PROIECT DIDACTIC

Unitatea şcolară: Colegiul Tehnic “Emanuil Ungureanu”, Timisoara

Profesor: Hriţcu Cristina
Clasa: a X-a
Obiectul: Istorie universală
Aria curriculară: Om şi societate
Unitatea de învăţare: Expansiunea europeană
Conţinuturi:- Războiul rece, prăbuşirea comunismului în Europa
Tipul lecţiei: mixtă
Nivelul clasei:în general, un nivel bun pentru desfăşurarea unor activităţi de predare-învăţare a istoriei. Există un număr aproximativ
de 12 elevi care se pregătesc constant pentru ora de istorie, manifestând interes pentru conţinutul orelor de istorie.
Loc de desfăşurare: sala de clasă
Scopul lecţiei: - dobândirea de noi cunoştinţe cu privire la confruntarea dintre statele comuniste şi cele democratice în perioada
postbelică; utilizarea eficientă a limbajului de specialitate.
Competențe generale:
1. Utilizarea vocabularului şi a informaţiei în comunicarea orală sau scrisă
5. Utilizarea surselor istorice, a metodelor şi tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme
Competenţe specifice:
1.1 Exprimarea de opinii în limbajul adecvat istoriei
1.2 Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric
5.1 Construirea de afirmaţii pe baza surselor şi formularea de concluzii relative la sursele istorice
5.2 Încadrarea unui eveniment sau a unei serii de evenimente într-un context cronologic
5.3 Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice într-un context istoric mai larg românesc, european sau universal
Competenţe derivate/Obiective operaţionale
 O1.sã realizeze o axã a timpului pe care sã plaseze cele trei etape alerăzboiului rece;
 O2.să identifice principalele acţiuni întreprinse de S.U.A. şi U.R.S.S.;
 O3. să enumere consecinţele războiului rece;
  O4 sa utilizeze date provenind dintr-un document sau harta
 O5. să definească termenii noi: război rece, cortină de fier, strategia indiguirii, războiul stelelor;

Resurse
A) Bibliografice:
- Alexandru Barnea (coord.), Vasile Aurel Manea– Istorie, manual clasa a X-a, ed. Corint, 2005
- Minodora Perovici, Atlas de istorie universală, editura Corint Educaţional
B) Temporale:
- 50 de minute;
Mijloace de învățământ: tablă, cretă, fișe de lucru, manual, imagini, hartă, markere, creioane colorate, foi de flipchat;
Metode de evaluare: fişă de evaluare, observarea sistematică a elevilor.
Metode didactice: explicaţia, conversaţia euristică, problematizarea, comparaţia, turul galeriei, joc didactic, învăţarea prin
descoperire, lucrul pe grupe.
Eveniment C. Activitatea Activitatea Conţinutul lecţiei Metode Mijloace de Metode de
didactic d profesorului elevului didactice învăţământ evaluare

Durata
1. Momentul - se face prezenţa; - elevul de Profesorul îi anunţă pe elevi că 2’ conversaţia; - catalog, pix;
organizatoric - se notează absenţele; serviciu spune lecţia se va desfăşura sub forma
- pregătirea clasei şi a absenţii; unui concurs.
materialului pentru - se pregătesc Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe de
desfăşurarea lecţiei; pentru câte 4 elevi. O grupă va avea rol
desfăşurarea de arbitri şi va nota activitatea
lecţiei; colegilor.
2. Verificarea - profesorul verifică - răspund la Fiecare grupă va trage la sorţi 8’ conversaţia Fluturaşi cu - evaluare
cunoştinţelor lecția anterioară printr- întrebări două întrebări şi vor răspunde la euristică; întrebări frontală;
unconcurs - rezolvă fişa de ele pe rând. Apoi fiecare grupă explicaţia;
lucru; contra cronometru (3 minute) va Fişă de lucru
rezolva fişa de lucru.
3. Captarea - prezintă obiectivele - sunt atenţi la Astăzi vom vedea ce se întâmplă 1’ - cretă, tablă;
atenţiei şi noii lecţii şi scrie titlul explicaţiile cu lumea după al doilea război demonstraţia
enunţarea acesteia pe tablă; profesorului; mondial când au apărut doi poli de
obiectivelor - notează titlul putereS.U.A. şi U.R.S.S., care şi-au
lecţiei; împărţit între ei Europa. Titlul
lecţiei este: Războiul rece.
Prăbuşirea comunismului, iar
perioada la care ne referim este
1947-1991.
4. Prezentarea - prezintă elevilor fişele - urmăresc Elevii rămân împărţiţi pe grupe şi 32 Explicaţia Foi de Observarea
conţinutului de lucru explicaţiile vor primi prin tragere la sorţi o flipchat sistematică
profesorului; sarcină de lucru diferită dintre: a elevilor
1. GRUPA I – Razboiul rece2.
O1 GRUPA II - Perioada confruntării
maxime (1947-1962)3. GRUPA A Markere
- citesc de pe Turul galeriei
III-A - Perioada destinderii relative
O2 fișa de lucru;
(1963-1979)4. GRUPA A IV-A - Creioane
- răspund la Sfârşitul războiului rece (anii ’80)5. Invatarea colorate
 întrebări; GRUPA A V-A – Consecinţele prin
O3 - supraveghează războiului rece descoperire Harti Evaluare
activitatea elevilor; - scriu frontală
răspunsurile pe Imagini
foile de flipchat;
O4 Timp de 15 minute elevii vor Caricaturi
- acordă indicaţii elevilor rezolva sarcinile de lucru.
în rezolvarea sarcinilor;
Foile fiecarei grupe vor fi afişate
- cere elevilor să prezinte - prezintă foile pe pereţii clasei. Un lider al grupei
O5 foaia de flipchat cu de flipchat; va prezenta informaţiile. Conversaţia
răspunsurile; euristică Observarea
- îşi aleg un sistematică
- cere grupelor să îşi lider; a elevilor;
aleagă un lider care va - prezintă
prezenta informaţiile în informaţiile în
faţa clasei; faţa colegilor;
Profesorul scrie pe tabla schema
- cu ajutorul - scriu pe caiete lecţiei. Schematizare Tabla
informaţiilor de la elevi schema lecţiei; a Creta
face schema lecţiei pe
tablă; Arbitrii vor nota fiecare planşă

5.Realizarea - pune cate o întrebare -răspund la 1. Care este perioada cunoscută 6’ Conversație Întrebări Evaluare
feed-backului fiecarei grupe ; întrebări ; sub numele de război rece? euristică individuală
- dă explicații - ascultă 2. Care sunt cele doua puteri
suplimentare unde sunt explicațiile implicate in conflict?
nelămuriri; profesorului; 3. Definiţi noţiunea de război al
stelelor.
4. Când are loc destrămarea URSS-
ului
5. Menţionaţi data la care a
început revoluţia anticomunistă
din România.
6. Tema Dă elevilor temă Notează tema Faceţi un interviu cu părinţii sau 1’ Evaluare
pentru acasă C5 pe caiete bunicii voştri despre viaţa în individuală
timpul regimului comunist.
Anexa nr.1

ÎNTREBĂRI PENTRU CONCURS

Când a capitulat Germania?

Cu ce se ocupă UNESCO?

Ce înseamnă FMI?

Cum se numeşte organizaţia internaţională, care se ocupă de drepturile copiilor?

La ce conferinţă a fost împărtiţă Europa între marile puteri?

Când a fost creat O.N.U.?

Ce înseamnă holocaust?

Ce înseamnă O.N.U.?

Când intră România în al doilea război mondial?

Între ce ani s-a desfăşurat al doilea război mondial?

Anexa nr. 2

FIŞĂ DE EVALUARE – CLASA A X-A

I. Precizaţi cele două alianţe politico-militare care s-au înfruntat în Al Doilea Război Mondial, indicând câte 3
state membre ale fiecareia dintre ele.

Japonia SUA Anglia

Puterile Axei Natiunile unite

Italia Franţa

Germania

II. Faceţi legături corecte între coloane:

A B

Conferinţa de la Teheran iunie 1941

Intrarea României în al II-lea război mondial 1945

Crearea O.N.U. 1943

III. Enumeraţi trei organisme O.N.U.

UNICEF, UNESCO, FMI, FAO

Anexa 3 – Schema lecţiei

1979
1947

1962

1991

Consecinţele
G
3
W
7
k
LH
2
)6
y
(jK
8
f:B
5
.V
IF
E
C
zR
b
ţă
îv
g
4
9
1
O
N
;e
sh
lM
şp
m
u
T
a
ctrin
războiului rece: destrămarea URSS-ului
o
-d
A
U
S RĂZBOIUL RECE

Război rece =un conflict politic, economic şi ideologic, dar nu şi militar, desfăşurat între S.U.A. şi U.R.S.S. în perioada
1947-1991

SUA rămâne singurul pol de putere în lume

 GRUPA I – RĂZBOIUL RECE

Dupa încheierea celui de-al doilea război mondial, lumea s-a împărţit: lumea comunistă dominată de URSS şi lumea liberă
dominată de SUA. Fiecare parte dorea să-şi impună sistemul, într-o zonă cât mai vastă şi să-şi întindă influenţa politică,
economică, militară ceea ce a dus la declanşarea războiului rece, un conflict politic, economic şi ideologic, dar nu şi militar,
desfăşurat între S.U.A. şi U.R.S.S. în perioada 1947-1991. Expresia ,,război rece’’a fost consacrată de către scriitorul
spaniol din secolul al XIV-lea Don Juan Manuel. Descriind conflictul dintre creștinătate și islam, el observa că războaiele reci
și cele fierbinți se disting în principal prin modul în care se sfârșesc. ,,Războiul care este extrem de crud și foarte fierbinte se
sfârșeste fie cu moarte, fie prin pace, în timp ce un război rece nu aduce nici pace și nici nu conferă onoare acelora care l-
au inițiat.’’ Termenul de „Război Rece” a fost popularizat de către ziaristul american Walter Lippmann şi a intrat în limbajul
uzual în 1947. Războiul rece cuprinde trei etape:

- perioada confruntării maxime (1947-1962); - perioada destinderii relative (1962-1979); - sfârşitul războiului (1980-1991);

Erau separate prin „Cortina de Fier”=linie de demarcaţie între statele comuniste şi cele democratice (se întindea de la
Marea Baltică până în nordul Greciei).Termenul apare pentru prima dată într-un discurs al premierului britanic Winston
Churchill.„O cortină de fier s-a lăsat asupra Europei ......În spatele acestei cortine au rămas toate capitalele vechilor state din
centrul şi estul Europei: Varşovia, Berlin, Praga, Viena,
Budapesta, Belgrad, Bucureşti şi Sofia. Toate aceste oraşe
celebre precum şi populaţia lor se află în sfera de influenţă
sovietică ( ... ) Numai Atena îşi poate decide singură viitoarul
( ... ) Cu toate acestea, în foarte multe ţări ( ... ) coloana a
cincea comunistă îşi are reprezentanţi, care execută ordinele
primite de la centru...... Pe de altă parte, Europa fiind
distrusă, refuz să cred că un alt război este inevitabil.”
(fragment din discursul lui Winston Churchill)

Churchill a fost unul dintre primii susţinători ai războiului

rece, dar în 1947 Truman, preşedintele SUA, preocupat fiind
de securitatea Greciei şi Turciei, a anunţat ,,Doctrina Truman". SUA a fost de acord să sprijine naţiunile libere care ,,luptau
împotriva încercărilor de subjugare din partea minorităţilor înarmate sau a presiunilor externe". Aceasta a însemnat că SUA
va actiona pentru restrangerea expansiunii comunismului.

SUA au venit în ajutorul Europei devastate de război, cu un program de ajutorare(Planul Marshall, 1948-1952) care grăbea
procesul de refacere postbelică şi făcea mai puţin posibilă exploatarea comunistă a celor nemultumiţi. Ca reacţie a
sovieticilor la doctrina Truman şi la planul Marshall s-a construit Cominformul, o organizatie conceputa pentru a coordona
actiunile partidelor comuniste aflate de ambele părţi ale Cortinei de fier.

In 1949 s-a fondat Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord(NATO) care reunea SUA, Canada şi puterile vest europene
într-o alianţă militară. Admiterea Germaniei de Vest in NATO, în 1955, a determinat crearea unei alianţe similare in est -
Pactul de la Varşovia formată din:

Cerinţe:

Definiti notiunile de “război rece” si “cortina de fier”.

Identificati cele două puteri implicate in confruntare.
Realizaţi o axă a timpului cuprinzând perioadele razboiului rece.
Stabiliti cu ajutorul hartii care sunt cele două zone separate de “cortina de fier”?
Enumerati masurile economice si politice adoptate de SUA.
Enumerati masurile economice si politice adoptate de URSS.
GRUPA II - Perioada confruntării maxime (1947-1962)

STRATEGII POLITICO-MILITARE SOVIETICE:

 Ofensiva militară permanentă – oriunde în lume
 „Exportul de revoluţie” – propagandă, sprijin financiar şi militar partidelor comuniste pentru a declanşa revoluţii
comunisteRăzboi nuclear total
STRATEGII POLITICO-MILITARE AMERICANE:
 Doctrina Kennan (Strategia îndiguirii) - SUA trebuie să intervină militar pentru a bloca orice agresiune comunistă
oriunde în lumeRăzboi nuclear limitat Cursa înarmării
 Doctrina Truman - SUA sprijină militar, politic şi economic Grecia şi Turcia pentru a bloca flota sovietică în M. Neagră
 Planul Marshall SUA acordă sprijin financiar şi economic Occidentului pentru a contracara propaganda comunistă
(„exportul de prosperitate”)
 Nivelul M.A.D. / MUTUALLY ASSURED DESTRUCTION / Cursa
înarmării trebuie dusă până la nivelul la care poate fi distrusă
planeta – echilibrul nuclear al terorii → Inutilitatea utilizării
armelor nucleare
În această perioadă au loc mai multe focare de război:
a. Criza Berlinului La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial
Germania învinsă era împărţită în patru zone, care au devenit două
state diferite: RDG – Republica Democrată German ( stat totalitar) şi
RFG (Republica Federativă Germania( stat democratic). Aceeaşi soartă
a avut-oorașul Berlin, care a devenit apoi Berlinul de Est și Berlinul de
Vest. În perioada iunie 1948 - mai 1949 are loc blocada Berlinului -
una din primele crize majore internaționale ale Războiului Rece,
marcată de momentul când Uniunea Sovietică a blocat accesul rutier și feroviar către Berlinul de Vest. Criza a luat sfârșit
atunci când Uniunea Sovietică a permis sosirea ajutoarelor americane, britanice și franceze, care erau trimise pe calea
aerului în Berlinul de Vest.
Regimul comunist din Germania răsăriteană a construit în august 1961 un zid între cele două părţi ale oraşului pentru a
împiedica fuga a numeroşi cetăţeni spre lumea liberă din vest. Odată cu căderea regimurilor comuniste din Europa de est,
yidu a fost demolat (1989-1991).
b. Războiul din Coreea - Fosta colonie japoneză era din 1948 împărţită în două state rivale de o parte şi de alta a paralelei
de 38 grade. În iunie 1950, nord coreenii comunişti au invadat Coreea de Sud pro-americană. Preşedintele american Truman
obţine din partea ONU mandat de intervenţie militară. Trupele americane conduse de generalul Mac Arthur eliberează
Coreea de Sud şi numai sprijinul chinez a salvat regimul comunist din Coreea de Nord. Truman s-a opus atacării Chinei. În
1953, conflictul s-a încheiat prin revenirea la vechea frontieră de-a
lungul paralelei de 38 grade.
c. Criza rachetelor din Cuba – cel mai important eveniment militar
postbelic
În octombrie 1962, preşedintele american Kennedy deţinea dovada că
rachetele nucleare sovietice începeau a fi instalate pe teritoriul Cubei, la
câteva sute de kilometri de SUA. El lansează un ultimatum: orice navă
sovietică ce naviga spre Cuba trebuia să fie interceptată de marina
americană. Hruşciov a dispus retragerea rachetelor.
”Cer impunerea unei severe carantine asupra tuturor echipamentelor
militare ofensive aflate în drum spre Cuba. Politica ţării noastre va fi de
a considera orice lansare de focoase nucleare de pe teritoriul cubanez împotriva tuturor naţiunilor din emisfera vestică, ca
un atac împotriva Statelor Unite, cerând ca represalii o ripostă completă împotriva Uniunii Sovietice.” (J.F.Kennedy, Discurs
televizat, 22 octombrie 1962)
CERINŢE:

Enumerați o strategie militara adoptata de SUA,respectiv URSS?

Ce poziţie au adoptat cele două puteri în problema nucleară?
Enumeraţi cele trei crize majore ale acestei perioade.
Precizaţi motivul pentru care autorităţile Germaniei de Est au construit un zid prin mijlocul oraşului Berlin?
Care au fost părţile implicate în războiul din Coreea?
Pornind de la discursul presedintelui Kennedy identificaţi măsurile militare şi politice prevăzute pentru
rezolvarea crizei rachetelor.
 GRUPA A III-A - Perioada destinderii relative (1963-1979)

Războiul din Vietnam (1961- 1975) a fost purtat între Republica Democrată Vietnam (Vietnamul de Nord), sprijinită de
China și Uniunea Sovietică, și Republica Vietnam (Vietnamul de Sud), sprijinită de Statele Unite. Conflictul s-a încheiat cu
înfrângerea Vietnamului de Sud și unificarea țării sub conducere comunistă. Trupele americane s-au retras din Vietnam,
războiul fiind considerat unul dintre marile eșecuri ale politicii externe americane soldat cu peste 58.000 morţi şi costuri de
30 miliarde dolari anual.
Această înfrângere americană, pericolul războiului nuclear, costurile imense impuse de acest”război” şi mai ales
opinia publică internaţională, care îşi dorea pace a dus la o destindere a relaţiilor dintre SUA şi URSS caracterizată prin:
a. Telefonul roşu - In timpul crizei rachetelor din Cuba şi pentru evitarea pericolului nuclear a fost instalată o linie telefonică
specială care făcea legătura direct între Casa Albă (preşedintele Kennedy) şi Kremlin (preşedintele Hruşciov).

b. semnarea acordurilor S.A.L.T. 1 şi S.A.L.T. 2 – 1972/1979 - Strategic

Armament Limitation Talks Tratative privind limitarea armelor strategice. Ele
reprezintă negocierile purtate între Statele Unite şi Uniunea Sovietică, având
ca subiect reducerea producţiei de rachete nucleare strategice. Prima rundă de
negocieri a început în 1969 şi s-a încheiat cu un tratat semnat de Leonid
Brejnev (URSS) şi Richard Nixon (SUA) în 1972. O a doua rundă de negocieri
1972 - 1979 a avut ca temă asimetria dintre forţele strategice ale celor două
părţişi şi a fost semnat de Brejnev şi Jimmy Carter.

c. Conferinţa de la Helsinki din 1975

Între 30 iulie-1 august 1975, la Helsinki, s-a desfăşurat Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE). La ea au
participat 35 de state inclusiv SUA şi URSS. Actul Final de la Helsinki acoperă o gamă largă de subiecte majore politice,
economice şi sociale, fiind concepute de ansamblu pentru a asigura pacea şi
stabilitatea în interiorul şi în afara Europei, în contextul a războiului rece.
Statele semnatare aderau la o serie de principii: neamestecul in afacerile
interne, inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritoriala, respectarea
drepturilor omului. Acestea trebuiau sa asigure securitatea in Europa.

CERINŢE:

Enumerati principalele 3 evenimente ale perioadei.

Între ce ani s-a desfăşurat războiul din Vietnam?
Identificati statele implicate in razboiul din Vietnam.
Mentionati scopul creării „telefonului roşu”.
Când a avut loc conferinţa de la Helsinki?
Enumeraţi principiile la care au aderat statele semnatare.
 GRUPA A IV-A - Sfârşitul războiului rece (anii ’80)

În această perioadă relaţiile dintre SUA şi URSS s-au înrăutăţit datorită unui conflict: războiul din Afganistan desfăşurat
între 1979-1989.Forțele implicate au fost Partidul Popular Democrat din Afganistan, de orientare marxistă, susținut de către
forțele sovietice, care au luptat contra rebelilor islamiști. (printre care şi organizaţia Al Qaeda). Rebelii au fost susținuți de
mai multe țări, printre care și Statele Unite ale Americii, Arabia Saudită,Pakistan și alte state musulmane. Ambele state au
investit sume masive în acest razboi, iar în cele din urmă URSS-ul s-a declarat înfrânta şi s-a retras. Victoria americanilor a
avut consecinţe negative: s-a intensificat traficul de droguri, au luat amploare organizaţiile teroriste.
Temându-se de o contraofensivă sovietică, preşedintele SUA – Ronald Reagan lansează în 1983 programul „STAR WARS” -
„războiul stelelor” Iniţiativa pentru Apărare Strategică. El a reprezentat un program militar prin care S.U.A. au construit un
performant sistem de apărare antirachetă, câştigând competiţia militară cu U.R.S.S. Deși din 1983 s-au cheltuit peste 100 de
miliarde de dolari pentru realizarea proiectului, acesta a fost abandonat în 1991, odată cu dispariţia URSS-ului.
URSS-ul se angajeză şi el într-o cursă a înarmărilor care a presupus un efort economic şi financiar imens ducând la
decăderea economiei şi la scăderea nivelului de trai în toate ţările est-europene aflate sub dominaţie comunistă.
Astfel că preşedintele URSS-ului, Mihail Gorbaciov, venit la putere din 1985 hotărâşte să renunţe la programul de înarmare.
Sperând să pună capăt cursei înarmării, Gorbaciov a acceptat imediat
propunerea preşedintelui american Ronald Reagan, care l-a invitat la un
summit. Cei doi şefi de stat s-au întâlnit de patru ori: la Geneva (1985),
Reykijavik (1986), Washington (1987) şi Moscova (1988). Cel mai
spectaculos rezultat l-a constituit tratatul de limitare a înarmărilor,
semnat în decembrie 1987.Concomitent cu schimbările radicale operate în
politica externă, Gorbaciov s-a preocupat de rezolvarea problemelor
interne printr-un program susţinut de perestroika „restructurare" şi
glastnost “deschidere”.
,,Gorbaciov spera sa castige sprijinul populatiei prin intermediul
reformelor politice, al alegeerilor cu candidaturi multiple, al libertatii de
expresie,al dreptului la discutie, insa el spera, de asemenea, sa si-o
ralieze reformelor economice. Acestea sunt bazate pe o autonomie mai
larga a intreprinderilor, ceea ce implica o renuntare la constrangerile pe
plan national in scopul de a concilia imperativele nationale si cererea
locala in ce priveste bunurile de consum. El intelege in plus, fara a reveni
asupra principiului proprietatii socialiste, sa apropie omul de propietate –
dand pamanturi in arenda familiilor de tarani, sa reconstituie o veritabila
piata, sa practice o politica a preturilor reale, sa ceara intrreprinderilor sa obtina beneficii.’’(Pierre Milza, Istoria secolului
XX)

CERINTE:
Identificati principala cauza a inrautatirii relatiilor americano-ruse la inceputul acestei perioade?
Definiti notiunea de „Star Wars”.
Numiti momentul de apropiere maxima intre URSS si SUA.
Precizati care sunt cele doua initiative ale lui Mihail Gorbaciov in politica interna.
Conform istoricului Pierre Milza care sunt reformele initiate de Mihail Gorbaciov pe calea reformarii sistemului
comunist in URSS?
Identificati cei doi lideri mentionati in acest text.
GRUPA A V-A – CONSECINŢELE RĂZBOIULUI RECE
Anul 1989 a fost cel mai important din istoria Europei, de la Al Doilea Război Mondial până în prezent.Ţările din Europa
Centrală şi de Est şi-au recâştigat libertatea după ani întregi de totalitarism. Polonia,Ungaria, Germania de Est, Cehoslovacia,
Bulgaria şi România erau în sfârşit libere să decide asupra viitorului lor. Independenţa ţărilor din fostul bloc sovietic a
reprezentat un catalizator al dezvoltării relaţiilor europene şi, în anii care au urmat, a antrenat destrămarea Uniunii
Sovietice şi a Iugoslaviei.
1. Polonia - Căderea blocului comunist din 1989 a pornit de la discuţiile purtate la masa rotundă în Polonia (februarie-aprilie
1989), la care guvernul a negociat pentru prima dată cu sindicatul muncitoresc Solidaritatea, la acea vreme interzis. S-a
încercat atunci înăbuşirea protestelor sociale tot mai dese. S-au obţinut primele alegeri parţial libere într-o ţară comunistă,
în data de 4 iunie, care au condus la formarea unui nou guvern coordonat de un prim ministru care nu era comunist şi la
includerea membrilor de opoziţie.
2. Ungaria - Prăbuşirea comunismului în Ungaria a avut un curs asemănător, printr-o tranziţie la democraţie negociată cu
activiştii reformatori. Ungaria a contribuit la diminuarea influenţei blocului comunist prin deschiderea graniţei sale cu
Austria, permiţând câtorva mii de persoane din Germania de Est să evadeze în vest.
3. Germania de est -În octombrie 1989, Erich Honecker - liderul comunist al Germaniei de Est a interzis plecarea in
strainatate. Au izbucnit mari demonstraţii în Berlinul de Est, ca urmare a acestei măsuri. Gorbaciov a vizitat Berlinul, l-a
îndemnat pe Honecker să iniţieze un program de reforme şi i-a atras atenţia să nu reprime demonstraţiile prin forţă.
Prin atitudinea sa, Gorbaciov (liderul URSS-ului) a împiedicat poliţia est-germană şi armata să reprime sângeros
demonstraţiile, insuflând încredere protestatarilor. Peste câteva săptămâni, Honecker a fost nevoit să demisioneze. Iar
înlocuitorul său (Egon Krenz) a anunţat că Zidul Berlinului va fi dărâmat şi est-germanii vor avea voie să călătorească liber în
Vest.
In data de 9 noiembrie, cădea Zidul Berlinului. Dincolo de faptul că a însemnat unificarea Germaniei, aceste eveniment este
privit de foarte multă lume ca un sfârşit simbolic al comunismului în Europa.
4. Cehoslovacia - Revoluția de catifea a fost mișcarea pacifistă prin care partidul comunist din Cehoslovacia a pierdut
monopolul puterii și a revenit la democrație. Iar in decembrie 1989 Václav Havel devine președintele Cehoslovaciei.
Preşedintele bulgar Todor Jivkov a fost înlăturat de la conducere a doua zi după căderea zidului şi chiar dacă locul acestuia
era luat de un veteran al mişcării comuniste, evenimentul a încurajat mişcarea pro-democratică .
5. Romania -Cele mai sângeroase evenimente au aut loc în România, singura revolta anticomunista soldata cu peste 1000
de morti si aproximativ 3500 de raniti. La 16 decembrie, locuitorii din Timişoara, şi mai târziu din Bucureşti, au început să
protesteze împotriva lui Ceauşescu. La început s-a încercat înăbuşirea protestelor prin metode aspre, dar, într-un final,
armata a refuzat să tragă în civili şi s-a întors împotriva lui Ceauşescu, care va fi inlaturat, arestat, judecat si condamnat la
moarte pentru genocid, (ucidere in masa).
Destramarea URSS-ului -Revoltele anticomuniste din Europa De Est au dus la intensificarea miscarilor de eliberare nationala
in URSS. Astfel, in martie 1990 Lituani isi declara independenta fata de URSS, iar miscarea nu a fost reprimata de liderul rus,
Mihail Gorbaciov, trezind sperante si pentru celelalte 15 republici, care pana la sfarsitul anului si-au declarat pe rand
independenta, inclusiv Republic Rusa. In august 1991 are loc o lovitura de stat, Gorbaciov este arestat, partidul comunist
intersiz Astfel, URSS dispare depe harta Europei.
După dizolvarea Uniunii Sovietice, lumea de după Războiul Rece este considerată, în general, ca unipolară, cu Statele Unite
singura superputere rămasă.

.
Harta Europei in perioada razboiului rece

Harta Europei dupa 1989.

CERINTE:
Dati exemple de revolte in blocul comunist.
Care este considerat sfarsitul simbolic al comunismului in Europa?
Cum explicati termenul “revolutie de catifea”?
Care a fost singura revolta anticomunista soldata cu victime?
Faceţi o comparaţie între cele doua harti şi stabiliţi trei diferenţe.
Numiti polul de putere existent in lume dupa disparitia URSS-ului.