Hajnal Szabolcs Levente

Sub zodia Statelor Unite ale Europei

Partea I- Originile Europei

Etimologia- Europa- concept modern ce a inlocuit ideea de “Republica Christiana” (sec VIII-XIV); in
urma razboaielor religioase din jurul anului 1700 s-a distrus unitatea religioasa a Europei Occidentale

Disputa intre greci (europeni) si persi (asiatici), romani si oriental.

Frontierele- chestiunea nu este neaparat geografica ci geopolitica; de-a lungul timpului- granite
miscatoare

Logica extinderii UE- “effect de lant teritorial”- se lasa deoparte vechile problem minoritare sau
teritoriale

1992-Tratatul de la Maastricht- orice stat European poate sa devina membru

In timpul reuniunii Consiliului European de la Lisabona s-a dat o definitie geopolitica Europei;
constructia a avut la baza fundamente politice si juridice---> identitatea Europei s-a construit secolul
trecut, ca expresie a unei arii de civilizatie- mostenirea grecilor, romanilor si a crestinismului+aporturile
celtilor, germanilor, slavilor si arabilor

Nascuta din curentele Renasterii, Reformei si a Luminilor

In fapt, toate identitatile europene au contribuit la conturarea civilizatiei.

Bernard Voyenne- Grecia antica a fost germenele Europei, iar Roma a fost matricea sa- Europa nu s-a
confundat cu spatial geografic al imperiului roman dar a mostenit civilizatia.

Republica Christiana

Evul mediu- ideea universal a unei crestinatati uniformizatoare

Distinctiile roman-barbar- crestin-pagan; solidaritate data de credinta in Hristos.

Cronica lui Isidor-batalia de a Poitiers dintre Carol Martel si arabi (732)- referire la europeni

Imperiul Carolingian-amprenta antichitatii, a medievalitatii si a modernitatii europene

Perioada lui Carol cel Mare- utilizarea frecventa a termenului “Europa”

S-a nascut ideea unei Republici Crestine

Schisma din 1054- a adancit separatia dintre vest si est

Reteaua de universitati (Bologna 1158, Paris 1209-1222, Oxford-1219)- vase comunicante- se

transmiteau ideile crestine, Greco-romane, arabe- disputa filosofie-teologie.

Sec. XI-XIII- idea europeana s-a exprimat prin crestinatatea occidentala.

Constiinta europeana s-a conturat in preajma unor pericole.

Otomanii si Europa

Sec 14- Baiazid- inainteaza in pen balcanica; 1389- Kosovo; cruciada- 1396- crestinii (Sigismund de
Luxemburg aduna in jurul sau forte occidentale) sunt infranti la Nicopole

1453- Constantinopolul- Mehmet Cuceritorul- reactia crestinatatii a fost seria de cruciade tarzii pana in
sec 17 (Viena 1683)

In acel context se dorea si realizarea unor aliante, ce nu vizau doar apararea impotriva turcilor ci si iesirea
de sub tutela papalitatii, aceasta modernitate avand conditiile necesare in perioada umanismului

Umanismul si reforma

Umanismul- a creat conditiile necesare acceptarii libertatii religioase; traducerea Bibliei

Odata cu reforma, diviziunea politica a fost completata si de cea religioasa (razboiul tuturor contra
tuturor)- o noua Europa (a statelor monarhice, a burgheziilor urbane, a capitalismului, a mobilitatii
culturale)

Europa occidental si Atlantica, Europa Continentala, Europa Orientala

Reforma va diviza Europa in cea Catolica (Habsburgi si spanioli) si protestanta (statele germane,
scandinavice si o parte a Europei Centrale)

Sec XV-XVI reprezentante diplomatice

Europa suveranilor si al ratiunii de stat (sec 17)

Sec. 17-18- caracterizate prin laicizarea si diviziunea Europei

Statul absolute (Ludovic al XIV, Petru cel Mare

Relatiile dintre state erau influentate de principia precum ratiunea de stat sic el al echilibrului de putere

Proiecte de unitate intre statele europene: Emeric Lacroix (Noul Cine), Maximilien de Sully (Marele
Proiect), William Penn (Eseu pentru pacea actuala si viitoare a Europei), Abatele de Saint Pierre
(propunea o confederatie menita sa mentina pacea, pusa in cumpana de rivalitatea franco-austriaca)

Proiectele anuntau rationalismul, si idealismul epocii Luminilor

Europa Luminilor (sf. Sec. 17-sec. 18)

In urma razboiului de 30 de ani (pacea de la Westfalia 1648- echilibrul European) si inamicitiei religioase
urmeaza sec XVIII- caracterizat prin proiecte de federalizare europeana pe fondul consolidarii statelor
natiune, nascute in creuzetul Renasterii si Reformei

Europa vestica descoperea Europa estica

Noul spirit critic a provocat o bresa in gandirea europeana- opozitia fata de monarhia absoluta, spiritului
antifeudal, pledoaria pentru libertati individuale, subminarea catolicusmului

Evreii convertiti si identitatea moderna europeana

1478- fondarea Inchizitiei

1492- expulzarea din Spania

European pe strada, evreu acasa; speranta evreiasca se imbina cu universalismul crestin

Au stat in spatele marilor descoperiri geografice, finantandu-le

Sec XVII- convertiri si la islam

Ideea de Europa in timpul Revolutiei Franceze

Revolutia- trecerea la sec. XIX- principia noi- drepturile omului si cetateanului, dreptul popoarelor de a
dispune de ele insele; rev. a contaminat mediile intelectuale din Europa, culminand in 1918 cu afirmarea
statelor natiune (dreptul la autodeterminare)

Napoleon nu si-ar fi dorit un imperiu ci o uniformizare a continentului European, guvernata de ideile

Revolutiei

Sec 18 a constituit o perioada propice in elaborarea de planuri de unitate europeana, expresie a ideilor
luministe

Europa secolului XIX. Statul national vs. Statele Unite ale Europei

Trei trasaturi: diviziunea politica (urmare a tratatelor din 1815), echilibrele compensatorii, afirmarea si
apogeul puterii Europei in toate domeniile

Infrangerea lui Napoleon- urmata de principia antirevolutionare, monarhice, de drept divin

Sfanta Alianta- echilibru European

Se afirma un nou tip de legitimitate- bazat pe suveranitatea poporului, liberalism, drepturile omului,
individualism si democratie; proces de centralizare administrative- influentat de reformele lui Napoleon

Unitatea europeana realizata sub forma Concertului puterilor- opera lui Metternich, care va redesena harta
europeana pornind de la 2 principii: legitimitate (afirmarea monarhiilor de drept divin, antirevolutionare)
si echilibru (printii aveau dreptul s-si apere teritoriul)

Europa nationalitatilor si a statelor natiune

Sec 19- perioada trezirii natiunilor- fiecare natiune trebuia sa aiba propriul stat

Sentimental national se baza pe 3 elemente: istorie, limba si religie

In timp ce in vest statul si natiunea s-a confundat (Franta), in Balcani statul a aparut inaintea natiunii
Max Weber- statul modern- institutie politica cu o constitutie, un sist juridic, administratie si legi aplicate

Ernest Geller- statul- un ansamblu de institutii menite sa garanteze ordinea; existent statului centralizat
modern este rezultatul epocii industrial; tot el afirma ca statul a aparut fara concursul natiunii si vice-
versa. Tot el afirma ca nationalismul a creat natiunile si nu invers

Nationalismul- sentiment de apartenenta la o comunitate, a carei membrii se identifica cu un set de…

Probleme apareau in cadrul statelor in care existent unei majoritati era problematica: Austro-Ungaria

Natiunea pornea de la criteria lingvistice si entice (germani, unguri, romani, polonezi, sarbi…) si politico
democratice (francezi, elvetieni…)

Colectarea traditiilor populare, elaborarea unei literature, unei muzici si unei arte nationale.

In Europa central si de est, idea de natiune politica coexista cu cea de natiune cultural.

Austro-Ungaria- dupa 1867- elita liberal a incercat implementarea unui system bazat pe egalitate; s-au
confrunat insa cu discursul nationalist

Se adduce in discutie conceptual de asimilare- nu doar etnica ci si lingvistica; statul a devenit din ce in ce
mai neutru, catoliismul pierzand teren, nu se mai impiedicau casatoriile “mixte”, la inceputul sec XX
toate religiile bucurandu-se de aceleasi drepturi

Se observa dorinta de asimilare din partea minoritatilor, cel deschis fiind grupul evreiesc--- a dus in cele
din urma si la aparitia antisemitismului

Europa statelor natiune centralizate a pregatit terenul statelor totalitare, asa cum monarhiile centralizate
au pregatit terenul celor absolutist.

Giuseppe Mazzini- Tanara Italie; Federatia Popoarelor Libere; idei a preluat si Victor Hugo

Nicolae Balcescu, sedus si el de ideile lui Mazzini- Statele Unite ale Dunarii (romani, unguri, polonezi,
rusi, boemii-moravii, slavi), cu 3 ministere commune (de razboi, externe si de comert) si un parlament
comun.

Europenismul dupa 1870

Implinirea imperiului german sub egida Prusiei; dezvoltare; competitia franco-germana, constituirea de
state noi (Romania, Serbia, Bulgaria, etc.).

Ernest Renan propunea idea unei natiuni civice, bazata pe consintamantul cetatenilor de a trai impreuna.
Vedea Europa ca pe o confederatie de state reunite prin civilizatie, natiunea si cetatenia fiind concepte
specific europene.

A doua jumatate a secolului era vazuta ca decadent (false patriotism, contraste, disensiuni)

1906- Statele Unite ale Austriei Mari—publicat la Leipzig (A. C. Popovici)

Criteriul de impartire- etnic;puterea executive- a imparatului si a unui guvern federal (interne, externe,
militar, finante, administratie)

Se punea in discutie si problema conservarii puterii Europei (in relatie cu SUA, Japonia)

La inceputul sec. XX- politologii se pronuntau in favoarea unei Europe fara M. Britanie, Turcia si Rusia

Europa secolului XX. Criza constiintei europene

Proiectele de unificare europeana- determinate de context diferite: pericolul otoman, actiunile lui
Napoleon sau prabusirea organizarii europene (Andrei Marga)

Nietsche plaseaza Europa intre manifestarea de constiinta culturala a individualismului si trecerea la

democratiile de masa (de la Atlantic pana la Urali- popoare ce au in comun greci, romani, evrei si
crestinism)

PRM- avea sa implineasca principiul nationalitatilor prin pacea de la Paris (1919-1920), prin colapsul
marilor imperii si prin revolutia bolsevica

Discursul presedintelui Woodrow Wilson din 8 ianuarie 1918- cele 14 puncte- principiul
autodeterminarii; a pledat si in favoarea unui sist de securitate colectiva- Soccietatea Natiunilor

Ramane totusi problema minoritatilor- sursa de probleme

28 aprilie 1919- Pactul Societatii Natiunilor

Se asista la publicarea unor lucrari ce vizeaza idea formarii unei Europe unite; Richard Kalergi-
Paneuropa (1922), Manifestul paneuropean (1924)- o confederatie- bazata pe arbitrajul international,
suprimarea frontierelor si la afirmarea liberului schimb. Trebuia insa ca statele sa admita abandonarea
unei parti din suveranitatea nationala (compromise); a fondat in 1924 Miscarea PanEuropeana-presedinte
era Aristide Briand

In 1926 s-a fondat Uniunea economica si vamala europeana; 1927- la Geneva- Federatia pt intelegerea
Europeana; acestea, spre deosebire de teoriile din secolul trecut, ofereau cai concrete de realizare a
unitatii europene.

Aristide Briand si ideea de Uniune federala Europeana

Partisan al reconcilierii franco-germane- sustinea idea unei legaturi federale intre popoarele europene.

Adunarea Societatii Natiunilor i-a cerut sa prezinte un Memorandum despre organizarea unui regim de
uniune federala europeana, prezentat Ligii Natiunilor in 1930, respins de M. Britanie.
Prevedea 3 organisme: Conferinta europeana (sefii statelor membre), Comitetul Politic Permanent
(executivul) si Secretariatul (administratia). Se dorea o liberalizare progresiva a circulatiei marfurilor.

Tardieu- continuatorul lui Briand- dorea in 1932 o uniune dunareana (Romania, Iugoslavia, Cehoslovacia,
Ungaria si Austria)- constient de pericolul german- critici din partea Germaniei; Iuliu Maniu s-a aratat
interest inca din 1924 fata de o federalizare regional, ca prim pas al uneia europene.

Criza (1929-1933) a adancit insa diviziunea statelor nationale, regimurile totalitare castigand teren in
defavoarea celor liberale si democratice; a creat insa si un interes pentru crearea unei piete europene.

1940- Winston Churchill si de Gaulle semnau declaratia unei uniuni franco-britanice pe timpul razboiului
(Winston a spus dupa razboi ca ii place sa creada ca tara sa este cu Europa, dar in afara acesteia).
Propunerea a fost insa retrasa in 1945, odata cu incheierea razboiului.

Europa hitlerista: fortareata Europa. Noua Europa

In Mein Kampf- o noua Germanie; abia din 1943 se gandea la o Europa unificata sub dominatia germana.

Unitate europeana in jurul nucleului (Germania Mare), tarile satelit, cele supuse, spatial vital si teritorii
ocupate aflate sub comanda militara

Noua Europa- avea ca ratiune pericolul bolsevic. Urma sa aibe 3 organisme: Wermacht (aparare),
administratia civila si Gestapo-ul (Himmler- toate activitatile politiei).

Solutia finala. Impingerea slavilor (inferiori) spre est si colonizarea germanilor in acele zone.

O Europa construita pe dominatia ideological, rasiala, nationalista.

Partea a II-a. Cooperarea Europeana intre anii 1945-1950.

IIRM a reprezentat sfarsitul si inceputul istoriei Europei (sfarsit- adica pierderea rolului de prim actor in
relatiile international; inceputul-ilustrat de diviziunea continentului, asemanatoare cu cea a imp roman din
sec. IV). Aceasta pierdere insa, si pericolul rusesc, au dus la avansul unitatii europene.

In septembrie 1946- Churchill propunea infiintarea unei rganizatii intitulate Statele Unite ale Europei, in
jurul Frantei si a Germaniei.

Decembrie 1946- Uniunea Europeana a Federalistilor (cu 4 grupari: mondialisti, integralisti,

constitutionalisti si gradualisti). La baza proiectelor de unitate au stat doua conceptii opuse: cei preocupati
de pastrarea suveranitatii statelor (propuneau o cooperare interguvernamentala) si cei ce sustineau o
federalizare (supranationale)

Cooperare interguvernamentala si nasterea primelor organizatii europene: OECE, UEO si CE.

Organizatia Europeana pentru Cooperare Economica.

1947- o noua realitate geopolitica- reprezentata de catre cele 2 blocuri

Ocazia unei prime solidaritati europene- Planul Marshall- necesitatea refacerii economice a continentului
in cadrul unui plan comun, ceea ce duce la refuzul sovieticilor. Aceasta diviziune a coincis insa cu
progresul ideii unei Europe occidentale unite; concretizarea in aprilie 1848- OECE- s-a realizat un bilant
si s-a decis elaborarea uni program de reconstructive. Semnatarii (16 state)- doreau cooperare economica-
va contribui la solidarizarea statelor europene, prin liberalizarea schimburilor.

Pe langa buna administrare a ajutorului American, datorita OECE, s-a simtit nevoia trecerii la o alta etapa,
punandu-se in 1952 bazele Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (putem spune ca planul
Schuman a pregatit bazele pt integrarea economica europeana).

Uniunea Europei Occidentale

Pericolul rensterii germane este inlocuit de pericolul sovietic. Ia nastere in 1948 UEO, propunand un
angajment de asistenta reciproca in fata oricarei agresiuni- instituia un Consiliu Permanent al Uniunii
Europei Occidentale (ministrii de externe). Rolul acesteia a fost insa minimalizat dupa semnarea
Tratatului Atlanticului in 1949.

Partea a-III-a

Europa supranationala: Comunitatile europene catre statele unite ale Europei

Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO)

Unificarea a trecut din domeniul cooperarii interguvernamentale in cel al realizarilor supranationale.

Federalistii- constitutionalisti (doreau constituirea unei Adunari Constituante) si federalistii-functionalisti

(unificare graduala- de la sectoare cheie).

18 aprilie- tratatul de la Paris- aparitia primei organizatii supranationale, CECO

Contextul international al nasterii CECO

SUA- politica de containement- oprirea expansiunii sovietice (Planul Marshall)

Se naste idea integrarii Germaniei in organizatiile europene si euroatlantice.

Raporturile bipolar- complicate de Republica Populara Chineza

Anticomunismul- accentuat de acordurile dintre URSS si “democratiile populare” si bomba lor atomica.

CECO

Trebuia rezolvata problema integrarii RFG-ului in blocul occidental.

Planul Schuman (9 mai 1950- dupa numele ministrului de externe francez Schuman- partisan al
reconcilierii franco-germane). Prin acest plan se dorea eliminarea rivalitatii franco-germane; crearea unei
piete interne; modernizarea, dezvoltarea si rationalizarea productiei; exporturi commune; scutiri de vama

Discursul lui Jean Monnet- o reusita- se semneaza Tratatul CECO (18 aprilie 1951).

CECO- criticata de comunisti (era vazut ca un cartel dominat de capitalistii americani), unii politicieni,
precum si de catre unii sindicalisti.
Comunitatea Europeana de Aparare (CEA) si Comunitatea Politica Europeana (CPE)

Functionalisti si Federalisti

Blocada Berlinului- prima criza a orasului (1948-49); 1 septembrie 1949s-a constituit RFG; 7 octombrie-
RDG; prima bomba atomic sovietica- duce la o cursa a inarmarii

Demersuri americane pt acceptarea RFG-ului intr-o Europa Unita; Planul Schuman

Reusita Planului Schuman si CECO-ului- duce la discutarea chestiunii reinarmarii RFG-ului, contastata
de francezi (sovieticii déjà trecusera la refacerea armatei germane)

Planul Plenev de creare a Comunitatii Europene de Aparare

Intentiona crearea unei armate europene-pusa la dispozitia NATO (semnat la Paris, 27 mai 1952)

Comunitatea Politica Europeana. Relansarea ideii federale europene (1952-54)

Federalistii (Altiero Spinelli)- proiect care sa lege integrarea militara de cea politica

Fiind o org politica, ii erau date competente in ceea ce priveste politica externa (dificultati), de aparare,
economie, drepturi ale omului, etc.

Esecul- Victoria structurilor nationale- primul insucces ai idelor promovate de Jean Monnet si Robert
Schuman; elaborarea pripita- atmosfera tipica Razboiului Rece

RFG- redobandirea suveranitatii- aderarea la NATO (5 mai 1955)

Tratatul de la Roma si nasterea Comunitatii Economice Europene (Piata Comuna) si a Comunitatii

Europene a Energiei Atomice (Euroatomul)

Jean Monnet relanseaza dezbaterea S.U. ale Europei; contextual: Franta atinsa de fenomenul decolonizarii
( dorea sa-si reface imaginea); gruparile sindicale germane si italiene, partidele socialiste franceze si
germane erau interesate de ideea integrarii economice.

Piata Comuna si Euroatomul

Jean Monnet- din nou in frunte- a propus largirea competentelor CECO si integrarea energiei atomice
civile; alaturi ii era si Beyen (min. de ext. olandez); ideile- regasite in Memorandumul Beneluxului

16-19 februarie 1957-Paris- Com. Econ. Eur. (Piata Comuna)- depindea de contributiile statelor membre

25 martie 1957-Roma- Com. Eur. a Energiei Atomice

Consiliul de Ministri

Puteri legislative si de decizie (coordonarea economica; exercitarea unor functii legislative; exercitarea
unor functii guvernamentale superioare); reprezentati ai tuturor statelor membre; voturile urmau regula
majoritatii; Compromisul de la Luxemburg din 29 ianuarie 1966 introduce unanimitatea.
Comisia- rol executiv- cautarea unui compromis intre guvernele statelor; verifica incalcarile tratatului;
are drept de initiative; a facut posibila evolutia catre o supranationalitate

Parlamentul European- constituirea grupurilor politice (crestin-democrati, socialisti, liberali); rol

consultativ- si unele atributii legislative; reprezentand popoarele, a jucat un rol in integrarea europeana

Curtea de Justitie- asigura respectarea dreptului in interpretarea tratatelor

Primele progrese ale Pietei Comune

Piata Comuna- a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 1959 (se dorea reducerea drepturilor de vama in 10
etape a cate 10%); nasterea Politicii Agricole Comune; prevederea unei perioade de tranzitie pana la
finalul anului 1969, pentru a contracara efectele deschiderii frontierelor

Reluarea dezbaterii asupra Europei Politice: Planurile Fouchet de Uniune Politica Europeana

Integrarea RFG-ului in blocul occidental- urmare a Razboiului Rece

Din 1958 s-a reluat dezbaterea intre feeralisti si confederalisti- mai ales dupa venirea generalului de
Gaulle la putere (confederalist). Lui ii datoram cateva initiative nereusite de realizare a unei uniuni
politice europene, autorul direct fiind Fouchet.

De Gaulle dorea o independenta a Frantei si conservarea autoritatii statului, precum si dorinta de a scoate
Europa de sub influenta celor doua Blocuri. El se declara in favoarea unei Europe a Patriilor, propunerea
lui fiind “Concertul European”, o colaborare intre state, bazat pe nucleul dur franco-german.

In cele din urma, de Gaulle renunta la ideea de confederatie si la consultarile in politica de aparare si
constructia economica, iar celelalte state acceptau ideea unei uniuni politice, Christian Fouchet
(ambasadorul francez in Danemarce) fiind insarcinat sa prezinte la o viitoare sesiune propuneri concrete
in ceea ce privea reuniunile dintre reprezentantii statelor.

Primul plan Fouchet (2 noiembrie 1961)- propunea un system institutional interguvernamental, cu o

Comisie Politica Permanenta (diplomati)

Al doilea plan Fouchet (18 ianuarie 1962)- francezii au suprimat referinta la Alianta Atlantica, in timp ce
celelalte state excludeau economia din planul uniunii politice.

Neavand incredere in colaborarea anglo-americana, de Gaulle s-a indreptat spre o cooperare cu Germania,
semnand un tratat bilateral (22 ianuarie 1963), punand bazele unei cooperari franco-germane- baza
nucleului dur, format din Germania si Franta- motorul integrarii europene din urmatorii ani.