PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învăţământ : COLEGIUL TEHNIC „VASILE PÂRVAN” CONSTANŢA

Structură : Şcoala gimnazială nr. 19 Constanţa
Profesor : Olteanu Mariana Mihaela
Data :
Clasa: a V-a
Unitatea de învățare: Etnogeneza europeană
Lecția: -de evaluare : Etnogeneza românească.
- de predare : Primele formaţiuni politice românești
Tipul lecției: mixtă
Durata : 50 minute
Locul de desfășurare: sala de clasă
Obiectivul general: De a transmite, de a sistematiza și a consolida cunoștințele
elevilor privind etnogeneza românească, de a le valorifica în scopul
conștientizării condițiilor care au condus la apariția primelor formațiuni statale
românești.
Obiective operaționale:
La sfârșitul lecției elevii trebuie:
O1: să dovedească înțelegerea termenilor istorici: continuitate, etnogeneză,
demografie , boier , obști sătești, cnezat, voievodat;
O2: să folosească informațiile provenite din mai multe surse istorice;
O3: să descrie procesul de etnogeneză din spațiul românesc în care să relateze
cauzele și efectele acestuia;
Strategii didactice:
Metode şi procedee : Explicația, descoperirea, conversația euristică , dialogul
dirijat, , feed-back, lucrul cu harta, expunerea, brainstorming, schema la tablă.
Mijloace de învățământ: tabla şi creta , manuale, fișe de lucru, atlasul istoric,
dicţionarul istoric .
Forme de organizare: activitatea frontală, activitate individuală.
Forme de evaluare: evaluare iniţială, evaluare continuă.
Bibliografie :
1. Manual de istorie clasa a V-a, autori- Liuba Ghiorghiţă, Sorin Oane, Editura
Teora, Bucureşti 2006 pag. 166-168; 169-170
2. Manual de istorie clasa a V-a, autori- Băluţoiu Valentin , Sorin Constantin
Vlad , Editura All Educational , Bucureşti 2012 pag.152-153; 143-144.
3. Atlas Şcolar Istorie Universală , autor- Plopeanu Sorina, Editura Steaua
Nordului Junior, Constanţa 2011
4. Atlas Istoria Românilor , autor- prof. Oprean Elena , Editura Steaua Nordului
Constanţa 2011

1
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Momentele Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode şi Forme de

lecţiei procedee; organizare/
Mijloace de evaluare
învăţământ
1. Momentul Profesorul salută elevii, notează absenţele, Elevii răspund la salut, Dialogul dirijat
organizatoric pregăteşte materialul didactic nesesar comunică absenţii, se
(2 minute ). lecţiei. pregătesc pentru lecţiei.
2. Reactualizarea Profesorul adresează întrebări din lecţia Elevii răspund la întrebările Conversaţia Evaluare iniţială
cunoştinţelor anterioară Etnogeneza . profesorului reactualizând Brainstorming
(10 minute ). informaţiile însuşite anterior. Atlas istoric

Activitate
individuală
3. Anunţarea Profesorul realizează trecerea la tema nouă Elevii noteză în caiete titlul Expunerea
lecţiei noi (3 scriind titlul la tablă: Primele formaţiuni lecţiei.
minute ). politice româneşti Explicaţia
Comunică obiectivele temei sub o formă Ascultă cu atenţie obiectivele Tabla şi creta
succesivă şi accesibilă . comunicate. Manualul

2
4. Prezentarea Profesorul scrie pe tablă planul de predare- Elevii notează pe caiete planul Conversaţia Activitate
noului conţinut învățare al lecţiei , în așa fel încât prin de predare - învățare al euristică individuală
(25 minute ). completarea lui să rezulte schema lecției. acesteia în așa fel încât să Expunerea
Vezi anexa 1. constituie l schema lecţiei. Explicaţia Activitate
Descoperirea frontală
Tabla şi creta
Manualul
Caietul
Dictionarul
istoric
5. Realizarea Profesorul pune întrebări cu referire la lecţia Elevii răspund la întrebări. Caietul Evaluare
feedback-ului. predată. Manualul continuă
(5 minute). Schema de la
tablă

6. Tema pentru Elevii notează în caiet tema Caietul

acasă pentru acasă. Manualul
( 2 minute ).
7. Apreciera Se fac aprecieri generale şi individuale
activităţii elevilor privind implicarea elevilor în predarea
( 3 minute). noilor cunoştinţe. Se notează elevii care au
participat activ la oră.

3
4
 Primele formaţiuni politice româneşti
Din documentele care datează din secolul al-XI-lea , aflăm despre
existenţa încă din secolul al-IX-lea a unor cnezate şi voievodate pe teritoriul
românesc. Aceste state feudale timpurii s-au format ca urmare a dezvoltării
economice , a creşterii demografice şi a apariţiei unei structuri sociale
caracteristice feudalismului ,şi anume , boierii şi ţăranii dependenţi.
Cnezatul= o uniune a mai multor sate sub conducerea unui şef local numit
cneaz.
Voievodatul era format din unirea mai multor cnezate sub conducrea unui
voievod, unire făcută mai ales în timp de război.
În Transilvania , Cronica lui Anonimus vorbeşte despre existenţa , la
jumătatea secolului al-IX-lea , a trei formaţiuni politice româneşti:
1.Voievodatul lui Menumorut , situat în Crişana, cu centrul la Biharea.
2. Voievodatul lui Glad, în Banat , cu centrul la Cuvin.
3. Voievodatul lui Gelu, în Podişul Transilvaniei, cu centrul la Dăbâca.
Legenda Sfântului Gerarld menţionează existenţa la jumătatea secolului
al-XI-lea a două voievodate româneşti , ce au opus rezistenţa expansiunii
maghiarilor spre răsărit.
1. Voievodatul lui Ahtum, în Banat ( între Mureş şi Criş ), cu centrul la
Morisena.
2. Voievodatul lui Gyla , în centrul Transilvaniei , cu centrul la Bălgrad.
( Alba –Iulia ).
În Ţara Românească , Diploma cavalerilor ioaniţi din 1247 menţionează:
a. Voievodatele lui Litovoi ( pe Jiu) –între Olt şi Jiu
b. Voievodatul lui Seneslau –pe Argeş , în stânga Oltului
c. Cnezatele lui Ioan ( sudul Olteniei ) şi Farcaş ( nordul Olteniei ).
Inscripţii dobrogene datând din secolul X vorbesc despre jupanii
Gheorghe şi Dimitrie conducători ai unor state de dimensiuni mici , numite
jupanate.
În jurul cnezatelor şi voievodatelor s-a desfăşurat procesul de formare a
statelor feudale româneşti Transilvania, Ţara Românească şi Moldova.

5
6
 FIŞĂ DE EVALUARE

1. Cum se numesc formaţiunile statale româneşti ce se dezvoltă încă din sec. al

IX-lea?
2. Care sunt cauzele pentru care au apărut aceste formaţiuni ?
3. Ce reprezintă cnezatul ?
4. Ce reprezintă voievodatul ?
5. Care sunt formaţiunile statale menţionate în „Diploma cavalerilor ioaniţi” ?
6. Cum se numesc formaţiunile din Transilvania ?
7. Dar din Dobrogea?

7
 FIŞĂ DE EVALUARE

1. Cum se numesc formaţiunile statale româneşti ce se dezvoltă încă din sec. al

IX-lea?
Formaţiunile statale româneşti ce se dezvoltă încă din sec. al IX-lea se numesc
cnezate şi voievodate
2. Care sunt cauzele pentru care au apărut aceste formaţiuni ?
Acestea s-au format ca urmare a dezvoltării economice , a creşterii demografice
şi a apariţiei unei structuri sociale caracteristice feudalismului şi anume , boierii
şi tăranii dependenţi
3. Ce reprezintă cnezatul ?
Cnezatul era o uniune a mai multor sate sub conducerea unui şef numit cneaz.
4. Ce reprezintă voievodatul ?
Voievodatul era format din unirea mai multor cnezate sub conducrea unui
voievod, unire făcută mai ales în timp de război.
5. Care sunt formaţiunile statale menţionate în „Diploma cavalerilor ioaniţi” ?
În sudul Carpaţilor , Diploma cavalerilor ioaniţi din 1247 menţionează:
a. Voievodatele lui Litovoi ( pe Jiu) –între Olt şi Jiu
b. Voievodatul lui Seneslau –pe Argeş , în stânga Oltului
c. Cnezatele lui Ioan ( sudul Olteniei ) şi Farcaş ( nordul Olteniei ).
6. Cum se numesc formaţiunile din Transilvania ?
În Transilvania , Cronica lui Anonimus vorbeşte despre existenţa , la jumătatea
secolului al-IX-lea , a trei formaţiuni politice româneşti:
1.Voievodatul lui Menumorut , situat în Crişana, cu centrul la Biharea.
2. Voievodatul lui Glad, în Banat , cu centrul la Cuvin.
3. Voievodatul lui Gelu, în Podişul Transilvaniei, cu centrul la Dăbâca.
7. Dar din Dobrogea?
Inscripţii dobrogene datând din secolul X vorbesc despre jupanii Gheorghe şi
Dimitrie conducători ai unor state de dimensiuni mici , numite jupanate.

8
DICŢIONAR

1. Boier-mare proprietar de pământ, nobil.

2. Obşte sătească- este o formă de organizare a comunităţii rurale care se
caracterizează prin munca în comun şi prin îmbinarea proprietăţii private cu cea
colectivă.
3. Jupan –titlu dat în Evul Mediu în Ţările Române celor mai de seamă boieri şi
dregători
4. Jupanat - voievodat
5. Cnezatul= o uniune a mai multor sate sub conducerea unui şef local numit
cneaz.
6. Voievodatul era format din unirea mai multor cnezate sub conducrea unui
voievod, unire făcută mai ales în timp de război.
7. Demografie = ştiinţă care studiază procesele privind numărul, repartiţia
geografică, structura şi mişcarea populaţiei umane.