Fişă de lucru

Grupa 1

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

,,Mircea cel Bătrân (1386 – 1418), domn al Ţării Româneşti, urmăreşte să contracareze
tendinţele hegemonice ale Regatelor Ungariei şi Poloniei, precum şi tentativele Imperiului Otoman
de a cuceri Ţările Române, astfel: încheie un tratat, pe poziţii de egalitate, cu Polonia regelui
Vladislav Iagello, tratat semnat la Radom la 10 decembrie 1389 şi ratificat la Lublin (20 ianuarie
1390), tratat care are şi un caracter antiungar; cu Ungaria regelui Sigismund de Luxemburg încheie
un tratat care a reprezentat prima alianţă antiotomană, la 7 martie 1395, la Braşov, prin care Mircea
era recunoscut ca şi domn al Amlaşului şi Făgăraşului, precum şi în Banatul de Severin.
Politica de alianţe, includerea Dobrogei în Ţara Românească (1388) şi participarea la
bătălia de la Kossovopoljie din 1389, când i-a ajutat pe sârbi, sunt motivele principale care
determină Imperiul Otoman să organizeze o expediţie la nordul Dunării, soldată cu victoria lui
Mircea, în urma bătăliei de la Rovine, din 30 noiembrie 1394 sau 17 mai 1395. Deşi boierimea îl
acceptă ca şi domn pe Vlad Uzurpatorul, Mircea reuşeşte să îşi recupereze tronul, iar în 1396 este
prezent alături de forţele creştine la cruciada de la Nicopole, asta demonstrează şi includerea Ţărilor
Române ca factor important în cruciadele târzii.
La începutul secolului al XV lea are loc o schimbare a raportului de forţe, Baiazid, sultanul
turcilor suferind o grea înfrângere la Ankara, în 1402, în faţa lui Timur Lemk.Luptele pentru tron
din interiorul Imperiului Otoman îl determină pe Mircea să se amestece în lupta pentru moştenirea
tronului imperial, ceea ce pentru Ţara Românească a însemnat o perioadă de stabilitate. Învingător
din acest conflict va ieşi Mehmet I, care urmăreşte declanşarea unei campanii împotriva Ţării
Româneşti. Astfel, în 1420 probabil, reuşeşte să ocupe Dobrogea, iar Ţara Românească acceptă
plata tributului, care reprezenta iniţial o răscumpărare a păcii’’
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la această sursă, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi, pe baza sursei date, numele domnitorului Ţării Româneşti.
2. Menţionaţi, pe baza sursei date, bătăliile la care a participat domnitorul Ţării Româneşti.
3. Precizaţi secolele la care se referă sursa de mai sus.
4. Identificaţi, pe baza sursei date, politica externă a domnitorului Ţării Româneşti.
5. Explicaţi termenul de cruciade târzii.
6. Menţionaţi spaţiul istoric precizat în sursa dată.
 Fişă de lucru
Grupa 2

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

,,Iancu de Hunedoara (1441 – 1456), voievod al Transilvaniei, promovează o politică
externă cu un pronunţat caracter ofensiv, având drept obiectiv lupta antiotomană. Participă la
cruciadele târzii, organizând numeroase expediţii militare pe teritoriul Imperiului Otoman. Cele mai
semnificative au fost: Campania cea Lungă de la sudul Dunării din 1443-1444, încheiată cu pacea
de la Seghedin, favorabilă creştinilor, prin care turcii se angajează să respecte pacea timp de zece
ani. Însă la iniţiativa legatului papal, regele Ungariei, Vladislav al III –lea nu respectă pacea şi
organizează o nouă cruciadă, soldată cu victoria otomanilor la Varna (10 noiembrie 1444). Regele
maghiar moare în luptă iar Iancu va deveni guvernator al Ungariei.
În anii următori va continua seria de cruciade împotriva Imperiului Otoman, dar fără succes
în 1448 organizează o nouă cruciadă la Kossovopoljie (17-19 octombrie 1448), care se soldează cu
victoria otomanilor, datorită trădării despotului sârb. În 1453, sultanul Mahomed al II lea cucereşte
Constantinopolul, ceea ce provoacă un adevărat şoc pentru Europa, şi plănuieşte înaintarea spre
centrul Europei pe direcţia Belgrad-Viena. Victoria va fi de partea forţelor creştine, iar la 4-21 iulie
1456 are loc bătălia de la Belgrad. Victoria va fi de partea creştinilor. Cea mai importantă
consecinţă a acestei bătălii a fost faptul că a fost oprită înaintarea turcilor spre centrul Europei,
aceştia reuşind să cucerească cetatea abia în 1521.
La 11 august 1456, Iancu moare în bătălia de la Zemun şi este înmormântat în catedrala din
Alba Iulia.’’
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la această sursă, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi, pe baza sursei date, numele voievodului Transilvaniei.
2. Menţionaţi, pe baza sursei date, bătăliile la care a participat voievodul Transilvaniei.
3. Precizaţi secolul la care se referă sursa de mai sus.
4. Identificaţi, pe baza sursei date, politica externă a voievodului Transilvaniei.
5. Explicaţi termenul de cruciade târzii.
6. Menţionaţi spaţiul istoric precizat în sursa dată.
 Fişă de lucru
Grupa 3

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

,,Ştefan cel Mare (1457-1504), domn al Moldovei, a avut ca şi principal obiectiv în politica
externă, contracararea tendinţelor hegemonice ale marilor puteri vecine (Ungaria, Polonia, Imperiul
Otoman) şi-a ales evitarea purtării unui conflict cu mai multe state deodată. Ştefan cel Mare a
alternat relaţiile paşnice cu cele conflictuale atât cu Imperiul Otoman cât şi cu puterile creştine
vecine. Relaţiile cu Polonia se concretizează la începutul domniei pe linia tradiţiei depunerii
jurământului de vasalitate iniţiată de Petru Muşat. Spre sfârşitul domniei se tensionează relaţiile cu
Polonia; noul rege Ioan Albert întreprinde o expediţie militară în Moldova, el dorind să exercite
controlul supra Moldovei şi asta însemna înlăturarea lui Ştefan, are loc bătălia de la Codrii
Cosminului, în 1485, soldată cu victoria lui Ştefan.
La 15 decembrie 1467 are loc bătălia de la Baia, în care Ştefan l-a învins pe regele Ungariei,
Matias Corvin. Prin politica sa antiotomană, domnul Moldovei a urmărit emanciparea de sub
suzeranitatea Imperiului Otoman. Imperiului Otoman organizează o expediţie militară împortiva
Moldovei, armata otomană având un număr foarte mare de soldaţi pentru acele timpuri, 120 000
oameni, conduşi de Suleiman-Paşa. Bătălia are loc la Vaslui (Podul Înalt) la 10 ianuarie 1475, unde
domnul Moldovei obţine o strălucită victorie. La 26 iulie 1476 are loc bătălia de la Războieni
(Valea Albă), însă victoria otomană nu poate fi fructificată datorită rezistenţei cetăţilor moldovene.
În perioada 1485-1486 au loc ultimele confruntări cu turcii la Cătlăbuga şi Şcheia. Victoria
turcilor îl determină Ştefan să încheie pace cu Imperiul Otoman, prin care plăteşte tribut şi
recunoaşte suzeranitatea sultanului, dar păstrează autonomia Moldovei’’
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la această sursă, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi, pe baza sursei date, numele domnitorului Moldovei.
2. Menţionaţi, pe baza sursei date, bătăliile la care a participat domnitorului Moldovei.
3. Precizaţi secolele la care se referă sursa de mai sus.
4. Identificaţi, pe baza sursei date, politica externă a domnitorului Moldovei.
5. Explicaţi termenul de cruciade târzii.
6. Explicaţi termenul de tribut.
 Fişă de lucru
Grupa 4

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

,,Mihai Viteazul (1593-1601), devine domn al Ţării Româneşti la sfârşitul secolului al XVI
lea, într-un context internaţional agitat, când, după o perioadă de apogeu, Poarta instaurează în
Principatele Române regimul dominaţiei economice, dar începe să se amestece şi în treburile interne
ale acestora. Pentru a beneficia de sprijinul Transilvaniei în lupta antiotomană, Mihai încheie un
tratat cu Sigismund Bathory, la 20 mai 1595, la Alba-Iulia. Având în vedere faptul că Imperiul
Habsburgic se afirma ca o mare putere în zonă, Mihai încheie un tratat cu împăratul Rudolf al II lea,
la 30 mai 1598, la mănăstirea Dealu. La 23 august 1595 are loc bătălia de la Călugăreni, unde Mihai
obţine victoria, nefructificată însă, deoarece turcii reuşesc să ocupe oraşele Bucureşti,Târgovişte şi
încep transformarea ţării în paşalâc. În octombrie 1595 eliberează oraşele muntene, ajungând la
Giurgiu, unde obţine o strălucită victorie, Sinan-paşa retrăgându-se peste Dunăre.
În 1599 va intra în Transilvania, bătălia cu Andrei Bathory având loc la Şelimbăr, la 28
octombrie 1599, soldată cu victoria lui Mihai, care la 1 noiembrie, intră triumfător în Alba-Iulia.
Datorită politicii potrivnice faţă de Mihai, promovată de Ieremia Movilă, în primăvara lui 1600
oştirile muntene au pătruns şi în Moldova. Ieremia Movilă este alungat şi oraşele moldovene sunt
cucerite. Bătălia dintre forţele muntene şi cele ale nobilimii maghiare a avut loc la Mirăslău, la 28
septembrie 1600, în urma căreia Mihai Viteazul va pierde Ardealul.
În aceeaşi perioadă va fi pierdută şi Moldova în favoarea polonezilor şi a lui Ieremia
Movilă; beneficiind de sprijinul lui Gheorghe Basta, Mihai reuşeşte să învingă forţele nobilimii
maghiare conduse de Sigismund de Luxemburg, revenit între timp în Transilvania, la Guruslău, la 3
august 1601. Însă trei zile mai târziu va fi asasinat.’’
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la această sursă, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi, pe baza sursei date, numele domnitorului Ţării Româneşti.
2. Menţionaţi, pe baza sursei date, bătăliile la care a participat domnitorul Ţării Româneşti.
3. Precizaţi secolele la care se referă sursa de mai sus.
4. Identificaţi, pe baza sursei date, politica externă a domnitorului Ţării Româneşti.
5. Explicaţi termenul de cruciade târzii.
6. Evidenţiaţi, pe baza sursei date, importanţa actului de la 1600.
 Fişă de lucru
Grupa 5

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

,,Vlad Ţepeş (1448,1456-1462, 1476), domn al Ţării Româneşti, se afirmă în lupta
antiotomană în contextul în care papa Pius II, în 1459, încearcă să relanseze ideea de cruciadă
împotriva turcilor.
Deşi iniţial ajunge domn cu ajutorul turcilor, abia în a doua domnie se va opune Imperiului
Otoman şi va refuza plata tributului. Astfel că, după ce organizează o campanie la sudul Dunării,
devastând cetăţi tuceşti, în anul 1462 sultanul Mehmet al II lea porneşte o campanie împotriva Ţării
Româneşti; în noaptea de 16/17 iunie 1462 are loc atacul de noapte de la Târgovişte organizat de
către Vlad, dar victoria obţinută nu poate fi fructificată, datorită trădării boierilor.
Din ordinul regelui Ungariei, Vlad va fi acuzat de trădare a cauzei creştine şi va fi închis
până în 1475, când este eliberat datorită intervenţiei lui Ştefan cel Mare. Este pus din nou domn al
Ţării Româneşti în 1476, dar va domni doar o lună.’’
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la această sursă, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1 Precizaţi, pe baza sursei date, numele domnitorului Ţării Româneşti.
2 Menţionaţi, pe baza sursei date, bătăliile la care a participat domnitorul Ţării Româneşti.
3 Precizaţi secolul la care se referă sursa de mai sus.
4 Identificaţi, pe baza sursei date, politica externă a domnitorului Ţării Româneşti.
5 Explicaţi termenul de cruciade târzii.
6 Explicaţi termenul de tribut.