Jocurile Olimpice Moderne

Jocurile Olimpice reprezintă un eveniment multisportiv internațional care se

desfășoară o dată la patru ani.
După 1.500 de ani de întrerupere, în 1896, la Atena, au fost reluate Jocurile
Olimpice. Reconstruirea acestui eveniment sportiv s-a datorat francezului Pierre de
Coubertin. Un rol important în reînvierea Jocurilor Olimpice l-a jucat și Evanghelie
Zappa.
Numărul sportivilor participanți la Jocurile Olimpice a crescut de la 241 (din
14 țări) la Olimpiada din 1896 la 11.100 (din 202 țări) la Jocurile Olimpice de la
Atena. Numărul participanților la Jocurile de iarnă este mult mai mic. La
Olimpiada de iarnă din 2006, numărul sportivilor a fost de 2.633 din 80 de țări.

Simbolurile olimpice

Mișcarea olimpică folosește mai multe simboluri, multe dintre ele

reprezentând ideile și idealurile lui Coubertin.
Probabil, cel mai cunoscut simbol îl reprezintă inelele olimpice. Aceste cinci
inele înlănțuite simbolizează unitatea celor cinci continente (cele două Americi sunt
considerate un singur continent).
Ele apar în cinci culori pe steagul olimpic de culoare albă. Aceste culori: alb
(fondul drapelului), roșu, albastru, verde, galben și negru au fost alese astfel încât
fiecare națiune să aibă cel puțin una din ele reprezentată pe steagul național.
Drapelul olimpic a fost adoptat în 1914 dar primele Jocuri la care a fluturat
au fost Jocurile de la Antwerp din 1920.
Deviza olimpică oficială este „Citius, Altius, Fortius” (Mai repede, mai sus,
mai puternic).
Probabil idealurile lui Coubertin sunt cel mai bine reprezentate de jurământul
olimpic:
„Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este să câștigi, ci să participi, așa
cum în viață nu contează triumful, ci lupta. Esențial nu e să cucerești, ci să lupți
bine. ”

Flacăra olimpică

Flacăra olimpică este aprinsă la Olympia, Grecia și purtată până în orașul

gazdă de atleți.
Joacă un rol important la ceremonia de deschidere și arde pe tot parcursul
olimpiadei.
Torța olimpică a fost introdusă la Olimpiada din 1936 de la Berlin.

Mascota olimpică

Mascota olimpică, un animal sau o figură umană reprezintă moștenirea

culturală a țării-gazdă și a fost introdusă la Jocurile din 1968 din Mexico.
A început să joace un rol important de la JO din 1980 de la Moscova cu
debutul ursulețului Misha.
Franceza și engleza sunt cele două limbi oficiale ale mișcării olimpice.
Ceremonii olimpice

Premierea

La Jocurile Olimpice se oferă premii și recompense olimpice. Medaliile sunt

confecționate și puse la dispoziție de către Comitetul de organizare a Jocurilor
Olimpice.
Pentru locul 1 se acorda o medalie de aur (sau argint aurit) și o diplomă,
pentru locul 2 se acordă o medalie de argint și o diplomă, iar pentru locul 3 se
acordă o medalie de bronz și o diplomă.
Medaliile sunt gravate pe față cu un episod din sportul respectiv, iar pe verso
cu emblema Jocurilor Olimpice și anul. Medaliile au un diametru de 60 mm și o
grosime de 3 mm.
Concurenții clasați pe locurile 4, 5 și 6, dacă este cazul, primesc câte o
diplomă.
Numele tuturor campionilor olimpici este gravat pe unul din zidurile
stadionului principal unde au avut loc Jocurile.

Sporturi olimpice

Competițiile la Jocurile Olimpice de vară sunt: atletism, badminton, baschet,

box, canotaj, călărie, ciclism, fotbal, gimnastică, haltere, handbal, hochei pe iarbă,
natație, înot sincron, judo, kaiac canoe, lupte, navigare, pentatlon modern, polo pe
apă, sărituri în apă, scrimă, tir cu arcul, tir, tenis de masă, taekwondo, tenis, triatlon
și volei.

Competițiile la Jocurile Olimpice de iarnă: biatlon, bob, combinată nordică,

curling, hochei pe gheață, patinaj artistic, patinaj viteză, sanie, sărituri cu schiurile,
schi acrobatic, schi alpin, schi fond, skeleton și snowboarding.

Sporturi demonstrative
De-a lungul timpului, o serie de sporturi au fost inclusive în programul
olimpiadelor ca sport demonstrativ.

La Jocurile Olimpice de vară: fotbal american (1932), fotbal australian (1956),

ballooning (1900), bowling (1988), boules (1900), budō (1964), baseball finlandez
(1952), glima (1912), gliding (1936), kaatsen (1928), korfball (1920 și 1928), La
canne (1924), Surf lifesaving (1900), Longue paum (1900), sportul cu motor
(1900), hochei pe role (1992), savate (1924), Swedish (Ling) gymnastics (1948),
Weight training with dumbbells (1904), schi nautic (1972).
La Jocurile Olimpice de iarnă: bandy (1952), schi alpin paralimpic (1984 și
1988), schi cross-country paralimpic (1988), Ice stock sport (1936, 1964), Military
patrol (1928, 1936 and 1948), Schi ballet (acroski) (1988 și 1992), Skijoring
(1928), Sled-dog racing (1932), schi viteză (1992), pentatlon de iarnă (1948).

Orașe gazdă
Până în 2010, Jocurile Olimpice au fost găzduite de 41 de orașe din 22 de
țări.
În 2012, Londra a devenit primul oraș care a găzduit Jocurile Olimpice
moderne de trei ori.