Proiect de lecție

 Propunător:
 Unitatea de învățământ:
 Clasa: a III-a
 Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii
 Unitatea tematică/de învățare: Caracteristici ale lumii vii
 Disciplina principală: Științe ale naturii
* Discipline integrate: Limba și literatura română + Matematică
 Subiectul lecției: Nevoi de bază ale animalelor – aer, apă, hrană
 Tipul lecției: lecție mixtă
 Varianta de lecție: lecție bazată pe utilizarea fișelor de lucru
 Competențe specifice vizate:
Științe ale naturii:
1.1. Identificarea unor caracteristici ale corpurilor vii și nevii.
1.2. Utilizarea unor criterii pentru compararea unor corpuri, fenomene și procese.
*Competențe specifice integrate:
Limba și literatura română:
4.3. Realizarea unei scurte descrieri ale unor elemente din mediul apropiat pornind de
la întrebări de sprijin.
Matematică:
4.2. Operarea cu unităţi de măsură standardizate, fără transformări.
 Obiectivul fundamental: Analizarea caracteristicilor definitorii ale nevoilor de bază
specifice viețuitoarelor.
 Obiective operaționale:
Până la finalul lecției, elevii vor fi capabili:
O1 – să descrie, prin cel puțin trei trăsături, iepurele observat, având ca puncte de
reper caracteristicile generale ale viețuitoarelor discutate în cadrul lecției precedente;
O2 – să precizeze cel puțin o informație referitoare la fiecare nevoie de bază a
animalelor, în urma vizionării videoclipului cu tema „Nevoile de bază ale animalelor – aer,
apă, hrană”;
O3 – să caracterizeze un animal, la alegere, în funcție de cele cinci criterii precizate
în tabelul din cadrul fișei de lucru (grupa de animale, mediul de viață, procurarea apei și
hrana);
O4 – să efectueze calculul necesar stabilirii cantității de morcovi alocate pentru
hrănirea iepurelui pe durata a șase zile, pornind de la datele prezentate în problemă.
 Strategia didactică:
→ Tipul de experiență de învățare: interactivă
→ Sistemul metodologic (tehnici, metode și procedee de învățământ): Găsește pe
cineva care știe (Vânătoarea de comori); Observația sistematică; Învățarea
multimedia; Ciorchinele; Graffiti; Conversația (euristică); Instructajul; Exercițiul;
Explicația didactică; Expunerea.
→ Sistemul mijloacelor de învățământ: fișa cu tabelul „vânătorii de comori”; iepuraș;
tabla interactivă; videoclip; fișe de lucru; duplex; Platforma MiniWeb Tool; 3 foi
specifice fiecărei nevoi de bază; cilindru gradat.
→ Forme de organizare a activității elevilor: frontal; 3 grupe cu număr de membri
aprox. egal; individual; în perechi.
 Sistemul de evaluare:
→ Forme de evaluare: globală, formativă (continuă), individuală+frontală+pe grupe.
→ Metode și instrumente de evaluare: conversația de verificare (întrebări-răspunsuri);
observația sistematică a activității și comportamentului elevilor; descrierea;
aprecieri verbale; interevaluare.
 Resurse de timp: 50 de minute
 Documente curriculare oficiale: Programe școlare în vigoare (Științe ale naturii;
Matematică; Limba și literatura română – clasa a III-a) + Planul cadru pentru
învățământul primar în vigoare.

 Resurse bibliografice:
→ Dulamă, M. E. (2008). Metodologii didactice activizante. Teorie și practică.
Cluj-Napoca: Editura Clusium.
→ Dulamă, M. E. (2008). Metodologie didactică. Teorie și practică. Cluj-
Napoca: Editura Clusium.
 Scenariul didactic

Strategia didactică
Evaluarea
Etapele Metode,
Ob. activității
activității Activitatea profesorului și a elevilor tehnici și Mijloace Forme de
oper. și alte
didactice procedee didactice organizare observații
didactice

I. Moment În intervalul alocat momentului organizatoric, cadrul

didactic consultă, încă o dată, proiectul de lecție
organizatoric
(pentru a avea bine întipărite în minte situațiile de
(2 minute) învățare pe care le va contura). Materialul didactic
este așezat la îndemână, iar sala de clasă este
pregătită din punct de vedere ergonomic. De Conversația Frontal
asemenea, este creată o atmosferă favorabilă, elevilor
fiindu-le solicitat să încheie activitățile pe care le
desfășoară și să pregătească tot ce au nevoie pentru
desfășurarea lecției. Cadrul didactic le adresează
întrebări elevilor referitoare la starea lor fizică și
emoțională din acel moment, pentru a se asigura că
ora poate fi desfășurată în condiții optime. În plus, se
declanșează alte discuții organizatorice sau
referitoare la aspecte ale lecțiilor anterioare.
 II. După ce cadrul didactic a asigurat condițiile optime
pentru buna desfășurare a lecției, elevilor le este
Reactualizarea
propusă o scurtă activitate cu specific de „vânătoare
cunoștințelor de comori”. Elevii sunt anunțați că, în cadrul acesteia, Conversația Frontal
(8 minute) ei își vor aminti despre caracteristici ale animalelor,
discutate în cadrul lecțiilor anterioare, aspecte de care
vor avea nevoie pentru a înțelege conținuturile lecției
actuale. Așezați fiind în bănci, elevilor li se cere să își
direcționeze atenția spre explicația cadrului didactic
referitoare la sarcina de lucru. Cadrul didactic le
oferă elevilor instrucțiunile care definesc activitatea
următoare: „Fiecare dintre voi veți primi câte o foaie
de hârtie (Anexa 1) care conține un tabel (foile le sunt
Instructajul Fișa cu
împărțite elevilor).”. Cu un exemplar de foaie expus
tabelul
în fața elevilor, cadrul didactic oferă explicații cu „vânătorii
privire la conținutul acesteia: „Fiecare tabel este de comori”
împărțit în patru părți, după cum observați: mamifere,
păsări, insecte, pești. Îmi poate spune cineva cum se Conversația
mai numesc toate aceste categorii/grupe de euristică
animale?”. Răspunsul așteptat este: „Aceste categorii
de animale se mai numesc clase de animale”. Nu este
imperios ca elevii să fi reținut această informație,
deoarece le-a fost doar amintită acestora, ea fiind
aprofundată în clasa a V-a, la disciplina Biologie.
Astfel, dacă elevii nu au reținut acest detaliu, cadrul
didactic va fi cel care va răspunde la propria
întrebare. În continuarea explicației: „Puteți observa
că fiecare categorie de animale este împărțită în două
coloane: «cine știe? » și «ce știe?». Ei bine, voi va
trebui să completați aceste coloane, de la fiecare
categorie de animale. Pentru a-și completa fiecare
tabelul, vă veți ridica din bănci și vă veți deplasa prin Instructajul
clasă pentru a întreba colegii ce știu despre una dintre
acele categorii de animale; de asemenea, tot voi va
trebui să oferiți și răspunsuri colegilor care vă
adresează întrebări. Veți nota în tabel caracteristica
pe care colegul întrebat a numit-o (în coloana CE
ȘTIE), alături de numele mic al acestuia (în coloana
CINE ȘTIE). O să întrebați câte o persoană pentru
fiecare categorie de animale. Nu vă este permis să
întrebați o persoană decât o singură dată!”.
Cadrul didactic oferă un exemplu: „CINE ȘTIE –
Ioana; CE ȘTIE – Păsările au sângele cald.”
După oferirea indicațiilor, cadrul didactic dă startul Găsește pe Frontal Observația
activității propriu-zise și îndeamnă elevii să se plimbe cineva care sistematică a
prin clasă, printre colegi, pentru a „vâna” știe activității și
informații/cunoștințe de la aceștia. Cu toate că este o (Vânătoarea comporta-
de comori) mentului
activitate ce presupune interacțiune și comunicare,
elevilor
deci crearea unui oarecare deranj la nivelul clasei,
cadrul didactic le solicită elevilor să utilizeze (în
momentul adresării întrebării și în cel al oferirii
răspunsurilor) o tonalitate a vocii moderată; de
asemenea, li se cere să nu discute despre alte subiecte
de interes, deoarece timpul pe care îl au la dispoziție
pentru a completa tabelul este unul limitat (5 minute).
Cadrul didactic este conștient de faptul că, în cadrul
activității, pot exista elevi care vor încerca să trișeze
(prin chestionarea aceluiași coleg sau prin oferirea
unor răspunsuri proprii); din acest motiv, cadrul
didactic va acorda o atenție sporită desfășurării
activității și interacțiunilor dintre elevi, intervenind
acolo unde cerințele nu sunt respectate. În plus, există Observația
posibilitatea ca unii elevi chestionați să nu dețină sistematică a
cunoștințele necesare oferirii unui răspuns concret; activității și
dacă cei chestionați nu pot formula un răspuns, comporta-
întrebătorul va căuta răspuns la alt coleg. Cei fără mentului
răspunsuri acordate nu vor fi sancționați, aceștia elevilor
reactualizându-și informațiile în momentul preluării
de răspunsuri de la alții și în momentul activității
frontale (momentul imediat următor).
Odată cu semnalarea trecerii timpului de către cadrul
didactic, se realizează trecerea spre activitatea
frontală. Elevii sunt îndemnați să se așeze în băncile
lor, de unde vor discuta în vederea prezentării
rezultatelor și desprinderii unor concluzii. Cadrul
didactic numește aleatoriu un elev care să enumere
caracteristicile „vânate” pentru prima grupă de Conversația Frontal
animale; după ce elevul a enumerat informațiile din
tabelul său (Anexa 2), cadrul didactic îi îndeamnă pe
ceilalți elevi să enumere ALTE caracteristici ale
grupei de animale respective (care nu au mai fost
spuse deja). Același mod de dezvăluire a
caracteristicilor se abordează pentru fiecare grupă de
 animale (un prim elev enumeră, ceilalți elevi vin în
completare). Pentru fiecare grupă de animale, cadrul
Explicația
didactic aduce completări, amintindu-le astfel elevilor didactică
și alte caracteristici pe care, din variate motive, le-au
omis.
Elevii sunt apreciați pentru activism și pentru
cunoștințele deținute. Acestora li se cere să își noteze Frontal
numele pe foaie, cadrul didactic urmând să le adune Conversația
foile pentru a le valorifica în vederea identificării
nevoii de adoptare a unor eventuale măsuri
ameliorative.

III. Captarea Această etapă a lecției debutează cu deplasarea

Frontal
cadrului didactic în afara clasei pentru câteva
atenției
momente, pentru a aduce un obiect exterior înăuntru.
(3 minute) Este vorba despre o mică cușcă acoperită. Elevii sunt
îndemnați să ghicească ce se ascunde sub materialul
din pânză. Cadrul didactic le permite să-și
exteriorizeze atât încântarea, cât și părerile. După
câteva păreri împărtășite, cadrul didactic dezvăluie
misterul: în spatele materialului, în interiorul cuștii, Observația Iepuraș
sistemativă
se află un iepuraș alb! Cadrul didactic le permite
elevilor să îl observe câteva momente, solicitându-le
să păstreze distanța pentru a nu-l speria. Mai apoi, în
urma observației realizate de elevi, li se cere acestora
Conversația
O1 să enumere 5 lucruri despre iepuraș, având în vedere
de verificare
 caracteristicile animalelor pe care le cunosc deja.
Cadrul didactic confirmă sau nu ideile elevilor,
venind cu clarificări acolo unde este cazul. Mai apoi,
elevilor le este adresată o întrebare care să ducă la
precizarea clasei animalului: „Din ce grupă de
animale credeți voi că face parte iepurașul și de ce?
Amintiță-vă grupele de animale de la începutul Conversația
lecției!” – (Răspuns așteptat: „Iepurașul face parte euristică
din grupa mamiferelor deoarece naște pui vii, pe care
îi hrănește cu lapte, și are corpul acoperit cu blană”).

IV. Anunțarea Cadrul didactic le adresează elevilor următoarele

titlului și a întrebări: „Credeți că iepurașul este un animal
obiectivelor pretențios?”; „Credeți că, pentru a trăi, are nevoie de Conversația Frontal
operaționale (2 foarte multe lucruri?”. Răspunsurile elevilor sunt euristică
valorificate, astfel încât să se concluzioneze că
minute)
iepurașul nu are nevoie de multe lucruri, însă are
câteva nevoi de bază fără de care nu poate trăi.
Cadrul didactic notează pe tabla interactivă Tabla
(magnetică) următorul titlu incomplet: „Nevoi de interactivă
bază ale animalelor - , , ”. Elevii
sunt îndemnați să se gândească ce cuvinte s-ar potrivi
în titlul lecției; li se precizează că aceste cuvinte sunt
cele trei lucruri fără de care atât iepurele, cât și alte
animale (inclusiv omul), nu ar putea trăi. Cadrul
didactic ghidează răspunsurile elevilor prin întrebări
 de descoperire, reușind să afle care este titlul lecției
de astăzi. În plus, cadrul didactic îi anunță pe elevi
că, până la finalul orei, vor reuși chiar și să
caracterizeze, împreună, câteva animale, la alegere
(chiar și acest iepuraș).
Iepurașul este dus în afara clasei, pentru a nu distrage
atenția elevilor, însă elevii vor putea să mai ia contact
cu acesta în pauză.

V. Transmiterea Cadrul didactic începe prin a accentua, încă odată,

Expunerea Frontal
ideea cum că animalele, pentru a trăi, au nevoie de
noului conținut
aer, apă și hrană. Pentru a introduce elevii treptat în
(20 minute) noul conținut, cadrul didactic mai emite o serie de
judecăți de valoare: „Aerul, apa și hrana reprezintă
factori de mediu. Modificări ale acestor factori de
mediu influențează creșterea și dezvoltarea
viețuitoarelor. În absența unor condiții de mediu
prielnice, unele animale părăsesc mediul lor natural și
caută în alte părți condiții mai bune de viață. Altele
rămân și se adaptează.”. Cadrul didactic continuă cu Conversația
următoarea întrebare adresată elevilor: „Puteți să îmi euristică
dați un exemplu de animal care pleacă în căutarea
unor condiții mai bune de viață?”. Cadrul didactic
așteaptă răspunsuri din partea elevilor; dacă elevii
emit răspunsuri, ele sunt dezvoltate de cadrul didactic
la maximul potențialului lor. În plus, cadrul didactic
folosește tabla interactivă pentru a proiecta două
imagini (Anexa 3): o imagine cu un urs în oraș,
respectiv o imagine cu păsările călătoare. Cadrul
didactic le adresează elevilor întrebări referitoare la
imaginile proiectate pe rând. Tabla Observația
1. Imaginea cu ursul – „Ce animal vedem în interactivă sistematică a
imagine?”; „Unde este ursul?”; „De ce este ursul în activității și
Conversația
comporta-
oraș?”; „Care este motivul pentru care ursul a părăsit euristică
mentului
pădurea?”; „De ce nu poate găsi ursul hrană în
elevilor
pădure?”; „Credeți că este bine să hrănim urșii?”. În
urma acestui șir de întrebări și răspunsuri, cadrul
didactic concluzionează că ursul vine adesea în orașe
deoarece găsește mai multă mâncare (îi dau oamenii Explicația
sau găsește în tomberoane), hrana lui fiind din ce în didactică
ce mai puțină din cauza oamenilor care au populat
pădurile sau le-au defrișat (cu explicarea acestui
ultim termen).
2. Imaginea cu păsările călătoare – „Ce observăm în
imagine?”; „Unde se duc păsările toamna?”; „De ce Conversația
pleacă păsările în țările calde?”; „Spre deosebire de euristică
situația urșilor, comportamentul păsărilor călătoare
este unul normal?”. Cadrul didactic evidențiază faptul
că păsările călătoare iau parte la un ciclu natural;
nimeni nu poate influența anotimpurile, iar păsările
Explicația
călătoare nu ar rezista frigului iernii. Pe de altă parte,
didactică
situația urșilor este influențată, de cele mai multe ori,
de noi, oamenii, deci nu reprezintă un fapt natural.
Toată această discuție accentuează importanța
factorilor de mediu asupra animalelor.

În continuare, cadrul didactic întreabă elevii dacă ar

dori să descopere mai multe lucruri despre cum Conversația Frontal
influențează acești factori de mediu viața animalelor.
Dacă răspunsul este negativ sau nesigur, cadrul
didactic le oferă o serie de curiozități pentru a-i
captiva, continuând apoi lecția (ex: „Atunci când
găsesc o sursă de apă, cămilele sălbatice bactriane,
unele dintre cele mai rare mamifere de pe planetă,
beau până la 50 de litri. Spre deosebire de alte
mamifere, consumă şi apă sărată.”; „Dacă pisicile și
câinii pot fi dreptaci sau stângaci, la fel ca oamenii,
urșii polari sunt doar stângaci.”). Dacă răspunsul este
afirmativ, lecția continuă fără incursiunea precizată
anterior.

Cadrul didactic se folosește de tabla interactivă Învățarea Tabla Frontal

pentru a proiecta un videoclip care conține informații multimedia interactivă
și imagini relevante pentru subiectul lecției (aerul,
apa și hrana animalelor). În timp ce le explică elevilor
cum va decurge lecția în continuare, cadrul didactic Videoclip
le împarte acestora fișele de lucru (Anexa 4) pregătite
cu ocazia abordării acestei tematici. Fișe de
Înainte de redarea videoclipului (care este alcătuit din lucru
3 părți: AER, APĂ și HRANĂ – Anexa 5), cadrul
didactic le solicită elevilor să rețină o idee
 interesantă/importantă din fiecare parte a
videoclipului, deoarece vom discuta despre fiecare
dintre aceste 3 părți.
Cadrul didactic redă prima parte a videoclipului:
AERUL. După încheierea părții alocate AERULUI, Videoclip
cadrul didactic oprește videoclipul pentru a discuta cu
elevii o serie de aspecte. Pe un duplex, lângă tabla Ciorchinele
interactivă, cadrul didactic avea pregătit un ciorchine
(vezi fișa de lucru – Anexa 4). Elevii sunt înștiințați
că în spațiile care se ramifică de la cercul cu AERUL, Duplex
trebuie să se completeze cu informații referitoare la
AER ca NEVOIE DE BAZĂ. Acesta este motivul
pentru care cadrul didactic le-a cerut elevilor să rețină
o idee. Elevii sunt rugați să se gândească ce
Conversația
informație interesantă doresc să fie scrisă în
O2 de verificare
ciorchine, să ridice mâna și, atunci când sunt numiți,
să emită ideea pregătită. Cadrul didactic preia ideile
elevilor, le reformulează (unde este cazul) și le
notează în ciorchine. De asemenea, pe lângă ideile Conversația
oferite de elevi (desprinse din videoclip), cadrul
didactic mai completează cu idei esențiale pe care
videoclipul nu le-a cuprins. Elevii, concomitent cu
cadrul didactic, vor nota și ei informațiile din
ciorchinele de pe duplex în ciorchinele din propria
fișă de lucru.
Aceste etape sunt parcurse și pentru celelalte două
părți din videoclip (APA și HRANA). În final,
ciorchinele va fi complet, înglobând informații
 specifice fiecăruia dintre cei trei factori de mediu
esențiali animalelor. Alte informații oferite de cadrul
didactic în cadrul ciorchinelui: Anexa 6.
Cadrul didactic întreabă elevi dacă sunt mulțumiți de
produsul muncii lor și dacă simt că au invățat lucruri Conversația
noi din videoclipul urmărit. Feedback-ul elevilor este
foarte important pentru confirmarea prestației
cadrului didactic.

În continuare, cadrul didactic propune rezolvarea

următoarei cerințe de pe fișă. Aceasta presupune un
tabel, în cadrul căruia elevii vor alege și vor nota Conversația Frontal
numele unui animal, grupa (clasa) de animale din
care face parte, mediul în care trăiește, de unde bea
Fișe de
apă și cu ce se hrănește. Cadrul didactic oferă un
lucru
exemplu de completare pentru IEPURE.
Exercițiul presupune analiza unor animale de care
elevii sunt interesați, din perspectiva unor aspecte
discutate la clasă. Pentru a stabili ce elev alege
următorul animal supus analizei, se folosește site-ul
https://miniwebtool.com/random-name-picker/ , de
unde se extrage, la întâmplare, numele unui elev
(dintr-o listă creată de cadrul didactic – Anexa 7). Platforma
MiniWeb
Acel elev va propune animalul care va fi caracterizat
Tool
de întreaga clasă.
Cadrul didactic ghidează activitatea, elevii fiind
O3 Explicația Descrierea
agenții principali care emit ideile; cadrul didactic
didactică
doar confirmă sau nu, intervenind cu completări,
 sugestii sau întrebări de descoperire. Odată cu
confirmarea ideilor de către cadrul didactic, elevii le
notează pe acestea în tabelul de pe propria fișă, cadrul
didactic notându-le, la rândul său, pe tabla
interactivă. Numărul animalelor analizate va fi Fișe de
influențat de timpul avut la dispoziție (activitatea lucru
aceasta să nu depășească 35-36 de minute de la
începerea lecției).

VI. Fixarea În vederea fixării cunoștințelor însușite de elevi în Frontal

cunoștințelor cadrul lecției de astăzi, se face apel la metoda
(8 minute) Graffiti. Elevilor li se precizează numele acestei
metode, deoarece au mai lucrat cu ea, iar pașii
specifici acesteia le sunt cunoscuți. Cu toate acestea,
cadrul didactic nu omite să le reamintească demersul Instructajul
metodei.
Elevii sunt împărțiți în 3 grupe (deoarece există trei Graffiti 3 grupe cu Observația
nevoi de bază ale animalelor discutate în cadrul număr de sistematică a
lecției). Fiecare grup primește câte o foaie distinctă membri activității și
3 foi
(Exemplu – Anexa 8), în mijlocul căreia este notat, aprox. egal comporta-
specifice mentului
drept cuvânt cheie, unul dintre factorii de mediu
fiecărei
discutați. Fiecare foaie este împărțită în 3 secțiuni, elevilor
nevoi de
fiecare secțiune fiind alocată unei grupe. Grupa la bază
care se află inițial foaia scrie, printr-un reprezentant
(numit de cadrul didactic, pentru a nu se crea
 conflicte), 2-3 idei referitoare la factorul de mediu
precizat în centrul foii. După 2 minute de gândire și
consemnare, foaia se mută la următoarea grupă (doar
foile se deplasează, grupele nu → foaia grupei 1
merge la grupa 2; foaia grupei 2 merge la grupa 3;
foaia grupei 3 merge le grupa 1). În secțiunea alocată,
următoarea grupă notează încă 2-3 idei referitoare la Conversația
subiectul propus, însă idei diferite de cele notate de
grupa precedentă. Acest exercițiu provoacă fiecare
grupă să reactualizeze detalii ale fiecărei nevoi de
bază, notate de celelalte grupe, și să caute ceva nou.
În final, prin această mișcare de rotație, fișele ajung
de unde au plecat (care a plecat de la Grupa 1 ajunge
tot la Grupa 1; de la Grupa 2 – la Grupa 2), dar mai
complexă, creându-se astfel un întreg cu contribuții
din partea fiecărei grupe. În final, fișa ajunsă la grupa
de unde a plecat este citită de un reprezentant al Explicația
grupei căreia aparține și este apreciată verbal de didactică
cadrul didactic (corectându-se totodată și eventualele Conversația
erori de exprimare/conținut). de verificare
Această activitate este valoroasă în special pentru
momentul său final, când informațiile sunt reamintite
în manieră frontală.

VII. Asigurarea Nu în ultimul rând, cadrul didactic propune

retenției și a rezolvarea ultimului exercițiu de pe fișă. Acesta
Conversația Fișe de Frontal
conține următoarele subcerințe:
transferului lucru
(6 minute) „1) Iepurașul care v-a vizitat are urgentă nevoie de
apă, însă poate consuma doar 130 ml de apă! Cu ce
instrument din clasă poți măsura cantitatea de apă?”
→ cerința presupune identificarea de către elevi a
cilindrului gradat ca instrument de măsură; cadrul Conversația Frontal Conversația
didactic îndeamnă elevii să-i spună întocmai cum să euristică de verificare
procedeze pentru a măsura cantitatea necesară. Cilindru
„2) Iepurașul are nevoie de hrană și pentru gradat
următoarele 6 zile. Dacă într-o zi consumă 500g de
morcovi, de câte g de morcovi avem nevoie pentru a-l
O4 Conversația
hrăni timp de 6 zile? Cu ce putem măsura cantitatea
euristică
de hrană?”
→ calculul este unul simplu (500x6=3000g), fiind
rezolvat cu rapiditate de către elevi; elevii precizează,
de asemenea, și instrumentul de măsură (cântar).
„3) Completează spațiile libere: Exercițiul
Pentru a trăi, animalele au nevoie de (aer), _
(apă) și (hrană). Aerul este un amestec de
(gaze). Animalele folosesc Individual
(oxigenul) din aer și elimină dioxidul de carbon. În
deșert, lipsa (apei) face ca numărul
animalelor să fie mai mic. Referitor la ceea ce
mănâncă, animalele pot fi (omnivore),
Exercițiul
(erbivore) sau carnivore.”
Primele 2 cerințe se rezolvă frontal, în timp ce a treia Interevaluare
se completează individual de către fiecare elev, pe
propria fișă. După completare, fișa este schimbată
între colegii de bancă (perechi), corectându-și-o
 reciproc cu creionul verde. Elevii care au rezolvat
corect întregul exercițiu, primesc 1 punct, care îi va
Fișe de În perechi
avantaja la evaluările viitoare (adunarea a 5 puncte în lucru
cadrul lecțiilor cu alt specific decât cel de evaluare
poate să mărească un calificativ primit cu încă o
entitate – de exemplu, B se poate transforma în FB).

VIII. Încheierea Cadrul didactic face aprecieri verbale atât frontale,

Conversația Frontal Aprecieri
cât și individuale, pentru elevii care au fost, în mod
lecției verbale
semnificativ, mai activi. Aprecierile pe care le
(1 minut) primesc îi motivează, aceștia simțind că munca lor nu
a fost în zadar și că este prețuită de cadrul didactic.
Cadrul didactic încurajează elevii să spună dacă au
nelămuriri. Elevii sunt îndemnați să recitească acasă,
cu atenție, informațiile din ciorchinele creat de ei. În
final, elevii sunt invitați în afara sălii de clasă, unde,
în cadrul pauzei, vor putea hrăni iepurașul cu bucăți
de morcov.

*Precizare: Metodele nu sunt proiectate, într-un mod riguros, după specificul lor conturat în literatura de specialitate; acestea au suferit
anumite modificări de nuanță, fiind adaptate la nivelul de vârstă al elevilor și la specificul conținuturilor vehiculate.
Anexa 1: Fișa cu tabelul utilizat în „Vânătoarea de comori”
Anexa 2: Model de fișă cu tabelul utilizat în „Vânătoarea de comori”
Anexa 3: Imagini cu animale care își părăsesc/modifică mediul de viață
Anexa 4: Fișa de lucru cu exerciții + ciorchine
 Anexa 5: Videoclipul utilizat – accesați link-ul pentru vizionare:
https://youtu.be/rKVo5_JUcOw

Anexa 6: Exemple informații oferite de cadrul didactic în cadrul ciorchinelui

Anexa 7: Lista cu elevi din care este extrasă, la întâmplare, o persoană
Anexa 8: Model de fișă pentru completarea cu idei referitoare la nevoile de bază ale
animalelor (Graffiti)