţiei
Naţiunilor Unite.
şi, pe de altă parte, cu prilejul
prezenţei unor înalte oficialităţi
latino-americane la ceremoniile in­
stalării noului preşedinte al Me­
xicului
Publicaţia „LTnformation Latine“
scrie că ia Washington se observă
„o confuzie generală“ în ceea ce
priveşte problema relaţiilor cu Cu­
ba, subliniind că „Administraţia
Nixon pare să dorească evitarea
oricărei examinări a problemei" în
cadrul O.S.A. în orice caz, diploma­
ţia nord-americană contează, s#
pare, pe faptul că revizuirea re­
zoluţiei adoptate de O.S.A. în Iulie
1964 nu poate avea loc decît cu
o majoritate de două treimi, iar
încă în O.S.A. conchide publicaţia.
Joseph Turpin a relevat, totodată,
că Bazele P.A.I.G.C. „au fost vio­
lent atacate în timpul debarcării
mercenarilor de la 22 noiembrie
ceea ce demonstrează că nu e vor­
ba numai despre o agresiune îm ­
potriva Republicii Guineea“. El a
afirmat că un grup de militari por­
tughezi a fost capturat în cursul
evenimentelor, printre care un ofi­
ţer superior.
Ş tiri
s o s ite 1U IL
J ^ jJ L J
0 A d u n area G en erală a O rganizaţiei N aţiu n ilo r U nite a a d o p ta t In u n a n im i­
ta te rezo lu ţiile la cele d o u ă p u n c te în sc rise d e R om ânia p e o rd in e a d e zi a sesiu n ii :
„C onsecinţele econom ice şt so ciale a le cu rsei în a rm ă rilo r şi efectele sa ie p ro fu n d
d ă u n ă to a re a s u p ra păcii şi se c u rită ţii In lu m e “ şi „Roiul ştiin ţei şi teh n o lo g iei m o ­
d e m e în d ezv o ltarea n a ţiu n ilo r şi n ecesitatea în tă ririi co o p erării econom ice şi te h -
n ico -şliin ţifice în tre s ta te “.
• M in istru l co m erţu lu i e x te rio r al R om âniei, C ornel B u rtică, a fost p rim it
m a rţi de G aston E y sk en s, p rim u l m in istru al Belgiei, cu care a a b o rd a t p rin cip alele
p ro b lem e p riv in d dezv o ltarea rela ţiilo r econom ice d in tre cele d o u ă ţă ri. in aceeaşi
zi a fo st se m n a t A cordul com ercial p e te rm e n lu n g (1970—1974) in tre R om ánia şi
U n iu n ea E conom ică B en elu x , care p rev ed e d ezv o ltarea in c o n tin u a re a sc h im b u rilo r
co m erciale in tre cele d o u ă p ărţi.
• L a în c h e ie re a vizitei ln R .P . P o lo n ă a can ce la ru lu i R.F. a G erm an iei, Willy
B ran d t, la V arşo v ia a fost d a t p u b licităţii u n co m u n icat. I n tre altele, co m u n icatu l
a ra tă că p ă rţile a u căzu t de a c o rd ca, im ed iat d u p ă in tra re a In v ig o are a T ra ta tu lu i
polono- v est-g erm an , R.P. P o lo n ă şi R .F. a G erm an iei s ă sta b ilea scă re la ţii diplom atice.
MOSCOVA — N ikolai B aib ak o v , v icep reşe d in te ai C o n siliului d e M iniştri a!
U n iu n ii Sovietice, a p re z e n ta t m a rţi, în cad ru ! se siu n ii S o v ietu lu i S u p rem al U.R.S.S.,
p ro ie c ta i p ian u lu i dezv o ltării eco n o m iei n aţio n ale p e an u l 1971.
„DIFUZOARELE“... TĂCERII
fU rm are din pag. 1 )
interesul copilului răpit şi al bu­
nei desfăşurări a cercetărilor el
este rugat Să nu publice nimic
privitor la cazul Lebard. Telefonul
poliţiei a venit însă prea tîrziui
la 12,15 primii difuzori de ziare
ieşiseră din tipografie. Alarmată
de propria-i grabă, redacţia ziaru­
lui „France Soir“ nu mai publică
în următoarele trei ediţii nimic în
legătură cu răpirea. Agenţia „Fran­
ce Presse“ păstrează, de asemenea,
tăcerea.
In aceeaşi zi, după amiază la
ora 18, directorul ziarului „Paris
Jour“, Bernard Lefort, ia legătura
telefonică cu „ l’Aurore“. ,Jte Fi­
garo“ şi „Le Párisién Libéré" şi
propune omologilor săi un pact
al tăcerii, urmînd ca ulterior toate
redacţiile amintite să explice citi­
torilor m otivul netransmîterii arti­
colelor despre răpirea lui Alain
Lebard. „Le Párisién Libéré“/ în ­
să, refuză. Ziarul are nevoie de
o pagină întîi „tare“, iar ştirea
pare să fie excelentă pentru aşa
ceva. A doua zi chiar, „Paris Jour*
relatează pe mai m ulte coloane şi
tot în stilul „dinamită“ acelaşi
p act... „Le Figaro“, referindu-se
la riscul asumat de redacţiile care,
deş! au primit sugestia poliţiei de
a nu îngreuna găsirea copilului,
au continuat să publice relatarea
cazului, remarcă lapidar „Cîţîva
au călcat o înţelegere a solidarî-
tăţii umane“.
P ro fit şi p ie rd e re
sau un h a p p y -e n d
fă ră im p o rta n ţă ...
Alain Lebard a fost găsit în per­
fectă stare. Poliţia a trebuit să
al „celor sase“
77
REPREZENTANTUL ANGLIEI A EXPUS POZIŢIA ŢĂRII SALE,
CERTND O „PERIOADĂ DE TRANZIŢIE" DE CINCI ANI. (FAŢA
DE TREI ANI, CIT SOLICITASE LONDRA PINA ACUM)
TRATATIVE ÎNTR-O ATMOSFERĂ PUNCTATĂ DE CERERI SO­
COTITE INACCEPTABILE, DE REPROŞURI...
BRUXELLES 9 (Agerpres). — Pri­
ma şedinţă a Consiliului Ministerial
al Pieţei comune.întrunit ieri la
Bruxelles, a fost consacrată expu­
nerii poziţiei britanice în problema
perioadei de tranziţie. In cuvîntul
său. Geoffrey Rippon. şeful delega­
ţiei engleze, a precizat de la început
că Marea Britanie acceptă ultima
propunere in acest sens formulată
de comisia C.E.E. Această propu­
PE AEROPORTUL din Dacca (Pakistanul dp est) se încarcă produse
alimentare destinate populaţiei din regiunea lovită de catastrofalul ciclon,
Onassis şi Niarchos cer modificarea
unor acorduri deja semnate...
ATENA 9 — C o resp o n d en tu l A g erp res,
A lex an d ru C îm p ean u , tra n s m ite : Mi­
n istru l a d ju n c t a l c o o rd o n ării econo­
m ice. E m an o il F ten ak is, a d e c la ra t
g u v ern u l g rec n u acc e p tă m o d ificarea
a c o rd u rilo r p e ca re ie -a se m n a t la î n ­
cep u tu l acestu i a n c u a rm a to rii O nassis
câ
şi N iarch o s p riv in d in v e s tire a d e că tre
aceştia a sum ei d e 800 m ilio an e d olari
in o b iectiv e im p o rta n te ale econom iei
greceşti. I n tre altele, este v o rb a d e co n ­
s tru ire a u n ei ra fin ă rii d e p etro l, a u nui
co m b in at d e alu m in iu şi a u n o r ş a n ­
tie re navale. A ceastă d e c la ra ţie c o n sti­
tu ie u n ră s p u n s cererii fo rm u la te la în ­
cep u tu l lu n ii n o iem b rie d e
O nassis ca g u v ern u l g rec s ă
a rm a to ru l
acce n te
m o d ificarea a c o rd u lu i în sen su l sp o ririi
su b sta n ţia le a a v a n ta je lo r
cerere a p re c ia tă de g u v ern u l g rec
p erso n ale,
fiin d în d e trim e n tu l eco n o m iei n a ţio ­
n ale. D e m e n ţio n a t că şi a rm a to ru l N ia r­
ca
ch o s a p re z e n ta t u lte rio r o c e re re si­
m ilară.
d o p a În c h id e re a
*M
e d iţie i
traverseze obstacole dintre cele mai
dificile. Ediţiile succesive ale zia­
relor care călcaseră „pactul tăcerii“
fuseseră, pe tot parcursul cercetă­
rilor, adevărate difuzoare ale ac­
ţiunii poliţieneşti, care anunţau
pas cu pas ce mai urmează să în ­
treprindă detectivii.. . Oricum, în­
tregul caz s-a terminat, măcar
pentru prezumtiva victimă, cu un
evident happy-end. Totuşi, încă
din primele ore ce au urmat află­
rii veştii că Lebard a fost găsit,
presa franceză a început să fie
zguduită de un „dialog“ în contra­
dictoriu, dintre cele mai aspre.
„Combat“ atacă primul, cu o
vehemenţă susţinută, ziarele care
au pus ,sub semnul întrebării, prin
NEW YORK. — Comisia pentru probleme sociale,
umanitare şi culturale a Adunării Generale a O.N.U.
a adoptat o rezoluţie care cere statelor să ia măsuri
pentru judecarea sau extrădarea criminalilor de răaboi
şi a „persoanelor care au comis crime împotriva uma­
nităţii“. Rezoluţia, recomandată de Consiliul Economic
şi Social, a fostodoptată cu 47 de voturi pentru, 4 îm­
potrivă şi 41 de abţineri. In document se atrage atenţia
asupta faptului că mulţi criminali de război şi-au gă„
sit refugiu în anumite state şi se bucură de protecţia
acestora
■ AMMAN. — Comitetul Central al Organizaţiei pen­
NAŢIUNILE UNITE. — Consiliul de Securitate se va
reuni mîine pentru a se pronunţa asupra extinderii pen­
tru o perioadă de încă şase luni — de la T ianuarie la
30 iunie T971 — a mandatului forţelor O.N.U. în Cipru.
B martor in procesul intentat locotenentului William Cal-
LA MONTEVIDEO s-a anunţat că poliţia a reuşit să
aresteze şase membri ai organizaţiei ilegale care a ră­
pit în august a.c. pe consulul brazilian în Uruguay,
Diez Gomide şi pe consilierul american Claude Fly —
aflaţi încă in captivitate.
blocul s, telefon 14 15 16. T ip aru l: Intr.
1 5
nere preconizează un stadiu de tran­
ziţie de cinci ani pentru schimburile
industriale şi agricole, timp în care
Anglia ar urma să adapteze econo­
mia sa la condiţiile „celor şase“.
De menţionat că Marea Britanie a
solicitat pînă acum Pieţei comune
să-i acorde o perioadă de tranziţie
de trei ani pentru schimburile din
sectorul industrial şi şase ani pentru
produsele agricole. Schimbarea sur-
..Este In ad m isib il să se fa c ă sc h im b a­
re a te rm e n ilo r d e b ază aî u n u i aco rd
se m n a t recen t, şi în c ă în a in te d e a fi
în c e p u t e x e c u ta re a a c e s tu ia “, a d eclarat
F ten ak is.
T o to d a tă , el a a v e rtiz a t că, In cazul
în c a re cei d o i a rm a to ri n u v o r Începe
ap lic a re a a c o rd u rilo r în term en ii
v ăzuţi, g u v ern u l le v a rezilia Şl va că u ta
a lte su rs e p e n tru rea liz a re a in v estiţiilo r
p rev ăzu te, in d ife re n t d e p ro v en ien ţa lor.
PENTRU PRIMA OARĂ ÎN 150 DE ANI
Manevre militare comune
argentiniano-braziliene
BUENOS AIRES 9 (Agerpres).—
Se anunţă că forţele terestre ale
Argentinei şi Braziliei vor efectua,
timp de o lună, manevre comune,
primele de acest fel în decurs de
150 de ani. Cercuri politice din
Buenos Aires pun aceste manevre
în legătură directă cu victoria for­
ţelor de stingă în alegerile prezi­
denţiale din Chile, venirea la pu­
tere a unui guvern progresist în
Bolivia şi dezvoltarea politicii de
reforme a guvernului din Peru. Tn
presa boliviană se apreciază că
manevrele m ilitare argentiniano-
braziliene ar putea constitui un
imbold pentru militarii de dreapta
din Bolivia, care se opun politicii
actualului preşedinte de la La Pa»,
generalul Torres.
publicitatea făcută, poate chiar
viaţa co p ilu lu i; el îşi intitulează
articolul respectiv „Trei ziare de
suprimat!“. Lista luărilor de po­
ziţie s-a lungit apoi. Care este,
însă, motivaţia reală pentru care
o serie de redacţii au acceptat să
furnizeze ştiri privind mersul an­
chetei „Lebard“ ?
Revista .,L’Express" consideră
că goana după cititori este din ce
în ce mai evident simptomul difi­
cultăţilor materiale serioase prin
care trec o serie de ziare din Pa-
ris_ şi provincie. Foamea de ma­
teriale de senzaţie explică lupta
dură pentru supravieţuire a multor
ziare. Răpirea unui copil a devenit,
deci, pe neaşteptate, o sursă de
obţinere a unor n o i.. . debuşeuri.
La rubrica profit şi pierdere, hap-
py-end"-ul urmăririi
nu a mai con tat...
poliţieneşti
ora 13
LA LONDRA au început convorbirile oficiale dintre
reprezentanţii guvernului britanic şi cei ai
oaudite asupra relaţiilor bilaterale, a situaţiei din Orien­
tul Apropiat şi o viitorului statut al emiratelor din re­
giunea Golfului Persic.
B
BONN — Prefecturo poliţiei din Bonn e interzis
o manifestaţie iniţiată de Partidul national-democrat şî
de organizaţia Acţiunea de rezistenţa, ambele cu ca­
racter neonazist.
m
tru Eliberarea Palestinei a hotărît crearea unui coman­
dament militar central care să grupeze toate fortele de
rezistenţă.
FORT BENNING. — Acuzarea a prezentat ultimul său
ley, acuzat de participare la masacrul comis de plu­
ti0 nu s,au în ,ocoiltc,teo «ud-vietnameză Song My. Sol.
datul James Duşi a confirmat depoziţiile altor martori,
potrivit cărora locotenentul Caliey şi soldatul Paul
de irigaţii.
poligrafică „Informaţia”, str
venită în poziţia engleză * consti*
tuit o surpriză.
Cu toate acestea, Rippon • aver­
tizat pe „cei şase*» că un acord în
ce priveşte perioada de tranziţie nu
soluţionează, In acelaşi timp. si alte
probleme importante pe cane le ri­
dică aderarea.
In această ordine de idei. Rippen
a subliniat că Marea Britanie ră-
mîne intransigentă te ce priveşte
problema participării sale Ia finan­
ţarea bugetului comunităţii şl regi­
mul speria! al importurilor sale de
zahăr şi produse lactate din ţările
membre ale Commonwealthului. Or.
tocmai această condiţie a britanicilor
este inacceptabilă pentru unele ţări
membre şi, te primul rlnd. penlru
Franţa şl Olanda, principalele pro­
ducătoare agricole.
Pe de altă parte, Rippon « repro­
şat interlocutorilor săi că pretind
Angliei să facă In cinci ani ceea ce
ei înoearcă eâ realizeze de la înfiinţa­
rea Pieţei comune.
S.U.A.
Im p lic a ţiile
„ s p ira le i
in fla ţio n is te “
P
RINTR-O coincidenţă, n e in te n ­
ţio n a tă , d a r n u şi întîm plă*
to are, în S tatele U n ite se în ­
reg istrează In acest fin al d e a n
n o i p ro ie c te a le c e rc u rilo r co n d u că­
to a re d e sp o rire a fo n d u rilo r cu d e s­
tin a ţie m ilita ră . In tim p ce aceleaşi
c e rc u ri s e a r a tă e x tre m d e În g ri­
jo ra te de c re şte re a sp iralei in fla ţio ­
n iste . S u rse ale a d m in istra ţie i, citate
in d ezb aterile S en atu lu i, s e re fe ră
la in te n ţia su p lim e n tă rii b u g etu lu i
P e n ta g o n u lu i pe an u l fiscal v iito r cu
3,5 m iliard e de d o lari, faţă d e a c ­
tu a lu l p lafo n de 12 d e m iliard e (să
am in tim şî d e re c e n ta c e re re a d r e ­
s a tă C o n g resu lu i d e că tre C asa Albă
cu p riv ire ia m ajo ra re a „aju to ru lu i
p e n tru s tră in ă ta te “, p re p o n d e re n t
m ilita r, eu p este u n m ilia rd de d o ­
la r i). Ia tă , p e de a h ă p a rte , un r a ­
p o rt In titu la t „A lertă in In flaţie“ ,
în to cm it de o com isie d e ex p erţi
in s titu ită d in in iţia tiv a p rezid en ­
ţială ; s p o rire a n eco n ten ită a co stu ­
lu i v ieţii (se crede că ultim u l Indice
lu n a r v a fi d e şase Ia su tă) p rim e j­
d u ie şte g ra v v iata eco n o m ică a ţă rii
(concom itent, n u m ăru l şo m e rilo r se
a p ro p ie d e cinci m ilioane, cup rin zin d
in p re z e n t 5,« la s u tă d in fo rţa de
m u n că).
O ficialităţile am erican e se
Insă, d e o rice ap ro p iere in tre cele
d o u ă p ro b lem e — a ch eltu ielilo r m i­
lita re şi a in fla ţiei. Şi e c la r de c e:
feresc.
o o p eraţie d e m a re eficacitate In
v e d e re a a s a n ă rii fin an ţelo r,
sim p to m e (am p u te a aici vorbi de
p e rsp e c tiv a untti deficit b u g etar de
co m b a­
terii „ b a rilu lu i in fla ţio n ist” şi a alto r
zece sa u p este zece m iliard e de d o ­
la ri şi a u n u i d eficit de şase ral-
[A G E N D A
p re ­
lia rd e , s a u c h iar m ai m u lt, aJ bal>‘U
ţei de p lăţi ex tern e) ar*' cere o re m a ­
n iere se rio a să a cap ito lu lu i „investi- j
ţiilo r“ m ilita re. O r, a d m in istra ţia a
p ra c tic a t o p olitică eco n o m ică p e n tru
ca re ac e st capitol este „ ta b u “, m ulţu-
m in d u -se a n av ig a, cum s - a e x p ri­
m at u n o b se rv ato r, în tre „C ary b d a
in fla ţiei sî S cylla recesiu n ii“, p rin
m ă rire a fo n d u rilo r puse la dispoziţie
de O ficiul R ezerv elo r F ed erale în v e ­
d e re a „ în c u ra jă rii expansiunii** (s-ar
p u tea ad ă u g a că şi şo m a ju l, ca re !
este în so ţit d e i in d u c e re a cererilo r
de b u n u ri d e co n su m , este folosit ca
u n m ijloc d e „ în g răd ire" a p resiu n i­
lor in fla ţio n iste). Cu to ate acestea, |
dificu ltăţile — aşa cu m s-a v ăzu t —
au sp o rit şi tind să se am plifice în
anii v iito ri (p rim ejd u in d , d u p ă p ă ­
re re a u n o r p erso n alităţi ap ro p iate
Casei A lbe, o n o u ă can d id atu ră, în
1972, a p reşed in telu i N ixon).
S oluţiile realiste n u p o t fi, î n s ă , 1
ocolite. Z ilele tre c u te , p reşed in tele
Com isiei p e n tru p ro b lem ele ex tern e a
S en atu lu i. W illiam F u lb rig h t, vorbind
Ia telev iziu n e, d u p ă ce a co n d am n ai
noile b o m b ard am en te am erican e a s u ­
p ra R. D. V ietnam , a a r ă ta t că g re u ­
tăţile econom ice se d ato re sc în b u n ă
p a rte fa p tu lu i că a d m in istra ţia n u le
ab o rd ează in co n tex tu l p ro b lem elo r
de p o litică e x te rn ă n erezo lv ate. Cit
se p o a te d e sem n ificativ ă este şi o p i­
n ia u n u i g ru p d e m ari fin an ciari
am e ric a n i — în fru n te cu A n d ré M e­
y e r, de la b an c a „L azard “ — care in ­
sistă p e n tru o ra p id ă d ezan g a ja re a
S tatelo r U n ite în V ietnam şi în î n ­
tre a g a In d o ch in ă. S firşitu l in te rv e n ­
ţiei — su s(in ei — a r tre b u i să d e ­
v in ă p rin cip alu l obiectiv aJ Casei
Albe, d eo arece răzb o iu l ac e sta p ro ­
fu n d d ă u n ă to r prestig iu Ju i A m ericii
se a flă şi la o rig in ea tu tu ro r în c e rc ă ­
rilo r su fe rite de d o la r in cu rsu l u lti­
m ilo r an i. C u rm area răzb o iu lu i ar
a v e a u n efe c t b in e fă c ă to r p e n tru S ta ­
tele U nite, n u n u m a i sub asp ect p o ­
litic, căci a r crea, to to d a tă , disp o n i­
b ilităţi de m iliard e de d o lari p en tru
p ro g ram ele sociale (in v ăţăm in t, s ă n ă ­
ta te , a m e lio ra re a co n d iţiilo r de v iaţă
ale p o p u laţiei de culoare) ci şi peutVu
co m b a te re a perico lu lu i to t m ai a m e ­
n in ţă to r aJ p o lu ării ap elo r şi a tm o s­
ferei.
A sem en ea n ăzu in ţe se integ rează,
de altfel, in tr-u n p u te rn ic c u re n t
m o n d ial, c a re m ilitează p e n tru rezo l­
v a re a p e cale p aşn ică a problem elor
litigioase, p e n tru d estin d e re şi co la ­
b o ra re în tre to ate statele, p e n tru
d ez a rm a re . Z iarele d e azi d im in eaţă
co n sem n ează u n su cces de seam ă în
a c e a stă d irecţie. A d u n area G enerală
a O.N.U. a a d o p ta t în u n a n im ita te
rezo lu ţia p riv in d „C onsecinţele ec o ­
n o m ice şî sociale ale cursei în a rm ă ­
rilo r şi efectele sa le p ro fu n d d ă u n ă ­
to a re a s u p ra p ăcii şi se cu rităţii in
lu m e “, p rezen tată de R o m an ia şi alte
23 d e s ta te co au to are. D ocum entul
e ste, în fo n d , o p a s io n an tă pledoarie
p e n tru d ezarm are, ale că re i efecte
s - a r ră sfrîn g e in m o d fericit a s u p ra
vieţii econdm ice şl sociale a tu tu ro r
p o p o arelo r. Din a c e s t unghi s-ar c u ­
veni e x a m in a ta şi actu ala sp irală in ­
flaţio n istă d in S.U.A.
A n to n C e lo r u
Arabiei
Brczoianu 23 25 40164

V Nw /
INFORMA TIA
ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
FIECAREZ/tOCOTĂ
MAIÎNALTĂ
PE GRAFICUL
ÎNTRECERII!
Produse noi In valoare
de 30 m ilioane le i
U fa b ric « c h im ic ă „srN T O F A Ä M “ ,
p r e o c u p a r ă « p e n tr u o b ţin e re « d e
d u c e n o i t | l g ă s e ş t e m a t e r i a l i z a r e a In
p u n e r e a I n f a b r i c a ţ i e , n u m a i In acest
an, a unor m e d ic a m e n te (tio d a rlltu l,
c lo flb ra tu l, d c l a m a t u l d e a o d lu ),
lo r a n ţi, s ta b iliz a to ri lic h iz i (n e c e s a ri la
p re lu c ra re a m a s e l o r p l a s t i c e ) . V a lo a r e a
t o t a l ă a p r o d u s e lo r n o i r e a liz a te p ln ă
a c u m s e r i d i c ă l a m a l m u l t d e SO d a
m i l i o a n e d e le i.
Economii de 100 tone
metal prin inovaţii
E c o n o m is ir e a m e ta lu lu i e s ta o d ire c ­
ţie s p r e c a re s-a Î n d r e p ta t c o n s ta n t. In
a c e s t a n , a t e n ţ i a I n o v a t o r i l o r d in u z i n a
„ S E M A N A T O A R E A “ . I o n G t r j o a b â , N l-
c o la e C ă r ă b a ş ş i O h . B ă lte a n u . d e la
s e c ţia I tu r n ă to r ie , p r in m o d ific ă rile
c o n s t r u c t i v e a d u s e r e p e r u l u i 5,30 d a l a
s e m ă n ă t o a r e a S P C 8, a u c r e a t c o n d i ­
ţ i i l e u n e i e c o n o m i i a n u a l a d e c i r c a 13
to n a d a m e ta l. I n v e n ţia s e m n a tă
V a s l l a g e r b a n t l V a s lle V o lo u a c o n ­
d u s l a e c o n o m i s i r e a a 8 k g d a m e ta l
p a m a ş in ă , .C o n tu l- m e ta lu lu i econo­
m is it În re g istre a z ă U m a i s t r u l M lh a l
L o m e r c i r c a 14 t o n e I n a o e e ţ a n . in o ­
v a to rii d a la ^ S e m ă n ă to a re a * a u eco ­
n o m i s i t p e s t e 10« t o n a d a m e t a l .
• ha în tre p rin d e re « de p ro d u se
d in le m n p e n tr u c o n s tru c ţii s a d e s ­
f ă ş o a r ă o a m p lă a c ţiu n e d e lă r g ir e a
profilului de producţie. Concomitent
cu produsele de tlmplărie curente
(tocuri de uşi. ferestre etc.), destinate
construcţiilor soclal-culturale. In sec­
ţiile Tei şi Rudeni se vor confec­
ţiona şi garnituri de mobilă — pon­
derea acestora, in capacitatea gene­
rală de producţie a întreprinderii,
urmînd a ajunge la aproximativ 40 la
sută. In secţiile amintite se vor fa­
brica, anual, circa 8000 de seturi
de mobilă din stejar vechi sculptat
şi 10 000 de şifoniere furniruite.
• |g, A
$ .
s b d . I o n Ş u le a s -a t e r m in a t b r ió ­
sa c e lu i d e a l d o ile a f i r d a d r c u l a -
l n t r e c o m u n a C â ţ e lu ş l b d . L e o n t t n
Cu„cimtarttE
ín restaurantele expres j
• • •
Invitat de mal mulţi cititori,
„Cîntarul“ s-a hotărît să... ia ma­
sa de prînz în restaurantele ex­
pres. Ca de obicei, a fost înso­
ţit de reprezentanţi ai serviciu­
lui economic á l I.M.M.B. (lt.
mai, Ion Arambescu) şi Inspec­
toratului comercial de stat al
municipiului (inspectorul Mihai
Ulieru).
CALENDARUL ANULUI UNIVERSITAR
Ţ in în d se a m a d e s tru c tu ra stabilită
p e n tr u a n u l u n iv e rsita r 1969—1970 şl In
v e d e re a a d a p tă rii a c estei s tru c tu ri la
a c tu a lu l a n u n iv e rsita r, M inisterul In -
v ă ţă m in tu lu i a d u c e la cu n o ştin ţă u rm ă­
to a re le : a) c u rsu rile se m estru lu i I la
In v ă ţă m în tu l d e zi şl se ra l v o r
p în ă la 30 ia n u a rie 1971, cu o v acan ţă
d u ra
d e ia rn ă in tre 19 d ecem b rie 1970 şi »
ia n u a rie 1971; b) in tre 31 ia n u a rie şi l 5
fe b ru a rie 1971 se v a d esfă şu ra sesiunea
de ex am en e, iar p e rio a d a d in tre 16—24
fe b ru a rie v a fi a fe c ta tă p e n tru o d ih n ă;
c) stu d e n ţii c a re d o resc v o r p u te a su s­
ţin e în tre 1 şi 24 fe b ru a rie şi exam en e
p a rţia le p e b a z a o p ţiu n ilo r d ep u se la
d e can a t p în ă la 15 ia n u a rie ; d) c u rsu ­
rile se m estru lu i II v o r Începe la 25 fe­
b ru a rie şi se v o r în c h e ia la 29 m ai 1971;
e) se siu n ea d e ex am en e din v a ră se v a
o rg an iza in tre 30 m ai şi 29 iunie, ia r cea
d in to am n ă in lu n a se p tem b rie 1971.
M îine apare re v is ta
S ĂP T ĂMÎ NA
culturală a Capitalei
M ita « a p a r « n u m ă ru l t «I r » v ia te i
. S ă p t i m l n a c u l t u r a l ă a C a p i ta l e i« , « d i ­
t a i « d a C o m ita tu l p e n t r u c u ltu r ă ş i a r t a
«1 m u n i c i p i u l u i B u c u r e ş t i ( r e d a c t o r ş e f ,
s c r i i t o r u l B u g e n B a r b u ) . D in s u m a r u l
• e l o r i t p a g in i (p re ţu l 1 le u ) r e ţin e m ■
. B o g a i , L e a r l a t « c a c r i tic a * , . U r b a n i s t i ­
c a ş l v ttto z u l« , -» A n u l m u t i c i i p o p « , I n ­
f o r m a ţ i i , e r o n l c l, « o m a n t a r i i — t e a t r u ,
c i n e m a , a r t ă p l a s t i c ă , m u z i c ă , T V , b r id g e .
■ » « . V e tít
CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
pentru convocarea Marii Adunări Naţionale
Tn tem eiul articolului 64 punctul 1 din Constituţie,
p ro ­ Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România d e c r e t e a z ă :
ARTICOL UNIC — Se con voacă M area Adunare N aţională în a cincea sesiune a celei
co­ d e-a şa sea legislaturi, în ziua d e 17 decem brie 1970, ora 10 dim ineaţa.
I n u r m a Î n c h e ie rii lu ­
c ră rilo r d e r e fa c e re a u n o r
li n ii, D e p a r t a m e n t u l
lo r f e r a t e n e in f o r m e a z ă
c ă i­
c ă t n c e p l n d d i n 15 d e c e m ­
b rie v a fl re p u a In c ir­
de c u l a ţ i e «1 t r e n u l a c c e l e r a t
581/56* G a l a ţ i — M ă r ă ş e ş t i ,
I a r t r e n u l a c c e l e r a t 7*3/13«
c a re c irc u la d e la B ucu­
r e ş ti n u m a i p ln ă l a B ră ila ,
ş l-a r e l u a t tr a s e u l n o rm a l,
c ire u lln d , d e la aceeaşi
d a lă , p ln ă la G a la ţi. De
a s e m e n e a , tr e n u l p e rs o n a l
7023/7023, d e l a F ă u r e l , v a
c i r c u l a p l n ă l a G a la ţi.
• C onsiliul m u n icip al
B u c u re şti al sindicatelor,
p rin com isia de sp o rt şl
tu ris m , o rganizează re v e ­
lio n u l 1971 In localităţile
S lănlc P ra h o v a (la ho tel),
B u şten i (In vile) şl B ra ­
şov (la căm inul In s titu tu ­
lu i p o litehnic). C ostul este
In tre 30o şl 40o le i de
p erso an ă , în fu n cţie de
lo calitate şi d u ra ta ex­
cu rsiei. în sc rie rile se fac
In fle c a re lu n i şl jo i In tre
o rele 17—18 30, p rin dele­
g aţii c o m 'te te lo r sindicate­
lo r d in În tre p rin d e ri
In stitu ţii, la sediul consi­
liu lu i din s tr. Ş tirb ei Vodă
n r. 39, se c to ru l 7.
şi
P roblem e de igiena
c o p iilo r şi tin e r ilo r
-uf
Mlin® la o ra 12,30, în a m fite a tru l In sti­
tu tu lu i de Igienă şi s ă n ă ta te publică,
m em brii secţiei de igienă a filialei
USSM B ucureşti o rganizează o dezba­
te re ştiin ţific ă avînd ca tem ă : »P ro­
blem e de igiena copiilor şi
D in tre co m u n icări am in tim :
tin e rilo r“.
„R elaţia
d in tre dezvoltarea fizică şi pslhointelec-
tu a lă a copilului şco larizat la şase ani
şi rezu ltatele la în v ă ţă tu ră în p rim a
clasă“ ; „T u lb u rările de v edere la ab so l­
venţii de liceu “.
De curînd, a a p ă ru t în lib rării noua
rev istă M anuscriptum . Muzeul litera tu rii
ro m ân e organizează astă -se a ră , o ra 19.
la lib ră ria „M. S ad o v ean u “, a se a ră in a u ­
gu rală, deschisă de u n cu v în t de salut,
a d re sa t noii reviste de p rof. univ. dr.
do cen t Al. D im a, d ire c to r al In stitu tu lu i
de te o rie şi isto rie lite ra ră „G. C ălinescu“.
In co n tin u are, R om ulus V ulpescu şi ac­
torii Al ta-V ictoria D obre, C ristina Tacoi,
Dinu Ian cu lescu vor citi te x te inedite.
Cu p rile ju l acestei m an ifestări, vo r fi
p u se la dispoziţia a m a to rilo r de ra rită ţi
bibliografice 100 de facsim ile P erp essi-
cius, nu m ero tate.
um cele mai frecvente sesizări
C vizau „Expresul“ din Gara de
Nord, am făcut acolo primul
popas. Vom spune de la bun în­
ceput că rareori am avut
ocazia să vedem băgîndu-se mîna
în buzunarul consumatorilor cu o
mai flagrantă lipsă de scrupule.
Aproape fără excepţie, verificările
efectuate s-au soldat cu constata­
rea: înşelăciune. Şi nu este vorba
de „greşeli“ neînsemnate. Am re-
cîntărit 5 porţii de ardei cu orez:
nici una nu avea gramajul pentru
care plăteau cetăţenii (300 g.), toa­
te cîntărind între 200—235 g, deci
minusurile ajungînd pînă la 100 g!
La fel s-au petrecut lucrurile şi
la salata de heringi cu ceapă şi
măsline, porţiile expuse de gestio­
narele Iuliana Vîrlan $1 Lucreţia
Fruntelată fiind sub cantităţile ca
Petru C alapodescu
(Gontinuare In pag. a t-a)
Memoria n« păstrează, In-
totdeaunn, c u suficientă pre­
cizie, detaliile trecutului, U t fi
apropiat, astfel incit, de m ulte
ori, uităm — p u r t i sim plu —
cum era un lucru cu doar zece
ani In urmă ( t i asta, pe da-o
parte, « ti de b i n « , dar ar» fi
dtramul ei de rău).
Tocmai pornind de la pre­
tenţiile noastre, m ereu sporite,
pentru creşterea gradului de
exactitate, de sim t practic,
realist, cu alte cuvinte a gra­
iu lu i de civilizaţie din orice
sferă de activitate, m i voi
opri, de astă dată, asupra...
contului personal C .t.C , Care-i
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI VA !
D E C R E T
Magazinei« ^Romarta’’ reţin acum,
!n wL»una cadourilor*, mai mult ca
de obicei, atenţia cumpărătorilor
prin varietatea mărfurilor şl modul
deosebit de prezentare
jiH iiiiiiiu iiiiim u iim im iiiiiiiiiiiiiiim iiiim iiiiiiiiim iiiii
'î n tr e b ă m :
P lă p u m io a ra m a tla sa tă face p a rte , a p ro a p e oblig ato riu , d in
u n u i n o u n ă s c u t care... se resp ec tă . F a p tu l că în tre p rin d e re a „N u făru l“ lu ­
crează acest articol a tît de solicitat, a r p u te a co n stitu i o g aran ţie a „ p u rită ­
ţii“ produselor. Din p ăcate, n u o d a tă ochii m am elo r cau tă în m ald ăru l de
p lâp u m io are albe, roz sa u bleu, u n a com p let im acu lată. P en tru că, cu re g re t
tre b u ie s-o sp u n em , în tre p rin d e re a p ro d u c ă to a re nu a găsit de cuviin ţă să
am baleze gingaşele p ro d u se în nici u n chip, ele fiin d liv rate m agazinelor
întocm ai cim en tu lu i — „în v ra c ”.
Dacă e x istă în co m erţ carto fi, roşii, m orcovi p ream b alaţi, d e ce n u soco­
teşte n im erit in tre p rin d e re a „N u făru l“ s ă am baleze în p u ngi şi p ro d u sele
d estin a te n o u -n ăscu ţilo r ?
Răspuns/a întrebarea efeîeri
CÎND VA FI REORGANIZAT MUZEUL SIMU ?
— R ăsp u n d e p ro f. AMZA SACEANU, p reşed in tele C om itetului p en tru cu l­
tu ră şi a rtă al m u nicipiului B u c u reşti —
R ecent, C om itetul p e n tru c u ltu ră şi a rtă al m u n icip iu lu i a an alizat acti­
v ita te a m uzeului Stm u şi a colecţiilor de a rtă afiliate acestei in stitu ţii.
cad ru l an sam b lu lu i de m ăsu ri stabilite, s-a lu at h o tă rire a ca in cu rsu l an u lu i
1971, pe baza p ro p u n e rilo r unui larg colectiv de specialişti, în u rm a stu d ierii
a te n te a fondului de a rtă ex iste n t şi a p ersp ectiv elo r d e îm b o g ăţire cu noi
opere de a rtă , să se tre a c ă la
reo rg a n iz area expoziţiei de bază
a m uzeului.
In tru c it, cu a n i in u rm ă, o
b u n ă p arte din aceste valori au
fo st solicitate la co n stitu irea
u n o r m uzee de o rd in rep u b lican
din C apitală, sau la în fiin ţa re a
u n o r un ităţi m uzeale d in p ro ­
vincie, considerăm că în p rezen t
se im p u n e cu n ecesitate c a la
elab o rarea stu d iu lu i p riv ito r la
profilul m uzeului Sim u să se
ia in discuţie şi să se rezolve şi
pro b lem a în ap o ierii acesto r lu ­
c ră ri. S tudiul ce va fi e lab o rat
u rm ă re şte to to d a tă să asig u re
v alo rificarea fo n d u lu i ex iste n t din
colecţia Sim u p rin În fiin ţarea
u n u i c a b in e t de stam pe, a unui
se cto r de d o cu m en tare şl o m ai
in te n să p o p u larizare a v alo rilo r
de a r tă d in a cest m uzeu.
..................................... 1 ................
P r e g ă t ir ile
sc vor siirsi la... primăvară?
Beneficiar-
client
MIHAI STOIAN
scopul acestuia f Să-l scutească
pe posesorul său de cheltuirea
inutilă a timpului. m en e d i-
forte a secolului X X . Prin
interm ediul contului personal
C.E.C. pofi efectua plăţi (cum-
(Gontinuare ta p sş. • S-a)
/
Vizita preşedintelui Consiliului de Stat
al Republicii Socialiste România,
Nicolae Ceauşescu, în Maroc
J o i 10 d e c e m b r ie 1970
Preşedintele Consiliului d e Stat,
La tribuna Camerei Reprezentanţilor
NICOLAE CEAUSESCU
media unde le este rezervată ace­
eaşi călduroasă primire. Aici şeful
CĂLDUROASĂ PRIMIRE DIN PARTEA POPULAŢIEI statului român este salutat de gu­
vernatorul prefecturii Casablanca.
Călătoria continuă spre rafinăria
PROVINCIEI KENURA Şl ORAŞULUI CASABLANCA Samir (Societate anonimă maro-
cano-italiană), unde şeful statului
român şi persoanele oficiale româ­
Miercuri, în cea de-a treia zl a spre sud, de-a lungul ţărmului ne şi marocane care îl însoţesc fao
Oceanului Atlantic. Coloana trece
Întîlnire între editori, vizitei oficiale pe care o întreprin­
de în Maroc, preşedintele Consi­ podul înălţat peste uedul Youem
şi pătrunde pe teritoriul provinci­
primul popas. La intrarea în rafi­
nărie preşedintele Nicolae Ceauşescu
liului de Stat, Nicolae Ceauşescu, este întîmpinat ■ de Mohammed
ei Kenitra. Locuitorii satelor
a fost oaspetele provinciei Kenitra Bargach, administrator delegat al
au to ri, librari şi al oraşului Casablanca, centrul
vieţii economice marocane şi Im­
Skhirat, Bouznika şi ai altor loca­
lităţi salută cu urale, cu emoţio­
Companiei şi de alţi conducători ai
rafinăriei.
nante gesturi de prietenie, trece­ In ţinuta tuaregilor pustlurilor
I n c a d ru l c u r s u r ilo r d e p e rfe c ţio n a re portant port oceanic al continentu­
p r o f e s io n a lă o rg a n iz a t« de C e n tru ] d e rea oaspeţilor români.
lui african. «aharlene — uniformă de paradă
li b r ă r ii B u c u r e ş ti, v in e ri, U d e c e m b rie
a . e . , t a e a l a C lu b u l u i e a n l t a r d i n bd. La ora 10,00, convoiul oficial pă­ In această atmosferă însufleţită a gărzii municipale — o companie
R e p u b l ic i i n r . 21, s c r i i t o r i i P e t r e G h e l- răseşte palatul rezervat şefului ce Ilustrează grăitor sentimentele prezintă onorul şefului statului ro­
m e z , d i r e c t o r a l e d i t u r i i » A l b a t r o s - , V ln - statului român, Indreptîndu-se spre de stimă şl prietenie nutrite de mân. La sfîrşitul acestei scurte ce­
t l l ă C o r b u l şl E u g e n B u r a d a s e v o r l n -
tlln i c u lib r a r ii d in u n ită ţile b u c u re ş te n e Casablanca. poporul marocan faţă de ţara noas­ remonii, gazdele îşi exprimă gra­
I n t r - u n d ia lo g p e t e m a » C e v o m o f e r i Străjuită de palmieri şl de pini, tră, de preşedintele Nicolae titudinea pentru înalta onoare ce
c i t i t o r i l o r t a a n u l 1971“ . autostrada pe care o parcurge co­ Ceauşescu, oaspeţii români ajung !n
loana oficială de maşini coboară oraşul şl portul industrial Moham- (Gontinuare tn pag. a 4-a)
• „CODLEA“ şl „SALCUTA* sln t d e .
n u m irile u n o r se tu ri d e feţe de m asă,
c u d t e şase şerv etele, realizate la În­
tre p rin d e re a „A u ro ra". C reato rii În ­ I n te r v iu cu p ro f. univ.;
tre p rin d e rii le -a u o rn a t cu m otive fo l­
clo rice culese d in zo n ele S ibiu si M a­ d r. PETRE V A N C E A d e s p re
ra m u re ş P ln ă acum au fo st liv ra te
c o m e rţu lu i 500 g a rn itu ri „S ă lc u ta “ şl
3100 ..C odlea".
U niversităţile populare,
• O b ţin erea d e p lăci cu d u rita te
ca sa n ţă cit m a i red u să, în su şiri care
să se m en ţin ă în to t tim p u l p re lu c ră ­
rii p lăcilo r — acesta este scopul u n o r
şl
receptivitatea
cerc e tă ri În tre p rin se In cad ru l In stitu ­
tu lu i de cerc e tă ri pielărie, cauciuc,
m ase plastice, p e n tru sta b ilirea condi­
ţiilo r d e po lim erizare a am estecu lu i de
publici!?? şi fetişul
ră şin ă p o liesterică. E x p erim en tările e-
fcctu ate la F a b rica de n a s tu ri şi m ase
plastice a u d a t rezu ltate b u n e, p ro cen ­
tu l de re b u tu ri scăzînd cu a p ro x im a ­
tiv 50 la sută.
hîrtiilor „bilanţiere“
• O EXPERIENŢA CE TREBUIE EX­
TINSA : UNIVERSITĂŢILE POPULARE
SPECIALIZATE • EFICIENŢA NU
D e c e „ în v r a c “ ? î T abloui g e n e r a l d e c o m a n d ă a l f a b r i c i i d e sticlă B u cu reşti. De aici s e poate
u rm ă ri şi reg la Î n t r e g p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e a l m arii u n ită ţi in d u striale. CONSTA IN NUMĂRUL CURSURI­
g ard ero b a LOR, CI IN CALITATEA LOR •
O NECESITATE IMPERIOASA : ÎN­
DRUMAREA METODICA A UNIVER­
In dezbaterea deputaţilor consiliilor SITĂŢILOR POPULARE
populare ale sectoarelor 3 şi 6 La recenta consfătuire a directo­
întruniţi in sesiune, deputaţii rilor caselor de cultură un accent
• ACTIVITATEA DESFAŞU Consiliului popular al sectorului 3 au deosebit s-a pus pe rolul şi impor­
RATA DE COMISIILE PERMA tanţa răspîndirii cunoştinţelor so-
NENTE COMERT-APROVIZIO
analizat activitatea desfăşurată de
comisiile permanente comerţ-aprovi- cial-economice, politice şi culturale
zionare şi gospodărie locativă. Din în rîndul maselor. în acest sens o
NARE SI GOSPODĂRIE LO informările prezentate rezultă că de­ misiune importantă revine universi­
CATIVÄ"(Sectorul 3) • REZUL putaţii celor două comisii şi-au axat tăţilor populare. în legătură cu ne­
activitatea pe principalele probleme cesitatea şi însemnătatea lor, cu
TATELE ÎNTRECERII PATRIO ale sectoarelor respective. Tematica
modul in care sínt concepute cele
In TICE PE 1970 SI OBIECTIVELE comisiei permanente eomert-aprovi-
zionare a cuprins, de pildă, studii ce funcţionează în Capitală, am a-
PE 1971 (Sectorul 6) referitoare la amplasarea şi folosi­ vut o convorbire cu prof. univ. cir-
rea cit mai judicioasă a spatiilor PETRE VANCEA, preşedintele Co­
comerciale, starea localurilor, modul misiei pentru difuzarea cunoştinţe­
cum sint respectate orarele de func­
lor culturale şi ştiinţifice a muni­
ţionare a magazinelor, cum se asigură cipiului.
aprovizionarea unităţilor cu legume
şi fructe în orele de după-amiază, — D ato rită progresului, ex trem de rap id
al ştiin ţei şi al Im ensului te z a u r cu ltu ra l
pe ca re o m en irea Ü d ezvoltă n eîn cetat —
n e-a d e c la ra t in te rlo c u to ru l — om ul zi­
lelo r n o astre are nevoie, p e n tru a d ev e­
CLARIFICĂRI LA PALMA DE MALLORCA In cadrul sesiunii — sectorului ni a c tiv in d estin ele m ateriale şi sp iri­
tu ale ale p o p o ru lu i său , de un p e rm a ­
• In tu rn e u l in terzo n al de şa h de la P alm a de M allorca, ziua de Ieri a fost 3 — clasat pe locul 1 (alături
rezerv ată p artid elo r în tre ru p te . F ru n ta şu l clasam en tu lu i, B obby F isch er, a dus la de sectorul 2) in întrecerea n en t co n tact cu n o u tatea, pe p lan u l Ideilor,
din ştiin ţă, teh n ică şi c u ltu ră, In g en eral.
victo rie a tît p a rtid a în tre ru p tă cu T aim an o v cit şi cea am în a tă cu M inici. Două patriotică — i s-a înmînat „Di­
p u n c te a ac u m u la t şi v est-g erm an u l H ü b n er prin cîştig area p a rtid e lo r cu U itum en Cu cit şi în su şeşte m ai p ro fu n d c u ltu ra
ploma“ de fruntaş în întrecerea
şi R u binetti. A lte r e z u lta te : T aim an o v — F ilip 1—0: Sm islov — R u binetti
R esh ev sk i — Iv k o v 1—0. In clasam en t, F isch er s-a d ista n ţa t la două p u n cte (avînd
I 6V2 p) faţă de noul d e ţin ăto r al lo cu lu i secund, H ü b n er (14Va P). U rm ează : G heller
14 p ; L arsen (1) 13 p ; G ligorici, T aim an o v 12‘/a P etc.
1—0 ;
patriotică pe anul 1970.
tim pu lu i său , cu cit cu n o aşte şi tră ie şte
valo rile m o rale ale epocii sale, cu a tlt
om ul este mai co n tem p o ran . I a r în ac e st
sens, u n a d in tre cele m ai im p o rta n ta
fo rm e de îm b o g ăţire c u ltu ra lă , ştiin ţifi­
SURPRIZĂ LA ATENA că, m o rală a m aselo r largi, este p ro ce­
cum sint rezolvate sesizările echipe­ sul d e rid ic are a n iv elu lu i cu ltu ra] al
• La A ten a s-a d isp u ta t m eciul In tern aţio n al d e fo tb al d in tre fo rm aţiile
G reciei şi C iprului. E ch ip a G reciei, deşi n e t fav o rită, nu a p u tu t o b ţin e d ecit un lor de control obştesc şi reclamaţiile
re zu ltat d e eg alitate, 1—1, d u p ă ce la pau ză se lecţio n ata o asp ete av e a a v a n ta j. cetăţenilor etc. In urma propunerilor Miruna lonescu
făcute, magazinul alimentar din car­
tierul Gării de Est s-a reprofilat în (Continuare tn pag. a 2-a)
magazin cu autoservire, a luat fiinţă
un mare magazin de articole teh­
nice şi electrice în şoseaua Mihai
Pe unele şantiere de locuinţe Bravu nr. 37. centrul de carne din
şoseaua Iáncului nr. 63 a fost mutat
într-un local corespunzător pe ace­
• M uzeul „ P ic to r Gh. M. T attarescu *
(str. D om niţa A n astasia n r. 7) Încheie
ciclul de m a n ife stă ri d ed icate co m e­
m o rării a 150 de an i de la n a ş te re a
eaşi arteră la nr. 39. complexul co­ p icto ru lu i cu o se a ră m u zeală în cad ru l
mercial din str. Grindului şi cel care căreia se v a evoca u n episod din tim ­
pul stu d iilo r a rtistu lu i la Rom a. M a­
n ife sta re a , ce v a a v e a loc azi. o ra 18
I. B.
d ie ia r n ă (Gontinuare In pag. a 2-a)
va fi co m p letată cu d o cu m en taru l
culori P o rtre tu l şi p ic tu ra m ilita n tă
o p era Iul T atta rescu .
în
în
Acţiunea d» materializare a mă­ paraţii construcţii şl construcţii
surilor stabilite pentru asigurarea Bucureşti (T.R.C.C.B.).
unul ritm normal de lucru în se­
zonul rece trebuia încheiată pînă
la finele lunii noiembrie. Cum In
ultimele zile temperatura a fost mai
Spirit gospodăresc
I n a n s a m b l u l „ F o i ş o r 8 5" l u c r e a z ă e -
c n i p e lo ş a n t i e r u l u i n r . 7 a l î n t r e p r i n d e m Omul-fosilâ
scăzută — semn al apropierii tim­ «Ie c o n s t r u c ţ i i ş l r e p a r a ţ i i n r . L î n s o ţ i ţ i
pului friguros — fireso se pune în­
trebarea 1 Ce eficienţă an măsurile
aplicate !n vederea Iernii ? Un răs­
puns am încercat să aflăm in ca­
d e ş e f u l d e lo t , to v . N ic o l a e I e r e m l a , a m
v i z i t a t b lo c u l n r . 3. C e le 40 d e a p a r t a -
P etre lo n escu este ,totuşi,autentic?
'
drul raidului întreprins p« mal
multe şantiere ale Trustului de re­ (Gonttnuare In pag. a d-a)
• Un e xp o n a t de b ile i d e v e n it o b ie ct de s tu d ii
fi d isp u te a ntro p o lo g ice şl Canada l o fiinţă congelată, au
BU LETIN M ETEO RO LO G IC anatomia şl înfăţişare apropiate
emulai, dar şl maimuţelor antro-
la urm. eu un an,
I N S T I T U T U L M e t e o r o l o g i c C O M U N IC A ■ A r i , l t « , l , t n B u c u r e ş t i , t e m ­
p e r a t u r a « a r u lu i a fo s t d a m in u s 1 ( r a d . M a x im a d » la r i t a « a r a fo a t d e 8 g ra d e ,
internaţionali a relatat despre pe­ M. Vasiliu
regrinările unul camion frigorlfl»
I a r m i n i m a d i n e u r s u l n o p ţ i i d a nr —i I g r a d a .
T im p u l p r o b a b il d e m ita « < n a a v a c o n tin u a s ă a« în c ă lz e a s c ă u ş o r . C er Si despre eludata iul încărcătură
v a r i a b i l m a i m u l t n o r o » . T e n d i n ţ ă d a p r e c i p i t a ţ i i s la b e . V tn t u l v a s u f l a p o t r i v i t d in expusă prin btleluril« din S.V.A. (G ontinuare hi pag. • d-a)
s e c t o r u l n o r d - e a t i e . T e m p e r a t u r a m i n im » v a o s c il a I n t r e m i n u s 1 f l p i u a 1 ( r a d , I a r
m a x i m a t a t r a 1 —11 ( r a d a . C e a ţă s l a b ă d i m i n e a ţ ă n s e a r a .