Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Strategia didactică:
Metode şi procedee: dialogul dirijat,evaluarea , conversaţia euristică, ,
conversaţia examinatorie , expunerea, explicaţia, descoperirea , lectura, schema
lecţiei, lucrul cu harta istorică / atlasul istoric, lucrul cu manualul ( textul
istoric).
Mijloace de învăţare : manualul, caietul de notiţe, fişe de lucru , schema la
tablă, atlasul istoric/ harta Europei înainte de Congres, harta Europei după
Congres, “Actul final” fragment, dicţionarul explicativ.
Forme de organizare : - activitate frontală, activitate individuală
Forme de evaluare: predictivă - prin întrebări frontale
continuă - prin fişe de lucru
Bibliografie :
1. S. Oane, M. Ochescu, Istorie Universală Modernă şi Contemporană, Manual
pentru clasa a VII-a, Ed. Humanitas Educational
2. F. Constantiniu, N.M. Cojescu, Istorie. Manual pentru clasa a VII-a, Ed.
Corint
3. ***, IstorieUniversală Modernă şi Contemporană. Manual pentru clasa a VII-
a, Ed. Nemira;
4. M. Manea, A. Pascu, Atlasul şcolar de istorie universală, Ed. Corint,
Bucureşti 2003.
5. Magda Stan, Cristian Vornicu, Istorie. Manual pentru clasa a X-a, Editura
Niculescu , București 2005.
2
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Momentele Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode şi Forme de
lecţiei procedee; evaluare
Mijloace de
învăţământ
1. Momentul Profesorul salută elevii, notează absenţele, Elevii răspund la salut, Dialogul dirijat
organizatoric pregăteşte materialul didactic nesesar lecţiei. comunică absenţii, se
(2 minute ). pregătesc pentru lecţiei.
2. Reactualizarea Pentru a verifica cunoştinţele anterioare ale Elevii răspund la întrebările Conversaţia Evaluare
cunoştinţelor elevilor, şi pentru a vedea dacǎ şi-au însuşit profesorului reactualizând Manualul predictivă
(10 minute ). lecţia pe care au avut-o de pregǎtit, profesorul informaţiile însuşite anterior. Atlasul istoric/
le pune elevilor mai multe întrebǎri. harta istorică Activitatea
frontală
3. Anunţarea Profesorul realizează trecerea la tema nouă Elevii noteză în caiete titlul Expunerea Activitate
lecţiei noi scriind titlul la tablă: Congresul de la Viena. lecţiei Conversaţia frontală
(3 minute ). Concertul European. Sistemul de alianțe Explicaţia
politico-militare. Ascultă cu atenţie obiectivele Tabla şi creta
Comunică obiectivele temei sub o formă comunicate.
succesivă şi accesibilă .
4. Prezentarea Profesorul prezintă noile cunoştinţe după Elevii notează în caiete Explicaţia Activitate
noului conţinut următoarea schemă: vezi Anexa 1 informaţiile oferite de Conversaţia frontală
(25 minute ). profesor. Descoperirea
Expunerea Activitate
Manualul individuală
Caietul de
notiţe
3
5. Realizarea Pentru a verifica dacǎ elevii au înţeles lecţia, Elevii rezolvǎ fişa de lucru. Fişă de lucru Evaluare
feedback-ului. profesorul le dă o scurtǎ fişǎ de lucru . continuă
(5 minute). Activitate
individuală
Verificarea fişei
6. Apreciera Se fac aprecieri generale şi individuale
activităţii elevilor privind implicarea elevilor în predarea noilor
( 5 minute). cunoştinţe. Se notează elevii care au
participat activ la oră.
4
ANEXA 1
Schema lecţiei
Congresul de la Viena.
Concertul European și Sistemul de alianțe politico-militare.
Prevederi:
Franţa era redusă la graniţele din 1792, plăteşte despăgubiri iar
Bourbonii revin pe tron.
Austria a recăpătat teritoriile din nordul Italiei ( Lombardia, Veneţia),
Dalmaţia şi o parte din Polonia
Prusia a anexat Saxonia , Renania ( malul stâng al Rhinului ) şi
Westfalia.
Imperiul Romano-German format din 360 de state a fost înlocuit cu
Conferderaţia Germană formată din 34 de state pusă sub protecţia
Austriei.
Lua fiinţă Regatul Ţărilor de Jos, prin unirea provinciilor olandeze şi
belgiene.
Anglia îşi extindea posesiunile coloniale şi lua în stăpânire Malta şi
Insulele Ionice confirmându-i-se stăpânirea mărilor.
Rusia primeşte Finlanda şi o mare parte a Poloniei, şi recunoaşterea
stăpânirii sale în Basarabia.
Norvegia a fost luată de la Danemarca şi alipită Suediei ca o compensaţie
pentru pierderea Finlande.
Elveţia capătă statut de neutralitate veşnică
Statul papal a fost restituit Papei.
Italia păstrează fărâmiţarea statală. Regatul lombardo-veneţian din N şi
NE intră sub stăpânirea Austriei.
În multe state a fost reintrodus absolutismul iar noul regim social şi
politic creat s-a numit restauraţie .
5
Absolutismul = formă de guvernare în care monarhul dispune integral de
puterea în stat, poporul fiind lipsit de drepturi
Restauraţie = restabilirea unei realităţi, ordini anterioare
Cauzele destrămării:
- Rivalitate între Rusia şi Austria pentru peninsula Balcanică
- Popoarele luptă pentru eliberare-forţele Sf. Alianţe nu fac faţă
În Franţa restauraţia a fost înlăturată şi s-a instaurat monarhia
constituţională (1830).
Belgia s-a desprins din Regatul Ţărilor de Jos în 1830 şi a format un stat
naţional.
Popoarele din America Latină s-au eliberat de sub stăpânirea spaniolă
devenind republici.
Grecii şi-au câştigat independenţa recunoscută de turci în 1829. Grecia a
avut ajutorul Rusiei, Angliei şi Franţei în lupta împotriva Imperiului
Otoman.
Sfănta Alianţă se destramă.
6
Anexe:
“Actul final al Congresului semnat la 9 iunie 1815 împărţea problemele în două
categorii: trasarea graniţelor între statele europene şi pactul federativ al
Germaniei. Astfel, Polonia dispărea de pe hartă rămânând liber doar oraşul
Cracovia cu o constituţie proprie dar sub protectoratul austro- pruso -rus.
Saxonia pierdea o serie de teritorii în favoarea Prusiei dar îşi păstra
independenţa. Prusia mai obţinea Renania şi Westfalia însă ceda Hanovra în
favoarea Casei regale engleze care renunţa la titlul de prinţ elector al Sfântului
Imperiu în favoarea celui de rege de Hanovra. Anglia reuşea totodată să îşi
mărească Imperiul colonial cu Malta, Capul Bunei Speranţe, Antilele franceze şi
porturile franceze din India. Rusia obţinea Marele Ducat al Varşoviei şi i se
recunoştea încorporarea Finlandei şi a Basarabiei. Austria reintra în stăpânirea
nordului Italiei cu Lombardia şi Veneţia, la care se adăugau Istria şi Dalmaţia.
De asemenea, domina restul peninsulei prin Maria Luiza care poseda Parma,
Piacenţa şi Guastalla, şi prin arhiducele de Habsburg care primea Toscana. Pe
tronul Neapolelui era restabilit Ferdinand I ca rege al Celor două Sicilii. Acest
fapt i-a prilejuit lui Metternich să afirme că „problemele italiene nu există”.
Suedia, care renunţa la Finlanda primea Norvegia ce aparţinuse regatului danez.
Datorită disputelor dintre Spania şi Portugalia asupra Olivenţei, prima a refuzat
să semneze tratatul iar delegatul său,Pedro G. Labrador a părăsit Congresul. Pe
tronul Franţei era confirmat suveranul legitim în persoana lui Ludovic al XVIII-
lea trebuind să plătească o despăgubire de război de 700 milioane de franci şi
800 de milioane pentru întreţinerea trupelor de ocupaţie.
7
Fişă de lucru
I. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Statul care în urma Congresului de la Viena şi-a mărit imperiul colonial a
fost:
a ) Franţa b) Italia c) Anglia d) Austria
2. Un principiu exprimat la Congresul de la Viena în 1815 a fost:
a) echilibrul european b) libertatea popoarelor c) egalitatea cetăţenilor
d) desfiinţarea sclaviei negrilor
3. Din Sfânta Alianţă nu făcea parte:
a) Rusia b) Italia c) Prusia d) Austria
4. Congresul de Pace de la Viena a avut loc între anii:
a) 1814-1815 b) 1815-1816 c) 1816-1817
8
Fişă de lucru
I. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Statul care în urma Congresului de la Viena şi-a mărit imperiul colonial a
fost:
a ) Franţa b) Italia c) Anglia d) Austria
2. Un principiu exprimat la Congresul de la Viena în 1815 a fost:
a) echilibrul european b) libertatea popoarelor c) egalitatea cetăţenilor
d) desfiinţarea sclaviei negrilor
3. Din Sfânta Alianţă nu făcea parte:
a) Rusia b) Italia c) Prusia d) Austria
4. Congresul de Pace de la Viena a avut loc între anii:
a) 1814-1815 b) 1815-1816 c) 1816-1817