În secolul al XI-lea din Legenda Sfântului Gerard aflăm despre existenţa lui Ahtum, un urmaş al lui Glad, care se află în conflict cu regele maghiar Ştefan cel Sfânt. Deşi regii maghiari au reuşit să anihileze formaţiunile politice prestatale din Transilvania, totuşi datorită luptelor pentru tron, a anarhiei interne şi a presiunilor venite din exterior nu au reuşit să-şi instaleze imediat stăpânirea asupra acestei. Cel dintâi document cunoscut cu privire la Crişana şi Transilvania este un act emis din cancelaria regelui Géza I, în anul 1075, unde este menţionată cetatea Biharea cu mai multe sate din jurul său (Ártánd), satul Duboz, aflat pe râul Criş, şi cetatea Turda, cu vama salinelor, din care jumătate este dăruită mănăstirii Sf. Benedict, precum si obligaţiile locuitorilor faţă de aceeaşi mănăstire. După anul 1100 maghiarii încearcă să organizeze Transilvania după sistemul feudalismului apusean: acordând pământuri şi privilegii, colonizeând populaţii străine pentru asigurarea frontierelor şi instaurând noi forme de organizare administrativă: În anul 1176 izvoarele atestă primul conducător cu titlul de voievod, Leustachius.Voievodul Transilvaniei, este vasal regelui Ungariei dar se bucură de autonomie. Astfel, voievodul Ladislau Kan (1294-1315) are propria curte la Deva. Voievodatul rămâne forma de organizare politică până la cucerirea Ungariei de către otomani, in 1541. Începând cu anul 1542 Transilvania devine mare principat, sub suzeranitatea Imperiului Otoman.
2. Formarea statului medieval Ţara Românească
În operele cronicarilor romani se vorbeşte despre „descălecatul” lui Negru Vodă, un voievod român din Făgăraş. Intemeiează un stat nou în zona Câmpulungului.Îşi extinde autoritatea spre vest (zona Olteniei). Curtea de Argeş este capitala noului stat. Istoria certă a Ţării Româneşti începe cu Basarab I (Întemeietorul). El pune bazele unui stat menţionat în primele decenii ale secolulul al XIV-lea cu numele de Valahia Nord-Dunareană. Cel mai important act politic al voievodului român rămâne obţinerea independenţei faţă de coroana maghiară. În 1330 la Posada, Carol Robert de Anjou este învins de Basarab. Basarab obţine independenţa politica a statului său. Urmaşii lui Basarab au fost: Nicolae Alexandru ( 1352-1364) - a creat prima mitropolie ortodoxă a Ţării Româneşti dependentă canonic de Patriarhia ecumenică de la Constantinopol. Scaunul metropolitan a fost aşezat la Argeş , primul mitropolt fiind grec, Iachint , adus aici de la Vicina. Vladislav Vlaicu - a respins şi ultima încercare a maghiarilor de a cuceri Ţara Românească.
3. Formarea statului medieval Moldova
“Descălecatul” lui Dragoş
Pentru a împiedica trecerea tătarilor în Transilvania, regele Ludovic organizează o marcă de apărare la Baia şi mai apoi la Siret. Ea purta numele de Moldova Mică şi era condusă de Dragos, voievod de Maramureş.
“Descălecatul” lui Bogdan (1359-1365)
Marele merit de a conduce lupta pentru neatârnarea Moldovei îi aparţine lui Bogdan. El i-a înlăturat pe urmaşii lui Dragoş, iar în urma luptelor purtate cu coroana maghiară obţine independenta statului. Urmaşii lui Bogdan au fost: Laţcu – îmbraţişează religia catolică şi obţine de la Papa Urban I un scaun Episcopal catholic la Siret , dependent canonic de Roma. Petru I Musat ( 1377-1392) - încheie o alianţă cu Polonia împotriva Ungariei (1387); - mută capitala la Suceava unde înfiintează prima mitropolie ortodoxă a Moldovei; Roman I ( 1392-1394) -în timpul domniei acestuia statul moldav ajunge la limitele sale naturale când acesta se intitulează domn “ din munţi şi până la mare “.Moldova îşi desăvârşeşte astfel unitatea teritorială care s-a făcut prin înglobarea formaţiunilor politice din sudul ţării şi prin înlăturarea ultimelor resturi ale dominaţiei tătare. - la un sfert de secol după Ţara românească , Moldova apare pe harta politică a Europei ca stat independent , deplin constituit teritorial şi instituţional.
4. Formarea statului medieval Dobrogea
Formarea Dobrogei a fost stimulată de formaţiunile politice existente din secolul al XIV-lea , dezvoltarea economiei , ieşirea la Marea Neagră şi comerţul european. Dobrogea s-a constituit la mijlocul secolului al XIV-lea, prin unificarea formaţiunilor prestatale în jurul Ţării Cavarnei. Izvoarele istorice menţionează în 1346 ca despot pe Balica. Acesta este urmat de Dobrotici şi de fiul acestuia Ivanco. Acesta încearcă împreună cu Dan I, voievodul Ţării Româneşti să apere ţara de turci. În 1388 Mircea cel Bătrân include Dobrogea în hotarele Ţării Româneşti , până în 1417 când este integrată Imperiului Otoman.