Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scopul: De a transmite elevilor cunoştinţe referitoare la polisul grec, la modul în care acesta a contribuit la răspândirea civilizaţiei greceşti în Europa.
Strategia didactică:
Metode:
a) metode şi procedee: - explicaţia, conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire, descrierea, organizatorul grafic tip cauza – efect, diagrama
Venn;
- activitate frontală, individuală, pe grupe ;
b) material didactic: - mape de lucru ( documente, fişe de lucru),
- texte istorice,tabla,creta,
- atlasul istoric
Bibliografie:
Magda Stan, Cristian Vornicu , Istoria lumii pentru toți: Antichitatea, Ed. Niculescu, 2007;
J.B. Burry, R. Meiggs, Istoria Greciei, Ed. All,2006;
S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei, vol.I, Institutul European, Iasi, 2002.
Resurse:: - oficiale: programa şcolară, planificarea calendaristică orientativă
- umane: elevii clasei a V- a
Evaluare: - continuă prin întrebări frontale şi analiza răspunsurilor la fişele de muncă independentă
- finală – fişă de lucru finală
2.3.
4.1.
REBUS ISTORIC
A
1.
2
3.
4.
5.
B
S.2
„Grecia secolului VIII î.Hr. se afla într-o situaţie foarte specială: nu era un stat unitar, ca
majoritatea zonelor învecinate în acele vremuri, ci un teritoriu divizat într-o miriadă de oraşe-stat
numite „polis”. În polis, care cuprindea un centru religios (acropole) şi un centru economic (agora), loc al
comerţului şi al adunărilor publice, s-a născut, între secolele VII—V î.Hr., o civilizaţie care, în secolele
următoare, a pus bazele întregii culturi occidentale; filosofia, istoriografia, tragedia şi comedia, medicina,
matematica şi muzica, aşa cum le înţelegem astăzi, au fost create sau au fost decisiv influenţate de acea
civilizaţie. Chiar şi vocabularul nostru este în mare măsură compus din cuvinte de origine greacă,
începând cu termenul „democraţie” (de la demos, popor, şi kratos, putere) care nu indică numai un tip de
guvernare şi de organizare politică, ci şi un mod de gândire, de concepere a realităţii şi a vieţii”.
( HORIA DUMITRU OPREA, ISTORII REGĂSITE.R0)
1. Încercați, pe baza textului, să definiți termenul de „polis”. Dați exemple de polisuri.
2. Precizați care sunt regiunile din care fac parte Sparta și respectiv Atena.
FIŞĂ DE LUCRU
” Sparta a fost întemeiată de cuceritorii dorieni, în secolele IX-VIII î.Hr., în regiunea Laconia,
aflată în sud-estul Peloponesului. Ei i-a învins pe messenieni, locuitorii din regiune și i-au transformat în
persoane dependente (hiloți). În jurul cetății s-au stabilit oamenii liberi (periecii), care se ocupau cu
agricultura, meșteșugurile și comerțul. Spartanii erau singurii cetățeni și se bucurau de toate drepturile.
Sparta avea în frunte doi regi, cu atribuții importante numai în caz de război, un sfat al bătrânilor și
adunarea poporului. Ceva mai tîrziu a apărut colegiul celor cinci efori, care deținea de fapt puterea
executivă. Din adunarea poporului făceau parte toții cetățenii, care ratificau, prin aclamații și în
unanimitate, măsurile propuse de regi și sfatul bătrânilor”.
( Manualul clasei a V-a , autori: Elvira Rotundu, Carmen Tomescu – Stachie ,Ed. Corint, Buc., 2017)
Cerință:
1. Pe baza textului, menționați categoriile sociale și precizați instituțiile politice ale Spartei.
GRUPA NR. 3
FIŞĂ DE LUCRU
„ Atena a fost întemeiată în secolul al VIII-lea î.Hr., în regiunea Attica. Cetatea a fost condusa la
început de aristocrați, din rândul carora se alegeau anual noua arhonți. Cetațenii participau la buna
organizare și dezvoltare a cetații. Cetățenii erau barbați care se născuseră în Atena; ei votau și participau
la guvernare. Femeile se bucurau de unele drepturi, spre deosebire de sclavi.
La început, a avut un sistem politic aristocratic ca și Sparta. Din secolul VII, a fost înlăturată regalitatea și
cetatea a fost condusă de aristocrați. În fruntea cetății se aflau cei nouă arhonți, conducători ai cetății,
aleși dintre cei mai bogați cetățeni. Mai târziu, ajuns arhonte, Solon a creat un tribunal al poporului
(heliaia), ai cărui membri proveneau din toate categoriile de cetățeni, un consiliu format din 400 de
membri(bule) care pregătea legile și a sporit rolul adunării poporului (ecclesia). Exista și areopagul,
instituție ce deținea puterea judecătorească. ”
( Manualul clasei a V-a , autori: Elvira Rotundu, Carmen Tomescu – Stachie ,Ed. Corint, Buc., 2017)
Cerință:
Pe baza textului, menționați categoriile sociale și precizați instituțiile politice ale Atenei.
2 puncte
Prof. Sandu Daniel 8 Clasa a V-a
2 puncte oficiu
2
puncte oficiu
Şcoala
Profesor
Forma specifică de organizare a grecilor antici a fost polis-ul; aceste cetăţi erau formate
dintr-un oraş şi pământul înconjurător.
Toţi cetăţii participau la viaţa politică a polis-ului, iar întrunirea avea loc în piaţa publică a cetăţii
(agora).
În fiecare cetate exista o înălţime fortificată care adăpostea templele zeilor (Acropole)
Sparta
Cetatea Sparta (sau Lacedemona) a fost întemeiată de dorieni în regiunea Laconia, din Pelopones;
ea a fost organizată ca stat militar, având cea mai puternică armata între polisurile greceşti;
Categorii sociale:
1. cetăţenii-spartani, singurii care aveau drepturi cetăţeneşti şi politice
2. periecii – lipsiţi de drepturi cetăţeneşti, locuiau în jurul cetăţii şi erau meşteşugari, agricultori şi
negustori
3. hiloţii – proveneau din rândurile populaţiilor cucerite de către spartani; situaţia lor era
intermediară între cea de sclavi şi de oameni liberi.
Instituţii:
2 regi ereditari – erau judecători ai poporului şi şefii armatei;
Consiliul celor 5 Efori – conducătorii propriu-zişi, aleşi anual.
Apella (Adunarea poporului) – formată din toţi bărbaţii majori, se discutau şi votau legi;
Gerousia (Sfatul Bătrânilor) – formată din 28 de bărbaţi, în vârstă de peste 60 de ani, aleşi pe
viaţă; rezolvau chestiuni publice, dar mai ales procese penale.
Atena
era un polis situat în regiunea Attica, numit după zeiţa înţelepciunii;
după un regim tiranic, în secolul al VI-lea toţi cetăţenii au primiti drepturi politice egale, fiind
adoptată democraţia (demos – popor şi kratos – putere);
implementarea noului sistem politic s-a făcut în urma reformelor lui Solon şi Clistene.
Categorii sociale:
Prof. Sandu Daniel 10 Clasa a V-a
1. demosul – fiind format din toţi cetăţenii Atenei; calitatea de cetăţean o avea doar cel născut din
ambii părinţi cetăţeni;
2. metecii – străini stabiliţi la Atena, care erau oameni liberi, dar nu deţineau cetăţenia;
3. sclavii.
Instituţii:
Arhonţii(sau magistraţii) – erau aleşi anual prin tragere la sorţi;
Ecclesia (Adunarea Poporului) – formată din reprezentanţii demosului, votau şi discutau legi;
Boulé (Sfatul Cetăţii) – formată din 500 de membrii, pregăteau legile.