PLAN DE LECTIE

IMPERIUL CAROLINGIAN
CLASA: a V-a
Data:
DISCIPLINA DE INVĂŢĂMÂNT: ISTORIE

Profesor : Grecu Maria

Grupul Școlar Matei Basarab, Craiova

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: EVUL MEDIU

CONȚINUT: IMPERIUL CAROLINGIAN

TIPUL LECTIEI: Lecție MIXTĂ (PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE)

COMPETENȚE GENERALE:
1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.
2. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice.
3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.
4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.

COMPETENȚE SPECIFICE
3.2. Stabilirea, pe baza surselor istorice, a elementelor evoluţiei grupurilor umane
şi civilizaţiei omeneşti
3.3. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor istorice din Antichitate, pe baza
surselor istorice
3.5. Stabilirea unor asemănări şi a unor deosebiri între civilizaţiile Antichităţii, pe
baza surselor istorice date
3.6. Utilizarea informaţiilor istorice selectate dintr-o sursă istorică, într-o
expunere scrisă sau orală
4.2. Utilizarea surselor istorice în vederea ilustrării unui fapt istoric

Activităţi de învăţare:
1. Identificarea corectă a timpului şi spaţiului istoric la care face referire lecţia;
2. Recunoașterea trăsăturilor statului franc .
3. Realizarea unei hărți conceptuale,,pânza de păianjen-CAROL CEL MARE;
4. Prezentarea locului și a rolului Imperiului carolingian în istoria Europei.
Nivelul clasei:
În general, un nivel bun pentru desfăşurarea unor activităţi de predare-învăţare a
istoriei. Există un număr aproximativ de 12 elevi care se pregătesc constant pentru ora de
istorie, manifestând interes pentru conţinutul orelor de istorie. Doar 3 elevi au probleme
la învățătura, dar în ultimul timp au realizat un anumit progres.

Scopul:
 De a prezenta încercarea de refacere a unității imperiului roman prin
constituirea Imperiului carolingian prima expresie a unității Europei apusene..

Strategia didactică
a) metode şi procedee: - brainstorming, conversaţia euristică, învăţarea prin
descoperire, descrierea, utilizarea documentului istoric; harta conceptuală.
- activitate frontală, individuală, pe grupe ;
b)material didactic: - mape de lucru ( documente, fişe de lucru)
- texte istorice,tabla,creta,
- harta istorică:

- fişe de lucru ,fișe de evaluare,

Mijloace de învăţământ:
 Manualul clasei a V-a , autori:Zoe Petre, Laura Căpiţă, Monica Dvorski, Carol
Căpiţă,Ioan Grosu,Ed. All , Buc., 2000;
 Manualul clasei a V-a , autori:Valentin Băluţoiu, Constantin Vlad, Ed.
All,Buc., 2001;
 Manualul clasei a V-a , autori:Liuba Ghiorghiţă, Sorin Oane,Ed. Teora,Buc.,
2000;
 Atlas istoric;
Bibliografie:
 Ghid de evaluare, SNEE, Ed. Prognosis, 2001;
 Ghid metodologic Aria Curriculară „ Om şi societate”, Ed. Sc.
Aramis Print, Buc., 2001;
 Mihail Manea, Mic dicţionar de termeni istorici, Ed. All Educaţional,
Buc., 1999;
 Bogdan Murgescu, Istoria lumii în texte, Editura Teora , 1999
 Minodora Perovici, Istoria universală în texte, Corint , 2003
 Radu Manolescu, Istoria medie universală;
Resurse:: - oficiale: programa şcolară, planificarea calendaristică orientativă
- umane: elevii clasei a V- a B
Evaluare: - observarea sistematică a comportamentului elevilor;
-continuă prin întrebări frontale şi analiza răspunsurilor la fişele de lucru;
- completează la fișa de evaluare;

Numele si prenumele elevului…………………………………………………..

Timp de lucru 5 minute

FIȘA DE EVALUARE
Citiți cu atenție textul de mai jos :

El cultiva cu pasiune artele liberale și, arătăndu-le o profundă cinstire celor ce le

predau , îi copleșa pe acaștia cu onoruri. Pentru studiul gramaticii,el a luat lecții cu
diaconul Petru din Pisa.( …). Pentru celelalte discipline, maestrul său a fost Alcuin,
omul cel mai învățat din acele vremi. Își consacra mult timp și străduință să învețe
retorica, dialectica și mai ales astronomia. A învățat calculul și și-a dat toată silința
să studieze mersul astrelor. Cu multă osteneală a stăruit să învețe să scrie cât mai
bine ; și avea obiceiul să-și pună sub pernele patului tăblițele și foile de pergament
pentru a profita de ceasurile sale de răgaz ca să se exerseze scrierea literelor.(…) În
timpul mesei asculta puțină muzică sau lectură. I se citeau texte ale istoricilor, sau
povestiri din antichitate.Îi plăcea, de asemenea, să ise citească din operele Sfântului
Augustin, și îndeosebi din cea intitulată ,,Despre cetatea lui Dumnezeu.”
Relatarea lui Eginhard,biograful lui Carol cel Mare

Răspundeți la următoarele cerințe :

1.Cine a fost Carol cel Mare ?
2.Transcrieți din text disciplinele pentru care Carol cel Mare își consacra
mult timp și stăruință.
3.Menționați un eveniment istoric la care a participat Carol cel Mare.
4. Numiți maestrul care la învățat pe Carol cel Mare.
5.Numiți statul condus de Carol cel Mare.

………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
FIȘA NR.1 Completați spațiile libere cu informația corectă.

TRATATUL
DE LA
VERDUN
843
ETAPELE LECTIEI C ACTIVITATEA STRATEGII DIDACTICE
C.S PROFESORULUI ELEVILOR METODE MIJLOACE

1. PREGĂTIREA PENTRU Notează absenţele; Răspund cerinţelor profesorului. CONVERSAȚIA

ACTIVITATEA DE Pregăteşte materialele necesare Îsi pregătesc materialele dirijată
ÎNVĂŢARE (2’) desfăşurării lecţiei.
Realizează un climat afectiv.
2.REACTUALIZAREA
CUNOŞTINŢELOR (10’) 1 Formulează întrebări/cerințe Răspund la solicitare, utilizând
3.3 care fac apel la cunoștințele informaţiile anterior dobândite. Conversaţia Manualul
4 dobândite pe parcursul lecției Studiază individual materialele euristică
3.5 anterioare Constituirea regatelor propuse. Atlasul istoric;harta
Reactualizarea cunoștințelor 4 barbare. Imperiul
3.6 Elevii răspund la întrebările . carolingian.
4 1.Definiți regatele barbare. Activitatea de învățare este Metode
2.Ce regate barbare cunoașteți?
4.2 3.Localizați pe hartă regatele
individuală. propuse : Dicţionarul istoric
barbare.
4.Menționați o consecință a
constituirii regatelor barbare.
3

Enunţă subiectul lecţiei La sfărșitul orei elevii vor fi în

Imperiul carolingian. măsură să înțeleagă locul și rolul
Notează pe tablă titlul, Imperiului carolingian în istorie.
monitorizează elevii;
3 Organizează învățarea; Elevii studiază fișele primite Harta
Se impart fişele de lucru şi conceptuală de
sursele istorice elevilor; tip păianjen Fișe de lucru
Atlas istoric

3
Dirijarea învățării 25 min Organizează activitatea
elevilor pe următoarea
Scrie pe tablă schema lecției structură:
4.2
; Activitatea nr.1
Pe tablă se scrie titlul lecției:
Imperiul Carolingian.
Schema lecției:
3.3 1. 1.Statul franc secolele VI-
VII
2.Instaurarea dinastiei
carolingienilor
3 Statul franc în timpul lui
Carol cel Mare
4. Întemeierea imperiului
carolingian
5.Organizarea statului
carolingian
6.Dezmembrartea imperiului
3.5 carolingian
Activitatea nr.2
Profesorul solicita elevilor să
identifice două caracteristici
ale statului franc Merovingian
pe baza textului lecției.
Activitatea nr.3
Se prezintă condițiile istorice
ale instaurării dinastiei
carolingiene și rolul lui Carol
Desenează pe caiet harta
conceptuală, care va fi completată Învățarea prin
la sfârșitul orei cu informațiile descoperire
dobândite pe parcursul activității
de învățare.
Se cere elevilor să argumenteze
alegerile făcute.
Elevii privesc imaginile și
studiază sursele istorice.
Descrierea
Elevii privesc imaginile și
studiază sursele istorice.
Răspund la cerințe.
Elevii privesc portretul istoric și Utilizarea
studiază sursele istorice. documentului Portretul lui Clovis
Răspund la cerințe identificând istoric
două trăsături ale statului franc
merovingian. Pictură:Bătălia de
Se poate realiza la Poitiers
Elevii ascultă cu atenție și lucrul în perechi
notează. S1,S2.S3.
 4 Martel în istoria Europei. Harta
Elevii notează în caiete Text istoric
Activitatea nr.4 organizarea Imperiului
Organizarea statului carolingian. Discuţia dirijată
carolingian.
4
4 Fișa de evaluare
Timp de lucru 5min Activitatea nr.5 Elevii completează fișa de
Se cere elevilor să completeze evaluare.
fișa de evaluare.
1
.
. .

4
.

3. Aprecieri cu privire la Apreciază răspunsurile date Apreciază modul în care au NOTARE

desfășurarea activității ( 2’) de elevi;
Solicită aprecierile elevilor
legate de modalitatea de
desfăşurare a lecţiei.
4. TEMA PENTRU Propune elevilor tema pentru
ACASĂ (1’) acasă
răspuns şi în care s-a realizat
lecţia
Solicită informaţii legate de
rezolvarea temei.
Fişa nr.2 Realizaţi o hartă conceptuală de tip ,,pânza de păianjen-CAROL CEL MARE
 Schema lecției.
Imperiul carolingian
1 Regatul francilor
În Europa au existat mai multe regate barbare cu o existență efemeră și fără granițe precise. Între regatele
barbare constituite în Europa Apuseană, cel al francilor condus de Clovis (481-511) a avut cea mai de seamă istorie.
 Francii salieni de neam germanic s-au așezat în N.E. Galiei. Rgele Clovis (Chlodovech) (481-511) a cucerit provincia Gallia, a
întemeiat statul franc și a pus bazele dinastiei Merovingiene.
 Ulterior francii au cucerit Thuringia(531)și Burgundia(532-534), i-au obligat pe ostrogoți să le cedeze Provence (536) și la
mijlocul secolului și-au impus dominația asupra xaxonilor,bavarezilorși suebilor. Astfel statul franc devenise cel mai întins și
puternic din Europa.
 La moartea regelui Clovis potrivit conceptului patrimonial germanic despre stat acesta s-a împărțit în patru regate separate
între fiii săi ,apoi în trei trei regate : Nesturia , Austrasia, Burgundia.
 Începând cu mijlocul secolului al VII-lea puterea regală a intrat în declin și a cu timpul puterea nobilimii a crescut, ea
dispunea de armată, strangea impozite, făcea judecati.
 Dinastia Merovingienilor a fost înlaturată. Conducerea statului a fost preluată de funcţionari numiti majordomi
(administratorul palatui). Ei comandau armata, judecau, dispuneau de pământurile cucerite, de tezaurul statului, împarţeau
slujbe.
2.Imperiul carolingian
La mijlocul secolului al VIII-lea, Europa cunoaște prima încercare de refacere a unității sale politice .Ea a fost opera
dinastiei carolingiene ,care s-a afirmat mai întîi ca apărătoare a creștinătății în fața expansiunii arabe.
A. Instaurarea dinastiei carolingienilor
Carol Martel) (23 august 686 - 22 octombrie 741) a fost majordom și duce al francilor, având atribuțiile unui rege. Și-a extins
stăpânirea peste toate teritoriile france: Austrasia, Neustria și Burgundia. S-a născut la Herstal, în Belgia de astăzi, fiul nelegitim al lui
Pepin cel Mijlociu.De la numele său provine denumirea dinastiei carolingiene.
Este cunoscut mai ales pentru victoria sa de la Tours(Poitiers) în 732 asupra unei armate invadatoare musulmane.A oprit
înaintarea arabă la nord de Pirinei. Această victorie este considerată ca fiind salvarea restului Europei de expansionismul islamic
care cucerise Iberia.
În afară de victoria de la Tours, Carol Martel a fost și un mare general, care a pus bazele cavaleriei grele medievale, a
cavalerismului, a Imperiului Carolingian, și un catalizator al sistemului feudal care a existat în Europa din Evul Mediu.
 B.Instaurarea imperiului carolingian..Carol cel Mare (768-814)
Carol cel Mare a fost rege al francilor 768 -814, și fondator al Imperiului Carolingian. În timpul domniei sale a cucerit Italia
și a fost încoronat Imperator Augustus de papa Leon al III-lea pe 25 decembrie 800, unii istorici văzând aceasta ca o încercare de a
reînvia Imperiul Roman de Apus. Imperiul Carolingian a fost în Europa într-un anumit sens, un stat rival față de Imperiul Roman de
Est cu capitala la Constantinopol, denumit frecvent după anul 1500 Imperiul Bizantin. Carol cel Mare face parte din dinastia
Carolingiană, și este văzut uneori ca părintele fondator atât al Franței cât și al Germaniei, și de unii istoriografi ca părinte al Europei.
A fost primul conducător al unui imperiu în Europa occidentală de la prăbușirea Imperiului Roman cu capitala la Roma.
A purtat mai multe războaie de cucerire în Germania ,Italia și Spania și a mutat capitala la Aachen.
 1772 - Războiul cu saxonii . Scopul acestor războaie era convertirea la catolicism și alipirea de Imperiul Franc a teritoriului
saxonilor care trăiau între Marea Nordului și Munții Harz respectiv între Elba și Rin.
 1774-Războiul cu longobarzi. În anii 1773-1774 a organizat o campanie în Italia, a alipit statului franc regatul longobard ,
luîmdu-și titlul de ,,rege al francilor și al longobarzilor.,, recunoscând suveranitatea papei iar teritoriul din jurul Romei
(Patrimonium Petri) ca stat de sine stătător sub conducerea papală (stato pontificio, stato de la Santa Chiesa).
 778-Războaiele contra maurilor. Profitând de luptele interne din Spania arabă, francii au făcut în anul 1778 expediție la sud
de Pirinei,dar eșecul din fața Zaragozei i-a silit să se retragă. Cu prilejul retragerii,ariergarda francă a fost surprinsă și nimicită
în defileul de la Roncevaux de către muntenii bascidin Gasconia,episod care a constituit subiectul poemului epic Cântecul lui
Roland.Francii au reușit în urma a noi expediții să cucerească partea de n-v a Spaniei, cu Barcelona punând în 1806 bazele
mărcii Spaniei.
C. Organizarea statului carolingian.
 Organizarea internă a imperiului, puterea centrală este asigurată de împărat și prin mijlocirea , „palatului ”, (cu mențiunea că
nu mai există funcția de majordom, pe care suveranul o exercită singur).
 Palatul sau curtea regală îndeplinea funcția de centru politic și administrativ al statului carolingian.
 Comitele (contele) era reprezentantul local al autorității centrale,care îndeplinea atribuții cumulative
administrative ,judiciare ,fiscale,militare.
 Conducătorii provinciilor care își păstraseră o anumită autonomie,ca Bretania și Bavaria a se numeau duci.
 Provinciile de graniță aveau o organizare militară ,se numeau mărci și erau conduse de marcgrafi,.
 Au continuat să convoace anual ,,adunarea obștească,, reminiscență a vechi practici germanice a adunării poporului.
 De asemenea, în guvernarea imperiului un mare rol i-a fost acordat bisericii, episcopii sau abații fiind folosiți ca missi, iar
clerul în general furnizând știutorii de carte necesari pentru administrare.
  Rezultatul acțiunilor întreprinse de Carol cel Mare și urmașii săi a fost renașterea ideii de imperiu creștin în Europa apuseană,
idee care sub diferite forme va supraviețui până în epoca modernă, dând o anume identitate comună civilizației europene.

D. Dezmembrarea imperiului carolingian

După moartea lui Carol cel Mare autoritatea imperială a fost subminată de creșterea puterii marilor proprietari de pământ. Atacurile
wikingilor au slăbit și mai mult imperiul care în urma tratatului de la Verdun din 843 s-a destrămat în trei state.
• Tratatul de la Verdun din 843 cei trei fii rămași în viață ai lui Ludovic cel Pios, nepoții lui Carol cel Mare, și-au împărțit
teritoriile sale, Imperiul Carolingian, în trei regate.
 Deși acest tratat este adesea considerat începutul sfârșitului și a dizolvării imperiului unitar al lui Carol cel Mare, de fapt
reflectă aderența continuă la ideea francă de moștenire împărțită între urmași, nu revenită celui mai în vârstă dintre ei.
• Când Ludovic cel Pios a murit în 840, fiul său cel mai mare, Lothar I, a pretins suzeranitate asupra regatelor fraților săi și a
susținut încoronarea nepotului său Pepin al II-lea ca rege al Aquitaniei. După ce frații săi, Louis Germanul (sau Ludovic
Germanul) și Carol cel Pleșuv l-au învins la Bătălia de la Fontenay (841) și au încheiat o alianță prin Jurământul de la
Strasbourg, Lothar a acceptat să înceapă negocierile.
 Fiecare dintre frați avea deja un regat al său - Lothar în Italia, Ludovic Germanul în Bavaria, și Carol cel Pleșuv în Aquitania.
Lothar a primit partea centrală a imperiului - astăzi Țările de Jos, Lorena, Alsacia, Burgundia, Provence, și Italia, și titlul
imperial, mai mult onorific, fără suzeranitate reală. Ludovic germanul a primit partea estică, Germania de astăzi, prin
intermediul numeroaselor state ale Sfântului Imperiu Roman. Carol cel Pleșuv a primit partea vestică, aproximativ Franța de
astăzi. Pepin al II-lea a primit regatul Aquitaniei, sub suzeranitatea lui Carol.
 Lothar a primit titlul imperial, regatul Italiei și teritoriile dintre râurile Rin și Ron. Louis (Ludovic) a primit titlul de rege
asupra tuturor pământurilor la est de Rin și în nordul și estul Italiei, un precursor al conglomerației medievale de state
disparate, cunoscute sub numele de Sfântul Imperiu Roman, și de aici al Germaniei de astăzi. Carol a primit tot teritoriul la
vest de râul Ron.

Notă. Se recomandă folosirea Atlasului istoric și a surselor istorice.

 Surse istorice
Încoronarea lui Carol cel Mare
1. Sosind ziua nașterii domnului nostru Iisus Christos, s- au adunat toti din nou în biserica fericitului apostol Petru.
Atunci venerabilul si maritul pontif l-a încoronat cu o coroana foarte frumoasa cu mâinile sale. Atunci, toti credinciosii romani,
vazând câta protectie si aparare a manifestat fata de Sfânta biserica romana si fata de vicarul ei, prin vointa Domnului si a
fericitului Petru, purtatorul cheii împaratiei ceresti, au strigat cu aceeasi voce : Viata si victorie lui Carol, piosul
August, încoronat de Dumnezeu, marelui si pasnicului împarat. Si au fost zise acestea de trei ori în fata fericitului apostol Petru,
invocându-se mai multi sfinti si a fost facut de catre toti împarat al romanilor. Acelasi prea sfânt înainte mergator si
pontif l- a uns cu uleiul sfânt pe regele Carol, prea distinsul sau fiu, în aceeasi zi a nasterii Domnului nostru Iisus Christos.
Liber pontificalis, anul 800

S2.Cum în țara grecilor nu mai era împarat și puterea imperială era deținută de o femeie, papei Leon și tuturor sfintilor Părinti
adunați atunci în sinod, ca si întregului popor crestin, le- a părut că era de cuviință să dea titlul de împarat regelui Carol, care
avea în puterea sa Roma, resedința obisnuita a Cezarilor, si celelalte orase din Italia, Galia Germania. Cum
Dumnezeul atotputernic consimțise să i le pună pe toate sub stapânirea sa, le-a părut drept ca, în conformitate cu cererea
poporului crestin, sa poarte el de asemenea titlul de împarat. La aceasta cerere, Carol n-a vrut sa opună un refuz, ci supunându- se cu
umilintă lui Dumnezeu si în acelasi timp dorintei exprimate prin preoți si poporul crestin, a primit titlul de împarat cu consacrarea
papei Leon. Analele de la Lorsch anul 800

Personalitatea lui Carol cel Mare

S3.El cultiva cu pasiune artele liberale și, arătăndu-le o profundă cinstire celor ce le predau , îi copleșa pe acaștia cu onoruri. Pentru studiul
gramaticii,el a luat lecții cu diaconul Petru din Pisa.( …). Pentru celelalte discipline, maestrul său a fost Alcuin, omul cel mai învățat din acele
vremi. Își consacra mult timp și străduință să învețe retorica, dialectica și mai ales astronomia. A învățat calculul și și-a dat toată silința să
studieze mersul astrelor. Cu multă osteneală a stăruit să învețe să scrie cât mai bine ; și avea obiceiul să-și pună sub pernele patului tăblițele și
foile de pergament pentru a profita de ceasurile sale de răgaz ca să se exerseze scrierea literelor.(…) În timpul mesei asculta puțină muzică sau
lectură. I se citeau texte ale istoricilor, sau povestiri din antichitate.Îi plăcea, de asemenea, să ise citească din operele Sfântului Augustin, și
îndeosebi din cea intitulată ,,Despre cetatea lui Dumnezeu.”
Relatarea lui Eginhard,biograful lui Carol cel Mare