PROIECT DE LECŢIE

Şcoala: Şcoala Gimnazială Casimcea

Profesor: Frigioiu Mădălina
Clasa : a VIII-a
Data:
Obiectul: Istorie
Unitatea de învăţare: Evul Mediu românesc
Lecţia: Primele forme de organizare statală
Timp: 50 minute+ 50 minute
Tipul lecţiei: dobândire de noi cunoştinţe
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Mijloace de învăţământ:

 Manual clasa a VIII-a ed. ART KLETT

 Tablă, cretă, imagini tematice
Mod de lucru: frontal şi individual
Metode şi procedee didactice:

 conversaţia euristică, expunerea sistematică a cunoştinţelor, demonstraţia cu ajutorul

imaginilor şi lecturii, explicaţia, comparaţia, problematizarea, redescoperirea ,
brainstorming;

Bibliografie:

 Istorie, manual pentru clasa a VIII-a , autori Aurel Constantin Soare,Daniela Ana Cojocaru coord. București 2020

 Istoria Romaniei 2014, Mihai Barbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Serban Papacostea, Pompiliu Teodor

Condiţii prealabile: Elevii au dobândit cunoştinţe esenţiale despre poporul geto-dac și conflictele
acestuia cu lumea romană, dominația romană asupra Daciei în perioada 106-271/275,romanizarea,
retragerea aureliană, etnogeneza românească și cele două teorii promovate de istoriografia sec
XIX ,teoria imigraționistă și teoria continuității.
Competenţe specifice:

1.1. Utilizarea coordonatelor de timp şi spaţiu în rezolvarea unor situaţii-problemă

3.2. Realizarea de proiecte care promovează diversitatea socio-culturală
4.1. Realizarea unor investigaţii istorice prin utilizarea resurselor multimedia
4.3. Adaptarea perspectivelor transdisciplinare în abordarea unor probleme sensibile şi
controversate în istorie şi în viaţa cotidiană.
Competenţe derivate (obiectivele lecţiei):

La sfârşitul activităţii didactice elevii vor fi capabili să:

1. Explice noțiunea de obște sătească

2. definească termenii obște și autonomii locale,
3. enumere trăsături specifice aferente autonomiilor locale din diferite zone ale tării,
4. expună și să compare geografic formele de organizare din diferite regiuni ale țării

Desfăşurătorul lecţiei

1. Moment organizatoric (1 min.): Notarea absenţelor, pregătirea mijloacelor de

învăţământ.

2. Actualizarea cunoştinţelor (10 min.): Elevii prezintă succint cele două teorii
(imigraționistă și cea a continuității), amintesc despre romanizarea poporului daco-roman și
procesul de etnogeneză, cucerirea dacilor în urma războiului din 105-106,
3. Anunţarea lecţiei noi, prezentarea obiectivelor operaţionale ale lecţiei-ce trebuie
să ştie şi să facă elevii la sfârşitul lecţiei. (3 min.)
 4. Desfăşurarea lecţiei (30 min.)
MOMENTELE TIMP/ ACTIVITATEA ACTIVITATEA ELEVILOR STRATEGII DIDACTICE EVALUARE
LECŢIEI C.D. PROFESORULUI metode mijloace
Verificarea 10 ' Solicită elevilor: - prezintă succint conflictele daco- Evaluare orală
cunoştinţelor - să prezinte succint conflictele romane Conversaţia Tabla,
dobândite anterior daco-romane - exemplifică 1-2 factori ai romanizării euristică şi manualul
- să exemplifice factori care au dus - să motiveze teoria continuității ca constatatorie
la procesul de romanizare ofensivă asupra celei imigraționiste Activitate
- să motiveze necesitatea teoriei individuală
continuității ca ofensivă asupra Explicaţia
argumentelor roesleriene Problematizarea
Expunerea
Anunţarea lecţiei 2' Enumeră obiectivele lecţiei -iau notiţe Expunerea
noi
Predarea lecţiei 18' -explică termenul de obște sătească -observă schița lecției Expunerea Observarea
noi C.D.1 _definește remeni precum obște, - repetă noile denumiri Explicaţia sistematică
C.D.2 autonomii locale -analizează imaginile din manual
_enumeră trăsături specifice
C.D.3 - formulează întrebări Demonstraţia
aferente autonomiilor locale din
C.D.4 diferite zone ale tării - iau notiţe
-expune și să compară geografic -compară informații Conversaţia
formele de organizare din diferite euristică
regiuni ale țării comparația
Activitate
individuală şi
frontală
- realizează schema lecţiei la tablă
Fixarea noilor 5' Reia coordonatele esenţiale ale - formulează întrebări Conversaţia Evaluare orală
cunoştinţe C.D.1 lecţiei pentru depistarea unor euristică şi
C.D.2 eventuale erori de însuşire ale constatatorie
noilor conţinuturi.

Notarea elevilor 2' Elevii primesc aprecieri / note.

6. Tema pentru acasă (1')- de citit lecţia din manual şi de învăţat din caietul de notiţe..
 Schema Lecției

Primele forme de organizare statală

I.Obștea sătească:

 a fost prima formă de comunitate a românilor

 avea un teritoriu bine delimitat
 în cadrul obștii existau două forme de proprietate: cea comună, a
tuturor membrilor comunității (pășuni, păduri, ape) și cea individuală
(pământul arabil)
 conducătorul obștii purta titulatura de cneaz sau jude

II.Cum au apărut primele forme de organizare statală?

 cauze: unii conducători de obști sătești au căutat să-și extindă

autoritatea, pericolul extern (migratorii), schimburile comerciale,
dezvoltarea economică
 Nicolae Iorga a numit aceste forme de organizare statalăromanii
populare
 autonomiile locale au avut la bază uniunile de obști

III.Autonomii locale din interiorul arcului intracarpatic:

 aici au apărut primele formațiuni politice prestatale din spațiul

românesc
 cronica lui Anonymus, intitulată Gesta Hungarorum, menționează
pentru secolul al IX-lea existența a trei formațiuni politice românești în
spațiul intracarpatic:

voievodatul lui Menumorut (în Crișana)

voievodatul lui Glad (în Banat)

voievodatul lui Gelu (în centrul Transilvaniei)

 în secolul al XI-lea, un alt izvor istoric, intitulat Legenda Sfântului

Gerard, menționează două voievodate românești:
4
voievodatul lui Gyula (în centrul Transilvaniei)

Alte exemple de formațiuni politice prestatale:

țări (Țara Oașului, Țara Maramureșului, Țara Zarandului etc.)

IV.Autonomii locale la est de Carpați:

 țări (Țara Românilor, Țara Brodnicilor, Țara Berladnicilor)

 codrii (Codrii Cosminului, Codrii Orheiului)
 câmpuri (Câmpurile lui Dragoș și Vlad)
 ocoale (în zonele Câmpulung, Vrancea)
 cobâle (în Dorohoi, Neamț, Bacău, Vaslui)
 ținuturi (Ținutul Onutului)
 mărci (marca lui Dragoș)

V.Autonomii locale la sud de Carpați:

 din documentul maghiar numit Diploma Cavalerilor Ioaniți, emis în

anul 1247, aflăm de existența a cinci formațiuni politice prestatale
românești:

voievodatul lui Litovoi

voievodatul lui Seneslau

cnezatul lui Ioan

cnezatul lui Farcaș

Țara Severinului (Banatul de Severin)

VI.Autonomii locale la sud de Dunăre

 jupânate (Jupânatele lui Dimitrie și Gheorghe)

 Izvoare: Alexiada de Ana Comnena

Conducătorii acestor autonomii locale, indiferent de titulatura pe care o

purtau (jupâni, juzi, cnezi, voievozi), aveau atribuții politice, militare,

5
administrative și juridice.

Aplicații :

Nume și prenume elev: .....................................

Clasa: a VIII-a
Lecție de formare a priceperilor și deprinderilor intelectuale: Primele forme de organizare statală

FIȘĂ DE LUCRU
I. Obștea sătească
1. Citește textul și răspunde cerințelor:
Cea mai veche formă de organizare socio-economică, moștenită de la geto-daci, păstrată
și după retragerea stăpânirii romane de către populația daco-romană, a fost obștea sătească.
Aceasta reprezintă o formă de comunitate și de organizare a muncii în cadrul căreia pământul
arabil era împărțit în loturi, iar cel nearabil (păduri, pășuni) era stăpânit în comun. Conducerea
obștii era colectivă, făcându-se de juzi/cnezi (atribuții administrative, juridice, politice, militare)
și de sfatul oamenilor buni și bătrâni.
Maria M. Gheorghe, Irina E. Săvuță,
Istorie. Manual pentru clasa a VIII-a, Ed. Litera, 2020)
a) Care este cea mai veche formă de organizare socio-economică a românilor?
............................................................................................................................................................
b) Transcrie din text definiția primei forme de organizare socio-economică a românilor.
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
c) Numește doi termeni istorici care fac referire la funcția de conducere a obștii sătești:
 ...................
 ...................
d) Completează schema de mai jos:

6
 .................. ..................

ATRIBUȚII
JUDE/CNEAZ

.................. ..................

II. Formațiuni politice prestatale

A. Spațiul intracarpatic => Transilvania
În interiorul arcului carpatic, „Gesta hungarorum” („Faptele ungurilor”), cronica lui
Anonymus, menționează pentru secolul al IX-lea existența a trei formațiuni politice românești:
voievodatul lui Gelu, voievodatul lui Glad și voievodatul lui Menumorut. În secolul al XI-lea,
izvoarele istorice amintesc voievodatul lui Gyula și voievodatul lui Ahtum.

B. Spațiul aflat între Carpați și Dunăre => Țara Românească

La sud de Carpați, în secolul al XIII-lea, un alt izvor maghiar, „Diploma cavalerilor
ioaniți” (1247), oferă informații despre Țara Severinului, Voievodatul lui Litovoi (între Olt și
Jiu), voievodatul lui Seneslau (în stânga Oltului), precum și despre cnezatul lui Ioan (în sudul
Olteniei) și cnezatul lui Farcaș (în nordul Olteniei).

C. Spațiul aflat la est de Carpați => Moldova

La est de Carpați, izvoarele istorice slave amintesc de formațiuni politice prestatale
precum: țări, codrii, câmpuri, ocoale, cobâle etc.

D. Teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră => Dobrogea

Teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră era organizat în aproape 500 de așezări.
Izvoarele istorice epigrafice conțin și numele unor conducători locali precum jupân Dimitrie
(943) și jupân Gheorghe.
Maria M. Gheorghe, Irina E. Săvuță,
Istorie. Manual pentru clasa a VIII-a, Ed. Litera, 2020)

7
Răspunde cerințelor pe baza textelor istorice:
1. Numește autorul și izvorul istoric menționate de sursa A.
............................................................................................................................................................
2. Numește izvorul istoric menționat de sursa B.
............................................................................................................................................................
3. Precizează originea izvoarelor istorice care fac mențiuni asupra formațiunilor politice
prestatale aflate la est de Carpați.
............................................................................................................................................................
4. Completează tabelul de mai jos:
SPAȚIUL INTRACARPATIC
Tipul formațiunii politice Conducător Secol

8
5. Completează diagrama de mai jos cu formațiunile politice prestatale aflate la sud de Carpați:

....
.... Diploma
cavalerilo
....
r ioaniți

.... ....
6. Precizează secolul care atestă existența în spațiul aflat între Dunăre și Marea Neagră a
jupânilor Dimitrie și Gheorghe.
............................................................................................................................................................
7. Completând diagrama Venn, stabilește două asemănări și două deosebiri între formațiunile
politice aflate la sud, respectiv est de Carpați.
SUD EST

9
 Asemănări
III. Analizez, rezolv, învăț / Suplimentar!
Citește fragmentul istoric și răspunde cerințelor:
În vecinătatea teritoriului stăpânit de acest Gyula creștin și-a continuat existența de-a
lungul întregului secol statul bănățean (Banat), care își reluase legăturile cu cele două puteri
sud-dunărene: Imperiul Bizantin și Țaratul Bulgar... Notarul anonim îl desemnează pe Ahtum,
conducătorul acestei formațiuni în preajma anului 1000, ca descendentul lui Glad și urmașul
acestuia la conducerea ducatului, afirmațiile sale fiind susținute și de alte izvoare scrise.
„Legenda Sfântului Gerard” ne arată că Ahtum, botezat după ritul grec în cetatea Vidinului, își
avea reședința în „urbs Morisena”... El se baza pe credința unui număr mare de oșteni și nobili,
avea un număr mare de cai... avea turme fără număr, numeroase moșii și curți.
(Fragment din „Marea istorie ilustrată a României”)
a) Precizați în ce religie a fost botezat Ahtum.
............................................................................................................................................................
b) Formulați un punct de vedere referitor la Ahtum, susținându-l cu două informații din text.
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
FIXAREA ȘI VERIFICAREA CUNOȘTINȚELOR

1 I O A N
2 B
3 S
4 T
5 E
6 A
7 S
8 A

10
 9 T
10 E
11 A
12 S
13 C
14 A
1. Conducător al unei formațiuni politice din sudul
Olteniei.
2. Teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră.
3. Conducător al unei formațiuni politice din stânga
Oltului.
4. Conducător al unei formațiuni politice din
Transilvania (sec. XI).
5. Conducător al unei formațiuni politice din
Transilvania (sec. IX).
6. Conducător al unei formațiuni politice din
Transilvania (sec. IX).
7. Conducător al unei formațiuni politice din nordul
Olteniei.
8. Conducător al unei formațiuni politice din
Transilvania (sec. XI).
9. Conducător al unei formațiuni politice dintre Olt și
Jiu.
10. Conducător al unei formațiuni politice din
Transilvania (sec. IX).
11. Formațiune politică la est de Carpați.
12. Formațiune politică la sud de Carpați (Țara ...)
13. Formațiune politică la est de Carpați.
14. Formațiune politică în spațiul românesc.

11
12