SUB ZODIA CIVILIZAŢIEI SOCIALISTE
Fotoreportaj de
Mai toate visele Ţării Moţilor s-au împlinit anevoie.
Dar pină la urmă s-au împlinit. Iar izbînda a fost cu
atît mai mare. Să ne aplecăm o clipă asupra istoriei
liniei ferate Deva — Brad, ax vital în destinul acestor
meleaguri. A fost începută încă din anul 1939, dar re­
pede abandonată. A fost reluată apoi în 1942, dar din
nou tot în acelaşi mod abandonată. Drumul acesta
de fier a fost reluat în I960, cînd se credea că, în sfîr-
şit, resursele fiind acum exclusiv la decizia poporului,
vom avea posibilităţile tehnice solicitate de dificulta­
tea terenului. S-au construit atunci doar capetele li­
niei, adică două segmente, de la Deva la Stoeneasa-
Crăciuneşti şi de la Brad la Dealul Fetii. Din cei 36 de
kilometri, cît urma să aibă întreaga linie, se construi­
seră doar 22,100 kilometri. Dar visul, oricît de anevo­
ioasă ar fi fost înfăptuirea lui, trebuia împlinit. Cei
13,900 kilometri, oricît de straşnici păziţi de puterile na­
turii, trebuiau să devină cale ferată. Abandonată şi re­
luată, din nou abandonată şi din nou reluată, linia fe­
rată Deva — Brad a fost din nou atacată în urmă cu
aproape 9 ani, într-o epocă în care multe asemenea
proiecte imposibile au devenit posibile în care pe întreg
cuprinsul patriei s-au ridicat zeci şi zeci de ctitorii ce
strălucesc in diadema unui timp pe care cu îndreptă­
ţită mîndrie îl numim Epoca Nicolae Ceauşescu.
Se părea, de-a lungul atîtor ani şi la capătul atîtor
încercări, că între Deva şi Brad nu se putea construi
o cale ferată. Dar şi această prejudecată, asemenea
atîtor altora, a putut fi învinsă abia de oamenii zi­
lelor noastre. S-a împlinit astfel un vechi vis al Ţării
Moţilor, la fel de greu ca atîtea altele, în vara acestui
an, cînd primul tren de marfă a călătorit de la Deva
la Brad. Şi s-a mai împlinit o dată, acum cîteva zile,
adică vineri, 11 decembrie, cînd, în cinstea lucrărilor
Conferinţei Nqţionale a partidului şi în cinstea aniver­
sării celor 40 de ani de la proclamarea Republicii, pri­
mul tren de călători a făcut legătura între cele două
străvechi oraşe hunedorene, între Deva şi Brad.
Trenul aşteptat cu fanfară
Un drum care părea sortit să nu mai ajungă la capăt, iată-l înfăptuit in această epocă:
Calea ferată D eva — Brad
Un tren care uneşte istoria şi
prezentul Ţârii Moţilor de istoria şi
prezentul întregii ţări, un tren care |
cinsteşte, prin prima sa cursă, lu­
crările Conferinţei • Naţionale
partidului şi cei 40 de ani de la
proclamarea Republicii.
' oraş care, prin noul tren, a
Peste uriaşul şi impunătorul viaduct de la Valea Cernelei, construit incă de-acum citeva
decenii, trece pentru prima dată un tren de călători
îm p o d o b ită cu steag u ri t r i ­
colore şi roşii, g a ra d in D eva,
n o u a g ară d in D eva, o a d e v ă ­
ra tă b iju te rie a rh ite c to n ic ă a
g e n u lu i, tră ie şte , p rin su tele
de oam eni care îi um p lu p e­
ro n u l, o zi cu to tu l şi
to tu l deosebită. De u n deva, din
în a ltu l ceru lu i sen in ca la ­
crim a, cad, ca o m ira re , fulgi
m a ri şi albi, ca n işte flu tu ri
d e p rim ă v a ră . P riv esc în sp re
c e ta te a care / s tră ju ie
v eacu ri acest su p erb oraş ce
se n u m eşte D eva şi m iste ru l
se dezleagă pe loc : fulgii sín t
ad u şi de v în tu l ce b a te d in ­
sp re cetate, d e a su p ra c ă re ia se
d e stra m ă o scam ă de n o r alb
ca o a rip ă de lebădă. P lu tesc
a în aer, însă, a lă tu ri de d a n su l
fulgilor, o em oţie şi o n e ră b ­
d a re , un fel de c u rio zitate şi
în co rd are în tin se la m axim um ,
g reu de d escris în cu vinte.
F re a m ă tu l, n e a stîm p ă ru l, fe ­
b rilita te a au, însă, în ele ceva
lum inos, ceva c are ad u ce a
su ris, a bucurie. P e ste cîtev a
clipe, d u p ă scu rtele alo cu ţiu n i
ro s tite de Ilie L a vu, tîn ă ru l
p rim a r al D evei, şi in g in erii
L iv iu C orfar, şeful B rigăzii
n u m ă ru l 4 a A n trep rizei de
c o n stru cţii m o n taj a R egiona­
ler de căi fe ra te T im işoara, şi
A v ram D râm b ărean , şeful
R C M -ului d in D eva, c îtev a
su te de oam eni u m p lu p în ă la
refu z cele cinci vago an e ale
tre n u lu i. Sínt, în m a re a lo r
m a jo rita te , co n stru cto rii c are
au s ă p a t în p ia tra m u n telu i, sau
a u în fip t în arg ila d e a lu rilo r
alunecoase, în tre S to en easa —
C răciu n e şti şi D ealul Fetii,
p a n g lica de oţel şi b eto n
noii lin ii fe ra te D eva — Brad.,
C oncret, pe cei 13,9 k ilo m etri
S-ar putea crede, cu un mic efort de imaginaţie, că şeful trenului, Cornel de c ale fe ra tă aceşti m in u n a ţi
Ivan, este dirijorul fanfarei din Brad o am en i a u co n stru it 77 de
p o duri, podeţe şi viaducte, au
ifre d e lit în in im a m u n te lu i
p a tr u tu n e lu ri, a u e x e c u ta t
11 k ilo m etri de consolidări în
d eb lee şi ram blee, lu c ră ri ce
a u în g lo b at 1,1 m ilio an e m etri
cu b i d e d ero cări şi u m p lu tu ri,
a u tu r n a t peste 400 m ii m etri
cubi de beto an e şi p e ste 22 500
tone de p re fa b ric a te d in beton
şi b eton a rm a t. P u n e re a
o p eră a p ro filu lu i p ro ie c ta t a
n e c e sita t nu d o a r so lu ţii te h ­
nice originale, c it şi u tila je cu
un în a lt g rad de m ecanizare.
N e-am n u m ă ra t p rin tre cei
ce a u a v u t b u c u ria d e -a fi
p rin tre c ălă to rii acestei p rim e
curse. A m co n sem n at sem ­
n alu l d e p lecare în cursă, d a t
d e im p ieg atu l P e tru Ig reţ la
o ra 12,27. A veam să a flă m că
d in tre to ţi, cel m ai em o ţio n at
a fost m ecanicul tre n u lu i,
E m ilian C ăta. in clu siv a ju to ­
r u l său, G beorghe M orar. îl
în tîln im în tre n pe şeful g a r­
n itu rii, C ornel Ivan, com pos-
tîn d b iletele de călă to rie, ia r
în tr-u n u l din c o m p artim en te îi
a b o rd ă m pe in g in erii A lex an ­
d ru Ionică şi Ion D um itrescu,
d ire c to ru l g en eral şi d ire c to ru l
te h n ic a d ju n c t al R egionalei
de căi fe ra te T im işoara, m a r­
Drept incinte, dincolo de d ea­
luri şi munţi, se află Bradul, un
ajuns ceea ce voia dintotdea-
una să fie, o adevărată capi­
Aici, intre kilometri 22 şi 23 s-au purtat marile bătălii pentru noua linie ferată
tală o Ţări' Moţilor
Flacăra — anul XXXVI - Nr. 51 - (1 696} — 18 decembrie 1987
Victor Niţă
şi Victor Rădulescu
c aţi şi ei de em o ţia e v e n i­
m e n tu lu i. P e cu lo ar, in g in e ru l
lo a n H erţa, şefu l secţiei L-5,
u n ita te ce va p re lu a e x p lo a ­
tarea noii lin ii, e ra p a rc ă
cu
îm b ră c a t în tr - u n su rîs. A lă ­
tu ri, în a lt co m p a rtim e n t,
u n g ru p d e şase c o n stru c ­
to ri : V asile S erca, lo a n
U rs, Ion A p âv ălo aie, G h eo r-
ghe C urcă, Ilie C ă ră v a n
şi D u m itru M o rariu . N u ştim
de d acă a u fost cei m ai d estoinici
d in tre cei m ai d esto in ici, d a r
em o ţia pe c a re le-o citim pe
.c h ip n u n e în şa lă că îi avem
în fa ţa n o a stră , p rin ei, pe
to ţi c o n stru cto rii. „C e-am f ă ­
c u t noi aici, zice u n u l d in tre
ei, a fost fo a rte g reu , d a r
acu m e fo a rte fru m o s. F ru m o s
şi train ic. D a r să v ed eţi ce
lin ie vom face d in s p re B rad
sp re V aşcău, ca să legăm Ţ a ra
M oţilor d e o raşele d in n o rd u l
ţă r ii !“ A şa, deci ! Ei se Peste citeva clipe, in acordurile fanfarei interpretind Marşul lui
g în d e a u d e ja la o n o u ă cale lancu, primul tren de persoane de pe linia ferată Deva-Brad
fe ra tă , la fel d e g rea, d a r va intra in inima Zarandului
la fel d e n ecesară. In a lt
co m p a rtim e n t, în a lt va­
gon, o p lă c u tă în tîln ire cu
m a iştrii lo a n Ş a n d o r şi A le­
x a n d ru Ţ u n d re a , doi d in tre
o am enii de bază ai ş a n tie ru ­
lui. „A fost g reu , n u zic ba,
d a r ce fru m o s e ac u m !“. ne
d e c la ră , -cu un z im b e t larg ,
u n u l d in tre ei. „Cel m ai g reu
a fost, in te rv in e V alen tin M a-
leac, to p o g ráf p rin c ip a l, la
k ilo m e tru l 22,360, u n d e am
e fe c tu a t su te şi su te d e m ă s u ­
ră to ri, cu teo d o litu l, p e n tr u că
u n a e ra te re n u l azi, şi a lta
e ra m îin e sau poim îine. A ici
s-a d a t m a re a b ătălie, la k ilo ­
a m e tru l 22,360 !“.
în a in te d e -a in tr a în lin ie
d re a p tă , s p r e B ra d , z ă rim în
m u lţim e un om m ai în v îrslă .
E ra îm b ră c a t în tr - u n fru m o s
co stu m p o p u la r, sp ecific m o ţi­
lor, cu în flo ritu ri n e g re pe c ă ­
m aşă şi cu o zeghe c io b ă n e a s­ Virsta şi experienţa nu l-au scutit pe Emilian Câta, mecanicul
că lu n g ă p în ă -n g en u n ch i. locomotivei, de emoţii, iar emoţiile nu l-au lipsit de bucurie,
Ş i-a scos, cu g e stu ri la rg i şi dimpotrivă, i-au sporit-o
im p u n ă to a re , cu şm a, i a r d e
sub cu şm ă i- a u n ă v ă lit sp re
u m eri p letele a lb e ca n eau a.
Şi a ră m a s aşa, în c re m e n it, cu
p le te le sale a lb e flu tu rîn d în
în v în t, s a lu tîn d tre n u l c a re tr e ­
cea p rin f a ţa sa. N i s -a p ă r u t
a fi ca o în tru c h ip a re a în ­
treg ii Ţ ă ri a M oţilor, d ă ru ită ,
d u p ă a tîta , ş i- a tîta a şte p ta re ,
cu un tre n care, ia tă , o leag ă
de lu m ea cea m a re a ţă rii.
In g ară, la B rad , în su ­
n e te le fa n fa re i c a re cîn ta,
fireşte, M arşu l lu i la n c u , tr e ­
nul in tră în u ra le le a su te şi
su te d e oam eni. N e o p rim în
d re p tu l im p ieg atu lu i de m işca­
re V ictor B ăcan u c a re a u ita t
să m ai co boare m în a. Ionel
V lad, p rim a ru l B ra d u lu i,
u re a z ă tre n u lu i tra d iţio n a lu l
„B un v e n it! “ • P e d e a su p ra
tu tu ro r, su n e tu l p re lu n g şi
victorios al locom otivei şi n in ­
so area b o g ată c a re aici, la
B rad, în fru m u s e ţe a z ă ace a stă
zi de 11 d ecem b rie, cînd, la
o ra 13,58 p rim u l tre n de c ă lă ­
to ri p e ru ta D eva — B ra d a Prin gara din Ormindea dată recent in folosinţă trece pentru
in tr a t în g ară. prima dată un personal