Colecţia

ACADEMICA

204

Seria
Litere
Laura Mesina este doctor în filologie şi cadru didactic la Facultatea de Litere,
Universitatea din Bucureşti. Lucrează în calitate de secretar ştiinţific şi de cercetător,
din 2001, la Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii (CESI), ca director de proiecte şi
membru în echipe interdisciplinare. Este membru-societar al Şcolii Române din Roma,
Accademia di Romania. A desfăşurat stagii de documentare şi cercetare în Italia, Franţa,
Cehia şi Slovacia. Publică volume de autor, studii şi articole ştiinţifice în ţară şi în
străinătate, în domeniul filologiei (studii literare) şi al istoriei şi teoriei imaginii şi
imaginarului. Coordonează şi editează volume colective şi numere de reviste ştiinţifice
(Images. Journal of Visual and Cultural Studies; Caietele VIZUAL), precum şi seria de
volume de autor „Text şi imagine”, CESI, Editura Universităţii din Bucureşti.

Laura Mesina, Imaginarul medieval. Forme şi teorii

© 2015 Institutul European, Iaşi

www.euroinst.ro

INSTITUTUL EUROPEAN
Iaşi, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13
euroedit@hotmail.com

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

MESINA, LAURA
Imaginarul medieval : forme şi teorii / Laura Mesina. - Iaşi : Institutul
European, 2013
Bibliogr.
ISBN 978-606-24-0016-3

82.09

Reproducerea (parţială sau totală) a prezentei cărţi, fără acordul Editurii,

constituie infracţiune şi se pedepseşte în conformitate cu Legea nr. 8/1996.

Printed in ROMANIA
 LAURA MESINA

IMAGINARUL MEDIEVAL
Forme şi teorii

INSTITUTUL EUROPEAN
2015
 În memoria profesorilor
Alexandru Duţu şi Dan-Horia Mazilu
 Cuprins

Prezentare. Drumul din oglindă / 7

Speculum. Teorii moderne ale imaginarului (câteva repere) / 21

Speculum speculorum. Elemente pentru o nouă lectură a imaginarului / 77

Speculum mundi. Imaginarul medieval în scrierile din Ţările Române / 99

Camera oglinzilor. Ieşirea din medievalitate şi paradoxurile

imaginarului / 187

Addenda. Speculum memoriæ / 201

Bibliografie / 215

Resumé / 231

Abstract / 233
Rezumat

Rezultat al unei cercetări de doctorat, volumul de faţă dezvoltă în jurul obiectului de studiu,
imaginarul medieval, două componente: prima, de ordin teoretic (parţial dedicată unor
lucrări-reper în domeniu, parţial unei noi propuneri de interpretare a acestui amplu fenomen
al mentalului colectiv); a doua, practică, ce are în vedere cazul evului mediu românesc
(mentalităţi, comportamente colective, ceremonialul puterii şi creaţiile din Ţările Române,
secolele XIV-XVIII).

Cercetarea include o valorizare antropologică a simbolismului spaţio-temporal medieval, aşa

cum îl regăsim fie în text şi în imagine, fie în organizarea urbanistică a oraşului. Tot printr-o
analiză antropologică am pus în lumină şi relaţia dintre, pe de o parte, imaginar, iar pe de alta,
reprezentările, simbolismul şi ideologia puterii medievale româneşti de influenţă bizantină.
Relaţia dintre acestea s-a dovedit a fi fost decisivă pentru modul în care au fost memorate
istoria şi imaginea identitară şi în care credinţa creştină a fost absorbită în "mitologia" locală,
dând naştere imaginarului medieval.

Discutarea influenţei covârşitoare a modelului basileic şi a ortodoxiei asupra vieţii politico-

religioase româneşti s-a sprijinit pe bibliografia de specialitate consacrată acestei probleme.
Contribuţia cercetării de faţă în această direcţie constă în identificarea şi sistematizarea
"reflexelor" acestui model în diferite scrieri româneşti. Ele sunt relevante atât pentru
imaginarul colectiv, cât şi pentru politicile de reprezentare a puterii locale în spaţiul public şi
în diplomaţia internaţională.

Am analizat de aceea pe larg paradoxul multiplu care a stat la baza formării statelor noastre
medievale extra-carpatice, în contexte istorice şi politice dificile; în cele din urmă,
problemele politico-militare, diplomatice şi spirituale au impus afilierea Ţărilor Române la
patriarhia ortodoxă din Constantinopol, implicit la zona de influenţă a statului bizantin.

În imaginarul colectiv, fondarea statelor medievale şi opţiunile lor politice au fost (de
asemenea) integrate ca structuri mitice cu relevanţă pentru discursul identitar românesc.

În final, am urmărit paradoxul din istoria imaginarului european post-medieval. Între

iconoclasm şi iconodulie, pe fundamentul dat de textele antichităţii, la care s-au adăugat
scrierile Sfinţilor Părinţi, ale Sf. Augustin şi ale Sf. Toma d’Aquino, imaginarul colectiv nu a
încetat niciodată să utilizeze reprezentarea ca schemă de memorare, precum şi discursul
imaginii, chiar în perioade în care teoriile, instituţiile sau credinţele nu le-au fost favorabile.

7
L’Imaginaire médiéval. Formes et théories
Résumé

Issu d’une recherche doctorale, ce volume se propose de développer autour de son

objet d’étude – l’imaginaire médiéval – deux composants : le premier, d’ordre théorique
(consacré pour une part à quelques travaux de référence dans le domaine, et pour l’autre, à
une perspective nouvelle d’interprétation de cet ample phénomène qui est le mental
collectif) ; le deuxième, d’ordre pratique, s’arrête sur une analyse du moyen âge roumain
(mentalités, comportements collectifs, cérémonial du pouvoir et productions artistiques des
Principautés roumains entre le XIVe et le XVIIIe siècles).

Cette recherche présente une valorisation anthropologique du symbolisme spatio-

temporel médiéval, tel qu’il se retrouve tantôt dans le texte et dans l’image, tantôt dans
l’organisation urbanistique de la ville. Toujours à travers une analyse anthropologique, j’ai
mis en évidence la relation entre l’imaginaire d’une part, et les représentations, le
symbolisme et l’idéologie du pouvoir médiéval roumain d’influence byzantine, de l’autre. La
relation entre tous ces éléments s’est imposée comme décisive pour la façon dont la mémoire
a su garder l’histoire et l’image identitaire, et où la foi chrétienne s’est fait absorbée dans la
« mythologie » locale pour aboutir ainsi à la création l’imaginaire médiéval.

La mise en cause de la prévalence du modèle des basileus et de l’orthodoxie sur la vie

politique et religieuse roumaines s’est appuyée sur les sources bibliographiques consacrées à
cette question. La contribution de ma recherche en cette direction consiste dans
l’identification et la systématisation des « reflets » de ce modèle dans différents ouvrages
roumains, de grande importance tant pour l’imaginaire collectif que pour les politiques de
représentation du pouvoir local dans l’espace publique et dans la diplomatie internationale.

Ainsi, j’ai largement analysé le paradoxe multiple sur lequel repose la formation de
nos états médiévaux extra-carpatiques, dans des contextes historiques et politiques difficiles.
Au bout du compte, les problèmes politico-militaires, diplomatiques et spirituels ont décidé
de l’affiliation des Principautés roumains à la patriarchie orthodoxe de Constantinople, et par
la suite, à la zone d’influence de l’état byzantin.

Dans l’imaginaire collectif, la création des états médiévaux ainsi que leurs options
politiques ont été (également) intégrées comme des structures mythiques d’importance
capitale pour l’élaboration du discours identitaire roumain.

À la fin, j’ai suivi le paradoxe de l’histoire de l’imaginaire européen postmédiéval.

Fondé sur les textes antiques auxquels s’ajoutent les écrits des Pères de l’église, de Saint
Augustin et de Saint Thomas d’Aquin, l’imaginaire collectif, pris entre l’iconoclasme et
l’iconodulie n’a jamais cessé d’utiliser la représentation comme schéma mnémotechnique,
ainsi que le discours de l’image, et tout ceci y compris dans les périodes où les théories, les
institutions ou les croyances ont été défavorables.