Proiect didactic

Unitatea de învăţământ: Liceul Teoretic Fetesti

Profesor: Morea Simion
Data: 10.11.2022
Obiectul: Istoria românilor şi universală
Clasa: VIII
Unitatea de învăţare: Spaţiul românesc de la Mica Unire până la cucerirea independenţei
Subiectul lecţiei: Cucerirea independenţei de stat a României
Tipul lecţiei: de predare-învăţare-evaluare
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Timp: 45 min
Competenţe specifice: 2.3. Argumentarea impactului schimbărilor din Epoca Modernă, utilizând hărţile şi reperele cronologice.

4.3. Utilizarea relaţiilor de cauzalitate în elaborarea comunicărilor orale şi scrise.

Obiectivele lecţiei:- la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:

OO1- să utilizeze corect şi coerent terminologia istorică;

OO2-să completeze o schemă privitoare la evoluţia Problemei Orientale în deceniul 7, sec.XIX-lea, în forma unui arbore al problemei;
OO3-să compare mesajul a două documente istorice;
OO4-să indice pe hartă mişcările teritoriale de la finalul războiului ruso-româno-turc din 1877-1878;
OO5-să-şi exprime opinia faţă de atitudinea reprezentanţilor Rusiei faţă de România şi reprezentanţii acesteia la conferinţele de la San-Stefano
şi Berlin.
 Metode folosite:
Mijloace de învăţământ: planşă Arborele Problemei, material video-secvenţe din filmul artistic Războiul pentru independenţă 1877-1878 şi
din filmul documentar Carol I, reg.S.Nicolaescu; harta a II jum. a sec.XIX, Europa; marcher, fişe cu documente.

Strategia didactică: dirijată, cognitivă.

Material bibliografic:

- N.Chicuş, E.Danu, D.Dragnev, I.Negrei Istoria românilor, ep.modernă,partea a II (1850-1918), pag.30-33

- F.Constantiniu, O istorie sinceră a a poporului român, pag.138
- S.Cristescu, Carol I şi politica României, 1878-1912, pag.31

Scenariul desfăşurării lecţiei:

Subco Timp Momentele Procesul de predare-învăţare

m lecţiei
petenţe
Activitatea profesorului Activitatea elevului Strategii didactice Evaluare
1 min Organizarea Pregătirea clasei: controlul Pregătirea materialelor necesare Pregătirea Atenţionarea
clasei prezenţei şi a ordinei în clasă desfăşurării orei. documentelor Aprecieri
şcolare
4 min Sintetizarea Reactualizarea materialului O concluzie cu referire la situaţia Scriere liberă Observaţia
unor detalii utile ultimelor trei subiecte românilor dinăuntru şi dinafara materializată în 1-2 Analiza
subiectului ce României în perioada 1850-1877. fraze. Încurajarea
urmează
2 min Pregătirea Se cere elevilor să urmărească Răspund la întrebările: Secvenţă din filmul Observaţia,
aperceptivă o secvenţă de film în care -ce aţi văzut? artistic “Războiul Încurajarea
soldaţii pornesc sub arme -ce aţi auzit? de independenţă”. formulării
pentru a traversa Dunarea. -ce ati simţit? anumitor
Conversaţa impresii
1 min Legătura cu După Războiul Crimeii, 3 Analizează numele persoanelor Analiza izvorului Încurajarea
tema nouă judeţe din s.Basarabiei au din Crihana Veche înrolaţi în istoric
trecut la România, respectiv şi războiul ruso-româno-turc.
consăteni de-ai noştri au Indică la hartă cele 3 judeţe din Asalt de idei
participat la acest război. sudul Basarabiei. Harta istorică Observaţia
 Ce aţi mai vrea să cunoaşteţi în
legătură cu acest conflict
armat? Răspuns probabil: Aprecieri
de ce a izbucnit războiul, verbale
ce amestec a avut Rusia,
de ce acest război mai este numit
„de independenţă”?
25 Dirijarea -introduce noul subiect de Ascultă, fac consemnări. Analiză Observaţia
min predării- predat,
învăţării -notează pe tablă titlul lecţiei
-prezintă elevilor obiectivele
lecţiei;
Material introductiv despre Completează schema în formă de Pag.30-31, din Frontal
redeschiderea Problemei arbore după cercetarea manual Aprecieri
Orientale. materialului indicat de prof. Anexă, verbale
Asalt de idei, scris.
Oferă indicaţii cu referire la ce
ar trebui să fie atenţi-soluţiile Soluţia rezolvării problemei Material video,
româneşti în cadrul celei secvenţe din lupte. Observaţia,
pentru Problema
orientale-obţinerea Cercetare Evaluarea
Orientală/schema de lucru.
independenţei. Sinteză răspunsurilor
Completează schema cu soluţiile
Ce părere aveţi faţă de corespunzătoare ale problemei în
atitudinea şi comportamentul, discuţie.
Compară atitudinea Rusiei până Lectură ghidată Scris,
poziţia Rusiei înainte şi după individual.
război faţă de România? şi după război faţă de România. "Încheierea păcii”
şi “Convenţia
Răspunsuri posibile: româno-rusă”
-a promis păstrarea integritaţii pe Comparaţia Evaluarea
care se pregatea să o încalce; răspunsurilor.
-avea o atitudine superioară faţă
de România;
-nu a tratat echitabil partenerul
său.
Extrag opiniile istoricilor din fişă.

7 min Asigurarea feed- Ce cred despre atutudinea Anexa 3, fişe de Evaluarea

 backului şi Rusiei doi dintre istoricii lucru cu documente formulării
obţinerea români care au cercetat istorice. opiniilor
performanţei problema? susţinute de
argumente

3 min Asigurarea -pune întrebări în legătură cu: Răspund la întrebările Asalt de idei. Evaluarea
intensificarea ---însemnătatea obţinerii profesorului. Exprimă opinia calităţii
transferului de independenţei de către formulării
cunoştinţe români? Argumentează opiniilor.
-câştigarea prin sânge a valorii Numesc valoarea şi importanţa Argumentul
supreme? general-umană dar şi naţională.

2 min Precizarea -impactul probabil al -ascultă Explică cu referire Scris

activităţilor pe evenimentului asupra -notează directă la
care elevii le vor românilor dinafara graniţelor evenimentele de
desfăşura acasă României. până la 1877
 Anexa 2
Sursa 1 “La începutul anului 1878 Carol I s-a confruntat cu problemele încheierii păcii de la San Stefano care crea României o situaţie
penibilă ce leza profund mândria naţională a unui popor ce platies un greu tribute de sânge pentru cucerirea independenţei. La 13/25
ianuarie ţarul Alexandru al II-lea şi cancelarul Gorceakov confirmau reprezentantului roman la Sankt Petersburg, generalul Ioan Ghica,
intent Rusiei de a anexa cele trei judeţe din sudul Basarabiei, susţinând că cedarea Dobrogei va recompense pe deplin România pentru
sacrificiile aduse. Cât despre tratativele păcii, România nu poate să participle în nici un caz ca “parte contractantă” la ele pentru că Europa n-
a recunoscut încă independenţa sa şi până când se va face aceasta este de datoria Rusiei să reprezinte interesele României. Drept urmare, nici
la încheierea preliminariilor păcii de la Adrianopol, la 19/31 ianuarie 1878, şi nici la tratatul de pace, reprezentantul roman nu a fost primit.
În aceste condiţii recunoaşterea independenţei României nu mai putea fi un moment de glorie, căci aducea cu sine o gravă amputare
teritorială şi nerecunoaşterea aportului ţării noastre la obţinerea victoriei.”
(Sorin Cristescu, “Carol I şi politica României, 1878-1912”)

Sursa 2 “Sub pretextul că independenţa României nu era recunoscută şi că aliatul rus îi va reprezenta corect interesele, delegatul român nu a
fsot admis la discuţiile de la San Stefano, din 1878. Clauzele armistiţiului pentru România erau: îi era recunoscută independenţa, Rusia relua
sudul Basarabiei şi îşi aroga dreptul de tranzit prin teritoriul României spre Bulgaria, unde trupele ar fi urmat să rămână încă doi
ani.Unanimitatea forţelor politice româneşti în a respinge atât cedarea sudului Basarabie cât şi tranzitul armatei ruse a creat o acută tensiune
în relaţiile dintre Bucureşti şi Petersburg. Ţarul Alexandru, care ameninţase cu ocuparea ţării şi dezarmarea armatei române, a primit
răspunsul de curaj şi demnitate al domnitorului Carol I: „armata acre s-a luptat la Plevna va putea fi zdrobită, dar nu va reuşi nimeni
niciodată să o dezarmeze”. Foştii aliaţi se îndreptau spre o confruntare, când schimbările din contextul internaţional au venit în sprijinul
României. Marile avantaje pe care şi le asigurase Rusia prin Tratatul de la San Stefano îngrijorau Anglia şi Austro-Ungaria. Pentru a evita
noi conflicte a fost convocat Congresul de la Berlin, care a revizuit clauzele de la San Stefano. România nu a fost admisă ca stat participant.”
(F. Constantiniu, „O istorie sinceră a poporului român”)