PROIECT DE LECŢIE

Şcoala: Şcoala Gimnazială Casimcea

Profesor: Frigioiu Mădălina
Clasa : a VIII-a
Data:
Obiectul: Istorie
Unitatea de învăţare: Etnogeneza românescă
Lecţia: Surse istorice despre români la sfârșitul mileniului I
Timp: 50 minute
Tipul lecţiei: dobândire de noi cunoştinţe
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Mijloace de învăţământ:

 Manual clasa a VIII-a ed. ART KLETT

 Tablă, cretă, imagini tematice
Mod de lucru: frontal şi individual
Metode şi procedee didactice:

 conversaţia euristică, expunerea sistematică a cunoştinţelor, demonstraţia cu ajutorul

imaginilor şi lecturii, explicaţia, comparaţia, problematizarea, redescoperirea ,
brainstorming;

Bibliografie:

 Istorie, manual pentru clasa a VIII-a , autori Aurel Constantin Soare,Daniela Ana Cojocaru coord. București 2020

 Istoria Romaniei 2014, Mihai Barbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Serban Papacostea, Pompiliu Teodor

Condiţii prealabile: Elevii au dobândit cunoştinţe esenţiale despre poporul geto-dac și conflictele
acestuia cu lumea romană, dominația romană asupra Daciei în perioada 106-271/275,romanizarea,
retragerea aureliană, etnogeneza românească și cele două teorii promovate de istoriografia sec
XIX ,teoria imigraționistă și teoria continuității
Competenţe specifice:

1.1. Utilizarea coordonatelor de timp şi spaţiu în rezolvarea unor situaţii-problemă

1.2 Analizarea faptelor istorice utilizând coordonate spaţio-temporale în contexte diferite

2.1. Prezentarea unei teme istorice prin valorificarea informaţiilor oferite de diverse surse

4.1. Realizarea unor investigaţii istorice prin utilizarea resurselor multimedia

Competenţe derivate (obiectivele lecţiei):

La sfârşitul activităţii didactice elevii vor fi capabili să:

,
1. enumere cronologic principalele surse istorice care fac referire la poporul român în
perioada secIX-XIII,
2. expună denumirile atribuite românilor de diferite popoare

Desfăşurătorul lecţiei

1. Moment organizatoric (1 min.): Notarea absenţelor, pregătirea mijloacelor de

învăţământ.

2. Actualizarea cunoştinţelor (10 min.): Elevii prezintă succint cele două teorii
(imigraționistă și cea a continuității), amintesc despre romanizarea poporului daco-roman și
procesul de etnogeneză, cucerirea dacilor în urma războiului din 105-106,
3. Anunţarea lecţiei noi, prezentarea obiectivelor operaţionale ale lecţiei-ce trebuie
să ştie şi să facă elevii la sfârşitul lecţiei. (3 min.)
 4. Desfăşurarea lecţiei (30 min.)
MOMENTELE TIMP/ ACTIVITATEA ACTIVITATEA ELEVILOR STRATEGII DIDACTICE EVALUARE
LECŢIEI C.D. PROFESORULUI metode mijloace
Verificarea 10 ' Solicită elevilor: - prezintă succint conflictele daco- Evaluare orală
cunoştinţelor - să prezinte succint conflictele romane Conversaţia Tabla,
dobândite anterior daco-romane - exemplifică 1-2 factori ai romanizării euristică şi manualul
- să exemplifice factori care au dus - să motiveze teoria continuității ca constatatorie
la procesul de romanizare ofensivă asupra celei imigraționiste Activitate
- să motiveze necesitatea teoriei individuală
continuității ca ofensivă asupra Explicaţia
argumentelor roesleriene Problematizarea
Expunerea
Anunţarea lecţiei 2' Enumeră obiectivele lecţiei -iau notiţe Expunerea
noi
Predarea lecţiei 18' -explică ce denumiri au fost -observă schița lecției Expunerea Observarea
noi C.D.1 atribuite românilor în perioada - repetă noile denumiri Explicaţia sistematică
C.D.2 sec.IX-XIII -analizează imaginile din manual
-enumera principalele documente
- formulează întrebări Demonstraţia
istorice în care sunt atestați
românii sau care fac referire la - iau notiţe
spațiul românesc în perioada mai -compară informații Conversaţia
sus amintită euristică
- realizează schema lecţiei la tablă comparația
Activitate
individuală şi
frontală
Fixarea noilor 5' Reia coordonatele esenţiale ale - formulează întrebări Conversaţia Evaluare orală
cunoştinţe C.D.1 lecţiei pentru depistarea unor euristică şi
C.D.2 eventuale erori de însuşire ale constatatorie
noilor conţinuturi.

Notarea elevilor 2' Elevii primesc aprecieri / note.

6. Tema pentru acasă (1')- de citit lecţia din manual şi de învăţat din caietul de notiţe..
 Schema Lecției

Surse istorice despre români la sfârșitul mileniului I

I. Cum erau numiți românii de către străini?

vlahi de către germani

valahi de către slavii sudici

volohi de către ruși

blachi / olahi de către unguri

II. Izvoare istorice care îi menționează pe români

 sec. VII: tratatul militar Strategikon al împăratului bizantin
Mauriciu menționează pe români cu denumirea de romani
 sec. IX: cronica turcă Oguzname îi menționează pe români cu
numele de vlahi
 sec. X: Constantin al VII-lea Porfirogenetul, în lucrareaDespre

administrarea imperiului, afirmă că poporul nord-dunărean se trage de

la Roma

 sec. XII: Ioan Kynnamos spune că românii ”sunt coloni veniți demult
din Italia”
 sec. XII: Anonymus, cronicarul regelui maghiar Bela al III-lea, a
menționat în lucrarea sa, Gesta Hungarorum, existența a trei
formațiuni prestatale la nord de Dunăre în secolul al IX-lea –
voievodatele lui Gelu (românul), Glad și Menumorut
 sec. XIII: Simon de Keza, în lucrarea Gesta Hunnorum et
Hungarorum, a precizat principalele ocupații ale românilor:
păstoritul și agricultura