COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea vocabularului şi a informaţiei în comunicarea

orală sau scrisă
2. Dezvoltarea comportamentului civic prin exersarea
deprinderilor sociale
3. Formarea imaginii pozitive despre sine şi despre ceilalţi
4. Sensibilizarea faţă de valorile estetice ale culturii
5. Utilizarea surselor istorice a metodelor şi tehnicilor adecvate istoriei pentru
rezolvarea de probleme

COMPETENŢE SPECIFICE
1.1.Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi multidisciplinare cu privire la
evenimente şi procese istorice
2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru identificarea şi realizarea unor scopuri
comune
2.3. Descoperirea constantelor în desfă şurarea fenomenelor istorice studiate
4.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile oferite de sursele
istorice şi contextul vieţii cotidiene

VALORI ŞI ATITUDINI
 Coerenţă şi rigoare în gâ ndire şi acţiune
 Gâ ndire critică şi flexibilă
 Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi
 Respectarea drepturilor fundamentale ale omului
 Dezvoltarea atitudinilor pro-active în viaţa personală şi cea socială
 Antrenarea gâ ndirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă
şi ca factor de predicţie a schimbă rilor
 Rezolvarea pe cale non-violentă a conflictelor
 Asumarea toleranţei etnice, religioase şi culturale.

CONSTITÚȚIE ~i f. Lege fundamentală a unui stat care determină forma de

guvernământ, structura social-economică și politică, modul de organizare și de
funcționare a organelor de stat, drepturile esențiale și obligațiile cetățenilor.

1
 OAMENII, SOCIETATEA ŞI LUMEA IDEILOR
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: CONSTITUŢIILE ROMÂNIEI
NR. DETALIERI DE Nr. C.S ACTIVITĂŢI DE RESURSE EVALUARE
CRT CONŢINUT ore ÎNVĂŢARE
Elevii:Definesc cuvinte- S1 – Fiind date
CONSTITUŢIILE cheie: Dicţionar anumite
ROMÂNIEI 1.1  convenţie; enciclopedic; situaţii
2h  constituţie; S2 – concrete,
2.2  Adunare Dicţionar de profesorul
constituantă ; istorie; urmează să
2.3  separaţia puterilor; aprecieze
Constituţia din  constituţionalitate. S3 – modul în care
1866. 4.4 Constituţia elevii
Identifică contextul din 1866, art. identifică ,
istoric al adoptă rii 31-38; explică şi
Constituţiilor din 1866 şi susţin
1923. S4 – conceptele de
Constituţia din Analizează semnificaţiile Constituţia constituţie ,
1923. şi impactul adoptării din 1923, art. separaţia
Constituţiei din 1866 33-40; puterilor,
. însemnătate, consecinţe drepturi şi
imediate şi de perspectivă, S5 – libertăţi
Constituţia din influenţe Constituţia cetăţeneşti
1938 Explică organizarea din 1938, art.
Urmărind:
puterilor în stat utilizâ nd 46;
sursele istorice. - capacitatea
Realizează o comparaţie de a lucra
între organizare puterilor în individual şi
stat potrivit Constituţiilor în grup;
din 1866, 1923 şi 1938. - capacitatea
Constituţiile S6 – de a gă si
comuniste. Constituţia izvoare
Lucrâ nd în perechi, citiţi cu din 1948; istorice pentru
atenţie sursele (6), (7), (8) S7 – realizarea şi
şi ră spundeţi urmă toarelor Constituţia prezentarea
cerinţe: din 1952; unui eseu
▪ prezentaţi forma de S8 – (proiect);
guvernare introdusă prin Constituţia - capacitatea
Constituţia din Constituţia din 1948 şi o din 1965; de a analiza și
1991. tră să tură a regimului interpreta un
politic; S9– document
▪ evidenţiați şi o deosebire Constituţia istoric.
între regimul comunist şi din 1991, Prin:
regimul democratic. revizuită în - probe orale;
 prezentaţi tră să turile 2003; - probe scrise;
constutuţiilor comuniste
Demonstrează caracterul S10-Manual;

2
 democratic al constituţiei S11- Imagini
din 1991. istorice ;
S12-Portret
Argumentați necesitatea istoric Carol
adoptă rii unei constituții în I; S13-Portret
Româ nia și susțineți printr- istoric
un argument istoric punctul Ferdinand I;
de vedere.

Pâ nǎ la primele Constituţii în sensul modern al cuvâ ntului (lege fundamentalǎ), actele

cu caracter constituţional s-au concretizat în documente care au rǎmas la stadiul de:
- declaraţii de principii (Cererile norodului românesc în 1821);
- declaraţii de drepturi (Proclamaţia de la Islaz în 1848);
- proiecte de reformǎ (Constituţia cǎrvunarilor din 1822, redactatǎ de Ionicǎ Tǎutul,
Osǎbitul Act de numirea suveranului românilor din 1838, redactat de Ion Câ mpineanu);
- programe interne (rezoluţiile Adunǎrilor Ad-hoc din Moldova şi Ţ ara Româ neascǎ
din 1857). Pâ nǎ la primele Constituţii în sensul modern al cuvâ ntului (lege fundamentalǎ),
actele

3

Evoluţia constituţionalǎ a
României de la Unirea
Principatelor 1859 pânǎ la
revoluţia românǎ din 1989 a
cunoscut patru etape distincte:
1.o etapǎ de aşezare
instituţiilor constituţionale (24
ianuarie 1859 – 1 iulie 1866, data
când a fost adoptată prima
constituţie propriu-zisă);
2.o etapǎ de continuitate a
instituţiilor constituţionale (1iulie
1866 – 20 februarie 1938);
3.o etapǎ de instabilitate
constituţională (20 februrie 1938
– 30 decembrie 1947);
4.etapa dictaturii comuniste (30
decembrie 1947 – decembrie
1989). Constituţii democratice
 Constituţia din 1866
 Constituţia din 1923
 Constituţia din 1991
Dicționar:
A abroga = A anula, a suprima, a aboli o
lege, un regulament ;
CONSTITUŢIILE A promulga = a dispune printr-un act oficial
ROMÂNIEI ca o lege să intre în vigoare, să devină
executorie.;
A sancționa = a confirma o lege sau o
dispoziție;
a Avocatul Poporul = Ca instituţie de tip
ombudsman, Avocatul Poporului contribuie la
soluţionarea conflictelor dintre persoanele
fizice şi autorităţile administraţiei publice,
pe cale amiabilă, prin mediere, prin dialog;
Colegiu electoral = categorie electorală care
cuprinde cetățenii cu aceeași avere sau rang
social;
Curtea Constituțională = Curtea
Constituţională este unica autoritate de
jurisdicţie constituţională în România,
independentă faţă de orice altă autoritate
public;
Convenție = denumire dată unor tratate
internaționale;
Constituționalitate = însușirea
Constituţii unei legi, a unui
totalitare
act , a unei acțiuni
 Constituţia din 1938 de a fi în conformitate cu
 Constituția;
Constituţia comunistă din 1948
 Constituţia comunistă din 1952
 Constituţia comunistă din 1965


Bibliografie: Constituţiile din 1866, 1923 1938, 1948, 1952, 1965, 1991
Eleodor Focşeneanu, Istoria constituţională a României1959-1991,Humanitas,1992
Manuale alternative / Istorie clasa a XII-a
Imagini:www.google.ro

Constituţia României Moderne - 1866

Este constituția epocii moderne care a pus bazele construcției
democratice a statului, fiind elaborată fără acordul Marilor Puteri . A stabilit
temeiul juridic al regimului monarhiei constituționale până în 1923.
4
 Context istoric
Abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza la 11 februarie
1866 punea în pericol unirea. În aceste condiții,
elita politică românească se îndreaptă spre
aducerea unui prinț străin pe tronul României.
Alegerea s-a oprit asupra persoanei lui Carol de
Hohenzollern de Sigmaringen care la 10 mai 1866
depunea jurământ de credință ca domn al
României. Actul proclamării lui Carol de
Hohenzollern ca domn al României punea Europa
din nou în fața faptului împlinit.
CAROL I

Geneza: Modelul constituţional l-a reprezentat Constitutia belgiană din 1831, una din
cele mai liberale şi mai echilibrate constituţii din Europa.
Titulatura. Articolul I prevedea că “Principatele Unite Române constituie un singur
Stat indivizibil, sub denumirea de România” iar articolul 2 arată ca “Teritoriul
României este nealienabil”, graniţele statului neputând fi schimbate sau rectificate
decât în virtutea unei legi.
Forma de guvernământ era monarhia constituţională.
Principii.
Puterile statului erau organizate pe baza a trei principii :
 principiul suveranitǎţii naţionale (art. 31)
 principiul separaţiei puterilor (art. 32, 35, 36)
 principiul guvernǎrii reprezentative (art. 38)
Dreptul la proprietate. Articolul 19 al Titlului II prevedea că "Proprietatea de orice
natură, precum şi toate creanţele asupra statului, sunt sacre şi inviolabile".
Exproprierea se putea face numai în cazuri excepţionale, de interes public, iar atunci doar după o dreaptă
despăgubire a proprietarului. Se introducea astfel un principiu nou, acela al garantării proprietăţii prin
Constituţie.
Organizarea administrativ-teritorială: Teritoriul României era organizat în comune, județe și plăși.
Limite: Cu privire la acordarea cetăţeniei române a tuturor drepturilor în Stat, articolul 7 al Constituţiei
României stabilea un regim preferenţial celor de religie creştină. În speţă, locuitorii de religie mozaica
(evreii) nu aveau dreptul la cetăţenie.
Modificari constituţionale:
I - Octombrie 1879, modificarea art. 7 prin care era anulată interdicţia obţinerii cetăţeniei române de
către cei de altă religie sau confesiune decât cea ortodoxă (în speţă, evreii şi musulmanii
II - Iunie 1884 - se introducea noua titulatura aceea de Regat. A fost redus numărul colegiilor electorale,
de la 4 la 3 pentru Camera Deputatilor , s-a extins de la vot prin scăderea censului şi înlăturarea lui pentru
cei ce absolviseră clasele primare.
III - Iunie 1917 – au fost votate proiectele de revizuire a Constituţiei privind lărgirea dreptului de vot şi
înfăptuirea reformei agrare; modificate articolele 57 și 67.
Importanţa. Constituţia României moderne promulgată la 1 iulie 1866, era una din cele mai liberale din
Europa. Ea oferea cadrul legislativ cel mai favorabil modernizării societăţii româneşti prin principiile pe

5
care le promova, libertăţile cetăţeneşti și stabilitatea politică pe care o putea asigura.; de asemenea și prin
titulatura statului de "România" în perspectiva înlăturării definitive a suzeranităţii otomane.

Constituţia României Mari - 1923

A fost factorul principal pe care s-a fundamentat democraţia interbelică.
Constituţia din 1923 a perfecţionat sistemul de control al respectǎrii libertǎţilor cetǎţeneşti şi al
regimului politic în stat şi a consacrat în plan juridic Marea Unire din 1918.
FERDINAND I Context istoric
Aceasta nouă lege fundamentală
răspundea noilor realităţi de după 1918:
relizarea Marii Uniri, lărgirea dreptului la
vot, schimbările din mentalitatea colectivă,
diversitatea partidelor, mutaţiile
economic-sociale, noul context european.
Noua constituţie a fost votată de
majoritatea liberală
6 din ambele camere la
27 martie 1923 şi publicată în Monitorul
Oficial nr.282 din 29 martie 1923.
TITLUL I
Despre teritoriul roman TITLUL I
Art. 1. - Principatele-Unite-Romane constitue un singur Stat DESPRE TERITORIUL ROMANIEI
indivisibil, sub denumire de Romania. Art. 1. - Regatul Romaniei este un Stat national unitar si
Art. 2. - Teritoriul Romaniei este nealienabil. Limitele indivizibil.
Statutului nu pot fi schimbate sau rectificate, de cat in Art. 2. - Teritoriul Romaniei este nealienabil.
Titulatura
virtutea art. 1. - Regatul Romaniei este un Stat national unitar
unei legi. si indivizibil.
Forma de guvernământ era monarhia ND i
constituţională. TITLUL II
TITLUL II DESPRE DREPTURILE ROMANILOR
Principii. Despre drepturile Romanilor
Puterile
Art. 5. - statului
Româniierau se organizate
bucura depelibertatea
baza a treiconsciintei,
principii : de
 principiul
libertatea invetamentului,suveranitǎţii naţionale
de libertatea (art. de
presei, Toate puterileArt.
33-libertatea 5. - Romanii,
Statului fara naţiune,
emană dela deosebirecare
de origina etnica,exercita
nu le poate de
limba sau de religie,
decat numai prin delegaţiune şi după principiile si regulile aşezate in Constituţiunea de fată.) se bucura de libertatea constiintei,
intrunirilor.
 principiulde separaţiei de libertatea invatamantului, de libertatea presei, de
Art. 7. - Insusirea Roman puterilor (art. 34,se35,
se dobandesce, 39,40) si
conserva
 principiul guvernǎriistatornicite
reprezentative libertatea intrunirilor, de libertatea de asociatie si de
se perde potrivit regulilor prin(art. 42. -civile.
legile Membrii Adunarilor reprezintă natiunea.)
Dreptul la proprietate. Proprietatea de orice toate libertatile
natură precum si creanţele si drepturile
asupra Statului stabilite prin legi.
sunt garantate.
Numai streinii de rituri crestine pot dobindi impamentenirea
Organizarea administrativ-teritorială:
TITLUL III Teritoriul Romaniei din punct de vedere administrativ se împarte în judete,
judeţele înDESPRE
comune. PUTERILE STATULUI Art. 8. - Nu se admite in Stat nici o deosebire de
Prerogativele regelui
Art. 32. - Puterea legislativa se esercita colectiv de catre nastere sau de clase sociale. Toti Romanii, fara
Art. 88. - Regele numeşte si revoacă
Domn si representatiunea nationala. Representatiunea pe miniştrii săi. deosebire de origina etnica de limba sau de religie,
El sancţionează
nationala se imparteşi in promulgă legile. Senatul si Adunarea
duoe Adunari: sunt egali inaintea legii si datori a contribui fara
deputatilor. Ori-ce sancţiunea
El poate refuza lege cere invoirea
sa. a caror trele ramuri ale osebire la darile si sarcinile publice.
puterii legiuitoare. Nici o lege nu pote
El are dreptul de amnistie în materie politică. fi supusa sanctiunei
Domnului
Are dreptul de catde adupa
ierta ce
sauvamicşora
fi discutat si votatîn liber
pedepsele de criminale, afară de ceeace
materii TITLUL III
se statorniceşte în privinţa
majoritatea
miniştrilor. ambelor Adunari. DESPRE PUTERILE STATULU
Art. 35. - Puterea esecutiva este incredintata Domnului, care
El nu poate suspenda cursul urmăririi sau al judecăţii, nici aArt. 34. - Puterea
interveni legislativă
prin nici un modse înexercită colectivjustiţiei.
administraţia de catre
o esercita in modul regulat prin Constitutiune. Rege si Reprezentatiunea nationala.
El numeşte sau confirmă in funcţiunile publice potrivit legilor.
Art. 36. - Puterea judecatoreasca se esercita de Curti si Art. 39. - Puterea executivă este încredintată Regelui,
El nu poate
Tribunale. crea o sinoua
Hotararile funcţiune
sentintele lor sefară o lege in
pronuncia specială.
virtutea care o exercită în modul regulat prin Constitutiune.
El face
legei si se regulamente
esecuta în numele necesare pentru executarea legilor, farăArt.
Domnului să poată vreodată modifica sau suspenda legile si nu
40. - Puterea judecatorească se exercita de organele
poate
Art. 58.scuti
- Corpulpe nimeni
electoralde este
executarea
impartit lor.in fiecare judet, in ei.
El este capul
patru colegiuri. puterii armate. art. 64 - Adunarea deputaţilor se compune din deputaţi
El confera
Art. 59. - Facgradele militare
parte din anteiulîncolegiu
conformitate
acei cari cuaulegea.
venitu aleşi de cetăţenii Români majori, prin vot universal, egal,
fonciar
El va de 300 galbeni
conferi in sus. romane conform unei anume legi.
decoraţiunile direct, obligator si secret pe baza reprezentarii
Art. 60. dreptul
El are - Fac parte de adin
bateal moneda
duoilea colegiu,
conformacei uneicari
legiauspeciale.
un minoritatii.
venit fonciar de
El incheie cu 300 galbeni
Statele in jos
străine pene la 100 inclusiv.
conventiunile Art. 68.navigaţiune
necesare pentru comerţ, - Toţi cetăţenii Români
şi alte de la vârsta
asemenea; însî de 40 anica
pentru
Art. 61. - Fac parte din al treilea colegiu al oraselor, impliniti aleg, pe circumscriptii
aceste acte sa aibă autoritate îndatoritoare, trebuie mai intâiu a fi supuse Puterii legislative si aprobate de ea. electorale cari nu pot fi
comercientii si industrialii cari platesc catre Stat o FIŞE
dare deDE
80 LUCRUmai mari decat judetul, prin vot
Importanţa. Constituţia din 1923 a perfecţionat sistemul de control al respectǎrii libertǎţilor cetǎţeneşti şi al regimuluiobligator, egal, direct si
lei. Sunt scutiti de cens in acest colegiu, tote profesiunile secret, un numar de senatori.
politic în stat şi a consacrat în plan juridic Marea Unire din 1918.
liberale, oficerii in retragere, profesorii si pensionarii Despre Rege
Statului. Art. 77. - Puterile constituţionale ale Regelui sunt
Despre Domn ereditare în linie coboritoare directa si legitima a
Art. 82. - Puterile constitutionale ale Domnului sunt Maiestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern
ereditare, in linie coboritore directa si legitima a Mariei Sele Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de
Principelui Carol I. de Hohenzollern Sigmaringen, din barbat primogenitura si cu exclusiunea perpetua a femeilor si
in barbat prin ordinul de primogenitura si cu esclusiunea 7
coboritorilor lor.
perpetua a femeilor si coboritorilor lor. Coboritorii Mariei Coboritorii Maiestatii Sale vor fi crescuţi în religiunea
Sele vor fi crescuti in religiunea ortodoxaă a răsăritului. ortodoxă a Răsăritului.
Cerinţe:1. Stabiliţi utilizând surselor istorice de mai sus trei asemănări şi trei deosebiri
între Constituţia din 1866 şi Constituţia din 1923
TEST DE EVALUARE
A.
Art. 1: Principatele Unite Româ ne constituie un singur Stat indivizibil sub denumirea de Româ nia.

8
Art. 2. Teritoriul Romaniei este nealienabil. Limitele Statutului nu pot fi schimbate sau rectificate,
de cat in virtutea unei legi.
Art. 19. Proprietatea de ori-ce natura, precum si tote creantele asupra Statului, sunt sacre si
neviolabile
Art. 31: Toate puterile Statului emană de la naţiune care nu le poate exercita decâ t numai prin
delegaţiune şi după principiile şi regulile aşa data în Constituţiunea de faţă .
Art.32: Puterea legislativă se exercită colectiv de că tre Domn şi reprezentaţiunea naţională.
Reprezentaţiunea naţională se împarte în două Adună ri: Senatul şi Adunarea deputaţilor. Orice lege
cere învoirea a câ tor trei ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă sancţiunii
Domnului de câ t după ce va fi discutat şi votat liber de majoritatea ambelor Adună ri.
Art. 35: Puterea executivă este încredinţată Domnului, care o exercită în modul regulat prin
Constituţiune.
Art.36: Puterea judecă torească se exercita de Curţi şi Tribunale. Hotă râ rile şi sentinţele lor se
pronunţă în virtutea legii şi se execută în numele Domnului.
Art.38: Membrii ambelor Adună rii reprezintă naţiunea, era nu numai judeţul sau localitatea care i-a
numit. (Constituţia din 1866)

B.
Art. 1: Regatul Româ niei este un Stat național unitar și indivizibil.
Art. 2. - Teritoriul Romaniei este nealienabil.
Art. 17. - Proprietatea de orice natura precum si creantele asupra Statului sunt garantate.
Art. 33 Toate puterile Statului emană de la naţiune, care nu le poate exercita decâ t numai prin
delegaţiune şi după principiile şi regulile aşezate în Constituţiunea de faţă .
Art.34 Puterea legislativă se exercită colectiv de că tre Rege şi Reprezentaţiunea naţională .
Reprezentaţiunea naţională se împarte în două Adună ri: Senatul şi Adunarea deputaţilor. Orice lege
cere învoirea a câ tor trei ramuri ale puterii legiuitoare.
Nici o lege nu poate fi supusă sancţiunii regale decâ t după ce se va fi discutat şi votat liber de
majoritatea ambelor Adună ri.
Art.39 Puterea executivă este încredinţată Regelui, care o exercită în modul regulat prin
Constituţiune.
Art.40 Puterea judecatorească se exercită de organele ei. Hotă râ rile lor se pronunţă în virtutea legii
şi se execută în numele Regelui. (Constituţia din 1923)

Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe.

1. Selectaţi din Sursa A, o informaţie referitoare la dreptul de proprietate. 3 puncte
2. Selectaţi din Sursa A o informaţie referitoare la teritoriul Româ niei . 3 puncte
3. Menționați o asemă nare și o deosebire între cele două constituții pe baza surselor date.
6 puncte
4. Scrieți pe foaia de examen, pe baza sursei B, articolul care evidențiază principiul suveranită ții
naționale. 3 puncte
5. Numiți din sursa A şi B cele trei ramuri ale puterii legislative. 3 puncte
6.Selectați din sursa B două informații aflate în relația cauză –efect,care evidențiază funcționarea
principiului separației puterilor în stat. 6puncte
7. Argumentați printr-un fapt istoric relevant, necesitatea adoptă rii unui act constituțional după
anul 1866. 6 puncte

CONSTITUŢIA MONARHIEI AUTORITARE - 1938

9
 Context istoric
Rezultatul alegerilor din 1937 câ nd niciun partid nu a câ știgat
40% din voturi a oferit regelui posibilitatea realiză rii obiectivului
să u politic, instaurarea monarhiei autoritare. La 28 decembrie
1937, Carol al II-lea l-a însă rcinat pe Octavian Goga, preşedintele
Partidului Naţional-Creştin, cu formarea noului guvern. În
noaptea de 10 - 11 februarie 1938, Carol al II-lea a înlocuit
guvernul Goga cu un ,,guvern consultativ’’, condus de Patriarhul
Miron Cristea. Prin decretul regal nr. 1045 din 27 februarie 1938,
regele Carol al II-lea a promulgat noua Constituţie care a fost
supusă unui plebiscit asemeni Statutului Dezvoltă tor în 1864 .
Separaţia puterilor în stat era în fapt desfiinţatǎ şi se producea o
concentrare masivǎ a puterii în mâ inile regelui. Conform noii
Constituţii, regele devenea un factor politic activ, el participa
CAROL AL II-LEA efectiv şi legal la activitate guvernamentală .

TITLUL I Despre teritoriul Romaniei

Art. 1. - Regatul Româ niei este un Stat Naţional, unitar si indivizibil.
Art. 2. - Teritoriul Româ niei este inalienabil.
TITLUL III DESPRE PUTERILE STATULUI
Art. 29. - Toate puterile Statului emană de la Naţiunea Româ nă .
Ele însă nu se pot exercita decâ t prin delegaţiune şi numai după principiile şi regulile aşezate în Constituţia de faţă .
Art. 30. - Regele este Capul Statului.
Art. 31. - Puterea legislativă se exercită de Rege prin Reprezentaţiunea Naţională care se împarte în două Adună ri:
Senatul si Adunarea Deputaţilor.
Art. 32. - Puterea executivă este încredintată Regelui, care o exercită prin Guvernul Să u în modul stabilit prin
Constituţie.
Art. 33. - Puterea judecatorească se exercită de organele ei.

Dreptul de vot pentru Adunarea Deputaţilor era ridicat la 30 de ani şi era numai pentru ştiutorii de carte. Pe de altă
parte se acorda, pentru prima dată în Româ nia, dreptul de vot pentru femei nefiind însă eligibile. Prin aceste
modifică ri scă dea numă rul alegă torilor de la 4,6 milioane în anul 1937, la 2 milioane în anul 1939.Regele poate
convoca, închide, dizolva ambele camere ale Adunǎrii sau numai una dintre ele şi le putea amâ na lucrǎrile. Puterile
constituţionale aparţin regelui. Constituţia a fost temeiul juridic al monarhiei autoritare şi a pus capǎt continuitǎţii
constituţionale. Din factor politic esenţial, parlamentul a devenit un organ mai mult decorativ, lipsit de atribuţiile
sale principale.
Carol al II-lea şi-a consolidat puterea adoptâ nd urmă toarele mă suri: desemnarea Consiliului de Coroană ca organ
permanent la 30 martie 1938, alcă tuit din membrii numiți de rege, care aprobau politica regelui în problemele de
stat de importanţa majoră , dar hotă râ rile sale nefiind obligatorii pentru suveran; dizolvarea partidelor politice prin
decretul-lege la 30 martie 1938, lichidâ nd o componentă fundamentală a regimului democratic; constituirea
Frontului Renaşterii Naţionale la 16 decembrie 1938, primul partid unic.
La 5 septembrie 1940 constituția carlistă a fost abrogată în condițiile pră bușirii regimu lui de autoritate
monarhică .

Cerinţă :Realizează o comparaţie între organizare puterilor în stat pe baza Constituţiilor din 1866, 1923 şi 1938.

CONSTITUŢIILE COMUNISTE
Constituţia
10 comunistă din 1948
Constituţia comunistă din 1952
Constituţia comunistă din 1965
 Constituţia
Constituţia RepubliciiPopulare
Republicii Populare Române
Române
din 24 septembrie
din 13 aprilie 1948. 1952
CONTEXT ISTORIC
1948 - a avut loc naţionalizarea
CONTEXT ISTORIC
1947mijloacelor
- în România de producţie
s-a instaurat regimul
1949 - s-a declanşat procesul de
comunist.
transformare socialistă a agriculturii
30 decembrie 1947 - regele Mihai I a
Art. 1: Republica Populară Română este
abdicat și s-a proclamat RPR.
un stat al oamenilor muncii de la orașe și
martie
sate.1948 - vechiul Parlament s-a
autodizolvat
ConstituţiașiRepublicii
au fost organizate
Populare Române
alegeri
din 24 pentru noul 1952 este constituţia
septembrie
organ
prinreprezentativ numittotala
care se consfinţeşte MANaservire
Art politică a României
1: Republica faţăRomână
Populară de Uniunea este un
Sovietică. În această
stat popular, Constituţie
unitar, se
independent și
vorbeşte pentru prima oară despre
suveran.
Constituţia Republicii Socialiste
Const proprietateaeconomice
Prevederile socialistă (art.6),
prevalau care a
asupra
Actul abdicării regelui Mihai I Împărţirea pe regiuni şi raioane a RPR în 1953 Române din 21 august 1965
constituit
celor politice,mijlocul economic delegal
fiind instrumentul aservire
prin
CONTEXT ISTORIC
carea se
cetăţeanului,
făcea trecerea precum şi deeconomii
întregii „rolul sub
1962 - s-a încheiat procesul de
conducător
controlul al partidului” (art.8, alin.IV),
statului.
colectivizare a agriculturii
mijloculA politic
creat decadrul
aservire legal
a lui. pentru
1965 – N.Ceauşescu a preluat puterea
Marchează
trecerea spre subordonarea completă a
un regim guvernamental
politică
statului pe
întemeiat nomenclaturii
monopartidismde partid. Definea
precum și
Art. 1: România este republica
sprebaza politică a
naționalizareastatului democrat-
mijloacelor de
socialistă. Repulica Socialistă România
popular,șifundamentată
producție o economiepecentralizată
dictatura și
este un stat al oamenilor muncii de la
proletariatului.
dirijată politic.
orase și sate, suveran și unitar.
Teritoriul său este inalienabil și
indivizibil.”
Rolul conducător al PCR. este reliefat și
mai pregnant (explicit), apărând acum
printre principiile călăuzitoare ale
Constituției. În art.3 se arăta că “ În
Republica Socialistă România, forța
politică conducătoare a întregii națiuni
este PCR”.
Prin legea nr. 1 din 28 martie 1974,
care modifica constituţia, a fost
instituită funcţia de preşedinte al RSR
atribuțiile exercitate până atunci de
Consiliu de Stat au revenit sefului
statului.
Art. 71 ( din constituția din 1965
modificată în 1975) – “Președintele RSR
este șeful statului și reprezintă puterea
de stat în relațiile interne și
TEST DE EVALUARE internaționale ale RSR.”

11
A. ART. 1  Republica Populara Romana este un Stat popular, unitar, independent şi suveran.
ART.3  În Republica Populara Romana intreaga putere de stat emana de la popor şi aparţine
poporului.
    Poporul îşi exercita puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct şi secret.
ART.18 Toţi cetă ţenii, fă ră deosebire de sex, naţionalitate, rasa, religie, grad de cultura, profesiune,
inclusiv militarii, magistraţii şi functionarii publici, au dreptul sa aleagă şi sa fie aleşi în toate organele
Statului.Dreptul de a alege îl au toţi cetă ţenii care au împlinit varsta de 18 ani, iar dreptul de a fi aleşi, cei
care au împlinit varsta de 23 ani.
ART. 37 Organul suprem al puterii de Stat a Republicii Populare Romane este Marea Adunare
Nationala a R. P.R.
   ART. 38 Marea Adunare Nationala a R. P. R. este unicul organ legislativ al Republicii Populare
Romane.
ART. 66 Organul suprem executiv şi administrativ al R. P. R. este guvernul. Guvernul se compune
din: Preşedintele Consiliului de Miniştri (Primul ministru), din unul sau mai mulţi vicepreşedinţi şi din
miniştri, care împreună alcă tuiesc Consiliul de Miniştri ( Constituţia Republicii Populare Romane din
1948)
B. Art. 1. Romania este republica socialista. Republica Socialista Romania este stat al oamenilor muncii
de la orase si sate, suveran, independent si unitar. Teritoriul sau este inalienabil si indivizibil.
Art. 3. In Republica Socialista Romania forţa politică conducatoare a întregii societă ti este Partidul
Comunist Româ n.
Art. 6. Proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie este fie proprietate de stat - asupra
bunurilor apartinind intregului popor, fie proprietate cooperatista - asupra bunurilor apartinind
fiecarei organizatii cooperatiste.
Art. 25. Cetatenii Republicii Socialiste Romania au dreptul de a alege si de a fi alesi in Marea Adunare
Nationala si in consiliile populare.
Votul este universal, egal, direct si secret. Au drept de vot toti cetatenii care au implinit virsta de 18 ani.

Cetatenii cu drept de vot care au implinit virsta de 23 de ani pot fi alesi deputati in Marea Adunare
Nationala si in consiliile populare.
Art. 42. Marea Adunare Nationala, organul suprem al puterii de stat, este unicul organ legiuitor al
Republicii Socialiste Romania.
Art. 71. Presedintele Republicii Socialiste Romania este seful statului si reprezinta puterea de stat in
relatiile interne si internationale ale Republicii Socialiste Romania.
Art. 72. Presedintele Republicii Socialiste Romania este ales de Marea Adunare Nationala pe durata
legislaturii, in prima sesiune a acesteia, si ramine in functie pina la alegerea presedintelui in legislatura
urmatoare.
Art.77.Consiliul de Ministri este organul suprem al administratiei de stat.
Consiliul de Ministri exercita conducerea generala a activitatii executive pe intreg teritoriul tarii, avind
urmatoarele atributii principale (Constitutia Republicii Socialiste Romania 1965
Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe.
1. Selectaţi din Sursa A, forma de guvernare a statului . 3 puncte
2. Selectaţi din Sursa A, forma de guvernare a statului . 3 puncte
3. Menționați o asemă nare și o deosebire între cele două constituții pe baza surselor date. 6 puncte
4. Scrieți pe foaia de examen, pe baza sursei B, articolul care evidențiază instituţia nou creată a
Presedintelelui Republicii Socialiste Romania. 3 puncte
5. Numiți din sursa A şi B organul suprem al puterii de Stat şi selectaţi o caracteristică a acestuia.
5 puncte
6. Selectați din sursa B tipul de proprietate. 3 puncte
7. Selectați din sursa B o informaţie referitoare la PCR. 3 puncte
8.Prezentaţi un fapt istoric care a dus la adoptarea unei constituţii comuniste. 4 puncte

12
 Constituţia statului de drept din 1991
Constituţia statului de drept din 1991

Context istoric
După evenimentele din decembrie 1989,
noua constituţie a fost adoptată de către Adunarea
Constituantă la 21 noiembrie 1991, iar la 8
decembrie 1991 românii au fost consultaţi prin
referendum cu privire la noua constituţie adoptată.

Forma Forma guvernământ introdusă este republica, iar pluralismul devine în societatea românească o condiţie şi o
garanţie a democraţiei. Pricipalele instituţii ale republicii sunt Parlamentul, organ reprezentativ suprem al
poporului român şi unica autoritate legiutoare a ţǎrii. Preşedintele, care reprezintǎ statul român şi este garantul
independenţei naţionale, al unitǎţii şi al integritǎţii teritoriale, Guvernul care exercitǎ conducerea generalǎ a
administraţiei publice. Această constituţie a fost revizuită în 2003 pentru a pune legea fundamentală în concordanţă
cu noile realităţi impuse de viitoarea aderare a României la Uniunea Europeană. Articolele revizuite ale Constituţiei
din 1991 au fost supuse aprobării naţiunii prin referendum (18 octombrie 2003).

Statul Articolul 1
român
(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile
cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori
supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie
1989, şi sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă
şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
 
Articolul 12
(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la
Simboluri lance: albastru, galben, roşu.
naţionale (2) Ziua naţională a României este 1 Decembrie.
(3) Imnul naţional al României este "Deşteaptă-te române".
(4) Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.
TITLUL II
Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
ART. 16 Egalitatea în drepturi
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au
cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru
ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
(4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au
dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.

13