Întemeierea statelor medievale româneşti

1. Formarea statului medieval Transilvania

În secolul al XI-lea din Legenda Sfântului Gerard aflăm despre existenţa lui
Ahtum, un urmaş al lui Glad, care se află în conflict cu regele maghiar Ştefan
cel Sfânt.
Deşi regii maghiari au reuşit să anihileze formaţiunile politice prestatale din
Transilvania, totuşi datorită luptelor pentru tron, a anarhiei interne şi a
presiunilor venite din exterior nu au reuşit să-şi instaleze imediat stăpânirea
asupra acestei.
Cel dintâi document cunoscut cu privire la Crişana şi Transilvania este un act
emis din cancelaria regelui Géza I, în anul 1075, unde este menţionată cetatea
Biharea cu mai multe sate din jurul său (Ártánd), satul Duboz, aflat pe râul Criş,
şi cetatea Turda, cu vama salinelor, din care jumătate este dăruită mănăstirii Sf.
Benedict, precum si obligaţiile locuitorilor faţă de aceeaşi mănăstire.
După anul 1100 maghiarii încearcă să organizeze Transilvania după sistemul
feudalismului apusean: acordând pământuri şi privilegii, colonizeând populaţii
străine pentru asigurarea frontierelor şi instaurând noi forme de organizare
administrativă:
În anul 1176 izvoarele atestă primul conducător cu titlul de voievod,
Leustachius.Voievodul Transilvaniei, este vasal regelui Ungariei dar se bucură
de autonomie. Astfel, voievodul Ladislau Kan (1294-1315) are propria curte la
Deva.
Voievodatul rămâne forma de organizare politică până la cucerirea Ungariei de
către otomani, in 1541. Începând cu anul 1542 Transilvania devine mare
principat, sub suzeranitatea Imperiului Otoman.

2. Formarea statului medieval Ţara Românească

În operele cronicarilor romani se vorbeşte despre „descălecatul” lui Negru Vodă,
un voievod român din Făgăraş. Intemeiează un stat nou în zona
Câmpulungului.Îşi extinde autoritatea spre vest (zona Olteniei).
Curtea de Argeş este capitala noului stat.
Istoria certă a Ţării Româneşti începe cu Basarab I (Întemeietorul).
El pune bazele unui stat menţionat în primele decenii ale secolulul al XIV-lea cu
numele de Valahia Nord-Dunareană. Cel mai important act politic al
voievodului român rămâne obţinerea independenţei faţă de coroana maghiară.
În 1330 la Posada, Carol Robert de Anjou este învins de Basarab.
Basarab obţine independenţa politica a statului său.
Urmaşii lui Basarab au fost:
Nicolae Alexandru ( 1352-1364) - a creat prima mitropolie ortodoxă a Ţării
Româneşti dependentă canonic de Patriarhia ecumenică de la Constantinopol.
Scaunul metropolitan a fost aşezat la Argeş , primul mitropolt fiind grec,
Iachint , adus aici de la Vicina.
Vladislav Vlaicu - a respins şi ultima încercare a maghiarilor de a cuceri Ţara
Românească.

3. Formarea statului medieval Moldova

“Descălecatul” lui Dragoş

Pentru a împiedica trecerea tătarilor în Transilvania, regele Ludovic organizează
o marcă de apărare la Baia şi mai apoi la Siret. Ea purta numele de Moldova
Mică şi era condusă de Dragos, voievod de Maramureş.

“Descălecatul” lui Bogdan (1359-1365)

Marele merit de a conduce lupta pentru neatârnarea Moldovei îi aparţine lui
Bogdan.
El i-a înlăturat pe urmaşii lui Dragoş, iar în urma luptelor purtate cu coroana
maghiară obţine independenta statului.
Urmaşii lui Bogdan au fost:
Laţcu – îmbraţişează religia catolică şi obţine de la Papa Urban I un scaun
Episcopal catholic la Siret , dependent canonic de Roma.
Petru I Musat ( 1377-1392)
- încheie o alianţă cu Polonia împotriva Ungariei (1387);
- mută capitala la Suceava unde înfiintează prima mitropolie ortodoxă a
Moldovei;
Roman I ( 1392-1394)
-în timpul domniei acestuia statul moldav ajunge la limitele sale naturale când
acesta se intitulează domn “ din munţi şi până la mare “.Moldova îşi
desăvârşeşte astfel unitatea teritorială care s-a făcut prin înglobarea
formaţiunilor politice din sudul ţării şi prin înlăturarea ultimelor resturi ale
dominaţiei tătare.
- la un sfert de secol după Ţara românească , Moldova apare pe harta politică a
Europei ca stat independent , deplin constituit teritorial şi instituţional.

4. Formarea statului medieval Dobrogea

Formarea Dobrogei a fost stimulată de formaţiunile politice existente din secolul
al XIV-lea , dezvoltarea economiei , ieşirea la Marea Neagră şi comerţul
european.
Dobrogea s-a constituit la mijlocul secolului al XIV-lea, prin unificarea
formaţiunilor prestatale în jurul Ţării Cavarnei.
Izvoarele istorice menţionează în 1346 ca despot pe Balica. Acesta este urmat de
Dobrotici şi de fiul acestuia Ivanco. Acesta încearcă împreună cu Dan I,
voievodul Ţării Româneşti să apere ţara de turci.
În 1388 Mircea cel Bătrân include Dobrogea în hotarele Ţării Româneşti , până
în 1417 când este integrată Imperiului Otoman.