PROIECT DIDACTIC – CLASA A V-A

Profesor: David-Coman Adrian

Data: 017.11.2023
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Avrig
Clasa: a V-a
Unitatea de învățare: Orientul Antic
Titlul lecției: Popoare și civilizații din orientul antic – Egiptul antic
Tipul lecției: Mixtă
Timp: 50 de minute
Mijloace de învățământ:
 Harta istorică (Egiptul Antica)
 Valentin Băluțoiu, Maria Grecu, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, Editura Didactică și pedagogică, București, 2017.
 Plopeanu Sorina, Atlas istorie universală, Editura Steaua Nordului.
 Mihai Manea, Adrian Pascu, Atlas școlar de istorie universală, Editura Corint, București 2014.
 George Genes, Dicționar istoric, Editura Carminis, Pitești, 2009.
 Liviu Lazăr, Felicia Adăscăliței, Dicționar explicativ de termeni istorici pentru uz școlar, Editura Nomina, Pitești, 2014.
 Videoproiector
 Fișe de lucru
 Caietul

1
Metode și procedee didactice:
 Învățarea prin decoperire
 Conversația
 Explicația
 Expunerea
 Analiza
 Diagrama Venn
 Diagrama ciorchinele
Forme de organizare:
 Activitate frontală
 Activitate individuală

Bibliografie:
 Valentin Băluțoiu, Maria Grecu, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, Editura Didactică și pedagogică, București, 2017.
 Elvira Rotundu, Carmen Tomescu-Stachie, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, Editura Corint, București, 2017.
 Stan Stoica, Dragoș Sebastian Becheru, Manual istorie clasa a V-a, Editura Cd Press, București, 2017.
 Magda Stan, Manual istorie pentru clasa a V-a, Editura Litera, București, 2017.

2
Competențe generale:
 1. Utilizarea eficientă a comunicării și a limbajului de specialitate.
 3. Aplicarea principilor și metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.
Competențe specifice:
 1.3. Localizarea în timp și în spațiu a faptelor și/sau a proceselor istorice;
 2.2. Relatarea unui eveniment/proces istoric, utilizând informații din surse istorice;
 2.3. Stabilirea de asemănări și deosebiri referitoare la evenimente/procese istorice, pe baza unor surse diferite;
Competențe operaționale:
La sfârșitul activității didactice elevii trebuie:
1. Să utilizeze termeni istorici: știință, artă, civilizație, cultură, arhitectură, stilurile arhitecturale (doric, ionic, corintic), sculptură, pictură.
2. Să precizeze secolul în care apar primii înțelepți greci.
3. Să menționeze numele celor mai importanți înțelepți greci și domeniile lor de activitate.
4. Să recunoască stilurile arhitecturale: doric, ionic și corintic.
5. Să descrie temele sculpturilor și picturilor realizate de greci.
6. Să compare educația din Atena cu educația din Sparta.
Evaluare:
 continuă prin întrebări individuale și frontale şi analiza răspunsurilor la fişele de muncă independentă;
 observarea sistematică;
 finală – rebusul istoric.
3
Termeni și concepte: civilizație, știință, filosofie, cunoaștere, stiluri arhitecturale, artă
Desfășurarea lecției:
1. Activitate pregătitoare (2 minute): notarea absențelor, pregătirea mijloacelor de învățământ;
2. Verificarea cunoștințelor anterioare (5 minute);
3. Anunțarea subiectului și a scopului (3 minute);
4. Dirijarea învățării; (30 de minute);
5. Fixarea cunoștințelor (5 minute);
6. Evaluare (5minute).

Desfășurarea lecției
Momentele Ob. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Timp Metode, Mijloace Evaluare
lecției procedee
Activitate - notează absențele; - se pregătesc pentru 2' - conversația - catalogul -observarea
pregătitoare - cere elevilor să se lecție. - caietul sistematică;
pregătească pentru ora de - manulul
istorie.
Verificarea - solicit elevilor să - completează fișa; 5’ - conversația - fișa de lucru -observarea
cunoștințelor completeze fișa de lucru - explicația sistematică;
anterioare (verificare) Bingo – - Bingo - individuală;
Alexandru Macedon și - frontal
civilizația elenistică;
- profesorul numește câțiva
elevi pentru a verifica - elevii verifică fișa.
răspunsurile.
Anunțarea - anunță elevii că vor primi - receptează mesajul; 3’ - expunerea - tabla - observarea
4
subiectului și a informații despre cultura sistematică - creta sistematică;
scopului greacă; - frontal - caietul
- indică scopul lecției și
competențele;
- scrie titlul lecției pe - notează titlul lecției în
tablă: Frumos și caiet.
cunoaștere în lumea
greacă;
Dirijarea - împarte fișele de lucru - își scriu numele pe 30' - expunerea - fișa de lucru - observarea
învățării elevilor; fișele de lucru; sistematică - caietul sistematică
- expune elevilor - notează în caiete - frontal - tabla - individuală
informații introductive informațiile expuse de - creta
despre cultura greacă; către profesor; - harta

O1 - se prezintă:
A. Dorința de cunoaștere a
grecilor:
- solicită unui elev să - elevul numit citește - învățarea - fișa de lucru - observarea
citească primul text de pe textul de pe fișa de lucru: prin sistematică
fișa de lucru: - ceilalți elevi urmăresc descoperire - individuală
„Încă din secolul VI î.Hr. textul; - frontal
apar în lumea greacă învățați care
încearcă să explice cum a fost creat
universul, care sunt legile cetății și
cum se cuvine să trăiască oamenii.
Acești filosofi, iubitori de
învățătură, de cunoaștere, pun
bazele științelor și creează școli.
Astfel, Tales din Milet pune bazele
geometriei, iar Pitagora este
cunoscut ca primul matematician.
În secolul următor, Atenianul
Socrate vorbește despre necesitatea
respectării legilor cetății. Platon,
elevul lui Socrate, întemeiază o

5
 adevărată școală de filosofie la
Atena, numită Academia. Dintre
elevii lui Platon, Aristotel este cel
mai important. El întemeiază științe
noi precum: logica (știința
gândirii), etica (știința despre
comportamentul uman), politica
(știința conducerii cetății), biologia.
Grecii pun și bazele
istoriei. Herodot este considerat,
încă din Antichitate, părintele
istoriei. El călătorește în întreaga
lume cunoscută de greci și scrie o
lucrare intitulată „Istorii”, adică
„cercetarea trecutului”. Tucidide
din Atena, autorul lucrării
„Războiul peloponesiac”, încearcă
să pun în evidență cauzelor
conflictelor dintre greci.
Strabon este cel care
pune bazele geografiei, în timp ce
medicul Hipocrat a creat o
adevărată școală de medicină și a
lăsat un jurământ pe care
absolvenții de medicină îl rostesc în
zilele noastre la terminarea
studiilor.”
O2 - solicită elevilor să
rezolve cele trei cerințe, pe - elevii rezolvă cerințele;
O3 baza textului citit;
- numește câțiva elevi - elevii numiți dau
pentru a da răspunsuri răspunsuri;
cerințelor;
- apreciază răspunsurile
elevilor;

O1 B. Dragostea pentru - expunerea - fișa de lucru - observarea

frumos: athitectura, - învățarea - imaginile sistematică
6
O4 sculptura și pictura: prin - caietul - individuală
-expune elevilor informații - elevii sunt atenți și i-au descoperire - tabla
cu privire la arhitectura notițe în caiet; - analiza - creta
greacă - frontal
- cere elevilor să analizeze
cu atenție imaginea cu cele - elevii răspund cerințelor
trei stiluri arhitecturale, de pe fișa de lucru;
după care să răspundă
cerințelor de pe fișa de
lucru;
- numește câțiva elevi - elevii solocitați dau
pentru a da răspunsuri; răspunsuri;
- apreciază răspunsurile
elevilor;

O1 - cere elevilor să analizeze - expunerea - fișa de lucru - observarea

cu atenție cele șapte - elevii analizează - învățarea - imaginile sistematică
O5 imagini cu sculpturi și imaginile, după care prin - individuală
picturi din lumea greacă, rezolvă cerințele; descoperire
după care să răspundă - analiza
cerințelor de pe fișa de - frontal
lucru;
- numește câțiva elevi - elevii numiți expun
pentru a da răspunusuri; răspunsul cerințelor;
- apreciază răspunsurile
date de către elevi;

O1 C. La școala: viitori
cetățeni și soldați - observarea
O6 - expune informații cu - sunt atenți la expunerea - expunerea - fișa de lucru sistematică
privire la educația copiilor și la explicațiile - explicația - imaginile - individuală
7
 în lumea greacă, făcând o profesorului; - învățarea - tabla
paralelă între școala din prin - creta
Atena și școala din Sparta; descoperire
- cere elevilor să analizeze - analiza
cele două imagini de pe - frontal
fișa de lucru, după care să
răspundă cerințelor;
- realizează diagrama
Venn pe tablă;
- numește câțiva elevi - elevii solicitați dau
pentru a da răspunsuri; răspunsuri.
- apreciază răspunsurile
date de către elevi.
Fixarea - realizează pe tablă - sunt atenți; 5' - expunerea - tabla - frontală
cunoștințelor diagrama metodei - metoda - creta
O1 ciorchinelui cu scopul de a ciorchinelui
fixa cunoștințele elevilor, - frontal
O4 privind cultura greacă;
- adresează întrebări - răspund la întrebările
O5 elevilor; profesorului.
- pe măsură ce primește
O6 răspunsurile elevilor,
completează diagrama;
- apreciază răspunsurile.
Evaluare - solicită elevilor să - Completează diagrama 5' - conversația - brainstorming - observarea
completeze diagrama brainstorming; - frontal sistematică;
brainstorming; - individuală;
- frontală.
- face aprecieri verbale și - elevii sunt atenți la - catalogul - aprecieri
notează elevii în funcție de aprecierile făcute de - catalogul generale și
activitatea desfășurată. profesor. profesorului particulare.
8
9