PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învăţământ : COLEGIUL TEHNIC „VASILE PÂRVAN” CONSTANŢA

Structură : Şcoala gimnazială nr. 19 Constanţa
Profesor : Olteanu Mariana Mihaela
Data:
Clasa: a V-a
Unitatea de învăţare: Geneza lumii în mileniul I d.Hr.
Lecţia : Imperiul Carolingian
Tipul lecţiei: Mixtă (predare – învăţare - evaluare)
Timp:50 minute
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Obiectivul general al lecţiei : : De a prezenta încercarea de refacere a unităţii
Imperiului Roman prin constituirea Imperiului Carolingian prima expresie a
unităţii Europei apusene.
Obiective operaţionale
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili :
O1: Să identifice corect timpul şi spaţiul istoric la care face referire lecţia;
O2: Să definească corect termenii istorici daţi;
O3: Să recunoască trăsăturile statului carolingian;
O4: Să prezinte organizarea statului carolingian
Strategia didactică:
Metode şi procedee: dialogul dirijat,evaluarea , conversaţia euristică,
conversaţia examinatorie , expunerea, explicaţia, lectura , descoperirea , schema
lecţiei, lucrul cu harta istorică / atlasul istoric, lucrul cu manualul, descrierea.
Mijloace de învăţare : tabla şi creta , manualul, caietul de notiţe, fişe de
evaluare , schema la tablă, harta istorică/ atlasul istoric, dicţionarul explicativ.
Forme de organizare : - activitate frontală, activitate individuală
Forme de evaluare: predictivă -prin fişe de evaluare
continuă - prin întrebări frontale

Bibliografie :
1. Manual de istorie clasa a V-a, autori- Liuba Ghiorghiţă, Sorin Oane, Editura
Teora, Bucureşti 2006
2. Manual de istorie clasa a V-a, autori- Băluţoiu Valentin , Sorin Constantin
Vlad , Editura All Educational , Bucureşti 2012
3. Atlas Şcolar Istorie Universală , autor- Plopeanu Sorina, Editura Steaua
Nordului Junior, Constanţa 2011
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Momentele Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode şi Forme de
lecţiei procedee; evaluare
Mijloace de
învăţământ
1. Momentul Profesorul salută elevii, notează absenţele, Elevii răspund la salut, Dialogul dirijat
organizatoric pregăteşte materialul didactic nesesar comunică absenţii, se
(2 minute ). lecţiei. pregătesc pentru lecţiei.
2. Reactualizarea Profesorul adresează întrebări care fac apel Elevii răspund la întrebările Conversaţia Evaluare
cunoştinţelor la cunoştinţele dobândite pe parcursul adresate de către profesor. Harta / Atlas predictivă
(10 minute ). lecţiei anterioare: Formarea de noi istoric
popoare.
1.Definiţi regatele barbare. Activitate
2.Ce regate barbare cunoaşteţi? individuală
3.Cum erau organizate regatele barbare?
4.Localizaţi pe hartă regatele barbare şi
popoarele noi ce s-au format în perioada de
început a Evului Mediu.

3. Anunţarea Profesorul realizează trecerea la tema nouă Elevii noteză în caiete titlul Expunerea Activitate
lecţiei noi (3 scriind titlul la tablă:Imperiul Carolingian. lecţiei Conversaţia frontală
minute ). Explicaţia
Ascultă cu atenţie obiectivele Tabla şi creta
Comunică obiectivele temei sub o formă comunicate.
succesivă şi accesibilă .
4. Prezentarea Profesorul prezintă noile cunoştinţe după Elevii notează în caiete schema Conversaţia Activitate
noului conţinut următoarea schemă: vezi anexa 1 lecţiei. euristică frontală
(25 minute ). I.Regatul francilor. Expunerea
II. Imperiul Carolingian. Explicaţia
1. Instaurarea dinastiei carolingiene. Descoperirea
2. Carol cel Mare. Tabla şi creta
3. Organizarea statului Carolingian. Manualul
4. Dezmembrarea Imperiului Caietul de
carolingian notiţe

5. Realizarea Profesorul adresează elevilor întrebări Elevii răspund la întrebările Caietul de Evaluare
feedback-ului. referitoare la lecţia predată. adresate de către profesor. notiţe continuă
(5 minute). Manualul
Schema de la Activitate
tablă frontală
Conversaţia
examinatorie
6. Tema pentru Elevii notează în caiet tema Caietul de
acasă pentru acasă şi ascultă notiţe
( 2 minute ). explicaţiile oferite pentru Manualul
efectuarea acesteia. Explicaţia
7. Apreciera Se fac aprecieri generale şi individuale Conversaţia
activităţii elevilor privind implicarea elevilor în predarea
( 3 minute). noilor cunoştinţe. Se notează elevii care au
participat activ la oră.

3
 Anexa I
Schiţa lecţiei- Imperiul Carolingian

I.Regatul francilor.
Francii, trib germanic au fost principalii beneficiari ai migraţilor. Unul
din primii lor regi numit Meroveu îi ajutase pe romani în lupta din Câmpiile
Catalaunice , în 451. Istoria urmaşilor lui , merovingieni este legendară până la
regele Clovis ( 481-511).
Acesta a fost primul conducător care i-a unit pe franci şi a extins
stăpânirea lor asupra întregii Galii.
Acceptarea creştinismului de către Clovis , în 496 , face ca acest an să fie
foarte important pentru istoria Europei Apusene, deoarece francii au devenit
protectorii Bisericii Apusene.
După moartea lui Clovis dinastia merovingienilor a fost înlăturată.Conducerea
statului a fost preluată de majordomul palatului, Pepin de Herstal care a refăcut
statul franc.

II. Imperiul Carolingian.

1. Instaurarea dinastiei carolingiene.
Carol Martel, fiul nelegitim al lui Pepin, este cunoscut mai ales pentru
victoria sa de la Tours (Poitiers ) în 732 asupra unei armate invadatoare
musulmane.A oprit înaintarea arabă la nord de Pirinei.Această victorie este
considerată ca fiiind salvarea restului Europei de expansiunea islamică care
cucerise
Pepin cel Scurt , în 751, l-a înlăturat pe ultimul rege merovingian şi s-a
încoronat rege instaurând astfel dinastia Carolingienilor .

2. Carol cel Mare.

Carol cel Mare ( 768-817 ), fiul lui Pepin cel Scurt, a devenit rege al
francilor în 768. A adăugat statului franc , prin cuceriri noi teritorii în Germania
( 772) , Italia ( 774) , Spania ( 778 ). A salvat papalitatea prin înfrângerea
longobarzilor.
Pe 25 decembrie 800, Carol cel Mare a fost încoronat de către Papa Leon
al-III-lea , împărat roman ( Imperator Augustus) , apărător al creştinătăţii,
renăscând ideea de Imperiu Universal în Apusul Europei cu o Biserică
universală , ce-şi propunea să convertească la creştinismul de rit catolic toate
popoarele lumii.
3. Organizarea statului Carolingian.
 Organizarea internă a imperiului, puterea centrală este asigurată de
împărat și prin mijlocirea , „palatului ”, (cu mențiunea că nu mai există
funcția de majordom, pe care suveranul o exercită singur).
 Palatul sau curtea regală îndeplinea funcția de centru politic și
administrativ al statului carolingian.
 Comitele (contele) era reprezentantul local al autorității centrale,care
îndeplinea atribuții cumulative administrative ,judiciare ,fiscale,militare.
 Conducătorii provinciilor care își păstraseră o anumită autonomie,ca
Bretania și Bavaria a se numeau duci.
 Provinciile de graniță aveau o organizare militară ,se numeau mărci și
erau conduse de marcgrafi,.
 Au continuat să convoace anual ,,adunarea obștească,, reminiscență a
vechi practici germanice a adunării poporului.
 Îndesirea reţelei comiţilor şi comitatelor, subordonarea directă a acestora
prin dispariţia instituţiei ducale mijlocitoare, au generat necesitatea
instituirii unei noi forme de control a administraţiilor locale din imensul
teritoriu.
 Această funcţie a fost preluată de aşa-numiţii „împuterniciţi regali” sau
„missi dominici”, trimişi anual în provincii începând din anul 802. Se
pare că în acelaşi an, întregul teritoriu a fost împărţit în regiuni missatice,
care fiecare în parte erau vizitate de un reprezentant laic, de obicei
funcţionar şi unul eclesiastic, de obicei călugăr.
 Aceştia îl informau pe suveran asupra problemelor şi situaţiilor specifice
fiecărei regiuni şi aveau în acelaşi timp datoria să facă cunoscute
poruncile monarhului în aceste zone, să supravegheze administraţia locală
şi să ţină scaun de judecată în numele regelui.
 De asemenea, în guvernarea imperiului un mare rol i-a fost acordat
bisericii, episcopii sau abații fiind folosiți ca missi, iar clerul în general
furnizând știutorii de carte necesari pentru administrare.
 Rezultatul acțiunilor întreprinse de Carol cel Mare și urmașii săi a fost
renașterea ideii de imperiu creștin în Europa apuseană, idee care sub
diferite forme va supraviețui până în epoca modernă, dând o anume
identitate comună civilizației europene.

5
 4. Dezmembrarea Imperiului carolingian
După moartea lui Carol cel Mare în 814, Imperiul Carolingian s-a destrămat .
Autoritatea imperială a fost subminată de creşterea puterii marilor proprietari de
pământ.Atacurile vikingilor au slăbit şi mai mult Imperiul care în urma
Tratatului de la Verdun din 843 a fost împărţit între nepoţii lui Carol.
Carol cel Pleşuv- primea partea vestică, aproximativ Franţa de azi.
Ludovic Germanicul –a primit partea estică, Germania de astăzi, prin
intermediul numeroaselor state ale Sfântului Imperiu Roman.
Lothar – a primit partea centrală a imperiului - astăzi Ţările de Jos,
Lorena, Alsacia, Burgundia, Provence, şi Italia, şi titlul imperial, mai mult
onorific, fără suzeranitate reală.
În anul 888 titlul imperial a dispărut din Occident.Ulterior ideea imperială
a fost preluată de către germani, Otto I cel Mare ( 936-973) întemeind în 962
primul reich german , statul fiind însă cunoscut până în 1806 sub numele de
"Sfântul Imperiu de naţie germană" sau Imperiul romano-german .
Reich = imperiu , în limba germană.