ATEE - 2004

DIAGNOZA DEFECTELOR PRIN ANALIZA DE SEMNAL

FOLOSIND MODELUL REDRESORULUI

ZVAN POPOVICI*, SORIN FRUMU ELU**, M. O. POPESCU***, CLAUDIA

POPESCU***
* S.C. Titan Echipamente Nucleare S.A., Bucure ti
**S.C. ELECTROTEHNICA S.A., Bucure ti
***Universitatea Politehnica Bucure ti

Abstract

In this paper are show methods to detect and analyse faults. For diagnose we used the methods based
on signals, on analytical models and based on knowledge. By critical analysis of diagnose
approaching problem we can split up in three categories of knowledge s: factual knowledge, deductive
knowledge, strategy knowledge. To show up the consequences of the faults which may occur during
running of the three-phases rectifier were issued the two simulation cases: interrupting of one
thyristor and respectively short circuit a thyristor.

I. INTRODUCERE

În ultimii ani s-a constatat o studiere intens a aspectelor legate de diagnoza

produselor i a sistemelor tehnice plecându-se de la cazuri concrete ivite în practica
inginereasc , care au permis conexiuni cu alte domenii inteligen a artificial , sisteme expert,
teoria deciziilor, tiin a calculatoarelor, teoria m sur rii etc în prezent conturându-se o
abordare sistemic a diagnozei.
O problem important întâlnit în cadrul diagnozei proceselor complexe este legat de
multitudinea punctelor de m surare ca i de num rul mare a incidentelor posibile; în consecin
algoritmii utiliza i pentru determinarea st rii de func ionare normal /anormal folosesc
concepte dezvoltate în inteligen a artificial , la care se remarc îmbinarea dintre tehnicile
clasice bazate pe modele analitice cu cele moderne dezvoltate pe baza mul imilor fuzzy i a
re elelor neuronale.
Prin analogie cu ra ionamentele umane, rezult c supravegherea proceselor se bazeaz
pe discriminarea comportamental (acceptabil sau neacceptabil), care într-o formalizare
numeric presupune considerarea unor limite, cum ar fi cele de alarmare la dep irea unor
valori prestabilite pentru m rimile m surate, sau în luarea unor decizii pentru a vedea dac de
exemplu - un reziduu este semnificativ, un test statistic este sau nu verificat etc.
Diagnoza unui proces fizic poate fi descompus în dou faze: faza pasiv , care observ
procesul în starea sa natural de func ionare i faza activ , care necesit ac ionarea asupra
procesului pentru a releva defectele sau, dimpotriv , pentru a le masca efectele.
Referitor la detec ia i diagnoza incidentelor trebuie avu i în vedere urm torii trei pa i:
- generarea reziduurilor (simptomelor) <residual generation> - opera ie care const în
generarea de semnale sau simptome pe baza c rora s fie posibil detec ia defectului;
- evaluarea reziduurilor (clasificarea defectelor) <residual evaluation> - care const în
luarea de decizii logice, în timpul apari iei defectelor, privitor la locul lor de apari ie;
- analiza erorilor (reziduurilor) <fault analysis> - ac iuni prin care s fie posibil
determinarea tipului, m rimii i cauzei apari iei defectului.
Dac primii doi pa i permit detec ia i izolarea defectului, în ultimul se realizeaz
diagnoza propriu-zis a acestuia.

1
 ATEE - 2004
II. METODE DE DIAGNOSTICARE I DETECTAREA DEFECTELOR

Metodele de detectare i diagnoz se împart în trei categorii:

- metode bazate pe semnale;
- metode bazate pe modele analitice;
- metode bazate pe cuno tin e.
Metodele bazate pe semnale sunt utilizate la detec ia timpurie a defec iunilor ce pot
apare în dinamica sistemelor considerate, având o eficacitate limitat .
Metodele bazate pe modele analitice folosesc cuno tin ele despre procesul fizic
reprezentate sub forma modelului s u matematic. Aceste metode constau în compararea
comport rii actuale a sistemului cu cea ob inut pe baza modelului matematic al acestuia dedus
pentru situa ia unei func ion ri normale. Abordarea bazat pe modele analitice este mai
eficient fa de cea bazat pe semnale. Totu i, trebuie remarcat c un model analitic este greu
de ob inut, în special pentru sisteme cu grad ridicat de complexitate (aproape imposibil).
Metodele bazate pe cuno tin e reprezint o solu ie complementar a celor analitice
sau algoritmice folosite în detec ia incidentelor. Astfel de metode sunt eficiente în cazul
sistemelor complexe, unde oricum cuno tin ele despre proces sunt - de regul - incomplete. În
acest caz comportarea sistemului este specificat utilizând atât simptome euristice, cât i
descrieri calitative folosind cuno tin ele despre sistem sub form de reguli i fapte, ob inute din
observa ii umane empirice.
Combinarea metodelor bazate pe simptome euristice cu metodele bazate pe descrieri
calitative permite evaluarea tuturor informa iilor disponibile i a cuno tin elor suplimentare
despre sistem. Drept cuno tin e suplimentare se pot exemplifica: gradul de îmb trânire, mediul
opera ional, aparatura folosit , istoricul statisticilor referitoare la apari ia de incidente în
func ionarea sistemului etc.

Inc idente

V ariabile obser vate G EN E R A REA

C U N O A ST E R E G EN E RA REA PR OC ES S IM P TO M E LO R
A NA L IT IC A S IM P TO M E LO R EU RIST ICE
A N A LIT ICE
V ariab ile m asu rate

M o de lul pro ce -
s ulu i an a litic P ro ce s are d e O b s erva Ûiile
d ate o pe rato rilo r
E st im a Û
ia filt r|rii
C a ra cteris ticile Isto ria
C la s if ica r e a e xtra cÛie i p ro c es ulu i
sch im b |rii
d ete cÛ ie i
C a ra cteris tici C la sifica re a Sta tistic a
s ch im b |rii p ro c esulu i
n or m a le d ete cÛ
ie i
C U NO A ST E R E
E U R I S T IC A
Sim pto m e a na litic e Sim pto m e e uri stic e IN T EG RA R E A
IN F O RM A ÚIEI
M o de lul pr o ce - S IM P TO M E LO R
s ulu i eu rist ic Re p re z en tar e a
E va lu a re s im pto m e lo r
s ta tistic | u nif ic a te
C a u ze le
d ef ec t a rii S im pto m e un ific a te
D IA G N O ZA
E va lu a re a
e fe c te lo r Inl|nÛ u ire Inl|nÛ u ire
în|in te înap oi D e c izia

De fec te dia gn o stic ate

Fig. 1.

Pe scurt cerin ele fiec rei p i sunt:

A. Generarea simptomelor analitice (informa ii cuantificabile)
Cuno tin ele analitice privind procesul investigat (variabilele m surate) sunt utilizate
pentru a ob ine informa ii analitice, cuantificabile. În acest scop, prin prelucrarea variabilelor
surate din proces, se ob in o serie de valori caracteristice care permit:
- verificarea valorilor limit admisibile ale semnalelor m surate direct; valorile
2
 ATEE - 2004
caracteristice sunt valori limit dep ite de semnale;
- analiza semnalelor m surate direct prin utilizarea metodelor de analiz . În acest caz
ca valori caracteristice se pot folosi: dispersii sau parametri ai modelului;
- analiza procesului prin utilizarea modelelor matematice ale procesului împreun cu
metodele de estimare a parametrilor, a st rii i metoda ecua iilor de paritate. Ca valori
caracteristice se folosesc: parametri, variabile de stare, reziduuri.
În unele situa ii, din valorile caracteristice anterior expuse, pot fi extrase anumite
tr turi ale procesului real, de exemplu coeficien i ai procesului fizic sau reziduuri. Aceste
tr turi urmeaz a fi comparate cu tr turile normale ale unui proces neafectat de apari ia
unor incidente. În acest scop se aplic metodele de detec ie a schimb rii, care comport o
anumit clasificare.
În urma acestui proces se ob in o serie de simptome analitice considerate a fi acele
schimb ri (discrepan e) care se manifest în semnalele m surate direct, în modelele semnalelor
sau în modelele procesului.
B. Generarea simptomelor euristice
Pe lâng simptomele cu informa ie cuantificabil , pot fi generate i simptome euristice
prin utilizarea informa iei calitative furnizat de operatorii umani. Astfel:
- pe baza observa iilor i inspec iilor operatorilor umani se pot ob ine valori ale
caracteristicilor euristice de forma: zgomot specific, culoare, miros, vibra ie, uzur etc;
- o alt surs important de informa ie euristic o constituie istoricul procesului
privind opera iile de între inere, repara ie, eventuale incidente anterioare, durata de via etc;
- se pot lua în considerare o serie de date statistice ob inute pe baza experien ei în
exploatare a aceluia i proces sau a unor procese similare; de exemplu timpul mediu dintre dou
incidente, probabilit ile de apari ie a incidentelor etc.
Simptomele euristice generate printr-una (sau alta) din modalit ile expuse pot fi
reprezentate sub forma unor variabile lingvistice (de exemplu mic, mediu, mare), sau sub forma
unor numere fuzzy (de exemplu în jurul unor anumite valori).
C. Diagnoza incidentelor
Obiectivul diagnozei ap rute în func ionarea unui proces const în determinarea
tipului acestuia, a dimensiunii lui, localizarea i momentul apari iei evenimentului; aceste
preciz ri se fac pe baza simptomelor analitice i euristice observate.
La sistemele complexe, cu ajutorul cuno tin elor euristice exprimate sub forma
modelelor euristice (modele calitative) se poate stabili cauzalitatea incident-simptom i se
poate realiza o ponderare a diferitelor strategii de diagnoz . În acest sens se pot utiliza arborii
de defectare sau ra ionamente aproximative de tip IF - THEN, pe baza c rora s fie posibil
stabilirea tipului, dimensiunii , locului i momentului apari iei defectului.
La sistemele mai simple, la care simptomele generate indic direct prezen a defectelor
prin câteva conexiuni logice, procedura de diagnoz se simplific în mod considerabil.

III. SIMULAREA UNOR DEFECTE CARE POT APARE IN FUNC IONAREA UNUI
REDRESOR TRIFAZAT

Cu ajutorul programului ORCAD 9.1. a fost realizata schema electrica a redresorului

trifazat, simularea fiind efectuata cu ajutorul programului PSPICE.
În cazul de fa se studiaz diferite defecte i consecin ele care pot apare în timpul
func ion rii redresorului trifazat.

3
 ATEE - 2004

Fig. 2. Schema electric folosit pentru simulare

În fig. 2 este prezentat schema electric a redresorului trifazat, cel care a stat la baza
realizarii simularilor.

a) b)

Fig. 3 Formele de und ale curen ilor prin tiristoarele V1 i respectiv V7

a) când V1 i V7 func ionale; b) când V1 este str puns

În figura 3 a) sunt prezentate formele de und ale curen ilor ce strabat tiristoarele unui
bra al pun ii (V1 i V7). Figura 3 b) este reprezentativ pentru cazul când V1 este str puns i
V7 func ioneaz normal. Se observ modificarea curentului prin V7. În caz real la apari ia
curen ilor foarte mari prin V1, protec iile la supracurent vor intra în func iune i vor proteja
restul circuitului.
Cînd un tiristorul V1 se întrerupe (fig. 4.) , se observ cre terea curen ilor prin
tiristorul V7, de pe acela i bra . Înteruperea unui tiristor poare surveni de exemplu prin
întreruperea comenzii aplicate acestuia.
În figura 5 sunt reprezentate formele de und ale tensiunii de ie ire. În figura 5a) se
observa forma de und a tensiunii în cazul func ion rii normale. Figurile 5a) si 5b) eviden iaz
modificarea formei de und a tensiunii de ie ire in cazul ie irii din func iune a unuia i respectiv
doua tiristoare ( caz ap rut i când aceste tiristoare nu mai sunt comandate).

4
 ATEE - 2004

Fig. 4

a) b)

c)
Fig. 5. Formele de unda ale tensiunii de iesire
a) func ionare normal ; b) un tiristor întrerupt (sau lipsa comenzii);
c) dou tiristoare întrerupte (sau comand lips )

III. CONCLUZII

În cazul întreruperii unui tiristor se observa modificarea tensiunii de ie ire prin

cre terea riplului, ap rând un regim oscilant neamortizat, care poate consecin e si asupra
consumatorilor .
Se observ c în cazul întreruperii a dou tiristoare, cre te semnificativ oscila ia
tensiunii de ie ire.
5
 ATEE - 2004
În cazul scurcircuit rii unui tiristor, curentul prin acesta va atinge valori foarte mari,
caz în care dac nu vor interveni protec iile vor fi distruse ambele tiristoare de pe bra .

BIBLIOGRAFIE

[1] Popescu, M. O., Maria Ioannides, Popescu, Claudia Diagnoza echipamentelor electrice cu ajutorul
sistemelor expert, Sesiunea Stiintifica ICPE, Bucuresti 28 oct. 1999.
[2] Popescu, M. O., Ghita, C., Popescu, Claudia, Sistem expert pentru testarea i diagnoza echipamentelor de
trac iune electrice
[3] Ionescu F., Floricau D., Nitu S., Fodor D., .a. - Electronic de putere. Modelare i Simulare. Bucure ti,
Ed. Tehnic , 1997.
[4] Ionescu F., Floricau D., Nitu S., Electronica de putere. Convertoare statice, Editura Tehnica Bucuresti,
1998.
[5] Mohan N. - Power Electronics - Computer Simulation, Analysis, and Education Using PSpice.
Minneapolis, 1992.
[6] BEnchimoL G., .a. - Sisteme expert în intreprindere, Ed. Tehnic , Bucure ti, 1993.
[7] Sgârciu V., Ceapâru M., Diagnoza produselor i sistemelor, MatrixRom, 2002.