BAL, 6565

ACADEMIA ROMÂNĂ

STUDII ȘI DOCUMENTE
PRIVITOARE LA

REVOLUȚIA ROMÂNILOR
DIN TRANSILVANIA
ÎN ANII 1848-49

DOCUMENTE DIN COLECȚIILE ACADEMIEI ROMÂNE,

ASOCIAȚIUNII TRANSILVANE ȘI ALE MUZEULUI ARDELEAN

PUBLICATE DE

SILVIU DRAGOMIR
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE

ÎN COLABORARE CU

Prof. EUGEN HULEA și Prof. Dr. LAZĂR NICHI

VOL. II.

TIPOGRAFIA „CARTEA ROMANEASCĂ DIN CLUJ” SIBIU 1944

 ACADEMIA ROMÂNĂ

STUDII ȘI DOCUMENTE
PRIVITOARE LA

REVOLUȚIA ROMÂNILOR
DIN TRANSILVANIA
ÎN ANII 184S-49

DOCUMENTE DIN COLECȚIILE ACADEMIEI ROMÂNE,

ASOCIAȚIUNII TRANSILVANE ȘI ALE MUZEULUI ARDELEAN

PUBLICATE DE

SILVIU DRAGOM1R
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE

ÎN COLABORARE CU

Prof. EUGEN HULEA și Prof. Dr. LAZĂR NICHI

VOL. II.
BCU Cluj-Napoci

diiiidiiihiiiiiii
RBCFG2020001Ê

TIPOGRAFIA „CARTEA ROMANEASCĂ DIN CLUJ” SIBIU 1944

 CUPRINSUL

Pag
■Către cetitori V—VI
Introducere — —. — — — — — — — VII—XX
SILVIU DRAGOMIR: Documente din biblioteca Aca­
demiei Române — — — — — — 3—160
EUGEN HULEA: Documente din arhiva Asociațiunii
Transilvane — — — — — — — — 163—298,
Dr. LAZĂR NICHI: Documente din biblioteca Acade­
miei Române— — — — — — — — 301—474
SILVIU DRAGOMIR: Arhiva Muzeului Ardelean din
Cluj — — —. — — — — -1- — — 477—580
Lista cronologică a documentelor— — — — — 581—602
Erori de tipar siadausuri — -— — — — — 603
 CĂTRE CETITORI

Al doilea volum al Studiilor și Documentelor privitoare la re­

voluția Românilor din Transilvania în anii 1848—49 cuprinde
materialul propriu zis al mișcării, păstrat în bibliotecile și arhi­
vele publice, și oferă aproape tot ce se poate adăugi în momentul
de față la informațiunile documentare culese și pid)licate de ge­
nerațiile trecute ale istoricilor ardeleni. Tipărit în toiul unui nă­
prasnic războia, care pune din nou, întocmai ca la 1848, țoate
problemele, de care se leagă existența popondui nostru, el adună
acum la un loc materialul ce ar fi trebuit să fie de mult cunos­
cut istoriografiei române, dacă evenimentele și-ar fi urmat cursul,
normal. Cele mai multe piese documentare publicate aici pentru
întâia dată privesc „Comitetul Națiuuei Române“ și activitatea
prefecților și tribunilor. Ele stau mărturie la o pagină glorioasă,
scrisă cu o neaseniuită risipă de sânge și cu încredere neclin­
tită în destinul neamului.
Gândul de-a strânge comoara aceasta de date și de-a reconsti­
tui în temeiul unor informații autentice mersul revoluției româ­
ne, l-au avut și alți cărturari români din Ardeal. Tradiția, proas­
pătă încă, a pornirilor generoase și vraja figurilor trecute de
mult în legendă, a învăluit, ca un fum de cădelniță, copilăria și
tinerețea multora dintre noi. De aceea pornind să căutăm iz­
voarele anului 48 am întâmpinat cu bucurie pe acelaș drum en­
tuziasmul și priceperea colegilor profesori, cu care ne-am înto­
vărășit înțelegându-ne deplin. Dl Eugen Hulea, fost inspector
general școlar, descifrează astfel aici documentele, pe care Aso-
ciațiunea transilvană a reușit să le adune întPun mănunchiu
după apeluri multe și des repetate, iar dl dr. Lazăr Nichi, direc­
torul Palatului Cultural din Arad, publică dosarele revelatoare,
VI SILVIU DRAGOMIR

ce ni s’au păstrat, grație hazardului, tăinuite între hârtiile unei

autorități cu sentimente totdeauna dușmănoase. Le exprimăm
aici cele mai vii mulțumiri pentru colaborarea lor, care a făcut
cu putință să întrunim în cadrul aceluiaș volum toate documen­
tele inedite ce au făcut parte din arhiva comitetului național, pre­
cum și corespondența, în care pulsează voința neînfrântă a pre­
fecților și tribunilor noștri.
Trebue să însemnăm însă de îndată, că nu tocmai toate docu­
mentele din volumid de față văd pentru întâiadată lumina tipa­
rului. Unele au mai fost publicate în subsolul unei gazete poli­
tice, altele într’uri anuar de specialitate. Am socotit că e mai fo­
lositor pentru știință să le retipărim, fie pentru a onora intenția
bună a acelora, care au înjghiebat colecțiile, fie din alte motive,
ce ni s’au' părut plauzibile. Câteva adrese ale c.omitehdui națio­
nal trimise în formă de circulare se găsesc, aproape cu acelaș
text, la mai mtdți prefecți. Beproducerea lor am dat-o totuș se­
parat pentru fiecare.
Documentele românești le-am transcris cu ortografie modernă,
atât cele scrise cu chirilică, cât și cele care întrebuințează grafia
școalei latiniste. Numai câteva sunt ilizibile sau greu de desci­
frat, deși uneori au fost redactate în fuga condeiului de oameni
mai puțin meșteri în cărturărie românească. In schimb traduce­
rile ungurești făcute de autoritățile de atunci lasă mult de dorit
și par adeseori confuze.
Oricum însă, toate au o capitală valoare pentru istoriogra­
fia critică și reprezintă, de aceea, un dar neprețuit, pe care Aca­
demia Bomână îl oferă Ardealului desrobit.

Sibiu, 15 August 1944.

PROF. SILVIU DRAGOMIR
 INTRODUCERE

I.
Volumul al doilea al Studiilor și Documentelor pri­
vitoare la revoluția Românilor din Ardeal, Banat și
părțile ungurene în anii 1848-—49 îl inauguram cu actele
scoase din colecția Papiu Hodoș, ce se păstrează în
biblioteca Academiei Române, în patru dosare mari,
notate cu numerii 1058, 1059, 1060 și 1061, Ea a fost
dăruita înaltei instituții în Noemvrie 1891 de familia lui
losif Hodosiu.
Scrisoarea adresata atunci Academiei, de către Nerva
Hodoș ne destâinuește originea acestei colecții.2)
Simțind însemnătatea evenimentelor, care aveau să se
desfășure sub ochii lor și la care trebuiau sa ia și dânșii
parte, Al. Papiu Ilarianu și losif Hodosiu au hotârît
să adune, încă dela începutul mișcării Românilor din
Ardeal In anii 1848 și 1849, documente, proclamații,
jurnale, și orice hârtii, ce prezentau un interes istoric.
Papiu Ilarianu, el însuși istoric al revoluției ardelene,
adresând un apel către publicul românesc, a reușit să
strângă în curând un material prețios de acte, ori­
ginale sau în copie, și de schițe istorice redactate de mar­
tori oculari, iar Hodosiu a îmbogățit colecția cu docu­
mente culese în Munții Apuseni, grație legăturilor sale
familiare și petrecerii îndelungate în Zarandul de odi·
J) loan Bianu și G. Nicolaiasa, Biblioteca Academiei Române. Catalogul
manuscriselor românești, tomul IU, Craiova I93!> p- 301.
-) Analele Academiei Române, Seria II, tomul XIV, 1891—92, p. 36—37
VIII SILVIU DRAGOMIR

nioară. Prin Octomvrie 1854 colecția celor doi fruntași

ardeleni spori cu un material neașteptat de prețios.
Sosind la Viena, unde se alia atunci Papiu Ilarianu,
fostul membru al comitetului național Florian Aaron
îi aduse un pachet de acte dăruite de Demetriu Moldovan
din Deva. In pachet se găseau 110 bucăți de documente
redactate toate în timpul revoluției1).
Partea cea mai mare a actelor și scrisorilor tipărite
aici, aparțin, prin urmare donațiunei oferite de Deme­
triu Moldovan, fostul administrator al județului Hune­
doarei în 1848—49. Meritul lui este că a păstrat în
condiții bune hârtiile mai însemnate, ce privesc activi­
tatea sa în județ și a strâns cu grije corespondența
deosebit de prețioasă cu prefecții Nicolae Solomon dela
Hațeg și loan Buteanu din Zarand. Un vast ținut ro­
mânesc frământat de revoluție, se descopere prin ele
istoriografiei noastre, și un mănunchiu bogat de luptă­
tori, a căror truda formează un capitol glorios din isto­
ria revoluției, reapare în lumina strălucitoare a epocei
lor. Corespondența cu Petru Turbat, comisarul coman­
1) In Ms. 1061, p. 1. s’a păstrat următoarea scrisoare : »Frate Papiu ! Cu
venirea mea la Viena am adus dela D-l Dimitrie Moldovan o legătură de
diverse acte din timpul comitetului român, spre a servi de materie celui ce
va voi a-le folosi. Eu ți-le concred D-tale spre a face cu ele ce vei cugeta
că e bine. Plecarea mea am ținut-o cam secret, spre a nu turbura pe nimine
Vineri 7 Octomvrie. Rămâi cu Dumnezeu si nu uita pe A. Florianu*.
In acelaș dosar, la p. 2. se găsește conceptul unei scrisori adresată pro­
babil lui Demetriu Moldovan : „Domnul meu ! Numai alaltăieri mă Întâlnii
cu vărul D-tale care-mi comunică un pachet de cele mai interesante docu­
mente din 848, partea cea mai mare originale, 110 bucăți, care le trimit la
un legător să le le lege în formă de protocol. Altădată voi trimite un indi­
ce de aceste documente. Nu-ți pot spune cu câtă bucurie trecui aceste do­
cumente, pot zice că, legendu-le, mi se făcea așa zicând ziua peste multe
evenimente din acea epocă. Eu nu pot deocamdată decât să-ți trimit cea
mai sinceră mulțumită pentru acest dar, ce binevbiși a face mie și snerez
istoriei naționale. Nu voi lipsi niciodată, să fii încredințat, a-ți fi cu recunoștință.
Scrisorile nu sunt datate, dar din notele păstrate pe dosul celei schițate
către D. Moldovan ele para fi scrise în 1854. Notele cuprind adecă încă
un concept de scrisoare, în care Papiu anunță că a cerut și el catedra de
drept comercial în București. In Octombrie 1854 Papiu se găsea în Viena,
unde s’a întors din Italia, Hupă ce și-a luat titlul de doctor în drept. Era
tocmai în căutarea unei funcții. Data 1854 o indică și faptul, că în „Istoria“
sa, scrisă anterior, nu întrebuințează nici unul din documentele colecției D.
Moldovan.
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 IX

damentului atașat prefecturei din Zarand, este de ase­

meni o mărturie interesantă după care putem judeca
valoarea și cultura ofițerilor împărătești, cărora li s’a
atribuit un rol însemnat în mișcarea noastră revoluționara.
Papiu Ilarianu a mai adaogat la colecția inițiala o
seamă de material pe care a izbutit să-l adune dela
prieteni și contimporani. Dar nu se poate stabili cu
precizie, care anume acte au fost recoltate de acțiunea
ce a întreprinS-o personal pentru a înjghieba o colec­
ție proprie. Cele mai multe din documentele sale au
fost însă publicate de alții, prin diferite reviste și ziare
și întrebuințate ca mațerial documentar, mai ales în
studiile lui Barițiu. De aceea nu le-am reprodus în pu­
blicația de fața. Sunt însă câteva, care, deși cunoscute
în parte, văd aici pentru întâia dată lumina zilei, după
textul lor original: actele privitoare la politica Româ­
nilor din Banat și Arad, proectele de lege propuse de
deputatul loan Dragoș, scrisorile lui Kemeny către
Avram lancu și a lui Boczkd către N. Balcescu. Scri­
soarea lui Eftimiu Murgul, trimisa pe furiș din temni­
ța Aradului unui fruntaș ardelean, deriva, probabil din
colecțialui Demetriu Moldovan. Dimpotrivă, adresa către
comitet a legiunei lui lancu/24 Februarie 1849/, este o
achiziție a lui Papiu Ilarianu sau mai bine zis a văru­
lui său, losif Hodoșiu. Acesta din urmă îi va fi câști­
gat și corespondența cu Dragoș în cursul epizodului
dramatic din primăvara anului 1849.
Manifestele românești și ungurești, tipărite pe foi vo­
lante, fac parte, deasemenea, din colecția Papiu—Hodoș.
Noi am reprodus numai câteva, lăsând la o parte pe
celelalte, fiindcă aveam de gând sâ adunăm într’un vo­
lum separat toate manifestele și proclamațiile, din care
dosarele Academiei posedă un număr însemnat. între­
gite cu piesele corespunzătoare din colecția foarte bo­
gată în această privință a lui George Barițiu și cu cele
ale colecției Muzeului Ardelean din Cluj ele ar fi epuizat
tot materialul acesta, important mai mult pentru atmo­
X SILVIU DRAGOMIR

sfera ce domnea atunci în țară, decât pentru infor­

mațiile politice cuprinse în ele.
Privită în întregime colecția Papiu—Hodoș reprezintă
astfel o mare valoare pentru istoriografie. Cele mai
multe din piesele ei sunt redactate în toiul revoluției de
persoane, care au avut roluri conducătoare. De aceea
este un mare noroc, ca după ce au fost transportate la
Moscova în cursul războiului mondial trecut, ele au fost
readuse și restituite Academiei Române.
Cea de a doua colecție publicată de noi în .volumul
de fața aparține astăzi arhivei Muzeului Ardelean, ce
se păstrează la biblioteca Universității din Cluj. Piesele
ei, în majoritate, sunt înglobate în colecția contelui Mikb,
mai puține am descoperit în mănunchiul de acte ce au
mai ramas pe urma cunoscutului istoric maghiar Ladislau
KOvâri. După originea lor însă, toate au făcut odată
parte, fie din arhiva „comitetului națiunei române", care
a funcționat în Sibiu, fie din arhiva prefecturei a XII-a
condusă de Constantin Romanul Vivu. Ele întregesc în
chip neașteptat dosarele comitetului, câte s’au putut sal­
va, după împrâștierea membrilor săi și după sechestrarea
arhivei. Puse alăturea de actele așa de însemnate prin
cuprinsul lor, ce le publică în volumul de față d-nii E.
Hulea și L. Nichi, avem deacum curajul să încercăm
a reface arhiva, ce părea pierdută pentru istorie.
Dar, se pune întrebarea, cum au ajuns asemenea acte
în colecțiile ungurești? Prin ce întâmplare s’au aflat
izvoarele aceste de importanță capitală în mânile unui
colecționar așa de conștient de valoarea lor, cum a fost
contele Emeric Miko ? Cine le-a transmis pe celelalte
.istoricului Kovâri, care totuși nu le-a utilizat în istoria
scrisă despre revoluție?
Comitetul națiunei române din timpul revoluției are
două perioade de activitate. Ales în adunarea naționa­
lă de pe Câmpia Libertății el a funcționat dela 16 Maiu
până la 17 August 1848, până în ziua în care a fost
împrăștiat de organele guvernului unguresc, după ce
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 XI

doi din membrii săi, Laurianu și Bălașescu, au fost are­

stați. Cu acest prilej agenții poliției au reușit sa pună
mâna pe o mare parte a corespondenței adresate mem­
brilor din comitet. Am publicat, încă în 1927, cinci din
scrisorile sechestrate atunci și păstrate în colecția lui
Miko. *)
In volumul de față adăugăm la ele și textul scrisorii
locotenentului D. Ursu către unul din membrii comite­
tului (nr. 431). Atât e tot ce ne-a rămas din prima ar­
hivă a comitetului, dacă ea va fi existat.
In adevăr, avem oarecare îndoială cu privire la exi­
stența unei arhive regulate în aceasta perioada a acti-
vităței sale. Nu e cunoscut nici un registru și ceea ce
trebue în deosebi subliniat, nu se cunoaște decât un
singur act oficial emanat dela înalta autoritate instituită
de poporul român, care a activat însă cu țoale acestea,
inspirând temere guvernului unguresc și determinând
pe comisarul său, baronul Vay, să ia măsuri pregătite
cu grije, pentru a-1 dizolva.
Dar lipsa de acte oficiale redactate de comitet își are
o explicație firească. încă din Maiu el a fost desființat
printr’o dispoziție luată de guvernul din Cluj, așa încât
începând de atunci a fost nevoit a-și desvolta activi­
tatea în mod clandestin. După vărsarea de sânge dela
Mihalț comitetul a protestat și a cerut anchetă obiec­
tivă printr’o adresă semnată de Simion Bărnuțiu ca
vicepreședinte și loan Pipoș ca secretar* 2). Acesta e
unicul act formal emanat dela comitet, la care guvernul
din Cluj a răspuns îndată că nu-i recunoaște existența3).
Istoricul maghiar Alexiu lakab ne relatează cu toate
aceste, că odată cu sechestrarea hârtiilor lui Bălașescu,
agentul Dobokai a descoperit într’o ladă și arhiva co­
P Omagiu lui I. Bianu. Din partea colegilor si foștilor elevi. București
1927, pp. 155—170.
2) G. Barițiu, Părți alese din istoria Transilvaniei, voi- II. Sibiu 1890,
p. 155 si G.Bogdan Duică, Viata si ideile lui Simion Bărnuțiu, București
1924, p.“105. ’
3)'lakab Elek, Szabadsăgharczunk tiirtenetehez, BudaPest 1881, p. 337.
XI! SILVIU DRAGOMIR

mitetului, pe care a sigilat-o și a depus-o la tezaurariat,

pentru a fi transportată deacolo la guvernul din Cluj,
ceea ce s’a îndeplinit în ziua de 2 Septemvrie 1848. O
comisie de trei funcționari a cercetat mai apoi cuprinsul
actelor și după ce și-a terminat lucrarea a făcut raport
guvprnului, alăturând patru registre întocmite despre
actele aflate, lakab pretinde a ști, că acele dintre acte,
al căror cuprins s’a dovedit a fi periculos Statului, au
rămas la dispoziția comisarului regal baron Vay
spre a le întrebuința, iar celelalte au fost depuse la
arhiva țării. Urmărind peripețiile, prin care au trecut
actele comitetului, istoricul ungur constată, în temeiul
unor informații oficiale, se pare, că în Decemvrie 1849
ele se aflau încă în Cluj, pachetate într’o ladă și în
mai mulți sâculeți de'pânza. Primind ordin să le expe­
dieze la Sibiu, Colonelul Urban a luat dispozițiile ne­
cesare, la 21 Decemvrie 1849. Ordinul s’a executat
însă numai în Maiu 1850, când lada și doi saci de scri­
sori au fost predați registraturei guvernământului. Mă­
surile luate de guvernator pentru restituirea actelor
românești au fost provocate de o intervenție a lui
Nicolae Balașescu, fost membru al comitetului, ale cărui
manuscripte personale le păstră lada des pomenita1).
In arhiva din Sibiu a guvernatorului Wohlgemuth
se pierde însă deacum urma arhivei noastre. Ele au
sosit acolo chiar în epoca, în care organele noului re­
gim austriac erau preocupate să revizuiască atitudinea
conducătorilor români. Maldărul de scrisori a fost de
bunăseamă cercetat cu deamănuntul, pentru ca mai
apoi, în caz ca nu s’a descoperit nimic suspect, întreg
materialul sa fie depus într’un ungher de arhivă, scutit
de curiozitatea viitorimei.
Dacă pelerinajul actelor primului nostru comitet s’a
petrecut aievea așa cum îl înfățișează Alexiu lakab,
rămâne totuși curios, că din partea guvernatorului nu

î) lakab Elek, o. c. p. 338-9, 348.

 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 XIII

s’a făcut nici un raport către ministerul de interne din

Viena și că hârtiile românești s’au putut păstra atât
de discret la Sibiu, încât nici măcar Maiorescu nu a
âflat despre existența lor. In caz că nu au fost trimise la
Viena am ii așteptat să le găsim în arhiva fostului corp
de armată i. r. din Ardeal, unde însă nu există. Nu
s’au adăugit nici la teancul de acte, care, după desfiin­
țarea guvernamentului, au fost repartizate arhivei din
Cluj1). Dacă, în asemenea condiții, ele nu vor fi fost osân­
dite să fie date prada focului, cred, că mai putem avea
speranță a le regăsi odată, fie în depozitele noastre,
fie în dosarul secret, pe care bănuim că l-a întocmit
guvernatorul Wohlgemuth despre conducătorii români
și politica lor în anii 1848/49. In tot cazul cele patru
registre ungurești, în care s’a consemnat cuprinsul
actelor, se păstrează în arhivele ministerului· de interne
ungar.
In a doua perioadă a funcției sale, comitetul, ce se
numea acum „al națiunei române4, și-a organizat o arhivă
proprie. Registrul actelor intrate merge dela 16 Octom-
vrie 1848 până la 3 Martie 1849, în realitate însă co­
mitetul a funcționat, sub președinția lui Bârnuțiu până
în noaptea de 11 Martie, când odată cu intrarea tru­
pelor în Sibiu, toți membrii s’au refugiat, iar arhiva sa
a fost sechestrată de organele poliției ungurești. Papiu
Ilarianu spune clar:* 2) „ne pare foarte rău că cu ocupa­
rea Sibiului prin Bem toată arhiva comitetului căzu în
mâna Ungurilor". Barițiu pretindea a ști că Ungurii
au dat de îndată pradă flăcărilor întreaga arhivă a
comitetului. Iată ce ne relatează el în această privință3):
„Cei care au comis acea nebunie au fost tinerii ofițeri
insurgenți, cari până în ziua căderii Sibiului în potesta-
tea generalului Bem stătuseră închiși captivi în școala
călugărițelor ursuline, de unde vedea oamenii intrând
«) lakab Elek, o, c. p. 350.
2) Al. Papiu Ilarianu, Istoria Românilor din Dacia Superioară schița
tomului III publicată de Dr. Ștefan Pascu, Sibiu, 1944, p. 36.
3) Transilvania, Foaia Asociațiunii Transilvane, anul VIII, 1875 p. 64.
XIV SILVIU DRAGOMIR

și ieșind din localul comitetului ce se afla în casele

numite atunci ale lui „Kinet.ti“, și așa după scăparea
ca prin urechile acului a membrilor comitetului, amețiți
de generalul Pfersmann cu vorba ca nu este nici un
pericol, tinerii ofițeri ieșiți din captivitate se duseră
drept în acel local, unde începuseră să-și facă foc cu
actele din arhiva comitetului, până ce le-au ars pe
toate“. '
Spre a întări veracitatea informației sale, Barițiu da
apoi, într’o notă, încă un amănunt: „Intre acei juni in­
surgenți era și losif Maurer și unul dintre frații Thierry,
fiul fostului odinioară librar în Sibiu, Francez de na­
ționalitate, In 1861 i-am întrebat; pentru ce ați ars
acea arhivă? „Pentrucă noi nu știam ce facem în acele
timpuri".
Și totuși informația lui Barițiu, este pe de-a’ntregul
născocită. El a fost indus în eroare, pentru ca în rea­
litate arhiva comitetului nu a fost arsă, ci sechestrata
și transportată la Cluj, pentru a ii depusă la comisa­
riatul guvernului unguresc. Probabil că poliția guver­
nului ce însoțea armata lui Bem avea instrucții precise
în această privință, întocmai așa cum le primiseși cu
ocazia arestării lui Laurianu. Graba cu care au fost
sechestrate* și de astădatâ actele comitetului și discreția
cu care au fost tratate mai pe urmă de organele gu­
vernului unguresc pledează pentru o asemenea presu­
punere.
La comisariat arhiva noastră a fost sortată și pre­
lucrată, spre a servi guvernului unguresc informații
sigure despre revoluția română. Cine a prelucrat-o și
cine a tradus unele acte, nu putem afla' din scrisorile
ce le avem la îndemână. Dar încă pe timpul când co­
misarul se găsea în Cluj foarte multe piese au fost de­
tașate și atribuite contelui Emeric Mikb, altele au fost
luate de Ladislau Kovări, istoricul oficial al revoluției
ungurești și iarăși altele vor fi fost împrumutate in­
stanțelor judiciare, pentru a se servi de ele în contra
 REV0LUȚ1AR0MÂNIL0R DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 XV

Românilor. Prin urmare, încă înainte de August 1849

arhiva comitetului nu se mai păstra întreaga. Catastrofa
armatei ungurești, care a urmat nu mult după aceea,
i-a pecetluit apoi definitiv soartea. O parte a actelor
comitetului au fost transportate odată cu arhiva corni-
striatului, care s’a refugiat din Cluj. Ele se găsesc
acum în posesia Academiei Române donate de munici­
piul Arad. De aici le-a cules dl dr. Lazar Nichi, di­
rectorul Palatului Cultural, spre a le publica în colecția
noastră. Actele, ce au rămas în posesia contelui Mik6,
se păstrează în arhiva Muzeului Ardelean din biblioteca
Universității clujene. Nu sunt prea numeroase, dar
totuși deosebit de importante. In fine, hârtiile rămase
la Kovări, s’au păstrat, până la 1918, în arhiva ora­
șului Cluj, după informația primita dela dl. L. Kelemen,
fostul arhivar al Muzeului Ardelean. Dar de aici numai
câteva piese au putut să fie salvate, deoarece cea mai
mare parte „s’a vândut de organele românești ca ma­
culatura". Nu mi-a fost cu putință să verific această
informație, care mi se pare însă eronată. Intr’adevăr,
încă în anii 70 ai secolului trecut un cunoscut publicist
K- Papp Miklos a tipărit câteva acte ce aparțin evi­
dent arhivei comitetului național1), iar în anii 90 un
colecționar ungur, Kuszkd Istvăn, dispunea deasemenea
de acte românești de aceeași proveniență* 2). Bănuim că
ele au ajuns aici tot din colecția lui Kdvâri, fiindcă
cele semnalate încă de Barițiu ca fiind în posesia ba­
ronului losif Apor nu au fost descoperite până acum3).
Astfel, grație actelor publicate în colecția noastră,
se poate încerca de acum reconstituirea arhivei comi­
tetului. Intru cât privește actele ce i s’au adresat, ele
sunt cuprinse în registrul purtat cu grije dela 16 Oc-
tomvrie 1848 până la 3 Martie 1849. Pentru exibite
’) Torteneti Lapok I—III (1875—77). Vezi, spre pildă Nr. 1 din 1875.
în care se reproduce o scrisoare a lui Bozga către Const. Romanul (31 Oct.
1848).
2) Revista sa : „1848 — 49 iki Torteneti Lapok*, 1891—1900.
3) Vezi mai jos p XXI, E. Hulea despre ce spune Barițiu cu privire la Apor.
XVI SILVIU DRAGOMIR

nu există un asemenea registru, 'dar refacerea lui se

poate încerca cu multe sorți de reușită. In orice caz
în temeiul actelor întrunite la un loc, cunoaștem acum
destul de bine activitatea comitetului, problemele ce i-s’au
pus și soluțiile, pe care a socotit de oportun să le dea.
Ceva mai mult, cunoaștem încă și o bună parte din
corespondența comitetului cu prefecții și tribunii săi,
deși în această privință dosarele-găsite sunt mai puțin
elocvente.
Două dintre prefecturi, a Sebeșului condusă de Dio-
nisiu Marțian Popoviciu și a Reghinului, de sub Con­
stantin Romanul Vivu, au în volumul de fața o cores­
pondență bogată cu comitetul. Nu vedem însă clar cum
au ajuns unele piese din arhiva lui Marțian Popoviciu
în colecțiile ungurești, presupunem că au fost depuse în
grija comitetului de prefectul, care a reușit sa se re­
fugieze dinaintea oștilor biruitoare ale generalului Bem,
sau poate au fost interceptate încă la Sebeș, la înce­
putul lui Februarie, de armata ungurească. Arhiva
legiunei a Xll-a a fost sechestrată de Unguri în Ianua­
rie 1849, când a fost prins prefectul Romanul Vivu.
Piesele traduse în ungurește derivă dela autoritățile
care au făcut cercetare împotriva lui.
Mai puține acte privesc activitatea legiunilor conduse
de prefecții Avram lancu, Axente Sever și Simion
Balint. Totuși colecția noastră întregește cu date ex­
trem de prețioase documentația ce o avem asupra acti­
vității lor și a comilitonilor pe care i-ău avut. Semna­
lăm în deosebi hârtiile ce privesc pe Axente, care se
încheagă acum într’un dosar destul de complet, precum
și corespondența tribunilor numeroși, care au deținut
roluri importante în cursul revoluției.
Hârtiile ungurești din arhiva personală a contelui
Mikd sunt deosebit de interesante pentru epoca de după
adunarea națională de pe Câmpia Libertății, precum și
pentru că lămuresc activitatea comisarului guvernial,
baronul Nicolae Vay.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 XVII

Elementul politic nu este reprezentat între hârtiile

românești în măsură, în care ne-am ii așteptat. Cauza
rămâne să fie explicată de cercetarea critica a istori­
cului. Totuși trebue sa semnalam aici în deosebi cores­
pondența lui Șaguna cu guvernul ungar, în vara anului
1848, circularele inedite ale episcopilor Lemeni și Er-
delyi, scrisoarea lui Bărnuțiu către delegații dela Viena,
declarațiile, memoriile și proiectele privitoare la rapor­
turile cu Sașii, scrisoarea către comitet a lui Avram
lancu (24 Februarie 1849), tratativele cu deputatul
Dragoș, și registrul actelor secrete găsite de Unguri
în arhiva generalului Puchner. Nu este, de sigur, tot ce
s’a frământat în toiul revoluției, dar actele și scrisorile
noastre întregesc în buna parte materialul cunoscut până
acum, și pun o seamă de probleme noua, lămurind
epizoduri însemnate din cursul revoluției și desvelind
unele din gândurile abia bănuite ale generației glori­
oase dela 1848.
Cine vrea sa cunoască, în fine, atmosfera din munți,
unde s’au retras legiunile luptătoare, raporturile dintre
prefecți și tribuni, grijile vieții lor deosebit de aspre
și mai ales preocupările lui lancu, Buteanu, Solomon,
Axente, Marțian Popoviciu și Constantin Romanul, poate
găsi în colecția noastră materialul necesar, care a lip­
sit până acum istoriografiei române Pe temeiul lor se
poate scrie de oricine, cu destule amănunte, istoria re­
voluției din Transilvania.
Prof. SILVIU DRAG0M1R

II
 II
Cu prilejul aniversarei primului deceniu dela procla­
marea Unirii Ardealului cu România—aniversare săr­
bătorită prin festivități de mari proporții, organizate la
Alba-Iulia, Comitetul Central al Asociației Astra a ho-
tarît, ca o parte din obiectele secțiilor istorice și etno­
grafice ale „Muzeului Avram lancu“ din Vidra, înființat
în casa nemuritorului erou, în anul centenarului naște­
rii lui / 1924/, să fie transportate și depozitate în orașul
încoronării ca parte integrantă a Muzeului Unirii, ce
urma să ia ființa în jurul bogatelor colecții preistorice
și arheologice, care se află de mai mult timp în admi­
nistrarea despărțământului Astrei, cu sediul în acel oraș.
Transferarea colecțiilor de la Vidra la Alba-Iulia s’a
făcut în pripă și cu oarecare neglijare a formelor de
predare și preluare, așa că azi nu se mai poate ști cu
exactitate, daca cele 504 obiecte aparținătoare secțiilor
anilor 1848—49, menționate în revista Transilvania pe
anul 1924, se păstrează sau nu intacte și în număr com­
plet în reședința lor de azi din Muzeul Unirii, deoarece
inventarul întocmit de Asociație este de dată ulterioară
(1930) și nu conține toate amănuntele de descriere, care
sunt necesare mai ales pentru documente.
Cu toate împrejurările nefavorabile de mai sus, fapt
este, că documentele anului 1848|49 au supraviețuit vi-
cisitudinei relative, care le amenințase și pot vedea lu­
mina, în pragul centenarului marei revoluții românești
care le-a dat viață. Astfel, ele au putința de a contri­
bui, cu mărturia lor sigură, la cunoașterea tot mai de­
plină a anului memorabil, pe care generația înaintașă
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 XIX

de acum una suta de ani l-a înscris în cartea istoriei

neamului nostru.
Cercetând de aproape și cu luare aminte istoricul
documentelor în care se reoglindesc luptele politico-so-
ciale purtate de Românii transilvăneni în ultimul veac,
dela anul 1848 încoace, ne surprinde grija puțină care
s’a acordat acestor izvoare istorice din partea păturii
noastre cărturărești, care pe tărâmul faptelor, a mani­
festat o înflăcărare și perseveranța cu adevărat crea­
toare’ de istorie.
înțelegând ireparabila pagubă pe care avea să o su­
fere istoria noastră națională prin împrâștierea si apoi
pierderea totală a acestor documente ale anului 1848/49,
Gheorghe Barițiu a adresat repetate apeluri către pu­
blicul românesc prin revista Transilvania, organul Aso­
ciației. In acele cuvinte adresate opiniei publice, omul
neostenitei hărnicii avertiza pe Români asupra impor­
tanței pe care o au documentele istorice, dintre care
unele—scria el—„stau ascunse prin scrini și dulapuri,
unele sunt foarte rare (acelea, care au fost scrise în
toiul luptelor), de par’că ar fi trecut 3—4 sute nu 30
40 ani, multe sunt risipite prin foi periodice, încât acela
care ar vrea să le folosească în zilele noastre, ar avea
să le caute câțiva ani, ca și cum ar pleca cineva într’o
pădure deasă“. /Transilvania, a 1889/.
Dar, pentru protecția prețioaselor izvoare ale istoriei
noastre contimporane din părțile ardelene, Gheorghe
Barițiu nu s’a limitat la apeluri, a căror rezonanță în
conștiința maselor a fost așa de relativă.
încă din anul 1861, în ședința a IlI-a a celei dintâi
adunări generale a Asociației, ocupând pe atunci func­
ția de secretar, el propune adunarea de material isto­
ric și etnografic. Mai târziu, în postscriptumul docu­
mentelor istorice publicate de Ștefan Moldovan în
Transilvania din anii 1875—76 revine asupra acestei
probleme, a colecționării de material istoric și înființării
unui muzeu, de o importanța cu atât mai mare, cu cât
XX EUGEN HULEA

„arhiva Comitetului Național din Sibiu, în noaptea de 11

Martie st. n./a. 1849 / a fost data flăcărilor, împreună
cu toate relațiunile / raporturile / venite de la prefecți
și tribuni, cum și cu toate celelalte acte și corespondență,
apoi decrete ale comandantului general baron Anton
Puchner". împrejurările acestea îl determină pe Barițiu
să anunțe publicarea de documente noua,, după ce vedem
câ aici, dincoace deCarpați, dela încetarea neprețuitului
„Arhiv" al Domnului canonic prepozit T. Cipariu, afară
de Dl Profesor loan M. Moldovan prea, puțini bărbați
de știință se ocupa cu adunarea și publicarea de do­
cumente istorice". Inca odată, Gh. Barițiu nu uita să
reamintească, că Asociația a decis de repetate ori în­
ființarea secției istorice, în fruntea căreia i-se făcuse
cinstea de a fi ales vice președinte apoi președinte.
Se știe îr.sa, ca speranțele lui Barițiu de a creia o
secție istorica în cadrul Asociației, și prin aceasta o
ocrotire sigura și sistematecă pentru documentele isto­
rice, în timpul vieții sale au rămas simple deziderate,
nerezolvate, în schimb, eminentul istoric a reușit cel
puțin atâta, ca documentele istorice să primească o larga
ospitalitate în paginile revistei Transilvania, din care,,
fiindu-i redactor responsabil atâția ani în șir, a făcut
la un moment dat o adevărată tribună de specialitate,,
fapt pentru care n'au întârziat să i se adreseze reproșuri..
După publicarea lor în Transilvania sau în Gazeta
Transilvaniei, documentele privitoare la frământarea
anilor 1848—49 de obiceiu treceau apoi în patrimoniul
Astrei, care le-a păstrat și conservat, așa cum se putea
pe atunci, până la înființarea mult proiectatului muzeu..
Rămâne deci bine stabilit, că apelurile lui Gh. Bari­
țiu, la care de la o vreme, s’au adăugat și ale Asocia­
ției, au dezmorțit puțin câte puțin opinia noastră pu­
blică, ușurând străduința de colecționare și publicare a
documentelor istorice. Expoziția din 1905 a Asociației
a dat un nou impuls sentimentului în deșteptare față de
relicviile și mărturiile trecutului nostru istoric. Cu acea-
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 XXI

ocazie s’au strâns o mulțime de obiecte de valoare isto­

rică, dar, din păcate, despre ele nu ne-au rămas date
exacte, fiind numai mai târziu catalogate și admini­
strate după cum se cuvenea.
Stabilind însă, că până la anul 1918, documentele
istorice privitoare la anii 1848/49 n’au fost colecționate
și publicate în mod metodic, ci numai din caz în caz,
aceasta nu înseamnă, că singură opinia noastră publică
sau lipsa muzeului poartă povara răspunderii. Până în
■clipa, în care, un-neam de plugari de curând emanci­
pați de sub un aspru regim feodal, cum eram noi în
acele vremuri, a început să-și deâ seama, prin puținii
lui cărturari despre importanța acestor valori, stăpâni­
rea și publicul maghiar, pentru interese politice știute,
sechestraseră foarte multe din documentele istorice care
■priveau luptele româno-ungare, nemai fiind dispuși să le
dea publicității, odată intrate în posesiunea lor. In pri­
vința aceasta este suficient să amintim cazul baronului
Apor losif, fost președinte al tablei regești, despre care
Barițiu ne spune (Transilvania, anul 1886), că nu făcea
nici uu secret din faptul, că păstra la sine o parte din
-arhiva Comitetului Național din Sibiu.
Astfel de cazuri au fost, de sigur, multe — după
cum sigur este, că și azi mai există „scrini și dulapuri",
care ascund documente privitoare la istoria noastră, ce
ne sunt încă inaccesibile.
După aceasta scurtă paranteză, relativ la soarta do­
cumentelor noaste istorice ardelene — In general și
mai ales acelea dela 1848 încoace — revenind la isto­
ricul documentelor pe care le publicăm, trebue să spu­
nem dela început, că unele din ele au fost publicate
■în revistele sau gazetele timpului, indicate de noi în
dreptul fiecăruia:
1. Silvestru Moldovan : Documente privitoare la miș­
cările Românilor din anii 1848I49 (în Gazeta Transil-
miei din a. 1891)
2. Gh. Barițiu : Documente istorice din anii 1848I49.
XXII EUGEN HULEA

(Colecția Ștefan Moldovan, în rev. Transilvania pe

anul 1876).
3. Gh. Barițiu: Documente provenite din colecția proj.
Alex. Roman. (Transilvania, a. 1877).
4. Gh. Barițiu: Alt material pentru istoria contem­
porană. Transilvania, a. 1886.
Acele documente, în dreptul cărora nu am făcut nici
o mențiune, fie că n’au fost publicate, fie că se face
numai aluzie la ele, ca fiind în posesiunea Asociației
sau în vre-o colecție particulară. In categoria a doua
intră unele documente provenite, probabil, din colecțiile
Șaguna și Alex. Roman, despre care vom vorbi mai
jos.
In ceea ce privește autorii și natura documentelor
noastre, ele se pot împărți în mai multe grupe.
1. Corespondență dela Avram lancu, 5 bucăți, una
în nemțește, către Comandantul militar din Zarand ,
două adresate tribunilor Corcheș și Boer; una cuprin­
zând instrucțiunile date referitor la interogarea Maghia­
rilor din Munți după dezarmarea lor : ultima o scri­
soare către Pr. Fodor din Abrud.
2. Scrisori dela Axente Sever către Avram lancu,
prefecți, tribuni.
3 Scrisorile și rapoartele prefecților, tribunilor și ale
altor subordonați către Avram lancu.
4. Corespondența Comitetului Național Român cu
Axente Sever și administratorii județeni (în traducere
ungureasca făcută de pe originalul românesc).
5. Corespondența în limba maghiară între episcopul
Șaguna și guvernul maghiar : Șaguna către comisarul
guvernial din Cluj; circulari, pastorale etc.
6. Corespondența lui Vlăduțiu cu colonelul Kemeny;
7. Corespondența între diferite autorități maghiare
privitoare la Români.
8. Memorii. Deputatul Miclăuș în chestiunea Româ­
nilor de pe fundus regius : reprezentanții comercianților
români din Brașov — ambele către Șaguna; proces
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 XXIII

verbal de anchetă între Românii din regiunea Năsău-

dului; memoriul tribunului Ciurileanu.
9. Chitanțe, conținând diverse plăți în legătură cu
aprovizionarea lagărului, confecționarea de tunuri, pro­
curare de muniții, provizii etc.
10. Diverse.
In sfârșit, despre împrejurările între care aceste do­
cumente, cel puțin o parte din ele, au ajuns în pro­
prietatea Asociațiunii, am aflat următoarele indicații;
1. In procesul verbal din 10 August 1891, luat în
ședința Comitetului Asociațiunii, între altele scrie :
„Președintele Asociației, Dl Gh. Barijiu transmite o
colecțiune de documente din anii 1848—49 aflate în
cassa fericitului Avram lancu, după moartea lui, date
de către comisarul însărcinat cu inventarierea, în grija
și răspunderea Dlui Anania Moldovan, transpuse de
către acela înainte de moarte vărului său Silvestru
Moldovan și de acesta trimise în original Dlui preșe­
dinte, spre a fi păstrate la Asociațiune, după ce se
publicaseră în Gazeta Transilvaniei din anul acesta".
„Cu mulțumită spre știință, având documentele a fi
puse în arhiva Asociației Transilvane, alăturea cu alte
documente cu valoare istorică, câte se mai află și câte
vor mai ajunge în posesiunea Asociațiunii, spre con­
servare și păstrare".
2. O parte din corespondența Comitetului cu fostul
prefect Axente Sever păstrată numai în traducere un­
gurească a fost dăruită Asociațiunii probabil de cineva,
care a descoperit-o într’o arhivă a unei autorități un­
gurești. Din faptul că adresele Comitetului privesc e-
poca din Noemvrie până la începutul lui Ianuarie, s’ar
putea deduce că ele au fost sechestrate de armatele
lui Bem, care înaintând vertiginos până la Sibiu, au
surprins undeva, probabil în Blaj, și pe Axente.
3. Corespondența Șaguna a intrat în păstrarea A-
sociației după moartea marelui arhiereu. Gh Barițiu
începe publicarea acestei colecții în numerii 9 și 10 ai
XXIV EUGEN HULEA

Transilvaniei pe anul 1889, dar contrariu promisiunii,

făcute în cuvântul introductiv, nu continua a le publica.
4. Corespondența între Vladuțiu și Kemdny, apoi
doua scrisori dela Axente și două către Avram lancu
și Simion Balint, după informația lui Gh. Barițiu (Tran­
silvania, a 1886) provin,din colecția de acte „ramase
dela repausatul paroh și v. protopop Nicolae Vlăduțiu
în proprietatea familiei sale".
Foarte probabil — adăogăm noi, întemeiați pe tri­
miterile lui Barițiu din studiul sau biografic asupra lui
Vlăduțiu (Transilvania, a. 1886) că din această colecție
au făcut parte mai multe documente, pe care el n’a
mai avut timpul sau posibilitatea de a Ie publica.
5. Copia scrisorii lui Dragoș către comisarul din
Zarand Gh. Santha, raportul maiorului Simonffy către
Comisariatul apărării naționale din Dobrițin, raportul
lui Hodossy către comisarul Beothy din Cluj, ar putea
proveni din colecția profesorului Alex. Roman, nepot
de soră a lui Dragoș.
Ipoteza aceasta se întemeiază pe afirmația lui Barițiu
din Transilvania 1877, nrul 2, făcută în introducerea
la noua serie de documente pe care le publică cu ob­
servarea, că originalele acestora „se conservă parte la
Dl prof. Alex. Roman, parte în colecțiunea Hodoș-
Papiu, iară copii se află și la noi".
6. Scrisorile tribunului I. Șuluțiu către Avram lancu
și Nicolae Corcheș au fost donate de I. Șt. Șuluțiu.
7. Apelurile adresate publicului românesc de către
Asociație au provocat trimiteri de documente dela
persoane particulare. Astfel de mențiuni sunt frecvente
în procesele verbale ale ședințelor Comitetului. Dintre
acele cazuri interesează gestul Drei Eufemia Katona,
care în anul 1899 donează Astrei scrisoarea autograf
a lui Simion Bărnuțiu către frații Nicolae și Petru Maniu.
Fostul memorandist Rubin Patiția are și el o parte de
contribuție la această colecție de documente, după cum
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 XXV

rezultă din însemnările făcute pe vreo nouă (9) bucăți

din ele
Așa dar, după cum reiese din cele de mai sus, isto­
ricul documentelor pe care le publicăm este destul de
plin de peripeții și în aceeași măsură și greu de recon­
stituit în amănunte sigure, din pricina felului arătat, in
care au fost tratate.
Și cât de interesante și revelatoare amănunte s’au
putut pierde pentru totdeauna prin aceasta, se vede din
comunicarea lui I. Șt. Suluțiu, făcută în Transilvania
din anul 1900, când polemizând cu „Familia“ în pri­
vința unei pretinse petiții, adresată de Avram lancu
împăratului în anul 1853, fostul prieten de copilărie al
eroului contestând informația apărută în revista orădanâ
se sprijinește pe faptul, că Avram lancu nu a' trimis
la destinație nici replica scrisa în 24 Martie 1867 „ci
a purtat-o 5 ani In buzunarul unei sarici, unde s’a găsit
după moartea sa".
Sbuciumata trăire a documentelor noastre istorice
își găsește o grăitoare ilustrare în mucegăita replică din
sarica zdrențuită a Craiului Munților.
Alba lulia, Septemvrie 1943.
EUGEN HULEA
 III.
In biblioteca Palatului Cultural din Arad s’a păstrat
până în primăvara anului 1939 un maldăr de docu­
mente denumit „Arhiva Csănyi“. De prezent el se află
în biblioteca Academiei Române, unde a ajuns prin
donația Primăriei Municipiului Arad, proprietarul Pa­
latului Cultural.
Actele și scrisorile publicate în volumul de față nrii
266—422 fac parte din această arhivă, care și-a pri­
mit numele delà cel mai de seamă comisar al guver­
nului Kossuth, pus în fruntea Ardealului spre a înde­
plini toate atribuțiunile administrative și politice, ba
chiar și pe cèle militare. Ladislau Csănyi și toți ceilalți
patru comisari ai guvernului revoluționar maghiar care
i-au succedat, având sub jurisdicțiunea lor întreg Ar­
dealul stăpânit de trupele răsculaților, au înglobat de
aceea în arhiva lor toate actele oficiale trimise de au­
toritățile în subordine, precum și pe cele de proveni­
ență particulară. Ea trebue deci considerată ca arhivă
oficială pentru ținuturile administrate de către comisa­
riatul din Cluj.
Dar actele și scrisorile publicate aici cu toate că au
fost păstrate la un loc cu celelalte hârtii, nu fac parte
organică din arhiva Csănyi, ceeace se poate vedea din
faptul că nu sunt notate cu numărul de intrare al re­
gistrului oficial, cum e cazul cu celelalte documente. De
aceea trebue să se lămurească mai întâiu cum au ajuns
între actele arhivei oficiale a comisariatului ardelean.
Din conținutul și din adresa acestor acte și scrisori
putem constata cu certitudine, că niciunul n’a fost re­
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 XXVII

dactat pentru comisariatul maghiar. Deci pe cale nor­

mala și în mod direct ele n’au putut ajunge în arhivă.
Pare însă evident ca toate scrisorile românești provin
din fondul de acte confiscate dela Români în cursul
campaniei, cum a arâtat mai sus dl prof. Silviu Dra-
gomir. Cele mai multe au aparținut arhivei sechestrate
dela Comitetul Națiunei Române, în Martie 1849, celelalte
i s’au adâogat de câteori armatele ungurești izbuteau
să pună mâna pe hârtiile prefecților și tribunilor noștri.
Ni s’au pâstrat câteva informații despre interceptarea
de acte românești. Astfel documentele Nr. 380 și 381
din volumul de față ne informează asupra unor acte
românești din Cricău. Primul ar fi ordinul unui cutare
Fejer, care dispune, ca actele românești aflate de loan
Kertesz administratorul moșiei contelui Teleky din Sân-
paulul Unguresc, sa fie studiate de Dl Makodi, înain-
tându-le cu observațiile necesare. Actul Nr. 381 este
deci un tablou întocmit de acel Makodi, cu un rezumat
în limba maghiara după 9 acte românești.
La acest tablou cu rezumatul redactat în ungurește
vor fi fost anexate și actel· respective românești, pentru
a fi trimise pe cale ierarhica forului suprem la Cluj și
în chipul acesta au putut ajunge în arhiva Csănyi.
Sub Nr. 2642 al arhivei figurează raportul comite­
lui suprem din Dicio-Sân-Martin, loan Banffy, care
spune că prin poșta din Iernut, rătăcind, a ajuns în
manile lui o adresa româneasca trimisă de Comitetul
Națiunei Române din Sibiu viceprefectului Ștefan Mol-
dovan. Un alt act sub Nr. 3304 expediat de maiorul
Alexandru Alsb, comandantul pieții din Blaj, raportează
la Cluj, că a aflat mai multe acte românești ale Co­
mitetului Națiunei Române din Sibiu. Odată cu acest
raport au fost trimise lui Csănyi de sigur și actele
românești.
Comisariatul le-a supus unor cercetări și studii amă­
nunțite ceeace se poate deduce din semnele și notifi­
cările puse pe verso aproape la toate actele românești.
XXVIII DR. LAZĂR NICHI

Astfel, pe unele găsim însemnări cu cifre arabice, pe

altele cu litere, pentru demonstrarea ordinei, iar pe
câteva sunt notări de felul acesta : „hivatalos levelek",
scrisori oficiale, sau „magăn levelek". scrisori particu­
lare. Cele mai importante au fost traduse în limba ma­
ghiară fie în întregime, fie numai în rezumat, pentru a
servi ca material de informație.
Se știe că arhiva Csănyi în tot timpul revoluției a
fost la Cluj, unde era rezidența Comisariatului. Se pune
deci întrebarea și credem că n’ar fi lipsită de interes
istoric cercetarea, cum a ajuns această arhivă împreună
cu colecția actelor și scrisorilor românești din inima
Ardealului întocmai la Arad.
Urmărind cu atenție evenimentele zilelor în care se
zbatea în agonie revoluția maghiară, la începutul lunei
August 1849, vom afla, ca ultimul comisar al guvernu­
lui Kossuth în Ardeal, Daniil Boczkd părăsește Clujul
odată cu trupele revoluționare, care se retrag dinain­
tea Rușilor. In coloana tristă a desnădăjduiților, care
au luat-o spre Huedin pornind să-și caute un refugiu,
se afla și comisarul Ardealului, care ducea cu sine pro­
babil și arhiva oficiului său. La Huedin— după infor­
mațiile istoricului contimporan Ladislau Kovări—Danii
Boczkâ ia încă parte la o consfătuire a ofițerilor hon­
vezi. Cum însă din fața dușmanului, care îi fugărea cu
zor, atât elementul civil pornit la fugă cât .și armata
învinsă, se retrăgea fără nici un plan, lăsându-se con­
duși mai mult de instinct, comisarului Boczkd nu i-a ră­
mas altceva de făcut, decât să ajungă cât mai grabnic
în cartierul lui Kossuth.
Aradul era atunci centrul evenimentelor politice. Aici
se adunaseră toți factoriii de conducere ai vieții publice
maghiare în frunte cu Kossuth. Este verosimil că și
Boczko să fi luat direcția spre orașul, de unde abia cu
o lună înainte plecase spre Cluj, din funcțiunea de co­
misar al regiunei Aradului. Cu el a venit o bună
parte din funcționarii pribegi împreună cu arhiva biro­
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR D1NTRANSILVANIA iN 1848-4y XXIX

ului, care In orașul Arad nu putea fi plasată în alt loc

decât în clădirea prefecturei, unde s’a păstrat nebăgată
în seamă, decenii de-a-rândul, până în anul 1892. In
acest an i se întocmește un registru-catalog în 2 volu­
me, ca apoi să fie trecută la „Muzeul de relicvii din
anii 1848|49". Când în 19.13 s’a inaugurat palatul Cul­
tural al Municipiului Arad s’a mutat și muzeul amintit
împreună au arhiva Csănyi în noul adăpost.
Acesta ar fi în câteva linii istoricul arhivei noastre.
Ea ne interesează de astădată prin materialul care
propriu zis nu-i aparține direct. De fapt, reorganizân-
du-se arhiva oficială cu prilejul întocmirei catalogului,
menționat, s’a aranjat și numerotat numai materialul
documentelor maghiare, puse câte una sută într’un teanc
și legate în dosare de carton. Actele și scrisorile ro­
mânești au fost aruncate claie peste grămadă, fără nici
o ordine.
Din acest conglomerat de hârtii prăfuite, rupte și
neîngrijite au fost selecționate de către autorul acestor
rânduri toate actele românești, încă în anul 1924. Dela
această dată am studiat arhiva și mai ales partea cu
interes pentru istoria Ardealului românesc, făcând co­
municări în formă de conferințe și publicațiuni în re­
vista „Hotarul" din Arad. (an. 1936 nr. 10—12).
O bună parte din actele și scrisorile publicate aci
au mai fost odată tipărite de către, dl. prof. Ștefan Man-
ciulea, în Anuarul Institutului de Istorie Națională al
Universității din Cluj voi. IV. In această publicație ni
se dau 61 bucăți din totalul de 156 scrisori, publicate
în întregime în volumul de față.
Transcrierea și tipărirea actelor publicate în Anuar
lasă însă mult de dorit, căci aproape nu este text fără
mari și supărătoare greșeli, care le schimbă esențial
înțelesul, având desfigurări chiar și la numirile topo­
grafice și ale persoanelor mai marcante.
Dar In interesul adevărului istoric suntem siliți a-1
îndrepta pe dl. Manciulea și In afirmațiunea prin care
XXX DR. LAZÀR NICHI

susține că Csânyi a dus cu el la Debrețin toate actele

referitoare la mișcarea ardeleană. Nu știm pe ce se în­
temeiază această afirmațiune, frunzărind însă arhiva
oficială aflăm că Csânyi în ziua de 8 Maiu semnează
actele încă în Cluj, prin urmare n’a plecat în luna Aprilie
la Debrețin, cum afirmă dl. Manciulea. Comisarul urmă­
tor în persoana lui Carol Szentivânyi continuă fără în­
trerupere numerotarea actelor, introducând actele nouă
în acelaș registru și păstrând—cum este și firesc—toate
actele comisariatului la un loc. Un singur act, acel de sub
nr. 3106 din 10 Mai 1849 a putut ajunge la Debrețin
având pe verso mențiunea :„D1 Ministru Csânyi va re­
zolvi chestiunea la centru." Dacă am primi de bună
afirmațiunea d-lui Manciulea s’ar pune întrebarea, cum
au fost restituite actele duse de Csânyi și întrunite ia­
răși în deplină ordine cu restul arhivei și cu materialul
adunat în timpul administrării celorlalți comisari câți au
urmat după el.
Ni se pare prin urmare logic să credem ceeace ve­
dem—neavând alte dovezi convingătoare—că arhiva a
rămas nedespărțită și la un loc, în tot timpul pelerina­
jului descris mai sus.
*
* ¥
Pentru o mai clară orientare în materialul publicat
încercăm să dăm aici o grupare după conținutul acte­
lor și'mai ales după oficiile sau persoanele dela care
provin și către care sunt adresate. Urmând acest cri­
teriu am putea forma următoarele grupe :
1. Actele dela General Comando către Comitetul.
Națiunei Române din Sibiu, în număr de 6 bucăți, trei
sunt scrise în limba română, iar alte trei în limba ger­
mana, fiind aceste din urmă semnate una de Br. Puchner
celelalte de Gen. Pfersmann.
2. Circularele Comitetului Națiunei Române din Sibiu
către prefecți fără adresă precisă, în număr de 17, toate
redactate în limba română și scrise în parte cu litere
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 XXXI

latine, în parte cu cirilice. Un act este tradus și pe un­

gurește.
3. Ordinele Comitetului Națiunei Române către Pre­
fectul Dionisie Marcianu Popovici, 13 bucăți în româ-
mânește, 1 bucată instrucțiuni militare scrise în limba
germană de Cpt. Gratze.
4. Ordinele Comitetului Națiunei Române către Pre­
fectul Constantin Romanul Vivu, 8 adrese românești.
5. Rapoartele Prefecților și ale tribunilor către Co­
mitetul Națiunei Române, 3 bucăți în limba română, și
1 bucată în limba germană.
6. Ordinele și scrisorile prefectului Dionisie Marcianu
Popovici către tribunii săi, și către alte persoane în
subordine, 17 bucăți, toate în românește.
7. Dela prefectul Constantin Romanul Vivu 1 pro­
clamație în limba maghiară către Unguri din regiunea
Mureșului ; dela Viceprefectul Ștefan Moldovan 1 scri­
soare către Românii din regiunea Reghinului, în total
3 bucăți.
8 Rapoarte și scrisori către prefectul Dionisie Mar­
cianu Popovici dela persoane în subordine Și dela par­
ticulari, total 29 bucăți.
9. Rapoarte și scrisori către prefectul Constantin Ro­
manul Vivu, opt bucăți în limba română, 3 bucăți în
limba germană, 1 registru în limba maghiară, total 19
bucăți.
10. Rapoarte către prefecți fără adresă și către alte
foruri superioare și instrucțiuni pentru tribuni, 21 bucăți.
11. Consemnări despre averile nobililor rebeli ma­
ghiari
12. Arhiva din Cricău, conține 11 adrese oficiale, 25
chitanțe în românește și în limba germană1), 2 registre
tot în limba germană, total 35 bucăți.
13. Protocoalele despre recruții din diferite tribunate.
14. Diverse scrisori fără importanță.
1) Chitanțele germane eliberate de trupele imperiale închise in cetatea din
Alba-Iulia nu le-am tipărit
XXXII DR. LAZÀR NICHI

După aceste nepretențioase lămuriri cu privire la ma­

terialul de arhivă publicat în volumul de față, țin să
mulțumesc d-lui Silviu Dragomir, membru al Acade­
miei Române pentru prețiosul concurs și mai ales pen­
tru binevoitoarea încurajare, prin care a contribuit la
realizarea acestei publicații. Deasemenea îi aduc calde
și sincere mulțumiri d-lui avocat Dr. Emil Pop, tost
prefect al județului Odorhei, care mi-a fost de mare
ajutor la revizuirea arhivei și la descoperirea acestor
documente îngropate între hârtiile nearanjate, ce se
aflau în depozitul bibliotecii Palatului Cultural din Arad.
Arad, luna Septemvrie 1941.
Dr. LAZĂR NICHI
DOCUMENTE DIN BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE
COLECȚIA DĂRUITĂ DE NERV A HODOȘ
 1.

Zlatna, 10 April 1848.

Petru Dobra, avocat în Zlatna, răspunde Românilor din ju­
dețul Huniedoarei, care l-au fost invitat să ia parte la adunarea
județeană convocată pentru 12 Aprilie, spre a le da concurs să
împace eventualele tulburări. Se simte măgulit de încrederea
ce o pun în persoana sa, dar funcțiunea și sănătatea încă șubredă
■nu-i permit a le satisface dorința. De aceea a rugat pe colegul
său loan Buteanu, un entuziast și tânăr concetățean, pătruns de
spiritul vremii, care ar fi corespuns așteptărilor, dar nici el nu
poate pleca, deoarece trebuie să depună jurământul în fața con­
siliului din orașul Abrud. Nu poate, prin urmare, decât să-i facă
băgători de seamă, ca în cazid când nobilimea, după svonul pu­
blic, desbinată, s’ar deda la acte nepotrivite, unii împotriva celor­
lalți, să nu servească de instrument nici unei partide. Să se aran­
jeze ei între ei, cum le convine. „Noi avem un singur țel, feri­
cirea patriei și cauza națiunei noastre“. A le promova pe aceste
e de datoria noastră cetățenească și anume prin mijloace compa­
tibile cu scopul sfânt. Să respectăm pe înaltul Principe și adu­
narea legislativă și să îndemnăm poporul de rând să aștepte în
pace, căci numai astfel ne vom arăta vrednici de neașteptatul
viitor plin de bucurii, care deacum începe a miji. Cu o zi înainte
Românii din Zlatna s’au adunat în frumosul cimitir din sus,
mai mult ca o mie, unde preotul Mihaiu Grigoriu le-a ținut o
cuvântare frumoasa, dând directivă mișcărilor politice actuale
și arătând ce petiție ar trebui prezentată în favorul națiunei ro­
mâne, ceea-ce poporul a primit cu explozie de mulțumiri și cu
■strigătul: Trăiască Principele, trăiască patria, nobilul popor ma­
ghiar și națiunea română. Laudă apoi pe consilierul de mine
Gheorghe Angliei, care nici de data aceasta nu și-a uitat de obli­
gațiunile, ce le are față de neamul său. Punctele, care vor fi
prezentate dietei apropiate le anexează la scrisoarea sa. Din ele
se vede că Românii nu sunt streini de uniunea cu Ungaria, dar
numai cu condiția, ca să ni-se păstreze naționalitatea și să se
desființeze raporturile urbariale și să fie tratați pe picior de ega-
4 SILVIU DRAGOMIR

litatc. atât în ce privește suportarea sarcinilor, cât și drepturile

cetățenești. Să nu să lase seduși și mai ales să nu-și dea semnă­
tura nimănui, deoarece le va trimite el un exemplar pentru sem­
nare, ca dorințile lor să fie de acord. Totodată le trimite o co­
cardă cu colorile albastră și albă, pe care le poarta tineretul ro­
mân. In fine își exprimă părerea să trimită Românii o delega­
ție la dietă, care să prezinte cererile și să caute a stoarce rezultat
bun, împreună cu episcopii. In postscript dă informații cu pri­
vire la curier și îi roagă pe Românii huniedoreni să primească
cu încredere pe Buteanu.

Kedves polgârtărsaim,
Ondknek hozzâm intézett fòlszólitasat, hogy e honap 12-én
Dévan tartandó kózgyùlésre jelenjek meg, a netalan torténhetó
zavaroknak kozmunkâlkodâs aitali lecsendesitése vègeti, leirha-
tatlan orommel fogadtam, midón csekély személyembe helyezett
bizodalmoknak ily feltunó jeleit tapasztaltam, mit magam ré-
szére fenn tartani és mint szent ereklyét tisztelni soha meg nem
sziinendek, azonban jelen hivatalos âllâsom és még eddigelé
gyengélkedó egészségem nem engedik ohajtàsomnak eleget tenni,
azért igyekeztem helyembe egy abrudbanyai iigyvéd tàrsamat
Buthiân Jânos barâtomat egy lelkes és a kor szellemétól athatott
ifjù polgârt megkisérteni, ki a nem reménylett sziikség esetében
azon szent kòtelésnek, melyre magam valék folhiva, vârakozâ-
sokat kieligétóleg megfelelt volna, de mivel o éppen szeredan az
abrudbanyai nemeș tanacs elótt polgari hitét téendd, mai tudo-
șitâsa szerint el nem utazhatik, e szerint nines egyébb téendóm
ily kòriilmények kozòtt, mint onoket és ónok aitai tóbb polgar-
tarsaimat figyelmeztetni, hogy azon esetre, ha a kózhirek szerint
két partra oszlott nemesség egymas ellen illetlen kitiizésekre ve-
temiilne, sem egyik, sem mâsik partnak eszkózul ne szolgalja-
nak. Igazitsak 6k magok kòzott a mint tetszik. Egy szent czél
all ellottiink, a haza boldogsàga és nemzetiink iigye, ezeket elo-
mozditani polgari kotelességiink, még pedig oly eszkòzók aitai,
melyek a szent czéllal megegyezók. Azért Felséges Fejedelmiink
és a tórvényhozó Testiilet irant legyiink tisztelettel, tiirelemmel
igyekezziink a pórnépet békés vârakozâsra, békességre és csen-
dességra birni mennyire béfolyàsunk terjédhet és igy fogjuk ma-
gunkat érdemesiteni csak azon varatlan óromteljes jovendore,.
mely mâr pislogni kezd. Tegnap az isteni âldozat bevégzése utàn,
egybe gyultiink a felso kies temetoben, hol egy ezeret felul ha-
ladó néptòmegnek Mihaly Gergely derék lelkésziink egy igen
szép beszédet tartott, melyben a jelen csendes politikai mozgalmak
irânyât lelkesen felfejtette, ugy azt is, hogy az olah nemzetnek
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 5

érdekébe mino kérelem lenne béadandó (majd egész kiterjedel-

mében kòzòlni fogom), mit az olàh néptòmeg ily hàlaadó kitò-
rések kòzòtt fogadta: éljen a Fejedelem, éljen a haza, a magyar
nemes nemzet és az olàh nemzet. Baràtim, a lelkesedés nagy min-
den olàh ifjuban, csak adja az ég, hogy a szent béke àllandó le-
gyen. Kùlònosen emlitést érdemel bànyàszi ùlnòk Angyal Gyorgy
ùr, ki nemzete irànyàbani kòteleségeiròl ezuttal se felejtkezett
meg. Nem is becsùletes ember az, ki nemzete érdekében idi nem
lép, csak mérséklettel tòrténjék, hogy az aitai mas nemzetnek ne
àrtson. Hogy hosszas ne légyek, ime kòzlòm itt ròvidesen azon
pontokat, melyek a kòzeledo orszàggyiilésre béadandó kérelmiink
foglalatja léendenek. Ezekbol àltal fogjàk làtni, hogy mi a ma-
gyarorszàggali egyesùléstól nem vagyunk idegenek, de csak oly
feltétel alati, hogy nemzetiségiink fenn maradjon és az ùrbéri
visszonyok tókéletes megszùntetésével, valamint a terhek vise-
lésében, ugy a polgàri jogokban is egyformàn részesedjiink.
Azért iigyeljenek, ha netalàn valaki félre akarna vezetni, nem
kell az àmitàsoknak engedni, kùlònosen ha vaiami alàiràsokat
nyitanànak, nem kell alàirni, mert ha kivànni fogjàk, kuldòk én
nemsokàra egy példànyt alàiràs végett, hogy kivànataink meg-
egyezók lehessenek. Addig is, meg lehet, talàlkozni fogunk, ugyis
boldogsàgunk nem fiigg a dévai kòzgyùléstól. Egyuttal kuldòk
egy néhàny kokkàrdàt, mely hogy valamennyiben kùlòmbòzik az
ónòk àltal làttatoktól, magyaràzatja az, hogy mi egyesulni aka-
runk, de csak ugy, hogy nemzetiségunkben hagyattassunk meg,
a zòld-fejér és veres szin magyar, a kék és fejér olàh nemzetiek
lévén, mi olàh ifjak itten ezt viseljuk. Reménylem elfogadjàk ott
is. Ha pedig ellenségei talàltatnànak, jobb lesz serrimi kokkàrdàt
fól nem tùzni, ez kùlòmben is csak vaiami kulsò formalitàs. Vé-
gre nézetùnk az, hogy az orszàggyùlésre kòvetséget nevezzunk,
mely kérelmunket adja bé és ott helyben jó sikert a puspòk urak-
kal egyetértóleg eszkòzòlni igyekezzék.
Mindezek utàn ònòket isten oltalmàba ajànlom
Zalathnàn Aprilis 10-én 1848.
hiv polgàrtàrsok
Dobra Péter.
(P. S.) A legény megérkezett szombat estve, de mivel az Ab-
rudbànyàra kùldòtt expressusom csak ma estve érkezett meg, el
nem bocsàthatàm elébb, indui pedig vissza 11-én éjfél utàn 2
■órakor.
N. B. Ha ugyvédtàrsam Buthiàn Jànos felkeres fogadjàk szi-
veséggel, mert megérdemli.
1061, pp. 226—27.
6 SILVIU DRAGOMIR

2.

Locțiitorul de fiscal David Korbuly din Gherla anunță pe un

superior al său, despre arestarea lui Florian Micaș, în ziua de
27 Aprilie, îndată după miezul nopții. Au găsit la el anume scri­
sori românești, agitatorice. Au mai arestat și vre-o câțiva stu-
denți.
Meltosâgos Fogalmazo ur,
Kedves Barâtom Uram,
Itt Kolozsvârt Wl-re ejfel utân ma fogtâk el a bujtogato Mi-
kâs uramat, olâh procuratori, es bizonyos olâh irâsokat kaptak
îs nâla, lâzitokat. Meg e mellett fogtak mas nem tudom mifele
deâkok- vagy csak nevek alattiakat. Ennyi Kolozsvârrol.
Meltosâgodnak
Kolozsvârt, âprilis 27. 848.
alâzatos szolgâja
Korbuly David m. p.
szamosujvâri vicefiscalis.
Ms. 1058, p. 52.
3.
Blaj, 15 Maiu 1848.
Memoriul redactat din adunarea națională și semnat de epis­
copii Șaguna și Lemenyi către guvernul din Ardeal, în care cer
eliberarea lui Florian Micaș. Adunarea a aflat cu demnă și dure­
roasă emoție despre arestarea avocatului român, executată, fără
îndoială, la ordinul guvernului, în 26 April la Cluj. Nu azi cu­
noștință de motivele arestării, se spune însă că a fost prins, ca
agitator și presupus tulburător al ordinei publice. Adunarea nu
vrea să critice guvernul, dar constată că Micaș, deși nobil, a
fost arestat cu nesocotirea legilor țării. Crede că toate aceste s’au
făcut pentru a menține ordinea publică și nu din spirit de duș­
mănie națională și din nizuința de-a asupri nedrept națiunea
noastră română. După-ce însă dela 26 Aprilie încoace s’a putut
convinge că Românii nu nutresc nici o intenție de-a izbucni și
a tulbura ordinea publică, nu s’au atins în mod silnic de persoana
sau averea, nimănui, iar la Dumineca Tomii au dat o strălucită
pildă a spiritului de împăciuire, în deosebire de celelalte națiuni,
care au săvârșit uneori agitațiuni împotriva legii, fără să fie mă­
car admonestat cineva pentru aceasta. Adunarea nu poate să re-
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 7

tacă mâhnirea pentru o atât de îndelungată și nejustificată de­

ținere a unui fiu al său. Asemenea procedare, ca și publicarea
de judecăți statariale și instalarea de spânzurători arată că gu­
vernul intenționează să introducă practica unui sistem teroristic,
diametral opus spirittdui și conceptului de libertate, ce stăpânește
Europa, incompatibil cu ideea de egalitate și frățietate și inca­
pabil a potoli spiritele pe drept agitate ale Românilor, care îm­
potriva legilor lui Dumnezeu și ale naturii veacuri dearăndul au
fost apăsați, iar acum se trezesc. De aceea cer eliberarea fără
amânare a lui FI. Micaș și dispoziții din partea guvernului către
autorități, să respecteze persoana conaționalilor români, cât timp
ei nu depășesc limitele revoluției pașnice. Conducătorii români
asigură guvernul că vor veghea ca ordinea publică și pacea să
nu fie nicăieri tulburate. Repetând, la sfârșitul memoriului, cere­
rea, roagă să le comunice hotărîrea, ce se va lua.

Felseges Kirâlyi Foigazgatâ Tanâcs!

Melto es fâjdalmas megilletodessel ertesiilt ezen Nemzeti-Gyii-
les miszerint nemeș Mikes Ferenc hites iigyved atyânkfia ketseg
kiviil a tekintetes fokormâny rendeletebol kozelebb mult âprilis
hâ 26-ân Kolozsvârt letartoztatott legyen. Ezen Nemzeti Gyii-
lesnek tiszta adata arrol nines, miert tartoztatott le Mikes Fe­
renc, csak mâsoktol vett hallomâs alapjân âllitjâk Gyulesiink tag-
jai miszerint azert tartoztatott legyen le, mivel tartott a Kor­
mâny attol, hogy az olâh koznephez intezett beszedjei âltal, Mi­
kes Ferencznek a kozesend es beke fel fog hâborittatni. Tudtunk
szerint ugy tehât ugy fogatattott be es tartoztatott le Mikes Fe­
renc atyânkfia, mint a tudatlan nep izgatoja es kozesend âlli-
tolagos hâboritoja csendori szabâlyok nyomân.
Ezen Nemzeti Gyiiles tâvol van ugyan attol, hogy a tekintetes
fokormâny elleneben birâlolag lepjen fel, es azt âllitja hogy Mi­
kes Ferenc mint az ezen haza kivâltsâgolt osztâlyâhoz tartozo
egyik csalâd ivadeka hazai tiszta tbrvenyiink art. 1 es 9 megsze-
gesegevel, elhâgâsâval tartoztatott legyen le, sot tudvân azon
elvet, mely szerint „salus reipublicae suprema lex“, hinni akar-
juk, hogy Mikes Ferenc a kozesend fenntartâsa tekintetebol, nem
pedig nemzet ellenies szellembol, s olâh nemzetiinket igazsâgta-
lanul elnyomni kivâno torekves szempontjabol tartoztatott le, az
az hogy a Felseges Kormâny felven valamely kitdrestol, a ket
roszbol a kissebbet, tudni illik a Mikes Ferenc elfogattatâsât tar-
totta vâlasztandonak es vâlasztotta is. E pontbol tekintve a dol-
got nemileg mentheto a Felseges· Kormânynak Mikes Ferenc
irânti eljârâsa, de miutân a tisztelt kormâny April 26-tol fogva
a mostanig tapasztalâsbol meggyozodhetend s meg is gyozodott,
8 SILVIU DRAGOMIR

hogy az olâh nemzet semmi kitöresi es közrend hâboritâsa szân-

dekot nem tanusitand, senki szemelyehez avagy vagyonähoz erö-
szak utjân nem nyult, miutân az olâh nemzet Tamas Vasarnap-
jän oly kitiinö peldâjât adta bekes szellemenek, csend es rend
szeretetenek s miutân a Felseges Kormany arrol is böv meg-
gyözödest szerezhetett magânak, hogy a hazai nem csak olâh
ajkii nemzetek tagjai, közsegei es hotosâgai ältal külömbözö mo-
dorban, s neha törveny ellenies izgatäsok követettek el, a nelkül
hogy valamelyik mäs nemzetbeli tag csak meg is feddettetett el-
követett izgatäsaiert es bujtogatâsâert, mindezeket latva es fon-
tolora veve ezen Nemzet Gyüles nem teheti, hogy melyen el ne
szomorodjek egyik fiänak oly hosszas, es merjük ällitani oknel-
küli letartoztatâsân. E Nemzet Gyüles valamint a Mikes Ferenc
ugy rajta kivül netalân meg mâs atyânkfiai letartoztatâsâban s
rögtön itelöszek kihirdeteseben, akasztofâk felâllitâsâban a Felse­
ges Kormâny reszeröl egy oly terrorizmus rendszer gyakorla-
tânak felâllitâsât szemleli, mely a mostani Europâban uralkodo
szabadsâg szellemevel es fogalmâval homlokegyenest ellenkezik,
egy oly rendszer mely az egyenlöseg es testveriseg eszmelyevel,
melynek most minden erdelyi nemzetek közt uralkodnia kellene,
egybe nem fer, egy oly rendszer mely legkevesbe kepes a szâza-
dokon keresztül Isten s termeszet törvenyei ellenere elnyomott,
a most ebredö olâh nemzet meltân felizgatott kedelyeit lecsilla-
pitani, e Gyüles azt hiszi hogy a Felseges Kormânynak irântonki
ez eljârâsa es terroristikus rendszernek hasznâlâsa a közcsend
fenntartâsâra nezve sem celravezetö. Ennek erdekeben tehât keri
egesz bizodalommal a Felseges kir. Fokormânyt ezen Nemzeti
Gyüles, miszerint kegyesen intezkedni meltoztatnek, hogy Mikes
Ferenc atyânkfia haladek nelkül bocsâttassek egyfelöl, mâsfelol
pedig atyai fontolöra veve a jelen nehez körülmenyeit, midön a
szabadsâg szelleme mâr a tudatlan nep osztâlyâba is olyannyira
elterjedett, minden hazai torvenyhatosâgokhoz' oly hathato es
szigorü rendeleteket szitöleg kibocsâtani kegyeskedjek, melyek
a felizgatott kedelyek csillapitâsâra legcelszerübbeknek fognak ta-
lâltatni, jelesen pedig hogy az olâh nemzeten levö atyânkfiainak
szemelyei egyen egyenkint mind addig bântatlanok tartassanak,
valameddig azok a bekes forradalom sorompöit ât nem hâgjâk,
meg lehetven gyözödve a felseges kir. kormânyszek arrol hogy
e Nemzeti Gyüles valamint a nemzetnek ertelmesebbjei es a nep
vezetöi egesz erejök megfeszitesevel arra fognak törekedni, hogy
a közcsend es e hon bekeje sehol meg ne hâboritassek.
Ujböl is kesz tehât e Nemzeti Gyüles a Tek. k. Kormânyt e
közhaza szent neveben s annak bekesutoni âtalakulâsa erdeke­
ben, miszerint jelen kerelmünket atyai pârtolâsâra meltatni, s
annak szellemeben a szükseges intezkedeseket rögtön megtenni
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 184849 9

méltoztasson, biztositvân ezen Nemzeti Gyiilés a Tek. Fôkor-

mânyt arrôl hogy ha tôbb e honi nemzetek részérbl az olâh nem-
zet ellenében oly természetjog elleni lépések és erbszakoskodâsok
nem tétetnek, melyek ez olâh nemzet kedélyeit felizgassâk és
visszatartâsra felszolitsâk, az olâh nemzet részérbl bizonyosan
oly lépések melyek a kbzbéke és csend felhâboritâsât idézhetnék
elb, nem fognak elkbvetetni.
Akik egyébb irânt kikérvén a Felséges Kir. Kormânynak e
kérelmünkre teendb kegyes hatârozatânak velünk leendb kbzlé-
sét, magunkat atyai indulatjaiba ajânlva mély tisztelettel br-
kbdünk.
A Tek. Kir. Fbigazgatô Tanâcsnak
Kbit Balâzsfalva mâjus 15-én 1848.
legalâzatosabb szolgâi
Az Erdélyi olâh nemzet Kbzgyülése
Leményi Jânos Saguna Andrâs
Fogarasi Püspbk. Gbrbg nem egyesiilt Püspbk.
mint ezen Nemzeti Gyülésnek elnbkjei
Dunka Pâl és Mân Péter
az erdélyi olâh Nemzeti Kbzgyülés titoknokai.
Ms. 1058, p. 12—13.
4.
Oradea, 1 Iunie 1848.
Un anume Jablonczy denunță comitelui suprem din Bihor cele
auzite de el in comuna Fechetău situată la frontiera Ardealului.
Era culcat în diligență, într’o șură a ospătăriei de acolo, când
sosiră doi oameni și începură a vorbi cu glas înalt, românește.
Unul încerca să convingă pe celălalt, să ia parte cu ei în comitet,
că nu va pierde nimic. „Aderenții noștri din Moldova s’au răs­
culat, și noi vom face la fel, dacă va vrea Dumnezeu“. Al doilea
ezita, se pare, declarând, că, deși vede că are dreptate, el nu as­
cultă, decât de cuvântul lui Dumnezeu. Jablonczy crede a de­
duce din această conversație, că primejdia, care amenință Un­
garia, e cu mult mai apropiată și mai îngrijorătoare, decât ce știu
autoritățile. Aceste mai dispun poate de forță pentru a o înde­
părta. Din contactul ce l-a avut cu populația din Fechetău da con­
vins că revoluția română a depășit faza intențiilor și a hotărîri-
lor, că acum se află în pragul executării și că și-a fixat drept
10 SILVIU DRAGOMIR

țintă împărțirea pământului. Denunțătorul încheie, spunând că

le-a adus la cunoștință toate aceste, fiindcă ei dețin una din cheile
dela porțile Ardealului, care e de cea mai mare însemnătate întru
cât privește mișcările românești și dacă se pun în înțelegere cu
comisarul guvernului din Ardeal, vor găsi mijloace a le suprima
înainte ca ele să izbucnească.

Bihar megye foispânjânak, és alispânjainak,

Polgârok! a haza érdekében jelentem kegyeiteknek, mit Feke-

tetó véghelységben ép érzékkel hallottam, és józan elmével friss
emlékezetben megtartottam.
Fekvém a gyors kocsiban a feketetói vendéglónek kocsi szi-
nében, holott 2 ember érkezik és olah nyelven beszédre kél han-
gosan:
„Én, igy szól az egyik, csak azt akarom tudni, az Isten sza-
vât, mert engem fel nem kelt serrimi, hanem az Isten szava,
noha lâtom hogy igazsàg“.
„Busultam érte, igy felel a màsik, hogy te ne lennél veliink,
de most mâr minden helyes: Im az Isten szava ez: olahok el-
jòtt az idotòk. És vòn kebeléból egy fejér tâblâcskât, melyet azon-
nal szur àrnyékàba rejtett mutatvàn rajta betuket.
Ezentul sok szót vâltânak, miknek érteime lelkesedés.
Mit féltink, szóla a csàbitó, mit vesztesz? Legfeljebb is lo-
vadat, haj életedet, mint Isten akarja. Mindnyàjan meg nem ha-
lunk. Ki életben marad veszi gyumolcsét. Amit vesztiink vissza
tériil jó kamattal. Mâr moldvai hiveink fellàzadtak, mi is mint'
Isten akarja. .. eljósz te is a tanàcsba? . .. mas nap is harmad
nap is iinnep ...
A mikép òn mondja, én ugy teendek Isten szavara elmegyek.
Lévén az olah mozgalmakról mâr régibb és nyomosabb ada-
tim, e szavakból én tisztân âtlâttam, mikép a vész mely hazà-
mat fenyegeti, sokkal kòzelebb, és âgazottabb, mint sem azok
tudjâk kiknek talàn még hatalmukban és tehetségeikben àll azt
elhâritani. Oszve gyiiltem tehàt a feketetói néppel, ‘s még tisz-
tâbban làttam, mikép ismét és ismét, hogy az olah forradalom
tul van a szàndék és hatârozat stadiumân, sòt a végre hajtas
stadiuma szélén all, ‘s tisztân foldfelosztâst fòze czélul.
Azért kerestem ònoket polgârok, kikre a megyének, mely Er-
dély egyik kapujânak kulcsât birja, tehât az olàh mozgalmakra
nézve legfontosabb, vezérlete van bizva, hogy félre téve min­
den késedelmet s magokat gyors posta utjàn az erdélyi kir. biz-
tossal is òsszefiiggbe tévén czélszerii és mélyen megfontolt esz-
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA IN 1848-49 11

közökhöz nyuljanak, eszközökhöz, mik e mozgalmakat kitôrés

elött elfojtjâk. Én mély tisztelettel vagyok.
Nagy Varaci, junius 1—1848.
Jablonczy m. k.
Ms. 1058, p. 212.

Cluj, 10 Iunie 1848.

Contele Teleki către 'Puchner, despre răscoala țăranilor români
din Bihor.
An den hochwohlgeborenen Herrn k. k. Feldmarschalleutnant
etc. und bevollmächtigten k. k. Landtagskommissär
Anton Freiherrn von Puchner
Exzellenz!
Klausenburg, 10 Juni 1848.
Das beiliegende, an Eure Exzellenz gerichtete Schreiben eines
Unbekannten, namens Jablantzai, samt der an den Ober- und
den Vizegespan des Biharer Komitates gerichteten Ermahnung,
in der von einem durch die walachische Nation beabsichtigten
-- und nächstens ausbrechenden Bauernaufstand die Anzeige ge­
macht wird und die nur unlängst von dem Obergespan des
Biharer Komitates v. Beöthy mittels seiner an mich gerichteten
Vorstellung vorgelegt wurde, habe ich die Ehre, Eurer Exzellenz
mit dem Beifügen mitzuteilen, dass ich am heutigen Tage den
Obergespan des Kolozser Komitates von Macskäsi auf diese
Anzeige aufmerksam gemacht habe.
Josef Graf Teleki m. p.
Ms. 1058, p. 210—211.

Cluj, 14 Iunie 1848.

Circulară tipărită a episcopului loan Lemcnyi către Români.
Iată, iubiți în Christos Frați! Tristele întâmplări care mai de
multe părți ca atâtea săbii cu două ascuțișuri pătrund inima
12 SILVIU DRAGOMIR

noastră, acum a patra oară ne silesc a înălța glas, care dorim să

pătrundă nu numai urechile, ci și inimile fiilor, cari dela Dum­
nezeu ne sunt încredințați purtării de grije. Noi am mijlocit,
ca să ne putem aduna și sfătui de cele ce ar fi de folos pentru
cler și pentru nația noastră, însă adunarea făcâridu-se nu după
cum am rânduit, precum v’am scris, în loc de mângâiere și pace,
prin neînțelegerea unora ce au fost de față, au urmat în multe
locuri triste întâmplări. Noi am vestit, și am dojenit, că slujba
domnilor, până când dela Dietă și dela înălțatul împărat va fi
altă hotărâre, să o împlinească, să fie în pace, ba au și jurat, că
pre nimenea nu vor vătăma, nici în avere, nici în persoană.
Și totuși ducându-se acasă, alții a merge la slujbă nu au voit,
alții au apucat cu puterea de a tăia pădurea domnilor, a cosi
holdele, a le paște râturile. In contra cărora ducând cătane i-au
esecvat, i-au bătut, batjocorit, ba la Mihalț și vărsare de sânge
s’a făcut. Și acestea de unde au urmat? De acolo, că au socotit,
ca ei să-și facă destul și nu au luat aminte, cum că trăim subt
lege, și nimeni e iertat a-și face destul. Drept fraților și iubiți
fii, vă rugăm pentru Hristos și în numele sfinților săi, să nu
ascultați de cei ce altmintre vă învață, ci ascultați cuvântul Pă­
rintelui vostru, care ziua și noaptea priveghează pentru· sufle­
tele și fericirea voastră, a cărui inimă întristarea o cuprinde,
când vede și aude, cum unii nebăgând seamă și-aduc șie-și perire
și Nației rușine. Iată, iubiți frați și fii, precum cu prilejul adu-
nărei v’am vestit, s’a și plinit; în 18:6 a lunei curgătoare, s’a
vestit slobozirea de robote și dijmă în toată țara; iată unirea cu
Țara Ungurească s’a făcut și prin înălțatul împărat s’a întărit,
și prin Unirea aceasta, cea mai mare parte a Nației noastre,
care până acum se socotea numai suferită, nu numai de slujbele
domnești s’a mântuit, ci întru toate asemenea drepturi cu cele­
lalte nații a dobândit, toți sunt nu numai slobozi, dar și cetățeni
fării Ungurești. A încetat deosebirea între Maghiari, Ro­
mâni, Sași și Secui. Toți asemene drepturi avem și fiește care
fără deschilinirea nației sau a legei, frați ne socotim, fără de a
ne sili sau limba, sau legea a ne-o muta. Iar întrucât pentru
unele punturi a cererei Nației, la a căror desbatere aici nu s’au
slobozit, suntem îndreptați la dieta următoare, ce se va ține în
Pesta.
Una avem de a vă aduce aminte: fiește care să fie mulțumit
cu ce a avut la mână, când s’a vestit slobozirea. Cele ce ar avea
de .a pretinde pentru locurile, care doară au dela sate, au dela
biserici domnii le-ar fi cuprins, aștepte, până când dela minister
— ocârmuire — se va rândui cercare și după cum se va hotărî,
pre aceea să se odihnească. Iară despre altă parte, veți învăța
și îndemna poporul a sta în unirea credinței. Nici să se amă­
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 15

gească, cum că doară prin adunarea din Blaj s’ar fi hotărât,

că de aci înainte în treaba religiei tot una să fim, ci numai în
atâta vine de a se înțelege, cum că uniții cu neuniții ca frați să
ne socotim, tot de o nație fiind și de aci încolo tot acele drep­
turi având. Nici ce se zice în aceleași hotărâri; adecă, că bise­
rica română să fie neatârnătoare dela ori care altă religie se
poate altmintrea înțelege, decât că nu atârnăm dela episcopii
altor religii, însă suntem subt ascultarea Patriarhului dela
Roma, care au cunoscut toate săboarele, precum la pravilă se
poate citi. Și adevărat, dacă ne numim Români, aceasta ne este
mărirea, că mai voioși ascultăm de Romanul, decât de Țarigră-
deanul, Carlovițeanul, sau altul. Iar frații cari se numesc neuniți,
vadă, vor urma, cum li se va părea, însă pentru aceasta nimica
nepretienie nu se cuvine să arătăm.
Aceste voim, ca după datoria ce o aveți pentru turma, în care
sunteți rânduiți dela duhul sfânt, să le arătați credincioșilor în-
demnându-i a sta neclătiți în credință și întru ascultare de îm­
păratul și de cei rânduiți dela dânsul. Care a noastră părintească
rânduială ca să aducă rod în inimile tuturor, ne rugăm în toată
ziua Marelui Păstoriu, carele șade de-a dreapta Tatălui nostru.
Cluj, 14 Iunie 1848.
Vlădica loam
Ms. 1058, p. 45.
7.
Zlatna, 14 Iunie 1848.
Comisarii guvernului din Ardeal trimiși să cerceteze în Mun­
ții Apuseni, au sosit la 13 Iunie în Zlatna. împreună cu direc­
torul domeniului comunal Nemegyei și-au început activitatea în
ziua următoare. După masă la ora 6 s’a prezentat în fața comi­
siei paznicul de pădure Carol Lerchenfeld și a făcut următoriui
raport: a) cu privire la Bistra, că după ce direcția camerală a
dispus ișpanului din Câmpeni Lăzâr Gydrgy să iasă la fața lo­
cului împreună cu preotul și cu paznicul de pădure, pentru a
examina plângerea Bistrenilor, că au fost scoși din pădurile co­
mune și că acum nu mai au pășune, aceștia s’au prezentat la
Bistra, provocând pe oameni să-și expună doleanțele. După un
sfat mai lung, oamenii au declarat, că abandonând toate plânge­
rile își însușesc întreg hotarul Bistrei, cu pădurile, .pășunile,
apele, pietrile și cu tot ce-i aparține. Au mai adăugat, că dacă în
termen de trei zile nu obțin răspuns la aceste dorinți, vor ști ce este
de făcut; b) în Vidra s’au săvârșit foarte multe delicte silvice, pă-
șunează cu puterea în pădurile fiscului, în pogoanele tăiate și oprite.
14 SILVIU DRAGOMIR

Aceasta se întâmplă fiindcă Avram lancu a vestit oamenilor, că

pădurile formează proprietatea sătenilor, că ele li s’au luat și
deci trebuie să li se restituie. Gornicii, în urmare, nu au mai
putut fi siliți să facă pază în pădure, de teamă să nu-și piardă
vicața și astfel administrarea ei a încetat; c) în fine, că a fost
informat de către mai mulți că la îndemnul lui Avram lancu par­
tea mare a locuitorilor din Câmpeni și împrejurimi se înarmează
cu coase și cu lănci în așa măsură, că faurii de prin sate nu fac
alta, decât că ascut lănci. Adunarea poporului înarmat e publi­
cată pentru 17 Iunie, cu ce scop însă nu se știe. Comisarii anunță
guvermil că fără să mai aștepte sosirea armatei în-ziua de 15
Iunie vor descinde la Abrud și vor cerceta împrejurările mai
sus arătate. După ce însă nu pare probabil că oamenii vor da
ascidtare dispozițiilor de a renunța la ocupările cu violență, vor
fi ncvoiți să procedeze împotriva lor cu forța armatei. Cer prin
urmare încă două compănii, deoarece armata ordonată la Abrud
nici pe departe nu va fi suficientă față de marea populație și
împrăștiere a comunelor.

Felseges Kirâlyi Fokormânyszek,

Abrudbânya videken es vârosâban mutatkozo olâh nep kozti
ingerlo bujtogatâsok kinyomozâsâra s illetoleg csendnek, va-
gyon es szemely bâtorsâgnak helyreâllitâsâra meltoztatvân a fel­
seges kir. Fokormânyszek tisztelettel alolirottakat mint biztoso-
kat folyo ev Sz. Ivân hava 9-en 7327-ik szâm alatt a helyszinere
rendelni, folyo ev Sz. Ivân ho 13-ân ide Zalathnâra beerkeztiink.
ahol is reszint a tisztelt fokormânyi rendelet ertelmeben biztos
târs uradalmi igazgato Nemegyei Jânossal ertekezendok, reszint
a meg meg nem erkezett katonasâg beerkezesetol hivatalos er-
tesitest elvârandok, a mai napon hivatalos tanâcskozâsunkat es
illetoleg munkâlkodâsunkat meg is kezdven, delutâni 6 orakor
topânfalvi kamarai erdosâfâr Lerchenfeld Kâroly sietoleg ide
bejdven es a bizottsâg ellott tnegjelenven, kovetkezo jelentest
tett:
a) Bisztrât illetoleg: hogy miutân a zalathnai uradalmi igaz-
gatosâg a bisztraiaknak szolgabiro Bisztrai elott tett azon pa-
naszokra, hogy dk az eddigi kozos legelobol kiszoritatvân, ez az
erdohoz kapcsoltatott es nekiek most nincs legelojok, a to­
pânfalvi ispânnak Lâzâr Gydrgynek meghagyja, miszerint a
szolgabiroval es a nevezett erdosâfârral legottan a hely szinere
kiszâlvân, a panasz valodi âllâsârol magoknak teljes meggyozo-
dest szerezven, az irânt az igazgatosâghoz tudositâsokat tegyek
meg; f; ev es ho 13-ân el is mentek Bisztrâra es minekutâna a
-kozonseget panaszuk eldadâsâra ottan folszolitâk, hosszasabb
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 15

egymâs kozt tartott tanâcskozâs utân oda nyilatkozott, hogy

minden panasz elmellózésével az egész bisztrai hatârt erdeiveî,
legelóivel, vizével, kóveivel és minden hozzâtartozoival magânak
tartja és kivânja, ehez még azt is advân, hogyha ezen kivânsâ-
gokra hârom nap alatt vâlaszt nem kap, tudni fogja mi legyen
teendó.
b) Vidrât illetóleg hogy a fiscus erdeiben igen sok erdó-
kihâgâsok vitettek véghez, a levâgott és tiltott pagonyokat mar-
hâjukkal erószakkal legeltetik, ami onnan kovetkezik hogy lânk
Avram kòzònségesen hirdette, miként az erdok a falusiak tu-
lajdonai lennének, azok tólók vétettek el, és azokat tulaj-
donukkâ kell tennidk; tovâbbâ hogy az erdopâsztorok az erdok
felvigyâzâsâra tóbbé nem birhattak, mivel a lakósoktoli félelem-
ból ott megjelenni és éltóket veszélyeztetni nem akarjak, és igy
az erdólési kezelésnek meg kellett sziinni.
c) Végre tóbbek aitai értesittetett az irânt is, hogy Topan-
falvàn és kòrnyékén lânk Avram felszólitàsa utân a lakosoknak
nagyrésze kaszàkkal és lândsâkkal fegyverezi fel magât, annyira
hogy a kdzségekben lévó kovàcsoknak nincsen egyébb dolgok,
mint lândsâkat késziteni és az ekkép felfegyverkezett népnek
gyiilekezete Topânfalvân ezen hó 17-ik napjâra van kihirdetve,
de mi czélra, nem tudatik.
Mely kòrulményeket azon alâzatos nyilatkozattal vagyunk ba-
trak tisztelettel jelenteni a Felséges kir. Fókormànyszéknek, hogy
be nem vârva a katonasàg megérkezését, a holnapi napon Abrud-
bânyâra ki fogunk szàllani és valamint a bujtogatàs, ugy az eló-
sorolt kòrulményekre nézve is a sziikséges lépéseket elintézend-
jiik, mivel azonban az elosoroltak szerint felmeriilt kórnyiilàl-
lasok oda mutatnak hogy valójàban mâr erószakos foglalàsok
is tórténtek és igy az emlitett kózònségek a bizottsàgnak komoly
felszólitàsara, melyet azonnal megtenni el nem fogja mulatni,
az erószakos foglalastól elàllani és a kivànt rendre visszatérni
nem akarnànak, elleniik katonai erót fólhasznalni kénytelenek
lesziink, a katonai erónek pedig az erószakot elkóvetett kòzónsé-
gek elleni felhasznâlâsâra az Abrudbânyâra rendelt katonasàg a
helységek nagy népessége és clszórottsàga tekintetéból koràntsem
leend elégséges. Azon esetre mély tisztelettel az irânt esedeziink
a felséges kir. fókormànyszéknek, miszerint a katonai eronek
legalàbb két eros szàzaddali megnóvelésétól elóre is kegyesen in-
tézkedni és azirânt benniinket utasitani méltoztasson.
Egyébbérànt alâzatos tisztelettel maradvan
A Felséges kir. Fókormànyszéknek alâzatos szolgâi
Kozma Păi
fokormânyi tanâcsos.
IG SILVIU DRAGOMIR

Nemegyei Jânos
k. bânyâsztanâcsos és igazgató.
Németi Jânos
fokormânyi titoknok,
kirendelt biztosok.

Zalathnân, Szent Ivan hó 14-én 1848.

Ms. 1058, p. 217.

8.
Cluj, 15 Iunie 1848-
Guvernatorul, contele losif Teleki către Generalul Puchner
despre eliberarea lui Micaș.
Excelentissime Domine Supreme Armorum Praefecte,
Nobis Colendissime.
Advocato Francisco Mikas ob crimen instigationis plebis va-
lahicae ad depressionem nationis hungarae attentatum, celebrata
item temeraria hac maligna intentione vetita conventicula, ex
investigatione contra eum peracta isthicque revisa in lucem pro-
deuntia, sub 31 - a maji anni currentis numeroque 6480 actioni
publicae fisco - di rector ali subiecto ac interea, erga praestandam
sufficientem cautionem libere dimitti determinato: Excellentiam
Vestram bisce officiosissime requirendam duxit Regium Guber-
nium provocatione ad litteras praesidiales sub 7-a maji anni
currentis nostroque 1667 exaratas. ut Commendantem arcis M.
Vasarhelyiensis, ubi praefatus Mikas detentus est de praevia
Regii Gubernii determinatione edocere, ac eo inviare ne grave-
tur, ut quamprimum per supremum judicem regium sedis Ma-
ros praestita per dictum Mikas sufficienti cautione eatenus re-
quisitus fuerit, eundem libere dimittat.
In reliquo debita cum reverentia manentes:
Excellentiae Vestrae E Regio Magni Transilvaniae Princi-
patus Gubernio, Claudiopoli, die 15 - a lunii 848.
Obligatissimi
Comes losephus Teleky-
Michael Bartha
secretarius.
Ms. 1058 p. 215.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 17

9.
Cluj, 16 Iunie 1848.
Adresa guvernatorului comite losif Teleky către generalul
Antoniu Puchner.
Excellentissime Domine supreme Armorum Praefecte, Nobis
colendissime.
D'um in copia isthic advoluta relatione commissionis pro in-
stigatione seditionis moliminum in locis oppido montano Abrud-
bânya vicinis observatorum suscipienda abhinc delegatae de
d-to 16 currentis mensis horsum praesțita innuente, — magna
pars valachorum incolarum possessionum fisco-dominalium Bisz-
tra, Vidra et Topânfalva per certum lânk Avram ad temerariam
occupationem silvarum et pascuorum fisco-dominalium insti­
gată, semeț falcibus et hostis armare coeperit, periculum
itaque eruptionis plebis valahicae ibidem non sine fundamento
praemetui possit, iidem proinde incolae severioribus mediis ad
rectam ordinem reducendi sint, periclitataque per eos publica
tranquillitas nonnisi cum sufficienti adsistentia militari restabi­
liri ac mânu teneri valeat, hinc Regiuni Gubernium Excellen-
tiam Vestram officiosissime requirendam esse duxit, ut pro de-
siderio praeattactae commissicnis ad praefatum oppidum Abrud-
hanya praeter militiam actu ibidem existentem, si fieri posset,
unam saltem centuriam adhuc disponere ne gravetur.
In reliquo debita cum reverentia manentes,
Excellentiae Vestrae, E. R. Magni Transylvaniae Principatus
Gubernio, Claudiopoli, die 16 lunii 1848.
Obligatissimi
Comes losephus Teleky
Michael Incze
secretanus
Ms. 1058, p. 216. (Nr. 7502 din 1848).
10.
Iunie, 1848.
Manifestul lui Eftimie Murgii adresat fraților concetățeni ro­
mâni îndemnând la împăcare cu Ungurii.
Fraților concetățeni Români!
Duhul veacului de acum răscolitu-s’a în Europa asupra tira­
nilor, asupra cârmuirilor, ce ținând întru întuneric pre cetățeni,
2
18 SILVIU DRAGOMIR

îi avea ca și robi pentru totdeauna. Acest duh, care este duhul

slobozeniei ’ (libertății) și care pentru aceea țintea a rupe și a
scutura lanțele robiei, ce de atâta vreme apăsase pre omenire,
au pătruns și până în părțile țărei ungurești:'Adunarea boerilor
Ungariei din Pojon, după pilda altor neamuri, în preajma bine­
lui tuturor, uitând binele său în parte, dat-au mâna cu poporu, și
într’un cuget cu acesta lucrând bărbătește, izbutiră a îndupleca
pre Impăratu să cunoască drepturile omenirei în această țară,
să cunoască și să întărească libertatea și egalitatea tuturor în
țară, adecă să fie toți slobozi și de o potrivă înaintea legii.
Din aceste legi ce s’au încheiat în această adunare a boierilor
țărei veți cunoaște, fraților Români ai noștri concetățeni, că acel
pământ, pentru care veacuri luptându-ne ne-am vărsat sângele,
și pre care, în Țara Ungurească o clasă de oameni, ce se numeau
nemeși, îl socoteau ca o avere a lor, acum este veșnică și netă­
găduită moșie a voastră; veți vedea că toate acelea sarcine ce
apăsau pre locuitori, precum robotele, dijmele și dajdiile au în­
cetat pentru totdeauna; viți înțelege, că nemeșu nu este mai
mult decât ori care locuitor, că acum suntem toți slobozi, deopo­
trivă, toți avem acelaș drept. Din aceste legi vă veți încredința,
că, ca cetățeni slobozi și deopotrivă, de acum înainte veți lua
parte la toate legiuirile ce se fac în țară. Iată legea vă cunoaște
direptu de a vă alege înșii, după a voastră chibzuire bărbați, care
să stea față în locul vostru în adunarea țărei, prin care totdeauna
veți putea spune greutățile ce vă apasă, și aduce vindecare rele­
lor. Legea vă dă slobodă voie de a vorbi, a scrie și a da în
stampă gândurile voastre fără a mai avea acele piedeci din par­
tea cârmuirei, ce până acum nu ne ierta în public a grăi adevăru
și direptu, de cumva era împotriva foloaselor acelor tirani, ce ne
țineau întru robie. Legea dar vă dă prin aceasta prilej spre a vă
lumina duhu și a vă îmbunătăți inima; legea cu o vorbă vă în-
dămână toate mijloacele, prin care să puteți fi fericiți.
Decât pentru păstrarea acestor drepturi, legea îngăduind a se
arma poporu, folosu nostru cere, ca, de voim a rămânea oameni
slobozi^ toți cu toți să apucăm arma, ca pentru la o întâmplare
înșii să ne putem apăra direpturile noastre. Armata așadar sau
garda națională să o socotiți ca o chezeșie a acestor drepturi a slo­
bozeniei noastre cetățenești.
Veți înțelege de aci, că stăruitorii și izbânditorii acestor schim­
bări atât de mântuitoare locuitorilor acestei țări sunt Ungurii.
Poporu împreună cu adunarea boierilor din Pojon, cu bărbăție
luptându-se au izbutit a îmburda acel guvern tirănesc, ce în fo­
losu numai a unora țintea a avea robi pe frații săi concetățeni.
Deci fiindcă nici Impăratu, nici miniștrii lui, cari pururea s’au
împotrivit la desrobirea noastră, ci poporu unguresc cu nobilii
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 19

tei luminați sânt urzitorii acestei lumi nouă, atât de fericitoare,

se cuvine să le fim mulțumitori. Pentru aceasta dar, în duhul
dragostei frățești, dând mâna cu Ungurii, toți cu toții să privi-
ghiem și să chezășuim pentru păstrarea acestui așezământ, pen­
tru neatârnarea acestei țări și a ministeriei ei, ce se află așezată
spre obștesc bine al tuturor cetățenilor.
Evtimie Murgu.
(Nyomatott Budàn, a magy. kir. egyetemi nyomdâban).
1058, p. 49.
11.

Timișoara, 25 Iunie 1848.

Românii ortodocși din Ungaria adunați ta Timișoara în ziua
de 25 Iunie 1848, sub președinția lui Mihaiu Cociuba, prezintă
dietei ungare un memoriu, în care declară că își însușesc întru
totul petiția trimisă ministerului de către consfătuirea ți­
nută la Pesta în 21 Maiu, adăugând din partea lor trei postu­
late: 1. Să se recunoască prin lege naționalitatea română a Ro­
mânilor din Ungaria, 2. Românii să fie întrebuințați în toate
funcțiile în raport cu numărul populației lor, 3. In afară de con­
gresele generale și ordinare să se țină în fiecare eparhie cel puțin
o adunare pentru rezolvarea chestiunilor bisericești și școlare, în
care să poată lua parte toți credincioșii și să poată alege liber
pe funcționarii bisericești și școlari.
In anexă se dă petiția redactată la consfătuirea din Pestai).
A Temesvârott 1848-ik évi Junius 25-én egybegyult magyar-
orszâgi g. n. e. vallasti românok a hongyiilés elébe ezen kérelmii-
ket terjesztik eló :
A Pesti român-tanâcskozmânynak f. é. Màjus hó 21-rdl a mi-
niszteriumhoz beadott, ide /. alà mellékelt kérelmet mindenek-
ben magokévà teszik, résziikrol a kòvetkezó hàrom pontot ad-
van bozza :
a) A honban lakó românok român nemzetiségiik torvény aitai
ismertessék meg.
b) A românok kóziil népességùk arânyâhoz képest alkalmaz-
tassanak minden hivatalokra.
c) Az âltalânos s rendes kongressuson felul egyhâzi s iskolai
iigyeikre nézve minden puspòki megyében legalabb egy piispok-

1) Vezi textul românesc la T. V. Păeățian, Cartea de Aur, I, Sibiu 1904, pp.

344—34". Semnăturile nu sunt reproduse.
20 SILVIU DRAGOMIR

mcgyci gyülés tartassék, melyben azon püspök-megyei minden

egyén részt vehessen, s melyben az egyhâzi s iskolai tisztviselök
kijelôlés nélkül a gyülekezet âltal szabadon vâlasztassanak.
Kelt Temesvârott Junius hô 25-ikén 1848.
Kutsuba Mihâl,
mint elnök.
Anexa.
Miniszter Urak!
A roman nemzet a tôrténetirâs bizonysâga szerint is egy az os
nemzetek kôzül a magyar birodalomban. Kezdetben kötött frigy
utân, a magyarral kezet fogva védte a hont, melynek javâért szi-
lârdul mükôdve vérét s vagyonât vitte âldozatul nemcsak, söt mi-
dön a sôtét szâzadok vallâsi fanatizmusa elôl egy része a dél-
keleti tartomânyokba vonulni kényszerült, e tartomânyokat ro­
man nemzetünk ônként a magyar szent Korona felsobbsége alâ
adta, mely helyzetében is a magyar nemzettel, e honnak, s âltala
a civilizâcio szôvétnekét követni induit egész Eurôpânak, a mu-
zu’mânok s mâs barbârok beiitése eilen védbâstyâul szolgâlt.
F. nemzet szâzadok mostoha s eloitéletes viiszonyaitol sujtva,
a félreismerés rideg s méltânytalan szenvedéseitol elfâsulva türt.
A népek örök igazsâgon alapulô igényeinek kora feltünt! — És
e hon nemtojének intéseit követö 1848-dik év a szabadsâg âldâ-
saiban a haza minden rendü polgârait vallâskülômbség nélkül
egyarânt részesitvén, a szabadsâg élvezetének român nemzetünk
is orvend, mely szâzados nélkülozések utâni- kort hô kebellel üd-
vôzôlvén :
Mi magyarhoni român nemzet nevében, mint annak megbizott
képviselôi a magyar koronâs kirâlynak eddig is folytonosan ta-
nusitott hüséget, a szabadsâg lelkes harcosainak köszönetet, ma­
gyar testvéreinkhez ragaszkodâst, az elsö magyar független mi-
niszteriumnak pedig rokonszenvet és öszinte bizodalmat nvil-
vanitunk, kijelentvén, hogy a magyar szent Korona dicsoségéért,
birodalmânak egységéért hazafiui ônfelâldozâssal küzdeni a kô-
züs haza irânti szent kôtelességünknek tartjuk. Midôn pedig
öszinte, hatârozott hazafiui hivatàsunknak eme meleg szavak-
ban foglalt elveit a nemzet bizalmâtôl kisért miniszterium elibe
nemzetünk nevében letennök, tartozunk kijelenteni, hogy eljârâ-
sunk nem alapûl az emberi gyarlôsâg azon kifôlyâsân, melv a
dicsôsség ôrâiban kegyelet szomjâba (sic) a hatalomnak ônkényt
oda engedi magât, hanem rômai eredetiséginkhôz következete-
sek,, a szükség idejében értetjük meg a magyarral, hogy mi igaz
barâtai vagyunk.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 21

Ennyi az mit nemzetiink nevében, a szùkséghez képest tettek-

ben is valósitandók, szavakban nyilvânitunk, s most:
Sorsunkkal, illetóleg szerény kivânatainkkal kòzelediink a nem-
zet kormânyâhoz.
Vannak minékiink is a mult idok mostohasâga aitai elóidézett
fâjdalmaink, vannak jogszerii kivânataink is, melyek orvoslâ-
sât s illetóleg korszerii elintéztetésiiket igénybe venni annyival
kevésbbé mulaszthatjuk el: mennyivel inkâbb meg vagyunk arról
gyózódve, miszerint a cèiba vett miitétel aitai oly irâny is duga-
ba dólend, mely az idó viszontagsâgai folytan fòlmeriilt àllapot
làthatatlan kezétól tapintva a kòzòs haza érdekének még veszé-
lyére is vàlandhatnék.
Fâjdalmaink, miket emliténk, nemzeti érdekeink sorsàt illetik,
szârmazâsukat ott veszik, hogy a szlâvizmus még néhàny szâza-
dokkal elóbbi feltolakodâsa sajàt latin betùinket kiirtvàn, s a ci-
ril betùket tiizvén egyhàzi s iskolai kónyveinkbe: a civilizalt Eu-
ropatól szàndékolt elzàrni nemzetiinket azért, hogy erkólcsi
kényszeritéssel a szlâvizmusba beleolvasztani sikeriiljón, s mert
român nemzetiink eredetéhez hiv jelleme meg nem ingatatha-
tott, izolâlt âllapotunkat fólhasznàlva a nélkiil, hogy nemzetiink
megkérdezve, meghiva lett volna: a szlâvok azon tòredéke, mely
1690-ben jòtt be a magyar korona alâ, az ismeretes „Illyricum
declaratorlum“ dajkâlâsa alâ rântotta a vallâsban egyforma ro­
mân nemzetet is, mely idó óta a szerb hierarchia az egész óhitù
nem egyesiilt egyhaz -és iskolàk iigyét român nemzetiink tete-
mes kârâval monopolizai] a.
' A szabadsàg, egyenlóség és testvériség elve nem tiiri, hogy a
kózós hazànak egyik népe a màsik fólótt uralkodjék, és, mert a
român nemzet természete, jelleme, nyelvkiilómbsége, szóval po-
litikai fóladàsa elvitatlanul kóveteli, hogy a szlâvizmus âltal
ceiba vett azonositàst mindenképpen megsemmisitse: ugyan azért:
Român nemzetiink igényeihez alkalmazott buzgó tórekvésból
a szerbektóli elvàlàs elvét minden egyhâzi s tanitâsi kormânyzâs
tekintetében hatârozottan kimondjuk, s miutàn a legkòzelebb ki-
fejtett kóriilmények tisztân bizonyitanàk, hogy a szerbek mii-
kòdése az àlladalom egységének elvét megdònteni szàndékozik, s
miikòdésiik ósztónszerii részesévé vàlt a magyar alkotmâny alatti
napkeleti nem egyesiilt óhitii egyhaz metropolitâja is, mint a
tòrvény aitai kijelólt òsvényról letéró faktort, nemzet tagjaink,
polgârtârsaink s véreink lelki s vallâsi kormànyzata kezében pon-
tositva lenni tóbbé nem ismerhetjiik.
Tehàt elószór kivanunk a karloviczi metropolitatól egészen
fiiggetlen és kiilonvalt, àltalunk vâlasztott egyhâzi kormànyt,
mely addig is, mig a tòrvény aitai kijelólt egyhâzi zsinatunk in-
tézkedhetnék, érsekhelyettesi cimmel provisorie kormànyozzon,
22 SILVIU DRAGOMIR

titkârokul veven föl az egyhâzi rendböl egy es polgârbol mâsik,

tehât ket valâsâgos român ajku ferfiakat. 2-szor, küldessek egy
kormânymegbizott elnöklete alatt egyenlö szâmu român es szerb
tagokbol âlld bizotmâny, mely az egyhâzi s iskolai alapitvânyok
mibenlefet, a fennâllo kolostorok sajâtsâgi viszonyait, azok okle-
veleit, alapitöit, ki- s minovoltât megvizsgâlvân az osztâly ki-
eszközleset vegrehajthassa, s annak nyomân az elvâlo felek min-
denike a magâehoz juthasson.
3-szor, onâllo egyhâzi zsinatunk, egyhâzi s iskolai·kormânyunk
legyen, melynek tagjai român nemzetünk fiaiböl leven alkalma-
zandök, a szerb hierârchiâtol semmi tekintetben se fiiggjenek.
Azon öszinte bizalomnâl fogva, mellyel mi a magyar nemzet
irânt viseltetünk, s mellyel viszont a magyar nemzetnel talâl-
kozni erösen hissziik, politikai igenyeinket következökben fog-
laljuk:
a) A român honpolgârok a magyar nyelv diplomatikai melto-
sâgât elismerik, megvârjâk azonban, hogy egyhâzaikban, gyer-
mekeik kozoktatâsâban, s âltalâban nemzetük minden belügyei-
ben tulajdon român nemzeti nyelviik gyakorlâsa gâthatlanul ha-
gyassek.
b) A vallâsi s kozoktatâsi miniszteriumnâl egy külön osztâly
âllitassek fel, mely a românok egyhâzi es iskolai ügyet kezelje,
s melyben kizârolag közbizodalomban âllo nem egyesült vallâsu
valodi român honpolgârok alkalmaztassanak.
c) E nemzet fiainak a kormânyzâs âgaiban eddigele keserüen
nelkülözött alkalmazâsukra különösen a sajât nepilakta videke-
ket tekintve meltânyosabb figyelem forditassek.
d) A hatâror-videki ezredeknel kivâlolag született român nem-
zetisegü tisztek alkalmaztassanak.
'Mely öszinte lelekkel szereny s meltânyos kivânatainkkal ki-
sert elöterjesztest a bizalom s szeretet övezte kormâny elebe le-
tenni sietven, magunk, megbizoink s illetöleg român nemzetünk
neveben e hon üdvet kivâno âhitattal teljes szivünkböl s lelkünk-
böl mondjuk: Eljen a Haza, Eljen a Kiraly, Eljen a Szabadsâg,
Egyenlöseg es Testveriseg!!!
Kelt Pesten, az alâbbirt magyarhoni megyekbeli românok
küldötteinek gyüleseböl, mäjus 21-en 1848-ik evben.
Gozsdu Mano elnök, Czapos György helyettes esperes, Bocz-
kö Pâl, kisjenöi lelkesz, Arkosi Jânos, Petrilla Pâl, Arad me-
gyei kepviselök; Drâgos Jânos, Fonnay György, Zsiga Miklos,
Bihar megyei kepviselök; Nyikora David, Szucsu Moyzes, Sza­
bo Jânos, Bekesmegyei kepviselök; Misics Jânos, Csermena Jâ­
nos, Muntyân György, Brankovân Balâzs, Popovits. Simon,
Rüc Athanâsz, Petrovits Jânos, Ilies Istvân, Jorgovân Miklos,
Czârân Miklos, Bogdân Vincze, Bogdân Lâszlo, Jankuleszkn
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA IN 1848-49 23

Julian, Ternes- és Torontâlmegyei képviselôk; Sztupa Gyôrgy,

Szerb Tivadar, Aurân Jânos, Pap Zsigmond, Putits Jânos, Far-
kits Péter, Saguna Fréta, pești képviselôk, Fogarassy Balâzs,
Vuja Ignâcz varadiai esperes, Bozsinka Auxentius, Fogarassy
Tôdor, Vélja Mihâly teologiai tanito, Mârku Jânos lugosi espe­
res, Paskul Miksa krassôi képviselôk.
12.
Sibiu, 1 Iulie 1848.
Circulara asesorului Moise Fulea către protopopi.
Prea Onorate Domnule Protopop.
Pentru îndreptarea Frății Tale și a celor care se cuvine, Ți se
face cunoscut că decât1) Excelența Sa D. Gubernator regescul
Decret din 22 Iunie a. c. No. Preaînalt 1660 s’au făcut rânduială
la tistiile mirenești ca la alegerea de deputați spre a merge la
Dieta din Pesta să fie de față în comisarii cei de ales și un Ro­
mân, carele știe limba ungurească, ca să priveghieze să nu se
calce dreptul Românilor celor alegători, care toți ceice plătesc 8
fl. m. c. argint, afară de darea capului, au drept de a votiza, afară
de aceea toți protopopii și dascălii.
Sibiu, 1 Iulie căi. nou
19 Iunie 1848.
Consistorul Diecezan
Moisă Fulea m. p.
prezeș
Ms. 1060, p. 199.
13.
Karlovci, 13 Iulie 1848.
Manifestul Patriarhului losif Rajacid către Români
Către poporul românesc, iubită frățească închinăciune de să­
nătate delà poporul sârbesc.
Poporul sârbesc încă în 5-lea Maiu a. a. au slobozit către voi,
fraților Români de o credință, a sa mai iubită și mai inimoasă
închinăciune de sănătate, în care v’au descoperit că întru na­
ționala sa adunare din 1-Iea Mai a. a. ținută după drepturile
cele de strămoșii Sârbi cu sânge voinicesc agonisite sie-și Pa­
triarh și Voevod și-au ales și cu acel privileghiu lor celor de un

i) Lectura nesigură sau lipsește un euvânt în original.

24 SILVIU DRAGOMIR

veac și jumătate cu rușine părăsite puterea cea dintîiu cu mare

serbare iarăș înapoi au întors-o. ,
Cu acel prilej poporul sârbesc n’au trecut cu vederea și pre
voi fraților de o credință în hora dragostei cea nefățarnice prie­
tenește a vă chiema, aducându-vă aminte ca și voi din adâncul
somn să vă treziți, apoi ca un popor liber, pentru libertatea și
mărirea voastră, poporului nostru, carele acuma viața-și jertfește
să vă ortăciți, și așa pe temeiul întregei libertăți, egalități și fră­
țietăți tare și nepreruptă legătură de nou să întărim și străluci­
tului nostru viitoriu înainte ușa să-i deschidem.
Insă de atunci, iată, două luni întregi trecură și versul frați­
lor sârbi în loc ca în piepturile române cu pătrunzătoare bună
voire să fi străbătut, de inimile cele înghiețate și împietrite,
lovindu-se, se sparse și rămase pustiu, neascultat.
Acolo pe câmpul bătăliei de libertate unde și-a desvelit sârbi-
mea steagul său și dușmanul său ungur, care cu prăpădirea sfin-
țeniilor sârbești amenință, întru întîmpinare i-au eșit, acolo unde
atâtea mormânturi de ale liberilor sârbi bogatele câmpuri ale
noastre le-au acoperit, acolo și astăzi dictează sârguitoriul Sârb,
și ca un leu înfricoșat se scoală asupra dușmănoasei hiene și tot
pașul pământului voevodesc îl adapă cu sângele dușmanului său
celui rău gânditoriu.
Voi, fraților, ascultați urletul tunurilor', pocniturile puștilor în
bătae și vaietele răniților și vă faceți surzi și nu numai că au ră­
cit dragostea voastră spre noi, ba încă dușmănește fără de nici
o pricină asupra noastră săriți și nouă în sfânta noastră și dreap­
ta înainte luare împotrivă ne stați, pentru că, bag seamă, ați
zăuitat că și pe noi și pe voi de atâtea veacuri o credință, o
sfântă și dreaptă mărită credință strâns ne · povățuește. Au
doară nu voiți să știți că sângele nostru cu călduroase legături
ale neamurilor și prietenilor împreunat este? Au doară nu vă pasă
vouă de cele trecute pline de dragoste, în care ai noștri și ai
voștri strămoși, asemenea soarte împărțind, asupra unui dușman
s’au luptat și supt un jug asemenea necazuri au suferit? Și as­
tăzi și ai noștri și ai voștri frați și ai noștri și ai voștri fii pe
câmpul bătălii din Italia pentru iubitul nostru împărat cu o ase­
menea mărire se luptă. Dară voi, toate acelea sub picioare arun-
cându-le, aicea în împreunată făgăduință, cu întunecată privire
sfânta noastră faptă petreceți și nefrățește, să nu zicem duș­
mănește, mâna noastră, care voauă întru ajutor vă o întindem,
dela voi o izbiți.
Poporule Românesc! Strămoșii noștri au purtat cândva tot
unele legături, acuma însă a bătut ceasul ca rușinoasele lanțuri
ale robiei dimpreună, însă voinicește, să le scuturăm. Mare și ne­
spusă rușine va fi și toată lumea ne va urgisi, și scumpii dară
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ]N 1848-49 25

următorii noștri strănepoți înflăcărat ne vor blestema dacă am

trece cu vederea acest prilej bun și mai departe ca și cucii în
robie să oftăm am dori. Spre noi, Sârbii, toți Slovenii au îndrep­
tat ochii și dela noi așteaptă să le arătăm zorile cele mai fru­
moase ale viitorului libertății; dară spre voi România și Mol­
dova cu mândrie privește! Au doară voi netrebnici voiți a vă
arăta întru înfrățirea neamului vostru? Și au doară veți putea
îngădui ca ungureasca fățărie încă în mai adâncă mortăciune să
vă legene, apoi, ungându-vă dinții de astădată, cu mărunți­
șuri, din sfințeniile voastre să vă lipsească și din numărul altor
norocoase popoare ca pe niște nevrednici să vă șteargă? Scu-
lați-vă, fraților cei de o credință, sculați-vă și cu curată unire și
dragoste înfrățiți-vă ca popor liber poporului liber sârbesc; apoi
să nu îngăduim dușmanului nostru celui de obște să ne înceluie
ca pe niște prunci nepricepuți, și ca pe niște cuci să ne apese;
numai voinicește plini de eroicească vietate, după mărire și liber­
tate oftând, să arătăm la toată lumea că suntem copți pentru li­
bertate și că suntem în stare nu numai ajutor a da, ci și pe tot
barbarul a-1 zdrobi subt picioarele noastre voinice, care cutează
credința și limba noastră a o prerumpe și dulcea sfințenie a na­
ției noastre a o strânge.
Românilor, cinstiților frați! Iată, încă mai odată și sărbăto­
rește Sârbii spre mare și prietenească încredere vă cheamă. Ră-
dicați-vă pe picioare fraților și spre arme, apoi ca niște credin­
cioși fii ai prea luminatului împărat Ferdinand, și ca niște frați
de un gând să pășim, ca sub povățuirea desăvârșitei libertăți,
egalități și frățietăți în cugetul nației să mântuim viitorul nos­
tru, să ne întemeem nați$ noastră și să dobândim aceea-ce după
toate dreptățile Dzeu și sfânta a lui dreptate ne-au hotărât.
Datu-s’au în Karlovăț, în luna lui Iulie 13-lea zi, anul Dom­
nului 1848.
losif m. p. Patriarh
Mss. 1059, voi. 4—5, p. 42—43.
Cfr. manifestul în sârbește la Dr. Thim Jozsef, A magyaror-
szâgi 1848 49-iki szerb fblkeles tbrtenete, II, p. 571—73.

14.

Turnu-Roșu, 24 August 1848.

Funcționarul de vamă losif Dobokay raportează către tezau-
rariat informații luate din izvoare sigure. Adunarea primului
regiment de graniță este opera agitatorilor români, câțiva ofi-
26 SILVIU DRAGOMIR

feri și popi, care de câteva zile părăsind Sibiul se învârtesc în

preajma regimentului. Pe Pumnul l-a dus la Orlat însuși sub­
locotenentul Șandruc, în 14 sau 15 August, cu căruța sublo­
cotenentului Novac, din' cârciuma lui Neumiîller. Când între
timp s’au făcut arestările de agitatori la Sibiu, în noaptea de 7
l. c. Bărnuțiu, sărind pe fereastră, a scăpat și a plecat pe jos la
Orlat. In aceeași noapte l-a urmat acolo practicantul erarial Tă-
maș Lăți. Adunând la casa sublocotenentului Novac pe popa și
pe jurații comunei au asmuțat poporul să elibereze cu forța pe
cei arestați. De aici s’a trimis înștiințare la Veștem, la subloco­
tenentul Ursu și la Scoreiu. In chipul acesta s’a pus la cale în­
grămădirea unui mare număr de soldați grăniceri, sub conduce­
rea alor trei preoți, din Orlat, Veștem și Racovița, care au pre^
tins în modul știut eliberarea celor arestați. In 22 August sub­
locotenentul Novac însoțit de preotul din Orlat și de un necunos­
cut a venit la Veștem, unde a ținut sfat cu sublocotenentul Șan-
druc, cu preotul și primarul. De aici au plecat la Racovița, la lo­
cotenentul Ursu, unde împreună cu preotul român au hotărît
ținerea de adunări, care să meargă până la violență. Noaptea la
orele două s’au întors deacolo și sublocotenentul Novac nu s’a
oprit până la Orlat. Ofițerii numiți sunt toți trei Români și co­
laborând strâns cu agitatorii români trebuie de aproape supra-
vegheați, cu atât mai ales că sublocotenentul Șandruc, după ple­
carea locotenentului Anton Itul spre Reghin, rămâne coman­
dant de garnizoană.
Nagyméltôsâgu Grof!
Nagyérdemü k. kincstâri aleln,ok ur!
A mostani zavarokban, amennyire azokrôl némely ôsszekôtte-
tések elôttem biztos kutfôbol tudva vannak, szoros kôtelességem-
mé szâmitom azoknak feljebbi feljelentését el nem mellôzni.
Bizonyos az elsô olâh szélezred âltal kovetelt gyiilés az olâh
bujtogatôk inditvânya részérôl némely tiszt urak s olâh papok,
részrôl magok a bujtogatôk személyes mükôdése âltal elômozdit-
tatott, s igy ennek létesüléséhez kôzelitvén, szâmos egyének a
bujtogatôk kôziil mâr tôbb nap ôta Szebenbôl lassanként el-
tünve, a nevezett olâh szélezred kôriben lappangnak, ezek kôzül
Pumne nevezetü bujtogatôt folyô ho 14-én vagy 15-én hadnagy
Schandruck személyesen a Neumüller fogadôjâbôl Novâk had-
nagy szekerein vitte ki Orlâthra; tôrténvén ekôzben folyô hô
7-én éjszaka Szebenben némely bujtogatôk letartôztatâsa, Bar-
nutz nevü bujtogatô az ablakon kiszôkvén az elfogattatâstôl ki-
menekült, s rôgtôn gyalog Orlâth fêlé utjât vette, s ôtet k. kincs­
târi gyakornok Tamâs Latzi ugyanazon éjjel Orlâthra kôvette,
 RËVOLUTIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1948-49 27

hol ezek Novak hadnagynâl (kinél mint hallotuk mâs bujtogatôk

is léteztek) az orlatili pap es esküdtek meghivatvân a nép az el-
fogottak erôszakos kimentésére felingereltetett, onnan küldetett
rogtôn tudôsitâs Vesztemre hadnagy Schandruckhoz és annak
jô barâtjâhoz az odavalô olâh paphoz, sot mint némelyek aitai
mondatik maga Barnutz ment oda, kik hasonlôlag az egyetértô
biróval a falut fellâzitvân rogtôn Rakovitzâra hadnagy Urszuhoz
és az odavalô Olâh paphoz biztosokat kiildve s a helybelieket
fellâzitva hasonlô végre a Skoreiakat is tudôsitottâk. Igy esz-
kôzôltetett azon folyô hô 19-én tôrtént megjelenése Szebenben
hârom, ugymint: az orlâthi, vesztemi és râkovitzai olâh papok
vezérlete alatt ôsszegyülekezett szâmos olâh szélkatonâknak, kik
tudott szép môdon a foglyok szabaddâ tételét kôvetelték. Folyô
hô 22-én hadnagy Novâk âlôltônyben az orlâthi pappai és egy
mâs ismeretlennel megjelent Veszténben hadnagy Schandrucknâl,
leszâllva ottan az olâh pappai és a biróval késôig gyiilést tartot-
tak, onnan ôsszesen Rakovitzâra hadnagy Urszhoz âtmentek,
hol hasonlôlag az odavalô pap meghivatta, erôszakig kifakadan-
dô értekezések hatâroztattak, s igy hadnagy Novâk és Schan-
druck târsaikkal éjjel két óra utân érkezve vissza Vesztembe,
Novâk rogtôn utjât Orlâthra folytatta, mi is megkivântatô
esetben nyomozâs utjân, mire adatokat szolgâltatni fogok, bebi-
zonyitathatik.
Ezen kôrnyülâllâsokat (ezennel meghalvàn a tegnapi eseménye-
ket) sietve feljelenteni annâl is inkâbb szoros kôtelességemmé
szâmitom, mivel ezen fennebb nevezett katonatiszt urak, mint
olâh születésüek, a népre nagy befolyâssal vannak, egyéb-
irânt maguk helyesitése àltal egymâshoz kôzel lévén, lânczbani
egybekôtésben âllanak, azonkivül kôzlekedései a bujtogatôkkal
nyilvânosak, melynél fogva minden lépései szoros szemügyletet
igénylenek, sot nevezetesen fennforogvân azon kôrnyülâllâs, hogy
vesztemi parancsnok fôhadnagy Ittul Antal kôzelebbi napokban
Szâszrégen fêlé elindulni rendeltetett, s ez âltal Schandruck
hadnagy Vesztemben mint helybeli parancsnok hâtra maradand,
kitiinvén mâr, ugy a vesztemi kôzônség, valamint a papjok
szelleme, ennek egyediili ottmaradâsa mint parancsnok veszé-
lyes lenne, méltoztatik tehât méltosâgod ezeni bâtorsâgomat
nem valamely allatomos feladâs, sem pedig vaiameli- jutalom
vagy kincskeresés, hanem csupân honfiszeretet érzelmeinek tu-
lajdonitva annâl is inkâbb kegyesen fogadni és felsôbb tudo-
mâsra juttatni, mivel azokrôl értesittetés csekély véleményem
szerint ez idôpontban felesleges talân nem lenne. Egyébirânt ilio
tisztelettel ôrôklôk.

Veres Tornyon, nyârutô hô 24-én 1848.

28 SILVIU DRAGOMIR

A meltosâgos Grof alelnok urnak

Alâzatos szolgâja
Dobokai Jozsef
K. harmmczados
Nota lui Papiu Ilariu:
Din cuvânt în cuvânt, după copia ce mi-a comunicat-o D. căpitan Mihai
Novac. Dr. Papiu

15.

Budapesta, August 1848.

Un proiect de lege prezentat dietei ungare de către deputatul
loan Dragoș. Enunță în motivare că națiunea română este aliata
firească a națiunei maghiare, iar membrii aceleia fiind egal tra­
tați în exercițiul drepturilor cetățenești cu membrii națiunei ma­
ghiare, asigurând 'menținerea limbei ungurești ca oficială, se
hotăresc următoarele cu privire la naționalitate și limbă: 1. In
biserică și școli, cum și în administrația acestora, pot întrebuința
nestingheriți limba lor maternă. In contactul cu administrația
publică limba oficială va fi cea maghiară. 2. In județele, scau­
nele și orașele, unde Românii sunt mai numeroși, sunt liberi a
se folosi de limba maternă în desbaterile publice. 3. Adunările
județene sunt obligate a-le asigura influință proporțională în co­
misiile, care exercită administrația. 4. In comunele pur româ­
nești, sau în cele cu majoritate, administrația și însuși procesul
verbal pot fi în limba română, dar comunicările cu autoritățile,
rapoartele, actele de ancheta- nu se pot redacta decât ungurește.
5. In comunele cu mai mult decât două naționalități, pentru a se
evita conflictele, și procesul verbal se va dresa exclusiv în limba
maghiară. 6. Orice contracte sau dispoziții de moștenire și testa­
mentare pot fi date în limba română, fiind deplin valide în fața
legii. 7. Legile țării, dispozițiile administrative se vor tipări și
în limba română. 8. Pentru a promova religia și învățământul lor
h-se asigură menținerea instituțiilor existente sau sporirea lor în
raport cu necesitatea și întreținerea lor cu fonduri dela Stat și 9.
Românii vor fi aplicați în toate ramurile administrației în’ mod
proporționat.
T orvenyjavaslat.
A român nemzet a magyar nemzetnek termeszetes frigyese s
annak tagjai a magyar nemzet tagjaivall minden polgâri jogok-
ban egyformâk leven, a magyar nyelv diplomațiajânak biztos
fenntartâsa mellett, nemzetiseg es nyelv tekinteteben kovetkezok
hatâroztatnak:
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 29

1. § Egyhâzaik es iskolâjokban, valamint e reszbeni iigyeik

kezeleseben anyanyelviiket hâboritatlanul hasznâlandjâk, ahol
pedig a kozigazgatâssal kell erintkezesbe jdnnidk, a kozlekedesi
nyelv magyar lesz.
2. § Azon megyek, szekek, vagy vârosokban, hol feles szâm-
mal vannak a românok, a kbztanâcskozâsokban anyanyelviikon
nyilatkozâsuk szabad leszen.
3. § A kbztorvenyhatosâgok az igazgatâst gyakorlo vâlaszt-
mânyokban kdtelesek arânylagos befolyâst engedni.
4. § A tiszta vagy azon kdzsegben, hol a tdbbseget teszik, a
dolgok kezelese, maga a jegyzokdnyv lehet român; de a kdzigaz­
gatâssal valo erintkezesi jelentesek, vizsgâlati okiratok csak ma­
gyar nyelven vitethetnek. ,
5. § Azon kozsegekben hol a lakosok nem csupân ket, hanem
tobb nemzetisegekre âgaznak el, a surlodâsok elkeriilese tekinte-
tebol a jegyzokdnyv is kizârolag magyar legyen.
6. § Mindennemu szerzodesek, drdksegi, vagy hagyomânyi
rendelmenyek român nyelven kiadhatok, s mint ilyenek a tor-
veny elott ervenyesek.
7. § A hazai tdrvenyek, kozigazgatâsi rendeletek român nyel­
ven is kiadandok.
8. § A vallâs es kozoktatâs eldmozditâsâra’meglevo intezeteik
fennmaradâsa, vagy a sziikseghez kepest szaporitâsa, s âlladalmi
kozkbltsegeni fenntartâsa biztosittatik.
9. § A românok a kdzigazgatâs minden âgaiban arânylag al-
kalmazandok.
i Drâgos Jânos
kepviselo
Ms. 1058, p. 149.

16.
August 1848.
Proiect de lege prezentat dietei ungurești cu privire la câr­
muirea bisericească și școlară a Românilor ortodocși de depu­
tatul Radnei Teodor Șerb. Pentru a sista gravaminele lor se
stabilesc prin art. de lege 20 din 1848 următoarele: 1) Iși pot
alege episcopi și mitropolit români, în eparhiile Timișoarei și
Vârșețului de îndată, iar în ale Sibiului și Aradului în caz de
vacanță, înlăturându-se pe viitor ierarhia sârbească; școlile și
le vor putea conduce și administra prin oameni de naționalitatea
și religia lor. 2) Pe episcopi îi vor alege în sinoadele eparhiale
respective, iar pe mitropolit poporul român al eparhiilor numite
în articolul precedent prin reprezentanți într’o adunare biseri­
cească, fără nici o candidare. 3) Adunarea eparhiilor se va con­
30 SILVIU DRAGOMIR

stitui din 120 membri, dintre care 40 din cler, inclusiv, episcopul
și arhimandriții, iar 80 dintre mireni și anume 15 din granița
militară. 4) Adunările eparhiale vor fixa când și în ce. mod să se
țină sinoadele și vor reglementa în general chestiunile de con­
ducere bisericească și de educație școlară. 5) Se va organiza o
secție specială compusă din Români pe lângă ministerul culte­
lor și instrucției pentru a rezolvi problemele lor bisericești și
școlare. 6) Se va numi de către ministrul cultelor și instrucției
publice o comisie dintRun președinte și câte 4 membri români
și sârbi, sau de altă confesiune, dacă aceștia din urmă ar refuza
să primească. Această comisie va examina situația de drept atât
a fondurilor naționale, bisericești și școlare, litigioase, cât și a
mănăstirilor, stabilind, just și echitabil cota ce se cuvine Româ­
nilor și îngrijind de lichidarea ei. 7) Ministrul de culte și in­
strucție publică va pune în aplicare de îndată acest articol de
lege. ■
Torvényjavaslat.
A keleti nem egyesiilt românoknak egyhâzi és iskolai kor-
mànyàról. A keleti n. e. românoknak nyilvânult sérelmeik meg-
sziintetése, és kérésùk tekintetéból az 1848-ik évi 20-ik tòrvény-
czikk folytàn rendeltetik:
1. §. Hogy a temesi, verseci egyhâzi megyékben is azonnal,
valamint ùreség tekintetéból a nagyszebeni és aradi egyhâzi
megyékben annak idejében, megsziintetvén azokban jòvòre a
szerb hierarchia, magoknak român ajku és vallâsu embereik àltal
kezelhessék és kormânyozhassâk.
2. §. A pùspókóket az illetó egyhâzi zsinat, a Metropolitât
pedig az 1-só § kitett òszves egyhâzi megyéknek keleti nem
egyesiilt român népe egyhâzi gyiilekezetben képviselók àltal s
minden kijelólés nélkùl fogja vàlasztani.
3. §. Az òsszes egyhâzi megyék gyiilekezete keriiletenként oly
aranyban vàlasztandó 120 tagokkal, hogy 40 az egyhâzi osztâly-
ból odaértve a piispoket és archimandritàkat is, 80 pedig a vilàg-
ból s ezek kdzòtt a hatàrórvidékról 15 kòvet kiildetessék.
4- §· Az egyhâzi òsszes gyiilekezetben fog az egyes megyék
zsinatainak is mely idóben, s mi modoni tartâsa meghatàroztatni
és az egyhàz és iskolai kormânyzâsnak és népnevelési iigynek
âltalânos rendezése eszkòzòltetni.
5. §. Egyhâzi és iskolai iigyeinek kormânyzâsâra a vallàs és
kozoktatàsi miniszterium mellé a keleti nem egyesiilt român
ajku egyénekbol kiilòn osztâly fog felallitatni.
6. §. A vallàs és kozoktatàsi miniszter egy elnókòt és a ro-
mànokból és, szerbekból négy-négy vagy ha valamelyik feleke-
zet ahhoz jârulni vonakodnék, màs felekezetbeli négy egyént
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 384849 31

fog bizottmânykeppen kinevezni, mely bizottmâny a românok

es szerbek kbzt fennforgo mind nemzeti, egyhâzi, es iskolai penz-
alapot, mind pedig a kolostorok jogviszonyait megvizsgâlja s a
românok illetoseget az igazsâg es meltânyosaghoz kepest kije-
lolve valosâggal ki es âtadassa.
7. §. A vallâs es kozoktatâsi miniszter ezen tdrvenyczikket
haladektalanul vegre hajtani fogja.
Szerb Tivadar
Arad - Radnai kepviselo.
Ms. 1058, p. 149.
17.
Pesta, 24 Septemvrie 1848.
Un apel către Români semnat de Sigismund Pop, G. Mihali,
T. Șerb, losif Man și Șt. loanovici.
Fraților Românit
Soarele a vecinicei dreptăți (slobozenia) a răsărit și cu o dul­
ce nutrire încălzește inimile tuturor popoarelor, cari prin veacuri
au fost apăsate de tiranismul și barbarismul unei clase(?) privi­
legiate.
Se știe fraților că astăzi nu se mai află nici un popor mai mult
în robie, fără toți se împărtășesc de o nespusă dulce libertate.
Nu mai sunt astăzi iobagi și nobili, nu mai sunt domni și robi,
fără numai oameni Slobozi toți deopotrivă.
Insă totuși, fraților, mai este un popor nefericit, care geme încă
sub jugul nedreptății, a neomenimei și a tiranimei. Acesta e
neamul românesc din Ardeal. Aceștia sunt nenorociții, rămășițe
a viței lor romane. Aceștia sunt strănepoții marilor Corvini, cari
mântuiră țara și creștinătatea de jugul păgânesc. Așa-i fraților!
Numai noi dormim încă în somnul moleșîrii, amorțiți sub jugul
apăsării. Dar a venit timpul, treziți-vă fraților Români! Și ve­
deți că suspinurile și lacrimile care sute de ani le-ați vărsat pen­
tru trista și crunta voastră soarte nu au rămas neascultate.
Acuma a deschis Dumnezeu raiul libertății, a dezrobirii neamu­
lui nostru. Acuma e timpul a șterge tina robimei, rușinea veacu­
rilor, de pe fața omenească și atuncia veți gusta o cerească sim­
țire, cumcă și Românul e om, cu drepturi omenești, nu mai mult
sclav și rob la alte neamuri. Această sfântă simțire să vă înalțe
pieptul, să vă deie un suflet inimos, ca întinsa libertate cu toate
virtuțile să o îmbrățișați. Cine nu va înțelelge această înaltă
chemare și strânsă datorie, nu-i mai mult vrednic de mila ce­
rească, nu de numele Român.
32 SILVIU DRAGOMIR

lubiților frați! Numai un cuget, numai o voință ne lipsește și

toate dorințele noastre sunt înființate. Acesta e împreunarea!
Zic împreunarea cu Țara Ungurească și împărtășirea în toate
drepturile și legile ei cele nobile, mărinimoase și potrivite ome-
nimei. Spre acestea fraților suntem chemați însuși de vecinii
noștri ungureni, cari spre aceste ne întind mâinile spre ridica­
rea și fericirea noastră. Spre cererea acestor drepturi suntem
noi îndreptățiți însuși dela natură, însuși dela jalnica noastră
stare, cam 1.300.000 de Români, trei părți din locuitorii Ardea­
lului, cari sute de ani de alte drepturi nu ne-am împărtășit, nu­
mai suportarea tuturor greutăților și necazurilor a întregii țări.
Acuma cu drept ni se cuvine ca după atâtea suferințe ce le răb-
darăm dela un popor venit și dela ginte străine, să ne luăm și
noi cuvenita răsplată. Așa dară, fraților, dați numai glas din
gură și 1.300.000 de oftări fierbinți, vor răsuna dulcea libertate
și dreapta egalitate (asemănare). Acestea fraților până la jertfi­
rea sângelui a le cere.' Acele a câștiga ne este hotărârea, ne este
voința cea de pe urmă.
Strigați, fraților, puternic, că noi mai mult robi în sânul țării
noastre nu vom să mai fim la neamuri străine. Aceasta să vă
fie glasul, aceasta baterea inimilor voastre. Destul am suferit.
Ms. 1058, p. 59.
18.
Fără loc și dată.
O foaie volantă cuprinzând propunerile Românilor
pentru întemeerea unei adevărate frățietăți cu Sașii.
1. După principiul egalității de drepturi a tuturor națiunilor
pronunțat sărbătorește de Maiestatea Sa, toți locuitorii sași și
romani din pământul regesc sau saso-românesc, sunt egali, atât
în privința drepturilor, cât și a datoriilor. Toate privilegiile și
toate serviciile feudale sunt șterse.
2. ^ Fiecare Sas și Român contribuește la greutățile publice
după averea sa.
3. Toate școalele și bisericile ambor națiuni se vor întreține
din casele alodiale ale comunităților în proporțiune cu contri-
buțiunea respectivilor naționali.
4. loate serviciile personale, precum și purtarea armelor pen­
tru apărarea statului, se vor face după numărul capetelor.
5. Alegerile pentru deregătoriile publice în comunități și
cercuri, precum și pentru deputați, se vor face prin cetățenii
contribuitori, preoți, învățători, doctori, învățați și artiști.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 33

6. In respectul deregătoriilor publice deregătorii se vor alege

și se vor aplica în comunitățile și cercurile curate, din mădula-
rii unei națiuni; în comunitățile și cercurile mestecate, din ambe
națiunile după numărul sufletelor. Aceasta se va observa și în
respectul deputaților pentru universitate și dietă.
7. In comunitățile și cercurile curate se va întrebuința numai
singură limba locuitorilor; iar în· cele mestecate se vor între­
buința amândouă limbile, cea germană și cea română, ca limbi
ale trebilor publice. In acestea deregătorii vor căuta să înțe­
leagă și să vorbească amândouă limbile, aducându-și aminte că
deregătorii sunt pentru popor, iar nu poporul pentru deregători.
Aceeași are valoare și pentru deputați, atât pentru universitate,
cât și pentru dietă.
Ms. 970, p. 255.

19.
Septemvrie sau Octomvrie 1848.
O însemnare referitoare la un conflict dintre ostașii secui
și orășenii din Lipova.
1848. — însemnări despre excesele comise la Arad.
întâmplarea dela Lipova la începutul lui 8-ber (sau capătul
lui 7-ber) 1848 când s’au dus dela Arad o companie de Secui,
într’o Vinere, și altă zi, adecă într’o Sâmbătă, zi de târg de săp­
tămână, un Secui într’un birt, dupăce au mâncat și beut, birtașul
au poftit prețul; însă Secuiul începând a-I sudui și amenințând
că-1 va omorî, fratele birtașului, au luat o rudă și atât au înce­
put a-1 îmblăti, până au picat Secuiul, ce deloc auzindu-se, bă­
tură „alarm“. Atunci Secuii nu căutară că cine a bătut pe
acel Săcui, nici ce s’a întâmplat, ci pe mulți oameni, cari ne-
știind ce se întâmpla, fugea toți, înțepându-i, tăindu-i, pe vre’o
patru omorându-i, îi resfirară din oraș. Atunci orășenii înflăcă­
rați, să nu se fie intrepus un ofițer pensionat, ca să sfătuiască
Secuilor a eși de loc din oraș, trăgeau clopotele într’o ureche și
cine știe ce exces cumplit se mai întâmpla în oraș.
N. B. Secuii au fost venit la Lipova să mijlocească recrutarea
ce oamenii nu voiau a o începe.
Ms. 1059, p. 5—6.
3
34 SILVIU DRAGOMIR

20.
Răciu, 7 Noemvrie 1848.
Contele Lazar Denes reproșează locțiitorilor din Pogăceaua,cănii
și-au îndeplinit promisiunile făcute de a-l ajuta cu bani și pro-
viante. Le pune în vedere ca până seara să-i aducă cele cerute,
în caz contrar va da ordin să fie prădați.
Pogâcsai falusbiro es eloljâro! A mult napokban, mikor a tâ-
bor keresztul jbtt falutokon, a predătol megmentettem volt a fa-
lut, mert huseget eskiidtetek a Kirâlynak es a magyar miniszte-
riumnak; igertetek volt, hogy az tâbort segiteni fogjâtok elelem-
mel es penzzel. De ti ennek nem tettetek eleget, mert a tâbort
semmivel se segittettetek. Most tâborommal tobb ezerrel itten
vagyok, holnap megyek Pogâcsânak es ugy tovâbb. Hatehât azt
akarjâtok, hogy falutokat fel ne predâltassam es fel ne gyujtas-
sam mint hiteszegetet es kiilonben is ellensegest, tehât tartsâtok
szoros kdtelessegteknek, hogy ma estere tâboromba hozzatok:
ezer eziist R. forintot, husz kover okrdt, 200 veka zabot, 100 ve-
kâbol sutott kenyeret, minden fegyvereket es a bujtogatokat. Ha
teszitek jo, ha nem, az itelet ki van mondva.
Riits 4-ik Nov. 1948.
Gr. Lâzâr Denes
vezer. -
Ms. 1058, p. 66.
21.

' /' Sibiu, 11 Noemvrie 1848.

Comitetul Națiunii Române către Demetriu Moldovan, neguță­
tor în Deva.
Domnule Moldovanu,
Comitetul Națiunei Române vă înștiințează, cum că spre res­
taurarea deregătorilor publici în comitatul Hunedoarei s’a tri­
mis de către înaltul General Comando D. maior Zerbes împreu­
nă cu feciorul Domniei Voastre. Drept care încunoștințați fiind
cum că D. maior va să sosească acum Marți (2/14 Nov.) la Deva,
D. V. veți îngriji ca casele comitatului să fie bine pregătite pen­
tru primirea d-lui maior, deodată demandând ca întru acea zi să
se afle de înainte de ameazăzi vreo câțiva feciori la poarta Cetă-
ței (orașului) Devei de cătră Orăștie, cari să fie de povățuitori
d-lui maior către casele comitatului.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 35

Dela Comitetul Națiunei Române.

Sabiniu, 11 Nov. 1848.
Simeon Barnuțiu
Praesidente
T. Cipariu
membru
Adresa pe verso: Dela Comitetul Națiunei Române.
Domnului Demetriu Moldovanu, neguțător
5n Deva
ex offo — dringend.
Pecetea comitetului, bine păstrată, cu legenda:
Comitetulu Națiunei Romane, 16 Octobr. 1848.
Ms. 1061, p. 183.
22.
Sibiu, 22 Noemvrie 1848.
Comitetul Națiunii Române din Sibiu, către Demetriu Mol­
dovanu, co-administratorul comitatului Hunedoara.
Comitetul Națiunei Române.
Domnule Coadministrator!
D. maior Teuchert dela regimentul 63 de infanterie Br. Bian-
chi prin raportul său de dato Orăștie 22 Noembrie a. c. către
General Comando face cunoscut că la intrarea sa în acel oraș
i s’a înfățișat o deputațiune din partea magistratului cu rugă­
mintea pentru un despărțământ de putere militară, fiindcă Ro­
mânii din 16 sate din comitatul Hunedoarei s’au adunat la
Gioagiul de jos, unde au săvârșit niște omoruri, după aceea au
cerut să li se dea nobilii fugiți din comitatul Zărand și din va­
lea Hațegului, care au găsit scăpare în Orăștie, amenințând că
într’alt chip vor să aprindă orașul.
înaltul General Comando prin presidiala sa ordinațiune de
dato Novembre a. c. sub No. 2804 însărcinează pe comitet ca fă­
când cercetare cuviincioasă să descopere și să tragă la pedeapsă
meritată pe turburătorii, ațâțătorii acelor nelegiuiri .și în genere
să ia măsuri serioase pentru încetarea neorânduelilor și restau­
rarea ordinei legale și a siguranței publice.
3R SILVIU DRAGOMIR

Comitetul în consecința acestei ordinațiuni presidiale cu onoa­

re te invită pe Domnia Ta ca fără întârziere să pui în lucrare
cercetarea cerută asupra acelor scene neomenoase ce s’au întâm­
plat și în grabă să raportezi Comitetului; totdeodată descoperind
pe ațâțători și turburători, să-i tragi la pedeapsa ce li se cuvine,
și peste tot prin autoritatea și puterea Domniei Tale să pui sta­
vilă ca să nu se mai reînoiască asemenea fapte nelegiuite, care
degradă demnitatea umană și pătează caracterul național român.
Sibiu, 22 Novembrie 1848.
Simeon Barnuțiu Praesidente,
Aaron Florian Secretar
Domnului Demetriu Moldovanu Co-administrator Comitatului
Hunedoarei la Deva.
Ms. 1061, pp. 169—170.
23.
Sibiu, 25 Noemvrie 1848.
Comitetul Națiunei Române către D. Moldovanu, administra­
torul județului Hunedoara.
Comitetul Națiunei Române
Onorate Domnule Coadministrator!
Din scrisoarea Dtale de dato 18 Noemvrie a. c., către domnul
loan Bran membrul Comitetului, am înțeles cu bucurie că acolo
în comitatul Hunedorii s’a săvârșit restaurarea oficiolatului și că.
Românii au intrat în folosul drepturilor ce li se cuvine. Mai
înainte de ce onorata administratură va supune pre aleșii oficiali
la întărirea înaltului General Comando, comitetul se grăbește a
trage luarea aminte a Dtale asupra punctului plăților ce trebue-
să se prefigă pentru fiecare dregător. Comitetul știe că chel-
tuieljle sunt multe și grele pentru ori care voiește să ducă o
viață onestă și potrivită cu oficiul ce poartă; iară grija lui cea
mai^mare este ca să astupe izvorul abuzurilor și al mâncătoriilor
și să mărginească pe fiecare dregător pe lângă salarul său. Ace­
stea au îndemnat pe Comitet a primi o normă nouă de plăți .pen­
tru oficialii ce se restaurează acum în districte și comitate.
Această normă este cea următoare: administratorul să aibă 800
fl. m. c.; notarul 700; vicenotarul 600; asesorii, care totdeodată
vor fi inspectori rectificatori de contribuțiune, etc.: fiecare câte-
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA |N 1848-49 37

600; perceptorul 600; archivarul 300; protocolistul 300; doi ser­

vitori fiecare câte 200.
Comitetul comunicând Domniei tale socotința sa cu onoare te
invită ca la prezentațiunea ce veți face oficialilor spre a se întări
de înaltul General Comando să nu treci cu vederea a însemna
pentru noii dregători plățile ce se arată în norma sus arătată, ca
în modul acesta despre o parte să se îmbunătățească soartea ofi­
cialilor, iară despre altă parte să se taie cangrena care roade sta­
tul prin abuzuri, mânâncătorii, etc.
Sibiu, 25 Noemvrie 1848.
Simion Bărnuțiu
Praesidente
Aaron Florian
Secretar
Ms. 106X, p. 171.
24.
Govășdia, 26 Noemvrie 1848.
Controlorul împărătesc I. Pipoș către D. Moldovanu, admi­
nistratorul județului Huniedoarei.
Mult onorate Domnule Jude Mare!
Primind rânduiala mult onorat Domniei Tale, dato 20 preș.
25-lea Noemvrie a. c. am onoare curând în următoarele a-mi
da răspunsul:
Mă foarte îmbucuraiu, parte de una, că se mai află și cineva
■din nația mea prea iubită de și-a mai adus și de mine doară ne­
vrednicul aminte a mă chema la un post așa frumos, pentru care
adâncă a mea mulțămită, parte de alta foarte mă doare, că de
timp ce eu mai de 9 ani aflându-mă în deregătoria împărătească
ca oficial montanistic la băișag de fier legat cu cauție și răs­
punzător mai de 250 mii fiorini în argent, cuprins ziua, noaptea,
cu cea mai grea deregătorie, ne aflându-mă în stare a mai purta
mai multe deregătorii, mă aflu îndatorat a-mi da a mea umilită
declarațiune la mult onorata Domnia Ta, ca să binevoești de
postul mie însărcinat de inspector provizoriu al districtului Hu-
niad a mă dispensa și pe altul doară mai vrednic individ a-1 în­
sărcina, încredințându-te însă că cu toată sârguința și puțina
mea până acum avută activitate, -ziua, noaptea, pentru binele și
înaintarea nației mele m’oiu strădui.
Govășdia, în 26 Noemvrie 1848. .
38 SILVIU DRAGOMIR

Din altele sum

mult onoratei Domniei Tale
umilit cetățean
loan Pipoș
controlor împărătesc
Ms. 1061, p. 37 și v.
25.
Deva,. 6 Decemvrie 1848.
Relația despre întâmplarea dela Geoagiu, prezentată Comite­
tului Național de D. Moldovan, administratorul județului Hu-
nied oarei.
La ordinea onoratului comitet de dato 22 November a. c. sub
Nr. 453, încât și ce îmi este cunoscut despre întâmplarea Joa-
giului, cu cea mai mare sinceritate am onoare a face înștiințare.
In 26 November a. c. a intrat maiorul Teuchert la Deva adu­
când cu sine mulțime de robi. Noi la administrație așteptarăm
ca să se facă cunoscută fapta aceasta, ca la un forum compe­
tent, cu atâta mai vârtos, in cât acești robi, Români fiind, așa
dară nu robi războinici, la forum civil erau a se da. Ziua trecu.
Administrației nu se făcu nici o înștiințare, iar despre partea
unuia dintre robi veni o.plânsoare, că fiind într’o casă rece fără
de ferești băgați cu toți, bolnăvii cei mai mari sunt supuși. De­
spre care lucru comandantului cetății cuvincioasă provocație se
făcu.
In 27 November maiorul Teuchert s’a întors la Orăștie cu 2
companii și șvadron de călăreți, iară robii i-a lăsat la Deva.
Fiind în zilele acestea în tot prejurul tulburări a aflat adminis-
rația de lipsă a provoca pe comandantul cetății, ca să elibere
robii consignând numele și reședința lor, cari la vreme de lipsă
ușor se va putea lua la întrebare. Această provocare și coman­
dantul de bună aflând, a și eliberat robii.
1 Decemvrie. înștiințată fiind administrația din arătări pri­
mite că s’a început investigația în privința întâmplării din Joa-
giu, provocat fiind și D. prefect Dobra, m’au trimis pe mine la
fața locului Ia Joagiu, unde de grab ducându-mă la casa comi-
siunei, am aflat pe auditor Dl. Nalik și Popovici Servian, având
în întrebare pe Demian Georgie. La care prezentându-mă am
poftit ca, cercetându-se lucrul apriat, să se trimită la administrația
districtului Hunedoarei spre judecare ca la forum competent,
iar D. Nalik împlinirea acestui lucru au negat arătându-mi or-
dinațiunea înaltului General Comando unde despre influența ad­
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 39

ministrației pomenire nu este. Am întrebat pe Domnul Nalik,

că cine a pușcat dintâiu la fatala întâmplare dela Joagiu, la
care întrebare a binevoit Domnul Nalik a răspunde, că un Un­
gur a pușcat dintâiu.
După astea ducându-mă la casa, unde era prefectul Dobra,
am strâns oamenii din Joagi, i-am provocat ca toate uneltele, ce
ar fi dus din curți, să le deie napoi. Cu toți s’au legat a asculta
și a împlini provocarea. Despre altă parte s’au rugat și ei, ca că-
tanile să fie depărtați dela ei, fiind foarte tare de ei asupriți. Și
această poftă am comunicat-o Domnului Nalik, căruia am făcut
și aceea cunoscut, că administrația a ordinat ca bucatele să fie
sechestrate de pe la curți, ca din acele întrebuințările pe seama
magazinului provincial să se împlinească. încât va fi respectat
Dl. auditor Nalik provocările se va auzi. Eu neavând acolo de
lucru am grăbit la stația mea napoi la Deva.
Scurte reflexiuni ale mele în privința aceasta sunt:
1. Că Românii fiind trimiși prin Butean pentru desarmare la
Joagiu crudelități n’ar fi făcut, de nu s’ar fi dat cu foc în ei
prin Unguri.
2. Magistratul Orăștiei prin falsă relație a îngroșat lucrul zi­
când că Românii l’au amerințat cu arderea orașului. In urmare
companiile-maiorului Teuchert, care erau trimise spre apărarea
țării, fuseră întoarse la Orăștie, unde nici o primejdie nu era. Nici
se poate cugeta că Românii să aprindă orașul, care mai mare
parte a Românilor este. Mă tem că Sașii vreau să aducă în con­
fuzie cauza comună.
3. Maiorul Teuchert, care a dat crezământ magistratului, cu
magistratul acesta împreună are de a da înaintea mai marilor
seama despre nenorocirea ce s’a întâmplat la Zam, prin a cui
cumpeneală rămase granița de cătane despoiată și inimicii năvă­
liră la Zam, aprinseră curțile de acolo și furară sarea împără­
tească.
4. Căpitanul Nalik, după ce a făcut cercetarea, ar avea a o da
spre judecată forului competent și a nu se cuprinde în escortarea
bucatelor dela curți;
5. După ce administrația a pus toate bucatele subt sechestru
Deva, 6/12 1848.
Ms. 1061, p. 174—75.
40 SILVIU DRAGOMIR

26.
Deva, 6 Decemvrie 1848.
Raportul administratorului D. Moldovan despre, situația dela
frontiera apuseană a Ardealului și din Zar and.
Relație în privința graniței de către Zam și Zarand.
Privind la mișcările militare, ce se întâmplă, cu durere pot zice
că de nu se fac alte ordinări cauza cea împărătească și a noastră
națională sunt de tot primejduite.
Întâmplarea dintâi dela Zarand, se putea încunjura prin un
ajutor de 60 feciori armați regulați. înaltul General nu trimise
și Ungurii făcură pradă cea mai mare pre satele române până
în Brad. Și Ungurii din Zarand cei pe credința către împăratul
și nația noastră jurați ajutară la punerea Românilor pe furci,
duseră toate averile Românilor.
De acolo s’au tras înapoi după ce nu mai este de a jefui. S’au
întors către Zam având spioni și au năvălit despre această parte
pe satele române sus pe lungul Mureșului, au jefuit, au prădat,
au aprins și s’au întors înapoi bătându-și joc de cauza noastră
comună.
Landsturmul nostru, care cu o conducere bună militară mi­
nuni va putea face, este părăsit fără de nici un ajutor. Ce mi­
nune dacă ici colo se întâmplă unele neplăcute, dacă sunt fără de
conducători. Ba stau cu zilele în frig și fără de mâncare, neîn­
dreptați fiind, că ce să facă, unde să meargă.
Reflecția mea este:
1. Fără să treacă la Dobra și împrejurul acestui sat să fie
concentrată o miliție însemnată, ca de acia să fie învigilată și
calea către Lugoj.
2. In Zarand la Hălmagiu, altă miliție regulată însemnătoare,
providată cu tunuri, ca de acia să inspițeze către Arad și către
Oradea Mare.
3. Landsturmul să fie atuncea chemat, când este a se face o
demonstrație grandioasă.
4. Granițele să fie păzite de către sătenii cei mai aproape, fiind
cu ei și cătane regulate; la 20 feciori o cătană regulată, cari apoi
dela landsturm să fie școliți.
5. Tribunii, vice-tribunii, căpitanii și capii să aibă plată bună
în vremea Landsturmului.
Deva, 6/12 1848.
Moldovan.
Ms. 1061, p. 176.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 41

27.
Deva, 7 Decemvrie 1848.
Un manifest tipărit, semnat de maiorul J. Caerbess și D. Mol-
dovanu.
Către Românii din Comitatul Hunedoarei.
Fraților Români.
Națiunea Română din Transilvania, prin credința neclătită că­
tre preaînălțatul tron și domnitoarea casă austriacă, prin sâr-
guința sa, împreună cu miliția împărătească și alți frați credin­
cioși conlucrând la apăsarea răsculaților și restaurarea păcii, și-a
câștigat prin astă faptă drepturi întocmai altor națiuni libere,
drepturi după care ofta și care în contra preaînaltei voi a îndu-
Tatului nostru împărat i se denegau de către turburătorii păcii,
pentrucă acei oameni lacomi nu voiau a recunoaște chemarea
acestui veac de libertate.
După ce cu ajutorul lui Dumnezeu, care nu sufere nedreptatea,
■s’a surpat puterea vrășmașului cu cutremur, datorința învingă­
torului este, a fi cu omenească milă către oamenii învinși; acea­
sta poftește dela noi dreptul popoarelor, care Românii l’au re­
cunoscut și-1 recunosc.
Din acest principiu a dat și Excelența Sa D. General Coman-
■dant, Baron de Puchner prochiemațiunea din 26 Oct. a. c. și o
grea pedeapsă punând pe aceia, cari cu puterea vatămă averile și
persoana desarmaților. Națiunea Română prin astfel de puter­
nicii de o parte s’ar arăta neascultătoare de poruncile plenipoten­
țiarului Maiestății Sale, de alta ar arăta o nebăgare în seamă de
dreptul popoarelor. Prin urmare Națiunea Română ar vătăma
libertatea și aurora strălucitoare a viitorului Românilor cu grei
nori s’ar întuneca.
In urmă și întru înțelesul acestora, administratura subscrisă
trimisă de Excelența Sa Generalul Comandant în districtul Hune­
doarei, provoacă pe tot norodul cu toată seriozitatea, ca să plece
pe calea păciuirii, de persoana și de averile desarmaților să nu
se atingă.
Fără îndoială și administratura se va sili ca fiecărui om să
i se întoarcă drepturile și Lunurile cuprinse de vrăjmași cu în­
șelăciune și ca poporul mai mult să nu se asuprească.
Drept care s’a și făcut orânduiala, ca suma de bucate pre
seama cătanelor rânduită de Comisariatul împărătesc să se adune
din bucatele de prin curți; în urmare 120 mii porții de grâu,
ovăs, fân și 400 stânjini de lemne să se aducă înlăuntru la ma­
gazin.
42 SILVIU DRAGOMIR

Mai încolo bucatele de prin curți vor fi sub pază oficioasă, pen­
tru ca din acelea să se ajuture rămășițele căzuților și răniților
pentru patrie.
In urmă la toată comunitatea pe al căreia hotar se află păduri,
se va împărți o parte din acelea spre lipsa încălzirii.
Mai în urmă s’a ordinat, ca fiecare comunitate să-și aibă ju­
decătorii săi în loc spre judecarea trebilor din lăuntru.
Pentru pământurile, care cu înșelăciune s’au rupt din hotarul
comunităților, administratura va lucra, ca acelea în grabă să se
dea înapoi la comunități.
Poarta administraturii stă pururea deschisă pentru toți asu-
priții și ea își cunoaște de cea mai sfântă datorință, de a fi cu
dreptate, drept a judeca spre lauda lui Dumnezeu și a împăra­
tului nostru Francisc losif l-iu, spre binele poporului și susține­
rea păcii.
Fraților Români! voi, cari cu dreaptă credință v’ați adunat în
jurul lăudatului de toată Europa steag al împăratului, spre res­
taurarea păcii, prețuiți acest mare noroc, și vă nevoiți în veac
a-1 ținea, că el e stâlpul îndestulării sociale. -
Aveți în vedere înalta administratură, lăsați puterea de a îm­
plini în mâinile ei și fiți încredințați, că, deși nu numaidecât, de
oare ce puterea omului e restrânsă prin formă și timp, dar pe
încet vă va ajuta sigur și așa nici o înfruntare nu va rușina sta­
rea drepturilor recâștigate.
Deschideți inimile către strigarea cea părintească, că aceasta
e calea mântuirei, calea libertății.
Să trăiască împăratul Francisc losif l-iu!
Să trăiască Națiunea Română!
Deva, 7 Dec. 1848.
loh. Czerbes
c. r. Maior și Administrator Hunedoarei
Demetriu Moldovan
Jude-primar.
Ms. 1061, p. 163.

28.
Deva, 12 Decemvrie 1848.
Administratorul D. Moldovanu către Comitetiil Național.
Prea Onorat Comitet!
S’a cunoscut din partea administrației de trebuință a fi, să se
dea o proclamație din partea ei către poporul districtului aces­
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA iN 1848-49 43

tuia, care proclamație aci cu umilință se alăturează, cu acea

rugare ca onoratul comitet cercetându-o să binevoiască a o da
subt tipar pe spesele administrației și cât de cu grabă a ni-o
trimite.
Motivul, din care noi trebuința aceasta am aflat-o, au fost
multele volnicii ce s’au întâmplat și acum se întâmplă în dis­
trictul acesta. Sperăm că, provocat fiind poporul de noi, nu se
va îndoi a păși către calea cea bună.
E adevăr că, privind la petițiile, ce aici vin din partea Româ­
nilor, pentru răbdatele tiranii, volnicii, apăsări, păgubiri și altele
ce lor prin Unguri s’au făcut și acuma Românii văzând și ne­
credința Ungurilor și vederata răsculare împotriva împăratului
și cauzei noastre drepte, nu e de mirare dacă acum, înapoindu-i
în privința averilor, li se iau mijloacele a mai ajuta prin avuția
lor nedrept strânsă cauza răsculărei împotriva noastră.
Administrația ziua, noaptea, va invigila ca, pe lângă toate aces­
tea, puterea executivă să. fie asecurată și dată în mâinile ei. Cu
acestea rămân al onoratului Comitet
Deva, în 12 Decemvrie 1848.
Umilit serv.
Ms. 1061, p. 177. (Concept).
29.
Oradea, 13 Decemvrie 1848.
Circulara episcopului Vasile Erdelyi.
In numele Tatălui și al Fiului și al sfântului Duh! Amin.
Opt sute și patruzeci de ani au trecut de când cu frații noștri
unguri viețuim laolaltă în dragoste frățiască și am vărsat sân­
gele unul pentru altul, laolaltă am apărat țara aceasta. Credința
lor cea frățiască ne îndatorește pe noi să fim și noi credincioși
fraților, cu cari și de acum înainte vom trăi. Nu avem noi alt
loc sub soare, unde să ne plecăm capul decât pământul acesta,
carele cu frații noștri unguri împreună îl locuim. Laolaltă tre-
bue să viețuim noi și de aci înainte. Fericirea lor va fi fericirea
noastră; nefericirea lor, nefericirea noastră. Nici avem noi pe
pământul acesta vecin mai aproape decât pe Ungur. Și pre cum
Ungurul fără Român, așa Românul fără Ungur. Dacă amândoi
nu vor fi împreunați într’o legătură frățiască laolaltă, trebue sau
mai târziu sau mai curând să piară. împrumutata apărare este
de lipsă. Intru altă minte vom pierde țara și libertatea. Nu este
mai urât păcat și înaintea lui Dumnezeu, decât nemulțămirea și
44 SILVIU DRAGOMIR

vărsarea sângelui și ura frățiască. Feriți-vă de acest^păcat^ care

v’ar aduce vouă pieire. Cu adevărat nu poate să aibă viață pa-
cinică vecinii sfădiți laolaltă. Dară ce iad poate să fie încă aceea
unde frații cei dulci, ca cei mai răi vrășmași șed laolaltă. Cine
nu se va îngrozi dacă frate ucide pe fratele său, care unul al­
tuia viața ar trebui să o apere. Pentru aceea să ne arătăm frați
credincioși și mulțămitori fraților noștri unguri, că a lor țară
este țara noastră, a lor fericire este fericirea noastră, a lor slo­
bozenie sau libertate este a noastră libertate și precum în opt
sute de ani așa și acum și de acum înainte să fim gata împreună
cu ei și sângele nostru a-1 jertfi pentru apărarea țării și a liber­
tății noastre.
Batăr de ar da Dumnezeu tuturor Românilor acea înțelegere
și înțelepciune, ca la pace și dragoste frățiască să se întoarcă și
înțelegând bunăvoința fraților noștri unguri către sine, atunci
când din îndurarea lui Dumnezeu ar putea avea cea mai mare
pace și dragoste la fericirea cea mai mare, care până acum nu
am avut.
Românilor! Pământul acesta sau țara noi o locuim. Strămoșii
noștri Romani o au adăpat cu sângele său și o au câștigat nouă
-strănepoților săi. împăratul Romanilor Traian, după una sută
și câțiva ani dela nașterea lui Christos, având răsboiu împotriva
lui Decebal, craiul Dachilor, adecă a pământului acestuia, a fă­
cut punte pe Dunăre și l’a învins pe dânsul, și a adus aci locui­
tori romani din alte părți ale împărăției romane și a acestor
Romani strănepoți suntem noi, cari purtăm strălucitul numele
lor. Nu târziu au venit în țara aceasta și frații noștri unguri,
cari au învins pe locuitorii cei bătrâni ai pământului acestuia și
s’au așezat și ei în pământul acesta. Și fiindcă vrășmașii au fost
cu număr mai mare decât Românii sau Ungurii, Ungurii cu Ro­
mânii s’au împreunat laolaltă, s’au îmbrățișat ca frații, au dat
mâna unul altuia și au jurat unul altuia credință și apărare îm­
potriva tuturor vrășmașilor. Ba ca să fie mai strânsă legătura
între Români și între Unguri, Ungurii încă atunci fiind păgâni
s’au botezat și au primit legea lui Christos. Și în veacul al 16-lea
după nașterea lui Christos, Ungurii și Românii și-au ales sie-și
cap pe sfântul Ștefan, carele a căpătat două cununi: una dela
Roma, alta, dela Constantinopol dela împăratul Romanilor, ca
amândouă cununile, românească și ungurească să fie împreu­
nate, precum Ungurii și Românii în strânsă legătură frățiască
s’au împreunat laolaltă. Așa Ungurii cu Românii au întemeiat
această crăime și cu împreunate puteri au apărat această țară
împotriva tuturor vrășmașilor. Așa Ungurii cu Românii au apă-
rat^țara împotriva Tătarilor și a Turcilor și i-au scos afară din
țară. Pentru această vitejie au dobândit mulți Români nobilita-
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA |N 1848-49 45·

te sau nemeșug. Ba la cele mai înalte deregătorii s’au înălțat,,

precum loan Corvin, care a fost cârmuitor în Ardeal și cel mai
vestit învingător al Turcilor, iară Matia Corvin a fost craiul
țării acesteia, de neam și de sânge român. Așa au luat parte Ro­
mânii cu Ungurii în bine și în rele, în greutăți și în ușurătăți,
pentrucă a amândurora a fost țara și bunătățile ei, pentru aceea
amândoi au apărat-o cu sângele său. Care a fost vrășmașul Un­
gurului, acela a fost și a Românului și care a fost vrășmașul
Românului, acela a fost și al· Ungurului. Pentru aceea unul pe-
altul s’au apărat în opt sute și mai mulți de ani. Această cre­
dință și dragoste frățiască au arătat-o frații noștri unguri și în
adunarea țării, care s’a ținut an. Cine nu știe dintre voi că s’a
șters în țara aceasta iobăgia. Acum nu este mai mult deschili-
nire între om și om. Fiecare se socotește a fi chipul și asemă­
narea lui Dumnezeu. Nimenea nu este mai mult rob, nici iobag,
ci om slobod, Românul așa ca Ungurul. Acum toți sunt supuși
greutăților, precum și iau parte în bunătățile țării. Domnul ca
plugarul asemenea plătește porție, fiecare după averea și puterea
sa; plătește pentru facerea drumurilor. Domnul ca plugarul ase­
menea trebue să fie cătană, să țină cătane. Acum nu veți lucra
voi Românilor pământul vostru pe seama altuia, a domnului, ci
pe hrana voastră și a pruncilor voștri. Acum sudorile lucrului
vostru nu vor adăpa mai mult pământul vostru spre rodirea al­
tuia domn și stăpân, fără vouă. Acum pământul nu este mai
mult al domnului, ci al plugarului, pământ slobod, dela care nu
vei da mai mult decimele sau dijma. Acuma pruncii plugarului
român așa poate fi solgăbirău, viceșpan, la toate deregătoriile;
se poate înălța ca pruncul domnului, numai să fie harnic. Iată
Române! că te-ai făcut popor slobod. Din robie ai venit la slo­
bozenie. Acuma dară ați așteptat voi Românilor fericirea, care
fraților noștri unguri o puteți mulțumi. Ei au desființat apăsa­
rea și v’au mântuit pre voi, și-au împărțit drepturile sale cu voi
și v’au făcut pre voi părtași tuturor bunătăților țării acesteia.
Această libertate sau slobozenie frații noștri unguri o au câști­
gat nouă cu învoința craiului nostru Ferdinand al V-lea. Și nu
numai au câștigat această slobozenie, ci și cu sângele său sunt
gata a apăra țara și constituția sau slobozenia, care cu învoința
bunului craiu Ferdinand s’a întemeiat. Și după ce frații noștri
unguri așa și-au arătat credința către noi și pe Români așa fe­
riciți i-au făcut, au nu ar fi cea mai mare nemulțămită pe care
o ar izbândi Dumnezeu, dacă noi Românii ne-am scula împotriva
Ungurilor, frații noștri, sau nu am apăra patria și libertatea în
contra vrășmașilor ei, prin cari am dobândit slobozenie? Cari nu:
numai nu se nevoesc a apăsa legea noastră cea românească, lim­
ba și naționalitatea, ci sunt gata și celelalte pofte cuviincioase.·
46 SILVIU DRAGOMIR

ale noastre, ale Românilor, să le împlinească. Acea iubire și dra­

goste, credință frățească și împrumutată apărare și de acumjna-
inte să o păzească, precum în opt sute și mai mulți ani au păzit.
Numai așa este nădejde de una viață pacinică, de una viață dulce
și izbăvirea nației române și acestui pământ și țară, carele îm-
preună cu Ungurii îl locuim.
Dumnezeul păcii și al dragostii să încălzească inimele voastre,
spre împrumutata dragoste și în primejdie împrumutatul ajutor
și apărare.
Darul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu voi cu toți!
Dat în Oradea Mare, în 13 Decemvrie 1848.
(Nyomtatott Nagyvâradon).
CasiHe
Episcop.
Ms. 1058, p. 69. .

30.
Deva, 15 Decemvrie 1848.
D. Moldovanu către Comitetul Național.
Prea Onorat Comitet Român.
Domnilor! Fraților! Am primit cartea Domniei Voastre din 8
December a. c., precum se vede prin vice-prefectul Căian până
la Orăștie adusă, de unde cu poșta mi s’a trimis. Așteptam mân-
găere pentru multele osteneli și răbdări ce am răbdat, nu ca răs­
plătire, ci ca recunoaștere de către frații mei cu cari (tac tre­
cutele) 'asemenea nici cum mai puțin, din toate puterile, ziua;
noaptea, stau, fug, alerg. Veți ști, cu toată bucuria, toate priva­
tele interese, ce multe sunt, le împing dela mine, ca cauzei noa­
stre române, după împresurările de acum, periclitate, cât de cât
sa pot ajuta. Cartea Domniei Voastre o primii astăzi, în care în­
târziatei înștiințări mă învinovățiți despre alegerea oficialilor în
districtul acesta. Nu vreau pentru escuzarea mea nici o vorbă
a pierde. Sunt învins. Că cine mă cunoaște nu va pofti dela mine
asemenea lucru. Iar pentru dilucidarea lucrului acestuia e de
lipsă următoarele a le recapitula:
1. La 15 Noemvrie a. c. am sosit la Deva cu maiorul Czerbes,
unde toate în cele mai mari turburări aflându-le, am silit a le
înceta, trimițând în toate laturile porunci stâmpărătoare.
2. Al doilea cuget a fost alegerea, dar fiind iarăși alarmat,
am aflat cel mai temporar mod, ca oficiolatul prin numire, la
voia și plecarea poporului privind, să se împlinească. S’au și de­
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 47

numit; dar mulți se trag înapoi. Poate n’au încredere în victo­

ria noastră. Se va face cunoscută de s’o umplea cupa lor.
3. Făcându-se numirea, numaidecât s’au trimis în sus la Ge­
neral Comando și prin Pipoș Victor onoratului Comitet.
4. Spesele s’au făcut după ordinea dela 24 Noemvrie a. c. Nr.
459.
5. Mădularii numiți, tot Români, nu au venit încă la stația
lor. Numai inspectorii fungează. Eu sunt jude-concepist, scriba-
protocolista-expeditor.
Voiu fi iertat dacă la unul sau alt oficiu voiu fi în restanță.
In urmă, recomandându-mă frățietății Domniei-Voastre, ră­
mân cu toată onoarea
Al Onoratului Comitet
umilit serv,
D. Moldovan
15/12 1848. . ·
Ms. 1061, p. 181—182.
31.
Deva, 15 Decemvrie 1848.
D. Moldo-vanu către Comitetul Național.
Onorat Comitet.
Guvernul maghiar din Cluj, din civita, care se numește rebelă
și după strădania Românilor supusă, guvernul din această civită
de infidelitate acuzat, trimite districtului acestuia următorul aici
în copie alăturat rescript de dato 27 Noemvrie 1848. Sărac Ro­
mân. Sic vos non vobis.
încât se va respecta de guvern și dispozițiile lui de înalt Ge­
neral Comando, nu se știe. Sperez că ăst formă de joc nu va
avea adoratori. Miko se provoacă la biletul manual al Majestății.
In urmare începe a dispune cu oficiurile. De s’ar întâmpla ca
acest lucru să fie respectat, atunci cine va sta bun pentru a sa pof­
tită restaurare a păcii. Românii acum și nici odată nu se vor mai
supune maghiaronilor maghiari, cari cu cea mai mare tiranie au
domnit asupra lor. Maghiarilor infideli, răsculători acum învinși,
nu se poate da mai multă încredere, pentru care lucru, din par­
tea administrației s’au făcut trebuincioasele reflexiuni. Onoratul
comitet încă este rugat, ca azi, mâine, cât și cum de cu grabă
să fie depărtat de pe capul credincioșilor, cari sângele .și averile
au pus pentru restaurarea păcii.
Al Onoratului Comitet
amic serv.
15/12 1848.
Ms. 1061, p. 180.
48 SILVIU DRAGOMIR

32.
Blaj, 20 Decemvrie 1848.
O circulară tipărită a lui Agente Sever către centurionii săi.
Frate centurione,
Fiindcă mulți din cei înscriși, cari sunt 2 și 3 în o casă, ră­
maseră din blăstămăția dela Huedin și fiindcă noi nu avurăm
timp a-i globi după cum se hotărâse; te însărcinăm pe D-ta ca
să-i globești pe fiecare câte cu 12 zloți. Afară de tribunatu Dăii,
unde se puse din greșală 5 zloți bani și unde încă se iartă 30
cr., carii nu vor avea bani vor da bucate în preț de bani, din
care se va face un magazin. Vei însemna cu preotul sau cu nota­
rul satului dela cine, ce și cât ai luat. Asemenea vei face și cu
cei ce se vor retrage în viitor dela lagăr. Ținându-te de ordi-
națiunea din Dechemvrie a. c., ca adecă cei cu ajutor să rămână
totdeauna în lagăr, iară cei singuri să se părânde, schimbându-se
tot la 8 zile. Pre cei ce se vor împotrivi la acestea îi vei însemna,
ca, când voiu putea veni cu tribunul sau vicetribunul, să-i putem
avea curând la mână și să-i pedepsim militărește.
Pentru a mai ușura greutățile și necazurile care le sufer oa­
menii deocamdată se dă voie fiecărui sat, ca să lase pre toți
oamenii, cari au fost și sunt și acum în lagăr, să-și aducă câte
un car de lemne, însă ca să nu se facă mișelii și pagube mari,
D-ta te vei înțelege cu îngrijitoriul acelei păduri, care va fi 'a
sat, sau în lipsa acestuia cu preotul și cu cei mai cu minte să­
teni și vei pune să se taie un colț de pădure mai măruntă sau
de tot bătrână. Oamenii cei fără vite vor tăia și vor face atâtea
sorți, câți oameni vor fi fost și sunt în lagăr. Cei cu cară vor
aduce mai întâi soartea celor fără vite și apoi a lor. Dacă la
un sat nu va fi pădure de loc, acest sat își va face sorțile sale
în o pădure domnească, sau în acea pădure la alt sat, unde și-au
tăcut și până acum, înțelegându-se mai întâiu cu căpitanul și cu
sătenii acelui loc.
Vei recvira, vei cere dela fiecare curte după câtimea buca­
telor, care vor fi 20, 40, 60, până la 100 ferdele de grâu, despre
care vei da chitanță , și apoi vei trimite la moară, și fărina.
o vei pune într’un magazin din care să se poată coace pâine câtă
se va porunci, cocându-se șase pite bune din o ferdelă. Când vei
trimite pâinea vei primi chitanță despre câtă ai dat, ca să te poți
legitima înaintea ori cui de ce ai luat și de cele ce ai dat. Dacă
nu veți avea loc bun de fărină unde să o grijiți sau vă veți teme
de furat^ o veți trimite la Blaj și D. magazinar, după ce va mă­
sura câtă ați adus, vă va da chitanță. Unde nu vor fi bucate tree-
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 49

rate, nici deregători la curte, care să vă deie, veți pune pre cei
singuri de pe acasă să treere sub inspecțiunea fostului jude
domnesc, a căpitanului și controla preotului. Și veți înblăti me­
reu îngrijind ca să nu se fure, nici să nu se prădeze nici fir, pen-
trucă bătaia poate să țină mai mult timp și în urmă poate să
murim de foame. Insă până atunci, acum numai decât să luați
făină de unde va fi și să coaceți pâine și apoi vă veți despăgubi.
Trebuia să luați dela toată casa a 3-a parte din făină ce se va
afla, să o coaceți și să trimiteți numaidecât la lagăr.
Fiindcă miliția regulată e silită a face marșuri neprevăzute,
acum în o parte, acum în alta, neputând câte odată trimite nici
cartelari, să se lege la fiecare câte o claie de fân dela o curte,
unde va fi mai mult, sau unde nu vor fi vite și după ce se va lega,
să se numere în fața a 7 bătrâni și să' se pună magazie în șură,
șop, sau și sub cer, numai să se acopere bine, ca la orice întâm­
plare neprevăzută să se poată da pe lângă chitanță la miliție,
fără a se prăda. Așa trebue făcut și cu ovăsul.
Iară în satele unde nu sunt curți vor da oamenii dela sine, sau
vor cumpăra de undeva, numai să poată fi aceasta ca o rezervă
afară de ilișul cel legiuit care se dă după dare.
In toate acestea însă, trebue umblat cu cea mai bună cunoș­
tință, ca să nu se fure și ca să nu se prădeze, nici un fir de grâu,
vre-o pâine, sau vre-o porțiune de fân, pentrucă ori cine se va
afla cu de acestea, se va da sub legile militărești și pentru cel
mai mic lucru își va pierde viața sau libertatea.
La tot satul să stea ziua și noaptea străji, care să nu lase să
treacă nici un om necunoscut, până nu-1 va cerceta cine e, unde
merge și de unde vine și oare nu are ceva scrisori blăstămate.
Și dacă se va afla, să se aducă la deregătoria cea mai de aproape
sau la prefectură. Să mai fie încă la tot satul 2 oameni cu cai
bine potcoviți și totdeauna gata ca să poată merge ori unde ar
fi de lipsă. Afară de aceasta, fiindcă până acum încă nu s’au
cumpărat dobă la tot satul și trebuința cearcă în timpul de acum,
să se strângă oamenii mai de multe ori, ’să se facă la tot satul
toacă de lemn în toată ulița și când se va bate toaca să știe tot
omul să vie numai decât cu lancea în mână la căpitan. Care nu
va veni îndată după toacă, se va pedepsi cu 25. Așa nu va mai
fi silit a striga bietul căpitan toată ziua până să strângă oamenii.
Blaj, 20 Decemvrie 1848. '
I. Axente-Severu
Pref. leg. I. primar.
Ms. 1058, p. 415.
4
60 SILVIU DRAGOMIR

33.
Sibiu, 9 Ianuarie 1849.
Comitetul Național către administratura județului Hunicdoara.
Comitetul Națiunei Române
Către Onorata Administratura a Hinedoarei.
înaltul Generai Comando, ca totodată guvernul provizoriu,
prin decretul din 5 lanuar a. c. N. 83 împărtășit Comitetului
Națiunii române în 7 Ian. oprește strâns, ca în tot cuprinsul țării
noastre să nu se mai fiarbă nici o picătură de vinars din bucate
de orice soi, pentrucă de se va mai fierbe, este cea mai însem­
nată temere, că se va isca o foamete înfricoșată din pricină că,
de când se poartă războiul civil, atât mulțimile de lăncieri, cât
și oștile împărătești consumă foarte multe bucate, iar apoi rebelii
arseră și nimiciră un mare număr de grânare și stoguri.
Comitetul însărcinat a lua în privința aceasta cele mai con­
forme măsuri atât prin oficialii din ținuturi și prin jurații sa­
telor, cât și prin preoți în biserici, orânduește ca:
Opt zile socotite dela publicarea acestui cerculariu în aduna­
rea comunităților și în biserici, să nu mai cuteze a fierbe vinars
de bucate și cartofi (crumpene) nimene în tot cuprinsul țării,
fără osebire de stare și rang, nici proprietarii, nici arendașii, nici
țăranii.
După trecerea pusului termin, care se va afla că mai prădează
bucatele cu fierberea de vinars, i se va sechestra comănacul dela
căldare, pe lângă revers; va plăti și gloabă 12 fiorini argint,
cari se vor pune în lada satului.
Preoții, cari nu-și vor împlini datorința învățând și luminând
pe poporani asupra stricăciunei și năpastei ce poate veni peste
țară din prădarea bucatelor, iar anumit aceia, cari ar cuteza a
da poporanilor și exemplu rău cu băutura vinarsului, vor fi ares­
tați la respectivele consistorii spre a-și lua pedeapsa cuvenită.
Oficialii districtelor vor fi cu cea mai intensă privighiare, ca
aceste porunci să se înștiințeze, iar apoi vor repurta încoace.
Dat din ședința comitetului.
Sibiu, 9 Ianuarie 1849.
Simeon Bărnuțiu
praesidente.
Georgiu Barițiu
Ms. 1061, p.. 188.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 51

34.
Mihalț, 10 Ianuarie 1849.
Locotenent-colonelul Losy către prefectul Axente Severn.
K. k. Truppenbrigade des Oberstleutnants Losy
Seiner Hochwohlgeboren dem Herrn Präfekt
Axente Severu.
Mihalczfalva, 10/1, 1849, 9 Uhr abends.
Meines Erachtens sollte ihr gut bewaffneter, zahlreicher und
organisierter Landsturm hinreichen, um die Sekler Scharen des
Aranjoscher Stuhls von jeder Invasion in das romanische Gebiet
fernzuhalten.
Um Sie aber hinsichtlich Blasendorfs zu beruhigen, entsende
ich morgen noch eine Kompanie Romanen dahin und werde
nach Tunlichkeit noch eine stärkere Abteilung dahin entsenden.
Hievon werden Euer Holchwohîgeboren in Erledigung Ihrer
Zuschrift vom heutigen Datum verständigt.
Oberstleutnant.
Losy
Vidi! Appel, Hauptmann.
Adresse:
K. k. Truppenbrigade des Oberstleutnants Losy
Seiner Hochwohlgeboren dem Herrn Präfekt Axentiu Severu
im Lager zu Csombord.
Expediert am 10/1, 1849, 9 Uhr abends.
Ms. 1058, p. 71.

35.
Sibiu, 10 Ianuarie 1849.
Comitetul Național către prefectul Axente Severu.
Dela Comitetul Națiunei române,
Domnului Prefect Leg. I Române.
Excelența Sa D. Comandante-Generar Bar. Antoniu de Puch-
52 SILVIU DRAGOMIR

ncr prin decret presidial cu data 28 Dec. 1848, No. 5062, 5180
și 5233 demandă strâns, ca respectivele prefecturi și tribunate
române să îndemne cu tot adinsul pe conaționalii noștri, ca în
răstimp cât se poate mai scurt să administreze toate resturile de
contribuțiune împărătească la perceptorii ținuturilor, pentru că
greutatea speselor publice nu mai sufere nici o amânare.
Această demandațiune vi se împărtășește spre strânsa urmare
și împlinire.
Sibiu, 10 Ianuarie 1849.
Simeon Bărnuțiu
praesidente.
Georgiu Barițiu.
secretar.
Ms. 1058, p. 335.

36.
Deva, 11 Ianuarie 1849.
Administratorul D. Moldovan către Comitetul Național.
Prea Onorat Comitet,
Sute de Unguri întră în triumf în țară noastră promițând
pace celor ce se vor supune lor. Oficiul cameral de sare și bă­
trânii Hălmagiului mergând înaintea lor cu steag, s’au închinat
lor. Ungurii caută popi, juzi, mai cu seamă inteligenți. Ungurii
v?r^ curata Pe aceștia dinaintea lor. Poporul nostru va rămâne
fără de conducători; se va apleca. Ungurii sumeți vor voi multe
și mai multe. Va cugeta a supune tot ce este în țara noastră.
Atunci se va* vedea lipsa de intervenție străină. Iar până atunci
cat sânge, câte bucate prădate. Fraților, intervenția străină nu
ar fi acum de lipsă? Noi arme, dar nici muniție nu avem. Tri­
miteți Spartani sau Lacedemonieni și în astea împrejurări
nimic nu vor face. Buteanu a trimis dintru înțeles cu mine la
Balgrad după muniție. Dea Domnul ca să fi căpătat. El este
într o stare foarte periculoasă. Vedeți, ca patria să nu fie pier­
dută.
Deva, 11/1, 1849.
Al onoratului Comitet
Dimitrie Moldovan
umilit serv.
.IjG. 1061, p. 104.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 53

37.
Sibiu, 12 Ianuarie 1849.
Dispozițiile date de Generalul Comandant al Ardealului cu privire
la organizarea administrației județului Huniedoara.
Mit Rücksicht darauf dass sich die bisherigen gesetzlichen
Behörden im Hunyader Komitat infolge der eingetretnen be­
dauerlichen Ereignisse in diesem Lande faktisch aufgelöst ha­
ben, und dass somit zur Führung und Besorgung der Geschäfte
des Komitats im Interesse der öffentlichen Ordnung und Wohl­
fahrt bis zur gesetzlichen Regelung der dortigen Verhältnisse
eine provisorische Vorkehrung dringend nötig ist, entscheidet
das Generalkommando-Präsidium auf Grundlage der von Seiner
Exzellenz dem kommandierenden Herrn General erlassnen Pro.
klamation vom 18. Oktober 1848 und der über .Bericht vom 10.
Dezember 1848, No. 11 erfolgten Sanktion Seiner Majestät des
Kaisers auf Grund der Anträge zur Einsetzung der erfolderlichen
Beamten und Dienststellen im dortigen Komitate das Folgende:
Der Herr pensionierte Major Johann Czerbes (Cserbes) hat
einstweilen auch noch weiter an der Spitze des Komitats die
Oberleitung der Geschäfte zu besorgen, und es werden ihm auf
die Dauer seiner Dienstleistung, angefangen von ihrem Antritt,
die Hälfte seines gegenwärtigen Pensionsgenusses von jährlich
600 fl., somit 300 fl. c. m. jährlich, als Zulage aus der Provin­
zialkassa bewilligt.
Von den zur Versehung der übrigen Stellen in Antrag ge­
brachten Individuen werden die Herrn:
Demeter Moldovan als Oberrichter
Barb Nicolaus als Obernotär
Iacob Alexander als erster Vizenotär
Tomas Gergelyfy als zweiter Vizenotär
Demsisor Peter als dritter Vizenotär
■die Herrn: Demian Peter
Dimi Georg
Csuts Ivan
Peovitiu Mihai
Grigorescu Anton
Krajnik Aron
Tobokar Georg
Pop Petrutz
Kazon Ivan
Marcutz Popeszk
Salamon Nictdau
 SILVIU DRAGOMIR
54

als wirkliche Beisitzer und Inspektoren für die beantragten

verschiednen Bezirke des Komitats.
die Herrn: losef Franzen
Moldovan Peter
Archidiakon Orbonas
Archidiakon Pipos
Archidiakon Krajnik
Angyal p
Moldovan losef
Sete lanos
' ' Meister Johann
Kokelie Michael
Tsekutz Marton
Almasi Peter
Moldovan Isak
Strezsen Alexandru
Vladislav Stefan und
Greb Gergely
als Honorarbeisitzer.
dann die Herrn: Pipos Victor als erster Protokollist
Dragits Peter als zweiter Protokollist
Ivanovits Ioan als Archivar

endlich die Herrn: Szirbina Georg

Väradi Samuel
Moldovan Georg
Pop losef
Gregorasek Emilian
als Kanzlisten provisorich bis zu einer anderweitigen Vorkeh­
rung oder Reglung der Komitatsbehörde, jedoch unter der' aus­
drücklichen Voraussetzung und Bedingung bestätigt und ange­
stellt, dass diese beantragten Individuen zur Versehung des Ko-
mitatsdienstes wirklich unumgänglich erforderlich sind und sich
nicht nur eines moralisch untadelhaften Charakters erfreuen, son­
dern auch die nötigen Kenntnisse und Eigenschaften besitzen, um
ihren Ämtern in jeder Beziehung zum besten des Komitatspubli-
kums und im Einklang mit den Interessen der Allerhöchsten Re­
gierung sowie des Gesamtstaats entsprechend und in würdiger
Weise vorstehen zu können.
Sollte aber die Besetzung einer oder der andren der genannten
Beamtenstellen entbehrlich oder weniger notwendig erscheinen,
oder sollte ein oder das andre der beantragten und bestätigte,
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 6B-

Individuen jetzt oder in der Folge seinem Posten nicht gehörig

gewachsen sein, so wird für einen solchen Fall der Verwaltung
unter der strengsten Verantwortung eigens zur Pflicht gemacht,
diese Stelle sogleich dermalen unbesetzt zu lassen und darüber
hieher die Anzeige zu erstatten oder das seinem Posten nicht
gewachsne Individuum zur Beseitigung und Entfernung hierorts
in Antrag zu bringen und statt dessen ein andres geeignetes In­
dividuum vorzuschlagen.
Über die beantragten Gehalte für diese Komi tat.sbeamten wer­
den weiter unten die nähern Bestimmungen gegeben werden.
Ferner bewilligt man die Aufnahme des in Antrag gebrach­
ten Hits als lanitor mit der Besoldung von jährlich 120 fl. und
des Preda luon als Kerkermeister gleichfalls mit der Besoldung
von jährlich 120 fl., dann die Aufnahme von acht Haiduken mit
der Bezahlung von jährlich 60 fl. für den ersten und von jährlich
50 fl. für die übrigen sieben, sowie die Aufnahme von vier Ko-
mitatsüberreitern mit der Bezahlung von jährlich 80 fl. für
jeden, insofern diese Anzahl wirklich notwendig ist, und man
sich nicht etwa auch mit weniger Individuen behelfen kann.
Die beantragte Stelle eines Präsidialsekretärs hält man für
überflüssig, da die diesbezüglichen Geschäfte nicht von so beson-
derm Umfange sein mögen, dass sie nicht nebenbei entweder von
einem der vorhandnen vier Notäre oder einem andern angestell­
ten Komitatsbeamten besorgt werden können.
Das Amt der Steuereinnehmer, Fiskale, Kreisärzte, Wundärz­
te, Ingineure, Forstmeister, Rektificationskommissäre, usw, ist
kein einer periodischen Wahl unterliegendes, ambulatorisches,
sondern ein bisher von höhern Orten stets stabil verliehnes Amt,
daher werden die Individuen, die von höhern Orten in diese
Ämter bereits stabil eingesetzt worden sind, diese auch ferner zu
bekleiden haben. Im Falle aber diese Individuen aus begründeten
Ursachen zu Versehung ihrer Ämter etwa nicht zugelassen wer­
den können oder nach vorangeganger Aufforderung zur Rück­
kehr auf ihre Posten nicht zu bestimmen sind, wird die Verwal­
tung in besondern Berichten die Vorstellung hieher zu machen
und die geeigneten Anträge zu stellen haben.
Übrigens muss hier bemerkt werden, dass, nachdem Seine Ma­
jestät der Kaiser die Gleichberechtigung aller Nationalitäten
ausgesprochen haben, und der Hunyader Komitat auch von vielen
Ungarn bewohnt wird, unter denen gerade die bedeutendsten
Grundbesitzer sich befinden, es nicht für recht gehalten werden
kann, dass bei den dermaligen Anträgen zur Besetzung der
Beamtenstellen im dortigen Komitat beinahe gar keine Rücksicht
auf die gleichberechtigte ungarische Nationalität genommen
worden ist.
5C> SILVIU DRAGOMIR

l);i in Anbetracht der obwaltenden Verhältnisse, infolge deren

die Gemüter noch aufgeregt sind, die Grundsätze der Gleich­
berechtigung ohne Gefahr für die betreffenden Individuen der­
malen noch nicht allenthalben und sogleich praktisch durchführ­
bar erscheinen, will man für diesmal hievon als einer ohnehin
nur provisorisch getroffnen Einrichtung absehen, es wird jedoch
für die Folge, insoweit nicht eine andre Ordnung und Gestaltung
der politischen Verhältnisse in diesem Lande bis dahin festge­
setzt werden sollte, bei den Besetzungsvorschlägen zu den Ko-
mitatsämtern jedesmal auch auf die ungarische Nationalität ge­
hörige Rücksicht zu nehmen sein.
Was nun die beantragte Gehaltserhöhung sowohl für die pro­
visorischen als auch für die stabil angestellten Komitatsbeamten
betrifft, so stellt sich allerdings die Realisierung dieses Antrags
auch schon im Interesse einer wohlgeordneten Administration als
wünschenswert dar, um mit der bessern Dotierung der Beamten
alsdann mit desto grössern! Nachdruck dem bisher leider bes-
tandnen Unfug, zu steuern, dass die Beamten neben dem Bezug
ihrer Besoldungen sich noch allerlei Erpressungen oder die An­
nahme von Geschenken erlauben, welche offenbar nur in der
Absicht von den Parteien gemacht werden, um die Beamten für
sich geneigt zu machen und sie mit Hintansetzung der Grund­
sätze und Vorschriften des strengen Rechts und der Billigkeit zu
einer vorzugsweisen Berücksichtigung ihres Sonderinteresses zu
gewinnen.
Indem das in dieser Sache vernommene Oberlandeskommissa­
riat seinerseits zwar auch in Berücksichtigung dieser Gründe die.
Gehaltserhöhung für die Kreisbeamten als wünschenswert er­
kennt, erklärt es jedoch, dass dermalen der Fond zu den bean­
tragten Gehaltserhöhungen fehlt.
Das Oberlandeskommissariat bemerkt nämlich in dieser Be-.
ziehung, dass die Besoldung der Kreisbeamten unstreitig Sache
der Kreise selbst sei, wie es nicht nur noch gegenwärtig in Un­
garn der Fall sei, sondern wie bis zum Jahr 1762 auch in Sie­
benbürgen stattgefunden habe. Bis zu diesem Jahr hatte nämlich
jeder Kreis seinen besondere Dcmestikalfond, und es bestand
die Anordnung, dass nach jedem Gulden der Militärkontribu­
tion noch 20 kr. gezahlt werden mussten, von welchen 13 kr
zur Dotierung des Domestikalfondes bestimmt, 7 kr. hingegen
zu dem damaligen Provinzial- oder Landesfond geschlagen
wurden.
Infolge des Übelstandes, dass, während auf diese Art der Do-
mestikalfond in einigen Kreisen zu reich dotiert war, derselbe
m andern nicht einmal zur Bestreitung der unumgänglich nöti­
gen systemisierten Ausgaben ausreichte, wurde die Allerhöchste
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 57

Anordnung erlassen, dass sämtliche Domestikalfonds mit dem

Militär- und dem Provinzialfond vereinigt und sofort aus die­
sen vereinigten Fonds oder aus der dadurch entstandnen allge­
meinen Provinzialkassa auch die Bedürfnisse der Kreise bestrit­
ten wurden. Doch wird bei der Bewilligung von Ausgaben für
die einzelnen Kreise immer noch, so viel als möglich, ihr ur­
sprüglicher, wenn jetzt auch nur noch idealischer Domestikal-
fond berücksichtigt, welcher nach dem Verhältnis 80:13 beiläu­
fig den sechsten Teil der ganzen Kontribution eines jeden Krei­
ses beträgt, im Hunyader. Komitat also, wo die Steuer bisher
beiläufig 73.000 fl. jährlich ausmachte, mit 12.166 fl. 40 kr. an­
genommen werden kann.
Über diesen Teilbetrag hinaus kann aus der Provinzialkasse
für die Gehalte und die sonstigen Bedürfnisse des Komitats ge­
genwärtig umso weniger etwas bewilligt werden, als der Ste­
uerfond sich ohnehin jetzt schon in so trauriger Lage befindet,
dass die ihm nach und nach aufgebürdeten Auslagen seine Ein­
nahmen jährlich um mehr als 100.000 Gulden übersteigen.
Um sowohl die entsprechende Rücksicht und nötige Schonung
für die ohnehin schwach dotierte und durch vielfache Anforde­
rungen überlastete allgemeine Provinzialkassa zu beobachten,
als auch dem billigen Verlangen nach Regulierung und Erhö­
hung der Gehalte für die Komitatsbeamten entsprechend den
Verhältnissen der Gegenwart gehörig Rechnung zu tragen und
den Beamten dadurch zugleich jede Ursache und jeden Vorwand,
ihre Stellung zu unerlaubten Nebeneinkünften zu missbrauchen,
im Voraus abzuschneiden und zu benehmen, bleibt daher bei der
gegenwärtigen Lage nichts andres übrig, als auf die Bildung und
Beschaffung eines Fonds bedacht zu sein, aus welchem sowohl
die höhere Besoldung der Beamten als auch die sonstigen Be­
dürfnisse der einzelnen Komitats- oder Distriktsadministrationen,
insoweit dazu der oben erwähnte, aus der Provinzialkassa zu leis­
tende Teilbetrag nicht hinreicht, bestritten werden können.
Das entsprechendste Mittel für die Gründung eines Domesti-
kalaushilfsfonds zur Deckung und Bestreitung der vorkommen­
den Auslagen und Bedürfnisse ist dass entweder der dortige
Komitat nach dem Antrag des Oberlandeskommissariats eine
Selbstbesteuerung, d. i. die Ausschreibung eines verhältnismässi­
gen Aufschlags auf die k. k. Steuer zu einigen Kreuzern für
jeden Gulden der kontribuierenden Bevölkerung, vornimmt, oder
dass entsprechend von der provisorischen Administration des
Kukelburger Komitats gemachten Vorschlag, der zur nähern Ein­
sicht in Abschrift mitfolgt, die Verpachtung des nunmehr den
Gemeinden in einem grössern Ausmass zufallenden Schankrechts
und die Abgabe des zehnten Teils vom erhofften Pachtschilling
58 SILVIU DRAGOMIR

für die Bestreitung der Komitatsbedürfnisse bestimmt werde,

wobei jedoch zur Verhütung aller Übergriffe und Reibungen
der den bisherigen Grundherrschaften vorbehaltne Anteil an die­
sem Schankrecht vorher genau limitiert und festgesetzt werden
muss.
In der Voraussetzung und unter der Bedingung dass es durch
die Einwirkung der Verwaltung möglich und ausführbar ge­
macht wird, die Gründung eines Domestikalaushilfsfondes zu dem
angedeuteten Zweck entweder auf die eine oder die andre Weise
oder durch die Verbindung beider Modalitäten zustandezubringen,
werden hiemit bis zur gänzlichen Austragung und Ordnung die­
ser Angelegenheit den in Vorschlag gebrachten und bestätigten
provisorischen Komitatsbeamten mit Einschluss der stabil an­
gestellten und daher nach dem oben Gesagten auch für die Folge
beizubehaltenden Beamten, als den Perzeptoren, dem Kreisarzt,
dem Forstmeister u. s. w., und zwar bezüglich der neu ernann­
ten provisorischen Beamtem vom Tage der Eidesleistung, für
die übrigen bereits stabil angestellten Beamten aber vom 1. Ja­
nuar d. J. angefangen, oder wofern sie desmalen nicht in Amts­
funktion sich befinden, vom Tag ihres Wiederantritts, zwei Drit­
teile der neu beantragten Gehalte provisorisch bewilligt und fest­
gesetzt, wornach sofort für den Oberrichter 53 fl., für den
Obernotär 46 fl., für den Perzeptor, den ersten Vizenotär, dann
für jeden wirklichen Assessor und gleichzeitigen Inspektor 4 fl.,
für den zweiten Vizenotär 3 fl., für den Fiskal und Kreisarzt'
26 fl., für den ersten Protokollisten, Archivar und Forstmeister
200 fl., für den zweiten Protokollisten 160 fl., für .einen Kanzlis­
ten 130 fl. an Gehalt jährlich entfallen.
Insofern äusser den hier namentlich ernannten und anges­
tellten provisorischen Beamten und sonstigen- Individuen noch
anderweitige Beamte und Individuen für die Besorgung der Ge­
schäfte im dortigen Komitat unumgänglich notwendig werden
sollten oder insofern von den stabil vorhandnen und in ihre
Amtsfunktionen wiedereinzusetzenden Beamten für den einen
oder den andern gegenwärtig keine Gehaltsaufbesserung bestimmt
worden ist, eine solche Aufbesserung aber gleichwohl auch für
ihn in eben dem Masse, wie sie für die übrigen festgesetzt wor­
den ist, billig und wünschenswert sich darstellt, so hat die Ver­
waltung den motivierten Bericht und entsprechenden Antrag des­
wegen hieher zu erstatten.
Zur Flüssigmachung der hier bewilligten Zulagen, Gehalte und
s. w. im Wege des Oberlandeskomissariats ist der Tag des Dien­
stantritts und der Eidesleistung sämtlicher, beteiligter Verwal­
tungsvorstände, Beamten und sonstigen Individuen hieher anzu­
zeigen.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 59

Was den mit dem eingangs erwähnten Bericht mitvorgelegten

Plan zur Organisierung und eigentlichen Besorgung der Ver­
waltung im Hunyader Komitat betrifft, so fügt man ausserdem,
was dem Herrn Komitatsverweser bei Gelegenheit seiner Beor­
derung in den Komitat bereits an die Hand gegeben worden ist,
an diesem Orte nur noch bei, und bemerkt, dass die Verwaltung
in dem Komitate im allgemeinen innerhalb der Grenzen der bes­
tehenden Gesetze und Vorschriften, insoweit nicht eine oder die
andre Modifikation derselben durch die gegenwärtigen Verhält­
nisse notwendig wird, sowie im Geist strenger Rechtlichkeit und
lautrer Wahrheit zu führen und zu handhaben und neben dem
Interesse und Wohl des Komitatspublikums immer auch das der
Gesamtmonarchie im Auge zu behalten und gehörig zu wahren
sein wird, und dass somit auch jener Plan, insoweit er die glei­
chen Grundsätze aufstellt und enthält, vor der Hand immerhin
als ein beiläufiger Leitfaden und eine nähere Geschäftsbestim­
mung für die Komitatsbehörde und deren Unterorgane ange­
sehen und beobachtet werden kann. Die Verwaltung hat sofort
in vorstehender Gemässheit das Entsprechende einzuleiten, die
Beeidigung der bestätigten Komitatsbeamten nach der in der
konkordierten Abschrift in allen drei Landessprachen mitfolgen­
den Eidesformel vorzunehmen und seiner Zeit das Veranlasste,
insbesondere auch bezüglich der Gründung eines Domestikalaus-
hilfsfonds zu dem obenangedeuteten Behufe anzuzeigen, sowie
die allenfalls weiter notwendigen Anträge zu erstatten und die
Entscheidung darüber einzuholen.
Hermannstadt, am 12. Januar 1849.
In Dienstesabwesenheit des Herrn kommandierenden Generals:
Pfcrsmann
Feldmar schalleutnant
Ms. 1061, pp. 9—16.
38.
Ianuarie 1849.
Formular de jurământ pentru funcționarii județului Humedoarei.
Eu N. N. jur în numele viului Dumnezeu, al Tatălui, al Fiu­
lui și al sfântului Duh, și pe toți sfinții lui Dumnezeu că eu dre-
gătoria aceasta (a vice-căpităniei sau a notăriei, primăriei, vice-
notăriei, perceptoriei, asesoriei, arhivăriei, protocoliei, etc.) în
care sunt pus din porunca înaltului General Comando din Tran­
silvania al Majestății Sale împăratul, voiu purta-o totdeauna.
60 SILVIU DRAGOMIR

si pretutindeni cu toată credința, cu dreptate și cu conștiință

bună; către Prea înălțatul meu împărat Francisc losef I voiu
fi neclătit credincios în toată viața mea; către fieștecare prepuși
sau provisori .sau permanenți, care-i sunt ordinați ori se vor pr-
dina, se vor numi, se vor întări prin Majestatea Sa Principele
nostru al Transilvaniei sau prin Majestatea Sa să le dregătoreas-
că aceste, voiu fi în toate lucrurile ascultător, iară către sub­
alternii concetățenii mei voiu fi drept și dreptul lor voiu păzi, și
voiu administra după legile constituționale, după înalte rândueli
și după conștiința mea cu cea mai mare dreptate și sinceritate
a inimii, adecă oficiolatul meu curat, credincios și din toată pu­
terea pe temeiul dreptății, frăției și egalității așa voiu sili a-1 îm­
plini precum poftește interesul și fericirea Principelui și a popo­
rului nostru.
Ms. 1061, p. 18.
39.
Dealu Mare, 13 Ianuarie 1849.
Tribunul Avram Suciu din Zarand către inspectorul Antonie
Grigorescu.
Mult onorate Domnule Inspector Anton Grigorescu,
Noi fiindcă am plecat noi toți trei către Arad și văd că eu am
fost fără de noroc dintr'ânșii, că au fost să mă prindă, fiindcă al
meu cal a fost mai moale decât' ai lor. Așa dară eu am lăsat ca­
lul și am țipat toate hainele numai în laibărul cel mai mic am
ramas și am apucat la păduri și așa m’am aflat acasă, a 2-a zi,
mai mort fiind. Iară despre Unguri să știi că au venit până la
Dealu Mare și până la Vălișoară. Și la Dealu Mare n’au stricat
nimica. Iară la Vălișoară au luat 2 oameni și au spart uși, fe­
rești și au luat unturi și slănini de pe la oameni. Iară fiind într’o
casă un om mort l-au luat și l-au tăiat cu săbii și au țipat apă
rece pe el și mai multe au făcut. Și acum vrea a călca către Băița
și către Deva, iară până la noi au venit numai 40 de călărași. Și
astăzi vreau șă vină mai mulți. Și acum nu-i glumă. Fără de poți
Domnia ta ajuta, să vină cătane ca să nu ne apuce și pe noi ca
pe cei din Zărand.
Rămân al Domniei tale bun voitor
Avram Suciu
Inspectorul locului.
Dealu Mare, 13 lanuar 1849.
1061. p. 6.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 61

40.
Buccș, 13· Ianuarie 1848.
Viceprefectul Aviron Telechi către Demetriu Moldovan.
Frate Moldovene,
Alăturând aici pașapoartele oamenilor acestora cari s’au ares­
tat prin noi din pricină că au venit tot cu armadia rebelilor ma­
ghiari și pe cum adeverează pașaporturile lor sunt din distric­
tul Hunedoarei, din satul Banpatak, din acești arestați și fră­
ția ta mai multe ai putea ispiti, numai rechirându-te că încă oare-
câteva zile să fie detenți, că pot fi spioni de ai rebelilor și multă
stricare ne pot agonisi. Rebelii umblă tot întins, din sat în sat,
in maximo grad a jefui și pre călător încă odată a-1 desface de
curea și o ia cu ei. Elemosină strâng foarte tare, venit-or și până
în Criștior cu cari a fost tiranul Kristiori Elek, și îmbătându-
se la un Român a adormit, și noi l-am spionat și îndată am tri­
mis călărași și l-au prins. Precum și fratele Buteanu te-a în
științat, noi suntem gata cu baricade de către Abrud. Evenimen-
turile mai de pe urmă ne-au îmbucurat. Atotputernicul știe cât va
ține! Inchinându-mă de sănătate și sărutând mâna la D'-na, pof­
tim tot binele.
Bucieș, 13 lanuar 1848.
Rămân de bine voitor
Aviron Teleclii
vice prefect
Ms. 1061, p. 58.
41.
Ilia, 15 Ianuarie 1849.
Alexie Olariu, paroh și notar și Panaiot losif tribun notareș
către administratorul D. Moldovan.
Onorate Domnule Jude Primar!
După ce căpătarăm aceasta aici alăturată scrisoare dela pa­
rohul din Stăneasa, pentru întâmplarea ce i s’au întâmplat în
ființa Dumnialui cătră Brad, ca să cerceteze stările vrăjmașului
nostru, întâmplarea i-au fost după cum în scrisoarea aici alătu­
rată. Și planul vrăjmașului este, ca să meargă către Băița, și
dela Băița către Deva. Pentru aceasta facem de știre Domniei
62 SILVIU DRAGOMIR

Tale. Dar încâtu-i pentru Domnul inspector Antonie Grigorescu,

a plecat ieri dimineață către Lugoj la 2 oare, și după cum auzii
astăzi la Dobra dela niște cărăuși că Domnul mai in sus numit
cri la 10 oare a fost la Făget. Și am întrebat și despre starea
cătanelor bănățene și mi-au spus că sunt în Lugoj destule cătane.
Și poate că pe mâine pe amiazi vom căpăta ajutor dela Lugoj.
Suntem al Domniei Tale aplecați noi mai din jos iscăliți în
numele Domnului inspector și în neființa Domniei Sale aici.

Ilia, 15-a lanurie 1849.

Alexie Olariu
paroh și notar.
Panaiot Josef
tribun notareș.
Ms. 1061, p. 43.
42.
Buceș, 21 Ianuarie 1849.
Prefectul loan Butean către administratorul D. Moldovan..
Frate Moldovene,
Togma astăzi sosii dela Zlatna, unde am fost ca să mă întâl­
nesc cu Golescu și loanescu. Deacolo venind scriu ca lucru sigur
eum că Ungurii au cuprins toate locurile notabile din Zarand.
Prin urmare se află în Halmagiu, Baia de Criș și Brad și, cum
ne-au spus niște surugii ai domnilor fugiți din Huniedoara și
de aici, cari acum se află la noi detenți, sunt peste tot la 2000, au
5 tunuri regulate pe două roate așezate. Aveți dară grije pe acolo
ca nu cumva să intre la Domniile Voastre, că noi stăm să apă­
răm strâmtorile de către Zlatna și Abrud. Cu oamenii aceștia
care-i am de pe la Zlatna nu poți sta înaintea lor, că sunt foarte
fricoși și de li-i omorî nu-1 poți scoate afară la rezbel. Dela Si­
biu și din alte părți ale Transilvaniei avem triste știri: Urban
s’a retras în Bucovina, Ungurii l-au tot gonit până în Bistrița,
pe toți de acolo i-au luat cu sine și au pus pe dânșii o mare sumă
de bani. Cum m’am înțeles cu Goleșcu și loanescu ar trebui pen­
tru apărarea cauzei noastre a trimite un german bun la Franc-
furt, că Europa liberală nu ne cunoaște. Ar trebui acum să ne
facem guardii mobile, tunuri la Amburg, și de nu alta să ne apă­
răm pela munți, precum e părțile muntene ale Abrudului și ținu­
tul Hațegului. Ar trebui să ne facem și proviziuni de bucate și
pentru toate aceste trebue să ne înțelegem, că cum văd politica
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA iN 1848-49 63

cea blestemată sosi, de totul voesc a ne nimici, soldații ne lasă și

numai retirează, nevrând a da pept cu inimicii, apoi pe noi ne
lasă de preada barbarilor. Cum vezi scopul politicii de acum e
ca să ne măcelărim de tot, apoi când vom fi slabi să facă cu noi
ce vreau. Cum am înțeles, Blajul încă e ocupat și e pusă trico-
lorea ungară; în bazilică țin caii ungari. Vorbește, se înțelege,
despre tote aceste și cu Solomon, și-mi rescrie pentru proiectul
primit de toți ceilalți și scris mai sus..
Ai scris ca să nu ducem execuție pe Băițeni. Eu îți răspund la
aceea, cum că vezi cum se poartă de ticăloșește. De bună samă
am voit să o aduc la ascultare nu numai pe comunitatea Băi-
ței, ci pe toate satele de pe acolo, însă nu cu oameni din Zarand,
ci cu bravii munteni din scaunul Câmpenilor. Ci totuși acuma
mai aștept și voiu întrebuința mijloace mai line întâiu. Pe la
Aiud se mai fac loviri particulare cu Ungurii. Te salut și-ți pof­
tesc sănătate.
Buceș, 21 lanuar 1849.
amicul
Buteanu.
Ms. 1061, p. 89.
43.
22 Ianuarie 1849.
Prefectul loan Butcan către administratorul D. Moldovan.
Frate!
Cu fratele Golescu și Florescu pentru cauza noastră mult am
vorbit și precum eu de mult așa și acum am aflat de trebuință
ca pentru apărarea causei noastre în univers să trimitem un băr­
bat la Francfurt, că Europa nu știe nimic de noi ce facem, pen­
tru ce ne luptăm, și nici nu știu ce vom dobândi la tâmpul său,
că nimenea de noi nu face mențiune. Așa acela are de-a arăta
acolo trecutul nostru din punct istoric, prezentul nostru în pri­
vința politică, statistică, geografică și ce importanță ar rezulta
din consolidarea naționalității noastre pentru echilibrul politic al
Europei. Scrie-mi ce simțești?
Buteanu.
Dela Prefectul Zarandului
Domnului Jude primar al districtului Hunedoarei
Demetriu Moldovan.
64 SILVIU DRAGOMIR

Cu onoare oficioasă. Epistola aceasta singur numai intitulatul

are dreptul de a o deschide la Hațeg sau unde ar fi.
Ms. 1061, p. 107. Pe verso, însemnarea: 22H 1849.
44·
Șoimuș, 27 Ianuarie 1849.
Inspectorul George Tăbăcariu către administratorul
D. Moldovan.
Prea Onorată Administrație!
In minutul acesta sosind judele sau birăul dela Vălișoara la
mine în Șoimuș, îmi spuse că azi dimineață pe la 2 ore or in­
trat vre-o 50 de Unguri călăreți în Vălișoara, îndată or încun-
jurat casa parohului de acolo și neaflând preotul acasă or prins
pe tatăl său, om de 70 de ani, și l-or dus cu dânșii. După birău
încă or căutat, dară simțind pichetul nostru din Dealu Mare că
vin acești vrășmași, or strigat Vălișorenilor și birăul încă s’a
dat în lături. Mai adeunăzi or dus pe un om iară din Vălișoara
cam de lături de sat și căpitanul din Luncoi a spus birăului din
Vălișoara că l-or dus să-l spânzure. Noi ne aflăm în frica cea
mai mare. Azi am făcut pe Mureș ceva rând cu scânduri și cu
ce am putut ca să poată trece miliția dela Deva. Azi dară e cu
putință a trece, dară mâine, după cum zice brudariu, nu va fi cu
putință a trece. Așa dara ne rugăm ca să faceți rânduială și să
ne trimiteți azi oameni spre a ne putea folosi cu dânșii în un fel
de chip.
Șoimuș, 15/27 lanuar 18-49.
Georgiu Tăbăcariu
Inspectorul locului.
d/5. 1061, p. 40. '

45.
Ilia, 29 Ianuarie 1849.
Inspectorul Anton Grigorescu către administratorul
D. Moldovan.
Mult onorat Domnule Jude primar,
Aducătorul scrisorii acesteia Pătruț Popa știe sigur să spună
starea Maghiarilor din Brad.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 65

Aici alăturata scrisoare arată, că și de către Zam se gată Un­

gurii a veni în Ardeal. Eu tocmai viu de la Zam, da pușcașii
i-am lăsat acolo la picheturi, ca să pot ști când va fi ceva miș­
care și să pot și înștiința la Deva.
Oamenii din părțile acestea sunt foarte supărați. Numai eu cu
popa Alexie din Gurasada mai ținem nădejdea în dânșii.
Pe poruncile Domnii tale stând gata urmez
umilit serv.
Anton Grigorescu
inspector.
Dimineața la 10 ore, Ilia, 29 lanuar 1849.
Ms. 1061, p. 4.
46.
Gurasada, 23 Ianuarie 1849.
Inspectorul A. Grigorescu către administratorul D. Moldovan.
Mult Onorat Domnule D'emitrie Moldovan,
Aici alăturată scrisoare am primit-o tocma acuma din Criș.
Ungurii sunt mulți, că sunt de cei dela Pesta împrăștiați. Solo­
mon nu-i în stare a-i bate fără ostași regulați și tunuri. Eu sunt
în drum către Zam, că aud că și acolo ar fi ceva mișcare de Un­
guri. Din Dobra mi se înștiințează că vin soldați împărătești din
Banat. Cu vro 100 de iagări stau pe mâine gata de-o trebui la
Solomon, la Ilia.
Mult onorat Domnului Domnule,
Grigorescu
Inspector.
Gurasada, 23 lanuar, 4 ore după amiazi.
Ms. 1061, p. 30.
47.
Hațeg, 9 Februarie 1849.
Căpitanul Turbat către D. Moldovan, administratorul județului
Huniedoara.
Schätzbarster Freund!
Wir sind noch da. Gestern hat man eine starke Kanonade ge­
hört, die, wie man sagt, bei Szâszvâros oder Dobra gewesen sein
5
66 SILVIU DRAGOMIR

soll. Auf jeden Fall war sie auf der Strasse gegen die Piskier
Brücke, weil die österreichischen Truppen die ungarischen Re­
bellen gegen Deva verfolgten. Heute nacht haben die ungarischen
Rebellen ihr Hager vor der Piskier Brücke gehabt und sie mit vier
Kanonen besetzt. Heute rücken unsre Truppen zum Hauptangriff
vor und wir sind in der gespanntesten Erwartung, was daraus
werden wird.
Nach offiziellem Bericht dürften noch gestern zwei Brigaden
von den Banatern unter dem Kommando des Herrn Generals
Theodorovich in Dbbra, respektive Deva angekommen sein und
heute oder morgen wieder österreichische Truppen von Caran-
szebes hier eintreffen. .
Der Rebellengeneral soll an der linken Hand blessiert und in
Deva sein.
Genug, heute ist die grösste Krisis des Kampfes. Ob er zu
unsern oder zu Gunsten der Rebellen ausfallen wird?
Schon seit vorgestern sind Szent Andras und Szentöhalm,
dann seit gestern Rapold in Brand.
Herr Hauptmann von Csernoevics hat sich mit seinen bekann­
ten Truppen und dem Landsturm des Herrn Präfekt Solomon
bis heute nacht in Unter-Silvasch befunden. Sie werden heute
vorgerückt sein.
Nun beginnt der Kampf, da man heftige Kanonenschüsse ver­
nimmt und sehr stark hört.
Seine Exzellenz der Herr kommandierende General Feldmar-
schalleutnant Baron Puchner ist bei der österreichischen Armee
und leitet den Kampf. „Ai grije că se aude că Ungurii din Peș-
teana se cam adună acolo laolaltă, cu gândul slab, că nu cumva
să se pue pe Români, fără veste a-i omorî. Toate acestea ce am
auzit și ne-au venit prin raporturi, îți dau și Dumitale de știre.
Dumnezeu cu noi și cu toți.
Cu ^nultă sănătate la Domnia Ta, Doamna Rozina Pop și tot
cuprinsul, rămân al Dumitale roman frate,
Turbath, Hauptmann.
Hațeg, am 9. Februar 1849, vormittags 10 Uhr.
N. B. Diesen Brief schreibe ich unter Kanonendonner, der dem
Vernehmen nach bei der Piskier Brücke ist.
Adresse: Seiner Hochwohlgeboren dem Herrn Oberrichter De­
meter Moldovan in Pestiana.
Ex offo.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 67

Cinstitului Domn Jude Mare Demeter Moldovan la Peștiana

sau unde se va afla.
Ms. 1061, pp. 73—74.
48.
Hațeg, 10 Februarie 1849.
Căpitanul Turbat către D. Moldovan, administratorul județului
Huniedoara.
Cinstite Domnule și Pretine,
Bevor ich Ihr Schreiben vom gestrigen Tage erhielt, habe ich
Ihnen das, was ich vernommen habe, bekanntgegeben. Der Herr
Hauptmann Czernoevics ist mit seinen Truppen von hier nach
Unter-Sylvasch und Hunyad abmarschiert, ist aber nicht mehr
da, und wo er ist, ist uns nicht bekannt. Auch wo sich Herr Solo­
mon mit seinem Landsturm befindet, ist uns nicht bekannt.
Gestern hat die grösste Schlacht, respektive Kanonade bei der
Piskier Brücke stattgefunden. Es sind weder die Österreicher
noch die ungarischen Rebellen aus ihrer Aufstellung abgewichen.
Demungeachtet, wie man hört und die Nachrichten einlaufen, sol­
len sich die Magyaren heute nacht nach Deva gezogen haben,
was sehr wahrscheinlich ist, weil wir bis jetzt, 10 Uhr vormit­
tags, gar keine Kanonade hören.
Die feindlichen Magyaren sind zu Deva 7800 Mann stark und
haben 15 Kanonen.
Es hat gestern stark verlautet, dass Deva in Brand sei. was
sich jedoch nicht näher bestätigt.
Da es uns hier an Nachrichten fehlt, und wir in einer peinli­
chen Furcht sind, so dürften wir uns heute von hier entfernen
und nach Grădiște begeben, damit wir nicht gegebenenfalls von
einer Rebellenhorde überfallen werden.
Cu multă sănătate la Doamna cumnată și la Dumneata închi-
nându-mă, rămân al Dumitale frate,
Turbath. Hauptmann.
Hatzeg, am 10. Februar 1849, vormittags 10 Uhr.
Cazan a luat-o azi noapte pe picior, dar unde, nu știu.
Adresa: Dela Căpitanul Turbat
68 SILVIU DRAGOMIR

Cinstitului Domn Demeter Moldovan

jude primar dela Tabla Huniedoarei
cu multă sănătate la Peștiana (șters).
Ex offo. Bucova (șters)
Caransebeș.
Ms. 1061, p. 75.
49.
Hațeg, 14 Februarie 1849.
Căpitanul Turbat către D. Moldovan, administrator
al județului Hunedoara.
Schätzbarer Freund !
Ich, Herr Major-Administrator von Czerbes sowie Herr
Hauptmann von Tartler haben uns am 11. d. Μ. in der Frühe
von hier über Grediște und das „Eiserne Tor” nach Boutzar be­
geben und uns daselbst die Nacht aufgehalten. Nachdem wir ge­
sehen haben, dass vom 13. Romanen-Grenzregiment des Herrn
Oberstleutnants Gerlich drei Kompanien und drei Kanonen bis
zum „Eisernen TOr” vorgerückt sind und diesen Pass besetzt
halten, man uns auch gesagt hat, dass der Herr Hauptmann
Czernoevics mit seinen Truppen den Befehl erhalten habe, nach
Hatzeg zurückzumarschieren und diesen Marktflecken zu be­
setzen, sind wir den folgenden Tag bis Grediște und gestern
wieder hierher retourniert. Ausserdem sind von der oben ge­
nannten Trüppe durch den Eisernen Tor-Pass, eigentlich durch
das Tal, lauter Piketten und Avisoposten bis Grediște und Peș­
tiana vorpostiert.
Heute war hier der Romane George Moldovan aus Deva, wel­
cher erzählte, dass die meisten in Deva ubizierenden Magyaren
nach Zarand, respektive Ungarn, gehen wollten. Sie wurden aber
durch die Romanen in dem Kajaner Tal angehalten, geplündert
und sodann ermordet.
Deva ist von den ungarischen Rebellen geräumt, aber von ihnen
vorher geplündert worden, wobei am meisten die „Gewölbe” und
Keller gelitten haben.
Der Herr Hauptmann befindet sich gegenwärtig mit seinen
Truppen und dem Landsturm des Herrn Präfekt Solomon noch
in Deva und bleibt bis auf weitern Befehl daselbst. Jene haben
die noch zu Deva und in den Wäldern versteckt zurückgeblieb­
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 69

nen, feindlichen Magyaren gefangen und ermordet, was noch

heute geschieht.
Ferner erzählte Georg Moldovan, dass die Herren Präfekten
Buttyan und Petru Dobra mit ihrem Landsturm und einer militä­
rischen Truppe jenseits des Marosch gegen Karlsburg marschiert
sind.
Herr Hauptmann Runcan steht noch heute fest auf dem De
vaer Schlossberg.
Soeben ist Herr Leutnant Daskal des 13. Romanen-Grenz-
infanterie-Regiments auf der Rekognoszierung bis hierher ge­
kommen. Er erzählte, dass beim „Eisernen Tor” 1600 Mann In­
fanterie mit 5 Kanonen, in Bukova 2 Kompanien ohne Kano­
nen, in Vaisovea 2 Bataillone mit 9 Kanonen, sowie in Karan-
sebes 4 Bataillone und 400 Reiter mit 13 Kanonen, als die am
13. d. Μ. von Pantsova und Sirmien nachgerückten Truppen
stehen, die auf jeden Fall gegen Hatzeg, etc., vorrücken dürften.
Gestern hat man bei Deva eine Kanonade gehört. Wahrschein­
lich ist dies die Avantgarde des Herrn Major Eisler, der die 2.
Brigade des Herrn Generals Theodorovitch nachrückt und die
mit einer ungarischen Rebeilienhorde zusammengekommen ist
und mit ihr gerauft hat.
Genug, die Schlachten gehen lebhaft zu, und Sie können hier­
her und nach Deva getrost retournieren.
Von der am 9. d. Μ. bei Piski vorgefallnen Schlacht teile ich
Ihnen das Nachstehende mit:
Die ungarischen Rebellen wurden von den kaiserlich-österrei­
chischen Truppen von Mühlbach bis Piski sehr hart verfolgt.
Viele Rebellen und mehrere ihrer Trophäen fielen in unsere
Hände. Die Landstrasse ist noch heute mit ungarischen Leichen
bedeckt, mit deren Beerdigung sich Herr Hauptmann von Czer-
noevics beschäftigt.
Von Salzburg bis Piski verlor der Feind 19 Kanonen, mehrere
Munitionskarren und Feldschmieden, der Rebellenhäuptling Bem
seine ganze Bagage und die Kriegskassa.
Bei Piski in dem Erlen-und Weidengehölz hinter der Brück?
fasste der Feind feste Position. Hier entspann sich eine mörde­
rische Schlacht, die von 9 Uhr früh bis 5 Uhr unter dem fürch­
terlichsten Kanonendonner dauerte. Zweimal erstürmten unsere
Truppen die Piskier Brücke und triel>cn den Feind bis gegen St.
Andras auf der Landstrasse gegen Deva. Da trat der traurige
Moment ein, dass allen unsern siegreichen Truppen die Muni­
tion ausging, wodurch sie gezwungen waren, sich zurückzuzie­
hen. Vom Feind hart verfolgt, retirierten sie den 10. und 11.
d. Μ. bis Mühlbach, wo sie Posten fassten und auch heute noch
ihre eingenommene Stellung behaupten dürften.
70 SILVIU DRAGOMIR

Die ungarischen Rebellen, beiläufig 9800 Mann Infanterie und

1000 Reiter stark, mit 26 Geschützen, stehen jetzt in Langen­
dorf nächst Mühlbach und in dem Erlenwald bei Unterorda. Ihre
weitern Absichten, ob sie wieder gegen Hermannstadt vorzudrin­
gen gedenken oder nach Klausenburg sich den Weg bahnen wol­
len, sind bis nun nicht bekannt.
Bei Piski sind sehr viele Tote von beiden Seiten geblieben.
Unsrerseits betrauert man den Oberst Losenau von Max CW-
vauxlegers und mehrere Offiziere, welche den Heldentod star­
ben.
Alle an und zunächst der Landstrasse gelegnen Ortschaften
sind durch den Feind eingeäschert worden, die Grenzstation
Baad miteingerechnet, wo nicht ein einziges Haus dem Feuer
entkam. Szäszväros allein blieb bis noch verschont, wo sich ein
feindliches Detachement von 150 Mann Infanterie befindet. Der
Feind hat die im Zarander Komitat gelegnen räuberischen In­
surgenten als Verstärkung erhalten. Soviel vom Kriegsschau­
platz !
4000 Mann Russen sind in Hermannstadt und ebenso viele
in Kronstadt. Letztere haben den Seklern den Versuch, ins Bur-
zenland einzufallen, hart bezahlt. Mehrere tausend Russen stehen
beim „Roten Turm” in Bereitschaft, um auf das erste Aviso he­
reinzumarschieren.
Mehrere versprengte Individuen aus Piski, darunter Herr
Leutnant Stojan und Stanislav, sind am 12. d. Μ. mit dem Herrn
Hauptmann Gabler von Kudsier nach Mühlbach übers Gebirge
abgeriickt. -
Soeben ist ein Transport von Wagen mit Gewehren und andrer
Ausrüstung der am 9. d. Μ. gefallnen Magyaren vom Herrn
Hauptmann von Czernoevics aus Deva hier angekommen.
Herr Major-Administrator von Czerbes samt Schusnik will
morgen oder übermorgen von hier nach Deva retournieren, wozu
er Sie einladet.
Hier folgt ein kleines Stück Flanell, das mir der Ignat
Kosma aus Deva zur Übersendung an Sie heute übergab.
Cu multă sănătate și la Doamna Rosina cumnata și la tot cu­
prinsul Dumitale.
Al Dumitale frate,
Turbath, Hauptmann.
Ihrer Frau Schwester, der Wöchnerin, wünsche ich bei Ver­
mehrung der Familie Glück und Gesundheit.
Hațeg, am 14. Februar 1849, nachts.
Ms. 1061, pf>. S3—84.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 71

50.
Buccș, 17 Februarie 1849.
Prefectul loau Buteanu către D. Moldovanu.
Frate Moldovene,
Tocmai astăzi îmi sosiră patrolii cari i-am trimis către
Baia de Cri.ș, ca să vadă ce-i pe acolo .și-mi raportează cumcă
Ungurii venind înainte ca în număr de 42 au pus birău în Baia
de Criș și voesc a culege darea și a pune deregătoriile înderept,
cum au fost. Și să-i aștepte pe azi ori mâine cu 300 de porțiuni
de fân, ovăs, cvartire și au aruncat pe tot satul 2 boi. De acolo
au mers la Ribița luând un om lângă sine, călărește, și au căutat
după popa, pe care, negăsindu-1 acasă, l-au jefuit. Acolo pe Țe-
beanu, care au fost cu dânșii, și pe alți Ribițeni i-au jurat ca să
spună unde e lancu cu lagăru și unde se află încă lagăre, ca să
meargă în contra dânselor ca să-și răzbune în contra lor. Voia
cea mai mare o au a veni la Abrud. Insă oamenilor nu le fac
nimica, care stau în loc, numai cari fug îi bat. Dela oameni nu­
mai haine de iarnă ieu, cu care se îmbracă. Oamenilor dau bani
Koșutiani de hârtie. Iobăgia vreau să-o pună la loc și pre oameni
a-i trage pe partea lor, spre ce tot felul de tehne folosesc. Oamenii
sunt plecați a da mâna cu dânșii numai să fie pace. Ba și pre
noi sunt gata a ne da prinși în mâna lor, numai să fie păciuiți
pe acasă. Oamenii pe noi ne înjură că le-am făcut numai necaz
lor și nu-i știm apăra. Ungurii au avanposturi până la Tomești.
Te salut și pe Doamna cumnata Rozina,
Buteanu.
Buceș, 17 Februar 1849.
Adresa :
Dela Prefectul Zarandului
Domnului Subadministrator Demetriu Moldovan '
cu onoare oficioasă
la
Deva.
Din officiu.
Cartea aceasta să se trimită cu cea mai mare grabă din toate
satele până la Deva.
Buteanu
prefect
Ms. 1061, p. 100.
72 SILVIU DRAGOMIR

51.
Deva, 18 Februarie 1848.
Prefectul Nicolae Solomon către D. Moldovan, administratorul
județului Hunedoara.
Nene Demetrie !
După cum stau stările împrejur, acuma eu zic să vii, una, că
vrăjmașii s’au depărtat către Blaj; al doilea, aici ești foarte de
trebuință. Murășu s’a pornit cu totul. Dela Făget, până la Tisa
e plin cu cătane împărătești. Ai noștri s’au tras cătră Mercurea.
Schlic a intrat în Cluj cu armata. Iar Buteanu s’a așezat în Brad,
după cum îmi scrie, lancu la Câmpeni, Cerbes a venit aseară în
Deva. K. Takaci pleacă cu compania sa astăzi la Hațeg din po­
runcă, cu cea mai mare parte a landșturmului. J-am dat drum.
Acum strânsei altu proaspăt. Deva s’a curățat de mulți blăstă-
mați.
Sărut mâinile Doamnelor și al D-lui și voi pe toți,
Deva, 18/6 Februar 1849.
rămânând sincer amic
N. Solomon
AH. 1061, p. 24.

52.
Brad, 19 Februarie 1849.
Prefectul Zarandului loan Buteanu către D. Moldovan,
administratorul județului Huniedoara.
Frate Moldovene !

De cândjim eșit din pulberea școlastică toată junețea mea am

întors ca să pot folosi națiunii mele, care mai de toți era pără­
sită. In anul trecut am prorupt în fața mămicilor națiunii ro­
mâne, mi-am părăsit starea și solul natal ca să trezesc pe cei
cari încă durmeau. Sunetul evenimentelor din Europa cultă până
la noi,a străbătut, spiritul național numaidecât s’a deșteptat
și într aceia, cari încă erau amorțiți. Cercustările cele grele pe
toți ne-au încunjurat, și pe mine organul politic al națiunii ro-
niane m’a djspus înjinutul Zarandului ca prefect, să-i povățuesc,
să-i îmbărbătez și să-i însuflețesc în privința apărării lor în con­
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 73

tra invaziunilor inamice, iară în ramul politic ca coadministrator

lângă căpitan, eu și ordinatul administrator aici Turbat, ca co.
înțelegându-ne să administrăm scaunul acesta, să-i scăpăm de
înfricoșatele urmări ale anarhiei. Chemarea-mi era grea, însă cu
toată însărcinarea aceea aruncată pe umeri le mele am acceptat-o
văzând că în ținutul acesta lipsesc oameni cari ar avea noțiuni
administrative. Mi-am sacrificat toate puterile materiale și spi­
rituale și ca un om care pătimesc de boale hemoroidale mi-am
expus și vieața și m’am apucat de administrațiile ambe două,
numai să pot după putințele mele fragede face destul misiunei
celei grele. Am început în ambele administrațiuni mai înainte a
întrebuința facultatea morală, ca prin influența dânsei să-i pot.
îndrepta pe locuitorii acei demoralizați prin stăpânirea prece­
dentă maghiară, ca să-i pot .însufleți spre raportațiuni de bra­
vuri, spre fapte eroice. Am întrebuințat puterea cuvântătoare, în
care am folosit mai mult texturi evanghelice ca singura învăță­
tură morală pentru Români, însă cu durere trebuie să-ți spun
că zădarnică mi-a fost silința și străduința, căci răul este în
-oameni înfipt până în sângele lor, de-acolo singur moartea îl
poate scoate din ei. Creșterea ca temeiul moralității din ei lip­
sește și speranța noastră numai în altă generațiune este. Ce am
eu de a face? A întrebuința putere silnică ca să-i aduc la ascul­
tare și la îndreptarea lor, nu doară din poftă spre a pedepsi pe
alți confrați ai mei, că totdeauna cu durere am întrebuințat-o,
pentru că scopul general al națiunii române nu se poate ajunge
altfel. Sau să nu fiu aici și administrator? Dar cu durere tre­
buie să spun că până ce a fost aici căpitanul din ambițiune și ig­
noranță a lucrat, care a născut mai multe încurcături în admi-
nistrațiune și toate lucrurile dânsului acolo au fost îndreptate ca
să simțească puterea lui impunătoare. Dânsul, câci a venit rău,
numaidecât s’a dus de aici; eu cu vreo câțiva am rămas aici și
am suferit: răul, frigul, foamea, păduchii; mărturie să-mi fie
toți oamenii, cari au petrecut cu mine și acum decând s’au dus
Ungurii din Brad stau cu puțini oameni aici în cel mai mare pe­
ricol. Și ce mi-i răsplata? Tot neascultare. Îmi vin porunci dela
Comanda împărăției, dela comitet, in multe privințe și ce am do­
bândit, că Băițenii și vreo câțiva oameni din jurul ei, blestemați
și nerecunoscând și contemnând prefectura de aici, umblă cu
jalbe mincinoase pela Deva, pela Hațeg, la domnul Turbat, și-mi
fac cumplite intrigi în administrație, acum când abea pot sta
in pozițiune defensivă aici. Băițenii cari mai mult favorisesc
Ungurilor de cât cauzei comune naționale și intereselor dinastiei,
Băițenii au cutezat a zice, că lor nu le este nimic de interesele
monarhului, ei sunt băieși și lor L'nguru nu le-a fost rău stăpân.
74 SILVIU DRAGOMIR

Ei la castre nu vor merge, că le pare rău cât s’au amestecat și

până acum contra Maghiarilor. Vezi, frate, ce municipii ai, ce
apărători ai cauzei sânte naționale, vezi pe cine aperi, cărora atâta
le favorizezi, cari ațâță și pe ceilalți săteni la neascultare. Toate
aceste nu pot naște altceva decât anarhie, dânșii numaidecât se
laudă, că lor nu le poruncește altul decât numai frăția ta. Acum
iară în loc de mulțumită după atâtea osteneli atâta dobândii că
au făcut, am înțeles, în contra mea la oarecare o jalbă, însă nu
știu la cine, în care îmi strică numele meu și care e tot cel solid,
încă sub-soare n’a fost om să-l păteze, încă nici sub sistema cea
veche, în care încă m’am luptat cu aristocrația și biurocrația în
adunările lor. Deviza mea este singur dreptatea și pentru drep­
tate mă mânca și păduchii în loc de plată, care nu o poftesc, ci
numai singur recunoștința de îndestulare dela directoriul nostru
național. Fi bun dară, frate, când vor merge cu asemenea jelbi
mincinoase și micșorătoare la D-voastră astfel de oameni ne­
odihniti, îndreaptă-i la ascultare, la supunere cuviincioasă și dom­
nul administrator să binevoiască a veni în Zarand și a-mi ușura
greutățile în administrație. Au de voiu fi tot așa, dela astfel de
oameni neodihniți silit a suferi, atunci ori după cercustările
aceste războioase cu toată exactitatea îi voiu duce la ascultare, ori
voiu mulțumi' cu solemnitate de oficiul cel greu, de al prefecturii
și al coadministraturei, ce și până acum am voit să o fac. însă
am socotit că deștinațiunea Românului este de a pătimi și eu
am voit ca bărbat toate să le rabd. Cu cât va fi răbdarea mea
mai îndelungată cu atât va fi și pe asemenea neodihniți pedeapsa
mai mare. Eu și noaptea nu mă pot odihni, că pururea stau și
vin înaintea mea cu pricini și jelbi, duc singur serviciul, dela vă-
cariul satului și decurionul alți nu am până la administrator și
prefect, eu nu am pe nimenea în cine să mă încred. Iată acuma
iară este plin Hălmagiul de Unguri pedeștri și călărași. Eu cu
puțini stăruiesc în Brad. Oare ce folos privat am eu? Singur nu­
mai furcile cele ungurești care mă așteaptă. Eu nu vânez dere-
gatorii strălucite, nici nu umblu îngâmfat după ambițiuni vane
și deșerte, că de ași căuta aceea ași fi dobândit-o și sub sistema
veche, fără singur ce-mi stă pe inimă este soarta viitoare a nea­
mului meu părăsit, dintre care unii tocmai vreau să mă ucidă
moralicește, pentru cari totuș eu ca un om care am sentimente fi­
lantropice nu voiu a părăsi cauza generală, ci până la ultima
suflare voiu lupta a conlucra, de nu aici, în alt loc. Vieața mea
este destinată pentru sacrificiu. Te salut, frate, precum și pe
doamna Rozina și de vei avea ocaziune trimite-mi pana cea albă
lăsată acolo de pictorul Iscovescu Barbu.
Brad, 19 Februar 1849.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 75

l?iți sănătoși.
I. Butcanu.
Ms. 1061. p. 91—92.
53.
Buccș, 21 Februarie 1819.
Prefectul loan Buteanu către Nicolae Moldouanu,
centurion din Abrud.
Domnule Centurioane !
Nu știu ce socotiți Demnilor Voastre, aceia cari ședeți adân­
cați în moliciune în Abrud, nimic nu cugetați de primejdiile cu
cari ne aflăm din- toate laturile cungiurați, toți scrisori peste scri­
sori trimeteți ca să slobod oamenii acasă și la vreme mă voiu afla
fără nici unu. Ei bine, ducă-se, și apoi și eu mă voiu duce un­
de-mi voiu găsi pentru persoana mea siguritate. Roșienii, Bu-
ciumanii toți au fugit peste munți acasă, lancu văzându-se în
primejdie, de către Huiedin amenințat în părțile Albacului cu
3000 de Unguri, și-a tras oamenii acasă. Eu acuma aici stau cu 50
de oameni. Apoi ce mai socotiți, pentru D-zeu! Ungurii de aici își
caută o pozițiune tare din care să nu-i putem nici scoate afară.
Gândiți-vă bine ce faceți! Nu cumva toate rezultatele triste ur­
mând pe părțile acele să se îngreuneze pe DVoastre. Toată spe­
ranța de soldați acum iară este vană. Nu vă încredințați tot în
ajutor strein, lucrați și răbdați, nu cumva prin așteptarea po­
rumbului fript de alții să vă sboare în gură, să pricinuiți o amă-
reală, prin care să vă crepe stomacu. Trimiteți-mi oameni aici
spre pază, de nu voiți să vă păzească dușmanii mai bine.
Buceș, 21 Februar 1849.
Buteanu.
Dela prefectu Zarandului
Domnului Centurione a Gvardiei din Abrud
Nicolae Moldovanu
Din officiu. la Abrud.
Ms. 1058, p. 343:
76 SILVIU DRAGOMIR

54.
Buccș, 18 Februarie 1849.
Prefectul loan Buteanu către D. Moldovan.
Frate Moldovene!
Pela Vălișoara tocma'în minutul acesta ți-am trimis o epistolă,
■când mi-au sosit oamenii aceștia cu fișagurile. Intr’aceea ți-am
scris toată starea mea. Eu mă aflu ila strâmtorile Buceșului și
stau cu o sută douăzeci de pușcași străini. Mă tem că Săcuii acei
spuși de obșitoșul dela Arad vor veni pe aici, ce de acolo socotesc,
cumcă au lăsat poruncă ca să-i aștepte cu trei sute de porțiuni
de fân și ovăs, care, cum spun, zic că vreau a trece pela Belgrad.
Veniți odată să-i alungăm de aici. Eu lor le-am trimis o scrisoare
întrebându-i că ce vreau, ce scop au. Pofti tele* șase cutii de cap­
sule ți le trimit. Te salut împreună cu doamna cumnată.
Buceș, 18 Februarie 1849.
Fii sănătos,
Buteanu.
N. B.
lancu e la Câmpeni cu lagăru și la Abrud și stă gata.
Ms. 1061, p. 108.
55.
Abrud, 24 Februarie 1849.
Prefectura Auraria Gemina către Comitetul Național.
Prea Onorat Comitet.
A cincea lună de când curge războiul cetățean și de când na-
țiunea romană cu statornicie se luptă în contra inamicilor monar-
chiei austriace, nici una dintre nații în marele acest principat con­
locuitoare jertfind mai mult pentru susținerea tronului, când
dușmanul ne ti rănește și ne stoarce toate averile și ne prăpădește
prin sabie și prin foc pentru credința dela care poporul nostru
numai cu viața se va abate. Atâtea patimi, cari din zi în zi, ca
un nor greu îndoit, se ridică asupra capului nostru, ne dă drept
a întinde chestiuni, pentru soarta viitoare a națiunii noastre. Na­
țiunea săsească a dobândit placat laudator să lucreze pentru dân­
 REVOLUȚIA românilor din transilvania In 1848-49 77

sa totdeadins a o scuti de guvernul transilvan și a o supune ne­

mijlocit guvernului central din Viena. Oare la această întâm­
plare cu frații noștri Români din fundul regesc ce va să se în­
tâmple?
Noi ne temem, nu cumva informațiile false, precum era obice­
iul vechiu, să-i prefacă în alt element de națiunea noastră. Și de·
jertfele pentru înalta casă domnitoare până acum nu s’au făcut
nici o pomenire. Din înștiințări private am înțeles, cumcă frații·
noștri: Laurian, vrednicul membru al comitetului și părintele
Popasu, au pornit încă de șapte săptămâni la Olmițiu ca depu­
tății națiunii noastre. Insă până acum nu vedem nici un rezultat,
pe lângă toate că suntem convinși despre naționalismul și jelosi-
tatea numiților bărbați. Se vorbește că’n Viena iară au prerum-
pat revoluția, precum și’n Galiția, Polonia și alte părți europene.
Aceste chestiuni și împrejurări sunt de mare importanță, pentru-
că în sine cuprind și viitorul națiunii noastre, nu numai de duș­
manul public, dar și de prietenul fățarnic prigonită.
Noi aici între munții noștri nu știm, dar nici nu putem a ști,,
ce se lucrează în lume pentru noi. Nu putem că de tot părăsiți
în puterile noastre suntem siliți a ne apăra în contra dușmanilor,
cari nu numai din părțile vecine, dar și din Ungaria răsar ca
stelele în patria noastră și năvălesc din toate părțile. Ni se pare
că mâine, poimâine, toată Ungaria va să-și caute răsbunare opu­
nerii ei în această mică a noastră patrie, prefăcând-o în cenușă.
Ce e mai cu durere, noi nu știm de puseciunea și de tragerea ar­
matei împărătești, unde se află, încotro pornește, ca să ne putem
și noi conforma cu ai noștri, pentrucă pe noi nu ne înștiințează
nimeni și de noi nu voesc a ști nimca. Apoi prin îndelungatul
războiu, fiind de toate averile storși, nu suntem în stare a putea
purta spesele ce sunt de lipsă a putea câștiga învingere -deplină.
Aceste și asemenea greutăți ne îndeamnă a ruga pe prea onoratul
comitet :
a) Cu cea mai mare grabă a ne înștiința despre lucrările-
deputațiunii noastre înaintea înaltului tron împărătesc și de re­
zultat.
b) A ne comunica toate știrile de mișcările din afară care se
fac și care s’ar putea ști ori din ce izvoare sigure.
c) A mijloci ca din timp în timp să putem dobândi înștiin­
țări sigure despre puseciunea și mișcările armatei împărătești,
precum și cei dușmane. Care a noastră dreaptă și folositoare do­
rință s’ar putea prea ușor împlini dacă s’ar îndatora comanda
cea mai de aproape a se pune cu noi în oficioasă corespondență-
d) A mijloci ca cât mai în scurt timp, ori cu ce preț, să ni se
deie arme bune, căci cu acelea care le avem, în două prefecturi
ca la 800 de darabe, nu ne vom putea susținea și apăra ținutu-
78 SILVIU DRAGOMIR

rilc muntene contra dușmanului bine armat, mai vârtos dacă se

va curați nivea de pe munți. După aceste toate, avem de a în­
știința pe mult onoratul comitet, cumcă delà Oradea până la Hăl-
magiu, comunicațiunea este cuprinsă de rebeli, dintre cari în
Hălmagiu din nou se află ca la 500 bine înarmați, cu 2 tunuri.
De către Turda au năvălit ca la 5—600 până la Sălciua, între
munții opidului Ofenbaia, din cauză că avantposturile nu și-au
împlinit datoriile sale. Insă aceștia în termen de 2—3 zile sperăm
că se vor alunga din părțile muntoase. De către Huedin au cer­
cat a treia oară a năvăli și au înaintat până la Mărișel, de unde
bravii munteni, prin curajul care n’a lipsit niciodată, i-au de-
părtat, încât rebelilor nu le-a mai venit curaj de 2 săptămâni în­
coace a ne înșela.
Abrud, 24 Februar 1849.
A/s. 1058, pp. 348—350.
56.
Balșa, 26 Februarie 1849.
Tribunul C. Demian către D. Moldovan.
Frate Demeter !
Eu de o săptămână mă aflu rău bolnav dintr’o răceală căpă­
tată venind delà Brad. Am Seitenstossen și reumatism. Ba într’o
noapte făcusem și testament. Administratorul îmi scrie să viu
la Deva că a căpătat o poruncă aspră delà înaltul General Co­
mando. Ii răspunsei cum îi starea mea. Fără, de este ceva și pen­
tru satele mele atingător, împărtășiți-mi, că prin Giorgie fratele
meu^voi putea împlini acar ce ordinațiune, că eu numai peste două
săptămâni voi putea eși afară, pe cum mă sfătuește doctorul. Fi
bun scrje-mi ceva îndărăpt pre omul acesta. Și ceva noutăți. Cum
niai stăm cu rebelii? Apoi spune-mi ce să fac, că Dobra a
bagat în Jioaj la toate curțile îmblătitori. Și-a adus și comisar
pe Șuluțiu din Abrud, șr are gând să le transfereze la Abrud și
Zlatna. Până acum a mai dus și oare câte buți de vin.
Apoi viceprefectul Pisoiu, încă a dus sub titula „pe seama
lagărului vre-o 25 _ măsuri acasă. Așa merge treaba pe aici.
refecții se mestecă în toate trebile și cele politicești. Apoi secues-
trarea bunurilor rebelilor se ține de inspector, nu de prefect. A
lui ar fi, să strângă oameni, să meargă înaintea Ungurilor nu
sa comande dânsul de a căta la bucatele cele domnești.
- poi pe cei arși de pe lângă Mureș cu ce să-i ținem, că ne
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 184849 79

umplu satele cu cerșitul. Eu azi trimit o opreală la Jioagi, să nu

mai cuteze nimeni a mai atinge ceva bun domnesc, fie mișcător,
fie nemișcător și cine ar îndrăsni a băga îmblătitor fără știrea
administrației, să pice sub dare de seamă. Fi bun trimite-mi în
privința bucatelor domnești ceva ordinațiune oficioasă. Fiți să­
nătoși și te sărut.
Balșa, 26 Februar 1849.
C. Demian.
Ms. 1061, p. 32.

57.
Șoimuș, 26 Februarie 1849.

Inspectorul George Tăbăcariu către D. Moldovan.

Prea Onorate Domnule,

In seara aceasta nimeriră 2 cară de forșpont cu 2 grăniceri

din Banat. Unul e bolnav, adecă tunarul cel mai bun dela Ca­
ransebeș, 3 plăieși ce s’or fost dus cu merinde, un iagăr bolnav
de al lui Solomon și 4 lăncieri. Canonirul acesta spuse că ieri
noapte a fost trupa noastră așa departe numai de Hălmagiu, ca
podul de lângă viile Șoimușului de Bejan. Forposturile noastre,
ca la casa de sub viile Șoimușului, dela care ceva mai încolo or
fost făcut băieșii din Săcărâmb găuri, fiind onoratul domn acolo
încă.
Patrula vrășmașului venia către trupa noastră, unde se loviră
cu forposturile noastre. Românii din un sat vecin strigau să se
tragă trupa noastră îndărăt. Reteraria și fu până la Baia de
Criș, unde apoi se așezară. Dimineața ai noștri toți s’or împăr­
țit pe dealurile dimprejur. Un forpost dela vrășmaș s’a băgat,
mergând spre Baia de Criș, până între soldații noștri. Ai noștri
oameni i'-or incunjurat și s’a început atacul. Mai încolo nu pot
spune, fiindcă, bolnav, am plecat încoace. Fiind preotul dela Stoe-
neasa la mine, veni un tribun din Deva care a adus iagări din
Plațeg. Preotul dela Stoeneasa mergând cătră Vălișoara, a în­
tâlnit iagării aceștia și a zis ca să vină iagării din Deva încă că­
tre Zarand. Eu încă gândesc că e de lipsă a păși ei intr’acolo și
să nu șadă în Deva. Deci te rog, Onorate Domnule, a trimite
acești iagări încă azi, ca să pornească dimineață de noapte către
Caian.
80 SILVIU DRAGOMIR

Intre altele rămân al Domnii tale umilit serv,

Georgiu Tăbăcariu
Inspectorul locului.
Șoimuș, 26 Februar 1849.
N. B. Eu totdeauna cât voi oblici, vă voi face înștiințare. După
ce atunci ei seara s’or lovit, forposturile și ai noștri s’au tras
îndărăt, or început vrășmașii a da cu tunurile către focuri, unde
a fost trupa așezată.
Idem.
Ms. 1061, p. 36.
58.

(Șoimuș, 26 Februarie 1849).

Inspectorul George Tăbăcariu către D. Moldovan.
Prea Onorate Domnule !
In lagărul dela Dealul Mare, acuma venind tribunul Avram
Suciu și Sim. Dumitru dela Kișkedaga, mi-or spus că nu se află
mai mulți de 100 feciori pușcași, ceilalți toți or fugit, până de
nou se vor scoate de prin sate. Ungurii or aprins peste 6 sate,
or răpit întâi, după aceea au așezat pe toate satele jude opidi și
jurați. Dela omul mai bogat or luat și iau câte 2 ferdele grâu
și altele pentru magazin. Biraele sunt ascultătoare și le dau fe­
ciori și la cătane și cu o vorbă toate cele trebuincioase.
Din inimă te rog, Onorate Domnule, a face bunătate și a tri­
mite, de nu mai mulți, 70—80 pușcași, fiindcă un sat anume Po-
deale nu vru să se supună poruncilor Maghiarilor, l’or amerin-
țat cu aprindere și omor a oamenilor. Apoi satul e și aproape de
lagărul nostru. Pușcașii nu au nici muniție. Te rog foarte a
binevoi și a umbla în toată strădania ca să trimiți dincoace-
nește muniție, fiindcă Avram Suciu, mergând odată în șpionire
când or fost cu lagărul la Baia de Criș către Hălmagiu, domnul
Buteanu întorcându-se din Baia de Criș, i-a luat peste 20 pachete
de fișaguri, din care a fost adus dela Deva.
Rămân al D-tale de bine voitor,,
Georgiu Tăbăcariu
Inspector.
d/v. 1061, p. 221 (fără dată).
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 81

59.

Șoimuș, 21 Februarie 1849.

Inspectorul George Tăbăcariu către I). Moldovan.
Prea Onorate Domnule 1
Foarte mă rog a face disposiția ca să pornească iagării acum
veniți dela Hațeg, pentru care am fost scris și aseară, că am
auzit încă odată că rebelii sunt încurajați și neapărat e mare
trebuință și lipsă de ei.
Intr’altele rămân al d-tale
prea milostiv serv,
Georgiu Tăbăcariu
Inspector locului.
Șoimuș, 27 Februar 1849.
Adresa : Prea Onoratului Domn Dimitrie Moldovan
jude primariu cu toată plecăciunea
la Deva.
Ms. 1061, p. 35.
60.

Hațeg, 6 Martie 1849.

Căpitanul Turbat către I). Μoldovan.
Schätzbarster Freund!
Ihr Schreiben vom 2. d. Μ. habe ich mit Frr; :ten
und unterlasse nicht Ihnen für die mir mitgeteilt'' i,en
zu danken.
Wie ich nun höre, können wir auf österreichische Truppen aus
Ungarn und aus dem Fanat nicht so bald rechnen und müssen
uns so nur auf unsere Siebenbürger Truppen, das Schicksal und
Gott verlassen.
Von unsrer Armee hört man nur so viel, dass sich bei Her­
mannstadt befindet, sich mit den ungarischen Insurgenten seit
einigen Tagen schlägt und den Rebellenhäuptling Bem aus sei­
ner Stellung bei Mediasch geworfen hat. Aus diesem Grund
herrscht unter den Bewohnern von Hermannstadt noch immer
6
82 SILVIU DRAGOMIR

grosse Furcht, weil der Feind durchaus beabsichtigt daselbst ein­

zubrechen und sodann die Stadt durch drei Tage zu plündern,
was ihm Bem zugesichert hat.
Das Stuhlsdepartement wird auf dem Marsch von Heltau
nach Caransebeș am 8.' d. Μ. in Totești und Peklischa übernach­
ten.
Dela Vâlcan au fost domnul Oberleutnant Morar și domnul
director Gerbert vreo trei zile aicea. Dânșii au povestit că la gra­
niță stau mai mulți Muscali gata de a intra în Ardeal, pentru
care și drumul peste munte se direge.
Wiewohl man schwätzt, dass wieder bei 800 Rebellen im Za­
rander Komitat eingebrochen sein sollen, so werde ich dennoch
morgen oder übermorgen von hier nach Deva und von da, wenn
es nur möglich ist, in mein Komitat reisen und daselbst die
„Herrlichkeit“ antreten. Es steht mir auch nach dem Antrag
des Herrn Hauptmann von Cernoevics die Übernahme des De-
vaer Schlosskommandos, weil Freund Runkan krank ist, also noch
eine „Herrlichkeit“ bevor.
Ha, ha, îmi vine să râd, „lucru dracului, casa nănașului“.
Vom Herrn Präfekt Butyan habe ich auf meinen Brief vom
18. Februar 1. J. auch bis heute keine Antwort erhalten. Herr
Hauptmann von Tartler und die Inspektorsfrau Susy Csuts (mă­
tușica) lassen sich Ihnen und Ihrer Frau Schwägerin empfeh­
len. Von mir folgt ein Gruss an Herrn Solomon.
Mă rog spune la domnul comisarăș Mișcă, căruia i-am scris
mai înainte, multă sănătate, sau cui se va cuveni, să-mi facă la
Deva un cortel bun la o văduvă, ha, ha, pe vreo câteva zile, de
unde mă voiu duce la Zărand sau o voiu lua-o iară pe picior la
fugă încoace.
I’e vpi poftesc să ne întâlnim sănătoși și rămân închinându-mă
cu sănătate dumitale și cumnatei Rosina Pop.
Al dumitale pretin și frate,
Turbat, căpitan și administrator din Zarand.
Hatzeg, den 6. März 1849.
Herr Hauptmann Mukalesko ist
Sonntag den 4. d. Μ. hier durch
nach Caransebeș gereist.

Adiesa; Seiner Hochwohlgeboren dem Oberrichter des Hunya-

der Komitats, Herrn Demeter Moldovan
zu Deva
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA-ÎN 1848-49 83

Cinstitului domnului jude primariu al varmeghii Hunedoarei

Demeter Moldovan
la Deva
Ms. 1061, p. 81.
61.
6 Martie 1849.
Căpitanul Ccrnocvici către D. Moldouan.
Liebster Freund!
Das schnelle Abrücken meiner Truppen über den ’Maros hat
mich ebenfalls in Eile dahin gezogen. Ich war nicht imstande
mich bei Ihnen, verehrter Freund, zu beurlauben, was ich bedau-
re, und ich bitte sich meiner freundlichst errinnern zu wollen, so
wie es mir stets angenehm sein wird, wenn ich an Sie und Ihre
liebe Frau Schwägerin denken werde.
Der Feind hat sich bei Soborsin in Massen gesammelt und ist
schon zwei Tage mit unsern Truppen bei Wale-Mare im Kampf
gestanden. Es ist also notwendig, dass ich des Feindes linke
Flanke bedrohe und gegen Halmagy vordringe.
Von Wale-Mare bis Soimos sind keine „Plätten” auf dem Ma­
ros. Es ist also notwendig die hier um Deva befindlichen „Plät­
ten“ bei Annäherung des Feindes zu zerstören. Den Maros auf­
wärts wird es auch gut und notwendig sein, wenn die „Plätten”
in Sicherheit kommen.
Die Brücke bei Piski müsste besonders berücksichtigt werden,
damit sie im Moment der Gefahr abgetragen werde.
Ich werde Sie, liebster Freund, von allen Zarander Ereig­
nissen in Kenntniss setzen, und Sie haben nur gegen Karlsburg
den Feind zu suchen, denn in diese Gegend kann er nicht kommen.
Nach Djalu Mare möge von hier hinlänglich Brot und Hafer
gesandt werden.
Es zeichnet mit Achtung Ihr aufrichtiger Freund,
Cernoevics, Hauptmann
6. März 1849.
Seiner Hochwohlgeboren dem Herrn Oberrichter von Moldovan
Hier
Ms. 1061, p. 29.
84 SILVIU DRAGOMIR

62.
Alba Iulia, 9 Martie 1849.
Comandantul fortărcței Alba Iulia, colonelul August, către
prefectul Axentc Severii.

Festungskommando zu Karlsburg.
An den Herrn Präfekt Axente Severu
zu Blasendorf.
Infolge Operationsbefehls Seiner Exzellenz des Herrn kom­
mandierenden Generals wird die Versammlung des sächsischen
und rumänischen Landsturms aus den nächsten Bezirken bei
Karlsburg am 11. d. Μ. stattfinden.
Ein kaiserlicher Hauptmann wird die Leitung der Operationen
dieses Landsturms übernehmen und von hier aus mit einer Kom­
panie nach Blasendorf entsandt werden.
Die Tätigkeit dieses Landsturms wird vorläufig das Terrain
vom Einfluss und an den Ufern der beiden Kokeln bis nach Me-
diasch und, wenn möglich, auch weiter talaufwärts umfassen.
Der Herr Präfekt wollen demnach Ihre Legion in Blasendorf,
in Buzas-Bocsard und in Romanisch-Csestve aufstellen und von
dort aus den Feind durch Streifzüge und Überfälle beunruhigen,
überhaupt die Ihnen unterstehende Legion mit gewohnter Umsicht
und Energie verwenden. Die benötigte Munition wird auf Ihre
Quittung den Bevollmächtigten ausgefolgt werden. Ferners wol­
len Sie einen Ordonanzcorps von Blasendorf über Henigfalva,
Drombard nach Karlsburg etablieren und das Festungscom-
mando von allen in Ihrer Kenntniss gelangenden Vorfallenheiten
unverzüglich benachrichtigen.
Die Vorsteher in den vorgenannten drei Ortschaften sind da­
hin verantwortlich zu machen, dass dort stets drei weitere Bo­
ten in Bereitschaft gehalten werden.
Karlsburg, am 9. März 1849.
August, Oberster.
Ms. 1058, p. 315.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA IN 1848-49 85

63.
Baia de Criș, 9 Martie 1849.
Prefectul loan Buteanu către D. Moldovan.
Frate Moldovene!
Binevoiește frate a trimite epistola aceasta lui Apaloni, în care
se află închiși 70 de fiorini c. m. dăruiți pe seama intitulatului ca
să poată merge până la Constantinopol. Noi plecăm mâne pe Un­
guri în Halmagiu, Gliick auf la ei. Fratele Solomon și Grigo-
rescu încă sunt aici, cari cu mine împreună te salută, și din par­
te-mi pe doamna Rosina. Fiți sănătoși.
Baia de Criș, 9 Martie 1849.
Buteanu.
Ms. 1061, p. 109.
64.
Baia de Criș, 13 Martie 1849.
Prefecții loan Buteanu și Nicolae Solomon către D. Moldovan.
F rate!
Scrisoarea ți-am primit-o, în care descrii starea cea critică în
care vă aflați și totdeodată ne îngrijați și pe noi ca să nu ne în-
cunjure rebelii. Frate, noi am cuprins toate locurile până dincolo
de Vața și țoale podurile le-am stricat ca să nu poată trece din­
coace la noi. Unguri in Hălmagiu se află 4 compănii de regulați
cu puști, una companie de lănceri și vre-o 50 călăreți și 4 tunuri.
Dar și sunt în neîncetată corespondență cu ceilalți Unguri dela
Oradea, Arad și din Ardeal. Frate, pot mărturisi că suntem slabi
și necurajoși. nicidecum nu pot face cu comandanții ca să
pornim într’un noroc pe Hălmagiu și după ce ii vom învinge iară
ne putem retrage, nefiind noi în stare să apărăm Hălmagiu. Fra­
te, am înțeles că Ungurii lui Bem s’au aruncat pe Mediaș și ar
fi prins pe ai noștri de acolo. Spun că ei voesc a veni încoace ca
să se împreune cu ăștialalți de aici. Țineți și voi de cătră Orăștie
și Zam, câci veți simți oarece, numaidecât să ne înștiințați, ca
nu cumva fără veste să tune pe noi rebelii. Noi cât am putut am
făcut și ținem străjeri în toate părțile, trimitem patrule. Insă
lângă toate acestea poate ajunge pe noi primejdia. Frate, eu nu
8ß SILVIU DRAGOMIR

știu cc vreau comandanții militari, că foarte încet pășesc cu apa

râturile militare. Nouă necurmat să ne jcrii, că noi încă căci va
veni dintr’acolo oarece pericol, odată va dăm de știre. Vă salut,
frate, pe toți.
Baia de Criș, 13 Martie 1849.
Buteanu.
N. Solomom

. Multe complimente la doamna Rozalia, apoi pars pro toto și

viceversa și eu. B.
Ms. 1061, p. 105.
65.
Hațeg, 14 Martie 1849.
Căpitanul Turbat către D. Moldovan.
Cinstite Domnule și iubite prietine,
Eri a venit domnul leitenant Kirchner dela batalionul ungu­
resc cu o scrisoare dela Cinstita Comandă din Bălgrad curir aice,
că acele 4000 de puști și 400 Kamer-picsen (ștuțuri), care vin
trimise dela feldmarșal First Vindischgraetz, de vor fi ajuns
aice, sau ori unde se află, numaidecât să se trimiță îndărăpt la
Bănat și nicidecum la Bălgrad; spuindu-ne că pela Sibiu de Du­
minecă sara iară nu-i bine, fiindcă Ungurii rebeli vreau cu toată
puterea să intre într’ânsul.
Armata noastră a fost pe aceia vreme încă însediată și la alte
sate împrejurul numitului oraș, și în Sibiu numai Muscalii!
Cum stau stările pe la Sibiu și iritrat-au Ungurii rebeli într’în-
sul până acum sau ba, nu se știe, atâta s’a auzit că Sibiul ar fi
fost Luni în flăcări. Dară de bună samă pe acolo se bat armatele
groaznic, și noi ne putem teme, că de cumva bate armadia noas­
tră pe hoții de Unguri, dânșii se vor trage iară pe drumul drept
cătră Deva. Apoi rău și rău! Către Hațeg poate nu vin, căci știu
ca stau multe cătane dela Bănat la Poarta Ferului. Veniți încoace
până aveți vreme și vă așezați aice.
Hanzi ți-a și făcut cortel la domnul Ernstberger, unde ai fost
și mai înainte vreo câteva zile în cortel.
Eu nu mai capăt nici o carte dela domnul Butean. Cartea doam­
nei Rozina Pop din 11 acestei luni cu numărul 999Vi am căpă-
tatu-o cu mare bucurie, din care am văzut că dumneaei are mai
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 87

multe numeri in ccreșpondenție decât mine și mă întrece. Ve-

niți încoace, căci aștept cu mare bucurie și rămân cu multă să­
nătate închinându-mă dumitale, doamnei Rozina Pop, sărutân-
du-o de trei ori și domnului Balint, rămân al dumitale frate,
Turbath
Căpitan și administrator din Zarand.
Hațeg, în 14/2 Martie 1849.
N. B. Aice om povesti mai mult.
Domnul, căpitanul Tartler se închină dumitale, la doamna Ro-
zina Pop și domnului Balint cu multă sănătate.
Ms. 1061, p. 78. - ·

66.

Șoimitș, 14 Martie 1849.

Inspectorul George Tăbăcariu către D. Moldovan.
Prea Onorate Domnule!
Am primit dela înalta administrație poruncă, că până la mij­
locul lunei acesteia, restanța porției din anul trecut să o scot,
Toate mijloacele le-am apucat spre a împlini onorata poruncă,
însă în zadar. Oamenii nu sunt nicidecum în stare de a plăti,
fiindcă mai în toată vremea stau la forșponturi și la lagăr. Pe
Caian sunt și arși de tâlhari, apoi iară unii nu vreau să deie.
Mă rog foarte a binevoi și căuta alte mijloace, adecă, fiindcă
oamenii sunt cu toate greutățile pe cap, a mai întinde vremea.
Sau de unde nu, a face rânduială ca să capăt panduri spre a-i
trimite în execuție.
Rămân al onorat d-tale
prea umilit serv,
Georgie Tăbăcaru
Inspector.
Șoimuș, 14 Martie 1849.
N. B. Despre Zarand nu știu mai mult decât aducătorul acestei
epistole, acum odată.
Ms. 1061, p. 209.
88 SILVIU DRAGOMIR

67.
Hațeg, 15 Martie 1849.
Căpitanul Turbat către D. Μ oldovan.
Schätzbarster Freund!
Nach einer von der 16. Romanen-Regiments-Adjutantur datum
am 13. d. Μ. an das hiesige Haus-Bataillonskommando heute
nacht eingelaufenen traurigen Nachricht, haben die ungarischen
Rebellen am 11. d. nachts, die Stadt Hermannstadt eingenom­
men und dieselbe in Brand gesteckt, folglich die Poststrasse da­
hin ganz gesperrt und nur über die Walachei diese offen ist.
Der Orlater Regimentsstab ist nach Sinka übergesiedelt
Was bei Hermannstadt geschieht weiss man nicht.
Wovon ich Sie in Kenntniss zu setzen mich beeile und zugleich
das Schicksal der Bewohner der Stadt Hermannstadt herzlich be­
dauere.
Cu multă sănătate închinându-mă și la doamna cumnata du-
mitale, rămân al dumitale frate,
Turbath
Căpitan și administrator din Zarand.'
Hatzeg, am 15 März 1849.
Früh 4 Uhr.
21/5. 1061, p. 70.

68.

Baia de Criș, 15 Matrie 1849.

Prefectul Ioan Buteanu către inspectorul George Tăbăcăriu
Domnule Inspector,

Epiștola-ți trimisă am* primit-o în 11 Martie (după călind,

nou) în Baia de Criș, unde ne aflăm cu lagărul întreg. Altă
știre nu-ți pot scrie decât că Ungurii se află în Hălmagiu, vre’o
<00 sute cu 2 tunuri și în Pietriș, precum se aude, vreo câteva
mu și cu tunuri. Noi în 8 Mart am fost pornit să atacăm pe
Dngurn din Hălmagiu de către seară, am trimis o patrulă de
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA IN 1848-49 89

65 feciori kt Vația ca să țină în ochi pe dușmani din partea aceea,

iar altă patrulă din 100 de feciori am trimis-o la frunză verde,
unde se află forposturile Ungurilor, ca să îi ocolească și să-i
prindă, iar trupa a pornit către Hălmagiu și la un sat aproan'·
de Hălmagiu s’a staționat așteptând vești despre lucrările patru­
lelor; deodată se aud pușcături de către Vația; se trimite o altă
patrulă într’acolo, însă n’a putut străbate, fiindcă de pre o apă,
care au trebuit să o treacă, a fost luat podul și așa noi ne-am
retras iară către Baia, temându-ne de invaziunea Ungurilor de
la Petriș, cari, după ce ne-am retras, au și dat cu un tun de 4 ori
acolo unde erau focurile noastre. Dimineața feciorii din patrula,
care a fost la Vația, scăpând prin, păduri și peste dealuri acasă,
ne-au spus, că s’au trezit numai odată cu câteva zeci de Unguri
•călăreți și iară pedestrașii și erau tunuri lângă ei. Așa ai noștri,
fiind puțini și împrăștiați pe la. picheturi, au luat-o la deal, afară
•de 5, pe cari i-au prins și după aceea i-au pușcat, mai pușcând
și 6 oameni nearmați din satul acela și pe popa din Vația de
Sus. Acum stăm aici în Baia așteptând ajutor nou ca să putem
pleca pe ei, să îi înfrângem.
Baia de Criș, 15 Mart 1849.
Toan Butean
Prefect.
Adresa : Domnului Inspector George Tăbăcariu
la Șoimuș
Ms. 1061, p. 99.
69.
Sântimbru, 15 Martie 1849.
■Ordinul lui Brandmayer asupra misiunii trupelor Prefectului
Axente Sever, cantonate la Coșlar.
Stationsbefehl.
Szt. Imre, am 15. März 1849.
Der Landsturm unter dem Kommando des Präfekt Axenti
liat seine Station in Koslard zu nehmen. Von ihm sind 50 Mann
zur Bewachung der Überfuhren zu senden und jene der Kokel
«m diese anzuschliessen, bei Annäherung des Feindes jedoch zu
90 SILVIU DRAGOMIR

trennen. Sodann ist eine Abteilung an die Strasse zu stellen,

damit niemand hinaus kann und alle Hereinpassierenden unter
Bedeckung in die Festung gebracht werden, um sie über den
Stand der Dinge in Thorda, Klausenburg, etc., auszufragen.
Zwischen diesen zwei Hauptposten sind kleine Abteilungen auf­
zustellen, um jedes Durchschleichen zu verhindern. Der Land­
sturm unter dem Präfekt Ballas zu Vajasd hat die Strecke von
der Strasse bis zum Gebirge auf die gleiche Art zu beobachten,
mit dem Posten in Tövis wie auch mit dem des Präfekt Axenti
die Verbindung zu halten und zur bessern Strassenaufsicht in
das Wirtshaus an der Strasse rückwärts eine Reserveabteilung
zu legen, welche alle Vorfälle allsogleich durch zwei in Bereit­
schaft stehende, berittne Boten dem Festungskommando anzu­
zeigen hat. Vorposten in Magyar-Igen, Krako, Unter Gaida,
Vajasd, Vorposten in Tövis.
Bei einem allenfallsigen Angriff zieht sich der gesamte
Landsturm sogleich nach erfolgter Meldung ans Festungskom­
mando in die Gebirge zurück und sucht den Feind, wenn er die
Festung belagern sollte, durch kleinre Abteilungen und durch
am Rande aufgeführte Schützen zu beunruhigen, damit er ehes­
tens von seinem Vorsatz abstehen muss.
Indem ich dessen gewiss bin, dass alle diese Aufstellungen
genau nach dem angewiesnen Plan ausgeführt werden, trage
ich hiemit den Präfekten auch noch auf, den Leuten genau einzu­
prägen dass sie durch gute und moralische Aufführung ihrer
Nation Ehre machen werden, und ihre Sache als die gerechte
Gott leiten wird.

Signatum ut supra
Brandmayer, Hauptmanm
"Vidi! Appel, Hauptmann.
3U. 1058, p. 318.

70.
Hațeg, 16 Martie 1849^
Căpitanul Turbat către D. Moldovan.
Schätzbarster Freund !
In der Dämmerung zu Hause glücklich angekommen, erfahren
wir, dass der Herr Hauptmannauditor Mallik vom Bianchi-
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 91

Infanterieregiment heute mittags hier als Kurier zur Abholung

von russischen Truppen über Wulkan nach der Walachei durch­
gereist ist.
Er fragte nach uns, und da wir nicht zu Hause, sondern
bei Ihnen in Wayda Hunyad waren, so war es ihm, sehr leid,
dass er uns nicht sprechen konnte, was uns auch leid ist.
Die beiliegende Nachricht von dem Herrn provisorischen
Königsrichter Kircher, datum Szâszvâros, den 15. d. Μ., von
dem Kriegsschauplatz bei und in Hermannstadt selbst, schliesse
ich Ihnen zum Lesen und gegen gefällige Remittierung hier bei.
Eu nu mai pot zice alta, fără să vii cu doamna cumnată Ro-
zina Pop și tot cuprinsul încoace.
Din pricina stărilor a dușmanului eu și Tartler stăm gata
de ducă către Vâlcan, așa dumneata și doamna Rozina Pop, la
care ne închinăm cu multă sănătate, veți face bine a ne erta de
cumva nu vom putea veni pe duminecă la Dumneavoastră.
Rămâi cu multă sănătate, închinându-mă dumitale și la tot
cuprinsul dumitale, sărutându-te dulce, al dumitale prieten și
frate,
Thurbath, Hauptmann
Hatzeg, am 16. März 1849, nachts 11 Uhr.
N. B. Ersuche um den „Siebenbürger Boten” Nro. 19.
Ms. 1061, p. 60.

71.
Șoimuș, 16 Martie 1841).
Inspectorul George Tăbăcariu către D. Moldovan.
Prea onorate Domnule !
Mi-ai fost scris pentru un om, adecă un păcurar ce se află,
cu oile la Banpotoc pe hotar, că având ceva pricină cu Petru
Gropianu să o descurc. Tocmai azi mersei însu-mi acolo spre a
face omului îndestulare, care se și făcu, plătind Petru Gropianu
notrețul de 2 ori vândut. Dumneata ai fost scris că pe oamenii
ce au feciori soldați să-i mai cruț de forșponturi și să trimit de
cei mai grași în forșponturi. Eu foarte bucuros aș împlini
această poruncă sau poftă a d-tale, însă nu pot. In multe sate
sunt câte 6 gazde cu câte 4 boi, care au feciori în cătănie și forș-
5)2 SILVIU DRAGOMIR

ponturile vin în toate zilele. Din sat ies uneori câte 8 și 12 cară.
Apoi deci nu pot trimite pe cei cu vaci și cu boi mai slabi. Ono­
ratul comitet, și de a dat porunci să nu meargă la forșpont,
atunci n’a știut câte for.șponturi se vor cere. Apoi oamenii nici
nu pot arăta că au primit această poruncă.
Șoimuș, 16 Martie 1849.
Georgiu Tăbăcariu
Inspector.
Ms. 1061, p. 190.
■ 72.
Deva, 16 Martie 1849.
Prefectul N. Solomon către D. Moldova».
Frate Moldovane !
Eu am sosit acasă la 10 ore în Deva. Nu am aflat pe nimeni
clin slujbași. Czerbes, Martin, Moldovan losif, Iordan și alții o
tuliră ieri către Dobra, știe cucu până unde. Destul, s’au dus.
Eu, după cum am cercetat până acum, până la Sebeș nu sunt
Unguri. Astăzi a fost să pornească generalul Leiningen din Fă­
get, că Ungurii s’au tras din partea ceia către Oradea. Cernoe-
vics este în Baia de Criș cu Buteanu și Saturn. Eu am venit să
văz cum mai e p’aici, însă acuma voiu rămânea la . Deva până
nu știu când.
Deva, 16 Martie 1849.
Vaiete,
N. Solomon
Ms. 1061, p. 23.

73.

Deva, 17 Martie 1849.

Prefectul N. Solomon către D. Moldovan.
Frate Moldovane !
Eu am trimis patrule în toate părțile până la Zam, Criș, Sas-
e ieș, insă până acum nu am primit nici un răspuns, de aceea
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÌN 1848-49 93

nici nu pot scrie. Dară cât primesc, de loc vă înștiințez.

Salută pe doamna Rosalia. Mai ai de grije pentru vărul .și fra­
tele meu.
Deva, 17 Martie 1849.
Vale,
N. Solomon
Ms. 1061, p. 28.

74.
Hațeg, 18 Martie 1849.
Căpitanul Turbat către D Moldovan.
Schätzbarster 1
Ihr Schreiben vom heutigen Datum samt 5 fl. c. m. für den
bestellten „Siebenbürger Boten“ habe ich mit Freude erhalten,
und da die Zeitung vom 1. Januar bis Ende luni 1849 mit Post­
versendung nur 4 fl. 30 kr. c. m. kostet, so übersende ich Ihnen
30 kr. c. m. beiliegend zurück.
Wie ich in meinem Brief vom 16. d. Μ. schrieb, ist der
Herr Hauptmannauditor Mallik als Kurier hier durch und über
Wulkau nach der Walachei, um russische Truppen, herein­
zuführen, passiert. Er kommt nicht mehr hierher, sondern geht
von dort gleich mit den Russen über den „Roten Turm’’ gegen
Hermannstadt. Auch befinden sich kaiserlich-österreichische
Offiziere als Kuriere zur Abholung von russischen Truppen seit
der Einnahme der Stadt Hermannstadt in der Walachei, die
durch den „Roten Turm“ dahin abgegangen sind. Glückauf!
Acuma pot să vină tot Muscali dacă s’a prădat și prăpădit mai
tot Ardealul!
Der Regimentsstab aus Orlat, bestehend aus dem Herrn
Hauptmann Brucker und den Leutnants Novak, etc. war auch
von Sinna gestern bis nach Kudsir gekommen. Heute abend oder
morgen dürfte derselbe der Sicherheit wegen hier eintreffen.
Der Herr Leutnant Riposchan samt Familie befindet sich
seit gestern als geflüchtet hier und erzählt, dass die ungarischen
Rebellen die Ortschaften Orlat, Setsei, Seliște und Grosspold
überfallen haben, dann sogar bis nach Pojana und Sinna, einem
Militärgrenzort, und bis Reussmarkt vorgedrungen sind.
94 SILVIU DRAGOMIR

Soeben befinden sich Herr Hauptmann Runkan und Leut­

nant Resserar hier, die aber morgen nach Kersits und Deva re­
tournieren werden. Erster sagt, dass die Avantgarde des Herrn
Generals Graf Leiningen, Hauptmann Cernoevics mit seiner Ba­
nater Truppe und Herr Präfekt Sollomon mit dem Landsturm,
gestern in Deva eingerückt, und dass die Magyaren in dem Za­
rander Komitat wieder bis Körösbanya vorgedrungen seien.
Von Hermannstadt habe ich bis jetzt keine andern als die be­
wussten Nachrichten, die ich Ihnen mitteilte erhalten.
Nach einer in dem Augenblick von dem Herrn provisorischen
Königsrichter Kirchner aus Szâszvâros eingelangten Nachricht
war gestern in Reussmarkt für zirka 2000 ungarische Rebellen
Essen und Quartier angesagt. Da aber die Räuberhorde die Esta­
fette nach Hermannstadt zu retournieren gezwungen hat, so ist
sie dahin zurückgekehrt.
De vor fi venit până acum Muscali către Sibiu, apoi se face
un războiri groasnic acolo. Vai de Sibieni!
Sie und Ihre Frau Schwägerin samt Anhang griissend und
küssend, bleibe ich Ihr aufrichtiger Freund.
Hatzeg, am 18. März 1849.
Thurbath, Hauptmann
Herr Hauptmann von Tartler
lässt sich allseits empfehlen.
Ms. 1061, p. 79.

75

Hațeg, 20 Martie 1849.

Căpitanul Turbat către D. Moldovan.
Schätzbarster Freund !
Ich wollte heute den Kamerad von Runkan von hier bis Wey-
da Hunyad begleiten und Sie und Ihre Angehörigen bei dieser
Gelegenheit besuchen.
Allein, da ich ’hörte, dass Sie nicht zu Hause, sondern nach
Deva abgereist seien, so tat ich es nicht.
Durch den hiesigen Gardeoberleutnant Waler aus Hermann­
stadt, der als Kurier nach Temesvar gegangen war, gestern
abends von dort retournierte und heute früh von hier über Caran-
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 95

sebes, Orșova und die Walachei nach Hermannstadt retourniert

ist, habe ich erfahren, dass aus dem Banat auf keine Hilfstrup­
pen für Siebenbürgen zu hoffen ist.
Der Herr Hauptmann Brucker, dermaliger Regimentskom-
• mandant beim 1. Romanen-Grenzregiment, Leutnant und Regi-
mentsadjutant Noak, Riposchan, Hents und Streulia befinden
sich auf der Flucht hier. Unsre Armee befindet sich auf dem lin­
ken Altufer bei Freck wahrscheinlich im Marsch gegen Kron­
stadt. Die Altbrücke wurde abgetragen und der Roterturmpass
durch die ungarischen Rebellen ßesetzt. Der Herr kommandie­
rende General Feldmarschalleutnant Baron Puchner soll abge­
dankt und sich nach der Walachei liegeben haben.
Über das Schicksal der Stadt Hermannstadt haben wir keine
nähren Nachrichten. '
Wir auf dem rechten Altufer sind dem Schicksal überlassen,
und es sollen sich die Vorposten der Magyaren bis gegen Mühl­
bach ausdehnen.
Das Depot von Ferdinand Max.-Chevaulegers-Regiment ist aus
dem Hatzeger Tal nach Caransebeș abmarschiert und es ist Tät­
lich, wenn auch das Depot von Savojen-Dragoner-Regiment, das
dermalen in Hunyad disloziert steht, dahin zöge.
Frate acuma odată e rău și prea rău.
Die feindlichen ungarischen Rebellen überströmen in einigen
Tagen ganz Siebenbürgen, und es ist somit nirgends so sicher
als in der Walachei Schutz zu suchen. Daher sind die oben ge­
nannten Herrn Offiziere, ich und Herr Hauptmann Tartler ge­
sonnen, bei der geringsten üblen Nachricht unsre Reise von hier
über Caransebeș und Orșova nach der Walachei zu nehmen, wozu
wir auch unsre Vorspannswagen noch heute Nacht in Bestellung
bringen.
Nu-i glumă, trebuie să fugim. Hotnoghiul Stejar, care numai
în ia sară a venit aicea, spune că la Orlat ar fi venit un ober­
ster de Maghiar cu 300 de rebeli.
Sie und Ihre Frau Schwägerin samt Anhang griissend und
küssend, bleibe ich Ihr aufrichtiger Freund,
Thurbath, Hauptmann.
Hatzeg, am 20. März 1849, nachts 10 Uhr, in Eile.
Ms. 1061, p. 85.
OG SILVIU DRAGOMIR

76.
Huniedoara, 22 Martie 1849.
Hotărârea dată de administratorul D. Moldovan în chestiunea
averii de pătatului Constantin Papfalvi.
Domnul Atanasie Filip, paroh la Hațeg, Bizantie Tustyai,
George Cassian P. la Hunedoara arată că s’ar periclita bunurile
Dlui Vicar Papfalvi, care de comunitatea Hunedoarei alegându-
se deputat la dietă, se roagă ca fiind Dl Vicar împovorat cu pof-
țile alegătorilor, să i se deie dispoziție deplină peste averile dum-
nealului în persoana plenipotențialului Dl George Cassian și să
fie scutit de purtarea greutăților.
Fiind deputății în persoană și averi supt onoarea alegătorilor
și a țării puși, așișderea și disposiția pentru averi depărtându-se
în oficiu singur persoanei lor cuviindu-se: așadară numind ple­
nipotențiar la averi și disposiție- pentru ele, acestui plenipoten­
țiar toată asistența este a se da.
Până când Dl Vicar Papfalvi, deputatul Hunedoarei, cauzei
împărătești amic va rămâne și în contra nu se va adevera, ave­
rile mișcătoare si stătătoare ale acestuia sunt a sta subt singura
dispoziție a plenipotențiarului, respective curatorului Dl George
Cassian, care ordine este de onoratele oficiuri competente a se
viza.
Hunedoara, 22 Martie 1849.
D. Moldovan.
Fl 1061, p. 59.

77.

Șoimuș, 23 Martie 1849.

Inspectorul George' Tăbăcariu către D. Moldovan.
Prea Onorate Domnule!
Rebelii maghiari din Hălmagiu, duminecă 6/18 Martie a. c.,
la 2 ore, în număr la 500, între care erau circiter 90 equites și 2
tunuri, intrară^în Brad, unde dupăolaltă sloboziră acele tunuri
de_2^orj. După cum am oblicit, le-au îndreptat pe biserica'ro­
mână. Eu aceasta, am înțeles Luni 7/19 Martie dela Aron Suciu,
diacon la Dealul Mare, și îndată l-am trimis să scoată locuitorii
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 97

de pre Caianuri și să stabilească lagăr la Dealul Mare, că vrând

rebelii să pornească încoace, dânșii să le facă piedici. De loc am
scris D-lui Solomon să trimită ajutor, precum cădem die și pe Dl
căpitan Csernoevits prin o epistolă, deferindu-i circumstanțiile,
l’am rugat frumos să binevoiască a trimite la Dealul Mare aju­
tor. Ducătorul dânșilor trimise epistola. Intorcându-se epistola
mi-au spus că ambii sunt duși către Dobra. Die sequenti am tri­
mis D-lui Solomon alte 2, rugându-1 quam citissime să trimită
acolo ajutor, fiindcă-mi scrisese tribunul Avram Suciu din Stoe-
neasa că vreau să vină către Deva acei tâlhari și numai. ...
doară că de pe urmă am primit neașteptat răspuns. Adecă mi-a
scris: Domnul Csernoevits s’a dus cu armata sa către Alba lulia
cu ale mele cătane. Partim le-am trimis în alte părți, partim s’or
împrăștiat ducându-se pe acasă, și așa nu vă pot trimite nici un
ajutor. Intr’aceea mi-a venit și de la Domnul Buteanu die Jovis,
dela Buceș peste Băița și Măgura cu veștile similiter sonantes
priori epistola, rugându-mă să binevoesc și să scriu domnului
Solomon pentru a trimite ajutor pe Caian la șanțuri. Dânsul mi-a
scris că are trimiși acolo vre-o sută pușcași. Eu din Șoimuș am
trimis câțiva lăncieri. Tocmai ieri seară or venit 2 oameni ce i-am
fost trimis cu făina la lagăr și mi-au spus că ei așteaptă cu toată
bucuria să vină Ungurii pe Caian, fiindcă sunt toți foarte înver­
șunați. Blestemății se află încă în Brad și 48 alaltăieri or mers
până la Criștior, de unde 8 s’or întors cu multe marhe și despre
ceilalți nu știu nimica ce s’or făcut.
Intr’altele rămân al mult Onorat dtale de binevoitor și prea
umilit serv,
Georgie Tăbăcariu
Inspectorul locului.
Șoimuș, 11/23 Martie 1849.
Ms. 1061, p. 208.
78.
Deva, 23 Martie 1849.
Prefectul N. Solomon către D. Moldovan.
Frate Moldovan,
Tocmai aseară a venit Dl Popp Nicolae, tribun dela Zam și
mi-a vestit despre Maghiarii din partea aceia, cumcă ei sunt în-
conjorați de toate părțile de trupe regulate. Ei mai multă vreme
au ținut răsboiu cu ai noștri la Săvârșin, însă ei rămaseră biruiți,
7
98 SILVIU DRAGOMIR

pentrucă îi strâmtorară de către Apus Servienii. Și așa comuni­

tatea Săntana, în care mutară varmedia dela Arad, se prefăcu în
cenușe, dela ai noștri. Și așa ei dela Săvârșin, unii porniră către
cei dela Țara Crișului, cu care întâlnindu-se și ținură bătaie în 22
Martie cu ai noștri în Baia de Criș. Venind regulații dela Băl-
grad și întâmpinându-se cu ai lui Buteanu, se loviră cu Maghia­
rii. Insă până la ora aceasta nu căpătarăm în știre acurat care
ar fi rămas învinși. Insă un om din Vălișoara îmi spuse că ei ar
fi rătăluit. Și acum sunt din partea acea din toate părțile încon-
jorați. Și din sus altele nu știm, fără cele cunoscute până acuma.
Deva, 23 Martie 1849.
' N. Solomon
Prefect.
Ms. 1061, p. 24 a. _
79.
Hațeg, 23 Martie 1849.
Căpitanul Turbat către D. Moldovan.
Frate Demeter!
Tocma acuma se aude tare vorbind că Ungurii rebeli se află
veniți până pe Dealu Mare și Vălișoara. Așa stau în loc și nu
știu, veni-vor mâne cătră Deva sau ba. Fii bun, scrie-mi ceva cât
mai în grabă ori din Deva ori din Heniedoara, de cumva vei fi
luat fuga acolo.
Cu multă sănătate mă închin dumitale și cumnatei dumitale
Rozina Pop și rămân sărutându-te dulce, al dumitale frate,
Turbath
Căpitan și administrator din Zarand.
Hațeg. în 11/23 Martie 1849, dimineața la 7 ceasuri.
lh. 1061, p. 80.

80.
Hațeg, 24 Martie 1849.
Căpitanul Turbat către D. Moldovan.
Schätzbarster, lieber Freund! -
Herr Adalbert Hoffmann aus Russberg, der am 13. d. Μ.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 99

hier durch- und nach Hermannstadt gefahren ist, ist heute wie­
der hier durch nach Hause retourniert und hat mir einen er­
freulichen Brief von meiner Tochter überbracht, dass sie und
meine Frau gesund seien, und ihnen bis jetzt von den ungari­
schen Rebellen kein Schaden geschehen sei.
Sie lassen sich Ihnen und Ihrer Frau Schwägerin schönstens
empfehlen.
Herr Hoffmann erzählt, dass in Hermannstadt nur einige „Ge­
wölbe“ der geflüchteten Kaufleute erbrochen worden seien. Die
Plünderung hat nur zwei Stunden gedauert und am meisten die
Bewohner getroffen, die nicht zu Hause, sondern geflüchtet
waren.
Ein gewisser Tuchfabrikant Hertel in der Elisabethgasse, der
nicht zu Hause war, aus dessen Fenster aber einer seiner Gese^
len einen Schuss auf einen Kossuth-Husaren abgab, so dass die­
ser tot blieb, wurde ganz geplündert und sogar sein Haus ganz
demoliert, der Geselle jedoch nicht habhaft gemacht.
Auch zwei Sekler sind wegen unerlaubter Plünderung von
Bem öffentlich erschossen worden. Die Vorposten der Magya­
ren .. .
Den „Siebenbürger Boten“, vom 17. d. Μ. Nr. 31, den ich bei
dieser Gelegenheit erhielt, übersende ich Ihnen zum Lesen und
zur schnellen Remittierung hierbei, woraus Sie mehrere Neuig­
keiten ersehen wollen. Unter anderm wurde der Redakteur des
„Siebenbürger Boten“, der pensionierte Feldkriegssekretär Be­
nigni erschossen!
O, Schande und Schmach! In Siebenbürgen wird nur der
Grund und Boden übrig bleiben. Wir sind in einigen Tagen ganz
von den Magyaren überströmt! Wer sich also das Leben und
noch etwas retten will, der ergreife bei Zeiten die Flucht. Ich,
Hauptmann von Tartler und die andern Herrn, die ich Ihnen
bereits namentlich bekannt gab, werden uns, sobald wir hören,
dass die Magyaren bis Szäszväros und Deva vorgerückt sind,
entweder gegen Caransebeș oder über Wulkan nach der Wala­
chei entfernen.
Über das Befinden der Frau Major von Czerbes in Hermann­
stadt hat mir Hoffmann gar keine Auskunft geben können.
Auch erzählt Herr Hoffmann, dass auf dem grossen Platz in
Hermannstadt an 100 Wagen mit geplünderten Sachen (Pretio­
sen) gepackt und zur Wegtransportierung in Bereitschaft ste­
hen. Die Hauseinrichtung, die Türen und Fenster etc. von den
Gebäuden des Herrn kommandierenden Generals und des Herrn
Bischofs Schaguna sind durch die ungarischen Rebellen auch
ganz zertrümmert und auf die Gasse geworfen worden.
100 SILVIU DRAGOMIR

Așa ar fi un lucru de rău de ți-ar fi groază a te uita.

Sie und Frau Rosina Pop samt Anhang küssend, bleibe ich
in aller Achtung Ihr aufrichtiger Freund,
Thurbath, Hauptmann.
Hatzeg, am 24. März 1849.
Ads. Herr Hauptmann Tartler lässt sich Ihnen und Ihrem An­
hang empfehlen. Ersuche um Neuigkeiten über die Devaer, Za-
mer, Fatseter, etc. Gegend.

Ms. 1061, p. 71.

• 81·
Hațeg, 26 Martie 1849.
Căpitanul Turbat către D. Moldovan.
Schätzbarster, lieber, guter Freund!
Nach einer soeben vom provisorischen Königsrichter Kirchner
angelangten Zuschrift, datum Szäszväros, am 25 d. Μ., hat die
ungarische Armee unter dem Kommando des Bem am 20. d. Μ.
auch Kronstadt eingenommen und mit Seklern besetzt, wohinge­
gen sich die russischen Truppen und die österreichische Armee
von dort über den Ober-Tömöser Pass nach der Walachei zu­
rückgezogen haben.
Bem befindet sich mit einem grossen Teil seiner ungarischen
Truppen von Kronstadt gegen die eingenommene Stadt Her­
mannstadt, rückt von da vor und beabsichtigt die Festung Karls­
burg, wenn nicht einzunehmen, so wenigstens zu zernieren und
sodann ins Banat vorzudringen.
Die Vorposten der ungarischen Armee dehnen sich bis gegen
Mühlbach aus, und es streifen mehrere Detachements in den Ort­
schaften des Hermannstädter Stuhls, die Sachsen und Romänen
desarmierend und zur Union auffordernd. Bei so bewandten Um­
ständen wird selbst das Hatzeger Tal nicht verschont bleiben,
und Hatzeg dürfte in ein paar Tagen von diesen Rebellen über­
füllt werden.
Um also von den Rebellen nicht überfallen zu werden, wird
sich der Herr Hauptmann von Brucker mit mehrern Herrn Of­
fizieren des 1. Romanen-Regiments von hier entfernen. Ob sie
aber über Wulkan nach der Walachei oder nach Cäransebes ge­
hen, ist noch nicht entschieden. Ich werde mich morgen oder
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 184849 101

übermorgen nach Caransebeș begeben und da entsprechend den

Umständen handeln.
Acuma să trăiți cu bine și sănătoși ca să mai putem scrie unul
la altul.
Sie, Ihre Frau Schwägerin und Ihren Anhang küssend, bleibe
ich mit aller Achtung Ihr aufrichtiger Freund,
Thurbath, Hauptmann.
Hatzeg, am 26. März 1849. In aller Eile.
N. B. Ein Herr Offizier wie ich mich erinnere namens Apfler
von Ferdinand-Maximilian-Chevauxlegers übernimmt die Waf­
fen von den Sachsen aus Mühlbach und Szaszväros, um sie in
die Festung Karlsburg zu bringen. Ihren Brief vom 24. d. Μ.
habe ich mit Dank erhalten!
Ms. 1061, p. 87.
82.
Sibiu, 26 Martie 1849.
Proclamațiunea comisarului guvernial Ladislau Csänyi.
Prochemare
cătră locuitorii Sași și Români ai satelor din pământul regesc.
Unitul vrășmaș austro-rusesc, se află de pe pământul regesc
într’alungat, și așa în locul atâtelor cruzimi în Ardeal arătate, se
mai vede încă numai în mică împrejurare a cetății Bălgradului
un vrășmaș.
Sași, Români, cari vă îndeletniciți cu lucrarea pământului țării,
și nici de tainele amăgitoare, nici de planurile vânzătoare n’ați
avut în cunoștință, pentru care voi ca ușori la minte prin povața
viclenilor învățători, v’ați lăsat pe căi rătăcitoare a fi purtați, voi
acum puteți vedea și cunoaște că n’ați fost alta decât uneltele ce­
tăților, a cetățenilor celor mai bogați și a mândriei deregătorilor,
iubitoare de singur interesul lor, cari au născut o izbândă răsplă-
titoare pentru pierderea dișmelor preoțești.
Sași, Români, greșala voastră este mare; ea este necredință că­
tre patrie, însă totuși mai iertătoare decât greșala acelora ce
spre simțitoare durerea voastră v’au amăgit pe voi. Intoarceți-vă
dară înapoi la calea cea legiuită, ca bunătăților acelora, care pa­
tria împreunată întru cele mai vindecătoare legi peste voi au re­
102 SILVIU DRAGOMIR

vărsat, cât mai în grabă să vă puteți face părtași. Aceste legi vă

slobozesc pe voi ele apăsătoarea domnire peste voi și peste casele
voastre, a cetăților; va împărtășește cu măsurata legiuire dreptul
de alegere și vă ridică pe voi la folosirea celor mai sfinte drep­
turi ale omenirii.
Unii dintre voi, mai ales Români, pentru temerea de dreaptă
pedeapsă, se află depărtați; aceia dară prin aceasta se dojenesc a
se întoarce înapoi și prin această rânduială li se poruncește, ca
cu atâta mai tare să se întoarcă la lăcașele sale, cu cât altmin­
trelea ca niște necredincioși și împotrivitori vor fi socotiți, și la
întâmplarea când se vor prinde cu cea mai strânsă pedeapsă, dela
robie până și la moarte, vor aștepta a fi judecați, iară averile lor
pe seama statului se vor secvestra.
Sibiu, 26 Martie 1849.
Ladislau Ciani
comisar al țării.
Ms. 1058, p. 72.
83.
Grădiște, 28 Martie 1849.
A. Balint către D. Moldovan.
Baciule dragă, '
Noi cu mila lui Dumnezeu pășirăm cu căpitanii Tartler, Run-
kan, Turbath și cu oberleitenanții Stanislav, Păsărar, Hencs, iar
cu inspectorii Cazan, Popescu și cu viceprefectul Hobiția’ în pace
până aici. Dar mai încolo cum va fi nu știu, că ne-o venit vestea
cumcă Maghiarii să fi buit astăzi în Orăștie. Ar fi bine de ne-am
putea întâlni la Caransebeș'.
Tocma acuma auzirăm să fi pornit și către Vulcan și către
Orșova Muscânii în ajutorul nostru. Aici au și dat comendantu
din Marmure poruncă a strânge un magazin groaznic pe seama
trupelor venitoare.
Noi încă am avea a ridica landșturm și dimpreună cu ele a
opera.
Inștiințiază-ne și domnia-ta, barem în două zile odată, să știm
unu de altu, scrie-mi și de Solomon ceva. Adio!
Mă închin cu sănătate la toți, amici și amice.
Pe la prânz sosiră și vre-o câțiva Sași la Hațăg.
Adresa mea la Marmure este, până când ne-om retrage cu toții
mai înapoi.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA |N 1848-49 103

Dl Turbat se închină cu sănătate și salută pe doamna Rosina,

dacă va fi acolo.
Grădiște, 28/3 1849, 4 ore după amiazăzi.
Slugă și prietin,
A. Balint.
Ar fi fost bine de am fi putut merge tot laolaltă.
Adresa: La domnul Coadministrator Demetriu Moldovan,
în Huniedoara sau unde va fi. Cu grabă.
Ms. 1061, p. 52—53.
84.
Bar, 29 Martie 1849.
Tribunul Ștefan Traian către prefectul N. Solomon.
Onorate Domnule Solomoane!
Veste mi-a venit dela Dl Hobiția cumcă să fugă oamenii dela
18 ani până la 60, cu arme cu tot, la Bănat și oamenii stau în
îndoială necăpătând carte dela d-ta și sunt foarte înfricoșați.
Așa dară, să faci bine să ne înștiințezi prin vreo epistolă, ce să
facem, că suntem foarte îngrijați.
Să ascundem armele, sau nu?
Trimit și 4 călăreți, pentru purtarea cărților și patrule.
Bar, 29 Martie 1849.
De bine doritor serv,
Ștefan Traian
tribun.
Ms. 1061, p. 191.

85.
Orăștie, 29 Mărite 1849.
Raportul lui Chira Tatarți despre înaintarea az'antposturilor
dușmane până la Balomir.
Die feindlichen Vorposten, etwa 500 bis 600 Mann sind be­
reits bis in die hiesigen Stuhlsortschaften Balomir und Siboth
104 SILVIU DRAGOMIR

vorgedrungen und haben sich daselbst festgesetzt. In der ver-

flossnen Nacht nach 12 Uhr hat sich ein Nachtschichtkommando,
aus einem Oberleutnant und 15 Reitern von Coburg-Husaren
bestehend, auch hier eingefunden. Nachdem sie bei dem hiesigen
ungarischen Pfarrer abgestiegen waren und von ihm die nötigen
Erkundigungen eingeholt hatten, haben sie sich nach 3 Uhr mor­
gens wieder nach Balomir zurückbegeben. Bem ist mit seinen
Truppen nach Mühlbach gekommen und beabsichtigt auch von
dieser Seite aus die Festung Karlsburg anzugreifen, während
von der andern Seite Baron Kemeny Farkas mit seinen Truppen
bereits über Enyed bis Borband vorgerückt ist und die Festung
zu zernieren begonnen hat. Wie verlautet, ist sodann Bem mit
sämtlichen Truppen gegen das Banat vorgerückt und wird dort
zu operieren suchen.
Szäszväros, am 29. März 1849. :
Kira.
Ms. 1061, p. 42.
86.
Grădiște, 1 Aprilie 1849.
A. Balint către D. Moldovan.
Baciule Dragă !
Comisia militară, care este peste cercu Hațăgului numită, de
care mă țin și eu, ar avea foarte mare lipsă de consignația bu­
catelor și marhelor, care se află pe la curțile sechestrate sau în
magazinuri. Mă rog tare umilit trimite-ne-o, de vei avea, încoace,
că Stanislav și Casan retrăgându-se în Banat, precum și Popescu,
numai Balaș nu ne poate îndirepta.
Noi ne-am întors dela Ohaba Bistrii cu noul regiment coman­
dant Eisler, dar Sașii și Dl Turbat, precum și secretaru lui So-
lomon cu Erdelyi din Orlat or mers până în Caransebeș.
Dl Turbat vă salută. Cetitu-ai Constituțiunea nouă a împără­
ției austriace? Poporul și prin Banat e foarte spăriat. Nu cred
să putem destul landșturm a strânge. Doamna Roși acolo e,
sau a plecat la Miercurea? Ne vin de către Orșova o grămadă
militari. Oamenii pe aici încep a veni mdărăpt din păduri. Vă
sărut pe toți. Adieu!
Ulpia Traiana, 1/4 1849.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA tN 1848-49 105

Slugă și frate,
A. Balint.
Adresa: La prea onoratu domnul coadministrator Dl Moldovan
cu aplecăciuni. Hunedoara sau unde va fi.
Ms. 1061, p. 54—55.
87.
Brad, 19 Aprilie 1849.
Scrisoarea deputatului loan Dragoș către lancu și Buteanu.
Lui Avram lancu și Butean, ductorilor români răsculați.
Reprezentanții născuți și crescuți români, cari sunt mădulari
■dietei Țării Ungurești, cu numele: Eutimie Murgu, Acsentie Bo-
jinca, Aloize Vlad din Caransebeș, Vichentie Bogdan din Toron.
tal, loan Dragoș, loan Gozman din Bihor, Sigismund Pap din
Chioara, Alex. Buda din Crasna, Mateiu Pap din Făgăraș, Nicolae
Popovici din Orăștie, loan Balomiri dela Sas-Reghin, loan Oniți
și Papfalvi dela Hațeg, sfătuindu-ne toți dimpreună, ne învoirăm,
ca cu toți pășind înaintea ocârmuirei ungare să dechiarăm cum
noi pricepând spiritul veacului de acum, precum voioși sprijinim
eliberația popoarelor de subt jugul absolutismului, așa cu mâh­
nire auzim barbariile popoarelor unul împotriva altuia veninate;
deci, de vreme ce sfărmarea popoarelor este lucru vinovat împo-
.triva civilizației, ba asupra însăș omeniei, noi cel mai mare aju-
toriu spre înaintarea propuselor absolutistice; noi, fie acest fe-
liuri de fapte prin boldirea măcar cui, le osândim și dorim ca
ocârmuirea, spre împiedecarea vărsării sângelui propășind, tot
modrul să-l folosească spre acest scop; din carea pricină noi încă
îndatorați ne simțim al nostru influcs, confidință sau cunoștință
în cumpănă a o pune.
Care dechiarație Ludovic Kossuth Prezidentul țării ungare cu
un spirit a simțirii omenești însuflețit primind-o, după ce la
coînțelegerea ablegaților numiți români spre orânduirea ocâr-
muirii bisericești a diecezei Aradului încredințându-mă, aceeași cu
îndestularea clerului și poporului român o pusei în curgere, și
spre scopul aci numit binevoi pre mine a mă încredința, cu care
la aceste părți pășind pentru cruțarea poporului și liniștea patriei
să mijlocesc ce voi putea mijloci.
Deci, fraților Români, eu subscrisul sunt aici în părțile Za-
randului, în orașul Brad. Iată vă deschid calea spre întâlnire, vă
lOG SILVIU DRAGOMIR

voiu asecura cu omenia mea bărbătească și cavalerească, care ma­

culă nici când nu a suferit, voiu asecura persoana frățiilor voastre,
sub care asiguranță veți putea veni și vă întoarceți liberi, nevă­
tămați, nici prin fapte, nici prin cuvinte, de sine înțelegându-se
reciprocitatea asiguranției.
Fraților în neam și religie, pașul meu, un paș pre sâmțul și
datorința omeniei întemeiat, nu cred să nu-1 prețuiți. Nu cred ca
îmboldi rea măcar interesului politic, măcar interesului împreju­
rării sociale să aibă putere asupra conștienței omenească și asu­
pra puterii minții lămurite, ca dela împlinirea provocației să vă
retragă. Pentru aceasta dară înștiințându-mă când, unde și pe
lângă ce fel împrejurări să ne întâlnim? Tâmp lung nu am, 48
de ceasuri spre răspuns vă propui, iar de veți putea mai curând,
cu atâta mai bine. Fie ce veți face, fiți învinși, că eu cu sufletul
și cu fapta totdeauna fiul neamului și credincios om al poporu­
lui fiind, precum tot pasul meu, așa și acesta lumii îl voiu da,
judece! Eu cred în Dumnezeu, că cu inimă curată voiu sta îna­
intea lumii, ambiție nu mă căznește, dar pentru odihna și fe­
ricirea amărâtului popor, tot ce se poate și iaste de făcut, am
făcut și voiu face. Așa pricepeți și acesta paș și mi-1 sprijiniți,
ca istoria să nu vă vinovățească.
In Brad, 1/19 1849.
Dumnezeu cu frățiile voastre,
loan Dragoș
reprezentant dietal.
Ms. 1058, p. 297—298.
88.
Brad, 26 April 1849.
Scrisoarea comandantului ungur Csutak Kalman către Butean
și lancu.
Magyarorszâgi hadsereg 9-ik osztâly balszârnyi h. VezeretoL
206 sz. 1849.

Butyan Jânos es Janku Avram polgârtârsaknak, fohadiszâllâs,

Brad Âprilis 26-ân 1849.
Polgârtârsak!
Mai nap ket rendii level erkezett onoktdl fohadiszâllâsomra,
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA |N 1848-49 107

egyik C. Vitianu, mâsik Johan Butyân és Avram janku uraktöl

alâirva és mindkettö Drâgos Jânos képviselô urhoz czimezve. E
két levelet én a nevezett ûr tâvollétében mindazon barați visszony-
nal, mely köztem s nevezett képviselô ûr közt létez, részint azon
hadi és politikai rendnél fogva, miszerint hâborus idöben ellen-
séges helyröl jövö bärmi levelek elöleges fölbontasa és âttekin-
tése a katonai parancsnoksâg kôrébe tartozik, feltörtem, elolvas-
tam s Drâgos barâtom utân Debrecenbe elküklôttem.
Mindkét levél hangulata az âltalunk is ohajtott barâtsâgos kô-
zeledés reményét fejezi ki, inert az mit önök Drâgos Jânos barâ-
tunknak, ki szabadsâgunknak szilârd barâtja, mondandôk, hiszem
hogy édes hazânk javâra czéloz.
C. Vitiani soraiban felemliti, miként szeretne tâboromba Drâ­
gos képviselô urhoz eljönni. A képviselô ûr Debrecenbe utazott
s csak néhâny nap utân térend meg, addig is e târgyat függôben
tartani nem ohajtom, mert minden perez drâga e honnak, mely
bârmi néven nevezendô veszteglésbe megy: Azért ha békét s ba-
râtsâgot hoznak önök, jöjjön el kétkedés nélkül, én meghivom
önöket akâr személyes, akâr biztosok âltali megjelenésre; mind­
két esetben önök sértetlensége felôl katonai becsületem kezeske-
dik, s megigérem önöknek, hogy tiizhelyemnél nem mint ellent,
hanem mint barâti kezet nyujtô vendéget fogadom.
Ha mint hiszem sikerül önöket ügyünknek, a szabadsâgnak
megnyerni békés kiegyenlités âltal, többre beesülöm a hadi bo-
rostyânnâl, mely utân vitéz seregem s magam is sovârgok, mert
önök bâr tévutra vezetett lâzadôk, de mégis polgârtârsaim s egy
közös anyjânak gyermekei.
Siesennek önök az édesanyjâhoz mint biinbânô gyermekek s
nem fognak eltaszittatni.
Adresa: Butyân Jânos és Janku Avram român kerületi fötisz-
teknek
Abrud-Bânva.
Ms. 1058. pp. 305—6.
89.
Alba Iulia, 4 Main 1849.
Comandantul cetății, colonelul August, scrie lui Axente Sever
referitor la felul de transport al muniției promise și a plății
în aur.
An den Herrn Legionskommandanten und Präfekt Axentie
zu Presaca
108 SILVIU DRAGOMIR

Auf ihre Zuschrift vom 3. d. Μ. wird erwidert, dass die ver­

langte Munition Ihnen nicht auf einmal, sondern nur teilweise
ausgefolgt werden kann. Es können zu diesem Zweck einzelne
kühne und gewandte Männer in der Art verwendet werden, dass
so oft eine Partie des versprochnen Goldes durch sie des Abends
in die Festung geschafft wird, sie auf dem Rückweg eine Partie
Munition mitnehmen können.
Das Mahmud Gebirge enthält in der höhern Bergregion so
viele Schluchten, dass es sehr leicht ist, dort selbst grössre Ab­
teilungen vom Feinde unbemerkt zu unterhalten. Das Festungs­
kommando würde sehr gerne Ausfälle gegen das Gebirge vor­
nehmen lassen und diese einzeln ausgesandten Boten mit ihrer
Sendung an sich ziehen. Es könnte aber geschehen, dass der
Feind, eben durch den Ausfall oder durch gegebne Signale auf­
merksam gemacht, diese Boten früher angreifen und abfangen
könnte, bevor der Ausfall zu ihrem Schutze vordringen kann.
Die Zuschift vom 29. d. Μ. wurde durch die nämliche Gelegen­
heit erwidert, welche auch bereits abgegangen ist.
Schliesslich dankt das Festungskommando im Namen Seiner
Majestät des Kaisers und unsrer gerechten, heiligen Sache für
Ihre Ausdauer und Ihr festes Aushalten in der Bekämpfung des
allgemeinen Feindes. Es möge Sie und alle Ihre Mitgefährten
und Untergebnen dieser Mut zu immer neuen Taten beleben.
Die Festung ist entschlossen sich bis zum Äussersten zu hal­
ten, welches Ihnen allen als Richtschnur dienen mag.
Karlsburg, am 4. Mai 1849.
August, Oberst, Festungskommandant
Cenade.
Intru toate întocma.cu originalul, 28 Oct. st. n. 1849/

Ioan Russu, inspector

din Blaj.
Als. 1058, p. 76.

90.

Maiu 1849.
Revendicările Românilor în tratativele cu deputatul Dragoș.
Koi Românii cerem și poftim:
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 109·

1. Noi Românii vrem să rămânem credincioși împăratului nos­

tru Ferdinand și la toată casa Austriei.
2. Voim și dorim unirea Patriei noastre a Ardealului cu Țara
Ungurească în înțelesul acela precum s’a hotărît în dieta Țării
Ungurești, adecă: ca să fie și aicea asemănare de drepturi între
toți locuitorii și toți într’o formă să purtăm greutățile și poverile
țării și într’o formă să avem parte și din toate bunătățile și scu-
telile ei.
3. Cerem ca dacă unirea Ardealului cu Țara Ungurească s’ar
face rămânând națiile din Ardeal, Ungurii, Săcuii și Sașii pre­
cum au fost și până aci osebite cu drepturile sale de către olaltă,
noi încă cerem să fim a patra nație și să avem acele drepturi,
care le au și celelalte nații, și cerem ca și legea neunită să aibă
toate cădințele și drepturile, care Ie aveau celelalte legi primite
până acum și le vor avea de aci înainte.
4. Recunoaștem limba ungurească de limbă diplomatică, dar
cerem ca starea limbei noastre române prin legi să se asigureze,
să ne putem întrebuința cu dânsa în drepturile noastre cetățene:
comunități, comitate, scaune, etc., în lucrurile bisericești, prin
școale și întru creșterea tinerimii noastre; cu un cuvânt toate-
acelea care le vor avea conlocuitorii noștri cei de limbă nem­
țească, sau Sașii, să le avem și noi Românii întru asemenea.
5. Cerem drept nemărginit a ne aduna și a ne putea face ce­
reri ori în ce lipsă și dorire a nației noastre, adecă precum în lip-
sele și trebuințele, care s’ar ținea de nația noastră din tot Ardea­
lul, așa și întru acelea, care s’ar ținea de un ținut sau sat, lo­
cuitorii ținutului sau satului să se poată aduna spre acel scop.
N. B. Să se descrie în purum acestea și să se facă poporului
apriat cunoscute toate acestea, și dela acestea să nu se abată nici
de cât.
Ms. 1061, p. 217.

91.

Abrud, 6 Maiu 1849-

Scrisoarea deputatului I. Dragoș către Avram lancu.
Orszâgos Kepviselo Drâgos Jânos
Ugyved Jank Avrâmnak.
Tudtomra adatvân, mikent On annak hirere, hogy a magyam
sereg Abrudbânyâra vonul, a vârosbâl elment Toppânfalvâra,.
110 SILVIU DRAGOMIR

:izon hicdelemtol bsztbnbztetve, hogy itt e kdrulmenyek kozott bâ-

torsâgban nem lenne; en tehât, minden felremagyarâzatok elhâri-
tâsa okâert, melyek dn eltâvoztât kiilombozokeppen okadoljâk,
ezenncl felszolitom, hogyha a mâr terjesztett balhireket tettleg
megsemmisitni akarja, mit en tanâcsolok, s mire fol is hivom,
jbjjbn be Abrudbânyâra, mint egy bekes polgârhoz illik, s legyen
meggyozodve, hogy mind szemelye, mind becsiilete minden bân-
talomtol menten es sertetleniil marad, amint azt en orszâgos el-
nok Kossuth Lajos ur iratâban kijelentett felhatalmazâsomnâl
fogva immâr bnnek tudtâra adtam, es legyen meggyozodve arrol,
hogy nem lehet, nincs Magyarorszâgnak oly silâny fia, ki az or-
szâg neveben adott biztossâgot meg serteni mereszelne. Azert te­
hât kdvesse folhivâsomat s tettel câfolja a velemenyt, melyet el·-
tâvozâsa okozott.
Abrudbânyân, Mâjus 6-ân, esteli 9 drakor 1849.
Drâgos Jânos.
Pe dos: Nyilt level Jânk Avram iigyvednek.
Ms. 1058, p. 307—308.
92.
Câmpeni, 7 Maiu 1849.
Răspunsul lui. Avram lancu către deputatul Dragoș.
Dela Prefectura Aurăriei Gemine, ablegatului Dragoș.
îndemnul legăturii tale în adevăr este așa de uricios, cât nici
Dumnezeul tău, nici judecata omenirii nu poate să-1 absolveze;
sa fii învins deplin, că eu cred că Kosuth are membrii săi cari
lucrează pentru mormântarea națiunii maghiare și tu ești unul
care în amorțirea ta nu simți osteneală în săparea groapei aceiaș
națiuni. Să știi dar că eu cu tine de cum de pace, da nici cuvânt
de dușmănie nu voiesc nici în viitor a face, ba încă, dacă va scrie
istoria faptele, mă voiu păzi de cetania lor. Eu, dar, să știi, că
de aici înainte numa cu mâna armată, iară cu mâna armată ii
voiu a trata și cu tine nimic. Mă mir de tine, că ai cunoscut că
starea de acuma este urîtă și lui Dumnezeu și oamenilor, vezi in­
conștiența asta pe tine te mângâie, că barem poți cugeta înainte
judecata Dumnezeului tău și a omenirii. Acestea nu ți le scriu
din ură și din pismă, fără din judecata mea. De te lasă Dumne-
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 111

-zeul tău, spune omenirii că mai gata sunt a răbda orice tortură
dela dracii pământului, decât să mă învoiesc ori cu cine la sugru­
marea principiilor omenirii. Adieu.
25 April (1849).
Câmpeni,
7 Maiu
Notă: La 8 Maiu a răspuns Tancu.
Ms. 1058, p. 309.
93.
Abrud, 8 Maiu 1849.
Deputatul I. Dragoș către Avram lancu.
Lui Avram lancu și poporului,
Așa mi s’au dat înainte, cumcă eri au vrut veni soli dela frăția
voastră spre pace, și văzând turburarea în orașul Abrud, s’au
întornat. Iată vă scriu pricina turburării. Un om dela Roșia mer­
gând acasă în cale s’au pușcat prin cineva și cei ce mergeau cu
dânsul spăimântați fugind la oraș, strigară alungul uliței că vin
Moții, vin Roșienii, vine lancu cu popor armat asupra orașului.
Deci femeile și copiii începură la vaiete și se făcu o zgomotă
groaznică, în care zgomotă, precum au obicinuit la așa întâm­
plări, unii oameni, fugind pe munți de frică, prin forpoaste se
socotiră vrăjmași și se prăvăliră. Aceasta este întâmplarea; de
cumva lancu trimitea mai în grabă veste, nu era nemic zgomot.
Acum iarăș îi zgomot, dar nu ca eri, căci acum se dă poruncă
cătănească, ca tot omul român sau ungur să șeadă acasă. Zgo­
motul îl face aceiaș veste, cumcă Roșienii retrăgându-se la pă­
duri, acum cu arme petrec către Roșia. Eu nu cred să fie drept,
precum și pe frăția voastră vă socot oameni de pace. De iaste
așa, iată soli vă trimit cu scrisoare-mi. Și pe lângă paza dânși-
lor fără arme vi-i trimit aici. Vină încoaci lancu, nu-i fie frică
nemie. și să sfârșim starea aceasta grea, că este acum urâtă și
lui Dumnezeu și oamenilor.
26 April 1849.
Abrud,
8 Maiu
Ioan Dragoș
ablegat.
Ms. 1058, p. 296, (original cu chirilică).
112 SILVIU DRAGOMIR

94.
Debrețin, 11 Main 1849.

O copie a ordinului dat de Kossuth comandantului trupelor ma­

ghiare să continue operațiile, neținând seamă de cererea armis­
tițiului. Lui Dragoș îi răspunde că nu se dimite în nici un fel de-
tratative cu rebelii sau în interpretări ale ammestici.
Mâsolat 6826-
Az orszâg kormànyzója Hatvani Imre seregparancsnok Urnak..
E hó 6-tól B. sz. a. kelt felirâsa kbvetkeztében értesitem önt,.
hogy miutân eddigi parancsnoksâga alati rendes katonai csa-
patok is s âltalâban oly ero vagyon egyesiilve, mely a rendes
hadseregnek a haditudomânyokban jârtas tagjàt igényli parancs-
nokul, a hadiigyminisztérium mâr felszólittatott, hogy Csutak ör-
nagy helyett egy magasabb rangù törzstiszt aitai mi elébb po-
tolja ki, kinek ön is szinte ala lesz rendelve. Dragos képviselo·
eljârâsât illetö jelentését köszönettel veszem és értesitem, hogy
abbeli nézeteit osztom s Drägosnak ugyan ön futâra alta! be-
küldött jelentésére azt vâlaszoltam, hogy a làzadokkaEsemmi féle
alkudozâsba, sem az amnesztia magyarâzâsâba nem ereszke-
dem, akinek kegyelem kell folyamodjék, a kormany fog tudni
meg kegyelmezni, hol annak helye lesz; és egyuttal oda utasitot-
tam, hogy a kivànt fegyversziinet vagy alku .viselése ürügye
alati a hadi jârâst semmi szin alati fel ne tartóztassa· Mit is avé-
gett közlök önnel hogy utodja megérkeztéig is ez értelemben s
pedig teljes erélylyel folytassa mukodéseit, semmi mellék érde-
keket nem méltatva figyelemre.
Kbit D'ebreczenben, màjus 11-én 1849.

Az orszâg Kormànyzója
Kossuth Lajos.
Hogy jelen mâsolat szóról szóra megegyez az eredetivel bi—
zonyitjuk:

Topânfalvân, junius 4-én 1849..

Mikó Samu bânyâsz igazgatósàgi segéd. Kam Frigyes bânya-
torvenyszéki ülnök. Bisztrâk Mihâly volt tiizérhadnagy. Kele­
men Jânos Abrtidbânyai arany és ère kémlo. Ebergényi Sândor
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 113

Verespataki bânyâszpolgâr. Frend Ferencz Abrudbânyai helyi

bânyanagy, Eisman Kâroly Abrudbânyai aranyvâltâsi ülnök.
Ms. 1060, p. 248.

95.
Alba Iulia, 25 Maiu 1849.
Colonelul August, comandantul fortăreței Alba Iulia
către locotenentul Mâncat.
An den k. k. Herrn Oberleutnant Munzath des l-ten Roma-
nen-Grenzregiments in Loco.

Nachdem der Zweck des am 17. d. Μ. allhier eingerückten

Landsturmes gegenwärtig erfüllt ist, dass derselbe nämlich mit
Munition und vollkommen brauchbaren Gewehren versehen, die
Fussbekleidung nach Möglichkeit hergestellt und derselbe wäh­
rend dieser Zeit ebenso organisiert, exerziert und zur Operation
im Gebirge kräftiger und verlässlicher ausgebildet worden ist,
so haben der Herr Oberleutnant Maajer bei Tagesanbruch derart
in grösster Stille und Ruhe von hier durch das Neu Thor Aus­
falls Thürl, mit dem ganzen Landsturm abzurücken und sich ge­
gen das Gebirg am Fusse der Weingärten zu ziehen, damit sie
nicht bei dunkler Zeit alldort eintreffen und die aufgestellten
feindlichen Posten beunruhigen können.
Nach dem gegenwärtigen Stand der Verhältnisse, wie sie bei
Zalatna und Abrudbanya bestehen, und wo sie den vor 2 Tagen
dahin von Borband abgerückten Feind finden, werden Sie ihre
weiteren Operationen hernach zu treffen haben, jedenfalls bleibt
ihre Hauptaufgabe, sich nach Möglichkeit in der Nähe der Fes­
tung im Gebirge zu halten, den Cernierungsfeind an verschiedenen
Punkten im Rücken zu beunruhigen, die jeweiligen Ausfälle der
Besatzung gegen Maros Porto oder Borband durch eine Demon­
stration des Landsturmes in die Flanken des Feindes zu unter­
stützen und überhaupt seinen Rücken immerfort zu bedecken.
Was die Verpflegung des Landsturmes betrifft, so kann diese
nur im Wege einer geregelten Requisition bewirkt werden. Beilie­
gende hohe General-Kommando-Verordnung R. 6499 vom 26. 8.
1848 ermächtigt Sie vollkommen zur Requisition der für den Land­
sturm erforderlichen Lebensmittel, und gibt Ihnen die Massnah­
men in die Hand, wie Sie sich gegen alle Übergriffe und Verant­
wortungen seinerzeit gegen das Aerar verwehren können, daher
8
114 SILVIU DRAGOMIR

Sie sich nach Möglichkeit und Gestalt der Verhältnisse hienach

benehmen wollen.
Eine zweite, in Abschrift heiligende hohe General-Komtnando-
Verordnung.... vom 5. November 1848 bestimmt die Art
eines Landsturmes mit Geld, Fourage, Verpflegung, dann die
Aufnahme desselben in Militärspitäler bei Erkrankungs fällen,
welche ihnen ebenfalls zur Richtschnur mitgegeben wird.
Eine zweite, in Abschrift heiligende hohe General-Kom­
mando-Verordnung. .. vom 5. November 1848 bestimmt die Art
und Galizien erfahren können, wie immer nur möglich in die
Festung zu sichten. Sie werden auch sich bemühen, aus unserer
nächsten Nähe über Maros Porto und Borband Erkundigungen
einzuziehen und sowohl die Festung wenn möglich hievon zu be­
nachrichtigen, als auch Ihre Handlungsart danach einzurichten.
Vorzüglich aber sei es Ihnen zur ersten Pflicht und Ver­
antwortung gemacht alle Greueltaten des Landsturmes an
wehrlose Bewohner der Ortschaften mit allen Ihnen zu Gebote
stehenden Mittel fern zu halten und strenge Manneszucht unter
ihrem Landsturmbataillon zu handhaben, weil nur hierduch der
Zweck ihrer Stellung, nämlich dem Feind wo nur immer mö­
glich Abbruch zu tun, und schädlich' zu sein, erreicht werden
kann.
Nachdem jedoch übrigens die Landsturm-Abteilung mehrmals
zu einem förmlichen Bataillon auf die Zeit der gegenwärtigen
Umstände organisiert, streng unter die Kriegsgesetze gestellt
und denselben auf solche der Eid abgenommen wurde, so finde
ich einerseits um den Anführern billiger eine bessere Subsistenz
zu verschaffen, andererseits jeden Anlass zu Erpressungen ge­
sichert zu beseitigen, dem Präfekten Axentie 30 sage dreissig
Gulden C-Münze, jedem der 3 Vicepräfekten 20 Fl. sage zwan­
zig C-Münze, jedem der 12 Führern 10 Fl. sage zehn Gul­
den C-Münze monatlich auf die 2 Monate Juni und Juli 1849 bis
wohin das Anlangen der k. k. Armee mit Sicherheit zu errech­
nen ist, in Anhoffung der höheren Genehmigung und Beförde­
rung der guten Sache hiermit zu bewilligen, zu welchem Ende
dann für unvorhergesehene Fälle Herr Oberleutnant Mänzat aus
der k. k. Festungskassa 700 Fl. sage siebenhundert Gulden in
C-Münze in Gold, Silber und Banknoten gegen von mir angewie­
senen und feldkriegskomissariatisch bestätigte Quittung auf
Vernehmung zu empfangen hat. ~
Carlsburg, am 25. Mai 1849.
August, Oberster,
„, · Festungskommandant.
Ms. 1058, p. 329.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 115

96.
Abrud, 12 Iunie 1849.
Contele Kemény către Iancu și glotașii români.
Dandâr Parancsnok Ezredes Kemény
Jânknak s az olâh tâbor népének ott a hol.
Fôhadiszâllâs Abrudbânya Junius 12-én 1849.
Olâhok! A magyarok Istene megelégette. A gyilkóitok alati
lehulott honfiak, az orrozva kiontott magyar vèr bosszuért kiâlt
az ègre. Nézzetek szét a Kirâlyhâgon inneni vidéken, s nem fog-
tok talâlni halmot, sem völgyet melyet magyar vèr ne ittatott, s
alig falut s vàrost, mely rabló dulàsaitoktól fent maradott volna;
s e testvéri gyilkolâst, e vandal pusztitâst, ti azon magyar nem-
zeten követtitek el, mely testvéreivé emelt fel benneteket magà-
hoz, mely összetörte rablânczaitokat, melyekre a Habsburg Lo-
tharingiai hâz benneteket szâzadok elött igâzott, azon nemzet
eilen, mely a vilâg tôrténetében pâratlan nagylelküséggel oly sza-
badsâggal ajândékozott benneteket, minöt egy szabad ember csak
ohajthat, és tik mindezeket azon gyalâzô csâszâri hâzért, mely-
nek uralma kezdetétôl fogva célja egyedül sanyargatâstok volt,
melynek egyediili czélja oda irânyult, hogy tudatlansâgban tart-
son benneteket, s véres veritéktek utolsó csepjét is ki szivatyuzza.
örök rabszolgasâg volt a csâszâri hâz alatt rendeltetéstôk, s mi-
dön a nagylelkü magyar nemzet szabadsâggal ajândékozott meg
benneteket, ti eldobva a drâga kincset, gyilkos kèzzel rohantâtok
meg jóltévoiteket.
Olâhok! Napjaitok meg vannak szâmolva! Hatalmas szâz csa-
tâkban edzett seregem élén, ki fogok utolsó csemetéig minden
fegyverben allò lâzadôt irtani. De minek ellütte azt tenném szô-
lani akarok hozzâtok az ész szavâval. Nem akarok tév népet ha-
lomra konczoltatni, nem akarom e virâgzott s most rommâ lett
vidéket még jobban elpusztitani, azért, olâhok, rakjâtok le béres
folglalatosâgaitokhoz nem ilio fegyvereiteket, térjetek csalâdaitok
kôrébe vissza, müveljétek îüldeteket s bânyâtokat s igy szâmol-
hattok a nagylelkü magyar nemzetre, melyért én mint vezér a mi-
nisztériumnâl magamat kozbe vetendem, legyen nektek szavam
elegendô kezesség. Egy hatalmas nagylelkü nemzet kegyelmét,
barâti s testvéri jobbjât nyerhetitek most meg, mit ha még Isten
nem forditotta el egészen tôletek képét, hôdolattal fogtok elfo-
gadni, tudhatva mikép szâmatokra nines egyébb menedék. Az
116 SILVIU DRAGOMIR

osztrâk csâszâr csillaga elhalavânyult- szuronyaink, ragyogâsa

elott. A szâszok legyozve, a râczok kiirtva, Budavâra âltalunk
beveve, s Magyarorszâg a csâszâri zsoldosoktol kitisztitva. Ti
nem lesztek elegge balgâk lâzadâstokkal legvegsore kenyszeriteni
az annyira megbântott nemzetet, egy reszrdl kegyelem nemzeti-
segtek tiszteletben tartâsa, mas reszrol egy gyozelmes ittas vitez
sereg szuronyai alatt fogtok cel s eredmeny nelkiil kiirtatni.
Vâlasszatok.
Tribunok, nepvezetok, s ezek parancsnoka Jânk, onoktol fiigg
az olâh nep fenmaradâsa, vilâgositsâk meg onok iigyfeleiket, ne
hogy egykor ezek âtka meg sirjaikbol is felriassza onoket, rakas-
sâk le onok az olâh neppel a fegyvert, adjâk meg magokat fol-
tetleniil, s ez esetben onok is kivetel nelkiil kegyelmet remelhet-
nek. Jânk, Onre most szâzezrek szemei fiiggesztvek. Tegye On
nevet nagygyâ s historiâvâ, midon azt, nepet a magyar nemzet
hiisegere vissza vezetve, becsiilettel teheti, s legyen On meggyo-
zbdve mikep Onre ez esetben becsiilet s tisztelet, ellenkezo eset­
ben elkeriilhetetleniil gyalâzatos halâl vârakozik.
Kemeny.
Ms. 1058, p. 80—81 (copie).
- 97.
Câmpeni, 15 Iunie 1849.
Avram lancu către tribunul loan Deac.
Tribunului din Cricău loan Deac.
Cauza ce curge între domnia ta și centurioni, printr’o comisiune,
ce se va trimite acolo cât mai în grabă, se va termina. Până atunci
vi se demândă ca să fiți cu toții în pace și să apărați cauza
comună. Spre care sfârșit totdeauna vei ținea oameni strânși în
lagăr. Și nu cu acel sfârșit ca să apărați vitele și alte bunuri,
care nicidecât fură scopul răsculării Românilor. Lăsați pe acele
in grija femeilor și voi apărați cauza națională. Pentru susține­
rea lagărului vei porunci să se belească câte o> vită dela acei
oameni cari sunt avuți și sterpi fără de prunci. Insă totdeauna
aceea să se întâmple cu știrea-ți și la vreme, ca să se poată acei
oameni despăgubi pentru acele vite. După ce mai nainte se vor
biciului, le vei da chitanță, să-și poată căpăta prețul vitelor.
Câmpeni, 15 Iunie 1849.
lancul
Prefect.
Ms. 1060, p. 268.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA IN 1848-49 117

98.
Cluj, 24 Iunie 1849.
O proclamațiune a generalului Bem către locuitorii Ardealului.
Către locuitorii Ardealului.
Dușmanul, care de câteva luni cu adunatele sale puteri, ce i-au
mai rămas, încearcă pe mai multe margini a hotarelor țării a
face cea mai din urmă lovire asupra libertății, a și izbutit pe la
Bistrița și Brașov a străbate în lăuntru sânului țării. Această pu­
tere mare n’a fost așa ușor a se putea împiedeca, pentrucă nu în tot
locul pe graniță se poate deodată pune o armadie; însă puterea
armelor în toată țara râsipită, într’atâta de puternică se află,
cât jumătate numai dintru aceasta poate îndestulă fi, ca pe acest
vrăjmaș ori să-l respingă, ori cu totul să-1 nimicească. In scurtă
vreme această putere se va uni și vrășmașul se va izgoni.
Drept aceia sfătuesc locuitorilor acestei țări, ca până atunci
să se ție în pace, și în liniște și la nici o frică să nu dea loc, căci
numai aceea s’a întâmplat, care îndoiala neutralității (neștiința
care cu ce parte ține) vecinilor noștri și întinderea cea mare a
granițelor noastre fără apărare au pricinuit-o.
Iară pe împotrivitorii libertății și ai neatârnării maghiare,
adecă: locuitori ai țării, Sașii și Românii, într’adins îi sfătuesc
să nu ia nici o parte la această luptă, ci să rămână în odihnă, că
eu nu poftesc ajutor dela ei spre alungarea, unitului vrăjmaș
muscalo-austriac; pentru aceea dară căci aceasta nu poftesc, to­
tuși nici voi suferi ca ei în înțelegere cu dușmanii noștri în contra
armatei mele să se scoale, sau orice altă ajutorință cu paguba
mea să le deie. Insă, care cu nebăgarea în seamă acestei dojane
a mele totuși ar îndrăzni a face una ca aceasta, pe acela cu cea
mai strașnică și fără milă pedeapsă în viață și în avere îl voiu
pedepsi.
Cluj, 24 Iunie 1849.
Supremul Comandant al armatei maghiare din Ardeal,
J. Bem
Feldmareșal.
Ms. 1058, p. 151.
118 SILVIU DRAGOMIR

99.

Cluj, 2 Iulie 1849.

Daniel Boczko scrie lui Bălcescu cu privire la o apropiere între

revoluționarii români și unguri din Transilvania, plângăndu-se
în acelaș timp de excesele pe care le-au comis Românii față de
Unguri.
An Herrn Balcesco.
Hiemit übersende ich Ihnen etliche Nummern der ungarischen
Staatszeitung „Közlöny”. Teilen Sie diese den Anführern der
in Topänfalva und andern Gebirgsgegenden befindlichen roma­
nischen Partei aus.
Daraus können die Unzufriednen ersehen und überzeugt wer­
den, wie brüderlich und edelsinnig der ungarische National­
konvent handelt.
Wenn den romanischen Anführern däs Wohl, die allgemeine
Glückseligkeit ihrer Nation und Glaubensgenossen am Herzen
liegt, werden und müssen Sie diese Gelegenheit, diesen Beschluss
der Nationalversammlung mit beiden Händen ergreifen und
benutzen, damit die durch schlechtgesinnte Aufwiegler gestörte
Ruhe, der Friede und die Ordnung wieder hergestellt und befes­
tigt werden mögen.
Der an Sie gerichtete Brief wurde mir heute zugeschickt.
Wünschen die Häupter und Anführer der Romanen sich mit
mir mündlich zu besprechen, so bin ich bereit an einem bestimm­
ten Ort persönlich zu erscheinen und alles beizutragen, was zur
Schlichtung der bisher unglückseligen Zwietracht, zur Ein-.
Stellung der zweck-und nutzlosen Feindseligkeit sowie zur Her­
stellung der erwünschten Einigkeit, der Ruhe und des Friedens
führen kann.
Klausenburg, den 2. Juli 1849.
Daniel Boczko, Landeskommissär von Siebenbürgen..

Räuberische walachische Horden fallen wieder von den Ge­

birgen auf die ungarischen Ortschaften, raubend, mordend und
brennend.
Dies ist ein Schandfleck für die walachische Nation. Wollen
diese neuerdings, dass Gleiches mit Gleichem vergolten, werde?
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR- DIN TRANSILVANIA iN 1848-49 119

Stellen Sie, Herr Balacesco, den Anführern und dem mit Blind­
heit geschlagnen Volk das Schändliche, das Niederträchtige sei­
ner Tat vor Augen. Werden diesen Menschen denn nie die Augen
geöffnet? Sie büssen mit ihren eignen Eingeweiden. Jedem Schlag
der Ihrigen folgt die Strafe früher oder später. Wollen denn
diese Menschen einen Vernichtungskrieg hervorrufen?
Nur die baldigste, gänzliche Einstellung aller Feindseligkeiten
kann zum friedlichen Ausgleich führen.
Jetzt ist noch Zeit. Die Anführer haben jetzt die Wahl, ob die
Geschichte ihrer ruhm-oder schmachvoll gedenken soll.
Das viele böswillig Gestiftete kann nicht mehr ungeschehen,
die Tausende die unnütz geopfert worden, können nicht mehr ins
Leben zurückgerufen werden. Ihr Gewissen möge dies verant­
worten vor Gott, vor der Welt.
D. B.
Antworten Sie mir durch diesen Expressen, Herr Balcesco.
Geben Sie mir Bericht über den Zustand dieser Pazifikations-
angelegenheit.
Ms. 1058, pp. 290—91.
100.
Ofenbaia, 28 Juli 1849.
.4 t e s t a t
dat de administratorul Martin Keres de controlorul Ludovic
Kis despre meritele tribuuului Ciurileanu. .
C o p i e. .
Dem Tribun Johann Ciurileanu wird auf sein Verlangen hie-
mit das amtliche Zeugnis ausgestellt, dass er als Anführer einer
bedeutenden Anzahl von Insurgenten im Lauf dieses' Jahres
mehrmals in Offenbanya erschienen und während seiner Aufen­
thalte nicht bloss dem Aerarialgut, der Person und dem Priva­
teigentum kein Schaden zugefügt worden sei, sondern dass er
den Ort gegen fremde Angriffe möglichst geschützt habe.
Am 21. Juli 1849.
Von der k. k. Bergreviersverwaltung Offenbanya
Martin Veres, k. k. Bergverwalter,
Ludwig Kis, k. k. kontrollierter Amtsschreiber.
Ms. 1061, p. 158.
120 SILVIU DRAGOMIR

101.
20 Iulie 1849.
Părerea unui Român asupra propunerilor ce ar trebui făcute
către guvernatorul Ardealului.
Opinia privată a unui patriot român în privința unei suplice,
ce s’ar socoti a se da din partea Dlui lancu și a Dlui Axente în
numele lor și a credincioșilor ostași de sub ocârmuirea sa, către
Excelența Sa Dl Gubernator, care să cuprindă în sine:
1. Fiindcă lancu în vremile acestea pornite cu putere a răs­
turna tronul Majestății și a desbina-Monarhia, cu . oamenii săi
români a dat lumii dovadă a se învinge de credința poporului ro­
mân și neclătită statornicie, mai mult de cât ori care alții, care
ca să-și scape viețile sale au pribegit din sânul Patriei, așa
2. Tancului să i se dăruiască de Maiestate titulă și caracter de
general k. k., ca cu toată armadia sa ce și-ar întemeia din Ro­
mâni aleși, stătătoare din 8—10 batalioane, împreună cu corpul
ofițerilor, să fie primită în rândurile armadiei chezaro-crăiești,
ca să se țină cu toate spezele statului, întocmai ca miliția regu­
lată, și ca general și inhaber al corpului să dependeze singur nu­
mai dela supremul comandant al armelor regești. Iară Axentie
cu ai săi soldați să se încorporeze armadiei lancului și să i se dea
titula și leafa de maior, .iară corpului de alpini, românesc mon­
tan.
3. lancul ca general și inhaber însuși să-și aleagă ofițerii săi,
de a căror purtare să și fie răspunzător și ofițerii să se confor­
meze ad analogiam ofițerilor celorlalte regimente regulate.
4. Toți tinerii români, pe cari împrejurările timpului i-ar fi
adus în învinovățiri de greșeli politice, să dobândească iertare
totală.
5. îndată să se rânduiască în toate comitatele, după proporția
numărului locuitorilor, în deregătorii dela foispân până la cel
din urmă oficial român, ca așa egalitatea să se vază și în faptă,
nu numai în scrisoare.
6. Din Românii cei învățați să se aplice și pe lângă ministe-
riumul regesc, ba chiar și la rang de ministru să fie puși.
7. Limba diplomatică să fie a majorității poporului, însă ar­
ticolele diețale Majestății spre confirmare să se prefacă în lati-
nie, ca în timpul de mai înainte și apoi după confirmare traduse
în toate limbile să fie date afară.
8. In pertractarea trebilor din scaune și comitate și în adunări
parțiale, limba majorității să se întrebuințeze, iară rânduelile și
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 121

'hotărîrile să se vestească spre înțelesul limbei poporului de fiește-

care națiune.
9. In locurile unde se află locuitori amestecați și de Român,
nicio cercetare, alegere, conscriere de recrute .și repartiție de
greutăți ori vreo hotărîre fără de a fi într’înscle .și comisari ori
judecători și de Român, să nu se facă; și de s’ar face cumva, să
fie socotită nelegiuită și fără putere.
10. Pământul regesc fiind mai înainte locuit, după mărturisi­
rea istorică și rescripte, de Români și Teutoni, ce se numesc
acuma Sași, numai ca ospeții locuitorilor de mai înainte au fost
chemați într’însul, precum chiar și privilegiul Andrean din anul
1224 mărturisește și adevărul mai apriat și de acolo se arată:
una, că numărul Românilor întrece cu mult pe al Sașilor, alta
căci sate românești pure, fără nici un locuitor de Sas, se află ne­
numărate, în fundul regesc, iară sat, oraș sau cetate, pe cari le
numesc Sașii ale lor, nici unul nelocuit și de Români; și așa ur­
mează, că nici orașele, nici cetățile nu le-au făcut numai Sașii
singuri, ci cu Românii dimpreună, fiind ei cu toții un trup, și
trebuește și părtași a fi la ele, din care temeiu să lipsească cu
totul numirea acestui fund regesc, de țară și pământ săsesc, că
această numire ar aduce cea mai mare nedreptate locuitorilor ro­
mâni, cari sunt cu 324 de mii mai mulți la număr ca Sașii, ci să
rămâie și de azi înainte cu numirea de Fundus Regius, precum
l-au cunoscut de pururea legile Patriei.
11. Fiindcă pacea, egalitatea și dragostea fățișă numai întru
acel chip se poate nădăjdui între Sașii și Românii fundului cră­
iesc, cari din veacuri au fost un popor, au avut o coașă națională,
care pe nedreptul s’a numit numai săsească și s’au folosit dintru
aceea și dintr’alte coașe orășene și cetățene numai dânșii, și s’au
procopsit tineri numai ai lor prin stipendii pe la Universități;
dacă vrând Sașii să rămâie și mai încolo trup cu Românii pre­
cum au fost, să se rânduiască lângă comesul săsesc și unul româ­
nesc, întru asemenea fără cea mai mică osebire unul de altul, să
aibă un fixum, un caracter și să preside cu seamă la Universitate
deodată amândoi și întru o înțelegere să îngrijească de buna fe­
ricire și armonie amândurora acestor popoare pe pământul re­
gesc cu asemenea legi și drepturi lăcuitoare.
12. La Universitate să se aleagă deputați după proporția nu­
mărului din națiunile amândouă și să-și aibă plata și diurnumul
din coașele de comun naționale, după cum și-au tras și mai nainte.
13. Fiindcă senatorii pe la scaune și magistrate se zic a fi aleși
pe viață și numai oficialii primari pe timp hotărît, așa ca să se
arate și întru aceasta egalitate, și cumcă Românii nimica mai
mult nu poftesc să aibă decât Sașii, acum deodată ca să nu se
facă prejudițium fețelor pe viață în slujbe așezate, atâția sena­
122 SILVIU DRAGOMIR

tori de Român supernumerari să fie randuiți pe la toate scau­

nele și magistrate, pe câți se află de Sas, însă cu scaun, votum și
rang'de inșpectori, până când, murind dintre cei actuali de Sas
pe rând vor succeda de cei supernumerari Români în slujbe, ca
să ajungă la o proporție, cu acea plată care' vor avea cei de Sas,
și tot din acele fundușuri să se plătească, dintru care se, plătesc
dânșii, întru cari și Românii au contribuit din veacuri, fără a se
fi împărtășit de un ban dintr’ânsele.
14. La întâmplarea când pe temeiul celor mai sus zise Sașii
n’ar voi să fie cu deregătoriile una cu Românii și ar mai face
excepții asupritoare că în nația română n’ar fi bărbați destui
ajunși la cultură ca să fie de loc aplicați și nu și-ar aduce aminte,
că și dânșii cu ceva mai înainte împlineau posturile de senatori
și inspectori cu bărbați manufactori, pecari, postovari și altele,
atuncea Sașii să fie îndatorați a da Românilor parte din toate
coașele, întru cari de atâtea veacuri de asemenea au contribuit,
și cu nimica nu s’au împărtășit, să-și poată ridica și dânșii fun-
duș, din care și-ar plăti deregătorii, ce vor avea a-și întemeia
de Români întocmai ca și cum vor avea Sașii.
15. In locurile cele pure române deregătoriile să fie numai din
Români; unde vor locui neaoș numai Sași, să fie de Sas; dară
unde se vor afla amestecați din fieștecare națiune, după pro­
porție.
16. Fiindcă birocratica și despotica stăpânire ce din veacurile
cele varvare și-au luat Sașii peste Români, într’acolo a mijlo­
cit, cât dela toate satele române ale fundului regesc stăpânirea
săsească au cules cărțile de hotare cu pretext a le griji în arhivele
naționale, care au stat singur sub mâna lor, de unde n’au mai
fost în stare a și le mai putea scoate, iară după vreme țiind ve­
cinele sate săsăști pe cele românești lipsite de documente de ho­
tare, au cuprins cu puterea hotarele satelor românești, încât cele
săsăști se întind până în marginile satelor celor românești și așa
Românii lipsiți de hotarele lor și neavând unde se legiui a-și re-
caștiga răpitele hotare, decât la judecător de Sas, sunt siliți de
se hrănesc pe sine și plătesc naturalele, care deregătorii de Sas.
le aruncă mai mult pe Românii cei fără pământuri de agonisită,
cu, lucru pe bani, cu arendă și cu partea pământului, din cari le
prisosesc „locuitorilor de Sas. Și pentru că capătă și în parte dela
Sași pământuri trebuie lângă partea jumătate de agonisită să mai
facă proprietarului sas și robote cu plugul, coasa, sapa și secera,
un lucru mai amar ca iobăgia.
Deci ca să se poată despăgubi satele române de ocupatele dela.
dansele hotare, cu totul drept s’ar vedea a se rândui o comisie
amestecată și de Români autorizată ca să facă amărântă cerce­
tare și ochinație metală hotarele celor vechi, care au despărțit
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49___________ 123

odinioară satele săsești de cele românești, împreună cu instru­

mentele metale ce au satele săsești, făcute pe seama lor de ace­
leași deregătorii, și unde se vor afla hotare răpite de comunită­
țile săsești de loc să li șe întoarcă în stăpânire.
17. Satele unde locuiesc într’un sat sau oraș Sașii cu Românii,
Sașii, parte de locurile cele de comun le-au împărțit între locui­
torii numai de Sas, iară pe cei de Român nici cu locuri de curți,
nici de agonisită nu i-au împărtășit, parte le-au cuprins cu titulă
pe seama bisericilor și preoților săsești, cari nici la contribuție
nu se află scrise. Dreptatea ar aduce cu sine ca tot numita la
punctumul de sus comisie să facă cercetare acelor pământuri ocu­
pate din pământul comun, mai cu seamă dela anul 820 încoace,
și câte prin măsurare s’ar găsi că biruiesc Sașii și cu alte titule
nescrise sub contribuție, să se ia dela dânșii și să se dea Româ­
nilor celor lipsiți, cari tot aceea contribuție și tot acele naturale,
forșpane împlinesc, care le fac și lăcuitorii de Sas, dacă nu mai
mult, după repartițiile părtenitoare din parte-le făcute.
18. Limba și scrisoarea română întru acel chip să fie respec­
tate ca și cea nemțească ori maghiară, iară jalbele în limba ro­
mână să fie primite peste tot până chiar și la ministeriu, că așa
și Românul să poată ori unde a-și desface greutatea ce ar simți,
în scris, întocma precum și alte națiuni pentru sine o poftesc.
19. Satele cele multe românești care sub timpul resbelului s’au
făcut pradă și multe cenușe, cu cheltuiala statului și ajutoriul
de obște să se aducă la starea sa și să se așeze în odihnită lo­
cuință, iară locuitorii români într’însele.
20. Școalele, bisericele, preoțimea și altele, să fie prin chel­
tuiala statului chivernisite, în stare bună respectate și înzestrate
întocmai fără osebire de religiune.
21. Ca să fie convins cu cunoștința din lăuntru, atât Excelența
Sa cât și a Sa Preaînaltă Majestate de adevărul acela, că nația
română pe fundamentul credinței sale către tronul Majestății și
către Patrie, alta nu poftește, decât ca, după principiul egalității,
în nimic să nu fie mai puțin socotită decât nația săsească, ca să
mai domnească și de azi înainte aceia ori alta peste contribuenții
credincioși ai nații române, precum au domnit în veacurile tre­
cute și cumcă nația română în Transilvania peste tot după mă­
sura greutăților și jertfelor, ce au făcut și face patriei întru sus­
ținerea tronului, să se milostivească a pofti următoarele dovezi:
a) Ca să se aștearnă listele de recrutație mai ales din pămân­
tul regesc, care prea apriât vor arăta câți Români și câți Sași se
vor afla asentați, ca din numărul acelor să se vază de are drept
nația săsească să se poftească a se numi fundul regesc țară să­
sească, ori pe numele acelora cari poartă și partea mai mare a
greutăților, sau mai bine să rămâie cu acela nume cu care au
124 SILVIU DRAGOMIR

fost numit și până acum, și să se păzească egalitatea după pro­

porție întru toate.
b) Să se poruncească cercetare generală despre aceea, câte sate
române s’au prădat de vrăjmași sub cursul rebeliunei? Câți in-
teligcnți și preoți români, asemenea și oameni de rând, afară
de miliția de graniță și regulată, și-au jertfit viața și averile pen­
tru credința către tron? Câți asemenea din nația săsească? Și de
vor fi în cumpănă dreaptă pusă vor arăta care dintre aceste două
nații merită lauda întâiu de credință. Mai pe urmă cu totul drept
ar fi a se pofti ca nația săsească să înceteze prin organele sale
a se lăuda numai pe sine de credincioasă către tronul Majestății
și a tăcea de netăgăduita credință și a nației române, ci cu atâta
mai mult sau să tacă de tot a se lăuda și pe sine sau să facă po­
menire și de credința Românilor, că fiind fundul regesc în par­
tea mai mare locuit de Români, Sașii doar nimica fără Români
n’au făcut, și cununa de laudă egală amândurora deopotrivă li se
cuvine.
20 Iulie 1849.
Ms. 1061, p. 60—65.
102.
Oradea, 23 August 1849.
Informațiile date de Generalul Feldmareșal Pașchievici delegației
trimise de Avram Iancu.
Deputăției dela cunoscutul partizan lanko la Inălția Sa Dom­
nul General Feldmarschal Prinț de Varschau trimise, i se dă de
a ști precum urmează:
1. Cumcă toate trupele răsculaților, care înaintea armadiei ru­
sești erau, înaintea aceia și armele puseră jos și cetatea de Arad
încă se dădu Rușilor.
Din trupele acelea care se duceau împotriva armadiei austriace,
o parte se întoarse către Oradea-Mare, unde deodată puse și ar­
mele jos. Iară altă parte, merse către Deva, unde trupelor gene­
ralului Lüders se și dădu, luând afară un număr mic de Poloni
cari trag către Orșova și altă divizie mică trupească care către
miază-noapte (Nord) ține și de bună seamă înainte generalului
Grotenhelm va pune armele jos.
2. Așa dară, nici o trupă mai mult este și militarii lui lanko
trebue:
ca Gfeg~arii (soldații cei de jos) răsculaților să nu-i prindă,
fără numai să-i desarmeze, de cumva s’ar găsi arme la dânșii.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 125

b) Iară cari cu ranguri de general și ofițer au cutare deregă-

torie civilă dela ocârmuirea răsculaților s’au invescut, trebue
să se prindă și celor mai de aproape trupe austriace sau rusești
să se deie.
c) Gregarii din nația polonă trebue asemenea să se prindă și
celor mai de aproape divizii trupești austriace sau rusești să se
deie, cărora și armele dela ei luate încă trebue a le da.
3. Precum de față nici o trupă potrivnică mai mult este, așa
nici~ Românilor este slobod să facă mai mult incursii (intrări cu
sila) și pagubă în satele ungurești.
4. Iară de cumva bande de răsculați s’ar ascunde prin pădurile
Transilvaniei, trebue a se duce după ele și a le desarma. De cum­
va bandele acestea s’ar retrage cătră Țara Ungurească și pe
acolo trebue să se gonească -până când se vor da. Oamenii din
asemenea bande trebue toți să se prindă și trupelor austriace să.
se arate.
Conte Paskevitsh
Prince de Varsovie.
Gross-Wardein, 11/23 August 1849.
Ms. 1058, p. 251—52.

103.
Deva, 30 August 1849.
Prefectul N. Solomon către D. Moldovan.
Frate Moldovan!
Eu sunt în Deva, eri venit din comitat. Iți fac cunoscut că
p’aci stau lucrurile foarte rău. Ungurii care au fost în slujbe, parte
stau, parte sunt fugiți. Care stau, tot fac la intrigi, ce vor pri-
cinui vre-o răutate, precum s’a întâmplat la Dobra. Mulți silesc
pe oameni la slujbe ca mai nainte și-i amenință cu rău, cu răs-
culare nouă. Se laudă că vin Frâncii, Englezii și Turcii, care pe
oameni îi foarte turbură. Mulți care s’au prădat de frații lor Un­
guri au început a se jelui și a pâri la oficiuri, că Românii sunt
lotri, jejuitori, etc., etc. Se laudă că ce au făcut până acum, alt­
fel o să facă de aci înainte. Care pe oameni îi ațâță la răutate.
In adevăr că la Dobra s’au omorât 5, dară nu se știe de cine, nu­
mai se prepun pe Crișeni. Nu sunt la îndoială că nu vor fi fost
Români. Se poate că după crânceniile ce le-au făcut pe aici Un­
gurii, Dumnezeu e cu durere la cei ce au suferit, etc.
126 SILVIU DRAGOMIR

Eu de aici nu pot merge, pentrucă de domnul comandant re­

gesc Kacskevits sunt lăsat a mijloci pentru a se strânge cele tre­
buincioase pe seama multei miliții ce tot mereu trece pe aici, și
pentru pacea între oameni, până se vor așeza iarăși slujbași la
locurile lor. Toți ai voștri sunt sănătoși, afară de August ce pă­
timește de niște friguri.
Sărut mâinile doamnei Rozalii. Salută pe domnii Bălăcescu și
Boier, etc.
Deva, 30 August 1849.
Vale,
N. Solomon.
Ms. 1061, p. 7.

104.
Alba-Iulia, 2 Septemvrie 1849.
Colonelîil Avgust, comandantul cetății, către Prefectul
Axente Severn.
Karlsburg, k. k. Festungskommando.
An den Herrn Präfekt Xaverus Axentie
in Blasendorf.
Die wichtigen und dringend notwendigen Dienstgeschäfte er­
heischen es, dass Sie nach Empfang dieses sich unverweilt nach
Karlsburg in die Festung begeben und sich beim gefertigten
Festungskommandanten melden.
Karlsburg, am 2. September 1849.
August, Oberst, Festungskommandant.
Karlsburger k. k. Festungskommando,
An den Herrn Präfekt Xaverus Axentie
in Blasendorf.
d/j. 1058, p. 320.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 127

105.
Arad, 21 Sept. 1849.
Scrisoarea lui Eftimie Murgii către un fruntaș ardelean despre
arestarea sa, robia din fortăreață și învinuirile, ce i se aduc.
Iubite Domnule!
Cu un prilej printr’un prieten alerg a te înștiința despre cele
ce s’au urmat cu mine dela închidere și până acum ca să-ți poți
face o idee despre tot lucrul.
Acolo, dus la comisar, fui primit cu grobienetăți. De aci pre­
dat militarilor și dus la garda; aci mă despoiară de toate ca la
400 fl. arg., ceasornicu, cheile, toate, taman ca hăi din pădure. In
casa de gardă petrecui peste noapte insultat de toate cătanele.
Apoi mă dusără ca pe Hristos în fiere la judecata comisiunei, în
care în afară de militari se afla și Petrovici și Costici. Costici
a fost moderat, poate fiind Țințariu; dar Petrovici baca voia să
afle spini în coleșă. Intre altele să știți că înaintea comisiunei a
zis că lui i se văd toate inteligențele romane plecate Ungurilor,
la care zisăi: De vei putea dovedi? Auditoriu zicea că am vină,
căci am mers în Ardeal. I-am spus că noi Românii ardeam între
două focuri, prigoniți și de Unguri și de Nemți. Ungurii, având
stăpânire, am trăbuit să mă arăt cu politică. Nota bene! Comisiu­
nei și auditorului arătându-le, că mi s’or luat banii, îmi răspun-
sără, banii și toate sunt ale mele și că pot cheltui banii miei. Apoi
Vineri plecând eu, am socotit că s’au trimis cu mine împreună,
unde aici venind și întrebând îmi spuseră că banii nu au venit.
Am scris o scrisoare maistorului pe poștă și i-am arătat că aicea
pătimesc foame, și l-am rugat să poftească pe prietenii mei și pe
mama să caute a mi se trimite ca la 20 fl. arg. dela mama, să
nu pătimesc lipsă, și până în ziua de astăzi nici un răspuns. Ai­
cea sunt generării ungurești vecini cu mine, sunt în alte casarme
și miniștri și deputați închiși, dar nici unuia nu s’au luat banii
ce i-a avut cu sine, iar comisariu de acolo văd că nu sloboade
banii. Aș dori să știu cu ce- cuvânt ține banii miei, unde mili­
tarii și comisiunea au declarat în sesie public că-i pot chieltui.
Aicea venind prin Arad in fieră spre scandala a tot publicu­
lui fui dus înaintea generalului Haynau. Acesta informat de ini­
micii miei îmi află vină că m'a tâmpinat publicu cu atâta pompă
și că m’au numit martir al libertății. Spusăi că aceasta o făcut-o
poporul. Zisă că: Fost-ai la Debrețin? Așa zisăi: Am fost, pen-
trucă am fost silit, fiind pedeapsa morții hotărîtă pentru cei ce
rămân în Pesta. Și în Debrețin, zisei, am fost, insă de silă, ne­
528 SILVIU DRAGOMIR

putând fără primejdia vieții a mă depărta; iar la adunarea deș-

tronizării n’am luat parte. Asta-i mai ciudă ca m’or numit martir
al libertății. . „
Sâmbătă, ca pre la 9 ciasuri dimineața, fui dus in cetatejara
nici o straje, numai cu un ofițer în cocie. Aicea căpătai jrasă cu­
rată, nu temniță, lângă fișpanu Cernovici. Seara Sâmbătă, sosind
generării lui Görgei ce s’or predat Muscalilor, lăcașul mieu s’a
dat lui Damianici, iară eu tot în casa aceia am căpătat două sobe
curate.
Luni, în 3 Septembre, am fost chemat la judecată, unde n’a
fost nici un civilist. Auditoriu doară informat de undeva, cetind
intrigile Sârbilor, că am vorbit cu Bem, că m’au ales la Sebeș
de deputat, zisăi că aceste sunt nimicuri și lesă-se afară. Intre-
bându-mă că de ce am fost la închisoare 3 ani, i-am spus că eu
și altă inteligență română împreună cu Românii încă la 845
băgând de seamă încotro țintesc mișcările nemeșilor, adecă a
surpa tronul împărătesc, am arătat în mai multe rânduri Ma-
jestății (după cum știe bine, prin recurs) ce se lucră și am cerut
de o potrivă îndreptățire (Gleichberechtigung), ci numai cu o în­
dreptățire (Mitberechtigung), pentru ca din vreme să putem tâm-
pina, adecă controla aceste mișcări și a sprijini tronu în contra,
primejdiilor, după cum aceasta pot dovedi actele Curții. Guvernu
nemeșilor, adecă nemeșii unguri, prinzând de veste aceasta, a pus
mâna pe mine. Și împăratu pre lângă toate strigările mele și a
poporului, nu a vrut a-mi sta întru ajutor. Eșind dela închisoare,
cu mare mirare am înțeles că împăratu prin decret supunând pe
Români sub o ministerie maghiară, prin aceasta ne-a subjugat
acel^ nații ce mai de mult s’a propus a resturna tronu împără­
tesc. Ne-a părut rău, zisei, dar decretului împărătesc supunându-
ne de silă, am trebuit să plecăm capetele, închinându-ne dușma­
nilor casei împărătești. (Se uitau).
Dar apoi zise: Adevăr că poporu pestan te-a scos dela închi­
soare cu sila? Zisăi că din îngăduiala ministeriei o deputăție în­
soțită de 20 pană la 30.000 de popor mi-o vestit slobozenia, pur-
tătoriu libertății mele a fost tinerimea română din Pesta. Ai
ținut cuvântări la Români? Zic: Ajungând la Lugoj m’a tâm-
pinat poporu cu dragoste, știind pentru ce am fost închis și eu
am mulțămit la binecuvântările poporului, lăudând bunătatea
împăratului că ne-a desrobit de subt jugul nemeșilor, celor ce
cugetau rău și poporului și împărăției.
Mai departe întreabă despre adunarea dela Lugoj. Spusăi că.
am voit a ne apăra asupra năvălirilor serbiene, am hotărît ar­
marea poporului, am fost ales de căpitan instrucțiunei, am hotă­
rât a reclama ierarhia noastră, dar, ministeria neînvoindu-se, au
rămas toate jos. Spusăi că Kossuth m’a insultat de Vaivodă a
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848 49 129

Românilor, de rebel, și că eu de atunci încoace m’am tras de

către ei și bucuros aș fi fugit dela Peșta, dar, puterea fiind în
manile lui Kossuth și acesta ținându-mă sub strânsă priveghere,
nu m’am putut mișca.
Aceasta e cauza, răspunsei, pentru care eu după publicarea
decretului din Octombre n’am putut a mă depărta. Dar, însă, cum
că eu nu am avut amestec la ale lor, se vede că din luna lui Au­
gust a. trecut în dietă nici vorbă n’am făcut.
Dar, zisă, de ce ai mers la Debrețin? Pentrucă în adunare s’au
rostit că aceia ce la 7 ore dimineața, la anul nou, nu ar fi la casa
mea, apoi, osebită pază fiind, ce am putut face? Dar la dechia-
drumului de fier, afară, spre Solnok, să fie spânzurați. Asupra
rea independenței luat-ai parte? Zisăi, că eu venind din în­
tâmplare târziu am intrat cu poporu și am fost privitoriul unui
act care nu purta nici un interes nici pentru mine, nici pentrvi
nația mea, și la care nici m’am putut mesteca.
Dar de ce nu ai fugit dela Debrețin cu primejdia vieții? Răs-
punsăi că, de aș fi fost sigur că folosesc Austriei, bucuros mi-
aș fi jertfit viața. Dar bine știind că prin aceasta m’aș fi făcut
numai de râs, am pregetat.
Fiindcă ai fost la Debrețin te vinovățim de vânzător de tron
(Hochverrather). Zisăi: D'-lor, noi, Românii, am fost pururea cu
credință Austriei, noi încă din vreme, arătând împărăției ce cu­
getau nemeșii unguri, am cerut voie să-i controlăm. Noi ne-am
făcut datorința, iară împăratul, în loc să ne dea ascultare, prin
decret ne subjugă tocma acelei nații, care e dușmana Austriei.
Intru această subjugare noi în urma protestăciunilor noastre
mai de timpuriu am avea tot cuvântul a zice că împărăția ne-a
vândut și că e vânzătoare. Noi, însă, fiindcă numai voința cea
rea, iar nu întâmplarea ori o politică greșită poate cădea sub
osândă, cu toate că jugu Ungariei ne-a picat cu greu, totuși n’am
ridicat glas spre a învinovăți pre împărăție că ar fi vânzătoare
nouă.
Tot asemenea poftim ca Impăratu, după ce împotriva voinței
noastre ne-a supus nației ungare și prin aceasta ne-a aruncat în
neputință de a-i fi la vreme spre ajutor, pentru asemenea urmări,
ce nu din a noastră greșeală, ci din orânduiala (decret) împără­
tească purcede, nu fim supărați ori învinuiți.
Nu se potrivește ca Impăratu pre de o parte prin decret să ne
subjuge Maghiarilor, iar pre de altă să ne tragă la răspundere,
pentru că, supunându-ne, am picat întru neputință de a-i mai
sprijini interesele.
Mai departe îmi ziseră că am caracter slab, căci n’am fugit cu
primejdia vieții. La aceasta zisei că împăratul Ferdinand, ca îm­
părat cu putere și stăpân tuturor, prin împrejurări s’a cunoscut
9
J 30 SILVIU DRAGOMIR

silit a da Ungurilor libertate, când încă nu aveau putere.^ Dară

eu ca privat neputincios să le stau împotrivă, când erau în pu­
tere? Eu am urmat pilda împăratului.
Deci împăratul e de vină, căci subjugându-ne Ungurilor ne-a
aruncat în neputință de a-i sprijini interesele.
Pentru aceea noi, Românii, putem zice, că ni se face mare ne­
dreptate, căci împărăția voiește a ne trage la răspundere pentru
întâmplări al căror temeiu și pricină nu zace în voința sau pu­
terea noastră, ci în politica cea greșită a împăratului Ferdinand.
In înțelesul acesta de s’ar putea face un recurs, decât cam
degrabă.
In aceasta, comandându-mă tuturor acelor simțitori și prie­
teșugului celor pățiți de rele, sunt,
Al d-tale plecat,
Eftimie Murgu.
Arad, 21 Septemvrie 1849.
Ms. 1058, p. 135 și urm.
106.
22 Septemvrie 1849.
Prefectul N. Solomon către D. Moldovan.
Frate Demeter!
După cum m’ai lăsat, am fost la Dl Martin pentru a cerceta,
însă dânsu zice că scrisoarea aceea a rupt-o de frica Maghiari­
lor și numai din hârtiuțele satelor se poate afla de sigur. Fără,
își aduce aminte că ar fi fost 456 fl. c. m. și nu știu câți creițari.
Pricina pentru care a cerut Dl Insp. Caian cătane este asta. Insă
eu am înțeles că mai sus numitul nu s’ar purta pentru a' aduce
neamului prea mare onoare.
Astăzi am fost la Biscarea (de dato) și Uroiu unde am aflat
multe intrigi între popi și iarăși din cauza popilor între poporeni.
La Rapold am înțeles că ar merge Dl Szentivani, care și acum
se denumește de prefect și că el poruncește acolo. Care au lăsat
la curți se îmblătește. Totdeauna când merge, duce cu sine pe
bucătarul (socaciu) baronului ca să-i facă bucate. Pentru care
sătenii se jeluesc, zicând, că destul i-au jefuit Ungurii, acuma
dânsul i-ar putea lăsa în pace. Cu un cuvânt dispune precum
voește și oamenilor nu le place. Când au fost strânsurile (lagăr),
la urmă s’a găsit o femeie de Ungur sărmană la Hărău, în casă,
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 131

moartă, au zis că Românii au omorît-o. Nu știu ce a făcut dânsul

pe acolo. Au aflat a fi fost un soldat fugit omorîtorul. Dânsul
a prins vreo câțiva oameni săteni și legați i-a dus la Orăștie,
unde se află și acuma. Pe de altă parte a dat porunci ca pe acel
fecior, prinzându-1, să-l ducă la Orăștie, etc. Oamenii se jeluesc
•și pentru inspectorul denumit de lancu, Teofil Hossu, că dânsul
luase tot în favoarea Maghiarilor.
Astăzi am auzit dela Martin că Fekete Kâroly ar fi pus în
•deregătorie și de guvernatorul. Dară în ce deregătorie nu știu,
■destul că el nu împlinește acuma nici una.
Deva, 22/10 Septemvrie 1849.
N. Solomon.
Cearcă în cât a fi cu putință a se pune Români în deregătorii,
nu Maghiari, ce au jucat cu ei și acuma să ne joace și pe noi.
Că ne-ar fi foarte rușine, apoi și alta, ne-ar batjocori și ne-ar
apăsa cu mâna lor cea blăstămată, etc.
Ms. 1061, p. 41.
107.

Blaj, 26 Septemvrie 1849.

O scrisoare a lui Al. Papiu Ilarian către D. Moldovan.
Domnul meu!
Dumneavoastră mâine, poimâne, vreți să veniți la Blaj spre
a vă înțelege despre propunerea fiitorilor deregători administra­
tivi în cercul (Bezirk) Blajului. Așa am înțeles eu. Eisler și
Melzer, firește, vreau să se înțeleagă cu Popa Georgiu. D-voastră
câtă influență veți avea, nu știu. Nici aceea, veni-veți inși-vă
sau ba, că noi am dori foarte. Popa Georgiu va zice că în cercul
Blajului nici unul nu e harnic a fi Bezirkskomisar, pentrucă
nici unul nu știe germănește. Domnule, spre a putea fi diregător
civil într’un district curat românesc, precum este acesta al Băl-
gradului, nicidecum nu trebue să punem de condițiune limba
germană, dar trebue în toată întâmplarea să o punem pe cea
românească. Toți inspectorii noștri cu cât știu germănește, pot
fi Bezirkskomisar. Un secretar harnic, care știe bine germănește,
ne-am câștigat pentru fiitoarea administratură sau comisariat de
cerc. Pentru aceea, domnul meu, mă simții îndatorat din bună
132 SILVIU DRAGOMIR

oră a-ți face cunoscut, că pentru inspectorii din Blaj, unde sunt
tot advocați și juriști, nimic n’ar putea fi mai cu rușine, ba și
mai cu disprețuire, ca când s’ar propune de comisar de Bezirk
aici un alt fire-ar acela tocmai și Român, dar care nu e dintre
inspectorii cari anume s’au ales în anul trecut pentru Blaj și cari
până acum, deși fără leafă, servesc.
Domnul meu, am ajuns acum și noi vremi când nu meritul,
dar grația și libitul îl anumește pre cineva la ceva derogatorie.
La aceasta ne aduse urâta denumire a tuturor deregătorilor. Eu
dela Eisler și Melzer, cari nu mă cunosc, nu aștept nimic. Dar
aștept dela domnia-ta, care mă cunoști.
Eu din parte-mi doresc foarte să fiu Bezirkskomisar la Blaj.
La această deregătorie eu cât știu germănește, care noi n’o-
vom face de trebuincioasă într’atâta măsură, mă simt harnic, toc­
mai în Blaj, unde și altul mai amărât de cât mine, cu atâtea spri-
joane de aici, s’ar face harnic. Vreau și pentru aceea, că aici în
Blaj am și popularitatea cea mai mare și toți ar fi mulțumiți.
Eu am speranță că d-ta mă vei propune pe mine, cu atât mai vâr­
tos că la Wohlgemuth și până acuma sunt comandat de comisar
aici.
Blaj, 26 Septemvrie 1849.
Alexandru Papiu.
Ms. 1061, p. 25.

108.
✓
Hațeg, Octomvrie 1849.
Prcfectul N. Solomon către D. Moldovan.
Frate Demeter!
De când am ieșit afară cu domnul Oberșter și domnul comisar
Meltzer, nu lipsesc petițiunile din toate părțile, care, poate, fine
nici odată vor mai avea. Astăzi e a șasea de când am plecat la
Jil și abia am întors în Hațeg. Mâine vom mai umbla în ținutul
Hațegului și către Hunedoara, spre Deva. De acia, în jos, etc.
Frate, Je rog în cât va sta în putință, mijlocește ca domnul Pui
Elek să se ție la cercetare mai curând și, găsindu-se nevinovat,
să vină la locu-și, fiindcă doamna este foarte tristă și-și ima­
ginează foarte multe. Că se socotesc că, după cum mulți mi-au
vorbit, nu ar merita. Nu știu alții ce vor zice. Tot asemenea
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 133

domnul Pui Danii și Kenderesi. Mai ales pentru doamnele mai

sus numitilor domni de o fost vreo dată. Insă asta e un haos a
durerilor. Eu aș sta bun pentru toți, însă ca unul ce nu am fost
de față, în vremile trecute, ale mele nu pot fi primite.
Hațeg, Octomvrie 1849.
Vale,
al tău amic sincer,
N. Solomon.
Ms. 1061, p. 39.

109.
Brașov, 16 Octomvrie 1849.
Petițiune protest către împărat, din partea comunităților
românești din orașul și ținutul Brașovului.
Sacratisimă Maiestate!
Noi, Românii din districtul Brașovului, repetăm înaintea înăl­
țatului nostru împărat petițiunea, pe care trimișii și împuterni­
citii nos’ri după a noastră dorință au așternut Majestâței Sale
în 25 Fevruarie a. c. precum și celelalte cereri făcute către Sa-
cratisima Maiestate la 12 Martie, 18 și 30 Iulie ale acestui an.
Către acestea, întemeiați pe principiul egalității națiunilor,
protestăm cu toată solenitatea:
1. In contra formărei unei țări săsești (Sachsenland) în Fun­
dul Regiu, în care Românii sunt cei mai vechi locuitori și cu mult
mai numeroși decât Sașii, precum au și arătat deputății noștri
prin hârtia dată ministeriului Maiestaței Sale în 23 Martie a. c.
Numirea de „Sachsenland” în acest pământ răstoarnă din fun­
dament principiul la egalitatea națiunilor , pe care se bazează
toată constituțiunea imperiului și calcă în picioare și p. 29 din
constituțiune, prin care se asecură proprietatea fiecăruia. Căci
stând numirea de Țară Săsească, noi nu mai putem ti proprie­
tari ca Români, prin urmare ni se amenință și naționalitatea, pe
care, totuș, pe temeiul § 5 al constituțiunei avem tot dreptul a
ni-o asecura și a ne-o apăra. Drept aceea, cerem ca românimea
întreagă din Fundul Regiu, pe temeiul principiului de egalitate,
să se scoată de sub jurisdicțiunea și supremația săsească.
2. Protestăm în contra formărei de districte maghiare în păr­
țile, unde Românii se află într’o majoritate cu totul precumpă­
nitoare. Asemenea protestăm și în contra supunerei la jurisdic-
134 SILVIU DRAGOMIR

țiunea săsească a comunităților românești, care niciodată n’att

fost supuse aceleiași și numai acum vor Șasii să le ocupe.
3. Protestăm în contra orânduirei de comisari și alți funcțio­
nari din aceia, cari s’au compromis cu rebelii, mai vârtos că și
§ 9 din Instrucțiunile Ecselenției Sale d-lui Gubernator îi dec­
lară de nevrednici de a mai ocupa posturi, și cerem ca să se aleagă
la posturi numai de aceia, cari au rămas pururea neclătiți în
credința către împăratul și au dat și probe în fapte despre cre­
dința lor, și mai vârtos de aceia, cari luptându-se au susținut
cauza monarhiei chiar sub gubernul maghiar, deși ei mai înainte
nu vor fi fost în deregătorii. Căci, apărând ei cauza monarhiei
chiar sub gubernul maghiar, au dovedit destul a lor hărnicie.
Afară de aceste cerem:
a) Ca și acum la organizarea provizorie, care poate să fie te­
meiul organizărei definitive, Maiestatea Sa să se îndure a denumi
un organ stătătoriu cel puțin din trei indivizi, prin care națiunea
română să stea în raport nemijlocit cu guvernatorul civil și mi­
litar, și cu comisarul împărătesc în Sibiu, că neavând aceștia
cunoștința națiunei române și a necazurilor ei, pe lângă toată
bunăvoința, nu-i pot face dreptate, după cum ne învață esperiența
de acum. Spre acest scop împuterim pe trimișii noștri la tronul
Maiestății Sale, ca să facă cunoscuți pe acei bărbați cari ne pot
apăra interesele naționale pe lângă guvernatorul țărei și comi­
sarul împărătesc, după principiul egalităței, ca să poată fi denu­
miți de Maiestatea Sa.
b) Ca și acum, la organizarea provisorie, la Români peste:
tot să se aleagă și să se denumească comisari și alți deregători
numai dintre Români.
c) Cerem ca pe la toate ministeriile să se aplice și Români.
d) însărcinăm pe D'-nii Ion Maiorescu și loan George loan,.
în cari avem toată încrederea și îi cunoaștem că sunt credin­
cioși împăratului, ca, unindu-se cu deputațiunea națională din
Viena, să înfățișeze aceste ale noastre cereri și să protesteze la
Sacratul Tron al Maiestății Sale dând și consiliarilor Maiestății
Sale lămuriri pe larg despre starea de astăzi a Transilvaniei, în:
care încă nu vedem nimica ce ar semăna cu realizarea princi­
piului de egalitate a națiunilor, fără care nu se va putea câștiga
nici odată în inimile credincioșilor români acea mulțumire și
dragoste reciprocă între’ națiuni, pe care știm că o dorește Ma-
ieștatea^Sa. Totodată să stăruiască deputațiunea, ca să ni se îm­
plinească cererile și dorințele noastre, pentru care ne va reporta,
despre toți pașii ce va face în cauza națională și despre rezulta­
tul stăruințelor ei, ca să știm ce mângâiere națională avem a.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 135

aștepta după toată jertfa, ce am făcut pentru Tronul Maiestăței

Sale.
Brașov, 4/16 Octomvrie 1849.
Petrei German, protos și paroh.
loan Petric, protopop și paroh.
losif Barac, protodiacon.
Nicolau Dima, jurat reprezentant și curator.
Dumitru Odod, jurat reprezentant.
George R. Leka, jurat reprezentant și curator.
George Manole Burbe, jurat reprezentant.
loan Pantazi, jurat reprezentant.
loan Manole, jurat reprezentant.
Grigore Micu, jurat reprezentant.
Bonifatie Pitiș, paroh.
Dimitrie Orghidan, preot în Bolgarsek (cu pecete).
Andreiu Ion lui Pitiș.
Nicolae Moldovanu, jurat curator reprezentant.
loan Stinghe, jurat reprezentant.
Neagoie George, jurat reprezentant.
Dumitru Fulga, reprezentant etc. etc. și cu întreaga comunitate.
Ms. 1059, p. 305—307.

110.
Blaj, 22 Octombre 1849.
Căpitanul c. r. Popa către D. Moldovan.
Onorate Domnule!
Cunoscute sunt tuturor și și domniei-tale acele fapte, de cre­
dință erga înaltul Tron, prin care Românii în genere s’au deo­
sebit, despre care și în specie a face raport prin ordinul din 5
Octomvrie a. c. provocat, aici alaturata relațiune, împreună cu
cuvenitele testimoniuri, prin care acele fapte a Românilor în
genere și ale mele în specie se lămuresc, care cunoscute de co­
mun, mult sau mai tot a condus spre susținerea cetății, rugân-
du-te amicabil ca acele, câtu-ți va sta prin putință, a le înainta
și ajuta spre a deveni la scopul cuviincios să binevoești. Ca la
locurile mai înalte să se vadă și să se convingă, că dintre Români,
precum totdeauna, așa și acum, se află, cari cu eroism își con-
testează credința neclătită către tronul și monarhul său. Rugân.
130 SILVIU DRAGOMIR

du-tc totodată ca despre acele ce se vor face mai încolo în pri­

vința aceasta să-mi faci cunoscut, cu deosebită reverență rămân
Blaj, 22 Octomvrie 1849.
Al domniei tale,
Popa c. r. Căpitan.
Ms. 1061, p. 34.
111.
Blaj, 26 Octombre 1849.
Inspectorul B. Maior către D. Moldovan.
Domnule Moldovan!
Mă aflu în Blaj de 15 zile, dar nu văd decât un disturbiu, lu­
cruri haotice, măsuri himerice și cu toată teroarea lor aplecate
spre ruinarea ruinatei noastre națiuni.
Cercul Blajului este nu numai neorganizat, dar încurcat ca
nodul gordian. Acum se împarte în 13, acum în 5, acum în 8
subcercuri cu câte atâția inspectori și mai pe atâția candidați; un
număr mare candidați de perceptori și rectificatori, tot rebeli. Și
un inspector de Sas chiar și acum, după ce Sașii ne luară nu nu­
mai satele mestecate, dar și pe cele, pure române, până dinain­
tea ușii.
In cancelarie zice Dl administrator că sunt destul un fost stra-
jemeister neamț și inspectorul care va fi mai aproape de Blaj,
adecă eu să scriu și în cancelarie și să caut și de un cerc. Și asta
din motivul acesta, că cancelaria n’are să primească decât ordi-
națiuni mai înalte. Plângerile particulare se reîndreaptă toate
la inspectorii respectivi, pe care oamenii nici i-au văzut, nici îi
cunosc, pentrucă cel ce a fost ieri într’un subcerc, astăzi se trimite
în altul, dar nu în calitate de inspector, ci de comisar, așa încât
toți inspectorii sunt comisari și nici unul în cercul său. Și cu
toate acestea, oamenii sunt alungați dela ușile cancelariei, ca să
nu mai vină cu plângeri.
Junimea românească, partea mai inteligentă, de când e Blajul
reședință episcopească, tot pe lângă Blaj s’a ocrotit, parte ca
studenți, parte ca să-și schimbe condițiunea vieții. In anul trecut,
când furia canibalică a superbilor rebeli amenința pe inteligența
română cu sterpețiune totală, bieții preoți și junimea studioasă,
ba națiunea întreagă, alergă la Blaj ca să-și caute mântuința.
Știm cum furia Secuilor a provocat pe bieții Români să se înarme
și ei cel puțin cu bâte și așa armați, nearmați, știu eu ce succese
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA lN 1848-49 137

se ținură în munte. Toți aceștia nu mai află azil la Blaj. Pe toți

îi înferă Dl administrator cu titlu de hoți și umple temnițele cu
ei. In urma unor raporturi ale D-lui toată inteligența română
trebuia să cadă în fere. După ce a scos banca să bată pe Papiu și
pe vreo câțiva tineri în zilele trecute, apoi acum Axente este sub
pază militară și pe vreo câțiva tineri ce se aflau la el în Cenade
îi trimiseră sub escortă la Sibiu. Ofițerii de aici, cum este Ober-
leutnant Luxem, petrec cu cei mai mari rebeli și ne bat pe oameni
prin Sâncel și alte sate, încât stau bieții oameni să ia lumea în
cap. Ne închid pe judeci de pe sate fără știrea administraturei
și ei stau închiși și poruncile noastre n’are cine le executa pe
sate. Popa Georgie tace la toate. Popa Georgie strigă în lume
că hoții de tribuni au arme ascunse și pentru vreo câteva țevi rele
de pușcă făcu de se arestă Axente. Feciorii lui Gal, toți rebeli,
pușcă toată ziua de pe ferestri și umblă printre oameni înarmați
cu secretă voie a D-lui administrator.
Vin rebeli din cerc cu capul în pământ, cu ochii lăcrimând,
cu sufletul și inima de șarpe, îi primește Dl administrator și-i
ascultă cu compătimire, până-și varsă veninul asupra bieților Ro­
mâni. Apoi dă niște porunci între tunete și fulgere asupra bie­
ților Români la simpla cerere a rebelului, așa încât credinciosul
Român rămâne condamnat ca cel mai criminos rebel. S’a lățit
credința în mizerul popor român că este decretată perițiunea lor
chiar din partea deregătorilor împărătești. Rebelii vin cu feluri
ele pretexte că au restanțe la oameni de atunci și de atunci, și
administratura îndată îi îndatorează să împlinească închipuitele
restanțe. Oamenii acum cred că iar se reîntoarce iobăgia.
Eu nu cred, D-le Moldovan, că mai. este așa în vreun district
ori cerc. Căci dacă și pe airlea mai este așa, atunci nu ne rămâne
decât neagra desperațiune și suntem în ajunul pierii. Dar îmi
vine să mai cred că numai Popa Georgie este singur în felul
său, care ne compromite națiunea în fere înaintea lumii.
Mai socotește, D-le Moldovan, noi servim acum mai de un
an fără nici o leafă. Unii din noi am și depus jurământ în Fe­
bruarie înaintea lui .... Se apropie iarna, n’avem îmbrăcăminte,
n’avem cu un cuvânt nimica și nu vrea Popa Georgie să scrie
pentru lefile noastre. Domnule Moldovan, dacă ai vreo schin­
teie de influență, după cum cred eu că ai, scapă-ne de toate relele
și miilocește să căpătăm și lefile. Eu îți scriu particular, dar d-ta
primește aceasta ca din datorie.
In minutele în care îți scriu mă aflu bolnav în pat. Scrieți-ne, .
dacă știți ceva, mângăios.
Blaj, 24 Octomvrie 1849.
138 SILVIU DRAGOMIR

Al <l-tale supus,
B. Maior .
Inspector în subcercul Blaj..

Ms. 1061, p. 26.

112.
Alba Iulia, 27 Octobre 1849„
Căpitanul Turbat către D. Moldovan.
Schätzbarster Freund!
Nach dem erhaltnen löblichen k. k. Militär-Distriktskommando-
Befehl, Karlsburg den 21. September 1. J. Nr. 19 vom Herrn
Oberst von Eisler des 1. Romanen-Regiments Nr. 16, bin ich
wieder als Administrator in das Zarander Komitat zitiert wor­
den.
Wie es dort aussehen wird, ist mir von frühem Zeiten her
sehr gut bekannt.
1. Die meisten Ortschaften im genannten Komitat sind abge­
brannt. Auch das Komitatshaus ist dergestalt zerstört, dass es
unmöglich bewohnt werden kann. Ein gleiches Schicksal haben
auch die daselbst gelegnen Kommando gehabt. Ich muss mir da­
her eine Wohnung im Komitat sowie auch Wohnungen für das.
Kanzleipersonal ausmitteln.
2. Wo ist das Kanzleipersonal zu finden?
3. ' Man bekommt in dem Komitat nichts zu kaufen. Ich muss
mir daher die Mundvorräte und sonstigen Bedürfnisse aus der
Stadt, Deva etc., herbeischaffen.
4. Die Stadt Deva ist in einem andern, dem Hunyader Dis­
trikt oder Komitat gelegen und von dem Wohnistz des Admini­
strators, er möge ihn wo immer im Zarander Komitat ausmitteln
— ausgenommen Baitza—, zu sehr entfernt. Dann ist die Passage
dahin über den Berg Dialu Mare und durch das Kajaner Tal
im Spätherbst, Winter und Frühjahr mit Lebensgefahr verbun­
den und in diesen Jahreszeiten oftmals unpraktikabel. Also ist
die Herbeischaffung der im dritten Punkt erwähnten Bedürf­
nisse mit vielen Unkosten verbunden.
5. Kommt jemand von den Honorationen dorthin wo der Ad­
ministrator disloziert ist, so nimmt er aus den im ersten Punkt
erwähnten Gründen stets dessen Wohnung zum Absteigequartier,
was häufig der Fall und immer mit Unkosten verbunden ist.
6. Ich bin verheiratet, habe eine erwachsne Tochter zu ver­
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA !N 1848-49 139

sorgen, muss von meiner Familie getrennt leben und habe daher
auf zwei Seiten die Auslagen zu tragen, denn meine Familie
mitzunehmen, ist aus den in dem ersten Punkt angeführten Grün­
den untunlich. Schliesslich ist diese Anstellung für mich nicht
permanent.
Bei so bewandten Umständen kann ich mit der monatlichen
Pension von 50 fl. und der bewilligten monatlichen Zulage von
25 fl., zusammen also mit 75 fl. C. Μ. monatlich nicht subsistie­
ren und keinen Administrator vorstellen. Daher würde diese
Anstellung für mich nicht zum Vorteil, sondern zu meinem
grössten Nachteil sein!
Ich habe unter dem 22. d. Μ. dem löblichen Karlsburger Mi­
litär-Distriktskommando die vorgedachten Beschwerlichkeiten
dargestellt. Früher konnte ich dies nicht tun, weil ich unpäss­
lich, krank und mit Augenentzündung behaftet war.
Ich habe gebeten, mir wenigstens die gleichen Bezüge, wie
sich ihrer die andern Bezirkskommissare, und namentlich jener
zu Karlsburg, der sich in ungleich vorteilhafterer Lage befindet,
erfreuen, von einem hohen k. k. Zivil und Militär-Gouverne­
ment und zugleich meine Einberufung in den Zarander Komitat
als Administrator erwirken zu wollen, weil ich seit dem 10. Au­
gust bis heute noch immer mit dem Dienstgeschäft des Kaiser­
lich-russischen Spitals im hiesigen Baron loseph Brukenthali sehen
Meierhof beschäftigt bin.
Übrigens gehe ich gern nach Zarand, nur will ich, dass man
mich für die viele Arbeit und Strapazen, die ich daselbs haben
werde, gut bezahlt. Ich werde dieser Tage auch zu Seiner Ex­
zellenz dem Herrn Zivil- und Militär-Gouverneur etc. gehen und
Hochdemselben die gleiche Vorstellung machen.
Apoi voi vedea ce va mai fi. Da ce zici dumneata la aceasta?
Domnul Major Țerbes cum a căpătat scrisoare sau poruncă
dela domnul Oberster v. Aizler n’au mai avut stare, de loc s’a
dus la Deva și acuma vine administrator acolo!
Eu tot am așteptat că mi-i scrie despre administrația Zaran-
dului ceva, pe cum ai făgăduit doamnei, vorbind cu dânsa în Băl-
grad, dară și până acuma n’am avut fericire de a căpăta nici o
scrisoare.
Hier ist nichts besonders Neues. Die Kaiserlich-russischen
Kranken -werden bis zum Letzten dieses Monats oder in den
Anfangstagen vom November 1. J. nach Rimnik in die Walachei
abziehen, und dort ihre Spitäler aufgelöst. Dann bin ich hier
entbehrlich und frei, um in den Zarander Komitat abzureisen.
Die Purifikation und die kriegsrechtliche Untersuchung ge­
gen mehrere Kompromittierte, wie z. B. gegen den Herrn Haupt­
140 SILVIU DRAGOMIR

mann Kontz, Philipovich, Duschoy, Leutnant Popp — der Letzte

ist bei den ungarischen Insurgenten Major gewesen —■ des 1.
Romanen-Regiment Rittmeister Litschken etc. des Sekler Hu-
saren-Regiments, zugleich gegen andere Zivilbeamte geht vor
sich. Es kommt aber noch nichts heraus!
Jetzt ist der Hermannstädter „Siebenbürger Bote” interessant
zu lesen! Soll ich ihn für Sie bestellen oder nicht? Mir ist seit
einigen Tagen nicht wohl und gerade jetzt sehr schlecht (die
Füsse eiskalt und Kopfschmerzen!), daher muss ich schliessen.
Meine Frau und Luise lassen sich Ihnen und Frau Rosina
Popp schönstens empfehlen, und ich verbleibe in der Erwartung,
eine baldige Antwort zu bekommen.
Sie beide grüssend und küssend Ihr' aufrichtiger Frate
Turbath, Hauptmann.
Hermannstadt, am 27. Oktober 1849.
Seiner Wohlgeboren dem Herrn
Demeter von Moldovan,
Adjunkt beim löblichen k. k. Militär-Distriktkommando
zu Karlsburg.
Lieber Freund! Entschuldigen Sie, dass ich diesen Brief nicht
persönlich übergeben habe. Dringende Dienstangelegenheiten
-erlaubten mir es nicht. Nächstens besuche ich Sie. Indem ich Sie
recht herzlich grüsse und küsse und der Herzigen meinen Hand­
kuss auszurichten bitte, bin ich aufrichtiger,
Prainitz, Oberleutnant.
.1/1061, p. 76—77.

113.
Șoimuș, 5 Noemvrie 1849.
Inspectorul George Tăbăcariu către JJ. Moldovan.
Prea onorate Domnule!
De mult mi-am fost propus a scrie prea onorat d-tale o epis­
tolă, fiind-că dorința, dragostea și datorința, necurmat mă în­
demnau spre aceasta. Că neavând norocire de întâlnire spre a
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 141

putea vorbi în persoană, măcar prin o scrisoare să mă arăt re­

cunoscător și mulțumitor pentru binefacerile și patroținarea care
știu că le-am avut (lela prea onorat domnia ta. Insă circumstan-
țiile, care adesea ori împiedecă voința și propunerea omului, nu
mi-au îngăduit a-mi putea împlini neastâmpărata poftă. Cir­
cumstanța cea mai grea a fost că după multe suferințe, patimi și
necazuri cu totala învingere a vrășmașului și depunerea armelor
la Deva, am venit iară la stație-mi, unde, căzând în niște friguri,
din care cu doctor numai după elapsată 5-a săptămână am putut
scăpa, leacurile cu care am scăpat de friguri, mi-or pricinuit de
novo alt beteșug, care l’am purtat 6 săptămâni. După aceea ne-
știind ce să mai fac, am cercat cu alt doctor, care în 2 săptămâni,,
cu leacuri potrivite m’a curățit de beteșug.
Acum mulțămită Deo omnipotenti că am recăpătat sănătatea
îmi lipsește numai prin îndelungatul beteșug perduta putere care
sperez cu încetu, brevî tempore, încă a o dobândi. Pentru despre-
mai. multe lipsuri în persoană a vorbi cu prea onorat domnia ta,
bucuros aș călători până la Bălgrad, însă primo fiind încă slab,
secundo, foarte cuprins în lucru, nu pot. Fără, cu decență și umi­
lință te rog pre onorat d-ta de se vorbește ceva despre restaurație
sau strămutarea inspectorilor în acest district, a-mi fi patron bun,
că pe altu nu am. Sum un juvenis miser, apoi eu încă voi fi omni
occasione atque tempore și în toate gata spre serviciu. încât se-
atinge de slujba inspectorală, acuma foarte bine m’am deprins
în judecăți și în isprăvirea tuturor cauzelor între oameni. Apoi
dintru putere mă voi strădui toate cele de lipsă a le pune în
lucrare și a-le duce prin ofițeri în deplinire.
M. Solymos, 5/11 1849.
Rămân al prea Onorat d-tale
umilit serv și întru gata spre slujbe,.
Georgiu Tăbacariu
Inspector.
Ms. 1061, p. 199.
114.
Blaj, 6 Decembrie 1849..
Inspectorul B. Maior către D. Moldovan.
Mult Onorate Domnule!
Nu știu ce să mai facem, că purtarea domnului administrator
atât este de sinistră, și neîndemnatecă, încât poporul iși pierde
încrederea in guvern și în toată constituțiunea. Nu mai putem
142 SILVIU DRAGOMIR

suferi. Ar trebui să ne dăm toți dimisia, ori rămânem până în

fine toți compromiși, toți și în capul nostru națiunea întreagă;
și cu cât rămâne Popa Georgiu mai îndelungat în postul de ad­
ministrator, cu atât crește mai tare scăderea intereselor naționale.
Vedeți, scăpați-ne, dacă se poate. Atât sunt de ocupat, încât
nu-mi văd finitul. Plată nici de o parte, nu mai avem cu ce trăi.
Tocmai acum veni la mine bietul doctor Ioan Schrader mai
plângând, că după ce avu ö familie numeroasă și tot fete, după
ce alergă în timpul holerei la toți indivizii fără excepție, după
ce a curat pe toți soldații și curează și acum pe cei din stațiune,
a ajuns de n’are pe ce să-și cumpere pâine din târg. A dat o
suplică la administratură pentru leafa lui, care tot și atâta e de
mică încât un om nu poate trăi cu ea. Administratura a îndrep­
tat-o la Bălgrad la Distrikts-komtnando. Timp a trecut mult și re­
zultatul nu se mai vede. Pe lângă aceasta, pe aici este scumpete
exemplară. Te rog, dacă poți, cercați suplica bietului doctor și
stăruește în cât vei putea ca să i se rezolve ceva.
Blaj, 6 Decemvrie 1849.
Al d-tale supus ascultător,
B. Maior, inspector.
Ms. 1061, p. 207.
115.
Ilia Mureșului, 17 Decemvrie 1849.
Antonie Grigorescu către D. Moldovan.
Hochgeehrter Herr von Moldovan,
Überbringer dieses sub accluso Alexia Olar romanischer
Geistlicher reiset nach Herrmannstadt in einer Angelegenheit,
die derselbe Ihnen mündlich vorzutragen wünscht; -demzufolge
bin ich so frei Sie hiemit gehorsamst darum zu bitten diesen
rechtschaffenen, seiner Nation wohlwollenden Geistlichen an
den Herrn Bischof Șaguna ein Anempfehlungsschreiben mit-
zugeben.
Indem ich meine Bitte erneuere und mich Ihrer Güte auch
künftighin anempfehle, zeichne mit aller Achtung.
Maros Ilia, 17 Dezember 1849.
ergebenstvoll,
«... Ml. f. 200. Grigoresco.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 143

116.
Turda, 1849.
■O plângere către comanda militară din Turda împotriva bruta­
lităților și injuriilor săvârșite de Fr. Vaida și alții din
Petridul Unguresc.
Măria Ta Domnule Comandante al Stației,
In 28 Octombre a. c. venind în satul Petridu Unguresc Dl
Francisc Vajda ca Unterbezirks-Komisar, și încă ca neîntărit,
cu un Maghiar, Szabo Samoil, numit, unde în adunarea satului,
pe lângă înjurarea celor sacre, și de sfânt (care i-au fost cele
mai deîntâiu cuvinte), pe popor l-au amelincat cu următoarea
expresie: ,,Futu-vă sfânta vostru, și vangelia voastră, acum eu
-voiu porunci, nu hoții de prefecți și tribuni”, invitând pe un
ofițer din regimentul Orlatului, să pălească pe oamenii, pe care
i-au bajocorit până la desperare, lovindu-i și împingându-i, de
între care și pe un tânăr fecior de preut, absolut filosof, l’au bătut
-de l-au zdrobit, dimpreună cu pe alți Români, după cum adeverea-
ză alăturatul testimonium sub litera A. Noi dar, subscrișii, după
adnexa-ți dregătorie, ca Stationis Comendante, care are de a face
cunoscute ne-rânduelile și abuzurile legitive, te provocăm să le
faci aceste cunoscute Excelenței Sale Gubernațorului. Totdeo­
dată din alăturatele fiindu-ți cunoscut caracterul D-lui Vajda, a
noastră pretindere este ca decât să-l depui sau să-l suspendezi
până ce se va lămuri. Noi, dar, Onorat Domnule Comandante, ne
rugăm, să fii cu strânsă băgare de samă la purtarea D-lui Vajda,
care afară de alte batjocuri, numește pe toți prefecții și tribunii
hoți și tâlhari. Oare, Onorate Domnule Comandante, pentru vro
singură persoană poate să dehoneste întregii gremiul tribunilor?
Oare nu între toate plasele deregătoriilor se află vreunu, care,
abătându-se dela legile umanității, să poată în astfeliu de caz
prea lesne uita împlinirea deregătoriei sale? Pentru care lucru
nicedecât se poate întreg gremiu inculpa, dânsul dehonestând pe
aceia, cari au apărat cauza austriacă, în genere dehonestează
chiar și cauza imperială, că aceea nu se poate spune, că împă­
ratul și-a apărat cauza cu hoți, fără aceștia au fost oameni cu
caracter, și Casei Austriace pururea credincioși. După care, aș­
teptând satisfacțiune și investigare în contra aceiaș netrebnice
fapte, suntem
144 SILVIU DRAGOMIR

Ai Măriei Tale umiliți șerbi,

Ioan Balint Partheniu Rațiu
fost tribun fost V. Com.

Vaida Teodor Ioan Rațiu

fost V. tribun. teolog și f. notar al Pref. Turdei.
Adresa La Comanda Militară din Turda, cu plecăciune a intra
scrișilor cerere.
Ms. 1059, p. 218—219.

117.
Octobre—Decemvrie 1849:
O listă a intelectualilor români din Transilvania prezentată mi­
nisterului austriac^. Extras după originalul german: Verzeich-
niss der siebenbiirgisch romanischen Intelligenten, für das Jahr
1849.

COMITATUL ALBA DE JOS.

1. loan Stoica, născut Visogna. Rechnungsrath in Wien. Știe;
r., u., 1., n.
2. Avram lancu, n. Vidra de jos. De 26 ani. Advocat; r., u., L
3. losif Șuluț, n. Câmpeni. De 28 ani. Jurist. Cammerbeschlie-
sser; r.,’ u., 1.
4. Petre lonette, n. Câmpeni. De 35 ani. Gimnasist. Profesor
triv.; r., u., 1.
5. losif Balogi, n. Câmpeni. De 33 ani. Gimnasist. Notar în
Câmpeni; r., u., n., 1.
6. Daniil lonette, n. Câmpeni. De 45 a. Gimnasist. Notar în
Sohodol; r., n., u., 1.
7. Aviron Telechi, n. Câmpeni. De 28 a. Jurist. Thes (aura-
riats). Practicant; r., n., u., 1.
8. Mihail Telechi, n. Câmpeni, 40 a. Thesaur.-Beamter; r., n.f
u., 1.

Ms. 1059. Explicația abreviațiilor: r. = romănește, u.=ungu-

rește, l.=latinește, n.=nemțește, fr.= franțuzește.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 145

9. Clemente Aiudeanu, n. Câmpeni, 31 a. Gimnasist. Rationist

■bei (Ier Familie Bornemisza; r., u., 1.
10. Petru Araniosi, n. Câmpeni, 50 a. Filosof. Waldwesens­
beamter; r., u., 1.
11. Vasile Fodor, n. Bistra, 27 a. jurist. Thes.-Practicant; r.,
u., 1.
12. Dionisie Darabant, n. Bistra, 24 a. Filosof abs(olut) și ju­
rist.
13. Ioan Boer, n. Abrud, 50 a. jurist. Oberrichter în Abrud;
r., n., u.. 1.
14. Dionisie Tobias, n. Abrud, 26 a. Jurist. Comit(ats) Inspec­
tor r., u., 1.
15. Ioan Șuluț sen., n. Abrud, 52 a. jurist; ein ausgezeichneter
Beamter, Spanal-Controll(or); r., n., u., 1.
16. Dionisie Șuluț, n. Abrud, 26 a. jurist und gewes(ener) Ta-
. bular-Cancellist, Comitats-Inspector; r., n., u., 1.
17. Iosif Șuluț, n. Abrud, 25 a. jurist.
18. Petru Șuluț, n. Abrud, 40 a. jurist. Archivar beim Ma-
gist(rat) în Abrud; r., n., u., 1.
19. Petru Boer, n. Abrud, 27 a. jurist; und Schemnitzer Berg-
akademiker, Bergwesens-Candidat; r., u., 1.
20. Petru Popoviciu, n. Abrud, 28 a. Advocat; r., u., 1.
21. Vasile Boer, Mediciner în Abrud; r., u., 1.
22. Ioan Golgoți, n. Roșia, 26 a. jurist; r.. U., 1.
23. Amos Tordosian, n. Offenb, 30 a. Advocat. Comitats-Ins-
spector; r., u., 1.
24. Nicolae Tordășianu, frate, n. Offenb. Filosof abs. și jurist;
r., u., 1. *
25. George Crainic, n. Offenb. 50 a. jurist; ein sehr tätiger Mann
Canceral-Span in Offenb.; r., n., 1.
26. Iosif Boer, n. Offenb. 40 a. jurist. Spanal-Controllor in
Offenb.; r„ n., 1.
27. Nicolae Barbu, n. Alba-Iulia, 32 a. jurist. Devaer Dominal-
Actuar; r., u., n., 1.
28. Dumitru Moga, Offenb. 36 a. Advocat. Spanal-Controllor
în Câmpeni; r., u., n., 1.
29. Iosif Moga, Offenb. 30 a. Gimnasist; r., u., 1.
30. George Anghel, n. Zlatna, 40 a. Ausgezeichneter Advocat
und Schemnitzer Bergakademiker. Judicial Montan-Assesor zu
Zalatna. Concepisten-Dienste durch längere Zeit beim. löbl. K.
Thesaurariate in Montanwesen geführt; r., n., u., 1.
31. Iosif Rusu, n. Zlatna, 60 a. jurist. Pens(ionirter) Secretar
des Bergwesens; r., n., u., 1.
32. Ioan Rusu, n. Zlatna, 58 a. jurist. Pens. Spanal-Controllor;
r., n., u., 1.
10
146 SILVIU DRAGOMIR

33. Simion Mihali, n. Zlatna, 26 a. Filosof și teolog. Notar în

Zlatna; r., u., n., 1.
34. Nicolae Vaida, 40 a. jurist. Normallehrer în Zlatna; r., n.,
u., 1.
35. Ilie Lupșianu, n. Lupșa, 23 a. Filosof; r., u., n., 1.
36. Ladislau Thomas, n. Straja, 28 a. Filosof și jurist. Thesau-
rariats-Practicant und im Blasendorfer-District Ober-Notär; ein
sehr tätiger Mann; r., n., u., 1.
27. Vasile Piuanu, n. Lupu, 30 a. Filosof și teolog; r., n., u., 1.
38. Ioan Coste, sen., n. Blaj,50 a. Filosof abs., jurist, advocat.
Inspector im Blaseridorfer District; r., u., n., 1,
39. Ioan Coste, jun., n. Blaj, 26 a. Filosof, jurist. Thes.-Prae
(fect?); r., n., u., 1.
40. Vasile Maior, n. Bucerdea, 30 a. Filosof și teolog. Insp. in
Blasendorfer District; r., n., u., 1.
41. Ioan Maiorescu, n. Bucerdea, 40 a. Filosof și licențiat în
teologie. Professor u. Schuldirektor; ein ausg(ezeichneter) Li­
terat; r., n., u., 1., fr(anțuzește), it(alienește).
42. Andrei Adamoviciu, n. Daia, 40 a. Filosof. Typographie-
Director zu Bukarest; ? Cautionsfähig.
43. Gavril Munteanu, n. Vingard, 40 a. Filosof și jurist. Pro­
fesor; r., n., u., 1., franțuzește.
44. Dumitru Boer, n. Soroștin, 35 a. Filosof și teolog de Viena.
Profesor în Blaj; r., n., u., 1.
45. George Ciacleanu, n. Blaj, 25 a. Filosof și jurist; de întâia
eminență; r., u., n., 1.
46. Nicolae Ciacleanu, n. Blaj, 26 a. Filosof și jurist; r., u., 1.
47. Nicolae Blasianu, n. Blaj. Filosof; r., u., 1.
48. Ioan Maior, Tempahaza. Filosof și teolog.
49. Vasile Cutfalvi, n. Cut, 28 a. Teolog de Viena. Profesor;
r., n., u., 1.
50 Ioan Barburovich, n. Crăciunel. Filosof; r., n., 1.
51. Ioan Feher (Albu), n. Kleinfalu. Filosof; r., n.,‘1.
52. Iosif Körösi (Crișanu), n. Berabanț. Jurist și teolog; r.,
n., u., 1.
53. Ieronim Albini, n. Cut, 28 a. Filosof și teolog. Inspector in
Blasendorfer District; r., n., u., 1.
54. Dumitru Cutfalvi, n. Ciufud.. Filosof; r., u., 1.
55. Nicolae Albani, m Ciufud. Filosof și teolog.
56. Petru Radu. Filosof.
57. Petru Man, n. Herepe. Filosof și jurist de întâia eminență.
A depus examene rigoroase de drept; a stat la tabla regală mult
timp; 6 ani a fost secretar episcopesc neunit, fiind referendar;
la tesaurariatul regal a fostdela 1822 în toate ramurile camerale;
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 184849 147

ele mai multe ori ca referent; deși era numai concepist practicant;
are mai multe decrete de laudă; a isprăvit cu laudă mai multe
comisiuni de anchetă; a formulat mai multe planuri de regulari
economice; mai mult timp a fost și Fiscal-Dominal-Hofrichter;
a depus examenul de referendar; iar de 6 ani este concepist la
tesaurariat; în timpul din urmă, dela 9 Nov. 1848 a stat în Blaj/
pentru Geschäftsführung.
58. Elisei Armatu, n. Barta, 30 a. Filosof; r., și 1.
59. George Roman, n. Birchiș, 23 a. Folosof; r., n., u., 1.
60. Ioan Popovici, n. Buia, 39 a. Filosof și jurist. Zahlamts-
Cancellist; r., n., u., 1.
61. loachim Aron, n. Buia, 25 a. Filosof; r., și 1.
62. loan Opriș, n. Barta, 40 a. Gimnasist. Calități de serviciu
practic.
COMITATUL ZARAND.
(Sunt 4 nume; trecute de 2 ori).
63. Ieronim Moga, n. Hălmagiu, 26 a. Filosof și teolog1); r.,
n., u., 1.
64. Iosif Crișan. Filosof și jurist.
65. Nicolae Cuteanu, 25 a. Folosof. Inspector comitatens; r.,
n., u., 1.
66. Nicolae Ciupe. Practicant-concepist în Viena.

COMITATUL HUNEDOARA.
67. Dumitru Moldovan, n. Deva, 40 a. Filosof absolut; apoi
absolvent al șc. din Schemnitz; bărbat foarte activ; r., n., u., 1.
68. Lasăr Pipoș, n. Hondol, 38 a. Filosof și jurist. Este Gold-
einloser și supleant de Bergrichter în Hondol; r., n., u.· 1.
69. loan Popoviciu, n. Hondol, 36 a. Filosof abs. și jurist. Ab­
solvent eminent al Academiei din Schemnitz.
Acum este Schloss-Offen-Verwaltungs-Controllor. Pentru ze­
lul său neobosit a fost lăudat prin decret.
70. loan Pipoș, n. Hondol, 28 a: Abs. al academiei miniere din
Schemnitz. Face serviciu la tesaur, c. r. ; r., n., u., 1.
71. Victor Pipoș, n. Hondol, 26 a. Abs. de filosofie și jurist;
abs. al ac. din Schemnitz. Se întrebuințează actu ca Bergcandi-
dat la administrația minieră Săcărâmb; r., n., u., 1.

Intr’un loc: jurist!

Acești patru erau cunoscuți mai puțin; de-aceea sunt înzestrați cu
semne de ? ?
148 SILVIU DRAGOMIR

72. Petru Pipoș, n. Hondol, 22 a. Absolvent de filosofie r., u.,

n., 1.
73. Pasile Pipoș, n. Hondol, 20 a. Filosof; r., n., u., 1.
74. Nicolae Herbai, n. Dobra, 18 a. Gimnasist; r.· n., u., 1.
75. Petru Dimian, n. Balșa, 30 a., abs. de fii. și jurist; abs. al
acad, din Schemnitz. A fost practicant minier la Münzamt in
Alba-Iulia și la Goldeinlösung în Baia de Criș; în timpurile cele
mai critice a fost inspector comitatens; r., n., u., 1.
76. George Damian, n. Balșa, 24 a. Gimnasist; r., u., n.· 1.
77. Nicolae Popescu, n. Hațeg, 38 a. Absolvent de școală mi­
litară, inspector comitatens; r., u., n., 1.
78. George Dima, n. Huniedoara, 50 a.; r.· n., u., 1.
79. Mihail Peovici, n. Hunedoara, 28 a.; r., n., u., 1.
SO. Ioan Mișca, n. Deva, 29 a.; r., n., u., 1.
81. Petru Popp- n. Deva, 29 a.; r., n., u., 1.
82. Aron Crainic, n. Dobra, 25 a. Jurist; r., n., u., 1.
83. Anton Gligorescu, n. Deva, 34 a. Jurist. Inspector comita­
tens; bărbat foarte activ; r., n., u., 1., franțuzește.
84. George Serbina, n. Deva, 50 a. Cancelist de administrație
în comitatul Hunedoarei; r., și u.
85. Samuil Barodeanu, n. Deva, 42 a.; r., și u.
86. Petru Drăghiciu, n. Hațeg, 27 a. Protocolist la adm. Hu­
nedoarei; r., și u.
87. Petru Demsisioru, n. Hunedoara. Advocat.
88. George Moldovan, n. Deva, 20 a., abs. al institutului mili­
tar; r., și u.
89. Nicolae Ulpian, 26 a., filosof, și teolog.
90. Nicolae Hobița, n. Hațeg, 38 a., absolvent de școala mili­
tară; apoi filosof; r., și n.
91. Ioan Balaș, n. Hunedoara, 35 a., abs. de fii. și jurist, func­
ționar la tesaurariat; r., și 1.

COMITATUL TURDA.
92. George Barițiu, n. Turda, 38 a., abs. de fii. și teol., cu prima
eminență; prof. de teol. la Blaj; apoi prof.; redactor al Gazetei;
un literat escelent și bărbat foarte activ; r., n., 1.
93. Iosif Popp Macedonfi, n. Năsăud, 30 a. Rechnungsofficial
în Viena; r., n., 1.
94. Francisc Popp de Macedonfi, n. Năsăud, 30 a., abs. de fii.
și jurist? în Almasmezö; r., n., 1.
95. Pasilie Popp, n. Reghin, 32 a., abs. de fii. și drepturi cu
eminență; abs. de teologie din Viena; profesor de matematică în
Blaj. Acum este advocat censurat, escelent; r., n., 1.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA IN 1848-49 149

96. Nicolae Tordai, n. Turda, 56 a., abs. de fii. și jurist. Direc­

tor de protocol în Viena; r., η., 1.
97. George Bardoș, n. Turda, 35 a. Advocat censurat; r., η., 1.
98. Alexandru LaCar, n. Turda, 30 a. Abs. de fii. și jurist, cu
primă eminență. Abs. al acad, din Schemnitz, cu eminență. Sluj­
baș minier în Nagyâg. Bărbat foarte activ.
99. Ioan Ratz, n. Turda, 23 a. Fii. și teol. ?; r., u., 1.
100. Ioan Arpade, n. Turda, 25 a. Fii. și teol. ?; r., u., 1.
101. Ioan Mărgineanu, n. Dateș, 26 a. Abs. de drepturi și in­
spector. Advocat censurat; în Blaj; r., u., 1.
102. Alexandru Papiu, n. Budiu, 25 a. Abs. de fii. și jurist; fost
cancelist la tablă; f.,-u., 1.
103. Samuil Poruțiu, n. Pustaceanu, 30 a. Abs. de fii. și jurist,
cu eminență. Advocat censurat. Geschäftsführer în c. Alba infe­
rioară. Bărbat brav, foarte activ; r., n., u., 1.
104. Ioan Rațiu, n. Turda, 25 a. Abs. de fii. și jurist; r., n„
u., 1.
105. Alexandru Arpadi, n. Turda, 25 a. Abs. de fii.; r., n., u., 1·
106. Vasile Popp, n. Uriș, 26 a. Abs. de fii.; r., n., u., 1,
107. Ioan Maior, n. Căpuș, 36 a. Abs. de fii.; r., n., u., 1.
108. Nicolae Procopie, n. Teureni, 37 a.; r., n., u., 1,
109· Simion Trusa, n. Beica, 44 a. Filosof. Asesor de comisar;
110. Simion Pop, n. Müsen. Filosof. Asesor de corn.; r., u., η., 1.
111. George Cioca, n. Dateș, 30 a. Abs. de fii. și teol.; r., u., η., 1.
112. Filip Ordeanu, n. Orda, 25 a. Abs. de fii. și teol.; r., u., η., 1.
113. Ioan Singereanu, n. Lechința, 36 a. Filosof, notar de sat;
r., n., u., 1.
114. George Todoreanu- n. Sîngeru, 32 a. Filosof; r., u., η., 1.
115. Ioan Coba, n. Turda, 42 a. Fii. abs. și jurist, judecător în
Turda; r., u., η., 1.
116. Dumitru Rațiu, n. Turda, 45 a. Fii. abs. negustor; r., u., 1.
117. Artemic Lupeanu, n. Cicud, 24 a. Fii. abs. și teolog; r., u., 1.
118. Nicolae Moritz, n. Cicul, 25 a. Abs. de fii. și jurist, cance­
list; r., u., 1.
119. Stoica Ceaun Mare, n. Cicud, 24 a. Abs. de fii. și teologie;
r., u., 1.

COMITATUL TÂRNAVA.
120. David Almășanu, n. Szopot. Abs. de fii. și jurist. Advocat
censurat; bărbat foarte activ. Vicecăpitan în districtul Făgăra­
șului ; r., u., 1. și franțuzește.
121. August Ladai, n. Petersdorf, 36 a. Abs. de teol. și fii. Ad­
vocat; r., u., η., 1.
160 SILVIU DRAGOMIR

122. Nicolae Bianu, n. Biia, 29 a. Abs. de fii. și jurist; advocat

censurat. Inspector al districtului Blaj; r., n., u., 1.
121. Ioan Decei, n. Matersdorf, 40 a. Abs. de fil.; f. cancelist
la tablă. Inspector de comitat; r., n., u., 1.
122. Nicolae Papp, n. Feisa. Filos.; r., u., 1.
COMITATUL CLUJ.
123. Alexandru Turcu, n. Cojocna, 35 a. Abs. de fii. și jurist;
fost cancelist gubernial.
124. Gavril Popp, n. Barei, 18 a. Abs. de gimnasiu, cu eminență;
r., u., n., 1 ..franțuzește.
125. Florian Micheș, n. Giucu, 33 a. Abs. de fii. și jurist; Ad­
vocat censurat; fost membru al comitetului național; bărbat foar­
te brav; r., u., 1., m
126. Constantin Michlea, n. Fetek, 30 a. Abs. de fii. și jurist;
r., u., 1., n.
127. Ladislau Chempeanu, n., 30 a. Abs. de fii. și jurist; r., u.,
1-, n.
128. Iacob Demeter, n., 26 a. Abs. de fii. și jurist; r., u., 1., n.
1., n.
129. Gavril Dorgo, n. Cosman, 48 a. Abs. de fii. și jurist; fost.
cancelist gubernial; a servit (cu laudă) și ca judecător de scaun.
130. Iosif 'Micheș, n. Giucu, 30 a. Abs. de fii. și jurist. Advocat
censurat; r., u., 1.
131. Aron Papp, n. Juri, 23 a. Abs. de fii. și jurist. Cens, pro
honore; și abs. cu eminență al academiei din Schemnitz; r., 1.,
u., n.
132. Nicolae Smintea, n. Cluj, 50 a. Cancelist.
133. Ioan Popp, n. Juri, 25 a. Abs. de fii. și jurist. Fost cancelist.
134. Nicolae Erchedi, abs. de fii. și teol.
135. Ștefan Soimosianu, Kisajo. Fii. și teol.; r., n., u., 1.
136. Ioan Naști, n. Szap Boitza. Fii. și teol.; r., n., u., 1.
137. Ioan Șomlea, n. Corpadea, 38 a. Fii. și jurist. Slujbaș de co­
mitat; r., n., u., 1.
138. Vasile Turcu, n. Cătina. Fii. și jurist; r., n., u., 1.
139. Ioan Balea, n. Baldo. Fii. și jurist. Oficiant de comitat; r.,
n., u., 1.
149. Teofil Hossu, n. Milaș. Fii. și jurist. Oficiant de comitat;
r., n„ u., 1.
150. Teodor Laslo. Acceptist contabil; r., n., u., 1.
COMITATUL D'OBÂCA.
151. Gavril l· ajda, Sosmezö, 40 a. Teol. abs., jurist. Cont, bei der
Pori (?) Cassa; r., n., 1.
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 151

152. Iacob Pal, Sik, 32 a. Jurist, Cancelist; r., n., 1.

153. Daniil Butean, Mariosu, 35 a. Fii., jurist. Cens. Advocat;
r., n., 1.
154. Nicolae Racoti, Coaciu. Filos.; r., n., 1.
155. Dionis Velea, Feurd, 28 a. Fii. și jurist; r., n., 1.
156. Ioan Suciți, Piglisa, 32 a. Fii. abs. și jurist. Asesor la co­
mitat; r., n., 1.
157. Rolfgang Borbe, Iclod, 40 a. Fii. abs. și jurist. Ass. cons.;
r., n., 1.
158. Andreas Borbe, Bonț, 50 a. Fii. abs. și jurist. Ass. cons.;
r., n., 1.
159. Nicolae Birlea, Bonț. Advocat censurat; r., n., 1.
160. Ioan Birle, 25 a. Avocat cens., inspector al moșiilor epis-
copești; r., n., 1.
161. Francisc Lemeny, Fodora, 30 a. Avocat cens.
162. Ioan Lemeny, Fodora, 30 a. Academie-minieră. Funcționar
la mine.
163. Mihail Lemeny, Fodora.
164. Vasilie Tomas, 35 a. inspector.
165. Iosif Popp, Borșa, 35 a. Filosol. Econom; r., n., 1.
166. Ștefan Popp, Borșa, 28 a. Filos. și jurist.
167. George Popp, Sucutard. Fii. și teolog.

COMITATUL SOLNOCUL INTERIOR.

168. Alexandru Papp, Ciopa. Fii. abs. și teolog.
169. Demeter Rus, Abs. de fii. și teolog.
170. Eremie Medan, advocat.
171. Ladislau Raida, Glod, 22 a. Abs. de fii. și jurist. Cancelist
gubernial.

COMITATUL SOLNOCUL MIJLOCIU.

172 .Simeon Bărnufiu, Selagiu, 41 a. Abs. de teol. și jurist, cu
eminență. Notar al clerului gr.-cat. Profesor. Literat excelent.
De cel mai bun caracter moral. Intre Români întâiul apărător al
integrității monarhiei austriace; de-aceea, respectat de toți, a fost
ales președinte al comitetului național-român; r., n., 1.
173. Iosif Irenen, 32 a. Advocat, r., n. 1.
173. Nicolae Nemeș, Făgăraș, 58 a. Abs. de fii. și jurist, cu pri-
ma-eminență. întrebuințat trei ani la tabla regală. De pe la 1826
a servit la tesauriat, la început în toate ramurile camerale. La
inspectoratul domenial din. Deva a fost referndar opt ani. Apoi,
mai mult timp, a fost la contabilitatea camerală ca ingrosist. Și
162 SILVIU DRAGOMIR

la domeniul Zlatnei. Acum se află concepist la.......un bărbat

foarte activ; r., u., n., 1.
174. Anton Stoica, Făgăraș, 28 a. Abs. de fii. și jurist cu emi­
nență; r., u., n., 1.
175. Ioan Capucianu, Făgăraș; r., u., n., 1.
176. Boerii din Scoreiu.
177. Herșenii din Făgăraș.
178. George Boer, Berivoi. Abs. de fii. și jurist. Asesor distric­
tual; r'., n., u., 1.
179. Matei Popp.
180. Ioan Codru.
181. Ioan Comșa, Zernești. Oficial.
182. Făgărășianu.
183. Lisai. Fii. și jurist.
184. DemeterPanovici, Făgăraș, polițai.
185. Ioan Papp, Făgăraș.
186. Nicolae Papp.
187. Ioan Opriș.

SCAUNUL SIBIULUI.
188. Paul Dunca, 54 a. Abs. de fii. și jurist, cu eminență. Advo­
cat censurat. Dela 1823, funcționar. Practicant de concepist la
tesaurariatul regal; apoi fiscal domenial în Zlatna; și mai- la urmă
concepist la tesaurariat și adeseori referendar acoloi Om foarte
acti·.·.
189. Nicolae Pmciu, 50 a. Advocat de ambele drepturi; r., n.,
u., 1.
190. Ioan Tulboș, n. Veștem, 29 a. Abs. de fii. și jurist. Prac­
ticant la tesaurariat; r., n., u., 1.
191. Ioan Popoviciu, n. Sibiu, 40 a. Abs. de fii. și jurist. Prac­
ticant la tesaurariat; r., n., u., 1.
192. Nicolae Pascu, Medicinist în Viena. Practicant la tesaura­
riat; r., n., u., 1.
193. Ioan Pinciu, Rășinar, 27 a. Abs. de fii. și jurist. Cancelist
la tablă; r., n., u., 1.
194. Nicolae Roșea, Săliște, 27 a. Abs. de fii. și jurist. Notar
comunal; r., n., u., 1.
195. Ioan Brote, Rășinar, 34 a. Abs. de fii. și. jurist. Cetățean
sibian; r., n., u., 1.
196. Ioan Brote, Rășinar, 25 a. Abs. de fii. și jurist; r., n., u., 1.
197. Jovian Popovici, Rășinar, 28 a. Abs. de fii. și jurist; r., n„
u., 1.
198. Nicolae Penciu, jun. Sibiu, 30 a. Abs. de fii. și jurist- r., n.,
u., 1. ’
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1648-49 153

199. Ioan Mărginean, Veștem, 26 a. Abs. al școalei militare; r.,

și n.
200. Nicolae Ardeleanul, Orlat, 27 a. Abs. de fii. și Dr. în medi­
cină. Doctor.
201. Vasile Ardeleanu, Orlat, 25 a. Fii. și teol.; r., n., u., 1.
202. Nicolae Vlad, Mohn, 28 a. Abs. de fii. și jurist; r., n., u., 1.
203. Aaron Florian, Rod, 42 a. Abs. de fii. cu l-a eminență, din
Pesta. Profesor de istorie universală; un literat escelent și băr­
bat foarte activ; r., n., u., 1. și franțuzește.
204. Nicolae Barbu, Corbu, 26 a. Abs. de fii. și jurist; r., n.,
u., 1.
205. Constantin Franc, Boița, 28 a.
206. Nicolae Pamfilie, Săliște, 26 a. Abs. de fii. cu eminență și
teolog de Viena. .
207. Nicolae Caian, Vurper.
208. Ioan Ivanovici, Sibiu, 34 a. Abs. de fii. și jurist. Fișcal-
diurnist în Hunedoara. Om foarte activ; r., n., 1.
209. Vasile Pop, Avrig, 26 a. Abs. de fii. și jurist.

SCAUNUL SIGHIȘOAREI.
Necunoscut.

DISTRICTUL BRAȘOVULUI.
210. Ioan Bran, Brașovean, 38 a. Abs. de fii. și jurist cu emi­
nență. Advocat censurat, un om foarte activ; r., n., u., 1.
211. Ioan Alduleanu, Brașovean, 30 a. Abs. de fii. și jurist. Ad­
vocat censurat. Notar supr. în districtul Făgărașului.
212. Nicolae Pușcașiu, Brașovean, 25 a. Abs. de fii. și jurist cu
primă eminență. Asesor al districtului Făgăraș. Om foarte ac­
tiv; r., n., u., 1.
213. Nicolae Gaetan. Brașovean, 27 a. Abs. de fii. și jurist cu
primă eminență. Asesor al districtului Făgăraș. Om foarte activ;
r., n., u., 1.
214. Nicolae Circa, Brașovean, 20 a. Abs. de fii. și jurist; r.,
n., u., 1.
215. Gorea Moroianu, Brașovean, 20 a. Abs. de fii. și jurist; r.,
n., u., 1.
216. Nicolae Popea, Brașovean, 21 a. Abs. de fii. cu eminență;
teolog vienez; r., n., u., 1.
217. Rudolf Popea, Brașovean, 21 a. Abs. de fii.; r., n., u., 1.
218. Nicolae Berzea, Brașovean, 22 a. Abs. de fii.; r., n., u., 1.
219. Nicolae Preda, Brașovean, 39 a. Abs. de pedagogie; r. și n.
220. Nicolae Martinușiu, Săcele, 30 a. Dascăl; r., și n.
154 SILVIU DRAGOMIR

221. Bartolomei Mccianu, Brașov, 28 a. Abs. de fil. Notar de

sat; r., și n.
222. Vlad Perlca, Brașov. Doctor de medicină; r., n., u., și 1.
223. Ioan Tipeiu, Zernești, 28 a. Abs. de fil.;'teolog vienez; r.,
n., u., 1.
224. Nicolae Baiul, Brașov, 56 a. Advocat; r., n., u., 1.
225. Bucur Gaetan, Brașov, 25 a. Filosof; r., n., u., 1.
226. Pândele Popasu, Brașov. 20 a. Gimnasist; r., n., u., 1.
227. Oprea Circa, Săcele, 56 a. Capabil de servicii practice. Eco­
nom; r., n.. u., 1.
228. Ioan Rusu, Brașov, 52 a.; r., n., u., 1.
229. Damian Datco, Brașov, 40 a. Abs. de fil. 30. Controlor de
vamă; r., n., u., 1.
230. Grigore Gafton, Brașov, 32 a. Abs. de fil. 30. Controlor;
r., n., u., 1.
231. N. Fontanini, Brașov, 32 a. Abs. de fil. 30. Controlor; r.,
n., u., 1.
232. Nicolae Nichifor, Brașov, 32 a. Abs. de fil. 30. Controlor; ■
r., n., u., 1.
233. Iacob Mureșan, Brașov, 32 a. Profesor; r., u., n., 1.
234. Andrei Mureșan, Brașov, 27 a.
235. Const. Secarianu, Brașov, 27 a. Abs. de fil. și jurist. Advo­
cat censurat.
236. Const. G. Ioan, Brașov, 24 a. Abs. de fil. și jurist.
237. Vasile Leca, Brașov.
238. Nicolae Panțu, Brașov.
239. Nicolae Meceanu, 20 a. Gimnasist.
240. Ioan Odor, Săcele, 27 a. Abs. de fil.
241. Nicolae Oroianu, Brașov, 27 a. Abs. de fil.; r. n., u., 1.
242. Nicolae Hogea, Brașov, 27 a. Abs. de fil. și jurist cu emi­
nență. Dr. în filosof ie și teologie; r., n., u., 1.

SCAUNUL MEDIAȘULUI.
243. Nic. Bălășescu, Hașag, 39 a. Profesor de teologie; r., n.,
u., 1.
244. Axente Sever, Frâua, 28 a. Abs. de fil. și teol.; r., n., u., L
245. loan Axentiu, Frâua, 25 a. Abs. de fil. și jurist; r., n., u., 1.
246. Ilie Stănilă, Markt Schelken (Șeica Mare), 28 a. Abs. de
fil. și jurist; r., n., u., 1.
247. George Porea, Mediaș, 30 a. Abs. de fil. și jurist. Advocat*
r., n., u., 1.
248. Domșa, Indescifrabil, 40 a. Abs. de fil. și jurist. Practicant-
concepist gubernial. Un om escelent; r., n., u., 1.
249. Chedisianu Pilea, Teolog. Concepist-practicant; r., n., u., 1.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 15B

DISTRICTUL BISTRIȚEI.
250. Iacob Popp, Grossdorf, 28 a. Abs. de fii. și jurist; r., n., u., 1.
251. Ioan Dumbravă, Rus, 23 a. Abs. de șc. militară.
252. Ioan Tanco, Monor, 26 a. Abs. de șc. militară; r., n., u., 1.
253. Alexie Șotropa, 21 a. Abs. de șc. militară; r., n., u., 1.
254. Ioan Raffa, 48 a. Fii. și jurist.
255. Jovian Raffa, Panticeu, 40 a. Fii. Notar.

SCAUNUL SEBEȘULUI.
256. Grigore Popp, Sebeș. Perceptor.
257. Ioan Popp, Sebeș, 30 a. Abs. de fii. și jurist. Practicant la
tesaurariat; r., n., u., 1.
258. Nic. Popp, Sebeș; r., n., u., 1.
259. Ioan Moga, Sebeș, 26 a.; r., n., u., 1.
260. Zaharia Moga, Sebeș, 24 a. Filosof.
261. Ioan Radul, Sebeș, Filosof; r., u., n., 1.
262. Simeon Balomiri, Sebeș, 40 a. Abs. de fii. și jurist. Advo­
cat; r., u., n., 1.
263. Ioan Oniț, Sebeș. Abs. de fii. și jurist. Advocat.
264. Mihai .Oniț, Sebeș, 30 a. Abs. de fii. și jurist. Cancelist.
265. Nicolae Isac, Sebeș, 35 a. Abs. de fii. și jurist; r., u., n., 1.
266. Nicolae Lazar. Sebeș, 38 a. Gimnasist; r., u., n., 1.
267. Costea, Lancrăm, 30 a Gimnasist, notar; r., u., n., 1.
268. Ștefan Lazar, Pianul săsesc, 45 a. Abs. de fii. și teol. notar;
r., u., n., 1.
2-69. Ioan Cărpinișanu, Răhău, 32 a. Gimnasist, notar; r., u., n. 1.

SCAUNUL MERCUREI.
270. Ilie Măcelăriți, Mercurea, 29 a. Abs. de fii. și jurist. Cance­
list la tablă; r., n., u., 1.
271. Nicolae Solomon, Mercurea, 29 a. Chemie. Farmacist; r.,
u., n., 1.
272. Moise Tănase, Mercurea, 26 a. Abs. de fii. și jurist, notar;
r., u., n., 1.
273. Ioan Cerghedan, Mercurea. Abs. de fii. și jurist, notar;
r., u., n., 1.
274. Iosif Cerghedan, Mercurea. Abs. de fii. și jurist; r., u., n., 1.
275. Demetru Măcelăriți, Mercurea, 23 a. Abs. de fii. și jurist;
r., u., n., 1.
276. Ioan Banciu, Mercurea, 27 a. A studiat în gimn. săsesc;
r., u., n., 1.
166 SILVIU DRAGOMIR

SCAUNUL COHALMULUI.
277. Ursii, Cața. Dr. de medicină, Viena; r., u., n., 1.

SCAUNUL NOCRICHULUL
278. Augustin Trebon Laurian, Fofeldea, 36 a. Abs. de fii. cu
eminență. Inginer dela politehnicul din Viena. Profesor de filo­
sofic., Autorul mai multor opere știențifice. Filosof escelent și
literat. Fost membru al comitetului național. Unul dintre băr­
bații cei mai onorați ai națiunei.
279. lacob Bologa, Marpod, 36 a. Abs. de fii. și jurist cu primă
eminență. Advocat censurăt. Este secretar al consistoriului epi-
scopesc.'

SCAUNUL ORĂȘTIEI. ,
280. loan Balomiri, Balomir, 25 a. Abs. de fii. și jurist; r., n.,
u., 1.
In continuare se făceau recomandări:
I. Pentru ministerul de justiție:
1. Teodor Șerb, din comitatul Arad, advocat, secretar came­
ral; vorbia n., 1., r., și u.
2. Simeon Popovici, adv. fost secretar în ministerul de justiție;
născ. în corn. Timiș; n., 1., r., u. și sârbește.
II. Pentru ministerul de interne:
3. loan Bran, advocat,Ardelean; n., 1., r., u.
4. Eudoxiu de Hormuzake; Bucovinean; n., 1., r., franțuzește,
englezește, italienește.
5. Paul de Dunca, concepist la tesaurariat, Ardelean; n.. 1., r.,
și ung....
6. Mihail Cociuba, fiscal sup. din Arad; n., 1., r. și u.
III. Pentru ministerul de culte:
7. loan Maiorescu; n., 1., r., u., ital. și franțuzește. Ardelean.
8. A. Treb. Laurian; n., 1., r., u., franț., ital., spaniolește și
englezește. Ardelean,
Pentru funcțiuni ministeriale inferioare.
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 157

La justiție:
9. Paul de Ramontzai; servise la Hofkriegsrat și la Cancela­
ria transilvană, fidel și silitor; Ardelean; n. 1.?
La interne:
10. George Pantazi, Dr. în fii. și abs. de drept; Ardelean; n.,
1., r., și u.
La culte:
11. loan Pontanini; bacalaureat; Ardelean; n., 1., r., u., și
franțuzește;
12. George Nichifor, profesor; Ardelean; n., 1., și r.
Pentru slujbe în districte (cercuri).
Pentru posturi juridice și politice mai înalte:
13. Avram de lancu, proprietar; advocat; întâiul prefect al le­
giunilor române; 1., r., u.
14. Basiliu Fogarasi, assesor la tablă, fost perceptor la Cassa
generală; cu rol în 1848; născ. în Caraș; n., 1., r., u.
15. Andrei Mocsony de Foen, fost jud. sup. în Torontal, mem­
bru al comitetului central bănățean (1848), născ. în Torontal; n.,
1.. r., u., sârbește, franțuzește.
16. Emanuel Gozsdu; n., 1., r., u.
17. George de Angyal, assesor la jud. montanistică; Ardelean;
n., 1., r., și u.
18. loan de Boer, jud. montanistic; jud. supr. în Abrud; Ar­
delean; 1., r., și u.
19. Ladislau de Hossu; fost vicecăpitan de Chioar, proprietar,
Ardelean; 1., r., și u.
20. Gavril Dorgo; fost jud. de scaun sup. în corn. Cluj; pro­
prietar în Ardeal; n., 1., u., r.
Pentru slujbe inferioare juridice (adjunct, secretar, referent
etc.).
21. Fancisc de Mikes, adv., persecutat de revoluționari; 1., r.,
u.; Ardelean.
22. Andrei Fasici, adv., primar din Verșeț; n., L, r., u. și sâr­
bește.
23. Alexandru Lazar, funcț. la of. montanistic, Ardelean; n.,
1., r., u.
24. Mihail de Șandor, adv., proprietar, Ardelean; 1., r., u.
25. Gregoriu de Geție, adv., proprietar, Ardelean; 1., r., u.
26. Constantin loanescu, jud. sup. în Caraș; n., 1., r. și sâr­
bește.
27. Maximilian Pascu, adv. și director de școale; din corn.
Timiș; n., 1., r., u. și sârbește.
158 SILVIU DRAGOMIR

28. Ladislau Bogdan, adv., din com. Torontal; n., 1., r., u. și
sârbește.
29. Demetru Bradyan, adv., din Arad; n., 1., r., u. și sârbește.
Pentru servicii juridice și politice în districte:
30. Alexandru de Hossu, adv. și proprietar, Ardelean; n., 1.,
r., și u.
31. Ladislau Pop, adv., Ardelean, n., 1., r., și u.
32. lacob Moga, adv., Ardelean, 1.,' r., și u. *
33. Petru de Kornya, adv., Ardelean; n., 1., r., și u.
34. Petru Vane; jud. sup. de scaun, din com. Arad; n., 1., r., u.
35. Alexandru Atanasevici, fiscal sup. din Lugoj; r., n., 1., u.
36. loan Malenitza de Stamura, fost jud. sup. în Timiș, n. în
Timișoara; n., 1., r., u. și sârbește.
37. George Mocsony de Foen, propr., adv., n. în Torontal; n.,
1., r., u., franțuzește și sârbește.
Funcționari juridici și politici inferiori:
38. Lucian Mocsonyi de Foen, propr. și adv., r., n., 1., u., fran­
țuzește, italienește, sârbește.
39. lacob Bologa, adv., Ardelean; n., 1., r„ u.
40. loan Popovici, cancelist la tesaurariat, Ardelean; n., 1., r., u.
41. Demeter Panovits, assesor jud. în Făgăraș, Ardelean, n.,
1., r., u.
42. lacob Mureșan, profesor, Ardelean; n., 1., r., u.
43. Demeter Boer, f. profesor, Ardelean; n., r., 1., u.
44. Andrei Mureșan, f. profesor, Ardelean; n., r., 1., u.
45. Demeter Folyovits, cane, la tesaurariat, Ardelean; n., 1.,
r., u.
46. Aron Ciupercovici, abs. de drepturi, jurist, Bucovinean; n.,
1., r.
47. loan Vancu, adv. din c. Arad; n., 1., r., u.
Juridice și politice, în subcercuri;
,48. Panteleimon Lazarini, f. la casa fonduară în Timișoara, n.
în Torontal; n., 1., r., u. și sârbește.
49. Petru Lupul, jud. sup. în Timișoara, n. în Timișoara, n.,
r., 1., u. și sârbește.
50. Vasile Sțoian, jud. sup. în Timiș, n. în Timișoara, n., 1.,
r., u. și franțuzește.
51. Alexandru Pop, adv. Ardelean; n., 1., r., u.
52. Demeter Moczika, assesor de scaun, destituit de-rebeli, n.
Torontal; n., r., 1., u. și sârbește.
53. George Bradian jun., din Arad, assesor de scaun în c. Arad;
n., r., 1., u. și sârbește.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 159

54. Petru Sterca-Șuluț, notar la magistratul din Abrud, Arde­

lean; n., 1., r., u.
55. Petru Popovici, notar la acelaș Ioc, Ardelean; 1., u. și r.
Inferiori (adj de subcercuri):
56. loan Adam, jurat în c. Timiș; m, 1., r., u. și sârbește.
57. Petru Martin, jurat, n. în c. Bihor; n., 1., r., u.
58. loan Albini, abs. de drepturi, Ardelean; n., 1., r., u.
59. loan Popescu jun., abs. de drept, din c. Caraș; n., 1., r., u.
și sârbește.
Pentru secțiunea sanitară ministerială:
60. Constantin Pomuț, Dr. de medicină și Chirurgie, prof. la
univ. din Viena. Născut în Bichiș; 1., r., u., franțuzește, italie­
nește, englezește.
61. Pavel Vasici, Dr. în medicină; r., n., 1., u. și sârbește.
62. Nicolae Erdely, Dr. în medicină, Ardelean; n., 1., r., u.,
franțuzește, italienește.
Pentru serviciul sanitar în țară:
63. Atanasie Șandor, Dr. în med., nasc. în Arad; n., 1., r., u.
64. Ladislau de Boer. Dr. în med., Ardelean; n., 1., r., u.
65. Emanuil Terczi, Dr. în med., medic practic în Pesta, născ.
în Pesta; r., n., I., u.
Pentru specialitatea de geometri:
66. Constantin Rădulescu, ing., din c. Timiș; n.

Extrasul de mai sus a fost întocmit de regretatul coleg George

Bogdan Duică, după manuscriptul din colecția Hodoș. Cu mulți
ani în urmă mi l-a dat, pentru a-l publica între actele revoluției
din Transilvania.
Originea listelor de cualificație o explică o notă dela fila 197
a manuscriptului (Nr. 1059): „Asta s’a datu ministerului în anul
1849, 18 Octombre, după provocare”.
Sfârșitul comunicării accentuează că cei 346 bărbați capabili
sunt bine cunoscuți subscriitorilor. Aceștia-și rezervă- dreptul ca,
aflând și despre alții, să-i comunice ministerului. Cine-au fost
„ergebenste Diener“ ai Excelenței ministeriale, care au iscălit re­
comandarea, copia dela Academie nu arată.
160 SILVIU DRAGOMIR

Bogdan Duică adaugă următoarele observații: „Lista cuprinde

un document foarte interesant din punct de vedere al istoriei cul­
turale a Transilvaniei. După veacuri de oprire în loc a culturei,
revoluția și apoi politica Austriei deschiseră drumuri nouă des-
voltărci culturale a Românilor. O parte bună din putința de-a
înainta, Austria o făcu dependentă de ei. Mai mulți decât până
la anul 1848, ei au fost admiși în instituțiuni până atunci mono­
polizate de națiunile privilegiate.
Ca să-i poată admite cu încredere Austria s’a informat chiar
dela oamenii delegați să apere, în Viena, interesele românești”.
Numerotația greșită 139—149 Bogdan Duică a luat-o, proba­
bil, din manuscriptul copiat.
 DOCUMENTE
DIN ARHIVA ASOCIAȚIUNII TRANSILVANE

— COLECȚIA MUZEULUI UNIRII DIN ALBA IULIA —

11
 118.
Buda, 1 Iulie 1848.
Palatinul arhiduce Ștefan către episcopul Andrei Șaguna. Răs­
punde, ca în urma adresei de fidelitate prezentată în numele cre­
dincioșilor săi a fost autorizat de Maiestatea Sa a-l asigura de
grația viitoare a Tronului.
(Szâm 1564).
Veven Fotisztelendo Piispok Urnak folyd ev junius 8-rol hoz-
zâm intezett abbeli fblterjeszteset, mely szerint Onmaga, pap-
sâga es hetszâz ezerre terjedo hitsorsos hiveinek Fblseges Urunk
Kirâlyunk irânti tântorithatatlan hiiseget s âlhatatos ragaszko-
dâsât melegen tolmâcsolâ, el nem mulasztottam Onnek eme hii-
seges nyilatkozatât azonnal 0 Felsege legmagasabb tudomâsâra
juttatni; minek kovetkezteben 0 Cs. s Apostoli Kir. Fblsege f.
e. junius 22-en kibocsâjtott legkegyesebb rendelete âltal engemet
fblhatalmazni meltoztatott, hogy Ont, papsâgât es hitsorsos hi-
veit legmagasabb neveben azon legkegyelmesebb tetszesrdl erte-
sitsem, mellyel ezen hodolati nyilvânittâst fogadni meltoztatott,
egyszersmind tovâbbi kirâlyi kegyelmessegerol biztositsam. Mely
kirâlyi megbizatâsomban ezennel brommel eljârvân, Fotisztelendo
Piispok tJrat egyuttal megkeresem, hogy Fblseges Urunknak
eme kegyelmet papjaival es hitsorsos hiveivel mielobb tudatni ne
terheltessek.
Budân, Julius 1. 1848.
Kirâlyi helytarto
Istvân Nâdor
Fotisztelendo Saguna Andrâs gorbg n. e. Piispok tlrnak.
Szebenben.
161 EUGEN HULEA

119.
Budapesta, 3 Iulie 1848.
Ministrul de interne Szemere Bertalan către episcopul Andrei Șa-
guna, declarându-se de acord, în numele consiliului de miniștri^
cu sporirea membrilor delegației române pentru uniune.
Meltosâgos Piispbk Ur!
Van szerencsem arrol ertesiteni, hogy a-miniszteri tanâcs az
elvet mikepen az uniobeli kiildottseg a românok reszerol kineve-
zendo tagokkal szaporittassek, elfogadja, a tagok irânt sietve fog-
vân Meltosâgodat ertesiteni.
Fogadja hazafiui tiszteletemet
Budapest, Julius 3, 1848.
Szemere Bertalan
beliigyminiszter.

120.
■ Pesta, 14 Iulie 1848..
Episcopul Șaguna către Ministerul de Interne. Se cere numirea
urgentă a membrilor români, care vor face parte din delegația
uniunii, arătând că o parte din ei așteaptă de 11 zile la Pesta, iar
sosirea acelora, care sunt în Ardeal, va reclama mai multe zile
de așteptare.
Tisztelt Beliigyminiszter Or'
Pesten, Julius 14, 1848.
Azon ertesites kovetkezteben mely szerint a minisztertanâcs az
elvet, mikeppen az tlniâbeli kiildottseg a românok reszerol ki ne-
vezendo tagokkal szaporittassek, elfogadni meltoztatott — a ta­
gok irânti s szivesen igert tovâbbi tudositâsât tisztelt Miniszter
Urnak, mâr 11 nap 6ta vârvân, bâtor vagyok tisztelt miniszter
urat ezennel tisztelettel megkerni, miszerint azon vârva vârt to­
vâbbi ertesitest azon okbol hovâ hamarâbb megkiildeni szives-
kedjek s illetoleg azon netalân meg ki nem nevezett tagok kine-
vezese eszkozlese arânt a sztikseges intezkedest megtenni meltoz-
țasson, mi vel azon tagoknak egy resze mâr 14 nap ota itten sa-
jât koltsegiikbn az arânt hazâjuk tett felszolitâsomra — hâzi s
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 165

egyebb hivatalos dolgaik elmulasztâsa mellett ok nelkül töltik a

draga idöt — nehânyan pedig innen tâvol Erdelyben leven azok
ide leendö felhivatâsa s eljövetele több napi idöl>en kerülend.
121.
Budapesta, 14 Iulie 1848.
Ministerul de Interne cere dela Șaguna tabloul nominal al Ro­
mânilor, care urmează să între în delegația Uniunii; răspunzând,
Șaguna scrie conceptul pe actul original, propunând pe Cipariu,
Ighian, Dunca, Moldovan și Bran.
566 sz. elnöki
Saguna Andräs Püspök Ürnak.
Hogy a Miniszteriümnak azon mâr kimondott szândekât, mely
szerint az üniöbeli köldöttseghez român ajkü egyeneket kivân
csatolni, mielöbb teljedesbe vehessem, s egyszersmind Meltosâ-
god âltal mai napon hozzâm intezett leveleben nyilvânitott ki-
vânsâgât teljesithessem; felkerem önt, hogy azon egyenek nev-
sorât, kik az emlitett czelbol mâr ide erkeztek, velem közleni szi-
veskedjek.
Budapest, Julius 14-en 1848. ——
a beliigyminiszter helyett
Zoltân Jânos
Saguna Andräs Püspök Ürnak hivatalosan
Budapesten.
Julius 15-en 1848.
Conceptul răspunsului dat de Șaguna.
A mai napi rndeletere hivatkozva ezennel sietek tisztelt Mi-
niszter ürnak tudtâra adni: miszerint azon 9 tagok közül, a kikkel
kivântam hogy az üniöbeli kiildöttseg a românok reszeröl szapo-
rittassek, Budapesten a következendök vagynak, ugy mind:
1. Czipâr Timotheusz, balâzsfalvi canonok
2. Igiân Jozsef, zalathnai esperes
3. Dunka Pal, kincstari fogalmazo
4. Moldovan Demeter, cs. k. es târsulati boitzai bânyâszi
gondnok
5. Brân Jänos, brassöi ügyved. ;
16G EUGEN HULEA

122.
15 Iulie 1848-

Conceptul lui Andrei Șaguna către Palatinul Arhiduce losif, in

care arată că erariul transilvănean reclamă și pe acest an dela
iobagii săi dijma, fiind decis să o încaseze și prin forță militară,,
în caz de refuz. întemeiat pe hotărîrea ultimei diete ardelene din
18 Iunie și pe proclamația ministrului de interne Szemere, hdre-
sată poporului — episcopul Șaguna cere Palatinului extinderea
măsurii și asupra iobagilor ardeleni, anulând hotărîrea fiscului-
15 Julius 1848.
Fenseges, Cs. Kir. Foherczeg
Kirâlyi Helytarto, Orszâg Nâdora
Kegyelmes Uram,
Minekutâna az egyhâzi tanâcsomnak ide legalâzatosabban mel-
lekelt âtiratâbol megertettem volna: mikep az Erdelyi Kincstâr
jobbâgyaitol a tizedet e folyo evre igenyli es az irânt a sziikse-
ges rendeleseket meg is tette, mirol is' ertesiilven az egyhâzi ta-
nâcsom, hivatalosan megkere Bâr6 Vay Miklos 0 Excellenciâjât
mint kirâlyi biztost, miszerint az Erdelyi Kincstârnak ezen tor-
venytelen tettet megsemmisiteni meltoztatna, mire azonban azt a
feleletet adta, hogy ha a jobâgysâg vonakodna a tizedet megadni,
ellenok katonai ero fog felhasznâltatni. Ha tehât a magyar hon-
nal egyesiilt Erdelynek szegeny lakosai oly nemți onkenyektol
jovendore is, meg pedig a vilâgos torvenyek daczâra fognak
fiiggni, mennyi zavart es nyughatatlansâgot okozhat az Erdelyi
Kincstârnak fent emlitett rendelete, azt elegendoleg lehetetlen
megirnom: azert elhallgatvân mind azon adatokat, melyeket ezen
legalâzatosabb felterjesztesemnek megerositesere felhoznom le-
hetne, es csak azt emlitem meg, miszerint az utolso erdelyi or-
szâggyiilesenek hatârozata kovetkezteben mâr a lefolyt ho junius
18-ân megs„untettek ugy a robotâk mind a dezsmâk is egyresz-
rol, mas reszrol pedig az osszes magyar miniszteriumnak Sze­
mere Bertalan beliigyminiszter ur âltal a nephez junius 14-en
1698 szâm alatt biztatott felszolitâsâra a hâladatossâgnak es
oromnek legerzekenyebb kifejezesevel fogadtatott — teljes biza-
dalommal esedezek Cs. Kir. Fensegednek, miszerint az erdelyi
szegeny jobbâgysâgra is kiterjesztven atyai szivenek sugarait,.
mellyel mâr az anyahonniakat szerencselteti — a kerdesben forgo
kincstâri rendeletet megsemmisiteni, a szegeny nepet ârtatlansâ-
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 167

gâban oltalmazni es mind ezeknek sikeret legkegyelmesebb ren-

delete âltal egesz Erdelyre haladektalanul eletbe leptetni rendelni
kegyeskedjek.
Ki is hodolo mely tisztelettel öröklök
Csâszâri Kirâlyi Fensegednek legalâzatosabb
123.
Budapesta, 15 Iulie 1848.
Ministrul de interne Szemere către episcopii Ioan Lemeny și
Andrei Șaguna. Se comunică numele bărbaților români, care au
fost acceptați în comisia de elaborare a uniunii, spre a fi înștiin­
țați și invitați la Pesta.
582 elnöki B.
Lemeny Jânos es Saguna Andras piispök uraknak
Meltosâgtok javaslatâra a miniszterium elhatârozvân, hogy az
azon bizottmânyban, mely az uniö reszleteit fogja kidolgozni a
românok reszeröl meg több tagok, ugy azonban mint hazafiak,
vehessenek reszt, azoknak neveit, ugy mint,
Lemeny P. Ferencz, Czipâr Timotheus, Kirilla Jânos, Igiân
Jozsef, Badilla Peter, Dunka Pal, Fule Mozes, Moldovan Deme­
ter, Brân Jânos, azon felszölitässal közlöm, hogy öket a besoro-
zäsrol ertesiteni es az ide jövetelre felhivni sziveskedjenek.
Fogadjâk szives hazafiui tiszteletemet
Budapest, Julius 15, 1848.
Beliigyminiszter
Szemere Bertalan
124.
Budapesta, la 18 Iulie 1848.
Ministerul de Finanțe către Andreiu Șaguna, aflător în Buda­
pesta, răspunde la petiția acestuia din 15 Iulie arătând, că prin
ordinele date erariului din Ardeal și comisarului Vay Nicolae s’a
dispus suprimarea dijmei pe domeniile fiscului și liniștirea popo­
rului locuitor pe acele domenii.
A penzügyi minisztertöl
Saguna Andräs püspök Ö Meltosâgânak.
Azon folyamodvâny melyet Meltosâgod folyö ho 15-eröl Ö Cs.
168 EUGEN HULEA

Kir. fensege Istvân Nâdor es Kir. helytarto urhoz, az erdelyi

kincstâri javakbani dezsmaszedes iigyeben intezni meltoztatott,
târgyalâs vegett 0 Fensege âltal hozzâm kiildetven, ezennel er-
tesitem Meltosâgodat, hogy a mai naprol B. Vay Miklos or-
szâgos biztos urhoz s egyszersmind az erdelyi kincstârnoksâghoz
bocsâtott rendeletemben a dezsmât a kincstâri javakban (mint-
hogy a tdbbi nem kordmhoz tartozik) mâr ez evre is megsziintet-
tem — s hivatalosan oda utasitottam az orszâgos biztos urat,
hogy a dezsmânak megsziinese irânt a kincstâri javakban lako
nepet’haladektalanul nyugtassa meg.
Kelt Budapesten, Julius 18, 1848.
a penziigyi Miniszter
Kossuth Lajos
A penziigyi minisztertol
Saguna Andrâs piispok 0 Meltosâgânak
Helyben.
125.
Sohodol, 18 Julie 1848.
Mai mulți locțiitori din Sohodol adeveresc împrumutul de 500
zloți luat dela părintele Demetrieș.
Anul 1848, 18 zile Iulie față veniră înaintea mai josului sub­
scris aceste fețe din Sohodol, locuitori Geoanca George lambor,
Furdui Ilie 1. Gligorie, Goichis Nicolae 1. Nariță Ispas ..., Sicoe
Puca a Petrii, Sicoe losif Hahuț, Sicoe Vasilie Dușa, Gaba Is­
pas Dîmbău, Furdui Avram 1. Pătru, Furdui Patru 1. Ispas, Na­
riță loan Năuț și Toma Vasilie cari din bună voia lor, de nimeni
fiind siliți spuseră și cu cuvântul întăriră precum că pe chizășia
lor în lipsa satului au luat împrumut 500 adecă cinci sute de zloți
în valută socotită dela C. Părinte Demetrieș cu termen de aștep­
tare de astăzi în trei săptămâni, care sumă de bani spre acea sea­
mă, ca să plătească cheltuiala cătanelor cari au venit în execuție
pe satul Sohodolului — și de cumva n’ar căpăta C. Părinte la
pusul termin dela săteni, chizeșii se legătuesc a plăti.
Despre care sufletește adeverim.
Sohodol anul ziua mai sus pus
Danii loanete
jurat notarăș
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 169

Pe verso:
Din banii înlăuntru cuprinși am primit 81 zloți 10 cr. in valută.
D. Joane Butyan membrul comisiunii permanente a dat înain­
tea noastră 158 o sută cincizeci și opt floreni argintii pentru co­
munitatea Sohodol despre care lucru adeverim. Câmpeni 21 Oct.
st. v. 1848. D'emetriu Moga controlor, loan Patița, paroh în To-
panfalva, Nicolae Fodor, paroh românesc din Cărpiniș.
126.
Brașov, 8/20 Iulie 1848.
Reprezentanții negustorilor din Brașov către Andrei Șaguna în
chestiuni naționale și comerciale.
Măria Ta Prealuminate și Preasfințite Domnule
Episcop, Domn nouă Binevoitoriu!
Rezultatul călătoriei Măriei tale la Insbruck cu ceilalți depu-
tați ne îndestulă și ne îndatoră, atât pe noi cât și ipe cei mai mulți
Români transilvani, încât adică acelaș cuprinde acum și garan-
tizarea naționalității noastre, care este a se regula prin lege. Noi
recunoaștem, că toate celelalte punturi ale petițiunii noastre sunt
cuprinse și împlinite prin legile Ungariei, pentru noi întru atâta
încât ele sunt garantizate și altor popoare, conlocuitoare. Singur
cuvântul naționalitate, acest cuvânt fermecător mai era, care pri­
cinuia mari dureri de cap și care încă pune la îngrijare pe cei
mai mulți.
Măria Ta! Sau este naționalitatea o mare virtute civilă sau și
morală a omenimii; sau este ea numai un fanatism, ca și cel re­
ligios, o boală a veacului nostru \ pe toată întâmplarea merită
cea mai necondiționată respectare a noastră îndată ce este vorba
de naționalitatea unui popor în Transilvania mai numeros de
cât toate și respective de două milioane suflete. De aci videsc că
și constituția austriacă garantează toate naționalitățile monarhiei,
ceea ce constituția provizorie a Ungariei spre multă stricăciune
a Ungurilor nu făcu, și iacă acuma rodurile peste tot, iar mai
vârtos la Dunăre și Drava. Deci noi ne rugăm cu toată umilința
și cu tot adinsul, ca Măriile Voastre, împreună cu toți domnii
deputați, să binevoiți a lua în cea mai deaproape băgare de sea­
mă, că după ce fierberile naționale se întinseră peste tot, Ro­
mânii încă nu se vor mulțumi cu mai puțin decât se vor da altor
popoare, precum cere sfânta dreptate. Pentru aceasta noi dorim
să se ceară cea mai acurată definiție și circumscripție a națio­
nalității.
170 EUGEN HULEA

La tractarea asupra acestei materii importante nu cumva să

se ia de temei dreptul istoric, nu nici pe un minut, ci dreptul fi­
losofic.
Dupăce uniunea Transilvaniei se poate socoti ca complinită, ne
rugăm ca să se țină conferințe naționale bine conduse cu toți de­
putății români aleși în Dieta dela Transilvania și Ungaria. Cu
nația ungurească să se tracteze și din punctul de vedere al po­
liticii sănătoase; să i se arate mai lămurit că dânsa numai în
Români poate avea aliații săi firești; nu cumva să repeadă dela
sine pe Români, ca ei să cadă în brațele altora. Ungurii să bage
seamă foarte bine că iată Muscalii amenință cu intrarea până la
Orșova. Să ne împăcăm foarte curând cu condiții drepte, loiale,
firești.
Cu aceasta vă rugăm pe M. M. V. V. ca să vă puneți mijloci­
tori la ministeriu și la D. comisariu Vay, ca dacă vor pace, să
nu mai batjocurească așa amar mai ales pe preoțimea noastră,,
căci fac lucruri cumplite, întărâtă duhurile peste măsură.
Până atunci încă ar fi de prea mare trebuință ca comitetul —
însă numai de 12 membri, iar mai mulți nu, să se întărească de
dinsus.
Mai avem o rugare prea sfințite Părinte, care este mai mult
locală, însă de cel mai mare interes pentru noi. Aceasta privește
la comerciul nostru din Brașov. E cunoscut M. Tale de când ne
sileam a câștiga un gremiu negustoresc — de 22 ani fără nici
un folos supt vechiul guvern, decât numai cu cheltuială zadar­
nică. Actele noastre credem că dela reposata cancelarie se vor
fi pogorât la ministeriu; dacă ministeriului de comerț i s’ar trage
luarea de seamă spre acele acte și dacă s’ar informa de însem­
nătatea comercială a cetății noastre, noi credem că aici la Brașov
s’ar întemeia îndată nu numai un tribunal de comerț, ci și altul
de polițe (Wechselgericht), iar dacă acele s’ar muta ori unde aiu­
rea în țară, ar fi spre nespusa noastră stricăciune și în cauza a-
ceasta, pentru noi atât de cumpănitoare.
Cu aceasta sărutând arhipăstoreasca dreaptă, rămânem ai Mă­
riei Voastre servi și fii în Hristos.

loan Juga
Rudolf Orghidan
Buciuli Luca
Adresa:

Illustrissimo ac Reverendissimo Domino Andreae Schaguna

- ei gratia Valachorum Transilvanorum g. r. n. u. episcopo Do-
mino· colendissimo.
Festini
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA |N 1848-49 17Î

127.
Budapesta, 22 Iulie 1848.
Episcopul Andrei Șaguna către ministrul de interne Szemere B.
Se, comunică ministrului, că bărbații români numiți în comisia
de elaborare a uniunii, prezentându-se la președintele acelei co­
misii, grof Teleky Iosif, acesta le-a declarat că nu are cunoștință
de numirea lor, adăugând că ministerul nu arc puterea de a
schimba dreptul transilvănean și că în consecință el nuri poate
primi în comisie. — Subliniind procedura cu totul pașnică pe care
o întrebuințează poporul român pentru afirmarea drepturilor
sale, Șaguna cere lui Szemere să înlăture energic piedcca inter­
venită, acordând Românilor cuvenita satisfacție.
Budapestei!, 22 Julius 1848.
Meltâsâgos Miniszter 'Gr!
Tudositvân nemzetem azon tagjait, melyeket Meltosâgod f. e.
s honap 15-en 582 szâmmal jegyzett rendelete kiivetkezteben azon
bizotmânyban, mely az Gnio reszleteit fogja kidolgozni reszt ve-
gyenek es dket oda utasitvân, miszerint ugyanazon bizotmâny-
nak elnokenel Grof Teleky Jozsef Gr 0 excelenciâjânâl magukat
bemutassâk, fâjdalommal ertesiiltem arrol, mikep tisztelt bizot-
mânyi Elnbk ezen miniszteriâlis rendeletrol semmit sem tudvân
annyit jegyzett meg rea, hogy a Miniszteriumnak nem alina ha-
talmâban az erdelyi torvenyt megvâltoztatni, annâl fogva a mi­
niszteriâlis rendeletben kinevezett tagokat a bizotmânyba el nem
fogadhatja, hanem mint kerelmesek petitiot adhatnak be.
Mennyire bekes uton koveteli a român nemzet kereseinek or-
voslâsât, bolcsen tudja Meltosâgod, de kerem, meltoztasson kello
merlegbe venni azt is, hogy mily nehezsegekre akadunk annak
meltânyos kiviteleben; azert teljes bizalommal kerem meltosâgo-
dat, mi szerint a fent emlitett akadâlyt erelyessen elhâritvân, ben-
niinket megengesztelni meltoztasson, mert a haza erdekebol in-
dulva ki, az erdelyi torveny az âltal meg nem sertetodik.
Mely tisztelettel maradvân,

128.
Câmpeni, la 22 Iulie 1848.
Iosif Balog, notar în Câmpeni, confirmă că mai mulți locuitori
au împrumutat 682 zloți dela Teoc Teodor și Nicolae Szabo pen-
172 EUGEN HULEA

tru acoperirea cheltuielilor de execuție, obligându-se ca suma de,

mai sus sa o strângă dela Câmpenari și să o achite deplin până
la Sfântă Mărie.

Alblirt hiteles tanubizonysâgot teszek arröl, hogy a folyo

1848-ik esztendö Julius hö 22-en szemelyesen megjelenven en
elöttem 1. Potolog Gyorgyutz fălii birö, 2. Motora Jonutz, 3. Mo­
rar Jonutz, 4. Mârk Jonutz, 5. Patita Ispasz, 6. Balogh Jonutz,
7. Zsolgya Si'mtion a Zsellerului, 8. Mihon Villa — mindnyâjan
idevalo topânfalvi, szabad polgârok, kik magok jo akaratjukbol
azt jelentettek hogy a katonai executköltsegek kifizetese vegett
a Topânfalva falu reszere kölesön vettek legyen Tyok Todor es
Szabo Miklos Uramektöl 682 — hatszâznyolczvanket — Rfrt.
V. V. mely összeget kötelezik magukat a fent irt egyenek a jövö
848-ba esendö Oszerinti Nagy Boldogasszony napig a faluböl fel-
szedni es becsiiletesen visszafizetni.
Melyröl igaz hütöm szerint bizonyitok Topânfalvân a fenn irt
idöben.
Elöttem Mester Käroly Balogh Jözsef
Seged Szolgabiro elött. jegyzö.
A benn irt penzböl 60 azaz hatvan Rfrt. eziist penzben kifizet-
tem 6-a Aug. 1848.
Balogh'
Toată datoria scrisă în contractul acesta.s’a plătit în ființa de
față a scaunului magistratual în 14 zile a lunei lui Novembrie a
anului 1848.
Dionisie Dărăban
Notar Mare

129.

Budapesta, la 25 Iulie 1848.

Conceptul unei proclamații a lui Andrei Șaguna către Români,
în care arată că întrunirile secrete se țin fără știrea și aprobarea
sa, deoarece el comunică cu poporid prin circulări pastorale, iar
doleanțele le supune cercurilor competente. Dorința mea fierbinte
se exprimă Șaguna — este ca poporul român să trăiască în
pace, fiind ferm convins, că i se va face dreptate pe cale dreaptă
și legală, singura ducătoare la scop. Dacă se țin deci întruniri as­
cunse și se întrebuințează numele său, le declară primejdioase și
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 173

păgubitoare neamului. Nici un Român de bine să nu dea asctd-

tare ordinelor date de acelea întruniri și să nu le creadă izvorîte
dela el, deoarece sfaturile lui sunt date către popor prin preo­
țime sub semnătură proprie, fiind cu totul departe de ideea, că
Românii n’ar avea libertatea de a se consfătui asupra intereselor
naționale prin întruniri legale și bine organizate.
Budapesten, 25 Julius 1848. Fâjdalommal ertesitettek engemet.
alolirtat, felsobb helyekrol, miszerint nemi titkos gyiilekezetek
tartatnânak Szebenben es az en szavaimmal es nevem alatt hatâ-
rozatokat hirdetnenek a nepnek, oly formân, mintha csak tblem
erednenek; s egyszersmind fel vagyok szolitva azon felsobb he­
lyekrol, miszerint nemcsak megakadâlyoztassak ilynemii gyiile-
kezeteket es tetteket, melyek valamint a nemzetnek semmi javâra,
ugy nekem is semmi vigasztalâsomra es becsiiletemre nem vâl-
hatnak, sot hogy nevemet minden gyanutol es mindennemu be-
lyegzestbl megovhassam, nyilatkozzak is az egesz tisztelt kbzon-
seg elott azon gyiilekezesek irânt.
Azert tehât ezennel az egesz Român Nemzet elott nyilvânitom,
hogy ha olynemii titkos gyiilekezesek tartatnak, azok sem az en
tudtommal, sem az en akaratommal, sot sem eszmeimmel mege-
gyezbleg nem tartatnak, mivel akaratomat es tanâcsaimat pâsz-
tori kbrlevelek âltal tudatom a gondviselesem ala rendelt neppel;
az en terveimet es ohajtâsaimat pedig, melyek a român nemzet
boldogitâsâra celoznak, eloterjesztem es kinyilatkoztattam fel­
sobb helyek elott ott, ahonnan azoknak teljesiteset bizton remel-
hetjuk.
Semmit tehât inkâbb nem ohajtok minthogy az egesz român
nep nyugodt bekeben legyen, legerosebb remenyt tâplâlhatvân
sziveben miszerint igazsâgos es tovenyes ii ton kdveteleseinek eleg
fog tetetni, mely ut egyedul vezethet minket celjaink eleresere —
es hogy valaki erbszakot akarna hasznâlni czelja eleresere, az nem
csak hogy visszaesett czeljâtdl, sot sebes leptekkel sietteti teljes
pusztulâsât. Hogyha tehât titkos gyiilekezetek tartatnak es ter-
veik foganatosittâsâra az en nevemet hasznâljâk fel, en azokat
ezennel veszedelmeseknek nyilvânitom, melyek az egesz român
nemzetnek ârthatnak; azert minden jo erzelmii românnak azt ta-
nâcsolom, hogy oly nemii titkos gyiilekezetekrol semmi hatâro-
zatot es tanâcsot el ne fogadjon, azokra ne figyeljen, ne gondolja
hogy tblem erednek, midon en egyedul a papsâg âltal, tulajdon
alâirâsom alatt kdzlbm tanâcsaimat hiv es jâmbor nepemnek, tâ-
vol leven erosen attol, mintha nekiink nem volna szabad torve-
nyes es joi rendezett gyiilekezesekben nemzetiink teendoje felett
tanâcskozni.
174 EUGEN HULEA

130.
Budapesta, 29 Iulie 1848.
Ministrul Cultelor- și al Instrucțiunii, Baronul losif Edtvds că­
tre Andrei Șaguna. Deoarece guvernul ardelean în ședința din
15 htlie a adresat palatinului un memoriu, în care se arată, că
Românii aparținători scaunului Sebeșului motivează refuzul de
a plăti dijma ce datorează erariului și preoților protestanți cu
circulara dată către ei de Șaguna — ministrul Edtvds cere epis­
copului român explicații amănunțite și copia adresei prin care
ar fi scutit de plata dijmei pe numitii locuitori.
3244 sz.
Saguna Andrâs erdelyi g. n. e. piispoknek.
Az erdelyi Kirâlyi Fokormânyszeknek folyo ev es ho 15-en
tartott iilesebol nâdor Kir. helytartohoz intezett s visszavârâs
mellett alâ mellekelt abbeli felterjeszteset, miszerint a szâsz-sebesi
szek hatosâga alâ tartozo helyisegek lakosai a kir. kincstâr es
âgostai hitvallâsu lelkeszek reszere a tizedet foleg azon okbol vo-
nakodnak megadni, mivel meltosâgod egy hozzâjuk Pestrol inte­
zett nyilatkozatâban a tizedadâs terhe aloi dket folmentetteknek
nyilvânitotta — a vegett kozlom, hogy arra adando koriilmenyes
es kimerito nyilatkozatât a fennevezett olâh ajku' hiveihez inte­
zett tizedmegsziinteto nyilatkozatâval egyiitt — e târgy rogtoni
intezkedest igenyelven — minden haladek nelkiil hozzâm ter-
jessze fel.
Budapest, Julius 29-en 1848.

Vallâs es kozoktatâsi Miniszter

B. Eotvos Jozsef
Vallas es Kozoktatâsi Minisztertol
Saguna Andrâs Erdely g. n. egyesiilt piispoknek
bătăios. Pesten.
131.
Budapesta, 30 Iulie 1848.
Ministrul de 'interne Șzemere Bertalan către Andrei Șaguna în
chestiunea remunerăm membrilor din comisia pentru elaborarea
statutului uniunii.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 175

Saguna Andräs Püspök Ürnak,

A Penzügyminiszter ürral ertekeztem az irânt, hogy a bizot-
mâny tagjai dijaikat megkaphassâk, kapvân utazâsi költseg czim
alatt is. Csak azt kernem, hogy midön valaki utalvânnyal a fo-
fizetö hivatalhoz akar menni, azt mindig Meltosâgod küldje hoz-
zâm, hogy a nyugtatvânyt en ellenjegyezhessem.
Mi a bizotmânyi üleseket illeti, azok formâjânak megvâltozta-
tâsa irânt talan meg ma ertekezem Kormânyzd urral es az ered-
menyröl sietve tudositandom.
Budapest, Julius 30, 1848.
Szemere Bertalan
Meltosâgos
Saguna Andräs püspök ürnak,
Pest
sajât kezebe.
132.
Budapesta, 31 Iulie 1848.
Ministrul de interne Szemere Bertalan către Andrei Șaguna; îi
aduce la cunoștință informația primită din Ardeal, după care
Românii, sub conducerea Sașilor, ar ține adunări secrete și ar da
poporului instrucțiuni în numele lui Șaguna. Socotind faptul a-
cesta ca un abuz care se face în numele episcopului român, iși
exprimă credința că Șaguna va pune capăt întrunirilor și abuzului.
674 elnöki B. '·
Saguna Andräs Püspök Ürnak,
Sajnâlkozva ertesültem Erdelyböl, hogy Szebenben a românok
ismet titkos gyülekezeteket szâszok vezerlete szerint tartvân, ren-
deleteiket szöval es Meltosâgod neveben adogatjâk a nepnek.
Miutân Meltosâgod a rendnek a barâtja, miutân egyhâzi âl-
lâsa es jövöje egykeppen igenyli, hogy neve gyanütlanul marad-
jon, miutân azt hiszem hogy becses nevevel vissza elnek: szivesen
figyelmeztetem e körülmenyre, remenylven hogy Meltosâgod
sietni fog, mind a czeltalan gytilekezeseknek, mind a nevevel visz-
szaelesnek veget vetni.
176 eugen hulea

Altalâban veve Meltoșâgod azon szerencseș helyzetben van,

hogy a român nepet meg most vezerelheti, a kirâly es baza meg-
elegcdesere, melv hive irânt tud hâlâs lenni; az alkalmat hasz-
nâlni kell, ki vaîamely nepet a revbe vezerel, azt a nep îs âldani
fogja.
Fogadja szives tiszteletemet,
Budapest, Julius 31, 1848.
Belugyminiszter
Szemere Bertalan
A Belugyminisztertol
Saguna Andrâs Piispok Drnak,
Hivatalbol. Budapest.
133.
Sibiu, 3 August 1848.
Scrisoarea advocatului Miclăuș către episcopul Șaguna.
Măria Ta înalt Prea Luminate și Sfințite Domnule
Episcop, mie prea grațioase patroane!
Dulcea și cu totul plina de sentimentele adevăratei iubiri pă­
rintești, arhipăstoreasca prea luminat Mării Tale epistolă dela
11 a lunei trecute, cu atâta mai mult îmi împărtăși cele mai vii
încredințări de a mă apropia cu respectuoasă îndrăznire și mai
încolo către înaltul patron și părinte al meu, cu cât în adevăr
mărturisind, cu cea mai dintâi ocaziune norocită, privii în lumi­
nata persoana Mării Tale, o speranță nevincibilă, că providența
voește prin un bărbat și părinte, ca Măria Ta, nouă trimis a lu­
cra fundamentul viitoarei fericiri a nației noastre.
Noi suntem viul xemplu al Evangheliei lui Christos pentru
slăbănogul ce zăcu atâția ani lângă lacul vindecării, și nu avu
cine să-l arunce în apa tămăduirii. Nația noastră să fi umblat
ziEa cu lumina, nu se învrednicea în critica epocă de acum a do­
bândi bărbatul virtuților și doririlor, care ești însuți Măria Ta.
Noi, ce e drept, ne-am zice a fi mulți chemați, însă durere iară,
că puțini aleși. Toți aceia care avem un cuget curat, și credem
neîndoit,~ că de cumva înțeleptele Mării Tale măsuri, ca a unuia
deplin^ pătruns în politicele contimporane n’ar ști reforma întru
desăvârșită^ dorire soarta noastră cu ceva alt, decât puterea ce­
rească, încă n’ar fi adus ora a ști cărarea pentru noi de tot des­
chisă.
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 177

Credem și aceea, că de cumva din prea lunga experiență a cir-

cumstărilor s’ar vedea mai de folos doar planurile altora de ai
noștri, negreșit Măria Ta pentru bunul viitor al nației, de cătră
acela încă nu ai fi străin și așa nu rămâne alta, decât să fim cu
statornicie învinși, că ca un adevărat al nostru părinte, toate cele
pentru bunul nostru viitor fără preget cu cea mai înfocată râvnă
le jertfești. Pentru care și cerem dela Dumnezeu lungirea vieții
cu întărire de sănătate spre ajungere la sfântul scop ce ți-ai
propus.
Măria Ta, Prea înalte Doamne! Eu din tinerețe având petre­
cerea mea între locuitorii fundului regesc, mi s’a dat ocaziunea
a face băgări de seamă la mai multe mijloace cu care se află Ro­
mânii acestui funduș locuitori, căleați și asupriți, și batăr că nu
mă îndoiesc a nu-ți fi și Măriei Tale întru asemenea cunoscute,
totuși n’am lipsit a face o mică descriere despre dânsele în gene­
re, răzimată și pe argumente speciale, care cu acea umilită in-
tențiune spre aducere aminte îmi iau îndrăzneala a o alătura aici,
ca putându-se face vreo întrebuințare dintr’ânsa ori la comisia
regnicolară ori la altă ocaziune să servească, ca o privată refle­
xie, între cele mari și multe îngrijiri, cu cari vă aflați împre­
surați.
Alegerile deputaților curseră cu destul interesăciune pe aici,
mai ca și pe toate alte locuri. Sașii conscriseră spre partea lor
din Sașii votizanți pe cine și câți voiră, iară din Români nici pe
aceia, care plătesc 8 fl. pe avere, nici pe alți mulți, cari s’au cu­
venit, precum spre exemplu dela Bungard, fiind vreo 21 cu drept
de votizat, sub felurite pretexte n’au luat în seamă pe nici unul,
iară din cele vreo 5 familii de Schiau ce se află acolo, au primit
3 voturi, a popii și 2 poporeni, ce nu plătesc nici un fl. pe avere.
Așa s’a urmat în scaunul Săliștei și mai pe toate satele. Voturile
-dela Români s’au luat cu scădere și nu după tabela contribuției
la care s’au provocat zișii Români, iară pe Sași i-au scris pe câți
au vrut, fără vreo controlorie.
Noi ne aflăm petrecând într’o îngrijire mai mare ca până
acum, căci după veștile ce împrăștie nuvelele, din partea nobili­
lor maghiari ne vedem priviți cu o răceală, apoi de cătră Sași
cu cea mai mare înstreinare și ură, pentru că am arătat apleca­
rea noastră către Maghiari, și nu către dânșii. Iară mai ales
Măria Ta cu totul mare ghimp te-ai făcut în ochii lor, zicând
că însuși Măria Ta ai fi pricina uniunii și mai vârtos acum și
în privința rânduelii scoase a nu se plăti dijmă. In mai multe
locuri fură siliți Românii înainte de sosirea rânduelii dela minis­
ter de către Măria Ta scoasă, de plătirea dijmei, despre a cărora
întoarcere încă nu e hotărât; se sperează totuși că și acelora li
se va întoarce.
12
178 eugen hulea

De altmintrelea poporul în părțile noastre se află liniștit, afară

de prea puține locuri, unde doar din necoaptele cuvântări ale uno­
ra, cari se prea grăbesc a prinde de odată cu mâna toate, precum
la 'săliște înțelesei, că neașteptând oamenii alte urmări a se face,·
au slobozit de sine crâșmăritul și din partea regescului guvern
s’ar fi rânduit ieșirea brachiumului militar — xie cât, precum
atinseiu mai sus, cam peste tot se află îngrijat de viitor. . .
Ce se atinge din partea mea, nu sunt îndestul vrednic a mul­
țumi părintește! îngrijiri de fericirea fiului meu, care fercire cât
pentru dânsul mai mult pentru ușurința mea ar fi din privința,
că de a 11-lea an de când slujește fără plată, mai de tot m'am
stors din puteri de a fi în stare a-1 mai chivernisi, mai vârtos în
timpul de acum, când Sașii toată privirea rea și-au îndreptat-o
în contră-ne.
Cu acestea rugând grația părintească deapururea a iie umbri,
pe lângă sărutarea mânilor cu cea mai adâncă supunere sunt a
prea luminat Mării Tale
Sibiu, 3 August 1848.
prea umilit fiu
Micloș, advocat.
. 134.
Memoriul advocatului Miclăuș privitor la situația Românilor de
pe pământul crăiesc.

„Starea asupritoare a Românilor în „fundul regesc“ locuitori“.

I.
99 d? acum, cari s’au zis mai întâiu Teutoni, prin Andreianul
Privilegiu din anul 1224 se numesc venetici și oaspeți, Advenae
et Hospites, precum chiar mărturisește' între altele prea înaltul
rescript regesc sub No. Gbli 5.599—820 ieșit, aci în copie sub
X. alaturat.
Din acest^cuvânt dar, advenae et hospites, este o dovadă prea
de prisos, că Sașii nu cu arme au cuprins pământul acesta unde
cu Românii împreună locuesc, ci numai ca oaspeți ai vechilor
locuitori, cari erau aci înainte de venirea lor, ce.se numeau Va­
lahi și Bisseni, au fost chemați, și după cuprinsul zisului privi-
egiu cu locuitorii cei vechi împreună, a Szâszvâros usque Ba-
rolt sau făcut unus populus, și pentru aceea afară de toată
^reptatea au luat Sașii îndrăzneală a numi acest pământ regesc
. achsenboden și Sachsenland, pentru care până astăzi nu numai
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA In 184F-4ÂJ 179

ci, ci toți conlocuitorii lor Români și alții, in recognitionem do­

mini terrestris, plătesc census Sancti Martini și afară de aceea
tot o contribuție plătesc și aceleași greutăți poartă și Românii cei
mai numeroși ca Sașii, căci poartă și dânșii — de unde se pe-
cetluește adevărul, că prin purtarea, greutăților întru asemenea,
Sași și Români, nu unii fără de alții, ci cu toți sânt unum corpus
et unus populus și nu poate numi Sasul acest pământ Sachsen-
"boden nici Sachsenland, cu mult mai puțin este dat unul dintre
conlocuitoarele popoare să domnească peste alții.
Sașii, de au și fost cu conlocuitorii fundului regesc cei mai
vechi decât ei, după sunetul privilegiumului andrean, unum cor­
pus et unus populus, însă din partea Sașilor Românii au fost
socotiți numai în privința purtării greutăților un trup și un po­
por, iară nu și în împărtășirea din beneficiumuri și deregătoriile
administrative, dintru cari Românilor 'nimica nu li s’a lăsat a
gusta, măcar că de se va lua în socotință dreaptă, că numărul
locutorilor români în fundul regesc, după statistica din 1845 în­
trece al Sașilor cu 52,000, de sine se înțelege, că și partea mai
mare din greutăți Românii au purtat-o. Sașii cu Românii din
fundul regesc un trup socotiți, cu titulă de a păzi granițele de
către partea otomană, trag venitul mai multor dominiumuri, pre­
cum sunt a Tcirtsburgului, Șapte sate, Tălmaciul, Săliștea și alte,
și acest venit, Sașii ca cei ce au tras domnirea numai pentru
dânșii, singur pe seama lor numai l-au și folosit, ne făcând cea
mai mică împărtășire și Românilor dintrânsul, măcar că grani­
țele dela început numai chiar singur de cătră Români s’au păzit
și se păzesc.
Dintru asemenea venituri Sașii cu totul s’au îmbogățit și s’au
procopsit, tinerii în învățături trimițându-i cu stipendii pe la uni­
versități, iară Românii lipsiți de toate, petrecându-și timpul nu­
mai sub subjugarea purtării greutăților, au rămas în sărăcie și
înapoiați în cultură.

II.
Strădania Sașilor întreagă, dupăce au apucat în mâna sa toate
ramurile deregătoriilor, dela cele de jos până la cele izolate, de
a pururea a fost aceea ca să slăbească pe Români din toate
puterile sale, a nu veni vreodată la mijloc să se înalțe și prin
autoritatea deregătoriilor ce purta încă din timpurile mai vechi,
dela toate comunitățile satelor românești au cules . .. instrumen­
tele de hotare, cu pretext de a le conserva în arhivele naționale,
ce au stat și mai stau numai sub a Sașilor îngrijire, de unde Ro­
mânii nice prin mandaturi guverniale n.’au fost în stare de a le
mai scoate, încât de se va face cercetare în satele românești din
180 EUGEN HULEA

fundul regesc, nici unul nu se va afla care să aibă. . . instru­

mente de hotare, iară dimpotrivă cele săsești până la unul au/ate
sale, meșteșugite, și după plăcere din partea deregătoriilor^uni-
laterale săsești cu întindere nemărginită împărtășite. Această ^po­
litică urmare săsească a adus nefericirea și cea mai mare sărăcie
comunităților românești, că celea săsești cu ajutorul· deregătorii-
lor de nația sa, nefiind Românilor îngăduit în privința asupriri­
lor sale nice comisie cercetătoare din alte națiuni ungurești sau
secuiești a cere, au cuprins din vreme în vreme hotarele comu­
nităților române lipsite de literal instrumente, cât din hotarele
lor ce le aveau proporționate numărului locuitorilor, au venit în
lipsa cea mai de pe urmă și pentru hrănirea familiilor sale au
fost siliți a folosi pământuri, fânațe în parte și pe bani, și pă­
șune de vite pe lângă taxe și robote, zile de lucru, din pământu­
rile ocupate dela hotarele satelor românești de către Sași și pe
așa cale a împlini săracii Români și naturalele, magazinele mili­
tare și altele. Comunitățile săsești, după ce în chipul mai sus prin
sprijoană birocratică națională au ocupat hotarele obștelor româ­
nești de agonisită, fânațe și păduri întratâta dățime și-au întins
hotarele sale, încât locuitorii de Sas n’au fost în stare a și le cul­
tiva, ne scriind dintrânsele parte mare nici în contribuție, ci au
găsit un mijloc de iobăgie ocultă a Românilor, ·a-și lucra lucrul
câmpului prin Români, adecă acelora a-le da pentru fân și pă­
șune de vite pe bani și zile de lucru, și câte un pământ de cu­
curuz ca să-l lucre Românii în parte, și pe lângă acela să facă
și câteva zile de plug, coasă sau seceră și prin așa mijloace să
lucreze Sașii pământurile lor cele largi, cuprinse și lățite dintru
ale satelor românești. Au una ca aceasta nu se poate numi o
mai mare iobăgie ca cele de sub nobilii maghiari? Căci iobagii
nobililor pentru hotărâtele robote aveau dela domnii săi pămân­
turi pentru totdeauna, în măsură îndestulită, iară aceștia pentru
cate un dărăbuț de pământ cu anul pe tocmeală, luat tot dela ho­
tarele romane, ocupat cu abuz, trebuește să facă robotă locuito-
rilor sași, și să se ia cu arendă de bani, pășuni și fânațe dela ei.
Se mai dau și multe locuri, unde comunitățile săsești se află
pe un hotar așezate cu ale Românilor cei mai vechi ca Sașii lo-
’n — unde Sașii prin birocratica putere pe Ro­
mânii acelui hotar nu numai precum au vrut i-au lipsit de locu­
rile de agonisită și de pășune, ci i-au supus și ia robote și plă­
ti re de taxe, ca pe niște iobagi ai lor, în ce chip despre unele ca
acestea nenumărate exemple se pot arăta, anumit Rășinariul și
Poplaca au plătit taxe și au făcut prestații la publicul Sibiului.
Satele Olah-Pian, Loman, Strugar și Răchita la al Sas Sebe­
șului, satul Sadu la comunitatea Heltau, Moichen sau Mohu la
Kastenholz sau Germany numit; Gurariu la oficialii Sibiului și
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA IN 1848-49 181

la satul Keresztenyszigeth, în ce chip despre toate acestea deplină

încredințare se poate lua din alăturatul sub XX urbarial extract,
din care se vede ce taxe cumplite s’au luat de pe slobozii locui­
tori ai fundului regesc (Gurarâu, unde și. astăzi în mijlocul satu­
lui biruește cu abuz comunitatea Cristian cu numele bisericii sale
săsești moara cu 3 pietri).
Unele din numitele mai sus comunități românești, după pur­
tarea procesului în timp de mai mulți ani până căzuse la desnă-
dăjduire, au fost silite cu văzută paguba lor a complana cu pu­
ternicele comunități săsești pricinuitoare, fără a-și fi câștigat îm­
părtășire „a proportione“, și a se fi despăgubit de taxele plătite
și robotele făcute, iară satul Moichen pe un hotar cu satul săsesc
Kasztenholz așezat, pentru plătirea taxelor la Castenholzeni și
lipsirea lor potencioasă din uzul pășunii avute, dela anul 838 se
află în proces precum arată Nrile Aul. 1224/841, 3364/843, 5668/
845 și 6488/846 și măcar a fost de către a sa Maestate prin ală­
turata sub A): hotărâre sub No. 3364/843 poruncit, ca Mohanii
să fie repuși în statul întru care au fost mai nainte, totuși până
astăzi acei înalte hotărâri nu s’a mai făcut împlinire, ci de nou
se află Maiestății așternută.
III.
■ Publicurile cetățene și orășene săsești „proprio marte“ (sic!)
și-au însușit pe mai multe hotare ale satelor românești, însă nici
pe unul din cele săsești, pământuri, munți, grădini, păduri, mori,
etc., precum între altele pentru exemplu publicul Sibiului munți
și păduri, — Oppidu Ujegyhâza grădini pe hotarul Glâmbocii și
Mohului, publicul Sas Sebeșului pe hotarul Răhăului, livezi, munți
și păduri, — Oppidu Ujegyhâza grădini pe hotarul Glâmbocii și
pădure pe alFofeldului, etc., etc.

IV.
Unde locuesc Sași cu Români pe un hotar — Sașii ca cei pu­
ternici patronați de deregătoriile care sunt numai dintrânșii, și-au
la toate forumurile și dicasteriile reprezentanții lor părtinitori,
iară Românii nicăirea, au cuprins locurile de fân și de sămănă-
tură cele mai bune și mai multe, Românilor zicându-li-se că sunt
pe pământ și vatră săsească, au fost cilizi, să se mulțumească a
fi suferiți, să-și cumpere cu bani cele mai slabe de pe la margini,
Sașilor netrebuincioase — iară din locurile de comun Românilor
nu s’au dat, ci tot între Sași s’au împărțit, trebuind Românii tot
asemenea contribuție pentru locurile cele slabe ca și Sașii pen­
tru cele grase și îndemânatece a plăti, ba Sașii biruesc multe mo­
182 EUGEN HULEA _____________________________

șii care nice în contribuție nu sunt scrise, — lângă acestea pe

Români mai zace și această asuprire, că Sașii țin în hotar pe
sama lor vițe multe pentru hrană și câștig: iepe, mânzi, bivoli,
viței, etc., scutite de contribuție, iară Românilor pentru ca să în­
lesnesc (sic!) în rândul nutrețului, a hranei casnice, îmbrăcămin­
tei și plătirea contribuției, nu le este iertat a ținea oi, miei, nici
în locul unde se pasc porci, batăr că plătesc contribuție pentru
ele, și pe cele mai multe locuri Sașii primesc oi dela locuitori
streini pentru plată de pasc hotarul, ne îngăduind a se paște ale
locuitorilor cu dânșii Români.

V.
Oamenii în fundul regesc locuitori simțesc mare asuprire mat
ales în pricinele de judecată cu Sașii, fiindcă deregătoriile jude­
cătoare stau numai singur din Sași,-cari după cunoștința de obște
își părtinesc mai mult decât orice neam încă chiar și pe nedrep­
tul naționalitatea lor săsească, precum mai multe exemple de do­
vadă sunt, că Sașii pe Români cu dânșii conlocuitori i-au tratat
ca pe iobagi, silindu-i ca să facă slujbe de păstori a vitelor co­
munităților, în specie la satul Bogaci în scaunul Mediașului, pe
13 familii, ce n’au voit a face Sașilor slujbe de păstori, le-au le­
pădat din casele lor făcute și moștenite dela moși și părinți, în­
tre care familii chiar și preotul unit se află numărat. Și aceasta
o mărturisesc și actele procesului lor sub Nrile Curții 4131/839,
3721/840 și 3390/842 aflătoare, pe care până astăzi rezultatul'me­
ritoriu n’au mai ieșit. Nu altmintrilea s’au întâmplat între alții
și cu Romanii din Dolmac, scaunul Sibiului, a cărora cauză se
află sub Nrile Guverniale 8805, 8806/844, 6255/845 și 2587/848
până astăzi ne hotărâtă, măcar că Sașilor din Ardeal prin nici
o lege sau privilegium nu se află a li se fi dat drept să aibă pe
Românii conlocuitori cu ei de iobagi și să ia taxe și robote sub
vreun pretext de pe ei.

VI.
Șașii conlocuitori cu Românii au cuprins parte mare a pămân­
turilor de comun, a fânațelor și pădurilor cu titulă pe seama bi-
sencelor și a preoților săi, ca să aibă pretext a zice Românilor
nou însurați, ce pretind a li se da și lor locuri de curți' și împăr­
tășire dintru acelea, ca celor de Sas, că nu au pământuri slobode
de dat și sub acest nume, că sunt bisericești și săsești, cu paguba
erariumului sunt exempte și de contribuție.
Au dreptate dar Românii fundului regesc a cere Ad I-m: Ca
fiindcă Sașii nu singuri de sine au purtat numele de națiune să­
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 183

sească, ci ca „unus populus“ dimpreună cu Românii, cu care

dintru asemenea au contribuit la toate grutățile și darea recru­
ților fără cea mai mică osebire, iară granițele dela început nu­
mai singur de către Români s’au apărat, fără de a vedea picior
de Sas pe plaiuri sau la munți și veniturile dominiumurilor, ce
au fost date pentru apărarea granițelor, le-au băgat Sașii sin­
guri numai în punga lor și numai ei s’au folosit de ele, care va
să zică, că la purtarea corvezilor (poverilor) au fost un popor
iară la împărtășirea din bunuri Românii au fost ne numiți; așa,
de vreme ce prin declararea prin legile țării a tuturor Românilor
asemenea altor națiuni cu dânșii conlocuitoare, Românii fundu­
lui regesc nu mai rămân închiegați întru o națiune cu Sașii, ci
se văd de către ei desfăcuți, de unde urmează în adevăr că din
veniturile ce au intrat în cassa națională și a publicurilor cetă-
țene sub vremea, în care ca un popor cu Sașii, întru asemenea,
ori și mai mult, ca cei numeroși au asudat, să li se scoață și să
li se dea prin o comisiune nepărtinitoare din Maghiari și Ro­
mâni numită, partea cuviincioasă afară, ca un fruct însuși a jert­
felor sale credincioase patriei săvârșite, și aceasta cu atâta mai
mult, cu cât nobilii maghiari îngăduiră supușilor iobagi pămân­
turile cari după legi era însuși proprietatea lor, iară Românii fun­
dului regesc nimica nu cer dela Sași aceea ce ar fi prin legile
patriei cu anumire Sașilor dat, decât numai chiar aceea ce li se
cuvine lor, ca unora ce au avut acele drepturi după natura fun­
dului regesc, ca și dânșii, nesupuși de nici o lege ca să poarte nu­
mai greutățile și Sașii să folosească singuri veniturile. Tntr’alt
chip s’ar vedea un păcat la cer strigător, ca Sașii să rămâie sin­
guri domnitori în crunta sudoare a Românilor de atâtea veacuri
și Românii care au fost una cu ei și patriei credincioși cu nimica.
Ad. II. Să se șteargă cu totul numele de scaune săsești, de pă­
mânt sau „țară săsească“, căci acest nume Sașii și până acum ca
oaspeți veniți întru acest pământ, cu nedreptul „propria autori­
tate“ și l-au dat și alt nume, fără vătămarea celorlante naționa­
lități conlocuitoare să se dea. Tot prin autorizata acea comisiune
să se facă o împărțire de comitate ori cantoane, însă cu o îngri­
jire ca în ținuturile unde se află numai Români locuitori, precum
pentru exemplu scaunul Săliștei, a Orăștiei sau Sebeșului, Mer-
curia, a Ujegyhazului, mai adăugându-se către acestea și din co­
mitate și districtul Făgărașului, să se rânduiască comitete și can­
toane dosebit române curat, cari
a) să-și aibă de orașe Rășinari, Săliștea, și în părțile Brașovu­
lui Hosszufalva, Zărnești ori Bran în care locuri să fie așezate
administrațiunile ținutuale.
~b) Intru acele administrațiuni la toate ramurile deregătoriilor
să se rânduiască numai singur individuumuri de Român, alese
184 EUGEN HULEA

de cătră popor, întrebuințându-se la toate trebile administrative-

din lăuntru cu scrisoarea în limba română. '
c) Țegurile dela cetăți și orașe să fie șterse, Românii pela ora­
șele și satele sale să fie neîmpiedecați a-și lucra productele sale,
său, lână, piei și altele.
d) Intru acele locuri unde vor fi locuitori amestecați, adecă
Români, Sași, Unguri și Secui să se aplice la deregătoriile admi­
nistrative din fiește care națiune „a proportione“, iară în admi­
nistrația trebilor să se întrebuințeze limba majorității și legile și
jalbele să fie primite în limbile fiește căreia națiuni.
e) In alegerea deregătorilor și a deputaților să aibă votul po­
porul de fiește care națiune, fie nobil, cetățean, țăran, bogat, să­
rac, fără osebire, ca să se păzească egalitatea între toți de orice
stare, dacă este zis odată egalitate, iară alesului să-i fie respec­
tată numai capacitatea și moralitatea, iară nu și familia.
Pentru căutarea documentelor de hotare în arhivele săsești
și darea lor afară, precum și pentru luarea în oculație și cerce­
tarea hotarelor săsești învecinate cu a satelor românești, dela cari
partea cea mai mare comunitățile săsești au tras-o, după lipsirea
Românilor de „literal instrumente“, cătră ale sale, și iarăși unde
sunt o comunitate românească alta săsească pe un hotar așezate,
să fie o comisie cu împuternicire rânduită, ca unde se vor afla
hotarele dela Români răpite, să li se întoarcă și unde vor fi două
sate pe un hotar, să se împartă hotarele într’amândouă, după pro­
porția numărului locuitorilor — iară taxele dela Români cu ne­
dreptul luate să li se întoarcă, fiindcă păcatul răpirii numai cu
despăgubirea dobândește iertare.
Ad. IlI-m. Tot înaintea împuternicitei acei comisii, să fie în­
datorate publicurile cetățene și orășene, cari biruesc munți, pă­
duri, fânațe, grădini și altă realitate pe hotarele fundului regesc
românești a se legitima cu documente adevărate, ne atinse de ori­
ce prepus despre adevăratul possessorium, în termin de 3 luni,
iară ne putând aceea împlini, acele realități să se întoarcă sate­
lor românești înapoi cu venitul de pe dânsele luate.
Ad. IV-m. Românilor să fie îngăduit a ținea pentru hrana și
îmbrăcămintea familiară și înlesnirea plătirii contribuției oi, cari
vor fi supuse sub contribuție, a le paște în hotarele unde locuesc,
dacă Sașilor le este iertat a ținea pe seama lor vite mărunte, bi­
voli, viței, mâ.nji, junei- și altele, nefiind restrânși Românii în
pășune, cu primirea pentru plată a oilor streine în hotar.
Ad V-m. Poporul român a fundului regesc locuitor numai
atuncia poate veni la mai bună cultură și se va socoti scăpat de
jugul birocrații săsești, când vor fi aproporționat numărului lo­
cuitorilor îndividuumuri din națiunea sa aplicate la deregătoriile
administrative publice, așa și pentru păzirea egalității, ce este
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR D'N TRANSILVANIA 1N 1848-49 186

tuturor asecurată, să se rânduiască deregători dela deregătoriile

sătești până la cele mai înalte și din partea Românilor și să aibă
și dânșii un cap politic pe cum au Sașii pe comes al lor. Hotărâ­
rile de către Sași, întru asuprirea Românilor făcute, să se nimi­
cească și de vreme ce atât prin legile patriei cât și prin rându­
ieli prea înalte precum anumit și prin citatul la început rescript
regesc, aperte este zis „quod fundi regii 6a sit natura ut incolae il-
lius neminem praeter principem dominum terrestrem agnoscant
et jurium diversitatem absque incolarum illum inhabitantium na-
tionis ac religionis discrimine excludat“. Cu atâta mai mult să
fie scoși Românii cari au avut acele drepturi ca Sașii și cu abu­
zul, ce le-au întrebuințat numai pentru dânșii dela numirea, ce
li se face de către Sași, că ar locui pe pământul săsesc și al co­
munităților lor, sub care titulă au fost îndatorați ca iobagi a face
slujbe de păstori și a plăti feluri de taxe, cu cât Românii tot acel
fel de contribuție și recrute dau, la fel ca și dânșii, încă și mai
multe ca ei, de se va face privire la mărimea populației Româ-
niilor și la aceea că Sașii prin deregătoriile mare parte numai din
ei purtate au fost exempți dela acelea; și pricinile sub numerile
aulice și guverniale la acest punctum atinse, în pertractare luate,
să se hotărască cu rânduirea despăgubirii Românilor, de cele de
pe dânșii cu abuz și vătămarea legilor luate.
Ad. Vl-m. Pământurile, fânațele, păduri și altele ocupate de
către comunitățile săsești din locurile de comun, cu titulă pe
seama bisericilor și a preoților săi, nefăcând dintrânsele parte și
celor românești împreună aflătoare, precum și alte pământuri de
agonisită, cari biruesc locuitorii de Sas, și după o dreaptă mă­
surare s’ar găsi' nesupuse sub contribuție, să se ia dela dânșii,
scriindu-se în contribuție, să se împărțească între Românii cei
lipsiți de pământuri, cu cele ocupate cu titulă pentru bisericile și
preoții săsești, ca prin aceea să se sporească fundul contribuțio-
nal și să vie și Românii către egalitate în pământurile de agoni­
sită, dela cari Sașii prin toate mijloacele i-au depărtat, mai vâr­
tos, că subscripția preoților și acoperirea lipselor bisericești și
școlastice, prin 20-lea articul de lege a Ungariei, tuturor confe­
siunilor se află asecurată.

135.
Budapesta, 18 August 1848.

Proiectul de lege al episcopului Șaguna privitor la

organizarea bisericei ortodoxe.

1. Religia greacă neunită să fie declarată ca religie recepta a

186 EUGEN HULEA

locuitorilor de această confesiune din Ardealul unit cu Ungaria,

cu desăvârșită egalitate. și reciprocitate față de toate religiile le­
gal recunoscute din patrie.
2. Dispozițiile legilor 3 și 20, paragrafului 6 din 1848 să fie ex­
tinse și asupra greco-neuniților din Ardeal.
3. Și deoarece prin paragrafid 8 al legii 20 din 1848 în pa-
tria~mamă s’a asigurat bisericei greco-neuniților dreptul de a-și
rezolva chestiunile religioase, școlare sub. supravegherea Statu­
lui, și eparhia greco-neunită din Ardeal să poată dispune, con­
form cu spiritul vremii, în chestiunile sale religioase, școlare și
fundaționale, permițându-se și acestei eparhii, ca potrivit insti­
tuțiilor sale să poată ținea adunări periodice bisericești și șco­
lare, cu aprobarea prealabilă și sub controlul ministeriului,
4. Și deoarece este inevitabil necesar ținerea unei astfel de adu-,
nări, până în prezent nereglementată, pentru chestiuni biseri­
cești, școlare și fundaționale în această eparhie, să se decidă în
urmare, ca. ministrul cultelor și al instrucțiunii să convoace cât,
mai curând adunarea bisericească și școlară care privește acea­
stă eparhie, ale cărei membri, până la reglementarea prin legi a
compoziției pe care va avea-o, în afară de episcopul eparhial
respectiv, să se constitue din 44 protopopi și 56 laici.
5. Pentru mai marea asigurare a clerului și credincioșilor
grcco-neuniți de dincolo de Piatra Craiului, să se amintească și
pentru această eparhie art. 3 al legii 20 din 1848 în ceeaCe pri­
vește acoperirea prin Stat a necesităților bisericești și școlare,
annlându-se contribuția „banului sydoxial“.
6. Alegerea episcopului, obișnuită în această eparhie din tim­
puri imemoriale, să se păstreze cu modificarea, ca aceasta, pe
viitor în mod legal, prin adunarea bisericească, înțelegându-se
dela sine, pe baza legii 3, art. 1 din 1848, dreptul Maiestății Sale
de a numi pe una dintre persoanele alese.
7. la fel, a comunelor pentru preoți;
8. și a preoților pentru protopopi, să se respecte neapărat și
în viitor drepturile de alegere.

Az erdelyi gbrbg nem egyesiilt Egyhâzat erdeklo javaslat.

_ 1-A Sorog nem egyesiilt vallâs a mâr Magyarhonnali egyesiilt
Erdelynek ezen hitbeli lakosaira is torvenyes bevett vallâsnak
nyilvânitasson tokeletes egyenloseg es viszonossâggal az osszes
hazâban tdrvenyesen bevett minden vallâsfelekezetek irânyâban.
s'Or' Az 1844. 3-ik torv. cz. es az 1848. 20-ik torv. czikkeknek
6 §fusa rendeletei az Erdelybol valo gorog nem egyesiiltekre is
kiterjesztessen.
3-or. Es mivel az 1848. 20-ik torvenyczikknek 8-ik §-fusa ko-
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1S48-49 187

vetkeztében a gòròg nem egyesiilt anyaszentegyhâznak vallâsbeli

és iskolai iigyeik irânti intézkedési joga, az âlladalom feliigye-
lése mellett az Anyahonbaq_biztosittatik; hogy ezen Erdélyben
lévó g. n. e. népet piispòki megye, vallâsbeli és iskolai iigyei és
alapitvânyai irânt korszellemmileg intézkedhessen, engedtessen
meg ezen piispòki megyének is, miszerint egyhâzi institutiojai
szerint idóról idóre a Minisztériumnak elóleges jovâhagyâsa mel­
lett és feliigyelése alatt egyhâzi és iskolai gyiilekezetet tarthasson.
4-er. Mindhogy pedig az ily egyhâzi és iskolai iigyekre vala-
mint alapitvânyokra is vonatkozó gyiilekezetnek megtartâsa ezen
érintett piispòki megyében, mely semmi tekiritetben rendszabâ-
lyoztatva nincsen, elkeriilhetetlen sziikséges: ennél fogva hatâroz-
tassék, miként a vallâs és kozotkatâsi miniszter mentii! elòbb
egybehivja ezen piispòki megyére vonatkozó egyhâzi és iskolai
gyiilekezetet, melynek tagjai, addig is, mig annak szerkezete tòr-
vény aitai rendeztetni fog, az illeto megyés piispòkòn kiviil 44
esperesból és 56 vilàgiból àlljon.
5-òr a Kirâlyhâgon tul lévó gòròg nem egyesiilteknek papsàga
és hitsorsosainak nagyobb biztositàsa tekintetébol emlitessen
meg e megyére nézve is az egyhâzi és iskolai sziikségek kòzàllo-
dalmi kòltségek aitai leendó fizetésról 1848. évi 20-ik tòrvény-
czikknek 3-ik §-fusa, megsziintetvén a sydoxialis garasnak adàsa.
6-or. Az emberi emlékezetet felòlhaladó idóktól ezen megyé­
ben a papsâg âltal gyakorolt megyés pùspòknek vâlasztâsa to-
vàbbra is meghagyasson avval a módositàssal, miként az, az egy­
hâzi gyiilekezet âltal jòvendóre tòrvényesen, magàtól értetódvén
az 1848. 3-ik tòrvényczikknek 7-ik §-fusa nyomàn 0 Felségének
a megvàlasztott egyének kòziili kinevezési joga.
7-ik, nem kiilònben a kòzségek âltal gyakorolt lelkészeiknek,
valamint
8-or, a lelkészek âltal gyakorolt espereseiknek vâlasztâsi joga
jòvendóre és feltétleniil fennmaradjon.
Budapesten, 18 Augusztus 1848.
Pe verso: Az Erdélyi g. n. e. Egyhàzat érdekló javaslat.

136.
Cricău, 12 Octombre 1848.
Avram lancu către preotul N. Fodor.
Cinstite Părinte N. Fodor!
In cât vei primi această carte îndată să faci rând ca să trimi­
188 eugen hulea

teți la Domnul Popa Balint, ca de grabă să trimită pe sama tu­

nurilor, că noi fără de praf nu putem porni. Așadară hibă să nu
fie.
In Cricău, 848 Octom. 12 zile Avram lancu
Nicolae Corcheși General
Maior
Pe verso:
Eu vă aștept aci în Cărpeniși — lucrurile stau foarte bine, ve-
niți cu grabă, că toate le veți afla gata la Cărpiniși.
Balint Simeon
da nu Cărpinisianul, ci Roșianul.
137.
Cluj, 12 Octomvrie 1848.
Comisarul Baron Vay Nicolae către ' Andrei Șaguna.
- Măria ta, Prea Onorate Domnule Episcop!
Socotesc că este opera proniei cerești, că Măria ta s’a întors
între credincioșii săi, tocmai în momentele aceste sumbre.
Măria ta a aflat probabil despre activitatea mea de până acum,
eu neavând o mai ferbinte dorință, ca întinsăndu-și mâna frățească
poporul maghiar și român să devină scut ' și apărare tronului și
constituției maghiare.
Insă, dacă forța și puterea constituțională ce mai există nu
vor păși cu energie, izbucnireaurnii teribil răsboi civil în părțile
ardelene va fi de neîmpedecat.
Pentru înlăturarea acestuia am făcut intervenție, deodată cu
aceste rânduri, și pe lângă comandantul militar Baronul Puch-
ner din Sibiu și în acest scop invit și pe Măria Ta, în numele
sfinte, ale Regelui și Patriei, să întindă binecuvântată mână de
ajutor, pentru a reține primejdia gata de a izbucni.
Ieri au adus aci doi instigatori recidiviști, cari azi sunt defe­
riți tribunalului statarial; astfel de cazuri vor deveni tot
mai dese și la vederea lor poporul se poate înfuria și întoarce
unul contra celuilalt, dacă puterea executivă nu-și dă urgent mâ­
na cu cea bisericească, spre a menține pacea și ordinea.
Tot așa după cum am datoria de a mă folosi de prima, cu mă­
sură dar cu energie, așa și Măria Ta să se folosească de ocazia
care se îmbie, ca nici un strop de sânge să nu se verse între con­
_______________ REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49___________ 189

cetățenii noștri români și unguri, care dela noi își așteaptă sal­
varea.
Măria Ta se bucură de încrederea poporului, un singur gest
va avea putere de vrajă asupra lui, astfel da sé,va reîntoarce la
ascultare, părăsind acele tentative, cari pe lângă slăbirea propriei
puteri de viață nu au darul de consolida situația și altfel des­
tul de amenințată a Patriei.
Să facă Măria Ta tot ceeace crede de bine, util și ducător la
scop, să mă sprijinească în greaua mea operă adânc doritoare de
pace și să mă liniștească prin aducătorul acestor rânduri, în pri­
vința măsurilor arhipăstorești pline de rirmări bune pe care de
urgență le va aplica.
Care, de altminteri, am rămas cu deosebită stimă, a Măriei
Voastre, Prea Onorate Domnule Episcop
B. Vay Miklós
umilit serv.

1343.
Méltósàgos és F otisztelendo Megyés Pitspòk Or!
Az Isteni gondviselés miivének tekintem, hogy Méltósagod ép-
pen e jelen borus idoszakban érkezett vissza hivei kòzé.
Ezek irânyâbani eddigi eljârâsom tudva lehet Méltósagod elott
s mert nincs forróbb ohajtâsom, minthogy a magyar s român
nép egymâssal testvérileg kezet fogva légyen védje s pajzsa a
magyar tron és alkotmânynak.
Azonban, minden torvânyes még fennalló alkotmânyos ero ·
s hatalom, egynangulag nem fog s eréllyel haladéktalanul fellépni
az erdélji részekben, meggâtolhatatlan egy iszonyti polgâri hâ-
boru kitórése.
Ennek lehetó megakadâlyoztatâsa tekintetébol indui jelen so-
raimmal egyszere egy felszólitasom a szebeni fóhadparancsnok
Barò Puchnerhez és e célból hivom fel Méltósagodat Felséges
Urunk, Kiralyunk, s a haza szent neveire, miszerint nyujtson se-
gélyt, âldâst àrasztandó kezeket, feltartóztatni a kitòró félben
allò veszélyt.
Ide tegnap két sokszoros merényletet elkóvetett bujtógatót
hozanak be, kik jelenleg a rógtónitéló birószék elott allanak —
az ilyes esetek innentùl gyakoribbak lesznek — a nép lâtâsokra
felbosziilhet, egymàs ellen fordulhat, ha a vilàgi végrehajtó ha­
talom az egyhazival surgetosen nem fog kezet a tovabbi rend és
béke fentartàsa tekintetébol.
Valamit tehat nekem az elsót mérséklettel de erélyesen fel-
hasznalni kòtelességem szabta szàndékom, ugy ragadja Méltósa-
120 EUGEN HULEA

goti is meg szent hivattatâsânâl fogva a kinàlkozó alkalmat arra,

liogy a vagy csak egy csepp vèr se folyjon el tóbbé megmenteté-
sóket tóliink varò român s magyar polgârtârsaink kòzòtt.
Méltósagod birja a nép bizalmàt, egy szava, egy intése varazs
eróvel hatand arra — és az visszatérend az engedelmességre, s
felhagy azon kisérletekkel, melyek sajat életerejének gyengitésén
kiviil òsszes honunknak sem szilàrditja kùlònben is vésszel fe-
nyegetett âllâsât.
Tegye Méltósagod mindazt, mit jónak, célszeriinek és sikert esz-
kózlendónek vél — tàmogasson béke utan sóvargó nehéz felada-
tom célszerù megoldâsâban s nyugtasson meg az e soraimat vivo
lutar aitai, kétségteleniil kivânt dus eredményt eszkòzlendò azon-
nal életbe léptetendò fòpàsztori intézkedései felòl.
Ki egyébb arânt megkùlònbòztetett tisztelettel maradtam, A
Méltósàgos és Fotisztelendò Piispòk Ùrnak
Kolozsvart október 12-én 848. alâzatos szolgaja
B. Vay Miklós.

138.

Sibiu, 14 Octomvrie 1848.

Conceptul scrisorii, prin care episcopul Andrei Șaguna răspunde
la adresa din 12 Oct. a comisarului Vay.
laguna își exprimă convingerea, că singurul capabil de a asi­
gura liniștea și ordinea in Ardeal este persoana comisarului, date
fiind întinsele prerogative și puteri ce i s’ati atribrii.
Cunoscând situația în care se află poporul român, ale cărui as­
pirații și deziderate de egalitate politică nu sunt satisfăcute, deși
legile respective au fost sancționate de Suveran, este evident
că persoana comisarului este singura chemată să înlăture aceste
lipsuri. Aceasta cu atât mai mult, cu cât străduințele de până
acum ale Sale (Șaguna) nu au avut rezultatul așteptat de națiune,
ceeace a contribuit într’o măsură simțitoare la scăderea presti­
giului său față de preoțime și credincioși și o intervenție în care
nu sar cuprinde promisiuni compatibile cu spiritul vremii, ar
provoca doar o tensiune sporită la Români.
,,La aceasta mai contribuie și împrejurarea, că nici preoțimea
nu mi-ar seconda intervenția, până când nu se acordă reparațiile
cuvenite pentru faptele sistemului teroristic aplicat față de proto­
popi și preoți, ca întemnițări, violări de domiciliu și ceeace este mai
oribil și^de imaginat numai, pângărirea unor biserici prin devas­
tarea cărților de rugăciune și zdrobirea potirelor, toate aceste
manopere și fapte pctrecându-sc fără știrea sa și a preoțimii
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 191

sale. „Ce să mai zic despre tristele întâmplări dela Lonca? Ex­
celența Voastră este rugată să creadă, că cei care au îndrăznit
să făptuiască astfel de silnicii, sunt oameni reacționari.“
„Anticipând toate acestea îndrăznesc a ruga cu umilință pe
Excelența Voastră, să bincvoiască a aprecia circumstanțele ară­
tate de mine și date fiind împuternicirile de comisar, să ordone
autorităților îndrumările necesare, iar poporultii să-i adreseze o
proclamație în nădejdea, că în aceste zile de cumpănă nimic nu
ar putea avea o influență mai binefăcătoare, ca o astfel de in­
tervenție a Excelenței Voastre în numele Maiestății Sale, regele
nostru, deoarece poporul este foarte atașat regelui și locțiitorului
său.“
Comandantul suprem baron Puchner a adresat și el o astfel de
proclamație către Români. Și dacă contrar acestei propuneri comi­
sarul ar ordona totuși, să publice și dânsul o circulară către co-
religionării săi, în acest caz roagă să fie informat asupra moti­
velor, din pricina cărora este de așteptat izbucnirea războiului
civil, spre a-și putea justifica intervenția.

Bâro Vay Miklos Kirâlyi Biztos Or o Excelenciăjânak.

Szebenben, Oktdber 14-en 848.
Excelenciâdnak folyo ev es ho 12-en 1343 szâm alatt hozzâm
bocsâtatott es âltalam 13-ân esteli 7 orakor vett igen becses ât-
iratâra vagyon szerencsem oda nyilatkozni: miszerint mindenek
elott meltoztatna Excelentiâd meggyozddve lenni arrdl, hogy a
mostani kbriilmenyeknel fogva csak egyediil Excelenciâd hazânk-
nak azon nagy polgâra, ki bblcs belâtâsâval es kirâlyi biztosi ha-
talmânak eddig is szerencsesen tanusitott tapintata felhasznâlâsâ-
vaJ Erdelyben csendet es rendet kepes fentartani, amirol en nem
is ketelkedek, mi is annâl vilâgosabb elottem, mentiil bizonyosabb
az, hogy Excelenciâdnak magas hatalma alatt âllnak Erdelynek
dsszes nepei es torvenyhatdsâgai.
Tovâbbâ abban a meggyozodesben is vagyok: miszerint Exce­
lenciâd meltoztatik osmerni a român nemzet minden reszeni âl-
lâsât, nevezetesen pedig, hogy szâzadok lefolyta alatt vârva vâr-
ja a hazâban letezo tbbb nemzetekkeli polgâri jogok egyenlosege-
nek iidvos es engesztelo malasztjât elvezni, mit is szeretett Urunk
Kirâlyunk âltal mâr szentesitett hazai torvenyeink meg adâk
ugyan, de meg is csak igen gyeren van, vagy eppen nincs is eletbe
leptetve ugy annyira, hogy onnan practikai oldalât tekintve, le-
hetetlen kovetkeztetni a polgâri jog egyenloseget es testverise-
get. Mind ezen hiânyokat azonban csak is Excelenciâd igazithat-
ja ki, mert tudja Felseges Urunk Kirâlyunk atyâskodo kegyet,
192 EUGEN HULEA

mellyel népeit boldogitani kivànja, — mert akarja a haza szent

iigyeinek szentségét fentartani — mert lojàlis de egyszersmind
tórvényes uton és módon is mukodik fényes kiràlyi biztosi ha-
talmàval a szentesitett tórvények sikeresitését eszkòzólni.
Azonban abban a meggyózòdésben is vagyok, miszerint' én
vagyok az egyik azon hivatalnokok kòziil ki Excelenciàd sors-
teljes feladatàt ósmerve minden eròmmel oda dolgoztam és dolgo-
zok, valamint az ide mellékelt és Pestról kibocsàtott hàrom rend-
beli kòrleveleim tokéletesen bizonyitjàk, miként Felséges Urunk
Kiràlyunk — a haza — Excelenciàd — ecclezsiàm ■—· és egyszó-
val minden polgàrtàrsam megelégedését nyilvànithatja miikódé-
seim felett. De fàjdalom, mert szerencsétlen lévén a hon kòzgyii-
lésérdl hiveim kòzzé visszajónni anélkul, hogy tudniilik szere-
tett Urunk Kiràlyunknak Insbruckban folyó évi Junius 23-àn,
legkegyelmesebben kiadott és az elsó rendbeli kòrlevelemben
feltalàlható vàlasza tórvényileg testté vàlt volna, — òszinte meg-
vallom, miszerint ez aitai nagyon is megcsòkkenvén papsàgom és
hiveim iràntami ragaszkogàsa és bizalma, az ujiabban hozzàjok
intézkedó és még netalàn a kor szellemet sem ki nem elégitó mó-
dok nélkul oktatàsom nem hogy semmit jót, sót inkàbb ingerùlt-
séget okvetlenul sziilne. Ehez jàrul még az is, miszerint maga a
papsàgom se karolnà fel oktatàsomat mind addig, mig szàmos
lelkészeim és espereseim ellen a terrorisztikus systema nyomàn
elkóvetett illetlenségek, bebòrtonóztetések, lakàsainknak felforga-
tàsa és magànak a mit csak képzelni rettenetes, magànak mon-
dom, némely imahàzaknak azàltali megszentségtelenitése, hogy
tudni illik a templomi kdnyveket fòlhànvàn, még a kehelyt is
ketté tórték, — kellóleg nem orvosoltatnak ; és mind ezen befo-
gàsok és dolgok az én és egyhàzi tanàcsom tudta nélkul tòrténtek.
Mit mondjak a lónai szomoru eseményekrol? Méltóztasson Ex-
celenciad elhinni, hogy azok kik ily nemii szenvedélyes ònkényt
batorkodnak elkdvetni, reaktionarius emberek.
Ezeket elóre bocsàtva bàtorkodom Excelenciàdat alàzatosan
kérni, miszerint méltóztatna az àltalam felhozott kórulményeket
kegyesen meg biràlni és kiràlyi biztosi hatalmànàl fogva, ugy a
tòrvényhatósàgoknak szukséges utasitàst adni, valamint a néphez
atyai felszólitàst kibocsàtani, remélvén, hogy a mostani sorstel-
jes napokban semmi sem hathat annyiraj a nép szivét niegen-
gesztelni^és, szeliditeni, mint Excelenciàdnak hozzàjuk Felséges
Urunk Kiràlyung nevében kibocsàtandó felszólitàsa annàl is in­
kàbb, miyel a nép nagyon ragaszkodik a Felséghez és Helyettesé-
hez, Barò Puchner fóhadi parancsnok ùr ó Excellenciàja is adott
a romànokhoz egy felszólitàst. Ha pedig elvégre alàzatos inditvà-
nyom daczàra parancsolni méltóztatna Excellenciàd, hogy magam
is bocsàssak hitsorsosaimhoz fópàsztori levelet, arra az esetre
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 193

kerem Excellenciâdat, mikent oktatâsom indokoltatâsa tekintete-

bol a sziikseges adatokat, melyek vegett polgâri hâboru hamari
kitoresetol lehet tartani, velem tudatni ne terheltetne.
Mely tisztelettel maradvân, stb.
139.
Sibiu, 2 Noemvrie 1848.
Comitetul Național dă îndrumări lui Axente în privința pri­
zonierilor maghiari și a colaborării disciplinate a celor trei pre­
fecți cu armata imperială. Se ccr informații asupra ciocnirilor de
la Cimbrud și Nășlac, se dispune difuzarea proclamației între
Unguri, până la Cluj. -
No. 70.
Az Olăh Nemzct Comitetol.
John Axente Sever Urnak,
Balâzsfalvân.
Oktober 21-en (az 6 stilus szerint) irt levelet vettiik ma, a
vâlasz roviden ez: A rabok vâlasztassanak ki azon eszrevetellel,
hogyha nektink iigyes embereink vagynak a magyaroknâl, vagy
pedig csalâdatyâk, — azokra nezve fogondja legyen — vigyâz-
zanak nehogy ujbol kitdreseket teve kelepcebe keritsek onoket.
A tdbbi on iigyessegetol fiigg es ertekezni fog a tobbiekkel is
— egyebekben tartsâk magukat szorosan a megirtakhoz, az
az, hogy hârom szomszed Prefect szoros egybenkottetesben le­
gyen a csâszâri katonasâg illeto vezereivel, hogy fogadjâk tanâ-
csaikat es tartsâk szerencsenek, hogy azok vezerelnek azon ellen-
seg ellen, mely kimondhatatlan biiszkeseggel es remenyteleniil
harcol. Mindenek'felett figyelmet kell forditani a jd rend meg-
tartâsâra, mely nelkiil akârmely sereg semmi.
A Csombordi, Sz. Kirâlyi es N. Laki csatâkrol kiildjenek hi-
teles tudositâsokat, melyekkel tartozunk a historiânak es nem-
zetiinknek.
Proclamâtid mentol tobb kuldddjek a magyarok kdzt egesz Ko-
lozsvârig. Az utasitâs kiildodjek Român Prefecthez, ki joi teszi
vala, ha Urban operatioirdl tudositott volna.
N. Szeben, Nov. 2-ân 1848.
A. T. Laureanu
Baritz Gyorgy âltal
Copie, în traducere ungurească a originalului românesc.
13
194 EUGEN HULEA

140.
Sibiu, 24 Oct.—5 Nov. 1848.
Comitetul Național Român din Sibiu dă diferite dispoziții lui
Axente Sever. Pentru atacarea Cetății de Baltă au fost alarmate
satele din jurul Ocnei Sibiului, spre a fi îndrumate spre Blaj.
Ce s'a întâmplat cu cele 4000 de puști date Blajului? Disciplina
lagărului să fie asigurată, oamenii să fie uman tratați. Atacul
asupra Aiudului să fie amânat, iar în privința aprovizionării să
întrebuințeze aceleași mijloace ca'și Ungurii. Se ordonă ar est a~
rea câtorva persoane din Blaj până la noi dispoziții.

No. 113/1848.
A român nemzet Comitétôl.
Axente Sever Prefect ÜrnakJ
November 4-kérôli levelét vettük — mi kôvetkeztében vâlaszol-
tatik Onnek, miszerint a Comité megértve, hogy a balâzsfalvi
néptomeg Kiiküllôvâr fêlé szândékozik — parancsolatot adott a
heljPeli tribunoknak, nevezetesen Fleichernek, szerdahelyi tri-
bunnak, hogy éjjel és nappai kôltse fel a kôrüllevô falukat, Ba-
lâzsfalvâra vezetendô azokat. Tégyen tudôsitâst, ha ezen paran-
csok beteljesedtek, hogy komolyabb eszkôzôket hasznâljunk az en-
gedetlenek ellen.
A Comité tudja hogy Balâzsfalvâ(nak) 4000 puska adatott —
irja meg rogtôn, mi tôr(tént) azokkal?, ha valjon az emberek,
kiknek adattak, elmentek haza vélek?
Szedje rendbe a tribunokat és kapitânyokat minden eljârâsuk-
ban, és brkôdjék, hogy az emberekkel ne bânjanak embertelenül.
A bünôsôket vesse itélet és büntetés alâ. Vigyâzzon, hogy az
oregek és tehetetlenek ne szorittassanak lâgerre, hol semmi szol-
gâlatot nem tehetnek.
A Comité csudâlkozik, hogy siethet On Enyed ellen, mikor
On is panaszkodik, hogy nincsen elegendô ereje. Elôbb erôsitse
meg magât és azutân a maga idején az is megtôrténhetik.
A szükséges koltségre megirôdott tegnap valamint ma is, hogy
On isjizt tegye mit a Magyarok. Ok ellâtatjâk magukat embe-
reinktôl, On tegye azt a magyarokébôl — siessen elégséges pro-
szerezn'. mert lehet hogy a hâborù hosszas lészen — ôr-
kbdjék mindenek felett, hogy az emberek elvégben ne szenved-
jenek.
Fiilôp lelkészt, Mânfy jegyzôt, Mânfy tanârt, Turk levéltârno-
kot és Olteân Vizsi lelkészt hirtelen fogassa el, és tartoztassa le
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA lN 1848-49 196

iiket, elvâgva minden kózlekedésuket a kiilsokkel, és egy jó orizet

alatt tartandja òket, mig mas rendelést veend a General Coman-
dótól. Tegnap irja, hogy Kiikullovârra indui és most lâtjuk, h;>gy
mind itten van, a mint értettùk el is mentek egy helyig, lionnan
azutân egy spiont elfogvân visszatértek Balâzsfalvâra. Ila a do-
log igy folyt, igen csudâlkozik a Comite, hogy nem ir On sem-
mit errol.
N. Szeben, 24 Oct.—5 Nov. 1848.
Barnutz Simon
elnök
Aaron Florian
secretarius.
Copie in traducere a originalului românesc.
I
141.
Câmpeni, 14 Nov. 1848.
Prefectul loan Buteanu adeverește primirea a 1200 fl. în argint.
Chitanță
Despre o mie și două sute de argint, care i-am primit dela
Domnul Câmpenilor, din banii care s’au dat prin Abrudeni pe
seama onorabilului Comitet, despre care și adeverez în Câmpeni,
14 Nov. 1848.
1000 și 200 fl. cm.
loanne Buttean
Prefect.
notă: fiind că galbenii s’au primit în
12 fi. V. V. dela Abrudeni și din cassă s’au
luat numai 11 fl. 30 cr. valuta 200 scădere,
patruzeci de fiorini în argint.
142.
Salinele, 4jl6 Noembrie 1848.
Axente Sever către lancu; ti trimite o misivă și infor­
mații verbale prin tribunul său Maior.
Frate!
Vine Maior, tribunul meu, ca să-ți spună cu ce l-au însărci-
196 EUGEN HULEA

nat administratorii Blajului. Iți alătur și o scrisoare a unor amici

sub. Ergate missionem, cum ai putea tu face aceasta? Mie îmi
.veni și știre oficioasă dela Comitet, prin care îmi arată pre D, D.
’Administratori și-mi zice să îndrept lucrurile politice acolo.
Greu suspină inima mea și nu are cu cine a se coînțelege.
Sever
Prefect
Dsale Dlui
Avram lancu
unde va fi
Dubi. Gaz. l'rans. No. 120—1891.

143. z
Sibiu, 22 Nov. 1848.
Comitetul .Națiunii Române adresează mulțumiri protopopului
Moldovan, co-administrator al jud. Târnava.
422/1848.
Comitetul Națiunei Române.
Domnule Co-administrator!
S’au primit raporturile Domniei tale datate 16 Noembrie 1848
sub No. 22 și 23 cu alăturare încă de două hârtii, una cuprinză­
toare de planul atacului de M. Vașarhei și alta arătătoare de re-
partițiunea ce s’a făcut pentru profunt în satele rupte din Comi­
tatul Alba Inferior și adaugate la scaunul Mediașului. Comitetul
împresurat peste măsură de mulțimea treburilor ce se grămădesc
în toate zilele, n’au avut răgaz ca să-ți răspundă și să-ți mul­
țumească pentru amănuntele relațiuni și importantele observa-
țiuni, ce îi faci despre diferite obiecte. Comitetul te încredințează,,
că toate câte îi raportezi, îi vor servi spre a le întrebuința la.
timp și materie cu folos pentru cauza ce apărăm și dela inteli­
gența, experiența și zelul Domniei Tale așteaptă cu plăcere și de·
acum înainte despre oricare obiect relațiuni exacte și observa-,
țiuni înțelepte. Pășește dară cu curagiu pe calea ce ai apucat și
ajută cauza din toate puterile, pentru care îți vei afla mulțumi­
rea in curata conștiință, că ți-ai făcut datoria cu prisos și în re­
cunoștința cea meritată din partea națiunei pe care atâta o iu­
bești. ;
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 197

Dela Comitetul Națiunei Române

Domnului Protopop Șt. Moldovan
Co-administrator. al Comitatului
Kukiillo
ex. offo la Dicio-St.-Marton.
A. Trcb. Laurian
Aaron Florian
secretarii!.

144.
Sibiu, 22 Novembre 1848.
Comitetul Național exprima lui Axente mulțumiri pentru marele
număr de recruți, pe care-l crede exagerat și inutil, și insistă pen­
tru formarea urgentă a detașamentelor de vânători și călăreți. Să
i se comunice lui lancu înarmarea Românilor și dezarmarea Un­
gurilor de pe Criș. Axente să 'facă ordine la Cetatea de Raită,
pâită’n Secuime, să convoace și să însuflețească oamenii, și să
pună capăt persecutării elementului românesc.
Az Olâh Nemzet Comitétol.
Barâtom Axente!
November 19-ik és 20-dikaróIi iromânyait vettiik, a General
Comandò igen órvend a șok ujonczoknak (hanem a tizennyolcz-
ezerból allò szàm t;in el vari vétve, mert nem sziikséges annyi).
A Procop felugyelete alati alakitandó vadasz csapat vaiamint a
lovassag is minden dieséretre méltó és legyetek jók azt minél
hamarâbb véghez vinni. A mint utoljâra értekeztiink a katonai
Cancellariaval, sziikségtelen, hogy annyi ember vesztegeljen a
lăgerekben, minek kovetkeztében òn Ixrcsassa el az embereket a
kigerbol haza, mas rendeletiinkig: hanem a jó fegyverekkel el
lâtottakat valassza ki és alakitva Balâzsfalvâra eg}' néhany szâz-
ból allò megmaradó testiiletet (csapatot). Hagyja meg valakinek
az Aranyos Széken ki Jankkal értekezve fegyverkeztesse fel az
ott levo Olahokat. a Magyarokat pedig fegyverkeztesse le. On
siessen Kùkùllo-Varrà menni és azt szedje rendbe minél hamarabb
egész a Székely Fòldig, — ezen dolog a legnagyobb fontossagu,
és nem igényel halasztast mert most tisztujitâs is lesz a me-
gyében. A vègeti a General Romando részérol kikiilde-tett harem
egyén: Komendo Kapitâny, Roth Pap és Moldovim Istvân Es-
perest — a vâlasztâsra kitiizòtt napon mely mento! hamarabb
198 EUGEN HULEA

megtorténik, legyen On jelen (Kükülovarot vagy D. Sz. Mar

tonban). Ezen niegye meroben rendetlen, hivassa ôsszeaz embe-
rcket, lelkesitse oket es vigasztalja — nincsen sôjok — küldje
M. Ujvârra vagy Vizaknâra. Mindennel falhagyva ezt tegye.
Mindenek felett siessen Küküllovârra, csak azért is, hogy a
Magyarok meg ne merészeljék az Olâhokat tôbbet kinozni, mint
on mondja — miutûn vegyes tôrvényszékek is rendeltettek.
A. T. Laureanu.
Traducere din românește.

145.

Sibiu, 26 Novembre 1848-

Comitetul Național comunică lui Axente principiile după care
se preface conform îndrumărilor date de înaltul Comandament
Militar, mobilizarea generală (ridicarea masselor): 1. Comunele
așezate în regiuni expuse vor lua parte la mobilizare fără deose­
bire de naționalitate și se vor concentra în locurile alese de co­
mandamentul militar; 2. In comunele mai îndepărtate de mobili­
zare, se vor lua măsuri ulterioare; 3. Autoritățile și Comitetul
n’au nici un cuvânt în chestiuni tactice și strategice, ci numai în
privința datei mobilizării și a procurării celor necesare; 4. Schim­
bări nu sunt posibile decât acelea făcute de comandamente, iar
legiunile care pleacă spre Cluj își au o împărțire precisă pe lângă
anumite unități ale armatei regulate imperiale, care singură este
în drept de a lua măsuri,
Az Olâh Nemzet Comitétol
Prefectu Ur,
A nagyméltosâgu General Comando 1848 November 22-én kelt
rendelete kôvetkeztében kôzôl a Comitéttel az âltalânos népfôl-
kelés tekintetében némely elveket, nelyeket a legnagyobb vigyâ-
zattal kell hasznâlni mâr hatârozô rendeletéig.
A Comité kozôlve ûrasâgoddal ezen elveket szoros kôtelességé-
vé teszi Onnek, miiszerünt rogtôn tribunusai és vicetribunusaival
ismertesse meg azokat és mindnyâjan hiven azokhoz ragaszkod-
janak —„ellen esetben nehéz felelôség -terhe alâ esendôk. Azon
elvek a kôvetkezendôk :
1-sô. Azon helységek, melyek inkâbb ki vannak téve az ellenség-
nek az âltalânos felkelésbèn nemzeti kiilonbség nélkiil veehdenek
részt (ahol pedig ezen külônôztetés mâr téve van, meg fog ma-
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÌN 1848-49 199

radni in statu quo) ; felkelések utân azon helyre fognale üssze

gyiilni, melyet az e célra kinevezett fôkatonai Comandans fog
kijeldlni.
2-or, A felkelés, mely tâvolabb helységekrôl jôvend, fel van
osztva nemzetiségek és szükségesség szerint egy mâsod részre,
— mint meg fog lâtszani — mikor ôsszefognak hivatni a Com­
mando aitai.
3-or, A helységek hatósagainak, valamint a Comitének is, mely
aitai a Prefektek vagynak kineveztetve, nincsen semini befolyâ-
suk a tacticâk és a stratagémâk alkalmaztatâsân, hanem csakis a
felkelésre nézve, aki hatârozott idôben és a Conductorok kineve-
zésében birnak befolyâssal; megindulâsukkor gondoskodjanak a
szükségesekrôl.
4-er, Most egyelôre m;îs vâltozâsok nem tôrténhetnek, mint
csak azok, melyeket magok a Comendânsok tesznek meg, mire
nézve rendeltetik: miszerint, azon Légiók melyek Kolozsvâr fêlé
vettek mozdulatot, csak Wârdener Generâlis ùrtôl veendenek ren-
deleteket, melyek alezredes Urban megegyezésibol folyanak; Za-
rând és Vajda-Hunyad megyékben Ribel Majortól, a segesvâri és
kôhalmi székek a segesvâri vârcommandanstôl, az Oit tâjékok
Stutterheim ezredestôl veendenek rendeleteket. Alapos ok lévén
a felkelést vâltoztatni, kisebbiteni avagy elbocsâtani, sziikség leend
mindenkor az illetô katonai Commandansokkal kôzôlni a dolgot,
kik korülmények és kellékek szerint az âltalânos népfôlkelést
kônnyitni fogjâk és kôzjavât szem elôtt tartandjâk.
Barnncz Simioit
Elnôk.
(Traducere din românește). Publicat în românește
în Transilvania a. 1876, N-rul 9.

146.
Câmpeni, 27 Novembre 1848.
Georghe Tcoc specifică cheltuielile avute cu lăutașii „verbuncului”
Chitanță.
Despre 10 floreni 15 cr. bani în valută, care eu mai jcs iscă­
litul după mai jos specificatele orănduieli am dat pe seama lău-
tașilor de verbunc și a recrutelor și pe cumcă i-am primit la mâ­
nă din cassa districtuală a Câmpeniului, drept mărturisesc.
Câmpeni, 2z Nov. 1848.
200 EUGEN HULEA

Id est 4 pite ..... . 3 fl 20 cr. 2 fl 40 cr.

3 fonti de carne de porc 1 „ 50 „
Cărnați........................... • 1 „ 50 „ .
10 fonti carne de vită . . 1 „ 20 , 1 fl 20 „
Ceapă de .................. 6 „ 6 „
Arpăcașe, un sfertar . 12 „ 12 „
Aiu ............................... 3 „ 3 „
O fele de unsoare . . b0 „ 45 „
Vinars 5 pontere . . . 40 „ 40 „
Lapte o cupă .... 7 „ 7 „
Fărină, o fele .... • 18 „ 10 „
Picioce de ..... . 6 „ 6 „
Sare, un fertar .... 8 „ ■ 8 „
1/2 font de peste . . . 24 „ 24 „
Vinars, o fele .... 36 „ 36
Suma . 10 fl 18 er. V. V. 9 fl 5 cr.
Giorgie Tyok.

147.

Câmpeni, 30118 Novembre 1848.

Faurul Moduna Lup confirmă încasarea unor sume.
Chitanță.
Despre doi Rf. 8 cr. c. m. care eu mai jos iscălitul în ziua de
astăzi din ferul meu am făcut 16 potcoave și le-am și bătut sus
cu cuiele mele, de toate potcoavele socotind câte 8 cruceri cm, în
ziua de astăzi fără hibă la mână din cassa perceptorească a Câm­
penilor le-am primit, cunoscu.
Câmpeni, Novemvrie 30/18 1848.
Id est 2 Rf. 8 cr. m.c.
Moduna Lup
covaciu din Câmpeni.
Vidit Avram Iancu
Prefect.
Fubl. în Gas. Trans. No. 131—1891.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 201

148.
Câmpeni, la 30118 1848.
Faurul Hriza Lup confirmă încasarea unor sume de bani
pentru potcovitul cailor.
Chitanță.
Despre patru zloți Rf. 16 cr. în argint, care eu mai jos iscă­
litul în mai multe rânduri din ferul meu am potcovit cai umblă­
tori în forșpan, așa și domnești umblând, călătorind în lipsă cu-
vincioasă, precum în ziua de astăzi fără hibă la mâna mea i-am
primit din cassa perceptorească din Câmpeni cunosc.
Câmpeni, Noembrie 30/18 1848.
Adecă 4 R. fl. 16 cr. m. c. .
Hriza Lup
faur de fier
- din Câmpeni.
Vidi Avram lancu
Prefect.
Publ. în Gas. Trans. No. 131—1891.

149.

Sibiu, la 1 Decemvrie 1848.

Fiind în preajma alegerilor funcționarilor administrativi jude­
țeni, Comitetul Național se informează delà Axente despre do­
miciliul lui Poruțiu, spre a-i comunica acestuia să se prezinte
urgent la Comitetul din Sibiu, fiindcă a fost numit co-adminis-
trator al județului Alba Inferioară.
As Olâh Ncmzet Comitetul.
Prefect Ürl
A megyékben leendô tisztvâlasztâs alkalmâval elkerülhetetlen
szüksége lévén a Comitének értelmes, lelkes és alkalmas egyéne-
kre, kik érdemmel képviseljék és érdekei szivokben legyenek —
egv megyében, hoi most torténik a tisztvâlasztâs, a Comité kine-
vezte Porutz Samuel ügyvédet, ki hol légyen, hogy egy iromânyt
kiildhessen hozzâ a Comité — nem tudja?
202 eugen hulea

Megértvén a Comité, hogy ezen egyén Torda kbrül lenne és

remélvén miszerint On jobban fogja tudni, irja: miszerint On
véve rendelésünket legottan adja Porutz Ürnak tudomâsâra, ki
is sictve jojjen el a Comitéhez, hogy hivatâsa pâlyâjâra küldhes-
sék ki. , .
A Comité hiszi miszerint ezen rendelet véghez fog vitetni leg-
rôvidebb idon és Porutz Ür kevés nap alatt a Comiténél lesz.
N. Szeben Dec. 1-én, 1848.
Az elnok jelen nem létében
- A. T. Laurian
Aaron Florian
Secretarius.
Porutz Ür kineveztetett Alsôfehér megyében Co-administrator-
nak a General Commandotôl, a Comité ajânlâta nyomân.
Traducere din românește.

150.
Sibiu, 8 Decemvrie 1848.
Comitetul Național, pentru bunul mers și triumful cauzei, atrage
atenția lui Axente să nu dea ascultare decât ofițerilor numiți de
Înaltul Comandament și să nu recunoască decât ordinele date de
această autoritate și de Comitetul Național, lucrând în tot timpul
de acord cu comandamentul militar. In postscript se dispune,
să nu se permită căpitanilor a se amesteca în atribuțiile primarilor
și juraților comunali.
No. 636.
Az Olâh Nemzet Comitétôl.
Prefectu Ür!
Egy vâratlan kôrülmény nagy akadâlyt lâtszatik idézni a dol-
gok folyâsâban és egy mas irânyt adni, mely az eldbbenivel ellen-
kezésbe jbve az igaz ügy gyôzelmét hâtrâltatni fogja.
- Az, ily bonyolodâsok kikerülését — melyek kompromitâlhatnâk
a Tront, Ausztriai Dinasztiât, a Hôn biztositâsât, szabadsâgât és
a român nemzetiséget, a Comité szoros kôtelességének tartja Ont
megelozni és illô utasitâssal ellâtni, mely szerint dolgait szabâ-
lyozhassa.
E szerint Urasâgod nem fog bsmerni mas hatôsâgot mint azt,
mely jcin a Csâszârtdl .— a General Commando és a Comité âl-
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49. 203

tal — hôdolattal és tekintettel nem lesz mas tisztek irânt mint

csak azok irânt, kiket a General Commando vagy maga neve-
zett ki, vagy elosmerte — akârmibeli rendeléseket veendenek,
on nem koteles elfogadni, ha nincsenek a General Commanddtdl
és Comitétôl, a Prefecți hivatalt, jog és kôtelességbeni eljârâst hi-
ven teendi meg — hallgatva a General Commando és Comité ren-
deléseire, a tâbort jô rendben és illô fenyitékben tartja, egyetértii-
leg és ôszhangzôlag mükodve az Onhôz kikiildôtt katonacomman-
dânssal — a nemzeti ôrsereg fegyverkezetten fog maradni, ugy
is mint volt, s jelenleg vagyon, tâbori szolgâlatjât teendi a leg-
nagyobb rendes tôrvényességgel mint eddig is tette — fegyvereit
nem rakandja le, mig a General Commando vagÿ Comitétôl ab-
beli nyilvânos rendeletet nem veend.
Hiedelemben lévén, miszerint On ezen utasitâsokat meg tudja
méltânyolni, a Comité reméli, hogy szellemôkhez képest fog mü-
kôdni és azokat pontosan teljesitendi.
N. Szeben, December 8-ân 1848.
U. I. Megértvén a Comité, hogy a kapitânyok beléegyednek a
falusi birâk és esküdtek dolgaiba, ahonnan azutân nagy zava-
rok keletkeznek az igazgatâsban, Onnek kôtelessége leend a ka-
pitânyokat meginteni, miszerint a birâk és esküdtek dolgaiba ne
elegyedjenek.
Barnutz Simon
Elnôk.
(Traducere din românește)
Publicat în românește în Transilvania, No. 9, a. 1876.
151.
Câmpeni, 19 Decemvrie 1848.
Obligațiune de a replăti un împrumut, ridicat în fovorul bisericii,
din cassa Câmpenilor.
Noi, mai jos subscrișii în ziua de astăzi am luat împrumut din
cassa satului, pe seama bisericii române din Câmpeni 100 adică
o sută de zloți în valută, cari bani noi ne legăduim ca peste patru
săptămâni cu mulțumită ne legăduim a-i plăti.
Câmpeni, 19 December 1848.
Gavril Enyedi
paroh român ‘ Petru Muțiu
în loc. Teoc Teodor
204 EUGEN HULEA

152.
Huedin, 21 Decemvrie 1848.
Notarul din Huedin confirmă că a primit spre păstrare cantități
de cereale delà Nie. Vlăduțiu, conform ordinului generalului
Vardener.
Nyugtató.
1198 sz. egy ezer szâz kilencven nyolc véka buza, 336 sz. hâ-
romszâz harminc hat véka mâlé és 123 sz. szâz huszonhârom véka
lisztrol, melyeket Marosbogâti lelkész I. Vladucz Miklós ùrtól a
Cs. K. hadsereg parancsnoka Barò Vârdéner O Excelentiâja pa-
rancsolatja utân aitai vettem, a tovâbbi rendelkezésig.
B. Hunyad 21-ik December 1848.
Fazakas losif
B. Hunyadi jegyzô.
Dubi .în Transilvania N-rii 3·—4, 1886.

153.
Offenbaia, 21 Decemvrie 1848.
~ Amos Tordoșan către lancu.
Domnule Prefect, · .
In toate zilele îmi vine știre din părțile celea din jos despre
prăzile, ce întreprind Maghiarii pe locurile acelea. Anume lara
de jos o prădară și acum se apropie de munții Băișoarei, după
un raport făcut jlela Căpitanul din Băișoara Lucaciu Vasile.
Mă mir cum de Balint nu-mi mai face nici o relație precum se
promisese; mai aștepta-vom ceva sau ce vom face?
Rămân al D-tale obligat

Amos Tordoșan
Offenbaia, 21 Dec. 1848.
Delà Tribunatul Offenbaiei Onoratul Domn Avram lancu
Prefectului legiune! Aur. G. romane, unde va fi
Pubi. în Gaz. Trans. No. 120, 1891.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 205

154.
Câmpeni, 21 Decemvrie 1848.
Instrucțiunile lui Avram lancu pentru aplicarea unui tratament
drept și uman față de prizonierii maghiari în cursul interogato­
rului ce li se lua.
Instrucțiune.
1. -Mărturiile cu toată solemnitatea să se ceară.
2. Nici invinuitu, nici mărturia nu trebue altmintrelea tractată
decât cu blândețe.
3. Cel mai mic semn de prepus de a primi mituire să nu aud,
la care punct a vă aduce aminte în numele cinstei voastre vă
provoc.
4. Curgerea comisiunii la. ascultarea martorilor și a învinovă-
țiților să fie verbală.
5. Cei vinovați să se puie în pază în case cinstite la Români
în Abrud, până voi căpăta raport.
6. Cu toate puterile să fiți a răspândi o idee de blândă trac-
tare în acest lucru cu .Ungurii.
7. Investigațiunea să fie în sat la casa lui Ciocu Alexandru.
Câmpeni, 21 Dec. 1848.
Avram lancu
prefect
Scrisoare autografă publ. în Gaz. Trans. No. 12011891.
155.
Bistra, 21 Decemvrie 1848.
Raportul lui loan Balea către Avram lancu în cauza unor pre­
tinși spioni.
Onorate Domnule Prefect!
Primind oficiosa ordinațiune să cercetez despre Talianu și
Gătcul, cum că aceștia doară în toată săptămâna ar duce hârtii
la Cluj și vicissim, am cercetat în tot chipul și nu ese nimic afară,
cumcă dânșii ar fi răi în lucrul acesta, de vreme ce Gătcul au fost
tot cu armadia de când or pornit dela Abrud întâiu, încă și în
atacul dela Sebeș au fost față — iară Talianu ca un om sărac
206 EUGEN HULEA

neputincios și onerat cu mulți prunci, sunt 7 sau 8 luni decând

n’au umblat după nimica la Cluj. Amu sunt acasă și lalianu și
Gătcul. Altmintirea surii
al onoratului Domn Prefect
Bistra, 21 Dec. 1848.
umilit serv,
loanne Balea
Onoratului Domn Prefect Avram lancu cu onoare la Câmpeni.

Publ. în Gaz. Trans. No. 120—1891.

156.
Sibiu, 26 Decemvrie 1848.
Bărnuț către Samuil Poruț.

Amice!
Trimit această espusăciune a mai multor preoți și centurioni,
ca să vezi ce supărări au acești frați ai noștri. Știu că vor veni
la Dta și vor întreba de rezultatul rugăminții lor; încât se ține
de pâra dată contra Domnului Căpitan Suini, spune-le, că e lu­
cru tare periculos a ne încăiera și cu ofițerii împărătești, și până
când vom putea, să mai răbdăm, că avem destule cu Ungurii. Iară
ce se va ține de asupririle sătenilor, dela cari pretind să plătească
ce au prădat (rupt).
Administrația să fie cu luare aminte, ca oamenii să nu se asu­
prească cu pretențiuni nedrepte, pentru că s’a observat că mulți
Unguri și și alții ridică asupra Românilor tot feliul. de preten­
țiuni.
Adeunăzi fiind la Sibiu advocatul Botta din Șard au întrebat
ce să facă cu moșiile rămase de Ungurii căzuți în răsboiul contra
Românilor, chiamă-1 la Dta și vă înțelegeți.
Sibiu, 24 Dec. 1848.
Bărnuț

Amicului Samuil Poruți împreună administrator al Comitatu­

lui Albei de Jos
Bălgrad
Publcat în Gas. Transilvaniei No. 120—1891.
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 £07

157.
Câmpeni, 24 Decemvrie 1848.
O chitanță a lucrătorului de fier Hrisa Lup.
Pă doi zloți 10 cruceri in argint, cari mai jos subtscrisul pen­
tru lucrat la tunuri în 4 zile cu tisigurile mele și pentru potcovi­
tul mai multor cai din fierul meu, care adeveresc.
Câmpeni, 24 December 1848.
adecă 2 fl. 10 cr.
Hriza Lup
lucrător de fier
Vidi lancu
prefect
Publ. în Gas. Trans. No. 131—1891.
158.
Offenbaia, la 28 Decemvrie 1848.
Amos Tordoșan către Av^am lancu.
Frate lanculeț
După o înștințare căpătată dela D. Prefect Prodan, care au
administrat cărțile trimise la I. Militărești în Bălgrad, fiindcă
s’au tras dela Aiud, măcar că după alte știri private încă în
Aiud n’au intrat, Maghiarii nu stau așa tare pe cum ni se pare
nouă. — El zice mai încolo să te grăbești cu oamenii către Trăs-
cău, fiindcă acolo se vor aduna și a celor de pe țară — unii vor­
besc că Urban s’ar fi apucat de lucru la Clușiu, apoi nu știu aveți
înțeles și cu el sau ba — de pe locurile noastre supărător până
acum nimic.
Fratele Aiudean Aviron încă sosi și se ostenește cu aduna­
rea colonilor —' spun că miliția s’ar fi împărțit între Blaj și
Aiud, mai multe de voiu ști, ți-oi mai trimite. Numai să nu
pregeți a veni cu oamenii, fiindcă mai mult curaj le vei putea da.
Fii sănătos, iți poftesc al tău amic
Amos.
Offenbaia, 24 Dec. 1848.
Dela Tribunatul Offenbaia Onoratului Domn Avram lancu
Prefectului Legiunii aur. mont, române unde va fi.
Publ. în Gazeta Trans. No. 121—1891.
208 EUGEN HULEA

159.
Abrud, la 31 Decemvriel848.
Ion Moga către Avram lancu.
Mult onorate Domnule General!
CuprinzântTvrăjmașul orașul Hălmagiului, am fost siliți a veni
in Abrud, de unde tot într’o legătură cu epistola ce ți-o trimise
m. o. D-nul Prefect Buteanu, îndrăsnesc a-ți prescrie cugetele
mele în partea întâmpinării barbarului. Zarandul nici odată n’a
fost mai tare atacat ca acum și nici odată n’a rămas fără mai nici
o putere ca acum. Dela amândouă granițele, Balte(?) și Criștior
începând, până la acesta de aproape Criștior, nu-i cine să-i steie
în contră, toți au fugit, toți ne-au lăsat, ostași de linie, pușcași
și landșturm. Nu era de a se închipui, cum că bărbatul să nu-și
iee îndrăsnire a călca înlăuntru, numărul nu poate fi mare, însă
și mic învinge, când nu-i cine să reziste, drept care a pus mâna
pe bunul nostru, că viața ne-am apărat fugind aici.
La un lucru așa tare încurcat în pericol nu-i alta de făcut, de
cât a strânge și a trimite cel mai mare și puternic ajutor, care
după opiniunea mea, încât ar putea fi fundament înființândei în­
vingeri, ar trebui să se împreune din aceste puteri: mult onorat
Dta să strângi și să trimiți și într’asta parte către Buceșiu și
către Bulzești o mare putere, de către Secărâmb să vină alta,
apoi fiindcă și dela Zam D. Comandant Panaiot a fost promis,'că
la timp de lipsă ar trimite ajutor, să i-se scrie și după o înțele­
gere trupele aceste să năvălească asupra barbarului până ce-1 va
scoate de tot din o parte; apoi să se întoarcă iară cu toți la alte
părți, unde amenință pericolul și totdeauna pericolul cel mai mare
mai îngrabă trebue îndepărtat. Aceste simțăminte pentru coor-
dinare și dispunerea necesară a trupelor în contra vrăjmașului
descoperindu-le și așternându-le spre înțeleaptă D-tale orientare,
întru amenințarea fericirii poporului și supunerea, scoaterea afară
a barbarului, cu cea mai mare plecăciune rămân ă Mult on. Domn
General
Cel mai mic șerb
loanne Moga
P. S. Domn Pref. Buteanu s’a tras ieri la Criștior unde a strâns
puțin loagăr, însă, poate, netrimițându-i nimeni ajutor va veni
la Abrud. Atunci nici aci nu va fi securitate.
Mult onorat Domnului General Avram lancu cu plecăciune
la Câmpeni.
Publ. în Gaz. Trans. No. 121—1891.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 209

160.
Sibiiu, 1 Ianuarie 1849.
Comitetul Național, prin Bărnuțiu, ordonă lui Axeitte să fie gata
cu oamenii săi, mai ales pușcașii, conducându-i acolo unde i se
va comunica ulterior, pentru întâmpinarea lui Puchner, care se
duce la Mediaș pentru a lua măsuri cu caracter militar și își
exprimă nădejdea, că disciplina trupelor nu va lăsa nimic de dorit.
Ac Olâh Nemzet Comitetol.
No. 7.
Axente Sever Prefect Urnak!
Bâro Puchner Antal 6 nagy meltosâga holnap reggel indul
Medgyesre — hogy ottan a hâborura nezve tegye meg nagyobb
sikerrel a teendoket.---- Ez Onnel kdzoltetik oly meghagyâssal,
hogy âlljon keszen a legenyeket oda vezetni, ahovâ paranesot
veend. Az embereket ne tartsa egy helyt, hivassa ossze mint 6n-
nek megirodott foleg a tiizelo fegyvereseket, ezek semmi esetre
otthon ne maradjanak.
A Comite hiszi, miszerint ismetelt figyelmeztetesre nincsen
sziikseg hogy a fegyveres legenyekbol alakitson szâzadokat es
hogy a jo katonai fenyitek szigorii megtartâsârol gondoskodjek,
mely vezerelje a românokat foleg az On legiojâbdl levoket a nagy-
meltosâga elebe igen kbzel leven — es azert nagyobb szigoru-
sâgu pontossâggal viseljek magokat.
N. Szeben, januâr 1-en 1849.
Barnutz Simon
Elnbk.
Traducere din românește.
161.
Zlatna, 2 Ianuarie 1849.
Piceprefectul loachim Băcilă către Avram lancu.
Mult onorate Domnule Prefect!
Mult onoratul Comitet sub No. 707, 14 Dce. 848 zice, în urma­
rea acesteia: îți vei pune sau numi tribuni oameni harnici, — etc.
Mult onorat Domnia ta sub No. 1/6 Dec. a. c. binevoiți a zice:
și de o dată vosc ca să mă înștiințezi că până acum ai numit
14
210 eugen hulea

tribuni și vicetribuni. Eu sub No. 7 am răspuns că am numit

pe Kosor și pe loan Muntyan. Comitetul M. O. sub No. 821,
27/15 Dec. 1848 m’a îndatorat, ca numai decât să dau porunci
la toate satele din vicetribunaturi să fie gata cu merinde pe 5—6
zile și prin cine.....
Așa, fiind noi la Sibiu, — M. O. Comitet a întărit pe loan
Muntyan de tribun pe tribunalul al II, sub No. 823/1848 și ve­
nind cu grabă dela Sibiu am. și plecat în tribunat introducându-1
până în Zlatna. Aci am auzit că M. Domnia ta ai binevoit a
denumi alt tribun, pe care eu nu-1 cunosc. Ca să-mi pot purta
acel serviciu cum vreau, acum să faci bine a judeca cum să fie,
ca să nu fim contra — lângă aceea la aceasta am nădăjduit. Mai
încolo cu plecăciune sunt a M. Onorat Dumitale plecată slugă
loachim Băcilă
V. prefect.
Zalatna, 21/2 Ian. 1849.
Pe verso:
Dela V. Prefectura Aurăriei Rom. Gemine
mult Onoratului Domn Prefect al
Legiunii Române Aurărie Gemine
Avram lancu
cu venerație la Abrud
sau unde va fi, cu grabă.
Domnii Căpitani sunt rugați ca această scrisoare să o trimită
cu cea mai mare grabă din sat în sat unde slujește — adecă la
Domnul Prefect Avram lancu.
Publicată în Gaz. Trans. No. 120—1891.

162.
Câmpeni, 2 Ianuarie 1849.
Nicolae Corcheș ridică bani din cassa districtuală a Câmpenilor.
Chitanță.
Vidi lancu Prefect.
Pentru cincizeci fiorini în arg., care Nicolae Corcheșiu dând
șase care de fân pe seama cailor Șvaligurilor cu prilejul trecerii
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 Hll

lor prin Câmpeni, in loc de răsplătire i-an scos din cassa dis­
trictuală.
Câmpeni, 2 Ian. 1849.
adecă 50 fior. în arg.
Notă:
însemnez, că SchwalL·erii veniți în 1848 dela
Huiedin sau refugiat de Ungurii, cari voise
să-i înroleze în armata lor. Au scăpat în
Munți și s’au dus la Bălgrad. Erau Croați.
R. Patiția.

163.
Offenbaia, 4 Ianuarie 1849.
Amos Tordoșan confirmă tribunului Corcheș primirea unor mu­
niții și cărți, descriind succesele obținute la lara contra Ungurilor.
Frate Niculaeț
Cremenile și 2 saci de praf, 2 cărți îndreptate către D. Balint
toate le primii și le expediei la D-ta. Tăieturile de gloanțe le-am
pus în lucrare — numai meșterii cu gătirea căruțului mi-au în­
târziat de nu le-am trimes până acum. Dă mulțumită ceru­
lui că și fără acelea făcură bravură Românii noștri, căci ieri la
amiază se apucară de lara și o făcură nimic, căci Ungurii fu­
giră când simțiră că ai noștri se apropie. ·— Astăzi porniră către
Ivășcani unde încă se trăsese vreo 400 de „chenteși”, avem nă­
dejde că și de acolo i-o alunga. — Veți mai auzi și din alții.
Fii sănătos, îți poftește a D-tale frate
Amos.
Offenbaia, 4 Ian. 1849.
Dela Tfribunatul Offenbaia
Onoratului Domn
Niculae Korkeș
Tribunului Prefecturii Auraria Gemina
Ex. offo^ unde va fi.

Publ. în Gaz. Transilvaniei No. 121—1891. -

212 EUGEN HULEA

164.
Offenbaia, la 6 Ianuarie 1849.
Amos Tordoșan cere ajutor armat dela lancu.
Frate lancule!
Dacă vei primi cartea aceasta să pornești cu lagărul tău în
jos — căci al nostru este tot dispat (sici), după ce nu știu unde
se băgară; — apoi bnkenteșii veniră pe ici și făcură mare stri­
căciune.
Offenbaia, 6 Ianuarie 1849.
Amos Tordoșan
Onoratului Domn
Avram lancu
Prefectul Aur. Legiune Gem.
Ex offo . Câmpeni
Publ. în Gaz. Transilvaniei No. 121, 1891.

165.
Câmpeni, 16 Ianuarie 1849.
Locuitorul din Albac Oneciu loan Canciu ridică un împrumut
din cassa districtuală a Câmpenilor, cu semnătura lui
Avram lancu.
Mai jos subscrisul dau această scrisoare de adeverință, cum că
înaintea mea față venind locuitorul din Albacu Oheciu loan Can­
ciu, spuse cum că în lipsa cea mare a bucatelor a luat împrumut
din cassa districtuală a Campaniei 10, zece floreni, bani în ar­
gint cu termin până la Sânt-George viitor (anul 1849), care da­
torie s a legătuit pe atunci mai în sus scrisul datorit loan One­
ciu cu omenie bună și fără nici o împedecare a o plăti.
Despre care și eu drept mărturisesc. In Câmpeni 16 Ianuarie
1849.
losif Palladiescu
jurat scaunean
S’a togmit prin mine în vorba aceasta pe atunci
vidi lancu
Prefect
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 213

166.
Câmpeni, 18 Ianuarie 1849.
Pop Manițiu ridică bani din cassa districtuală a Câmpenilor.
Chitanță.
Despre patru fior. în valută care perceptorul Nicolae Sabău
cumpărând pe seama patroalelor, făcând șpargă subțire, fiecare
legătură cu șase cr. în valută, din cassa districtuală i-am dat pen­
tru dânsa în mâna Pop Manițiu din Abrud.
Câmpeni, 18 Ian. 1849.
Adică patru fior. în valută.
Dionisie Daraban
Notar primar

167.
Câmpeni, 18 Ianuarie 1849.
Dionisie Daraban ridică bani din cassa districtuală a Câmpenilor.
Chitanță.
Pentru un fior. în valută, care Dascaloviciu Ilie dând zece le­
gături de șpargă subțire pe seama patroalelor făcute fiecare le­
gătură cu șasă cr. în v. i-am luat din cassa districtuală.
Câmpeni, 18 Ianuarie 1849.
ad. 1 fior. în v. Dionisie Darabanii
notariu primar
Dascaloviciu Ilie
Publ. în Gaz. Trans. No. 131, 1891.
168.
Câmpeni, 19 Ianuarie 1849.
Dandea lonuț pentru fânul vândut loagărului lui lancu.
Chitanță.
vidi lancu
Prefect
214 EUGEN HULEA

Despre două sute și optzeci fiorini in valută, cari mai jos scri­
sul am primit din cassa districtuală a Câmpenilor pentru trei clă-
dituri de fân, prin Sabo Nicolae, Tioc Todor și Dascalovici Ilie
târguite și cumpărat. Despre care sumă de bani, precum că de­
plin i-am primit la mâna mea din mai sus numita cassă, prin a-
ceasta adeveresc. In Câmpeni, 19 Ianuarie 1849.
adecă 280 fiorini în v.
Dandea loanul

169.

Abrud, 20 Ianuarie 1849.

ioan Șiilitțiu scrie din Abrud tribunului Nicolae Corcheș despre
tunurile pe care le varsă la Bucium un meșter.
Frate Korkeș!

biindcă Domnul lancu nu-i in Câmpeni am voit a-ți face cu­

noscut cumcă la Bucium îs patru tunuri in lucrare, câte de un
stanjen de lungi, și se fac din fer vărsat, belecluite cu lemn. —
I ludele cele vărsate din fer le-am căpătat din Bucium dela mașina
lui Slacovici — îs de lăți de 6 țoii și de groși mai de un țol. —-
Meșter avem bun și de cumva ne-am putea folosi, atâta fer văr­
sat de aceea samă și numai la ruzi avem, cât și 30 de tunuri am
putea face; — pă Marți va fi gata vro două, ai grijă dară și din
pravul Cel de tunuri și pă sama noastră precum și din gloanțele
cele mari ca de vr’o 6 până la opt fonți și cartaciuri.
înștiințează și pă Domnu lancu despre acest lucru.
Abrud, 20 Ianuarie 1849.
loanne Suluțiti
tribun
Scrie-mi ceva despre starea lucrurilor de cât.. . (rupt) a mei
oameni stau gat(a) ... (rupt) în cotro vom porni.
Adresa pe verso:

Domnului Tribun Nicolae Korkeș, frățește

la Câmpeni
din officiu
Publ. Gaz.. Trans. No. 121, 1891.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA |N 1848-49 215

170.
Sibiu, 3/15 Ianuarie 1849.
Nic. Balășicscu confirmă primirea sumelor colectate pentru Corn.
Național de către locuitorii din Noul Românesc.
Chitanță.
Despre 32 fl. cm. adecă treizeci și doi florini argint, pe cari
comunitatea română dela Noul Românesc strângând pentru aco­
perirea cheltuielilor națiunii române, i-au administrat aici la co­
mitet, unde s’au primit întru adevăr.
Sibiiu, 3/15 lanuari 1849.
Nicolae Balășiescu
Membru în Cassariu

171.
Mărișel, 23 Ianuarie 1849.
Satid Mărișel răspunde unui maior ungur.
Prea Onorate Domnule Maior,
Scrisoarea trimisă dela Dumniata am primit și înțeles cele
scrise într'ânsa, dar noi ca frații voim să viețuim laolaltă. Că
noi ne apărăm pre noi înșine, ca să nu vie pre noi răii. — Ne ru­
găm Domnule, ca să fii în odihnă, nu sârgui atâta a ne provoca
.pacea, căci noi suntem cei mai pașnici locuitori ai statului, căci
nu ne sculăm pe nime, nu aprindem nimic, nu mergem să omo-
râm pe. nimeni, numai alții să nu vie pe noi, cu un cuvânt cu ar­
mele noastre nu vătămăm pe nime-, au nu e aceea pace adevă­
rată? Noi alta nu voim, fără precum nu stricăm pe nime, așa
nici pe noi să nu ne strice nime. Acesta e adevăr sfânt ,și drept.
Despre alta încă, noi de ocârmuitorul țării nu vrem a ne des­
părți, fără până ce vom ști adevărat ocârmuirea în cine razimă,
stăm în locul slobozeniei noastre, fără de a strica pe cineva.
Odihniți-vă și lăsați în pace pe aceia, care urmează pacea, că în-
tr’alt chip Dumnezeu priveghiază pentru noi, cât și pentru alții.
Noi vă vom privi de reloeli, dacă nu ne veți lăsa să viețuim în
pace. Intr’altele rămânem ai Domnii Tale,
Domn Maior, de binevoitori
Mărișel, 23 Ianuarie 1849.
Satul Mărișel
216 eugen hulea

adresa:
Dela Mărișel
Prea Onoratului Domnul Maior al Nației Ungare
cu bună aflare la Gyalu.

172.
Câmpeni, 25 Ianuarie 1849.
Dascaloviciu Ilie ridică bani din cassa districtuală a Câmpenilor.
Chitanță.

Despre 150, o sută cincizeci de floreni, în valută, cari subscri­

sul în împlinirea cheltuielilor orașului, cum că din cassa dis­
trictuală a Câmpanei drept i-am primit (interimaliter), mărturi­
sesc.
Câmpeni, 25-a Ian. 1849.
adecă 150 fl. v. v. Dascalovits Illes
vârosi gazda

173.
Roșia, 27 Ianuarie 1849.
Locuitorii de religie rom. cat. din Roșia confirmă și reinoesc fi­
delitatea față de tronul imperial, cu prilejul înscăunării lui Fran-
cisc losif, cxprimându-și dorința unei conviețuiri pașnice cu
Românii.

Noi^ din jos iscăliții creștini romano-catolici din Roșia, băieși

>i cetățenii Abrudului dăm această mărturisire, cum că noi, pre­
cum in anul 1848 trecut în luna lui Octombrie al 28-a de ziua,
am pus jurământ pe credința împeratului al Austrii, Rege al Un­
garii, Principelui Transilvaniei, nălțatului Ferdinand, așa cre­
dința asta, supunere neclintită și pacea a noastră o ținem și vom
ține-o totdeauna și către nălțatul împărat și rege următorul, Fran-
ciscului losif, căruia noi suntem supuși până la moarte. Și cu
frații noștri români cetățenește și creștinește după religiunea noa­
stră precum am fost până acum, așa și de aici încolo voim a fi și
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 217

vom fi totdeauna în sensul adevărat și întrupat ai fraținătății

frați.
In Roșia ad 27 Ianuarie 1849.
Ștefan Tot Andrei Kovats
George Janki bătrânul Franciscul Janki
Ioan Vuzdugan Stefan Molnar
Iosif Gruber a lui Jozsikutz Georg Molnar
Iosif Janki a lui Jozsi lonu Kovats
Iosif Gruber bătrânul Alexandru Janki
Szimon Gruber Ioan Szekely a lui Sandor
Andrei Szekely lui Andris Iosif Cornea
Alexandru Cornea Ioan Cornea
Ioan Gruber a lui Sandor Ioan Szekely Putregai
Balint Gruber a lui . .. Adam Szekely Putregai
Ioan Pek Georgius Szekely Putregai
Iosif Gruber a lui Jozsi Anton Letanyerna
Andrei Szekely lui Sandor Aren Verthen
Ioan Mornei Ioan Janki a lui Janos
Antonie Najmer Agostin Verthen
Iosif Glaizner Gruber Benedek
Ioan Gleizner Gruber Agostin
Alexandru Szekely a lui Andras Gruber Gyuri
Ioan Vuzdugan cel Bătrân ~
Gruber Ferentz a lui Janki
Iosif Buzdugan Iosif lanki bătrânul
Ioan Dregan Samoilă Najmer
Alex. Szekely lui Sandor Georgius Kornya
Zsigmon Lörintz
Scrisoarea este adresată lui Avram Iancu (hârtia ruptă).
Publicată în Gaz. Transilvaniei No. 124, 1891.
174.

Bălgrad, 25 Ianuarie 1849.

Pice-prefcctul Băcilă raportează lui lamtt.
Mult Onorate Domnule Prefect;
Scrisoarea din 2 Februarie a. c. am primit-o, din care am în­
țeles să trimit cu grabă un căruț cu bucate. Am mers cu expre­
sul D. Motora la Oarda de jos, unde au fost îmblătite ca 80 fer-
218 EUGEN HULEA

• iele de grâu și 80 cucuruz. Comandantul Ungard a zis că ne dă

■10 de grâu 40 cucuruz. Când am fost să încărcăm n’a vrut a da
numai secară — pre care nu o am luat, ci trimit acum dela mine
16 ferdele grâu curat. '
Dnul Administrator Fink, dupe ce i-am spus cum ne năcăjesc
Românii și dușmanii noștri — a zis că îmi va da alte strânse po-
lunci.
Am fost îmblătit să trimit peste 1000 ferdele, acum s’a ames­
tecat D. Mânzat comandantul de le-au dus în cetate. Dacă am în­
trebat de unde au puteri, spun că trebue Cetății.
Dnul Administrator Fink s’a disputat cu Generalul, să nu se
amestece în lucrurile sale. Generalul răspunde: nu știu nimica.
Așa eu aflu cu cale să binevoești a trimite câteva sute de saci,
un car cu 4 cai, un om harnic — și a scrie aici să-mi dea. ..,
apoi vom trimite bucatele, dar grăbește că pretutindenea voesc
a le împărți și va fi târziu. La Vurpăr sunt destule —· numai
popa de acolo e una cu oamenii. Au mâncat destul și tot vreau
a mai mânca și a împărți. Am trimis un vice căpitan dela Feneș
să aducă cu care bucatele până la Kișfalău acolo. Să lucrăm și cu
meșteșug. Popii n’au vrut a da — eu am auzit că m’au pârât
către M. O. Dta —· și au trimis 2 oameni. Acel Popă a fugit de
Unguri din Vurpăr și nouă nu le-au lăsat bucatele și dela ei încă
le vor lua — poate. Perirea din tine Izraile!
Lagărul am fost să-1 trimit la D. Butyan — la D. Dobra, însă
Ungurii sunt lângă Bălgrad. Lagărul stă la Kișfalău până se vor
depărta de ei Ungurii.
Cu numele de mă va numi Administratura Requisitions Comi-
sariu, pot cât de multe a-ți trimite, pentru că peste Murăș încă
sunt. .. grăbește.
Tntr'altele cu plecăciune sunt plecată slugă
loachim Băcillă
v. prefect
Bălgrad, 25 Ian. 1849.
Al. m. o. Dtale
Gaz. Trans. No. 122, 1891.

175.

Oradia, 30 Ianuarie 1849.

Comisarul Nicolae Hodossy din Oradia raportează comisarului
plenipotențiar Bedthy Odon, arestarea preotului român din Ni-
reșul Mare și încarcerarea lui, împreună cu un alt acuzat, în în­
chisoarea comitatului — apoi prinderea preotului loan Ungh din
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1E48-49 219

Tomești, acuzat de a fi fost căpetenia mulțimilor române răscu­

late. Pentru evitarea unor cheltuieli prea mari și a unei proce­
duri prea îndelungate, propune ca judecarea inculpatilor să se
facă în Ardeal, pe locul crimei sau aproape de el.
331/1849.
Kormânybiztos Hodossy Miklós
Orszâgos teljhatalmù biztos Beöthy Ödön ÙrnakJ
Folyó hó januâr 20-ik napjân Kolozsvâron 172-ik sz. a. kelt
rendelete folytân Drâveczky Lajos aitai a Nagy Nyiresi olâh
pap elfogatvân nehâny darâb vizsgâlati iratokkal, nemzetöri had-
nagy Esztegâr Lajos örizete alatt ide Vâradra kisértetett s âl-
talam âllitolagos biintârsâval, egy ugyan oda vaiò olâh emberrel
egyiitt a megye foghâzâba elzârattatott.
Tovâbbâ nemzetöri alezredes Gââl Làszló ùr, folyó hó 23-ân
Halmâgyon 20-ik sz.a. kelt levele mellett hozzâm kisértetett Ungh
Jânos tomesdi g. e lelkész ki az iromânyok között làtszólag egye-
dül Dénes Istvân Arad megyei csendbiztos aitai azzal vâdolta-
tik, hogy a tömegben lâzongott olâh esordâk egyikériek'majorja
volt.
Minthogy pedig mindkét esetben a biin elkóvetési helye Er-
dély s a tâvolsâg szerfelett nagy volt, a miatt az érintett rabok-
nak Nagyvàradon lehetó elitéìése igen hosszas, de sok nehéz-
ségekkel jàró kóltséges is volna, nézetem szerint ezek elitéltetése
a bünhelyen, vagy ehhez legközelebbi alkalmas helyen lenne esz-
közlendö.
Minden esetre azonban e koriilményekben orszâgos teljes ha-
talmu biztos ùr tovàbbi rendelkezéseit elvârvân, magam ahhoz fo-
gom alkalmazni.
Vărad Olaszi, januâr 30-àn 1849.
Kormânybiztos, Hodossy Miklós
Kormânybiztos Hodossy Miklostól
Orszâgos Kormânybiztos Beöthy Ödön L’rnak
Kolozsvârt.
Fehr. 1-én 1849 este 9 orakor.
Jan. 30-ik Kemény Ignâtz âltal a Nyiresi papot illeto iratok
atküldettek Beöthy Ùr âltal-megirni hogy legyenek ott a rabok
Vâradon.
220 eugen hulea

176.
Bălgrad, 31 Ianuarie 1849.
Pice-prefectul loachim Băcilă, se plânge lui Avram lancu.
Mult Onorate Domnule Prefect!
Am avut dușmani de-am putut hrăni destui câini cu ei, dar
de când ani prins a umbla să-ți trimit bucate n’am încătrău pleca,
să nu mă împiedec de ei — din care pricină atâta s’au trudit a
împedeca și a aduce pe M. O. Comitet, cât am să las Cinstita pre­
fectură, au să las preoția.
Generalcomandantul Cetății după scrisoarea M. O. Domniei
tale din 6 Februarie 1849 sub No. 280, 8 Februarie a. c. și Ad-
ministratura data 10 Februarie 1849 No. 168, strâns mă îndato­
rează, ca pe sama muntenilor D-lui Prefect lancu să îmblătesc
cucuruz și să trimit cu cară de forșport prin gazda orașului Câm­
peni.
Eu preoția până pociu nu o las, că am 6 prunci. Vice prefec­
tura binevoiește a o încredința D. Tribun loanette sau Rozor.
De nu sta Rozor împotrivă, de mult vă venea bucate, că Româ­
nul rău mai curând ascultă a face, ca bine. Iară bucate, care e
lucru greu și cu primejdie, pentru aceea mă voiu strădui cât
voi putea, că foamea e capul scăderii trupelor armate: am lă­
sat a îmblăti cucuruz. Abia am putut muia ipe hotnogiul Mânzat
înaintea D-lui General, să lase ca să trimit și grâu. Zicea că la-
gările numai șed și mâncă, pot mânca și cucuruz. Voiu umbla
pe (hârtia ruptă) să-ți (hârtia ruptă) prieteni și cunoscuți și nea­
muri, cari nu stau îmnotrivă. Ei vă dau bucuros.
Primit acum... (mai multe rânduri deteriorate)... .
Eri în 30^ Ianuarie a. c. a fost o frică mare aici, că Ungurii,
după ce au învins pe ai noștri la Vinț, au trecut pe lângă podul
Părtașului la satele Limba, Ciugud, Seușa-Girbo-Vingard-Straja,
doar și Daia dincolo de Mureș unde au avut lagăr astă noapte.
Se aude să nu fii vătămat nimica — decât au prădat câte ceva.
Au gând a merge la Blaj-Cluj și iar la Sibiu — zic să facă pace
acolo. Așa mi-a spus un om din Drâmbar, care fiind prins l-au
slobozit. ' .
fost trimis 16 ferdele, pe Motora, de grâu.
Mă rog să bine voești a-mi scrie ce se primește.
Intraltele al Mărit Domniitale plecată slugă
loachim Băcilă
Requisitions Comisar
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 221

Bălgrad, 31 Ianuarie 1849.

Mult Onoratului Domn
Avram lancu
Prefectului Legiunei Auraria Gemina,
cu venerație, la Câmpeni.
Publ. Gaz. Trans. No. 124—1891.
177.
Muntele Rece, anul 1849.
Satul Muntele Rece către Avram lancu.
Umilită Rugare
Către Măria Sa Generalul Românilor!
Ne rugăm îoarte cu mare dragoste să se milostivească Măria
Sa, să facă atâta de bine să ne dea puțintele bucățele, până la o
vreme ce ne-om putea crișchedi, au să vindem vo" văcuță au să
ne crișchedim intru alte forme, că noi tocmai de perit suntem.
Că trei ficiori dintre noi s’au dus pe satele aceste după pu­
ținele bucate și i-au prins tâlharii de Kinteș și pe unul l’au puș-
cat și doi i-au îmbrăcat husari.
Măria Sa să nu gândească, că pentru un blestemat să ne stri­
căm, că noi odată cu capu nu ne dăm, acar ce va da Dumnezeu
să fie, noi de către Impăratu nu ne despărțim, noi până la un
picur de sânge nu ne dăm.
Umilit satul
Muntele Rece
1849.
Publicat în Gaz. Trans. pe anul 1891, No. 128.
178.
Abrud, 2 Februarie 1849.
Tribunul loan Șuluțiu către Avram lancu.
Domnule Prefect!
Trimit cele 406 fonți de plumb, pravul încă nu l-am căpătat.
Golescu aseară veni dela Zlagna. Spune că armata lui Bem a
222 eugen hulea

pornit către Blaj, cu ce scop nu se știe. Deoparte se vorbește că

vrea clin nou să atace Sibiul, — destul că pe unde merg tot
pustiesc și bărbații cari sunt harnici îi duc cu sine. Ce va fi de
noi, Dumnezeu va ști., destul că de prezent destul de rău stăm.
Mă mir și de Comitet dece nu scrie. Ar fi bine să trimiți expres
la Sibiu, ca să știu cum stau lucrurile. Se vorbește că Laurian
a scris dela Olmiț comitetului, însă nici cum nu-1 împărtășește
prefecților. — Fii bun trimite încă astăzi expres la Sibiu, apoi
te rog trimite-1 pela mine, că și Domnul Protopop Absolon ar
trimite la prunc carte, scrie și la Dobra ca să fii sigur pentru
bucate și dă-i drum slobod. Numai decât trimite după bucate,
ca nu cumva, întorcându-se Vasvâri pe acolo, să le pustiască.
Abrud, 2 Februarie 1849.
loanne Șuluțiu
Tribun.
adresa: Onoratului Domn Prefect
Avram lancu cu onoare
din officiu, la Câmpeni.
Publ. în Gaz. Trans. No. 124—1891 și Trans. din a. 1897.
179. ·
Câmpeni, 5 Februar 1849.
Petru Olariu ridică bani sub titlu de „intertenție” pe 8 zile.
Chitanță.
Despre un floren și 20 de cr. cari subsignatul în prețul inter-
tenței mele pe 8 zile căte 10 cr. în arg. pă o zi computând, cum
că din cassa Distr. a Campaniei drept i-am primit, mărturisesc.
Câmpeni, 5-a Febr. 1849.
Petru Olariu
Aur. Gem. Pref. lancu.
Adecă 1 fl. 20 cr. în cm.

180.
Câmpeni, 5 Februarie 1849.
Alixcndrufiu lancu ridica bani pentru transporturi de bucate.
Chitanță.
Despre 10 zece floreni în argint, cari subsignatul în prețul sau
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 223

plata vecturei grâului prin mine adus pe seama lagărului din

Câmpeni, cum din cassa districtuală a Câmpenilor dreptu i-am
primit mărturisesc.
In Câmpeni, 5-a Febr. 1849.
Adecă 10 fl. în cm.
Alixendruțiu lancu
din Vidra.
Vidi lancu, Prefect.
Publicată in Gaz. Trans. No. 131—1891.
181.
Câmpeni, la 5 Febr, 1849.
Cheltueli în legătură cu fabricarea tunurilor.
Chitanță.
Despre cincizeci și patru cr. în argint, care s’au dat din cassa
■districtuală a prefecturii pe 5 legături de șpargă și un fârtai de
drot galben, pe seama tunurilor.
Câmpeni, 5 Febr. anul 1849.
Despre 54 cr. cm.
Sabo Nicolae
perceptor.
Vidi lancu
Prefect.

Publ. în Gaz. Trans. No. 131—1891.

182.
Câmpeni, 5 Febr. 1849.
Hriza Lup ridică plata pentru 5 zile de lucru la tunuri.
Chitanță.
Pe trei Rf. in argint cari mai jos subscrisul pentru lucru în
224 EUGEN HULEA

5 zile la tunuri cu foi, cu cărbuni și lucrătorii mei, din cassa

magistratuală din Câmpeni am primit, despre care adeveresc.
Câmpeni, 5 Febr. anul 1849.
Adecă 3 R. f. în cm.
Hriza Lup
lucrător de fier.
Vidi lancu
Prefect.
Pubi, ui Gaz. Trans. No. 131—1891.
183.
Fără dată.
Antonia Rozor anunțând numirea de vice prefect pe care i-a fă­
cut-o Comitetul Național, cere aprobarea lui Avram lancu.
3/1849. -
Domnule Prefect!
Am norocirea a te înștiința cu cuviință despre denominarea
mea de vice prefect de către Onoratul Comitet cu data de 7 Febr.
a. c., ·— Cred că și Domnul Prefect, cunoscându-mi meritele,
denominarea aceasta neașteptată o va patroni, pe lângă care aș­
tept poruncile de către Prefect în toată ora și în tot timpul. Așiș­
derea poruncă aștept de către Administratura noastră, dela care
în 8 Febr. primii o poruncă cu data de 8 Febr. a. c. No. 168,
prin care mi se poruncește că să mijlocesc din prefectura de aici
o cantitate de bucate pe seama muntenilor, cari pătimesc în li­
mitele de către Hungaria; aceasta cu pășirea mea de vice prefect
o fac cunoscută D'-lui Prefect, când de altmintrelea rămân a D-lui
Prefect umilit serv
v. prefect și senator.
Antoniu Rozor
Dela V. Prefectul Albei de jos
Onoratului Domn Avram lancu
Prefectul legiunei II Romane
Ex offo . la Câmpeni sau unde va fi
din sat în sat cu cea mai mare grabă. .
Publ. în Gaz. Trans. No. 125—1891.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 225

184.
Valea Pocnii, 9 Pebr, 1849.
Tribunul Fodorcan raportează lui lăncii, reușitele ciocniri pe
care le-a avut cu Ungurii lăngă Bedcleu și cere ajuto'are.
Onorate Domnule Prefect!
Eri s’au întâmplat atac cu Maghiarii aici la Valea Poenii, de
unde ai noștri 20 de pușcași i-au păfugat până in strâmtura Be­
deleului. Maghiarii erau la 200, focul a ținut mai mult de 4 ore.
Noi aici suntem strâmtarăți de toate părțile, o parte am merge
către strâmtura Bedeleului, altă parte către Sălciva, de unde
ne-om apăra până la o picătură de sânge. Ar fi bine să trimiteți
barem o sută de oameni munteni aici, pentru încurajarea popo­
rului.

Valea Poenii, 9 Febr. 1849.

V. Fodorean
Pe verso:

Onorate Domnule Prefect!

Eri am avut lovire cu Magiarii și în Strâmtura Bedeleului.
Cu cteionul:
Frate Amos,
Aici iți trimit epistola lui Fodor. Hoții porniră încă de aseară,
tot au jefuit și prădat la Curmătura Bedeleului. Ai noștri îi bă­
tură cu pietre și le rămase un tun. Pe unu l’au omorît la Lunca,
i s’a luat calul. El zace ca un câine. Capsele să nu lași a le stră­
muta, ca acele ne vor servi de argint la dobândirea miliții. Pită
și iarăși pită, că nu-i nimic. Muniția nu a ajuns la toți, de
puteți mai trimiteți.
Fiți sănătoși, veseli și voioși.
Sălciva. 9 Febr. (1849).
Balint.
Publ. in Gaz. Trans. Xo. 124—1891.
Partea scrisă cu creionul: nepublicată.
15
226 EUGEN HULEA

185.
Câmpeni, 12 Februarie 1849.
Gheorghc Tioc ridică bani din cassa districtuală a Câmpenilor
pentru întreținerea alor doi fabricanți de tunuri.
Chitanță.
Despre 35 treizeci și cinci de fioreni bani în valută, în prețul
costului (intertenția) la doi fabricanți de tunuri, prin mine în
spațiul 1 lună de zile, cumcă din cassa districtuală a Câmpenilor
dreptu i-am primit, mărturisesc.
Câmpeni, 12-a Februar 1849.
Adecă 35 fl. în valută.
Georgiu Tiocu.
locuitor în Câmpeni.
Vidi lancu
Prefect.
Publ. în Gaz. Trans. No. 131—1891.

186.
Cricău, 14 Februarie 1849.
Pice prefectul loan Balaș cere lui Avram lancu căruțe din regiu­
nea Zlatnei.
Domnule Prefect!

După ordinele primite dela Festungs-Comando și I. Adminis-

trațiune, până acum am adunat 500 de ferdele de cucuruz, însă
fiind aci toate carele cuprinse cu forșponturi împărătești, nu-1 pot
trimite. Binevoiește a rândui spre purtarea acelora 10 care cu
câte 4 marhă din dominionul Zalatnii, ca cât de curând să le
ducă, că altmintrelea nu le pot ține acele bucate însemnate, fiind
ca tot des vin din cetate ofițeri cu cătane și unde ... le duc în
cetate. Mă rog așa ordine să dai la oamenii, ce vor veni cu ca­
rele, ca să aducă cu sine fân pe seama marhălor, că de pe aci
tot au dus în cetate, cât fân au căpătat, ovăs, grâu. Trupa Un­
gurilor cu Bem tocmai ieri după amiază s’a așezat în Thiir și in
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA iN 1848-49 227

Blaj. Mă rog ca să binevoiești pentru acestea 500 ferdele de cu­

curuz și quitanța a o trimite. — De ai, trimite-mi un car de
ovăs. Saci în toată întâmplarea să aducă vecturanții, că de aci
nu capătă.
Krakko, die 14-a februarii 1849.
loanne Balaș
Dela V. Prefectul Balaș
Domnului Domn Prefect Avram lancu
ex. offo în Zalatna, Abrud, Câmpeni sau unde va fi.
Publ. în Gaz. Trans. No. 125—1891.
187.
• Cluj, 15 Februarie 1849.
Bănfy Ladislau trimete 5000 floreni comisarului Elek Dozsa
■din Scaunul Mureșului pentru procurare de arme, îndemnân-
du-l să facă toate sforțările pentru mobilizarea Secuilor.
1991.
._ Az orszâg teljhatalmu Biztostol.
Maros-Szeki Kormâny Biztos Dozsa Elek Grnakț
Kolozsvâr, febr. 15-en 1849.
Onnek a haza elott ismert tiszta egyenes hazafiusâga, szilârd
jellemesazon kdztisztelet, mellyel bnrol szolanak, voltak az okok,
melyekre tâmaszkodva Ont Marosszek kormânybiztosâvâ ne-
veztem ki.
Kozre munkâlunk az utolsokig zaklatott hazânk megmentesere
s en nem kesendek soha, a rendelkezesem alatti eszkozok megadâ-
sâval Onok es mindenki hazânk erdekeben mukiideset elosegiteni.
Gr. Lâzâr Denes rendelkezese alâ ot ezer pengo forintot kiilddk
— bâr kiildhetnek fegyvert îs, de egy gyâfunk leven csak, az nem
kepes a sziiksegleteket kiâllitani, s meg nagyobb reszt, mindeg
csak kiigazitâsokkal foglalkozik. Azert egyik legfontosabb szol-
gâlatot teszik Onbk a hazânak, ha fegyvert szereznek; penzt en
kiîldok es kivâlt fegyverre oromest.
Feszitsek meg minden erejbket, hogy a szekelyseget talpra âl-
litsâk — s fâradozâsaik eredmenyerol engemet ertesitsenek.
Banfi Lâszlo.
228 EUGEN HULEA

188.
Cluj, 18 Februarie 1849.

ll’iszkâcv Henrik starețul miiioriților aiudeni și paroh supleant

rom. cat. în localitate da certificat de patriotiică comportare lui
Ștefan Horvath. Acesta a făcut parte din delegația care a predat
loagărului roman cererea prefectului Ștefan Kemeny în privința
predării orașului și a răspuns la punctele de capitulare impuse.
orașului; el a protestat pe lângă Avram Iancu, atunci când sub
pretextul perchezițiilor a început devastarea, determinăndu-l pe
acesta să intervină personal și foarte energic, ceeace a avut ca
urmare, că loagărul român a evacuat orașul în seara zilei de 12
Nov., deși era o ploaie torențială. Mai târziu acelaș cetățean a
intervenit pentru eliberarea a lor 19 concetățeni și a solicitat ar
matei maghiară protejarea orașului.
Aldlirtat felkerven engem N.-Enyedi menekült es szerencsetlen
polgârtârs Horvâth Istvân a vegre mikent en, mivel a tanâcs âl-
lomâsa helyeröl elöbb Tordâra. kesöbb Kolozsvârra vonult —
következöleg Enyed szenvedesei napjain nem vala jelen mint
helybeli lelkesz es szemmel lâtott tanu a vârosnak ostrom alâ
vetese — a honved es vârosi örseregnek mult ev N6v. 8-ân E-
nyedröl lütt elvonulâsa következöleg a vârosnak ceiba vett fel-
adâsa es ugyan Nov. 10-en meg is törtent âtvetele, ugy az ât-
vetel utân a vârosra mert terhek es szenvedesek közepettei maga-
viseleteröl adnek összinte bizonyitvânyt. Mely ilyeten fölhivatäsom
következteben lelki ismeretes kötelessegemnek tartvân igazsâgos
kereseinek annyira mennyibe tenyeinek szemmel lâtott tanüja va-
lek eleget tenni: papi hitemre — lelki ösmeretesen es összinten
nyilatkoztatom es bizonyitom azt, mikent a fent irt polgär Hor­
vath Istvân vala egyik egyen az, ki Enyednek bevetele es az
olah tabornak ottani tanyâzâsa ideje alatt elettel-egeszseggel nem
gondolva mindent— mit a körülmenyek a vâros megmaradâsâra
igenyeltek, — meg tenni eleg lelkes es elszânt volt. Ezen egyen
vala egyik az, ki elsebben is a honvedek es vârosi nemzetörök-
nek a vârosboli elvonulâsok alkalmâval egy a megyei föispän B.
Kemeny Istvân Ür âltal a vâros feladâsa târgyâban keszitett es
nekem âtadott keressel velem egyiitt az olâh tâbor eleibe menni
eleg bâtor volt — ezen egyen vala az, ki azon keres nyomân meg-
küldött capitulacio pontjaira tollat ragadva kezebe a vâros neve-
be felelelkezni es összinte nyilatkozni meresz volt. Ezen egyen vala
az, ki beszâllvân a tâbor a vârosba a tâbor ott mulatâsa ideje alatt
ket ejjel az ägyuk körül virrasztani es a vâros felett örködni kesz
vala. Ezen egyen vala az, ki beszâllvân a tâbor — es elindulvân a
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 229

bizotmâny fegyvert motozni, miutân latta azt, hogy a motozâs

nem fegyver keresésre, hanem rablâsra van intézve — a fegyve-
rek helyett arany ezist némiek — draga fejérnépi òltónyók zsâk-
mânyoltatnak — legszivrehatóbban és férfiasan kére fel a draga
Jânk olàh vezért, hogy szùntetné meg — mivel az a Capitulatio
1-so pontj a értelmében kinevezett bizotmâny teendóivel nem férne
oszve. Ezen egyén vaia az, ki miutân Nóv. 12-én az olàh csorda
lerészegedve a vâros egyik utczâjân, a kollégyom ótczan kezdett
a vàrosba beomolni — és az irt ótczàban a professori hàzakat
rabolni — azonnal elment legnagyobb sebességgel a vâros akkori
parancsnoka sorkatonasâgbeli szàzados Meisnerhez, kit felkérvén
a rendetlenség és olâh berohanàs megszuntetésére —■ miutan sem­
ini vigasztalast nem nyert — nem gondolva semini veszedelemmel
elment olàh vezér Jànkhoz is — kit viszonlag az olàh dùh csen-
desitésre felkérvén és felszólitvàn, hogy inkabb gyiijtesse òsszve
■a varosba még helyt lévo pplgàrokat mind — s lòvesse inkabb
egyrol egyig agyon ·— hogy sem a rablàsnak és-olàh diihnek ta­
nni legyenek —■ lelkes felkérésivel rea birta Jànkot, hogy azon­
nal lóra tilt, elkisértette magât azon helyre, hol a rablâs folyt és
az olàhokat agyba fóbe verte, ùtòtte és zaklatta a taborba és làt-
van, hogy a lerészegedett néppel mâr maga is nem birhat — Nov.
12-én òstve 5 és 6 óra tàjt a legnagyobb zàpor esózés kòzt dobot
veretett és a tàbort a varostól tâvol szâllitotta. És Horvâth Istvàn
vaia az, ki a tàbort Enyedróli el szâllâsa utân is a vâros csen-
■dességbeni megtartasaért munkâlni meg nem ?ziint és végtére
megtòrténvén mégis reményteleniil folyó év elsó napja reggele 19
polgârtârsak elfogâsa azoknak kiszabadittâsok irânt mint... jegy-
zó legerélyesebben munkâlt a târgyban a vâros nevében tett iromâ-
nyai rendén s esdeklett a magyar tâbor parancsnoksâgânâl is a
vâros fedezése irânt — mint az a târgyba kiildbtt bizotmâny szó-
noka, mind ezen tényeit nevezett polgâr Horvâth Istvânnak lâtva
én szemtanuja lévén, a kivânt bizonyitvânyt részére-lelkiismere-
tem utân megadhatónak talâlva, a fenn irtak valósàgaról papi le-
tett hitem szerint bizonyitok és òtet mint alkalmas hazafiusâgâ-
ról jeles jellemii és érdemes egyént bârkinek hathatos pârtfogâ-
:sâba bâtran ajânlok.
Kolozsvârt, Febr. 18-ân 1849-be.
Wiszkâchy Henrik
N. Enyedi Minoritâk presidense és helybeli
Rom. Kat. Plébànosi helyettes.
230 EUGEN HULEA

189.
Câmpeni, 19 Februarie 1849.
Andrei Olajos ridică 15 floreni și 1 galben pentru lucrările
făcute la tunuri.-
Chitanță
Despre 15 floreni și un galben de aur, care eu mai jos iscălitul
in plata mea pentru lucrarea tunurilor am primit din cassa dis­
trictuală a Câmpenilor, cu aceasta adeveresc.
Câmpeni, 19 Febr. 849.
id est 15 fl. cm. și un aur Andrei Olajos
Vidi lancu vărsător de aramă
Prefect
Publ. în Gaz. Trans
No. 131—1891.

190.
Hălmagiu, la 21 Febr. 1849..
Comisarul județului Zarand Gheorghe Santha către .Comanda­
mentul militar al Hălmagiului. Se ordonă percheziții, zilnic în
câte 4 sate, după următoarele instrucțiuni:
1. Numele comunelor de perchizițiouat se va comunica zilnic,
împreună cu instrucțiuni.
2. Dacă nu există alte împrejurări agravante, oamenii la care
se vor afla arme, lănci, coase întoarse, nu vor fi escortați, ci li
se va lua numai numele.
3. Cei găsiți cu mărfuri suspecte de a fi provenit din jaf, vor
fi înaintați comisariatului. Mijloacele de transport le dau satele
respective, iar aparținătorii împricinaților sunt datori să se îngri­
jească de hrana,
4. Inventarierea și depozitarea lucrurilor sechestrate cade în
sarcina Comandamentului.
5. Averea particulară a acelora la cari se vor găsi bunuri de
proveniență suspectă, va fi înregistrată, dar nu li se confiscă, căci
altfel locuitorii Zaranduhti ar putea rămâne fără vite, ceeace ar
împiedeca agricultura, cărăușiile publice și -aprovizionarea cu bu­
cate, și ar determina pe toți să se dedea la tâlhării.
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA IN 1848-49 231

6. Sunt scutiți de percheziții, dacă nu sunt suspecți sau direct

acuzați — proprietarii, funcționarii județeni, protopopul ortodox,
preoții catolici, reformați și alți fruntași.
7. Poporului să nu i-se întâmple vătămare cu prilejul perchezi­
țiilor, ca nu cumva și cei de bună credință să se înstrăineze, ci vă­
zând legalitatea și procedeul drept, să se pocăiască și cei răi.
Pentru percheziția de mâine se desemnează: Hălmagiul Mare.
Leștura, Hălmăgelul, Bănești. In Hălmagiul Mare se va da aten­
țiune deosebită lui: Casa loan Moga, preot ort., luon Lida,
Neambu Semia, Almășan Petru, Paie Seca, Neambu Mârza, Joc
Roza, cari și în prezent se află în tabăra lui Buteanu. In 'Hălmă-
gel căpitanul român Coif Semia. Cei înșirați să fie prinși și es­
cortați.
Zarând megye Kormânybiztosâtol, Nagy Halmâgyi Katonai
Parancsnoksâgnak!
Nagy Halmâgyon, Pebruâr 21-en 1849.
Zarând megyeben Kir. Biztosi kikiildetesemnek es a tisztelt
katonasâg ide rendeltetesenek mi legyen celja es kozos feladâ-
sung az (es) alatt mâsolatokban ezennel kbzblni kivânt Th. Orszâ-
gos fd K. Biztos Uraknak az Orszâgos Honvedi bizotmâny tud-
tâval tbrtent felhatalmazo leveleikbol bovebben megtetszenek.
Melyhez kepest amennyiben a falakoni por..... es ez âltal
a tanâltato fegyvereknek beszedetese, a rablott portekâknak be-
szerzese, s azoknak tulajdonosaik âltal lehetd elsajâtitâsok leven
kiilonos figyelmiinkbe ajânlva, miutân mâr katonai csapatunk
erosbdbtt es e reszbe mukbdesunket biztosabban meg is kezdhet-
jiik, hivatalosan fel kerem a fent tisztelt katonai parancsnoksâ-
got, ha egyebb fontosabb akadâlyok magokat elo nem adnâk a
katonasâgnâl oly celszerti rendiiletet tenni legyen szives, hogy ad-
dig is mig mukbdesunket tovâbb terjeszthetnenk minden nap a
kornyeken kbzelebb eso legalâbb 4 kbzsegekbe, biztosan a moto-
zâs mindeniitt egy tiszt urnak jelenleteben s vezerlete alatt haj-
tasson vegre ar itt kiirt megjegyzesekkel:
l-or. Minden nap âltalam ki fog adatni a megmotozando hely-
segek nevei megjegyzesekkel, melyek kiilonos figyelmekbe ajânl-
tatnak a kirendelendb katonai tiszt uraknak.
2-or. Hol fegyverek, lândzsâk, forditott kaszâk tanâltatni fog-
nak es azok ellen semrhi mâs egyebb terhelo koriilmeny magât ele
nem adnâ, mivel azok bnvedelmiikre is tartathattak, neveik ugyan
olyanoknak feljegyzendok, de be ne kisertessenek.
3-or. Kiknel gyanus rablott portekâk tanâltatnak, azok feljegy-
zes mellett elgobzandok es azon egyenekkel hozzâm teendo jelen-
232 EUGEN HULEA

tés inellett bekisérendôk lesznek. A megkivântatô szekerek azon

helységekbol rendelendok, utasittatyân az illetô nôk, gyermekek
vagy rokonak, a bekisérendo rabok szâmâra eleség behozâsâra.
4-er. Az elkobozandô holmiknak âtaljânos jegyzökönyvbe ve-
zetése, mint s szinte a holmiknak biztos helyröli gondoskodâsa
térparancsnokra bizatvân.
5-ôr. Akiknél gyanus jôszâgok, s holmik talâltatnak azoknak
magânjavaik is felirandôk ugyan, de tôlük tovâbbi rendelésig
el ne vétessenek, hanem a birâknak felelôségek alatt kezeiknél
hagyattass mak el, különben tartani lehet Zarând megye foldné-
pének marhâik is alig marad, a kôzszolgâlatokat sem teljesit-
hetik, a fôldmüvelés is elhanyagoltatik és élelmiik keresésiikre
cddig szolgâlô fuvarozâsok megszüntével mindnyâjan kiâllô rab-
lokkâ fajulhatnânak.
6-or. Az âltalânos motozâs alol, ha csak gyanu alatt vagy
kinevezve nem lesznek, kivétetnek a birtokosok, megyei âlladalmi
tisztek, a g. n. esperes, katolikus és reformatas lelkészek- s neta-
lân mas tisztesek, kik jô jellemeikröl ismeretesek.
7-er. A motozâs alkalmâval a. föld népének bântodâsok ne tör-
ténjen, nehogy a jobb érzelmiiek is elidegenkedjenek, hanem in-
kâbb a félrevezettetek is ât lâtvân a tôrvényes és igazsâgos eljâ-
râs (azaz bünhödjön a biinös, ne szenvedjen az ârtatlan) a jó atra
és engedelmességre visszatérhessenek.
Ezek szerint a kôrtilmények engedelmével a holnapi motozta-
tâsra ki tüzôm a következö 4 helységeket, külön csapatok aitai
megvizsgâlandôkat, névszerint: Nagy Halmâgy, Lestyora, Kis-
halmâgy, Banyesdet. Megjegyzés: Nagyhalmâgyon figyeilembe
ajânlandôk mint jegyesek, kik jelenleg is olâh vezér Butyân tâ-
borâban vannak: Moga Jânos g. e. paphâza, Szida Juon, Nyâmbu
Semia, Almasân Petru hâza, Pajk Szaka, Nyâmbu Mirza, Rosa
Joc.
Kishalmâgyon olâh kapitâny Kolf Semia hâza; az elôsoroltak
ha személyesen feltanâlhatôk fogattassanak el és kisértessenek be.
Az elöadattoknak s következendöknek Isten segedelmével és a
tisztelt katonasâgnak erélyes kôzremunkâlâsok âltal leheto sze-
rencsés elvégeztével szivemböl ôhajtom, s részemrôl semmit el
nem mulasztok, miszerint Zarând magyar rokonaink, barâtaink
vagyonaiknak egy részében is leheto visszaszerezhetések, rend,
kôzlekedés, személy és vagyon, bâtorsâg, igazsâg kiszolgâltassa-
nak helyre âllitâsok âltal, hâlâjokat, kôzelismerésüket igaz ma­
gyar becsületességü eljârâsunkat meg érdemelhessük, s nyugäl-
mukat vissza szerezhessük, mükôdésiink ideje alatt s utân barât-
egyettérzés. testvéri szeretet, rend, igazsâg dicsoen uralkol-
jon közöttünk.
K. Biztos Sântha György.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 184849 233

191.
Sibiu, la 28 Februarie 1849.
Comitetul Națiunii Române dă certificat de bună purtare
patriotică fraților Nicolae și Petru Mani-tt.
Comitetul Națiunii Române se ține obligat a face cunoscut, pre
cât contimporanilor atât și celor viitori, meritele acelor bărbați,
cari în acest timp de probă s’au distins și se disting prin purtă­
rile lor cele bune și cu fapte demne de laudă și de amintirea celor
ce vor trăi peste sute de ani au demonstrat și demonstrează, că
națiunea română numai dela credința către înălțatul împărat, de
la înfrățirea între sine și ținerea laolaltă are de a aștepta ferici­
rea aceea, ce rîurează din egalitatea drepturilor, pentru care bate
inima fiecărei națiuni ce cunoaște și știe prețui libertatea și pen­
tru care în timpul prezent se luptă mii de brațe și se sacrifică
mii de vieți.
Din acest temeiu Comitetul Națiunii Române dă următorul
testimoniu Românilor Nicolae și Petru Maniu, ca unor bărbați
plini de merite.
Frații Nicolae și Petru Maniu, cel dintâiu paroh român în Si­
biu, iar cestalalt concepist la cesaro-regescul tezaurariat din Sibiu,
văzând dela început cum lucrurile dietelor ungurești dela Cluj și
Sibiu, merg spre răsturnarea legitimului tron împărătesc și bine
pricepând machinațiile acestora, au fost cei dintâiu cari în timp
de pericol, când propaganda ungurească cu mii de mijloace tero-
ristice cerca să abată pe tot sufletul dela credința cea adevărată
—■ s’au pus cu toate puterile de au întărit pe poporul român în
credința cea înăscută către înalta dinastie împărătească; acești
bărbați n’au cruțat nici osteneală, nici spese, ci au predicat și au
ajutat pe mulți tineri, de au mers în toate părțile și au predicat
credința către legitimul tron împărătesc, care osteneli nici nu au
lipsit a produce fructul cel dorit, că au fost ascultați de toți pen­
tru reputațiunea ce și-o câștigaseră înaintea națiunii prin virtu­
țile lor cele multe.
La adunarea generală dela Blaj din 15 Mai 1848 au contribuit
amândoi mult, de au mers lucrurile cum s’a văzut.
Comitetul națiunii române află demn de cunoștința posterită­
ții, că casa parohială a domnului paroh Nicolae Maniu din Sibiu
in tot decursul acestui timp tulburat a fost și este cel mai de
frunte azil al Românilor celor mai înfocați pentru apărarea tro­
nului împărătesc și a cauzei naționale. Aici se țineau conferințele
pentru apărarea cauzei celei drepte a monarhiei contra încercă-
torilor răsturnării ei până la stabilirea Comitetului, tocmai în-
234 țUGEN HULEA

tr’un timp când apărătorii cauzei celei drepte erau persecutați

pretutindeni și Dl paroh Nicolae Maniu, cu toate că știe cum că
prin aceasta provoacă ura guvernului unguresc, a fost totdeauna
nu numai acceptator al apărătorilor de monarhie, dar și însuși e
unul din cei mai zeloși apărători. Pentru aceasta Comitetul îl află
demn de a-1 recomanda nu numai înaintea națiunei, după ce cu
ajutorul lui Dumnezeu se va împăca țara, ci chiar și înaintea
înaltului tron împărătesc cu atât mai vârtos, că lăudatul domn
prin a sa neclintită credință și fapte lăudate pentru stabilirea Mo­
narhiei, dimpreună cu fratele său Petru Maniu încă din primă­
vara anului trecut a tras în adevăr asupra-și mânia guvernului
unguresc într’o măsură, încât acesta le-a călcat casele de au cău­
tat la dânșii scrisori către Românii apărători ai cauzei celei drepte
a monarhiei, care în adevăr se și aflau la amândoi acești frați,
că amândoi scriu în toate părțile, animau și îndemnau pe toți la
constanță și la fapte mari pentru restabilirea împărăției. Toate
scrisorile acestea le-a confiscat guvernul unguresc dela acești
frați, pe ei i-a pus sub inchizițiune și sunt scriși în catalogul ce­
lor candidați la moarte pentru credința, lor către casa împără­
tească.
Meritele domnului Petru Maniu, în speță ca concepist la cesaro-
regescul tezaurariat din Sibiu mai bine sunt cunoscute acestuia
decât Comitetului, iar acest Comitet recunoaște, că după ce Ex­
celența Sa d. general Comandant, mareșal de câmp locotenent,
carele în timpul prezent guverna țara în numele împăratului, prin
ordinațiunea din 10 Nov. 1848, No. 2.4487 pe d. Petru Maniu
pentru meritele lui, și credincioasa și alipirea lui cea mare către
augusta Casă împărătească, l’a denumit coadministrator în noul
district al Blajului. Acest domn îndată a și dat documente de
rară desteritate, ce b are în purtarea lucrurilor, că a dus întru
împlinire cu cea mai strânsă rigoare toate ordinațiile înaltului
guvern împărătesc. Făcut-a dreptate fiecăruia fără distincțiune
de națiune, încât prin această purtare demnă de stimă publică
și-a și câștigat încrederea fiecărei națiuni. A ținut ordinea cea
bună în tot districtul, împedecând tot genul de călcări de lege.
Pentru oastea împărătească a adunat naturale multe din district
și le-a administrat la Sibiu; ajutat-a mult și pe Prefectul legiunei
(lin acest district în organizarea castrelor și în recrutațiune încă
foarte bune progrese a făcut. Iară după ce rebelii pătrunseră până
la Blaj, fiind oastea împărătească respinsă la Gâmfalău, dl Petru
Maniu numai printr’o fortună singulară și-a scăpat viața și cu
sine dimpreună și o însemnată sumă de bani împărătești, până
la 4000 fl. cm., cari i-a administrat la Comanda Generală din Sibiu
și acum se află aici în Sibiu, purtând lucrurile districtului de
aici și conlucrând spre sugrumarea revoluției.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 23B

Care tot cumcă așa sunt și în genere la toți cunoscute, despre

aceasta la cererea lăudaților domni dă Comitetul acest atestat de
credință, întărit cu subscripțiunea și sigilul aceluiaș.
Sibiu, în douăzeci și opt zile ale lunei Februarie, anul domnu­
lui una mie opt sute patruzeci și nouă.
Simeone Barnuțiu
Prezidente
192.
Câmpeni, 4 Martie 1849.
Avirone Teleki ridică 20 fl. pentru transportul unor muniții
dela Alba-Iulia.
Chitanță.
Despre 20 fl. i. e. douăzeci floreni m. c. care i-am primit ca să
călătorească la Bălgrad pentru munițiune și i-am dat subscrisul.
1. Pe 2 a cutii de capsli . . . . . . 5 fl. 20 cr. m. c.
2. Lăzi cari s’au dat cu prav.................. 4 fl. 40 cr. m. c.
3. Pentru forșpont până la Bălgrad
și îndărăpt a cheltuit . . . . . . 4 fl. cr. m. c.
Cvitând: Câmpeni, 4 Martie 1849.
Avirone Teleki
v. prefect.
Publ. in Gaz. Trans.
No. 131—1891

193.
Veneția de jos, 5 Martie 1849.
Prefectul Ioan Comșa și sublocotenentul Roman ordonă prima­
rului din Toplița, să pregătiască cvartire trupelor muscălești,
câte 5 de fiecare gospodărie, îngrijindu-se de mâncare și beuturi.
Hevizi Falu Biroț
Ezennel parancsoltatik kegyelmednek a legnagyobb biîntetes
terhe alatt, miszerint holnap estere u. m. Pentek estere vagy
Szombaton reggelre keszitsen minden Hevizi lakos hâzânak 5
(öt) muszka katona es 16 szâmâra kenyelmes quartiert, meg-
236 EUGEN HULEA

hagyva szorosan minden gazdânak, hogy az öt legény szâmâra

mindenkinek legyen kész két fêle étele, t. i. husos és böjtös és
fâin pâlinka és bor itala és kenyere elegendô mennyiségben.
Költ Alsô-Venitzén 5 Mart. 849.
loan Korns a Roman
Prefect hadnagy
Hévizi Falusi Birônak
1 Hvatalbôl, igen sietö.

194.
(5 Martie 1849, Toplita)
Mate Andrei, Μarsi Mihail și alți toplițeni se adresează co­
mandamentului militar al Secuilor cu rugămintea să fie apărați
de încartiruirea pusă lor în vedere de Români.
Méltôsâgos Tâbori Parancsnoksâg!
Mai napon igen eröszakos parancsolatot vettü.nk a românoktol,
t. i. minden gazda gondoskodjék öt muszka katonânak kényel-
mes szallâsrôl, kétféle ételrôl, kétféle italrôl: borrôl, pâlinkârôl s
tigyari annyi 16 intertentiojârôl, s hogy nem hazugsâg ide mellé-
kelünk a valôsâgos parancsolatot. Instâlljuk alâzatosan, méltôz-
tassanak gondolôra venni mint kebelekben lévô népet, s men-
töl rövidebb idôn megvigasztalni.
Melynek kônyôrgése utân alâzatos tisztelettel lévén vagyunk a
Méltôsâgos Parancsnoksâgnak
alâzatos szolgâi
Maté Andrâs, Mar si Mihâly
és a Hévizések
A Nemes és vitéz Székely nemzet Méltôsâgos Hadi Parancs-
noksâgâhoz alâzatos tisztelettel
Barôton.
195.
Sft. Gheorghe, 9 Martie 1849.
Punctele de acuză contra deținutului Gheorghe Szentivânyi: A
■ultragiat guvernul și parlamentul maghiar, mimindu-l bandă de
tâlhari, a cărui șef este Kossuth Lajos; a spus în batjocură, că
nu peste mult o bancnotă de a lui Kossuth va fi egală cu patru
 REVOLUȚIA ROAIÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 237

bani și a declarat, că abia așteaptă venirea trupelor imperiale, nu-

mindu-l pe Kossuth bun de spânzurătoare.
Szentivânyi György letartoztatott személye elleni vâdpontok:
1-ôr. Becsmérelte a magyar kormânyt s egyâltalâban a képvi-
selo hâzat, különösen az egész orszâggyiilést rablô csoportnak,
Kossuth Lajost ennek fonôkének nevezte, melyet Kossuth lovag
Bong Ferencz, Räuber Ferdinand es Pocsa Ferencz hallottak.
2-or. Közelebbröl Borosnyon Tompa Lâszlô ûrnâl azt beszélte,
csûfôlodva, hogy a magyar ügyek ugy âllanak, hogy nemsokâra
egy Kossuth banknotât akârki oda âd négy garasért — erre ta-
nuk K. Borosnyai ref. lelkész, Baczoni Âdâm s egy hadnagy ki-
nek nevét emlitett lelkész tudja.
3-or. Szentivânyban Rétyi ref. lelkész Bird Sândor elôtt be­
szélte hogy alig vârja a Dragonyosok bejôvetelét Hâromszékre.
szidta Kossuthot, akasztôfâra valônak, satöbbi.
4-er. A székhâznâl Kossuth és a magyar kormâny eilen sérto-
leg nyilatkozott, mit a Sz. Kirâlyi unitârius lelkész Farkas Jô-
zsef, s mâsok halottak.
Gâl Daniel
Hogy ezen mâsolat a maga eredetiébol âltalam szôrôl szôra
minden vâltoztatâs nélkül iratott légyen ki, ezennel bizonyitom.
S. Sz. György, Mârcius 9-én 1849.
Elekes György
hadnagy
196.
Sft. Ghcorghe, 9 Martie 1849.
Comisarul guvernial Gal Daniel comunică prin ordin deschis, că
Ghcorghe Szentivânyi a fost deținut pentru agitații contra patriei,
fiind predat pentru condamnare Comandamentului din Trei
Scaune.
Gâl Daniel K. biztostól
Kézdi Vâsârhelyen, Mârcius 7-én 1849.
Nyilt rendelet
Mely szerint Hàromszéki Népképviseló Szentivânyi Gybrgy a
haza ellen elkovetett vétkes bujtogatâs gyanujâert letartóztat-
vân, âtadatik a Hàromszéki Térparancsnoksagnak a vègeti, hogy
238 EUGEN HULEA

a nevezett szemely eilen a biintetö keresetet mennel elöbb be szol-

gâltatni s az eredmenyröl a tudositäst az illetö helyre megtenni
ne terheltessek.
Gal Daniel
Kormânybiztos

Hogy ezen măsolat a maga eredetieröl âltalam szöröl szora

minden vâltoztatâs nelkül iratott legyen ki, ezennel bizonyitom.
S. Sz. György, Marcins 9-en 1849.
Elekes György
hadnagy

197.
Odorhei^ 10 Martie 1849.
Plutonierul Mihail Barabas, comandantul pasului Buzău rapt*
tează superiorilor săi din Odorhei mișcările de trupe muscălești
și efectivele unităților despre care a putut lua informații. Amin­
tește și de concentrarea Românilor în lagăr lângă Feldioara.
A bodzai szoros parancsnoksăgtol.
A nemeș hâromszeki foparancsnoksâghoz
Bodza, 9-ik Mârcius 1849.
Mai 10-6râtol fogva most jövök a vâmba vissza Zajzonpata-
karöl es ezennel a következendöket vevem tudomâsul Brassö al-
lâsa aränt, az az:
1-ben. Muszka van Brassöben 4000, azaz negy ezer; 2-or ezek
között löval van 800 azaz nyolcz szaz; 3-or 200 lovas Ulanok.
Ezekböl a felsö Tömösön all 100 lovas muszka; 4-szer Törcsvari
vämon nines semmi, compan militar, Commandorok. 5. a tegnap
is jelentettem, a hatodikân Erdövideke feie ment csapatok ma
reggel 6 örakor agyüjokkal együtt viszavonultak Brassoba es vol-
tak Földväron. A tegnap jelentettem 100 beteg oroszok a felsö
Tömösön a Hezerik hazakban tetettek es ott vannak. Brassöböl
tegnap elment a Generalis Törcsvari vâmon be belorszâgba a
harminczados es 3 kontrâs kiserete alatt Rakkor nevü faluba,
hol fekete törökök tömegesen vannak; egyabrânt tovabb nem
țudatik ez. Ma kiparancsoltâk a muszkâkat mind, hogy keszül-
jenek, hovâ vișzik nem tudatik. Tatrangra es 4 falura darabon-
tok jöttek ki es sietseggel az olâhokat hajtjâk taborba, hir ugv
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA iN 1848-49 239

van, hogy Fbldvâr melle lândzsâval. Mit is ezennel szoros fele-

lossegem mellett legnagyobb sietseggel jelentek a foparancsnok-
sâghoz.
Barabâs Mihaly
ormester es szorosparancsnok
Az osânczbol Fekete Controllort es az ujfalusi papot Brasso
tegnap befogatta, mit is kifeledve jelentek.
Szabo Nândor ornagy urhoz măsolatban âttetetik, megjegyez-
ven, hogy az eredeti Gâl ezredes urhoz felkiildetett Udvarhelyen,
Mârczius 10, 1849.
Hanko szâzados Urva szâzados
hadbiro terparancsnok

198.
Abrud, 11 Martie 1849.
Avram lancu către Nicolae Corcheș.
Tribune!
Cu cea mai mare grabă strânge landșturmul (rupt) mâine di­
mineață la Câmpeni, luând (rupt) treizeci de pușcași și 100 de
lăncieri harnici (rupt). Clement .a-i scrie, ca din Offenbaia
cum primește cartea să se întoarcă, cu oameni cu tot, la Câm­
peni. Pentru scularea landșturmului în Neagra și în Scărișoara
ieși tu și nici un om harnic de armă să nu rămâie acasă. La Vi­
dra de sus. Vidra de jos, Ponor să iasă Gerendi — la Bisztra Ko-
rbsi, și aceștia să se pună în satele care ies, ca niște oameni de-
mandatori.
Sohodolul să-l scoale lâmbor cu căpitanii, Certeja iară căpi­
tanii cu Popa Nicolae, prin Secătura vei veni tu cu șturmu. Cle­
ment să sfătuiască pe Lupșeni, Muscanii să se tragă cătră strâm­
tară din jos de Offenbaia și bine să se țină acolo — că Ungurii
acum se vor prăpădi de tot și s’or sili pe unde or putea să scape.
— Această poruncă așa să ți-o pui la inimă, cât ziua și noaptea
să nu dormi și oamenii să capete pâine de unde este coaptă —
iar în Câmpeni cu cea mai mare grabă să se macine cucuruz și
să se coacă.
Abrud, 11 Martie 1849.
lancu
Prefect
240 eugen hulea

Prefectul Aurăriei Gemine :

Tribunului din Câmpeni Nicolae Corcheșiu
în Câmpeni din offo la 10 ore dimineața.
Publ. iu Gaz. Trans. No. 125, 1891.

199.
Țrâmpoiele, 13 Martie 1849.
Petre loanctte 'comunică lui lancu vești.
Frate lancu!
Veste rea, însă sigură. Rebelii de către Aiud s’au slobozit până
la Galda, Cricău și Oeșdea — cei de cătră Sibiu la Oarda, se văd
călăreți veniți a jefui. Axente s’a tras cu lagărul în Chișfalău,
Sard și pe marginea pădurilor. — Locuitorii de prin prejur vin
în sus cu carele și copii; — ce se va întâmpla până mâne Dum­
nezeu știe. — Fii sănătos.
Țrâmpoiele, 13 Martie, la 12 ore 1849.
Amic Petre loanette
Onoratului Domn Prefect
Avram lancu
cu graba cea mai mare,
din officiu la Abrud
sau unde va fi
Publ. in Gaz. Trans. No. 125, 1891.

200.
Valea Pocnii, 13 Martie 1849.
V. Fodorean cere lui Avram lancu muniție.
Onorate Domnule Prefect,
De toate părțile juntem încunjurați, așa dară te rog să ne
t.imiteți muniție, că altmintrelea nu putem sta la foc, că Cle­
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA iN 1848-49 241

mente numai 500 de focuri și 300 de capse mi-a dat; muniția

toată a dus-o acasă și nu știu pentru ce.
Valea Poenii, 13 Martie 1849.
V. Fodorean
pe verso adresa:
Dela Tribunatul Offenbaia Onoratului Domn Prefect
Avram lancu
Cu onoare, din dregătorie la Câmpeni

201.
Roșia, 14 Martie 1849.
• Prefectul Vlăduțiu către Avram lancu.
Frate lanculeț
Străjile dela baia împărătească mor de foame — că nici bani,
mei bucate nu au. Se roagă, de ai putere, să le faci ceva milos­
tivire, ca să nu fie ei cei dintâi, cari să moară de foame.
Roșia, 14-a Martie 1849.
Nicolae Vlăduțiu
Publ. in Gaz. Trans. No. 127, 1891.
202.
Alba-Iulia, 21 Martie 1849.
Scrisoare către Avram lancu dela Pink și Poruț.
Frate!
Xoi sigur nimic nu știm, fără am auzit eri din Popa dela
Galda de sus, că i-ar fi spus oamenii, că ar fi auzit bubuituri
de tunuri de către Clujiu. Vorbesc Românii limitanei din Banat,
că ar fi cuprins a noștri Dobriținul; eram să uit că a venit Cser-
novits cu 4 compagnii bănățiani spre întărirea fortăreței. Auzim
și aceea, că ar fi tunat 7 mii Muscali pela pasul Vulcanului, că
s’ar apropia Leiningen, că trupa noastră ar fi la Frech o postă
dela Sabiniu, că ar fi prins 4 milioane fl. a lui Kossuth călătoare
16
242 EUGEN HULEA

către America, că Aradul Vechiu așa ar fi de pușcat de nici o

casă n’ar fi rămas, ba și pivnițele le-ar fi stricat și Kossuth ar
fi în Ardeal.
21/3, 1849.
Samuele Poruțiu
Fink
Domnului Avram lancu
Prefectul Legiunei romane Auraria Gemina
Câmpeni
Publ. în Gaz. Trans. No. 125, 1891.

' 203.
Orâdia, 24 Martie 1849.
Pentru lichidarea celor „mai multe mii de bandiți valahi“ de sub
comanda lui lancu, maiorul Simonffy, după ce descrie punctele
strategice principale ocupate în munți de Români, propune ur­
mătorul plan de atac: Punctul de plecare contra „bandiților“ tre-
bue să fie Hălmajul, reclamând o puternică forță, deoarece de
acolo poate fi atins Abrudul, tăindu-se comunicația cu A.-lulia,
artera principală de aprovizionare. Se va avea grijă, ca Moții
din valea Mureșului să nu pericliteze spatele armatei maghiare și
să nu poată primi ajutoare din A.-lulia. O a doua coloană va
înainta din Beiuș prin Criștior spre Câmpeni. De asemenea Abru­
dul trebuie atacat prin munții Filei. Al doilea punct principal de
atac să fie Huedinul, care, împreună cu o armată din Gilău, ar
ataca spre Giurcuța, pe Someșul Rece; cei din Huedin ar ataca
pe cei din Giurcuța și Mărișel/tăindu-le orice posibilitate de re­
tragere.
12-ik hadosztâly, 1-6 dandâr parancsnoksâga.
S. Sz. 57. ‘
T. Honvedelmi Bizottmânynak
Debreczenbe.
Kelt N. Vâradon, Mârcius 24-en 1849.
A legkozelebbi Erdely, hatârvidek vizsgâlâsâkor minden szor-
galmat azon videk fekvese, s âllapota megosmeresere s a jelen
szomoru helyzet orvosolhatâsara forditâm, melynel fogva is az
ott. tapasztaltak utân bâtor vagyok a kovetkezoket alâzattal elo-
terjeszteni.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 243

l-6r tudmâsomra jòtt, hogy Jank tòbb ezerból allò rabló olâ-
hokkal Abrudbânya vòlgyén legfóképp pedig Abrud és Topim
nevii falvak, s ezek szomszédsàgaikban òszve gyiilekezve volna,
melynek tartaléka Dévan alól eso Maros mentébeni keskeny vòl-
gyet untalanul hâborgatja; — e csapat a fó élelmezést Fejervâr
felol hordatja.
2-or. Egy része rablóinak a Gyalui havasokon, ugy nevezett
Hideg Szamos fejein tanyâz, honnét is Gyalui kòrnyéket és kòriil
fekvó helységeket folyvâst nyugtalanitja.
3-or. Egy harmadik része Torda felòl Etile nevii havasokon
tanyâz.
4-er. Rabló csapatja Bànffi Hunyad kòrnyékét is fenyegeti, mely
csapat jelenleg òszve pontositva van Marisal és Gyurkucza tă-
jân, honnét is az ósszekòttetést ezen rabló csapat Jankkal tartja.
5-6r. Remecz nevii, havasokon levo helység mely a Lugosi ura-
dalomhoz tartozik ad Jank rablóinak élelmezést, ezen helység a
havasokon fenn Gyurkucza s.Marisallel hataros.
6-or. Tudomàsomra esett az is miként a rabló Jank òsszve
gyùjtótt harangokból nyolcz fontos àgyukat òntetett, mondvàn
hogy ha magyarok kezébe jón ne hasznalhassék: tovàbb az is
mondatik, hogy Belgràdból kétezer fegyvert kapott volna.
Ezen elmulaszhatlan alàzatos jelentésem odajàrtil, mi modon
a nevezett olàhrabló csapatok mennél inkàbb megsemmisittetné-
nek: s pedig annâl inkàbb, minthogy·.
a) Ezek szemmeli tartâsâra nem csak tòbb ezer nemzetór, ha-
nem tòbb honvéd is folytonosan fegyverbe alini késztetik; mely
erot azok megsemmisitése utân masutt czélszeriien hasznàlni le-
hetne.
b) Mig csak ezen rabló Jank csapatjai meg nem semmisittet-
nek az Olâhsâgban nem csak nyugalom nem lész, hanem a még
most talàlkozó jobb szellemiiek is résziikre hajlanak.
c) Most midon még a fòldet mivelni nem kell, kònnyen lehet-
ségés volna egész nemzetòrség erejével a nevezett rablókat kòriil
venni s megsemmisitni, mely késóbb midon a fòldmiivelés bekò-
vetkezik, sokkal bajosabb lészen, minthogy nemzetòreinket akkor
mâr nehéz lesz indulóba tenni.
d) Mâr hosszabb idòtòl fogva, s jelenleg is, ezen rablók szem­
meli tartàsa végett, òròkòsen ott àllomàsozó seregeink nem cse-
kély kòltségbe keriilnek.
Miért is alàzatos jelentésem is az, miszerint ezen rabló csorda
megsemmisitését kòvetkezó tervem szerint denne legcélszeriibb
megtenni — mely tervemet tiszt. honvédelmi bizottmànynak ke-
gyes elrendelés végett bàtor vagyok elóterjeszteni — ugyan is:
A rablók elleni legelsó s legfóbb kiindulâsi pont Halmàgy, mely
is legfóbb eròt igényel, minthogy onnan lehet Abrudbânyâra le-
244 EUGEN HULEA

ereszkedni, az alatta levo utat elzârni s Kâroly-Fejervâr felol a

kiizlekedest tokeletesen megakasztani; itt kiilonds figyelemmel
kell lenni:
a) Arra nehogy Maros melldli Moczok leereszkedven, mienk
hâta mege vonuljanak.
b) Netalân nekik Fejervârbol segedsereg jdnne.
2-or. Belenyesbol Kristyor felol, Topânfalvânak volna egy
ero kuldendo.
3-or. A Ftilei havasokon Abrudnak megkozeliteset elintezni.
4-er. Mâsodik fopont Bânffy-Hunyad, melynek serege az
5-dr. Gyalui sereggel, mely Gyalui havasokra egyszerre indu-
lando :—· folyvâst es pontos osszekottetesben legyen. Kiknek fel-
adatok a Hideg-Szamos fejein levoket megtâmadni, mely utat
egyszersmind a hâtra vonulhatâsra elzârni: es igy lenne lehetse-
ges ezen rablb csapatot egyszerre tonkretenni.
Simonffy ornagy
Jelentese az Erdelyi hatâr videken tapasztaltokrol s az ott levo
Jank rablo csapatja mi modoni megsemmisiteserol.
204.
Zlatna, 13/25 Martie 1849.
Vice tribunul G. Musescu către Avram lancu.
Mult onorate Domnule Prefect!
Din ordinul onoratei D'omniei Tale am strâns un loagăr de
300 feciori, cu cari pornirăm către Trîmpoiele spre postul de-
mandat Dupăpiatră; întâlnindu-mă însă în mijlocul Troianului
cu Tribunul Georghe Demian care mă provoacă să-i dau ajutor
spre Băița, unde intrând Ungurii au de cuget de a trage la.
Zlatna, m’am reîntors și oamenii i-am lăsat cu v. căpitanul să
defileze la locul propus. Astăzi dimineață-mi veni din jos această
înștiințare care cu umilință Ți-o aclud: lângă care îndrăznesc
a a(^auSa știrea venită domnului Oelberg, cum că rebelii din
Băița ar ținti a trage la Zlatna pe calea care venise armata împă­
rătească^ sub conducerea Dlui maior Clococianu. După acestea
îmi iau îndrăzneala a întreba-pe O. D. Prefect, că cu cei mai ră­
mași îndărăpt strângându-i încătrău să-mi iau direcțiunea, spre
Barcia, Dupăpiatră sau după provocarea aci alăturată spre gura
Ampoiței, din cătrău și Arieșul cu ținutul nostru au mai mare
temere.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 246

Pe lângă care cu plecăciune rămân umilit și credincios ostaș

G. Musescu, v. Tribun
Zlatna 13/25 Martie 1849.
De nu va fi în părțile acele mare lipsă sunt rugător in numele
și a ținutului nostru, pe ai noștri a mi-i retrimite.
Dela V. Tribunul Ampoiului
Mult Onoratului Domn Avram lancu
Prefectul leg. rom. Auraria Gemina Abrud
Urgentissima ibi ubi.
Fitbl. in Gaz. Trans. No. 125, 1891.

205.
Câmpeni, 26 Martie 1849.
Măcelarul Neagu Duca, pentru furnizare de carne.
Chitanță.
Despre șapte fioreni și 48 de cr. în valută, cari subsignatu în
prețul 52 de... . fonți de carne de vită, cumpărată dela mine, pe
seama Domnilor streini veniți aici, cumcă din cassa districtuală
a Câmpenilor drept i-am primit mărturisesc.
adică 7 fl. 48 er. V. V.
Câmpeni, 26 Martie 1849.
Neagu Duca
Pubi. în Gaz. Trans. No. 131, 1891.

206.
Câmpeni, 31 Martie 1849.
Prânz Pfeiffer ridică 5 fioreni.
Chitanță.
vidi lancu Prefect
Despre 5 Rf. c. m. i. d. adică cinci fiorini argint am primit
246 eugen hulea

la mâna mea din cassa districtuală, dați de perceptorul Nicolae

Sabo, adeverez și recunosc prin subscrierea numelui.
Câmpeni, 31 Martie 1849.
Franz Pfeiffer
Comandant
Publ. în Gaz. Trans. No. 131, 1891.
207.
Curierul Lazar Pleșa ridică 5 fl. pentru servicii prestate.
Chitanță.
vidi lancu Prefect
Despre 5 fiorini în argint, cari subsignatu în (mâna) mea,
pe mai multe zile fiind trimis în părțile Ungariei, cu litere' ofi­
cioase, de D'. Prefect lancu, cum că din cassa districtuală a Câm­
penilor drept i-am primit, adeveresc.
adică cinci fiorini cm.
Câmpeni, 2 Aprilie 1849.
Lazar JPlesa
Publ. în Gaz. Trans. No. 131, 1891.
208.
Cacova, 2 Aprilie 1849.
A oal (?)... înfruntă pe Ungurii din Leta pentru atrocitățile să­
vârșite contra Românilor, tineri și bătrâni, femei și copii de lea­
găn, fără osebire. ,,Nu știți oare, că 20.000 de Unguri, locuitori
in Abrud, Zlatna, Roșia și Baia de Arieș, sunt în mâinile noas­
tre și trăesc liniștiți între noi; de mult i-am fi putut masacra,
dar umanitarismul ne împiedecă să ne atingem de oameni ne­
înarmați“.
M. Letai Lakosok.
1 iik annyira felfuvalkodtatok, s rosz, gonosz cselekedetek
annyira irt benneteket, hogy nem csak az fegyveres embereket
tâmadjâtok, hanem minden koru embereket, mind ifjat, mind
yent, mind fejernepet s meg az ârtatlan csecsemos gyermekeket
is az legkinosabb halâllal gyilkoljâtok. Vagy azt gondoljâtok tiik
magyarocskâk, hogy irtohâborut kezdtetek elleniink, hogy talan
az egesz român nemzetet az fold szinerol kitorolitek, s talan az
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 247

szerencse kereke nem forduland rânk nezve is? Vagy abba biz-
tok hogy egy Szebenket megvettetek s Szebenbe bementetek; be
âm, de nem tugyâtok hogy hâny fog kijonni beldie! De hol van
az a hires Pest, Poson, Arad, Komârom stb., vagy nem tugyâtok
hogy 20.000. magyarok keziinkben vagynak, u. mint Verespatak,
Abrudbânya, Zalakna, Offenbânyai lakosok a kik csendesen koz-
tiink elnek? Ezeket regen fel konczolhattuk volna; s az embe-
riseg nem ert annyira, hogy az fegyvertelen embereket megbânt-
csuk. Csak rajta hât magyarok, mert nemsokâra el jon az leszâ-
moltatâs ideje, mert muszka bâcsi is kdzelit, aki erdsen szereti
az magyart. Im ket magyar leânyzd nâlunk fogva vagyon, s az
egyiket kuldom ezen levellel, a mâsikat fentartoztatjuk, mig el
nem kiilditek az Olaszi Peter leânyât Mâriât, akit elfogtatok K.
Bânyârol. Vagy ha meg oltetek azt is irjâtok meg. Az leânyzo-
nak az. neve aki nâlunk fogva vagyon Olto Lujza.
Chacova, 2 Apr. 1849.
Jobarâtja vagy ellensege
Noal(?)tâbori eldjârd
209.
Râmeți, 6 Aprilie 1849.
Tribunul V. Fodor raportează lui Avram lancu.
Onorate Domnule Prefect!
In toate zilele am atac cu rebelii maghiari și numai cu puținei
oameni; mai întâiu, când am avut atac numai 50 de pușcași
și o sută de lăncieri am avut, că Șierban cu țăranii, după ce le-am
dat muniție, toți or fugit pe munte. Dintre Maghiari până acum
or dus două cară morți și răniți. — Oamenii dela Valea Poienii
nu vreau să vie la Râmeți zicând, că ei nu sunt datori a apăra
Râmeții. Așa dară te rog, dacă o fi cu putință a-mi trimite 30
de pușcași și vre-o câțiva lăncieri — de muniție încă avem lipsă,
fiindcă dela Cacova căpătăm un cartaciu. Rămân al Dtale
Remeți, 6 Aprilie 1849. credincios frate
V. Fodorean
tribun
adresa: Onoratului Domn Avram lancu
Prefect leg. Aurar. Gem. rom.
Cu onoare unde va fi
Rubl. in Gaz. Trans. No. 126, 1891.
248 EUGEN HULEA

210.
Câmpeni, 8 Aprilie 1849.
Cimoca Constantin ridică 39 fl. pentru două piei de vită.
Chitanță.
vidi lancu Prefect
Despre treizeci și nouă fiorini valută, care subscrisul vânzând
două piei de vită pe seama guardiei naționale din cassa distric­
tuală Câmpană i-am primit.
ad. 39 fiorini v.
Câmpeni, 8 Aprilie 1849.
Cimoca Constantin
Pttbl. în Gaz. Transilvaniei No. 131, 1891.
211.
Câmpeni, 8 Aprilie 1849.
Niculae Mikesz ridică 3 floreni pentru vânzarea unui miel.
Chitanță
Despre 3 trei floreni în valută, care eu subsignatul în prețul la
1 carne de miel, care am dat pe seama domnilor streini și pe
cum că i-am primit din cassa districtuală Câmpeni, prin aceasta
drept adeveresc.
Câmpeni, 8 apr. 849.
Niculae Mikesz.
id est 3 fl. v. v.

212.
Câmpeni, 10 Aprilie 1849.
Gheorghe Tioc ridică bani pentru slănina vândută pe seama
,domnilor streini". -

Chitanță
Despre 7 șapte floreni 20 cr. în valută care eu subsignatul în
prețul la 11 fonți de slănină, care am dat pe seama domnilor
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 249

streini și altor servitori și pe cum că i-am primit din cassa dis­

trictuală a Câmpenilor prin acesta drept adeveresc.
Câmpeni, 8 Apr. 1849.
Giorge Tyccu.
adecă 7 fl. 20 v. v.
213.
Câmpeni, 12 Aprilie 1849.
Pentru mâncarea, șederea Domnului Dinca al II-lea în curs de
6 săptămâni după ordinul Domniei Voastre am să primesc 12 fl.
c. m. adică doisprezece florini de argint, cari mă rog a mi se
plăti și a se ținea aceasta.
Câmpeni, 1849 avril 12 zile.
Ana Cioc.
214.
Râmeț, 12 Aprilie 1849.
Tribunul l'. Fodor face cunoscut lui lăncii ciocnirile cu Ungurii
la Râmeț și solicită muniție.
Onorate Domnule Prefect!
In Joia trecută avui atac cu Maghiarii, mai bine de jumătate
de zi în Remeți, de unde îi păfugarăm până dincolo de Cacova,
rămânând de ai noștri 5 morți, de alor un călăreț și mai mulți
pedestrași. In toate zilele s’aruncă asupra noastră și îs foarte în-
grijat, că’s numai singur și n’am nici un ajutor care să rămână
la Poieni. Așa dar fii bun și mai trimite muniție mai multă, că
trebuie să dau la Mogoșeni, Ponoreni, Remețeni și Iereni, că
altmintrelea nu mai pot sta la foc. Mai scrie-mi despre cercustă-
rile de acolo, rămânând al Dtale
Remeți. 12 Apr. 849.
Credincios frate
V. Fodorean
tribun
Adresa:
Onoratului Domn Prefect Avram lancu cu onoare unde va fi
Fubl. in Gaz. Trans. No. 126—1891.
250 EUGEN HULEA

215.
Câmpeni, 16 Aprilie 1849.

Nicolae Corcheșiu ridică 5 fl. 40 cr. pentru ace și cremene.

Vidi lancu
prefect
Cvitanție.
Despre 5 legături de ace și o sută de cremeni care am primit
dela Sabo Nicolae perceptor, care le-am cumpărat dela Abrud cu
5 fl. 40 cr. c. m.
Drept adeverez în Câmpeni, 849 Aprilie 16 zile.
5 fl. 40 cr. cm. Nicolae Corcheș
tribun
Cubl. în Gaz. Trans. No. 131—1891.
216.
Cluj, 17 Aprilie 1849.
Episcopul loan Lemeni către comisarul guvernial
Ladislau Csânyi în Cluj.
Referindu-se la o dispoziție a fostului comisar Bedthy, după care
preoții loiali față de guvernul și naționalitatea maghiară, dacă
au mai puțin venit de 300 fl. pot fi întregiți în salar — reco­
mandă pentru subvenționare pe protopopul din Cluj. Postscriptul
pus pe cerere precizează, că trebue făcută dovada, cât a fost ve­
nitul de până acum, cât este în prezent și prin ce împrejurări a
scăpat acest venit al preotului petiționar.
1089.
Meltosâgos, Teljhatalmu Kormânybiztos Cr!
Elobbi Kormânybiztos Beothy Odon omeltosâga Januârius 30-
an 256 szâm alatt hozâm intezett felszolitâsban, tudositvân, mi
szerint mind azon papok, kik âllâsukat felfogva magyar alkot-
many, nemzetiseg irânt ellenseges indulatot nem tanusitottak, ha
evi jdvedelmiik 300 pengo r. fl. nem megyen, a hiâny kipotlâsâra
felhatalmaztatott. Bâtor vagyok idevalo esperesem nekem bemu-
tatott kerelme ide mellekelese mellett Meltosâgos Kormânybiztos
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 251

urat alâzatosan megkerni, hogy valoban sziikblkbdo âllapotjât tc-

kintetbe veven, ezen vârosban nem csak hallgatoinak, de ispotâ-
lyoknak, bbrtonokben levoknek, szolgâlatja ... fizetessel megju-
talmaztatvân elelmezesen s hivatalâhoz illendo ruhâzatjân segit-
hessen. Akinek ajânlâsa mellett megkiilonbdztetett tisztelettel ma-
radok a
Meltosâgos Orsz. teljhatalmu Fokormâny Biztos l'Jrnak
Kolozsvârt, Bojtmâshava 17-en 1849.
alâzatos szolgâja
Lemenyi Jânos
Fogarasi piispdk.
A Fogarasi Piispoktol
Orszâgos teljhatalmu Fokormânybiztos Meltosâgos
Csânyi Lâszlo Urnak
megktilonboztetett tisztelettel
Kolozsvârt
Hivatalbol
Lemenyi Ptispok Urnak: Be kell bizonyitva lenni, mennyi le-
het valosâgban a jovedelme a kolozsvâri kerelmes papnak —
mennyi volt eddig s mi âltal csokkent. Țessek tehât ezek teljesi-
tesere utasitani.
Kolozsvâr, Mârcius 15—849.
217.
Abrud, 19 Aprilie 1849.
Axente Sever informează pe Avram lancu
Prefectul Legiunei I prima.
Prefectului Legiunei Auraria Gemina A. Jancu
- Câmpeni.
Frate,
Aci s’a răspândit o faimă, că Ungurii din Tiușiu ar fi bătuți de
soldații din Cetate. De altă parte se adeverește, că la Zlatna mai
veniră 40 de călăreți și 300 de Unguri. Eu cred, că aceștia vor fi
cei dela Bărăbanț și că poate acum se va fi deschis calea la Cet_ate.
Tu nu perde timp, trimite numai decât oameni cu aur la Cetate,
cari să meargă peste munți și de se vor putea băga va fi bine,
252 EUGEN HULEA

<lacă nu tot cu o cale ar putea cărăușii să încerce, nu ar mai pu­

tea aduce ceva bucate.
La Dragoș ar ii bine să scrieți că nu puteți merge și să lăsați
lagărul, că vă temeți de Maghiarii din Zlatna. Dacă poate inter­
veni să nu năvălească, veți merge, dar și asta e rău.
Aci adusă un om de ai tăi scrisoarea dela căpitanul din Valea-
Dosului, că Ungurii vreau să vină la Abrud pe la Vălcoi și să
mai aducă 150 de puști pentru cei de aci. Casa popii din Valea-
Dosului e arsă, poate și altele prin satele vecine.
Eu ies cu ai mei prin Buciumam către Vâlcoi, tu nu pierde
timp, strânge oamenii și te grăbește a veni cu ei, numai călăreți
să nu aduci că nu-s de. treabă.
Abrud, 19 April 849.
Axente'
Publ. Gaz. Trans. No. 126—1891.
218. ‘

Câmpeni, 20 Aprilie 1849.

Corcheș ridică 6 fi. pentru puști și muniție

Vidi lancu
prefect
Adeverință.
Despre G fl. m. c. care sau dat pe capsli și pe 6 concuri de hâr­
tie și 3 fl. cm. bani gata s’au dat la Nicoară Nicolae pentru toc­
mitul puștilor. Drept adeverez.
Câmpeni, 849 April 20 data.
6 fl. c. m. 20 cr. —.Corcheș
r ~ tribun
Publ. în Gaz. Trans. No. 1891.

219.

Câmpeni, 20 Aprilie 1849.

Corcheș ridică 25 fl. pentru servicii.
Vidi Iancu
prefect
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 253

Cvetancie
Despre 25 fi. c. m. care i-am primit pentru ostenelile, care le-
am făcut, drept adeverez în Câmpeni,
849 April 20 data.
25 Rf. m. c.
Corcheș
Ț ribun
Dubi. îm Gaz. Trans. No. 131—1891.

220.
Brad, 21 Aprilie 1849.
Copia adresei lui Dragoș către comisarul guvernial Gh. Șantha
din Brad, căruia ii comunică știrea, că Iancu și Buteanu au ac­
ceptat întrevederea pe care le-a propus-o, fapt care îl îndreptă­
țește să spere într’o deslegarc pașnică a situației din Munți.
Kormânybiztos Sântha György Ürnak,
Brâdon, Aprilis 21-en 849.
Megbizâsom, illetöleg ide jövetelem okât nines idöm most
hosszasan leirni, azt ön ugy îs tudja, eddigi eredmenyeröl azon-
ban röviden tudösitani azert lâttam jonak, hogy minden pereben
s mindenre keszen ugyan lenni — mind azon âltal felhivâsunk
folyfân Jâncu Avram es Buttyân Jânostol eppen most kapott vâ-
lasz, mely szerint ertekezesre tett idezesiiket elfogadva helyt es
idöt jelölnek — jogosit remenyt tâplâlnom, hogy ezen eddigelö
volt szomoru helyzetnek bekes uton veget erendjiik: miröl a vi-
deken levö aggodalom lehetö enyhitese vegett elölegesen tudosi-
tani jönak lâttam addig is mig kellöen rendelkezni sziikseg leend.
Dragos Janos orszaggyülesi kepviselö.
221.
Câmpeni, 24 Aprilie 1849.
. Avram Iancu către Comandantul Zarandului.
Vom Prefecten der Aurar. Legion
Avram Iancu
254 EUGEN HULEA

Euere Excellenz!
Bis gegenwärtig habe ich die Bergstädte und die Gebirge vor
dem Einbrüche des Feindes geschützt, noch vird es mir möglich
sein mich mit meinen Leuten, eine bis höchtens zwei Wochen zu
halten. Sollte jedoch bis dann kein k. k. österreichischer Armee
Korps zu unserm Entsätze im Zarander Komitate einrücken, so
zwingt mich die bereits eingetrettene Hungersnot, der stets stei­
gende Mangel an Salz, die von Tag zu Tag wachsende Unzufrie­
denheit und Kleinmütigkeit der Leute, zu ergeben, da die Zufuhr
von Lebensmitteln und von allen Seiten abgeschnitten ist. Über
dies sind uns gerade gegenwärtig Friedensanträge vom Feinde
gemacht vorden, die ich aber noch so lange hinausschieben wer­
de, bis ich sehe ob wir nicht vielleicht durch ein k. k. Armee­
korps entsetzt werden. Ich bitte daher.Euere Excellenz sich mei­
ner dem österreichischen Keiserhause treu anhänglichen Gebirgs-
bevohner zu erbarmen und es zu verhindern, das sich der Feind
in diese Gegend woher er dann schwer herauszubringen sein
dürfte, einniste. Einer baldigen freudigen Antwort entgegense­
hend verharre ich.
Euerer Excellenz
untertänigster Diener
Avram Iancu
Prefect.
Topänfalva, 24 April 849.
Vom Prefekten der Aurar. Legion, Avram Iancu.
Seiner Exzellenz, dem Kommandierenden Herrn General des
dem Zarander Komitate am nächsten stehenden k. k. öster­
reichischen Armeekorps
Dienstlich, dringend. Grosswardein
Publicat in Gas. Trans, a. 1891 Nrul 127.

222.
Abrud, la 25Ü3 Aprilie 1849.
Boer către Avram Iancu.
Frate!

Iată îți xeniră o epistolă dela Festung. Eu o desfăcut și sună

 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 255

în următorul mod: să-ți aduni un lagăr de câteva mii și să călă­

torești până deasupra viilor; atunci te vei împreuna cu soldații
imperiali din cetate și veți face năvăliri asupra Partoșului, unde
se află 600 voluntari și Bărăbanțului unde sunt 400. Insă, frate,
să atendăm cu încordată luare aminte la ordinele ție trimise:
feștungul nu știe nimic de împrejurările celea critice în cari noi
ne aflăm, nu știe cum că suntem încunjurați de toate părțile și
nici un pas fără de marea a noastră stricăciune nu putem face.
Acum am început a parlamenta cu colonelul aflător în Brad,
cumcă dânsul pe timp nehotărât s’a învoit a da armistițiu. De
se va face vre’un pas de năvălire, îndată circuitul acesta vor fi
încunjurați de un pericol foarte mare, căci ar veni de cătră Brad
încoace, una, alta (hârtia ruptă) pornind cu oameni către cetate
(Hârtia ruptă) ai avea de spate inimicul, care întru adevăr te-ar
aduce într’o confuziune grozavă — adecă de către Zlatna (hâr­
tia ruptă). Frate, în loc de a ne trimite el nouă ajutor, poftește
dela noi să-i dăm. Astfel este un lucru (hârtia ruptă) înaintea Ge­
neralului bine cunoscut — nici o operațiune militară nu se ivește,
când va veni la iveală, singur Atot Puternicul Dumnezeu știe.
Pentru aceea să luăm bine seama, suntem în pericol, să nu cădem
în mai mare, suntem încunjurați de către Săvădisla, Țrăscău,
Halmagiu, Brad și Zlatna. Acum dar în o formă să începem la
operațiuni ca nu cumva să tăiem scaunul de subt noi. A muri în
războiu este lucru glorios, fără în războiu unde se află puterea
potrivită; a muri însă din a noastră prostie este un atare lucru,
încât viitorimea ne va blestema.
Așa dar, după mintea cea sănătoasă lucrând, este mai consult
a rămâne pe lângă planul început, să trimitem la cetate epistolă
în care să facem cunoscut împrejurările cele critice în care ne
aflăm, și nici o putință nu este a profeți înainte. Din această
cauză îndată să faci bine a veni încoace că să ne mai consultăm
în ce formă să scriem la Festung. Epistola aci alăturată încă ți-o
trimit.
Boeriu.
Abrud, 13/25 Aprilie 849.
Domnului Avram Tancu
Prefectul Legiunei Aurărie Gemine
la Câmpeni
ex oft'o, urgentissime
Publ. Gaz. Trans. No. 126—1891.
256 EUGEN HULEA

223.
Câmpeni, 26 Apr. 1849.
Maria Haller pentru' pâinea furnizată
Chitanță.
Despre patrusprezece fioreni și 2 cr. în valută cari subsignata
in prețiul a 13 pâini cumpărate dela mine pe seama domnilor
streini și a servitorilor acelora, cum că din cassa loagărului din
Câmpeni drept i-am primit, mărturisesc.
Câmpeni, 26 Apr. 849. .
Maria Heller.
adică 14 fl. 2, cr. V. V.
F'ubl. în Gaz. Trans. No. 131—1891.
224.
Câmpeni, 26 Aprilie 1849.
Ana Neagu pentru furnizare de alimente.
Chitanță.
Despre 7 fioreni și 6 cr. în valută, cari subsignata în prețul a
6 pâini și l-t cupă de unsoare, cumpărată dela mine pe seama
domnilor streini, cum că din cassa loagărului din Câmpeni i-am
primit mărturisesc.
Câmpeni, 26-a Apr. 1849.
Ana Nyagu
adecă 7 fl. 6 cr. V. V.

225.
Câmpeni, 26 Aprilie 1849.
, BasiHit Musa pentru fânul vândut loagărului.

Vidi lancu
prefect
Chitanță.
Despre 42 patruzeci și doi de fiorini 25 cr. în valută, cari sub-
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 257

signatu în prețiul unei clădituri de „foenu“ cumpărat dela mine

pă sama lagărului, computând și vectura, cumcă din cassa lagă­
rului din Câmpeni i-am primit mărturisesc.
Câmpeni, 26 Apr. 849.
Basiliu Mușa
adecă 42 fl. 25 cr. V. V.
I'ubl. în Gaz. Trans. No. 131—1891.
226.
Câmpeni, 28 Aprilie 1849.
Basil Musa pentru furnizarea de carne.
Chitanță.
Despre patru fiorini și 50 cr. în valută cari subsignatul în pre­
țul a 29 de fonți de carne i-am dat pe seama domnilor streini,
cum că din cassa districtuală a Câmpeniului drept i-am primit,
mărturisesc.
Câmpeni, 28 Aprilie 849.
Basiliu Musa
adecă 4 fl. 50 cr. V. V.

227.
Câmpeni, 29 Aprilie 1849.
Basil Musa pentru carne furnicată.
Chitanță.
Despre nouă fioreni și 21 cr. în valută, cari subsignatul în
prețul 51 de -fonți de carne cumpărată dela mine pe seama dom­
nilor streini și a servitorilor acelora, cum că din cassa loagărului
din Câmpeni drept i-am primit, mărturisesc.
Câmpeni, 29 Aprilie 849.
adică 9 fl. 21 cr.
Basil Musa.
17
258 eugen hulea

228.
Sălciva, 29 Aprilie 1849.
S. Balint către Avram lancu
Fraților!
Astăzi sosii la Sălcia în castre, de unde cu inima sfâșiată de
durere vă scriu, căci după ce mi-se enarară cruzile tirăniile -—
aprinderile — și barbariile ce le săvârșesc ... noștri concetățeni
rnagiari, după cum zice D. Dragoș și D. Hatvani — mă cutre­
murai până în cele mai din luntru și zic ca Virgiliu ...
Un sat românesc de lângă lara, anume Derkiș încă pe la Cră­
ciun la provocarea fraților maghiari depuse armele jos, dederă
până în 30 de marhe de macelat pe sama bravii aceiași armate,
cum se numește, purtară cu carele furagiu toată iarna pela Aiud,
Teiuș și Vașarhei — și după toate aceste ce renumerație avură?
In 23 Aprilie, poate că vre-un Mâgiar din lagărul vecin, tot ma-
giar, pușcă noaptea pela miezul nopții asupra satului pașnicilor
locuitori și peste puțin timp (rupt/ năvălește crudul element din
satul vecin, care se afla în loagăr, omoară 22 de oameni, cari se
știu până acum, muieri și prunci, răpesc toate marhăle, după
aceea prefac tot satul în cenușă. Accipi nune (rupt) insidias et
crimine ab uno disce omnes. Recrutația între Români (rupt) din
partea lor cură într’un mod înfiorător. Ce-i mai mult, pe femei
le tund și le îmbracă în haine ostășești, apoi le duc (rupt). Pe pa­
rohul român din Varfalău în 22 a lunii curente (rupt) de înfu-
riați zicând (o jumătate de șir rupt) că pentru Români trebue
In noaptea aceea era să fie jertfe, dacă nu. .. cu soția sa numai
desbrăcat nu-și scăpa viața. Românii cari și-au scăpat’ viața și
mai au dobitoace toată săptămâna stau în lucrul Dom.......Lunca,
langa Trăscău veniră vreo câțiva armați și dela locurile de acolo
le luară boii dela plug și îi duseră la Trăscău să-i măceleze, pre­
cum ziseră pe seama Îoagărului de acolo. Acum întreb pe d.
Dragoș, Hatvani și ceilalți, cari strigă în gura mare că armata
maghiară îi bravă și .că Ungaria dă Constituție pentru toate po­
poarele — ba îl întreb și aceea, cumcă curând lucrurile... precum
mai sus zisei — cum poate Domnia sa ca Român, care zice și
cred că îl doare de nația sa — ca să depunem armele jos. Ace­
stea și alte nenunrărate, care acum le retac, vi le scriu, pro notitia
et futura direcțiune, care să-i spuneți dlui Dragoș, cumcă prin
unele ca acele, nici decât își vor ajunge frații Maghiari scopul
în sec. al~ 19-lea, de nu cumva se va putea reduce lumea la secolii
13, 14, 15, 16, 17 și 18 și din toate (rupt) numai cele rele se vor
lua pro cinosura. Dixi et salvavi animam neam.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 259

După care sunt al Vostru

Sincer amic
Sălciva, 29 Aprilie 849.
(Semnătura ruptă'
Fratelui Avram lancu
Dela Prefectura Salinelor Vechi
Domnului Prefect al Legiunei Auraria Gemina
Avram lancu
cu onoare Abrud
sau unde va fi
Ptibl. in Gaz. Trans. No. 127—1891.
229.
Câmpeni, 30 Aprilie 1849.
Elie Dascaloviciu pentru 2 fonți de luminări.
Chitanță.
Despre 40 cr. în argint, cari eu subsignatul în prețul a 2 ...
fonți de lumini care am dat pe seama Domnilor streini și pe cum
că i-am primit din cassa districtuală a Câmpenilor prin aceasta
drept adeveresc.
Câmpeni, 30 Aprilie 849.
adică 40 cr. c. m.
Elia Dascalovici
230.
Câmpeni, 30 Aprilie 1849.
Elie Dascaloviciu pentru ovăzul cumpărat pe seama orașului
Chitanță.
Despre 24 douăzeci și patru de floreni în argint care eu sub­
signatul în prețul a 40 pătrare de ovăs care am cumpărat pe sea­
ma orașului și pe cum că i-am primit din cassa distr. a Câmpenii
prin aceasta drept adeveresc.
Câmpeni, 30 Aprilie 849.
Ilie Dascalovici
Garda orașului
Pttbl. în Gaz. Trans. No. 131—1891.
260 EUGEN HULEA

231. -
Câmpeni, 1 Mai 1849.
Gcorghe Tioc Pentru prepararea alimentelor
Chitanță.
Despre 12 fiorini în valută, cari subsignatul în prețiul plății pe
2 luni și două săptămâni pentru gătirea mâncării pe seama strei­
nilor, cum că din cassa loagărului din Câmpeni drept i-am primit
mărturisesc.
Câmpeni, l-a Maiu 849.
adică 12 fl. V. V.
George Tiocu
Pnbl. în-Gaz. Trans. No. 131—1891.

232.
Câmpeni, 1 Mai 1849.
loan Sicoe pentru came de miel vândută.
Chitanță.
Despre șase fiorini și 15 cr. în valută, cari subsignatul în pre­
țul a două (rupt) de mielu cumpărate dela mine pe seama Dom­
nilor streini și a servitorilor acelora, cum că din cassa lagărului
din Câmpeni i-am primit mărturisesc.
In Câmpeni, l-a Mai 1849.
adecă 6 fl. 15 cr. V. V.
loan Sicoe
233.
Prefectul N. Szentivănyi numește de tribun pe parohul
loan Laslo din Peșterea în părțile cismarusiane.
Balșa, 1 Maiu 1849-
Denuminăciune
Domnul loan Laslo parohul dela Peșterea pentru purtarea cea.
bună și pentru credința către preagrațiosul nostru împărat și. că­
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 261

tre Patrie ce a arătat până acum, în vremea aceasta periculoasă

a revoluții maghiare, se orănduește de tribun în lagărul din păr­
țile muntene cismarusiane. Toți Românii așa dar, din tribunatul
său și toți căpitanii se îndatoresc a asculta de dânsul și la ordi­
nul său a eși și a porni ori încotro îi va îndrepta în contra rebe­
lilor maghiari.
Balșa, la 1-e Mai a 1849.
Nicolau Szentivânyi
Prefectul legiunelor române
săbeșian și cismarusian

234.
Roșia, 14 Main 1849.
In numele locuitorilor Roșiei Montane Alexandru Batanki so­
licită lui Avram lancu ajutoare pentru curmarea crizei de ali­
mente.
Prea Onorate Domnule Prefect!
Mă rog cu însinunțare (sic) de prea Onoratul Domnul Prefect
a se milostivi ceva rânduială de traiu la slujitorii cei împărătești
din Mărirea Domnului Prefect a ne rândui, că altmintrina sun­
tem de perit, că nici bani, nici bucate nu căpătăm de nicăirea; —
de 2 zile n’avem nimica, numai zamă cu burueni fierte am gustat.
Miluește-te prea Onorate Domnule, barem cu ceva bucate a ne
ajutura, or de a fi modru de slobozire să scoatem plățile noastre
din cassa cea împărătească din Offenbaia. Pentru toate aceste
mă rog de prea onoratul Domnul Prefect, de nu întru una, barem
în celelalte parte din mărirea Domnului ceva rânduială a ne
porunci.
14-lea Mai 849 din Roșia.
Alexandru Batanki
huttman împărătesc
La Prea Onoratul Domnul Prefect
Avram lancu în Câmpeni
Pubi, in Gaz. Trans. No. 127—1891.
262 EUGEN HULEA

235.
Offenbaia, 16 Mai 1849.

Prefectul Simion Balint și Amos Tordoșian, de acord cu

Avram lancu, pun sub protecția lor pe medicul Ion Szentpeteri..
Prin aceasta se face cunoscut tuturor oficialilor precum și Ro­
mânilor, cum că Domnul loan Sentpeteri, ca doctor ordinar în
Roșia după trista și jalnica acea întâmplare și Domnia sa ca ne­
vinovat și neamestecat în lucrurile politice, nici luând parte cu
rebelii prin acea catastrofă amar a pătimit. Așa dar, eu ca jude
primar în Roșie înțelegându-mă cu ordinariu Prefect fratele
Avram lancu, am hotărât a-1 eloca în statul său cel nefericit în
Offenbaia, unde ca medic practic, care știe și voiește ajuta ome­
nirii, va locui până la alte mai favorabile juristări.
Toți dară să-1 cunoască ca pe om de omenie și unul ca acela,
care îi primit supt protecție și nimeni să nu îndrăznească a-1 su-
păra.
Offenbaia, 16 Maiu 849.

Simeon Balint prefectul Salinelor și jude-primar al Roșii

Această recomandațiune se recomandă și de către officio-

latul Offenbaiei cu toată statornicia.
Offenbaia, 19 Maiu 849.
Amos Tordășian
jude primar
Numărul: 271935 cop. not. public. .

Se certifică de noi, că prezenta copie corespunde in mod fidel

actului original netimbrat, prezentat nouă de către Dl Szentpe­
teri Vasile funcționar domiciliat în comuna urbană Georgheni
jud. Ciuc.
Gheorgheni, la 12 doisprezece luna Martie anul 1935 una mie
nouă sute treizeci și cinci.

Dr. Precup
notar public.
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 263

236.
Câmpeni, 25 Mai 1849
Balog Andrele pentru pâine furnizată.
Chitanță.
Despre șase floreni și 36 cr. în valută, cari subsignata în prețiul
a 6 pâini cumpărate dela mine pe seama domnilor tribuni streini,
cum că din cassa loagărului i-am primit mărturisesc.
In Câmpeni, 25-a Mai 849.
Balog Andrele
6 tl. 36 cr. V. V.
237.
Avram lancu către tribunul Boer.
Frate Boer,
După scrisoarea dată de comandantul lambor, ca tot lagărul să
meargă acolo unde poruncește, pentru aceea dară dă-i 200 de
oameni, între care să fie și pușcași. Celălalt lagăr să rămâie în
loc, să nu se miște de acolo, fiindcă nu știu în cătrău ne va chema
soartea.
Dat în Câmpeni, 849 Maiu 27 zile.
Corkeș lancu
maior
238.
Câmpeni, 1 Iunie 1849.
Balog Dumitriasa pentru două pâini vândute.
Chitanță.
Despre 2 fioreni și 12 cr. în valută, cari subsignatul în prețul
a 2 pâini cumpărate dela mine pe seama domnilor tribuni, cum
că din cassa loagărului i-am primit mărturisesc.’
Câmpeni, l-a Iunie 849.
Balog Dumitriase
adecă 2 fl. 12 cr. V. V.
2G4 EUGEN HULEA

239.
Buia, 3 Iunie 1849.
Axente către Prefecții delà Roșia-Câmpeni.
Prefectul leg. I.. ..
Fraților!
Eu v am scris eri planul meu și mi se pare că ne învoim, după
cum am văzut din cea de pe urmă scrisoare a lancului. Eu, ca să
le dau la Unguri o palmă, făcui într’un marș o încercare spre
llondol, unde se află o companie de Unguri. Rezultatul fu, că din
aceia scăpară numai 20. Ceilalți i-am trimis la cei ce fură mai
înainte în căruț. Noi voiam să mergem de acolo drept la Băița.
dară aflarăm, că acolo se află un număr de Unguri cu mult mai
mare decât să-i putem ataca. După câte aflarăm noi din părțile
acestea trecură 2000 către voi ; aceștia nu ar fi prea mulți, dacă
nu ar fi venit mai mtilți din alte părți. Cât pentru întrebarea
lancului, că ce voi face? Ce plan am? I-am răspuns mai de multe
ori: până vom putea, ne vom ținea, când nu vom mai putea ne
vom trage tăindu-ne drum unde vom crede că putem străbate și
unde vom afla repaos.
De Muscali e sigur că intrară și până mâne vă voi și trimite
știri cu totul sigure. Voi vă mai țineți în defensivă până mă voiu
mai apropia și eu.
Iară de sunteți așa de strâmtorați, cât vedeți că sunteți per-
duți, nu pierdeți timpul, ci vă trageți încetinel într’o noapte, pe
unde vă va fi drumul liber, dar cu cea mai mare iuțeală.
Buia, 3 Iunie 849.
Axente

240.
Axente către l'dăduțiu, pentru o baricadarc a Ungurilor în
Munți.
Frate Valide,
Eu am primit numai un soiu de scrisoare delà tine, în care mă
îndreptezi la altă scrisoare, de care nu știu nimica, de cumva nu
va fi a lui Moldovan, la care vei vedea, ce-i răspunsei. De cumva
ar mai ieși Ungurii odată din munți și nu ar intra sau chiar și
dacă ar intra Rușii, nu trebue să mai lăsăm și să așteptăm să
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 2G5

facă lancui Să facem noi toate, el numai să subscrie. Noi vom

ieși și vom închide drumurile, așa cât să aibă o săptămână de
lucru Ungurii până să-l poată desface și aceasta încă numai
atunci, când nu i-ar opri nimenea.
Eu răgnesc și gemu în inimă, că nu pot lucra cu oamenii mei
ca mai înainte, de când a adus dracul pe Mânzat din Cetate.
Buia, 4 Iunie 849.
S. Axente.
prefect.
Adresa:
Prefectul leg. I. primaria
Prefectului Legiunei a V-a Câmpene
Nicolaie Vlăduțiu
Câmpeni
ex offo
.... la lancu
241.
Balșa, 4 Iunie 1849.
Un fragment dintr’o scrisoare mai lungă a lui Axente către
Avram lancu.
Din Ungurii sau mai bine din cătanele ungurești cari i-am
prins noi ieri aflăm, că ar fi intrat trupe împărătești în Transil­
vania. De altmintrilea să fi venit la Sibiu nu se adeveri deplin,
ce e drept nici noi nu cercarăm cu deadinsul. Dar azi trimit doi
oameni, ori cu ce preț a intra acolo.
Iară cum că în Ungaria intrară, se vede din Gazeta de Bra­
șov germană, în care se citește cu data de 1 Iunie, calend. Grego­
rian, o rugăciune a Maghiarilor, care trebue să se facă prin toate
bisericile, ca să le ajute Dzeu să învingă pre Muscali, cari pre cei
tari îi duc în robie, pre ceilalți îi taie.
Dar negreșit trimite răspuns lui Kemeny cu parlamentari, în
care să-i areți numărul și numele prinșilor soldați ungurești, pe
cari i-ai pardonat, că aceasta ar folosi mult dacă s’ar răspândi in­
tre Unguri faima, că moții nu omoară pe soldați. Dar apoi bagă
samă, când ar- trece mulți, de exemplu cei 600, de care-mi scrie
Vlăduțiu, desarmează-i, ca să nu fie vreo hoție, ai înțeles?
Fiindcă știu că vei trage rău de bucate, poruncește popilor să
dea voie oamenilor să mănânce carne și pită prea puțină, 2 funți
de carne și 1 de pită.
266 EUGEN HULEA

Doamne ferește de rău! dar la timp de pericol voi să nu cute­

zați a rămânea în munți.
Balșa, 4 Iunie 849.
Axente.

Bucate se mai capătă pe aci, numai trebue oameni astuți ca să

le poată duce.
Publ. Gaz. Trans. No. 127—1891.
242.
Abrud, 14 Iunie 1849.
Solv conduct dat de Kemeny pentru Plăduțiu.
Oti level.
Melynek erejenel fogva Bogâti lelkesz tisztelendo AHaducz ur
liozzâm bântatlan bebocsâjtassek, posztaimnak es poszton levo
t:szteimnek legnagyobb felelet terhe alatt, de sdt ha meg ha sziik-
seges, egy tiszt ur kiserje be ide hozzâm.
Kelt Abrudbânya, Junius 14-en 849.

Kemeny
ezredes.
Publicat rev. Transilvania, după originalul de față a. 1886.

243.
Câmpeni, la 14 Iunie 1849.
Nicolae Plăduțiu către colonelul Kemeny. Refuzând invitația
de a merge la Abrud, Rlăduțiu o motivează cu măsurile contra­
dictorii ale lui Kossuth date lui Dragoș și Hatvani privitor la
problema românească și cu deznodământul tragic a lui Dobra și
Putcanu. Se spune verbal; ,,Domnule Colonel, luați-vă osteneala
de a citi scrisorile trimise nouă prin deputatul .Dragoș, și pe cea
contradictorie lui Hatvani în aceeaș chestiune“...

Topânfalva, Junius 14.

 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 267

Méltosâgos Ezredes Ur!

Hozzâm intézett uti leveliért, melyben biztosittatik Abrudbâ-
nyâra tôrténhetô menetelem, ugy szintén hozzâm le ereszkedé-
siért is kôszônettel tartozom a Méltosâgos Ezredes Urnak, de Iw-
csânat, mert egymâskozti kôrnyülâllâsaink az ide mellékelt bizo-
nyos okokból, melyek mâsolatban kiildetnek az Ezredes urnak,
és melyek minden fele vilâgszerte szabadsâgot, testvériséget és
jogegyenlôséget óhajtó mostani szâzad szellemével szemlâtomâst
ellenkeznek, teljességgel egymâssali tanâçskozâsunkat nem java-
soljâk. Ezredes Ur, ne sajnâlja fâradsâgât fololvasni ezen orszâg
Kormânyzô Elnôktôl Drâgos Képviselô âltal hozzânk bekiildôtt,
s ugyan e tekintetben Hatvanihoz intézett két ellenkezô ir.atokat,
s meg lesz gyôzôdve az Ezredes Ur, hogy ezen szândékot nem
csak a român nemzet fogja kârhoztatni, hanem kârhoztatni fog-
jâk minden a Magyar Nemzettel jelenleg ugyanazon egy célra tô-
rekvô és phisicai erôt nyu (rupt).
Uram mi a szabadsâgnak ellenségei nem vagyunk (rupt) ré- .
gebben ôhajtjuk a szoros értelembeni szabadsâg (rupt). Onôk is
mindennapi rabigâtôli megszabadulâst, de midôn mâs nemzet bô-
velkedik annak élvezetével mi is igényelhetjük, hogy attól meg
ne fosztassunk.
Méltosâgos Ezredes Ur, bocsânat, hogy egymâskôzti korlâ-
taink annyira elvâlasztanak egymâstôl, hogy még régi ismeretsé-
giink jusân se beszélhetiink egyiitt. Im a mult békekôtés feletti ta-
nâcskozâsunk alkalmâval Buttyânt és Dobrât a Hatvani bejü-
vetele a magyar katonasâg diihének âldozatjânak lève, annâl in-
kâbb tartoztat elmenetelemtôl az Orszâg Kormânyzô elnoknek
ezen két egymâssal ellenkezô irata.
semnătura ruptă.
Publicat rev. Transilvania a. 1886.
244.
15 Iunie 1849.
Tribunul Clemente Aiudeanu către Avram lanca.
Onorate Domnule Prefect!
Din dobitoacele ce le-am luat în 13-a lunii curgătoare delà Co-
șuteni, țiind atac cu ei la Poduri, îți trimit 2 junince, 30 de oi,
2 capre; ași fi trimis și mai multe, dar o samă se belesc pe sama
268 EUGEN HULEA

lagărului, o samă viind mulți arși și jefuiti, lovindu mă mila de

ei, le-am dat îndărăpt. Ieri, în 14-a, iarăși am avut lovire cu ei,
tot într’acelaș loc; de este putere mai trimite-ne ajutor, că Coșu-
tenii din zi iiî zi se înmulțesc și noi slăbim. Pricina pentru că oa­
menii n’au cu ce trăi, și cele trebuincioase a lagărului.
Rămân cu plecăciune
15-a Iunie 849.
Clement
tribun
Onoratului Domn
Prefect Avram lancu
* cu onoare la Câmpeni.
rubl. Gaz. Trans. No. 127—1891.
245.
Almășel, 5H7 Iunie 1849.
Axente către lancu.
Prefectul leg. I. primăria
Fraților!

Tocmai in minutele acestea primii o scrisoare dela popa din Ai-

maș, în care-mi scrie, că aseară sosi pe Valea-Dosului o mulțime
de Unguri cu 30 de cară. Mulți ne spun că voi ați avut bătaie
țapănă ieri, din care credeam că Ungurii sunt bătuți. Intr’aceea
iaca alta scrisoare dela popa din Cib, care nu scrie minciuni.
Atata-ți maj pot zice, că ieri îmi veni un espres de către Pre­
dea care m’a asigurat, că auzi către Sibiu bubuituri de tunuri.
De unde poți conclude că ... azi mâne se mută. Pentru aceea vă
țineți tot de cele ce vi le-am scris până acum.
Azi am trimis doi oameni peste Murăș, mâne vom avea știri
și mai sigure.
Azi ne-am cârpit de ceva pâne pe vre-o 2 zile și de sare, până
dimineață vom fi una cu popa dela ...
Scrisoarea popii din Cib cuprinde, că veniră de către Bărăbanț
50 de cară cu pită către Abrud și că un fecior din Băcăinț care
fu dus la Sibiu cu controlorul Elberg spune, că la Turnu Roșu
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA iN 1848-48 189

curge bătaia înfricoșat. De către Brașov vin trupe ungurești în

jos.
Almășel 5/17 Iunie 849.
Axente
Prefect
Prefectului'legiunii Auraria Gemina
A. Iancu
Câmpeni
Amintit de Barițiu în Transilvania anul 1886 Nr. 3—4.

246.
Câmpeni, la 19 Iunie 1849.
Prefectul Salinelor Vechi (Popa Balint) se plânge lui lancu
contra abuzurilor săvârșite de Clemente Aiudeanu, cerând cer­
cetare.
Frate lancu!
Nu am destule cuvinte cu cari (rupt) lotriile tribunului tău
celui credincios Clemente Ajudeanu, căci el gătând cu jafurile
Maghiarilor, acum a început într’un mod înfiorător a jefui Ro­
mânii, cari sunt arși și pârliți de către Magiari. Tu, precum
mi-ai scris, l-ai trimis cu Lupșenii ca să-mi dea ajutor în centra
rebelilor și ce face? Șade în munte unde belește marhele Certișe-
nilor, Runcanilor și altor nefericiți de o parte, iară de alta le
vinde. Așa dară cu cinste și din dregătorie te rog, ca să rânduești
doi oameni streini, cari să cerceteze acele nelegiuiri cu care oca-
ziune voiu trimite și eu doi tribuni de ai mei, cari să fie de față
(hârtia ruptă) timpu cel mai scurt se va dovedi lotria lui despre
(hârtia ruptă) îndată se rânduești alîu individ în locul lotrului
(hârtia ruptă) tribunat — din contră să știi că eu tot lucru îl
voi aduce înaintea comitetului, — sărbătorește protestând.

După care sunt al tău

(Semnătura complet ștearsă!)
Câmpeni, 19 Iunie 849.
Dela Prefectul Salinelor Vechi
Fratelui Prefect a Aurarii Gemine
Avram lancu
în original, pe verso cu sigil bine
păstrat, având .inițialele: B. S„
în jurul unui potir ornat cu cruce.
270 EUGEN HULEA

247.
Rodna, 20 Iunie 1849.
Interogatoriul unor Români din regiunea Năsăudului asupra
pretinselor agitații anti-maghiare pe care le-ar fi săvârșit Flora
Porcius, Alexandru Șotropa, Avram Anca și Iacob Moisil.
Comisia de anchetă a fost compusă din: deputat Alexandru
Bohățiel și Sublocotenent Imre Nagy. Au fost ascultați 21 mar­
tori.
Orszâgos teljhatalmu K. Biztos Szent Ivânyi Kâroly Urnak,
f. 849-ik évi Junius 12-ikén 4024—849 sz. alatt kelt rendelete ai­
tai Flora Porcius, Sotropa Sândor, Avram Anka és Jâkob Moy-
sil cileni kinyomozâs véghez vitelését kirendeló kinyomozó bizto-
sok munkâlatuk
Jegyzö-Könyve
Elsö iilést tartotta ezen kinyomozó bizottsâg Óradnan jùnius
15-én 1849, jelen lévén Bohaczel Sândor és Nagy Imre kinyo­
mozó biztosok melyben:
1-ször felolvastatott orszâgos teljhatalmu K. Biztos Szent Ivà-
nyi Kâroly urnak következö kibocsàtó rendelete:
A kózvàdló ezen tudositàsa szerint Flora Porcius, Sotropa Sân-'
dor, Avrâm Anka és Jakob Moisil cileni kinyomozâst elhalaszt-
hatatlannak vélvén, s annak véghez vitele irânt intézkedést is té-
tetni siirgetvén, ezen kinyomozâșnak véghez vitelére Boheczel
Sândor képviseló urat, az illetö keriiletekbeli katonai parancsnok
urakkal ezennel kirendelem a sziikséges iromànyok àttétele mel-
lett, kóteleségiikbe tévén mìszerint ezen kikiildetésben mielébb
pontosan eljàrandók, az eljàràsukról szerkezendö munkâlatra vé-
k-ményok kiséretében én hozzâm adjâk be. Kolozsvârt junius 12-
ikén 849. Szent Ivânyi Kâroly t. h. O. Biztos. A fenn irt rende-
let kóvetkeztében magamnak feles dolgaim lévén hivatalommal,
ezen kinyomozâs véghez vitelére ' kirendelém magam helyett Bo­
heczel képviseló Ur mellé Nagy Imre zàszlóaljambeli hadnagy
urat.
Ó-Radnàn jun. 15-én 849.
Klement órnagy.
2-szor. Felolvastattak ezen kinyomozó bizottsaggal az orsz. telj­
hatalmu K. Biztos Ur ältal közölt s itt viszacsatoló iromànyok,
melyek felolvasâsâbol azt lâtvân ezen kinyomozó bizottsâg,
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 271

hogy Flora Porcius, Sotropa Sândor, Avrâm Anka és Jakob

Moisélnak Dâmâszkin órnagy Ur aitali befogatâsok, a helybeli
koriilményeket tôkéletesen ismerô, a tett helyén lakott és minden
ârmânyos tényeket szemmel kisérô egyén figyelmeztetésélx)! tor-
tént, azonal hivatalosan felkérte Ornagj· Damaszkin Urat, misze-
rint azon egyén nevét tudassa a kinyoïnozô bizottsâggal, hogy
tôle az itteni dolgokrôl bôvebb tudomâst szerezhessen, s szólìt-
hassa, fel a béfogattak ellen vallani tudô tanuk kijelôlésére, mely
felszôlitâs rendes katonai futâr utjân tôrtént, el is küldetett Bor-
góprundra Ornagy Dâmâszkin Urhoz.
Mâsodik ülést tartotta ezen kinyomozé) bizottsâg Mâjerben
jelen lévén a fenn megnevezett kinyomozô biztosok f. e.
3-szor lâtva ezen kinyomozé) bizottsâg, hogy Dâmâszkin Or­
nagy Urtól hârom napok alatt tudôsitâst nem kaphatott, részint
ezen kinyomozé) biztossâggal kôzlott iromânyokban feljegyzett
vâdakbôl, részint à helyszinén 3 napok alatt szerzett tapasztalâsai
nyomân az alâbb irt kérdô pontokat âllapitotta meg:
1-sô. Esmeri a tanu Kolozsvârt fogsâgban lévô Flora Por-
ciust, Sotropa Sândort, Avram Ankât és Jakab Moisilt? ha igen
mino jellemii és âllâsu emberek? mikor? ki aitai? hol? ki rende-
letébôl? és miért fogattattak el?
2-ik. A mult évi mârczius ôta ezen hatârôrvidékben a magyar
alkotmâny ellen izgatott é valaki? ha igen, ki? mikor? miformân,
s kiilônôsen a kérdezettek? vaiami gyülés tartatott é itt a hatârôr
vidékben, ha igen, hol? hâny és mikor? a kérdezettek vettek e
részt azokban? ott mino petitiók szerkesztettek s azon petitiôk
a nép szabad akaratjânak voltak e kifolyâsai? vagy egyes ember
szeiksztette? ha egyes, ki az? ki aitai? kihez, és mino eredmény-
nyei adattak bé?
3-ik. A magyar kormânytôl leküldetett rendeletek, felszôlitâ-
sok, k’.hirdettettek é itt? vagy nem? ha igen ki? hol? azok ellen
nem tôrténtek kikelések? izgatâsok? s ha igen ki aitai? neveze-
tesen a kérdezettek nem izgattak e azok ellen? ha igen mikor? és
miformân?
4-ik. Urbânnal, kiveretése elôtt, és utân, kérdezettek kôziil volt
e valamelyik szoros érintkezésben? ha igen ki? f. évi, januâr
2-ikâa legyôzôtt hafârôrôket kik tiizhelyeikhez visszatértek, tijjô-
lag az L’rbân tâborâhozi csatlakozâsra kôziilôk melyik igyeke-
zett reâ birni? ugy mâs, honellenies tényt, mit csak tud a kérde-
zettekrôl vallja meg.
Mind ezekrôl a mit tud, lâtott vagy hallott a tanu, letett hite
utân valljon a tanu kôrülményesen.
Mely fennirt kérdôpontok szerint az alâbb irandô tanuk elébb
272 EUGEN HULEA

megeskettctven, kikerdeztettek s vallomasuk szorol-szora le ira-

tott.
Elsi) tami Gregor Frangea 40 eves g. e. nyug. ormester, Ma-
jeri lakes, hitletetel utan vail.
Az 1-sore. A kerdeztetett Flora Porciust, Sotropa Sandort,
Avram Ankat es Jakob Moisilt ismerem, az elso elebb Zagrai ne-
met tanito volt, onnan at vitetett Naszodra norm, tanitonak, s
miutan az iskola feloszlatott, ment 6-Radnara lakni sajat haza-
boz. A 2-ik Sotropa Sandor mint nbvendekpap lakott itt helyben,
az attya hazanal, a 3-ik Avram Anka lakott 0-Radnan mint olah
iskola tanito, a 4-ik Jakob Moisil lakott Uj-Radnan mint nep-
iskola tanito, mi mind a negyet becsiiletes jellemiiknek ismertiik,
ugy emlekszem, hogy f. ev marczius havaban fogattattak el egy
szazados altal, hogy ki rendeletebol es miert nem tudom.
2-ra. E videkben izgatott a mult evben alezredes Urban de
nem izgatott emberek kikiildese altal, hanem csak katonai pa-
rancsokat kiildott, hogy a fegyver alatti katonak szalljanak ta-
borba, de ott izgatott-e es mikent nem tudom, mivel magam ta­
borban nem voltam, kesobbre Kolozsvarrol es Besztercerol kul-
dcitt ki hozzank proklamaciokat, azok gytilesekbe hirdettettek ki.
Mult evi julius 30-an Naszodon tartatott egy nepgyiiles, mely-
hez az ezredhez tartozo helysegekbdl jelen volt ket-ket kovet, s
azok kozt nemely helysenekbol a papok voltak, mint kovetek, azon
gyiilesben szerkesztetett az akkori felseghez egy kerelem, az nem
volt egyes ember, hanem az egesz nep akaratjanak kifolyasa.
Azon kerelem fdbb pontjai voltak: a) szabad vallas gyakorlata
megnyerese; b) hogy birtokaink tulajdonossaga esmertessek el;
c) hogy a katonaskodasi szolgalathoz nem tartozo terhek konyit-
tessenek, stb., de ebbe az unio ellen legkisebb emlites sem tetetett,
ezt tudom bizonyosan, mert jelen voltam mint Majer kovet. Ezen
kerest vittek fel kesobbre az akkori kiralyhoz Flora Porcius,
Gabril Pop foldvai tanito es Nascu nevii tanito, mint a nep altal
megvalasztottak. Ezen kivul szerkesztetett meg egj' petitio okto-
ber havaban ugyan csak Naszodon, de errol csak annyit tudok,’
amennyit a Wiener es Kronstadter Zeitungbol olvastam. Ebbe
keretett az unio felbontasa es a magyar misizteriumtol valo fiig-
getlenseg, ezt a mint hallottam Luki nevii szazados vitte fel az
akkori kiralyhoz. Hallomas szerint eredmenye volt: bekes yara-
kozasra utasitas es atyai gondoskodasroli biztositas. Hogy a ker-
dezettek ezen gyiilesekben es petitiok szerkeszteseben gyakoroltak
e valami befolyast, errol csak annyit tudok, hogy az elso kere­
lem felvitelere a kerdezettek kbziil a nep. altal Flora Porcius va-
lasztatott volt meg.
3-ra. A magyar miniszterium minden rendelesei ide a katomti
kormany utjan jutottak el, es azok itt helysegiinkben reszint a
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA-ÎN 1848-49 273

templomokban Sotropa Sândor aitai, részint népgyülésekben âl-

talam, hirdetettek ki, ellenmondâs pedig nem tòrtént, mivel az
akkori kiràlytól volt rendelés, miszerint ugy tekintsék az Udvari
Nâdor és magyar miniszterium rendeléseit, mint a tulajdon tôle
jôtteket. Jottek is ide miniszteriâlis rendeletek, mig Lâmberg meg-
ôletése utân a katonai eloljarósagtól kaptunk parancsot, hogy a
m. miniszteriumnak tôbbé ne engedelmeskedjünk, azutân tobb
rendelet a m. miniszteriumtól nem is jôtt hozzânk.
4-re. Miutân Urban kiveretett, hogy valaki véle érintkezésbe
lett volna, nem tudom, nem vettem észre semmit, valamint azt
sem, hogy valaki izgatta volna a népet vele vaiò tartâsra és hogy
valaki igyekezett volna azokat, kik Urban kiveretése utân jottek
tôle haza, a visszamenésre birni, sem nem tapasztaltam, sem nem
hallottam. Maga Flora Porcins a magyar tâbor elsô idejôttekor
elszôkôtt volt, de késôbbre Urban bejôtte utân visszajott és tôbbé
el sem ment.
A fennebbi vallomâst magaménak esmérem.
Gregor Hangea.
Mâsodik tanu, Daniel Illyés, 40 éves g. e. szabad polgâr Majeri
lakos, letett hite utân vali.
Az 1-ôre. A kérdezetteket egyenként esmérem, és pedig jô jel-
lemü embereknek, hogy melyik hônapban fogattattak el nem tu­
dom, valamint azt sem, hogy ki rendeletébôl, de ugy emlékszem
egy kapitâny volt elfogatâsukra, aki kôrülvétette a pap hâzât,
de Sotropa Sândort hon nem talâlva Ô-Radnâra ment, ahol So­
tropa Sândor maga jôszântâbôl elôtte megjelent, igaz lelkem is-
merete szerint vallhatom, hogy elfogatâsuknak legkisebb okât sem
tudhatom.
A ‘2-ra. Kôztiink senki sem izgatott, csupân csak Urbân alez-
redes küldôtt katonai parancsokat a fegyverben levôknek tâbor-
ba szâllani, — ugy tetszik most juniusban leszen esztendeje Na-
szôdon egy népgyiilés, amelyben Majer kôzsége részérôl mint
képviselô én jelen voltam Frangea Gergellyel. Azon gyülésben
szerkesztetett a nép szabad akaratjâbôl egy peticiô az akkori ki-
râlyhoz, az nékünk felolvastatott, s meg is nyugodtunk benne,
nevezetesebb pontjai: a) szabad vallâs gyakorlata, b) tulajdonosi
jog megnyerése, c) hogy a katonai szolgâlathoz nem tartozô ter-
hek tôrôltessenek el, s bizonyos kôzpénzek kezelése adassék ne-
kiink ât. Az uniô felbontâsârôl, s a magyar alkotmâny ellen egy
betü emlités sem volt, ezen kérelem felvitelére késôbbre megvâ-
lasztattak Flora Porcius, Născu nevü Fôldvai tanitô és Gabril
Pop. Mino eredménye volt nem tudom, — azt is tudom, hogy
ezen gyülésen kiviil még tartatott Naszôdon késôbbre egy gyü-
lés, de minthogy abban jelen nem voltam nem tudhatom mik le-
hettek târgyai.
18
274 EUGEN HULEA

A 3-ikra. A m. miniszteriumtol leerkezett minden rendeleseket

a katonai kormany kiilddtte ki a helysegekbe, ezen rendelesek kb-
ziil egyet-kettot papunk, de nagyobbara a fia, Sotropa Sandor,
hirdette ki templomunkban a nepnek, es gyiilesekben is, ellenek
kifogas nem tetetett, — rendelesiink is volt azoknak engedelmes-
kedni.
A 4-re. Hogy valaki alezredes Urbannal, valami erintkezesbe
lett volna a kerdeztettek koziil nem tudom, sot lelkem esmerete
szerint valihatom, hogy sem Urban itt lete, sem pedig kiveretese
utan, kdztunk nem izgatott senki arra, hogy vele tartsunk. Por­
cius Flora a magvar sereg beiovetelekor eltiint, de hogy hova;
nem tudom, miutan pedig, hogy latta senkit sem bantanak, vissza-
tert es csendesen elt elfogatasaig.
A fennebbi vallomast magamenak esmerem.
Danila Ilias.
Harmadik tanu, Gerasim Pop, 37 eves g. e. vallasv. Majeri pol-
gar, falu drege letett hite utan vail.
Az 1-ore. A kerdezetteket egyenkent ismerem, jo es becsiiletes
emberek, semmi rosszat feldliik nem tudok, a mint emlekszem f.
evben a nagy bojtben fogattak el, ki rendeletebol nem tudom,
annyit igen, hogy egy szazados a Sotropa hazat koriilvetette, de
Sandor hon nem leven, a kapitany Radnara ment, ahol azutan
Sotropa Sandor maga jelent meg, hogy mind az miert esett, nem
tudom, mindnyajan csudalkoztunk elfogatasan.
A 2-ra. Kdztunk nem izgatott senki. Urbantol jdttek katonai
parancsok, melyeknek tartoztak a fegyver alattiak fovesztes biin-
tetes alatt engedelmeskedni. Naszodon a mult nyaron volt gyii-
les, de en abban.nem voltam jelen, s igy nem tudhatom, hogy
abban mik targyaltattak. Kesdbbre amint emlekszem oktober-
ben volt egy mas gyiiles, abban jelen voltam, de ott a m. minisz-
teriumnak nem engedelmeskedesrdl nem volt szo, amit tettek ott
is egyebbiit is, azt a katonai tisztek tettek, es az .altaluk keszitett
pontokat egy Luki nevii kapitany vitte volt fel, — a nyari gyii-
lesben kesziilt kerelmet pedig Flora Porcius, Nascu, Pop Gavrik
A 3-ra. A m. miniszteriumtol lejbtt rendeleteket,’ hoi a pap,
hoi fia Sotropa Sandor hirdette ki, nalunk a templomban, s
azoknak mi parancsolat szerint engedelmeskedtiink.
A 4-re. Sem a befogattak, sem mas senki Urbannal szoros
erintkezesben nem volt, Porcius Florian a magyarok bejdvetele-
kor megszbkott volt, hova nem tudom, de miutan latta, hogy sen-
kit sem bantanak, hazatert s azutan is csendesen viselte magat
elfogatasaig senkit sem igyekeztek reabirni, hogy Urbanhoz
visszaterjenek.
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA fN 1848-49 275

Negyedik tanu, Szimion Pop, 36 eves g. e. valläsu Mäjeri la-

kos, kiszolgält tizedes, letett hite szerint vail.
Az l-ore. A kerdezetteket szemelyesen mind ismerem, jo hir-
nevü emberek voltak, husvet böjteben fogattak el, ki rendeleteböl
es ki ältal nem tudom, minthogy nem voltam idehaza, elfogatä-
suknak mäs okät nem gondoljuk, ha csak nem azert, hogy a ma-
gyarok elsö bejövetelekor Sotropa Sandor es Flora Porcius töb-
bekkel együtt elfutottak, harorn vagy negy napig oda voltak, de
miutän lättak, hogy itt. mäsok, kik hon maradtak volt csendesen
vagynak, es senki ältal sem bäntatnak, haza jöttek.
A 2-ra. Itt a magyar kormäny eilen sem a befogattak, sem
senki mas nem izgattak, a gyülesekröl csak annyit tudok, hogy
volt Naszödon a mult evben kettö vagy härom, de en jelen nem le-
ven, az ott törtentekröl mit sem tudok, sem azok eredmenyeröl.
A befogattak közül, hogy valamelyik befolyässal lett volna a gyii-
lesekben törtentekre nem tudom, hanem azt igen, hogy Sotropa
Sandor egyikben sem volt jelen.
3-ra. A m. kormänyjöl jött minden rendeletek itt helysegünk-
ben kihirdettettek, a pap es fia Sotropa Sandor ältal reszint a
templomban, reszint a közgyülesekben, es megmagyaräzattak, de
azok eilen sem a befogattak, sem mas nem izgatott, parancsola-
tunk is volt azoknak engedelmeskedni.
A 4-ikre. A befogattak Urbännal semmi erintkezesben nem vol­
tak, hanem amint elebb is mondäm az ö elfutäsa utän Porcius
Flora es Sotropa Sandor härom negy napra eltiintek, nem tud-
juk hovä.

Ötödik tanu, luon Sziugeorgian, 38 eves g. e. valläsu Mäjeri

szabad lakos, letett hite utän vail.
Az l-ore. A kerdezett egyeneket szemelyeserr esmerem, derek
becsületes embereknek tudom, senki rosszat felölek nem beszelt,
elfogattak a nagy böjtben, ki rendeleteböl nem tudom, egy szä-
zados egy szäzad katonasäggal köriil vetette a pap häzät Sotropa
Sändort elfogatandö, de öt hon nem talälva Radnära ment a töb-
biek elfogatäsära, ahova mäsnap Sotropa Sandor edes anyjäval
elment.
A 2-ra. A m. kormäny eilen senki nem izgatott, hanem a fel-
kelesre parancsot kaptak a fegyveresek. Gyüles is tudom, hogy
a mult nyäron es összel volt Naszödon, de azt is tudom bizonyo-
san, hogy Flora Porcius es Sotrooa Sandor jelen sem volt a
gyiilesben, a mäs kettöt nem tudom. Porcius Flora itthon tudta
meg, hogy az ott keszitett pontok felvitelere mint egyik biztos
megvalasztatott, a gyiilesekben nem hallottam, hogy a miniszte-
rium eilen beszeltek volna valamit, de ha tettek, azt nem a nep,
hanem a katonatisztek tettek.
276 eugen hulea

A 3-ra. A m. kormänytöl jött rendeleteket kihirdette a nepnek

a pap es tia Sotropa Sandor a templomunkban, de tartalmuk eilen
senki nem izgatott söt azoknak engedelmeskedni parancsoltatott.
A 4-re. Hogy Urbannal valaki, s különösen a befogattak közül
valamelyik valami visszonyban left volna, nem vettern eszre sem-
mit, ugy arröl sem, hogy a nepet az Urbännali tartäsra igyekeztek
volna räbirni, vagy a töle eljötteket a visszamenesre, ellenben a
m. kormänytöl az iränt jött rendeletet, hogy terjenek az elmen-
tek vissza lakäsukhoz Sotropa Sandor a templomban kihirdette,
megmagyaräzta, hogy bünbocsänat van adva, es hogy az eltävo-
zottak szabadon vissza terhetnek.
Inon Szingorgian.
6-ik tarnt, Lazar Korutz, 67 eves g. e. Mäjeri lakos es käntor, le
tett hite utän vall.
Az 1-re. A kerdeztetteket mindnyäjokat ismerem, es becsületes
embereknek. A Sotropa Sandor apjäval több eveket szolgältam
egy templomban — elfoggattattak a kerdezettek a nagyböjtben,
hogy ki rendeleteböl nem tudom, ugyszinten az okät sem elfoga-
täsuknak, Sotropa Sandor nem is volt hon, apja häzänäl, hol kü-
lömben lakott, mikor a häzat katonasäggal körül vettek, hanem
azutän maga önkent el ment ö-Radnära.
A 2-ra. Itt a magyar kormäny eilen nem izgatott senki, hanem
jöttek parancsolatok a katonai kormänytöl a fegyveresekhez, mi-,
szerent täborba kellett szällaniok. Naszödon a mult evben volt ket
gyüles, de en egyikben sem voltam jelen, az ott törtentekröl mit
sem vallhatok. Hallottam, hogy keszittettek nemely kerelmek sor-
sunkoni könnyitesek iränt, de hogy azokkal mi törtent nem tu­
dom.
A 3-ra. A m. miniszteriumtöl jött rendeleteket a templomban
a pap es fia hirdette ki, a gyülesekben pedig nem tudom, mivel ott-
nem szoktam megjelenni.
A 4-re. Legkisebb erintkezesben sem vettern eszre hogy lettek
volna Urbännal a befogottak es az iränt hogy hozzä csatlakoz-
zunk, sem pedig hogy a haza jötteket igyekezett volna e valaki
räbirni a visszamenetelre.
Lazar Coruh
7-ik tanu, Leon Korutz, 56 eves g. e. Majeri falu birö, le tett
hite utän vall.
Az 1-re. A kerdeztetett egyeneket egytöl egyik esmerem es be­
csületes eletü embereknek. A husvet böjteben itt megjelent egy
szazad katonasäg, neki, mint falü biränak, semmit sem szölottak,
hanem a pap häzät csak körül vettek, a häzba ket tiszt be ment,
ott kerestek Sotropa Sändort de ö azelött vagy egy öräval el ment
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA tN 1848-49 277

valamelyik atyafijâhoz a faluba, ott tudta meg hogy 6t elfogni

akarjâk. Akkor nem mert osztân haza menni, de mâsnap maga
édes annyâval elment Radnâra a kereso szâzadoshoz, hogy miért
fogatott el nem tudom.
A 2-ra. A m. alkotmâny ellen itt senki sem izgatott, mert nem
is volt sziikség rea, minthogy mi az engedelmességhez lévén szok-
va, valamint a mièta a mi magyarjaink vannak itt, ugy az elòtt is
a katonai kemény parancsolatoknak vakon engedelmeskedtiink. Na-
szódon amint emlékszem volt két gyiilés, tân hârom is, a két elsón
nem voltam jelen, s igy târgyaikrol mit sem tudok, a harmadikon
jelen voltam, de abban is inkâbb a katona-tisztek tettek, anélkùl
hogy minket kikérdeztek volna valamirol. A fennebb kérdeztettek
kòziil egyik sem volt jelen azon gyiilésben.
A 3-ra. A miniszteriumtól jòtt rendeleteket Sotropa Sândor a
templomban hirdette ki, és késóbbre jdttek katonai parancsok
katonai kormànytól a fennebbiekkel ellenkezok. Ezek a szàzad
elòtt az illetó tiszt aitai hirdettettek ki, Sotropa Sândor pedig sem-
minemù izgatàsokban részt nem vett.
A 4-re. A kérdeztettek kòziil egyik sem volt Urbànnal legki-
sebb érintkezésben is, és nem is bùjtogattak senkit a kimenetelre,
hanem Sotropa Sândor és Flora Porcius, hallvan hogy sok min-
denféle tòrténik egyebùtt félelmiikben elbujkaltak, de hovà ma-
gam sem tudom. De egy néhàny nap mùlva lâtva hogy senkinek
sem volt bântodâsa visszatértek, s nem csak nem bùjtottak fel
masokat a kimenetelre, sòt a m. kormànytól a vissza térés és
biinbocsânat irànt kiadott rendeleteket a templomban Sotropa
Sândor hirdette ki, s magok is békésen voltak elfogatàsokig.
Leon Korutz.
A 8-ik tanti Gregare Urecse, 42 éves g. e. Majeri eskiidt, le tett
hite ùtàn vali.
Az 1-re. Mind a négy kérdeztetett egyént esmérem, becsiiletes
és jó jellemiiknek esmérem, ki rendeletéból és miért fogattak el
nem tudom, mivel nem voltam ide haza, kiinn voltam a hatàron.
A 2-ra, kòztunk hogy vaiami izgatâs tòrtént volna nem tudom,
nem tapasztaltam, hanem egyszer kòzénkbe Ferenczi nevii had-
nagy jòtt, ki a templom elòtt felszólitott benniinket, hogy eskiid-
jùnk meg az alkotmânyra. Mi felszóllitottuk, hogy magyaràzza
meg mi az alkotmâny, de ò csak azt felelte alkotmâny, alkotmâny.
Bizonyosan ò sem tudta, ezzel el ment, mi pedig nem eskùdtiink
meg, mindaddig mig a magyarok ide nem jòttek. Akkor az al­
kotmâny t is megmagyarâztâk, melyet mi szeretiink, mert làtjuk
hogy reànk nézve is hasznos, s ha a nyâron is megmagyarâztâk
voina nékiink, mi testvériesen lettiink volna a magyarokkal, ha­
nem mikor Urbàn lejòtt Bécsbol tiistént rendelést adott ki, mely
278 EUGEN HULEA

szerint täborba keil a 2-ik zäszloalynak szällani, a csäszär vedel-

merc, kit az ö ällitäsa szerint a magyar kormäny fegyveresen tä-
madott meg. Naszodon volt vagy ket gyüles, de magam csak hal-
lottam rola valamit, az ott törtent nevezetesebbekröl semmit sem
tudok, minthogy ott nem voltam jelen.
A 3-ra. A miniszteriümtöl ide le jött rendeletek mind kihirdet-
tettek reszint a gyülesekben a falu biro ältal arra alkalmas meg-
bizott ältal, reszint a templomban Sotropa Sandor ältal.
A 4-re. A befogottak, hogy Urbännal valami erintkezesbe let-'
tek volna nem vettern eszre, azt tudom, hogy Urbän a fiatal iräs-
tudokat felszolitotta katonäskodni, mert hivatalokban alkalmazza,
s a Sotropa Sändornak nem volt arra kedve, mivel a papi szol-
gälatra szänta volt magät, es az Urbänhoz menesre sem az itthon
valokat, sem pedig a töle eljötteket visszamenesre nem ünszolta
senki.
Gregore Urecse.
A 9-ik tanu Juon Berengye, 42 eves g. e. Mayeri lakos, letett
hite utän vall.
Az 1-re. Miöta csak esmerem a kerdezett egyeneket, mindeg jo
magaviseletüeknek tudom, elfogatäsuk okät nem tudom, hanem
ennyit gyanitok, hogy hallottam miszerint arra kifele a tanultab-
bakat elfogjäk, s meg tän meg is ölik. Ily hirekre ök is, t. i. Flora
Porcius es Sotropa Sändor megijedtek es elfutottak, de kesöbb
hallvän, hogy olyasmik nem törtentek, visszajöttek, es itthon vol-
tak elfogatäsukig.
A 2-ra. Köztünk nem törtent semmi izgatäs, az Urbän kato-
nai parancsait kiveve. Naszödon volt ket gyüles, de en egyiken
sem voltam jelen, mint hogy akkor a falu öregei köze nem tartoz-
tanr s azoknak tärgyaikröl sem tudhatok semmit. A befogottak
közül se volt egy se jelen, Sotropa Sändor pedig bizonyosan tu­
dom, hogy ott sem volt, öket katonasägnäl hivatalba akartäk alkal-
mazni, de ö apjänak egyetlen fia leven arra kedve nem volt, mert
papi szolgälatra szänta volt el magät.
A 3-ikra. A m. kormänytöl jött rendeleteket Sotropa Sän­
dor hirdette ki a nepnek a templomban, s azok tartalmät meg-
magyaräzta.
A 4-re. Hogy a kerdezettek közül valamelyik lett volna erint-
kezesben Urbännal nem tudom, ugy azt sem, hogy izgatta e va-
laki a hazajötteket visszamenesre Urbänhoz.
10-tk tanu Maftei Hodoroga, 60 eves g. e. Mayeri falu örege,
le tett hite utän vall.
Az 1-söre. A, kerdezetteket esmerem es jo embereknek tudom,
elfogattak a mülö nagy böjtben ki rendeleteböl nem tudom, sem
azt, hogy miert, hanem gyanitom valaki feladta, hogy Urbännal
tartanak, de en arrol mit sem tudok.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA IN 1848-49 279

A 2-ra. Mas bujtogatâs köztünk nem tortént, hanem Urban

egymâsra küldött rendeleteket, hogy néki engedelmeskcdjünk,
ne pedig a magyar kormânynak. De azonban a m. miniszterium-
bôl jött rendeleteket Sotropa Sândor ki hirdette a templomban, és
megmagyarâzta, tudom bizonyosan, hogy Sotropa Sândor a ma­
gyar kormâny eilen sohasem bùjtogatott. A mûît nyâron Naszô-
don tartattak gyülések, de én a havasokon lévén azokrôl mit sem
tudok.
A 3-ra. Feljebb megvallotta.
A 4-re. Hogy Sotropa Sândor nem bùjtogatott az. Urbânnal
tartâsra, azt sem vettem észre, hogy mâs is ezt tette volna tudom
bizonyosan.
Miutân a fennebbi 10 tanut Mayerben kihalgattuk, s azok val-,
lomâsaikat ide szôrôl szôra bé iktattuk, lâtvân mindenik tanunak
vallomâsâbôl, hogy a magyar kormâytôl ide leküldôtt minden-
nemü rendeletek kihirdettettek a nép elött, ennek igazsâga felôl
bôvebben is meg akartunk gyözödni, elé hozattuk a Majeri egyhâz
jegyzôkônyvét, a hol a rendeleteket szôrul szôra beigtatva ta-
lâltuk. A nevezetesebb proklamâciôk kôzül meg vagyon benne
Bem altâbornagy urnak N. Vâradrôl December 6-rôl 848 és Ko-
lozsvârrôl Decz. 27-röl költ proklamâciôja, meg orszâgos teljha-
talmu biztos Csânyi Lâszlô Urnak Mârcius 2-rôl 849 költ prokla­
mâciôja.
Tovâbb folytattuk a vallatâst Ô-Radnân Junius 19-én 849-én
a kôvetkezendôképpen :

11-ik tanu, Togyer Styopân Pop, 64 éves g. e. Ô-Radnai polgâr,

letett hite utân vall.
Az 1-re. A kérdezetteket egyenként esmérem, és mindcgyiket
becsiiletes jellemiieknek tudom, Flora Porcius elôbb itt Radnân
volt néposkola tanitô, innen ment német tanitônak, az iskola fel-
oszlatâsâval visszatért sajât hâzâhoz lakni. Sotropa Mayeri nô-
vendék-pap, lakott apja hâzânâl, Avram Oanca itt volt nép-oskola
tanitô és kântor, Jacob Moysil Üj-Radnân tanitô és kântor, folyô
év Mârcius havâban fogattattak el, hogy miért, ki rendeletébol
nem tudom, csupân csak ép annvit az egészbol, hogy tulajdon hâ-
zaikban egy honvéd kapitâny âltal fogattak el.
A 2-ra. Köztünk a m. kormâny eilen senki sem izgatott, ide
csak csupân katonai rendelések jöttek volt késôbb az eilen, eleinte
mindert a m. kormânytôl le jött rendeletek felolvastattak és Flora
Porcius soha se szünt meg ily alkalomkor a népet arra birni, hogy
annak enegedelmeskedjenek, és a két magyar hôn egyesülését
szép szinben festette le. Mind addig mig csak Urbân eröt nem
vett rajtunk, ùgy tudom Naszôdon tartatott a nyâron két gyü-
lés, de én egyikbe sem voltam jelen, s igy tisztân azt sem tud-
280 EUGEN HULEA

hatom, hogy ott mi féle târgyak târgyaltattak. Hallomasból any-

nyit igen, hogy sorsùnkoni jobbitäs volt a focélja s ez értelemben
szerkesztetett egy petició is, melynek az akkori kiralyhozi felvi-
tele Flora Porciusra, Gabril Pop Feldvai örmesterre és egy tiszt,
kinek nevét nem tudom, bizatott. A tiszt fei ment volt elöre, hogy
bcadtak é azon kérelmet és hogy mi lett eredménye nem tudom.
A 3-ra. A m. kormanytól ide jött rendeletek részint a temp-
lomban a pap, részint a szazad elött az illetö tiszt aitai hirdettet-
tek ki, az eilen semmi eilentmondâs a kérdeztettek és masok al­
ta! éppen nem tortént.
A 4-re. Hogy a mas 2 mit tett azt nem tudom, hanem Flora
Porcius és Avram Oanca tudom' Urbannal legkisebb érintkezés-
ben sem voltak és sem Urban ittléte sem kiiizetése utan, senkit
sem az itthon maradtak, sem az Urbantól hazatérok közül a hoz-
zamenésre nem igyekeztek birni, maga Flora Porcius a m. tabor
idejötte utân nem sokâra elbujkalt volt, de hova nem tudom, mint
hogy a volt hire, hogy el akarjak fogni, és a tâjt, mikor Urban
P>esztercére jött, haza került, s azutân elfogatâsâig itthon volt
békében.
Togyer Styopan Pop.
12-ik tanu Horvàth Ferencz, 33 éves, r. kath. Radnai lelkész,
papi hitemre a következö vallomâst teszem.
Az 1-re. Esmérem, jellemeikröl mivel semmi târsalgâsom vélek
nem volt mit sem tudok, elfogattak tulajdon hâzaknâl fegyveres
ero aitai.
A 2-re. Az izgatasokról annyit lehetett észre venni, hogy nagy
mértékben torténtek, de kik és mikor, mit sem tudhatok, mivel
legkisebb érintkezésben sem voltam egyikkel is. A Naszódi gyü-
lésnek hirét is hallottam, de eredményét mivel ott jelen nem vol­
tam nem tudom.
A 3-ra. A m. kormany aitai kibocsatott rendeletek ki hirdettet-
tek, s elein legjobb szellemmel viseltettek erântok, mig Urban
Augusztus havâban tavol levo utjaból haza jovén, tostént meg-
valtoztak jó szellemekböl, de ki izgatâsâra, mit sem tudhatom.
A 4-re. Négy befogott egyének közül, hogy Flora Porcius ta-
vol volt tulajdon hazatól bizonyos, de hol, azt se tudom, hogy
pedig érintkezésben lett volna Urbannal gyanu, de bizonyosan
reàbizonyitani nem, a mas 3 egyénekrol mit sem tudok.
Horvàth Ferencz s. k.
plébany.
13-ik tanu, Mohr Kăroly. 35 éves r. kath. Radnai alladalmi
bânya-nagj^sâgi ellenör, tiszti hitemre az elsö sor volt kérdésekre
a következö vallomâst tehetem:
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA IN 1848-49 281

Az 1-re. Ismerem, jellemeirol annyiban ismerem, hogy Flora

Porcius a Cs. Kir. rendeleteknek hiven engedelmeskedett, hogy tu-
lajdon hazanal elfogatott a szabad vadasz csapatok szazados Sik
Karoly es emberei altal.
A 2-ra. Izgatasokrol annyit lehet mondani, hogy itt is nagjr
mertekben folytattak, de kik altal nem tudom. A Naszodi gyii-
lesrdl mit sem tudok, csak annyit hallottam, hogy Flora Porcius
mint kiildott Olmiiczbe utazott.
A 3-ra. A m. kormany altal kibocsatott rendeletekrol, hogy az
itteni volt katonai hatarordknek felolvastattak, van tudomasom,
de ezeknek ertelmerol es elfogattatasi akaratrol mitsem mondha-
tok, mivel akkor is a helybeli katonai dolgok nem erdekeltek,
kesobbre pedig, amint kozdnsegesen tudva van, a katonai lakos-
sagnak szelleme egeszben a csaszari reszre hajlott, hogy ki izga-
tasara nem tudom.
A 4-re. A negy befogott egyenek koziil Flora Porcius eltavo-
zott Radnardl akkor, amikor Urbant eloszor a hazankbdl kiver-
tek es akkor jott vissza, mikor Urban masodszor beiitott, es ezen
okbdl gyanusittatott Urban emberenek. Ezen gyanut pedig be-
bizonyitani nem tudom. A mas 3 egyenekrol, hogy eltavoztak, vagy
izgattak volna, nem tanusithatom.
Mohr Karoly
Ellendr.
A 14-ik taint, Pecher Ferencs, 48 eves r. kath. helyettes banya
orvos, hitemre valihatom.
Az 1-re. Mind a negy kerdezett egyent, gyermek koruktdl ota
"becsuletes egyeneknek esmerem, hogy ki rendeletebol fogattak el,
nem tudom, ugy az okat sem. Azt tudom, hogy egy sziizados
fogta el oket.
A 2-ra. Kdztiink izgatas nem tortent, kiildnosen Porcius Flora
reszerol eppen nem, ki Kossuthot mindig csak dicserte. A Na-
szddi gyiilesrdl hallomasnal egyebet nem tudok, Porcius Flora
igaz, hogy el volt kiildve Becsbe, de hogy mibe jart nem tudom.
A 3-ra. A m. miniszteriumbol jottek rendeletek, a regibb idd-
ben mindig a templomban a pap, es a gyiilesekben egy tiszt altal
felolvastattak, azok ellen senki nem izgatott.
A 4-re. Flogy a betogottak koziil valamelyik es kiildnosen az
itthon lakok soha senkit nem izgattak, senkit visszamenesre Ur-
banhoz nem igyekeztek birni. Porcius Flora miutan Urbant ki-
vertek, egy nehany nap mulva eltiint, minthogy Naszodrol ren-
deles jott volt elfogatasara, de az Urban visszajbtte utan ujra o
is visszajott.
Pecher Ferencz.
282 EUGEN HULEA

15-ik tanu Marx Jóssef, 43 éves r. kath. Radnai bànya-nagy-

sàgi irnok, hivatalosan tett esküm szerént a kitüzött kérdésekre
következöleg felelek:
Az 1-re. Kolozsvàrt fogsàgban lévo kérdeztetett 4 egyént es-
mérem, jellemekre nézve, amennyiben elöttem esméretesek, be-
csületes emberek. Flòra Porcius és Avram Oanca elfogattattak
idei Màrcius havàban szàzados Sik ur aitai tulajdon hàzaiknàl,
ki rendeletébol és miért nem tudom. Sotropa Sàndort pedig tu­
lajdon édes anyja hozta fel szekeren.
2-ra. Radna helységben a magyar alkotmàny eilen tavaly nyà-
ron izgatàs nem tòrtént, csak összel vettem észre vaiami elégii-
letlenséget. Ezen èlégiiletlenség ki aitai hozatott elö azt nem
tudom. Itt Radnàn népgyiilések amennyiben tudom nem tartattak,
népgyiilések voltak Naszódon, hogy hàny és miröl folyt a tanàcs-
kozàs és vettek e a kérdezettek részt bennök, nem tudom.
A 3-ra. A m. kormàny rendeleteit pontosan kihirdette az hely-
beli g. e. v. lelkész a templomban és itteni katonai' parancsnok a
paràdén, ezek eilen izgatäsok Flòra Porcius és Avram Oanca ré-
szérol amennyiben tudom nem torténtek, a mas kettöröl mit sem
tudok.
A 4-re. Hogy Flòra Porcius és Avram Oanca Urbànnal vaiami
szoros osszekóttetésben lettek volna, vagy pedig miutàn Bukovi-
nàba kiverettetettt, embereket az Urbànhozi csatlakozàsra buzdi-
totta volna, nem tudom, csak annyi bizonyos, hogy Flora Por­
cius, miutàn Banfi szàzados ur parancsa kovetkeztében Radna
helysége bé akarta szolgàltatni Naszódra, Radnànàl eltünt és
csak akkor jött vissza, miutàn Urbàn màsodszor Besztercét meg-
szàllotta. A màs hàromról mit sem tudok.
Màrx József
irnok.
A 16-ik tanu Ilie Dornige, mintegy 75 éves g. e. vallàsu, Rad­
nai polgàr, letett hite utàn vali.
Az 1-re. A kérdezetteket mindnyàjokat esmérem, semmi rosz-
szat felöllök soha nem hallottam, elfogattak amint emlékszem
farsang végén, de hogy miért, ki fogatta el, nem tudom.
A 2-ra. A m. alkotmàny eilen köztünk semmi izgatàsok nem
torténtek, volt Naszódon két gyiilés, mind a kettöben jelen vol-
tam, mint Radna küldöttje. Az egyikben maga Flora Porcius is
jelen volt, ott egyébb nem tàrgyaltatott, hanem a nép sérelmei,
s ebbe késziilt is egy kérelem, amit Flora Porcius, Feldvai Ga-
bril Pop vittek fel az akkori kiràlyhoz.
A 3-ra. Magyar miniszteriumtól jöttek több rendbeli rendele-
tek, melyek kihirdettettek a templomban a pap àltal, azok eilen
senki sem izgatott.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 283

4-re. Urbânnal, hogy lett volna a béfogottak kôzül valamelyik

érintkezésben nem vettem észre, de mondhatom, hogy nem vol-
tak. Mikor a magyar sereg jôtt be a hatârôrvidékbe, nagyon fél-
tünk mindnyâjan, hogy a magyar sereg kipûsztit, jobb portékâin-
kat igyekeztünk eldugni és sokan készültek el bujdogâlni, de en
figyelmeztettem mindnyâjokat, hogy maradjanak itt, ha netalân
szerencsétlenség érne, érjen sajât lakjainkban és akkor nem is
ment el senki. Késôbbre azon hir terjedt el, hogy Flora Porciust
el akarjâk fogni, mire ô eltünt, kiment e Urbânhoz vagy itt a
hatârban lévô hâzâhoz bujt el, nem tudom, hanem egy néhâny
nap mulva ujra elôâllott. Azt is lelkiesméretesen vallhatom, hogy
Flora Porcins és Avram Oanca senkit sem izgattak Urbânhoz
visszatérni, a mas kettorôl minthogy nem helységünkbeliek sem-
mit nem tudok.
A 17-ik tanu, Juon Gușă, 47 éves g. e. helybeli nyugalmazott
tizedes, letett hite szerint vali. ■
Az l-re. A kérdezetteket személyesen esmérem és becsületes
embereknek tudom, el foerattak nagy bôjtben egy szâzados aitai,
nem csak nem tudom okât elfogatâsuknak sot mindnyâjan csu-
dâlkoztunk rajta.
A 2-ra. Itt semminemü izgatâs nem tôrtént, hanem katonai
parancsok jottek, hogy a fegyver alattiak szâljanak tâborba, mik-
nek mint katonâk engedelmeskedtek. Naszódon volt két gyülés a
falu tudtâval, azokon târgyaltâk a mi megterheltetéseink, s azok
târgyâban készült egy kérelem az akkori kirâlyhoz, melynek fel
vitelével Flora Porcius bizatott meg. Sem felmenetele elôtt, sem
bejôvetele utân a m. kormâny ellen nem izgatott, sot mellette-
nyilatkozott.
A 3-ra. A m. kormânytôl a mi rendeletek jottek . ki hirdettet-
tek, azok ellen semmi izgatâs nem tôrtént.
A 4-re. Lelki esmeretesen valhatom, hogy a béfogottak és Ur­
ban kôzôtt semmi érintkezés nem tôrtént, és tudom bizonyosan,
hogy a béfogottak kôzül egy sem ingerelt arra, hogy Urbânhoz
visszatérjenek. A toile eljôttek külônben is természetüknél fogva
csendes és jâmbor emberek.
A 18-ik tanti Larean Gusa, mintegy 44 éves g. e. falu ôrege,
Radnai lakos, letett hite utân vali.
Az 1-re. A kérdeztetteket esmerem és mindég becsületeseknek.
Ha jôl emlékszem farsang végén fogattak el egy kapitâny aitai,
a mint mondâ a Besztercei ezredes rendeletébol.
A 2-ra. Itt kôztünk a magyarok és kormâny ellen soha semmi
izgatâs nem tôrtént, hanem az akkori alezredes Urbân parancsai
kôvetkeztében a fegyver. alattiak rendeltettek el tâborba szâllani.
Naszódon volt 2 gyülés, az elsôben szerkesztetett egy peticiô·
284 EUGEN HULEA

föld tulajdonossâgunk elesmérése irânt, bizonyos taxâk leszâlli-

tâsa s némely katonai terhek megszüntetése irânt. Ezen gyülés
amint emlékszem Juliusban volt, mint egy két hét malva volt egy
mâs gyülés és abba vâlasztatott meg Flora Porcius, egy Feldvai
emberrel, az elébb emlitett kérelem felvitelére. Késobbre, amint
hallottam, felküldetett az akkori kirâlyhoz Luki nevü kapitâny,
de ö a tisztek aitai készitett kérelemmel, melyröl nem tudok.
A 3-ra. A m. kormanytól le jött rendeletek itt részint és temp-
lomban a pap, részint pedig a szazad elött a tiszt aitai hirdettet-
tek ki, de azok eilen semmi izgatâs nem tôrtént, amit bizonyit
azon kôrnyülâllâs is, hogy helységünk magyar lakosokkal is tele
van és azoknak legkisebb bântodâsuk soha nem tôrtént. Söt a
helybeli g. e. lelkésze és Flora Porcius mindig a magyarokkal
kezet fogott és buzditottak a népet.
A 4-re. Tudjuk bizonyosan, hogy a kérdezettek közül senki
soha sem volt Urbànnal semmi érintkezésben, sem pedig az Ur-
bànhoz vaiò visszatérésre nem izgattak senkit és nem ment el
senki, kivéve a vele volt fegyveres népet. A magyar tâbor elsö
bejôvetele utân, többen elszéledtek a faluból, ki a juhaihoz, ki a
hatâron lévô hâzâhoz. Ugy Flora Porcius is, kik miutân lâttâk,
hogy a honmaradottaknak semmi bântodâsuk nincsen, haza jôt-
tek, haza Flora Porcius is.
A 19-ik tanu, Joakim Philipoj, 50 éves g. e. Üj-Radnai falu
ôrege, letett hite utân vali.
Az 1-re. A kérdeztetteket egyenként esmérem és becsületes em-
berek. Nagybôjtben fogattak el, ki âltal és ki rendeletébôl nem
tudom, nem az okât sem.
A 2-ra. Nâlunk a m. kormâny eilen nem tôrténtek semmi izga-
tâsok, sem a befogattak, sem senki mâs âltal, hanem Urbântôl
jôttek katonai rendelések, melyeknél fogva tâborba kellett a fegy-
verviselöknek szâllani, miknek azok kénytelenek voltak engedel-
meskedni. Naszódon volt, amint tudom, két gyülés, az elsô Szent
Péter napja tâjt, abban én is mint Uj-Radna küldôtt jelen vol-
tam. A befogattak kôzül jelen volt Flora Porcius, de mâs nem.
Azon gyülésben szerkesztetett egy peticiô, az akkori kirâlyhoz,
melynek fôbb pontjai voltak: tulajdonosi jog megszerzése, bizo­
nyos taxâk s egyébb katonai terhek megszüntetése, melyek a ka-
tonasâghoz nem tartoztak, de semmi honellenes 'târgyak elô nem
hozodtak. Ezen kérelmek felvitelére bizattak meg Flora Porcius
és târsai, de eredményérôl mit sem tudok. Volt késobbre egy
mâs gyülés, ugyan csak Naszódon, de hogy ott mik târgyaltat-
tak, arról nem tudhatok semmit. Jakob Mojsel egyik gyülésben
■șem vett részt, a tôbbiekrôl nem tudom, minthogy a mâsodikban
jelen nem voltam. A m. alkotmâny eilen nem hallottam, hogy va-
 REVOLUȚIA ROAIÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 286

lamelyik izgatott volna, sot Porcius Florarol bizonyosan tudom,

hogy 6 inkabb a magyarokhoz huzott.
A 3-ra. A Miniszteriumtol jottek tobb rendeletek, melyek a
pap altal hirdetettek ki a templomban, de azok ellen semmi ellent-
mondas nem tetetett.
A 4-re. Lelkiismeretem szerint vallhatom, hogy a befogattak
semmi legkisebb erintkezesben sem elegyedtek Urbannal, sem pe-
dig a hazajotteket vagy masokat is a visszamenesre ingereltek
volna.

A 20-ik tanu, Gabril Pop, mint egy 60 eves, g. e. Uj-Radnai

falu brege, letett hite utan vail.
A 1-re. A befogattakat egyenkent esmerem jol, becsiiletes em-
bereknek tudom. Nagybbjtben ugy emlekszem, hogy Aprilisben
fogattak el egy kapitany altal, ki rendeletebol es miert, nem tu­
dom.
A 2-ra es 3-ra. A magyar kormany ellen kbztiink semmi iz-·
gatiis nem tortent, kiilbnbsen befogattak ezt nem tettek, sot Ja­
kob Mojsil mint falumbeli kantor a miniszteriumi rendeleteket
felolvasta es magyarazta azokat, mint a melyek reank nezve igen
kedvezok. Mi azoknak mindnyajan engedelmeskedtiink, azon ki-
vetellel, hogy az ifjaknak Urban ezekkel ellenkezoleg parancsolta
taborba szallani, melyre 6k kenyszeritve voltak. Naszodon volt
ket gyiiles, de en egyikben sem voltam jelen, hanem a Naszodra
kiildbtt koveteinknek azon utasitast adtuk, hogy kerjek a so le-
szallitasat, a tulajdonosi jog megszerzesit, bizonyos taxak es ne-
me]y katonasaghoz nem tartozo terhek eltbrleset, stb. fly ertelem-
ben keszitett kerelem felvitelere bizatott meg Flora Porcius is,
Feldvai Gabril Pop, egy harmadik kinek nevet nem tudom. Flora
Porcius, valamint felmenetele elott, ugy lejovetele utan is, veltink
es a mas befogottakkal egyutt inkabb a magyar kormanyhoz szi-
tottunk, s azt inkabb szetetjiik most is, hanem Urban a keze alatt
levo ifjakkal tetszese szerint bant.
A 4-re. Lelkem esmerete szerint vallhatom, hogy a befogattak
legkisebb egyetertesben is Urbannal nem voltak. Falumbeli Ja­
kob Mojsel mint kantor onnan egyfele sem ment — Sotropai
Sandor papsagra kesziilt, agg, tehetetlen apja helyett akart he-
lyette szolgalni, semmi katonai dologba nem elegyedett. Ezt on­
nan is tudom, mert magam is Mayeri szuletesii vagyok, ott tobb-
szor fordultam meg. — Avram Oanca, jol lehet van egy kis ta-
nulasa, de termeszetenel fogva olyan egyugyii, hogy ha akarta
sem tehette volna. Porcius Florarol tudok annyit, hogy Becsbe
jart egy keressel es a magyarok elso bejbvetelekor el tiint volt,
de hogy hova nem tudom. Hogy a befogattak a masok itthon
levoket vagy a Bukovinaba vissza terteket visszamenesre birtak
286 EUGEN HULEA

volna nem tudom, de nem is hiszem, mert helységiinkben is van

vagy härom kik Urbàntól jöttek haza, s beszélték milyen nyo-
morusàgban vannak ott, s ha lehetne mindnyajan egy óra alatt
haza jónnének.

A 21-ik tanti Juon Kot, 36 éves g. e. Uj-Radnai falu biro, letett

hite utàn vail.
Az 1-re. A befogattakat esmérem mint magamat, oskoläs em-
berek voltak, jó és becsületes emberek. Husvét böjtje közepe tä-
jän fogattak el. Mojsel Jakob ki Feldvärra ment anyossähoz ut-
közben fogatott el.
A 2-ra és 3-ra. A m. kormäny eilen itt sem befogottak sem mä-
sok aitai semmi izgatäs nem tortént. Tartatott Naszódon egy gyü-
lés, annak tàrgyai voltak: tulajdonosi jog megszerzése, bizonyos
taxäk megsziintetése, stb. Azutän jöttek miniszteriälis rendeletek,
hogy ezutän a m. kormäny fog nekiink parancsolni, melynek feje
Istvän Herceg. Mi engedelmeskedtünk, késobbre a 2-ik és 3-ik
zäszloaljat Urban kivitte csendes kornyékùnkbol. A miniszteriä­
lis rendeletek köztünk kihirdettettek, melyeknek örvendeztünk és
kiväntuk bar minél elébb igy lennének a dolgok, azok eilen köz­
tünk semmi ellentmondäs' nem tétetett.
A 4-re. Hogy Urbännal vaiami érintkezésbe vagy pedig eltä-
vozäsäban a befogattak levelezésbe lettek volna, — nem tudom,
ezt pedig mint falusi biro tudhattam volna. Hanem a befogattak
közül Porcius Flora a magyarok elsö bejövetelek utän, nem tu-
<lom mitöl félve, valahovä megszökött, ezt onnan tudom, mivel
az Ó-Radnai falusi biro nälunk a faluba kerestette, azt mondvän
erre parancsolatuk van. Egy néhàny nap mulva azutän haza jött,
elfogattatäsäig itthon is volt, mely idö alatt nemjzgatott senkit
az Urbänhoz vaiò visszamenésre, s azt is tudom, hogy a Minisz-
teriumtól lejött azon rendeletek, melyek magokba foglaltäk az
egyenloséget, ki hirdettettek. Némelyek aitai akkor kérdésbe te-
vodött, hogy valljon ugy lessz-e? és Jakob Mojsél ällitotta és
biztatta a népet, hogy bizonyosan ugy lesz és inkäbb tarthatunk a
magyarokkal, mint a németekkel, kik mindenfelé huznak.
Ó-Radnàn, 1849-ik évi Junius 20-ikän.
Kiadatott Boheczel Sandor és
Nagy Imre
hadnagy
kirendelt kinyomo-
zó biztosok aitai.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 287

248.
Offenbaia, 22 Iunie 1849.
Amos Tordoșian către Avram lancu.
Offenbaia, 22 Iunie 849 la V2 8 ore dimineața.
Domnule Prefect!
împrejurările critice în care ne aflăm nu-mi dau repaos a nu te
ruga astă dată chiar officios prin următoarele puncte:
1. Comunitatea noastră se află în extremitate din partea traiu­
lui, căci partea cea mai mare sunt băieși și numai prin lucrarea
manilor fură în stare pe sine și familia să și-o susțină; așa dară
aici neavând de lucru poftesc, ca să se dea pas pentru mergerea
până la Săcărâmb — pociu-le da, să-mi scrii. Și
2-a. Aici, ca nici odată, au venit în uz furturile, răpirile și beli-
turile vitelor oculte.
Deci dar în privința acestor două puncte îți aștept nesmintit
sapientele ordinațiuni.
Amos
Arul pro: 59 Dela officiolatul Offenbaiei
Domnului
Avram lancu
Prefectul Legiunei Aur. Gemin.
la Câmpeni
ex offo urgent
Publ. în Gaz. Trans. No. 128—1891.

249.
Offenbaia, 23 Iunie 1849.
,,Șpanat“-ul din Baia de Arieș către lancu.
Mult Onorate D. Prefect!
La provocarea mult onoratei Dtale din 21 Iunie a. c. cu acel
înțeles acestui cinstit șpanat făcută, ca leafa în alăturatele chi-
tanții cu 74 fl. 36 cr. c. m. cuprinsă, dacă în cassa de aci numai
acei bani vor fi, negreșit să se dea afară — cu toată onoarea gră­
bește acest cinstit șpanat mult onoratei Dtale a arăta, precum cu
288 EUGEN HULEA

această ocazie se trimite de aci mai sus însemnata sumă despre

una parte, însă despre alta și acela cu toată sinceritatea să des­
copere, precum cassa șpanală îi de tot goală, iar în cea silvanală
abia a rămas atâția bani, cât să se poată plăti lefile oficialilor și
a celorlalți servitori, cari încă cu toții sunt expuși la cea de pe
urmă stare nefericită:
Luând dară la inimă și a noastră foarte ticăloasă stare, mult
Onorat D. Prefect cu toată prețuirea e de noi rugat: ca pe luna
viitoare, adică Iulie a. c., la plățile de aci adică șpanală și silva­
nală, din cauza mai sus arătată, adică că nu sunt bani — nimic
să nu mai asigneze —
Offenbaia, 23 Iunie 849.
Georgie Krainic
k. spân
losif Boer
controlor
Specificarea lefilor pe Iunie 849:
D. Suluțiu loan...................... 26 fl. 20 cr.
D. Suluțiu losif .................22 „ 10 „
Pentru loanette pe Mai. . . 11 ,, 36 „
Pentru loanette pe Iunie 849 . 14 fl. 30 cr.
[Total] 74 fl. 3 cr. c. m.
Dela crăiescul șpanat din Offenbaia mult Onoratului .
Domnului Prefect Avram lancu, cu multă onoare
ex offo la Câmpeni.
Publ. în Gaz: Trans. No. 128—1891,
250.
Acmariu, 28/18 Iunie 1849,
Sever Axente către prefectul Vlăduțiu.
Fraților!
Am primit scrisoarea voastră cu data 15 a. 1. c., subscrisă de
Validu, la care vă răspund: cu Băița rămâne deocamdată planul
neîmplinit, la Auraria sunt până la 6—700 Maghiari și multe
femei (?); toți spun că ar avea de cuget a trece pe la Balșa, unde
cred că e magazinul — la Secărămb; — Noi îi așteptăm. Eu
scriu și la Buciumani să se apropie să le amenințe dosul.
Magazinul e în loc sigur.
Dacă va vrea fratele lancu să bea câte un pahar de vin bun
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 289

din 1844, dela Bobălna, cu un galben feria, poate căpăta. Vouă

v’a.și dărui bucuros vreo câteva ferii, dacă le-ați putea duce. Îmi
pare rău căci nu mi-ați trimis răspunsul, care l’ați dat lui Si-
monffi losif. Intrarea insurgenților in Aurărie mă împedecă de
a veni la voi. Eu vă alătur o scrisoare, ca să vedeți ce știri avem
noi de imperiali.
Scrisoarea e de dincolo de Mureș. Până în cât se va adevera
vom vedea. Noi auzirăm azi o canonadă care ni se pare a fi mai
departe de Alba.
Acmariu 28/16 Iunie 849
Axente
prefect
Dsale Prefectului Leg. a II Câmpeni, Validu
Câmpeni
trei dărabe (anexe) Amintită în Trans. No. 3—4—1886.

251.
Zlatna, 30 Iunie 1849.
I. Procopie din Zlatna către lancu.
Onorate D. General și Prefect!
Un fecior din cvardia noastră prins de Maghiari, când am ie­
șit din cetatea Alba, după ce I’au bătut cu o sută de lovituri în­
cât e chilav și l’au ținut în prinsoare până acum, l’au trimis Un­
gurii dela Partoș cu acestea scrisori. El n’a mai putut veni și de
aceea trimit scrisoarea prin expresul Dumneavoastră. D. Moga
i-a zis oculte, să vă spuie, că ștriangul i-a fost la gât și silit a
scris acestea.' Eu mă ocup cu formarea guardii.
Zalatna, 849 Iunie 30.
I. Procopie
Domnului Domn Avram lancu Prefectului Aurăriei
Dela Tribunatul Zalatnei
ibi ubi.
Publ. în Gaz Trans. No. 128—1891.
19
290 EUGEN HULEA

252.
Petru Dcmian către Avram lancu.
Iubite Frate!
Eri căpătai știri sigure cum că pela Brașov și pela Turnu
Roșu până în 5/17 Iunie nu au intrat nici o trupă imperială —
aceea e sigur că Franța a protestat că va interveni cu putere ar­
mată de cumva vor intra Muscalii în provinciile austriace, dară
cum că în Ungaria totuși au intrat Muscalii e adevărat din ga­
zetele maghiare. — Bem s’a dus către Mediaș și dela mulți înțe­
lesei, că Urban ar fi intrat de bună seamă și Ungurii toți se trag
într’acolo. Granițele din nou le întări Bem cu toate puterile și
Ungurii au mare temere de Muscali. Eri fu o țâră de bătaie pe
lângă Cetatea Bălgradului au fost eșit cătanele din cetate și au
împrăștiat Ungurii de ...
Fratele Axente s’a băgat azi pe Băița și aud că i-a succedat
bine. — Acum poate e timpul cel mai de lipsă să-ți aduni toată
puterea și cu Axente cu tot să năvăliți în Cetate, ca să poți scoate
bani, muniții, arme și sare, că fără acestea noi suntem pierduți.
Să nu ne mai lăsăm în nădejdea nimănui, fără să ne îngrijim
noi de soartea noastră, că unul Dzeu știe ce va mai urma. Noi
trebuie să ne gătim pentru cele mai rele. Nu avem timp de per-
dut nimic, fără toate în pripă, până nu se mai îngroașă Ungurii
iară, că ei neîncetat se pregătează. — Fii sănătos și Dzeu cu noi
Al tău sincer frate
Petru Demian
N. B. Știrile dela Sibiu ni le-a adus expres încredințat. Tri­
mite și tu către Cluj iu și către Mediaș un șpion, să auzim sigur
ceva.

Pubi. în Gaz. Trans. No. 130—1891.

253.

Lupșa, 1 Iulie 1849.

Chitanță dată de Bună Dumitru și Miț Gavrilă.
Adeverință.
Despre 60 cr. șasezeci crițari în argint care i-am primit noi
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 291

Bună Dumitru și Miț Gavrilă amândoi din Lupșa pentru duce­

rea marhelor din munte 5 daraburi de vite cu coarne la Câm­
peni. Dat în Lupșa 1 Iunie 849.
60 cr. c. m. Clement
tribun
254.
Câmpeni, 16 Iulie 1849.
Maria Baranyai pentru-alimcnte și pregătirea mâncării tribunilor.
Chitanță.
Despre patruzeci și opt de. fioreni cari subsignata în prețul ouă-
lor, groștiorului, unsoarei, oțetului și pentru fierberea mâncării
Tribunilor pe 5 săptămâni, cum că din cassa loagărului din Câm­
peni i-am primit, mărturisesc.
In Câmpeni, 16 Iulie 849.
adecă 48 fl. în valută.
Maria Baranyai
Publ. în Gas. Trans. No. 131, 1891.

255.
Câmpeni, 5117 Iulie 1849.
Mai mulți locuitori din Câmpeni semnează în favorul lui Potolog
Giorgiuțiu, pâr.ât pentru agitație în contra scopului patriotic.
Adeverință.
Prin care subscrișii locuitori din Câmpeni după cunoștința su­
fletului nostru mărturisim și cu crucea însemnat după nume ne
întărim că Potolog Giorgiuțiu din Câmpeni pe timpul acela, adecă
pela S. Dimitrie, pe când e pârât că ar fi sămănat în popor unele
cuvinte în contra scopului patriotic, pentru care tocmai se de­
ține la Domnia Voastră de rob, în Belenjreșiu, nici nu a fost acasă,
ci ca neguțător era dus spre câștigarea celor de lipsă pentru tra­
iul vieții.
Câmpeni, 5/17 Iulie 1849.
292 EUGEN HULEA

Palagie Teodoruț Balog luonuțiu

Bologu Vasilie Pavel Nicolae
Ancău Simion Simonia Samuilă
Roffu Nicolae u. A-roiae
Mihetz Nicolae Kerkesiu Teodoruțiu
Mihetz luonuțiu Heller luonuțiu
Én elöttem, Balogh József helység jegyzöje elött.

256.
Câmpeni, 5 Sept. 1849.
Bcrindei Dumitru pentru vânzarea a doi boi.
Chitanță.
Despre patruzeci și patru fiorini în argint, cari mai jos scrisul
în prețul a doi boi pe seama taberei, precum că din cassa taberei
din Câmpeni deplin i-am primit, prin acesta mărturisesc.
In Câmpeni, 5 Sept. 849.
adecă 44 fl. c. m.
Vasilie Sicoe Berindeie Dumitru
jude Sohodol dela Sohodol

257.
Câmpeni, 9 Oct. 1849.
Chitanța primarului Morar Vasile din Câmpeni.
Chitanță.
Pe două clăi de fân care s’au luat dela Stan Todor pe seama
cailor Domnului Iancu și s’au biciuluit cu 20 de zloți în valută.
Câmpeni, Octomvrie 9 zile 849.
Morar Vasilie jude
jurat, Mucea Gavrilă
și Mucea Ion.
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 293

258.
Câmpeni, 23 Oct. 1849.
Ilie Borza pentru fânul mâncat de caii loagărului.
Chitanță.
Despre cincisprezece florinți, cari cel mai jos subscris pentru
fânul mâncat de caii lagărului prea onoratului Domn Avram
lancu în satul Bucheni în anul 848 luna Novembrie, drept i-am
primit.
In Câmpeni, 23 Oct. 849.
adecă 15 fl.—cr.
Ilie Borza
. . din Bucheni
259.
Bistra, 8 Dec. 1849.
Ladislau Zador din Bistra se împrumută cu 16 floreni dela
Avram lancu.
Obligațiune.
Prin care mai jos însemnatul adeverez, cum că sub data de as­
tăzi am împrumutat dela Domnul lancu 16 — adecă șasespre-
zece fiorini în argint, cari pe sfârșitul lunei acestea cu mulțumită
a-i reîntoarce mă oblig.
Bistra, 8 Dec. 849.
Ladislau Zador
practicant lângă înaltul
Tesaurariat
260.
Didra-de jos, 30 Dec. 1849.
Cotișel loan primește dela Avram lancu prețul a doi boi dați pe
seama loagărului.
Chitanță.
Despre o sută de zloți în valută — cari bani gata eu mai jos cu
294 EUGEN HULEA

numele iscălit în ziua de astăzi în mâna mea am primit dela ono­

ratul Domnul lancu fost D-nul advocat și prefectul Câmpenilor, în
prețul a păreche de boi, care boi s’au fost luat pe seama loagaru-
lui în vreme de lipsă și s’au fost biciluit prin tistia locului în o
sută de zloți în valută, care lucru cunosc și adeveresc cu numele
meu.
In Vidra de jos, 30 Decemvrie 1849.
adecă 100 de zloți în valută.
Eu Cotișel luon a Pupului,
dela Certeje sătean și locuitor.
înaintea mea . .. Gali Aloiz, învățătoriul școalei crăești dela
Vidra de jos.

261.
Fostul tribun loan Ciurileanu își enumără activitatea și faptele
din cursul revoluției.
Anul 1848 în 15 Novembrie, am ridicat landșturmu, Români
4000, din comitatu Turzii, dela Cluj spre amiazezi, cale de una
mile de loc, în care timp încă Cluju nu era ocupat de trupele im­
periale, care era subt comanda D'-lui Oberst Urban, iarăși luând
ordinăciune dela D. Oberst Urban am călătorit către Dej, îm­
preună cu trupele imperiale, a întâmpina pe Catona Miklos și Te-
leki, care venise cu o trupă de către Ungaria, care călătorie o
mărturisesc prin testimoniu dat dela D. Oberst Urban. Iară după
nimicirea rebelilor am primit ordin dela D. Comandantele Graci,
care era trimis dela General-Comando, spre a comanda landștur­
mu din comitatu Turzii, a merge către Meseș, împreună cu tru­
pele imperiale, care era sub comanda D. general Gvardener și Ur­
ban și în 21 Septembrie avu lovire trupa imperială cu rebeli cari
era la Ciucea-Feketeto, subt comanda lui Berzentzei Riczko. Am
asigurat flancurile imperiale de mâna stângă, de unde, după
tragerea trupelor imperiale la Banfi Huedin am primit ordin dela
D. Oberstleitnant Loznau de a merge într’o patrolie periculoasă,
în care am făcut cunoscut de înaintarea rebelilor sub comanda lui
Bem. Iară după retragerea trupelor imperiale către Alba-Caro-
lina dela D. Oberst Renner în 31 Dec. am primit o expediție pe­
riculoasă, fiind trimis cu o ștafetă către d. Obers Urban, care
se afla cu trupele imperiale la Bistrița, în care timp rebelii ma­
ghiari au fost ocupat Clujîu și Turda și după reîntoarcerea-mi
de către Urban făcui cunoscut la D. Obris Renner retragerea
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 296

trupelor imperiale din 4-lea Ianuarie către Bucovina și toată

mișcarea rebelilor. Care călătorie se adeverește prin testimoniu
dat dela D. Obris Renner.
După retragerea trupelor imperiale din Transilvania, am adu­
nat un număr de tineri români, din comitatul Turzii,ca nu cumva
Maghiarii să-și întărească armadiile cu acești tineri Români, cari
erau în toată Transilvania cei mai bravi Români și pe aceia i-am
format în batalioane și am luat o poziție în marginea muntelui
de către amiază noapte, dela Cluju cale de 3^2 ore unde în mai
multe rânduri infestându-mă Maghiarii avui următoarele ata­
curi:
1. In 13 Martie la Cacova Ierii, unde 400 de rebeli care veni­
seră să aprindă satele din prejurul muntelui, pe cari i-am bătut
împrăștiindu-le tot lagărul.
2. In 4-lea Aprilie, iarăși la Cacova Ierii, unde venise un ba­
talion de rebeli subt comanda lui Urai, iarăși cu scop de a aprin­
de, care de năvălirea Românilor fură siliți a se trage îndărăpt.
3. In 4-lea Mai la Bijitaru (?) unde au venit 200 de rebeli sub
comanda lui Englinștain, cu care țiind foc 4 ore i-am respins și
cu un atac toată trupa rebelilor i-am împrăștiat, dintre care au
picat 30 morți și mai mulți răniți.
4. In 23 Mai la Teiuș, unde am mers spre a infesta pe Maghia­
rii ce erau în jurul cetății Alba-Carolina, și lovindu-ne cu rebelii
cari erau sub comanda lui Juhasz la Teiuș, ne-am bătut 5 ore.
Iară gătându-ni-se muniția am fost siliți a ne retrage îndărăpt
la poziția cea dinainte.
5. In 9-a Iunie, la Câmpeni la intrarea lui Kemeny Farkas care
a venit a cuprinde munții cu 6800 și 19 tormente, unde am luat
sub comanda mea și landșturmu D. lancu.
6. In 13 Iunie, iarăși cu Kemeny Farkas la Roșia-Buciumani,
de unde cu perdere mare l’am alungat către Abrud.
7. In 23 și 28 Iunie la munții Kis Banya, despre amiază noapte,
unde venise Englinștain cu 3000 rebeli, care trecând prin satele
românești le prefăcuse în cenușă.
Pricina intrării lui în munte a fost pentrucă cu partea lagăru­
lui cea mai mare am dat ajutor la D. lancu în contra lui Kemeny
Farkas.
Toată strădania mi-am pus ca și cohu și băișagurile din Offen-
baia să le pot apăra, de unde numai de acolo este a aștepta me­
tal... care le-am și apărat, care prin testimoniu dat dela ferval-
tung mă pot adeveri.
loan Ciurileanu
fost tribun și comandant la pre­
fectura Turzii, mai înainte la
soldații la E. H. Joseph husari.
296 EUGEN HULEA

262.
însemnare de cheltueli cu forșponturile.
însemnarea cheltuielilor.
a forșpontului și a cocișilor și a cătanelor care s’au făcut cu ei.
fl. cr.
Dela Motora Pătruț o coastă de porc 2
Dela Hogman Maria 5 pite și. .. de slănină 4
4 pătrare de ovăs dela Marc lonuț,pătrariucu 1f. 30 cr. 6
5 patrare de ovăs din piaț, pătrariucu 1 f. 12cr. 6
11 lumini dela Bobor Gyorgika 1 6
IV2 pește 1 15
2 corcuri de hârtie 1 20
V2 font de untură pe seama căruții de s’au uns când au
mers la Sibiu D'. General 25
La Korkes Todoruț pentru adusul fânului 1
8 pite pe seama cătanelor când au venit cu moniția 1 24
2 găini . 50
1 font proaspete dela Motora Alexandru 20
Un fertai de sare 6
1 font de lumini pe seama gverzii 46
2 cupe de vin la cocișu D. General 1 40
2 font de carne de porc, care au luat Morar pe seama
cătanelor 40
2 pite 1 20
5 lumini 30
Va font de ulei de in ‘ 18
Pentru adusul fânului 1
Dascalovits Ilie

263.

Notă despre bucatele înmagazinate.

După, ce v’am trimis scrisoarea despre cât am fost primit
mai înainte, după aceea am mai primit încă până acum 85 de pă­
trare și V2, afară de care mai este la Blăjeni un om cu 5 ferdele.

Niculae Diacu
magazinariu
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA IN 1848-49 297

264.
Fără dată.
Jalba satelor, Ribicioara, Mihăiești, Bulzești și București \cătr\·
Comisarul Guvernial în ceea ce privește taxa după /morile zidite
pe moșiile proprietate individuală sau comunală.
Onorate D. Comisar Guvernial!
Ne îmbucurăm de venirea Domnii-Tale și primim poruncile înal­
tei guvernări împărătești, dar deodată ne ținem și diregătoria a
arăta ocârmuitorilor țării greutățile ce ne-ar veni din asemenea
porunci, precum este și asta ca să plătim taxa morilor cari sunt
făcute limpede pe moșiile noastre și despre care moșii ni s’a ves­
tit de la înălțatul împărat, că nu suntem datori nimănui cu io-
băgii.
Acum dacă ia fiscu taxa morilor zidite pe pământul nostru, ni
se face nedreptate, că poftește din ce nu-i a lui să-i dai și lui și
prin urmare numai atâta putem zice (în urma glasului înaltului
împărat) că.................
Noi dar suscrișii am pofti pe fisc ca să arete cu ce drept ia de
pe noi taxa morilor, și deodată ne rugăm de On. Comisar ca a-
ceastă a noastră declarăciune să o dea și la Excelența sa Guverna-
tcrul Țării. Ce se vinde de taxa morilor ce o cere acum On. Comi­
sar dela noi, fiindcă ni s’a spus că și cu puterea se va lua depe
noi, suntem gata a o pune jos, numai să ni se deie despre dânsa
chitanță ca să o putem arăta la locurile cele mai înalte, iar cei
arși se roagă de o învățătură, că ce să facă dacă n’au să dea? Ră­
mânând credincioși țării și înaltului împărat, suntem ai D-tale
plecați
Satul Ribicioara
,, Mihăiești
„ Bulzești
„ București

265.
Cetățeanul Iminovits Petru din Blaj se plânge lui Axente de
unele neajunsuri personale și de disciplina relativă a trupelor
țărănești.
Barâtom Axinte!
Ha ezen itten gyiilekeztetett parasztsâg nagyobb, regulâzza
meg azt es parancsolja meg az embereknek, hogy viseljek mago-
298 EUGEN HULEA

kat becsiiletesen, hogy ne tâmadjâk meg az embereket minden

igaz ok nélkül — mint velem is egy gazember tett — te magyar
vagy — mit keresel itten? és el akart fogni. Ha szintén magyar
is volnék nekem mint vârosinak szabad a piaczon és hol tetszik
jărni — inkăbb parancsolnâ meg nekik: hogy ne jârjanak pipâzva
az utcân, mint nem jart soha senki mostanâig Balâzsfalvân. —
Többet nem mondok — maradok
Urasâgodnak jô akarôja
Iminovits Péter
Balâzsfalvi Polgâr -
DOCUMENTE DIN BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE

COLECȚIA DĂRUITĂ DE MUNICIPIUL ARAD

 266.
Blaj, 16 Octomvrie 1848.
I. V. Fabian către prefectul Dionisie Marcian Popovici.
Amice!
Aici sosind am înțeles că la Cluj s’ar fi spânzurat Bătrânianu
și Simonid cu 5 feciori de Român. La Vașarhely Pop Basiliu, un
tânăr care absolvise filosofia numai de 2 ani și- teologia morală
la Sibiu în anul trecut, căruia spun că i-ar fi tăiat rriânile și căl-
câele dela picioare. Vezi frate, tirănii ce fac Maghiarii! ...Se
spune că Urban ar fi mișcat mi se pare cătră Szâsz-Regen. Aici
la noi, fiind prefectura tare bine organizată, în urma întâmplă­
rilor tirane ce le fac Maghiarii, aduc din toată prefectura și de
airilea, încât pe toți cari trec prin dânsa, — domni ungurești no­
ta bene — sunt prinși, până acum vreo 19, întră cari e și un Szol-
gabirou. Aici sunt ținuți omenește, nu știu până când, fraților!
Gătiți-vă, întăriți-vă, ora acuș va bate, — nu știu încătrău. —
Mergeți fraților și cătră diecesul Orăștii, mai încurăjați-i, spu-
neți-le că nu e glumă, le spuneți că Ungurii omoară, spânzură Ro­
mâni. Românii asemenea vor face cât mai curând cu ei, și ei tot
mai așteaptă porunci dela Unguri, dela judeciul cel mare, care
e Maghiar. Spuneți-le că a trecut și umbra de înfrățire cu Ungurii
ș. a. m. d. Frate, e drept ce ați auzit că Secuii vor avea adunare
— doară astăzi — însă și aceea că sunt cordonizați de cătră mi­
liția împărătească, și doară vreau să-i și desarmeze pe vecinii Se­
cui. Mai scriu și Domnului Tribun loan Pop ceva, ce nu am
timp să vă scriu amândurora. Cu toate puterile luați lucrul în-
tr’armării, spuneți oamenilor că a trecut timpul ca să lese armele
pentru cuprinderile economice.- îmi pare bine că au venit doi Se-
beșeni cu noi. Ziceți celorlalți să-i întrebe pe aceștia ce au văzut
aici. Frate, aici muștra o știu, mai ales cele mai de frunte, deose­
bit întorsurile și apelurile. Militarii regulați nu le pot ști mai
bine. Fiți sănătoși, fraților,
Vă poftește sincer amic
I. V. Fabian
302 DR. LAZĂR N1CHI

(Pe verso):
Domniei Sale Domnului Dionisie Popovits
Comisar al Gvardei Naționale la Sebeș.
267.
Sibiu, 6118 Octomvrie 1848
Aug. Treb. Laurian către Românii din regiunea Reghinului Săsesc
Comitetul de Pacificațiune al națiunii române.
Domnul Constantin Romanu s’a ordinat Prefect al gărzii na­
ționale peste ținutul Mureșiului de sus, cu centrul în Sas-Reghin.
Deci toți Românii și toate satele de prin prejur sunt poftite a as­
culta de Dumnealui și a-i sta -într’ajutor întru toate cele ce se
țin de formarea și organizarea gvardiei naționale.
Sibiu, 6/18 Octobre 848.
In numele Comitetului
. A. Treb. Laurian
Publicat la Ștefan Manciulea, Scrisori și acte privitoare la
mișcarea revoluționară a Românilor din Ardeal și Ungaria în
1848—49 în Anuarul Institutidui de istorie națională, IV, (Bucu­
rești, 1929), p. 285.

268.
Abrud, 19 Octomvrie 1848.
Prefectul Prodan Probu către Axente Sever.
Frate!
In 8 Octobre fiind în lagăr în câmpul Măginii, unde având ca
6000 de oameni adunați, exercitam și organizam poporul, au nă­
vălit Maghiarii pe 3 locuri asupra lagărului meu, unde într’un
conflict s’au omorît Unguri 5, iară de ai mei au prins unul, după
aceea mi-au aprins satul. Eu am venit la Abrud, unde Domnul
Tanc și Butean întru un obște (?) au smerit Abrudu. Roșia și
Ziagna s’au prefăcut în cenușă, omorându-se 13 Români și 2
^e·. peste 50 Maghiari. In 18 Oct. în ființa mea de față au trium-
1.tiuit domnii noștri generoși, au așezat magistratul. Acum se
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 303

ocupă cu cea mai mare grabă cu luarea de seamă a caselor Că-

marei. Și Dl Telechi a plecat la Baia de Criș, și altele multe lo­
curi nobile smerind.
Pentru mine am scris la Comitet să mi-se deie miliție regu­
lată și tunuri, căci Aiudul stă tare, fiind, pot zice, toate puterile
Maghiarilor aici concentrate. Ni-am înțeles cu Domnii lanc și
Butean ca poporul la Abrud adunat să-l pogorîm întâiu acolo și să
stăm în lagăr. Bine să iai seamă cu miliția și cu tunurile ce ai în
Blaj și cu guardiștii, la cea din întâia chemare să vii în coasta
Murășului, că ieu i-am jurat destul, însă nici un semn nu văd de
plecare, numai făgăduințe mincinoase. Poruncește la satele veci-
nate cu Mureșul să coacă pâne și strânge dobitoace, că noi am
făcut orânduială dincoace.
Vive. Alții lucră, să facem și noi ceva.
Prodan Probu
Prefect
(Pe verso):
Dela Abrud. Axente Severo, Vivo Romano, Blasii vel ibi ubi.
Ex offo.
Publicat la St. Manciulea, op. cit. p. 285.

269.
Abrud, 19 Octomz>rie 1848.
Prefectul Prodan Probu către Comitetul Nafiunei Române.
Onorabil Comitet Românesc din Sibiu!
Eu subscrisul ca să fac demonstrațiuni și într’o vreme de lip­
să să pot apăra satele vecine din prefectura mea, am adunat mai
multe mii de oameni, și după ce i-am ținut acolo vreo câteva zile,
Ungurii din Aiud au năvălit de 3 laturi pe poporul meu, și după
un puțin atac cu ei am fost silit a retira, căzând dintre Unguri 5
și din partea noastră prinzând Ungurii unu și ducându-1 viu la
Aiud. Satul l-au aprins și au făcut multă pagubă la oameni. Un­
gurii din Aiud și din satele vecine adunându-se laolaltă bine ar­
mați tot mereu îi năcăjesc pe Români. Sate multe au aprins, oa­
menii s’au gonit din sate cu toți pruncii și averile, bucatele li s’au
luat toate, precum în Mirăslău, Decia, Inoc, Feldioara. Eu în­
sumi m’am tras la munți, unde la luarea Abrudului cu pompă
triumfală am fost de față. Și aici șed, neștiind încătrău fără in­
strucție a porni.
304 DR. LAZĂR NICHI

Ungurii de cătră Turda, Vinț și Aiud s’au pus de au prins

vre-o 40 de călăreți militari și prind cu un Ungur un Român
în glede. I-au întrebuințat în întâmplarea mai sus pomenită în
contra mea. Eu batăr că am avut 400 de pușcași, însă n’am avut
muniție nici o încărcătură, și așa lesne ni-au putut împrăștia.
Nu-i altă cale dară, decât că cu lanc și Buteanu înțelegându-ne,
să putem porni cu puteri împreunate spre smerirea Aiudenilor
și a învecinatelor sate ungurești, care grozav pușcă și păgubesc
întru atâta, că muierile, pruncii și toți oamenii tot în dumbrăvi
dorm. Să faceți mijlocire să căpătăm în contra Aiudului miliție
și tunuri care știu rândul războiului ca să umble în fruntea po­
porului, fiindcă Aiudul s’a închis cu șanțuri, și dinafară și în-
năuntru. Casele au descoperit, armați sunt foarte tare și acolo
trebuie putere grozavă ca să se poată înfrâna. Faceți ordinație
cât de curând în treaba asta, ca să știu ce facem. D'espre Zlagna
pot spune, mai toată s’au făcut cenușă: 4 biserici și cohurile și
curțile celea împărătești, din pricină că Ungurii au înșelat pe Ro­
mâni, zicând ca să pue ambe părțile armele în mijlocul piațului.
Românii le-au depus, Ungurii încă s’au plecat să le pue împreună
cu Românii, însă Ungurii văzând că Românii au pus pre pă­
mânt armele, au comandat foc și au pușcat 13 Români și 2 fete.
De acolo s’a făcut o turburare mare și s’a aprins orașul. Fa­
ceți mijlocire ca schimbăția de aur, administrația și judiciul mon­
tan să se compuie din bărbați nemți sau români credincioși îm­
păratului, că altmintrelea oamenii care numai din băișag trăiesc
iară s’ar turbura și s’ar omorî unul pe altul.
Abrud, 19 Oct. an. 1848.
Simeon Prodan Probu
Prefect.

270.
Abrud, Octombrie 1848.
loan Buteanu către Comitetul Națiunei Române. '
Fraților!

Eu sosind aici am ocupat Offenbaia, pe Unguri i-am desarmat

precum pe Câmpeni, Abrudeni; pe Zlatna, care a ars. .. Dobra
a deșarmat-o. Cu Abrudu am făcut pacificație, am venit cu oas­
tea și m’am așezat aproape de Abrud într’un câmp. Au venit după
lungă pacificație cu steagul alb înaintea noastră cu 5000 fl. c. m.
in partea execuțiilor secuiești și un punct de pace. Am restaurat
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 305

Magistratul din persoane amestecate, am pus ca limbile ambe

două să fie administrative, i-am jurat pe credință împăratului și
frica cea mare și nespusă, care pe mulți i-a amuțit, am stins-o;
pe toți i-am înfrățit, apoi o parte din oaste cu muzica am petre­
cut-o prin oraș în semn de triumf. Acuma am pornit către Zarand
la Kdrosbânya. Acolo e adunată mulțime de Unguri din toate
laturile, i-au încunjorat cu mulțime de Români încă și de prin
Ungaria. Brad și Criștior e desarmat și fiindcă Românii au fost
foarte furiați, nici Dumnezeu nu-i putea ține în frâu, pe toți i-au
jefuit. Am pus ofițeri, precum și la Banfi-Huniad, pe părțile a-
cele. Dați-ne puști, muniție .și tunuri, că în jos anevoie vom pu­
tea sta împotrivă, unde sunt concentrați și întăriți. Spuneți încă
odată încătrău să pornim. Românii în țară sunt foarte batjoco­
riți și ne tot chiamă la ei spre ajutoriu. Dați-ne un ofițer regulat
și despre toate stările îndată înștiințați cu grabă. Epistola la Ban­
fi-Huniad a dus-o un om și încă n’a venit; cât ce va veni, vom
trimite recepisul. Nu întârziați, că vremile sunt critice. Vaiete,
Abrudbaia, Octobre1) 1848.
loan Buteanu '
(Pe verso ):
Din Abrud Onoratului Comitet Român dela Sibiu, Cibinii.
Ex Offo.
271. .
Balomir, 20 Octobre 1848.
Antoniu Papp Balomir către prefectul Dionisie Popovici.
Domnule Prefect!
Fiindcă Acmărenii nicio rânduială n’au, așa cât și pe scrisoa­
rea D-lui Prefect n’au dat carăle fără zălog. Pe Barsuca Gheor-
ghe, care vihe cu cartea, de 4 ani trecând birăiia, acum (ilizibil)
zicându-i că le-a mâncat ridicătura, i-au legat boii, și numai de-,
cât s’ar fi întâmplat o moarte într’ânșii, de cumva mai sus scris
Barsuca Gheorghe n’ar fi fost cuminte. Milostivește-te a le po­
runci ca strâns și supt mare pedeapsă să țină poruncile, altmin­
trelea Acmărenii sunt gata și în sânge frățesc român a-și spurca
mânile.
*) Data scrisorii nu se poate descifra. E scrisă însă odată cu
scrisoarea Nr. 269 în continuare pe aceași hârtie a lui Prodan Probu.
20
306 DR. LAZĂR N1CHI

Pe lângă acestea umilit mă rog și eu, fiindcă am dat baroniții

117 fl. c. m.. .. împrumut, pentru care mi-a dat 3 stânjeni lemne
de camătă și în preț de bani niște vin. Așa eu, neîndrăznind a
mere acolo după ce-i al meu de o nenorocire, mă rog fă orându-
ială, din care Acmărenii în laturi să nu poată umblă și ca să-mi
pot aduce și eu ce am. Pe lângă aceasta rămânând al Domnului
prefect umilit și adevărat Român,
Antonie Papp Balomir
Balomir, October 20, 1848.
( Pe verso):
Prea Conșțitului Domn, Domn Prefect Dionisie Popovici
cu toată plecăciunea - Sas Sebeș.
272.
Sibiu, 19/31 Octomvrie 1848.
Aug. Treb. Laurian către Românii din scaunul Sebeșului.
Nr. 61/848.
Comitetul națiunei române.
Domnul Dionisie Marțian Popovici este orânduit Prefect al
gărzii naționale române din scaunul Șebeșului și al Miercurii.
Deci toți frații Români din aceste scaune sunt poftiți a asculta
de comanda D-lui și a-i sta întru ajutor cu toate cele trebuin­
cioase.
Sibiu, 19/31 Octobre 1848.

A. Treboniu Laurian
(Pe verso):
Hivatalos levelek 37 db.
273.

Sibiu, 19/31 Octomvrie 1848

Aug. Treb. Laurian către prefectul Dion. Marc. Popovici.
Nr. 6.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA tN 1848-49 307

Domnule Marțiane!
Absența D-tale dela locul prefecturei și lipsa înștiințărilor, unde
și cum te afli, ne-au silit să luăm alte măsuri în privința prefec­
turii Sas-Șebeșului. De două săptămâni te căutăm ca acul în toată
Transilvania, și nimenea până acum nu ne-a putut da de știre,
unde te afli. In privința aceasta ai greșit foarte tare D-ta. Tot
Prefectul este îndatorat a face raporturi la Comitet, cel puțin de
■doua ori pe săptămână. Acum să lăsăm cele trecute și să ne re­
gulăm mai bine pentru viitor. D-ta rămâi prefect la Sas-Șebeș,
Popp loan să fie vice-prefect, toț aci în Sas-Șebeș. Tomași Va-
sil să se ducă la Orăștie și să organizeze acolo gardia. La
Miercurea este tribun Măcellariu și Tanasse Moise este vice-tri-
bun. Acest tribunat va sta supt prefectura D-tale.
Iți trimit aici mai multe proclamațiuni, cetește-le și vezi de le
pune la îndeplinire mai ales îndeamnă pe oameni a intra la miliție
pe trei ani. Spune-le că acest război se face pentru noi, pentru
■drepturile noastre, și noi trebue să ne batem, dară ca să putem
izbuti, este mai bine pentru noi ca să ne luptăm mai bine armați,
mai bine deprinși, mai bine îmbrăcați și mai bine hrăniți. Stați
în bună înțelegere cu Dl Oberleutnant Winkler și Dumnealui să
se puie în corespondență directă cu Comandantul fortăreței de
la Bălgrad. Domnul Oberleutnant Winkler să îngrijească din
partea militară și pentru Orăștie, unde se trimite Tamași, așa
ca jurisdicțiunea D-lui să se întindă peste trei scaune, al Sas-Șebe-
șului, Orăștiei și al Mercurii, până când se vor trimite mai mulți
ofițeri. D-voastră să stați gata a merge cu landșturmul către
Bălgrad spre a trece către Aiud. Ce face Alvințul? L’ați desar-
mat? — Cereți arme și munițiune dela Comandantul dela Băl­
grad. Comandantul a organizat toate satele de prin prejurul
Bălgradului și dincoace și dincolo de Mureș, și a format trei tri-
bunate. Uniți-vă cu aceste tribunate și lucrați într’o înțelegere.
Comandantul Bălgradului vă va comunica planul de operațiune.
Scrisorile alăturate aici dă-le lui Tomași Vasilie să le trimită
lui Solomon, sau trimite-le D-ta, dacă ai ocaziune.
A. Treboniu Lauri an
(Pe versoj:
Domnului Dionisie Marțian Popovici Prefectul Legiunii la
Sas-Șebeș.
Publicat la St. Manciulea, op. cit. p. 283—284.
308 DR. LAZĂR NICHI

274.

Sibiu, 19/31 Octomvrie 1848.

Aug. Treboniu Laurian către prefectul Dionisie Marcian Popovici
Frate Marțiane!
Astăzi îți trimit a doua scrisoare. Scrisoarea primită dela
Oberleitnant Winkler, o am comunicat la General Comando, și
s’a luat în băgare de seamă, ca să între în planul operațiunilor
belice. Ci se va scrie prin General Comando cum și în ce mod -
aveți să urmați. Cred că vi se va face pe voie. Trimite aici ală­
turatele scrisori cât mai iute la locul destinat.
Sibiiu, 19/31 Octobre 1848.
A. Treboniu Laurian
(Pe verso):
Domnului Dionisie Marțian Popovici, Prefectul Legiunei
la Sas-Șebeș.
275.
Sebeș, 1 Noemvrie 1848.
Prefectul Dion. Marc. Popovici către Românii din prefectura
Sas-Șebeșului.
Frați Români!
Porunca care ați căpătat ca pe Vineri să vă aflați aicia s’au
schimbat pe Joi sara, adică pe mâne să ne adunăm cu toții ne­
smintit.
Au venit poruncă dela înaltul General Comando că ne va da
cătane, tunuri dela Bălgrad, așa dar veniți fraților cu toții cu
Dumnezeu.

Sebeș, 1 Novembrie 1848.

Dionisie Marcian Popovits
Prefect. 3 leg. Gărzii Române

- 276.

Sibiu, 20 Octomvrie—1 Noemvrie 1848.

Aug. Treboniu Laurian către prefectul Dion. Marc. Popovici.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 309

Frate Marțiane!
îndată ce veți primi această scrisoare, să vă pregătiți cel pu­
țin cu 4000 de oameni și să treceți pe mâine la Bălgrad în contra
Aiudului. Planul Domnului Winkler s’a primit de înaltul Gene­
ral Comando. Tunuri vor veni de cătră Mediaș și Blaj. D'upă ce
veți trece, asigurați malul Murășului dela Bălgrad în sus, ca să
poată trece trupele de cătră Blaj. Gedeon va comanda toată între­
prinderea. Scrieți lui Iancu ca să vie și el cu câți oameni va pu­
tea mai mulți.
Sibiu, 20 Oct./l Nov. 1848.
A. Treboniu Laur ian
Insă să știți că mergeți numai ca rezervă, așa dară să nu vă îm­
bulziți ca să stricați lucrul.
(Pe verso):
General Comando Siebenbürgen
Domnului Dion. Marcian Popovici Prefectul Legiunei la
Sas-Șebeș (Mühlenbach)
Publicat la Ștef. Manciulea, op. cit., p. 283.
277.
Sebeș, 2 Noemvrie 1848.
Senatorul Welthera cere, ca primarul Nicolae Dura din comuna
Deal să fie scutit de a lua parte la expediția proiectată.
Damit in administrativer Hinsicht in Dââl keine Störung und
Hemmniss einträtte, bitte ich den Dorfsvormann Nikulaje Durra
von der beabsichtigten Expedition loshalten zu wollen,
Mühlbach den 2. 9;ber 848.
Welthera Senator-Inspector von Dââl
278.
Balomir, 3 Noemvrie 1848.
Balomir către prefectul Dion. Marc. Popovici.
t
Cinstite Domnule Prefect al Legiunei 3-a.
310 DR. LAZĂR NICHI

Fiindcă după însemnarea mea unii din Balomir au pornit înain­

te la Sas-Șebeș, ca să se pue la Comandantul de acolo, ca gazde sin­
gure la casa dânșilor, pentru ce nu ar putea merge cu oastea mai
încolo de Sebeș, mă rog umilit de Domnul Prefect pentru încun-
jurarea minciunilor pe aceia, până la sosirea companiei noastre
la Sebeș, a nu-i trimite îndărăt acasă. Pe lângă aceasta rămân al
D-lui Prefect,
Ion Balomir
Balomir, 3-a Noembre 848.
(Hârtia deteriorată!) '■
(Pe verso):
Dela Balomir, 25. C. a. ...
Preacinstitului Domn Dionisie Marcian Popovici
Domnului Prefect al 3. Leg. Gărzii Romane cu umilită plecă­
ciune la Sas-Șebeș.
Ex offo.
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit., p. 260.
279.
Comitetul Națiunei Române către prefecți.
Sibiu, 5 Noemvrie 1848.
115/848. Dela Comitetul Națiunei Române.
Domnule Prefect!
Din aici în limba română alăturata copie a rânduielii înaltului
General Comando dată la 5 Noembre No. org. 97 a. c. mai pe
larg vei vedea în ce chip acelaș înalt General Comando înțele­
gând din rapoartele D-lor Comandanți militari că poporul nostru
român ar începe a pierde răbdarea, pentrucă lucrul merge cam
încet, poftește pe acest Comitet ca să Vă prochieme pe Dvoastră
să înanimați poporul să aibă răbdare, căci lucrul altmintrelea
bine început s’ar întoarce spre paguba noastră. Așa dară acest Co­
mitet, în urma prealăudatei ordinațiuni, în numele său și în nu­
mele înaltului General Comando vă poruncește Dvoastre ca în­
dată ce veți primi acea poruncă să faceți rânduială, ca atât Dvoa­
stră cât și ceilalți subordinați: vice prefecți, tribuni, vice-tribuni
și ceilalți^cu toții^să stăruiți a înanima și a încunjura poporul
nostru, să fie îngăduitor și răbdător cu statornicie până în sfâr­
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA fN 1848-49 311

șit, că lucrurile mari nu se pot isprăvi într’o clipită și Sânta

Scriptură zice: că cel-ce va răbda până în sfârșit, acela se va
mântui.
In loc de iscălitură este un fel de „mânu propria“ ilisibilă. Pe
pagina din dosul aceleiași foi scrisoarea următoare având aceeași
dată.
280.
Comitetul Națiunei Române ordonă înființarea judecătoriilor în
fiecare garnizoană pentru menținerea ordinei și a disciplinei.
Sibiu, 5 Noemvrie 1848.
No. 119/848.
înaltul General Comando prin ordinațiunea sa dată la 30 Oc-
tomvrie Nr. G. 4420. a rânduit ca sub presidiul unui calificat ofi­
țer și alți 4 mădulari cât se va putea din deosebite națiuni a se
înființa judecătorii în toate garnisoanele, precum și la deosebitele
despărțăminte a sculării generale — pentru ținerea rândului bun
și a disciplinei, care în toate întâmplările de potența, tâlhărie,
omor și aprindere pe scurt să cerceteze și pe respectivii vinovați,
pe lângă îndestulată străjuire, pentru urmarea mai încolo, îm­
preună cu cercetarea să se trimită la Sibiu, Făgăraș, Mediaș sau
Bălgrad, care adecă va fi mai cu apropiere dintre aceste locuri.
In obiectul acesta iată aici alăturate ți se trimit mai multe
proclamațiuni românești, nemțești și maghiare, — împărtășește-
le viceprefecților, tribunilor, vicetribunilor, etc. și printr’ânșii
vestiți-le la tot poporul nostru ca să știe, — și stăruiți cu toții a
ține rând bun și a păzi disciplina.
Sibii, dto 5 Noemvrie 1848.
24 Octomvrie 1848.
Simeon Bărnuțiu, President.
Georgiu Barițiu, Secretar.

281.
Stezar către Dion. M. Popovici!
... 15 Noemvrie 1848.
Frate Popovici!
312 DR. lazăr nichi

Plecând noaptea n’am putut veni, precum se pricepe, până aca­

să. Pentru aceea nici Vice-Căpitanului din.Șugag nu-i fu cu pu­
tință a veni astăzi la Sebeș. Mă rog a avea bunătate a nu-1 su­
păra pentru întârzierea aceasta și a-i da poruncile de lipsă. Eu,
frate, sunt silit a mă duce mâne la Orlat, Sibiu, etc. Ce va mai
urma vom vedea.
Salutându-vă sunt cu plecăciune
al Dvoastre ascultător amic
Stezar
Sinna, am 24/5 November 848.
(Pe verso:)
Dnului Dionisie Marcian Popovici Prefectul Legiunei 3 Române
cu onoare la
Sebeș.
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p. 258.
282.
Comitetul Națiunei Române din Sibiu către prefectul Dion.
M. Popovici.

Sibiu, 6 Noemvrie 1848.

145/848.

Dela Comitetul Națiunei Române.

Domnule Prefect!
In urma rânduelii înaltului General Comando din 6 Noemvrie
a. c. No. 1597 iată aici alăturat ți se împărtășește D-tale o de­
scriere personală a unui Secui, care este însărcinat a aprinde și
a jefui satele; drept aceea D-ta prin Tribuni, Vice-Țribuni și
ceilalți siliți-vă în tot chipul, pândiți cu deadinsul și aflând pe
acel om, prindeți-1 și cu destulă străjuire trimiteți-1 încoaci la
Sibiu.
Sibiu, 6 Noemvrie 1848.

Simeon Bărnuțiu Basiliu Maior

President. Secretar.
Descriere personală a
Conducătorului acelei turme de Secui, care umblă de jefuește și
aprinde satele:
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 313

De statură este înalt și subțire; are păru negru, favorită

țBackenbart) închisă și mustețe negre, față lungureață și ceva
palidă, ochi căprii, nasu mic ascuțit, gură potrivită, barbă ceva
ascuțită (pe care poate că a crescut păr până acum.) Are un glas
aspru, vorbește bine ungurește, nemțește și românește, cu toate
acestea se cunoaște că e Ungur pe aceea că greșește articolul.
Are purtare proastă și flușturată, mergere și statură făloasă.
E în vârsta de 28 până la 30 ani.
Se zice a fi nobil și ofițer Secui, dar îmbrăcat în haine româ­
nești: pe a cărui rufe s’ar afla însămnate literele E. I.
(Pe verso:)
145/848.
Comitetul Națiunei Române.
D-lui Prefect Dionisie Marcian Popovici
la Sas-Șebeș
Ex offo.
Publicai ia Șt. Manciulea, op. cit. pp. 264—265.

283
Prefectul Dion Marțian Popovici către A. Treb. Laurian.
Din lagăr din Aiud, 10 Noemvrie 1848.
Domnule!
Circumstările nu ne lasă ca să fi putut face cuviincioasa refe-
radă, fiindcă în toată ziua marșirăm. In 6 am pornit cătră Băl-
grad, unde am făcut dispozițiunea de proviant; unde au venit și
Hățeganii. In 8-a am pornit la Tiuș, unde ne-am împreunat în
deschilinite pusăciuni cu ceilalți. Vedete au fost Domnul Winkler
cu 10C0 de ai mei, jumătate de oră de Aiud, sâmburu Hățăganii
3099 cu a lui lancu (care are 4500) 7599. Rezerva erau ai mei
6805, afară de acei cari erau .cu Winkler. Și mai multe lagăre
mai mici cu totul 25.000. In 10 a acestei luni am intrat în Aiud.
Capitulând Ungurii de aici au fugit. Foișpanul Kemeny s’au fă­
cut Kossuth-Husar. S’a ales o comisiune, care investigă casele
pentru puște, praf și prețiu de bani, care s’au și găsit în mare
număr. Suma tributului e 40.000 de arginți, care Aiudenii s’au
făgăduit a o plăti. Făr’ de aceea 30 de prinși. (Geiseln), care toate
făr’ nici o pușcătură s’au dobândit.
314 DR. LAZĂR NICHI

Eu socotesc că din tributul acesta, când ar cere Comitetul, ar

trebui să dobândească cât de cât, sau dacă nu, vom pretinde, că
de om merge la Turda, vom primi tot ce e confiscat pe seama
Comitetului. Am tribuni și vice-tribuni dimpreună cu trimisul
vice-prefect, foarte slabi, de mi-i rușine a-i și numi de acea șarje.
Mă rog înștiințați-ne, ce se mai aud din Țara Românească, ce
face General. Comando și până ce voiu descrie acest lagăr, ră­
mân credinciosul
Prefectul Leg. 3. a Guardei Române.
Dionisie Marțian Popovici
Astăzi atacă Urban Clujul după ștri sigure și noi îi ținem Un­
gurii cu nasul la foc, că pe toți îi mânăm acolo.
(Pe verso:)
Din Lagăru dela Aiud. Domnului Domn A. Treb. Laureanu
Membrului Comitetului Român
Ex offo. la Sibim
publicat la Ștefan Mancwlea, o. c. pp. 2801812. <
284.
Prefectul Dion. Μ. Popovici către Comitetul Națiunei Române.
Sebes, 14 Noemvrie 1848. ■
106/848.
Von der Mühlenbacher Prefectur.
An Ein löbliches Romanisches Comite!
Es gelang mir in meiner Praefectur eine reitende Natiohalgar-
de von 600 Mann zu bilden; um sie zu den nötigen militärischen
Zwecken gebrauchen zu können, bitte ich ein löbliches Comite
die nötigen Waffen, Piqueen, Pistolen u. Säbel von einem hohen
General-Commando, wie auch die Beigebung eine Offiziers, aus-
zumitteln
Meine Bitte wiederholend bleibe des löblichen Comite
ergebenster
Dionisie Marcian Popovici
Praefect der 3. Legion.
Mühlenbach, am 14 November 848.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 315

285.
Comtetul Națiunei Române către prefectul Const. Romanul
I'ivu:
Sibiu, 15 Noemvrie 1848.
312/848.'
Comitetul Națiunei Române.
Domnule Prefect!
Ți se alătură aici instrucțiuni pentru modalitatea recrutațiunei,
ce trebue să se isprăvească cât se poate mai fără întârziere. în­
dată ce le vei primi, silește-te ziua și noaptea și strânge feciori,
cât vei putea mai mulți. Grăbește-te ca până în 3—4 zile să se în­
fățișeze un număr cât de mare din prefectura unde te afli. Pe fe­
ciorii ce vei alege, îi vei trimite la locul cel mai aproape de asen-
tațiune. Dacă din nenorocire nu vom putea da tot numărul ce se
cere dela noi din partea Națiunei Române, vom suferi dojană, iar
subalternii noștri vor cădea în foarte grea răspundere.
Vezi ce Unguri sau Secui au bunuri mobile și imobile în pre­
fectura D-tale. Bunurile mobile ocupă-le pentru provizionarea
lagărelor și pentru ajutorul acelor frați Români, care perzându-și
averile prin Unguri și Secui, au rămas goi și muritori de foame,
iar bunurile imobile se vor ocupa spre a servi ca să se poată des­
păgubi numărul acel mare de nefericiți, care și-au perdut tot prin
foc și sabie.
Raportează la Comitet mai des despre orice socotești că îl
poate interesa.
Sibiu, 15 Novembre 1848.
Simeon Bărnuțiu
President
Aaron Florian
(Pe verso:)
Nr. 312/848.
Dela Comitetul Națiunei Române
Domnului Constantin Romanul Vivu
Prefectul legiunei române 12.
Ex offo. Unde se va afla.
Urgentissime.
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. pp. 276—277.
316 DR. LAZĂR NICH1

286.
Comitetul Nafiunei Române către. prefectul Const. Romanul
Rivu.
Sibiu, 7119 Noemvrie 1848.
Comitetul Națiunii Române
Domnului Prefect Constantin Romanu.
Raportul D-tale din 16 Noemvrie cu Nr, 5 l-am primit astăzi
Comitetul se învoiește ca D-ta să mergi la Sz. Reghin spre a
organiza prefectura de acolo, însă subt condițiune ca să lași un
bărbat cu totul destoinic spre a păstra ordinele și regularitatea
în părțile Ațintișului. Mai încolo ți se demandă cu tot adinsul:
1. Ca să ne faci un raport exhauritor, detailat despre tot cursul
lucrărilor dela 2 Septemvrie încoaci la Reghin și împrejur până
la Oșorhei. Scrie limpede cu litere slovene astădată, pentru ca
să-l putem folosi și în jurnale, ba să-1 traducem și pentru Gene­
ral Comando. Aceasta poruncă să o comunici întocmai și celor­
lalți prefecți mai depărtați spre Nord, cu cari noi încă n’am pu­
tut intra în comunicațiune. Să culegi raporturi și dela tribuni,
subt amenințarea pedepsei de degradare prin Comitet.
2. Mandatul recrutației încă să-1 împărtășești la toți tribunii,
cum și la ceilalți prefecți, ca să meargă iute și cu rezultat.
3. Urâta tândălire, culpabila nepăsare a mai multor tribuni ne
este cunoscută și ne supără profund. Deci să afli că toți prefecții,
prin urmare și Dv. stați subt mandatul de a vă denumi tribuni
harnici, pe cari însă îndată după a lor numire să-i trimiteți în­
coaci cu numele, spre confirmare prin Comitet, iar pe cei tân-
dăloși să-i depărtați îndată, ca să nu ne facă rușine. De aci în­
colo subordinațiunea va fi asemenea celei ostășești, iar nu glumă.
4. Fiindcă General-Comando demândă pe rând restaurarea ofi-
ciolatelor prin comitate, D-ta să te puni în corespondență cu toți
bărbații de inteligență, întrebându-i pe toți, dacă au voie a primi
posturi în comitate, sau sunt aplecați a le lăsa iarăși în mâinile
dușmanilor. In 8/20 Noemvrie se restaură oficiolatul la Blaș,
peste puține zile la Cetatea-de-Baltă.
Sibiu, 19/7 Noemvrie 1848.
Simeon Bărnuțiu
President.
Georgiu Barițiu
Secretar al Comitetului.
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 317

(Pe pagina următoare:)

Orice hârtii secrete să nu se păstreze.
(Pe verso:)
Am primit 12/24 Noemvrie 848. Dela Comitet se poftește relație
de multe toate.
Nr. 384/848.
Dela Comitetul Națiunii Române.
Domnului Constantin Romanul Vivu, Prefect.
Sz. Reghin sau unde se află.
Ex. offo.
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. pp. 277—278.

287.
loan Nicolae Popa către prefectul Dion M. Popovici:
Binținți, 19 Noemvrie 1848.
Prea Onorat Domnule Prefect al nostru, prea bun Stăpânitor.
Poporul Român dela Binținți cu mare rugare se roagă de Dom-
nia-ta și dăm de știre, că nu știm cum Ungurii noștri cei fugiți
din satul nostru în Orăștie, au putere dela prea cinstitul Domnul
General Comando din Sibiu, să trimită numai tisturi de . . .
mână cătane în satul nostru și cătanele vinind la noi, ne fură de
prin cășile noastre și din lăzi haine, bani și orice pot căpăta prin
mâni și vin cătanile cu deregători domnești și duc bucate grâu,
cucuruz, fân și alte cele și îmbată cătanele Ungurii intru atâta,
cât ni-i frică, că om da de primejdie cu ele. Pentru aceasta cu
mare jelanie ne rugăm de prea bunul nostru Stăpân, a mijloci
în lucrul acesta. Intru aceasta a noastră rugare sunfem aștep­
tând mângăiosul valos, noi poporul din Binținți Români.y
Binținți, 19 Nov. 848.
Rămân și eu al Domnii-tale aplecată slugă
Popa Nicolae loannes homnoj.
Pe verso:
Prea Onoratul nostru Prefect Domnului Dionisie Popovici.
318 DR. LAZĂR NICHI

. 288.
Căpitanul Ioan C.ornea către prefectul Dion. Μ. Popovici.
Vințul de jos, 19 Noemvrie 1848.
Cinstite Domnule Prefect.
Trimit pre acest căprar pentru învățătura muștrii, Rotar Ia­
cob, om de omenie. Rămân de binevoitor
Kornya Ion Căpitan Românilor, Al-Vinnț.
Novembre 19, 1848.
(Cu creionul): Din Sebișeni trimitem pe Pienar Cozma, straja-
meșter, pentru învățătura muștrii.
Lațe Onu, Căpitan.
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. pp. 257-—258.
289.
Căpitanul Ioan Cornea către prefectul Dion Μ. Popovici:
Vințul de jos, 19 Noemvrie 1848.
Cinstite Domnule Prefect!
Din porunca care am primit, trimit la ordinare în Sebeș acest
fecior, numit Bersan Ion, om de omenie.:
Rămân de binevoitor al Domnii-tale,
Kornya Ion Căpitan Românilor, Al-Vinț.
Novembre 19, -848.
290.
Căpitanul Gr atze către prefectul Dion. Μ. Popovici.

Turda, 21 Noemvrie 1848.

Hauptmann Gratze.
Instruction für den Präfecten der Mühlbächer Legion Dionysie
Marcian Popovits! "
Thorda, den 21. November 1848.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 319

Zu folge Hohen Corpscommando-Befehls vom heutigen Dato

bin ich befugt die Landstürme kolonnenweise in ihre Heimat
mit dem Bedeuten zu entlassen, dass sie auf das erste Aviso von
Seite des hohen Corpscommando mit vermehrter Kraft und wie
gegenwärtig bewaffnet, auf dem bestimmten Punkte, anstands­
los erscheinen.
Zu dieser Gemässheit erhalten Sie hiemit die Erlaubniss mit
d-em Mühlbächer Landstürme aus meinem Lager heimwärts auf­
zubrechen und werden nach dem Wortlaut des benannten hohen
Corpscommando Befehls für den vollkommen geschlossenen
Marsch Ihrer Colonnen, für jedes Voreilen oder Zurückbleiben
einzelner Trupps, für jeden Exzes, Plünderung, Brandlegung
oder Gefährdung der persönlichen Sicherheit jeder Nationalität,
auf dem ganzen Marsche bis in die Heimat, im Namen der hohen
Landesregierung persönlich verantwortlich gemacht.
Vor dem Abmarsche ist der Colonne zu publicieren, dass das
hohe Corspscommando mit demselben Befehl seinen Dank für die
Bereitwilligkeit der Romanen zur Verfechtung der guten Sache
und für die bis nun betätigte gute Disziplin öffentlich ausge­
sprochen hat.
Gratze Hauptmann,
Truppen-Commandant

291.
Căpitan Nicolae Zoba și preotul Avram către prefect.
Corna, 22 Noemvrie 1848.
înștiințare îți facem Domnule Prefect,
Iată ce s’au întâmplat la satul nostru Corna asară, adecă Sâm­
bătă sara, cu vreo câțiva oameni că au bătut casa șpanului și au
rupt ușile pivniții și a cășilor și a cămărilor și au jefuit toate
celea, câte au fost acolo, care au fost prețul ca 2000 de zloți, care
numele lor:
1. Cioară Pătruț, 2. Suci Gligor, 3. Muntean Avram, 4. Ispas
Dumitru, 5. Găvrilă Toma, aitoșul cel mai mare, 6. Ispas George,
aceștia au făcut blăstămăția aceasta, care și pe căpitanul nostru
au vrut să-1 bată și străjile încă le-au bătut. Așa dară ne rugăm,
Domnule Prefect, să faci bine să ne trimiți, să ne iee tribunul
nostru lucrul în sus cât de cu grabă sama, că cu acești oameni
nu putem puțului în sat.
Corna, 1848, 21 Noemvrie.
320 DR. LAZĂR N1CHI

Bun voitori rămânem

Căpitan Zoba Niculae și
Ic. Avram Rotică Paroh
292.
Căpitanul Itu Petru raportează despre .situația din centuria sa.
Vulper, 21 Noemvrie 1848.
Raport
Feciorii care s’au dat sau sunt la Căpitănie luați în seamă, din­
tru toți câți sunt, s’au ales căprari și la fieștecare căprar sunt
dați câte 9 feciori și a zecelea este căprarul și întru toate este
purtare bună și pacinică.
Itu Petru Căpitan
Datum Vulper, 848, 21 Nov.

293.
Conducătorii comunei Dial către prefectul Dion. M. Popovici
Dial, 23 Noemvrie 1848.
Prea luminate și prea cinstite Domnule Prefect!
Compania satului Dial în genunchi cade și se roagă de mila
Domnii Tale care îi spre tot neamul român. Satul nostru e sat
rcmânesc, Câlnic e sat săsesc. Hotarul la aceste două sate nu e
împărțit, adecă aceste două sate sunt tot într’un ocoliș, dară vor-
manii dela acestea două sate are fieștecare poporul său. Au ve­
nit vremea Sașii din Câlnic ne-au tot jutărit vitele și ce am avut,
de au descărcat bani de pe noi, ba așa au venit vremea că au și
prădat Sașii din Câlnic pe satul Dial 49 de boi, ne-au luat 300
de oi, slănină, cojoace de târg. Satul Dial i-a luat la judecată
pe Sașii din Câlnic, ne-am legiuit foarte mult. La împăratul am
căpătat valos afară, să ni se împartă hotarul frățește cu Sașii. A
fost de lucru, așa că jurații satului nu mai aveau înschimbare,
era una cu Domnii, au. .. cartea dela împăratul cu toți.
Acuma de vreo doi ani încoace am mers pela gubernie, am dat
în urma cărților cu procoratări. Gubernia ne-au dat o comisie
de Sași. A eșit comisia afară tocmai la locul cel mai de pricină
și de care ne-au fost nouă dor a-1 căpăta care e tocmai lângă sa-
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA iN 1848-49 321

tul nostru Dial. Pădure unde în tot anul ne paștem vitele, adecă
Hebedeu și dela moșii noștri ne-am pomenit în pădurea aceea a
o paște cu vitele. Comisia dacă au eșit la câmp afară ne-au cerut
oameni străini din satele învecinate.'Au venit din multe sate oa­
meni, s’au jurat pentru locul acela mai sus scris, adecă Hebedeu.
Sașii din Câlnic vreau a tăia vârcul de pe locul acesta, noi au­
zind sfatul lor că vreau să-l taie, ne jeluim de va fi cu putință
a-i opri ca să nu-1 taie și aceasta să fie cu grabă ne rugăm, că
Sașii din Câlnic dimineață vreau să taie.
Dial, în 23 Novembre 1848.
Ai Domnului Prefect buni voitori
Petru Roșea paroh
Sofronie Bogdan Căpitan
loan Irimie Mânu jude
și cu toată știrea Compănii.
Pe ■verso:
Din Dial.
Către Luminatul Domn Prefect Dionisie Popovici la
Sas-Sebeș
294.
Comitetul Națiunei Române către prefecți.
Sibiu, 26 Noemvrie 1848.
Coniitetul Națiunei Române.
Domnule Prefect!
înalt General Comando prin ordinațiunea sa din 18 Noem­
vrie 1848 sub Nr. 6944 face cunoscut Comitetului, că pentru ar­
marea recruților ce se înfățișează pentru completarea regimente­
lor de linie și formarea divisiunilor de resevă, precum și a altor
nouă corpuri, nu sunt arme destule și îl invită ca prin organele
sale să mijlocească a se da armele imperiale, ce se vor fi luat dela
Maghiarii rebeli, la magazinul de arme din Sibiu al batalionului
al 3-lea din regimentul de infanterie Leiningen subt îngrijirea
Domnului Oberleutnant Boheim.
Comitetul comunicând D-tale această ordinațiune îți scrie, ca
și D-ta să o faci cunoscută tribunilor și strângând armele impe­
riale ce se cer, să le trimiți la locul însemnat.
Asemenea înalt General Comando prin ordinațiunea sa din
18 Noemvrie 1848 sub Nr. 4557 comunică Comitetului, că în mo­
21
322 DR. LAZĂR NICHI

mentul acesta nu este în stare de a face vreun ajutor locuitorilor

acelora nenorociți, cari au suferit barbariile și cruzimile Maghia­
rilor rebeli și au pierdut prin jafuri și foc averea și casele, încât
au rămas goi, fără locuință și muritori de foame, însă a porun­
cit și a însărcinat pe comandanții de corpuri militare, ca să a-
runce o gloabă de bani potrivită asupra tuturor orașelor și lo­
curilor care au ținut cu vrăjmașul și au făcut cauza comună cu
dânsul, din banii ce se vor aduna cu chipul acesta se sperează că
se va putea, forma un fond destul de bogat, spre a se face ajutor
nenorociților; până atunci toți oamenii creștini pe cari nu i-au
izbit grozava soarte și nu și-au pierdut stările și averile, sunt
chemați, ca potrivit datoriilor omenității și creștinătății, să-și în­
toarcă mila către frații lor cei nenorociți și să-i mângâie fă-
cându-le tot ajutorul putincios, spre ușurarea ticăloasei lor
soarte.
Comitetul dând în cunoștință D-tale această ordinațiune, te în­
datorează, ca fără întârziere să o comunici și D-ta cu tribunii
D-tale, spre a o publica și dânșii între toți locuitorii satelor, ca
despre , o parte să se mângâie cei nenorociți așteptând ajutor și
despăgubire de pierderile lor, iară despre altă parte să se în­
demne ceilalți frați creștini și să, se grăbească a-i ajuta, care cu
ce va vrea și va putea.
Sibiu, 26 Novembre 1848.
Simeon Bărnuțiu
Prezident
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. pp. 266—267.
295.
Comitetul Națiunei Române către prefecți.
Comitetul Națiunei Române,
Domnule Prefect!
înaltul General Comando prin prezidiala sa ordinațiune din 22
Noembre 1848 sub No. de operațiune 200 comunică Comitetului
niște principii, care trebuie neapărat să se păzască cu toată străș-
mcia in privința sculării generale (Landsturm), până se va în­
tocmi un regulament definitiv.
Comitetul comunicând D-tale acele principii pune strânsă da­
torie asupra D-tale ca fără întârziere să le faci cunoscute tribu-
m or și vice-tribunilof D-tale și cu toți să le păziți cu toată scum-
patatea fara abaterea cea mai mică, căci urmând într’alt chip,
veți cadea sub grea răspundere. Acele principii sunt următoa­
rele:
' . : a: s . I
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA IN 1848-49 323

1. Ținuturile care sunt mai amenințate de vrășmaș, dau par­

tea sa din scularea generală fără deosăbire de naționalitate (unde
această deosebire este făcută, rămân în stătu quo), care se va
strânge după sate și va ocupa: acele puncte ale ținutului său, cari
se vor hotărî de rânduitul comandant suprem militar.
2. Scularea generală ce vine din ținuturi mai depărtate, este
împărțită după naționalități și stă după mărimea trebuinței în ju­
mătate și a patra parte sau în o parte și mai mică a puterii to­
tale, precum se va face cunoscut, când se vor chema și se va
așeza la punctele hotărîte de comandantul suprem militar.
3. Diregătoriile ținuturilor, precum și onoratul comitet român,
de care sunt numiți prefecții legiunilor, n’au influință asupra
modului tactic și strategic al aplicării lor, ci numai asupra scu­
lării, schimbării în termeni hotărâți, denumirea ductorilor, orga-
nizațiunea dinlăuntru, armarea și provisionarea lor la plecare.
4. Deocamdată nu se pot face alte schimbări decât cele ce pur­
ced dela comandanții militari, în care privință se face cunoscut,
că legiunile ce în urmă fură puse în mișcare către Cluj au să pri­
mească ordinațiile dela Domnul General Maior Baron de War-
dener; acelea care fură unite încă mai înainte cu corpul dela
Nord, dela Vice-Colonelul Urban, cele din comitatele Zarandului
și Hunedoarii, dela Maiorul Riebel al I-ului Regiment de Români,
pe linia Sighișoarei și Cohalmului, dela Comanda cetății Sighi-
șoarei; pela Homorod și Micloșa împreună cu scularea generală
a Țării Oltului și a Bârsii, dela domnul Colonel Baron Stutter-
heim și Maiorul Riebel dela Regimentul de infanterie Leinin-
gen.

296.
Comitetul Națiuuei Române către prefecți.
Sibiu, 26 Noemvrie 1848.
•Fiind cauze temeinice spre a schimba, micșora sau slobozi scu­
larea generală, trebuiesc pentru aceasta a înștiința numiții co­
mandanți militari, cari corespunzând împrejurărilor și trebuin­
țelor slujbei publice, nu vor pregeta a încuviința orice ușurare a
sculării generale, care este cu putință fără primejduirea binelui
public.
Sibiu, 26 Nov. 1848.
Simeon Bărnuțiu
Prezident
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. pp. 265—266.
324 DR. LAZĂR NICHI

297.
slug. Treb. Laurian către prefectul Dion. M. Popovici.
Sibiu, 15/27 Noemvrie 1848.
479/848.
Frate Marțiane!
Am primit scrisoarea D-tale, din care am înțeles cu părere de
rău că între D-ta și ceilalți prefecți s’au născut disensiuni, ba
chiar între D-ta și tribunii și centurionii din prefectura Săbeșu-
lui. Aceasta ne strică tot lucrul și ne face de rușine înaintea
străinilor. Se vede că nu vă știți purta cu oamenii cum s’ar că­
dea. Vezi și caută toate mijloacele și te împacă cu tribunii și cu
centurionii, ca să nu strige ei în contra D-tale, căci la asemenea
întâmplare Comitetul nu te va putea apăra. Ar fi lucru cu
totul greu când te-ai fi stricat și cu Oberleutnant Winkler.
Cine este la Orăștie? Cum stă scaunul acela? A organizat cineva
garda într’ânsul sau nu? D'acă nu s’ar fi făcut nimica, prin loan
Pop la care îi scrisesem în privința aceasta, și despre care D-ta
scrii că este bolnav, atunci D-ta pune-te pe picior și te du într’a-
colo, ca de o parte să organizezi acel scaun, de altă parte să depăr­
tezi disensiunile.
Ce știi despre întâmplarea dela Algyogy? Ce au făcut acolo
Damian cu Solomon?
Vezi unde duc disensiunile! Fugiți de ele ca de dracul.
Al D-tale
Laurian
(Pe verso):
478/848.

Domnului Dionisie Marțian Popovici

Prefectul Legiunei Sab. la
Scis~Șet)€ș
Publicată la Șt. Manciulea, op. cit., pp. 284—285.

298.
Comitetul Națiunei Române către Dion. M. Popovici.

.n^ior, Sibiu, 27 Noemvrie 1848.

49</848.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 325

’ Dela Comitetul Națiunei Române.

Domnule Prefect!
Patru locuitori din Lancrăm prin plânsoare către Înaltul Gene­
ral Comando au arătat că din lagărul dela Felvinți li s’ar fi luat
feciori recruți și au cerut ca luându-se în băgare de samă argu­
mentele lor să se sloboadă. înaltul General Comando la plânsoarea
acelora a dat rezoluțiune în dos că în împrejurările de față cere­
rea lor nu poate fi primită.
Comitetul alătură Domniei Tale plânsoarea acelora cu rezolu-
țiunea dimpreună cu două documente, și-ți scrie ca fără întârzie­
re să chiemi pe acei oameni din Lancrăm, să le citești rezoluțiu-
nea și dându-le în mână toate actele, să primești dela dânșii ade­
verință, pe care să o trimiți la Comitet în grabă.
Sibiu, 27 Novembre 1848.
Simeon Bărnuțiu
Prezident
Aaron Florian
Secretar
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p. 266.

299.
Căpitanul Nicolae Stetz către prefectul din Sebeșul săsesc.
Băcăinți, 27 Noemvric 1848.
Cinstite Domnule Prefect sau Domnule Tribun, noi ne ru­
găm ca la tisturile noastre și înștiințăm, că aici la noi a venit o
comisie și noi nu știm, au drept dela General Comando sau ba,
sau cu ce rânduială, că sunt niște tisturi cu 40 cătane și ne ru­
găm cinstiților domni și stăpânitorilor noștri, că negreșit la noap­
te sau până dimineață să se afle oareșcare dintre stăpânitorii
noștri aici ca să cerceteze comisia aceasta, ca să vedem adevă­
rată este sau înșelătoare.
27 Noemvrie 1848.
Nicolae Stetz, căpitan în Băcăinți
\Pe verso):
Această carte să se deie cu aplecăciune la Domnul Prefect
sau Domnul Tribun
la Sas-Șebeș.
326 DR. LAZÄR NICHI

300.
Comitetul Națiunei Române către prefecți.
Sibiu, 28 Noemvrie 1848..

Dela Comitetul Națiunei Române.

înalt General Comando supt Nr. 4645 și 4677 ne împărtășește:
următoarea poruncă:
„De mai multe părți și mai multe ori s’a făcut cunoscut pre-
sidiului Comandei Generale, cum că ici-colea în țară se fac uncie
fapte numai de putere și asupricioase din partea Românilor, prin
care nu numai proprietatea atât a persoanei singuratece, cât și
a întregii corporațiuni se periclitează și se atinge, ci și autori­
tatea de lipsă și activitatea diregătoriilor constituționale de până
acum prin cercuri se micșorează și se împiedecă...
„Deci, deși nu se poate trage la îndoială principiul enunțiat de
Pieaînalta Sa Maiestate „despre asemenea drepturi ale tuturor
naționalităților“, întemeierea însă a unei asemenea stări împru­
mutate între națiuni numai pe cale legiuită trebue a urma, și în-
tr’astă căutare nu este iertat nicio răsturnătoare lucrare de ca-
pul său, au cu puterea a se încerca.
„De aci provocându-se comitetul de pacificațiune, a învăța și
îndrepta intr’acest înțeles pe poporul român dintr’astă căutare,
ca până la regularea acestor stări împrumutate, ce încă acum nu­
maidecât are să urmeze pe calea legiuită, să-se contenească de
toată răsturnarea și schimbarea cu puterea și de capul său dealt-
mintrelea supt netrecută pedeapsă, și să asculte de diregătoriile
constituționale credincioase Preaînaltei Maiestății Sale, carele șl
de altmintrelea â luat îndreptarea și pân’atunci toate dispozițiu-
nile a le împlini dimpreună înțelegere cu respectivii prefecți și
tribuni românești, se așteaptă dela același Comitet înștiința­
rea despre făcutele ordinațiuni într’astă căutare.
Sibiu, 21 Noembre 1848. In numele Domnului General-Coman-
dant, Pfersmann, Feldmarschalleutnant ”.
~ Deci Comitetul împărtășind această înaltă poruncă, totdeoda-
tă-și ține de strânsă datorință a îndemna pe toți credincioșii su­
puși ai Maiestăței Sale de națiunea română, ca luând la dreaptă
băgare de seamă sfânta îndatorire a asculta de preaînaltele și înal­
tele porunci cu toată scumpătatea și fără cea mai mică împotri­
vire și așteptând cu toată încredințarea înființarea cât mai în
grabă a tuturor îmbunătățirilor făgăduite dela bunătatea Prea-
inaltului nostru Monarh și împlinirea tuturor dreptelor cereri în­
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 327

temeiate pe principiul drepturilor asemenea pentru toate popoa­

rele, și pân’atunci nimeni să nu îndrăznească supt nici un cuvânt
a lucra de capul său, sau a nu asculta de diregătorii cari pân’acum
se află în posturile lor, deoarece pacea și liniștea publică nu este
cu putință a se ținea fără diregători legiuiți, iară fără pace și li­
niște nu numai bunurile, ci chiar și capetele noastre nu se pot
apăra.
Prefecții, tribunii, centurionii și chiar preoții românești se în-
datoresc a face cunoscut acest circular prin toate satele româ­
nești, și a priveghea, ca aceste porunci să se păzească cu toată
scumpătatea și ascultarea cerută dela credincioși supuși.
Sibiu, 16/28 Noembre 1848.
Comitetul Națiunei Române
Simeon Bărnuțiu,
Președinte.
A. Treb. Laurian
Timoteu Țipariu
Nicolau Bălășescu
Ioan Bran
Florian Micheșu

301.
Gen. baron Puchner către comandantul legiunilor.
Sibiu, 30 Noemvrie 1848.
T. 1142.
Vielfältige seit der Erlassung meiner Proclamation vom 26-en.
v. Mts. eingelangte Beschwerden über Raub, Plünderung, nutz­
lose Verwüstungen und sonstige Greueltaten veranlassten mich
die mitfolgende Proclamation, welche sogleich allgemein kundzu­
machen ist, zu erlassen.
Indem ich die genaueste Befolgung des in dieser Proclamation
Angeordneten erwarte, finde ich mich nur noch bemüssiget, auf
die dringende Notwendigkeit hinzudeuten, dass den einzelnen
Abteilungen des Landsturmes nur rechtliche verlässliche Männer
als Führer beigegeben; dann dass in jeder Dorfsgemeinde wo
dies noch nicht geschehen -wäre, sogleich ein oder auch mehrere
verlässliche rechtschaffene Männer welche das Vertrauen der Ge­
meindeglieder besitzen, und für die Verhinderung solcher Greuel­
taten besonders verantwortlich zu machen wären, fürgewählt
und ernannt werden. Die provisorischen Offiziolats- und Dis­
328 DR. LAZÄR NICHI

triktsVerwaltungen des romanischen Pacifications Comité, dann

die Eegions-Commandanten werden daher beauftragt, hierauf ihr
besonderes Augenmerk zu richten.
Sollte endlich in einem oder dem anderen Bezirke den in der
Proclamation erwähnten Greueltaten ohne augenblickliche ab­
schreckende Beispiele durchaus nicht Einhalt gethan werden kön­
nen, so ist diesfalls dem General-Commando-Praesidium die mo­
tivierte Anzeige zu erstatten.
Hermannstadt, am 30 November 1848.
Puchner.
Fm.
An das Legions-Commando.

302.
Recipisă delà Ioan Miehes.
Deva, 30 Noemvrie 1848.
Rece pis.
Marian Petru a-adus cartea că a slujit, către Domnul Nicolae
Solomon.
Deva, 30 Nov. 848.

Johan Mikeș
Sub-Căpitan.
303.
Aug. Treb. Laurian către prefectul Dion. Μ. Popovici:

Sibiu, 2 Decemvrie 1848.

Domnule Prefect!
Domnul Ștefan Silagi, care vorbise alaltăeri cu Dvoastră în
pricina Săsciorului, n’a putut atunci să vie cu D'-ta ca să mer­
geți la acel sat spre asecurarea averilor sale; însă mâne pleacă de
aici la Sas-Șebeș. D-ta ești poftit a merge cu dânsul la Săscior, a
vizita lucrurile de acolo, a face pe oameni să-i dea îndărăt tot ce
i-au luat, a-i îndrepta paguba ce-i vor fi făcut, a-i pune la rân-
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVAN1AJN 1848-49 329

duială, ca să nu mai îndrăznească a se atinge de vreun lucru al

D-lui, fie bucate, fie vite, fie case, mori sau păduri, căci altmintre­
lea vor cădea supt cea mai grea pedeapsă, ca niște' oameni care
nu merită libertatea, ci sunt vrednici de frâul cel mai strașnic.
D-ta vei face raport la Comitet despre starea lucrului, și dacă
oamenii nu se vor înfrâna, vom trimite putere militară în contra
lor. Mergând cu dânsul din Sas-Șebeș în Săscior, vei lua cu D-ta
vro 220 de gardiști ca să nu vă expuneți pericolului.
Sibiu, 20 Noembre 1848.
2 Dec.

A. Treb. Laurian
(Pe verso:)
Domnului Prefect Dionisie Marțian Popovici la Sas-Șebeș.
Publ. la Șt. Manciulea o. c. p. 284.

304.
Locuitorii din Șugag către Prefectura din Șebeșul-Săsesc.
Șugag, 3 Decemvrie 1848.
Onorată Prefecttiră!
Nouă Șugăgenilor ne-a venit înștiințare, cum că Seștiorenii
s’au sfătuit, că vitele noastre, ce se pășunesc pe muntele Ivănișu,
care noi dimpreună cu aceștia de multă vreme împreună l-am ago­
nisit, să le zălogească, ba am înțeles, că ar vrea cu totul să le
prăpădească; drept aceea noi protestăm împotriva acestei fapte ne­
frățești și rugăm pe Onorata Prefectură, ca să binevoiască a
opri pe acești oameni dela o faptă ca aceasta.
Afară de aceasta voiesc acești vecini și frați a ne prăpădi și o
pădure a noastră d.in Valea Nedeiului și Muchea Bătăii în sus,
pentru care iară ne rugăm, ca până la o alta alegere, să rămâ­
nem ca și până acum de acești frați ai noștri odihniți și nestrâm-
torați.

Șugag, 21 Noemvrie 1848.

3 Decemvrie
330 DR. LAZĂR NICHI

In numele tuturor locuitorilor din Șugag:

Nestor Ștefan Birău Nicolae Cutian
George Ștefan v: Centurion
ion Marian Lazar Jurați Gligor Lomanariu
Dumitru Mihăilă Eftimie Sinnariu Jurați.
Nicolae Sib
Matei Csernath Nicolae Keteline
Centurion
Iscăliți prin
Petru Csernath
Dascăl.
(Pe verso :)
Către Onorata Prefectură din Sas-Șebeș.
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p. 261.
305.
Gen. Pfersmann către Comitetul Nafiunei Române.

Sibiu, 3 Decemvrie 1848,

1420.
Aus der abschriftlichen Anlage und mit Bezug auf diesseitigen
Erlass S. 1419 vom gestrigen ist dasjenige zu entnehmen, was
man in Betreff derjenigen Vorräte, die hie und da auf Edelhö­
fen, die von ihren Besitzern verlassen worden sind, noch auf ge­
funden werden oder schon mit Beschlag belegt wurden, an die
von dem Présidium dieses Generalats provisorisch eingesetzten
Behörde zu erlassen befunden hat. Es wird demnach Sache des
Pacifications-Comite sein, hiernach das romanische Volk von
dem guten Zwecke dieser Anordnung zu belehren, damit dasselbe
dieser gemeinnützigen Verfügung tatkräftig nachkomme, somit
auch die damit verbundene Absicht erreicht werde, notwendig er­
scheinende Unterstützungen an Naturalien, gleich wie auch an
Geld, von denen die an die Magazine abgeführten Brotfrüchte­
eingehenden Beträge, in der Zukunft leisten zu können.
Hermannstadt, am 3. December 1848.
Im Namen des Commandierenden Herrn Generals
Pfersmann
Fmlt.
 REVOLUȚIA ROA4ĂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 331

An das romanische Pacifications-Comité.

Abschrift einer an die provisorische Districtsverwaltung in Bla­
sendorf dto Hermannstadt, am 3-ten December 1848 sub S. 1420
erlassenen Verordnung.
Die meisten ungarischen Herrschafts und auch mehrere andere
Realitäten-Besitzer haben sich bei den gegenwärtigen Unruhen
aus ihren Wohnorten entfernt und ihre Edelhöfe oder sonstigen
Realitäten mit Riicklass aller ihrer Getreide, und anderer Vor­
räte, ohne allen Schutz und Aufsicht verlassen, wodurch letztere
der Gefahr einer Entwendung oder doch mindestens ohne aller
sonst notwendigen Vorsorge dem Verderben preisgegeben wur­
den. Obwohl in mehreren Fällen ein Teil von denen aufsichtslos
vorgefundenen Vorräten von Seite einzelner Militär-Commanden
in Beschlag genommen und auch zur Aufbewahrung an die Orts­
richter Geschworenen oder anderen Vertrauens-Männer überge­
ben worden sind, so ist diese Massregel doch noch nicht allgemein
in Anwendung gekommen, und auch nicht genügend, um derlei
Vorräte, wie es doch zu allgemeinen....... sehr zu wünschen
und unbedingt notwendig ist, für eine längere Zeit gesichert
und verwendbar zu erhalten, in dem man militärischerseits nicht
in der Lage ist, bei dem gegenwärtigen Kriegszustände zur Si­
cherung solcher Fruchtvorräte gegen Raub und Brandlegung auf
den einzelnen Edel- und Wirtschaftshöfen militärische Wachts-
Commanden aufzustellen.
Damit sofort dieser ausgedrückte Zweck erreicht werde, so
findet man in der Beziehung, dass die Früchtenvorräte ohne Un­
terschied der Gattung, so wie die Gemüseartikel die sich für eine
längere Aufbewahrung eignen, hinsichtlich aller solcher herren­
losen zu verordnen und zwar.
1-tens. Sind die in Körnern vorhandenen Früchte in ein eige­
nes jedenorts hiefür auszumittelndes Magazin, oder sonst geeig­
netes Locale zu hinterlegen, dem Ortsrichter und Geschworenen
oder sonst bekannten rechtlichen Männern inventarienmässig,
in welchem Inventar auch der Name des geflüchteten Eigentümers
aufzuführen ist, gegen Empfangsbestättigung zur verantwortli­
chen Bewahrung zu übergeben.
2-tens. Diejenigen Fruchtgattungen, die sich noch Geströh be­
finden, aber sind gleichfalls nach vorangedeuteter Art verzeich­
neten zu übergeben und nur dann gegen Entrichtung des landes­
üblichen Lohns ausdreschen, und in ein eigenes Magazin hinter­
legen zu lassen, wenn die Absicht über derlei Vorräte mit Si- -
cherheit nicht gehandhabt werden könnte, oder aber sich sonst
eine Gefahr für diese Früchten voraussehen liess.
332 DR. LAZÄR NICHI

3-tcns. Wenn die schon ausgedroschenen Brotfrüchte irgendwo

in einer solchen Menge vorgefunden werden sollten, dass deren
Aufbewahrung mit Beruhigung nicht realisiert werden könnte,
so ist sogleich die Anzeige anher zu erstatten und derlei Vorräte
gegen künftige Berichtigung zur Abfuhr an das nächstgelegene
Verpflegs-Magazin disponieren zu können. Endlich
4-tens. Nachdem die meisten der sonstigen Mundvorräte leicht
einem frühzeitigen Verderben unterliegen, so sind solche unter
die notleidenden Insassen des Ortes, wo derlei Vorräte aufge­
funden werden, im Verhältniss ihrer Cvalität nach eigenem Er­
messen, und auch an jene der nächsten Umgebung gleichmässig
zu verteilen während man sich vorbehält, die hinterlegt werdenden
Vorräte, oder die bestimmt werdende Vergüttung für die an die
Verpflegs-Magazine zur Abfuhr gelangenden Brotfrüchte in der
Folge, zur Verpflegung und bezugsweise zur Unterstützung der
in den gegenwärtigen Verhältnissen beschädigten — sofort mit
unter ganz verarmten Landes — Bewohner verwenden zu lassen.
In dem das General Commando erwartet, dass diese gut ge­
meinte Absicht erkannt und dadurch die gegenwärtige Anord­
nung in vollem Umfange mit bestem Wissen und Gewissen wer­
de in Vollzug gesetzt werden, findet man dabei die provisorische
Verwaltung anzuweisen, ein Paare von dem jedesmal in Tripla
aus und gegenseitig zu unterfertigenden Übergabs-Inventar, an­
her vorzulegen, während das zweite Exemplare, in den Acten
dortorts rückzubehalten, und das dritte dem Übernehmer der
Vorräte auszufolgen ist.

306.
Comitetul Nafiunei Romane către prefectul Romanul Vivu.
Sibiu, 4 Decemvrie 1848.
571/848.
Dela Comitetul Națiunei Române.
Domnule Prefect!
S a primit raportul D-tale din 17/29 Noembrie a. c. sub Nr. 19
prin Domnul Gabriel Dorgou. La diferitele obiecte despre care
referi Comitetul se grăbește a-ți răspunde.
Numirea de confiscațiune a averilor mobile și imobile ale rebe­
lilor să nu o mai întrebuințezi, nici pe subalternii D-tale să nu-i
mai suferi a se servi cu dânsa.
Să fi cu privighere neadormită și să iei măsuri strașnice a nu
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 333

se mai face cele mai mici jafuri și predațiuni; căci aceste nu fo­
losesc nimănui, ci numai strică și pătează caracterul național.
Oprește cât vei putea a nu se vătăma și a se tăia pădurile fără
rânduială, pentrucă cu aceasta locuitorii chiar lor își fac rău.
Pentru intertențiunea lagărului poți face recvizițiuni de natu­
ralii pela curți, pentrucă să nu moară oamenii de foame; dară în
cazul acesta fi cu băgare de samă ca să nu se facă pradă și stri­
căciune. Strânge, îmblătește și împarte hrană numai cât trebue
pentru ca să nu se facă risipă. Gândește că până la recolta vii­
toare este mult, iarna e lungă și primăvara se va înfățișa cu toa­
te grozăviile lipsei. Socotește și aceasta că resbelul poate să se
mai prelungească, oamenii în lagăre nu vor putea lucra, și ne-
fiind proviziune vom avea a ne lupta cu inamicul cel mai crud
care este foametea. De aceea ți se mai repetă: împarte cu măsură
hrana și fi cu privighere a nu se face pradă și risipă. Pentru mai
mult ajutor și ușurare a intertențiunei lagărului, poți face orân-
duială ca oamenii când se schimbă la lagăr după un termin de
zile, să-și aducă și ceva hrană cu dânșii pentru câteva zile: cu
mijlocul acesta trebuință de hrană mai multă vor avea numai cei
din satele depărtate; iară cei cu apropiere se vor îndestula și de
acasă.
Spre a nu veni în conflict cu jurisdicțiunile militare fă-te mai
întâiu cunoscut arătându-le diploma denumirei D-tale de prefect,
crdinațiunile înaltului General Comando, prin care recunoaște
atât organizațiunea prefecturelor cât și puterea și diregătoria lor.
Nu te împotrivi poruncilor ce dau comandanții militari, spre a
se întoarce din lucrurile jefuite și predate; ci chiar și D-ta poți să
îndemni pe oameni ca când li se cere câte ceva, să dea din cât
se va putea găsi. Ferește-te a băga în suspiciune pe comandanții
militari, că ar fi prea moi în privința Ungurilor; învață și pe po­
por a avea toată încrederea și respectul la dânșii. Ei sunt subor­
donați și lucrează după poruncă mai înaltă.
Comitetul nu doarme în ceea ce se atinge de drepturile, intere­
sele și onoarea națiunei. La timpul său va face cercetare asupra
tițăniei rebelilor, care au sacrificat atâția Români și va cere
dreaptă răzbunare care se cuvine. Pentru confiscațiunea castelelor
domnești spre a servi de școale nu e timpul.
Vitele ce s’au jefuit și s’au luat de unii-alții, adună-le, strân-
ge-le, vinde-le și despre banii ce vor prinde, trimite la Comitet
o însemnare și ți se va scrie ce dispozițiune să faci cu dânșii.
Pentru recrutațiune, dacă n’ai putut face nimic până acum,
apoi nu te năcăji puind silință fără folos.
Peste puține zile ți se va trimite listă de satele prefecture! ce
administrezi pentru ca să nu vii în conflict cli vecinii prefecți;
334 DR. LAZÄR NICHI

până atunci fă tot ce vei putea spre a ține ordinea și disciplina,

.și spre a satisface cererilor ce-ți vor adresa comandanții militari.
Comitetul precum mai nainte așa și acum trage luarea aminte
a D-tale asupra alegerii tribunilor. Caută ca aceștia să fie oameni
onești, activi, și cu nume bun la popor. Nu te uita mult ca să
fie învățați; ci cercetează-le capacitatea pentru funcțiunea lor și
energia, denumește-i și trimite-i la Comitet spre întărire.
Comitetul primește recomandațiunea ce faci pentru Ioan Ar-
ciudeanu de a se întări de secretar al prefecturei; asemenea și pe.
Domnul Ștefan Moldovan, parohul din Sas-Pentec îl primește
de Vice-Prefect ca în absența D-tale la lagăr să împăciuească tre-
bile civile, administrative și economice.
Pentru plata prefecților, vice-prefecților, tribunilor și celorlalți
Comitetul a avut și are îngrijire neadormită; dară circumstanțele
nu i-au permis de a avea în dispozițiune mijloace ca să poată gra­
tifica serviciile acelora, care își sacrifică tot pentru națiune și
drepturile ei. Cât pentru intertențiunea lor se înțelege că de unde
trăește lagărul prin recvizițiuni de naturalii, de acolo își vor ți­
nea și ei viața. Pentru întâmpinarea celorlalte cheltuieli, după ce
vei vinde vitele acelea despre care scrii și vei trimite Comitetu­
lui însemnare de suma ce a eșit, se va face oarecare dispozițiune
ca atât D-ta cât și subalternii D-tale să se împărtășască.
Sibiu, 4 Decembre 1848.
Simeon Bărnuțiu
Prezident
Aaron Florian
Secretar
P. S.
Pe Petru Pop clericul absolut din Sâmpetru să-l însărcinezi cu
lucruri serioase, oriunde va fi trebuință de un om harnic și cu
judecată.
P. S.

Pe Iacob Papp îl primește Comitetul de tribun în prefectura

D-tale ca pe un bărbat harnic; asemenea și pe post-meisterul
Müller dela Sas-Reghin; dară întărire dela General Comando nu
se poate cere,_ căci nu e cu cuviință. Prefecții numesc pe tribuni,
Comitetul îi întărește și jurisdicțiunile celelalte trebue să-i recu­
noască în virtutea ordinațiunelor înaltului General Comando. Co­
mitetul întărește și pe Ludovic Graur de tribun, au vice-tribun,
cum va cere trebuința, care o cunoști D-ta.
Publicat la Șt. Manciulea, op cit., pp. 273—274.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-4!) 335

307.
Cpt. loaii Cornea către prefectul Dion M. Popovici.
Finful de jos, 4 Decemvrie 1848.
Cinstite Domnule Prefect!
Fă atâta bunătate, fă ceva cu sătenii aceștia că de mine nu
vreau să știe și-și pun tisturi și iară se țipă și pun aici și tot fac
beuturi și larmă prin sat: anume tocmai Voin Gheorghe Hom-
noju, Lase Onu Vice-Căpitan, Lase Petru Vorman, Sink lacob
căprar, aceștia-s vătavii. Rămân de bine voitor al D-tale.
December 4, 1848.
Cornea Ion căpitan român Al-Vinț.
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p. 258.
308.
Raportul centurionuhii Matei Ccrnat către Prefect.
Raport
Din satul Șugag.
Se face cătse Domnul Prefect cum că oamenii din acest sat
s’au purtat bine în săptămâna aceasta și nu s’a întâmplat nici un
exces.
Șugag, 22 Noemvrie/4 Decemvrie 1848.
Matei Csernat
Centurion I.
309.
Comitetul Națiunei Române către prefectul Const. Romanul Vivu
Sibiu, 5 Decemvrie '1848.
375/848.
Dela Comitetul Națiunei Române.
z Domnule Prefect!
După ce s’a sigilat ordinațiunea din 4 Decemvrie a. c. sub Nr.
336 DR. LAZĂR N1CH1

571, Comitetul a primit dela înaltul General Comando atât pro-

clamațiunea· cu adresă către fiecare Comandant de legiune (Pre­
fect) cât și alăturata disposițiune în privința bucatelor de pe la
curțile nobililor sau proprietarilor fugiți. Comitetul îți trimite în
original ordinațiunea înaltului General Comando în privința pro-
ciamațiunei și în copie cea pentru bucatele din curțile nobililor și
proprietarilor. Aceasta din urmă, deși este adresată către admi-
nistratura Districtului Blajului, dară se poate aplica peste tot lo­
cul. Conformează-te așadară după dânsa. — Proclamațiunea Ge­
neralului Comandant o vei circula prin toate satele prefecturei
Dtale și vei stărui cu toată energia ca să se aducă la îndeplinire
întocmai.
Iată ți se trimite listă de satele prefecturei Dtale.
îngrijește de găsește pe un om harnic din partea Domniei tale
spre a se denumi prefect în prefectura bistrițeană.
Pentru prefectura bistrițeană nu mai îngriji, căci Comitetul
a denumit prefect pe Domnul lacob Papp, în care are toată în­
crederea. Ințelege-te dară cu Dumnealui întru toate și lucrați în
armonie, ajutându-vă unul pe altul la trebuință.
Sibiu, 5 Decembre 1848.
, Simeon Bărnuțiu
Prezident
Aaron Florian
Secretar
Publicat la Șt. Manciulea, -op. cit. p. 272.

310.
Preotul Gavril Chefan către vice-prefectul Ștefan Moldovan.
Cosmatelche, 5 Decemvrie 1848~
Mult prețuite, Prea onorate Domnule Vice Prefect!
Tocmai în acest minut primind onorata țâdulă Prea Onor.
Domnii Tale prin un expres din Băița adusă, — mie trimisă, —
prin care sunt recercat a descoperi și a face cunoscut în cât se-
poate starea causei banilor furați, a Prea onoratului și năcăji-
tului Domnului Dorgo spre a se aduce intricanța la lumină, -—
fără zăbavă mă și grăbesc sub roșa, în cât am purificat cu dea-
dmsul lucrul în următoarele a-ți-1 descoperi:
Slujnica Știind de banii puși în culină, dânsa într’un rând
cu Many Avram — stricând ușa culinii, ba și a odalhasului au
 REVOLUȚIA ROAIANILOR DIN TRANSILVANIA )N 1848-4»337

străbătut înlăuntru, — însă prinzând alții de veste, — i-au îm­

piedecat dela planul avut, — mai încolo spuind slujnica și bifăi-
ții de banii puși, — aceasta ca o muere, însemnată și din alte
acte mai de dinainte, n’a avut odihnă până când n’a aflat di­
rect locul, unde banii cu vasul au fost puși. Venind dară bi-
răița până la acest grad, — iată că luând slujnica și un prunc,
Maier Vasilica (Cică) lângă sine, s’a dus spre a scoate ba­
nii, cari scoțându-i trei numitele fete, Kitsi Maria a dat peste
dânșii, — aceasta i-a văzut furii cu banii în mână umblând.
Acum mai încolo nu știu ce s’a întâmplat, — Maria nu e vino­
vată de tot, — ca înaintea mea nici birăița nici slujnica nu o dau
afară spre a se fi împărțit în răpire, — ci numai întru atâta, că
zice nu au descoperit fărădelegea. Slujnica spune că aducând
banii în șurț, până în casa birăiții, acolo mustrându-le conștiința
pentru acum pățâta fărădelege, s’au sfătuit întru sine, dojănindu-
le deodată și Kitsi Maria, — spre a-i duce înapoi, — și țipându-i
banii slujnica în poala birăiții, — aceasta s’a dus cu dânșii singură
spre a-i așeza înapoi. — Acum birăița nu știu ce a făcut cu dân­
șii, că slujnica zice că mai mult nu știe de bani, — gunoiu de
birăița, într’o Sâmbătă 20 Noembrie st. v. noaptea spre Dumi­
necă a umblat afară mult timp din casă sub pretextul că a fost
la maică sa, fiind bolnavă, — posibil să fi fost, — că apoi
Duminecă dimineața 21 Noembrie s’au aflat ușile descuiete ale
culinii, — și 261 fiorini i-au aflat în țernă Dorgo Janos cu alți
săteni, până adecă am fost eu în biserică, fratele birăiții, Many
David i-au furat, aceștia i-au împrăștiat poate și altora, pe aceș­
tia doi trebuie asupriți sau să-i dee afară, — sau să mărturisească
cine s’au mai împărtășit din acei bani.
Muerea lui Many Lâszlo încă a aflat precum auziam în zilele
trecute, — 15 fiorini tot din acei bani, — care punându-i doară
blăstămatul de Many David lângă un gard, niște prunci ca de
9—10 ani au dat de dânșii, despre acest punct trebue asuprită
muerea lui Many Lâszlo, ·— să mărturisească — Many Lâszlo
încă e blăstămatul blăstămaților, — într’altă vreme, poate și dân­
sul e părtaș la fărădelege, — fiindu-i Many David fin lui Mâny
Lâszlo, — laolaltă petrecând ziua-noaptea, — în di versor iu la
beuturi, și cășile le sunt lipite de olaltă. Aceasta încă mă rog
ți-o descopăr, cumcă acest Many David dimpreună cu patru frați
ai săi sunt niște fel de oameni foarte primejdioși, — până acum
amelință la mulți, cari au vorbit pentru acei bani. Aceștia, dar mai
ales David, de nu se va ține arestat, ne temem să nu cumva să
ne aprindă. Stările împrejur ale timpului încă sunt primejdioase,
Dnul Dorgo, încă foarte contristat îmi scrie pentru aceea nespu­
să pagubă. — Cu acestea, expertului favor comendat sunt,
22
338 DR. LAZAR NICHI

umilit serv,
Kétzan Gavril
Paroh in Cosmatelke
Cosmatelke, 5-a Decembri 1848.
Pc verso:
Admodum Reverendo Domino Stephano Moldvai
Meritissimo Parocho Sz. Péntekiensi, Dno. Sing. colendis­
simo Ibi-Ubi.
311.
Const. Stezar către prefectul Dion. M. Popovici.
Jina, 6 Decemvrie 1848.
Frate Popovici!
Rezultatul dela Sibiu încă nu e știut, atâta numai, că mi-s’a
făcut nădejde, și în 2 mult 3 săptămâni se va alege. Eu tribunat,
mai ales unul din cele 2 în vecinătatea mea, prea bucuros pri­
mesc, însă mai înainte de ce se va alege, precum și în persoană
în Sibiu a vorbi avui norocire, nu mă pot destul declara. Drept
aceea te rog, a avea bunătate până una alta a denumi un supleant
care să mă substitueze și așa eu peste scurt mă voiu afla îndato­
rat a-te înștiința despre rezultatul sus atins. Cu care salutându-
te sunt totdeauna
Al Dtale bun și ascultător amic ■
Const. Stezar
Sinna am 6/12 848 n.
(Pe verso):
Domnului Dîonisie Marcian Popovici Prefect la Sassebeș.
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p. 259.
312.
Comisarul loachim Băcilă către Comitetul Națiunei Române:
Păclișa, 6 Decemvrie 1848.
Mult Onoraților Domni!
Dupăce ați binevoit a mă trimite în comisie sunt dator a arăta
despre lucrare vrun sfârșit. Urmează:
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 339

1. Duminecă în 28 Noemvrie a. c. am fost la Bălgrad (că-mi

emise vestea a fi spânzurat de Unguri) ca să înceteze lacrimile
familiei mele și de m’am arătat poporenilor, să știe unde sunt.
2. Până am sosit eu Luni a fost lucrat Comisia la Băcăinți —
tocmai pornea pe Popa Ion de acolo la Sibiu — apoi am stat și
eu ca Mutuus Regius.
3. Marți după amiazi pe la 4 ceasuri prânzind cu ortacii, Dom­
nii Comisari, a venit o deputațiune sarbădă de Români: Domnul
Costea din Lancrăm mi se pare, tribunul Danci Mihai din Sebeș
și încă câțiva nebătând în ușă cu o furie grozavă spărietoare, la
care eu i-am eșit cu vorbă înainte, fiindu-mi Danci conșcolar.
„Ce vreți fraților?” Unii răspund că eu sunt tribun Eu am orga­
nizat? Altul întreabă: „Ce mâncați?“ Celălalt: „Ce cătane sunt
acestea?“ De care m-am rugat îmbrățișându-i, să iasă din casă,
până mâncăm. N’am avut ce le face, domnul Popovici așișderea.
Apoi s’a sculat domnul Comisar Halic și cum le am spus noi ro­
mânește așa le a spus toate nemțește. Era larmă, confuzii, abia
i-am scos din casă; a rămas prânzul, că ...
3. A fost trimis domnul prefect Popovici cu domnul tribun
scrisoare pe toate satele dinprejur să se adune oameni, să vie pe
cătane, că ar fi ungurești; însă aceasta numai eu am văzut-o.
Domnul Popovici și domnul Halic nu, și am făcut că nu-i drept,
rămânând vorba între noi, ba s’a îngroșat vorba de un Imbrea
— venind nu știu de unde — și de un sas Amlaker dela Foit —
care mergând către casă s’a întors dela Mureș, și a spus domnu­
lui Comisar Halic, ca să scoale Românii satele pe cătane.
4. Când iată deputațiunea din Băcăinți. Iată o grămadă de oa­
meni din sat cu puști, cu lănci, cu furci de fer înaintea curții,
tinde eram noi cu câteva cătane. Se bate alarm, adună cătanele;
mă bag în mijlocul oamenilor, larmă frate, că a venit tribunul, și
câte toate — era aproape mare răutate. Spui cu bine, nu mă pun
cu aspru, așa domnul Popovici, așa domnul Halic. Rău până le
am luat lăncile și toate; împrăștiem; dăm porunci: nime afară
din curtea lui să nu iasă, întunecă. Mă duc în sat spui domnului
Halic; zice nu merge să nu dai de rău. Cât ies între oameni, fier­
bea răutatea; mă rog de ei, fac o scrisoare, trimit iute un om din
sat, să nu cerce a se aduna — că suntem cu rânduială veniți.
5. Mă duc înapoi se miră domnul Halic că n’am pățit nici un
rău (câteva rânduri pe margine notate cu +J însă mă întâlnesc
cu un om din Răcătău care îmi dă o hârtie, mă duc în casă, o
citesc la lumină, stă scris de tribunul Danci la oameni de pe
sate: Am auzit că vreți a vă scula pe cătane, să nu îndrăzniți.
Halic a trimis la Orăștie după cătane. După cină mă duc la gazdă.
Iau cu mine un om călare, mersăm pe câteva sate mai toată noap­
tea pe colțîre (de am așezat pe înflăcărații cari stau gata a porni
340 DR. LAZĂR NICHI

amar) însă oculte (nu știu Domnii Comisari) din care pricină azi
sunt tot zdrob.?) și zăcând jos scriu.
G. Miercuri dimineața văzând Domnul Halic că au rămas
ii era cam greu că au adus încă 40 de cătane pe bieții oameni.
Joi lucrăm.
7. Vineri ne am dus la Curpeni-Bulbac, Valea Mare, bieții oa­
meni săraci pe niște locuri rele, pe vârfuri de dealuri, prin pietri;
ne mai văzând cătane. O ce amar, nu-i mălai. Sta și se apropia
de mine văzându mă popă vorbind, cunoscându mă din Zlatna.
Domnul Halic zicea că eu trebue să stau lângă dânsul; ce vor­
besc eu cu oamenii. Doamne apără! Nu-i mâncare la cătane..
Domnul Halic strigă: „Hoți toți Românii cu popa cu tot“. Eu
râdeam. Comitetul zice că eu sunt aspru asupra Românilor; voi
arăta la Domnul General Comando“.
8. Eu Mult Onoraților Domni, vă dau să-i răspundeți Domnu­
lui Halic, că de altă dată să dea știre la săracii Români mai nainte
cu o zi, cum e regula cătănească, nu să facă ceop pe ei neștiind
nimica — care auzind doba, stau să fugă toți.
9. Popa e apăsat de oameni, că ar fi vina dânsul la omorîrea a.
6 Unguri din Băcăinți, dintre care 2 aflându se în marginea Mu-
rășului în apă morți, legați cu funia, s’au scos fiind noi față șr
s’au îngropat și Sfinția sa ar fi pricina jafurilor de acolo. Dar
vai de cel străin și sărac și neînvățat. Popa nu-i din sat și pe cum
am scormonit eu lucrul, unii săteni au îndemnat pe popa și) au.
făcut pe oameni cu sila de au eșit la' acea faptă. Dar ei zic, că
joară mai bine pe popa rău, decât să bage pe oameni.
Mult onoraților Domni! De puteți face milă cu acel năcăjit ca.
să poată veni la 5 prunci săraci acasă.
10. Ar trebui să nu mai scriu, că aveți prea mult lucru, însă.
nu pot tăcea. Faceți bunătate dați cumva o poruncă la tribuni,
căpitani să nu umble beți, mai ales înaintea tisturilor, că iacă unu,
eu sunt tribun beat, altu aș. ș. a. .. . că ne iasă veste de bețivi..
Toți au corajie vrednică pot zice, încătrău am umblat și por-
neală bună, iar dacă sunt beți e foarte rău.
Tntr’altele cu cea mai mare plecăciune sunt
Păclișa, 6 Decemvrie 1848.
Al Mult Onorat Domniilor voastre întru toate ascultător ziua,,
noaptea, și prea plecată slugă
loachim Băcilă Comisar..
Pe verso:

Către Mult Onoratul Comitet Român cu adâncă venerație la Sibiu-

 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 341

313.

Preotul Gavril· Chețan către vice-prefectiil Ștefan Moldvai.

Cozma, 6 Decemvrie 1848.

Mult prețuite, prea onorate domnule,

Birăița eri venind la mine, am catechizat-o până acolo per me­

dia lenia și în urmă numai ce îmi spuse, că în vre-o două legă­
turi, nu știe de cine puși, seu aliis verbis, fiindu-i rușine a-mi
spune, că dânsa i-a ascuns, că până în 500 fl. în valută a aflat
într’o fereastră a curții, care sunt la dânsa. Descoperindu-mi acea­
sta am mai luat-o cu neteda, aducându-i aminte să spue ori pe
cine, că mai bine să pătimească cei vinovați, decât dânsa să șadă
în prinsoare, fiind cu prunc mic de aplecat. Și după acestea iată
că îmi spuseră, că la fratele său David încă are nădejde de vre-o
600 fiorini tot în valută. Am ispitit-o mai încolo, oare David; fra­
tele său numai singur s’a împărtășit din acei bani? Și ziseră că
un om cu numele Cozma George fiind ambii păzitori, hăitași de
pădure, de bună seamă și acela s’a împărtășit, posibil că și la
acesta din urmă vor fi peste cele 600 fiorini dela David. Mai în­
colo apriat nu știe birăița, precum spune, dară mare suspicie are
iarăș despre un fost jeler al domnului Dorgo, Popp Ilisie, care
ținând vinars la casa sa și având o muiere, aceasta și mai dina­
inte din alte acte tare însemnată, cumcă doară și aceștia sau
Ilisie sau muierea a fost la furatul banilor, fiindcă precum spune
birăița, nu știe în ce noapte tare mult vinars a petrecut David
George, ca păzitor de pădure, cu Ilisie și cu muierea lui. Birăița
nu merge înaintea onoratei prefecturi și se află cu inima ruptă,
neputând a se întâlni cu fratele ei David. Se teme că acela nu va
■ descoperi despre cele 600 și zice că dacă ar veni baremi pechizășie
acasă, spre a se întâlni laolaltă, mai bine s’ar descoperi toate. Mă
rog, judecați după înalta înțelepciune a prea onorat domniilor
voastre starea lucrului, încât se poate dintre acestea și milosti-
viți-vă a-mi rescrie. Eu banii dela birăița erga quietantiam coram
-duobus testibus îi voiu primi.
Cu acestea expertului favor comendat sunt al Prea Onorat
.Domnii Țale
- Kozma, 6-a Decembrie 848.
umilit serv. Ketzan Gabriel
Paroch în Kozma.
342 DR. LAZĂR NICHI

Pe verso:
Admodum Reverende Domino Stephan Moldvai, meritissimo
viceprefecto 12-ae legionis romanae neenon parocho gr. catholico
Szasz-Pentekiensi, domino meritissimo singulariter colendissimo
ibi-ubi.

314.
Comitetul Națiunei Române către prefectiil^ Const. Romanul
l’ivu.
< Sibiu, 7 Decemvrie 1848.
623/848.
Domnule Prefect!
La raportul din 22 Novembrie—22 Decemvrie aici trimis îți
răspundem cu următoarele:
1. Dupăce pe raportul domniei tale oficios din 17-29 Noembrie
Comitetul pe mai multe puncturi și-a făcut îndreptare și desle-
gare, așa și acuma în privința comandanților militari te îndreaptă,
la ordinațiunea prin Domnul prefect al Bistriței Jacob Papp tri­
misă. Cu aceștia te vei înțelege despre toate orânduelile, care vrei
a le întreprinde, iară de cumva n’ai avea comandant militar la
landșturmul domniei tale încredințat, atunci trebue să ceri dela
Stadtcomando, dela Vașarhei.
2. Prin ajutorul susnumitului comandant militar vei pune tu­
turor neorânduelilor un sfârșit și pentru lucrurile trebuincioase
vei câștiga, ca din caii, care se află la Posmuș și pe alte sate, să-i
poți întrebuința în trebile oficioase, tocmai așa și pentru susține­
rea vieții pe sama landșturmului.
3. Pentru bucatele și alte lucruri ce se mai află prin curțile
fugiților rebeli, socotim ca până acum ai primit ordinațiunea
înaltului General Comando de aici dumitale trimisă.
4. D-Ta te îndatorezi de către Comitet a da strânsă poruncă
tribunilor și vice-tribunilor D-tale, ca să se oprească dela pră­
dări și jefuiri și alte fapte rele, și să se țină strâns de datoria lor
împlinindu-și diregătoriile lor, care se cuvin unei națiuni libere.
5. Despre cauzele ce le ai cu Comandanții militari, Comitetul
va arăta numai decât la înaltul General Comando.
6. ~Orânduiala ce o ai făcut pentru păduri, Comitetul o află de
bună.
7. Fiindcă folosul sării este al împăratului, este de lipsă coîn-
legerea cu comendantul din Vâsârhely, care să mijlocească a se
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 343

da oamenilor sau pe bani sau altmintrelea, arătând lipsa în care

se află, fiindcă comunicațiunea ocnelor este închisă.
8. Comisiunea centrală prin dumniata în Reghen rădicată, se
află de bună de către Comitet.
9. Consignația tribunilor ți-o trimitem îndărăpt cu acea orân-
duială, că acei tribuni să stea în oficii și purtându-se bine, se
vor întări de către Comitet.
10. Capsele cele trebuincioase cu cea mai de aproape ocaziune
ți le vom trimite; în sfârșit:
11. Poate că vei fi și căpătat sau vei căpăta poruncă de la Gu­
vern ca să depue oamenii armele, adecă să se desarmeze land-
șturmul, însă nici decum să nu le depuneți, fiind că Guvernul nu
se recunoaște de națiunea română și sasă și stă subt ascultarea
înaltului General Comando și sub guvernul Excelenței Sale
până se va hotărî altul și se va publica prin înaltul General Co­
mando.
Sibiu, 7 Decemvrie 848.
Simeon Bărnuțiu
prezident.
Aaron Florian
secretar
Pe verso:
623/848.
Dela Comitetul Națiunei Române
Domnului Prefect Const. Romanul Vivu al legiuneî române XII
la Reghin sau Teaca.
Publ. la Șt. Manciulea, o. c., p. 278—9.
315.

Comitetul națiunei române către prefectul Const. Romanul Vivu

Sibiu, 7 Decemvrie 1848.
624/848.
Dela Comitetul Națiunei Române.
Domnule Prefect!
Cu durere a înțeles Comitetul plângerea onoratului Domn Ga-
briel Dorgo despre paguba, care i-s’a întâmplat la casa D-sale în
314 DR. LAZĂR N1CHI

Dumineca cea mai de curând trecută; din contră cu mulțumire a

pomenit rânduiala prin Domnia Ta data la birăul Domniei Sale,
când a plecat aici, ca să grijască casa și bunul subt mare respon­
sabilitate, fiindcă numitul domn după chemarea noastră, fără
nici o întârziere, lăsând familia și soția bolnavă-, a plecat de acolo
și a venit aici în sânul nostru, să ne ajute și să ne ușureze în sar­
cinile cele multe și grele, ca un fiu credincios român al națiunei
noastre.
Aceasta'jertfă neluând-o în samă niște blestemați, poate că din
urmarea slujnicii și a birăoaei, au bătut casa, și au furat bani de
800 fiorini în argint.
Drept aceea Domnia Ta Domnule Prefect capeți poruncă, a
cerceta acest furtișag, prin o comisiune cu totadinsul, și pe tă-
cătorii de rău sau pe aceia oameni cari cad subt prepus, a-i pune
la arest, iară birăoaia și frații ei, slujile și slujnica în tot modul
să se silească a plăti banii cei furați, fiindcă dânșii au fost la acea
casă și au rămas răspunzători pentru toată paguba făcută- dela
plecarea Domnului Dorgo încoaci.
La întâmplare, când n’ar da afară banii numitului Domn Dor­
go, slugile acelea și de nu s’ar afla făcătorii de rău, atunci să ră-
mâe slujile la arest subt pază bună și în tot felul să se încredin­
țeze paza casei și a avuției Domnului Dorgo la birăul curții
Maier Vasile și diregătorilor satului, subt cea mai grea răspun­
dere; la care Domnia Ta să dai porunca cea mai strânsă, și să
ordonezi ca să se păzască toate după putință, ca acelui frate al
nostru și familiei D-sale să nu se mai pricinuiască și mai multă
pagubă.
Paguba făcută de 800 fiorini argint să se plătească sau prin
vinovați sau de săteni și acești bani vei primi Domnia Ța, Dom­
nule Prefect, trimițându-i aici la Comitet, dupăce ai oprit pentru
osteneala Domniei Tale și a celor împărtășiți 50 fiorini care din
bunăvoința Domnului Dorgo ți se onoră.
Sibiu. 7 Decemvrie 848.
Simeon Bărnuțiu
Prezident
* Aaron Florian
Secretar
(Pc verso:)
624/848.
Dela Comitetul Națiunei Române.
Domnului Constantin Romanul Vivu Prefectul legiunei române
Ex offo. la Teke.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 345

316.
Comitetul națiunei române către prefectul Dion. A. Popovici.
Sibiu, 7 Decemvrie 1848.
€15/848.
Dela Comitetul Națiunei Române.
Domnule Prefect!
Mihai Danciul în numele gardei naționale din Sas-Sebeș a în­
dreptat la Comitet o rugăminte, prin care arată- că Mihai Sântei
•dimpreună cu alții călcând jurământul au fugit din castre și
acum desmentă și batjocuresc pe cei credincioși.
Comitetul comunicând cu Domnia-ta acea rugăminte în origi­
nal, îți demandă ca să tragi la dare de seamă atât pe numitul Mi­
hai Sântei cât și pe soții lui; și după cercetarea cuvenincioasă do-
vedindu-i vinovați, să-i supui la pedeapsa ce merită, pentru satis-
facțiunea și liniștirea suplicanților.
Sibiu, 7 Decembrie 1848.
Simeon Bărnuțiu
Prezident
Aaron Florian
Secretar.
(Pe verso:)
'615/848.
Dela Comitetul Națiunei Române.
Domnului Dionisie Marciali Popoviciu
Prefectul legiunei române
Ex Offo. la Sas-Șebeș
Mühlenbach
Pubi, la Șt. Manciulea, op. cit., p. 269.

317.
Comitetul națiunei române către prefecți.
Sibiu, 1 Decemvrie 1848
346 DR. LAZÀR NICHI

621/848.
Dela Comitetul Națiunei Române.
Domnule Prefect!
Ți se alătură aici 1. Proclamațiunea tipărită a înaltului Gene-
lal Comando din 30 Noemvrie a. c. pentru încetarea tuturor vio­
lențelor, crudelităților, omoruri, jafuri și prădări.
2. Ordinațiune tipărită a înaltului General Comando din 30
Noemvrie a. c. sub Nro. 1142 către Comitet, ca spre contenirea
răpirilor, pustiirilor fără folos și a ori carelor fapte barbare să
fie cu privighiere a se orândui la diferitele despărțăminte ale scu­
lării generale, oameni drepți, de omenie și cu încrederea poporu­
lui, care să lucreze cu stăruință pentru precurmarea oricăror
crâncenii și fărădelegi.
3. Odinațiunea tipărită iarăși a înaltului General Comando din
21 Noemvrie a. c. sub Nr. 4645 și 4677 către Comitet, că până la
restabilirea ordinei și a liniștei, când li se vor da Românilor drep­
turi deopotrivă cu celelalte națuni, să îngrijască a nu se face
nicăiri mișcări de schimbări și răsturnări de către popor, cu toți
să fie supuși, și să asculte de diregătorii cari sunt în actualitate,
până la altă rânduială.
4. Două copii germane manuscrise după ordinațiunile înaltu­
lui General Comando, în privința bucatelor ce se află pe la curțile
nobililor și proprietarilor fugiți, pentru care dispune ce să se facă
cu dânsele.
Comitetul trimițând Domniei Tale proclamațiunea și ordinațiu-
niie tipărite, mai multe exemplare, iară din copiile germane ma­
nuscrise un exemplar, îți demandă ca să le comunici și Domnia
Ia cu toți tribunii și vice-tribunii D'omniei Tale, cu centurionii
și vice-centurionii, și în genere cu' toți locuitorii români, îngri­
jind numai că să li se dea acestor ordinațiuni cea mai întinsă pu­
blicitate și totdeodată să stăruești ca să se aducă la îndeplinire
întocmai, fără cea mai mică sminteală.
Ți se mai alătură o proclamațiune tipărită a Comitetului din
35 Novembrie pe care asemenea o vei publica cu modul susnumit.
Sibiu, 7 Decembre 1848. ' .

Simeon Bărnuțiu
Prezident.
Publicat, la Șt. Manciulea, op. cit. p. 267.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 347

318.
Tribunii Petru Pop și Gheorghe Todoreanu către prefectul
Const. Romanul Vivu.
Sănpetru, 7 Decemvrie 1848.
Preaonorate Domnule Prefect!
Prin grațioasele din 4 Decembre a. c. litere numiți fiind de
ti ibuni și deodată demandare prmind ca să numim vice-tribuni,
să conscriem recruți, .să corifișcăm bunurile rebelanților aristo-
crați și să poruncim, ca să poarte gazeta fieștecare comunitate,
ca diregătoriei să răspundem, numaidecât am denumit de vice-
t· ibuni pe Simeon Keczan și Müller și pe aceștia în partea de sus
a tractului, espeduindu-i, iar noi în partea de jos pornind, devre-,
înece confiscarea bunurilor rebelanților prin denumitul mai de
înainte Comisari din Budui -s’a întâmplat, și prin noi s’a revi­
zuit, am început a conscrie recruții, cari când va sosi porunca,
sunt gata a porni, iară din unele comunități s’au și asentat, pre­
cum sunt însemnați în protocol, și s’a dat poruncă să poarte ga­
zeta.
Insă cu durere am văzut, cumcă nu numai aceia, cari de frică
s'ar socoti de credincioși, dar și notorii rebelanți încă au pajora
și ce e mai mult din unele comunități precum Pogăceaua s’a che­
mat notarul, căpitanul, jurații la Vâsârhely, și li s’a spus, că pe
nici nn posesor să nu-1 împedice întru transportarea bucatelor, etc.
Și așa dară toată confiscarea și conscrierea bunurilor e deșartă.
Pentru acea dară binevoește a face cunoscut Onoratului Comitet
al Națiunei Române, ca să știm apriat a cui vor fi bunurile, fis­
cale sau ale rebelanților? Pentrucă de vor fi ale rebelanților,
atunci trimită-și tisturi să-le împartă și alții să le grijască, că noi
nu vom da sama de dânsele. Mai încolo încât e pentru prădarea
curților în eparhia Pogăcelei în toate satele Secuii au intrat în
curți și au început a le prăda, iar Românii nici într’un loc, ci
dimpotrivă fiind Românii în cele mai multe locuri prin Secui
într’acel grad prădați, cât nici o subsistență nu pot avea, precum
în Grebeniș, Riciu, etc. să binevoești a mijloci, ca despăgubirea
numai cât de curând să se întâmple, căci altmintrea vor fi siliți a
și face destul ei înșiși, fiind aprinși, și de toate mjloacele vieți?
lipsiți. Care toate făcându-le cunoscute cu deschilinită reverență
suntem
Sân-Petru, 7 Decemvrie 848.
Ai Ort: Dnii Tale
ascultători
Georgie Todoranu și Petru Pap
348 DR. LAZÂR NICHI

/Pe verso:)
Dela tribunii Pogăcelei
Prcaonoratului Domn Constantin Roman Prefectului Legiunei
Române XII cu reverință
Teaca
ex offo. sau unde se va afla.
Publ. la Șt. Manciulea, op. cit. p. 281-—282.

319.
Comitetul națiunei române către prefectul Const. Romanii Vivu.
Sibiu, 8 Decemvrie 1848.
625/848.
Dela Comitetul Națiunei Române.
Domnule Prefect!
In timpul acesta când un viitor mai ferice se vede a răsări pen­
tru națiunea română, Comitetul se bucură că fiii ei aleargă din
toate părțile spre a-și arăta simțămintele lor și spre a lua parte
la regenerațiunea ei. Adresa Domnului Contzu pe care o comu­
nici Comitetului e o dovadă că națiunea română nu e lipsită de
bărbați harnici, care își ofer inteligența și activitatea pentru feri­
cirea ei. Comitetul te însărcinează din partea sa ca să arăți Dom­
nului Contzu mulțumirea pentru buna sa voință, cu care îmbră-
țișază cauza națională, și să-1 încredințezi că numele, simțămin­
tele și capacitatea sa nu vor fi uitate, când circumstanțele vor
permite ca națiunea română să se poată folosi de dânsele. Comi­
tetul așteaptă cu nerăbdare restatornicirea păcii și realizarea con-
stituțiunei austriace, care a sigilat libertatea și naționalitatea ro­
mână, și atunci se va folosi de cea dintâi ocaziune spre a chema
pe Domnul Contzu ca să primească postul ce merită in interesul
monarhiei și al națiunei române.
Sibiu, 8 Decembrie 1848.
Simeon' Bărnuțiu
y Prezident
Aaron Florian
Secretar
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 34»

(Pe verso):
625/848.
Dela Comitetul Națiunei Române.
Domnului Constantin Romanul Vivu Prefectul legiunei române
la Teaca.
Ex offo.
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p. 275—276.
320.
Comitetul națiunei române către prefectul Dion. M. Popovici:
Sibiu, 8 Decemvrie 1848^
Dela Comitetul Națiunei Române.
Domnule Prefect!
O împrejurare ivită peste așteptare, se pare a aduce împiedi­
care la cursul trebilor și a le da o direcțiune nouă, care venind în
conflict cu cea mai dinainte, îngreuiază învingerea dreptei cauze.
Spre a evita orice încurcătură care ar putea compromite atât
înaltul Tron și Augusta Dinastie austriacă, cât și siguranța pa­
triei, libertatea și naționalitatea română, Comitetul socotește de
cea mai strânsă datorie a sa de a te preveni și a-ți da informațiu-
nea trebuincioasă spre a ști cum să te regulezi.
Așadară Domniata nu vei cunoaște altă putere de cât aceea,,
care vine dela împăratul prin General Comando și dela acesta
prin Comitet. Supunere și respect nu vei da altor oficiali și di-
regători, decât acelora, cari au fost ori denumiți sau recunoscuți
de General Comando. Orice demandațiuni ți-ar veni, Domniata
nu vei fi dator, a asculta de cât de acelea, care vin dela General
Comando și dela Comitet. Oficiul, drepturile și datoriile de Pre­
fect le vei păzi ca și până acuma, ascultând de ordinațiunile Ge­
neralului Comando și ale Comitetului. Castrele le vei ținea în
toată ordinea și dis. .. viincioasa stând în înțelegere de aproape
....... în armonie cu Comandantul militar... Garda națională va
rămânea armată precum a fost și este, va face serviciul castrens
cu toată regula și supunerea după cum l-a făcut și până acum, și
armele nu le va pune jos de cât după expresa ordinațiune a Ge­
neralului Comando sau a Comitetului.
350 __________________ DR. LAZĂR NICHI_________________ ___________________

Crezând că Domniata vei ști prețui aceste instrucțiuni, Comi­

tetul sperează, că vei urma după spiritul lor, și le vei aduce în­
tocmai la îndeplinire.
Sibiu, 8 Decembre 1848.
P. S. Aflând Comitetul că centurionii se amestecă în lucru­
rile civile care se țin de juzii și jurații comunităților, de unde apoi
urmează confuziune în admnistrațiune, Domniata să faci cunos­
cut centurionilor, să nu se amestece în trebile judelui și a jura­
ților.
Simeon Bărnuțiu
Prezident.
Pe verso:
636—1848.
Dela Comitetul Națiunei Române.
Domnului Marțian Popovici Prefectul legiunei române
Ex offo. la Sas Șebeș.
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p., 268.

321.
Bir o către preotul Petru Truța din Cricău.
Bălgrad, 9 Decemvrie 1848.
Prea Cinstite Părinte!
A fost în săptămâna trecută la mine Baba luon din Cricău și
dat pământurile în parte, cu aceea luare de seamă cumcă
un pământ pe voia satului să rămână și să se samene pe sama sa­
țului. Domnia Ta dară să trimiți mie ceva veste, ce s’a putut
isprăvi cu treaba aceea. larăș dară, grâu din șură, fân și niște
vase în curte mai stau? La jeleri să faci bine a spune cumcă să
ieie sama, că eu încă nu oiu fi de rău și oiu mulțămi, fiindcă bu­
catele le-am vândut la profonterie. La Angyal Căpitan să-i spui
să facă bine, când va veni la Bălgrad să ostăniască până la mine,
ca^n.u va ostăneala în cinste. Fă bine, pretine și părinte, ajută-
mă în ce-i putea, că de n’oi putea eu sluji, va ști Dumnezeu.

) Fila este ruptă în partea de jos. Locul cuvintelor ce lipsesc este

notat cu linie întreruptă.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 351

Cu mare pretinășug rămân, servus obligatus

Biro.

Bălgrad, 9/12 848.

ÎPe verso:)
La Onoratul preot Pop din Cricău
Domnului Trucza Petru
30 Decemvrie 1848.
Publicat la Șt. Manciule'a op. cit. p. 257.

322.
Tribunul Gregoriu Bătrăneanu către prefectul Const. Romanul
Rivu
Balda, 10 Decemvrie-1848.
Domnule Romanu!
Eu cu proclamațiunile Domnului Urban și a Măritului Gene­
ral Wardener, care cred ca ți-au venit la mână, de nu totuș ce
este mai momentos voiu descoperi: despre fuga lui Catona Mik-
los, Teleki Sândor comandanții Maghiarilor la Dej; despre pre­
țuirea curților de scutință cu privința iosagului domnesc; despre
chizeșuirea vieții fieștecăruia Român despre partea maghiară, de
nu, doi Unguri pentru un Român se vor spânzura; despre punerea
jos a armelor din toate satele și orașele maghiare împreună cu
muniția și de se vor afla sate, care neagă armele și muniția, oa­
menii din acelea sate se vor pușca, casele lor se dau prădării.
Pentru acela lângă Vâsârhely aflându se vre oare câteva sate, în­
tru care încă se află multe arme, eu socotesc de vei vrea cu lagă­
rul de acolo a veni încoaci, și voiu aduna și eu oameni din tri-
bunatul meu să se desarmeze. Satele maghiare armate sunt:
Pauca Maghiară, Golomba, Csavos, Jelea, Szebedin, Culpin,
Guesdin, Madaros Bonda, iară proclamațiunea Domnului War
dener sună: Din toată casa câți vor fi harnici adunându se la
olaltă să ne împreunăm a face sfârșit războiului civil, cumcă mai
stau trupe rebele din partea maghiară în comitatul Solnocului de
mijloc și cumcă pe unde trec trupele împărătești sate, orașe ră­
dică steag alb și negru galbin, însă întru acelea stăpânește ura,
înșelăciunea și pizma din partea maghiară. Am fost împedecat

c r ti i
352 DR. LAZAR NICHI

ceva a ți scrie. La scrisoarea mea răspunde Domnul Simeon Băr-

nuțiu: cumcă sunt tribun pe satele următoare: P. Camaraș,
Năvoi (Năoiu), Cistelen-Bald, Sarmașiu Mare, Micu, Tușinu^
Velcheriu, Pogatsa, Riits, Mikes, Zau, Șeulia. Cine se va mesteca
întru aceasta, oprește Comitetul supt cea mai grea pedeapsă, etc.
Vorbește despre dreptul statariu asupra răpitorilor Domnul Băr-
nuțiu, etc. Poftind sănătate, rămân
Bald, 10 Decemvrie 1848.
tribun al V. în Prefectura Câmpiei.
Gregoriu Bătrâneanu
I Pe verso:)
Domnului Roman V. Prefectul Legiunei a XII cu reverință.
cu cea mai mare grabă unde se va afla.

323.
Căpitanul Șofronie Bogdan către prefectul său.
Deal, 11 Decemvrie 1848..
Prea cinstite Domnule Prefect!
Eu căpitanul din Dial pentru răclutele, cum avem poruncile
dela Măria Ta, eu le am plinit și fiind că feciorii din numărul de
acum un an încă nu s’au plinit, am luat din capul numărușului și
oamenii nu s’au tras, cumcă nu vor veni cu feciorii pe astăzi la
Șebiș, ci or stat gata cu feciorii. Noi nu știm cum s’au socotit
părinții feciorilor în aceasta dimineață că ei merg fără de feciori
la Șebiș, că să meargă feciori, de unde sunt 4 și 3 întâi, apoi de
unde sunt doj. Fără la noi nu sunt câte 4 frați, fără câte 3 și 2.
Și mai zic părinții că ar mai fi venit feciori la vârstă, de acum
un an au putut să meargă la cătănie. Fără Domnule Prefect, eu
le am dat poruncă de Vineri și au fost toți ascultători, iară acuma
eu nu știu ce vreau părinții feciorilor.
~Mă rog Domnule Prefect dă-le scurtă poruncă să nu ne vân-
dălăjască pe toți.
Al Domnului Prefect supus ascultător
Dial, 11 Dec. 848.
Șofronie Bogdan
* Căpitan.
 REVOLUȚIA ROAÎÂN1LOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 363

324.
Preotul Alexandru Tobiaș către prefectul Dion. M. Popovici.
Abrud, 11 Decemvrie 1848.
Iubite Nepoate!
înțelegând cumcă te afli cu stația prefecturei în Sas-Șebeș,
dându-mi-se acest bun prilej am voit a te recvira prietenește, ca
de cumva ai ști niște vin bun din anul acesta pe acolo, să mă în­
științezi pre când se va întoarce acest expres dela Sibiu, unde
ar fi acela, ce preț ar avea și oare cărăuși căpăta-s’ar acolo ba-
remi v’o zece, cari să-l aducă până acasă la Abrud. Cartea s’o dai
numai la Domnul Protopop deacolo, pe lângă a mea prietenească
rugare poftind întru toate îndestulare, sunt
Abrud, 11 Dec. 1848.
al dumitale credincios
Alexandru Tobias, paroh al Abrudului Românesc
(Pe verso:)
Onoratului, Domnului Prefect Marcian Dionisiu Popovici
cu osebită onoare la
Sas-Șebeș
Publicat la Șt. Manciulea op. cit. p- 259. '

325.
Preotul Petru Truța către Căpt. Suiny, comand, călăreților
din Teiuș.
Cricău, 12 Decemvrie 1848.
Mult Onorate Domnule!
Curțile domnești și alte bunuri la noi se află în cea mai bună
securitate, toate câte au rămas neprădate mai dinainte — însă ca
oamenii pre cari după onorata poruncă a Domnitale i-am fost
numit grijitori, să fie mai deplin convinși despre mai sus lăudata
poruncă, îi trimit la Domnia Ta. Milostivește-te și lor în per-
23
354 DR. LAZĂR NICH1

soan^ a le explica, cum și ce au de a face, ca mai bine să și cu­

noască datoria. Cu aceasta sunt al Domnii Tale
Cricău, 12 Decembre 1848.
umilit șerb
Petru Țrucză
Paroh local.
(Pe verso:)
D'ela Cricău
Mult Onoratului Domn Comandant al călăreților din Teiuș,
Domnului Suiny cu toată venerația în
Tövis.
Dela Comanda Divizii de călărași în Teiuș.
Răspundere!
Oamenii care mi-au venit aici astăzi pentru toate datoriile în
vremea de acuma, de-amănuntul le-am explicat, și dânșii
încă mi-au făgăduit cumcă la toate rânduielile vor fi ascultători
— așa dară cu aceasta se și slobod acasă.
Teiuș, în 12 Decembrie 1848.
. Suiny
Hauptmann, Divisions-Kommandant.
Publicat la Șt. Mauciulea, op. cit. p. 254.

326.
Nicolae Balomir către prefectul Dion. Μ. Popovici.

12 Decemvrie 1848.
Arătare înainte.
^Pentru pricina la rămasa văduvă de Petru Opincar pentru șe­
zătoare, cercetându-se prin mărturii și aflându-se 3 tuduma-
nuri: cel dințam prin Nicolae Mpga ca căpitan, a 2 prin Avram
. Jur^b a 3 prin Nicolae Oniguța ca căprarul țugului ve­
cinătății ca să nu fie șezătoare și n’au ascultat poruncile, a 4
mergând Petru Lupșa cu Nicolae Oniguța și cu Ioan Cușute și
a zis etru Lupșa cu a cui putere ții tu șezătoare? Dar ea i-a
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 355

zis: „Dar tir hoțule și tâlhăriile și curvarule ce-mi poruncești?“

Și Petru Lupșa auzind vorbele acele necuviincioase a ridicat bâta
asupra ei, a lovit fața ei. Dar judecata așa a dat, că Petru Lupșa
să plătească la femeia aceea 50 bani de hârtie pentru greșala dân­
sului și femeia aceea să arate vorbele acele care odată le-a scos
din gura ei și neputând arăta judecata a dat precum că acele vorbe
sunt un lucru mare și neputând ei alege lucrul au dat înainte la
Domnul prefect să aleagă lucrul. ·
12 Decembrie Anno 1848.
Tată la vecinătate
Nicolae Balomir
Georgie Ursii loan Ursu
Avram Chirca Grigore Hățăgan
loan Sântei Georgie Cușute
Bătrânii din vecinătate

327.
Preotul Petru Trutza și Căpt. local Ion Anghcl înființează un
fond comunal.
Cricău, 12 Decemvrie 1848.
Subscrișii facem cunoscut prin aceasta credincioasă scrisoare
tuturor cărora se cuvine a ști: cumcă în anul 1848, luna lui De-
cember 12 adunându-se toți bătrânii cei mai aleși ai satului nos­
tru Cricău în casa lui Popa Petru a Ani, au hotărît ca să facă
din adunările sale fond (cassa) pe folosul satului. Drept acea ca
păstrători sau tutori de acest fond au ales pe Popa Petruc a Anii
după următoarele condiții:
1. Popa Petru a Anii se îndatorează despre toți banii, care pe
lângă însemnare dela doi controlori, adecă Petru Truța, parohul
și loan Angyel, înaintea bătrânilor se vor da dânsului în samă,
să răspundă legându-și și supuindu-și dânsul pentru securitatea
acestui fond toate averile sale mișcătoare și nemișcătoare, pe
lângă care pentru și mai mare siguranță doi cavens, precum Mun­
tean Nuț și Lupșan Onu așișderea își leagă toate averile sale miș­
cătoare și nemișcătoare, din care legate averi totdeauna satul la o
întâmplare când s’ar prăda acest fond comun, să se poată des­
păgubi.
2. Se va face o ladă cu 3 încuietori, din care o încuietoare cu
lada va fi la Popa Petru, a doua la Muntean Nuț și a treia la
Lupșan Onu.
35G DR. LAZĂR NICHI

3. Cui se vor da bani cu camătă legiuită, dela acela se va pofti

contract și acest contract se va păzi în lada cea cu trei încuie­
tori.
4. Se va face protocol și bani numai aceluia se vor da, care
are pământ (moșie) slobodă, și acelaș loc sau pământ pe lângă
acea că se va numi în contract, se va trece împreună cu contractul
la protocol.
5. Acela care va supune vreun pământ (moșie) pentru o sumă,
la sat, nu va fi mai mult volnic acelaș pământ a-1 vinde sau a-L
mai supune altuia până va plăti datoria la fondul sătesc.
6. Fără știrea bătrânilor și a controlorilor nimănuia se îngă-
due nici batăr un filer a da afară sau a lua înlăuntru.^
7. Din voința satului Popa Petru se scutește de toate forșpon-
turile satului afară de un fecior în lagăr.
Care fond (cassa) cumcă prin bătrânii cei mai aleși ai satului
la mai sus numitele condiții s’a așezat, despre aceea dăm acest
contract de adeverință sub însăși a numelor noastre iscălitură și.
obicinuitul pecet întărit.
Cricău anul, luna ca mai sus.
lojm Angyel . Petru Truța.
Căpitan local. paroh local..
328.
Dion. M. Popovici către profesorul Const. Steziar.

Șebeș, 13 Decemvrie 1848..

162/848.
Domnule Steziar!
Ă ei ști cumcă pe poimâne avem lagărul la Șebeș, așa dară să
nu întârzii cu înștiințarea. Poți veni, sau ba? Și ce s’a ales dela
Urlat?
. lagărul nostru va ținea numai 2 zile, și înainte de ziua hotă-
nta cu o zi.

Șebeș, 13 Decemvrie.

Dionisie Marcian Popoviciu:

■ — Prefect. Leg. 3.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 357

(Pe verso:)
162.
Dela Pref. Leg. 3. Domnului Constantin Steziar Profesorului dela
Ex offo. Jina.
329.
Act eliberat de prefechira din Șebeșul-Săsesc, fără semnătură
-fi fără adresă:
Șebeș, 13 Decemvrie 1848.
Domnule Căpitan!
Pe Joi, adecă în 16 Decemvrie după călindarul românesc să te
afli cu oamenii la Șebiș la lagăr, aducând bucate pe două zile.
Care au cai să vie călare, fie caii lor sau aduși din lagăr.
Fără aceea cât mai curând să trimiți recrutele, care se vin pe
;sat, după 45 de fumuri un fecior.
Șebeș, 13 Decemvrie 848.

330.
Alexandru Graur, notarul din comuna Cazma către prefectul
Const. Romanul Vivu:
Cosma, 13 'Decemvrie 1848.
Cinstind porunca mult onoratului domn viceprefect al legiunei
12 dată în a 12-a zi a lui Decemvrie 1848 din M.-Regen, in care
mărita poruncă a lui mult onoratului viceprefect Ștefan Moldvai
se trimite vicetribunului, domnului Luca Ștefan din Țeregeu, la
'Cozma să aducă birăița domnului Dorgo înaintea comisiei, etc.
Birăul de loc și căpitanii pomenita birăiță au arestat și prin
paza lui Negru Vasile și a lui Pașca losif înaintea comisiei se
trimite.
Dintru banii care s’au răpit dela curtea domnului Dorgo s’au
aflat în curte mestecați cu carne, cu lut, tot argint 105 de fiorini
și 22 cruceri convențională monedă, care bani se află la Dorgo
Jânos (loan) ca stăpânul curții, încă se află la Many Lâszlo (La-
dislau) 15 fiorini în .valută, care bani i-a găsit copilul cel mic ju-
cându-se lângă gardul vecinului. Acești bani fiindcă de față nu
sunt, se îndatorește în scurt a-i face pomenitul Many Laszlo (La-
368 DR. LAZĂR NICHI

dislau). Țot în acel loc a găsit copilul lui Conț Grigorie 3 husoș
de argint. Aceștia s’au dus la Dorgo lânos (loan). A aflat în
locul numit și copilul lui Ursan Samson doi husoși de argint și
aceștia s’au dat lui Dorgo Jânos (loan). Care lucru înaintea bi-
răului satului căpitanilor așa adeverindu-se spre „futura memo­
ria“ am scris și eu în cunoștința sufletului.
Kozmatelke, 13 Decemvrie 1848.
Alexander Graur
notarul locului.
( Pe verso;J
18/6 Decemvrie.
Many Zamfira, muerea lui Many Laszlo (Ladislau) 50 ani:
Pruncul meu Jânos (loan) 4 ani a aflat bani, a adus în mână 15
fiorini valută. Many D'avid a fost acolo și a zis: Eu i-am pus:
dar nu spune nimărui. A venit la mine, mi-a numărat și a aflat
15 fiorini 50, de 11 husoși. Nu i-am spus, m’am temut că mi-i-a
lua zicând că el i-a pus acolo. Am văzut pe Many David luând cu
pumnul bani și băgându-i în curea.
Many David ani 25, întrebat a tăgăduit toate. Iară muerea
Zamfira i-a spus în față că el a zis că a pus acolo banii. El a nu­
mărat banii care ea i-a luat, în casă pe masă; că el a luat prin
gard întâi .și a băgat în curea, apoi a venit dincoace de gard.
Rus Scridon din Băița
19/7 Decemvrie.
Many Samson: Mărturisesc că banii sunt la sora mea și șo-
gorul meu.
Birăița Many Anica frații ei Many David, Many Avram.
Kitsi Maria a văzut, când a pus banii în poală. La vecinul lui
David Ia Lazar au găsit bani moghilă la un coteț lângă gard.
David a strâns banii prin gard.
Birăul sătesc Toader a văzut împărțind bani cu femeia. Cică
Vasilică trei pumni de bani a pus în șorțul slujnicii, slujnica în
șorțul birăiții. Kitsi Maria a fost de față, banii i-au dus la Kitsi
Maria, apoi la birăița apoi iară i-a pus.
Simion al lui Samson, a podarului, Ion al lui Gligor a..... . a
găsit bani la coteț, a luat ca vreo 3 husoși de argint.
Biriș Toader a Cozmii, Ion a Sofii, Laszlo (Ladislau) a Ciu­
curi- Dorgo lânos (loan) nănașul a aflat bani în țărnă și i-a
strâns cu luonu Giurchi (Gyurki) 200 fiorini.
Pop Dumitru din Cozma a văzut pe birăița că i-a dat la fra­
tele ei la Many David oare-ce în poala sumanului după curte. A
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 359

văzut din drum și cumcă au ieșit prin pruni la deal, n’au ieșit
la drum. Și a văzut că a luat cu pumnul de lângă părete și i-a
pus în poala sumanului.

331.
Autoritățile comunei Laz către prefectul.
Laz, 13 Decemvrie 1848.
Cinstite Domnule Prefect!
Inștințare facem Domniei tale pentru această pricină că pre­
cum s’a poruncit să trimitem feciorii de regrute, iară pentru
această întâmplare ne am opăcit, căci mai țiindu-se de satul nos­
tru niște familii, care locuesc în numitul loc Valea Mărtinii, căci
fiind acolo niște feciori buni togmai de aceea treabă, și după so­
coteala sătenilor au trimis după dânșii să vie în jos, căci cu darea
se află la noi, iară ei nu au vrut să vie, ci s’au lipit de Șugăjeni, .
adecă au tras acolo soartea. Și unul de aceia vine în jos cu Șugă-
jenii. Iară nouă ne mai vine unul care a fost slugă într’alt sat. Și
pentru aceea Domnule foarte se roagă sătenii să ne plătim cu
acela, dacă e bun, căci satul nostru e mic și se cam lovește cu
Căpâlna.
Decemvrie în 13 zile.
Ai Domnii tale mai mică slugă
loan Morar din Laz, Căpitan. loan Breaz, Paroh.
Avram Cucuan, Jude.

332.
Proces verbal luat cu diferite persoane dintre \serditoHi lui,
Gabr. Dorgo, cari au fost bănuiți cu vreun amestec în furtul ba­
nilor îngropați.
Cozma, 13 Decemvrie 1848.
Anul 1848, 13 Decemvrie s’a făcut cercetare pentru banii Dom­
nului Dorga Gabriel din Cozma, care întru acest an curgător luna
iui Noemvrie dela casa Dumisale din Cozma s’au furat.
1-us. Fatens Kovâts Anica sau Marișca, slujnica Domnului
Dorgo, annorum 18 de voia ei, nejurată mărturisește așa: Eu oiu
360 DR. LAZAR NICHI

spune drept, că sunt fată săracă. Am slujit cu dreptate Domnului

Solgăbirău, pagubă nu i-am făcut nici voiu face, îmi pare rău că
s’a întâmplat și aceasta, dară a descoperit-o Dumnezeu. Lucrul a
fost așa: birăoaia curții Anica mai de multă vreme și odată și
altă dată, tot mă prăbălue cu vorba zicând: „Tu fată știi unde
sunt îngropați banii Domnului“. Eu tot am răspuns: Ba zău, eu
nu știu. Doară cealaltă slujnică, care e dusă cu Domnii în Sas-
Reghin, doară aceea știe, dar eu nu știu“. Altădată iară și iară
mai de multeori mă ispitea, că eu știu unde sunt banii Domnu­
lui, dară eu tot așa am răspuns, că nu știu, precum că nici i-am
știut. Odată zice birăița cătră mine: „Ba zău, tu știi, că banii
sunt în conihă îngropați“. Și am răspuns: „Să fie, eu n’am grija
lor“. A trecut azi, mâne, eu n’am avut grija să umblu la bani,
iară ea birăița poate că a avut acea grijă și mai pe urmă a și
prăbăluit, că într’o dimineață pela prânzișor așa, mulgeam bivo­
lițele, și numai vine birăița și îmi spune cu bucurie că a aflat
banii, unde sunt. Eu mulg și mă duc în casă, strecur laptele, apoi
mă duc eu cu birăița și văd unde sunt banii, dacă mi i-au arătat
ea, un butlan gol era pus deasupra apoi niște țigle, sub țigle o
' oală de bani tot husoși. Acum birăița zice, să-i luăm, dară să pu­
tem jura noi, să nu umblăm la bani, ci să-i scoată Cică Vasilică,
pruncu, care era încă de față, și așa el a luat cu pumnii banii din
oală și mi i-ay pus mie în șurț de două trei ori, dară apoi eu
i-am turnat din șurțul mieu în șurțul birăiții toți banii până la
unul. Intr’aceea când lucram noi așa, a dat de noi Kitsi Maria,
care încă șede în curte, deci am lăsat, nu ni-am mai atins apoi la
bani, fără eu m’am dus, iară birăița cu banii în șurț a mers la
Kitsi Maria. Ce au făcut acolo n’am fost față. Ea zice că apoi
i-au pus iară acolo în oală îndărăpt. Nu știu, n’am fost față. Au
mai trecut după aceea vro câteva zile, până acum decurând în
postul acesta a Crăciunului spre o Duminecă, era cam la miază­
noapte și-a făcut birăița treabă că merge la mamă-sa că e beteagă
de moarte. Au lăsat un prunc de țîță lângă mine în pat și ea s’a
dus nu știu unde, și apoi după multă vreme a venit, dacă am
durmiț un somn. După aceea făcându-se ziuă am auzit oamenii
povestind că au furat banii Domnului. A mers bivolariul Toader
la Dorgo Jânos, care este luătoriu de seamă la curtea Domnului.
Au venit cu alți oameni, au căutat și au aflat numai locul, de
unde au luat oala cu banii, și au strâns din țărnă câți au mai
aflat, cum am auzit mai mulți de o sută de fiorini. Alta eu
nu știu, fără apoi am auzit că la Many Laslo la coteț ar fi aflat
copilul lui Many Laslo nu știu câți bani. Am auzit că apoi banii
aceia i-au strâns muierea lui Many Laslo, cu șinul său Many Da-
vid. Eu mai multe nu știu de bani, că eu nu m’am împărtășit
din ei.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA IN 1848-49 361

2-o. S’a pus înainte Cică Vasilică, băețașul cel mic, care între-
bându-se nesilit nimic, din voie, ca un prunc de 10 ani fără în­
doială a răspuns la întrebarea de bani, că el a pus cu pumnii ba­
nii din oală care era în pământ îngropată, în șurțul slujnicii, apoi
slujnica i-a pus în șurțul birăiții. A mărturisit că a venit acolo
Kitsi Maria, a mărturist că birăița a dus banii la Kitsi Maria.
A mărturisit că a zis birăița că i-a pune iară acolo, și alte toate
câte știe slujnica, li-a mărturisit și el.
3-o. S’a pus înainte birăița Many Anica, care ascultată a măr­
turisit așa, că apoi ea s’a prins în cuvinte, după cercetare de o oră,
până a mărturisit ca slujnica și a cunoscut toate. Numai sau j.. .
333.
Chici locuitori din satul Gelmar către prefectul Dion. M. Popovici
Gelmar, 14 Decemvrie 1848.
Cinstite Domnule Prefect Popovici!
Noi cei mai din jos iscăliți dela numitul sat Gelmar ne rugăm
Domniitale ca la un stăpân al nostru, că fiind noi la lagăr și ră-
mâind acasă un neam de oameni între care și ei ar fi fost buni
cu noi aici la lagăr, dară fiindcă au rămas acasă și-au pus tisturi
fără voia mulțimii, fiind la loagăr mulțimea, dintre care fiind
și popa cu ei neam și spunând că-i pus căpitan, dară noi nu știm
de unde e pus căpitan, că noi știm că avem căpitan la Binținți, că
la noi sunt numai 50 de case și așa fiind ei tot tisturi de un neam,
noi ceilalți caută să pustiim din sat de groaza lor, că Ia unii le
sparge capetele, precum s’a întâmplat luni la Timișan Miron.
i-au spart fereștiîe și i-au bătut feciorii și au vrut să-i huluie
casa. Sonsolu a strigat să-i huluie casa. Sonsolu- a strigat să-i
omoare, că-i plătește cu bani și marți dimineața fiind invitat de
Unguri plin de beuturi, ca să caute pela oameni să. găsească pela
oameni cine ce a luat, bagsama că le-au făgăduit nemeșii plată
și pornind n’au aflat alta, fără fiindcă satul nost n’are păduri,
așa au îndrăsnit a tăia câte o sălcie uscată, ca să nu peară de frig,
fiindcă vreau iară a porni la lagăr, iar pentru aceea ei vreau
a ne globi, ba și casele vreau a ni-le sparge, cum s’au ridicat a-
supra casei dascălului, fiind în pat beteag. Fiindcă ei toată vremea
sunt beți, câștigându-și dela Kuntz până au fost feciori la loagăr;
dară ei nu se dau afară, fiind tot neamuri, c’or cărat cât or vrut
și ce le-a plăcut. Și ne rugăm ca să faci bine să ne faci rându-
ială ca să ni se așeze alte tisturi, să ne judece după dreptate, că
de unde nu, noi cei mai mulți din sat caută să pustiim.
362 DR. LAZĂR NICHI

Gelmar, 14 Decemvrie 1848.

Romoșan George Romoșan Nuțu
Romoșan Uretu Romoșan losiv
Ioane Tănase
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p- 260.

334.
Comitetul națiunei române către prefectul Const. Romanul Vivu
Sibiu, 15 Decemvrie 1848.
724/1848.
Comitetul Națiunei Române.
Domnule Prefect!
Din toate părțile vin la Comitet învinovățiri grele, că unii pre­
fecți, tribuni, centurioni, cărora li s’a dat o putere mare de a
povățui pe conaționalii români pe calea virtuții, pentru ca să
poată ajunge la o stare mai fericită, uitându-și de datoriile dire-
gătorii lor, care este supusă la grea răspundere, uitându-și de
cauza națională, care nu se poate câștiga fără numai cu virtute
națională, cu dreptate, cu osteneală și răbdare, cu minte trează,
cu priveghere, și cu grijă multă, s’au dat spre jafuri, petrec la
beuturi și la joc în cărți și fiind cuprinși cu asemenea lucruri mi­
șele, năpustesc pe oamenii încredințați comandei lor și n’au nicio
grijă de dânșii, ba ce e mai mult, îi corup cu purtarea loru Cea
defăimată și îi demoralizează mai rău decât Maghiarii și Secuii,
care aveau interesul de a stinge toată virtutea din Români spre
a-i putea ține mai bine subjugați.
Niște oameni ca aceștia stăpâniți de patimi urîte și stricați
până la gradul de nesuferire, în lupta pentru tron și dinastie,
pentru libertate și naționalitate, tremură înaintea inimicului, n’au
cel mai mic curaj, și frica lor se silesc a și-o acoperi învinovă­
țind pe altul.
O purtare at;t de scandaloasă, un desfrâu atât de mișelos și niște
fapte atât de urîte din partea unor prefecți, tribuni și centurioni
au ajuns și la auzul înaltului General Comando. Comitetul mai
de multe ori a fost silit cu rușine să audă, că corpul acelor oameni
nu-i face onoare și că prin urmările lor mai mult vatămă decât
folosesc dreapta cauză pentru care toată țara și toți supușii cre­
dincioși sunt în picioare.
Mulți Români de virtute probată, cari au fost mărturii și jertfe
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 363

barbariei, crudelității și tirăniei Maghiarilor și Secuilor desbră-

cați de tot simțământul de umanitate și care doriau să dobândească
diregători români, precum dorește sclavul libertatea și mântuirea
sa, văzând acum pe prefecți, tribuni, centurioni, beți, jucând cărți
jefuind și certându-se între sine, văzând că au grijă numai de
sine cum să se îmbogățească cu averea jefuită, și cum să se fe­
ricească numai pe sine, iară nu pe poporul pe care îl cârmuesc,
au perdut toată încrederea ce aveau întrânșii, se scandalizează
de purtarea lor cea rea și întreabă: doară pentru oameni ca aceștia
să ne primejduim noi viața și Comitetul Român diregători de a-
ceștia ne pune?
Comitetul grămădit cu asemenea auziri urîte și rușinat chiar
și de înaltul General Comando pentru purtarea cea ticăloasă a
unor prefecți, tribuni și centurioni, a fost hotărît a-i chema la o
adunare spre a-i trage la răspundere pentru abuzele ce au făcut
cu puterea națională. Dară fiindcă ei se află acum în serviciul
castrelor, General Comando a îngăduit a se convoca acum numai
o adunare de preoți și alți inteligenți; însă a pus strânsă datorie
asupra Comitetului ca să nu piardă din vedere pe prefecții, tri­
bunii și centurionii, cari și-au întinat și spurcat numele și dire-
gătoria cu fapte vrednice de toată defăimarea și cari în loc de a
I apăra cauza patriei și a națiunei cu virtute și exemplu luminat, o
perd prin purtarea lor cea vrednică de toată pedeapsa.
In urmarea aceste demandări a înaltului General Comando,
Comitetul ordonă strâns prefecților, tribunilor și centurionilor,
ca cei-ce s’au abătut până acum dela scopul cel sfânt prin ocărîtele
lor fapte, să se îndrepteze pe sine, iară pe popor să-l țină în dis­
ciplină, regulă și bună rânduială, pe subalternii lor tribuni, cen­
turioni și decurioni, cari părăsesc castrele și umblă după jafuri,
sau cari cu purtarea lor dau exemplu rău la popor, să-i arate
numai decât la Comitet.
Peste tot să se străduiască prin curaj și bărbăție în lupta cu
inimicul a șterge pata numelui ce și-a dobândit, că sunt fricoși
și în tot timpul și locul să fie exemplu de virtute poporului pe
care îl cârmuesc; căci numai așa va putea învinge dreapta cauză,
numai așa se va mântui onoarea națională și numai așa națiunea
română va putea dobândi drepturile ce le dorește.
Prefecții, tribunii notați pentru jafuri, bătăi, joc în cărți, și
pentru ori care purtare vinovată, nu numai nu vor avea drept
de a pretinde nicio dregătorie în oficiile țării, ci vor fi trași la
dare de seamă și supuși la pedepsele ce merită.
Prefecților li se pune serioasa îndatorire ca aceasta Circulară
Ordinațiune să o comunice fără întârziere cu toți vice-prefecții,
tribunii, vice-tribunii, centurionii și cu toți subalternii Domniilor
lor și despre punerea în lucrare să raporteze la Comitet în cel
364 DR. LAZÄR NICHI

mai scurt timp. Vi se trimite și un pachet cu 50 exemplare exer-

cițiuni.
Sibiu 15 Decembre 1848.
Prin
Aaron Florian
Secretar.
16 Decembre 1848 s’a publcat această rânduială în Teaca, în
fața tuturor tribunilor, precum urmează:
Abraham Precup Stephan Luca Keczan Simeon
Georg Wagner Stephan Lates Grigorie Pop
Georg Müller Lupu Theodorus Bukur Gabriel
Aurelian Alexander Välescu luon Rad David
Bontz Dimitrie Maior luon Koszta Filan
Ilie Fonte Branya Daniil lean Marosian
Publicat la Șt. Manciulea, op. eit., 271—272.

335.
Comitetul Națiunei Române către prefectul Const. Romanul Vivu
Sibiu, 16/4 Decemvrie 1S48.
723.
Comitetul Națiunii Române.
Domnului Prefect Constantin Roman.
Raportul D'-tale din 1/13 Decemvrie cu nr. 72 încredință și pe
Comitet, că în adevăr D-voastră vă aflați într’o desperată confu-
ziune, precum însuți recunoști de repețite ori. Toată confuziunea
D-tale se vede că provine din o grea neînțelegere și necombinare
a proclamațiunilor și poruncilor' înaltului General Comando și a
crânduielilor noastre.
Două lucruri le-ați înțeles mai cu deosebire rău: secvestrarea și
recrutarea, de unde apoi purcede frecarea și împărecherea Dvs.
cu comandanții trupelor, pentru care acestui Comitet îi pare atât
mai rău, cu cât tocmai în acele ținuturi buna înțelegere era de
cea mai neapărată trebuință.
Dacă Comitetul vă însărcină a secvestra averi dela rebeli, pre­
supuse că Dvs. la aceasta treabă vă veți coînțelege nesmintit cu
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 365

comandanții militărești, cari cunosc anume câți și care aristocrați

sunt compromiși ca rebeli, cum și că nimeni nu va confunda se-
cvestrarea și păzirea în bună stare a averilor cu confiscarea sau
și vânzarea lor, care se poate face numai la o lămurită poruncă
în folosul celor păgubiți prin dușmani.
In privința recrutării iarăși se credea asemenea, că Dvs. veți
cerceta curat, nu cumva înșii comandanții trupelor D-lui vice-
colonel Urban vor fi intreprins-o în ținuturile superioare încă pe
atunci când comunicațiunea cu Sibiul era preste tot închisă, pre­
cum D-ta știi prea bine, din care pricină însuși General Comando
pela 26/14 Octomvrie demandase recrutarea numai în ținuturile
meridionale, concretizând pe celelalte ca pe tăcute D-lui Urban.
Deci dacă cumva Domnul Urban în adevăr făcu recrutarea pe
acolo, precum se și auzise, atunci Dvs. în loc de a vă supăra,
trebuia mai vârtos să vă bucurați și tot ce aveați să mai faceți,
aveați să vă îmbiiați frățește cu mână de ajutor pe unde ați pri­
cepe că comandanții îl au de trebuință, iar vreo silă și ceartă
nu avea loc nici decum.
In privința recviziciunilor pentru lagăre, iarăși este și era prea
ușor de înțeles, că. lagărele au a se aduna iarăși numai în co-
înțelegere și la provocarea comandanților, cum se întâmplă preste
toată patria, când apoi vă era prea ușor a declara și a cere că
dupăce gloatele nu se află în stare a-și lua merinde mai multă
de cât pe 2—3 zile, pentru hrana ulterioară să se îngrijească ne­
apărat prin recvizifii, care iarăși nu se face prin prădăciuni, care
satură numai pe unii și lasă flămânzi pe alții, aruncă pată asu­
pra tuturor ca și cum scularea cutărei gloate ar fi numai cu sco­
pul de a prăda, iar nu altul mai înalt.
Dacă poporul nostru suferi pagube și stricăciuni, să nu vă alu­
necați a crede că același se va despăgubi iarăși numai prin prădă­
ciuni, ci numai prin o regulată și conștiincioasă cercetare a tutu­
ror pagubelor, întreprinsă prin comisii legale, care la timpul se
vor și exmite, căci avem parola de onoare a înaltului General
Comando, repețită de atâtea ori. Deci să ne ferim, fraților, a a-
runca suspiciuni neadevărate asupra comandanților, cu atât mai
puțin să vorbim de contrarevoluțiuni, ca să nu cadă cineva în
cel mai învederat pericol. Să fiți încredințați, că înaltul General
Comando voiește binele națiunii noastre și iarăși că Comitetul
priveghează cu neadormire asupra tuturor stadiilor în care sun­
tem, să ne întărim până vom ajunge la port. Deci unele neîn­
țelegeri cu unii ofițeri să nu vă cufunde nici pe Dvs. nici să Ie
faceți regulă generală. Fără ca prefecții și tribunii să se ocupe
cu chestiuni politice, pot avea destulă treabă numai dacă vor sta
cu deadinsul de exercițiul oamenilor în arme, de împăciuirea min­
ților, de conservarea disciplinei, pe unde se află mai aplecați
366 DR. LAZÄR NICHI

l.i excesuri și de scoaterea în lagăre atunci, când li se demandă,

iar nu și fără treabă, mai vârtos acum în cap de iarnă.
In privința disciplinei să vă țineți strâns de alăturata și din
nou agerita proclamațiune a înaltului General Comando, care
voiește a se purta resbel, însă nobil, în luptă dreaptă, iar nu bar­
bar. De Secuii din Gyergyo să nu vă temeți, căci Secuii sunt
strâmtorați rău la Olt, ci totuși să-i țineți, în ochi, să luați știri
sigure prin speculători credincioși; și să nu vă înșelați ca în
•'descrierea ce ne faci dela M. Vâsârhely, pe care noi o
cunoaștem cu totul altmintrelea din alte izvoare. In cât pentru
cei doi tineri, pe cari ni-i recomanzi de prefecți, astădată nu se
poate face nici' o dispozițiune până când Comitetul nu va lua
raporturi dela prefecții Axente Sever și Avram lancu despre
ceea ce vor fi făcut ei în privința organizării gardei naționale,
pentru ca să aflăm unde s’au întins a lor activitate și cu
ce oameni s’au servit, căci altmintrea iarăși s’ar putea naște con-
fuziune, ca oamenii să nu știe de cine să asculte. Până atunci
frații A. Pop și P. Pop să fie însărcinați a organiza garda cu
tifula provizorie de vice-prefecți prin satele, până unde vor în­
tâlni pe alți organizatori, pe cari îi va fi pus unul din sus nu-
miții prefecți după însărcinarea ce luaseră. Apoi să ni se rapor­
teze.
Din proclamațiuni să publicați la popor. Vă mai repețim, ca
și până când Comitetul va mijloci orânduiala dela înaltul Gene­
ral Comando către trupele din acele părți în privința recunoaș­
terii prefecților și a tribunilor, Dvs. cu toții să căutați cale de
împăcare și cunoștință prietenoasă cu toți ofițerii, aceasta să vi-o
țineți de strânsă datorință, ori ce patimă trebue delăturată, cum­
pătul să fie regula tuturor lucrărilor iar nu iuțeala.
Sibiu, 16/4 Dec. 1848.
Simeon Bărnuțiu
Prezident
Georgiu Barițiu
Secretar
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p. 279—280.

336.
Comitetul Națiunei Române către prefectul Dion. M. Popovici.

ooeiQ/o Sibiu, 16 Decemvrie 1848.

 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N J848-49 367

Comitetul Națiunii Române.

Domnul Prefect Dionisie Marțian Popovici este însărcinat a
forma o gardă națională de călăreți în prefectura sa care se în­
tinde peste scaunul Șebeșului, Orăștiei și Mercurei, precum și
peste satele vecine alăturate la prefectură, parte din Alba Infe­
rioară, parte din Comitatul Huniedoara, apoi din satele de dincolo
de Mureș din acele două comitate (Alba și Huniedoara). Deci se
face cunoscut tuturor locuitorilor și prefecților, supt care ar că­
dea vrunele din satele în care va socoti numitul prefect că poate
să formeze garda de călăreți, ca să-i stea într’ajutor cu toate mij­
loacele posibile, și nimeni să nu îndrăznească a-1 împiedeca.
Sibiu, 16 Decemvrie 1848.
Simeon Bărnuțiu
Prezident
Publicat la Și. Manciulca, op. cit. p. 268.

337.
Gabr. Dorgo ctăre prefectul Const. Romanii Vivu.
Sibiu, 16 Decemvrie 1848.
Onorate Domnule Prefect!
Sperând că Domnia Ta, luând în seamă împrejurările noastre,
nu mă vei judeca, pentru că nu ți-am scris mai de mult, cu această
nădejde apuc condeiul a-ți trimite datoarea mulțămită, care până
acum nu am putut a o dovedi, fiindcă nici nu eram așezat și cu
inimă ne hodinită pentru familia mea cea nefericită, și alte pati-
me grele. Insă Domnia-Ta primește tot și acum cât de târziu
sentimentele mele, cu care mă țin pătruns prin datoarea mulță­
mită cătră D-ta și fi convins că cunoștința și amiciția Domniei-
Tale o prețuiesc cu mult mai vârtos, ca să nu mă țin dator ori
când și ori în ce loc â Te recunoaște de binevoitorul meu.
De înainte de toate îți foarte mulțămesc mijloacele și asistența
în privința călătorii mele făcută din Teaca până aici, fiindcă prin
acele am avut norocul a păzi calea mea și a sosi la scop fără
nici o împiedecare. Mai încolo eu neavând nici o îndoială, că prin
făgăduita grijă D-Ta ai mângâiat pe familia mea, primește și
pentru aceasta și pentru alte toate faceri de bine mulțămită mea
din inimă izvorâtă și încât nu mă pot declara după cuviință, bine­
voiește a mă ierta și a plini neputernicia mea cu binecuvântarea
368 DR. LAZÂR NICHI

D-Tale, socotind că eu până acum n’am putut merge mai înainte

in gramatica și ortografia limbei noastre române. Pentru care
pricină și aici în lucrurile cele multe și grele mai puțin sunt har­
nic a face și a ajutura, de cât aș vrea, împlinirea zicătorii: „Dum
desunt vires, tamen est laudanda voluntas”.
In urmarea pentru banii furați tocmai acum am cetit rapor­
tul D-Tale din care văd activitatea și sinceritatea, cu care lucri
in cauza mea, am nădejde mare că prin dispozițiunile D-Tale cele
folositoare vor veni la lumină nu numai cei vinovați, dar și banii.
Numai din toate pe birăița și pe frații ei trebue trasă strâns la
darea de seamă și n’ar trebui lăsați din pază și arest, până nu
vor da banii înainte în suma 800 fiorini monedă convențională,
din care, precum am înțeles. luon Dorgo neamul meu, a aflat
vreo 260 Zwanziger. Pentru aceasta rugându-mă cu tot adinsul,
binevoiește a trimite o comisiune în fața locului în Cozma, care
sunt afară de casă și să puie pecete pe toate ușile să facă bună
rânduială pentru grija și păzâtul averilor mele, ca să n’am mai
multă pagubă.
Toată mângâierea în statul trist al meu o aflu în societatea
domnilor și bărbaților noștri cei vrednici și mult iubiți, care cu
toată inima lucră în drepturile națiunei și care acum sunt aici
în loc; adecă onorații domni Bărnuțiu, Laureanu, Bălășescu, Ci-
pariu, Aron, Barițiu, care numai eri a venit aici din Brașov,
etc.
Dumnezeu să-i țină pe dânșii și să-le deie putere până în sfâr-
șit; Poftind D-Tale sănătate și darul lui Dumnezeu asupra
D-lale și al Domnului frate și bade al nostru Ștefan Moldvai,.
rămân cu frățietate și dragoste al Onorat D-Tale umilit serv
Sibiu, 16 Decemvrie 1848.
_ Gabriel Dorgo

P. S. Banii de se vor afla, binevoiește a-i trimite aici la Ono­

ratul Comitet prin ocaziune sigură.
Mă comand la Domnii Maier, Pap Vasil, Bardoși, Crișan. Dom­
nul Pap Lăți îi însemnat a se trimite la Olmutz din partea Co­
mitetului ca deputat.
^\Ș-~Mai de nu va fi mestecat în lucrul banilor luați și bărba­
tul birăiții, adecă Maier Vasilică, birăul meu, care când vrea să
fure muierea Jui, se duce de acasă, ca să nu se poată trage la dare
de seamă. Mă rog fă mijlocire bună și folositoare pentru toate,
că și eu de oiu mai trăi, și voi fi bine multămitor.
Iară și iară mă închin de sănătate la toți frații noștri.
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 369

(Pe verso:)
Onoratului Domn Prefect Constantin Romanul Vivul
cu plecăciune
la
S. Reghin
338.
Tribunul Cărpinișan către prefectul Dion. M. Popovici.
Răhău, 16 Decemvrie 1848.
Domnule Prefect!
Bunda aceea pentru care este atâta vorbă pustie, s’au vândut ca
și alte jefuiri, pentru aceea nu o pot trimite acum, dară voi veni
eu cu banii ce s’au căpătat pe ea, mâne la Șebeș.
Răhău, 16-a Decemvrie 1848.
J. Kerpinișan
tribun.
(Pe verso:.)
Vrednicului Domn Dionisie Marcian Popovici
Prefectul Legiunei 3-a Șebeșiană la
Șebeș
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p. 259.

. 339.
'Tribunul loan Chioranu către prefectul Const. Romanul l7ivu.
Reghinul-ungurcsc, 16 Decemvrie 1848.
Onorate Domnule Prefect!
Auzind faima dela Dej, cumcă Maghiarii s’ar fi sculat, numai
decât din porunca Domnului Buzgo mi-am strâns landsturm,
numai din tribunatul meu 300 oameni, și am venit încă alaltăeri
seara la Magyar-Reghin ca să mă apropiu de Teaca, dară m’a o-
prit Domnul Buzgo aici ca nu cumva simțind Ungurii de către
Rimetea că ni-am depărtat, să năvălească pe marginea noastră.
Acuma mă trag iară înapoi din porunca Domnului Buzgo, să
24
370 DR. LAZĂR NICHI

grijim de granița de acolo. Dintru acolo nu se aud știri rele des­

pre partea noastră.
M. Reghin, 16-a Decembrie 1848.
Al D-tale umilit serv
loan Chioreanu
tribun
Nb. Iți trimit 4 voluntari din Beica Română, pe nume Truța
luon, Bordă Simion, Borda Vasile și Borda Vasile a Fătului.

(Pe verso:)
Onoratului Domn Constantin Roman Vivu Prefectul Legiunii
Române XII.
în Teaca, vel ibi ubi.
Ex. offo.

340.

Tribunul Dimitrie Moldoveanu către prefectul Const. Romanul

Vivu.
Juda-mare, 17 ’Decemvrie 1848.
Onorate Domnule Prefect!
Oficioasă înștiințare îmi fac despre aceasta că în 16-a lunei
curente după rânduiala Domniei Tale am venit în „Iuda” unde
aceasta scădere am aflat. Eu fiind numit de executorul bunului
Doamnei Văduve Bartha de Domnia Ta, iar acum plenipoten­
țiarul bunului ei dela dânsa, ba încă și tutor legelnic; pentru
că dânsa din porunca domnilor'ofițeri dela Dej, cari i-au trimis
pas și militari pentru pază, se duce acasă. Venind zic în Iuda
aici nu știu dintr’acui poruncă venind un militar cu aici alătu­
rata scrisoare a dus hinteul și căruța Doamnei. Nu știu, nu pricep
cum mere lucru deacum, că și după datele dela înaltul General
Comando, orânduieli pentru jefuire și alte slăbiciuni încă se fac
tocmai despre partea mai marilor. Militărești lucruri, de nimica
și fără de cale. Pentru aceea umilit mă rog Onoratului Domn Pre­
fect să facă bunătate a se orândui ca hinteul și căruța și alte ce
s’au dus prin grăniceri dela Nagyfalu, decât să se deie îndărăpt
și mai mult grănicerii cu niște hîrțulii ca acestea să nu mai în-
drăsnească pe oamenii din tribunatul meu a-i năcăji. Pe lângă
care oficioasă înștiințare cu toată cinstea rămâi
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 371

al Domnului Prefect umilit șerb

Dimitrie Moldoveanu
tribun clin cercul al VII. a Le-
giunei Române Nr. XII.
NB. din alăturata hârțulie care după ce am făcut relația, am
căpătat-o dela birăul satului, se vede că unul poruncește a se jefui,
altul oprește.
(Pe verso:)
Dela Tribunul Cercului VII.
Onoratului Domn Prefect al Legiunei Române Nr. XII.
Constantin Romanu Vivu
S.-Reghin.

341.
Căpitanul Suiny către Comisia și preotul Comunei Cricău.
Teiuș, 18 Decemvrie 1848.
Nr. 20.
Dela Divizia călăreților în Teiuș.
La Comisia numită și preotul satului în Cricău.
Pe culmea dealului început dela Boroș Bocsard până la Gârbo­
va de jos trebue să se pună la fiește care sat ciuhe de răscoală,
care să fie înalte tare, îmbrăcate cu nuiele subțiri și uscate și
înfășurate cu paie de jos până sus, la tot satul să fie una, aceasta
este numai pentru aceea ca, când ar veni pizmașul, care adevărat
să fie pizmaș, și să se vadă venind, numai atunci să se aprindă
această ciuhă, ca pe acest semn să vină ajutor și așa să se pună
dela un sat la altul, să se vadă această ciuhă și cum mai în sus
s’a spus numai în cea mai mare primejdie să se aprindă.
Toată noaptea lângă această ciuhă trebue din tot satul să fie
câte patru străji cu nădejde, acolo să facă foc lângă ele, așa în­
cât va fi modru să se, vadă un foc dela altul și așa să străjuiască,
ca să nu se întâmple nimica ce să nu vadă ei, mai cu seamă
•dela miezul nopții către ziuă. Cu mare grijă să străjuiască, că
dacă nu or priveghea cum se cade, se poate întâmpla, de pizma­
șul care de către Zărand și de către Bânfy Hunyad se află rătă­
ciți prin păduri, vine în sate, le jefuește și Ie aprinde, apoi fuge
372 DR. LAZĂR NICHI

iarăși înapoi, până vine ajutor, cum s’a întâmplat în multe sate.
Focurile noaptea pentru aceea sunt foarte de folos, că de s’ar în-
tâmpla să vină pizmașul și vede focuri și străji, atuncia nu în­
drăznește a se apropia de sate să le jefuiască. Eu voiu trimite
patrule cu călăreți din ai mei noaptea afară, ca de departe să
vadă, sunt aceste focuri și paze cum se cade, că unde nu vor fi,
pe acest sat voiu trage la dare de samă. Iară este tare oprit,
ca în sate nime să nu puște, că o pușcătură face multă răscoală
și cine va pușca, trebue să plătească 5, adecă cinci zloți de ara­
mă, care dumneavoastră trebüe să-i scoateți d el a acel om și să-i
băgați în lada bisericii și lui să i se dee chitanță în mână. A-
poi iară în tot satul să se țină doi cai cu șeile gata, ori la mai
marele satului, ori la birău, că de s’ar întâmpla vre-o primejdie
mare, să poată veni unul de loc cu vestea acea și celălalt să dea
la celelalte sate de știre, ca să le vină întru ajutor.
Despre plinirea acestor porunci vor da samă biraele și jurații
satului cu capul lor.
Tiuș; în 18 Decemvrie 1848.
Suiny
Hauptmann, Divisions-Kommandants
(Pe verso:)
Dela Divizia călăreților în Tiuș
La Comisia numită și Preotul satului în
Cricău
In slujbă cu mare grabă.
Presta, 18 Decembre 1848.
Pentru bună pază și orânduiala satului. ■
Publicat la. Șt. Manciulea, op. cit. p. 256—257.

342.
Prefectul Dion. Μ. Popovici către tribunul Ladislau Poppu.
(Sebeș), 20 Decemvrie 1848.
11'4/848.
Auzind cumcă la Săscior întru atâta sunt de neascultători oa­
menii, cât au început a jefui curtea a doua oară, ne mai respec­
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 184849 373

tând nici legi, nici porunci, drept aceea ți se face de datorie ca

poruncindu-le strâns opreala jafurilor, pe toți aceia cari sunt în­
cepători, să-i prinzi și să-i aduci la prefectură, sau nu știu acei
oameni încă că cu aceea ne stricăm și unele fapte ca aceste ne vor
aduce perire?
20 Decembre.
Dionisie Marcian Popovici
Prefectul Legiunei 3.
Pavel Bogdan losiv Crețu
Atimu lui Atyimuț Ilie Mărini.
/Pe •verso:)
114

Domnului Ladislau Poppu, Tribunului Legiunei 3.

(In altă parte, pe -verso)
Dle Prefect! Lucrările înlăuntru scrise sunt lucruri politice.
Dta ști prea bine, de vrei, că spre acelora ducere în sfârșit sunt
■ordinați oameni dela Mărita Administratură; bine voește dară a
le lăsa acelora de cari se țin, ca să nu se facă îngălmăcială și mai
vârtos, ca să înconjurăm neplăcerile de cari nimăruia i-ar plăcea,
ce mai vârtos or cășuna râsuL străinilor. .
Primește, frate, acestea fără ură dela mine, cel ce nu mă mes­
tec în trebile D-tale, ci din contra și eu poftesc.
Săscior, 8-a Decembre 1848.
Ieronim Albini
Inspector și Activ Asesor Districtual

343.
Prefectul Dion. M. Popovici către tribunul Măcelariu.
Șcbeș, 20 Decemvrie 1848.
122/848,
Domnule Măcelariu!
Aici îți trimit un exemplar din instrucțiunile căpitanilor, care
374 DR. LÄZÄR NICHI

le vei descrie la fieștecare căpitan un asemenea, după care căpi­

tanii vor fi siliți a se ținea de acestea și pe viitoarea Joi să vie cu
oamenii săi la Șebeș, pe o săptămână, spre a împărți și a fi pre­
gătiți în câtva spre război. Chiamă îndată după primirea acestei,
scrisori căpitanii, ca de numita zi să nu întârzie.
Șebeș, 20 Decembre.
Dionisie Marcian Popovici.
Prefectul Legiunei a treia.

344.
Dovadă de pornire a unei scrisori oficiale.
Bistrița, 20 Decemvrie 1848..
Scrisoarea oficioasă a Domnului vice-prefect sub Nr. 103/848.
cu mulțumită am căpătat.
Bistrița, 20 Decembrie 848.
Kontz
Praecossarius..

345.
Prefectul Dion. Μ. Popovici către preotul din Răhău:
Șebeș, 21 Decemvrie 1848.
Domnule Părinte!
Fiindcă Dbmnii-tale nu ți trebue bunda la lagăr, și fiindcă
aceea nu trebuea vândută, îndată ce vei primi această carte, subt
grea răspundere să o dai acestei cărți aducător, și banii vi se vor
da îndărăpt.

Dionisie Marcian Popovici

Prefectul Legiunei a treia.
(Pe verso :)
Părintelui delà Răhău.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 375

346.
Maior Clococian către prefectul Const. Romanul Vivu:
Târgu-Mureș, 21 Decemvrie 1848.
Nr. 85.
K. K. Truppen-Besatzungs-Kommando zu Maros-Vâsârhely.
An Herrn
Mobilen Landsturm-Colonnen-Kommandanten der Romanen
Constantin Romanu
zu Abafaja.
Μ. Vâsârhely am 21. December 1848.
Den richtigen Empfang dero Zuschrift vom gestrigen Dato
Nr. 103 bestättigend, ist mir dero Meldung eben erwünscht ge­
wesen, um gleichzeitig der hiesiegen Stuhlsbehörde von der vor­
genommen werdenden Durchstreifung dieser mobilen Colonne
zu ihrer Wissenschaft die Mitteilung machen zu können, und -so
wollen dieselben auch für die Folge, insolange dero Colonne in
diesem Stuhle sich bewegt, mir von jeder Veränderung oder be-
sondern Ereignis unverzüglich die Anzeige erstatten. Wegen Ab­
nahme von allen Gattungen von Hand und Schusswaffen hat es
keinen Anstand, nur hat dies soviel möglich mit Zuziehung der
betreffenden Ortsbehörde zur Vermeidung allenfallsig entstehen
könnenden groben Excessen, zu geschehen. Nach den mir zuge­
kommenen Meldungen sollen in vielen Orten nebst ärarischen
Waffen, auch viele Jagd und sonstige Waffen noch vorhanden
sein, welche in Verfolg der erflossenen hohen Erl. Militär, so wie
auch der hierauf allgemein publicierten Gubernial Verordnungen
unweigerlich einzuliefern angeordnet wurde, und somit auf den
Vollzug dieser Anordnungen geachtet werden muss.
Bauend auf die mir gemachte Schilderung dero unterhabenden
Landsturm-Kolonne, welche bis nun allseits die lobenswerteste
Ordnung, Folgsamkeit und Disciplin an Tag legte, hoffe ich
auch mit Zuversicht, dass das ganze unter dero Commando ste­
hende Detachment, auch in diesem Bezirke, dieselben Eigenschaf­
ten an Tag zu legen, durch dero tätige und umsichtsvolle Leitung,
sich bestreben wird, und so die Romanen bei diesen Streifzügen,
von gesammten Bewohnern die volle Achtung und Vertrauen sich
erwerben werden, und die öffentliche Ruhe und Sicherheit jedes
gut gesinnten Bewohners auch vollen Bestand erlangt.
376 DR. LAZĂR NICHI

Für die getroffene Sorgfalt aus der Romanenpopulation bereits

ein bedeutendes Quantum junger Leute für das k. k. Militär
fürgewählt zu haben, statte ich Ihnen im Namen des allerhöchsten
Dienstes den Dank ab, und ersuche diese Jugend hierher zur
Assentierung absenden zu wollen, um die nach bewirkter ärzt-
bcher Visitation geeignet befunden werdenden, an ihre Bestim­
mung schneller vor sich gehen könne, ersuche ich diese Leute mit
einer namentlichen Consignation, in welcher der Tauf und Zu­
name, Geburtsort, District oder Comitat, Alter und Religion
aufgezeichnet ist, hieher zu beordern; sollte.ein oder der andere
irgend einer Profession, so wie. auch als Student des Schreibens
kündig sein, so ersuche ich auch dies in der betreffenden Consig­
nation aufmerken zu wollen.
In betreffs der Verabreichung von Waffen muss man bemer­
ken, dass zwar welche daselbst erliegen, dies jedoch verzeichnet
sind und sich bereits vom hohen General-Kommando die Bestim­
mung eingeholt worden, was mit selben zu geschehen habe, wor­
über aber noch keine Entscheidung anher gelangte.
Indessen können von den aufgefunden werdenden Privatwaf­
fen, welche in Gebrauch genommen werden, was jedoch genau zu
verzeichnen ist, wer damit beteilt wurde, denn über Militär- so­
wie Civil-Waffen müssen genau Consignationen vorgelegt wer­
den.
Klokocsan Major.
(Pe verso :)
Present. 22/10 X-re 1848.
Jurisdicția Militară aprobă a lua armele.

347. ;
Tribunul Ilie Măcelar către prefectul Dion. Μ. Popovici.
Miercurea, 22110 Decemvrie 1848.
Domnule Prefect!
Prețuita Dtale scrisoare cu Nr. 121/848 precum și cea cu Nr.
122/848 o am primit-o, și cu grabă o voiu și împărtăși căpitanilor
din tribunatul meu, însă fac următoarea băgare de samă:
1. Că eu sunt prin porunca înaltului General Comando cu Nr.
J. 4866/848, dinpreună cu cei mai de frunte bărbați din ținutul
acesta provocat pe 16/28 X-bre a mă afla la Sibiu.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 377

2. Oamenii din ținutul acesta, făcându li se acea nedreptate, că

nu li s’au dat lemne de foc, asemenea cu Sașii, au băgat o instan-
țiă înaltului General Comando, și până nu vor primi de acolo vro
mângăere, mai că nu știu cum îi vom mai putea scoate la lagăr.
Eu cele de făcut, după putință voiu face. Insă vei avea bunătatea,
cât mai curând a mă înștiința că nu se va putea pune plecarea cu
o săptămână mai târziu.
Dintr’altele sunt al D-tale umilit serv
- Mercurea, 22/10 X-bre 848.
Ilie Macelar tribun.
(Pe verso:)
Domnului Dionisie Marcian Popovici
Prefectului Legiunei 3. române din
Șebiș.

348. '
Tribunul Abraham Precup către prefectul Const. Romanul Pivu.
Cuieșdiu, 24 Decemvrie 1848.
Domnule Prefect!
Cam cu durere sunt silit a-ți face relație, încât cu poporul ace­
sta fără nici o sistemă nu pot ține nici un rând bun. In zădar le
dau orișice porunci agere, puțin le țin și mai ales în Culpin au
făcut excesuri. Timpul rece îi silește în cvartiruri pe noapte, unde
fiind feluri sosiri de oameni mulți, ies afară din sfera cuviinții,
almintrălea de tot ne-au ieșit din marginile cuviinții. Astăzi și eri
numai patru sate am putut isprăvi, din pricină că Ungurii nu cu
toată voia erau a depune armele, și așa noi trebuie prin pătrare
a le cerca și a le scoate de prin locuri ascunse. In Șam.șud am că­
pătat 11 dărabe, din Culpin 15, din Madaraș 19, din Cuieșdiu 8
puști, 9 pistoale, 4 săbii, afară de aceea am căpătat încă vreo câ­
teva pistoale și săbii. Acestea toate s’au dat în samă la voluntiri,
și se află în față. Afară de aceea din partea .poporului încă peste
poruncă s’au răpit vreo câteva arme, care după ce se vor lua la
critică, le vor da afară! Ne ajungându-ne timpul, nici de cum,
după cea mai mare voință și strădanie a merge în toate satele nu­
mite și a le desarma, pentru aceea Berghida, Panetu și Bandul
au rămas nedesarmate. In privința Bandului ne-a venit răspuns că
378 DR. LAZĂR N1CHI

dragonii fusără acolo și îi desarmară. Pentru aceea mâne e Du­

minecă și de voiți a porunci, cu totuș că poporul nu se poate ține
in marginile, omenimii, totuș vom merge și la locurile unde nu
am fost. Altmintrălea poporul anevoie se poate ține în rând. S’au
căpătat și vreo trei părechi de tocuri de pistoale și două rânduri
de haine de bnkenteș. In Mădăraș sunt trei oameni care au fost
între onkenteș, în Cuieșdiu sunt 7. Sunt. în față și se pot ori și
când a se lua la răspuns. In Culpin este un Ungur pe care Râ-
cenii l-au acuzat cu aceea că el ar fi fost cu cătanele ungurești la
ei. Acesta încă fuse arestat, însă dând carte de chizășie, că el ori
și când s’a lua la răspuns, este gata de a da samă de toate faptele
sale, altmintrălea poporul îl acuză. Eu nu-1 văd de tot vinovat.
Poate că prin timpurile revoluției și el răpit a ieșit din margi­
nile cuviinții, însă poporul multe vorbește. La timp critic toate le
vor cerca. Altmintrălea pe .acesta supt carte de chizășie, care aici
e alăturată, l-am slobozit.
Eu aștept rezoluție cu celeritatea cea mai mare. Poporul ane­
voie ține rând și noi încă foarte anevoie ne putem înțelege. Toți
ar voi a porunci. Altmintrălea eu în cât puterile îmi ajung, mă
străduesc a face toate. Eu pentru mine sunt răspunzător, dar de
cumva nu pot birui cu toți, nu e a mea greșală. Pe dimineață aș­
tept răspuns. Noi am hotărît ca să pornim după poruncă către
Sabed, unde să te așteptăm. Dumnezeu ne ajute să ne întâlnim în
liniște și pace. Altmintrălea așteptându-vă rezoluția, rămân și vă
sărut dextra, umilit șerb
Abraham Precup
tribun și comandant.
(Pe verso:),
Dela Comandantul Legiunei Române
Prea Onoratului Domn Prefect Constantin Roman
cu reverenția cea ma'i mare,
în Iercea.

349.

Tribunul Abraham Precup către prefectul Const. Romanul Vivu.

Culpin, 24 Decemvrie 1848.
Prea Onorate Domn Prefect!
Cât ai binevoit a mă propune armadei, numai de cât m’am stră­
duit a împlini poruncile: întâi am venit la Șamșud, unde desar-
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 379

mându-i am căpătat 10 puști și vreo câteva lănci, care între 'ai

noștri, după protocol, le-am împărțit. După aceea am trecut la
Culpin, unde armadia, fiind seară, am pus-o în cvortele. Numai
decât după aceea famă auzirăm, că Ungurii se adună la Pănet.
De cât am trimis șpioni spre cercarea lucrului, care într’o noapte
tonte locurile în jur, până la Pănet, le-au umblat. Dela parohul lo­
cului român din Pănet ne-au dus scrisoare, care aici e alăturată,
de unde se vede că ei sunt înfricați, însă totuși zic că ei sunt cre­
dincioși împăratului și armele nu le vor pune! De cumva voiu
afla oare undeva opoziție, ce să fac? Mă rog de îndreptare. Alt­
mintrelea până acum bine am procedat în toate lucrurile. Ne-vom
strădui ca pe mâne toate să le isprăvim și ne întoarcem pe Du­
minecă.
După toate acestea Dumnezeu să ne ajute să putem duce toate
în sfârșit. Poftindu-vă tot binele până la noua revedere sunt al
Dniilor Voastre,
credincios supus
Abraham Precup,
Comandant.
(Pe verso:) ■
Dela Comandatura Legiunei Române din Culpin.
Prea Onoratului Domn Prefect Constantin Roman
cu cuvincioasă reverenție
Ex offo. în lercea.
Pe cealaltă parte:
in Mădăraș, pe cum se aude, sunt vreo câțiva „onkenteș“. Ce
vom face cu ei ?
In Pănet, pe cum zice curirul nostru cel mai de curând, Ungurii
amenință că ei nu vor lăsa nici un Român înlontru.
350.
Maiorul Clococian către prefectul Const. Romanul Vivu:
Târgu-Mureș, 24 Decemvrie 1848.
Nr. 93.
K. K. Truppen Besatzungs Kommando zu Maros-Vâsărhely.
An Herrn
Constantin Roman Kommandanten der Romanen-Mobilen-
Ladsturm-Kolonne zu Nagy Ertse.
380 DR. LAZĂR NICHI

Marosvâsârhely, am 24 December 1848.

In Erwiederung dero Anzeige dd. Nagy Erste 23 d. Nr. 105
erhalten erst heute Nacht, muss man dieselben in Kenntnis setzen,
dass man wie bereits unter 21 d. Ihnen eröffnet wurde, stets in
Zeiten dero weiteren Bewegungen wegen der zutreffenden Dis­
positionen erfahren muss, daher nach ausdrücklichem Befehl des
Herrn Oberst Stadt- und Schloss-Komandanten, so wie dem
getroffenen Einverständnis des hiesigen Stuhls-Officiolat diesel­
ben mit ihrer ganzen Kolonne sich annoch in den dortigen Ort­
schaften, jenseits der Maros, noch einige Tage aufhalten müssen.
Sie für Ihre Person aber- wollen trachten sobald wie möglich sich
hierher ins Schloss zu verfügen, damit betreffs all und jedes be­
vor Sie weitere Streifungen auf dieser Seite der Maros beginnen,
gemeinschaftlich die nötige Rücksprache getroffen werde; um so
geregelt und ohne Anstände sich bewegen zu können.
Maros Vâsârhely kann zur Einquartierung Ihnen niemals an­
gewiesen werden, da die hiesigen Einwohner ohnedem durch die
Sekler-Horden und dann durch die k. k. Truppen stark in der
Bequartierung hergenommen wurden.
Klokocsan
Major.
(Pe verso:)
K. K. Truppen Besatzungs-Kommando zu Maros Vâsârhely.
Nr. 93.
An Herrn
Constantin Roman, Kommandant der Romanen-Landsturm-
Mobile-Kolonne zu Nagy Ertse vel ibi ubi.
Ex offo. Dringend.

351.
Căpt. Ioan Cornea către prefectul Dion. Marcian Popovici.
Vințul de jos, 24! 12 Decemvrie 1848.
Adeverință
Cinstite Domnule Prefect! Din mila lui Dumnezeu până acum
suntem în pace și n’avem nici o pricină slabă.· Feciorii ponosluesc
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 381

cumcă în tare primejdioasă vreme să plece la lagăr, că sunt goi

de haine·. Rămân de voitor al Domniei Tale,
24 Deecmber 1848.
Cornea luon Căpitan Românilor Al-Vinț.
(Pe verso:)
Cu cinste să se dee în mâna Domnului Prefect în
Sas-Sebeș
din Al-Vinț.
352.
Băcăinți, 13125 Decemvrie 1848.
Tribunul Danci Mihai către prefectul Dion. M. Popovici.
Cu plecăciune Domnii-tale poftind tot binele dela Dumnezeu,
aduc aminte întâi D-tale precum că popoarele satelor așa zic, că
până când va fi un picior de Ungur în Orăștie, nu-i cu putință de
a se mișca dela locul lor, fără întâi să scoatem pe Maghiari din
Orăștie, apoi pornim unde ni-or porunci mai marii noștri, fiindcă
ei s’or lăudat, că nu vom mânca Crăciunul cu pace. Acuma când
a fost comisia aceasta împotriva Românilor, în Băcăinți, mai
ales și popa Băcilă, că el a știut între soldați regulați că sunt și
Maghiari care, dacă or pornit prin sat a cerceta și a le lua nu
numai din cele jefuite, da și dintre ale lor, apoi ce-o fost făcând
tâlharii de soldați maghiari, că unde era o femee frumoasă se
apucau de dânsa cu sila, în contra trupului, ba că o fost făcând
că și cizmele din picioare le-o tras, de le-o lăsat desculțe, cu du­
rere ne este nouă că tot vin comisari peste comisari și tribuni
peste tribuni, care au început a zehui acuma de câte 1000—2000
de porții de fân, să dee bieții Români, zicând că or cinstit Ma­
ghiarii la împăratul, atâta sumă de porții. Ce-o mai făcut încă
Băcilă, că dacă a făcut pe bieții Români din Băcăinți și următoa­
rele sate de au depus armele jos, ce i-au plăcut lui din puști le-a
luat și le-a adus acasă la el. Caii i-a trimis la Unguri în Orăștie,
cu căruțe cu tot, ba și ce s’o adus din lagăr încă toate le-a adu­
nat, numai grâul cel neîmblătit a mai rămas, și niște alac, cucu­
ruz, fân, ba și mobilă ce-o fost mai bun tot au dus la Orăștie.
Așa dară noi nu mai avem nimica de a mai conscrie, ce s’a adus
din lagăre, că această comisie tot a restrâns. Mă rog ca acest
lucru în potriva-ne fiind să se înștiințeze la cinstitul Comitet în
Sibiu. De unde nu se va înștiința, noi de tot rămânem pe jos, ba
încă ce o fost mai mare, că și un Budoi losiv a vrut a organiza,
382 DR. LAZÄR NICHI

acum pe urma mea. Lucru spurcat este și de întristare poporului,

când le merg atâția comandanți și poruncitori, că singuri nu știu
ce să facă, precum nici eu singur nu știu, futu-le'morții lor ciufi
și măgari, că nici cu poporul nu știu ce să facă, au să le propo­
văduiască. Ei cer ce nici Dumnezeu nu poftește. Rușine să le fie
obrazului lor, că se mestecă numai acolo, unde se află câte ceva,
iară satele cele sărace nu vreu a le căuta. Dar eu încă oi face așa,
că oi scula satele cele sărace și le-oi aduce acolo, unde va fi ceva
bun și li-1 oi da înainte să-1 mănânce tot, să nu mai aibe ce mai
căuta comisiile cele împotrivitoare și de nimica, mânca-le-ar fe-
nea. Dară acuma toată pacea am făcut-o bună pe sate, numai că
or confiscăluit-o alții pe urma mea. Acuma încă banii aceia nu-i
capăt, care trebuia să-i capăt. Poruncește-ne ca cu grâul ce să fac,
să pun îmblătitori ori ba, ca să se dee pe samă celor arși și pe
sama cinstitului Comitet, fiindcă alte cele nu mai este nimica.
Acuma sunt în Băcăinți și de pot pășesc și mai încolo cu organi­
zarea. Pe Mercuri sara voiu fi în Sebeș, cu ajutorul lui Dum­
nezeu.
De binevoitor al Domnii-tale slugă
Dants Mihai tribun.
(Pe verso:)

Cinstitului Domn Dionisie Marcian Popovici,

cu mare plecăciune, Legiunii a 3-a Șebișană.
Publ. la Șt. Manciulea, op. cit. p. 263—264.
353. ‘

Proclamațiunea prefectului Const. Romanul Vivu către', -lo^

cuitorii maghiari din regiunea Mureșului.
Ercea, 26H4 Decemvrie 1848.
108/1848. A XH-ik Român Legio PrefectusâtoL
A Marosszeki Maroson innenni helysegek magyar ajku lako-
saihoz.
Szeretett Polgârtârsak!
Jollehet nem annyira folhivatâsi korem, mint ez eddeg szâmos
eveken ât oly pârtalan csendben elt orszâgos mozgalmi zavarok
miatt rokonszenvii keblemben tâmadt fâjdalom igenyli, hogy ezen
oszinte folszolitâsomat kiildjem Onokhez:
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 383

Amelyben elebbis azdn helysegeknek melyekben mâr seregeim

âthaladtak remenyem s ohajtott vârakozâsomnak megfelelve szi-
ves es rokonszenvii köszönetemet nyilvânitom; s ebböl folyölag
(Önöket szeretve tisztelt minden polgârtârsakat kezeskedesem alatt
biztositom, hogy a românok mind szemelyeik, mind vagyonaik
irânt illö es kelletö kimelettel vannak es lesznek. Ugyanis hadi-
seregeimet Önök kebeleben megjelenni azon mindnyâjunk resze-
röli szent cel nem csak valamenyirei megközelitese, hanem an-
nak tehetsegem szerint teljes kivivâsa vezette s vezetend, hogy a
közcsend, rend, a szemely es vagyon bâtorsâg valölag helyre
âllva arröl önöket biztositsam s azt önök közt fenn is tarthassam,
— amely különben meg nem törtenhetik eleg biztosan, csakis a
fegyverek minden nemei összeszedetese âltal, — annâl is inkâbb,
hogy a közelebbi napokban is több felölröl tolulnak hozzâm azon
panaszok, miszerint a magyar polgârok ma is megtâmadjâk, fe-
nyegetik a românokat, s ep ezert a legfelsöbb kegyelmes parancs
.Hyomân kerem önöket minden fegyvereiket letenni, es kiadni az
illetö kezekbe, azon nem kisszerii tudomâst szerezve önök ezâltal
magoknak, hogy az' ezen rendelesnek szivesen engedelmeskedök
s fegyvereikböl csak egy darabot is el nem rejtök s titkolök önnön
jeleni s jövendöi bâtorsâgos javakra egy igen biztos lepest tettek
es tesznek. Vegre hivatalosan kivânom minden helysegek lakos-
saival tudatni azon hatalmi keszsegemet, hogy a netalântân (mi
meg a mai idöben a leggondosabb örködes mellett is kisebbszerii-
leg törtenhetö) valamely helysegben seregeimböli egyenek âltal
bârmi kâr törtent, vagy törtenend, azt a legsürgetöbben elömbe
föladva, en a kârt kikeresem-kerestetem, s a kârt'a tulajdonos-
nak megfordittatva, a gonosztevöt büntenyehez meltolag meg-
büntetem, a rendetlenkedöt rendre utasitom. Poka-Kereszturon
seregeim egy resze âtvonultâval bizonyos men lopâs törtent s ma
mâr a kâr vissza fizethetöleg — a bunös biinhödöleg âllo. Ez al­
kalommal közlöm Generalis Vardener Commendans urtöl kikiil-
dött proclamatiökat, olvassak es magyarâzzâk meg mindenkinek,
hogy lehessünk, legyünk ö Felsegenek mindnyajan hivei s kö-
zöttünk a valödi keresztenyi szeretet uralkodjek. Ugyanis mi ro­
mânok egy nemzet fölött is uralkodni nem kivänunk, senkinek
nyelvet, nemzetiseget, vallâsât nem celunk el nyomni, vagy csor-
bitani, hanem illö testveriesen, mindenkivel jogegyenlösegben el-
vezni ezen hazänk minden javait, s hordozni közszerüen lehetö
terheit. Ezen alapon nyujtunk rokon kezet minden e hazai pol-
gârtârsainknak s kerjiik es igenyeljük, hogy a verontâs, rabläs,
gyujtogatâs, szemelyes megtâmadâs ezennet szünnjön meg es az
Ö Felsege csendes beket engedö szärnyai alatt igyekezzünk va­
lödi rokoszenvü eletet elni atyai szeretetben es jogegyenlösegben.
384 DR. LAZÀR NICLI

N. Ertse/14 Decc<n. 848.

Constantin Vivu Romanu
Prefectul legiunii române XIR
Nro. 69.
354.
Trei locuitori din Balomir către prefectul Dion. M. Popovici.
Balomir, 14126 Decemvrie 1848.
Domnule Prefect!
Nefiind înțelesul instrucțiunei pentru centurioni 12/24 Decem­
brie 848, primită în privința recruților în punctul 1, care așa
sună: „Recruții cari încă nu s’or dat, pe acum Duminecă să vie
la Sebeș“, destul de luminat și complet scris; că nu e scrisă suma
și numele recruților, nu rânduiala alegerii, precum nici terminul
pe care se poftește slujitul recruților, așa dară nici nu se poate
isprăvi, până când nu se va trimite mai luminat și complet scris.
Adecă: câți? forma alegerei recruților și terminul slujbei sau mai
scurt: Instrucțiunea recrutărei. Cât pentru conscrierea oamenilor
de vrâstă delà 17 până la 45 ani, nefiind protocolul botezaților
mai vechi decât delà 1813 încoace, așa dară nici conscrierea oa­
menilor delà mai sus numitul an încolo nu e fiincioasă. Mai în­
colo: la noi călăreți, pușcași nu sunt, numai lănceri. Cât e pen­
tru ducerea la Sebeș, oamenii noștri sunt de tot năcăjiți, nu atât
pentru ducere la Sebeș sau ori unde, cât pentru povara și greu­
tatea forșpanurilor și transporturilor militărești, care de toate la­
turile, delà Sebeș, Bălgrad, Sibiu, Orăștie, Deva Hunedoara ș. a,
numai în satul nostru au stația, fiind satul nostru în stație și
aproape de drum și de tot mic..
Așa dară ne rugăm de Domnul Prefect a face una mijlocire,
ca satul nostru din pricina povărei forșpanurilor și transportu­
rilor militărești, să poată dobândi dreaptă dispensație delà duce­
rea din sat. Să nu ne depărtăm de sat. Că tot nu rămânem noi
la hodină, și de nu ne vom duce la lagăr, că noi nu numai acuma,
da și în vreme de pace facem la țară destulă slujbă fără nici una
răsplătire. Cu una frumoasă mulțămită gata așteptând acestei
a noastre rugări mângâiosul răspuns, rămânem ai Dlui Prefect
Balomir, 14/26 Decemvrie 1848.
umiliți ascultători locuitori în Balomir
loan Balomirianu, centurion
Todor Opriliția, jurat
i : Onica Adam, sătean
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 385

Pe verso: .
Dela Balomir
Domnului Prefect Dionisie Marcian Popovici cu onoare
$ebe$
Publicat de $t. Manciulea, op. cit. p. 262—263.

355.
Maiorul Clococian cätrd prefectul Const. Romanul Vivu
Tärgu-Mure§, 26 Decemvrie 1848.
Nr. 98.
K. K. Truppen Besatzungs-Kommando zu Maros Vasärhely.
An Herrn Constantin Roman, Mobilen-Romanen-Landsturm-
Kolonnen-Kommandanten zu Tekendorf
Maros Vasärhely, am 26 Dezember 1848.
Dero Bericht von heute Dato Nr. 109 aus Nagy Ertse mit
Dank bestätigend, werden dieselben in Kenntnis gesetzt, dass
der diesfällige Inhalt auch sogleich hohen Orts mittels Estaffete
angezeigt wurde. Sobald dieselben von den zu Dees Vorgefal­
lenen, so wie von der Stärke und Zusammenstellung der feind­
lichen Abteilung, wie auch von der wahren Absicht und Rich­
tung derselben sichere Nachrichten erlangen, wollen Sie auf mög­
lichst sicherm Weg das in Erfahrung gebrachte hieher berichten.
Obzwar hier keine disponible Munitionsvorräte sind, wollen Sie
durch Herrn Lieutenant Paszga hieher eine Assistenz senden, und
ich werde trachten Ihnen doch einige Aushilfe zu verschaffen.
Wegen Kapseln konnte ich heute, da alle Gewölbe geschlossen
sind, keine Nachfrage stellen. Morgen jedoch werde ich diesfalls
mich bekümmern. Bemerken muss ich aber, da'Ss schon lezthin,
als Sie diesfalls hierher sandten, keine Kapseln zu bekommen
waren, und so ich sehr zweifle, dass welche zu bekommen sein
.werden.
Wie oben erwähnt, gewärtige ich jedenfalls von allen Vorfal-
lenheiten, und Ihrer Aufenthaltsverordnung die möglichst si­
chern und auch sichern und auch schleunigsten Meldungen, da-
25
386 DR. LAZÀR NICHI

mit hievon auch hohen Ortes sogleich die Anzeige der besonde-
ren Ereigniss ich berichten kann.
Klokocsân
Major
Pe verso:
Truppen-Besatzungs-Kommando zu Maros Vâsârhely.
An Herrn Constantin Romanu, Mobilen-Romanen-Landsturm-
Kolonnen-Kommandanten zu Nagy Ertse, vel ibi ubi.
Ex offo.

356.
Tribunul Danci Mihai către prefectul Dion. M. Popovici.

Băcăinți, 15/27 Decemvrie 1848.

Prea Cinstite Domnule Prefect! ;
Nu știu ce să fac, fiind prea mulți prefecți și tribuni. Porunci
peste porunci vin la bieții Băcăinți și domni peste domni, mai
știe-i și diavolul, că numai la locurile cele mai bune se îmbulzesc,
iară unde nu-i nimica, nu se ivește nimenea. Eu singur nu știu
ce să se aleagă de tribunatul meu, care mi l-ai dat. Dacă-i așa
lucrul, mai bine să mă lipsesc mai nainte de vreme, că pentru nu
știu cine nu vreau a mă primejdui, adecă pentru un popa Băcilă,
sau alții ca el. Precum am aflat pe niște tribuni, de prin Zlagna,
umblând cu niscai formații ca să dee oamenii 1000—2000 porții
de fân pe sama împăratului și împăratul nu știe nimica, nici alți
oameni vrednici. Mă rog milostivește a face altă mijlocire, să pu­
tem a păși mai pe bună cale, care să fie mai oablă, nu așa strâm­
bă. Atâția prefecți cine a mai văzut și tribuni, fie cine o fi, nu­
mai să știu mai nainte de vreme, să nu umblu cu plugul fără
fere, că apoi nu pot să fac nici o agonisală bună. Tocma așa,
sunt, nu sunt. îmi scrii să aduc tot în scris, ce se găsește prădat
cu bătrânii cu căpitanii. Ie, dacă se scriu când or luat cu sine,
iară scaunile le-au dat la cătane de le-au băgat în foc. Nu ți-le
pot toate spune, câte mișelii -au făcut, le-or spune sătenii.
15/27 Decembre 1848.
Dants Mihai, tribun.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-19 387

Pe margine: '
Cetește și aceasta spurcată scrisoare, apoi te vei încrede seri-,
Sorii mele. (Probabil o scrisoare anexată, care lipsește din co­
lecție).
Publicat de St. Manciulea, op. cit. p. 262.

357.
Comitetul Națiune» Române către prefectul Const. Romanu Vivu.
Sibiu, 15127. Decemvrie 1848.
821/848.
Comitetul Națiunii Române.
Domnului Prefect Constantin Romanul.
Am înțeles din isvoare sigure, ceea ce D-ta încă trebue să fi
aflat, că vrăjmașul iar s’a împuterit reocupând Clujul cu ajutorul
unei puteri înzecite venite din Ungaria pe la Dej, pe când ai noș­
tri lucrau bărbătește spre Huiedin. Această întâmplare nu cum­
va să ne descurajeze, ci mai vârtos să pricepem că trebue să-1
frângem cu orice preț, ca nu cumva să se răspândiască spre ră­
sărit și să se pună în comunicațiune cu Secuii, cari tocma acuma
sunt bătuți în Hâromszek. Așa este cea mai neapărată trebuință
a le opune o putere cât se poate mai tare și a-i sfârma din cuibul
lor dintre Someșuri.
Deci Comitetul în coînțelegere cu General Comando îți porun­
cește strâns, ca îndată ce vei primi aceasta, să aduni din fiecare
sat al prefecturei D-tale ca pe unul doi oameni destoinici la ar­
me, bine îmbrăcați de iarnă și bine hrăniți, apoi cât se poate mai
bine armați și deprinși la arme, câte s’ar afla de foc și cu merin­
de, cel puțin pe 5—6 zile; apoi să te pui în strâns raport cu cei
mai de aproape ofițeri comandanți și chiar cu Năsăudul pentru
ca toate să meargă în bună armonie, precum cere acest timn cri­
tic pentru patrie și națiune. Să-ți ceri, dacă nu vei fi mai având,
un ofițer harnic, care să comande oastea D-tale. In marș nu
cumva să suferi omoruri netrebnice, ci să păzești disciplina; iar
la lovire, da, la lovire cu vrăjmașul, să vă purtați ca leii, căci
totul atârnă dela purtarea oamenilor noștri. Vrăjmașul poate fi
atacat noaptea foarte bine din osebite părți și cu lăncile, căci puș­
tile lui noaptea nu nimeresc. Până acum doi prefecți și doi tri-
 388 DR. LAZĂR NICHI

- buni luară laude dela General Comando; dorim să mai ia și alții.

Nici prădăciuni să nu suferi, ci numai recvizițiuni regulate ca
oamenii să nu rabde foame, nici să umble desculți, iar apoi alte
bucate să se păstreze, căci poate vor trebui tot la oameni· noștri
până în primăvară sau vară. Beția să o pedepsești aspru. Când
expedițiunea ar ține mai îndelungat, la trei săptămâni înțelegân-
du-te cu comandanții, săt schimbi pe oameni. Dar la întoarcere
tribunii și centurionii vor fi răspunzători cu capul lor de ori ce
blăstămăție s’ar întâmpla. Specülatori și avantposturi să aibă.
Comitetul așteaptă mult dela tactul și nepregetul D-tale.
Aceste porunci să le publici întocma la toți tribunii până la
marginile nordice ale țării.
Să reporți de tot ce ai făcut și de comanda ce vei fi primit.
Sibiiu, 15/27 Dec. 1848, 11 oare noaptea.
Simeon Bărnuțiu, Prezident
(Pe verso):
Am primit-o 17/29 Decembre 1848 pela 1 oră, după amiazăzi.
Am și trimis-o în urmă Dlui Prefect către Bistrița.
821.848. Dela Comitetul Națiunii Române.
Domnului Prefect Constantin Romanul Vivu la Thekendorf,
über Sas-Reghin.
Ex. offo. urgentissime.
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p. 274—275.

358.
Comitetul Națiunei Române către prefectul Dion. Μ. Popovici.
Sibiu, 15f27 Decemvrie 1848.
821/848.
Dela Comitetul Națiunei Române. '
Domnule Prefect .Marcian!
Fiindcă am înțeles din izvoare sigure că vrăjmașul iarăș s’a
împuternicit la Cluj, ba a dobândit ajutor și din Ungaria pe de
către Dej, în vreme ce ai noștri operează la Huedin, așa pentru
ca vrăjmașul să nu se răspândească de acolo peste părțile de că­
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 389

tre amiazăzi și răsărit puindu-se în comunicațiune cu Secuii, care

tocma acuma sunt atacați, este trebuință neapărată a le pune în
contra o putere mai tare și a-i sparge cuibul acela. Deci Comi­
tetul întru înțelegere cu General Comando îți poruncește D-tale
ca îndată-ce vei primi aceasta, să aduni din fiește care sat al
prefecturei D-tale unul doi oameni destoinici spre a purta arme,
bine îmbrăcați, bine înarmați, că se vor putea mai mulți cu ar­
me de foc și cu merinde cel mai puțin pe 5—6 zile și să pleci că­
tre Bălgrad,-unde dela General Plorak vei lua instrucțiuni ce este
de făcut, și după cererea D-tale vei primi și un Domn Ofițer Co­
mandant. In toată expedițiunea vei îngriji ca oamenii prin recvi-
zițiuni regulate să-și dobândiască hrana lor cea trebuincioasă și
vei păzi, ca oamenii să se ferească de toate prădăciunile cele ne­
folositoare și chiar nouă mult stricătoare, mărginindu-se fiește -
care la înfruntarea vrăjmașului cu armele în mână bărbătește și
vitejește.
Mai vârtos vei îngriji ca oamenii să se feriască de beție și să
păzască disciplina militară cu toată rigorozitatea. Când expdeițiu-
nea ar ținea mai mult timp, atunci vei avea de grijă, ca oamenii·
să se schimbe după împrejurări înțelegându-se cu comandantul
militar.
Când se întorc oamenii acasă, centurionii îi vor aduce în rân­
dul cuvenit, 3—4' sau mai multe centurii împreună până la lo­
cul unde fiecare centurie se desparte spre a merge la satul său
și vor îngriji de o parte să nu fie atăcați fără veste de către vrăj­
maș. Așteptând că D-ta vei păzi acestea porunci întocmai și vei
îngriji să se păzască de toți subalternii D-tale, Comitetul îți a-
duce aminte că dela o lenevire întru împlinirea acestora poate să
urmeze o mare primejdie pentru patrie și națiunea română.
■ -Sibiu, 15/27 D’ecembre 1848.
Simeon Bărnuțiu
Prezident
Publicat de-Șt. Manciulea, op. cit. p. 269—270.

359.
Comitetul Națiunei Române către prefectul Dion. M 'Popovici
Sibiu, 29 Decemvrie 1848
844/1848.
Dela Comitetul Națiunei Române.
390 DR LAZĂR NICHI

Domnule Prefect!
înaltul General Comando prin ordinațiunea sa în 29 Decem­
vrie 1848 Nr. 5252, demandă Comitetului, ca în aceste împreju­
rări critice, când patria este amenințată și din partea Secuilor și
a puterii dușmane, care a năvălit din Ungaria și când spionarea
și prodițiunea lor pune toată activitatea spre a afla atât tăria;
cât și mișcările trupelor imperiale, să fie cu cea mai mare prive­
ghere asupra călătorilor, mai cu samă a acelora, care se duc în
direcțiunea ținuturilor, pe care revoluționarii le țin ocupate.
In privința aceasta înaltul General Commando pune însărci­
nare asupra comitetului ca și el să îndatoreze autoritățile șie-și
subordonate, spre a fi cu cea mai serioasă băgare de samă, nu nu­
mai de a nu mai slobozi posturi la drum în părțile, unde se află
rebelii, decât la persoane de încredere și ferite de tot prepusul,
ci și de a opri pe oricare călător în părțile acele, care nu se va
putea legitima cu pas după rânduială.
Pe lângă acestea înaltul General Comando mai demandă, ca
Toți călătorii să se caute cu deamănuntul și să se cerceteze dacă
au hârtii la sine și scrisori. Aceia la cari se vor găsi hârtii sau
scrisori periculoase ca suspecte, să se prindă; și atât despre per­
soanele aceste oprite,, cât și despre hârtiile și scrisorile lor, pre­
cum și despre orice eveniment important ce s’ar întâmpla și care
ar descoperi mișcările inimicului, să se înștiințeze înaltul Gene­
ral Comando fără cea mai mică întârziere, chiar și prin ștafetă.
Comitetul dând în cunoștința Domnii-tale această ordinațiunea
înaltului General Comando te provoacă că să fi cu neadormită
priveghere asupra celor ce s,e demandă și să pui toată activitatea
spre a o aduce la împlinire fără cea mai mică sminteală. Către
aceasta se pune strânsă îndatorire asupra Domnii-tale, ca prin
oameni credincioși să te silești a afla atât puzăciunile inimicului
și direcțiunile sale, cât și tăria sa, atât în cavalerie și infanterie,
cât și în artilerie, și orice vei afla sigur despre aceasta, să rapor­
tezi asemenea fără cea mai mică întârziere.
Sibiu, 29 Decemvrie 1848.
Simeon Bărnuțiu
Prezident
Georgiu Barițiu
• ;■ Secretar
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 391

Pe verso:
844/1848.
Dela Comitetul Națiunei Române.
Domnului Dionisie Marcian Popovici
Prefectul legiunei române șebeșene la
Sas-Șebeș
Ex offo.
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p. 270.

360.
Piceprefectul Ștefan Moldovan către Românii din prefectura sa.
Teaca, 17129 Decemvrie 1848.
11611848.
Fraților Români!
In ziua de astăzi am primit grabnica înștiințare Onoratului
Comitet al națiunei noastre române despre aceea, cum Ungurii
din Țara Ungurească au năvălit, și au cuprins Clujul, au intrat
în Dej, în Gherla, au cuprins satele pe acolo împrejur. Dară pen­
tru aceea nu vă spăimântați, ci aveți curaj, fraților Români!
Sculați-vă acum din tor satul jumătate oameni, cari sunteți mai
tari, dela 18 până la 40 de ani și îndată porniți și grăbiți a veni
la Teaca, cu mâncare pe șase zile și de aici om porni în numele
Domnului încotro Domnul Oberst Urban ne va porunci. Cine se
va împotrivi la aceasta poruncă, i-se va trage casa jos, se va scoa­
te din sat afară.
Sign. Teke, 17/29 Decemvrie 1848, ora la 9 ore.
Stephan Moldovanu
Vice-Prefectul Legiunei Române XII.
D. Nr. 81.
( Pe versoJ:
La.
Ujfaleu: am primit.
Baitz'a: au fost 16 Decemvrie.
Hrastos: am primit 18 Decemvrie.
392 DR. LAZĂR NICHI

Kozma: am primit 18 Decemvrie.

Szokola: vestit Vâly (?).
Faragou: am cetit-o 18-a Decemvrie la 7 ore sara.
Ertsea: am vestit 18 Decemvrie la 8 ore sara.
Jontsa: am primit 18 Decemvrie dupe miezu nopții, la on ceas.
Pihpișu Mare:
Filipișu Micu: am primit noaptea.
Sântu: s’au vestit 19 Decemvrie.
Szeplak: s’au cetit la șapte.
Lojig: am primit
Paszmos:
Pintik:
Din sat în sat cu grabă să se poarte sub cea mai mare pedeapsă.

361.

Administrația Comitatului Alba de jos către Preotul Petru Truța.

Bălgrad, 31 Decemvrie 1848.
Copia ad numerum 17/1848;
Prea Onorate Domnule Protopop!
înaltul General Comando la 3 Decemvrie sub Nro 1420 lit. S.
în privința bucatelor și a averilor proprietarilor fugiți rânduește
următoarele.pre cum din aci alăturata ordinațiune se vede:
1. Să se facă inventar triplu despre ele, unul pentru jurații sa­
tului într’a căror grijă s’au dat bucatele, altul pentru administra-
tură și al treilea pentru General Comando.
2. De cumva va fi teamă că bucatele în paie nu se vor putea
conserva, să se îmblătească pe lângă obicinuita plată.
3. De cumva bucatele nici în grâne vor fi în siguritate, să se
dee de știre la Administratură, ca să mijlocească a se transpune la
magazina mai deaproape pentru cei păgubiți și pentru ostași.
4. Bucatele ce ar fi aproape de stricare și nu s’ar putea con­
serva mai îndelungat, să se împartă între săracii din sat și din
vecinătate, dar numai între cei păgubiți și lipsiți în proporțiune
după sărăcia și greutatea casei.
Care grațioasă onânduială a înaltului General Comando cu acea
delegațiune ți se împărtășește Prea Onoratei Domniei-Tale, ca
minteni să o faci cunoscută la toate popoarele din eparhia Prea
Onoratei Domniei-Tale prin respectivii preoți și să o pui în lu­
crare cu toată acuratețea, apoi atât despre publicare să ne faci
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 393

raport, cât și publicarea în subscripțiunile preoților să ni-o tri-'

miți încoaci ca și noi să putem raporta la locul mai înalt.
Dela Administratura Comitatului Albei de jos.
Bălgrad, 31 Decemvrie 1848.
Josif Fink
adlatus
Samuel Porutz
adlatus
Pe verso:
2/1849.
Onoratului Paroh Petru Trucza
la Cricău
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p. 256.

.362.
Adjutantul loan Christea către prefectul Dion. M. Popovici.
Sebeș, 9 Ianuarie 1849.
Domnule Prefect Dionîsie Marcian Popovici la Săliște.
Binevoiți, Domnule, a veni cât mai curând la noi în Sebeș,
fiindcă noi suntem ca oile cele rătăcite, nu știm ce să facem, ce să
apucăm. Vești sunt peste vești, tot rele. Oamenii or început a des­
pera. Tribunii dacă trimit scrisori prin sate, mai întâiu întreabă
că venit-a Domnul Prefect, apoi dacă aud că ba, atunci zic că ei
nu poruncesc până nu veți veni D-voastră. La mine tot vin, mă
întreabă de D-voastră, unde vă aflați și ce-mi scrii. Eu n’am alta
a le răspunde, fără decât că D’-voastră n’ați mai venit dela Sibiu.
Binevoiți dară cât mai în grabă a veni ca să știm ce să facem.
Oamenii zic că să pue pe alt Prefect până veți veni D-voastră,
apoi eu puind pe altul, până veți veni D-voastră, eu la nimic nu
mă amestec.
Sebeș, din 9 Ianuarie 1849.
Alta neavând, rămân al D-voâstre credincios,
loan G. Christea
Adjutant
394 DR. LAZĂR NICHI

Pe verso:
Dela Prefectura Legiunei Șebeșiene.
Onoratului Domn Dionisie Marcian Popovici, Prefectul
Legiunei Șebeșiene la
Săliște
E.v offo.
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p. 258—259.

363.
Prefectul Dion. M. Popovici către Dion. Coste și Dim. Măcelariu.
Blaj, 31112 Decemvrie 1848.
D-nii Dionisie Coste și Dimitrie Măcelariu sunt însărcinați a
aduna 1500 de oameni lăncieri și cât de mulți pușcași, spre a
veni la Ocna, spre a se întrupa cu cavaleria noastră și cu lagă­
rul dela Blaj.
Blaj, 31/12 Decemvrie 1848.
Dionisie Marcian Popovici
Prefectul Legiunei 3.
Să se dee Domnilor Dionisie Coste și Dimitrie Măcelariu tot
ajutorul în calea. Domnialor.
Blaj, 12 Ianuarie 1849.
Novac
Lt. pr.
364.
Comitetul Națiunei Române către prefectul .Dion. M. Popovici.
Sibiu, 13 Ianuarie 1849. st. v.
Comitetul Națiunei Române.
Domnule Prefect!
In 5 Ianuarie la 10 ore dimineața au intrat trupele împărătești
în Buda și Pesta, fără lovitură de sabie, iară Ungurii inimici o
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 395

tuliră la fugă rușinoasă. Timișoara 11 Ianuarie, din Consiliul

belic împărătesc.
Domnia-Ta vei răspândi faima aceasta în tot locul.
Sibiu, ziua primă a anului 1849.
Simeon Bărnuțiu
Prezident

Pe verso:
Dela Comitetul Naliunei Române.
Domnului Dionisie Marcian Popovici
Sebeș
Ex. offo.
Publicat de Șt. Manciulea, op. cit. p. 269.

365.
Preotul Avram Viorel către prefectul Dion. Μ. Popovici.
Șibot, 13 Ianuarie 1849.
Mult onorate Domnule Prefect! ~
Aicea la scaunul Orăștii suntem în ceva liniște pe cât auzim
numai din vorbe goale de cele ce se întâmplă pe la Blaj și mai în­
colo la Sibii, dară întru adevăr nu ne putem încredința cum să
ne potrivim a fi de ajuns secorizați în vremile aceste critice.
Pentru aceasta ne rugăm a-ți lua atâta,osteneală, fiindcă sun­
tem cu totul încredințați despre că știi întâmplările împrejurul
nostru cum stau. Bine voiește cu cel mai de-aproape prilej a ne
mângâia cum să ne alăturăm cu scutirea de primejdiile amenin­
țătoare, că al nostru popor are mare dorință a ști cum sunt lu­
crurile și ce avem de a lucra. Pe lângă că așteptăm un vălas mân-
gâitor cum ieste, rămâi
Al mult onoratului Domnule, gata spre toată slujba,
Șibot, 13 lanuar 1849.
Avram Viorel, paroh la Șibot
și namisnicul Scaunului Protopopesc
al Orăștii
396 DR. LAZÂR NICHI

(Pe verso): ·
Dela Namisnicul Scaunului Protopopesc al Orăștii
Mult onoratului, Domnului
Dionisie Popovici Prefectul Legiunei a 3-a'
cu cuviincioasă cinste la Sas-Sebeș
Ex offo. sau unde va fi.
Pe cealaltă parte:
De cumva Domnul Prefect nu va fi aflat acasă și nu se va ști
unde-i, atuncea înaltul Comitet al Nații Române din Sibii prin
Domnul Bran a ne înștiința este rugat. ■
Publicat la Șt. Mancitilea, op. cit. p. 261—262.

366.
Obștea comunei Mărișel către loan Racoței.
Mărișel, 14 Ianuarie 1849.
Prea Cinstite Domnule Hotnoghi, nouă bun Patron!
Noi locuitorii satului Mărișel primind scrisoarea Domniilor-
Voastre prin Cinstitul Părinte dela Someș nouă împărtășită, și
noi celea înlăuntru scrise am înțeles câțiva săteni; așa dară ne
am volnicit ca să vestim și Măgurenilor aceasta înștiințare și
peste câtăva scurtă vreme vom trimite câțiva săteni cu armele și
cu învoirea și plecarea sătenilor la stăpânitorul țării. Căci și noi
cu ceialalți țărani caută să petrecem și supt stăpânirea și ocroti­
rea mai marilor noștri caută să fim. Așa dară cu plecăciune ru-
gămu-ne Domniei-Tale ca până ne vom strânge la olaltă, că pre­
cum bine știi starea locului cu iarnă grea și oamenii cam înfrico­
șați de când au venit țărani aici abia se strâng și cu Măgurenii
ne vom sfătui ne vom pleca numai să ne fi bun precum și până
acum ai fost cu noi, și să ne desvinovățești înaintea Domnului
Maior, căci noi am trăit aici în munte ca oile fără păstor și nici
nu am știut de cine să ascultăm, că am văzut că oamenii se pleacă
acum într’o parte, acum într’alta, însă acum vedem și aceea am
și dorit, ca să știm de cine să ascultăm, numai să fie milostivi a
ne îngădui până ce vom veni câțiva oameni acolo că peste scurtă
vom plini porunca, așteptând mângăitorul valos suntem
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 397

In Mărișel, 14 Ianuarie 849.

Ai Prea Cinstitului Domn Hotnoghi
plecați slugi,
Obștea Mărișelului.
NB. Despre acest lucru cum că țăranii au rădicat steag alb de
pace nu e drept, căci când au intrat întâiu la casă au început a
pușca asupra unor oameni care fugeau din calea lor, și după aceea
au și pus foc, dară noi semne de pace nicicum n’am văzut.
Pe verso:
Prea Cinstitului Domn
Hotnoghi loan Racoței cu plecăciune închinăm
■ la Gilău.
(Anexată o traducere în ungurește.)
367.
Ion Stan către un ,,Hotnoghi“.
Someșul-Cald, 14 Ianuarie 1849.
Cinstite Domnule Hotnoghi!
Eu am împlinit portinca. Joi am mers în sus după oameni. Nu
i-am putut strânge în grabă, fără puținei, și cei cu iosagu au venit
doi și ceilalți încă au făgăduit că vor veni.
Someșu-Cald, 14 Ianuarie 1849.
loan Stan.

368.
Legitimație eliberată de Căpt. loan Cornea.
Vințul-de-jos, 14 Ianuarie 1849.
Adeverință
Acest care se îndatorește a merge cu forspont în urma lage-
rului din Vințul-de-jos, unde ar însera ca să capete sălaș carul și
4 boi, un biriș și 2 ficiori armați lângă car. Ca să nu aibe de ci­
398 DR. LAZĂR NICHI

neva vreo împedecare înainte și înapoi a veni să se îngădue de

tisturile împărătești. .
14 Ianuarie 1849.
Cornea luon Căpitanul
gărzii române din Vințul-de-jos.
369.
losif Fink și Samuil Poruț către preotul Petru Truța.
Bălgrdd, 22 Ianuarie 1849.
Copia ad Nrum 115. 849. '
Domnule Protopop!
In urma oficioasei înștiințări dela Comandantele fortăreței dto
22 Ianuarie Nr. 199 vă înștiințăm că armata împărătească a re­
purtat o strălucită victorie la Sibiu despre Ungurii, cari au fost
străbătut până acolo. Le-au luat opt tunuri,-și i-au bătut până la
Stolzenburg și îi persecutează mai încolo.
Știre privată: că Urban se apropie de Mediaș, cu un regiment
de chirasieri și altul Deutschmeister dela Bănat, ajutorul e pe
drum. Dela administratura comitatului Albei Inferioare.
Bălgrad, 22 Ianuarie 1849.
Samuel Porutz
adlatus.
losif Fink !
adlatus.
Pe verso:
A Protopresbitero.tractus Albae Inferioris '
Admodum Reverende Domino Petro Trucza parocho
Krakkoviensi in
Krakko.
Ex offo.
Publicat de Șt. Manciulea, op. cit., p. '255.
370.
Axente Sever către tribunii din tabăra dela Cut.
Vingard, 26 Ianuarie 1849.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 . 399

Tribunilor delà Lagărul delà Cut!

Strâns vi se orânduiește ca pe cei ce-i aveți în lagăr să-i con­
teniți dela toate faptele care se fac împotriva orânduelilor celor
mai mari. Mai în multe rânduri s’au dat porunci ca să se încete
dela prădări, prin care Nația Română perde numele între alte
neamuri, dară tocmai aceasta de nu' ar fi, totuși fiindcă noi nu
avem alt bun decât lutul pentru tinerimea noastră, încă nu ar tre­
bui prădat.
Vingard, 26 Ianuarie 1849.
Axente Sever.

371.
Iosif Fink și Samuil Poruț către obștea din Cricău.
Bălgrad, 1 Februarie 1844.
147/849:
Obștei din Cricău.
Fiind Popa Petru cuprins de către provizoratul purtător de
grijă a josagului fiscușesc și de către cinstita tezaurarie sub Nru
10456 în aceasta slujbă întărit cu plata de 20 fiorini, pe lună, sa­
tul nu a avut drept de a lua sluga altuia să și-l bage șie-și. Pen­
tru aceea cât veți căpăta scrisoarea aceasta, să știți că Popa Pe­
tru altul nu e jurat la sat, că ați lucrat în contra legilor când l-ați
pus jurat pe sluga fiscului. Dela administratura comitatului Al­
bei de jos.
Bălgrad, 1 Februarie 1849.
Iosif Fink
administrator.
Samuele Porutz
adlatus.
Pe verso:
Dela Administratura Comitatului Albei de jos.
Obștei din Cricău
Ex offo. Cricău.
Publicat de Șt. Manciulea, op. cit. p. 255—256.
400 DR. LAZÂR N1CHI

372.
General Comando anunță învingerea Ungurilor și alungarea lor
spre Orăștie.
Sibiu, 1 Februarie 1849.
Nr. 5. '
După ce pismașul la orașul Salzburg s’ar fi de tot bătut, și
după aceea neîncetat gonit a vrut în 6 1. c. a se așăza în Sas-
șebeș, aici a făcut jefuiri, aprinderi, omoruri, și tot felul de fap­
te de rușine, însă n’a așteptat lovirea trupelor învingătoare și
după dânșii mergătoare, dară a lăsat Șebeșul și într’o fugă săl­
batică s’a întors către Sasvaroș, de unde mai încolo se va goni.
Cu acest prilej la Kelnek s’a încunjurat și dezarmat un bata­
lion de Unguri, 700 de soldați și 17 oficiali, între care sunt 2
adjutanți ai lui Bem, s’au luat prinși și dobândit încă și 2 tunuri.
Cea mai mare parte din bagaj ia pismașului a venit în mâna în­
vingătorului.
Sibiu, 7 Februar 1849.
Dela cesareo-regescul General Comando.
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p. 282.

373. _
Administrația comitatului Alba de jos către autoritățile comu­
nale din Cricău.
’ Bălgrad, 9 Februarie 1849.
169/849.
Judelui și Juraților ai comunității din Cricău.
Strâns vi se poruncește dela această administratură, ca unora
ce sunteți puși păzitori și grijitori ai tuturor bunurilor, câte se
află în Cricău, despre a căror bună sau rea chivernisire veți fi
datori la timpul său a răspunde, ca lui Biro Miklos să-i dați din
bucatele lui 50—60 ferdele de bucate, și dacă îi veți da să cereți
dela dânsul chitanță, iar fără chitanță nu dați nimărui niciun
fir de grăunte.
Dela administratura Albei de jos
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 18<18-49 401

Bălgrad, 9 Februarie 1849.

losif Fink
administrator.
Samuel Porutz
adlatus.
Pe verso:
169/1849. Dela Administratura Comitatului Albei de jos.
Judelui și Juraților comunității din Cricău
Ex offo. Krakko.
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p. 255.
374.
Popa Șimeon Chiciulă dovedește ca a primit prețul unui potir
livrat bisericei din Cricău.
Cricău, Februarie 1849.
Cel mai jos scris adeverez prin această scrisoare cum că în 13
Februarie a. c. am dat la Biserica Cricăului, avâțid lipsă neîn-
cunjurată: un potir care l-am prețuit în 39 florini în valută, care
bani i-am și primit la mână cu acea tocmeală, că dacă se va pune
la probă potirul și nu se va afla argint curat, atuncea susnumita
biserică de nu va fi îndestulită, să aibă drept a-mi da potirul în-
dărăpt și eu întorc numiții bani, prin aceasta fac cunoscut.
Dată în Cricău, luna mai sus numită 1849.
Popa Simeon Kiciulă.

375.
Dela Colonelul Urban o proclamațiune către Români și Sași.
Bistrița, 14 Februarie 1849.
Prin un marș foarte greu și fără pildă peste cei mai mari, cu
păduri și omet acoperiți munți, ni-a succedat nouă a înconjura
trupele pismașului la Moroșeni și toate, adecă un maior, 11 ofi­
ciali, un medic, 3 companii de infanterie, 44 husari,- 2 tunuri,
toată muniția, armele și bagajele a le prinde.
26
402 DR. LAZĂR NICHI

Toți soldații prinși după spaima cea dintâi s’au socotit noro­
coși a nu mai fi supuși oastei rebelilor și terorismului maghiar,
o dovadă cu ce duh și cu ce mijloace poartă rebelii bătae.
Mai marele insurgenților Bem a fost destul fără rușine a da
afară proclamație într’o provincie a monarhiei austriace și pe
trupele împărătești a le vinovați de reacție și despotism militar.
Români și Sași! Voi ați văzut cum că făgăduințele despre slo­
bozenie și egalitate făcute de către rebeli sunt numai minciuni,
numai sub domnirea rândului legiuit poate fi slobozenie cetăță-
nească. . .
Mai marele rebelilor Bem n’are patrie, el nici e Român, nici
Ungur, nici Sas, nici cetățean din monarhia austriacă, nici ser­
vitor de stat. Intre trupele lui se află numai blăstămați și fugăi-
din toate țările și toate plasele, când noi la porunca împăratului
și Regelui purtăm bătaie în contra acestor rebeli și lotri.
In băgajele prinse am aflat cum că acești mișei au făcut cele
mai de jos hoții, însă am văzut cu durere din scrisori și aceea,
cum că în această Patrie se află mulți vânzători. Eu pe fiecare
vânzător al lucrului nostru cel sfânt îl voiu pedepsi cu moarte.
Astă diminiață în Prund s’a pușcat pentru asta crimă un gră­
nicer.
Stăpânirile puse de terorismul maghiar precum și celelalte fă­
cute disposiții încetează de astăzi de tot. Ocârmuirile cele legiui­
te mai dinainte iară intră în viață. Eu aștept cum că toate satele
pentru hrana trupelor în mare număr vinitoare togma în momen­
tele cele dintâi așa de bucuroase or purta de grijă, cum de frică
și terorism au fost silite a face pentru oastea rebelilor. Mai pe
urmă strig eu: Sculați-vă Sașilor și Românilor, jos cu tot rebe­
lul. Aceasta este vouă și pretinilor păcii și a rândului bun ușor,
a bate pe pismaș, a-i prinde, a-i împrăștia și dacă va fi de lipsă
a-i omorî, aceasta e de lipsă a se face, că altmintrelea voi toți veți
fi cerșitori și sclavi, nu aveți a aștepta odihnă. Nu socotiți că re­
belii au odihnă, cunoștința lor și lucrările cele rele prin care pe
mii au jefuit de avere și viață, ei silesc pretutindenea numai ne-
orândueli și împărecheri a împrăștia; sau voinicește a domni. A-
ceasta e libertatea care voesc vouă a vi-o aduce, aceasta e liber­
tatea care aveți voi a o aștepta dela .rebeli și rușine ar fi daca
unor cum e Bem, studenții republicani vienezi și legiunii pole-
cești v’ați supune. încă odată sculați-vă însă din tot sufletul în­
treprinzător și voitor a vă bate, voi ați văzut cum că pismașul
în rândurile sale numără numai niște prunci. Rușine ar fi dacă
ați lăsa a se învinge.
Bistrița, 14 Febr. 1849.
Urban Oberst.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 403

3-te, 4-te, 5-te Kompanie durch den Herrn Pfarrer in den Kir-
chen verlautbaren zu lassen.
Dutlatszt Lt. (?)
(Trei exemplare, fiecare pentru una din compăniile visate în
ordinul dela sfârșitul actului).
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p. 282—283.
376.
Colonelul Urban anunță victoria sa asupra trupelor lui Riczkâ,
colonelul insurgenților.
Bistrița, 19 Februarie 1849.
Astă noapte a mers sub comanda mea prin Bistrița avantgarda
trupei stătătoare sub comanda Excelenții Sale Generalului și Mi-
litar-Comandant în Bucovina Malkovsky; a năvălit asupra pis-
mașului care sta la satul Baiersdorf. Desdedimineață, după o bă­
taie de 2 ceasuri l-a bătut, și prin încurajarea coloanei dela re­
gimentul arhiducele Cari Ferdinand sub căpitanul Fakler la Ma-
gyoros (Măgheruș) de tot l-a pustiit.
Colonelul insurgenților Riczko, 2 oficiali, un medic, la 200
bărbați, mai cu samă Poleci, 2 steaguri, 3 tunuri dimpreună cu
mai multe care pline de muniție, arme și bagaje, au venit în ma­
nile noastre. Pismașul a pierdut mai mulți morți și răniți, din ai
noștri încă s’au plesărit unii rău și doi au murit. Intre acești
din urmă jelim pe eroul Oberleutnant Graf Baudissin, pe care
turbații de Secui așa zicând l-au dimicat și a cărora multe fapte
rușinătoare Riczko în ceasul morții neîntrebat le-a întărit.
Bistrița, 19 Februarie 1849.
Urban Oberst.
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p. 282.
377.
Bir6 Nicolae către prefectul loan Bălaș din Cricău.
Bălgrad, 22 Februarie 1849.
Prea cinstite Domnule Prefect!
A venit sfavarul din Cricău la mine pentru plată. Eu i-am
404 DR. LAZĂR NICHI

plătit pentru 2 măji 2 zgloți și duoi fonți de slănină, dară două

ferdele de bucate să facă bine a-i da de acolo din șură. Am fost
scris carte despre Angyel Simion, doară ai primit. Cu mare
cinste rămâi al D-tale
Bălgrad, 22/2 849. servus obligatus,
Biro
Pe verso:
La Prea Onoratul Prefect Domnul loan Balaș în
Cricău.
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p. 255.

' . 378.

9 Martie 1849.
Un oarecare loan scrie cumnatului său, tot loan, să trimită pe
Panoka Bityeri ca pe un om de încredere. Comisarul Csânyi a in­
vitat pe Români sa se reîntoarcă la vetrele părăsite. Le asigură
amnestie pentru faptele rele, libertate și drepturi privitor la limbă și
religie. II roagă pe adresatul să vină la Siha, ca să se sfătuiască
împreună și să le deie povețe. Pace apel la ajutorul și sfatul lui
în interesul tuturora mai ales al părinților săi. Cere răspuns
grabnic.
Răspunsul la aceasta scrisoare:
„Prietene Cumnate, Ție îți cred, Ungurilor nu“. Apoi spune că
ei numai de ordinele Comitetului asctiltă. Despre lancu știe că a
adus 700 puști dela Belgrad și 2—3 tunuri; are de gând să vină
la Minegi (?), cu vreo 10 mii. Trimite vorbă lui Visztâk, că Al-
băcenii vreau să-l prindă și să-l omoare, pentru că s’a lăudat că
va da prins pe lancu, ceea ce este imposibil. Ii face serviciul a-
cesta, fiind bun cu părinții săi și cu Românii. Să vină .la Rocu
pe Vinerea din săptămâna aceea, dacă voiesc să se întâlnească.
Despre Români se aud vești bune. Buteanu cu 800 soldați a bătut
3000 de Unguri. — Scrisoarea și răspunsul au fost traduse din
românește de Loc. Ștefan Boros în Huedin la 9 Martie 1849.
Forditâs olâbol magyarra.
Szeretett Barâtom Jânos! Ezen embert Fânoka Bityeri akâr
hol s mi helyen talâland ezen tudositâsommal kuldom Belisbe,
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 405

vagy tovàbb, hahcgy hiszel érzelmeimnek, hallgasd meg ezen em-

bert ezen testvéries iràsom aitai.
- Baràtom, mi olàhok provokàlva vagyunk kormànybiztos Csà-
nyi Làszló 6 Méltósàga aitai, hogy a mi nemzetiségiink biztositva,
nyelvunk bàntatlan, vallàsunk sértetlen, az elkòvetett rosz tettein-
kért, melyeket orszàgos tòrvényeink ellen tettiink semmi egyébb
nem kivàntatik* mint a megtérés elóbbeni lakhelyeinkhez, a meg-
hatàrozott 8 nap alatt, mert màsképp el vannak azok az elhagyott
haztiizhelyek, sót fejiink is veszve. Baràtom Jànos! légy jó és
tanàlkozz véliik a jòvó napokban mulhatatlanul Szihànàl, ameny-
nyivel akarsz, hiszen mi nem ellenséges gondolattal akarunk;
mitol mentsen Isten. Hanem. hogy tanàcskozzunk olàh nemze-
tùnk boldogitàsàról, akik ugyan tudjùk, hogy nem csak a mi
végzésiink s hatàrozatunktól fiigg, hanem baràtom Jànos szùlei-
dért és értem intézd el dolgaidat ugy a mint a jelen idó kivànja,
sziìleiddel és màsokkal. Minket mulhatatlanul tudósits ezen ex-
presus aitai, akarsz értesiteni vagy nem? Mi baràtom Jànos, aka­
runk veled és màssal is ròvid idón talàlkozni, és mi nevezett he-
lyen ird meg, mert tanàlkozandunk tanàcskozó érzelmek kòzt, a
magunk javàért, légy jó baràtom hallgass meg. Maradj egész-
ségben, talàn holnaputàn talàlkozunk. Maradok néked baràtod,
Bòkkényben 849 Màrcius 6-àn, sogorod Jànos.
Vàlasz ezen levélre. — Baràtom Sogor. Te szavaidnak hiszek,
de a magyaréba nem, sehogy sem. Amiról irsz csak feliról vagyok
meggyózódve, mind addig mig az romàn Comitétoktól alàirt cir-
cularék nem érkeznek Erdélybol. Amennyiben 8 nap alatti vissza-
térésre van a rendelet, attól tartok, hogy a szerint visszatérve
minden fàradsàg nélkiil benniinket el foghassanak, mert addig
mig magyarok véres pàntlikàt hordanak, nincs béke. Jànkuról
annyit tudok, hogy 700 puskàt hozott Belgràdból és elosztotta
ùgyes legényeinek, àgyut is kettót-hàrmat vagy mennyit nem tu-
dom. Ontòtt 8 fontosokat, szàndékjok, hogy Miregjóra (?) vagy
10 ezren menjenek. — Visztàk ùrnak mond meg, hogy feliigye-
lettel legyen, mert az Albàkiak el akarjàk fogni, és hogy tudja
meg, bàr ha legjobb is irànyokban, még is nem hisznek neki és
mindjàrt mególnék, eztet mond meg néki ha jól van sziileimmel
és az olàhokkal. Oka amiért el akarjàk fogni az, mert dicseke-
dett, hogy el fogja Jànkut, ami lehetetlen. Jòjjetek Rokuhoz Pap
pepa biróhoz, ha akarjàtok hagy tanàlkozzunk pénteken ezen a
héten. A hirek résziinkról òrvendetesek, amint halljuk, de nem
tudjuk ugy van-é vagy sem? Az ujsàgokból jobban tudjàtok, hogy
iitnek ki az iitkòzések s ahhoz alkalmaztassàtok magatokat. Van
amire sziikségtek van, legyetek nyugottan, mert a mi emberetek
van fegyver nélkiil semmit sem érnek a rendes katonàk ellen és
az Albàkiak ellen. Mert Buttyàn 800 katonàval 3000 magyart
406 DR. LAZÂR NICHI

vert meg, 248-at megfogott, a holtakat nem tudom. A szebeni ut-

kbzetet tudjâtok, hogy a magyarok âltalânosan el estek.
Hogy ezen levelet es vâlaszt az eredeti olâbdl forditottam es
amennyire olvashato volt szorul-szora magyarâztam meg ezen-
nel bizonyitom. Kelt B.-Hunyadon Mârcius 9-en 849. Boros Ist­
van, Bihar Megye nemzet-ori fohadnagy.
379.
Administratura comitatului Alba-de-jos către primarul din
Cricău.
Bălgrad, 10 Martie 1849.
374/849.
Judelui din Cricău.
Omul ce șede la poala viilor dela Cricău, în casa lui Biro Mik­
los, de vrea a șede mai încolo în casă, are de a se înțelege cu pro­
prietarul .căsei. Pentru aceea să nu neglijască cât mai în grabă
a ^e arăta la administratură dimpreună cu Domnul său. Dela
administratura comitatului Albei de jos.
Belgrad, 10 Martius 1849.
Iosif Fink
administrator.
Samuele Porutz
coadministrator.
Pe verso:
374/849.
Dela Administratura Comitatului Albei de jos.
Judelui din Cricău
Ex offo. Cricău.
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p. 255.
. . 380.
Un oarecare Fejer ordonă ca scrisorile românești din Cricău pre­
zentate de Ioan Kertesz, să fie examinate de Makâdi cu observă­
rile necesare.
30 Aprilie 1849.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 407

Kertesz jânos gr. Teleky Imre Maros-Szentpâli gazdatisztje.

Krakköban talâlt olâh iromânyokat ad be.
Makodi ur vizsgâlja meg, es tegyen szükseges jegyzeteket.
30 âprilis 849.
• Fejer.

381.
Ioan Kertesz, administrator pe moșia contelui Emeric Teleki, a
prezentat mai multe scrisori românești cuprinse în acest regis­
tru. Registrul arată data scrisorilor și rezumatul tradus pe un­
gurește. Anexele germane sunt chitanțele- despre alimentele rec-
virate pentru Bălgrad. Sunt și câteva chitanțe în limba română.

A Kertesz Jânos, gr. Teleki Imre marosszentpâli gazdatisztje,

âltal beadott olâh iromânyokroli jegyzetek.
Level Biro keri a krakkdi olâh papot Trucza Petrut,
Szâma Kelese hogy a Krakköban lakö Baba luonnak feleben
1. Fejervârott kiadott szântofoldek irânt tudösitsa, s a zselle-
D'ec. 9-en reknek mondja meg, hogy a gabonâjâra viselje-
848 nek jo gondot, mivel azt a fejervâri kenyersütö-
hâz (profonterie) szâmâra eladta.
2. Dec. 1/13 Krakko szâmâra egy kozpenztâr kezelesenek
848 mikenti elintezeseröl szolo level.
3. Dec. 12-en Petru Trucza, krakköi olâh pap a tövisi lovas-
848 sâg parancsnokânak Suiny-nak irja hogy az oda-
valö urasâgok udvarai, melyek meg fel nem du-
lattak, mind jö âllapotban vannak, s küldi a gond-
viselöket hogy azoknak Suihy maga is utasitâst
adjon.
4. Dec. 18. Suiny, tövisi lovassâg parancsnoka rendeli,
848 hogy minden fain vegen lârma fâk âllitassanak
fel.
5. Dec. 31. Az alsofejermegyei administratura, Josif Fink
848 es Samuele Porutz alâirâsa alatt, Petru Truczä-
Fejervärott nak a General Commando rendeleset, az elsza-
ladott birtokosok javai s gabonäja mikenti keze-
lese irânt, megirja.
408 DR. LAZÂR NICHI

6. Fejervârrol Ugyan azon administratura parancsolja a

Febr. 1. krakkoiaknak hogy a fiscus joszâga gondnoksâ-
849 ga es a kincstâr âltal is megerositett Popa Petru
eskiittnek maradjon, s mas ne tetessek helyebe.
7. Febr. 9-en Ugyan azon administratura parancsolja a
849 krakkoi birâknak, hogy Biro Miklosnak a maga
sajât gabonâjâbol adjanak 50—60 veka gabonât,
nyugtatvâny mellett, mâskeppen nem.
8. Marc. 10-en Ugyan az a krakkoi bironak parancsolja, hogy
849 ha a Biro Miklos szollojeben lako ember, azon
hâzban tovâbbra is megmaradni akar, egyezked-
jek ez irânt a hâztulajdonosâval.
9. Jan. 22.' Ugyan az, Petru Truczânak irja, hogy a fejer-
849 vâri vârparancsnoksâgtol Jan. 22-en vett tudo-
sitâs szerint: a csâszâri sereg' Szebennel a ma-
gyarokon fenyes gydzelmet nyert — 8 âgyut
. foglalt el toliik s egeszen Szelindekig vissza ver-
te, s iildozi, kergeti oket. Magâny tudositâs sze­
rint: Urban Megyeshez kbzelget egy vasas ezred-
del. A Teuschmeister ezrede Bânâtbol segitsegre
siet, uton van.

f Pe versoJ:

A nemet iromânyok mind nyugtatvânyok a Fejervârra szâlli-

tott requirâlt naturâleknak. Olâh nyugtatvânyok is vannak requi-
râlt javakrol.

382.
Comitetul Națiunei Române către prefectul Const. Romanul Vivu.

254/848..
Comitetul Națiunei Române.
Domnule Prefect!

S’a primit raportul D-tale din 30 Octombre sub Nr. 4 scris

din lagăr fără a însemna locul. Comitetul îți răspunde că îi pare
bine pentru perseverența Românilor și sperează că prin încura-
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 409

jerile D-tale vor mai răbda puțin până când se vor isprăvi toate
cu pace și fericirea Românilor.
Pentru purtarea cea suspectă a căpitanului și în genere a sol-
daților din regimentul Cari Ferdinand se vor face din partea
Comitetului păsurile cuviincoase la General Comando.
D-ta printr’un raport mai dinainte înștiințai pe Comitet că pre­
fectura unde te afli, ai organizat-o cum trebue, și cereai ca să te
duci la Reghin la prefectura.D-tale; Comitetul ți-a răspuns atunci
și-ți repetează și acum că, dacă nu e pericol, să lași deocamdată
prefectura aceasta sub comanda fratelui Micaș și D-ta să te duci
să organizezi prefectura dela Reghin.
Comitetul aprobă confiscațiunile ce ai făcut la curțile rebelan-
ților, către aceasta îți mai dă' voie ca pentru aprovizionarea la­
gărului să faci recvizițiuni depe la-Unguri, după cum au făcut
și ei depe la Români, ca să nu pătimească lagărul.
Fii cu privighiere în tot timpul; nu întreprinde nimica fără sfa­
tul și coînțelegerea cu comandantul militar.
Știrile ce se primesc din toate părțile sună frumos pentru cauza
noastră. Viena s’a bombardat și a căzut iar în mâinile împăra­
tului. Aiudul a capitulat. încă puțină răbdare și Dumnezeu va
face ca să triumfeze cauza noastră.
Simeon Bărnuțiu
Prezident
(Pe verso):
254/1848. .
Dela Comitetul Națiunei Române.
Domnului Constantin Romanul Vivu
Prefectul legiunei române XII.
Ex. offo. în lagăr unde se va afla.
Publicat la Șt. Manciulea op. cit. p. 276. Scrisoarea nu e datată,
dar, evident, e trimisă la începutul Pui Noemvrie 1848.
383.
Laurian către prefectul Dion. M. Popovici.
Domnule Marțianul
410 DR. LAZĂR NICHI

Aici trimitem:
Nro 6. — o scrisoare către D-ta cu un pachet.
8. — o scrisoare către Domnul Winkler.
9. — o scrisoare cu un pachet către Solomon.
7. — o scrisoare cu un pachet către Tomași.
Espeduește cele de espeduit. Grăbiți-vă către Bălgrad. Spuneți
Domnului Winkler că a primit scrisoarea Dumnealui din 18/30
Oct. Puteți să mergeți înainte. Tunuri vor veni de către Mediaș
și Blaj.
Laurian
Pe verso:
Domnului
Dionisie Marțian Popovici, Prefectul Legiunei
la Sasșebeș.
Scrisoarea trebue datată la începutul lui Noemvrie 1848.

384.
Prefectul Dion. M. Popovici către tribunul Nicolae Popp.
Niculae Popp tribun din prefectura Sasșebeșului.
Instrucțiuni pentru tribunii prefecturii Sas-Șebeșului și a le­
giunilor 6-a,'7-a și a 8.
Tribunul ales e nu numai tribun al gărzii ci și tribun al popo­
rului, care va depune jurământul dela Blaj îndetorându-se:
1. Ca în fiecare sat învățând și învingându-1 despre foloasele
gărzii naționale să conscrie oamenii dela 17 până la 40, destoi­
nici spre purtarea armelor alegând la 10 un decurion și la 10
decurioni un centurion din săteni.
2. Să însemne câte arme de foc sunt în fiecare sat, și dacă în
vreunul nu sunt 10, să silească pe cei mai avuți săteni spre a
cumpăra fiecare o pușcă, iar dacă ar fi 15 până la 20, așa 30, 40.
3. In care sat numai se vor putea, să se formeze un decurion
de călăreți cu 2 pistoale' și lance.
4. Tribunul poporului să îndestulească pe oameni și în trebile
politice.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 411

5. Din fiecare sat să se afle la prefectură dela o centurie 10

oameni pe o săptămână, spre învățătură și păzirea prefecturei.
6. Tribunii să aibă un ștafetar în fiecare sat pentru comunica­
ția și raportul cu prefectul.
7. Să silească tribunii a se cumpăra încât se poate tot arme
de foc, iar întru atâta și lance sau pistol.
8. Conscrierea într’un sat sa se facă mai îndelung într’o zi.
Decretul adunării dela Blaj.
Grachul Dionisie Popovici
Prefectul Legiunei 6, 7, 8 din Șebeș
instrucțiunea va fi fost scrisă în Octomvrie sau Noemvrie 1848.
385.
Prefectul Dion. M. Popovici către tribunul Măcelariu
Șebeș (fără dată).
Domnule tribun Măcelariu!
Domniei Tale se scrie, ca îndată ce vei primi aceasta, să por­
nești atât cu călăreții, cât și cu pușcașii adunați la Șebeș, însă
fără de zăbavă, adecă pe mâine să te afli și D-ta cu dânșii la
Șebeș.

Șebeș, dela Prefectură.

Dionisie Marțian Popovici
Prefectul Legiunei 3.
Pe verso:
Domnului Domn
Ilie Măcelariu
Ex. offo. Tribun la Mercurea
386.
Fraților Români!
Fiindcă Ungurii s’or sculat iară, așa dară să stați gata pe Marți
dimineața după porunca lui General Comando și a Comitetului,
412 DR. LAZĂR NICHI

să veniți la Șebeș cu mâncare cum vor spune Domnii, tribuni, și

care nu va veni pe Marți să i se huluie casa jos fără nicio cru­
țare.
Dionisie Marțian Popovici
Prefectul Legiunei 3.
Publicat de Șt. Manciulea,. op. cit. _p. 285.
387.
Tribunul loan Dicu către prefectul Dion. M. Popovict
Domnule Prefect! .
înștiințarea despre acel lucru am cetit-o și voiu și porunci să
pornească fiindcă Vingărzenii au venit pe aicia, voim să mergem
la olaltă. La Blaj sunt bune toate și de când ai venit Domnia-ta
de acolo, pe la noi se ridică statariu pentru jafuri. Pe Doamna
Sent-Paloaia era să fugă ca rumână, de nu cumva s’ar fi lăudată
către o. muiere că cine sunt eu, voiu arăta eu cine sunt. Muierea
a venit înspăimântată și auzind oamenii că vrea să fugă, au a-
dus-o în sat și odată au omorît-o și cu ea și pe o froaiă și pe
diregător și i-au îngropat în fântână, de care de mult a fost vred­
nică. Târziu i-a venit pardonul prin casă tot i-au jefuit oamenii,
că multe a jefuit și ea dela ei. Ce-i cu Bălgrădenii, fi bun scrie-mi
că noi vom merge la Blaj că Ungurii s’au sculat la Noșlac asu­
pra Românilor și taie și jefuiesc, și pe copii și din brațele maică-
sa îi omoară, c’au și trimis la 5000 de feciori asupra lor și om
merge și dintre noi. Auzim că mișcă-și Secuii,, dar cu mulți au
a se lupta până or veni la noi. Mai mult asupriri, batjocuri, tiră-
nii și jafuri, nu e slobod să se facă, ci se trimit la Blaj cari or
cuteza și vor fi spânzurați, dar care nu merge cu dreptate în
mână, toți îi ducem la Blaj. Oamenii sunt înverșunați, decât care
noutate n’avem. Salutând pe fratele Solomon rămâne a Domnii-
tale serv umilit,
căpitan și tribun
Ion Dicu
Pe verso:
Domnului Domn
Dionisie Popovici
Prefectul Legiunei 3, cu umilință
la Șebeș
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 413

Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p. 258. Scrisoarea datează

dela sfârșitul lui Octomvrie 1848.
388.
Tribunul loan Cărpinișan către prefectul Dion. M. Popovici.
Prea Onorate Domnule Prefect!
Oamenii dela Răhău cari au fecior de vârsta cătăniei toți se
pun în putință și nu vreau să dee feciori la cătane, aruncându-ne
vorbe, că noi nu lucrăm drept, când vrem să luăm mai întâi pe
cei cu 18 ani, apoi pe aceia cari după numărul sorții din anul
trecut sunt mai aproape. Așa dară ne rugăm să binevoești a tri­
mite la Răhău o comisie străină, care va lucra drept, căci noi de
aici de loc fiind, nu avem nici o încredere și nici un respect îna­
intea oamenilor noștri, care mai zic că nu noi, ci ei poruncesc,
și de vreme ce poruncesc ei, noi nu mai avem nici o putere înain­
tea lor, că nu vreau să facă ce poruncim noi.
Ai Domnii-tale bine voitori
loan Cărpenișan
tribun
loăn Boiescu, căpitan
Pavel Nechifor căpitan
Pe verso:
Prea Onoratului Domn Dionisie Popovici prefectul Legiunei a 3-a
Șebișană la
Șebeș
Publicat la Șt. Manciulea op. cit. tp. 263.

389.
Tribunul Mihai Danciu către comitetul națiunei române.
Noi Sas-șebișenii pe lângă umilita suplică mai arătăm pe omul
acela care a făcut o mare împotrivire și împiedecare împotriva
jurământului Gardei Naționale, care după ce am pus jurământ,
și am pornit la lagăr, ne cum să ne îndemne a păși cu inimă fier­
binte și curată către vrășmașii noștri maghiari: da încă și pe ai
săi trei voinici de feciori i-a reînturnat la casele sale dimpreună
cu sine, tocmai din lagărul FeFVinți, așa dară, dacă s’a întors la
casele sale, n’a fost destul cu cât că s’a înturnat, fără ne a mai
dat un nume de hoți și că numai nevoeșii și amărâții care nu
414 DR. LAZÂR NICHI

vreau a lucra și n’au cu ce trăi. De-i așa lucru că fugitivii și

deșertații aceia care or călcat jurământul, care noi cu toți la olal-
tă l’am pus, înaintea lui Dunezeu și împăratului, apoi nu mai
stăm nici de cât la olaltă în orașul nostru.
Poftim și despre aceasta a ni se da rezoluția dreptății, nu a
strâmbătății, suplicaților celor din lagărul Tttrzii, care am fost
până în șfârșit.
In numele obștei
Mihai Dânts, tribun.
Pe margine:
Numele omului care ne a dat acest nume Urît este Mihai Sân­
tei, și cu. alții dimpreună.
Pe verso:

Preș. 3/10. S. Sebiș.

Danci tribunul jeluește în numele comunității contra lui Mihai
Sântei, care a desmântat pe oarecâți de au fugit din castre căl­
când jurământul și acum îi batjocorește pe cei credincioși.
Prea Onoratului Comitet al Națiunei Române umilita suplica
a Conscrișilor din suplica dintâi.
Scrisă în jumătatea a doua a lunei Noemvrie 1848.

390.
Tribunul Mihai Danciu către prefectul Dion. M. Popovici.
10—ber 1848
Dants Mihai tribun acuma sunt în Cârna.
Multă Sănătate Domnii-tale Prefect,
Mă rog fă atâta bunătate dă-mi înscris ce să fac cu grâul
dela Băcăinți și Sărăcsău, să pui îmblătitori ori ba. La pădurea
Agmarului sunt stânjini de lemne până 460—500, să se vândă
ori ba. Mă rog dă-mi în scris plenipotență să știu ce să fac. In
cât îi despre căzaci-călăreți cât mai îngrabă îi ai, voiu da scriși
cu numele, numai am foarte mult val cu poporul, pentru ale lor
multe pâri. Poruncește-mi. când să vin, de va fi lipsă. Cu Aron
Tompa nu trebue făcută nicio pace, că poporul Șebișan nu voiește
a-i da lui nimica, că boul lui n’o murit în lagăr, ci acasă. Apoi
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN' 1848-49 415

Tincu luon și Izdrăilă, ei nu vreau să primească carul care l-am

adus din lagăr. Așa dară mă rog dă-le pace să tot latre că nu’s
de pace, până or veni acasă să mai steie opăciți. (Pe margine):
Gvardiștii se știu, că iată iară ți-i dau în scris cât mai în grabă.
"De binevoitor
Pe verso:
D-lui Prefect Dionisie Marțian Popovici leg. 3 Șebișană.
Decemvrie 1848.
391.
Tribunul Coste către prefectul Dion. M. Popovici.
Domnule Prefect!
Eu m'am dus la Lancrăm. De e de lipsă dimineață iarăș sunt
aici, numai te rog înștiințează-mă. Lângă aceea aș voi să știu
când pornim cu lagărul.
Coste
tribun
392.
Tribunul Dion. Coste către Românii din Răchita și Sebeșel.
Fraților Români!
D-voastră ați venit până la Șebiș, apoi ați fugit. Rușine destul.
Noi am plecat cu lagărul la Ghirbov, D-voastră cât căpătați aceas­
tă scrisoare să vă gătați și să porniți la Ghirbov, așa cât pe sară
să fințați acolo, de nu, va veni execuție pe D-voastră.
Dionisie Coste
tribun.
Pe verso:
Românilor din Răchita și Șebișel.
393.
Pașaport eliberat de loan Criste adjutantul legumei din Șebeș
Pass!
Acești doi oameni călări au slobodă voie a merge la Săliște,
416 DR. LAZĂR NICHI

sau până unde vor da de Domnul Prefect Dionisie Μ. Popovici,

căruia i s’a trimis de aici din Sebeș printr’înșii o epistola grab­
nică;, care dară nici la a lor trecere și nici la întoarcere nu se vor
supăra cu vreo opreliște.
Dela Prefectura legiunei șebeșiene prin
luoan G. Christe, adjutantul legiunei
șebeșiane.

394.

Ioan Criste adjutantul legiunei din Șebeș către un Loc. Colonel.

Hochwohlgeboren Herr von Oberst-Leutnant!
Indem ich heute wegen dem gestrigen Gewehre untersuchte,
so fand ich, dass die Leute bei denen das Gewehr war, dazu fähig
sind, so bitte denjenigen Menschen, der mich dazu brachte, bes­
traffen zu lassen, weil er auch schon früher das Gewehr von
diesen Leuten genommen hat, ohne eine Vollmacht von jemandem
zu haben.
Euer Hochwohlgeboren
Diener
Johann G. Christe
Adjutant der 3. Legion.
Kommen Sie doch heute n. Μ. zu uns.
.395.

Căpitanul Onu Lațe și silblocotenentul Gheorghe Doina către

Dion. Μ. Popovici.

Sibișeni, 1848.
Prea Cinstite Domnule Prefect!

Noi bătrânii și tisturile satului, care porunci avem dela dom­

nul prefect le-am împlinit, pentru vitele care s’au adus dela la­
găr, le-am biciluit și s’au și vândut în sat, iară după porunci a
treia parte am dat-o la aceia, care le-au adus și două părți au
rămas bani 120 fiorini țg sat, la vice-căpitan, care l-a rânduit
domnul tribun când a fost pe la noi. Pentru aceea ne rugăm de
cinstitul domn prefect să se milostivească a osteni până aicea
la satul Sibișeni, că sunt patru oameni foarte neînțelepți anume
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 417

Lațe Pantelimon, Ivan Nicolae, Sibișan lacob, Sibișan Niță. A-

ceștia nu ascultă poruncile și strică și pre alți oameni și către
bătrânii satului și către tisturi, ne rugăm de iertare, zic să spurce
pe maică-sa și nu ascultă poruncile. Așa dară ne rugăm de cinsti­
tul domn prefect, obștea satului, bătrâni și cei tineri, să se mi-
lostivească a nu împregeta a osteni până la satul nostru Sibișem
să ne caute dreptatea. Care va fi de vină să se arate de față, să
nu umble pre supt ascuns și ne rugăm, că și pentru banii aceia
să le facă loc. Anu 1848.
Rămâi al Domnului slugă,
Lațe Onu, Vice-căpitan
Homnoj Voina Gyorgy
Satul Sibișeni.
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p. 260—261.

396.
Primarul Onu Lațe către Dion. M. Popovici.
Prea Cinstite Domnule Prefect!
Mă rog de cinstitul domn pentru doi oameni dela noi din Si­
bișeni, anume Roș Petru și Ivan Niculae, că nu vreau a veni 1a
lagăr și strică și pre alții, că sudue pe tisturi, de care nu iubește
Dumnezeu.
Rămâi al Domnului slugă,
Lațe Onu, judele.
Publicat la Șt. Manciulea, op. cit. p. 259—260. ;
397.
Obștea satului Sibișeni către prefectul Dion. M. Popovici,
Mult Onorate Domnule al lagărului Prefect!
Nouă Milostiv Stăpân!
Cu rânduiala Domnului prin trimisul domn tist dela Sas-Se-
beș, întru comisia alegerii tisturilor noui, în numele cel lăudat
primindu-se, ci acest lucru la noi în satul Sibișeni togma împo­
27
418 DR. LAZĂR NICHI

trivă vrea să lucreze, chiar numai 9 gazde. Dintr’a lor putere a-

ceste vreau de sine a se pune tisturi noui. Cum cinstita comisie
după rânduielile alegerii, tuturor sătenilor a voit a le rândui,
așadară noi satu tot afară de acești 9, cu numărul care cu ve­
nirea a doua poruncă atunci se vor vesti, nici unul dintre noi a
fi tisturi nu poftim, ci rânduiala de obște o așteptăm, să se facă
votizație la această alegere și când toți cu un glas de obște vor
striga aceste alese tisturi, să fie aceia, să și rămână. La aceasta
a noastră umilită rugare destul ferindu-ni-se mângâiosul răspuns
și mai înainte așteptându-1, cu plecăciune rămânem a
Prea Onoratului Domn
Comunitașul întreg al satului nostru Sibișani,
' deemptiș 9, superius praenominatis.
Pe verso:
Mult Onoratului Domn al lagărului vrednic și ales
Prefect Domnului Popovici cu plecăciune,
umilita cerere a celor
din lăuntru jeluitori.

398.
Ciornă incompletă fără semnătura emitentului și fără adresa
primitorului.
Ordin privitor la vânzarea vitelor.
Nro 30/1848.
Dela Prefectura Legiunei 3 Șebeșană.
Domnule Tribun!
îndată ce veți fi organizat satele prescrise, și vor raporta că­
pitanii după punctul instrucțiune! 5, să se iee toate vitele cele
jefuite și caii care să-i ție, trebue să se câștige de două pistoale
și d. p. și să fie călăreți, iar vitele să se vândă la licitație, întâiu
în sat, iar dacă nu i-se dă preț.
♦
Ciornă ruptă în două. Peste textul scris cu unele corectări, sunt
trase 4 linii în semn de anulare.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 419

399.
Dela careva prefect către un oarecare tribun.
37/1848.
Domnule Tribun!
îndată ce vei primi această epăstolă, dă porunci căpitanilor sa­
telor, ca luându-și lângă sine 10 feciori, să meargă din casă în
casă și pe toți aceia cari fiind voinici și până în vârstă de 50 n’au
fost sau au fugit din lagăr, să tragă de pe el un fiorin de argint,
iar dacă e de tot sărac, 2 sfanți și de n’are, să i se iee zălog în­
doit. Explică-le să priceapă această poruncă și trimite-o prin toate
satele din tribunatul D-tale. Pe cei globiți cu suma banilor să se
scrie și să se trimită la prefectură.
' 400.
Ordin dela prefectura din. Sebeș către căpitanii legiunei.
118/1848.' ' ■ ■

Domnule Căpitan din ....

' Pe Sâmbătă să te afli negreșit'la prefectură la Șebeș pentru
căpătarea unor porunci dela prefectură.
(Acelaș text de 15 ori pe o coală de hârtie).

401.
O filă fără adresă și fără semnătură din comuna Pianul de jos
privitor la jalba lui lacobu Adam în contra recrutărilor.
Dela Saspian o jalbă.
lacob Adam jeluește că i s’ar fi luat feciorul la lagăr, făcând
cinstiții preoți mișelie cu alți feciori, care după număr ar fi
înaintea feciorului său, adăogând că dânsul nici odată nu se trage
dela porunca împăratului, afară numai să meargă după dreptate
și rând.
Feciori rămași: Nicolae a .Anii lui Cândia Theodor. Simeon
lui Ștefan Bubeși, a lui Antonie Blașiu, altul a lui George Martha,
altul al lui Ani Buța Munteanu.
420 DR. LAZÀR NICHI

402.
Declarația de credință a lui Petru Pintyea și Teodor Torok.
Subtscrisul mărturisesc ca Român, cumcă fiind în orice socie­
tate de alte neamuri, a mă mărturisi de Român nu mă voi sfii,
cu atât mai vârtos, fiindcă cu prilejul desarmării Ungurilor ca
Ungur prins fiind, a mă recunoaște ca Român, n’am voit până a
da aceasta mărturisire.
Petru Pintye
Crăesc Cancelist la thesauriat.
Török Theodor
preceptor in pensie.

403.
Declarație de loialitate a lui Petru Pintea și Teodor Torok.
A161 irtak bizonyitvânyt adunk arrol, mikent felsobb parancso-
lat utjân fegyvereink elvetettek, s mi fogva leven nem sertetet-
tiink, bizonyitvânyt advân arrol: mikent O Felsege 1-sd Ferdi-
nândnak Austriai Csâszârnak, Magyarorszâg kirâlyânak es Er-
dely fejedelmenek hivei vagyunk es a szegenyeknek lenyomozta-
toiknak mint bekes hazânknak ellensegeiket osmerven, semmi ser-
tes nelkiil elbocsâttattunk.
Petrus Pintye
kincstâri irnok.
Török Teodor
nyugalmazott perceptor.

404.
O scrisoare neterminată, nesemnată, și fără adresă, probabil
dela prefectura din Sebeș.

Frate Nică!
Tu zici că ești acolo în mare primejdie, dar noi încă suntem
aicea. Eu plec la Baia, aicea rămâne Criste. Sașii și Românii din
Șebeș stau gata. Când vei vedea că este apropie primejdia înștiin-
țeaza-ne, că și noi te vom înștiința. Când scrii, scrie la Nică, lă
adjutantul, că eu cât mai în . ..
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 421

405.
O filă nesemnată și fără adresă. Cuprinde omagiul adus „băr­
baților aleși“ ai neamului.
Aleșilor Bărbați!
Dnii-lor voastre are de a mulțămi milioanele de suflete slobo­
zenia lor! Dofnnivoastră sunteți statuele libertății noastre! Dnia-
voastră acei stâlpi colosali și de timpuri neclătiți ai orizontului
român! Dniavoastră baza și fundamentul pe care va să zidim un
viitor mai fericit. Mărturie vă este: ceriul. Știu oamenii iar eu
mă mir de marea răbdare și jertfire care o aduceți pe altarul na-
țiunei! Dniavoastră sunteți acei bărbați a căror sânge e scris în
inima fiecărui binesimțitor Român, într’a aceluia într’a crudului
băiat, ca și într’a trăitului bărbat, însă ca să vă aducem întru
mulțumită.

406.
Un raport fără semnătură și fără adresa; se! referă la unele
evenimente din Orăștie și pare a fi redactat de o persoană ce co-
jmanda tabăra din Orăștie.
Am auzit, și fiind de 23 de zile în marș la Ogne și Blaj, n’am
putut ceti învinovățirea și sentința care mi-au dictat-o frații sași
din scaunul Orăștiei, pentrucă am pus un tribut asupra ace­
lor cari au dat semn de . a se răscula. Grăbesc a face cunoscut
acelor judecători, cari strigară moarte asupra capului meu, pri­
cina faptei mele.
a) In 12 Noemvrie anului 1848 prin niște păzi ale unui sat
capăt o scrisoare care o ducea un bărdaș șvab la un sat Băcăinți,
și socotindu-1 de șpion, i-au luat cartea, în care e scris ungurește
„Frate Vârodi, aci alăturata carte o trimite lui Kuhn fiindcă
adresa a o scrie nu cutez“. Am desfăcut Cartea, unde stă scris:
„Iubite Frate Kuhn, de bravura ta toți ne mirăm, dar cu atâta e
mai ticăloasă starea noastră de aicea fiindcă am ajuns în mâna
Sașilor, iar afară scăparăm de o dată de hoțasca „ravasz“ mână
a Românilor, mare e limba boului, dar nu poate grăi. Sau ne
ajută, care oră nici noi dormind o așteptăm, sau blastămă acest
loc, cu toate trăznetele lui Dumnezeu aici să ne topească. Idem
qui pridem. Apropo: Ce ai cerut o capeți și ți-om și descrie. Nu
scria îndărăpt că ne este frică“.
Aceasta e scrisoarea unui Ungur către rebelul Kuhn subt a că­
rui comandă s’a prăpădit Zamul.
422 DR. LAZĂR NICHI

b) La sfârșitul lunei trecute când se auzea despre intrarea re­

belilor în Cluj, Ungurii dela Orăștie au scris însuși pe biserica
săsască „uniune sau moarte“.
c) Pe locuitorii din prejur de atuncia îi amenință mai de multe
ori.
d) Când pe porunca înaltului General Comandant, era să con-
chiem lagărul laolaltă spre a merge la Bălgrad, Orăștienii s’au de-
clarat scurt că ei nici un paș nu vor face până când, sau nu vor
duce pe Unguri din Orăștie la Sibiu, sau nu se vor muia prin altă
formă, aceasta auzind . ..
Cc verso, cu creion:
Tribunatul Domnului Costes Tribunatul Domnului Măcelariu,
Tribunatul Domnului Cărpinișan, reservă. Nro. 24.
407.
O filă m formă de scrisoare fără semnătură, fără adresă.
După ce nu mai este de lipsă să stea lagărul în Daia, trebue să
vii D-ta cu el aici, unde ți se va porunci·, ce ai de a face mai de­
parte. Este; încă și de lipsă a-mi face cunoscut pe aceia cari au:
prădat curtea domnească.
NB. Mai întâi mi-au fost zis că să merem de una la Vinț, dar
am zis că nu putem mere dela Daia acolo, și așa a scris de a
douaoară aceasta ce vezi mai sus. Trageți sama ce să faci. La
prefectură nu este nime. Ohnitz s’a dus eri la Vinț.
408.
lacob Farkas se plânge că în noaptea din 22 Oct. 1848 persoanele
mai jos menționate au intrat cu forță în casă și i-au furat banii
și hainele ce-au aflat.
1848, 22-ik oktdber ejszakâjân, felverven minden hâz ajtoit fel—
bontottâk minden lâdâimat es csak kesz penzt el vittek 5000 vâlt>5
forintat mind az udvar kaszâjâbol, mind pedig a mim nekem volt.
El vittek mindenfele vâltozoimat, bundâmat, orâmat, meg egy
kendot sem hagytak. Egy zar sem maradott felveretlen, ugy, hogy
nem lopâsnak lehet mondani hanem eroszakos ragadozâs; a mig
minket vason kinosan tartottak, lâmpâssal jârtak, fejszekkel ron-
tottak, a szolldbol el vittek negy okrdt, amely megertek ket szâz
pengo frtot es tegnap ket legjobb teheniinket erovel el akartak
vinni, akik tudva van.
Farkas Jakab
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 423

a Kalâtsos Gyòrgy szakâts fia, a Gyanus Gyòrgy Netyif, Gyorgy

iui Trifân Deku.
409.
Un fragment de schiță privitoare la organizația prefecturei lui
Const. Romanul Vivu din Reghinul-Săsesc.
Prefectura Legiunii Române XII stă din 104 sate, care sunt
împărțite în 9 tribunate.
Tribuni sunt următorii:
In tribunatul I. Tribunul Zaharie Contai Major și niște vice­
tribuni.
In tribunatul .II : tribunul......
410.
Instrucțiuni pentru organizarea Gardei Naționale.
Tot satul care are 100 de oameni harnici spre luptă trebue să
aibă un căpitan (centurion) și un vice-căpitan, vice-centurion.
Satul care are 20Ò de oameni harnici spre luptă va avea doi vice­
centurioni. Acela care are 300 de oameni harnici spre luptă va
avea trei vice-centurioni și așa mai înainte. Satul se va împărți
în decurii de câte 10 oameni cu un decurion și vice-decurion în
fruntea lor.
Zece sate vor forma un tribunat cu un tribun în fruntea lor și
un vice-tribun. Dar dacă tribunatul ar avea mai mulți de 1000
de oameni harnici spre luptă: atunci se vor pune doi vice-tribuni.
Zece tribunate de 100 sate vor forma o prefectură cu un prefect
în frunte și cu un vice-prefect. Sau când prefectura ar număra
20,000 de oameni harnici spre luptă, atunci vor fi doi vice-pre-
fecți.
Pe scurt împărțirea este așa: prefectul are 10.000 de oameni
în 100 sate, tribunul are 1000 de oameni în 10 sate, căpitanul are
100 de oameni în un sat, căprarul (decurion) are 10 oameni.
Când garda națională este în mișcare atunci vice-prefecții, vice-
tribunii, vice-centurionii și vice-decurionii vor rămânea acasă, ca
să îngrijască de trebile administrative, juridice și economice.
Locul de locuință al vice-prefectului și al vice-tribunilor vor fi
hotărîte nemișcate. Vice-tribunii vor îngriji de satele lor și vor
face raporturi Ia vice-prefect, vice-prefectul va face la Comitet.
Când vor eși porunci, Comitetul va scrie la vice-prefect, vice-
prefectul la vice-tribuni, și vice-tribunii la vice-centurioni. îndată
ce domnii prefecți vor primi aceste instrucțiuni, ei dimpreună cu
vice-prefecții lor, vor face o tabelă despre satele care stau subt
prefectura lor, cum sunt împărțiți, ce tribuni și vice-tribuni au.
424 DR. LAZÄR NICHt

Vice-tribunii vor stărui la centurioni și vice-centurioni să con-

scrie pe toți oamenii, cari sunt harnici spre luptă. Apoi vor forma
tabele pentru tribunatele întregi și prefecții cu vice-prefecții pen­
tru prefecturi întregi.
J
Nomenclatură:
Vice-decurion Ductu — Maior
Decurion Centuria — Oberstleutenant
Decurion major Divisiune — Oberst
Vice-centurion Coorte — General-Major
Centurion Regiment — Führer
Centurion major Legiune — Zug
Vice-tribun -— Gefreiter — Companie
Tribun — Kaporal — Division
Tribun major — Feldwebel — Bataillon
Vice-prefect — Leutnant — Régiment
Prefect —· Hauptmann — Légion
Ductor
411.
Instrucțiuni pentru tribuni!
1. Fiecare domn tribun să aibă scris numele gardiștilor șt
cvalitatea armelor.
2. Să formeze din toți aceia, care au cai, călăreți cu lance și
pistoale.
3. Comunicație pe săptămână de două ori cu prefectul.
4. Să deie porunci căpitanilor după stările împrejur.
5. Să trimită un călăreț la prefectură pentru estafetă luând
satele pe rând.
6. Proprietatea jefuită a Ungurilor să nu se sloboadă fără
știrea domnului tribun al locului. Vite și car și grâu să se vândă
pentru fondul comitetului. Cai pentru oamenii harnici, care au
pistoale și lance, căciulă albă, să se deie spre a forma divizionul
de cozaci.
7. Fiecare domn tribun pe săptămână odată să vină la pre­
fectură aducând raporturile căpitanilor.
8. Neascultătorii să se pedepsească după măsura cuviincioasă.
9. Reacționarii să se trimită la prefectură.
10. Cele de lipsă victualii le va căpăta din satele (sale) dom­
nul tribun.
11. Fiecare domn tribun e nu numai domnul tribun al gardei
naționale, ci și domnul tribun al poporului, drept acela nu numai
în trebile armării, ci și în cele politice să îndestuleze poporul.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 425

12. Are de a cerceta în toate 3 săptămâni toate satele din tri-

bunatu-i pentru gardă, paza de noapte și subordonarea căpitani­
lor, afară de aceea după porunca căpătată în vreme de război și
în persoană dânsul trebue să le strângă toate.
412.
Altă instrucție a tribunilor.
1. Mai înainte de toate tribunul trebue să fie cu purtare bună,
treaz, nebețiv, ascultător, în cărți să nu se joace, de toate exce-
surile să se ferească, pentru toate să raporteze.
2. Satele grijei tribunului încredințate să-i fie cunoscute, sufle­
tele numărate, ca totdeauna să poată drept judeca, după numărul
sufletelor, câți pot ieși la adunare (Landsturm).
3. Când se chiamă oamenii la adunare, atunci fieștecarele tri­
bun cu căpitanii lui, cu poporul lui va fi chilin de alții, ca ori­
când s’ar striga tribunatul întâi, al 2-lea au al 3-lea să poată
arăta oamenii săi.
4. Când va arăta căpitanul oamenii tribunului, atunci numai
decât puindu-i în rând, îi va scrie nu numai cu numărul, da și cu
numele ca să știe de va lipsi oarecare sau ar fugi.
5. Tare să privegheze tribunul ca să se ție rândul cel bun în
scoaterea oamenilor la adunare, nu săracii să fie apăsați, bogății
scutiți. Dela 18 până la 38 de ani fieștecarele e sub arme; bătrâni
în locul feciorilor holtei să nu se primească.
6. Recrute din voluntari sau cu numărul sufletelor necurmat
să se adune.
7. Va priveghea tribunul cu căpitanii pentruca poporul să nu
pătimească foame, golătate. Pentru aceea pururea a lua samă
după acela ca să îngrijască de mâncat și de încălțat, care va fi
statornic în .lagăr.
8. întâi tribunii după instrucție vor învăța mu.ștra, apoi popo­
rul.
413.
Alte instrucțiuni pentru tribuni!
1. îndată ce vor merge în sat să publice porunca Comitetului
și să explice primejdia care s’ar putea trage din neascultarea lor
la ziua numită să însemne călăreții toți câți sunt în sat cu cai, ca
sa. capete arme.
2. Mâncare la 100 oameni să se rânduiască un car cu 4 boi și
să însărcineze pe judele ca tot în 4 zile să trimită alt car de for-
span pe seama feciorilor cei duși în lagăr.
426 DR. LAZĂR NICHI

3. Pe Luni sara fieștecare tribun să-și concentreze satele în-

ti’un loc și adunați fiind toți odată, pe Marți dimineața să se afle
la prefectură cu tribunul dimpreună.
4. Fieștecare tribun să umble pe sate.
5. Care sat sau care om se va împotrivi, să i-se tragă casa
jos, iar pe sat să se aducă execuție.
6. Fiecare centurion să-și deie feciorii în scris la tribunul lui.
414.
Instrucțimi pentru comisari.
1. Comisarii dimpreună cu subofițerul și vice-tribunul vor
merge în toate satele și vor număra sufletele după protocol, și
vor vedea câți recruți cad pe sat, socotindu-se un suflet de la 150
suflete.
2. Vor conscrie pe toți junii dela 18 până la 38 de ani.
3. Vor chema pe cei ce vor vrea să intre de bună voie la mili­
ție pe 3 ani, cărora apoi sătenii le vor face scutelele, cu care se
vor învoi.
4. Dacă nu s’ar afla volontirî, vor trage sorți, mai întâi din
cei ce sunt de 18 ani, apoi dacă nu va ieși numărul cerut, cor
trece la cei de 19 și apoi la cei de 20 ani, și așa mai încolo pâră
se va împlini numărul.
5. Cei ce nu vor avea feciori acasă și le va eși sortia, aceia vor
trebui să pue alt om în locul recrutului.
6. Din o casă nu se va lua mai mult de unul, socotindu-se acea­
sta și petru cei ce au acuma fecior în cătane dela recrutațiile tre­
cute.
415.
Obligațiile către Garda Națională.
Datoria Gardei Române dela Hațeg către mai marii, săi tri­
buni, centurioni și decurioni.
Fiecare de binevoitor sie-și Român care poftește înființarea
Gardei Naționale fără care nu putem subsista e dator:
1. Cu cinste și reverință către prefect, vice-prefect, tribun,
vice-tribun, centurion, vice-centurion și decurioni.'
2. Să ție jurământul depus l-a în Câmpul Libertății și a doua
oară acum prin care jurăm credință împăratului, Patriei și Na-
țiunei, și pentru acest jurământ să fie gata a și pune și viața.
3. Fiecare ca vechi Român atât să se străduiască după puști
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 427

cât mai bine să-și vândă chemașa și să cumpere că timpul (vre­

mea) e d’așa.
4. Care din cei de vârsta din 17 până 50 de ani n’ar vrea să ia
arme cum iau toți Românii din Ardeal, să puie 20 de fiorini ar­
gint pe an și fără de acea de îi va fura cineva ceva, nime nu va
fi răspunzător.
416.
i\r 1/1848.
Protocol.
Despre bunul domnilor celor rebelanți, mobil și imobil.
l-a Ajungând in 23 Noembrie ca la 12 ceasuri din zi am înce­
put a conscrie bunul din curtea lui Gyulai și s’au aflat acestea
următoare:
1-mo Un ceas mare de masă stricat, 4 castinuri, 2 divanuri, un
„poharsec“, 13 scaune umplute, 9 scaune ordinare, o căldare de
vinars, o ladă plină de țurțuri, 2 paplome, 3 pliate, 8 lăzi, 3 lă­
doaie, un cufăr, 2 lăzi încuiete, 5 mese, un lădoi cu fărină, 2
stoguri *de grâu curat, unul de grâu secheretiu, unul de alac, unul
de săcară, 250 de clăi de ovăs, ot jumătate de costei de mălai ne-
îmblătit, iară între altul numai a treia parte, o claie de mirește,
3 clăi de fân, o giradă de paie, 15 boi mari, 4 vaci, 4 viței, un
taur, 2 bivoli, 3 armăsari, 4 iepe de ham, 2 de călărit, 6 porci
grași, 12 hitioni, un măgar, 10 oi, 25 cârlani albi și negri, 170 de
oi s’au vândut la săteni în credință, până la târgul mieilor, păre-
chia cu 9 florerii, un sac plin de fărină, 7 perini, într’o bute, 8
merțe de fărină, 3 buți de vin, sunt câte 3 părți, iară a patra
parte e luată, o bute s’au dat pe sama bisericii, s’au aflat un bou
la Budelecean Dumitru, la Siscutean Ipon o vacă, o cocie care
plătește 800 floreni, un car ferecat, 2 sănii de cai, la Tusinian
Toager s’au aflat 23 de merțe de grâu, la Albuț Onisie un război,
Budion Simon 2 merțe de grâu, un scaun, 2 chindeie. Ne aflând
pe nimeni în curtea lui Gyulai am pus un om bizuit preste tot bu­
nul Curții, anume pe Oniț George cătană cu opșit. Simbria va
fi acesta: să-și ierneze o vacă cu vițel cu fânul Curții, 3 merțe
de grâu pe lună, pe 2 luni o păreche de cizme, și un purcel. Iară
mai în sus numitul să fie dătător de samă la toate. Pop Artimon
3 merțe grâu 12 fuioare de cânepă, Radu Ilie 3 merțe grâu, Ju-
dian Timoftei 3 merțe grâu, Fiscutian Vasâlica 2 merțe grâu,
Konnya Ignatu 1 merță grâu, Pop Toader 3 merțe grâu, Șopte-
rian Alexă 3 merțe grâu, Albuț Onisie 12 fuioare cânepă, Crăi-
fălian Vasâlica 3 merțe grâu, Albuț Samoilă 2 merțe grâu, Ța-
428 DR. LAZĂR NICHI

sunon Andreică grape de fer, Cornyea luon un plug și o grapă de

fer, Nastia luon 2 roți și un plug.
La Curtea lui Siko Istvân.
Un castin, un pohărszek, o oglindă mare crepată, un divan, 4
chipuri, un castin stricat, un clavir, care plătește 200 R. florini,
8 boi, 4 bivoli, 4 porci hitioni, 2 grași, 4 stoguri de grâu ' de.
toamnă și unu de-· primăvară, 80 de clăi de alac, 6 clăi de fân
și un fundac, un car ferecat și un plug, doi jungi de 3 ani sunt
la Budelcean Ion, ovăs 80 de merțe, sunt 20 de oi de față, un
almar de haine, majă, o ladă mare de ținut haine, o lășitie în­
fundată. Sunt 3 căi în. curte.
La Curtea lui Bed'o losif.
O canapea, un costin, o ladă plină de cărți, lădoaie 4, o masă,
2 boi, o vacă cu vițel, 2 porci hitioni, 2 clăi de fân, 40 merțe grâu
curat, 10 m. grăunțe de cucuruz.
La Curtea lui Balog Gergely.
2 lăzi, o lasitie înfundată, un blidar, 2 costinuri, un lădoi mic,
2 pături, 3 pilote, 2 paplame, un costin scump, o masă înfundată,
un gunya-tarto, 4 scaune, o canapea umplută, alta simplă, un
stog de secară, 12 clăi de ovăs, 4 boi și o vacă și un mânz, 1
iapă, 2 porci hitioni, unu gras, car ferecat, plug, grapă de fier, 3
care de cucuruz, 12 merțe de alac, 4 clăi de fân, 20 merțe grăunțe
de cucuruz.
La Curtea lui Bonis Ferenț.
3 canapele, 2 almariumi;ri de (glajă), un pohărszek, un glasieri,
un coastin și o masă de scris, o canapea, 3 paturi, un hambar a
3-ia parte cu cucuruz îmblătit, 30 merțe alac, ovăs 20 de m., un
stog de grâu de toamnă secheretiu, 4 clăi de fân, 2 jirezi de paie,
2 jirezi de mestecături, 4 bivoli mari și pui de bivoli 3, 12 boi
mari, 2 junei, 2 ladoae, și una cu fărină și unu sur de fier, un
hinteu, un car ferecat, o sanie de cai, un dric, 6 buți goale, 1
porci hitioni.
La Czirtea lui Oros" Sondor.
4 canapele, 7 scaune umplute, 2 goale, 2 coastinuri, 2 cufere,
5 almariumuri, 5 mese, 3 pilote, un matraț, 3 plapome, 5 lădoaie,
2 fitiee de fier, o slănina, o iapă cu mânzi, 2 bivoli mari, 2 pui
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR D1N TRANSILVANIA iN 1848-49 429

de bivoli, o iapă. Un hambar de grăunță de mălai, un fiur de

fer, 2 porci grași, 8 hitioni, 2 coștee de cucuruz, unul plin, altul
jumătate, o căruță ferecată, un stog secheretiu și un fundac, un
stog de grâu de primăvară, 8 glăi de fân și un fundac, o jiradă
de mestechături, o sanie de cai, 6 boi, 7 jungi, 3 vaci și un vițel,
50 oi, 9 buți goale.

La Curtea lui Sala Mihai.

O masă, un pohârszek, un blidar, un fedeu de fer, alt blidar, o
masă, un stog de grâu curat, un stog de săcară, ovăs 10 clăi, 8
clăi de săcară, 3 clăi de fân și un fundac, un car de paie, 100 m.
cucuruz neîmblătit, 5 m. alac, un lădoi, un hambar, un car fere­
cat, un plug, o grapă de fer, 4 boi, porci doi hitioni, 30 m. cucu­
ruz neîmblătit mai slab, 12 merțe de săcălei de sămînță.
2-do.
M. Ormenis. 1848, 25 November.
La Curtea lui Bânfi Denes.
Bunurile celea mobile to.ate sunt de față,.este fasole, mazăre,
in, poame uscate, sămință de cânepă. Marha cea de gule sunt 105
de capete, 5 bivoli mari și doi pui, boi grași sunt 28, de jug 36,
2 cai buni de ham, 2 iepe cu mânzi, și 2 iepe de rând, 3 mânji,
sunt pdrci 82 hitioni, grași 21, slănini 9, sunt 2 boi la Rozalia
Avram, bivoli 2 la Stupinian George, Muscan Irimie un mânz,
la Macarie Gligore o iapă, la Ciurean Mihăilă o iapă cu mânz, oi
sunt 122 cu capre cu tot. Tomșa lacob are o iapă roșie străină,
sunt 6 care ferecate, 2 roate îs instreinate, 6 pluguri, 3 grape -de
fer, o. cocie mică și o căruță, 3 stoguri de grâu curat, unul de
primăvară, 4 de grâu secheretiu un secastru de ovăs, un stog
de orz, și un dărab, 5 costeie de cucuruz, la hodaie 2 stoguri de
grâu, 2 secastruri de fân, o jireadă de paie. La Ciutărie 2 secas-
truri de fân. La rât în vale 3 secastruri de fân și o claie. La galia o
claie de fân, 9 stupi sunt în curte, 4 am aflat morți, am poruncit
să se facă ceară. La Gybrgye în Valea Mucului 5 stupi. In fânațe
la Tașcă Crăciun 6 stupi. In pivnița din sus sunt 11 buți de vin
toate pline, iară una jumătate, 2 buți de vinars pline, un bugleieș
de vinars de drojdie. In pivnița din jos 9 buți cu vin toate sunt
goale, ca de 4 fierii. Intr’un hambar sunt 400 merțe de grâu cres­
cut tot. Am jurat birău de sat mai mare, anume pe Tompa luon,
de al doilea birău pe Baci Simnion, și 5 jurați pe lângă dânși. L:i
pădure am jurat 2 hajtâsi anume pe Dirișan Ilie și Negrușa
Aron.
430 DR. LAZĂR NICH1

3—10.
M. Silvaș 1848, 27 Novemben.
La Curtea lui B'ăro Radac.
O masă roșie, 2 scaune roșiii un fiteu de fer, un blidar, o masă
lungă în conhe, 2 stoguri de grâu curat de toamnă, unu mestecat
de toamnă, unu mai micuți de primăvară, un stog de ovăs, 2 ji-
rezi de paie întregi, 4 clăi de fân în Curte, una în dosul morii in.
câmp, sunt 14 clăi de jupi de trestie, la stupine, boi 11, care două,
carele două roate sunt față, iară celelalte ferecate, două pluguri,
două grape de fier, două lădoaie, 9 stupr, două juguri, o păreche
de rotițe de plug, obede de două roți, 60 de merțe de cucuruz
grăunțe, 5 de grâu, 30 de orz, un hambar cu 4 cselne, un costei,
o parte îi plină, iară ceialaltă 250 merțe neîmbletit, într’altul cos­
tei 240 m , șure, gabonaș șopron, alt șopron mai în jos, coteț de
bârne. Locul în draga, o tablă în dosul șeicii, 2 laburi mari și un
pământ mai mic la câmpul sotsilor, o tablă și un rât mic, în scoabe
2 pământuri, în dosul fântânii 3 laburi micuțe, în dosul birțagului
un pământ, pe osmete un pământ, în groapa fântânii din jos de
drum un lab mic, la fântâna Dbbreșdilor un lab, râturi 3, unul la
Maieriște, 2 delnițe de către dâmb, iară acolo loc de 2 care de
trestie, fânaț la dosul morii, păduri două.

La Curtea lui Bănfi Catița.

Supt arendaria lui Csontos Peter.
O masă, un fiteu de fer, 3 stoguri de grâu curat, un stog se-
cheretiu, unul de orz, un fundac de săcară, o jiradă orz cosit, o
claie de fân, o jiradă de fân, o jiradă de otavă, un dărab de ota­
vă mestecată, 5 costeie de cucuruz, o poiată, alta mai mică, un
grajd de cai, un gabonaș, un șopron, unul de care, 3 clăi de fân
în draga, una în dosul morii, la dosul șeicii 3 laburi, la jobei două
laburi, la draga o tablă din jos, una din sus, in groapa fântânii
două laburi, la gura fânațclor două laburi, la dosul fântânii două
laburi, la scoabe două laburi, la capul socilor un lab, la râtul de
către dâmbul Delniții, la Baltă alt dărab, la Meieriște alt dărab,
râtul lui Gyorfiesc, de trestie două dărabe, la Rimetea o delniță de
pădure, la Salcă alta, despre partea lui Gyorfi încă se află o del­
niță de pădure la Rimetea, alta la Salcă.
La Curtea Chendefaici.
Supt arendatoria lui Simoi Theodor.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 431

S’au aflat supt Curte într’o căsuță o masă bună înfundată, alte
rotunde negre, o masă fără picioare, una mai micuță albă, o la-
sitie, un pat micuț, un scaun umplut stricat, 7 ferești, o masă ro­
tundă albă, un bugleies ca de 10 ferii, bun, o merță legată cu
fer. In casa grădinarului s’au aflat un costin de nuc, un divan,
o masă de nuc rotundă mică, o sită de fatel, un colop de paie,
un cimer a unei nații nobile, 5 scaune umplute bune, un pat de
nuc, o stropitoare cu care se stropesc legumurile, o covată mare
de pită, 6 dărăburi de porțelan, tiere și blide cam crepate, 4 sto­
guri de grâu curat, 3 de săcară, unul de orz, un fundac de dișme
grâu mestecat, 3 clăi de fân în curte, 2 jirezi de miriște, 4 costeie
de cucuruz pline, ca 4 care de cucuruz am dat poruncă la birăul
Satului să îmblătească pe sama cilezilor, că nu au ce mânca și
sunt desculți. La scoabe o jiradă de fân și o claie, la râtul din
jos de către dâmb o claie, în livadă 2 dărabe de jirezi de lucerna,
2 viței la grădinarul și o vacă, la Cozeșu George o vacă și uu
vițel și un june, la Miheșan Nocu 2 viței, la Dârsan lacob o vi-
țea, un mânz, la Petrea Cârciluc 2 boi, un porc hition, la loaneș
Biriș 2 boi, 2 viței, Ia fântâniță 2 laburi, după cruce 4, în jobei
unu, în draga o rablă, în dosul morii un fânaț, în fruntea tăului
un lab, în groapa fântânii 2 laburi, în dosul birciagului altul, în
dosul fântânii Neșcăi altul, în dosul Ciagului altul, în scoabe 3
laburi, după deal un dărab de fânaț, la Rimetea 2 table, la Salcă
o tablă, la pădurea morii altă tablă, la râtul din jos 2 delnițe,
râtul dela baltă, unul mai în sus, 9 dărăburi de vase de porțela­
nuri rămân la grădinar, în podul casei grădinarului cucuruz de
sămânță.

M. Domb 1848, 27 Novembre.

La Curtea lui Ajtai Peter.
O masă rea, un pat rău, 6 boi mari, un stog întreg, dintr’altul
s’au îmblătit 16 clăi, un stoguț de ovăs, 3 clăi de fân întregi și
o jiradă de lucernă, 4 care de paie, 4 care de cucuruz neîmblă-
tit, grajd de boi, grajd de cai, șure, 2 costeie, un gebonaș, un
șopron rău hâit, 2 porci hitioni, un car, o grapă de fer rea și un
plug, un lab sămănat in 310 cu vie, sămănătură în pământuri cum­
părate. (Pe laturea stângă:) un dărab de fânaț, un tonorog.
La Curtea lui Szâva Sândor.
Un almarium, o canapea stricată, doi boi, 3 stoguri întregi,
18 merțe de ovăs, cucuruz îmblătit 110- de merțe, 2 clăi de fân
întregi, 2 care de paie, șure, 2 grajduri de vite, unu de cai, șo­
■ 432 DR. LAZĂR NICHI

pron de care, gebenaș, pivniță, 3 case în ograda curții, 3 costeie

de nuele, grădină de pomet, 2 laburi mai mari, și unu mai mic
sămănat, 2 dărăburi de fânaț și un dărab de tonorog, în 5 locuri
sămănături pe locuri cumpărate. S’au aflat între săteni, anume
la Purcar Toader 4 oi, Diac luon 3 cai, 24 oi și 2 viței, Pap Pa-
vel un scaun umplut, 3 merțe cucuruz, Burian Simion 4 merțe de
grâu, Huruban Alexă un purcel, Rusz Lazăr 3 oi, o grapă de
fer, Graur Toader o capră, Burian Onisie 2 capre și un berbec,
Burian Dănilă 4 oi, 5 merțe cucuruz, Mileșan losup o capră, Mu­
rai Kirilă 2 merțe cucuruz, Tătar Gavrilă 2 porci, 1 merțe cu­
curuz, Mocian Irimie 6 merțe cucuruz și un porc, Gheorgiță. Ne­
chita 6 merțe cucuruz, un purcel și o sanie, Orean luon grapă
de fer, 10 merțe cucuruz, Gheorgiță Irimie un plug, 3 merțe cu­
curuz și almariu, Pop Toader 4 merțe cucuruz, o masă, Rus Ar-
timie o capră, Orean Nonu un pui de bivol, 2 merțe cucuruz,
Oeran Toader un june, Orean Toma .40 merțe cucuruz, un cos-
tin, 2 fitioă de fer, Țala Gyuri o masă, 15 merțe cucuruz, un
porc, Silvășan Ștefan . 3 oi, Sinpetrian Dumitru un almariu și
bucate, Orcan Andrei un scaun, bucate și- un purcel, Purcari San­
du bucate, un pat, curci, rațe, gâște și lemne, Tătar Todoria o
masă.

M..Tusenii 1848, 30 Novembre.

In curtea cinstitului domn Csiki Andrâs s’au aflat următoarele
dinlăuntru': în curte adecă „palotă“, grâu merțe 39, cucuruz 40
merțe, 15 merțe ovăs, 7 buți goale, 2 coastene, 2 paturi, 12 scau­
ne, un canapei, 2 mese, un orologi de părete, un almariu, un
fiteu de fer, 5 lăzi încuete pline de bogajii, 2 lăzi de căruțe, o
oglindă, șapte pilote, cinci mătrațe, 16 perini cu față și fără fețe,
8 lepedeie, 3 papioane, un chepeneag de materie și un căput, două
sfeșnice de aramă, un ferșlog cu pânză de saci; în tindă 32 de
glaje cu oțăt și cu alte cele, mici și mai mari, o masă în tindă,
Konyha cu ale sale nevătămată se lasă. In pivniță o bute de cu-
rechi, două de vin pline, două gone cu vin, unul jumătate, altul
a 3-a parte, o bute cu o țără de vin pe fund, o jumătate de butie
de brânză, o cherie plină de unsoare și alta jumătate, mai multe
vase de lemn mari și mici, glaje goale, bărăboi pentru celezi, 3
stoguri întregi; la curtea din sus un stog de grâu curat și unul z
mestecat, un stog de orz, 1 de alac, 1 de săcară, 7 clăi de grâu
de primăvară, un secastru de ovăs, o claie de fân, aici 6 clăi
de fân, la câmp, 3 clăi de fân, 3 care de boi întregi, unul zdro­
bit, 2 grape de fer, 4 sănii de boi și una de cai, o șură, 2 graj­
duri, unul de boi, altul de.cai, gebenașu, 2 cotețe. La curtea de
jos o șură, un gebenașu, 2 grajduri, unul de boi, altul de cai, 2
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 433

cotețe, 16 boi mari, 6 junei, 3 vaci cu viței, 2 tauri, 10 bivoli, 24

de vite mărunte, 25 cai, 26 de porci hitioni și 3 grași, 5 curci, oi
280 de capete. Intre drumuri 2 laburi, la cruce unul, din cruce
în jos un lab, după pădure un lab, toate’s cu grâu de toamnă
sămănate. In două pământuri cumpărate este sămănătură. Ne-
arat în Valea Sâmpetrului un lab. In horgoș 2 laburi, din pă­
dure în jos unu, pe dealul Basului un lab, la Moruțiu un lab, la
pădurea Șărmășelului un lab, în fundătură un lab, la Valea Buzii
un lab mic, la pod unlab, unul la Ochi, două sunt în față, la Bu-
duroiu unu, în Valea Dâmbului unu, un dărab de rât la Buduroiu,
în livadă două dăraburi de iarbă, la horgoș două dăraburi de
iarbă, două delnițe de fânaț, la Valea Buzii un dărab de fânaț,
la curtea din jos 2 almariumuri, un costin, un; pat, două costeie
pline de cucuruz, la curtea de jos 6 care de cucuruz, 3 dăraburi
de pădure, 50 stupi, 3 grădini cu pomăt, la Dâmbu 2 dăraburi de
pădure.
La Curtea Zsigoii.
7 cai, 8 boi mari, 24 de vite mărunte, 6 vaci, un vițel mic, 3
bivoli, 15 porci hitioni și 3 grași, două care ferecate, două grape
un plug, o căruță, două grajduri, unul de boi, altul de cai, șure,
două cotețe, 2 costeie de nuele, unul plin cu cucuruz, în celalalt
îi mai mult de jumătate, un stog întreg de grâu curat, unu se
îmblătește, iară de grâu curat, 7 clăi de grâu de primăvară, un
fundac de cosastine de secară, un fundac de orz, 5 clăi de fân
întregi, un dărab de paie, 71 de oi mari, 9 cârlani, doi berbeci
mari. In Valea Sâmpetrului un lab sămănat cu grâu curat de
toamnă, locuri cumpărate și sămănate 5, nesămănat un lab dea­
supra pădurii, un dărab în rupturi, un lab în fundătură, unu în
Valea Buzii, un lab la Ochi, un lab în față, la Buduroi un rât,
la Valea Buzii un dărab de fânaț, pădure o delniță aici, alta la
Dâmb, un dărab de grădină cu pomet.
' La Curtea lui Macskăsi Fercntz.
3 care de fân, 3 stoguri de grâu curat și mestecat, un fundac
orz și ovăs laolaltă, 160 merțe de cucuruz, 4 boi, un car, plug și o
grapă, două poieți, un costei de nuele, altul mai mic, rele, în
valea Sâmpetrului un lab sămănat, un lab în horgus, unul în
sărături, unul în fundătură, unul în Valea Dâmbului, lab țigănesc,
în Valea Buzii un lab și un dărab de cosit, o delniță de fânaț
lungă, o livadă, un dărab de pădure, altul dărab la Dâmb, un
dărab de grădină cu pomi. La Coprian Nechita este un cal de 3
ani roșu, necurățit, bun, la Huruban lacob o iapă sură tăiată de
coadă, mânată.
28
434 DR. LAZĂR NICHI

La Curtea Zsigoii, Mobile.

Un costin, 4 paturi goale, două canapele, 2 alamarii, unul mai

mic, altul mai mare cu glaj, un gunyatarto, 6 chipuri, o oglindă
întreagă, alta stricată, un fiteu de fier, 12 scaune, 2 lăzi goale,
almarium cu vase, 2 lăzi, una goală, alta cu pânză, fără zar, 4
căldări, 2 budei de brânză pline, două mese, una, în casa dinainte,
alta dinapoi, în casa dinapoi un almarium vechi, un cuptor de
ploaten, iale de fer 3, ițe, spate, și un sul cu niște tort pe el, 3
vigani și o rochie în odalhaz, un vigler, 34 de tiere cu plede cu
tot de porțelan, 16 păhare de glaje, 4 părechi de finjii, 6 glăji
câte o cupă, 8 cane fine și niște glejuțe, 3 părechi de linguri de
on, 9 părechi de cuțite cu piese negre de lemn, un pachet de ață
albă de cusut la giulgi, țațe, un dărab de săpun.

M. Sz. Peter 1848, l-a Decembre.

In Curtea lui G. Teleki Domokos s’au aflat următoarele:

lcanapea, 1 pat, 1 tecă, 2 mese, a diregătorului sunt: 1 pat,

1 almar, 14 chipuri mari și 8 mărunte, iară domnești: 1 căldare,
1 blidar, 2 căldări rele, 1 covată mare, 1 almar, 2 paturi, 2 mese,
1 ladă, 2 scaune, 2 cuere de ținut oțetul, 13 glaje cu oțet. In casa
găzdoaiei: 2 lăzi, 1 pat, 11 scaune, 1 măsuță, 1 oglindă mică. In
cămara găzdoaiei: 1 masă, 1 alaș de ținut laptele, 1 ladă de ți­
nut fărina, 1 almar, câteva spete de 16 țilindri, 2 budii cu unt,
în casa dădătorului de samă s’a aflat 1 plact nou, 6 pente, 3
ruzi de fer, 1 almar, 1 pat gol, 1 tecă, 1 masă, 1 ladă mare, 2
scaune, în altă casă 1 masă, 1 almar mare, 2 bulgane cu oțet,
în casa prefectului: 3 paturi, 1 masă, 7 scaune, 3 sfeșnice. In pa-
lută 1 ferșlog gol, 3 scaune umplute, 1 tecă plină de scrisori, 1
tecă de ținut vasele cele de porțelan, în care se află 13 pline, de
porțelan toate, 3 blide mici, 1 laboș, 5 sărărițe, 35 tiere, 5 fingii
de cafee, și altele mai mici, 29 de părechi de cuțite, 13 linguri de
pakfon, 1 ladă mare de ținut hainele de pat, 1 almar în care se
află iarăș porțelane. In alta casă: 1 coasten, 1 canapea, 7 scaune
umplute, 1 măsuță, 2 paturi, 1 cufăr cu cărți, 2 paturi, 1 cana­
pea, 1 masă, 7 scaune, 2 slănini. In altă casă: 2 paturi, 1 masă,
4 scaune, 7 țilindri, 5 hecsele. In altă casă: 2 paturi scumpe de
nuc, în balta cea de cânepă s’au aflat 6 clăi de cânepă și tort, 5
scaune, 1 lombig. In altă casă: 1 canapea, 8 scaune, 1 măsuță, .1
coasten, și în toate casele fitele de fer sunt de față și în stare
bună. Hainele de pat sunt următoarele: 5 matrațe, 3 pilote, 14
perini, 3 poploane, 12 lepedeie, 10 fețe de perini, 8 fețe de masă,
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 435

30 salveturi, 7 tindeie, 14 de șters tiierele, 1 năframă de cafea,

8 șurdeoă, 1 lepedeu de întins grâu, 20 saci, 1 tăcăreu de masă.
In konyhă 2 castroane, 2 table, 1 conder de fer, 1 cadă de scăl­
dat. In pivniță 2 picioare de fer, 1 căldare de vinars rea, 10 bu-
dei, 1 căldare rea de fer, 4 sape rele, 1 buglan bun, 1 rău, 2
cercuri mici de fer, 2 budei cu brânză, 3 goale, 20 glaje de fert,
30 țilindri goale, însă unele cu borviz, 4 buți de vin pline, 8 buți
goale, 1 buglon, 1 ferce de măsurat, 1 tolcer de lemn. In găbă-
naș: în 2 buți și 1 ferșlog, 16 merțe de în, cea dintâi de-a stânga
este goală, în a 2-a 20 metrece grâu, în a 3-a 100 merțe grâu cu­
rat, a 4-a 25 merțe grâu, a 5-a este goală, în a 6-a 50 merțe grâu
curat, a 7-a goală, în a 8-a fund 2 m. grâu curat de-a dreapta
în cea de a noua 85 m. orz, a 10-a este goală, în a 11-a 15 merțe
grâu, în a 12-a 5 m. grâu, în a 13-a 5 m. grâu, în 14-a 7 m. se­
cară, în 16 pojne de porci, 1 ciur de cernut de fer, 1 bute cu ma­
zăre sălbatică, 1 bute este mai plină, 2 părechi loitre de car, 18
sape, 20 furci, 5 greble, 40 de seceri, 10 m. de mazăre, 10 sn.
sămânță de cânepă, 12 m. prune uscate, 16 lâni, 20 de mită (?),
30 de pei de oi, 6 cununi de ai, 10 m. cucuruz de sămânță, ciu-
călăi. In Kicsi Szin 2 sănii mari de cai, 2 roate ferecate, 1 ham­
bar, 1 lădoi rău, și 4 loitre, 3 osii și altele toate rele. In pivnița
de sub găbonaș 2 buți rele și mai multe cărți ale Diregătorului.
Oi proaste se află 80 mari, 25 cârlani, 5 berbeci sub grija
lui Miheșan Gligore, oi țzigore se află 232, stupi sub grija lui
Nașcă Ștefan, 5 care bune și 1 rău, 34 boi de jug, 7 grape de
fer, 6 pluguri, 1 car cu 2 bivoli, 6 vaci mari, 2 junici, 2 tauri,
15 junei, 6 viței, 8 bivoli, 4 tauri de bivoli, 8 bivoli mai mici sub
grija lui Sângeorzan luon. A Diregătorului 1 vacă și 3 viței, 2
vaci sunt la Chiciudean Gore, a dădătorului de samă 3 junei, iară
a Diregătorului sunt cu a dătătorului de samă: 56 mici cu mari
porci, a Curții sunt 53 și 3 a Diregătorului, 1 iapă cu mânz și 1
mânz de 3 ani. Stoguri sunt la șura din jos 7 de grău curat
și 1 de secară. La șura din sus: 2 jirezi de ovăs, fân 5 clăi în­
tregi, 1 jireadă de bicău și 1 de otavă, 1 costei de cucuruz plin,
într’altu îi de jumătate. In hotarul Pogăcelii 1 hurubă, 1 costei
plin de cucuruz și altul de jumătate, 1 claie de fân întreagă,
50 de curci, 45 de gâște, 25 de rețe, 25 de găini, 7 costeje goale,
2 șuri, 1 grajd mare, 1 găbonaș, 2 ocoale de porci, 2 cotețe.

Laburi.
Labul de după tău sămănat cu grâu de toamnă, în Valea To-
sinului dto. In dos 1 lab cu orz sămănat, la fântâna vințelerului
1 lab cu grâu de toamnă curat, în cotul tăului 1 lab cu grâu cu­
rat, la bodu fântânii vințelerului 1 darab de lab din sus de drum
436 DR. LAZĂR NIC HI

cu grâu, din jos de drum cu secară, în dosul fântânii 1 lab îi

nesămănat, în Birlibaș 1 lab, în Ripău altul, cânepiștea în ripău,
în fordulașu de către Sz. Gyorgy la Copăcel 1 lab, de către Dâmbu
pe lângă rât altul, 1 lab din sus de drumul Dâmbului, labul din
pădurice, labili la poiețile cele Mihăiești, 1 lab în Cecenuș, 1 ked-
ves lab, 1 lab la groapa orzului, labul cilezilor în Guruieța, Gyil-
kos labu, labul țigănesc din Guruieța, labul lung dela ovese, lab
mai mic în groapa prunarului, la Coasta Popii altul, în Coșoabă
1 labu are 5 dăraburi de pădure. Sunt scânduri 400.
La Curtea lui Teleki Samu se află următoarele:
4 scaune umplute, 8 nepline, 4 paturi, 2 mese de casă, 1 în
konyha de celezi, 1 fiteu verde de cahale, 1 almarium, 2 lăzi în
casa Diregătorului, 1 moșăr, 6 tiere, 4 bliduțe de cafea, 2 tigăi
de fer, 1 val de pânză de saci, 1 surdeu, 2 poploane, și 1 perină,
1 căldare, 1 almarium în konyhă, în cămară 3 hambaruri, 1 lă­
doi, în podul curții ca la 65 de seceri, poame uscate mere 6 mer-
țe, 3 hambari în care sunt 13 merțe de fărină de grâu pe sama
celezilor,. 1 păreche hamuri de curele. In pivniță se află 4‘buți
pline cu vin, 5 goale. In grădina șurii se află 6 stoguri de grâu
curat, 2 clăi de cositură, adecă bucate cosite, 3 clăi de fân, 2 cos-
teie pline de cucuruz, 1 costei care stă din 14 puiuțuri, 3 goale,
11 pline; la maieriște 50 de curci, gâște'20. La fânațe în ceosuri
4 clăi de fân, la curte 5 care, 4 ferecate, 1 jumătate ferecat, 1
fecău, 5 pluguri, 6 grape de fer, 30 boi de jug, 8 porci grași, 1
sanie de cai, 5 sănii de boi, 60 porci hitioni, buni-răi, a diregă­
torului, 1 paripă de 3 ani, 1 mânzu dto, 1 de 2 ani și 1 de 1 an.
La Curtea de. sus se află următoarele:
Intr’o casă în părete 3 almariumuri, 2 feteie de feru, în altă
casă 2 almariumuri, iarăș în părete, 200 m. grâu curat în curte
statornic, 16 m. in. In pivniță 12 cununi de ceapă. In găbonaș se
află în hambaruri 50 m. de secară, în alt fioc 30 m. cucuruz, în
altă celnă 40 m. grâu de țipai.
La șura din sus se află 2 costeie de cucuruz pline, 1 gol, 5 sto­
guri grâu curat de toamnă, 1 stog grâu de primăvară, 1 fundac
grâu de toamnă, ovăs neîmblătit în șură, care s’a judecat dupăce
se va îmblăti să fie 120 metrețe.
Oi mari 140, cârlani 30, berbeci mari 9, care sunt sub grija lui
Radu Simion, țigăi oi mari cu jugani 100, cârlani 18 sub grija
lui Nașca Ilie. Stupi se află 20 coșnițe pline sub îngrijirea lui
Vințeler Toader, la alta stupniță tot a lui Teleki Samu se află
15 coșnițe în sama lui Tusinean Androne. Vaci mari 16 dintre
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 437'

■care 4 cu viței, 2 junei de 4 ani, juninci de 2 ani 4. Nouă junei

de 2 ani în primăvară, 14 junei de 4 ani în primăvară, aceștea
-sunt luați în grija lui Sărac luon, și bivoli de jug sub grija lui
Petru Gavril, 4 dărăburi.
U. Sz. Petru.
La curtea lui Teleki Miksa se află ^următoarele:
1 scaun umplut, 2 paturi, 1 masă lungă, 3 scaune. In pivniță
-5 buți goale, 2 clăi de fân ceosuri în sama lui Radu Moise.
s Laburi.
1 lab la Coasta Popii nimaș, 1 fânaț la groapa Imrii. Laburi
sămănate: 1 după tău, labul Țibrii, 1 lab lângă moară, 1 la po­
dul bârnei, 1 lab la fântâna vințelerului. Nesămănate: 1 lab lângă
drumul morii, 1 lab la podul bârnei peste părău în dos, 1 lab la
•ceosuri, 1 lab în răzoarele cele Mihăești, 1 lab în Birlibaș. In for-
dulaș de către S. George 1 lab nearat, alt lab către hortoape cu
capăt, 1 lab la poiețile celea Mihăiești, 1 la cruce pe lângă dru­
mul Pogăcelii, 1 lab din Cecenuș, altul kedves lab, un lab de
lângă moara din jos, labul din gârnițe, din groapa cea Mihăiască,
labul din groapa orzului, labul dela ovăs, labul dela Coasta Po­
pii, labul din jos în Coșaba și două din sus.
Re turi.
Din jos de sat două dărabe, la moara din jos 3 dărabe.
Fânațuri.
Dosul cel Mihăiesc, Groapa Tufelor, Intre păduri, Mușuroile
■cele Mihăiești.

Teleki lanka dela Șarmașul Mare.

Un dărab de rât din jos de Sâmpetru, unul din jos de moară, la
Ciosuri, un dărab de fânaț de către horgoș, 2 dărăburi de pă­
dure.
M. Sz. Gydrgyi, 4 Decembre 1848.
La Curtea Iui Hajnal Laszlo s’au aflat aci următoarele: Două
mese, 3 scaune, două pluguri fără fere, o grapă de fer, un divan,
438 DR. LAZĂR NICHI

oi sunt 50, porci mici sunt 3, 4 stoguri dintre care unul îi înce­
put, fân la câmp sunt 4 clăi, un costei de cucuruz, niște lemne
din șure, un gabonaș mic, un șopru neacoperit, o moară cu o
roată rea, grajd de bârne, două costeie rele goale, pe lontru, două,
hambare, 80 m. cucuruz cu ciucălău pe podul curții, o tablă de
loc la o Orzoaie, mai în jos în față un lab, un fânaț este sămă-
nat de 60 m., un dărab de rât la orzoaie; la orzoaie sunt două
căși supt un acoperământ.
La Curtea Gyulaini.
Două grajduri, un găbonaș, o șură, o stână, de scânduri, un
coteț de lobde, doi agistinu, două costeie, în ograda curții o casă,
și o hurubă, la fânațe o casă și hurubă și vie cu pomi și un cos­
tei, o stupină, un fânaț jumătate arător. In fordulașul de către
Silvaș l-o la gurniță un lab, la calea roșie alt lab, la Metetaia alt
lab, în dricul Meteioii iară un lab, în groapa mare un lab, din
sus de sat un lab, supt pădure un lab, fordulașul de către Sâm-
petru, pe Pudirei un lab, mai sus altul, mai în sus altul, lângă
Sâmpetru altul, Ia Ciurgău altul, în Comoară un lab. In fordu­
lașul de către Pogăciaia din sus de curte un lab, după curmă­
tură alt lab puținei nesămănat, la Cumpene alt lab, în Cetățele alt
lab, un rât mare din jos de sat, un tău în hotarul Pogăcelii, o
moară cu două petri, din sus de sat o țâră de vie și hurubă, stu­
pine de scânduri.
Baro Splenyi Mihâly încă are aici pe hotarul S. Georgeului
un tău săc, la orzoaia un lab, la tău o casă, în dosul orzoaiei
este o tablă a lui Szajkai Mihâly.'

Sz. Mârton, 7 Decembre 1848.

La Curtea lui Gr. Kemeny Samu.
O masă, alta simplă, 3 paturi, un divan, un castin, 2 almariu-
muri, 67 scaune, 4 pilote, un poplon, 6 perini, 5 valuri de pânză,
9 gheme de lână albă și negre 9, de tort de cânepă 4, fuse cu
tort, o spată, 2 lepedeie și o față de masă, 3 lepedeie de carton,
un laibăr alb, altul lepedeu de carton, 2 lepedeie albe, 2 vigăni,
23 tiere de porțelan, 2 blide de porțelan, un leves tal, 18 glaje,.
7 păhare de vin, 7 fingîi cu blide și fără blide, o mășină de ca­
fea, un coș de pavată, mai multe cărți, se află un laibăr mic, o
oglindă, 1 lepedeu, 2 fetsinguri, un blidar și o ladă rea, 5 căpu-
turi rele, 4‘stoguri de toamnă cu grâu curat, unul de secară, unul
de primăvară« cu alac și cu orz, 2 fundacuri de grâu de toamnă,
30 de clăi de ovăs, o jiradă de paie, una de mestecături, 6 clăi
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 439

de fân, un coș plin, unu nu plin, 2 care ferecate, pluguri 3, grape

de fer 3, 14 boi mari, 16 vite mici și mari, 16 bivoli, 2 mânzi, un
puți, oi 114, un găbonaș.
Imobile.
In Miruara un lab sămănat, pe Podirei alt lab sămănat, în do­
sul văii seci 2, la părăul Miruarii un lab, în oborșia un lab, în
valea sacă un lab, în râtul cârligat un pământ, la Gurița 4 la-
buri, peste vale un lab și o cânăpiște, în Nima mălaiște unu,
în Nima în față alt pământ, în Nima mare 2 laburi și un rât
și un fânaț, iestă șură, 4 grajduri supt un coperământ, 2 cotețe și
un șopru, o casă în grădina curții, un lab de după curte, labul
depe dealul fânațelor, labul din fața cea lungă, labul din dosul
sec, labul din fața Copăcelului, labul din Bîrlibaș, labul din do­
sul ăl de iarbă, fruntea săcului, 2 laburi la valea Știbeului, un
pământ de 2 zile, la capul stupăturii o cânepiște, peste vale 2 la­
buri, un dărab de pădure la râtul de jos, un tonorog, o moară, un
fânaț pe podină, un dărab de loc de cosât, în râtul de sus loc de
un car de fân, 5 porci grași, 7 porci hitioni. In podul găbonașu-
lui se află 13 clăi de cânepă și ciulaie, o slănină întreagă, două
părechi de hamuri.
La curtea lui Turczagi Gabor se află acestea: în casă nimica,
un găbonaș, și pământuri de sămănat mici, de cosit 5 dăraburi
și încă una, toate mici.
In Curtea lui Rhedai se află: în casă nimica, 2 stoguri de toam­
nă, unul de primăvară mestecat cu ovăs și alac. Fân nu este. Pă­
mânturile sunt: arătoare sunt 20 de sămănat în fordulașul din
sus, în fordulașul din jos 5 de sămănat; de cosât: un fânaț, un
rât, alt rât, pogine, 2 costeie de cucuruz pline.

La Curtea lui Roiti se află următoarele:

Se află 4 perini o pilotă, un mătraț, 3 paturi, 6 scaune, o cana­
pea, o masă, un almar rău, o ladă, vaci, un june și un vițel de
uman, 3 oi, un cârlan, 3 porci hitioni, un stog de grâu curat, 3
clăi de fân și un fundac, un grajd, o șură, un caș cu cucuruz mai
jumătate; se află în podul cășii ca 50 m. de cucolan, o jiradă
de paie, 2 cotețe de bârne, 11 lemne groase, 10 podele, 2 care de
otavă, 4 pământuri sămănate cu grâu de toamnă, un dărab de
lab de arat, alt dărab de fânaț de cosit și un rât la fața râmii,
un pământ între doime, la Guriță alt dărab, în Miruoara un pă­
mânt, râtul din sus. In fordulașul din jos 5 dărabe de arat, de
cosit în râtul din jos, o grapă de fer.
In Curtea lui Csia s’au aflat acestea: o masă, un casten, un
440 DR. LAZĂR NICHI

pat, o masă, iară 2 paturi, 4 scaune, o ladă, 2 chipuri, o oglindă,

un orologiu, o masă, un casten, un almariu, găbonașul gol, șure,
grajd, 2 stoguri, unul de grâu, unul de secară, 2 clăi de fân, 11
capete de vite, 3 purcei, 7 pământuri semănate, 3 nesămănate,
de cosit 3 dăfabe, o grapă. In fordulașul din jos încă 15 dărabe
de pământuri, 23 dărabe de rât, 3 pilote, 6 perini, 2 poploane și
un lepedeu, 2 căldări, 2 umbrare.

La Curtea Cipkesoaiei.
Sunt acestea următoare: grajd de bârne, șură rea, un găbo-
naș, un costei cu 200 m. de jucălei, un șopru, un coteț de bârne,
doi bivoli, 4 porci mici, două stoguri, 90 clăi. Pământuri: un lab
pe Podirei, pe Merioara două laburi, în dosul văii seci unu, în
obârșie unu, la Guruiță loc de cânepă un dărab, pe șes unu, sunt
niște rezoale în dos de iarbă în fruntea Ricsului două, unde-i
crucea unu, în față unu, la Ciuclui unu, unu în lață, după sat
unu, în dosul Cosormanului unu, râtul din sus, o cânepiște, în
râtul din sus 6 care de fân, în fânața din jos de cale 6 care de
fân loc, în sus de cale loc de 4 care de fân, la Guruieția loc de
care de fân, în benezsas ca loc de două care de fân, 3 dăraburi de
pădure.
La moara Doamnii Alșeoaia aici la Sânmartin astăzi 7 De­
cembre 1848 a mărturisit morartjl cum că sunt 60 m. de grâu
luate de vamă.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 441

417.
Registrele recruților din tribunalul Uriașului.
Nr. 86 PROTOCOLUL
recruților conscriși din tribunalul Urișului în anul 1848,
________ din prefectura legiunei române a XII.________

1
Singur

Vrâsta
poziții

Numele recruților însurat Sau mai

au june la tată mulți Reflexii
Nrul

său

BEICA ROMLÂNĂ
1 GrigOrie Borda însurat 38 mai mulți
o Mihâilă Blozs însurat 38 mai mulți
3 Dănilă Truța însurat 37 mai multi
4 Mitra Borda însurat 37 Dtto ’
5 Georgie Borda june 36 Dtto
6 luon Blozs însurat 36 Dtto
7 Ariton Rakoța însurat 36 Dtto
8 Grigorie Truța însurat 36 mai mulți
9 Ilie Illyds Dtto 36 singur
10 Georgie Truta a Vilului Dtto 36 mai mulți
11 Ștefan Mikuly însurat 36 singur
12 Ioan Borda a lui Gavrilu Dtto 36
13 Ioan Trutza a Sabeului Petrii Dtto . 35 Dtto
14 Ioan Bukur însurat 35 mai mulți
15 Mihăilă Koasta însurat 33 mai mulți
16 Mihăilă Illyes Dtto 33 singur
17 Dănilă Borda însurat 32 mai mulți
18 Ioan Szempelyanu viduu 32 mai mulți
19 Ioan Illyes a Togyirikii însurat 31 singur
20 Teodor Gonza însurat 31 mai mulți
21 Ioan Illyes însurat 31 singur Șede la Sopteriu
în Cotul Turda
22 Vasilică Borda a lui Kozma însurat 30 mai mulți
23 Vasilică Truta a lui Avram Dtto 30 Dtto
24 loan Kurtean însurat 30 singur
25 Găvrilă Truta însurat 30 mai mulți
26 Ioan Truța â Marianei june 29 mai mulți
27 Alexandru Truța însurat 29 singur
28 Maftei Bukur însurat 28 mai mulți
29 Ioan Mera însurat 28 mal mulți
30 Alexandru Illyes însurat 28 mai mu ți Lovit de gută și
tăiat de Secui
31 Dănilă Illyes însurat 28 mai mulți Strămutat !a Bozedin
32 Ioan Rakotza însurat 28 mai mulți
33 Petru Truța însurat 27 mai mulți
34 Ioan Truța însurat 27 mai mulți Strămutat la Cazma
35 Cosma Mera însurat 26 mai mulți
36 Constantin Blozs însurat 26 mai mulți
37 Vasilică Truta a Marianei 26 mai mulți In servic. la Bozedin
ă8 Ioan Bențe june 26 1 mai mulți
39 Simeon Borda însurat 26 mai mulți
40 Teodor Pinka june 26>1singur mut și surd
41 Teodor Truța a Sabeului însurat 21 mai mulți
42 Neculiță Mulduveanu june 2( singur
 442 DR. LAZĂR NICHI

I
Singur

Vrâsta
însurat Sau mai
poziții

Numele recruților au june la tată mulji Reflexii

Nrul

său
1

43 Cosma Coasta însurat 26 singur Strămutat la Adrian

44 Teodor Borda a Cant. june 25 mai multi
45 Gavril Truța a Todori însurat 25 mai muly
46 Florea Costa însurat 24 Dtto Strămutat la Teleac
47 Maftei Ola june 24 singur
48 Artimon Truța june 24 mai multi
49 Nicolae Borda alui Onyisor june 24 mai muly
50 Nicolae Truța a Marianei june 23 mai.multi In serviciu la Gudea
51 Ioan Borda a Palagii june 23 mai muly
52 Vasile Borda a Cant. june 23 mai muly In serviciu la Pilea
53 Teodor Truța a Moașii june 23 mai muni
54 Andrei Illyes însurat 22 mai muly
55 june 22 mai muly Strămutat la Cosma
Cotul Clujului
56 Ioan Borda a Fătului june 22 mai muly
57 Mihăilă Mera june 22 mai muly
58 Nicolae Pușcaș june sold, 22 Dtto Cătană la Reg.
lui Leiningen
59 Teodor Hives june 21 mai muly Mut si surd
60 Simeon Borda Onișor june 21 Dtto In serviciu la Filea
Cottul Turdei
61 Vasile Borda alui Gavril june 21 mai multi
62 Artimon Truța a Onului june 21 mai muly
63 Ioan Truța alui Avram june 21 mai multi
64 Ioan Simon însurat 21 singur Strămutat la Adrian
în Cottul Turdei
65 Dumitru Truța însurat 21 mai multi Neputincios de o mână
66 Gavril Șinoș june 21 singur
67 Ioan Truța a Șandrului june 20 mai muly
68 Mărgineanu Toader june 20 singur
69 Ioan Borda a Onuț. june 19 mai mulp
70 Marcu Coasta june 19 Dtto
71 Iacob Blozs însurat 19 mai multi fire pe trate său cătană
72 Vasile Pușcaș june 19 mai multi
73 Solomon Illyes june 19 mai muly Strămutat la Filpișul-
Mare, Cotul Turdei
74 Andrei Truța .însurat 19 mai mul^i
75 Simeonuț Burda june 18 mai multi Spuriu (?)
76 Vasile Borda a Fătului june 18 mai muly
77 Iacob Dumbravă june 18 mai multi Strămutat la Ur-
suva Cotul Turdei
78 Ilie Borda a Palagii june 18 mai multi
Urmează Țiganii
79 Petra Mulduveanu, Țigan însurat 30 mai multi
80 Bertsenyi Elek însurat 28 singur
81 Notariu Züdor, Țigan însurat 28 mai muly
82 Horvath Gergely, Țigan însurat 22 mai multi
83 Joga Andriș, Țigan june 22 Dtto La Habic
84 Malduvean Todirica june 20 Dtto
Suma sufletelor în Belea Română 408
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 443

I
1
1

Vrârsta
singur
poziții

Numele recruților însurat Sau mai

au june la tată mulți Reflexii
Nrul

său
1
1

Beica Ungurească sau de jos

85 Moldovan Simeon june 20 mai mulți
86 Moldovan Costan june 26 Dtto
87 Moldovan Inon june 21 mai mulți Voluntar
88 Regent Mitra însurat 30 singur Voluntar
89 Virag Ioan june 20 mai multi Voluntar
90 Hurgis luon căsătorit 27 mai mulți
91 Ponori Vasilicä însurat 27 Dtto
92 Moldovan Iona? însurat 35 mai mulți
93 Kerekes Nicolae însurat 25 singur
94 Moldovan Mihăilă însurat 28 mai multi
95 Moldovan Toader june 28 Dtto
96 Moldovan Georgie june 19 mai mulți Voluntar
97 Ratz Toader însurat 29 mai mulți
98 Pop Toader însurat 29 singur
99 Sora Costan însurat 32 mai mulți
100 Sora Ioan june 27 Dtto In serv, la Habic în
Tribun. D. Brejan.
101 Sora Dănilă june 22 mai mulți In serv, la Tara
Ungurească
102 Ponori Toader căsătorit 30 Dtto Voluntar
103 Oltean luon june 19 singur
104 Moldovan Licä june 26 mai mulți
105 Moldovan Simeon june 20 mai mulți
106 Päsztor luon june 18 mai mulți
107 Brumariu Licä june 21 mai mulți Voluntar
108 Brumariu luon june 18 dtto
109 Raț Mihăilă june 26 mai mulți
110 Rat luon însurat 34 dtto
111 Borda Licä însurat 36 mai mulți
112 Moldovan Georgisie însurat 36 dtto
113 Moga Petra însurat 35 singur Voluntar
114 Brumariu Georgie june 19 mai mulți Voluntar
115 Moldovean Simeon însurat 32 dtto Șchiop
Urmează Țiganii
116 Lakatus Matei june 22 mai mulți
117 Lakatus Nosi june 20 mai mulți
118 Lakatus Toader căsătorit 23 dtto
119 Moldovan Zăhărică însurat 28 singur
120 Lakatus Vasilicä căsătorit 24 mai mulți
121 Lakatus Petra însurat 26 dtto
122 Rimba Ripa însurat 25 mai mulți
123 Adam Kirilla însurat 33 singur
124 Lakatos Honu june 18 mai mulți
Suma sufletelor de Romani și Țigani în Beica de jos face 210
Maghiarii din Beica de jos :
125 I Szabó Gvörgy a Mihâlyi I însurat 1 26 Imai mulțil
1 june 1 20 |mai mulți | Șchiop
126 1 Portik Jbzsef
 444 DR. LAZĂR N1CHI

1
1
|

Singur

Vrâsta
însurat Sau mai
poziții

Numele recruților au june la tată Reflexii

Nrul

său mulți

1
127 Szabo György june. 28 mai mulți Are un frate cătană
128 Barabâs Mihâly june 21 singur
129 Barabâs Ferenc însurat 27 singur
130 Menyhârd Istvăn însurat 36 mai mulți
131 Menyhârd.György însurat 30 mai mulți
132 Barabăs Ferenc însurat . 34 singur
133 Menyhârt Andrâs dto 25 dtto
134 Keresztes Jozsef însurat 25 dtto
135 Keresztes Jânos june 23 dtto J
136 Keresztâs Păi june 19 dtto
137 Kiss Andrâs a Györgyi june 27 dtto
138 Nagy Andrâs june 23 dtto
139 Nagy Jozsef june 18 dtto
140 Kiss Andrâs Simonfi însurat 27 dtto
141 Fâbiân Ferenc june 19 dtto
142 Kiss Andrâs însurat 24 singur
143 Szabo György Ötves însurat 32 singur
144 Nagy Sâmuel junior însurat 32 mai multi
145 Barabâs Jozsef dto 32 dtto
146 Kiss Jozsef a Jozsef! dto 32 singur
147 Ötves György dto 29 mai mulți Are un frate cătană
148 ötves Jânos dto 34 dtto
149 Menyhârt Andrâs june 25 dtto
150 Menyhârt György dto 21 dtto voluntar
151 Darabant Andrâs dto 36 mai mulți
152 Fâbiân Jânos june 19 singur
153 Darabant György dto 18 dto
154 Bötje Jozsef însurat 26 mai mulți
155 Szegedi Miklös june 18 mai mulți
156 Fâbiân Istvăn însurat 25 mai mulți
157 Csărvâsi Jânos dto 28 singur
158 Balog Sândor dto 32 dtto
159 Barabâs Mihâly faz. dto 28 mai mulți
160 Szabo Andrâs june 21 dtto
161 Miklos Ferenc căsătorit 28 singur
162 Zinai Samu june 22 singur
163 Menyhârt György ifj abb însurat 35 singur
164 Sânta Jözsef june 35 singur
165 Sigmond Jözsef june 19 singur
166 Fabian Andrâs a Mârtonâ june 22 mai mulți
167 Körtvelyesi Lajos june 34 singur
168 Szegedi Jânos june 19 mai mulți La măestrie de cio-
bote în Văsărhely
169 Darabant Jözsef > însurat 30 dtto
170 Kotsis György însurat 23 dtto
171 însurat 32
172 Darabont Jânos însurat 30 singur dtto
173 Darabont Jözsef june 21 mai mulți
174 Darabont Andräs june 19 dtto
175 Fâbiân Andrâs însurat 30 singur
176 Darabont Jânos însurat 34 mai mulți,
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 445

1
1
I

Singur

Vrâsta
poziții

Numele recruților însurat la tată Sau mai Reflexii

au june
Nrul

său mulți

1
1
1

177 Menyhârt Mihâly a Mihàlyé însurat 35 dtto

178 Fâbiân Józsi a Làszlóé însurat 36 dtto
179 Fâbiân Làszló june 23 dtto
180 Fâbiân Mihâly însurat 32 dtto
181 Fâbiân Andrâs a Làszlóé june 19 dtto
182 Kis Jânos a Ferie căsătorit 35 mai mulți Voluntar
183 Kis Jânos a Józsefé însurat 28 mai mulți
184 Kis József a Józseìé însurat 28 mai mulți
Suma sufletelor de Maghiari in Beica de jos 504
cu cele 210 românești fac 714

C Â C U CI
185 Becsa luon însurat24 singur
186 Pop luon însurat26 mai mulți
187 Mărcuș Sandu însurat28 singur
188 Mărcuș Costan însurat26 mai mulți
189 Mărcuș luon june 19 mai mulți
190 Mulduvean Dumitru june 20 dtto Voluntar
191 Beksa Mihăilă june 20 mai mulți Voluntar
192 But Costan însurat24 dtto
193 But Simeon june 18 mai mulți Voluntar
194 Buț Horea însurat35 singur
195 Boitoș Toader 30 singur
însurat
196 Molduveanu Petra însurat28 mai mulți
197 Bugnariu luon 25
însurat mai mulți
198 Oanca Georgie însurat30 singur
199 Oanca Toader însurat28 singur
200 Oanca Pavel 24 singur
însurat
201 Oanca Gligorie june 19 mai mulți
202 Babiș luon · . june 21 singur
203 Todoranu luon june 18 mal mulți
204 Oanca luon 34 singur
însurat
205 Becsa Cosma 27
însurat mai mulți
206 Becsa Leontie june 19 dtto
207 Becsa luon 34
însurat dtto
208 Pipos Vasilică 30
însurat dtto V oluntar
209 Moldovean Moise 36
însurat mai mulți
210 Todoran luon june·18 dtto Voluntar
211 Cioba Matei 29
însurat dtto
212 Salca luon 28 singur
însurat
213 Buț Georgie 32
însurat mai mulți
214 Buț luon 38
însurat mai mulți
215 Buț Vasilică june28 dtto
216 Buț Pavel 25 singur
însurat
217 Buț Simeon 38 singur
însurat
218 Buț Gavrilă dto27 dtto
219 Buț Tănasie dfo26 mai mulți
220 Buț Toader 25
însurat mai mulți
221 Buț Crăciun ' june 18 dtto
222 Suci Georgie fiul cantorului 25
june ' dtto
 446 DR. LAZĂR NICHI
1

I
|

Singur

Vr^sta
însurat Sau mai
poziții

Numele recruților au june la tată mulți Reflexii

Nrui

/ său

223 Suci luon cantoris iilius june 18 dtto

224 Suci luon fiul preotului însurat 30 mai mulți
225 Horhath Crăciun însurat 27 singur Voluntar
Sama sufletelor în Cacuciu 231

S Â N ΜI H AI U
226 Badiu Toader june 18 mai mulți
227 Cri?an Petra june 21 dtto
228 Mulduveanu Goüea june 18 singur
229 Mulduveanu luon june 21 mai mulți
230 Mulduveanu Gävrilä june 18 mai mulți
231 Kürtös Simeon june 23 mai mulți
*32 Kürtös Lica june 19 mai mulți
233 Dragan Constantin june 22 dtto
234 Kürtös luon june 21 singur
235 Cri§an Toader june 22 mai mulți
236 Mulduveanu Zähärie însurat 28 singur
237 Gri§an luon a socaciului dto 26 singur.
238 Tropoteiu Nicolae dto 35 mai mulți
239 Latyis Simeon dto 36 dtto
240 Latyis Andrei dto 30 dtto
241 1 dto 21 singur
242 Cri§an Toader însurat 28 dtto
243 Cri§an Mihäilä dto 32 dtto
244 Cri§an Vasilicä dto 21 dtto
245 Nagy Petra dto 37 singur
246 Cri§an luon dto 34 singur
247 Tropotei Precup dto 31 singur
248 Tropoteiu Ilie însurat 28 singur
249 Zonyea Andrei dto 35 dtto
25G Cri§an Nicolae dto 35 dtto
251 Kürtös luon dto 25 mai mulți
252 Kütös Toma însurat 21 singur
253 Tropoteiu Chirilä dto · 33 singur
254 Tropoteiu Lupu dto 37 dtto
255 Kürtös Macavei dto 36 singur
256 Mulduveanu Simeon dto 25 singur
257 Kürtös Simeon dto 30 dtto
258 Kürtös Vasilicä dto 28 dtto
259 Kürtös luon a Vasilichi însurat 24 mai mulți
260 Kürtös luon a Gligori dto 35 singur
261 Cri?an luon a Petri dto 35 singur
262 Kürtös Marian dto 31 singur
263 Cri§an Gavrilä dto 23 dtto
264 Crisan Ilie dto 38 dtto
265 Cri?an Simeon dto 28 dtto
266 Mulduveanu Dimitru însurat 36 dtto
267 Mulduveanu luon dto 29 dtto
268 Kürtös Macavei dto 38 singur
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 447

1
1

Singur

Vârsta
însurat sau mai
poziții

Numele recruților au june la tată mulți Reflexii

Nrul

său

I
I

269 Kürtös Tănasie dto 30 dtto

270 Corman luon dto 35 singur
271 Vețan Neculae însurat 30 singur
272 Oanca Florea dto 20 mai mulți
273 Kürtös Sandu dto 28 singur
z274 Mulduveanu luon dto 37 dtto
275 Mate Mihăilă dto 36 dtto
276 Kürtös luon dto 25 dtto
Suma sufletelor în Sânmihai 287

ȘERB E N I
277 Oprea Ilie june 18 mai mulți
278 Latyis Toader june 18 singur
279 Gramma Vasilie june 18 mai mulți
280 Focșa Onisie june 18 mai mulți
281 Gramma Meletie june 18 singur
282 Gramma luon june 20 mai mulți
283 Gramma Gerasim june 19 dtto
284 Fekete Pavel june 20 singur
285 Gramma Petra june 20 mai mulți
286 Gramma Lupu june 20 mai mulți
287 Pop Andrei june 20 mai mulți
288 Gramma Virtolomei june 20 mai mulți ore un frate la catane
289 Grama Ignat june 21 mai mulți
290 Oprea Simeon însurat 21 mai mulți
291 Mulduvean Irimie însurat 24 Dtto
292 Grama Georgie însurat 24 singur
293 Grama Lupu june 25 mai mulți
294 Grama Vasilie însurat 25 singur
295 Latis Iosif însurat 26 singur
296 Grama Gorea însurat 28 singur
297 Serdean luon · june 28 singur'
298 Focșa Pantilimon însurat 28 mai mulți
299 Grama luon însurat 28 mai mulți
300 Grama Andrei june 28 mai mulți
301 Grama Gorea însurat 29 singur
302 Latiș Marian însurat 29 mai mulți
303 Bârsan Petra însurat 29 mai mulți
304 Mulduvean Vasilie însurat 29 singur
305 Mulduvean Aron însurat 29 singur
306 Grama Simeon june 30 mai mulți
307 Grama luon a Gori însurat 30 mai mulți
308 Grama luon viduu 30 singur are frate în cătane
309 Grama luonică însurat 31 mai mulți
310 Grama luon june 31 mai mulți
311 Bârsan luon însurat 31 mai mulți
312 Grama luon însurat 31 singur
313 Grama Gorea însurat 32 mai mulți
314 Mulduvean Marian însurat 31 singur
315 Grama Onisie însurat 32 singur
 448 DR. LAZĂR NICHI
1
1

Singur

Vârsta
poziții

Numele recruților însurat sau mai

au june la tată multi Reflexii
Nrul

său
1
1

316 Fekete Toma viduu 32 mai mulți

317 Mulduvean Georgie însurat 32 singur
318 Bârsan Simeon Însurat 33 mai mulți
319 Grama Toader însurat 33 singur
320 Grama Toma însurat 33 singur
321 Mulduvean Iacob însurat 35 singur
322 Grama Moise însurat 35 singur
323 Grama Arsenie june 28 mai mulți
324 Fekete luon însurat 35 singur
325 Grama Irimie însurat 36 singur
326 Grama luon însurat 36 singur
327 Grama Filip însurat 36 singur
Suma tuturor sufletelor din Șerbeni 309

CHIHERUL DE JOS
328 Hurdugaciu luon însurat 32 singur
329 Costa Toader june 18 mai multi
330 Hurdugaciu Avram însurat 35 singur
331 Harsaniu Gavril june 19 mai mulji voluntar
332 Pop Vasilică însurat 38 singur
333 Oltean Ilie însurat 26 mai multi
334 Mulduvean luon june 19 mai inulti voluniar
335 Mulduvean Ștefan însurat 26 singur
336 Muntean luon însurat 30 mai multi
337 Mulduvean Georgie însurat 30 singur
338 Pop Nicolae însurat 31 singur
339 Pop luon june 19 singur voluntar
340 Mulduvean luon a lui Nie. însurat 31 singur
341 Incze Gorea însurat 26 mai multi
342 Harsâny Gorea însurat 26 mai mul{i
343 Hersaniu Toader însurat 28 mai mnlji
344 Buț Sandu însurat 36 singur
345 Muntean luon însurat 30 mai inulti
346 Hurdugaciu Mihăilă june 26 mai mulji voluntar
347 Mathe Nicolae june 20 mai multi voluntar
348 Natu luon însurat 25 singur
349 Mera Simeon june 20 mai mulji voluntar
350 Hagymâs Aron june 20 mai multi voluntar
351 Incze luon june 19 mai multi voluntar
352 Hagymas luon june 20 mai mulji voluntar
353 Harsaniu Vasilică june 24 dtto .
354 Moisan luon june 22 singur
355 Biro luon june 26 singur
356 Pop luon june 20 mai mulji
357 Harsaniu Georgie însurat 32 dtto
358 Mathe luon însurat 22 singur
359 Hurdugaciu Georgie june 18 mai mulji
360 Poțan luon însurat 30 singur
361 Timpa Toader însurat 36 singur
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 449

1
1

Singur

Vârsta
însurat
lllizod

Numele recruților la tată sau mai Reflexii

au june mulți
|TUN

său

|
362 Buț Ștefan june 24 mai mulți
363 Selegian Toader june 3b dtto
364 Oltean Cl>iron însurat 30 dtto
36b Săbău Avram june 26 -singur voluntar
366 Denes luon însurat 36 singur
367 Mulduvean Ilie însurat 36 singur
367 Cioba luon însurat 26 singur
369 Oltean Simeon însurat 34 mai mulți
370 Mulduvean Mihăilă însurat 23 dtto
371 Tenke Irimie june 18 singur
372 Buț Nicolae Birău însurat 37 siagur jude sătesc
373 Harsaniu Nicolae însurat 35 mai mulți
374 Muntean Vasilică însurat 31 dtto Cătană dela recru
tația trecută
375 Hurdugaciu Nicolae june 24 dtto are un frate cătană
376 Hurdugaciu Petra însurat 30 dtto
377 Hadmaș Toader june 34 dtto
378 Hagymâs Sandu însurat 30 dtto
379 Hagymâs Marian june 34 dtto
380 Harsaniu Nicolae însurat 31 dtm
381 Harsaniu luon însurat 33 dtto
382 Lăți Dănilă țigan însurat 26 singur
383 Sălăgian luon însurat 38 singur
Suma sufletelor in Chiherul de jos 415

CHIHERUL DE SUS
384 Bogdan luon a Iui Dănilă însurat 26, singur
385 Bogdan Sandu însurat 30 dtto
386 Coastă Toader însurat 25 mai mulți
387 Bogdan Efremu dtto 29 dtto
388 Bogdan Andrei însurat 26 dtto
389 Coastă Vasilie însurat 30 mai mulți voluntar
390 Coastă luon însurat 33 mai mulți
391 Bogdan Marian însurat 23 singur
392 Coastă Avram june 20 mai mulți
393 Coastă Crăciun însurat 38 dtto
394 Coastă Onu june 36 dtto
395 Bogdan luon însurat 35 singur
396 Coastă Istratie însurat 29 mai mulți
397 Cioloca Andrei june 22 dtto
398 Cioloca Toader june 18 mai mulți
399 Ciolac Petra însurat 29 dtto
400 Ciolac luon iune 20 dtto
401 Bogdan Andrei iune 27 dtto
402 Bogdan Toader june 25 dtto
403 Bogdan Filip însurat 29 dtto
404 Bogdan loan însurat 23 singur
405 Kerekes Crăciun dtto 32 dtto
406 Kerekes Vasilică june 25 dtto
29
 450 DR. LAZĂR NICHI

1
1

Singur

Vârsta
însurat sau mai
poziții

Numele recruților au june la tată mulți Reflexii

Nrul

său
I

407 Cioloca Matei însurat 26 dtto

408 Cioloca Irimie însurat 36 dtto
409 Cioloca Marian dtto 37 singur
410 Bogdan Nicolae însurat 26 dtto
411 Bogdan Vasilică dtto 36 mai mulți
412 Bogdan Toader june 26 dtto
413 Bogdan loan însurat 24 dtto
414 Timna Nechita dtto 36 singur
416 Timna luon însurat 25 mai mulți
416 Mulduvean Vasilie dtto 32 dtto
417 Băbuța Lica însurat 37 mai mulți
418 Timpa Bie june 23 dtto
419 Moga luon însurat 27 mai mulți
420 Moga Lupu dtto 32 dtto
421 Mancs Nechita însurat 25 singur
422 Serbezan Simeon însurat 35 singur
423 Sas Mihăilă însurat 28 mai mulți voluntar
424 Halâsz Toader însurat 28 mai mulți voluntar
425 Chimpen luon însurat 25 singur
426 Manei luon dtto 32 dtto
427 Kerekes Petra : june 20 mai mulți
428 Hudubes luon însurat 26 singur
429 Coasta luon însurat 28 singur
430 Coasta Crăciun june 20 mai mulți
431 Bus Mihăilă ■ însurat 27 singur
432 Manei Marian june 25 mai mulți
433 Boe-dan Petra însurat 32 singur
434 Manei Petra june 18 singur
436 Mulduveanu luon june 29 mai mulți
436 Mulduveanu Irimie june 23 dtto
437 Bogdan Marian însurat 23 singur
438 Gramma Toader însurat 34 dtto
439 Manei Irimie dtto 32 mai mulți
440 Bogdan Toader a Omului însurat 33 dtto
441 Bosrdan Leontie june 29 dtto
442 Cioloca luon june 18 singur
443 Cioloca Andrei a lui Marian june 23 mai mulți
444 Bus Sandu însurat 36 singur
445 Manei losif însurat 24 singur
446 Botoș luon însurat 32 singur
447 Timar luon june 20 mai mulți
448 Cioloca luon a Iloaei june 27 dtto
449 Bogdan Neculae a Andrei. însurat 30 singur
450 Bogdan luon însurat 36 mai mulți
451 Mate Zaharie însurat 29 singur
452 Mate Vasilică însurat 30 singur
453 Bogdan Georgie a Vasilichi june acesta s’a recrutat
în iarna trecută

Suma sufletelor în Chîherul de sus 384

 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 451

1
Singur

Vrâsta
însurat sau mai
poziții

Numele recruților au June la tată mulți Reflexii

Nrui

său

URIȘUL DE SUS
454 Casvean Vasilicä însurat 31 singur j
455 Suci Nicolae însurat 34 singur
456 Casvean Georgie însurat 35 mai mulți
457 Ciernia Marian june 22 mai mulți
458 Suci Mihäilä june 29 dtto
458 Mulduveanu Toader June 22 dtto
459 Cernia Petra june 24 dtto
460 Serdean Sandu june 25 dtco
461 Popu Gorea june 27 dtto
462 Suci Thenia însurat 33 dtto
463 Kürtös Simeon june 23 dtto
464 Borca Nicolae însurat 35 singur
465 Serdean Petra june 25 singur
466 Sima Simeon june 21 mai mulți
467 Sima luon însurat 31 dtto
468 Pop Gavril însurat 33 singur
469 Pop luon june 24 mai mulți
470 Danileus Gavril însurat 37 dtto
471 Suci Ilie însurat 30 singur
472 Neag Ioan june 21 singur
473 Tofolean Vasilicä însurat 28 singur -
474 Cioloca luonicä june 29 mai mulți
475 Pop Simeon june 18 singur
476 Blaga Gorea june 22 mai. mulți are un frate cătană
477 Blaga Dänilä june 24 mai mulți acesta e cătană din
iarna trecută
478 Malos Nicolae însurat 34 dtto
479 Pop Toma însurat 35 singur
480 Malos Loghin june 18 mai mulți
481 Pop Georgie june 22 mai mulți
482 Mulduvean Simeon june · 19 mai mulți
483 Bagy Simeon ■ june 22 dtto
484 Birgis Vasilie june 23 dtto
485 Birgis Petra însurat 34 dtto
486 Cioba luon june 21 dtto
487 Manci luon june 18 singur
488 Mulduvean Licä însurat 34 mai mulț ■
487 । Neag luon însurat 26 singur
49C । Pop Zähäriä june 21 mai mulț
491 | Pop Simeon însurat 25 dtto
491’i Neag Toader însurat 22 singur
49c Malos Gorea însurat 33 singur
49^ Mulduvean Simeon însurat 33 singur
49: Grama Gavril însurat 28 mai mulț
49( Grama Toader însurat 2i dtto
49' Pop luon june 2( dtto
498; Nagy Vasilică june 24 dtto
49!1. Câmpean Sandu june 21 mai mulț
500 Câmpean Georgie june li dtto
 452 DR. LAZĂR NICHI

1
1
1

Singur

Vrâsta
Însurat
poziții

Numele recruților la tată Sau mai Reflexii

au june multi,
Nrul

său

501 Nagy luon june- 19 dtto

502 Suci Nicolae însurat 38 dtto
503 Telecean Onea însurat 36 dtto
504 Mulduvean Ananie june 27 dtto
505 Șerdean Nicolae însurat 35 dtto
506 Șerdean Toma june 22 dtto
507 Cernea luon june 18 dtto
508 Pon Onea însurat 29 dtto
509 Suci Simeon însurat 34 mai mul|i
510 Kürtös Lica june 29 mai mul{i
511 Kovâcs Lajos țigan june 21 mai mulji
512 Csonk Savu țigan june 23 singur
513 Pascu luon june 24 mai multi
514 Lingurar Cila țigan însurat 2A mai multi
515 Lingurar Solomon însurat 30 mai multi
516 Lingurar Lupei țigan însurat 27 mai multi
517 Lingurar Vasilcă însurat 22 singur
Suma sufletelor în Urișul de sus sunt 398

URIȘUL DE JOS
518 Neag Simeon june 21 mai mulți
519 Mulduvean Loader june 21 mai mulți
520 Suci Vasilca june 22 dtto
521 Mulduvean Zaharia june 26 dtto
522 Suci Simeon june 18 dtto
523 Mihue Loader june 25 dtto
524 lenei luon june 26 dtto
525 Seit Scridon june 34 singur
526 Botoș Vasilcă june 26 mai mulți
527 Botoș Lică june 21 dtto
528 Botoș Irimie june 18 dtto
529 Neag Simeon a Petri june 19 singur
530 Lapedat Simeon june 19 singur
531 Suci Aron june 22 mai mulți
532 Suci Ioan june 20 dtto
533 Neag Ioan june 22 dtto
534 Neag Loader iune 35 singur
535 Mathe Gorea june 18 mai mulți
536 Neag Vasilcă june 20 singur
537 Suci Dănilă june 24 mai mulți
538 Neag Nicolae însurat 33 singur
639 Suci Simeon îusurat 32 mai mulți
540 Bagy Simeon june 19 dtto Slugă în Petelea
541 Bâgy luon însurat 28 dtto
542 Neag Simeon însurat 26 dtto
543 Mulduvean luon însurat 26 singur
544 Neag Loader însurat 36 singur
545 Seit Constantin însurat 36 dtto
546 Pop Moise însurat 26 mai mulți
546 Pop luon însurat 36 dtto
 REVOLUȚIA românilor DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 453
I
i

1
Singur
pozitn

V r â sta
Numele recruților însurat Sau mai
la tată
Nrul

au june mulfi Reflexii

său
1
I

547 Botoș Mihăilă însurat 32 singur

548 Neag Simeon însurat 32 singur mai multi
549 Suci Gorea însurat 36 dtto
550 Lates Toader însurat 36
551 Neag Gavril însurat 55 singur
552 Suci Lică însurat 25 dtto
553 Mulduvean Aron însurat
554
dtto
Mathe luon însurat 30 mai multi
555 Mathe Simeon însurat 23 dtto
556 Iacob Moise însurat 22 singur
Suma sufletelor în Urișul de jos 350

CHINCIȘ
557 Mariș Constantin
însurat 38 singur
558 Ciiioran Nicolae
însurat 38 dtto
559 Mariș luon a Petri
însurat 38 singur
b6U Mariș Ștefan
.însurat 37 singur
561 Mariș Moise
însurat 37 dtto
562 Ciorba Pavel însurat 37 dtto
563 Catarig Tănasie însurat 37 mai mul^i
564 Ciorba Simeon însurat 34 singur
565 Ciorba Toader însurat 32 mai multi
Ö6Ö Husar Nutu însurat 31 mai multi
567 Chiorian luon însurat 30 dtto
568 Ciurba Pantilie maior însurat 29 dtto
569 Ciurba Gligorie însurat 30 dtto
570 Pod Lică însurat 38 dtto
571 Ciurba Filip însurat 30 dtto
572 Husar luon însurat 27 singur
Ö/Ö Catarig Irimie însurat 27 mai mul[i
574 Muldovean Mihăilă însurat 27 dtto
575 Rusiu Ioan însurat 24 dtto
576 Ciurba luon june 24 dtto
577 Ciurba Macarie însurat 23 dtto
578 Ciurba Simeon june 23 dtto
579 Mariș luon însurat 25 dtto
580 Mariș Lucă june 23 dtto
581 Mariș Ilie june 23 dtto
582 Huszar Andrei june 22 dtto
583 Mariș Filip june 22 dtto
584 Mariș Nicolae june 22 singur
585 Catarig Petra însurat 21 dtto
586 .Vultur Gligorie june 21 mai mulji
687 Ciurbu Pintilie însurat 20 dtto
588 Huszar Gligorie june 20 dtto
589 Vulturu Melintie însurat 20 dtto
590 Mariș luon însurat 20 dtto
591 Mariș Micăilă june 19: dtto
592 Ciurba Ștefan june 19 dtto
593 Huszar Vasilică june 19 dtto
 454 DR. LAZĂR NICHI

1
1
1

Singur

Vrăsta
poz ’țH

Numele recruților însurat Sau mai Reflexii

au june la tată mulți
Nrul

său

594 Mariș Simeon a lui Gavr. june 19 dtto

595 Mulduvean Simeon june 18 dtto
596 Mariș lacob june 23 singur
597 Vultur Ioan însurat 27 singur
598 Farkaș Nechită Însurat 28 mai mulți
599 Catarig luon însurat 27 singur
600 Mariș Obregie însurat 28 mai mulți
601 Mulduvean Micailă însurat 29 singur
602 Huszar Vaslică însurat 29 mai mulți
603 Catarig Toader însurat 23 singur
504 Ciurba Georgie însurat 25 mai mulți
605 Vultur luonică însurat 38 mai mulți
606 Pon Moise însurat 37 dtto
607 Mariș Pavel june 18 dtto
608 Mariș Irimie june 23 dtto
609 Huszar Dănilă june | 30 dtto
610 Mariș lasob însurat 1 35 dtto
611 i Ciurba luon june 18 dtto
612: Pop luon însurat 31 singur
613 i Mariș Moise june 18 I mai mulți
Suma sufletelor in Chinciș 407

ORȘOVA
614 Chioran Toader june 20 mai multi
615 Oanca Mihăilă june 21 dtto
617 Huszar luon însurat 32 singur
618 Birău Mihăilă june 27 singur
619 Cota Crăciun încurat 32 mai mulți
620 Mate luon însurat 23 singur
621 Blozs Toader a lui Neculae însurat 26 singur
622 Boeriu Mihăilă dtto 30 mai mulți
623 Sultan Simeon dtto 23 dtto
624 Sultan Zăhărică june 26 dtto
625 Soltan Gorea ■june 22 dtto
626 Pușcaș Neculae june 21 dtto
627 Pușcaș Gavril june 18 dtto
628 Cota Nechita însurat 32 singur
629 Blozs Constantin însurat 35 mai mulți
630 Blozs Mihăilă june 23 singur
631 Todoran Georgie însurat 23 dtto
632 Blozs Simeon dtto 33 dtto
633 Murariu' Georme dtto 29 mai mulți
634 Murariu Lică dtto 31 dtto
635 Cota luon dtto 27 dtto
636 Cota lacob dtto 29 dtto
637 Murariu Georgie dtto 25 dtto
638 Murariu Indreica dtto 23 dtto
639 Cota Gavril june 23 dtto
640 Cota Vasilie june 21 dtto
641 Blozs Vița însurat 24 dtto
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 45B
I
I

Singur

Vrâsta
poziții

Numele recruților însurat la tată Sau mai

Reflexii
Nrul

au june mul|i
său
I

642 Blozs luon dtto 38 dtto

643 Blozs Nicolae dtto 38 singur
644 Blozs Vasilie dtto 21 mai mul|i
645 Mera luon dtto 28 singur
646 Truța Avram dtto 27 mai mul|i
647 Truța Nițu dtto 24 dtto
648 Matyas Iosif june 24 dtto
649 Truța luon june 19 singur
650 Truța Costan însurat 32 singur
651 Chiorian luon dtto 25 dtto
652 Soltan Georgie otto 29 mai mul|i
653 Soltan Mitra însurat 33 dtto
654 Blozs Nechita însurat 37 dttó
655 Tirnav'ean Nechita ’ dtto 33 singur
656 Blozs Toader dtto 34 mai mulji
657 Blozs Bisie dtto 26 detto
658 Blozs Constantin june 21 detto
659 Chiorian Gavril însurat 33 detto
660 Chiorian Simeon dtto 34 singur
661 Matvas luon june 19 mai mul|i
662 Chiorian Zăhărie însurat 30 dtto
663 Suciu Simeon june 22 singur
664 Chiorian Mihăilă însurat 30 dtto
665 Cota Mihăilă dtto 30 smgur
666 Boeriu Ilisie june 24 mai mul|i
667 Dunca Tănasie însurat 26 singur
668 •Soltan Vasilie june 22 dtto
669 Rakoța Georgie însurat 23 mai mul|i
670 Cota Vasilie Dtto 24 dtto
671 Soltan Gligorie june 26 dtto
672 Cota Georgie însurat 26 dtto
673 Soltan luon june 26 dtto
674 Mu’.duvean Mihăilă june dtto
675 Dumbrava Iacob însurat 34 dtto
676 Dumbrava Iacob a lui Nie. june 18 dtto ■
677 Dumbrava Onuța june 20 dtto
678 Truța Costan june 29 dtto
679 Suci Mitra june 26 dtto
680 Suci Petra, însurat 37 dtto
681 Truța luon dtto 30 singur Șchiop
682 Soltan Mitra dtto 34 mai mul|i
683 Cota Ilisie însurat 29 mai mulji
684 Murariu Ilie june 22 singur
685 Pusta Iosif june 20 singur voluntar
Suma s ufletelor în Orșova 55 0
Prin Ioan Chioranu
Dat in Orșova 14/2 Decemvr ,e 1848. Tribunul Urișului.
și DănMă Mathe
• Parohul beicii Române ajutător
la Comisia Recrutații
 456 DR. LAZĂR NICHI

Registrele recruților din tribunalul Săn-Martinului.

SOPTERIU
Protocolul recruților în tribunalul Sân-Martinului

Singur

Vrâsta
Nr. Numele recruților însurat la tată Sau mai Au tras
său mulți sorți

voluntar
1 Tusinian Vasilie june 21 mulți voluntar
2 Roman luan june 26 mulți voluntar
2 Budeleșan luan june 21 mulți voluntar
4 Moisan Toger jnne 20 dtto
5 Chiorean Ioan june 21 m. mulți dtto
6 Pop Toader dtto 16 dtto dtto
7 Török Sândor dtto 23 dtto dtto
8 Kacso Denes dtto 23 dtto dtto
9 Muntean luon dtto 22 dtto
10 Siplăcan luon dtto 25 dtto
11 Naște luon dtto 20 dtto
12 Moisan luon dtto 20 dtto
13 Csato Mihâly ,dtto 18 dtto
14 Judean luon dtto 25 dtto
15 Creifelean Iacob dtto 20 dtto
16 Zsiga Condrate dtto 22 dtto
17 Viola Mihâly dtto 20 dtto
18 Nemeș luon dtto 24 dtto
19 Ormenyișan Lazăr dtto 17 Otto
20 Radu luon dtto 20 dtto
21 Oknean Gheorghe dt o 20 dtto
22 Selejan Pavel dtto 20 otto

Mezö ör m i n y e s
june ba
1 Boka Maxim dtto 18 voluntar
2 Bâcs Alimpie dtto 18 dttto
3 Popșor Costantin dtto 18 dttto
4 Kolbâzi Dănilă dtto 18 dttto
5 Popșor Costantin dtto 18 tras 1.
6 Popșor Gligore dtto 20 dtto 2.
7 Popșor Monu dtto 20 dtto 3.
8 Popșor Gavrilă dtto 18 dtto 4·
9 Jurcan luon dito 18 dtto 5.
10 Tomșa luon dtto 18 dtto 6.
11 Budălășan luon dtto 18 dtto 7.

Mezö S z i 1 v â s
1 Negnușa Toader dtto 19 voluntar
2 Murari luon june 20 dtto
3 Moldovan Mitru dtto 18 dtto
4 ' Selegean Toader dtto 20 dtto
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 457

Singur

Vrâsta
Nr. Numele recruților însurat la tată Sau mai Au tras
său mulți sorți

5 Cătană luon dtto 20 voluntar

‘6 Hangiu Gligore dtto 20 dtto
7 Moisan Andrei dtto 21 dtto
8 Kerekes Simeon dtto 20 dtto
9 Mocsan Ștefan dtto 20 dtto
10 Gligă Sofron dtto 18 dtto
11 Moldovan luon dtto 18 dtto
12 ■ Mihalța Ilie dtto 19 dtto
13 Cămărășan Tănasie dlto 19 dtto
14 Fiscutean Alexa dtto 19 dtto
15 Man Ananie dtto 19 dtto
16 Gliga Gheorghe dtto 19 dtto
17 Sutei Dănilă dtto 18 dtto
18 Șermășan Simeon dtto 18 dtto
19 Pop Zăhărie dtto 18 dtto
20 Uilăcan Zenov june 19 voluntar
21 Bonta Todică dtto 20 dtto
22 Păcurariu Maxim dtto 20 dtto
23 Neamtu Melian dtto 18 dtto

Μ e z ö D â m b u (Dâmb]
1 Orcan Gore June 23 voluntar
2 Tăcu luon dtto 21 dtto
3 Șermășan Luca dtto 21 dtto
4 Biruian Toader dtto 23 dtto
5 Huruban Văsillică dtto 21 dtto
6 Șopterean Pantilimon dtto 19 dtto
7 Sânlean luon dtto 18 dtto
8 Șermășan luon dtto 18 dtto
9 Rob Vasilie dtto 23 dtto
10 Mileșan Gligore dlto 18 dtto
11 Buruian Ștefan dtto 22 dtto
12 Mileșan Iacob dtto 19 dtto
13 Pușcar Vasilică dtto 19 dtto
14 Miron Gligore dtto 21 June
15 Huruban Dumitru dtto 18 dtto
16 Selegean Gheorghe dtto 18 dtto
17 Oroian Dumitru dtto 23 dtto
18 Tătar Irimie dtto 22 dtto
19 Moșutan luon dtto 18 dtto
20 Muntean Gheorghe dtto 23 dtto

Tușinu1 d e Câmpie
1 Cecșorean Vasilică June 19 dtto dtto
2 Roșea luon dtto 21 dtto dtto
3 Deac Mihăilă dtto 19 dtto dtto
4 Vereș Condrate dtto 20 dtto dtto
 458 DR. LAZĂR NICHI

1
Vrâsta
Singur
Ni. Numele recruților însurat la tată
său
Sau mai Au tras
mulți sorți

I
5 Cătărig Macovei dtto 19 dtto dtto
6 Neoi an luon dtto 18 dtto dtto
7 Peletsan luon dtto 21 dtto dtto
8 Cătinean Matei dtto 22 dtto dtlo
9 Oltean Toader dtto 19 dtto dtto
10 Călian Crăciun dtto 24 dtto dtto
11 Oltean Toader dtto 19 dtto dtto
12 Bungărdian Toader dtto 19 dtto dtto
13 Coprian Dănilă dtto 21 dtto dtto
14 Sempetrean Moise· dtto 26 dtto dtto
Țigani:
15 Varga Adam dtto 18 singur dtto dtto
16 Varga Tănasie dtto 19 dtto dtto
17 Cămărășan Gerâsim dtto 19 dtto dtto
18 Varga Vasilică dtto 19 dtto dtto
19 Bungardian Petrea dtto 27 dtto dtto
20 Boșca lacob Însurat 26 dtto dtto
21 Cekșorean Maftei june 21 dtto dtto
22 Albert Alexandru dtto 26 dtto dtto
23 Cătărig Ananie dtto 19 dtto dtto

Mezö alias Uzdi Sz. Péter (Sànpetru) jud. Cojocna.

1 Vincerian Zaharie june 24 m. mulți voluntar
2 Badu Simion dtto 21 dtto dtto
3 Lonean Ioan dtto 19 singur dtto
4 Bogoșan Dănilă dtto 19 mulți dtto
5 Cozac Isail dtto 20 dtto dtto
6 Kertesz Toader june 18 mulți voluntar
7 Morutan Toader dtto 19 dtto dtto
8 Asteluș Gheorghe dtto 20 dtto dtto
9 Dimbean Maftei dtto 25 dtto dtto
10 Badu Ioan dtto 24 dtto dtto
11 Sara Gabor dtto 20 dtto dtto
12 Maxim Sandu dtto 18 dtto dtto
13 Bita Flore dtto 20 dtto dtto
14 Pop Toader dtto J6 singur
15 • Șuteu Irimie dtto 22 dtto dtto
16 Nascha lacob june 20 dtto dtto
17 Petria Simon dtto 20 dtto dtto
18 Morutan Simeon dtto 20 singur
19 Varga, Anton dtto 18 dtto dtto
20 Kovâcs Imre dtto 19 dtto dtto
21 Görbe Jânos dtto. 19 dtto dtto
22 Lujerdean Flore dtto 20 dtto dtto
23 Miriștean Iosif dtto 18 dtto dtto
24 Bad Todor dtto 19 dtto dtto
25 Gorea Petre dtto 30 dtto dtto
26 Bucși Adam dtto 18 dtto dtto
27 Demen Petru dtto 20 dtto dtto
28 Negra Irimie dtto 20 dtto dtto
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 469

1
Singur

Vrâsta
Sau mar Au tras
Nr. Numele recruților însurat la tată mulți sorți
său

1
29 Gașpar Iancu dtto 18 dtto dtto
30 Pop Ioan dtto 24 dtto dtto

Sângeorgiul de Că mpie
1 Gitzi Toma june 20 m. mulți voluntar
2 Simon Mihăilă dtto 19 dtto dtto
3 Boer Andrei dtto 20 dtto dtto
4 Pop Petria dtto 21 . dtto dtto
5 Păcurar luon dtto 26 dtto dtto
6 Jushon Gligore dtto 21 dtto dtto
7 Păcurar Irimie însurat 21 dtto dtto
7 loachim luon june 22 dtto dtto
9 Uifelian luon dtto 24 singur dtto
10 Zsornia Onuțiu dtto 18 mulți dtto
11 Negovan luon dtto 22 dtto dtto
12 Costye Macavei dtto 19 dtto dtto

S ân m ăr ti n
1 Demian Lazar june 17 singur Voluntar
2 Rus Lager june 18 dtto
3 Pitz Simeon june 19 dtto
4 ' Gal Marti june 20 si gur
5 Ruta Costantin june 19 dtto
6 Păcurar Iosif .— 18 singur
7 Rad Georgie june 18 singur
8 Oprea Iacob june 25 singur
9 Murar Danilă june 20 — dtto
10 Strete Sandu june 18 dtto
11 Murar Simion june 19 mulți
12 Sopterean Gligore june 20 singur
13 Caliani Alexandru june 19 mulți
14 Rutia Andràs june 20 mulți
16 Vararti luon june 21 mulți
16 Fogaras Lajos june 21 mulți
17 Sfiriac Vasilie june 22 mulți
18 lanosi Alexa june 17 singur
19 Fekete Mihai june 119 singur
460 DR. LAZÄR NICHI

Un registru al voluntarilor din prefectura XII.

Numele voluntarilor:

Din Posmuș. ~ 29. Molnar Todor

30. Elsleger Iosif
1. Pui Toader
2. Vale luon Ideciul de sus
3. Ivan Ștefan
4. Chebeleu Tănasie 31. Zeiler Ioan
5. Suci Samoilă
7. luon Gore Telfeleu.
8. Linder Iacob
9. Linder Petru 32. Beke Francisc
10. Linder Martin 33. Morar Dumitru
11. Emerich Ioan 34. Csenger Simeon

Dedrat. Juda.
12. Getfel Ioan 35. Buzan Toader
36. Szabo Martin
Chinciș. 37. Gipsan Ilie
38. Vizi Hanzi
13. Huszâr Andrei 39. Nemet Gir co
14. Mariș Irimie'
15. Mariș Iacob Hrastäs.

Socol. 40. Rus David

41. Hampa luon
16. Bote Filimon 42. Vultur luon '
17. Lan Nicolae 43. Berki Viron
18. Ormeneșan Simeon 44. Berki luon
19. Pop Toader '45. Berki Alexandru
20. Szabo Țoader 46. Vultur Constantin
21. Boca Iosif 47. Lazar Vasilicä
22. Petrișor Petru 48. Moldovan Toader
23. Flora Vasilie 49. Cri$an Dumitru
24. Flora Toader 50. Cri^an Vasilie
51. Cri$an Cozma
Vecs(?) 52. Zirbe Constantin
25. Szeplaki Francisc Nvilesei. (Nires1
26. Kocsis Alexandru
27. Berkovics Izrael 53. Tomas Vasilie
28. Morar Ștefan 54. Zsajk Nicolae
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA iN 1848-49 461

55. Ungur Alexandru 85. Brassai Nicolae

56. Kovâcs Irimie 87. Rus Ilie
57. Kovâcs luon 88. Csatlos Nicolae
58. Samadi Ștefan - 89. Szabo Andrei
59. Ungur Indrei 90. Zake Iosif
60. Ciureu Alexa 91. Nagy Nicolae
61. Cosan Nicolae
62. Illyes Laji Filipișul-Mare.
63. Ungur Toaderică
Disnăieu. 92. Pap Chirilä

64. Kelemen Francisc Adrian.

Ujfălau. 93. Blos Nicolae

94. Făgărășan luon
65. Jula Iacob 95. Zuga Mihăilă
66. Moldovan luon 96. Ambrus Mihai
67. Nista luon 97. Ambrus Francisc
68. Șulea Mihăilă 98. Mihuț Dumitru
69. Șulea luon 99. Petelan Nicolae
70. Toncean luon 100. Moldovan Nicolae
71. Șulea Nicolae Milesan Vasilie
72. Bretfelan Irimie
73. Nicoară Toader Ujlac.
74. Holcă luon
75. Pusta luon 101. Gașpar Alexandru
102. Prodan Carol
T onciu. 103. Rus Filip
104. Pop Anton
76. Barta Ioan 105. Păcușan David
77. Horvâth Giuri 106. Balint Gheorghe
78. Orban Minea
79. Lengyel Nicolae
Seplac.
Orosfaia.
107. Biro Samuil
80. Hruban Nicolae 108. Logigan Crăciun
81. Bota luon 109. Nagy Francisc
82. Horvath luon 110. Szasz Ștefan
83. Kiss Iosif 111. Demeter luon

Bretcu. Măierău.

84. Szabados Gheorghe 112. Stoicu luon

462 DR. LAZĂR NICHl

Budurlm. 144. Tru^a luon

145. Mera Mihäilä ,
113. Moldovan Gheorghe 146. Borda luon
114. Radu Andronic 147. Borda Toader
115. Burian Dănilă
116. Moldovan Luca Logig.
117. Moșneag Constantin
148. Galuk Marian
Băița. 149. Molnar Alexandru

118. Ceceraș Gligore Craifäläu.

119. Rus Maftei
120. lonaș Mihăilă 150. !jerme§an luon
121. Naște luon 151. Tirbe Toader
122. Vodă Gligor (
123. Moldovan luon Sänmihaiu.
124. Pap Gligor
125. Coțoi Maftei 152. Kürtös luon
126. Vodă luon 153. Kürtös Toader
127. Rus luon 154. Kürtös Toma
155. Baci Toader
Filipișul-Mare. 156. Cri?an Gavril
157. Cri$an Petre
128. Deak Ioan
Beica-maghiarü.
Filipi$ul-Mic.'
158. Moldovan luon
129. Horincä Mihäilä 159. Moldovan Gligore
130. Moldovan Costanti 160. Brumar Lica
131. Cri§an Mihäilä 161. Brumar Gheorghe
132. Moholä Iacob 162. Kiss luon
133. Bucur Mihäilä 163. Ponore Toader
134. Moldovan Pinte 164. Flora luon
165. Moga Petre
Beica-romänä.
Säntu.
135. Trufa Ioan
136. Olah Maftei 166. Mera Isidor
137. Bentia Ioan 167. Cioloca luon
138. Jog Andrei 168. Toncean Gligore
139. Borda Samson
140. Tru|a Toader Cacuci.
141. Borda Vasilicä
142. Borda Simeon 169. Horvath Crăciun
143. Borda Vasilie 170. Becșa Mihai
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 463

171. Todoran luon 184. Luca Stefan. .

172. Moldovan Dumitru 185. Szabo Toader
186. Hurducaș luon
Färägäu. 187. Duca Toader
188. Mocan Sandu
173. Rus Pavel 189. Flora Toader
174. Szabo luon 190. Negru Zaharie
175. Bogdan Iacob 191. Moșan Toader
176. Hurdugaci Petru 192. Toncean Iosif
177. Moisan Iacob 193. Moldovan luon
178. Uifälean Vasile
179. Pop Toader Râpa de sus.
180. Harsäny Georgiu
181. Szabo Petru 194. Morar Gligore
182. Vajda Gheorghe 195. Bodea Luca
183. Moncza Stefan Summa Summarum 195

Seria voluntarilor la care am dat arme:

Szabo Toader Florea Ioan
Moise luon Beț Crăciun
Late? Philon Vodă luon
Moise Iosif Rus luon
Moga Petrea Beț Simion
Mulduvianu luon Bodea Alexa
Brumariu Lica Kis Ioan
Brumariu Gheorghe Rus Ilie
Cri?an Mihäilä luonaș Mihäilä
Horinca Mihäilä Pop Gligore un pistol de armă
"Benia luon cu două țevii
Florea Ioan Mulduvian luon
Dornea Nicolae Serrriașan luon
Georgicä Andrei Ciurcui Alexa

Seria voluntarilor care au căpătat arme, dar nu le au dat.

Borda Vasilicä două pistoale cu două țevi. Un
Borda Simion Român din Samsud Sütö Con­
'Tonta luon stantin numit îi îndatorat a da
Becoa Mihäilä o pușcă.
Hurdugan Mihäilä
Rad David tribun Loos Zahl.
Corveus Nicolae
Borda Vasilicä. 41. luon luon Crețoi
Ticudi Alexandru tribun și 42. Onea Iacob Muntean
461 DR. LAZĂR NICHI

, (Strimburg) 111. Niculae Tecou

45. luon Nic. George Besoi 112. luon luon Criste
46. Gheorghe Ilie (Botsnik) 114. Denilä lui Aron Thirca
47. Iosif luon Ursu 115. luon luanes Limbian
50.Petru luon Radu 117. Nicolae lui Petru Lupșa
52.Caiidin Mani 118. luon Petru Besoi
54. luon Thomi Doppan 119. Petru Dumitru Popa
55. Dumitru Georg Komenitz 120. Dumitru Vintilä Vintilä
56.Vasilie Onea Punär (Pud·-121. luon Cosma Bora
del) 123. Nicolae luon Parastie
57. Gheorghe Isaic 125. Costandin luon Vintilä
60. Avram luon Tecou 126. luon Dicu lui Gheorghe
61. luon Gheorghe Limbian Dicu
62. luon Nicolae lui Nicolae . 127. Simion Oneâ Seleștean
Besoi 128. Nicolae luon Cușute
6-3. Toma Doroftei Cutean 132. Petru lui Nicolae Radu
64. Petru Cosma Moga 134. Costandin Dinu Știrbe
65. Nicolae Avram Tihirca 136. Petru lui Mihai Ille
66. Gheorghe Todoran Sântei
68. Vasilie Iacob Lancränsan 137. Vasilie Savu Päduran
69. Chillimon Maftei Jampa 138. Gheorghe Pienar
71. Gheorghe Maftei Muntean 140. Gheorghe lui Pavel Baci
75. luon Gheorghe Nascul 141. Nicolae Ille Tincu
76. luon Pätru Andronie 142. Gheorghe luon Oprița
77. luon Avram Fluera§ 143. Vasile Avram Dopan
78. luon luon Vintilä 144. luon Petru Henegar
80. luon Maftei Vintilä 145. Gheorghe luon .Popi Lazăr
81.luon German Dragici 147. luon German Vintilä
82. Simion Gligor Ordea'n 149. Nicolae Ille
Hefägan)
84. Simion Antonie Bolgredan Loos Zahl.
85. luon lui Nicolae Oltean
87. Nicolae Dumitru Besoi 150. luon Aron Toporcean
89. Nikulae lui Iosif Tekou 152. Nicolae Petru Mani
93. Petru Gheorghe Tincu · 154. Andrei lui Costantin Tirca
94. Nicolae Gifu Onif 155. Gheorghe Gheorghe Dicu
95. luon Dicu Dicu 156. Nicolae Illii Limbian.
96. Petru Vintilä 157. Ilie Vasilie Popa
100. Gheorghe luon Muntean 158. Vasilie Cosma Sprinian
103. Nicolae losi Triff 159. Nicolae- Gheorghe Gu(a
104. luon Aron Tompa 160. Gheorghe Onea Muntean
105. luon Petru Sprinian 161. Ioan Onif
108. Nicolae lui Simion Mun-163. Simion Petru Tänase
tean Muntean
109. Petru luon Thirca 164. luon Bordeancu
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 465

169. Gheorghe Nicolae Henegar 191. Vasile Sprmsan

171. Gheorghe Dicu Dicu 193. Nicolae Vintilä
173. Nicolae Criste Muntean 195. luon Gheorghe Antonie
174. Gheorghe Onica Lupșa Ursu
157. luon lui Gheorghe Guța 196. Petru Illie Herle
176. Petru Iacob Muntean 197. Simion Andrei Färca§
178. Gheorghe lui Nicolae Co- 198. Toma Nicolae Henegar
meniț 201. luon Vasilie Opincar
179. Simion Todor Moga 202. Zähärie Pucle$an
180. Ștefan Nicolae Moga 204. Nicolae luon Var$ole
181. Avram Gheorghe Muntean 206. Costandin Jampa
182. Marcü lui Nicolae Geltean 209. Vasilie Gheorghe Humacn
183. Nicolae Petru Stanciu - 210. luon Lup$a
184. luon Iacob Popa 211. Gheorghe Nicolae Mila
186. Gheorghe Opincar 213. luon Biinda
189. luon lui Petru Ursu 214. Dänilä Besoi
418.
Registrele recruților din tribunatul Săn-Martinului.
pp. 456—59.
419.
Un registru al voluntarilor din prefectura XII.
pp. 460—463.
420.
Un registru de recruți trași la sorți fără nici o precizare de lo­
calități, (probabil din prefectura Sebeșului).
pp. 463—65.
Namens Verzeichnis der unter das Loos gefallenen romäni-
schen Jünglinge.
In privința Domnilor Tribuni numai atâta cuerimonie îmi pu­
tui face, cât o țâră au fost cam neascultători. Altmintrelea nici
un exces însemnat nu s‘a întâmplat.

7 bucăți chitanțe, dovezi de primire scrise în limba română.

1.
Pinte Atim din Cricău a adus din Cricău spre sama Maga- -
30
 DR. LAZÀR NICHI

zinii în Belgrad 46 patruzeci și șase pătrare de grâu mestecat,

adeverez.

Belgrad, 3 Ianuarie 1849.

Georg Pocloș
Jud. Primar.

2.
Chitanță

Pentru un jumătate stânjen de lemne din Cricău, ce s‘au

adus pe seama Administraturei.

Belgrad, 5-a Ianuarie 849.

Porutz
adlatus.

Din Cricău Sandru Petru a adus în Magazinul din Belgrad

24 douăzeci pe patru pătrare de grâu.

Belgrad, 14 Ianuarie 849.

Georg Poclos
Jud. Primar.

Nr. 14, Dela satul Cricău am primit fân 300 de porții și de alac
am primit 300 de porții, care cu nume treisute de porții de fân
și alac iară treisute de porții am primit. Mai dinjos iscălit.

Belgrad, Ianuarie 18, 1849.

Țirla Samuil
Econom și Comisar.

5.
Chitanță

Despre 55, cincizeci și cinci floreni în valută care subscrisul

pentru o dubă de aramă prin mine încă de cu toamnă plătită, de
la comunitatea Cricăului i-am primit îndărăpt.
Cricău, ziua 2-a Februarie 1849.
Ioan Balas.
<d est 55 fl. vv.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA tN 1848-49 467

6.
Chitanță

Despre 100 una sută de floreni în valută care subscrisul ca co­

lectă adunată de la comunitatea Cricăului pe seama Gărzii Na­
ționale cu sfârșit a-i trimite Comitetului Nații Române, cum că
dela aceiaș comunitate i-am primit prin aceasta adeverez.

Cricău, ziua 2-a Februarie 1849.

id est 100 fl. vv.

loan Balaș.
V.-Prefect.
7.

Am primit dela satul Cricău 50 fân și 25 ovăs și 25 alac adecă

cincizeci fân și ovăs și alac cincizeci am primit la mâna mea

1849 Iunie .3.

Țirla Samuil
Econom și Comisar.

422.
Registru despre acte și scrisori românești și germane, având
rezumatul pe ungurește.
5 scrisori dela Maiorul Clococian către pref. Const. Romanul
Vivu. 13 ordine dela Comitetul Naț. Rom. către pref. Const. Ro­
manul l7ivu. Diferite acte (registre, scrisori și proclamațiuni).
Originalele acestor acte sunt publicate în acest volum.
Klokocsân Cs. Kir. ornagy levelei. Român Constantinhoz.

Level Klokocsân ornagy, a M.-Vâsârhelyt magât ideigle-

sz. kelese nesen beszâllâsolt cs. kir. orsereg parancsnoka (Be-
napja satzungs Commandant) a mozgo olâh nepfelkeles osz-
1. Dec. tâlyparancsnokâhoz Român Constantinhoz M. Re-
16-kân genbe intezett leveleben irja, hogy a cs. kir. parancs-
848. noksâg âltal tett es teendo elelmi requisitiok dolgâba
nem avatkozik, csak hogy e requisitiok mindeg az il-
leto olâh parancsnok rendelese szerint es nem onkeny-
szeruen tortenjenek. Szemelyes talâlkozâsra M. Vâ-
sârhelyre hivja.
468 DR. LAZÀR NICHI

2. Dec. Ugyan azon Klokocsàn òrnagy, Român Constantin-

21-én nak parancsolja, hogy a fegyverek beszedését Maros
848. Szòkben véghez vigye, s reményli, hogy az olàh sereg
dieséretes derék magaviselete aitai azon székben is
kózbecsulést nyerend; a cs. kir. seregbe besorozandó
olàh ujonczok nagy szàmmal tórtént kiàllitàsàért, a leg-
felsòbb szolgalat nevében kòszònetet szavaz nevezett
òrnagy, Român Constantini arra utasitvân, hogy a be-
szedett magân fegyvereket az olahok kózòtt kioszt-
hatja.
3. Dee. Ugyan az, ugyan annak Abafâjâra irja, hogy az
23-kàn élelmi requisitiók mindig valamelyik polgàri tisztvi-
848 seló jelenlétében tòrténjenek. Némely felsóbb rendelé-
sek kòzlése vègeti, nevezett òrnagy Român Constan­
tini M.-Vâsârhelyre hivja. Rendeli tovâbbâ, hogy Gât-
falvi Imre itélòmester harezoi joszâgâban az olàhok
excessusokat ne tegyenek, s azon jószàg, valamint
szintén az egész falunak is ugyanaz ajànltassék.
4. Dee. Ugyan az, ugyan annak, Nagy Ertsére rendeli, hogy
24-én mi elòbb koborlâsât-portyâzâsât sergével tovàbb foly-
848. tatnâ, jelenjen meg M.-Vâsârhelyen értekezés vègeti.
Kinyilatkoztatja Klokocsàn, hogy az olàh sereg M.-
Vâsârhelyre soha sem fog beszâllâsoltathatni mivel a
székely hordàk és a cs. kir. seregek miatt a vâros mâr
is eleget szenvedni kénytelen.
5. Dee. Ugyan azon òrnagy. Român Constantinnak, Tekébe
26-ikan rendeli, hogy a Déésre béùtótt ellenség (magyar se-
848. reg) tovabbi mozgalmàról és irânyârol tudositàst te-
gyen.
Az olàh Comité, Român Constantinhoz.
a) nincs Simeon Barnutz elnòk alâirâsa alati az olàh Co­
mité (254/848 szàm alatt) kijelenti megelégedését az
olàh sereg kitartàsàért sat. A Kâroly Ferdinând gya-
log ezredbeli szàzados (névtelen) és âltalâban az azon
ezredbeli, kozkatonak gyanus magaviselete irant a Co-
mite kellò lépést teend a General Commandóhoz. A Co­
mité helyben hagyja a rebelisek udvaraiban tett con-
fiscatiókat: megengedi az tâbor szâmâra requisitiókat
tétetni, hogy a tâbor sziikséget ne szenvedjen.
Parancsolja, hogy Român Constantin a katona pa-
j rancsnokok hire és tanàcsa nélkul mit se tegyen.
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA ÌN 1848-49 469

bj Nov. A Comité az ujoncz âllitâst illetó utasitâst kozli, s

15/848. rendeli, hogy 3—4 nap alatt minél tóbb ujoncz âlli-
tassék ki azon prefecturàból. A magyarok és székelyek
javai vétessenek szâmba. Az ingó javak foglaltassanak
el az olâh tâbor szâmâra és a magyarok s székelyek
aitai ehenhalâsra juttatott olâhok felsegitésére, az in-
" gatlan javak pedig, a tiiz és kard aitai megkàrosodott
olâhok kâraik megtéritésére.
c) Nov. A General Comandónak Nov. 18-kàn 1848. 6944
26-ân szàm alatt kelt rendelete kòvetkèztéul a Comité pa-
848. rancsolja, hogy a magyaroktól elveendó csâszâri fegy-
verek Szebenbe kiildessenek. Ugyancsak a General
Comandónak Nov. 18-kan 848. 4557 szàm alatti kóz-
leménye szerint a rebellis magyarok kegyetlenkedései
miatt utolsó inségre jutott lakosok felsegitésére, i a ka-
tona parancsnokok minden vàrosra és helységre, me-
lyek az ellenséggel tartottak, adót vessen.
d) Nov. A Comité Român Constantint Szàsz Régenbe kiildi
19/7-én az ottani praefectura rendezése végett, s parancsolja,
848. hogy tegyen kimeritó. részletes jelentést minden ese-
ményról, melyek Sept. 2-ka óta Szàsz Régenben és kòr-
nyékében egészen M.-Vâsârhelyig tórténtek; jelentését
ez uttal irja slovén betiikkel, hogy hirlapokban is kóz-
zé tétethessék s a General Comandovai is kózóltethes-
sék. Az ujoncz âllitâst surgeti. Az olâh tribunok, s
tisztek rosz és kàrhozatos magaviseletét kàrhoztatja,
s azokat jóra inti. — A General Comando megyei
tisztujitâst parancsolvàn minden megyében, a Comité
rendeli, hogy Român Constantin értekezzék ez irànt
minden értelmes férfiuval, akarnak-e megyei szolgà-
latot vàllalni, vagy hajlandóbbak a tisztségeket ismét
az ellenség kezeiben hagyni. Jelenti végezetiil, hogy
Nov. 20/8 Balâzsfalvân, s kevés ido mulva Kiikulló-
vârott tisztujitàs leend.

e) Nov. Az olâh Comité, a General Comandótol Nov. 22-ké-

26-àn ról 200 hadi miikòdési szàm alatt vett rendeletnél fog-
848. va az âltalânos felkelés (Landsturm) elintézését tar-
gyazó utasitâst kùld Român Constantinnak parancsol­
vàn, hogy az ellenség aitai fenyegetett helységekben
mindenki nemzet kiilòmbsége nélkiil a nép felkelésben
részt vegyen, a tavolabb esó helységekben nemzet sze­
rint rendezendó a felkelés; a csapatok az illetó katona
470 DR. LAZÄR NICHI

fötisztektöl veendik a parancsot, u. m. a Kolozsvâr fele

inditandó vagy inditeti sereg barò Wardenertöl, az
északi hadi testtei egyesiilt sereg alezredes Urbàntól;
a Zarând és Hunyad megyei sereg Riebel 1-sö örna-
gyatól, a Homorodi és az egész Olt meléki sereg Stut-
terheim bàrótól és Riebel ö rnagytól Leiningen gya-
log ezredébol.

f) Dec. Rendeltetik, hogy a rebellisek „ingó és ingatlan ja-

4-én vai“ confiscatiója nevezete tòbbé ne hasznaltassék; leg-
848. kisebb rablasok se tòrténjenek tobbé, mert azok „a
nemzet caracterét“ csak rontjak; az erdòknek rende-
lés nélkiili levâgâsa a lehetoségig tiltassék meg, mert
az aitai a lakósok csak maguknak artanak. Az olah
tabor élelmezésére az udvarokban requisitiók tétether-
nek, mert az emberek étlen meg nem halhatnak, de
ügyelni keil, hogjr ok nélkiili pusztitasok vesztegetések
ne tòrténjenek, mert az aratas még tâvol van. A ka-
tonai parancsnokokkal az olah praefectus ne ellenkez-
zék, az elrablott javak vissza adâsâra nézve. A katona
parancsnokokat ne gyanusitsa, mintha azok a magya-
rok irânt nagyon lâgyak volnànak; mert azok felsöbb
rendelet kòvetkeztében müködnek. A Comité minden-
re nézve, mi a nemzet jogait, érdekeit és becsiiletét il-
leti, nem alszik; maga idejében a rebellisek eilen, kik
oly sok olâhokat âldoztak fel, keresetet inditand s
kàrtéritést kòveletelend. Az uri kastélyok confiscatió-
jânak, hogy azok oskolâknak hasznältassanak, most
nincs ideje. Az elrablott marhàk adassanak el s az ab-
ból bejövendö pénz òszveg jelentessék fel a Comité-
nek, a mely az irânt rendelkezni fog.. Ha az ujonez
âllitâssal eddig semmire sem mehettek, hagyàk annyi-
ban. Az olah fobb és alsóbb tisztek fizetést jelenleg
nem nyerhetnek, de leend gondja arra a Comiténak.
Élelmòket pedig a tisztek onnan vegyék, honnan a ta-
bor élelmeztetik. A tòbbi kiildòttségekre nézve, a Co­
mité majd a rablott marhak àraból begyülendö pénz
öszvegböl a tiszteket megosztoztatja.
Utäniratban iratik, hogy Müller, a szaszrégeni pos­
ta meșter, ki tribunnak valasztatott, e hivatalban meg-
erösittetik. A General Comandótól megerosités nem
kérethetik, mert az nem lenne helyes. A Paefectusok
vâlasztjâk a tribunokat s a Comité megerösiti a ”à-
lasztast.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 471

g) Dec. A General Comandonak Dec. 4-én S. 1420 szâm alat-

5-én ti rendelete, a nemeș udvarokban talâlhato gabona mi-
848. kénti kezelésére nézve, kòzòltetik.
li) Dec. A katona tisztekkel egyetértóleg vettessék vége
7-én ■ minden rendetlenségnek. A Guberniumtól netalàn ki-
848. bocsàtandó rendéletnek a népfeikelés lefegyverzésére,
âzaz, hogy az olàhok a fegyvert letegyék, teljességgel
ne engedelmeskedjenek, a Guberniumot az olàh és
szàsz nemzet nem ismerhetvén el, mivel a General
Commando és a Commandirozó ó Exelentiâja kormà-
nya alati âllanak, tovâbbi hatàrozatig.
i) Dee. A Comité kòszònetét nyilvànitja Domnu Kontz-nak
8-àn az olah nemzet irànt viseltetó buzgalmàért, igérvén,
hogy a béke helyre âllitâsa utân, rniddn az osztràk al-
kotmany, mely az olah nemzetiséget, a szabadsàgot
megpecsételte, életbe lépend, akkor Domnu Kontzot is
a Comité olyan posztra hivandja meg, milyent a Mo­
narchia és az olah nemzet érdekében, megérdemeL E
koszonet nyilvânitâst Koncznak, Român Constantin
adj a tudtâra, a Comité rèndelésébol.
Ezen kérdéses Domnu Kontz, ki és mino jó téle
Kontz legyen. mutatja az i) alatti hala nyilatkozat
mellé tett czédula, melyet a tóbbi apróbb iromànyok
kòzott talàltam; s mely szóról szóra leforditva igy
hangzik:
,,A Vice praefectus urnak 103/848 szâm alatti hiva-
talos levelét koszonettel vettem Beszterczén December
20-àn 1848. Kontz Provlis Cossarius“.

Az olàh Comité Român Constantin praefectusnak.

k) Dee. A Comité Român Constantinnak szemére lobbantja,
16/4 hogy ez a General Gommando proclamatióit nem ért-
848. vén jól s a Comité parancsait is balul fogvân fel, maga
magât nagy zavarba hozta; fóleg két dologra nézve
u. m. sequestrâlâs és ujoncozàsra nézve, mert a re-
bellisek javai confiscalâsât a Comité reâ bizvân, fel-
tette, hogy Român Constantin e dologban a katona
parancsnokokkal egyetértve teendi lépéseit, mivel azok
névszerint tudjâk s ismerik, hànyan vannak és kik
azon- arisztokratâk, kik mint pârtiitok compromitâlva
vannak. Az ujoncozàsra nézve feltette volt a Comité,
hogy azon idóben, midón Szeben a felsó vidéki hely-
472 DR. LAZÀR NICHI

ségektôl el volt zarva, azon vidékekben Român Cons­

tantin ujoncozâst nem kisérlend meg, mivel azon vi-
dékek Urbânnak adattak volt ât ujonc szedés végett,
azon okokból melyeket maga Român Constantin is
jól tud. A tâbor szâmâra teendó requisitiókra nézve
megjegyeztetik, hogy azoknak is egyetértve a parancs-
nokokkal kell véghez vitetni; prédâlâs ne tôrténjen.
I) Dec. A comité inti, szidja a praefectusokat, tribunokat s
15-én a t. hogy csak részegeskednek, rabolnak, kârtyâznak,
848. de kôtelességeiket nem teljesitik, s ajânlja a megjob-
bulâst biintetés terhe alatt. E kôrrendelet kôzhirré té-
tetni a tisztek kôzt rendeltetvén, felolvastatott Dec.
16/28-ân 848. Tekében s a felolvasâson jelen volt tri-
bunok, név szerint mindnyâjan alâirtâk, ezek kozôtt
két szâsz van u. m. a 2-ik és 3-ik Georg Wagner és
Georg Müller.

m) Dec. A Comité tudatja Român Constantinnak, hogy az

27/15 ellenség Kolozsvâr vârosât vissza foglalta, Magyar-
848. honbôl kimondhatatlan erejii segitséget kapvân Déés
felôl, meg a csâszâri katonâk s olâhok (ai nostri) Hu-
nyadnâl férfiasan mikôdtek. Biztatja az olâh sereget,
hogy az esemény a tâbor bâtorsâgât valamiképpen ne
csôkentse stb., mert épen most kell vitézül fel lépni
s az ellenséget bâr mi âron megakadâlyozni, ne hogy
keletre elônyomulva a Székelyekkel egyesüljôn, a kik
Hâromszéken épen most megverettek. Azért a Comité
egyetértve a General Commandóval, keményen paran-
csolja, hogy minden falubol mintegy fele része az em-
bereknek fegyveresen, téli jó ruhâban, s legalâbb 5—6
napi élelemmel ôsszegyiiljôn. ■ A vezérek tegyék magu-
kat a katona parancsnokokkal szoros érintkezésbe,
hogj- minden jó harmôniâban folyjon. Ha nem lenne
Român Constantinnak jó derék tisztje, ki a sereget
vezérelje, kérjen egyet. Az uton tartson kemény fe-
nyitéket, s talâlkozvân az ellenséggel viseljék magukat
mindnyâjan mint oroszlânok. Az ellenséget éji idôben
külômbôzô oldalokról lehetne jó sikerrel megtâmadni
lâncsâkkal is, mert az ellenség puskâi éjjel nem talâl-
nak. Eddigelé két tribun és két praefectus nyert a Ge­
neral Commandótol dicséretet, ohajtja a Comité, hogy
tôbben is nyerjenek. Rablâs· ne tôrténjen, csak sziik-
séges szabâlyos (?) requisitiók tétessenek a sereg fenn-
; tartâsâra.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA IN 1848-49 473

nJ Oct. Român Constantini a Comité Praefectusnak neve-

6/18 zi ki.
848.
Proclamatiâk.
aaj A General Commando Nov. 21-én 848. A Co-
miténak megparancsolvân, hogy az olâhok âltal vég-
hez vitt rablâsok, gyilkolâsok s a t. a Csâszâr kimon-
dott elveivel, miszerint „minden nemzet egyenlo jog-
gal bir“ ellenkezvén, e bqrzasztô cselekedetek sziintes-
senek meg. A Comité ennek értelmében proclamatiôt
bocsât a néphez November 16/28-ân 848.
bb) Ugyan azon târgyban egy mâs proclamatiô Nov.
25/13. 848 és Oct. 2/19 848.
ce) A General Commando jegyzéke német nyelven
(Nov. 30-ârôl T. 1142 sz. alatt) a „Legions Comman-
do-hoz“ intézve, hasonlôan a pusztitâsok s a. t. meg-
sziintetése irânt. 2 példâny olâh proclamatiô melléklet-
tel ugyan azon târgyban. A General Commando jegy­
zéke olâh nyelven is megvan.
Vegyes tartalmu mâs iromânyok.
A) A pârtütô urak ingatlan és ingô javairôl készi-
tett jegyzék tôredéke.
17. Xb. B) Dumitrie Moldoveanu tribun, Român Constan-
848. tinnak panaszol, hogy katonatiszti parancs kôvetkez-
tében ôzvegy Barthânétôl kocsijât, hintôjât és lajtor-
jâs szekerét hatârszéli katonâk elvitték. Vissza rendel-
tetését kéri, megjegyezvén, hogy mi leend belôle, ha
még nagyobb katonatisztek is a General Commando
parancsa ellenére rabolnak? egyik parancsolja a rab-
lâst — mâsik tiltja.
C) Ioan Kioranu tribun, Dec. 16-ân 848. M. Régen-
bôl tudôsitja Român Constantini, hogy meghallvân a
Déési hirt mely szerint a magyarok feltâmadtak le-
gyen-legottan Bouzgô parancsâra tribunâtusâgâbôl 300
embert gyüjtôtt ôszve, s M. Régenbe hozta, hogy Teke
fêlé kôzelgessen — s. a. t.
D) Stefan Moldovan Vicepraefectus, Tekében Dec.
17/29-én 848 kelt nyilt parancsa (2 példânyban) misze­
rint a Magyarok Kolozsvârt visszafoglalvân s. a t.
minden falunak fele része 18 évestôl 40-ig fegyvert ra-
474 DR. LAZĂR NICHI

gadjon, ne féljen legyen bâtor s Urbânhoz siessen; aki

nem akar menni, annak hâza rontassék le, ô maga a
falubôl iizessék ki.
E) A Tribunok utasitâsânak tôredéke.
F) Abraham Precup tribun Kôvesdrôl Dec. 24-én
irja Român Constantinnak, hogy Maros Székben tobb
falukat lefegyverzett, s a fegyverek az olâh ônkéntes
csapatnak âtadattak.
G) Ugyan azon tribun Kôlpénybôl Dec. 24-én irja
hogy Samsodot is le fegyverezte, s tovâbbi utasitâst
kér.
H) Gregoriu Betreneanu tribun Dec. 10-én Bâldrôl
Român Constantini az Urban âltal kibocsâtott azon
proclamatiô tartalmârôl tudositja, melyben Urban min­
den olâhért, két magyart âldoz fel s.a.t. Tovâbbâ War-
dener proclamatiôjânak tartalmât, melyben âltalânos
felkelés hirdettetik a magyar pârtiitôk ellen.
J) Gorgie Tudorânu és Petru Pap Sz't. Péterrôl Dec.
7-én Român Constantinnak irjâk, hog\r parancs sze-
rint Simeon Ketzant és Miillert tribunokkâ kinevezték,
a pârtiitô arisztokratâk javai confiscatiôjâra biztossâg
neveztetett ki,'de fâjdalommal tapasztaltâk, hogy még
az ismeretes (notorius) pârtiitôk is pazsurâval birnak
s igy a confiscatiô nem sikerülhet. Kivânjâk tovâbbâ
tudni, hogy a confiscalt javakat ezutân ki fogja birni,
mert ha azok a rebelliseknek visszaadatnak, azon eset-
ben küldessenek udvari urasâgi tisztek azon udvarok-
ba, hogy gondot viseljenek, mert ôk (t. i. a tudôsitôk)
a pârtiitôknek szâmot nem adnak. Irjâk tovâbbâ hogy
a pagocsai Eparchiâban a székelyek minden udvarba
bémentek s raboltak, de az olâhok sehol sem. Jelentik
a tôbbek kôzt, hogy parancs szerint, hirlap jârtatâsa
minden falunak kôtelessegévé tétetett.
K) Olâh ujonczok névjegyzéke — 4 darab.
L) Dorgo Gâbor kérelme Român Constantinhoz,
hogy a Kozma telkén elâsott de alattomban mâsok âl­
tal kivett pénzét s a bünôsôket kinyomoztassa.
Nb. E târgy irânt a Comité is parancsot ad Român-
nak. Nyomozâsi jegyzôkônyv s levelezés — mind e
betü alâ csatolvâk.
ARHIVA MUZEULUI ARDELEAN DIN CLUJ.

COLECȚIILE CONTELUI MIKO ȘI L. KOVÂRI

 423.
Sibiu, 10 Main 1848.
Extras din scrisoarea lui C. Eder către contele Miko, despre pri­
mirea lui Șaguna la Sibiu și despre pregătirea tinerilor români
delà tezaurariat pentru a lua parte la adunarea delà Blaj și a
liniști poporul.
„E folyd ho hatodikân Șaguna nagy pompâval érkezett meg;
a deâkok ôrseregi szâzadjânak egy csapatja tiszteletére eleibe volt
küldve és szâmos kocsiszekér, lovas olâh nép etc. kisérte be, 6
maga âldâssal alig gyozte a népet, ugy szorta mindenfelé, hogy
még nekem is a bureoum ablakâba jutott beldie........... Sagunâ-
nak ^z amplissimus magistratus in corpore tisztelkedett, mindenki
âtlâtvân minô befolyâsa lesz nekie az 15-én tartandô olâh diaetâra,
ennek pedig a jovô eseményekre. Ezen gyülésre tôlünk is az
olâh ajkuak fel vagynak szôlitva, ugy gondolom Dunka és mâs
concipistâk, a szegények (tôlünki) szôszolô Popovits és tôbb ifjak
nem fognak ki maradni, mindenki a hogy nekem igértek, oda
fog hatni hogy a csend és kozbâtorsâg a nép âltal ne hâborittas-
sék“.......
424.
. Budiul Unguresc, 17 Mai 1848.
Bretonii Kovâcs Sândor raportează vicecomitelui Hespre Atitu­
dinea preotului din Budiu și despre alți doi oameni, pe care i-a
'chemat la sine și nu au venit. La preotul e veselie mare. Cu ță­
ranii români serbatoresc și țăranii unguri. Preotul nu spune ni­
mic din ceea ce s’a hotărît la adunarea din Blaj. A aflat însă delà
un țăran cu numele Toader Suciu câteva informații: despre de­
legarea lui Alexandru Pop, fiul preotului la Viena, jurământul
depus de Români, cuvântarea lui Șaguna, despre uniune și Micaș,
despre Câmpul Libertății.
(6635—1848).
478 SILVIU DRAGOMIR

Tekintetes Alispâny Ur!

A Bodoni Olâh papot, miutân a tekéntetes Alispâny ùr innen

el induit, kétszer hivattam magam eleibe illô kôszôntésem mel-
lett, egyszer sem nyerhettem meg, azt izenvén paraszt indulattal,
hogy nem jôn, sot két embert magam eleibe kivânvân hivatni,
azokat sem eresztette elômbe jônni. Ezen papnak hatârtalan lâd-
zastâsa ide hâtrâbb, hogy mit fog szülni, bdlcs bélâtâsa szerint
méltôztassék a tekintetes Alispâny ur, âtlâtni. Elzârâst érdemel,
külomben meg nem sziinik gyakorlatban vett tôrvénytelen tettei-
rôl. Csakugyan a két embert a kiknek elômbe hivattam, és a pap
tiltâsâra el nem jôttek a falusi birônak megparancsoltam, hogy
kôtve kisértesse hozzâm.
Tovâbbâ a papi hâznâl a tanc és vigalom, ûgy a pâlinka ivâs
és vivât kialtâs merôben foly, a paraszt olâhokkal a paraszt ma-
gyarok is ottan lévén, akik mâr egyek a paraszt olâhokkal. —
Azonban sem a paptôl sem vele együtt Balâsfalvân megjelent em-
berektôl, az ottan tôrtént és hatârozatosan lefolyt dolgokrôl sem-
mit is ki nem tanulhattam, arinyira el altatta ôket a pap, hanem
egy Also Oroszi Sziits Tôgyertôl, aki az oroszi pap fiât, mint
a bodoni pap vejét, tulajdon lovaival, szekereivel Balâsfalvâra
vitte és vissza is hozta, kôzel âllvân a peroralôkhoz e kôvetkezen-
dôket értettem :
Hogy a pap fiât Pap Sândort, tôbbed magâval, a congressus
kôvetnek vâlasztvân, minden orân indulandô Bécsbe, hogy elké-
szitett és irâsban tett sérelmeiket, kivânataikat, a felségnek addig
is mig a diéta kinyilnék, bemutassâk, ôket t. i. Pap Sândort Ba-
lâsfalvârôl inditjâk el. ,
2. Az olâhokat kôzônségesen a czifra zâszlô alâ beeskették a
Felség hüségire, hogy csak is a Felségtôl fognak függeni, mely
azt teszi, hogy nem a magyar minisztérium kormânyâtôl.
3. $aguna az âltaluk készitett âllâsra a sok nép tômege kô-
zôtt felâllvân, beszédet tartott, ajânlotta az engedelmességet, az
urbér ezentul jobbani megtételét, addig amig a Felségtôl a kivânt
szabadsâg és polgârizâsok megjônne vagy leküldetik, ajânlvân
egyszersmind azt is hogy ezentul az olâhok, ugy nézzék egymâst,
mint egy vallâson levôk, mivel mâr az unita vallâs egy a di-
sunitâval, semmi külômbség a ketto kôzôtt nincsen s nem is lé-
szen soha, ugy nézzék egymâst mint édes testvéreiket.
4. Az uniôt némelyek el fogadtâk4 némelyek pedig nem, végre
azt âlitottâk meg, hogy, az uniôt csakis ugy fogadjâk el, hogy.
ha a Felség elhatârozza és jonak lâtja.
5. Mikâsnak édes apja, miutân a papok a szokott Isteni tiszte-
letet a templomban véghez vitték, fia elszabaditâsa irânt fel szô-
lait; sok vivâtkozâsok utân az hatâroztatott: hogy irjanak fel a
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA jN 1848-49 479

Felseges kir. fökormänyhoz es kerjek elbocsâttattâsât, a többseg

egy elsöbben azon âllott, hogy ha nem mutatnak valami ollyas,
az haza veszedelmere keszitett es talan nâla kapott iromânyokat,
azonnal eröszakkal is szabaditsâk ki. De ezt egy veres övös
Esperest nem engedte, ellent mondott.
6. Balâzsfalva mellett egy nagy kaszâlo ret vagyon, melyen a
sok nep öszve gyüfve volt, azt az unitus püspök a Balâsfalvi köz-
nepnek adta örök hasznâlâsra, annak emlekül, hogy a szabadsâg
meg nyerese felett ottan folytattatott a vitatkozâs es oda gyült az
orszâgbol a sok nep tömege.
Ezen fennevezett Also Oroszi ember ugy nyilatkozott, hogy ö
olyan igazat mondott, hogy ha valaki vagy többet mond vagy
mâskeppen adja fel a Balâsfalvân törtent dolgokat, gyalâzatosan
fog hazudni. Egyebb irânt ezeknek jelentese mellett alăzatos mely
tisztelettel vagyok a tekintetes Alispâny ur alăzatos szolgâja,
Kovâcs Sândor szolgabirö. Magyar Bodon 17-a Maj 1848. Te-
kintetes Kövesdi Boer Simon Urnak Nemes Torda Megye Felsö
kerülete nagy erdemii Alispâny urnak, alăzatos tisztelettel hi-
vatalbol, Magyarkaposon.

425.

Cluj, 20 Maiu 184S.

Guvernul din Ardeal înștiințează autoritățile județului Turda
că a dispus să se trimită o companie de soldați pentru a înfrâna
■populația de pe câmpie, care mai ales în comunele Dileu și Ic-
land, arată semne de nesupunere, nu numai față de nobilime, ci
și față de autoritățile județului.
(6636—1848).

Ö csâszâri s apostoli Felsege Erdely Nagy Fejedelme es sze-

kelyek ispânja legkegyelmesebb urunk neveben, Nemes Torda
megyenek rendeinek.
E nemeș megyei csendöri bizottmânyânak tegnapi naprol ide
tett ket rendbeli hivatalos jelenteseiböl ertesült a kirâlyi fökor-
mânyszek, mikent e nemeș megye mezösegi kerületeben, jelesen
Olâh D'ellön, Nagy Iklondon es mâs helysegekben is a lakosok kö-
zött nem csak a földes urak, de a megyei tisztek irânti engedet-
lensegnek oly jelei mutatkoznak, melyek miatt kedvetlen kitöre­
sektöl felni lehet; ennel fogva meltânyolvân a kir. kormânyszek
is a megyei csendöri bizottmâny az irânti kivânatât, hogy a fenye-
getö vakmerö ellenszegülesnek korâni .megzabolâzâsa vegett
egy szâzad gyalog katonasâg a megye mezösegi helyegeibe ren-
deltessek es helyeztessek,
480 SILVIU DRAGOMIR

A dolog sieto volta tekintetebdl, az itteni dandâr parancsnok-

sâgât mai nappal jelen szâm alatt meg talâlta, hogy addig is mig-
a fohadi vezerseg âltal az irt helysegekre egy szâzad gyalog ka-
tonasâg rendeltetnek, felszâzad lovassâgot es pedig Ormenyes-
rol kirendelendo biztosok u. m. Bard Kemeny Farkassal es alis-
pân Boer Simonnal egyetertoleg, mind itt, mind a tobb kijelolen-
do helyeken a jo rend s megyei tisztektoli fiig'gedelem, engedel-
messeg helyre âllitâsâban legyen segitseggel. Egyszersmind a ha-
zai fohadivezerseg is megtalâltatvân innen, hogy az erdekelt me-
zosegi keriiletbe egy szâzad gyalog, az innen kikiildott felszâzad
lovassâgot felvâltando katonasâgât hamarâbb kirendelni es an-
nak parancsnokât a megyei kirendelt biztosokkali egyetertesre a
kijelolendo helyeken kivântato segitseg megadâsâra utasitani ne-
kessek. Mely ekkepen megtett rendelkezesek, e nemeș megyenek
a zâratekok vissza kiildese mellett oly hozzâadâssal iratnak meg,
miszerint a kinevezett biztosokat utasitva oda, hogy tiistent Olâh
Delldbe menven, az oda erkezendd katonasâgnak elfogadâsârol
gondoskodjanak. Az. erdelyi Nagyfejedelemseg kir. fokormâny-
szekenek, Kolozsvârt 1848 Piinkosd h6 20-ân tartott iilesebol.
Grof Teleki Jozsef, Gr. Lâzâr Lâszlo, Brunberg Sâmuel.

426.
Orăștie, 22 Main .1848..
Postulatele Românilor din Scaunul Orăștiei, formulate de dele­
gatul Turdașului, Nicolae Sentivani, pentru a se impune deputa-
ților, ce vor fi aleși, să le susțină în dieta țării. Se cere anume
declararea Românilor ca națiune a țării, libertatea credinței și a
nltilui, dreptul de petiționare în limba română, translatori și pro
cese verbale românești în comunele neamestecate, suprimarea țe-
hurilor, aplicarea în funcțiuni publice a Românilor, proporționat
cu numărul populației, desființarea dijmelor preoțești și dotarea
clerului cu salarii fixe, dreptul dc a alege reprezentanți la orice
adunări ale țării, înființarea de școli românești, suportarea egală
a sarcinelor publice, religiile recepte să împărțească venitele, eli­
berarea țăranilor de robotă, ajutarea tinerilor români să facă
studii·. în streinătate, libertatea tiparului, desființarea censurei,
recunoașterea religiei ortodoxe, înființarea unei școli normale pe
seama Românilor, înlăturarea celibatului și admiterea căsătoriei
a doua a preoților văduvi; națiunea română să aibă dreptul a
ține anual un congres național; episcopii români să nu atârne de
mitropoliți streini, să se înființeze mitropolii proprii pe seama
bisericilor românești și să aibă dreptul a ține sinoade anuale;
orice adunare să fie publică; să se suprime vămile dela târguri,.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 481

iar taxele de sare și la poștă să fie reduse; să se desființeze cer-

șitoria, statul să se îngrijească de cei infirmi; în hotarul Tur-
oașului să se îngăduie pe seama populației o fântână de apă să­
rată și deputății să-și țină de datorie a susține desideratele adu­
nării naționale dela Blaj.
Tekintetes EInok iJr, s Nemeș Szekgyiiles!
Elerven Isten jovoltâbol az emberiseg ezen fenyes epochât,
melynek minden europai nemzetek, melyek nagy reszint a setet-
seg ârnyekâban iilnek vala, igen nagyon brvendenek, s mâr most
legbuzgobb iparral tdrekednek nagyobb-nagyobb tokelyedesre
mely epochâban mâr a dicso polgâri nap maga sugârait a szâza-
dok ota setetben tartott, s szinte egeszen elnyomattatott olâhok
szemeihez is valahâra eljuttatâ, alâbb irt, az ezen szek husz ezer
olâh lakosai s azok papjai felszolitâsâra, a tekintetes elnbk urat
s nemeș szek-gyiilest kerem meltoztassanak az orszâggyiilesre
megvâlasztandâ kdveteknek egy kbzbnseges utasitâst adni, mely
nel fogva az orszâggyiilesen ezen szek legnagyobb szâmu olâh
lakosainak kbvetkezo kerelmeit (postulata’ hatosan vedelmeznî
tartsâk szoros kbtelessegiiknek:
1-szbr. Kivânja az olâh nemzet hogy vetessek fel hazai nem-
zetnek (pro natione regnicolari) melynek hasonlag mind azon
polgâri jogok (jura civilia) adassanak meg, melyekkel a mâs
egyesiilt nemzetek ezen hazâban eltek s elnek.
2-szor. Az olâhoknak az 6 napkeleti ritusok, vagy vallâsok, va-
lamint nyelvek is hagyatassek meg, sot
3-szor, maradvân a magyar nyelv diplomatikai nyelvnek, mind-
azon âltal a hazai torvenyek a) forditassanak olâh nyelvre is, b)
az olâhok is, valamint mâs nemzetbeliek minden kereseiket a tiszi-
segekhez tulajdon olâh nyelveken meg irva adhassâk be, melyek-
nek interpretatiojâra s leforditâsâra a status kbltsegin tartassek
egy translator, c) az olâh falukban, ahol magyarok s szâszok nem
leteznek a jegyzbkbnyvek vitessenek olâhul.
4-szer. A czehek mint az iparnak ârtalmasok vegkeppen tbrbl-
tessenek el, hogy mindenki azon mesterseget, melyet tanult es tud.
mindenutt szabadon gyakorolhassa.
5-szor. A felsobb oskolâkat kitanult es hivatalokra alkalmaz-
tr.tâst kereso olâh ifjak nem kevesbbe mint a 3-as egyesiilt (tres
nationes unitae) nemzetbeliek ezen hazâban mindenutt, minden
szek s vârmegyek, videkek, faluk es vârosokban minden hiva-
tali rangokra (a proportione) vallâs kulbmboztetese nelkiil vetes-
senek fel.
6-szor. A dezsmâk tbrbltessenek el, es azoknak helyeben min­
den vallâson levo papoknak vallâsok kiilbmbbztetese nelkiil, egy
31
482 SILVIU DRAGOMIR

fundusbol melyrôl az orszâg gondoskodni fog, âllandô fizetés (fi-

xum salarium) adatassék.
7-szer. Kôveteket orszâg gyülésére, s mas gyiilésekre u. m. :
magyar, székely és szâsz gyiilésekre, az olâhok is mindenkor sza-
badon vâlaszthassanak és küldhessenek.
8-szor. Âlittassanak mindenütt a hazâban falukon és vârosok-
ban az olâh nemzedék szâmâra célarânyos néposkolâk, s rendel-
tessenek azokban, az olâh nyelven kivül, magyar és német nyelv-
ben is jârtas és fizetéses tanitôk, a hol az olâh gyermekek vallâ-
sok megtanulâsa mellett az irt nyelvekben is oly alapot (funda-
mentum) tegyenek le, melyre a felsôbb oskolâkban menendôk, biz-
tos elômenetellel tovâbb épithessenek, s majd az életbe kilépvén,
az âltal annâl derekabb polgârokkâ vâlhassanak.
9-szer. A kôztereket ezen hazâban ezutân, az eddig volt nemes
és nemtelen kôzti minden külômbség megszünvén, a magyar hon
minden polgâra, a proportione, egyarânt hordozni kôteles le-
gyen.
10-szer. A malmokat, allodiomokat, s egyébb ecclesiai jôvedel-
meket a bevett vallâsok (religiones receptae) egyarânt osszâk tel
és hasznâljâk.
11-szer. A colonusok vagy jobbâgyok a robota praestâlâsa alôl
emancipaiodjanak és szabad emberekké vâljanak.
12-szer. A külsô akadémiâkra szândékozô olâh ifjaknak és a-
zoknak is kik ezen haza felsôbb oskolâiban jelesen tanultak ada-
tassanak stipendiumok, alumniumok, subsidiok a külômbôzô ada-
kozok âltal fundâlt pénztârokbôl, valamint a szâsz nemzet pénz-
târâbôl is, melybôl az olâh ifjak eddig elô soha nem részesiiltek,
holott ahoz az olâhoknak is éppen olyan joguk volt és van mini
a szâszoknak, mit az emberiség is megkivân, hogy ennél fogva
az olâh ifjak is bâr e legüjabb idôkben elébb mehessenek és palii ·
rozôdhassanak.
13-szor. A kônyvek nyomtatâsa szabadon gyakoroltassék és a
tôrvénytelen censura ôrôkre tôrôltessék el.
14-szer. A nem egyesült vallâs (ad analogiam aliarum recepta-
rum religionum) ismertessék el, mirôl orszâgos tôrvényczikk al-
kottassék.
15-szôr. Az olâh nemzet részire az orszâg pénztâra vagy akâr
mjcsoda kozonséces fundus kôltségivel âllittassék egy fôvârosbai,
egy Praeparandia, melyben a paedagogia azon tanitôkra nézve,
kik a falukra rendeltetnek, tanitassék.
16-szor. A Papok kôzé a csak 3-ik Sândor Pâpa alatt becsusz-
tatott coelibatus mint polgâri târsasâg természet és Isten tôr-
vényét sértô rendelés tôrôltessék el; valamint szintén az ôzvegv
papokra nézve is hatâroztassék meg, hogy1 mâsodszor is megha·
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 483

zasodhassanak, — mivel maga az Isten mondotta: nem jo az em

bereknek egyediil lenni.
17-szer. Az olâh nemzet nemzeti gyiilest (cohgressum națio- ,
nalem) minden evben tarthasson — ugy ecclesiasticus synodust is.
18 szor. Az Erdelyi olâh puspokdk idegen ersekektdl ne fiigg-
jenek t. i. az egyesiilt piispdk az esztergomi romai katolicus er
stktol, s a nem egyesiilt piispdk a Karlovitzai râcz ersektol sza
kasztassanak el, es az egyesiilt fogarasi piispdkseg a regenten voit
erseki igazaiba tetessek vissza (reponatur); a nem egyesiilt er-
seksegre nezve pedig emeltessek az olâh.clerusbol ismet egy mâs
ersek, kitol fiiggjenek a mâs nem egyesiilt olâh piispokbk oly mod-
dal, hogy
19-szer mind a ket egyesiilt.s nem egyesiilt ersekeknek jogok
legyen minden evben ecclesiai synodusokat tartani, a vallâs es
Isten tisztelet es egyâtaljâban az egyhâzat illeto minden târgyak-
ra nezve, mely synodusok tagjai âlljanak belso es kiilso tagokbol.
20-szor. Mindennemii gyiilesek tartassanak, mivel kiildnben gya-
nusok, kinyilt ajtokkal.
21-szer. A vâsâr vâmok toroltessenek el, a so âra s posta ber,
mivel szerfelett drâga, leszâlittassek.
22-szer. A koldusok toriiltessenek el, legyenek dolgozd hâzak,
es a nyomorekokat tartsa a status.
23-szor. A tordasi hatâr sos forrâsokkal leven megâldatva Is-
tentol, a tordasi lakosok, mint szegeny adozok keresekre esedez-
zenek a koveteink az orszâg rendjeinek, meltoztassanak meg en-
gedni, hogy a Tordasi hatâron a szegeny adozo embereknek szâ-
mâra egy sos kut nyittassek meg, melybdl egy heten legalâbb ket-
szer hâzi sziiksegeikre sos vizet vihessenek a mint ezen jotete-
meny mâs helysegekben is tdrvenyesen megadattatott.
24-szer. A Balâzsfalvân tartott nemzeti gyiilesnek az orszâg-
gyules eleibe terjesztendo olâh nemzet serelmeit s kerelmeit pâr-
tolni ismerjek kotelessegeknek. Mely pontokroli, a mint remeny-
lem, tobbektol is pârtolando ezen velemenyemet kivânom jegyzo-
konyvbe tetetni.
Szâszvâros, 22 Mai 848. Szentivânyi Miklos, Tordosi kdvet.
427.
Cluj, 28 Maiu 1848.
Delegația adunării naționale în frunte cu episcopul Lemeni adre­
sează o petiție către dieta Ardealului pentru remedierea situației
Românilor din pământul crăiesc. Justifică de ce se adresează cu
un memoriu separat în această chestiune și declarând că persista
484 SILVIU DRAGOMIR

pe lângă toate punctele hotărîte în adunarea națională ei cer în­

deosebi, să se creieze o comisie, care să cerceteze într’un termen
fix toate plângerile privitoare la proprietățile ocupate abuziv de
comunele săsești, dispunând restituirea lor; să se reexamineze
relațiile din teritoriile anexate pământului crăiesc și anume din
scaunul Tălmaciului și din domeniile destinate pentru întreține­
rea pazei de frontieră; să se împărtășească și bisericile românești,
din venitele averilor mari rezervate bisericilor săsești, cu exclu­
derea Românilor și să se restituie, printr’o lege specială, hotarele
comunelor românești ocupate de cele săsești, împărțindu-se pro­
porțional cu numărul populației.

Tekintetes Karok es Rendek,

Folyamodtak volt 1842-ik evben piispdkjeink az akkori orszâg'
gyiileshez esedezven, miszerint a kirâlyi foldon lako torveny s
felsobb karok rendeletek ertelmeben a szâszokkal hasonjogu, de a
nemeș szâsz nemzet âltal elnyomatott românok sorsa torveny âl-
tal biztosittassek, felfejtettek puspdkjeink fobb serelmeinket s
kertek azok orvosoltatâsât; kegyeskedtek is a tekintetes karok es
rendek megigerni a kozelebbi orszâg gyiilesen, hogy a kdvetkezo
gyiilesen legelebb a kirâlyfoldi românok kerelme fog târgyal-
tatni.
Kozelebbrol a felseges kirâlyi fokormâny 5497/1848 szâm alatti
kegyes rendelete kdvetkezteben Balâsfalvân tartott nemzeti gyii-
lesiinkben 1842-ben a ket puspok âltal adott kerelemben felfejtet-
teken kiviil a kirâlyfoldi românok reszerol meg szâmtalan, jegy-
zokdnyvuk 11-ik pontjâban felfejtett serelmek fedeztettek fel;
de azon remeny țfejeben, hogy ezen orszâggyiiles alatt a hârom
nemzetek egyesiilese eltoroltetven s ezzel a nemeș szâsz nemzet
kiilon municipiuma, azon serelmek onkent el fognak enyeszni, az
egesz nemzet neveben beadott kerelmunkbol azon egyes serelmi
pontokat kihagytuk; de miutân· ugy vagyunk ertesitve, hogy a
nemeș szâsz nemzet kepviseldi mindent al akarnak kdvetni arra,
hogy kiilon municipiumok ezutânra is fenn maradjon,
Feljogositva erzok magunkat ragaszkodva egyebirânt a mi
nemzeti gyiilesiinkben alkotott pozitionk minden pontjaihoz, leg-
melyebb tisztelettel kerni a tekintetes karokat es rendeket, misze-
rent a kozelebbrol elenyeszett evben tartatott orszâg gyiilesi ke­
gyes igeret s illetdleg hatârozat ertelmeben a fennebb erintett ke-
relmet ellâtni, abban felfejtett serelmeinket hozando torveny âl­
tal orvosolni s azokon kiviil meltoztasson:
a) Egy elegyes orszâgos bizottsâgot kirendelni mely az egesz.
kirâlyi foldon a szâsz kdzonsegek âltal român kdzonsegektol el-
foglalt hatârok, havasok, erdok, malmak irânt reszre hajlatlan
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 485

Idnyomozâst vigyen vegbe s ha az elfoglalö közönsegek azokhozi

törvenyes jogukat legfeljebb hârom havi zârt idö alatt be nem
bizonyitandjâk, azon elfoglalt helyek adassanak vissza az ere-
•deti tulajdonos közönsegeknek.
b) A köztudomäs szerent több földreszek csatoltattak a kirâlyi
földhez, mint a talmâcsi keriilet is oly formân hogy azok lakosai
■kirâlyi földi jogokkal eljenek; ezeket a nemeș szâsz nemzet ur-
beresi âllapotra juttatta; adattak azon kivül több uradalmak azon
terüvel, hogy azok jövedelmeiböl vedjek a hatâr szeleket: a ne­
meș szâsz nemzet mind ezek, mind amazok jövedelmeit huzza a
mai napig s hasznâlja, românokat kirekesztöleg, a kötelezesnek
azonban soha eleget nem tett, hanem a hatârszeleket reszint az
elsö român szelbeli ezredi, reszint a hatârban esö român közön­
segek plajâsai vedtek s igy igazsâgtalanul huzvân s hasznâlvân
a românok kirekesztesevel azon jövedelmeket, meltöztasson azok
irânt szâmadâsra vonatni s az românokat illetö reszt kiadatni s
român nemzeti penztâr alapitâsâra fordittatni hatârozni.
c) A nemeș szâsz nemzet egyhâzai reszekre a românokat ki-
rekesztve elfoglalt nagy kiterjedesü közhelyeket a românok egy-
hâzaival közösen egyformân felosztatni, hatârozni.
d) Vagynak egy hatâron több helyeken ket helysegek, egy szâsz
es egy român; a hatârok nagy reszet a szâsz helyseg elfoglalta,
meltöztasson azok irânt oly törvenyt hozni, hogy azokban a mi
hatâraink a nepesedes arânya szerint osztassanak fel; egyeb irânt
anely tisztelettel leven a
Tekintetes Karoknak es Rendeknek '
legalâzatosabb szolgâi:
Kolozsvârt Mâjus 28-ân
1848-ik evben.
Lemenyi Jânos, fogarasi püspök,
Werza Elek, brassöi esperest,
Fekete Jânos, K. I. 1. esperest,
Molnâr Constantin esperest,
Gâll Gergely kolozsvâri esperest,
Faragö Illyes m.-vâsârhelyi föespe-
rest,
Lemenyi Mihâly,
Dobra Peter, ügyesz,
Woinesku Miklös,
Retsi Jözsef epiteszi szämvevö tiszt,
Balomiri Simion, sz. sebesi t. tit.,
Baräk Jözsef hierodiaconus,
Burbe Georg,
 J
486 SILVIU DRAGOMIR

Weliska Jozsef, Devai postamester,

Leontean Leontius. Μ. Ujväri föes-
perest,
Moldvai Stephanus, paroh,
Krissän Mihäly, Sz. Regeni esperest,
Dragomir Jänos, Bajutzi lelkesz,
. Läszlo Tivadar, Järulnok,
Gaitan Miklos, becsi jogäsz,
Radovics Radu,
( Vlasza Illyes, veresmarti g. e. lelkesz»
Georg Baritz,
Pap Ägoston, kirälyi közoktatd,
Moga Demeter, k. ellenör,
Orbonäs Mihäly, ügyved,
Majer P.Jänos, praefectus,
Burbea Jänos,
Sorbän Farkas, Μ. Regeni birtokos,
Papp Andräs, termeszettanär,
Odor Jänos,
Demeter Jänos, alapit. szäm. irnok,
Kräjnik Miklos, dobrai esperest,.·
Orbonäs Jänos, illyei esperest.
Georgie Porcsey advocat Medgyes
Kräjnik Aron vegzett jogäsz,
Doma Constant: g. n. e. devai kerü
x let esperestje,
Apostol E. Popp, brassoi kereskedö,
Ioan A. Navrea, libruria,
Popovits Sebestyen, ügyved,
Gaitän Vazul,
Birle Mikios, ügyved,
Roska Peter, k. F. irnok,
Szentivänyi Mikios, tordosi jegyzö,
D. Eremiäs, Brassoi kereskedö,
Oltian Vazul, jogäsz, Kolozsvärt
Martian Tamäs, D. Aknai nepesz,
Axenti Vazul,
Manu Gäbor.
428.
Cluj, Maiu 1848.
Deputății aleși în scaunul Orăștiei declară către dietă că își însu­
șesc postulatele Românilor, cu excepția punctelor privitoare la
desființarea țehurilor și a vămilor.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN 'TRANSILVANIA IN 1848-4V 487

Nagy méltósàgu Elnok ur.

Tekintetes Karok és Rendek!
. A nemeș Szâszvâros széki olâhsâg nevében azon szék kòzgyù-
lésében beadott és pârtolâst nyert 25 pontokból allò petitiokat
melyeket a Tekintetes Tanâcs is târgyalvân a 4-ik pontot oda
modositotta miszerént a céhek egészben ne tòròltessenek el, ha-
nem szabâlyoztassanak— a 25-ik pontra nézve pedig azt hatâ-
rozta, hogy a Balâsfalvi olâh gyiilés aitai a Tekintetes Karok és
Rendek eleibe terjesztendó petitiokat amennyiben azok a fennâllo
tòrvényekkel nem ellenkeznek pârtoljâk, a Tekintetes Karoknak
és Rendeknek eredetileg ide mellékelve, a maga rendén leendò
târgyalâs és orvoslâs vègeti alâzatosan benyùjtani kòteleségiink-
nek tartottuk mély tisztelettel maradvan a
Tekintetes Karoknak és Rendeknek
alâzatos szolgài
Lészai Antal
Molnâr Kâroly
Szâszvâros széki kòvetek.
429.
Pesta, 19 Iunie 1848.
Extras din decrettil de numire al baronului Pay Nicolae, comi­
sarul guvernului în Ardeal. Ministrul de interne Szemere re­
comandă în deosebi să aibă în vedere împrejurările care reclamă
această numire.
„Megfontolvân meg ezen feliil azt is, hogy Erdely innen· a
kdzponttol messze esik, hogy a szâszok es olâhok kb-
zbtti bujtogatâsok folytonos szemmel tartâst kivânnak, hogy az
ottani sajâtsâgos viszonyok sajâ'.tsâgos intezkedest igenyelnek,
melyek csak rogtbnoztetve birhatnak sikerrel; tovâbbâ, hogy a
havasfbldi es olâhorszâgi szomszedsâg annâl fontosabb tekintet,
mennel inkâbb kell ohajtanunk, hogy lakosaival egyeterto, bekes
es bizodalmas viszonyban elhessiink s dket kozbs erdekek alapjain
biztos szovetsegeseinkke tehessiik“.

430.
Extras din procesul verbal al dietei ardelene, ședința din 20 Iu­
nie 1848 și hotărârile cu privire la cele patru petiții ale Români­
488 SILVIU DRAGOMIR

lor, examinate „cu toată bunăvoința”: legile aduse în 1848 'de

dieta ungară, care se vor extinde și asupri1 Transilvaniei, vor
desființa toate restncțiunile și supunerile, care au lovit pe unele
popoare și biserici, îndeosebi pe Români, decretându-se egala lor
îndreptățire. Intemeindu-se legislația pe reprezentarea poporului,
s’a acordat și nenobililor dreptul de alegere al deputaților țării
și s’a decretat egalitatea în ce privește suportarea sarcinelor. Prin
urmare nu mai există motive drepte pentru formularea plângeri­
lor. Celelalte chestiuni vor forma obiectul discuțiilor în viitoarea
dietă a Ungariei. Românii să aștepte întrunirea ei cu atât mai
ales că hotărîrile ce se vor aduce, interesează și pe Românii lo­
cuitori în părțile ungurene. Pentru restricțiunea bunurilor ocu­
pate în mod abuziv să se adreseze administrației competente
și tribunalelor, ce se vor înființa.
Cluj, 20 Iunie 1848.
Jegyzdkonyvi kivonat.
Az 1848-ki juni 20 iilesben 58 jegyzo kdnyvi szâm b., pontja
alatt a karok es rendek az olâhok reszerol beadott kivânatokat
inagâban foglalo negy rendbeli kerelmekre nezve ezekben âlla-
podtak meg:
A karok es rendek fontolora veven olâh atyafiaknak az orszâg-
gyiilesre kiildottseg âltal benyujtott ket rendbeli kerelem levelet,
ugy a nemeș Szâszvâros szek kovetei âltal beadott kerelmet a
kirâlyfoldon lako olâhoknak, valamint azon emlekiratot is, melyet
az erdelyi gorog szertartâsu egyesiiltek es nem egyesiiltek
piispokei meg 1842 az olâhok serelmei es kivânatai târgyâban
az akkori orszâg Rendei elebe terjesztettek es fontolora veven
mikent az olâhokat mint e honnak tobbi lakosaival jot es rosszat
szâzadok ota egyiitt tiirt, mâr most a tobbivel egyenlo jogokkal
biro s ugyanazon kdtelezettsegek alatt âllo szabad polgârtârsain-
kat rokonerzettel kell felsegelniink, s iigyoket, honunk javât
s biztos fennmaradâsât szem elott tartva, reszvettel venni kote-
lessegiink. Mindezeket figyelembe vetele utân a Karok es Rendek
olâh atyafiak irânti szives erzelmok es minden j6ra, tdrvenyesre
s meltânyosrai keszsegdk kijelentese mellett, kdvetkezoket hatâ-
roztâk:
Miutân egy reszrol a testver magyarhoni 1848-ki torvenyek
folytâban, melyeknek szabâlyai a ket hon eggye alakulâsa ko-
vetkezteben Erdelyre is kiterjednek; mâs reszrol az ugyan ez
evben Erdely reszrol alkatott torvenyczikke âltal mind azon meg-
szoritâsok s alârendeltsegek, melyek az eddigi torvenyek ertelme-
ben s a kiilombozo vallâsokat illetoleg fennâllottak, meroben es
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVAN1AÎN 1848-49 489

teljesen eltoriiltettek s a jogegyenloseg elve nemzetisegre es vallâs

kulombsegre valo tekintet nelkiil az egyesiilt hon minden lakosaira
nezve kimondatott es a magyar alkotmâny epiiletenek ordkre moz-
dulatlan alapkoveul âllittatott fel, es miutân az emlitett torvenyek
âltal az urberi tartozâsok es dezsmâk ordkre megsziintettek, a
torvenyhozâs nepkepviseletre alâpittatott s igy az olâh nem ne-
meseknek is az orszâggyiilesi kdvetek vâlasztâsâban resztvetbk
megnyilt, a teherviseles egyenlosege felâlittatott: mindezekkel o-
lâh atyafiak serelmeiket s panaszrai helyes okaikat elenyesztetve
s igazsâgos ohajtâsaikat es kivânataikat betdltve lâtjâk az orszâg
Rendjei. A mit azonban a fenn irt kerelem s emlekirataiban meg
fiiggoben maradottaknak tekintețhetnenek, az azokrâli igazsâgos
es czelszerii intezkedes, mely -egyebirant nem csak az olâhokat
megkiilombdzoleg, hanem a hon minden lakosait egyarânt erdekli,
a kdzelebbi kozos tdrvenyhozo gyiiles târgya s a hon minden
aiku es vallâsu kepviseldi kozbejottevel megoldandâ feladata
leend, annyival inkâbb, mivel azon kerdesek az eddigi Erdely
hatârâin kiviili Magyarhonban lako olâhokat is szintugy erdekel-
ven, helytelen beavatkozâs lenne a kozos torvenyhozâs teenddibe
e târgyban itt kiilon es ujabb torvenyt hozni. Vegre.
Az egyes olâh kozsegekbdl bâr ki es kik âltal jog ellenesen
eltulajdonitott birtokok visszaszerzesere rendkiviili kivâloiagos
intezkedeseknek alkalmazâsât az igazsâg szolgâltatâs (mâr le-
tezo formâkban kifejezett) alapelvei meg nem engedhetven: azon
a iszaszerzesek kdzigazgatâsi es a fennâllo vagy ezutân felâlli-
tando tdrvenyszekek eldtt folytatando tdrvenykezesi uton ma-
radnak eszkdzlendok.

431.
Uiena, 5 August 1848.
Locotenentul Ursit către un membru al Comitetului.
Carissime Frate!
îmi pare că în scrisoarea mea din 31 1. t. îmi uitai să te în­
științez despre epistola dela un membru anonim al fostului comi­
tet român din Sibiu către mine adresată, a cărei retrimisiune în
mai multe rânduri o urgitai. Eu zisa epistolă o accepui, dar în
ziua in care plecași tu de aici; în privința căreia de către trimi-
țătorul anonim eram rugat, ca să o înmânez sau ție sau altui
oarecare membru al deputațiunei române. Deci fiindcă putui a fi
de mai mare importanță pentru deputății cei către Insbruck duși,
decât pentru voi cei îndărăt plecați; așa eu dedei îndată numita
490 SILVIU DRAGOMIR

scrisoare dorinului Cintiarean, ca să o trimită cât mai iute dom­

nului Bran la Capitala Tirolului, ce în ziua următoare se și făcu.
Mă înștiințai în respectul acesta mai adeseori la poșta de aici,
de cumva n’a venit memorata scrisoare îndărăpt, însă până acum
n am aflat nimica, de unde presupun, că adresatul respectiv o
va fi căpătat; ori de s’ar întâmpla mai încolo să vină cu poșta
îndărăpt, numaidecât i-o voiu remite.
Aici deși se vede a merge spre bine treaba pentru începătorii
ordinei nouă, totuși sunt încă mulți, cari nu-s dispuși a crede că
vor isbuti, cu totul, că amu, după ce în Sâmbăta trecută chiar
dieta țării a pășit energic cu o adresă ca să asigureze pe Maies­
tatea fugărită despre perfecta securitate (în contra căreia și a
păcei se făceau excepțiuni perpetue), în care dânsa se afla, se
pare a fi imposibil. Pe azi sau mâine se așteaptă curierul indă-
răpt dela Insbruck cu cea mai mare încordare., Nu cred cei mai
mulți că s’ar întoarce dar și astă dată Domnul F(erdinan)d, cu
toate că și la un caz contrar neașteptat ca acesta ticăloșii de Vie-
nezi n’ar ști să opună alt remediu, decât rugăminți și umiliațiuni.
Dintre 7 deputați ai Bucovinei 6 sunt români, și 1 rutean; însă
mai toți țărani, sau mai ca țăranii. Ce pagubă că nu se află mă­
car numai unul care să fie apt pentru munul ce-1 poartă, atunci ar
putea să folosească acum foarte mult nu numai Bucovinenilor,
dar încă' și republicanilor români. Intr’aceasta sunt siliți bieții
să joace rol cam de surdo-muți (precum li se însemnă de către
un deputat într’o ședință dietală preliminară).
Dânșii vreau a se despărți cu totul de Galiția, pentru care lucru
5 dintre dânșii într’adins stau, iar ceilalți 2 se văd a fi cumpărați
de către Lehi, fiindcă se țin de Galițieni. înțelesei dela Pascul,
mai când era, că atinșii deputați ai Moldovei austriace ar fi că­
pătat de aici instrucțiune, ca să pregătească o constituțiune pen­
tru patrioara lor și că el (Salviani) ar fi prelucrătorul noului do­
cument fundamental. E foarte de compătimit dacă un individu
atare sau într’adins s’a vârât spre așa ceva, sau dece acei mișei
nu știu să-și aleagă un subiect mai făcut spre un lucru așa mo-
mentos ca acesta?
Domnul Golescu se află într’o mișcare continuă a lucrurilor
sale: arme cam deodată nu puturăm să căpătăm nici într’un chip;
pretutindenea se lucră pe seama erariului. Dar despre altă parte
chiar de ar fi și căpătat atari, nu le-ar putea transpune, deoarece,
mecum îți va fi scris, aici sunt 2 ministere: unul pe față, în
frunte cu Doblhof, dela ctve i s’a promis ma; tot ce a cerut (Dom­
nul Golescu); iar altul secret, cu capul la Insbruck, de care se
vede a se ține și ministrul răsboiului (Latour), care n’a vrut nici
cuvânt să-i dea. Din toate se vede nedubitat, că Rusia și Austria
au planuri secrete spre țările noastre românești ...!
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA IN 1848-49 491

Dela ambasadorul turcesc de aici încă n’au căpătat înștiințări

prea după placi! Vale.
Al tău ferbintissim:
Ursu.
.432.
Șorumberc, 9 August 1848.
Baronul Vay, comisarul guvernului, către contele Miko, despre
trimiterea lui Fra'ncisc Beldy pentru arestarea comitetului, forța
militară necesară, ordinele de dat baronului Puchner și prima­
rului din Sibiiu; a se îngriji de transportul sigur al celor 'arestați.
Ar fi bine ca contele Sașilor să nu fie acasă; procedura față de
Șaguna îi dă de gândit, dar ar fi de dorit să aibe lămuriri în pri­
vința sa; sechestrarea scrisorilor e un mijloc spre aceasta. Pe
membrii comitetului să-i caute pe fiecare la locuința sa, în aceeași
oră și să-le confiște deodată scrisorile.

Sâromberke 8/9, 848.

Tisztelt kedves barâtom.
A miniszteri rendelet es szerzett tudositâsaid elegendo okul
szolgâlnak arra, hogy grof Beldi Ferenc a helyszinere kimenjen
s tegye a tejendoket; terjessze kî figyelmet az aug. 20-ikân ter-
vezett merenyekre is; a Comandozotol, kî hozzâm irott levele sze-
rint mâr maga Szebenben van, a sziikseges ero mind a ket esetre
megrendelem. A Bâronak s Polgârmesternek a miniszteri rende­
let kdzlesevel, a kir. kormânyszek utjân menjen a leheto legke-
menyebb rendelet. Grof Beldynek erelyessege s e melletti ovatos-
sâga teendheti csak, hogy sikeriiljon celhoz juthatni. Elore kell
rendelkezni a ne talan elfogatandok biztos elszâllittatâsârol s a
letartoztatâsi helyekrol is. Hogy a grof hon ne legj'en, meg jobb;
de a Saguna nevenek megemlitese szeget iitott fejembe. Ezzel a
. beliigyi miniszter tegnap vett levele szerint is, igen szoros erint-
kezesben van a miniszterum; azonban jo lesz irânyâban is ege-
szen tisztâban lenniink, mire a kezre keritendo iratok vezethet-
’ nek. A comitekat, mint tudva, nem mindig egy helyen tartjâk;
ha elfogatâsuk tetetnek, a kiilon lakokat egy orâban kellenne le-
tartoztatni s egyszerre confiscalni irâsukat. Vâsârhelyen, leheto-
sen rendbe hozâm a dolgokat. Udvarhelyen is megprobâlkozom.
Alâzatos igaz tisztelettel
W. M.
(B. Vay Miklos)
492 SILVIU DRAGOMIR

433.
Sibiu, 20 August 1848.
Fragment din scrisoarea lui C. Eder către contele Miko. Ii mul-
iămește că nu l-a însărcinat cu misiunea primejdioasă de ares­
tare a comitetului.
„Grof Beldi Ferenc ezen levelem elott Kolozsvârra megerkez-
ven Excellentziâdat eljârâsârol bovebben tudositani fogja, ugy
talan arrol îs hogy szegeny Dobokai, kinek is az românok halâlt
eskiidtek. valosâgos veszedelerhbe forog, adja az Isten hogy ezen
diihos nepnek kezebe ne essek. Valosâgosan sem fejezhetem ki
elegge Excellentziâdnak hâlâs erzetemet. Excellentziâd azon ke-
gyelmeert, melynel fogva expeditiotol folmenteni meltoztatott“...
434.
Aiud, 20 August 1848.
Extras dintr’o scrisoare a baronului V ay către contele Miko. A
trimis răspunsul guvernului la Blaj, unde a încartiruit prealabil
o grămadă de soldați. Dacă Românii nu se împrăștie până de
seară, va trimite și mai mulți soldați. Rămâne la Aiud până ce
rezolvă această chestie.
Vay către Miko:
„Ma indul a kir. kormânyszek vâlasza egy rendeletemmel Ba-
lâzsfalvâra, a hovâ elore beszâllitek egy rakâs katonasâgot; ha
estig el nem oszlek csendesen a nep, tobb is megyen oda; mig
mâr ez a dolog el nem igazodik, itt Enyeden maradok, a hovâ
kegyeskedj utasitani holnap estvig leveleimet“.
435.
. Aiud, 21 August 1848.
Extras din scrisoarea baronului Vay către contele Miko. In Blaj
s’au.adunat vre-o 10 mii Români și poporul sporește fără conte­
nire, nu vrea să se împrăștie nici la porunca lui și a guvernului.
Cer amnestie generală, o nouă adunare etc. Pleacă personal, dacă
nu reușește a-i convinge nu știe ce e de făcut, deoarece nu are
forțe suficiente spre a-i împrăștia.

.. . „Balâzsfalvân mâr van vagy 10 ezer ember egyutt, s meg

 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 493

folyvâst gyùl a nép; a Gubernium rendelete s az én intézvényem

felolvasâsa utân sem akarnak szélyel oszlani; még tòbbet kivân-
nak, âltalânos amnestiât, ùj népgyiilést s a tdbbi; holnap szemé-
lyesen megyek ki ; ha ez sem hasznâl, nem tudom mit csiDâlunk,
mert ennyi nép szélyel verésére nincsen elegendó erònk“.
436.
8 Septemvrie 1848.
Extras dintr’o scrisoare a baronului Vây către Mikó: cornitele
din Târnava raportează că recrutarea se face în multe părți, dar
în altele poporul se opune. A cerut armată dela Mediaș și dela
Vay, care nu-i poate trimite.
„A kiikùllói foispân irja, hogy sok helyen’foly az osszeirâs, de
tòbb helyeken ott is ellent âll a nép; mâr Medgyesrol katonasâ-
got is kért egy helyre; tolem még tòbbet kér; ovatossâgot ajân-
lok s megirâm, hogy én nem adhatok neki fegyveres erót“.

437.
Târgul Mureș, 18 Septemvrie 1848.
losif Lazar către contele Mikó, despre creșterea mișcării româ­
nești și despre modul cum s’ar putea evita vărsarea de sânge.
Oamenii de încredere să anunțe poporului libertățile acordate de
dietele anului 1848. Cu forța nu se poate ajunge nimic.
Kegyelmes ur!
Nagy Méltósàgodban bizik az orszâg, én porszem az egészben,
eleitól fogva.
A zavarok naponként nevekednek, ma holnap végetlen rosszak
ârasztjâk el a hazât; szenvedni, pusztulni fog java, rossza, vâ-
logatâs nélkiil az nemeș embereknek; nyakunkba kozeledik, ha
mind igy, a communismus . . . néo kózòtt kik el, forog, halja,
lâtja, kòvetkeztethet.
Nagy bizodalmomnâl' fogva — csekély vélekedésem méltóztas-
sék elfogadni: .
Az a nagy szâmu olâhsâg (bârki, hogy és mint tartsa magât
erósnek ellenében) nem latta, nem tudja roppant nagy része az
1847-beli urbarium tartalmat, hogy kapta az 1848-dik évi diaetàn
a fòldet, a szabadsàgot, az egyenloséget. Aztat a kòznép esupa
fejedelmi ingyen adomànynak hiszi a nemzet ellenében, mert igv
494 SILVIU DRAGOMIR

van el hitegetve nagy szorgalmatossâggal... csupa onerdekiik

vagy bosszusâguk âltal, ugyan on erdekeben; e felol kellene az
egesz orszâg plebset. felvilâgositatni; mi csak jol ki tervezett
orszâgos kormâny âltal eshetik.
Ez az egyediili remedium, az elârasztando kdzoldokles ellen;
egyebb semmi.
Kozbizodalom nines, fenyiteknek semmi possibilitâsa, ero
nines, tâmasz nines, itt csak egy szerencses intezkedes adhat csen-
det, vagy legalâbb tâv^ztathat kdzverontâst.... falunkent, vâ-
rosonkent hoi sztikseg a nep el fanyarittâsât gyogyitani, sziikse-
ges ha megye tisztek âltal is, de nyomtatott egy okos magyarâ-
zatâval a ket diaetânak, jo es onerdektelen hazafiak kisereteben,
târsasâgâban (mert nines kinek hinni) es megertetni hiven*, hogy
1847 nektek szegeny emberek semmit nem adott, 1848 mindent.
Ne legyetek hât hâlâdatlanok, es megertetni azt, hogy a bujto-
gatok, oket is, miinket is, felâldoznak, on erdekeikben.
A legjobb rendeletek csaknem effelekben jonnek ugyan a kor-
mânytol, de mikent kezeltetnek? Nines miert magyarâzgassam
Excellenciâdnak; es miert ne probâljon el egy erelyes kormâny
mindent? Tettleges erotol, mely ma is habozo ... es nem egeszen
a haza erdekeben erez, semmit nem vârhatunk; most kulonbs
valami modalitâsokkal capacitâlni kell es haladek nelkiil, mit Ex-
cellenciâd s mâs jo hazafi a kormânynâl kitalâland, nem ketel-
kedem.
Ezek nelkiil a verâradâs a hazâban bizonyossabb, mint a leg-
tisztâbb mathematical igazsâg. Olvashatja bârki csekely sorai-
mat mert tiszta az akarat es semmi dnerdek nem vezeti csekely
felleptemet.
Maros Vâsârhely Sept. 18, 1848.
Nagy Meltosâgodnak
aiâzatos szolgâja
Lâzâr Jozsef
* De margine: szethordoztatva, magât az 1847-iki urbâriumot,
meg is mutogatatva,
438.
Tg. Mureș, 15 Oct. noaptea.
Grof Toldalagi Ferenc, supremul jude regesc anunță pe contele
Miko, că Urban •vrea să atace orașul împreună cu Românii (ex­
tras dintr’o scrisoare). A mai aflat că la Blaj se adună nume­
roși Români înarmați, pentru ca să răzbune executarea lui Va-
sile Pop.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 495

.... egyszersmind a felol is ertesiilven a helyszinerol jott Ld-

rinczi Jozsef iigyved âltal, mikent Balâsfalva kornyejceben szâm-
talan olâhsâg gyiil felfegyverezetten oly cellal, hogy vârosunkon
bosszut âlljanak a Pap Lâszlo kivegeztetesiert: a dolog ezen ag-
gasztâ âllâsâban az illetokkel tanâcskozvân, miutân a honved
szâzad drnagya... face întrebarea să se opună?

439.
, Târgul Mureș, 15 Octobre 1848.
Contele Toldalagi către guvern. Românii continuă a se aduna
în jurul Iernutului. După o altă informație Românii din Iernut
și Ludoș au plecat spre Blaj.
„A mai napon Radnot felol erkezett utasok nyilatkozatai sze-
rint az olâhsâg csoportozâsa azon videkben meg nem sziintnek
lâtszik, s arrol is ertesitett Biro Mihâly alkir. biro ur, hogy egy
nehâny falubeli olâhok keszeknek nyilatkoztak nâla fegyvereik
âtadâsâra.
„Foispân B. Bânffy Jânos urtol ertesittettem a felol is hogy
az olâhsâg Radnot es Ludas kornyekekrdl Balâzsfalva fele vo-
nult az ottan mâr megkezdett de kdztudat szerint f. ho 17-re hir-
detett olâh gyiilesre“.

·$ _ 440.
·
ii
A Târgul Mureș, 16 Octobre 1848.
Judele suprem regesc, contele Toldalagi Trântise, raportează con­
telui Miko despre adunarea Românilor la Reghin și Blaj, uci­
derea alor trei cavaleriști unguri la Luduș, prinderea de către
Români a funționarilor unguri, necontenita aglomerare de Se­
cui în oraș, despre groaza și nervozitatea, ce cresc din oră în oră,
sosirea de trupe din Galiția, cu 14 tunuri. Nu se teme că Românii
ar ataca orașul, care e cheia secuimei, ti mai mult de trupele lui
Urban. Acesta stând la Reghin și așezându-se in fruntea miș­
cării românești din Ardeal poate provoca un măcel cu urmări
neprevăzute. 4
(823 szâm).
Nagymeltosâgu Grof, Fo Kormânyszeki Elndk Ur!
Szabad lovas kapitâny Pâlffy ur szobeli felszolitâsa kovetkeze-
seben is kivântam a kbzelebrol 806 szâm alatt tett feljelentesem
496 SILVIU DRAGOMIR

utân tôrténtekrôl s egyszersmint igénytelen nézetemrôl is nagy-

méltósàgodat értesiteni, e következökben.
1. Hir szerint Szâsz Régen és Balâsfalva kôrnyékében az olâh-
sâg csoportozâsa folyton tart.
2. Polgâri nemzet ôrségi kapitâny Reich Kâroly ûr bejelen-
tette, mint Küküllö megyei Réz György ùrtól hallott bizonyos
eseményt, miként Ludason harom szabad lovasok közül, kettöt
az olâhok meggyilkoltak, s a harmadik paraszt köntösben me-
nekülhetett meg, a kit éppen az értesito Réz György ùr, maga
szekerén hozott be.
3. A Rüthi olâhok több udvari tiszteket elfogtak, s azokat
Szâsz Régenbe Urbânhoz fogjâk kisérni.
4. A Székelység csapatonként mindszüntelen gyül székükbol a
vârosba, de azoknak elhelyeztetése s élelmezése igen bajosan esz-
közölhetö, a vârosi lakossâg, az itt levo székelység, honvédek s
szabad lovasok tartâsa âltal csaknem tul terhelve lévén.
5. A rémiiltség, s ingerültség mind a vâros kebelében mind
kôrnyékében nöttön nö, s ôrânként ujjabb meg ujjabb hirek âltal
öregbittettik.
6. A helybeli Tanâcsnak bejelentetett mai napon kereskedô
Wagner Fridrich âltal, miként ide Bâtosrôl érkezett szâszoktôl
értette legyen azt, hogy a nevezett szâsz faluba Galliciâbôl meg-
érkezett a Lukka ezred 14 âgyu kiséretében.
A dolgok ezen mind inkâbb aggasztô âllâsâban, miutân nem
szinü az, hogy a nyers tömeg vârosunkat megtâmadni merészelné,
s ha azt tenné is, az az itten levo fegyveres ero âltal eléggé fe-
dezettnek tartathatik, félni föleg az Urbân vezénylete alat âllô
hatärörseregtöl lehet, az eilen pedig illôleg biztositani vârosun­
kat, mely a székely földnek is kulcsa, csak is ùgy lehet, ha a nem-
zeti gyülés helyérol haladék nélkül indittatnék egy regement szé­
kely hatârôr vârosunkba âllomâsolandolag, czélarânyos lévén
ezen kivül az Urbân skartban tartâsa végett az is, hogy szâllitassa-
nak a havason âltal hâta megé székely katonasâg, mert bizonyo-
san hogy Urbân Szâsz Régenyben kôzéppontja, csak nem az egész
erdélyhoni olâh mozgalmaknak, és ennélfogva tartani lehet attôl
hogy a nyers tömeg élére âllvân felszâmithatatlan kôvetkezésü
vérengezést fog eloidézhetni. Alâzatos tisztelettel maradvân Nagy
Méltôsâgodnak, Vasârhelyen Oktober 16-ân 1848, alâzatos szol-
gâja Gróf Toldalagi Ferencz fôkirâlÿbirô.
441.
Târgul Mureș, 21 Octobre 1848.
Extras dintr’o scrisoare a contelui Mikó către baronul Vay.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 497

Fricp de Români în valea Târnavei și pe câmpie e generală și nu­

mai măsuri energice și grabnice mai pot salva pe Unguri să nu
fie exterminați de către Români.

„A Marosvâsârhely és Kolozsvâr közötti kozlekedés az olâhsâg

aitai el van zarva, a közbe esö helységekben a személy és vagyon
bâtorsâg teljesen meg van zavarva, Csapón gyilkossâgok köve-
tettek el, ily âldozat a többek között Apor Jànos, ki most itten
Μ. Vâsârhelyt halva fekszik; az udvarok mâr több helyeken fei-·
dùlattak, a magyarsäg különösen a birtokossâg oda hagyva hâ-
zât, Vârosokba vonul, szóval a rémiilés a Kiiküllö mellékin és a
Mezoségen âltalânossâ vait s csak erélyes és sietö fellépés ment-
heti meg a magyarsâgot az olâhsâg âltal cèiba vett kiirtàstól“,

442.

Sibiu, 21 Octomvrie 184S.

Generalul Puchner către Comitetul Națiunei Române.

Die romanische Bevölkerung im ganzen Land Siebenbürgen
ist mir vom löblichen Ausschuss als in 15 Legionen eingeteilt
dargestellt worden. Sie sind in dieser Art der k. k. Regierung
zugetan und für die Sache der k. k. österreichischen Gesamtmo­
narchie und der kaiserlichen Dynastie, sowie für die Sicherung
ihrer eignen Nationalität und konstitutionellen Verfassung be­
waffnet und im Fall einer Agression mit ganzer Hingebung so
einverstanden und bereit, dass die romanische Bevölkerung ge­
lobt hat, unter meiner Leitung sich der k. k. Armee als streitbare
Macht anzuschliessen und sich als solche mit Hintansetzung all
und jeder Gefahr zur Bezwingung der feindlichen Partei auch
verwenden zu lassen. Unter diesen Umständen verlangt der ro­
manische Volksausschuss für die gedachten 15 kleinen oder zahl­
reicheren, nach den Distrikten eingeteilten Volkslegionen, die in
der Gesamtzahl 195.000 waffenfähige Landwehrmänner betragen
sollen, zur Legalisierung ihrer angelobten Anhänglichkeit an die
Legion vorläufig nur einen kaiserlichen Offizier, der sie allen­
falls in streitbare Abteilungen ordnet und bei den vorkommenden
Feldopefationen auch leitet, welche hinfort im Einklang mit den
k. k. Truppen geschehen müssen.
Es verlangt dieser Ausschuss ferner, so viel als möglich, aus
den Vorräten nur einige Schusswaffen und Munition.
Die Offiziere als Führer will man aus dem Stand der beiden
Romänenregimenter allsogleich zuweisen und den Ersatz hiefür
32
498 SILVIU DRAGOMIR

den gedachten zwei Romänenregimenten vorerst durch sofortige

Beförderung ebensovieler Unterleutnante, damit der Dienst nicht
leide, schaffen.
Was nun die Ausfolgung der Waffen und des Pulvers betrifft,
so wird man hievon ohne Verzug so viel als nur möglich bis zum
26. d. Μ. bereitstellen lassen.
Indem ich hievon den löblichen. Volksausschuss hiemit verstän­
dige, werde ich nach der vorhandnen Anzahl von Steinschlossge­
wehren, die sogleich mir berichtet wird, die Repartition samt
Pulver für die zu beteilenden Legionen treffen und die zu emp­
fangende Anzahl der Vereine (?) bekanntgeben, damit derselbe
hierauf von mir die Anweisung empfange und den Ort, wo diese
abzuholen sind von mir erfahre, welches in möglichst kurzer
Frist geschehen soll.
Hermannstadt, am 21. Oktober 1848.
Puchner.

443.
Blaj, 29 Octomvrie 1848.
Axente Sever către Constantin Romanu.
Romane!
Scrisorile tale le-am primit și expediat. Cererea ca să viu la
voi nu o pot împlini — tu ai lucrat de 3 zile, eu nici nu am dor­
mit de o săptămână.
Să nu cutezați a trece Mureșul. Destul va fi să-i țineți deo­
camdată în frâu și în respect, să nu mai treacă Mureșul. Medie-
șenii vor veni cătră Iernut și voi încă vă trageți într’acolo. Că­
pitanul trebuie să vină, că așa are instrucțiune. Apoi de acolo
veți vedea încotro veți da.
Iți trimit o prochemațiune!
al tău
I. Axente Sever
V. Aron (indescifrabil)
Blaj, 29 Octobre, 4 oare.
Domnului Domn Constantin Romanu
Cecălaca
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 499

444.
Blaj, 1 Noemvrie 1848.
Axente Sever către Constantin Romanii.
Romane!
Eu caută să-ți trimit ce am și ce pot, crede frate, că mai mult
decât fac nu pot face! îmi pare bine, că zici că mai aștepți 48 de
•ore, pentrucă eu cred că până atunci nu vor mai fi vrășmași pe
acolo. Eu știu că o să vină într’acolo Micașiu cu ostași și Feld-
mareșalul Gedeon cu tunuri ca să deschidă comunicațiunea cu Ur­
ban, care scrise la Câmpeni și la satele de prin prejur. Te vei în­
țelege și cu unul și cu altul și ne vei scrie.și nouă; până atunci
mai confiscă unde vei putea bucate domnești pentru satele cele
multe, ce se ridicară în vânt prin foc pus de mâni maghiaro-se-
cuiești. De nu vebavea magazin trimite-le la magazierul meu loan
Groze, și să fii sănătos.
Blaj, prima Novembre 1848.
al tău credincios
I. A. Severu
prefectul legiunii I.
P. S. 24 ore a stat gata scrisoarea asta, acum ți-o trimit cu
acea îndatorire, ca să trimiți asta albă la Urban, pe unde și cu
cine vei putea; de unde nu, o vei retrimite iarăși aici.
Pe dos:
Prefectului Constantine Romano Vivo
unde va fi
ibi ubi
(pecetea puțin deteriorată).

445.
Axente Sever către Constantin Romanii.
Frate Romane,
Țineți-vă bine, facem dispozițiune ca să vină într’acolo o com­
panie de soldați și V2 escadron schvalijeri. îndată ce veți împrăș­
tia lagărul de acolo, trebuie să plecați numaidecât către Ernut,
500 SILVIU DRAGOMIR

de nu veți avea și alți vrășmași în cale. La Ernut va veni și dela.

Mediaș ceva ajutor, vreun tun, și veți prăpădi și lagărul de acolo,
urmând până unde veți putea. Scrieți înapoi. Nouă ne mai rămân
aici 3 companii de cătane și vom trage cu ei spre Aiud. Țineți,
oamenii în frâu până dimineață și vă vine ajutor.
Axente' Sever
prefectul legiunii românești
De se vor fi împrăștiat Ungurii de acolo să ne faceți de știre-
către Pănade.
Domnului Domn Constantin Romanu
Cecălaca..

446.
Axente Sever către Constantin Romanii
Prefectul Sever
Prefectului Roman
Ți-am primit scrisoarea din 3. 15 a. c. de Cecălaca. Nașul cre­
de să fii oțelit, strapațiele și neodihna te aduseră în starea asta.
Dacă ești bolnav, caută-te și lasă toate. Ne bagă în confuziune
scrisoarea ta. Tu vorbești de atac pe 19. Cine să se atace? Din
ordinațiunea ce zici că o ați primit voi, ca să veniți la Mihalți, se-
vede că Aiudul, și acesta a capitulat. Noi încă avem ordinațiune
să ne retragem cătră Mirăslău. Eu te însărcinez numai cu pur­
tarea corespondențelor. Scrie-mi, ce e în Blaj și care vă dete vouă
ordinațiune, ca să mergeți la Mihalți? Scrisoarea am desfăcut-o,,
eu nu cred să te superi.

Domnului Domn Constantin Romanu Vivu

Blaj
' 447.
Pintic, 18 Noemvrie 1848^
Nicolae lonescu către Constantin Romanu.
Frate Romane!
\
Până aici am ajuns cu sănătate; în casa unchiu-tău m’am os­
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 501

pătat cu. toată mulțumirea. Mulțumită fie și ție. După scrisoarea

ta însă n’am putut avea nici aici mai mult decât dela tine în Ațin­
ti ș; de aceea iau și pe mai departe pe cocișul ce l-am tocmit, cum
știi, de acolo. Pentru Briller, un domn sas de aci a rânduit co­
cișul său să mă ia ca și pân la Bistrița; de acolo vom mai vedea.
.Aici după cuvântul însuși neamului tău, tu nu ești cunoscut în
autoritatea oficială cu care ești învestit de Comitet. Aici lumea
jiu ascultă de nime; oamenii noștri nu aleg pe nime; domnul de
care am pomenit mai sus, deși este neamț, deși ține cu împăratul
totuși a rămas gol de toate; am fost de am, văzut prada ce au
făcut Românii noștri la curtea lui și din suflet m’am întristat;
nici un cui n’a rămas la locul lui. Tribunii au dat sfat și s’au fo­
losit de blestemății. Vezi, grăbește-te și vino, că de , se vor face
pe la multe locuri, ce s’au făcut aici, nu știu cum va ieși lucrul
Românilor noștri. Eu mă duc cu inima plină de neastâmpăr, ne-
știind cum veți apuca la urmă cu bine; totuși speranță mare am
în providența dumnezeiască; după atâtea suferințe va vrea odată
-și cu poporul nostru. Fiți numai cu inima dreaptă și gândiți să
ieșiți din luptă bogați de singură gloria victoriei.
Pinticu, 18/6 Novembre.
Sărutare și frăție
N. lonesco.
P. S. Fiind tu aici, ai putea face o linie de comunicație -dela
Bucovina până la marginea Țării Românești;. atunci ți-ași putea
trimite știre despre mine.

448.
Sibiu, 2 Decemvrie 184S.
Comitetul națiunei către B. Macarie Moldovaii.
Comitetul Națiunei Române.
Domnului prefect B. Macarie Moldovan
Domnului vice prefect Russu.
Luând Comitetul în băgare de seamă greutatea împrejurărilor
rși trebuința unei apărări serioase a comitatului Cetății de Baltă,
te poftește pe domnia ta ca prefect și pe domnul Russu alias Oros
■ca vice prefect, să vă așezați cu reședința la locul pretorial al
.aceluiași comitat, sa vă puneți în înțelegere cu domnul adminis­
502 SILVIU DRAGOMIR

trator provizor căpitanu Comendo, să numiți tribuni și vice tri­

buni, și să organizați toată garda cât se va putea mai bine.
Pentru înlesnirea lucrării vi se trimite aici lista satelor ce se
țin de acea prefectură împărțită în 10 tribunate.
Satele de către Blaj care nu se află aici se țin de prefectura
Blajului și stau sub comanda lui Axente Sever.
Numele tribunilor și a vice tribunilor le veți trimite la comitet
spre întărire.
In genere veți face pe toată săptămâna de două ori raport la
comitet despre starea lucrurilor din acea prefectură.
Simion Bărnuțiu m. p. președinte, Aron Florian secretar.
Sibiu, 2 Decembrie 1848.
449.

Cojocna, 2 Decemvrie 1848.

Consiliul orașului Cojocna cere ajutor dela guvernul din Cluj
pentru cazul că ar fi atacat de gloatele lui lancu sau Bărnuțiu.
Nagy Meltossâgu Elnok Ur!
Kegyelmes Urunk!

lank vagy Barnutz rendetlen serege âltal lehetett megtâmadâ-

tâsunk târgyâb'an f. e. es ho 1-en Excellentiâd eleibe jutatott alâza-
tos folyamodâsunkra parancsolo azon szobeli rendeleteire misze-
rent mai nap 10 orâig leendo meg nem lepettesiink esetire, Excel-
lenciadat tudositanok — alâzatos tudositâsunk az:
Fenn nevezett seregnep egyike is meg a pillanatig vârosun-
kat meg nem lepte, azonban vârosunk nepet teljes aggodalom
nyugtalanitja, mivel vârosunkbol koz(hit) szerint, tobb român
polgâraink menven nevezett sereg valamelyike eleibe vezetdkul,
meg azok is vissza nem jottek. Ennel fogva — e felett Generalis
Bâro Vârdener ur O Excellentiâja hatos Rendelesebol, mit mâs-
ban ide zârni bâtrak vagyunk 7. alatt az tetszik ki, hogy vârosunk
meg lepetese bizonyosabb ellenkezoinel — mihez kepest
Esedeziink alâzatosan Excellenciâdnak meltoztasson bolcs ellâ-
tâsânâl, s magass âllâsânâl fogva kegyesen kieszkozolni, hogy hi-
hetobben vârosunkat meglepheto seregelve utasittassek vissza, a
netalân tân veletlen benyomulâs esetire pedig hogy rogton segede-
lemben reszithessiink.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 503

Excellentiâd maga kozbenjârâsât ujbol esedezve alâzatos tisz-

telettel orokliink
Excellentiâdnak alâzatos szolga:
Kolozs vârossa tanâcsa iilesebol Mehesi Jânos
fdbiro.
Pethe Andrâs
fo jegyzo
Kolozson, December 2-ân 1848.
Kolozs Vârosa Tanăcsătol
Felseges Kirâlyi Fo Kormânyszek Elndkehez Grof Miko Imre
Ur o Excellentijâhoz, alâzatos tisztelettel.
Kolozsvârt.
igen sieto.
886—848. .
450.
Reghin, Noenwrie 1848.
Instrucțiuni date de prefectul Constantin Romanu.
1848, Noemvrie.
Instrucțiuni.
1) Comisarii din prefectură, subofițerul și vice tribunul vor
merge în toate satele și vor număra sufletele după Protocol și
vor vedea câți recruți cad pe sat scriindu-se un suflet dela 150
de suflete.
2) Vor conscrie pe toți flăcăii dela 18 până la 38 de ani.
3) Vor chema pe cei ce vor vrea să vină de bună voie la mi­
liție, pe 3 ani,· cărora apoi sătenii le vor face scutirile, cu care
se vor învoi.
4) Dacă nu s’ar afla voluntari, vor trage sorți, mai întâiu din
cei ce sunt de 18 ani, apoi dacă nu va ieși numărul cerut, vor trage
la cei de 19 și apoi la cei de 20 de ani și așa mai încolo până ce
va împlini numărul.
5) Cei ce nu vor avea feciori acasă și le va ieși soarta, aceia
vor trebui să pună alt om în locul nerecrutului.
604 SILVIU DRAGOMIR

6) Din o casă nu se va lua mai mult de unul, socotindu-se a-

cestora și celora cei ce au acuma fecior în cătane dela recrută­
rile trecute. ' ■
7) La domnii tribuni fiind în slujba din sat un an, cai de forș-
pont, sau de vor umbla cu a domniilor sale intertenție cuviincioa­
să să se deie, precum și domniilor sale cele cuviincioase.
Signatum M. Reghin, 1848, 15 Decemvrie.
, . Dela Prefectura română XII.

451.
Reghin, 15 Decemvrie 1843.
Constantin Romanii către tribunii Nastea loan, Zaharie Contai
și Brania Daniel.
Dela Prefectul Legiunei Române XII.
Domnilor Nastea loan, Zaharie Kantai și Brania Daniel în
Tribunatul I al Mureșului de munte. V’am numit de tribuni, deci
luând această scrisoare vă împărțiți eparhia în două, de cât vă a-
pucați de conscrierea tinerilor numărând deodată împreună cu
satele cele românești și cele ungurești și săsești; care apoi însem-
nându-le vei trimite în lontru la prefectură, alegându-vă deodată
și câte un vice tribun pre care îi veți cunoaște activi, cu purtare
bună, pentru care să puteți fi răspunzători.. Săvârșind conscripția
numaidecât veți sili a scoate recruți, numărul cât și de mulți, des­
pre care când veți primi porunca îi veți povețui la locul asenta-
ției cel mai de aproape, unde vi se va porunci. Pe lângă aceasta,
cu prilejul conscrierii recruților după comisiile Onoratului Co­
mitet sub Nr. 254 s. 312 a. c. către mine trimise toate bunurile
rebelilor aristocrați, nobili și innobili, bucatele, dobitoacele, să le
ocupați, să le conscrieți dinpreună cu cele ce le-au ocupat și le-au
împărțit oamenii între sine, așa și pădurile să le grijiți, să nu
le prădați și fără știrea prefecturei sa nu le taie și un exemplar
de conscriere să trimiteți în lontru la prefectură, ca să știe unde
ce se află, să-și poată face singură ordine despre toate. Mai în­
colo vi se demandă, ca să referați des despre toate întâmplările.
Comisiile de Onoratul Comitet afară trimise, să le împrotoco-
lați, în relațiile următoare să le citați, pentru îndreptarea și lu­
minarea și a D-Voastră și a poporului. Fie care sat, cel mai mare
singur, cele mai mici două, trei să poarte Gazeta, care ca să se
poată primi dela 1 Ianuarie 1849, pe la Crăciun prețul gazetei îl
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 505

vor trimite. Care toate spre știință, împlinire și strânsă observare

prescriindu-vi-se vă comand și vă poruncesc, ca să fiți acurați în­
tru toate lucrurile și cu purtarea cea mai bună, ca nu mai pe ur­
mă cu mare scădere să fiți degradați din deregătoria tribunilor..

Reghinul Unguresc, 15 Decemvrie 1848. '

Constantin Romanu
prefectul legiunii române XII.
L. S.
(Pecetia din ceară roșie, cu emblema „Legiunei XII Romăne-
P’refectura’”.
452.
Sibiu, 15 Decemvrie 1848.
Generalul Pfersmann către Comitet.
Către Comitetul Națiunei Române.

Fiind provocată universitatea națiunei săsești, substatorele ju-

risdicțiunii, ca să îngrijească pentru susținerea gloatelor răscu­
late, se încunoștiințează Comitetului spre deslegarea arătării din
4 lunii acesteia, cu acea avizare, ca să deștepte și să facă a în­
țelege pe concernenții prefecți și tribuni, că câștigarea celor de
lipsă pentru susținerea vieții, cu totul se osebește de prădăciuni,
fiind cea dintâi restrânsă numai la cele trebuincioase pentru
viață, când aceasta din urmă se întinde la toate lucrurile fără
osebire și spre a cărei împiedecare de cât sub 4866 — la 9-a aces­
tei luni fu provocat Comitetul.
Sibiu, 15 Decemvrie 1848.
In numele domnului General Comandant
Pfersmann, Feldmarșal Leutnant.

453.
Sibiu, 22 Decembrie 1848.
Comitetul către prefecți.
506 SILVIU DRAGOMIR

Dela Comitetul Națiunei Române.

Către Prefecții Legiunilor Române!

Fiind de nesuferit toate câte se pârăsc asupra unor prefecți

și tribuni, pe lângă acludatul mandat dela înaltul General Co­
mando, vă mai provocăm încă odată, pe tot ce aveți sânt și pre­
țios, și vă poruncim aspru, nu ne pătați caracterul național, nu
ne demoralizați poporul prin prădăciuni, ci grijiți ca poporul să
nu umble desculț și flămând, băgați de seamă, ca în ziua jude­
cății să nu culegeți osândă în loc de mulțumită.

Sibiu, 10/22 Decemvrie 1848.

454.

Rus, 26 Decemvrie 1848.

O circulară către satele din prefectura XII.
La tot satul care se cuvine!

Acești cinstiți tribuni, care nu umblă pe folosul Ungurilor, ci

pe folosul Românilor, aveți a-i cinsti, iar nu cu vorbe rele a-i
dojeni, ba încă prin dos a-i cleveti, ba sau în drum a-i împedeca,
ci cu vorbă bună și cu ajutor, cu cinste prin sate a-i cuprinde,
ba încă sunteți datori, dacă se cunoaște binele,' tare a le mulțumi,
așa la cătune, ca și pe sate iobăgești a-i omeni vă îndatorim. ·

Rus, în 14/26 Decemvrie 1848.

Vărar . .. (indescifrabil).

455.

3 Ianuarie 1849.

Un tribun către Românii din Făget și Crăciunel.

Fraților Făgețeni și Crăciuneni,

Fiindcă astăzi sunt dator a împlini datoria la Cârleu, dau de

știre, că pe dimineață, adecă Luni, a treia Ianuarie, să aflu în
fieștecare sat strânsă toată obștea și preoții; unde ar fi să ale­
gem și să întărim: 1. notar, 2. jude, 3. vicejude, 4. cassir, 5. eco­
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 507

nomii 6. divisor, 7. tată a săracilor, 8. orator și comitetul. Cu cari

Marți să mergem la Mediaș la administratură·
Așadară, fiți gata!
(Indescifrabil).
3 lanuar.
Pe dos: Kerlo, Fogetu, Crăciunelu, cu graba prin biraie.

456.
A. lacob, 10 Ianuarie 1849.
Gregoriu German către ddministrația județului Cetății de Baltă.
Onorată Administratură!
Primind eu numai în 28 seara, scrisoarea onoratei administra-
turi cu data din 26 Decemvrie, mă descoper în următoarele:
Eu fără de provocarea onoratei administraturi, mi-am știut de-
regătoria mea, și aș fi venit la administratură, dar împrejurările
m care mă aflu m’au împiedecat, și încă și acum mă împiedecă
dela aceasta, căci eu ca om cu familie și părinți bătrâni, așezat
lângă Mureș, lângă drumul țării, acum tare aproape de vrășmaș;
ziua, noaptea suntem în cea mai mare îngrijire, temându-ne în
tot minutul de năvălirea vrășmașului preste noi. Drept aceea dară
până ce se vor mai schimba împrejurările pe la noi, mă rog de
onorata administratură să binevoiască a mă mai îngădui a pe­
trece întru familia mea cea întristată, căci se vor mai schimba
zilele întristării, de loc voiu alerga, unde m’a poftit poporul; însă
de cumva lipsa e tare mare, de ajutorul meu, mai bine jertfesc
toate ale mele particulare, numai ca să pot servi binelui comun.
Aceea ce-mi scrie onorata'administratură, că am luat arme și
acum sunt ca în legiunea campestră e numai scornitură, căci eu,
de când am venit dela administratură, sunt tot acasă, fiind tot
cam bolnav; încă și acum nu mă simt așa bine; — acestea scriin-
du-le, și îndoindu-mi încă odată cererea sunt al onoratei admi­
nistraturi
S. lacob, 1848 Decemvrie 29 s. v.
ascultător serv
Gregorie German
> Unul din oficialii Comitatului Cetății de Baltă.
508 SILVIU DRAGOMIR

457.
To plita, 12 Ianuarie 1849.
Constantin Romanu către Gavril Dordo.
Mult onorate domnule Dordo!
La 2 scrisori ale D-tale numai atâta am a-ți răspunde, că dela
birăița am căpătat numai 101 fl. c. m, și 20 cr., iar dela Dordo
loan ce a găsit în țărână, iar 100 fl. cm. Când cercetam mai cu
dinadinsul și după ceilalți, atunci veni această năpastă peste noi,
și rămasă lucrul deocamdată numai întrerupt. încă pe când eram
în S. Regen am trimis la doamna în Bistrița 40 fl. c. m. Acum
ce mai faci acolo nu știu. Destul că de vor merge trebile tot așa
apoi vai de națiunea noastră. Trimit 8 sfanți, mă rog mai cum­
părați-mi 2 fonți de tutun turcesc bun și mă rog împachetează-1
bine.
„ ... 31 Decemvrie 1848.
Tophța, 12 Ianuarie 1849. '

ascultător
Constantin V. Romanu
Ți-ași fi trimis banii ce îi am la mână, dar nu este ocaziune
>de tot sigură.
Domnului Domn Gavrilă Dordo, membru al Comitetului român

Sibiu.
458.

Timișoara, 23 Ianuarie 1849.

Petru Cermena către dr. Paul ~Vasici.
In Timișoara,' 11/23 Ianuarie 1849.
Iubite Paio!

Scrisoarea ta am cetit-o cu cea mai mare bucurie ,și iată că

nu întârziez cu răspunsul. Trăbile noastre naționale luară în Bă­
nat o față cam tristă. Noi începurăm precum ți-am fost scris
-a lucra pentru nație. Domnii Mocioni, pe cari îi țineau Sârbii
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1P48-49 509

mai înainte de Sârbi, se declară chiar aievea de Români și că

vor a lucra cu toată puterea pentru națiunea română. îndată după
aceasta deschiserăm supt președința Domnului Petru Mocioni
conferințele noastre și ne puserăm cu Ardelenii în corespundință.
precum îți este cunoscut. Sârbii, cari socotesc, că Românii și a-
cum se vor lăsa suptu picioarele lor, văzând mișcarea noastră,
săriră pe noi cu toții dimpreună cu episcopul sârbesc, silindu-să
a ne pune pedici prin cea mai înjosită intrigă, cum că noi am fi
turburători de pace. Noi însă nevrând a lăsa ca să ni-se păteze
nobila noastră faptă prin astfel de minciuni sârbești, merserăm
adunați într’o numeroasă deputațiune supt povățuirea Domnului
Petru Mocioni la Consiliul de rezbel, înștiințându-1, cum că națiu­
nea română din Bănat voiește a trimite din sânul său deputați
la Olmiuț, cari uniți cu deputațiunea Transilvaniei și a Bucovi­
nei să aștearnă noului monarh umilința (Huld) și voințele popo­
rului român. A pasului acestuia rezultat fu pentru noi atât de
lingușitoriu, cum tendința noastră se recunoscu prin înaltul Con­
siliu rezbelic de legiuită și vrednică de toată lauda. Acum văzând
episcopul Sârbilor, că Românii întreprind măsuri serioase, spre
a se smulge cu totul din ghiarele hierarhiei și așa numitei voi-
vodavinei lor, făcu o faptă diavolească, ce poate numai dela un
călugăr procede, adecă ștearsă pe amândoi Mocioni din numărul
membrilor comitetului. Dar mie îmi amăruțară niște Sârbi, cari
se făcură acum domni mari, că mă vor închide, de nu voiu mai
vedea soarele, pentrucă eu am stricat pe Domnii Mocioni. Ce
socot acum Domnia lor? Acei nărozi socot, că acum s’au ciontat
puterea Domnilor Mocioni de a lucra pentru Români, dar cei
mai cuminte, cari știu foarte bine, că comitetul nostru, așadară
și treaba Sârbilor, pe atunci, pe când nu cuteza nimini a se mișca
de frica Ungurilor, numai prin curagioasa întreprindere a Dom­
nilor Mocioni s’au pus în viață, — clătesc cu capetele și se tem
de urmări rele. Domnii Mocioni însă prin această nelegiuită pro-
cedere căpătară mai mult zel și foc de a lucra pentru națiune. Și
acum te pot asigura că așa stau trăbile noastre internaționale la
Curte, cât putem spera succesul cel mai favorabil.
Domnii Mocioni merseră Dumineca trecută la Lugoj și se
întâlniră cu Domnii Laurean și Popazu. Aici își împărțiră ideile
și gândurile ambele părți și, laudă Domnului, că toți erau de un
spirit însuflețiți.
Acum ascultă ce e planul nostru care trebuie să fie și al vostru,
dacă voim uniune și prin aceasta și fericirea națiunei noastre.
Columne, pe care trebuie să zidim temelia națiunei noastre, sunt
două: un cap bisericesc și unul civil. Cel dintâiu va fi lesne de
aflat; la alegerea celuilalt, adecă celui civil, trebuie să fim înțe­
lepți, trebue să fim uniți într’un gând și să avem numai un scop
610 SILVIU DRAGOMIR

înaintea ochilor, adecă fericirea națională. Națiunea noastră, care

prin nedreptățile timpului avu până acum nenorocire a fi nevă­
zută și nerespectată, trebuie să facă un pas gigantic, ca să vină
în bilans cu celelalte națiuni, așadară cere un povățuitor puternic,
cu vază și autoritate mare la Curte. Oare avem noi între'Români
astfel de bărbat? Răspund la aceasta (pe lângă tot respectul și
toată stima, ce am către acei mărinimoși bărbați români, cari a-
duseră până acum atâtea sacrificiuri pentru națiune), că n’avem.
Ce avem dară a face? Avem a lua pe un prinț de sângele împă­
rătesc. Acesta va fi întermijlocitorul cel puternic între popor și
Curte. Acesta va aduce națiunea română la înflorire, cum adu­
seră și prinții, care erau palatini, pe națiunea maghiară la acea,
treaptă, în care se făcuse și suverană. Cu această ideie veniseră
și Domnii Laurean și Popazu la noi, carea apoi auzind-o și dela
noi o îmbrățișară cu toată căldura. Primește-o și tu Paio, și o
împărtășește amicilor tăi, că meritează cu adevărat a fi publicată
și primită de toți, cei ce voesc înaintarea națiunei.
Te rog trimite scrisoarea aceasta și Domnului Bariț și el îți va
împărtăși aceea ce îi scrisei astăzi. Domnii Mocioni îți spun multa
sănătate. Andrei va merge la Viena ca ablegat, eu însă nu pociu
că-s tare ocupat. Mă bucur însă că mergi și tu, dară scrie-mi din
tot locul. îmi pare rău că nu merge Domnul Bariț. Fratele An­
drei fu alaltăeri la noi cu deputăciunea Vârșețului, spre a se pre­
da împăratului, dupăce nici un rebelant nu se mai află în Vârșeț.
Vârșețul astăzi e liber. Iți poftesc călătorie bună și noroc, dar
scrie-mi din tot locul. Rămâi sănătos. Multă sănătate lolchei.
Al tău frate Petru.
459.

Sibiu, 10 Februarie 1849.

Generalul Pfersmann către Comitetul Națiunei Române.
An das Romanische Pazifikatlonskomitee.
Damit Einklang in den Verfügungen und eine der vorhandnen
Zahl angemessen gleichmässige Verwendung möglich sei, ist un­
erlässlich notwendig, dass sämtliche Nationalgarden eines Ortes
unter einem Oberkommando stehen.
Nachdem alle Bewohner einer Stadt ein und demselben Gesetz
unterworfen sind und gehorchen müssen und jeder verpflichtet ist,
vereint für die Wohlfahrt des Ganzen mitzuwirken, also eine
Absonderung zu keiner, am allerwenigsten aber in der gegenwär-
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 611

tigen, so ernsten Zeit stattfinden kann und darf, weil hiedurch

nur störende Beimengungen in den für die allgemeine Sicherheit
nötigen Massregeln entstehen, so wolle das Komitee die Ver­
fügung treffen, dass die jetzt abgesondert bestehende hiesige ro­
manische Natiohalgarde als der ohnedies geringere Teil zur För­
derung des allgemeinen Interesses dem Nationalgardeoberkom-
mande untergestellt werde, da nur hiedurch die für die Sicher­
heit der Stadt so nötige Einheit und zweckentsprechende Ver-
wendung sämtlicher Nationalgarden erzielt werden: kann, was
um so notwendiger erscheint, als schon mehrmal der Fall einge­
treten ist, dass die zum Wachdienst beorderten romanischen Gar­
den nur zum Teil, ja selbst gar nicht erschienen sind und es sich
so leicht ereignen kann, dass oft die wichtigsten Posten ganz un­
besetzt bleiben, was, wie wohl jedem einleuchten muss, in dieser
höchst gefahrvollen Zeit von den verderblichsten Folgen für die
Stadt und foglich auch für jeden einzelnen Bewohner werden
könnte.
Ein weitrer Grund, sämtliche Garden unter ein Kommando zu
bringen, ist auch die gemachte traurige Erfahrung, dass der
grösste Teil der Romänengardeoffiziere am Tag der Schlacht bei
Hermannstadt, wo ihre Gegenwart bei der Truppe gerade am not­
wendigsten und bei derselben zu bleiben ihre Pflicht war, gel­
flüchtet waren und die Garden in einem so ernsten Augenblick
ohne Führer geblieben sind.
Das Komitee wollte also das Nötige veranlassen und von
dem Verfügten dem Genelakommando Mitteilung machen.
In Dienstesabsein des Herrn Kommandierenden Generals
Pfersmann.
Hermannstadt, am 10 Februar 1849.

460.
Maiorul Schott către Comitetul Nafiunei Romane.
Sibiu, 13 Februarie 1849.
Löbliches romanisches Komitee.
Die an mich ergangne Aufforderung zur Äusserung bezüglich
der Romänengarde zur Last gelegten Dienstesversäumnisse beehre
ich mich folgendermassen zu erledigen:
Es hat allerdings seine Richtigkeit, dass die auf Wache kom-
512 SILVIU DRAGOMIR

mandierten Garden nicht immer gehörig dazu ausgeriickt sind.

Dieser Fehler sowie der, dass sich einige der Garden zeitweilig
eigenmächtig von ihren Posten entfernten, ereignet sich aber
nicht selten auch selbst bei den geregelten Linientruppen und es
erscheinern diese Fehler der Garden sowohl deshalb, weil ein Teil
von ihren zur Zeit, als sie auf Wache waren durch die eigen­
mächtige Wegnahme ihres Zugviehes von den Truppen zu Vors­
pannleistungen, als auch deshalb weil ein Teil von ihnen zu Stadt-
dientsten, Schanzbauten verwendet wurde. Ferner muss in Be­
trachtung gezogen werden, dass von der im effektiven Standes-
verhältniss gegen die sächsische Garde beinahe um drei Viertel
geringem diesseitigen Garde täglich über 80 Mann im Garni­
sonsdienst stehen, ein grosser Teil der Garde zu Stadtdiensten,
Vorspannleistungen, Schanzbau etc. verwendet wird und ein
grosser Teil von ihr kaum einem Tag vom Dienst befreit war,
die meisten aber so arm sind, dass sie durch ihren täglichen Er­
werb auch ihre tägliche Subsistenz sichern müssen.
Was die Entfernung der Herrn Offiziere am Tag der Schlacht
bei Hermannstadt anbelangt, ist dem Dienst hiedurch kein Nach­
teil entstanden, denn nach der vom Herrn Generalmajor Baron
Jovich erhaltnen hohen-Weisung wurde die Garde auch richtig
disponiert, und zwar:
Herr Gardenhauptmann Popovics mit zwei Kompanien wurde
zur Bestzung des Theresianischen Waisenhauses beordert und
an Herrn Gardemajor von Graef angewiesen.
Die 5. Kompanie hatte das Sagtor und die 2. Kompanie das
Elisabethtor besetzt. Die erstere war selbständig1). Die letztre
war an Hauptmann Kizling des Regiments Ritter von Tursky
angewiesen.
Bei den ausgerückten Garden waren folgende Herrn Offiziere
präsent: Herr Hauptmann Poppovits, Oberleutnant Gridt, Lieut-
nant Athym, Nicolay und Lupsay.
Herr Hauptmann Guma ist, bevor noch ein Gedanke an die
Belagerung der Stadt war, krankheitshalber, ingleichen Haupt­
mann Trandafir am Vortag der Schlacht, als krank und zür
Transportierung seiner Familie, beide mit Generalkommando-
Pässen versehen, abwesend gewesen. Es kann daher auch diesen
Herrn eingentlich keine Schuld zur Last gelegt werden.
Die Gardemannschaft selbst hat überdies gleich den übrigen
Garden ihre Pflicht erfüllt und war selbst bis an die steinerne
Brücke ausserhalb der Palisaden im Retranchement vorgerückt,
obgleich sie nur im letzten Augenblick mit schwerer Not, mit
*) Adăugat la margine: Hauptmann Leka (care însă de-o lună era
concediat în Muntenia).
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 613

grösstenteils reparatursbedürftigen Gewehren, deren Herstellung

wegen der Kürze der Zeit nicht mehr möglich war, also mit einer
nicht verwendbaren Waffe und nur per Kopf mit vier Stück
scharfen Patronen versehen war.
Hermannstadt, am 13 Februar 1849.
Schott
Major der Romanengarde

461.
Generalul Pfersmann către Comitetul Națiunei Române.
Sibiu, 14 Februarie 1849.
Pr. 946.
An das Romanische Păzifikationskomitee.
Das Kommando des hierländigen, zu Torda befindlichen k. k.
Fuhrwesens-Materialdepots hat mit den Berichten de dato Karls­
burg vom 5. und 6. Februar 1849, Nr. 17, hieher angezeigt, wo­
nach es vernommen habe, dass nicht nur den fraglichen in Torda
befindlichen Ärarialgebäuden, sondern auch den darin aufbe­
wahrten, sehr wertvollen Vorräten an Fuhrwerken und sonsti­
gen derlei Requisiten jeder Art dadurch die gröste Gefahr drohe,
weil die Romänen aus Anlass der von den ungarischen Rebellen
nach, dem Rückzug der k. k. Truppen von Klausenburg nach
Nagyenyed an vielen Individuen romanischer Nation verübten
Grausamkeiten der Stadt Torda hiefür das gleiche Schicksal wie
der. Stadt Nagyenyed mit der weitern Drohung zugedacht haben,
dass weder Menschen noch Eigentum verschont bleiben würden.
Namentlich hat der Präfekt Prodan des romanischen Land­
sturmes, welcher auch als einer der Urheber der zu Nagyenyed
erfolgten Verwüstungen berüchtigt sein soll, die Drohung ver­
lauten lassen, Torda werde in Bälde gleich Nagyenyed vernichtet
werden. So wie dem Komitee schon bei vielfältigen Anlässen ein­
greifend erinnert wurde, dass Seine Exzellenz der Herr Komman­
dierende General, Feldmarschalleutnant Freiherr von Puchner,
jede Gewalttat und Grausamkeit an Wehr- und Schutzlosen
strengstens vermieden und die Schonung fremden Eigentums ge­
handhabt somit Greuel- und Schandtaten jeder, Art beseitigt wis­
sen will, handelt es sich in vorliegendem Falle ’auch noch um die
33
514 SILVIU DRAGOMIR

Erhaltung eines seiner Zahl und Bestimmung gemäss wertvollen

Ärarialgutes, an dessen Erhaltung sowie an der sorgsamen Besei­
tigung jeder die Menschheit entehrenden Greuel dem General­
kommando wie jeder Behörde gelegen sein muss. Um daher der
Notwendigkeit enthoben zu sein, diesfalls seiner Zeit strenge Re­
klamationen eintreten zu lassen, die mit der verdienten Strafe
auch den vollen Ersatz zur Folge haben würden, wird das Komi­
tee hievon in der Absicht in Kenntnis gesetzt, um zur Hintan­
haltung neuer Unglücksfälle und der Deteriorierung der genann­
ten ärarischen Güter rechtzeitig ohne die geringste Versäumung
die entsprechenden Vorkehrungen mit aller Energie treffen zu
können und dem Generalkommando von dem diesfalls Veranlass­
ten zur Beruhigung und Richtschnur die ungesäumte Mittei­
lung machen zu wollen.

Hermannstadt, am 14. Februar 1849.

Pfersmann.

462.

Tribunul Archiudean către un prietin intim.

. Orosfaia, 19 Februarie 1849.
A inimii mele cel mai prețuit — și de a te vedea încă odată
prea dorite prietine!

Dela despărțirea nostră cea din urmă puțin sau nimic n’am
înțeles că încătreu te-ai afla, fără veste dară și neașteptată m’a
lovit acea bucurie din cetirea unei țidule, cum că te mai afli, mai
trăești și încă în sânul nostru. Eu încă din darul lui Dumnezeu
mai trăiesc și bine, rău, până acum am năcăjit, la acele creștine
vidue, unde nu știu, care însă cu na.... împrejur de acum mult
au suferit, barem nevinovate și nemestecate în nimica rău — de
o credință în Dumnezeu și în înalt Impăratu cu noi — și poate
mai mult vor să sufere de cumva mai marii nu vor întrepăși în
împedecarea unor asemenea lucruri. Pentru aceea dară bine vo­
iește a înștiința mai pe larg despre starea de acum și despre ai
noștri iubiți alți pretini. După care scurte rânduri tot darul lui
Dumnezeu din inimă poftindu-ți și eu datul prilej și doritul res-
puns așteptând cu îmbrățișare sărutându-te rămâiu

până la moarte sincer amic

Erkudi. -
Orossfaja, 19-e Februarie 1849.
 REVOLUȚIAROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 515

463.
Sibiu, 2 Martie 1849.
.Răspunsul Comitetului la un articol apărut în gazeta săseasca
din Sibiu.
Hermannstadt, den 2. März 1849.
Die Redaktion des „Siebenbürger Boten” von Hermannstadt
hat sich durch zwei Korrespondenzen der „Ost-Deutschen Post”
von 15. Februar 1849 veranlasst gefunden, einen Schmähartikel
über den Korrespondenten, das Romanische Comitee, die roma­
nische Grenzmilitz und über die ganze romanische Nation voll
bitterster Galle in ihrem Blatte Nr. 26 vom 28 Februar dieses
Jahres zu veröffentlichen.
Weit entfernt Gleiches mit Gleichem in vollem Maasse nach
Verdienst vergelten zu wollen, wozu wir im gegenwärtigen, so
kritischen Augenblick aus so kleinlicher Veranlassung gegen eine
so achtbare Nation, wie es die sächsische in Siebenbürgen ist,
weder Zeit noch Grund genug haben, können wir uns doch nicht
•enthalten zu bemerken, dass die romanische Nation so etwas von
der deutschen Bildung und Humanität der Siebenbürger Sachsen
nicht erwartete. Diese lebte vielmehr und lebt noch in der festen
Überzeugung, dass sie als befreundete Nation mehr Rücksicht
verdiene von jedem billig denkenden, mit den Unständen vertrau­
ten Sachsensohne, der die Gründe des jetzigen Kulturzustandes
-der Romanen und die Veranlassung zu dem wütenden, so un­
heilvollen Rassenkriege zwischen der magyarischen und romani­
schen Nation unparteisch studiert hat.
Die romanische Nation ist es gewohnt, die Verunglimpfungen
von ihren Feinden seit Jahrhunderten leicht hinzunehmen. Die
Verleumdungen und böswilligen Schmähungen der vermeintli-
-chen Freunde aber kann sie um so weniger unberücksichtigt lassen,
als man Beispiele hat, dass Schimpfworten gewöhnlich grobe Ta­
ten auf dem Fusse folgen.
Es ist nicht unsre Absicht, weder die strategischen Ansichten
des romanischen Korrespondenten zu verteidigen, noch für die
Ehre der vermeinten Spitzbuben und ihre Heldentaten in die
Schranken zu treten, wir wollen nur einige Punkte beleuchten,
<lie die Ehre der romanischen Nation, insbesondere des roma­
nischen Komitees näher berühren.
In Bezug auf die Einberufung der Russen berufen wir uns auf
alle die ehrenhaften Männer, die bei der Beratung über diesen
-wichtigen Gegenstand am 30. Dezember v. J. zugegen waren. Sie
516 SILVIU DRAGOMIR

werden bezeugen, wie viele Mitglieder des romänischen Komitees

für und wie viele gegen die Einberufung der Russen gestritten
und gestimmt haben. Man weiss, dass die Majorität für die Ein­
berufung war und dass diese von der weit grössern Anzahl der
sächsischen Mitglieder gebildet wurde. Der Bevollmächtigte der
sächsischen Nation war schon nach București vorangeeilt, dem
bald auch der griechisch-nichtunierte Bischof folgte, ehe noch die
Vollmachten ausgefertigt und eingehändigt werden konnten. Das
romänische Komitee musste demnach die ganze Sache als in vor­
aus ausgemacht betrachten, der nur noch die Formalität der Un­
terschriften fehlte, um ein fait accompli zu werden. Es soll später
auch eine zweite Beratschlagung stattgefunden haben, in welcher
jedoch die Einberufung nur zur Verteidigung der Stadt Her­
mannstadt und ihres Weichbildes beschlossen wurde. An dieser
Verhandlung und an dem gefassten Beschlusse hat indes das ro­
mänische Komitee keinen Anteil genommen und keinen nehmen
können, denn nicht zur Verteidigung dieser oder jener Stadt,
sondern der ganzen sächsischen und romänischen Nation war
jene Hilfe in den Vollmachten vom 31. Dezember v. J. .anges­
prochen worden. Hat also die Einberufung dieser auswärtigen
Hilfe nur Hermanstadt und Kronstadt gegolten, wie es der „Sie­
benbürger Bote” in seiner Nr. 19 d. J. bewiesen hat, so wird der
billig denkende Leser aus dieser und jener Darlegung unschwer
entscheiden können, inwiefern das romänische Komitee an dieser
Einberufung Anteil genommen hat, und auf welcher Seite eigen­
tlich die graeca fides zu suchen war. Um hierüber volle Klarheit
zu erlangen, vergleiche man mit dem obenangeführten Aufsatz
in Nr. 19 des „Siebenbürger Boten” wie die Redaktion in einem
frühem Aufsatz vom 27. Januar im Extrablatt zum „Siebenbür­
ger Boten” Nr. 12/1849 über das Verfahren der sächsischen
Nation in Betreff der Einberufung sich geäussert hat, wo am
Ende des Aufsatzes wörtlich steht: „Wir verwahren uns feier­
lich dagegen, dass einzelne Nationen das Recht hätten, fremde
Truppen in die Monarchie zu rufen; noch feierlicher dagegen,
als ob die sächsische Nation fremde Truppen ins Land gerufen
habe oder rufen wolle”.
In der unmittelbar nachfolgenden Zahl 27/1849 des „Sieben­
bürger Boten” steht ein neurer Korrespondenzartikel, dem „ös­
terreichischen Lloyd” entlehnt, welcher auch deutlich beweist,
dass die russischen Hilfstruppen nur von den Sachsen ins Land
gerufen wurden.
Es wird ferner den Romanen vorgeworfen, dass sie keiner, ja
gar keiner gesetzlichen Zivilbehörde gehorsam seien. Es wird
jedoch absichtlich nicht klar ausgedrückt, ob darunter die Ro­
manen insgesamt oder eigentlich nur das romänische Komitee
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 617

verstanden werden wollen. Wir sind indes geneigt anzunehmen,

dass hier beides ausgedeutet sei. Diesem Vorwurf können wir
nicht gründlicher begegnen, als wenn wir bloss auf die Geschichte
dieser Nation seit undenklicher Zeit hinweisen, die nur von Un­
terdrückung und von Gehorsam, nicht aber von Begünstigung und
dem Genüsse politischer Bürgerrechte zu erzählen hat. Wir glau­
ben, dass es nun wohl an der Zeit wäre, 'diese nur immer ge­
horsame Nation endlich einmal doch von der harten Vormund­
schaft ihrer Unterdrücker zu befreien und nicht jede Regung
nach politischer Mündigkeit und Freiwerdung als Insubordina­
tion gegen ihre gesetzliche Zivilbehörde zu brandmarken. War
denn die ungarische Zivilbehörde nicht auch gesetzlich einge­
setzt? Und als in November v. J. das Klausenburger königliche
Gubernium durch Seine Majestät in seine frühere Wirksamkeit
wieder eingesetzt wurde, hat sich nicht auch die sächsische Na­
tion mehr noch wie die romanische gegen diese gesetzliche Zivil­
behörde und so eigentlich gegen die diesfällige Allerhöchste Ver­
fügung Seiner Majestät erklärt? Das romanische Komitee stellt
freilich unter keiner anderen Zivilbehörde des Landes als unter
Seiner Exzellenz dem Herrn Kommandierenden General, der seit
dem 18. Oktober 1848 die Zügel der Regierung ergriff, und un­
ter dem hohen k. k. Generalkommando. Oder will vielleicht die
Redaktion des ,,Siebenbürger Boten” uns zumuten, dass das ro­
manische Komitee sich unter die Botmässigkeit der sächsichen
Nationsuniversität begeben solle?
Die Romanen haben den Gehorsam gegen ihre gesetzlichen Be­
hörden nie aufgekündigt. Sie fordern nur, dass ihre freien Bür­
gerrechte überall anerkannt und berücksichtigt werden. Wenn dies
geschieht, was sie auf Grund der Gleichberechtigung mit vollstem
Rechte verlangen können, so sind wir überzeugt, dass die Ro­
manen auch hinfüro die treuesten und gehorsamsten Bürger wie
immer, nur nicht mehr als Sklaven fremder Nationalitäten, bleiben
werden. Inwiefern also die hochansehnliche Redaction kein Be­
denken trug, die Romanen Siebenbürgens insgesamt des Unge­
horsams gegen alle Zivilbehörden zu beschuldigen und hiedurch
dem Charakter einer ganzen dem rechtmässigen Fürsten so treu
ergebnen Nation zu besudeln, so’müssen wir diese Anschuldigung
■für eine boshafte Verleumdung erklären und den Vertretern der
Nation das Recht vorbehalten, dafür auf geeignetem Wege Ge­
nugtuung zu fordern.
Im weiteren wie oben bemerkt, wollen wir uns hier auf die
Beurteilung der strategischen Operationen vor Hermannstadt
und wo immer, von denen wir überhaupt auch nicht viel ver­
stehn, nicht weiter einlassen. Nur den Irrtum wollen wir berich­
tigen, den wir schon öfters in „Siebenbürger Boten” angedeutet
518 SILVIU DRAGOMIR

finden, als hätte die romanische Nation 195.000 wehrhafte Män­

ner angeboten, wodurch man höhern Orts sich veranlasst gesehen
hätte, wegen dem Los dieser Provinz weniger besorgt zu sein.
Wir würden uns gewiss nicht weniger als jeder andre Bewoh­
ner'dieses so arg heimgesuchten Landes beklagen, wenn unsre
Bereitwilligkeit mit Tat und Wort für die gute Sache einzuste­
hen zu einer so fatalen Sorglosigkeit Anlass gegeben haben sollte,
was wir aber weder glauben noch voraussetzen können. Die ro­
manische Nation hat nur infolge der Proklamation von 18. Okto­
ber 1848 und der nachfolgenden Aufforderung Seiner Exzellenz
des Herrn Kommandierenden Generals die Komplettierung der
Regimenter und die Aufstellung der nur projektierten, aber noch
nicht organisierten und um so weniger mit Waffen versehnen.
15 Legionen, die aus 195.000 Mann bestehen sollten als Land­
sturm, National- und Mobilgarde versprochen und angeboten.
Und dies Versprechen hat sie auch treulich erfüllt.
Wir wollen die Mängel und leider auch Exzesse schlecht be­
waffneter, undisziplinierter Volksmassen, die überall im Land zu
Tausenden sich erhoben haben, aber ohne militärische Führer ge­
lassen wurden, nicht in Abrede stellen. Wir bedauern nur, dass,
die rasch eingetretnen Drangsale nicht genug Zeit für die voll­
ständige Bewaffnung und Disziplinierung jener Volksmassen
liessen, um grössere Resultate aus dieser Kraftanwendung fürs.
Vaterland zu erzielen. Ist es aber billig, dass die gute Redaktion
auch hier wie gewöhnlich nur das Schlechte den Romanen vor­
hält und die ganze Schuld des dieses arme Land verheerenden
Unglücks nur auf die romänischen Schultern wälzt? In diesem
Falle wäre es ja für die romanische Nation weit klüger gewesen
gar nichts zu tun und den Ausgang der Ereignisse in Untätig­
keit, dabei aber in Grossprechereien abzuwarten,, woran es uns.
wahrlich an Beispielen nicht gefehlt hätte.
Es ist empörend wahrzunehmen, wie der romanische Name bei
jeder Gelegenheit früher von den magyarischen, nun aber seit'
einiger Zeit von den in ihre Fussstapfen getretnen sächsischen
Zeitungsblättern rücksichtslos begeifert wird, ohne an eigne
Blössen zu denken. Man vergleiche nur die Berichte über unsre
Grenzer und das sächsische Jägerbataillon in verschiednen.
Schlachten und urteile! Wo aber an der Tapferkeit unsrer Söhne
nicht gemäckelt werden darf, höre man wie fein man zwischen
Truppen, die den romanischen Namen tragen oder die ihn nicht
tragen, zu unterscheiden weiss. Ist denn der grösste Teil der sie-
benbürgischen Linientruppen, zu deren Komplettierung nur im.
vorigen Herbst bei 4000 Mann, im Jahre 1847 aber wieder meh­
rere Tausende gestellt wurden, nicht demselben Stamme wie die·
Grenzer entsprossen? Was tut hier aber der Name? Oder will
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 519

man der romanischen Nation zumnten, dass sie ihre unter den
Waffen stehenden Söhne verleugnen und einer andern Nation
preisgeben solle? Nein, diese Nation kann und will nicht länger
dulden, dass ihr Name beschimpft werde und die Verdienste ih­
rer braven Söhne einem fremden Element zur Zierde dienen.
Wir wollen es übrigens der Geschichte anheimstellen zu beur­
teilen, ob die Ungarn oder Romanen grössere Schuld tragen an
all den Mord, Brand- und ■ Raubszenen des auch gegenwärtig
noch wütenden grässlichen Rassen-und Bürgerkrieges. Und ob
nicht auch unsre Sachsenbrüder einen guten Teil davon haben?
Aber einer Geschichte, die von redlichen, sachkundigen und un­
parteiischen Männern geschrieben, das Recht vom Unrecht nicht
nach dem Massstab nationaler Simpathie oder nationalen Hasses
zu unterscheiden pflegt. Vor dem Forum dieses Gerichtsstuhles
fürchten wir nicht, dass wir, was Recht und Freiheit anbelangt,
unter den übrigen Mitnationen unsres Vaterlandes den kiirzern
ziehen. Der Rassenkrieg zwischen der magyarischen und romani­
schen Nation geht eigentlich nur diese beiden Nationen an. Mengt
sich aber eine dritte, die sächsische Nation, mit Erbitterung
gegen die Romanen ein, so können wir uns nicht erklä­
ren, wodurch sich die Romanen diese Erbitterung zugezogen,
' wodurch aber ihre weit gebildetem Gegner, die doch nicht min­
der grausam als jene gewirtschaftet haben, sich die Gunst un­
srer befreundeten Nation in so hohem Grade erworben haben?
In der Tat, wir glaubten nie an die Möglichkeit, dass sich bei
der ehr- und achtbaren sächsischen Nation, deren Organ der „Sie­
benbürger Bote” ist, so viel Simpathie für den gemeinsamen Feind
und die rebellische Partei, dagegen aber so viel Verachtung ge­
gen die andre bei weitem nicht so schuldige Nation sich finden
sollte! Es fehlte nur, dass am Ende auch der Insurgentenführer
Bem Und seine rebellische Horde in jenem Organ als treue Un­
tertanen geschildert und vor der Welt gerechtfertigt erscheinen,
wo im Gegensatz zu diesem die Vernichtung von mehr als 250
romanischen Ortschaften durch Feindesschwert und Feuer und
in jüngster Zeit die Einäscherung von Szantohalma, Szemeria,
Piski, Gyalmär, Benczencz, Paad und Mikeszäsza mit keiner Silbe
berührt, sondern gänzlich ignoriert wurde. Die Romanen haben
leider auch Repressalien, ja wir gestehen es, fürchterliche Re­
pressalien geübt. Dazu wurden sie aber durch die rebellische Par­
tei provoziert. Im Rauben und Plündern könnten jedoch die Ro­
manen auch andre feinre Spiessgesellen aufweisen, die weder
der romanischen noch der ungarischen Rasse angehören. Die
Belege hiezu wird die Geschichte der Plünderung Enyeds, Μ.
Väsärhelys und Ebesfalvas hinlänglich liefern.
Schliesslich finden wir noch einen Satz, der stark einer Drohung
620 SILVIU DRAGOMIR

ähnelt. Und wäre die. Gesinnung des Drohsatzes die Gesinnung

der gesamten sächsischen Nation, so könnten wir nicht umhin,
in den Drohworten eine Art Kriegserklärung zu erblicken, wo­
bei noch auf eine gewisse Tapferkeit gepocht wird. Wir erklären
'aber, dass wir mit der sächsischen Nation fortan in freundschaft­
lichem Verhältniss zu stehen und unsre gegenseitigen Forderun­
gen auf friedlichem Wege ausgeglichen zu sehen wünschen. Wir
werden indes weder durch die Rodomandaten irgend eines
Glückritters abgeschreckt, noch durch Spott und Verunglimp­
fungen jedweder Art abgehalten werden, unsre gerechten Forde­
rungen in der dazu geeigneten Zeit geltend zu machen und durch­
zusetzen. Auch werden wir der Ehre unsrer Nation nichts ver­
geben, bitten aber zugleich alle gutgesinnten Mitbrüder jedwedn
Stammes auf unsjnicht so über die Achsel herabzusehen und von
sich abzustossen oder gar in ihrem Hochmut in unanständige
Ausdrücke auszuarten, denn dies erbittert und schlägt Wunden,
für die es oft kein Heilmittel gibt. Die Hauptaufgabe einer Re­
daktion ist wohl unter den Nationen Eintracht und Frieden zu
stiften, nicht aber den Dämon der Zwietracht und des Hasses
heraufzubeschwören.

464.
Comitetul Națiunei Române către Generalul-Comandant.
Sibiu, 3 Martie 1849.
> An ein hohes k. k. Generalkommando,
Es kommen von den romanischen Gemeinden beinahe täglich
wegen der für das kaiserliche Militär abzuliefernden Materialien
mehrseitige' Klagen an das Pazifikationskomitee in denen sie
sich zumeist beschweren, im Verhältnis zu andern Gemeinden
überbürdet zu sein, indem sie trotz der geringem Zahl ihrer Be­
völkerung ein grösseres oder wenigstens ebenso grosses Quantum
an Naturalien abgeben müssen als andre aus viel mehr Einwoh­
nern bestehenden Gemeinden.
Es kommen somit jene Beschwerden meistens darauf heraus
an, dass eine Gemeinde gegenüber der andern durch den Natu­
ralienaufschlag unverhältnismässig belastet werde.
Es gibt Fälle, wo sich einzelne Kontribuenten über ihre Orts-
behörden beklagen, wonach sie durch diese beim Eintreiben der
Naturalienvorräte ungerecht belastet werden.
Diese und ähnliche Umstände veranlassen dann jene Weigerung
und Unpünktlichkeit, die bei der Eintreibung der Naturalien oft
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 521

stattfindet, und worüber auch das Komitee vom höhern Ort die
unliebsame Kenntnis erhielt.
Derlei Klagen und Anstände können indes durch dieses Ko­
mitee beim besten Willen nur dann geschlichtet werden, wenn der
Naturalienaufschlag und dessen Schlüssel ihm bekannt sind. In
deren Ermanglung ist man nicht befugt, den Klägern eine sichele
Weisung zu erteilen. Noch viel weniger aber kann man sich in
die Entscheidung von derlei stets obwaltenden Prozessen ein­
lassen.
Durch die. Anzeige solcher Anstände glaubt das Komitee seiner
Pflicht und Schuldigkeit sowohl in Bezug auf die öffentliche
Verwaltung als auch gegen die' unterstehenden Gebiete zu ent­
sprechen und zugleich die inständigste Bitte einem hohen k· k.
Generalkommando vorlegen zu dürfen, Hochdasselbe geruhe die
Naturalienrepartition und den Schlüssel, auf welchem der Auf­
schlag basiert ist, diesem Komitee zum genannten Zweck gnä-
digst mitzuteilen und dadurch das gehorsamst gefertigte Komi­
tee in den Stand zu setzen, im Notfall sowohl die Eintreibung
der Naturalien auch seinerseits zu befördern, als auch durch Zu­
rechtweisung der Betreffenden so manchen Reibungen und Un­
annehmlichkeiten vorzuzeugen.
Mit Rücksicht darauf es wäre auch sehr erwünscht, wenn aus
unsrer Mitte ein romanisches Individum zum löblichen königli­
chen Landeskommissariat zugelassen und beauftragt würde, über
die Behandlung, Einteilung und den Aufschlag, kurz über die
ganze Manipulation des Naturalienwesens sofern sie die romani-
chen Landeskommissariat zugelassen und beauftragt würde, über
sen verschaffen, als auch in den betreffenden Fällen diesem Ko­
mitee und gelegentlich auch den bezüglichen Klägern sichre Aus­
künfte zu geben.
In der Hoffnung, dass diese unsre Ansichten gewürdigt und
demgemäss hohe und kraftvolle Anstalten getroffen werden, ha­
ben wir die Ehre mit Hochachtung zu verharren als
/
Eines hohen k. k. Generalkommandos gehorsamster Diener:
Das Romänische Pazifikationskomitee.
Hermannstadt, am 3. März 1849.
465.
Declarația Comitetului privitoare la corespondența apărută intr‘o
gazetă din Igiena.
Sibiu, 4 Martie 1849.
B22 SILVIU DRAGOMIR

Erklärung
Da. man wünscht, dass das Romänische Komitee sich über den.
Verfasser und den Inhalt zweier Korrespondenzen in der „Ost-
Deutschen Post” vom 15. Februar ausspreche, so erklärt es hiemit
frei und offen, dass die fraglichen Briefe aus Hermannstadt we­
der mit Vorwissen noch unter Teilnahme des Komitees fabriziert
und veröffentlicht worden sind. Das Romänische Komitee ist im
Gegenteil mit den Ansichten der Verfasser in mehrern Punkten
durchaus nicht einverstanden und besonders was die strategischen
Operationen bei Hermannstadt anbelangt, hält sich das Komitee
nicht für kompetent, sein Urteil darüber abzugeben. Ebensowe­
nig begründet findet es die Angabe über die angebliche Anzahl
von Truppen· und Kanonen bei dieser denkwürdigen und
ruhmgekrönten Schlacht am 21. Januar. Was aber die Einberu­
fung der russischen Truppen nach Hermannstadt anbetrifft, so hat
das Romänische Komitee zwar am 31. Dezember v. J. mit blu­
tendem Herzen, aber durch die angebliche hülflose Lage unseres
Vaterlandes notgedrungen seine Unterschrift „zur Rettung der
romänischen wie der sächsischen Nation” hergegeben. An dem
später, nach dem 21. Januar erneuerten Hülferuf zur Verteidi­
gung der Stadt und des Weichbildes von Hermannstadt, aber, wo-
lauf der Einmarsch der russischen Truppen erfolgt ist, hat das
Romänische Komitee durchaus keinen Anteil genommen. Es ver­
wahrt sich zugleich gegen alle Kritiken, Beschuldigungen und
Privatansichten jeder Art, die in Zukunft, selbst von einzelnen
Mitgliedern des Romänischen Komitees, aber ohne die Unter­
schrift des Komitees, veröffentlicht werden sollten.
Das Romänische Komitee
. Hermannstadt, den 4. März 1849.
466.
Pretorul Simonis din Nocrich cätre Comitet.
Sibiu, 6 Martie 1849.
'Z. 159/1849.
An das löbliche Romanische Nationalkomitee.
Hermannstadt.
Ein gewisser Elisei Armat aus Micheisdorf, der sich Präfekt
der hiesigen romanischen Stuhlsortschaften nennt, hört trotz wie-
 ________ ♦____________________________________
REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 62»

derholten Proklamationen Seiner Exzellenz des Hernn Komman­

dierenden Generals Freiherrr Anton von Puchner und trotz der
hohen Generalkommandoverordnungen, worin jedermann der
schuldige Gehorsam gegen seine bisherige gesetzliche Behörde
geboten wird, nicht auf, in.den romanischen Ortschaften dieses
Stuhls die durch die legale Behörde eingesetzten Ämter willkür­
lich ab und andere Ämter einzusetzen und die romanischen Be­
wohner des Stuhls aufzufordern, der Stuhlsbehörde allen Gehor­
sam zu verweigern. Zur Verhütung der unvermeidlichen bösen
Folgen, welche ein solches Benehmen notwendig nach sich zie­
hen muss, ersuchen wir daher ein löbliches Romanisches Natio-
halkomitee, den romanischen Ortschaften im Stuhl zu bedeuten,
sich bis dahin, wo von Allerhöchst des Kaisers Majestät andre
Verfügungen getroffen werden, ihren vorherigen legalen Gehor­
sam zu leisten, dem Elisei Armat dagegen zu bedeuten, sich aller
Art von Aufwieglungen zu enthalten.
Leschkirch, am 6. März 1849.
Das Leschkircher Stuhlsamt
Friedrich Conrad Karl Simmonis
Pr. Not.

467.
Generalul Puchner către Comitetul Națiunei Române.
Agnita, 1 Martie 1849.
Op. Nr. 246.
An das löbliche Romanische Pazifikationskomitee zu
Hermannstadt.
Agnetheln, 7. März 1849.
Die erneuerte Empörung der treulosen Sekler, welche
im Verein mit den unter Anführung Bems stehenden ungarischen
Rebellen durch räuberische Erpressungen beinahe alle Teile des
I.andes feindlich angefallen haben, macht es nötig, dass zum
Schutz des Eigentums und der persönlichen Sicherheit ein allge­
meiner Landsturm sich erhebe, da Bem in einer Proklamation un-
524 SILVIU DRAGOMIR

verhohlen die Absicht ausspricht, hierzulande des Grundeigen­

tums sich zu bemächtigen, um es an die Sekler zu verteilen. Die
Insurgenten sind wiederholt von den kaiserlichen Truppen gesch­
lagen und Mediasch ist besetzt worden, von wo der Feind sich
nach Schässburg geflüchtet hat und daselbst in der Erhebung
der Sekler die Mittel zu finden hoffte, sein verbrecherisches Trei­
ben fortzusetzen. Diesem ein Ende zu machen, ist es nötig, nebst
der ungarischen Wirksamkeit des diesseitigen Militärs möglichst
schnell einen allgemeinen Landsturm zu konzentrieren und im
Verein mit jenem gegen den Feind zu führen.
Im Vertrauen auf die patriotische und mannhafte Gesinnung
sehe ich mich veranlasst, das löbliche Komitee aufzufordern,
gleich nach Empfang dieses den allgemeinen Landsturm einzu­
berufen und mit einer viertägigen Verpflegung versehen, in Ab­
teilungen unter bestimmten Kommandanten geordnet, vom LesCh-
kircher, Grosschenker, Repser und Schässburger Stuhl bis 19.
d. Μ. zu Neudorf und Trappold, vom Hermannstädter und Me-
diascher .Stuhl bei Mediasch und vom westlichen Teile Sieben­
bürgens bei Karlsburg zu konzentrieren und an die daselbst be­
findlichen Militärkommandanten anzuweisen.
Über die Anzahl der mobilisierten Landsturm- und National­
gardeabteilungen wolle nebst namentlicher Angabe ihrer Kom­
mandanten zugleich die Unterscheidung, wie viele in jeder Ab­
teilung mit Feuergewehren und welche Anzahl bloss mit Lanzen
bewaffnet erscheinen, an das Armeekommando nach Henndorf
mit grösster Beschleunigung berichtet werden.
Puchner.

468.
Memoriul Comitetului Națiunei Romane adresat Ministerului din
Ciena cu privire la revendicările națiunei săsești din Transilvania.
Sibiu, Martie 1849.
Hohes k. k. Reichsministerium.
Das Wiener Zeitungsblatt „Die Presse” veröffentlichte in ih­
rer 6. und 7. Nummer vom 7. zum 9. Januar 1849 jene Denk­
schrift der siebenbürgisch-sächsischen Nation, welche diese im
Betreff ihres Ansschlusses an die österreichische Gesamtmonar­
chie, dem hohen Reichsministerium vorgelegt hat, um mittelst
ihr alle jene Begünstigungen zu erlangen, die einem Volk erreich­
bar sind.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-4t> 525

Wenn ein Volk auf erlaubtem Weg und mit loyalen Mitteln
sein Erdenglück zu begründen strebt, so ist dies nicht nur erlaubt,
sondern ein solches Volk erfüllt nur seine Pflicht. Wendet je­
doch ein Volk unerlaubte Mittel zur Begründung seines Glückes
an, verrät es etwa die Absicht, ein benachbartes Volk zu verkür­
zen, so kann sein auf die Unterdrückung von Volksstämmen ge­
richtetes Streben bei der höchsten Regierung nicht nur keinen
Anklang finden, sondern es muss sich vielmehr das Missfallen der
Regierung und den gerechten Tadel der öffentlichen Meinurig
zuziehen.
Das Komitee der' romanischen Nation in Siebenbürgen fand
sich aus Anlass jener Denkschrift berufen ihren Inhalt einer Er­
örterung zu unterziehen und zu prüfen, ob und inwieweit die
sächsische Nation zur Begründung ihres Glückes sich nur loyaler
Mittel und in Wahrheit begründeter Motive bedient oder ob sie
etwa auch auf Verkürzung der romänischen Nation hinzielende
Motive angewendet habe. Aus dieser Erörterung ergab sich zu
unserem grössten Leidwesen dass die sächsische Nation den auf
dem Königsboden auch bisher gesetzlich bestandnen, sowohl in
der österreichischen Konstitution (die auch von der sächsischen
Nation, wenn nämlich ihre Anschliessung an Österreich eine
wahre sein soll, wenigstens in dem Hauptpunkt der Gleichberech­
tigung aller Nationalitäten angenommen sein muss) ausgespro-
chnen, als auch in den zahlreichen Allerhöchststen Manifesten
allgemein kundgegebnen Grundsatz der Gleichberechtigung auf
die Romanen auch in diesem so kritischen Zeitpunkt nicht an­
wenden, sondern vielmehr ihr eignes Wohl auch jetzt ebenso
durch Unterdrückung und auf Kosten der romänischen Nation
begründen wolle, wie es äusser allem Zweifel steht, dass sie ihren
blühenden Wohlstand hauptsächlich jener unverantwortlichen, in
keinem Recht gegründeten Unterjochung der auf dem Königsbo­
den begüterten Romanen, die sie sich zu Schulden kommen liess,
zu verdanken hat.
Kurz es ergab sich dass die sächsische Nation in ihrer genann­
ten Denkschrift sich den Zweck vorgesteckt hat, die Freiheit'der
romanischen Nation in Siebenbürgen zu unterdrücken und ihr
gleiches Eigentumsrecht auf demselben Boden in Abrede zu
stellen. Um aber zu diesem Zweck zu gelangen, scheut sie in
der genannten Denkschrift auch den Gebrauch unerlaubter
Mittel nicht. Sie ignoriert nämlich in derselben absichtlich die
Existenz von 297.783 Romänen auf dem Königsboden. Diesen
den Sachsen und Romanen gemeinschaftlichen Königsboden ver­
wandelt sie willkürlich in einen ausschliesslichen Sachsenboden,
wodurch die Wahrheit vor einem hohen Ministerium in dem
Hauptpunkt verheimlicht wird. Diesem Mittel, wird noch jenes
626 SILVIU DRAGOMIR

der Verdächtigung der Romanen mit dakischen Umtrieben bei­

gestellt, um nur die gerechte Sache der Romanen noch mehr zu
erschweren, der Realisierung ihrer Tendenzen aber auf Kosten
der romanischen Nation einen umso leichtern' Weg zu bahnen.
Eine solche Tendenz von Seiten unsrer Sachsenbrüder muss
schmerzen und ist keineswegs geeignet, die zwischen den mit-
und untereinander wohnenden, gleichberechtigten Nation zur
Aufrechterhaltung der Ordnung, Ruhe und des Friedens so sehr
nötige, gegenseitige Achtung zu begründen.
Zur Wahrung der Rechte der auf dem Königsboden wohnen­
den romanischen Nation gegenüber den angeführten Bestrebun­
gen der sächsischen Nation wagt das gehorsamst unterfertigte
Komitee folgende Bemerkungen einem hohen Reichsmisterium
zur gerechten Würdigung ehrfurchtsvoll zu unterbreiten.
Den Boden, welchen die Sachsen mit den Romanen in Sieben­
bürgen bewohnen, hat laut den Gesetzen und Allerhöchsten Hof­
dekreten und laut Anmerkung unserer Sachsenbrüder selbst in
der beigeschlossnen Broschüre „von der Union“, die zu Her­
mannstadt im Mai 1848 erschien und in welcher es auf Seite 43
wörtlich heisst: „Wir sind nicht nur die Bewohner eines kleinen
Teils von Siebenbürgen „Königsboden” „genannt”. Die Benenn­
ung Königsboden, „Fundus Regius”, diese gesetzliche Benennung,
wird in der fraglichen Denkschrift gänzlich vermisst. Im Ge­
genteil, statt derselben ist allenthalben nur Sachsenboden, Sach­
senland zu lesen.
Ob dieser Anmassung der sächsischen Nation erflossen meh­
rere missbilligende Allerhöchste Verordnungen. Wir führen nur
das Allerhöchste Reskript vom 3. August 1770 an, worin die
Kaiserin Maria Theresia sagt: „Displicenter observavimus na-
tionem saxonicam, proprietatem Fundii Regii, quem incolit,
eiusque jus perpetuum sibi vindicare; hoc itaque arrogatum cum
peculiari displicentiae nostrae significatione eidem nationi ex-
ponetis”.
In den Prämissen der Denkschrift wird unter anderm auch fol­
gendes geschrieben:
a) „Das Sachsenland ist in Seiner Ausdehnung von nahe zu
200 Meilen, mit einer Bevölkerung, welche fleissig das Land be­
baut und eine Menge Städte und Flecken bewohnt, mit einer Na­
turalerzeugung von SA Millionen eine Provinz, welche an
Grösse mit vielen deutschen Herzogtümern wetteifert, dem Kö-
uigreich Sachsen und Dalmatien nahekommt“.
Wir möchten hier unsern Sachsenbrüdern zwei Fragen stel­
len :
1. Warum haben sie die Bevölkerung des Königsbodens nicht
numerisch angegeben?
 REVOLUȚIAROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 527

Da ihnen Unwissenheit in dieser Hinsicht nicht zugemutet

werden kann —- sie wissen es so gut wie wir, dass die Anzahl der
Romanen auf dem Königsboden nach statistischen Ausweisen
.297.783 beträgt, hingegen jene der Sachsen nur 163.896 aus­
macht.
2. Wer liefert die Naturalerzeugung von 3V2 Millionen? Un­
sre Sachsenbrüder fanden es ihrem Zweck und Interesse nicht
■angemessen, deutlich und aufrichtig zu schreiben weil sie Aller
höchsten Ortes sorgfältig verheimlichen wollten dass auf dem
von ihnen Sachsenland getauften Königsboden die Sachsen in
der Minderzahl sind und die Romanen bei weitem die Mehrzahl
.ausmachen, zumal da es allgemein bekannt ist, dass auf dem Kö­
nigsboden unzählige, nur von Romanen bewohnte Ortschaften
sind, wohingegen die sächsischen überall vermischt auch von Ro­
manen bewohnt werden. Es wäre demnach ein winzig kleines
Herzogtum, in seiner Ausdehnung nicht einmal 100 Meilen und
mit einer Naturalerzeugung von kaum U/2 Millionen, welches
•die Sachsenbrüder ohne die Romanen bilden könnten.
b) ,,Hierbei darf die wichtige Rücksicht nicht aus dem Auge
gelassen werden, dass die Idee des Romanischen Donaureiches
in den Fürstentümern Moldau und Walachei schon tiefe Wur­
zeln geschlagen und auch in Siebenbürgen zahlreiche Anhänger
hat“.
Ob und welche Beweise unsere Sachsenbrüder für diese Be­
hauptung haben, ist uns unbekannt. Wir glauben nicht, dass sie
welche haben sollten, erklären demnach jene Behauptung inso-
lange nur für eine böswillige Verdächtigung und Verleumdung,
bis nicht vollgültige Beweise dafür angeführt und sie uns zur
Äusserung mitgeteilt werden. Im Gegenteil liefert die oben an-
geschlossne Broschüre den unwiderleglichen Beweis, dass jene
Idee gerade von unsern Sachsenbrüdern herrührt. Die Seiten 38,
'39, 40, 41 und 42 behandeln diese Idee, die man jetzt zur Ver­
dächtigung der Romanen anwendet, umständlich, in welcher die
Errichtung des Romanischen Donaureiches unter der Krone des
-deutschen Reiches als wünschenswert geschildert wird. Deswe­
gen bitten wir das hohe Ministerium auch in aller Ehrfurcht, die
in der Denkschrift Unterschriebnen zu verhalten entweder die
vermeintlichen, zahlreichen siebenbürgischen Anhänger jener an­
geblichen Idee namhaft zu machen und sie rechtskräftig zu über­
führen oder aber die diesfällige unerwiesne Angabe zu revo-
zieren.
c) „Je kräftiger und dauerhafter die Autonomie der sächsi­
schen Nation hergestellt wird umso sicherer wird sie die Auf­
gabe lösen, bei einer in nicht ferner Zukunft zu erwartenden ro­
manischen Donaubewegung die innern Karpathenländer jenseits
528 SILVIU DRAGOMIR

der Theiss trotz des zahlreichen walachischen Elements von jener

Strömung fern zu halten und die Monarchie sichern zu hel­
fen“..
Dass die Autonomie der sächsischen Nation kräftig und dauer­
haft hergestellt werde, dagegen haben wir nichts, nur sollten
unsre Sachsenbrüder ihre nationale Autonomie nicht auf Kos­
ten der unsrigen kräftigen wollen. Was jedoch die Anspielung
auf eine zu erwartende romanische Donaubewegung betrifft so
müssen wir wiederholen dass diese Anspielung auch nur eine
böswillige Verdächtigung ist, die dem sächsischerseits als bieder
und rechtschaffen so hochgerühmten ■ Charakter der Siebenbür­
ger Sachsen wirklich schlecht ansteht, da wir uns bewusst sind,
dass die sächsische Nation keine grössere Anhänglichkeit an die
österreichische Dynastie bewiesen hat als die romänische. Im
Gegenteil, wir können mit unumstösslichen Beweisen dartun dass
wie diese letztere Nation auch achtmal zahlreicher ist als die
sächsische, ebenso hat sie der Dynastie und dem Staat auch ge­
wiss achtfach mehr Dienste geleistet als die sächsische. Ja wir
können mit gutem Gewissen behaupten, dass in der gegenwär­
tigen, so schweren Prüfungszeit die Opfer der romanischen Na­
tion für die Dynastie sicherlich achtzehn mal grösser sind als
jene, die die sächsische Nation gebracht hat, denn gewiss wird
auf 18 auf dem Schlachtfeld gebliebnen Romanen nicht 1 Sachse
entfallen. Unsre Sachsenbrüder tragen trotzdem kein Bedenken,
die in der Treue und Anhänglichkeit an das österreichische Kai­
serhaus mit allen Völkern der Monarchie so rühmlich wettei­
fernde, aber so lange verkannte und so stiefmütterlich behandelte
romanische Nation in den Augen der Regierung ohne den min­
desten Beweis zu verdächtigen.
Hier finden wir bei unsern Sachsenbrüdern den . verrufnen
Grundsatz „quomodocumque, dummodo“ ff. angewandt. Das
heisst, es scheint ihnen kein Mittel zu schlecht um nur ihr Ziel
zu erreichen. Sie wandten das Mittel der Verdächtigung an, als
wollten die Romanen das romanische Donaureich stiften, um bei
der Regierung Misstrauen gegen uns zu erregen und auf diese
Art von hier mit unsrer Hintansetzung Konzessionen zu erlangen
und um zu erwirken, dass die auf dem Königsboden wohnenden
Romanen auch fernerhin unter ihrer Botmässigkeit verbleiben,
um von der hohen Regierung die Allerhöchste Bestimmung zu
erschleichen, dass der Königsboden in Sachsenboden, Sachsen­
land umgewandelt werde, womit die auf demselben ansässigen Ro-
mänen des Territorialrechtes beraubt würden und nur Sachsen
der bürgerlichen Rechte sich erfreuen und als Geschäftssprache
nur die sächsische gebrauchen können.
Diese dem Grundsätze der Gleichberechtigung dem herrschen­
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 529

den Geist des Freiheitssinns und dem auf dem Königsboden auch
bisher bestandnen Gesetzen so sehr widerstrebende Tendenz ha­
ben unsre Sachsenbrüder jedoch nirgends offen ausgesprochen.
Sie haben weder in dieser noch in jener dem ungarischen Land­
tag im Juli 1848 eingereichten, in einem Exemplar hier gehor­
samst anverwahrten, ähnlichen Denkschrift mit keiner Silbe er­
wähnt, dass die Mehrzahl der Bewohner des Königsbodens die
Romanen bilden. Und als die sächsischen Deputierten von den
ungarischen Ministern gefragt wurden, was die Sachsen mit den
auf Königsboden ansässigen, die Mehrzahl bildenden Romanen
für eine Absicht hätten da ihrer, obwohl sie mit den Sachsen glei­
cher Berechtigung sich erfreuen, in der Denkschrift gar keine
Erwähnung geschehe, so gaben sie zur Antwort dass sie hinsicht­
lich der Romanen keine Intention hätten. Woraus denn für jeden
Unbefangnen die obenangedeutete Tendenz unsrer Sachsenbrüder
klar und offenbar ist, wie nicht minder aus ihrer Handlungs­
weise auch das erhellt, dass sie sich zur Erreichung ihres Zwecks
zweier wie wir glauben unerlaubter Mittel bedient haben, näm­
lich jenes der Verdächtigung und jenes der Verheimlichung der
Wahrheit.
d) „Nicht minder ist das Handelsinteresse, welches sich an
das Sachsenland knüpft“.
„Unsre Bemerkung hierauf ist kurz nur die, dass die Träger
und Repräsentanten des Handels vorzüglich des levantinischen,
keineswegs nur unsre Sachsenbrüder, sondern hauptsächlich Ro­
manen und eine geringe Zahl von Griechen sind. Man wolle nur
in die Dreissigsten-Bücher Einsicht nehmen und sich von den
Ungeheuern Summen, die von unsern Handelsleuten in das k. k.
Arar einflossen, überzeugen, aus welchen zu ersehen ist, dass die
romanischen Handelsleute dem k. k. Ärar hundertfach mehr ein­
getragen haben als die sächsischen.
e) „Kaum zu glauben ist ferner, dass das Beispiel, welches die
sächsische Nation durch ihren Anschluss an die Gesamtmonarchie
geben, wird die sofortige Nachfolge der übrigen siebenbürgischen
Nationen zur Folge haben dürfte. Insbesondere ist diesbezüglich
die Nation der Sekler wichtig, welche allein und unbeirrt durch
die Einflüsterungen der magyarischen Wühlerei ehestens ihrer
alten Fahne folgen und zur Herstellung der so notwendigen Ein­
heit der Militärgrenze sich bereitwillig finden lassen wird“.
Das diesfällige Benehmen unsrer Sachsenbrüder setzt uns in
Erstaunen, wird aber sie in das wahre Licht stellen. Denn was
tat die magyarische Faktionspartei, worin besteht ihr Verbre­
chen? Kurz nur darin: Dass sie mit Unterdrückung andrer Na­
tionalitäten ein mächtiges Ungarreich stiften wollte. Und was
wollen unsre Sachsenbrüder? Wollen nicht auch sie ein mächti­
34
B30 SILVIU DRAGOMIR

ges Sachsenland mit Unterdrückung der romanischen Nation

stiften? ' _ .
Übrigens hat weder die romanische Nation noch auch ein ein­
zelnes Individuum eine so zweideutige Erklärung von sich gege­
ben wie die in dem Beiblatt des „Siebenbürger Boten“ „ l'ran-
sylvania“ Nr. 55 vom 10. Juli 1848 welche den Titel führt: „Das
gute, heilige Recht der sächsischen Nation“ worin es Seite 219
wörtlich heisst: „Sie (die sächsische Nation) muss entweder al­
les an ihre Erhaltung setzen oder wenn sie keine Hoffnung für
einen glücklichen Erfolg hat, notgedrungen an die Partei sich
anschliessen, welche dem Prinzip der Emporhaltung der Nationa­
litäten huldigt“.
Wir wollen dieser Erklärung keinen Kommentar beifügen, weil
das Vergehen der Verdächtigung mit unsern Grundsätzen unve­
reinbar ist, wiewohl wir aus der Geschichte der obigen Erklärung
„an die Partei anschliessen, welche“ ff. paralelle Stellen anfüh­
ren könnten. Es dürfte jedoch auch diese Erklärung von dem
einstigen Schwanken unsrer Sachsenbrüder zwischen zwei Par­
teien einen hinlänglichen Beweis liefern.
Unsre Sachsenbrüder können aus dem fraglichen Anschluss
um so weniger ein Verdienst oder einen Vorzug vor den Roma­
nen für sich beanspruchen als in Erwägung und in Anbetracht
dessen, dass die Sachsen durch ihre Vertreter auf dem letzten
Klausenburger Landtag der Union Siebenbürgens mit Ungarn
5^igestimmt, die Romanen hingegen wider dieselbe feierflichst
protestiert haben, die „letztem, daher schon aus diesem Grunde
jedem Unbefangnen als der österreichischen Gesamtmonarchie
und der Dynastie anhänglicher erscheinen müssen. Andernteils
aber kann es· nicht in Abrede gestellt werden, dass die Romanen
die österreichische Konstitution bereits im Monat September 1848
auf ihrer Nationalversammlung zu Blasendorf angenommen, sich
demnach in Thesi schon vor den Sachsen der Gesamtmonarchie
angeschlossen haben.
Was nun den weitern Inhalt der oft erwähnten Denkschrift
der sächsischen Nation anbelangt so hat die romanische Nation,
insoferne jene nur von den Sachsen und von dem von ihnen be­
wohnten Boden handelt und insofern die beantragten Gesetzent­
würfe und Organisationsvorschläge nicht auch auf die Mehrzahl
der auf dem Königsboden ansässigen, begüterten und gleichbe­
rechtigten Romanen, sondern nur auf die Sachsen angewandt wer­
den wollen, gegen die fraglichen Entwürfe und Vorschläge nichts
einzuwenden. Die sächsische Nation errichte aus dem nur von
Sachsen bewohnten Territorium eine Markgrafschaft und orga­
nisiere sich nach Belieben. Die romanische Nation will die säch­
sische nicht um ein Haar verkürzen. Aber dieses nämliche for-
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 531

«iert die erstere gegenseitig von der letztem mit vollstem Recht.
Sollte demnach, wie es aus dem angeführten Gebiet von 200 Mei­
len und der Naturalerzeugung von 31/* Millionen allen Anschein
hat, in der genannten Denkschrift auch die grosse Mehrzahl der
auf dem Königsboden ansässigen Romanen und der von diesen
innegehabte Boden ohne ihr Wissen und ihren Willen, d. h. de
nobis, sine nobis, mitinbegriffen sein, so fühlt sich dieses Komitee
verpflichtet gegen einen solch gesetz- und völkerrechtswidrigen
Eingriff und Vorgang der sächsischen Nation vor einem hohen
k. k. Reichsministerium und im Angesicht der Welt feierlichst
zu protestieren und zu bitten, dass ein solch ungerechtes Ansin­
nen mit gerechter Entrüstung zurückgewiesen und die säch­
sische Nation von Seiner Majestät gnädigst angewiesen werden
wolle, den Grundsatz der Gleichberechtigung auch gegenüber der
treuen romanischen Nation in Ehren zu halten, ihm sich genau
zu fügen und der politischen Organisation der romanischen Na­
tion unter eignen Nationalbeamten auch auf dem Königsboden
keine Hindernisse in den Weg zu legen.
Die wir im übrigen mit der grössten Hochachtung verharren.

469.
Comitetul Națiunei Române către comandamentul trupelor îm­
părătești din Transilvania.
Sibiu, 7 Martie 1848.
An ein hohes k. k. Generalkommando von Siebenbürgen.
Hermannstadt, am 7. März 1849.
Laut einer dem gefertigten Komitee von der Unteralbenser Ko-
mitatsadministration zugekommenen Anzeige wurde der Prä­
fekt Prodan durch das k. k. Festungskommando von Karlsburg
ohne eine vorangegangene Verständigung des gefertigten Komi­
tees oder des Oberkommandanten des Landsturms verhaftet.
Nachdem diese Art des Verfahrens in keinem Fall legal genannt
werden kann und da solche Massregeln nur dazu dienen kön­
nen, die Sympathie der Nation für das kaiserliche Militär und
folglich für die gesetzliche Regierung zu schwächen, welches
höchst verderbliche Folgen für die gerechte Sache sowohl in der
Gegenwart wie auch für die Zukunft nach sich ziehen dürfte, will
das gefertigte Komitee bei dieser Art. des Verfahrens die Verant­
wortung durchaus nicht auf sich nehmen.
532 SILVIU DRAGOMIR

Da ferner der genannte Präfekt im Falle er sich Ungesetzlich­

keiten zu Schulden kommen liess, auf gesetzlichem Weg durch
seine unmittelbarn Vorgesetzten zur Verantwortung gezogen,
werden kann, auch gleichzeitig seine Stelle in diesem Falle wäh­
rend der Dauer der Untersuchung provisorisch besetzt werden
müsste, so wird ein hohes Generalkommando ehrfurchtsvoll gebe­
ten, das Karlsburger Festungskommando wegen der durch diese
Ungesetzlichkeit der ganzen romanischen Nation angetanen Be­
schimpfung zur Verantwortung ziehen zu wollen und den ge­
fangen gehaltenen Präfekten bis zu seiner auf gesetzlichem Wege
vorzunehmenden Verhaftung auf freien Fuss setzen zu lassen..

Eines hohen k. k. Generalkommando ergebenste Diener:

Das romanische Pazifikationskomitee

Simeon Barnujiu
Präsident

470.

Comitetul Națiunei Române către comandamentul general al

trupelor.
Sibiu, 8 Martie 1849..
An ein hohes Generalkommando.

Nikolaus Solomon, Präfekt im Hunyader Komitat, sendet dem

gefertigten Komitee das beigeschlossne Schreiben des Insurgen­
tengenerals Bem mit dem Ersuchen dasselbe einem hohen k. k.
Generalkommando zur geeignetesten Kenntniss zu bringen, was
hiemit auch mit dem vBeifügen geschieht, dass derselbe Solomon
bittet, die Summe von 1000 Gulden, welche er von Bem in 100
Kossutischen Guldenbanknoten hat, wenn sie gegebenfalls ein­
gewechselt werden könnten, zum Nutzen der Armen und Ver­
brannten zu bestimmen.

Eines hohen k. k. Generalkommandos ergebenster Diener:

, Das Pazifikationskomitee
Hermannstadt, am 8. März 1849.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 533

471.
Generalul Pfersmann către Comitetul Națiunei Române.
Sibiu, 8 Martie 1849.
-K. Akte 29.
An das Romanische Komitee.
Hermannstadt, am 8. März 1849.
Es ist von Allerhöchstem Ort ein Gesuch um Bewilligung einer
Geldunterstützung für die' durch die Empörung der Magyaren
und Sekler verunglückten romanischen Landesinsassen mit dem
Auftrag, herabgelangt, dasselbe der entsprechenden Amtshand­
lung zu unterziehen und für den Fall, dass zur Unterstützung
für die Verunglückten der Staatsschatz in Anspruch zu nehmen
wäre, die wohlbegründeten Anträge zu stellen.
Da ohnehin auf mehrern Wegen bedeutende Geldunterstützun­
gen beim Generalkommando bereits eingeflossen sind, welche die
Bestimmung haben, den auf obige Weise Verunglückten eine Un­
terstützung darzubieten, welche, sobald nur die öffentliche Ruhe
ein bischen wieder herstellt und die diesfällige kommissioneile
Erhebung und Verteilung ermöglicht sein wird, auch unverzü­
glich realisiert werden soll, so handelt es sich vorläufig um die
Frage ob von dem Komitee nicht etwa aus den von der roma­
nischen Landbevölkerung bisher dahin eingelangten Berichten
und Eingaben eine möglichst genaue und verlässliche Übersicht
der verunglückten Ortschaften, Häuser und Familien und des
in ihnen angerichteten Schadens sowie die beiläufige Grösse der
unvermeidlichen Hilfsbedürfigkeit zur Befriedigung der drin­
gendsten Notzustände geliefert werden könnte um daraus mit
einiger Gründlichkeit entnehmen und beurteilen zu können, ob
die vorhandnen Unterstützungsmittel für den beabsichtigten
Zweck hinreichen oder ob und inwiefern auch der durch die ge­
genwärtigen Kriegsverhältnisse und sonstigen Kalamitäten oh­
nehin schon über alle Massen überbürdete Staatsschatz auch in
dieser Absicht in Anspruch genommen werden müsste, um das
traurige Loos der Verunglückten einigermassen zu mildern.
Das Komitee wird daher aufgefordert, womöglich eine solche
Nachweisung mit der tunlichsten Verlässlichkeit zu liefern und
"baldigst hierher vorzulegen.
Feldmarschalleutnanr.
; Pfersmann
534 SILVIU DRAGOMIR

Pe verso:
Ps. 10. Martie 1849.
Generalcomando cere arătarea pagubelor făcute Românilor
prin Săcui și rebeli ca să se poată da ajutorul Românilor.
47-2.
Generalul Pfersmann către Comitetul Națiunei Române.
Sibiu, 8 Martie 1849.
An das Romänische Pazifikationskomitee.
Das in den Leschkircher Stuhl entsandte' Militärrequisitions­
kommando hat diesem Generalkommando unter dem 1. d. Μ. an­
gezeigt dass die Ortsgemeinde in Glimboaca ohne Vorwissen des
Stuhloffiziats ein neues Ortsamt eingesetzt und in dem Wald,
welcher zu dem obengenannten Stuhl gehört 290 junge Eich­
bäume abhauen hat lassen.
Da der infolge dieses höchst gesetzwidrigen Vorgehens zum
Stuhlsamt nach Leschkirch vorgeladne Ortsrichter dort auch
nicht erschienen ist, so stellt sich das renitente Benehmen der
oben genannten Gemeinde höchst bedenklich dar und man sieht
sich sofort bemüssigt, das Komitee aufzufordern, der romanischen
Bevölkerung in Glimboaca die Unzukömmlichkeit eines solchen
eigenmächtigen Handelns allen Ernstes vorzuhalten und sie da­
bei auf die nachteiligen Folgen hinzuweisen, die im gegenteiligen
halle unfehlbar hervortreten und unausweichlich auch ernstere
Massregeln notwendig machen werden.
Von dem hierin Verfügten wird die unverzügliche Anzeige ge­
wärtigt.
Hermannstadt, 8. März 1849.

Pfersmann
473.
Comitetul Națitunei Romane către comandantul general al tm~
! pelor împărătești.

Sibiu, 9 Martie 1849..

No. 520.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 535

Vom Romanischen Pazifikationskomitee

Pr; 10./3. 1849.
An ein hohes k. k. siebenbürgisches Generalkommando.
Zufolge der hohen Generalkommandoverordnung, operat. No.
246, vom 7. d. Μ. hat das in Ehrfurcht unterzeichnete Komitee
auch die dringende Aufgabe womöglich shleunig den Land­
sturm aus .allen Teilen des Landes einzuberufen, denselben unter
vertrauenswürdigen, sachkundigen Anführern einzuteilen und
ihn sofort an seinen Bestimmungsort abgehen zu lassen.
Zu diesem Behuf glaubt das gehorsamste Komitee vorzugs­
weise den dem hohen Generalkommando zugeteilten Furier Con­
stantin Mărginean, der schon bei der Organisierung der hiesi­
gen romanischen Garde Beweise seiner Tauglichkeit zum Militär
geliefert hat, eine Abteilung des Landsturms, namentlich die Her­
mannstädter Präfektur, anzuvertrauen, zu welcher Absicht man
die ehrfurchtsvollste Bitte vorlegt, dass dieser Furier hiezu von
Seiten des hohen Generalkommandos beurlaubt werden wolle.
Ehrfurchtsvoll eines hohen k. k. Generalkommandos untertä­
nigster Diener:
Simeon Bărnuțiu
Präsident
Hermannstadt, am 9. März 1849.
Megadatott 10-eröl.

474.
Cenad, 9 Adartie 1849.
Basil Maior Papin către Simeon Bărnuțiu.
Cenad, 9 Martie 1849.
Onorate Domnule Bărnuțiu,
Sâmbătă în 3 ale acestei dimineți la 9 ore plecarăm cu Domnul
administrator Popa din Sibiu pe drumul cel mare. La prima poș ■
tă în Săcel am stat puținei unde Domnul Popa zise mai multe
înjurături și cuvinte grobiane; ne spuse că prin adunarea dela
Blaj s’a învățat poporul rău, că în acea adunare s’a învățat po­
536 SILVIU DRAGOMIR

porul român comunism etc. Că noi nu avem de a întreba de ce;

pentrucă poruncile dumnealui sunt sfinte etc. etc.
Se părea că dumnealui este însărcinat din partea comandei ge­
nerale cu mai multe cercetări secrete. Așa de exemplu nu-și mai
uita de Aiud, de Auxentie și de castrele române, și de reaua învă­
țătură ce li se dă. Trecurăm în ziua aceea prin Apoldul-Săsesc.
prin Miercurea și ajunserăm seara în satul Boz (Buzdu).
Intre conversările oficioase ce avurăm în acea seară, ni se im­
punea ca să ne tragem spre Blaj, unde răspunse Domnul Coste
că: „noi nu știm dacă Blajul este curățit de rebeli și că nici chiar
intențiunea înaltului Generalcomando nu este ca să ne băgăm
pe locuri periculoase necurățite de rebeli“. Atunci strigă Dom­
nul administrator: „eu sunt General Comando și v’am spus să
nu criticați poruncile mele etc.“.
In 4 dimineața veniră niște oameni plângându-se că nu pot îm­
părți niște bani ce i-au găsit în Aiud cu cazul arderii. îndată
Domnul administrator se apucă de o strictă cercetare asupra în­
tâmplării aceleia, adică asupra punerii focului. E de însem­
nat că acei oameni fugiră la Aiud din castrele lui Auxenție de
dincoace de Mureș contra ordinațiunii lui.
Era față inspectorul Mangesius și judele satului iar sas. Acu­
zatul ca un porc de câine ce era și ca să nu spună că el a fugit
din castre, a spus că ei au fost cu prefectul în Aiud. Bucurie ne­
spusă a cuprins pe Domnul administrator la acele cuvinte. îndată
se repezi iar cu înjurături asupra Românilor și asupra adunări­
lor române. Și ne provocă să judecăm cauza că el va să raporte
înaltului General Comandant. Noi (fiindcă erau față acei doi
Sași) am răspuns: „fiindcă acel om a fugit din castre contra
ordinațiunii prefectului, plângătorie să se îndrepte la prefect.
Răspunse Domnul administrator că și prefectura stă sub dum­
nealui. Noi am zis că stă sub Comanda militară și-și ia ordina-
țiunile prin Comitet. Răspunse că nu știe de Prefectură și Comi­
tet că el este general Comandant.
Veniră apoi și acuzatorii și-i făcurăm să mărturisească că
Domnul. Auxenție ă fost atunci bolnav de picior- în Ciumbrud,
iar castrele erau împărțite în Ciumbrud, Pahida și Baga având
poruncă să nu treacă nimeni Mureșul.
Cu toate acestea noi ne-am spălat mâinile de acea cauză ca ju­
decători necompetenți. La acuzat s’au mai aflat 26 fl. c. m. pe
cari i-au luat Domnul administrator ca să-i trimită cu raport la
General Comandant.
Din Boz he-am împărțit în 3 părți ca să confiscăm averile do-
minale din curțile rebelilor pentru magazinul dela Blaj.
Insă toate erau confiscate de dragoni parte pentru Sibiu, par­
te pentru cetatea Albei.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 537

Nu ne-a mai rămas dar decât să ne tragem la satele jefuite de

rebeli. Ne-am tras la Berghin unde postaseră rebelii până a treia
zi. Acolo ne întâlnirăm iar cu Domnul administrator și aflarăm
cu certitudine că rebelii s’au cărat din Blaj. Aci ne apucarăm să
conscriem jafurile. Dar prima conscriere făcută după instruc­
țiunile Domnului administrator se află în urmă chiar și de dum­
nealui de ne bună.
Și apoi rubricarăm o altă formă pentru toate amănuntele.
Notarul satului cu judele și bătrânii și cu alți oameni străini
din alte sate își estimară daunele fiecării familii. Așadar lăsarăm
un exemplar ca să le conscrie după formele noastre. De acolo
Domnul administrator a trecut la Blaj cu notarul lonaș (aci în
paranteză fac observațiunea că notarul acesta nu e bun lângă
administratorul Popa, pentrucă nu e mai mult decât orice alt
biurocrat care în umilință desonestatoare își caută fericirea și
soarta vieții sale și apoi submisiunea dumnealui cu atât e mai
rea cu cât aprobă și ajută în vorbă pe Domnul administrator).
Noi ne-am dus în Berghin și am conscris jafurile făcute de re­
beli. Așa am făcut în Tău. In Roșia încă am vrut să conscriem,
dar, am aflat oamenii beți și nu ne puteam înțelege și așa ne-am
tras la Cenade. De unde astăzi raportarăm despre toate lucrurile
la administratură întrebând totodată dacă este de cuviință a
strânge magazin la Blaj înainte de a avea ceva pază militară; pen­
trucă se spune că la Salinele Nouă mai este un lagăr tare de re­
beli. Noi am îndemnat totodată pe Domnul administrator ca să
ceară vreo câteva companii pentru Blaj și pentrucă să mai încu­
rajeze pe oameni, că, D'oamne, confuzi mai sunt bieții!
Starea fizică dar mai vârtos cea morală a oamenilor mai cu
alegere în satele cutreierate de rebeli și în cele din apropierea
Blajului e deplorabilă. Bieții oameni stau confuzi fără să știe
ce să mai facă. Din credința către împăratul n’au scăzut, dar nu
știu ale cui porunci să împlinească. Dela rebeli au porunci stric­
te că de vor mai asculta de noi ori de nu ne vor prinde când vom
trece prin sate, la întoarcerea lor le vor arde satele și-i vor omorî.
Acum bieții oameni văd că cătanele care umblă pe sate nu numai
nu-i ajută, dar pe Români îi batjocoresc și-i globesc în bani fără
să știe pentruce. Au mai desperat și se tem de amenințările rebe­
lilor. Am raportat și la onorata administratură că până ce vor
vedea oamenii ceva miliție la Blaj li-e frică să împlinească or-
dinațiunile noastre.
In satele mestecate cu Sași precum: Boz, Vingardu, Ungurei
și Berghin, Sașii au prădat pădurile cu focul, au tăiat lemnele nu­
mai tot de jumătate, fiecare Sas are în curtea sa dela. 40—100
lemne d’ele mari. Românii nu se duseră în pădure că n’au cu ce
538 SILVIU DRAGOMIR

aduce lemnele. Inspectorul cercului aceluia este Mangesius. Am

arătat la administratură.
De când am plecat din Sibiu nu mai auzim decât vorbe min­
cinoase, ce se șterg una pe alta, n’avem nici o certitudine nici
chiar despre știrea lovirilor la Mediaș nici pe unde se joacă tea­
trul acum.
Arată Domnului Barițiu că eu n’am scos banii nici delà Dom­
nul Crainic nici delà Sofalvi.
Dacă am ședea mai mult pe aici v’ași cere să ne trimiteți vre-o
pachetă.
Salutare frate
B. Maior
Papiu
Pe margine adăogat:
Scrisoarea către cumnata mea, dacă mai este în Sibiu te rog
fă bunătatea a o trimite fără întârziere.
Omul care diice această scrisoare ne-ar putea aduce ori vreo
gazetă ori alte scrisori noui. Pe Sașii furători de păduri i-a sem­
nat notarul satelor cu numele. '
Adresa: ,
Domnului Domn Simeon Bărnuțiu Președintele comitetului
națiunii române
Sibiu
însemnat de altă mână:

Districtul Blaj, 10 Martie. Inspectorii contra administratorului.

475.

Sibiu, 11 Martie 1849.

Simeon Bărnuțm către membrii delegațiunei delà Viena.
Domnilor.

Cu nerăbdare așteptam pre tot minutul vreo altă scrisoare delà

Domnia-Voastră după cea din 14 Februarie, care ne-a îmbucu­
rat prea mult, cunoscând dintr’însa că ați sosit la Viena în pace.
Ci atingea numai pe scurt unele obiecte și sperări ce am dori să
le cunoaștem mai de aproape, ci până acum tot în deșert. Poate
fi neaflând acolo nici o scrisoare pentru Domnia-Voastră ere-
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 539

deați a trebui să așteptați mai întâiu vreo înștiințare din partea

noastră, ca să vă puteți pune în corespondență mai detailată. Scri­
soarea noastră vă va fi sosit și nu ne îndoim că răspunsul Dom-
niei-Voastre va fi pe drumul ce-1 așteptăm cu inima însetată.
Noi neașteptând acest răspuns, ce atât îl dorim, ne grăbim a
ne continua înștiințarea de unele stări împrejur ce credem că
vă vor interesa. Și mai întâiu, ce ne doare mai mult, din câte
am întâmpinat după întâia noastră scrisoare, este efectul ce a
produs aici, mai ales în· inimile ignobile ale Sașilor, publicarea
corespondențelor din Sibiu în „Ost-Deutsche Post“ din 15 Fe­
bruarie Nr. 23. Profesorul Schmidt, luându-și ocaziune din cri­
ticele acelei corespondențe edită un articol furios în Siebenbiîr-
ger Bote Nr. 26 în care fără nici o cruțare înfiera cu cele mai
spurcate injurii toată națiunea românească, comitet, prefecți . și
corespondenți.
Comitetul, care de mult știa că ce venin coace națiunea săsea­
scă în sânul său și din ce cauză, nici într’un modru nu s’a aflat
amețit de acest sunet grobian, — și ca să mărturisim adevărul,
Comitetul se bucura .în cât se poate cineva bucura de injuriile
luate, văzând acea vomire așa nededată națiunei săsești, cât n’a
vrut au n’a mai putut ascunde ce o rodea la inimă. Ea au ne
prietenește mai puțin de cât să se rețină între marginile cuviin­
ței, au durerea ei e atât de mare cât îi crepa inima de nu-și vărsa
cățeii afară. Insă oricare din aste două agente, noi credem că na­
țiunea săseasca și-a pierdut cumpătul cu așa nedomirire de care
și străinii se mirară și ziseră că atâta e prea mult. Ungurii și
partizanii lor într’adevăr ne-ar zice mustrându-ne că asta e pe­
deapsa orbirei și încrederei noastre în oamenii națiunei săsești,
ci adevărul că nu noi de ei, ci ei s’au lipit de noi și că prin ur­
mare o națiune care în politică totdeauna numai interesele ei și
le-a urmat, e un principiu de drept și adevăr, nici că poate să
lucre altfel, decât așa, văzându-se că în legătură cu noi încă nu
vor să câștige mai mult, decât în legătura cu Ungurii, încă nici
comoditația și avuția conaționalilor săi nu pot să o apere. Ea nu
pricepe că n’a sosit încă timpul deplinei securități, când să nu
mai fie lipsă de brațul Românului, — iar Comitetul când ar vrea
a-și răzbuna și a înmulți piedecile împăcării publice, n’ar avea
decât să publice în popor aceea batjocură a națiunei române.
General Comando pricepu greșeala pasului săsesc și deși nu
este deplin mulțumit cu purtarea Românilor din cauzele cu altă
ocaziune produse, cu toate acestea află de cuviință, au mai bine
de necesitate a imputa cu energie Sașilor această măgărie ce au
făcut-o. Pe editor l-a strâns ca în 48 de ore să descopere pe
scriitor, magistratului de aici scrise o înfruntătură groasă, în
care din punct în punct nu numai refutase tot ce se arunca Ro­
540 SILVIU DRAGOMIR

mânilor, ci și nepolitica lor în interesul propriu și al monarhiei

li se înfățișe. Acest act fu împărtășit unilor din Comitet, care
se aflară prea mulțumiți cu cuprinsul lui; și se apromise că se va
și publica în gazeta germană. Se pofti însă, pentru ca aceasta să
se poată face mai cu temeiu, dela Comitet, ca să se declare în pri­
vința acelor corespondențe, autorului și cuprinsului lor. Comite­
tul mai mărturisește că la întâia ieșire a acestor scrisori simți
cea mai neplăcută și supărătoare impresiune, nu numai că multe
din cuprinsul lor sunt ne întocmai adevărului și convingerii Co­
mitetului, ci și mai ales că corespondentul și-a luat îndrăzneala
de a vorbi ca în numele comitetului și a se amesteca în critice
asupra operațiunilor militare, ce nu numai că poate erau greșite,
dar nici se țin de oompetința noastră.
Comitetul va fi poate să aibă ale sale păreri, nu numai asupra
altor trebi, dar chiar și a trebilor militare; cel puțin îngrijirea
pentru ridicarea și deregerea landsturmului îi dă dreptul de a
cuprinde și cu astfel de trebi, încă a-și face și reflexiunile ia locu­
rile de cuviință, când și unde trebuește, precum a și făcut. Dar
a critica și a condamna în public prin gazete operațiunile acelui
Comandant, sub care și însuși Comitetul stă, credem a fi o faptă,
care Comitetul nu poate aproba, nici a o recunoaște de bună,
chiar și când ar fi de unul sau mai mulți membri ai Comitetului,
cu atât mai puțin însuși a comite o așa faptă. Deci Comitetul
își dete poftită declarațiune întru acel înțeles, și care credem că
s’a și publicat în Siebenbürger Bote Nr. 30, aici alăturat. Ce se
va mai tâmpla din partea Generariei Comande vom vedea; ci în
cazul când mustrarea făcută magistratului nu s’ar publica, Co­
mitetul va îngriji a publica însuși un răspuns cu care e dator
onoarei națiunii sale.
In acest minut ni se comunicară răspunsurile lui Benigni și
Ranicher, ca redactorii lui ,,Bote”, la tragerea la socoteală prin
magistrat împreună cu răspunsul ce-1 găsește General Comando.
Benigni răspunde scuzându-se că nu ia mai nici o parte acum
la redacțiune și că de ar fi știut de acel articol înjurător, ar fi
împiedecat a nu se primi în gazetă, cel puțin în forma în care
s’a publicat. Insă Ranicher descoperind pre autorul articolului,
Henrich Schmidt, profesorul dela academia juridică săsească de
aici, nu numai nu improba conținutul acelui articol ci însă cu
nouă injurii le acumulează. Actele vi-le vom împărtăși în copie
numai să aflăm și întâia' scrisoare a Generalului Comando către
magistrat.
Domnia-Voastră dintr’aste acte veți înțelege mai mult decât
altădată din volume întregi. Recomandăm citirea articolului din
Transilvania Nr. 19 de „Naționalități“, tot de acel profesor.
Starea belică a Ardealului ceva s’a schimbat dela scrisoarea
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1Ö48-49 B41

noastră dinainte. O trupă sub comanda lui Leiningen plecă la 26

Februarie dela Timișoara către Transilvania și stă întinsă ca un
cordon până la Deva. De o lovire ce ar fi avut această trupă cu
unii insurgenți la Dobra au la Soborșin înainte ca de 8 zile,
gazetele par a nu ști nimica. Domnul Mărgineanu carele fusese
trimis ca curier la Timișoara ne aduse această știre, precum și
scrisoarea dela Domnii Mocioni și Cermenea cu o copie de pleni-
potență, ce au trimis Dumnealor Domnului Dobran. O scrisoare
privată, din Iași din 5 Martie scrie că Domnia-Voastră ați fi fost
primiți la Maiestate și ați fi câștigat punctele cele mai de frunte
cerute în petițiunea Bănățenilor și atinse în scheletul petițiunei
proiectate de Maiorescu după cum ni l-a comunicat. Ci de la
Domnia-Voastră ne având nici o înștiințare asemenea, ne îndoim,
au de ar fi adevărate știrile ne-am supăra prea mult că ne ne­
glijați mai mult decât cei dinafară.
La 1 Martie s’au mișcat oștile împărătești de aici. O mică co­
loană ce avea a se împreuna cu alta și mai mică de la Belgrad,
ajutate de ladșturm, erau dispuse să cuprindă Blajul în 2 Martie,
ci dintr’asta nu fu nimica, că cu aceste coloane în ziua numită
ajunseră de o parte numai până la Mihalț, iar cealaltă la Cenade
și așa a doua zi (3 Martie) făr de a se întâlni făcură halbrechts
și halbinks către Belgrad și către Șeica. Axentie încă se întoarse
înapoi la Presaca prin Alămor, unde Röhrich însărcinatul cu
strângerea magazinelor împărătești l-a maltratat cât se poate de
frumos poruncind la 3 chevaux-legeri, ce erau cu el, să-1 taie, ci
din norocire scăpă numai cu un pumn în spate. Röhrich e. fe­
cior de popă săsesc și ginerele lui Benigni, ofițer pensionat pen­
tru nebuniile și cruzimile lui, între care și încercarea să-și omoa­
re muierea. Și apoi astfel de oameni se întrebuințează la lucrări
publice în timpuri așa critice.
De Gräser încă se referi că în piața Sibiului ar fi maltratat
urât pre Românii dela Ludoș, numindu-i cu numele cele mai ru-
șinătoare. încă ce-i mai mult și în 8 Martie aici in Sibiu un ofi­
țer Wolfram cu numele, chiar în curtea episcopească, din ce ne­
plăceri nu se știe, se apucă de pălmui pe bucătar și a înjura în
ființa de față a protopopilor Bodila și Trombitaș, pre Români,
strigând: „Ihr Hundsfiitter, Mordbrenner von N. Enyed, Räu­
berhorden etc.; wir sollen unser Blut für euch vergiessen und ihr
thut nichts“. Protopopii fură îndreptați să se plângă la General
Comando, însă nu știm cu ce rezultat. Așa de toate părțile inju­
rie și batjocură, încă și din partea miliției. Pre Prodan l-a prins
ofițerul dela Belgrad din cauză că ar fi furat și ascuns mai multe
lucruri scumpe din muzeul dela Aiud și în specie o șea toată de
aur cu pietre scumpe, darul unui sultan către Bethlen Gabor, ce
ar ajunge la 70.000 fl. si fabula vera est. Adevărat este însă atât
642 ' SILVIU DRAGOMIR

că Prodan e prins și luat la examen. Comitetul luând alaltăeri

poruncă dela General Comando a ridica din nou landșturmul, în-
fățișându-se înaintea lui Pfersmann arătă piedecile chiar și din
partea miliției puse, de a putea ridica landșturmul, precum mal­
tratarea și închiderea chiar a prefecților, tribunilor, negrija de
poporul adunat, etc. Aducând în specie și întâmplările cu Axentie
și Prodan; la care luarăm răspuns că Rohrich se va depărta, iar
Prodan numaidecât se va pune pe picior liber. Vom vedea.
Tot pre atunci la 1 Martie pleacă grosul armatei pe un timp
prea urât către Mediaș, bătând Vineri și Sâmbătă (2 și 3 Martie)
pre Unguri la Copșa-Mică, Proștia și Mediaș, de unde Ungurii
ieșiră noaptea către Sabișoara, iar trupele noastre intrară în Me­
diaș, Duminecă dimineața (4 Martie), iar de aci în următoarea
Marți, o parte apucând către Sabișoara, alta cu cortelul general la
Agnita. Pierderea noastră în morți se pune la 50, iar a Maghia­
rilor la 500. De însemnat însă este, că la bătaia dela Mediaș dacă
nu putură să-și vârească Sașii și pre „Jâgerii” lor in laude, vârâră
măcar pre cocișii sași dela tunuri. O Repser, Repser. Tot Dumi­
necă în 4 Martie la 8 ore dimineața fugiră și dela Blaj Ungurii
retrăgându-se către Turdaș și lăsându-și fruștucul pre masă cu
toate proviziunile, după ce în biserica catedrală acum despoiată de
toate aparamentele porunciseră a se ține liturghia românească și
o predică ungurească de preotul reformat de acolo. Lor adecă le
venise espreși dela Mediaș, că bătuții s’au retras către Sabișoara.
Curtea episcopească și natura'liile de acolo încă nu fură cruțate
de Unguri, cum nu se cruțară ale seminarului din Cut de către
rechizitorii împărătești; așa cât și după împăciuirea care va fi
târziu, nimica nu· va rămâne Blajului neprădat, atât de Curuți
cât și de Lobonți. Episcopul încă-și duse tot atunci cu carăle bu­
cate la Cluj. In urma acestora sau mai bine în sperarea făcută de
aici că Blajul se va ocupa de miliția împărătească, se dusese ad­
ministratorul cu Inspectorul ce se afla aici, acum jurați, la General
Comando, către Blaj, ci văzând că ocuparea nu se întâmplă și
Ungurii se așteptau iar înapoi, care poate până în minutul acesta
s’a și întâmplat, abia s’au apropiat și numaidecât iar s’au retras,
Administratura la Reghin, iar Axentie cu lagăru, acum' de 200
feciori la Beșineu. Căci acum a trecut să mai numărăm cu miile
și zecile de mii, ci abia cu sutele, luând afară poate pre Solomon,
carele afară de landșturmul său mai trimise și vreo două com-
prnii de vânători supt comanda lui Krempotici și Panaiot, care
făcură mult serviciu pe la Mediaș. Ci acum și ei parte nemulțu-
mindu-se, că vrea să le schimbe armele, parte bătuți, răniți, uciși
și fugiți s’au împuținat, așa încât din 2 companii se făcu una.
De Solomon vă însemn o întâmplare memorabilă, că fugărit fiind
Bem. după lovitura dela Vizocna până la Deva, și înainte de a
 REVOLUȚIA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 643

căpăta ajutor din Ungaria, disperând de a mai putea sta in Tran­

silvania, în 9 Februarie, când sta să plece, să iasă din Transil­
vania, scrise către Solomon o scrisoare germană în care lăuda
purtarea cea bună în ținerea ordinei și a securității, îl îndemna
și mai încolo tot așa să lucreze promițându-i lui, tribunilor și
oamenilor lui leafă ordinară pe toată viața, deocamdată trimi-
țându-i 1000 de florini în 10 bancnote koșutiane, de câte 100, iar
decii încolo dela Oradea Mare necurmat. Scrisoarea și banii i se
transmiseră prin poșta Devei, iar Solomon și banii și scrisoarea
la comitetul care încă le-a dat la General Comando.
Oare Sașii arătat-au cu toată loialitatea lor vreun ban din căți
au luat dela Maghiari? Ei ne provoacă în Sțiebenburger B(ote),
Nr. 29 să ne declarăm că luat-am noi bani dela Sași, ca să ținem
cu ei, la care comitetul va răspunde în scurt cum se cuvine.
Așa Bem și oamenii lui începură a întrebuința, pe de o parte
amăgirea, ca să tragă pe oameni în parte-și și pe Români și pe
Secui; Românilor promițându-le că nu le vor face nimic dacă se
vor supune, vor da armele, vor prinde pe cei vinuiți, iar Secui­
lor, că tot pământul ce vor ocupa dela Sas și Român, va fi al
lor. Care însă nu-1 împiedecă a aduna cu puterea pe Români, a-i
înșira în oastea ungurească, a-i îmbrăca în vestminte ungurești și
a-i pune în fruntea focului. De altă parte nu înceta a trimite provo­
cări să ducă armele și să jure pre guvernul unguresc, altminterea
foc și sabie. De unde nu e mirare dacă Românii, puține părți a
Transilvaniei scoțând afară, cuprinși de Unguri și văzând cu
ochii amenințările efectuându-se, nu numai se apleca Ungurului
ci și prind și duc legați la Unguri pe tribunii și popii cu prepusu
că ar fi contra Ungurului.
General Comando înțelegând de acea proclamațiune a lui Bem
contra Secuilor din cortelul său general la Agnita 7 Martie,
pofti pe Comitet să ridice landșturm generariu, adunându-se în
trei locuri; din scaunele Cohalmului, Nochrichului și a Sebișoarei
la Gainaru Trapold până în 11 ale acestuia, dintr’al Sibiului și al
Mediașului, la Mediaș, iar din părțle de apus la Belgrad cu me­
rinde pe șapte zile, unde vor sta sub comanda de acolo militară,
iar de comandant suprem al landșturmului denumindu-se dom­
nul căpitan inginer Oprea Circa. De unde se pare că~General Co­
mando avea de cuget ca în 11 sau următoarele să se facă un atac
sau o demonstrație serioasă asupra Secuimei. Ci Mediașul fu re-
cuprins de Maghiari, în 9 spre 10 ale acesteia noaptea, venind
din spre Brașov, câți și de unde nu se știe apriat, ci poate să fie
ca la 4000, de a spus drept cortelariu, poate să fie o parte ruptă
din armata dela Sighișoara plecată încoacea să facă diversiune și
demonstrație asupra Sibiului. In 10 trupele noastre 2 companii
de grăniceri și ik de escadron de chevaux-legers cu Alberti, se
541 SILVIU DRAGOMIR

retrase dela Mediaș până la Sibiu de unde apoi seara plecară 2

batalioane de Muscali cu ai noștri cei întorși înapoi spre Slim-
nic, unde Duminecă în 11 Martie des de dimineață începu bătaia.
Și așa adunarea landșturmului la Mediaș deocamdată se face
cu neputință.
Atât despre evenimentele politice și războinice, din care dum­
neavoastră veți cunoaște că după toate nevoințele și victoriile ce
S£ repurtară îmbunătățirea și speranța de a scăpa curând din a-
ceste furtuni nimica nu înaintează fără un ajutor mai însemnat
ori din care latură. Rezultatele cele mai frumoașe după atâtea
osteneli se paralizează prin audacia și nedescurajarea inimicului,
care se știe folosi de cel mai mic eveniment favorator când din
partea noastră cu asemenea perspicaciune și iuțeală în lucrări nu
ne putem lăuda. Deci ajutor și numai ajutor cât mai în grabă
până nu ne seacă toate fântânele dinlăuntru și până nu ne piere
toată încredințarea în puterile noastre și providența de afară.
Nouă ne pare mult rău că dumneavoastră nu v’ați respicat mai
apriat asupra acelui ajutor de ce gen este: de oaste, de arme,
au de bani. ’
De toate acestea am avea prea multă trebuință. De bani înțe-
leserăm că ni se va face pe seama nenorociților. De oaste, v’am
spus că pentru prezent ne este de neapărată trebuință; ci pen­
tru viitor cel mai mare ajutor ce ni s’ar putea face, sunt armele
și iar armele. Dumneavoastră să nu încercați a cere neîncetat,
de atâtea ori, de câte ori vă va sta în putință, să ni se trimită ar­
me, arme curând, căci fără arme nu e cu putință a forma putere
militară din sânul nostru, văzând cu ochii, că până în ziua de
astăzi mai mult de 1000 recruți sunt neîmbrăcați și neînarmați,
și așa în loc de a înmulți numărul oștilor pentru monaj'hi și pa­
trie, se apleacă a săpa șanțuri în jurul Sibiului,· cu făcătorii de
rău împreună. Rușine neexplicată de atâta neputință, când rebelele
se recrutează cu arme și munițiuni cu cea mai mare iuțime. Con-
scrierea spre formarea altui regiment de margini în țara Oltului
se începu de domnul Oberlieutnant Ursu, asemenea se proiecta
și pentru Hațeg de domnul căpitan Panaiotu. Ci unde sunt ar­
me?
Apoi' formarea de batalioane de linie, fără arme, în scurt nu
se poate înființa, iar lipsa este foarte grăbitoare fără de a putea
aștepta mult. Dumneavoastră deci, veți arăta această trebuință
înaintea ministerului cu toată energia, până a nu dispera, dacă
nu vor a lăsa să piară acea simpatie fără exemplu, ce au simțit
și încă o simt Românii către Monarhie.
In urmă Comitetul vă roagă ca să nu vă pregetați mai ades
șî mai pe larg a ne trimite înștiințare despre lucrările dumnea­
voastră, știind că înștiințările întârziate prea adeseori trag după
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 645

sine pierderea multor ocazii favoritoare, care uneori nu se mai

întorc și sunt pierdute pentru totdeauna. Dumneavoastră puteți
cunoaște în ce nerăbdare ne aflăm, văzându-ne într’atâta pericol,
fără de a ne putea afla undeva vreo rază de mângâiere, care și
altora împărțind-o să putem ridica sufletele amărâte și mai dis­
perate.
îndemnați și pe cei din jurul Domniilor-Voastre să se poarte
ca adevărați politici și mai cu alegere să se rețină de unii pași,
cari ne pot aduce în cea mai urâcioasă compromitere, cum se
întâmplă cu publicarea corespondențelor în Ost-Deutsche-Post,
însemnându-se că de se va mai publica ceva asemenea pe nesoco­
tite, vom fi reduși la necesitatea de fier a desminți în public fără
căutare în lături ori ce vom crede compromițător cauzei națio­
nale.
Noi cerem mai în specie ca cauza Principatelor nici în cea mai
mică apropiere să nu se aducă cu cauza noastră austriacă, nici
prin organul foilor publice, nici în pașii diplomatici. Iar critica­
rea în public a guvernului provizoriu de aici și a operațiunilor mi­
litare, ni se pare de cea mai rătăcită pășire politică. De aici și
părerile Comitetului ce vi se trimit oricum să fie, sunt numai
pentru Dumneavoastră iar nu pentru public.
Recomandați fraților celorlalți această a noastră dorire și le
spuneți a noastră cea mai ferbinte aplecare frățească, rămânând
cu sărutare dulce tuturora și
Ai Dumneavoastră frați
Comitetul Național Român
Sibiu, 11 Martie (27 Februarie) 1849.

476.
Copia unei note a comitetului național, găsită intre hârtiile con­
fiscate în Martie 1849.
1. Confiscentur bona rebellium nobilium.
2. Declarentur pro bonis nationalibus.
3. Reliquorum nobilium bona intacta maneant.
4. Fiat conscriptio pagatim curiarum, possessorum et bonorum,
pro decisione comissioni naționali submittenda.
5. Interea confiscentur: baronis Apor in Panad, baronis Vay
in Tordas.
6. Minor nobilium familiis singilatim una antiqua sessia ex-
cindenda.
35
546 SILVIU DRAGOMIR

7. Agri e communi terreno excisi et possessores occupati illico

antiquis possessoribus restituantur,
I. Comitatus A'lbae Superioris vel districtul fogarasiensi vel
sedibus interjacentijrus aggremietur.
II. Comitatus Albae Inferioris dividatur in duo, trans et cis
Marusium, sub nomine Albae Superioris et Inferioris.
III. Ad comitatum Albae Inferioris pertineat pars transmaru-
siana cum sede Aranyos usque Torda, praetorium Albae.
IV. . Ad comitatum Albae Superioris pertineat pars cismaru-
siana una cum Kiikullb usque Nyârâd, ad praetorium Blasii.
Talâltatott a român comissio iratai kdzott, mârcius 1849.

477.
Martie—Iunie 1849.
Extras din protocolul de exibite al prefectului Constantin Ro­
manii Vivu, dela 25 Noemvrie 1848 până la 2 Ianuarie 1849, re­
dactat în limba maghiară, pentru, a servi ca temem de acuză, după
arestarea sa. O serie de scrisori sunt traduse din cuvânt în cu­
vânt. Ele privesc măsurile luate pentru instalarea administrației
românești, corespondențe cu comitetul național, rechizițiile, con­
flictele cu ofițerii austriaci din regimentul II de graniță, plângeri
ale locuitorilor, români și maghiari și rezolvarea lor, recrutările
făcute și achiziționări de voluntari, cum și mișcările „landștur-
mului“ condus de același prefect.
A XH-k Român Legio Praefecturâja jegyzokdnj'venek kivo-
natja.
13 Sz. alatt
13/Ș5 Novemb.
Dorgo Gâbor urnak
Ugyved Major Pap Jânos urnak
Ugyved Pap Todor urnak
Ugyved Orbonâs Mihâly urnak
Ugyved Bardosy Jânos urnak
Pereutza Sâmuel urnak.
A magas fohadi vezetseg rendelese teljesiteseul, a Român nem-
zetiink magas gondolkodâsânâl fogva elismert es megerositett
Corniteje f. ev es honap 19/7 ora 384 szâm alatt kikiildott rende-
leseben tdbbek kozott panaszolja, miszerint a megyei tisztujitâs
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA !n 1848-49 647

végett minden értelmes férfiakkal tegyem magam érintkezésbe,

mindnyâjokat megszôlitvân, akarna e a megyei âllomâst fogadni
«1? vagy nem?
Azért tehât hivatalomnâl fogva atyafisâgosan talâlom meg ura-
sâgodat, sziveskedjék nyilatkozni, hogy tudôsitâsomat a tisztelt
Comitének haladék nélkül megtehessem.
Fogarasban, Balâzsfalvân, K. fejérvârt s. t. a tisztujitâs meg-
esett, rövid idön-itt is következni keil.
Kelt Teke, 13/25 November 1848.

19. Sz. a. A Comité a következökröl tudôsittatott: Hogy 1.

29/17 Nov.Mikâs lemondott a Czintosi prefectségrôl ; 2. Seuliân
21<>nkéntest a falusiak megöltek, a Bodoniak papja
10 falura biztosnak nevezve lett, Szentpéteri Clericus
Pap Péter viszont 10 falura. 3. Hogy a pârtüto ma-
gyarok hazatérvén, most mâr a katonai tisztségtol se-
gitséget veszek, a falusiak elpusztitott vagyonait meg-
téritvén — küldetett 9 darab oklevél; viszont Grof
Lâzâr Lajosnénak 2 kérelme. 4. Hogy az értelmes
résszel éritkezésbe jöttem; fogadnak e el âllomâst a
megyén, mely târgyban Dbrgo Gâbor, Pap Laczi, Pop
Mâjer Jânos, Bârdosi, Orbonâs, Pap Todor, Moldovân
neveztessenek meg. Iratott a Maros és Szamos közötti
XII-ik Român Légiônak a Tribunok fizetsége irânt
hatârozatért. A szâsz falvakra nézve biztosnak erösit-
tetnék meg tekei postamester Miller Györuy. Iratott az
ujjonczozâsrôl. Erkedi a Praefecturâhoz titoknoknak
ajânlkozott; a fennevezett biztosoknak meghagyatott,
hogy a pârtütok ingô és ingatlan javaikat kobozzâk el.
Beszterczei föbiröval ôsszeütkôzésem volt. Axente,
Moldovân, Mikes praefectusoknak megiratott az uj-
jonczozâs môdja.
23, Sz. a. A Széplakiaknak meghagyatott a békében létel, ha
eodm. csendes emberek. Kelt Tekén mint fennebb.

39. Sz. a. A falusiak âltal felprédâltatott magyar pap kârpot-

30/18 Nov lâst és fizetése kiadattâsât kéri.
Vâlasz: A komlôdi kapitâny és tribunnak megha-
gyatik, hogy a panaszlô javait akârhol és kinél talâl-
tatnak, vegyék el s adjâk vissza; ha ki ellenszegiilne
tartôztassâk le és hozzâk a bizottmâny elébe. Kelt
Teke mint fenn.
548 SILVIU DRAGOMIR

30. Sz. a Vâlasz. Az udvar penzebdl a kapitâny es tribun âl—

eodm. tal hâtralevo fizetese adassek ki igazsâgosan. Kelt
Teken.

32. Sz. a. Tekei Kereszturi keri a nenje fiizkuti javaibol mi

eodm. elete fenntartâsâra sziikseges.
Vâlasz. A fiizkuti kapitâny a Berde Gâbor ur biro-
ja kiildjon ide Tekebe Kereszturi urnak 30 veka bu­
zat, egy fejos tehenet, egy kdver diszndt a nevezett
asszonysâg joszâgâbol.

36. Sz. a. Bizonyos czegei emberek biintetesbeli kârpotlâst, s-

eodm. a dezsma megforditâsât kerik.
Vâlasz. A kapitâny a falu birâival tegyenek igazsâ-
gos iteletet, hogy a panaszlok kârpotoltassanak. A
dezsma az urasâg javaibol forditassek vissza.

36 Sz. a. A szeretfalviak kerese a malomert.

eodm. Valasz. A haszonberld zsidd ideztessek, hogy kotle—
■ velet mutassa elo, s ha onkent nem akayna, megko-
tozve hozassek a bizottmany eleibe.

38. Sz. a. Gall Gyorgy ur bemutatja vedlevelet.

eodm. Valasz. A fenn nevezett, mint igaz ember ezen.
igazsag erejenel fogva szabadon bocsatassek, hogy el—
veszett javai utan jarhasson, ahol azokat megtalalja.

41. Sz. a. Fiizkuti Breban luon Pfepher Karolina asszonysag'

eodm. altal a veteseben okozott kar megteriteset keri.

Valasz. A kapitany es.a birak tegyenek a panaszlo

es asszonya kozdtt igazsagos iteletet es az itelet aztan
jbjjon kezembe.

42. Sz. a. A Sz. Mihalyi, Sz. Martoni es Riicsi biroknak es

19 Nov. kapitanyoknak megparancsoltatott, hogy a partiitok:
lovait es minden marhait osszegyiijtven, tovabbi ren-
delesig tartsak ottan, akepp az erdoket is oltalmazzak.

.47. Sz. a. A Il-ik Roman ezred 2-ik Szazadja parancsnoka-

eodm. nak! J61 tudja On, hogy ide ezen reszekbe megerkez-
tem, es hogy roman legid praefectje vagyok, azt is jdl
tudja, mikepp egesz Erdely 15 praefecturara osztatott,
en magam, fohadi vezerseg altal megerosittetett —
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 B49

nem csudâlkozhatik elègge ezen român légió prefectje

miként és miért fogatatott el a Bilaki pap fia azeri,
hogy a Móricz udvarâba cséplóket tett. Ezt az èri
parancsomból cselekedte. Nekem rendelésem s a tisz-
telt Comitétól 254 és 312 szamok alati két rendbeli pa-
rancsaim vagynak hogy a pàrtùto uraknak minden
ingó és ingatlan javaikat kobozzam el. Azért roma-
nok lévén, a celunk is ugyanaz és a prefectus nagyon
reméli, hogy félreértésból tòrtént. Végiil a prefectus
felhivja dnt, hogy azon ifju haladék nélkul boesàtassék
el és a cséplésben ne gàtoltassék, meri nekem à lager
szâmâra sztikségem van gabonâra, ott is màsutt is
csépeltessék és gyiijtessék magtarakba. Remélem màs-
kor értekeziink.
-48. Sz. a. A Galatzi papnak megparancsoltatik, hogy a Lager
. eodm. szâmâra hozzon 5 òkrot az urasagaiból.
-49. Sz. a. A visznai kapitànynak és birónak maghagyatik,
eodm. hogy a Simai haszonbérló mint pârtiito javait Koboz-
zâk el s az embereket executióval.ne terheljék. Az ud-
varba tegyenek embert, hogy ne pusztuljon és az enge-
detleneket bùntessék meg.
•50. Sz. a. Harinânak és ludânak parancsoltatik, hogy segit-
eodm. sék a Jerari (?) és Szentlincsi urak gabonâja idelio-
zatâsât.
56. Sz. a. A Român nemzet tisztelt Comitéjének!
3 Dee. Bonyolódas, bonyolódàsra. Most jott el az idó, hogy
-21. Nov. a român a românnal òsszetartson; mino....... lenne
elleneinknek, ha a tisztelt Comité részéról ilio lépések
nem tétetnének. A magas fóhadi vezé'rség àltal meg
vagyunk rontva, azért kérem a tisztelt Comitét, oldja
meg nekem a kòvetkezó nehézségeket.
1. Én 1848-ik Nov. 10/20 óta vagyok prefekturàm-
ban, amint még értesitettem a tisztelt Comitét, egy
népfelkelést (Landsturm) gyiijtòttem Tekébe és vàrom
az Urban ur paranesât, mit a mai napig még nem
vettem. Vârakozâsomban egy halom rendetlenségre ta-
làltam, melyeknek f. é. Nov. 29/17-tól tett feljelenté-
sem utân hivatalos megoldâsât vàrom, mert a rendet-
lenségek most mâr oly magas fokra hàgtak, hogy
nem tudom mit tegyek, mivel tóbbé nem prefect csak
gunyszer vagyok a m.-vâsârhelyi, szamosujvâri és a
550 SILVIU DRAGOMIR

ll-ik român ezred katonai parancsokai elött, végül

még a tisztelt Comité is, mely engem megerösitett,
nem fog elismertetni tôrvényes tekintélynek a parancs-
nok urak aitai, mert.
a) f. é. Nov. 19—Dec. 1. emlékszem a bilaki
pap hozzâm jôvén azt monda, hogy egy tiszt több ha-
târôr katonâval oda ment lefoglalni a pârtütô magnas
Lâzâr Moritz udvarât; én meghagytam a papnak, mi-'
szerint Lagerem szâmâra csépeltessen vaiami gabonât,
a pap Tekében volt és fiât hagyta a cséplok mellett,
hogy ne prédàljanak; oda megy a tiszt Ordacse a bi·
zottmânnyal, a pap fiât elfogatja és Budâkra kiildötte,
még aznap estve 47. sz. alatt felszólitotta azon àrtat-
lan ifjuért. Mind nem volt elég,a papnak azt vetet-
ték, hogy velem cimbora, és hogy én a· magyarokkal
tartottam, és az ö fia az ónkéntesek között vaiò.
2/22-k ezen bizotmâny Sz.-Péntekre jött, mit meg-
értvén, hogy ott talàljam személyesen mentem oda ér-
tekezni, elöbb a tisztelt Comitétüli kiküldetésemet mu-
tattam meg, aztàn a tisztelt Comité 254 és 312 szà-
mok alati kbit két rendbeli parancsolatait, melyekben
felhatalmaz miszerint a magyaroktól minden ingó és
ingatlan jókat kobozzàk el, és szerezzek tölük, mint
tették ôk is a românokkal, hogy a Lager ne szenved-
jen; és ö is az elkobzâsra nézve az ezredtöl parancsot
mutatoti, mire azt viszonoztarri, hogy a tisztelt Co-
mitét értesitettem; és az embereknél talalható lefoglalt
marhâk irânt ezen âltalânos zavarban ,hogy ujabb pa-
rancs vételéig maradjanak annyiban; mire nézve a
tiszt. Comitétôl felvilâgositâst kértem. Most ezen bi-
zottmâny ahâny idegen marhât talâl mind Budakra
hajtatja szâzadja szâmâra. Ordacse tisztnek bizomâ-
nya van ezredétôl egész praefecturâmban Balâzsfal-
vâig. Megjegyzendô, mikép ezen bizottmâny okozza a
legnagyobb rendetlenséget, nem tudvân az emberek ki-
föl függjenek az ezredtöl e vagy a praefecturâtôl. Hi-
vatalos leveleimnek semmi erejük nem levén a prae-
fectura is felesleges, mert vagy az ezrednek kell min­
den egyenetlenséget a praefecturâban eligazitani, vagy
a praefecturânak megszünni. Innen ohajtandó, hogy
valamint én nem elegyedhetem és avatkozhatom a· ha-
târôr katonâk kôrébe, aképp ôk se elegyedjenek a prae-
fecturâba. Azért meghatâroztatni kérem, mihez tart-
sam magami Mert a katonâk csak az executiôhoz ér-
tenek igen jôl s a tôbbi mind az én fejemen marad. A
revoluțiaromAnilor din transilvania !n 1848-49 551

hatârôrôknél is tartsanak szoros vizsgâlatot ama zi-

vataros idokbeni ragadmânyokért. Tisztelt Comité,
nekem ugy tetszik, hogy a dolgok nem jól mennek és
félek nehogy elârultassunk, mivel éppen a tisztek ko-
zott is vannak kik nem ohajtjâk javunkat szivbol, el-
lenségek csuszkâlvân kôzôttünk, s igy rendrôl rendre
mindig erotletittețtunk, miâltal hogy elvesszett va-
gyonaik visszaadassanak; mi még jelen pillanatig
sem szünt meg; amint làtható a Septyériek a) alatt
ide mellékelt kérelmükbôl Gyula ismeretes pârtüto, ha
ujra erore kapnak, mihelyt alkalom adódik, azonnal
uj forradalmat csinâlnak s mi viszont megbukunk.
Hogy a tiszt. Comité a hatârôrôkkeli egyenetlenke-
déseinket jobban megérthesse, ide mellékeltetik B)
alatt egy parancsolatja a budaki parancsnoknak, eb-
bôl annyit lâtok, hogy az ninçs a maga fôhadvezérség
tudtâval; vizsgâltassék meg csak jól a pecsét és kelés
s lâtszik, hogy a dolgok nem magok utjân mennek.
A C) alatti mâsolati mellékletbol lâthatô, mennyi te-
kintélyem van, és mi irânt integet Ordacse hadnagy
ur, hogy a tribunok, kik az én dolgomban küldetnek
ki, elfogattatnak. A. megkerülést még holnap megkez-
dem, anélkül a Maros mellett felfelé Vécs'és Gorgény-
re erôsôdés végett, s minthogy a népfelkelésnél is szük-
séges a lovassâg, mely nélkül mit sem lehet csinâlni,
Pâszmosra küldottem az embereknél levo holmi bitang
lovak utân. A C) alatti mellékletbol. latható, miként
fizetnek ki: utasitâst kérek mit tegyek. Az ezredet
55 szâm alptt megtalâltam az irânt, miszerint a kobo-
zâsokkal mâs parancsig hagyjon fel ; mit kapok on-
nan nem tudom. Mindezeknél fogva kérem, hogy ha-
târoztassék meg minél hamarabb, mit vagyok teendô!
Azonkép a magas fôhadi vezérség âltal a minden rész-
rôli katonai parancsnokoknâl is, mert ha nem, ugy
folytonos küzdésben vagyunk, és a koziigy sokat szen-
ved. Egyszersmind adassék mâs hatalom ne nekem,
hanem a praefecturânak.
Hirlapjainkban czâfolatot czâfolatra olvasunk, s
hogy a praefektek a tribunokkal felelôsek minden tór-
téntekért, anélkül, hogy kimutattatnék, mit miveltek a
székelyek s hâny embert tettek szerencsétlenné; soha
nem hittem miszerint ha akarnâk is megfizethetnék az
okozott kârokat, mert hà akarnâk is, fel nem tâmaszt-
hatnâk a felakasztottakat. Én ugy vélekedem, hogy ha
mind el nem vesznek mi semmit sem tettünk. Hârom-
552 SILVIU DRAGOMIR

székben âgyukat öntenek, s elökeszülnek ujabb for-

radalomra. A szomszédsàgunkban levo gyergyói szé-
kelyek még nincsenek lefegyverezve. A Maros mellett
a Szàbéd körüli românok panaszolnak nekem, mikép
Szàbéd, Sâmsond, Bând, Panit, Bergenye-Szentivàn,
Madaras, Horczi-V. Szentivan falvakbeli székelyek
még most sem szünnek meg, »mindezen falvak még
fegyverben, vannak, s nem értik, miért nem fegyve-
reztetnek le. A Székelyek felöli Maroson tul levo
falvak nincsenek még lefegyverezve, u. m. Saromber-
ke, Gernyeszeg, Körtefäja, Remete, Mikhàza, Buza-
hâza, Csikfalva, Jobbagyfalva, Székes, Jobbagytelek,
Hodos, Iszli, Kaal,' s. t. Feltettem, rendröl rendre, Ts-
ten segitségével, ezeket lefegyverezni.
58. Sz. a. Felelet a Monori Szàzadnak.
6-a Dec. Urasägoknak Dec. 5-röl 2. Sz. alati kelt hivàtalos
24 Nov. megtalâlâsâra következöleg felelek.
1. Mindenek elött igen szépen köszönöm azon jo
! tanäesait melyekben részesitett és mind addig, mi<z
eképp dolgozunk gyözhetetlenek leszünk és soha sem
is teendek addig, mig gyakorlottabbal nem értekezem.
2. Nem hiszek többet a székelyeknek és magyarok-
nak mig lefegyverezve nem lätom. Higyje paranesnok
ur, hogy amit a székelyek és magyarok csinâlnak esu-
pe nyomor és inség, s fegyverrel nem gyoztetvén le
avégiil mas utra tértek.
3. Urban urtói semmi parancsot nem kaptam, mit
méltàn vàrtam, hanem jól tudom, hogy nines minden-
re ideje: én azt gondolom, nem hibàzok ha a keriilés-
hez kezdünk, mert ha azon paraneshoz tartottam vol-
na magam, mely még Oktober 6/18-ân küldetett az én
praefekturâmba, nem kelhetvén ât a Maroson, vissza
kell vaia térnem székembe, s a Maroson tuli falvakat
a mongoloknak prédàul hagytam, de hala az urnak,
szâmtalan fegyvereket gyiijtöttem össze, mint itt is,
s mind azon helyeket a tüz és fegyverektöl megmen-
tettem.
Miutän Cintoson egy jól rendezett täbort alakitot-
tam, kértem a tiszt. Comitét miszerint engedné meg
praefekturâmba jönni, részint hogy kinyugodjam ma­
gam, mivel annyi hurcolkodăs'utân annyira elromlott
az egészségem, hogy alig beszélhettem ; hanem jaj
azon nyugalomnak, mit ezen praefekturâban talàltam:
màsrészt, hogy azt rendezzem. Kérésem teljesittetetett,
REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 184849 563

s most mâr Nov. 10/22-tol fogva rokonaink kórében

talâlom magamat. A tâbort egv kbrlevél utjân gyujtbt-
tem az Urban ur neve alati, miról mind ònt, mind Ur­
ban urat tudósitottam. Tekében minden tekintély nél-
kiìl iiltem, mi ugyan nines e'llenemre, de kénytelen vol­
tarci tovàbbi utat venni, hogy vaiami hasznos dolgot
tehessek; Isten mentsen hogy vaiami olyast tegyek,
mi àrtson nemzetemnek, csak azt akarom tenni, mi
hasznàra van szeretett nemzetemnek.
Jól tudjàtok, hogy nemzetiink eddig rabsàgban volt
és most azt akarom, hogy szokjék nyugtalansaghoz
miért is mindazokat kik vének voltak, hazakiildòttem,
mert azt hiszem, tòbb haszon van abban ha embereink
fegyverhez szoknak, mintha otthon kinlodnak; azonki-
viil parancsom is van gyakorlatokat tartani, mi olvas-
ható a hirlapokban; a màsik terv egy vonalt foglalni
el a székelyek felol, hogy tudjàk mikép a romanok
tobbé nem alusznak, ezt a kòvetkezhetó veszélyekért
tettem, mert meg értettem, hogy a hàromszéki széke­
lyek àgyut ontenek, lóport csinalnak és késziilnek,
mind ezek arra mutatnak, hogy mégegyszer kijònni
szàndékuk.
Szabedról azon panaszt vettem, hogy a kòrnyékben
5 falu még mind nem hagyott fel a zsarolassal s kér-
tek segitséget tólem, mit akkor meg nem adhattam.
Szàndékom Vécsre menni a tàborral, hogy onnan a
hàromszéki székelyeknek demonstrației csinàljak, s
kezdjem el rendre lefegyverkeztetni, mert nem értem
miért nincsenek lefegyverezve. Ha 6n ezt nem ìàtja
helyesnek, s azt hiszi, hogy ezen vallalatom nemze-
tunknek ârtalmâra lenne, higyje el mitsem fogok ten­
ni. Hanem véleményem szerint, azt gondolom rosszanb
lesz ha lâtandjâk, hogy még alszunk, s nem csinalunk
demonstratiokat. Hadd reszkessen a székely és magyar
a romànóktól, mert eleget reszketett a român 500 év
óta.
4. Urbàn urral szerencsétlenségemre nem talàlkoz-
tam, hogy megismerjen; egész joggal megparancsol-
hatta volna, hogy az ó alâirâsa nélkiil semmit se te­
gyek, mert elég rendetlenséget csinàltak. Urbàn ùr
eleget tudakozódott utànam, a magas fóhadivezérség-
tól rendelést vévén, de én a nemzeti célra fegyvere-
seket gyujtvén azt hiszem, hogy nines a dologban seni-
mi fortély, hanem az én kissebbségemre van; mert
édes hazànkbeli màsféle praefektek csak 5-ik kerék
554 SILVIU DRAGOMIR

lennék a szekérben — s ha ugy tortént mikép esö utàn

köpenyeg ' érkeztem, nem vagyok oka, meg lehet, mas
helyeken tettem szolgàlatot nemzetemnek. ön levelét
Dâtosan az utban vettem. Mindezek utân, talâlkozâ-
sunkor jobban fogunk értekezni.
61. Sz. a. Az Almàsi falusiaknak.
7 Dee. Ha az almàsi falusiak a pärtütök aitai megkàrosi-
25 Nov. tattak, harom köztilök vizbe hànyatott, négy meglöve-
tett, ugy igazsagos, miszerint a partütöknek a faluban
levo javaik kàrtérités tekintetébol elkoboztassanak,
tovàbbi rendelésig.
62. Sz. a. Az alezredes Urnak következöleg iratott.
eodm. A közelebbi napokban Nov. 10/22-röl megtettem hi-
vatalos tudósitasaimat Nagysagodnak afelöl: miszerint
torvényhatósàgomba jövetelemmel Nagysâgod nevé-
ben rendelést vevén Rusz Janostól, hogy a nép men-
jen Szamosfalvâra vagy a hovà a kozjó kivandja, én
azonnal megparancsoltam, hogy a falvak gyüljenek
egybe, elébb Tekébe, hogy aztan innen egyszerre és
mindnyàjan indithassuk ahova parancsoltatni ino·.
Mely célból hivatalos jelentésemet Nagysagodnak
megtettem, megkérdezvén, feleletet, s kegyes, rendele-
tet yârvân, hova menjek a néppel? A siirgönnyel kül-
dött követ minden irott felelet nélkiil tért vissza. Csak
hogy legyek vârakozâssal. Ezutân a Monori szâzad pa-
rancsnoka Botirla Urtól tudósitàst vettem, hogy innen
Tekébol Nagysâgod tovabbi paranesàig ne mozduljak,
mit még ez napig nem kaptam.
A t. Comitétol viszont vilagos rendeletet vettem,
melyben a magas föhadi vezérségnek Nov. 22-röl 200
ein. szâmmal jegyzett kegyes rendelete közöltetik ve-
lem az irânt, hogy a vâltoztatâs — m^zdulas — vagy
a felkelés gyiijtés irânti szabadsâg felett mi român
règio praefektjei az illetö paranesnok urakkal értekez-
zünk; hol reâm nézve az hatâroztatik; hogy nagysâ-
. godról mint csak vezérétol vegyem a rendeleteket, sat.
nem lehet tisztân olvasni.
63. Sz. a. A XII-ik Român légió tisztelt kozépponti bizottmâ-
9 Dec. nyânak! Addig is, mig ezen a XII. român légió prae-
27 Nov. fecturâjâban âltalâban kinevezett kozépponti bizott-
mâny a român nemzet tisztelt Comitéjétol megerositést
nyerne Szebenböl, keriilhetetlenül sziikségesnek talâ-
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 555

lom ennek teljesitésére a tisztelt Comitének felterjesz-

teni ideiglenesen.
1. A tiszt. Comité a szâsz nemzet részérol még két
tagot nevezend ezen bizottmânyba, kik azért nem ne-
veztettek ki, mivel én nem ismerem kik érdemesek és
képesek a Comité keblébe lépni ; aztân, a mieink ko-
zül kettô titoknok és jegyzô leend. Ezutân
2. A tiszt. bizottmâny azonnal minden igyekezettel
kezdend az ujoncozâs târgyâban mükodni, s megirni
a tribunoknak, miszerint ha'ladék néikül a nekik adott
utasitâs szerint végezzék a lelkek osszeirâsât s a jegy-
zôkônyvet küldjék be a tiszt. bizottmânynak, hogy tu-
dathassék hâny ujohcz remélhetô, s a besorozâs irânt
lehessen rendelkezni, ’ hogy mikor és hova küldetes-
senek.
3. A t. bizottmâny megkivânja a tribun uraktôl, hogy
a nemzeti Comitének Szebenbôl 254 és 312 szâmok
alatt kiküldôtt parancsa nyomân mutassâk elô a jegy-
zôkônyvet arrôl hol, miféle ingô és ingatlan jôkat, s
hâny marhât, lovât, ôkrôt, tehenet, juhat talâltak és
foglaltak le a pârtütôktôl, vagy az embereknél mi ta-
lâltatott, gabona van-e, s ôsszegyüjtve vagy még csakaz
osztagokban? Az elcsépelteket tartjâk szâmadâs alatt,
. az el nem csépeltek csépeltesenek ki jô feliigyelés alatt,
hogy ne prédâltassék, vagy loppatassék; azért tehât
evégre oly alkalmas egyének vâlasztassanak és tétesse-
nek a tribun urak âltal. kiktôl szâmon kérhessenek,
miként a tribun ur is mindenrol szoros feleléssel tar-
tozik. Ahol malmok és erdôk vagynak, jelentessék fel,
miként talâltatnak? Ha valahol valamibôl pénzt csi-
nâltak vagy kaptak, küldjék be a. t. bizottmânynak,
mely aztân a kézhez vettekrôl szâmolni kôteles.
4. Minden faluban parancsolja meg a. t. bizottmâny
a tribun uraknak vizsgâltassék meg, valyon a mult évi
adôt a birâk beszolgâltattâk-e mind, s ha hol hâtralék
talâltatnék, szedjék fel és küldjék be s nj-ugtatvâny
mellett szolgâltassâk be a. t. bizottmânynak, mely az­
tân a tisztelt nemzeti Comitének szâmoland a tovâbbi
rendelkezés fennmaradvân.
5. A sôhoz, erdôkhez a nép nehéz büntetés terhe
alatt semmikép se nyuljon.
65. Sz. a. Fekete Péter Toldalbol panaszolja: mikép a felsza-
10 Dec. badulâs utân hâzâbôl kivezettetett.
28. Nov. Vâlasz. Ha a jobbâgysâg felszabadulâsa a panaszlôt
556 SILVIU DRAGOMIR

hàzàban talàlta, ' annak kihirdetése utàn volt fòldes-

urànak tieni volt hatalma ót hàzàból kivetni, annàl fog-
va ha óvé a hàz, ha puszta is, helyeztessek vissza.
Kòlt M.-Régen s. t.
69 Sz. a. Sz. Régeni parancsnok Bozga hadnagy urnak!
eodm. A XH-ik Roman légió praefectjévé lett kinevezés-
ról szóló oklevelet egész tisztelettel idezàrom, mely
praefectura 104 falvat foglal magàban IX. tribunsàgra
osztva; ezeknek sorjegyzékét a végett mellékelem ide,
miszerint sziveskedjék ezt az illetó helyeken tudàs
végett, megmutatni, valamint azért, hogy ezen légió
alpraefectjévé a. t. Comité idei Dee. 4-ròl 571 szam
alati kelt rendelése aitai Sz. Pénteki pap Moldova!
Istvàn neveztetett ki, s titoknokul a praefecturàhoz
Ioanu Archindian. Egész tisztelettel maradok.
71 Sz. a. Sz. Régeni Nomi urnak rendelés adatott, hogy Zsa-
11-k Dee. beniczàról két màzsa sót kapjon.
29-k Nov.

72 Sz. a. A tisztelt comitének december 4-tól 575 Sz. a kòlt s

11-ik Dee. december 7-ról 624, 625 és 626 szàmok alatt kikiildòtt,
29-k Nov. s utasitàsul velem kòzòlt azt kòvetett rendeletét egész
tisztelettel vettem; melyekból làtom és elismerem hogy
a tisztelt Comité mind azon érdekekról, melyek nemze-
tiink jogait és becsiilését illetik, felette gondoskodik s a
t. Comité ezen ... tara engem és alattvalóimmal egyiitt
arra òsztònóz, hogy minden kòvet megmozditsak az
ohajtott czél elérhetésére, s mindenhez ugy kezdjek,
hogy békével és csenddel végezhessem. A tribun urak-
nak szoros utasitàst adtam; de fàjdalom! Célunk-
ban a katona tisztek aitai gàtoltatunk, miként ezt màr
két jelentésemben tudattam. Bàrki miképp vàsàroltatott
meg a magyar uraktól de szenvedéllyel kell lenniòk az
idó óta midòn a t. comité azt parancsolta nekem, hogy
a tàbor szàmàra sztikséges élelemszerekre nagy gón-
dom legyen, nehogy majd legkegyetlenebb ellenùnk, az
éhséggel kuzdjiink. A katona tiszt urak adnak a part-
iitò uraknak szabadsagot gabonàiknak azon vàrosba
takaritàsàra, hova elbujtak, hogy igy azoknak módjuk
lévén erósódni, majd àltaluk megkàrosittatott, leti-
port, elszegényedett nemzetiinknek ne legyen módja az
éhség miatt a tàborban fennallani. A. t. katonai pa­
rancsnok urak a magyarok irànti érdekbol a praefec-
REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 557

turât gunyoljâk, a tribunokat üldözik s elakarjâk fo-

gatni; éppen ott hol Baternai praefect elfogatott, a
magyarok viszont felkeltek a tribunok eilen, azokat
üldözik, hogy fogjâk el, csak futâssal menekülhettek,
s érkeztek Dec. 11/Nov. 29 a praefecturâhoz. Pap
Sândor, Costa Silon tribun urak, kik igazsâgaikat elô-
mutatvân, azokat Haler ur tölük elvette, mi jelentés
mellett tisztelettel idezâratik: A mit jelentésében meg
nem irhatott, isszonyu dolgokat beszélnek szâjjal, mi-
ként verik ottan az embereket, uri szolgâlatra hajtjâk,
a csâszâr eilen kelnek. Urbant, Dohi Jôzsefet bujtoga-
tônak nevezik, s. t. é. f. Söt szamosujvâri parancsnok
Râcz Péter több ônkénteseket tart a vârban: — A
többit elfogja beszélni szôval Pap Sândor tribun ur,
kit személyesen küldök és egyszersmind ajânlom ki-
neveztetni a mezoségi légiô praefectjének, éppen oda
azon helyekre hol a kôrülményekkel ismeretes kinek
alkalmassâga, s egyénisége a t. comité elött jôl ismer-
vék, — a. t. comité czéljât elösegitendi. Ha mâs, ne-
veztetik ki, kérem hogy Pap Sândor neveztessék biz-
tosnak, addig az egész praefecturât, mint jelentettem,
ideiglenesen én tartom.
Mindezekért kérem a. t. comitét, eszkozoljék ki, a
magas fôhadi vezérségnél, miszerint se én se mâs
praefect hivataloskodâsunkban a katona tiszt urak
âltal ne gâto'ltassunk, különben minden igyekezetünk
füstbe marand, s még egy ellenforradalom következik,
és az utolsôbbak gonoszabbak lesznek az elsoknél. Mi
a katonai parancsaikat illeti megtettem jelentéseket
Bozga Axentie ur felöl, hogy miutân Szâsz Régenbe
jött garniszonba, egyedül <5 tartotta féken a kôrnyék-
beli népet, de fâjdalom, Topliczârôl, hol szinte éltem is
vesztettem, késore érkeztem. Ezen ur érdemei leirha- '
tatlanok, ö elhatârozta, hogy az én tâboromnak katona
parancsnoka legyen, kivel remélem tavaszra egy jôl
rendezett seregem leend. E szerint hât a. t. comité ren-
delése kôvetkeztéül felszôlitottam a marosvâsârhelyi
vârparancsnok urat, hogy Bozga urat adja a népfel-
kelésnek vezérül, megkérvén egyszersmind, miszerint
a. t. 2-ik român ezredet tudôsitanâ, hogy nevezzen
mâst a sz. régeni garniszonba; ezen kérésem a t. co-
mitével tudatom, hozzâ ragasztvân, hogy kezében levo
hatâsânâl fogva eszközölje ki a t. comité a magas fo-
hadivezérségnél miszerint elôbb mondott érdemeiért
emelnék nagyobb rangra, még csak hadnagy levén
558 SILVIU DRAGOMIR

(Bozga), most az ideje ha lehet érdemes miéinken

segiteni.
Az ujonczozâs szüntelen foly s midön sziikség ieend
csak parancsoljanak s azonnal elég van, idövel ön-
kéntes is elég leend.
A mi a Dorgô ur dolgât illeti egész igyekezettel a-
karom teljesiteni, s mar eddig is megindultam benne
és annyit megtudtam, mikép pénzét a szolgâlô vette
el a birônéval és a kis Csorâs Annicâval, aztân megint
vissza tették oda, miutân a birôné egyedül el vette.
Ma a birôné is be fog hozattatni a bizottmâny elibe,
tégnap hozatott be a szolgâlô Annicâval. Tartomânyi
biztos Koncz ùrnak a köszönet tartôzô szolgâlatât meg-
tettem, mâsolatban megküldném a. t. comité megta-
lâlâsât.
Végül a kôzépponti bizottmâny és Archudiân titok-
nok megerositésôkért köszonettel tartozom. — Moldo-
vân Istvân pap urért nem kértem, ne hogy nepotismus-
sal vâdoltassam, de ha a. t. comité ot ezen praefectura
alprefectyévé nevezte, nagyon köszönöm, mint koros
gyakorlott egyén tovâbbi rendeletig segédkezem leend;
amellett ajânlja, hogy mint ö, mind mâs megcsûfolt es-
peresek tétessenek vissza elöbbi âllâsaikba.
Éppen midön jelen tudôsitâsomat bezârni akarâm,
hallom hogy még négy üldözött, Naszôd felé mene-
külö tribun érkezett. — Rosszul megy nekünk, rossz
hallatszik, s ha mind ûgy megy, aztân nem tudjuk
mit ériink, a legnagyobb zavarban levén még népünk
is, mert nem tudja kire hallgasson, kitöl függjön? A-
hâny katonai parancsnok, annyiféle parancs. A Besz-
terczére futott magyar arisztocratâk, katonai oltalom
alatt csépeltetik s hordatjâk büzâikat Beszterczére, a-
zon cim âlatt, hogy a kenyérsütô magtârnak adtâk el.
Ez a gyakorlat a mezôségen is, Kolozsvâr fêlé. — Ad­
ler, a Szamosujvâri parancsnok executioval fenyegeti
az 'embereket, ha mindazt vissza nem adjâk, mit mâ-
sok elraboltak, hasonlôlag bânik a kolozsvâri parancs­
nok is. Déesi parancsnok Binder sem a roman Comi-
tét, sem a praefecturâkat el nem ismeri, hogy a ren-
deletekben nines egyformasâg, ki-ki tetszése szerint
cselekedvén, egyik egy — mâsik mâsképpen, mâsképp
hangzik a t. komité rendelete, mâsképp a katonai pa-
ranesnokoké. Mindig kértem hogy a rendeleteket, egy
fötöl keljenek, hogy mi a miénket a. t. comitétôl ve-
gyük, a katonai paranesnokok pedig a magas fôhadi-
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 559

vezérségtól. S azt is kértem, miszerint, a praefectu-

ràk helyeztessenek mas àllàsba, hogy a katonai pa-
rancsnokok ne mondhassàk oly bàntólag: ,,Ich scheisz
auf euere Praèfectur“. — Ismétlem kérésem most is;
hogy a tisztelt comité igazitsa el ezen rendetlenséget,
mert ha nem igazitja el, elbocsàttatàsomat kérem, mert
lehetetlen valamit csinàlni egyrészról, màsrészról mi-
vel életem van veszélyeztetve s leskedódnek ellene. Nem
festhetem le a tisztelt comitének, mily szorultsàgban
vagyunk itten. Minden óràn féliink hogy a székelyek
Gyergyóból és Csikból reànk rohannak, s nincs erom
megfelelni, mert a praefectura egész sorjegyzékében
két rész magyar és szàsz, s csak egy része romàn, kik-
kel aztàn bajosan kòzolhetek a jólfegyverzett székelyek
ellen. Azért jól hatàroztuk a szélybeliekkel, kik most is
óhajtjàk, hogy tovàbbig itt maradjak, mivel, rendele-
teimet itt el ismerték, s ha az emberek màst hàllanak,
megint mas gondolatba térnének.

79 Sz. a. Az orményesiek sok megterheltetés irànt panaszkod-

1-13 Dec. nak.

Fâlass. Mégy egy kissé legyen a panaszló kòzonség vàra-

kozàssal, mig a forradalom legyòzetik, a béke és csend
megàllapodik s akkor kàrtéritést nyerend arra nézve
is, mikkel kegyetlen haszonbérióik aitai igazsàgtala-
nul kàrosittattak és terheltettek. Hasónlólag legyenek
biztósitva a panaszlók — miszerint eltartoztatott òk-
reikre nézve, melyekkel az uraknak és az orszàgnak
■ szolgàltak s az emberek fòldjeire, melyekról szolgàltak
terméket és adót fizettek s a haszonbérból vagy tu­
ia] donosok lefoglaltàk s az emberek a miatt. elszegé-
nyedtek, szabad leend az ókrok letiltàsa, helyek vissza-
adàsa, elzàrt utak kinyitàsa; addig tehàt mindenki
igyekezzék kimutatni miként kàrosittatott meg? Di-
csértetik a kòzség hogy az udvar és gabonàkat a prà-
dàtól megvédte, — s oltalmazza meg az udvar gabo-
nàit, mert az sziikségeltetik a tàbor szàmàra s mihelyt
csépeltetni kezdik, hordatassék a magtàrakba Tekébe
vagy Régenbe. Kelt Sz. Régen.

30. Sz. a. Egy —N. Szederjesi ember panaszól a nekie Iszlai

eodem Làszló aitai okozott sokféle kàrok irànt; az ember Pop
luon.
560 SILVIU DRAGOMIR

Välasz. Ha jelen van a bepanaszolt ür, közöltessek vele ezen

panasz s fizesse vissza a panaszlonak mivel megkâro-
sitotta, s a mi 344'Rftra becsültetett, es 9 R. frt. költ-
seget. Ha nines jelen a bepanaszolt, azon esetben a
falii birâi azon partütö es rablö ür javâbol egyenes
lelekkel s jo lelekismerettel beesüljenek annyit erö va-
gyont, mennyit a fenneb jegyzett összeg teszen.

83. Sz. a. Kövesdröl 34 embernek adatott rendelet, hogy

eodem. Zsebeniszarol adatassek 34 mazsa so jegyzökönyv
mellett.

85. Sz. a. Görgenyböl jött egy diszno es ket kötet papiros.

eodem.

89. Sz. a. A Szabo Simon szakaesnejanak adattassek az udvar-

2-14 Dec. bol 24 veka gabona gyermekei eletok fenntartasara.

92. Sz. a. Kozoltetett veiem egy panasz, mely Klokocsan ur-

3-15 Dec. hoz adatott, hogy az udvafokban ne csinaljak requi­
sitiokat.

Melyre a felelet igy kovetkezik:

Nagyon tisztelt urasagod rendelete a Sz. regeni ka-
tonai paranesnok tir altal kozoltetett veiem, mely altal
megtiltatott, hogy tobbe requisitiokat ne csinaljak s a.
cseridet haboritsam. Ezen ket pontra sietek felelni, s
tudatom onnel, hogy esupan ezert randultam Vasar-
helyre, (szerencsetlensegemre, a mult estve m. t. ura-
sagoddal szemelyesen nem talalkozhatvan):
a) Minden a tiszt. roman comitetol kapott paran-
csaim ugy szolanak s felhatalmaznak, hogy tegyek
requisitiokat inkabb a partiitok udvaraiban, mikent
ok is tettek a romanoknal, a tabor fenntartasara, nev-
szerint parancsoljak ezen eljarast nov. 25en 312—254
sz. a. Dec. 4-rol 271; Dec. 7-rol 623 sz. allatti hataro-
zatai a t. comitetnek, melyek mind azt parancsoljak
miszerint csinaljak requisitiokat, hogy a tabor ne szen-
vedjen. Ezen parancsok erejenel fogva tegnap is tettem
a nagyon tisztelt urasagoknal panaszlok udvaraiban
requisitiokat, de azt a legnagyobb emberseggel anel-
kiil hogy valami csendzavarast okoztam volrta, nem a
mint az irott kerelemben panaszoltatik.
REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 661

b) A mi a csendhàbóritàst illeti, — mióta praefec-

turàmban vagyok, mindig azon igyekeztem s igyek-
szem éjjel nappal, hogy minden rendetlenséget, kihà-
gàsokat, szigorù biintetés alatt meggàtoljak; egyrész-
ról mivel nekem keményen parancsoltatik; màsrész-
ról pedig mivel tudom hogy nem akaratja a fels. Csà-
szàrnak, de romàn nemzetiinknek sem vàlik becsiile-
tére, pedig nemzetiinknek jòvendó dicsóségben kell él-
nie. — Legyen biztos nagyon t. urasàgod abban, mi-
szerint a kózcsendet illetóleg, csupàn azt teszem ura­
sàgod megegyezésével, mi maga utjàn van. Tovàbbà
mi a requisitiókat- illeti, kérem, értsiik meg egymàst,
meri vagy requisitiókat kell tennem ah'ol talàlok, a
a szegények bàntalma nélkiil, ismert dolog lévén, mi-
ként hidegben és sàrban az embereket széllel és mezit-
làb nem tarthatni, vagy nagyon tisztelt urasàgod a re-
quisitiót megtiltvàn, kénytelen leszek az egész tàbort
feloszlatni, aztàn egy szerencsétlenség esetében mind-
annyijan szenvedjiink s tòbb ezer lélek esik veszélybe.
Én a. t. comité parancsai nélkiil mit sem teszek, ha
tehàt a mi comiténk mely engem ezen vidékbe prae-
fectusnak nevezett s ha elismertettem tòrvényes ha-
talomnak, ùgy tekintendó mint egy tòrvényes hatalom ;
kòvetkezóleg én nem vagyok hibàs, ha kòtelességemet
a parancsok szerint teljesitem, azok a hibàsok kik ne­
kem parancsolnak. Parancsom van miszerint a kato-
nai hatalommal òsszeutkózésbe ne jòjjek, azért gon-
dolatomban sincs ellenkezót tenni ; s ha urasàgod részé-
ról parancsoltatni fog még ma a tàbor feloszlatàsa,
tiistént teljesitem. Azért tehàt kérem hatàrozottan fe-
leljen: csinàlhatok-e a. t. nemzeti comité àltal kisza-
bott modor szerint, vagy nem? Vagy feloszlassam-e
a tàbort? mert nincs mivel tartsam.
A Dee. 7-róli 623 sz. allatti rendeletben parancsolta­
tik miszerint a só névszerint a Zsàbeniczai sóirànt ér-
tekezzem a Vàsàrhelyi katonai parancsnokkal, hogy
miként adatassék az embereknek pénzért, vagy a nél-
kiil? A sziikség nagy, az emberek rinak s elveszendók,
a kòzlekedés nem szabad. Én ugy vélekedem; miképpa
Fels. Csàszàrnak csakis hasznàra leend, ha urasàgod
meghatàrozza, hogy amint eddigelò jegyzòkònyv és a
nevek feljegyzése mellett adatott, ùgy adattasék ezu-
tàn is, nehogy a nép sóhiàny miatt ragàlyba essék;
majd azutan a nagyobbak meghatàrozandjàk mi lesz
36
562 SILVIU DRAGOMIR

az ar a egymasnak. Ezek utan magamat ajanlva s ha-

tarozott valaszt varva vagyok s. a. t.
C. R. P. L. R. XII.
94 Sz. a. A Szilvasiak panaszolnak Simai haszonberlo ellen
26 Dec. a rajtok vegbevitt csufsag es bantalomert.
4 Dec.
Vdlasz. A roman nemzet t. comiteje 254, 312, 254,
271 es 623 szamok alatt kelt rendeletei ertelmeben,
melyek mind parancsoljak, hogy az udvarokban a ta­
bor szamara requisitiok tetessenek az oda kozelebbi
parancsnok Binder szazados ur tisztelettel keretik, mi-
szerint, Szilvasi haszonberlo Simai Todornal a tabor
szamara szerezzen gabonat, szenat, marhat, s azon
karokat melyeket azon kegyetlen haszonberlo maga es
az onkentesek tettek az embereknek, fizesse meg. S.
a. t. '

99 Sz. a. Parancsnok Bozga Urnak kiildetett Alezredes Ur-

28-a Dec. ban ur tetteibol latjuk, mikep urasaga ezen polgari
forradalomban az ellenseges magyar foglyok irant
testverileg viselte magat, azokat apoIvan, oltalmazvan
s gyogyitatvan; a partiito magyarok nem ugy tettek,
hanem a foglyokat es elfogattakat, kik magukat nem
vedhettek barbar modon kinoztak, oltek es felakasztot-
tak st. Igy tortent Urban urnak a szekelyekkel Szent-
ivan es Sargaiaknal volt iitkozetbeli visszavonulasu-
kor — harom.. . katona M. Regenen menven at a
hadsereg utan, bizonyos M. Regeni magyarok, mint
valami tolvajok utjokat allottak, Kadar, Szabo Janos,
Piispbki Jdzsef csizmadia es Hegyesi Sandor, azon
utazo katonakat elfogtak, s az orszag utjaban halalra
vertek, mely barbar tettiik a szembesites alkalmaval
bovebben ki fog vilaglani.
Hivatalosan talaltatik meg tehat a parancsnok ur
hogy a nevezett gyilkos tiranokat fogassa el s kuldje
Balazsfalvara a tomlocbe.
103 Sz. a. Iratott ornagy Klokocsan Urnak, mikepp a Teke-
8-a Dec. ben gyiijtdtt landsturmmal M. Regenbe jdven, Gor-
30-a Dec. geny fele vonultam, hallvan, hogy a szekelyek Gyer-
gydbol ki akarnak rontani,' mely dolog felol. ezredes
August ur 14/2 sz. ertesittetett. Gdrgenyben Dec. 19/7
ig maradtam honnan elindultam a Maroson inneni fal-
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 B63

vak lefegyverzésére. E felett megkérdeztetett Kloko-

csân: helyesen teszem-e ezt, vagy nem? Megkoszdn-
■ tem elóbb adott feleletét. Tudósittatik hogy Górgény-
ben 100 ònkéntest kaptam s végiil kéretik miszerint ha
fegyverei vagynak, adjon az embereknek és sietó và-
lasz kéretik.

104 Sz. a. Hudaki Macz Irimie és Macz lakob azt panaszol-

jàk, mikép Lâzâr Móriccal egy berek és egy malom
felett tóbb évek óta lévén periik melyet zâlogban tar-
tottak, óket a malom és berek birtokàból, anélkiil, hogy
az épitményeket igazsàgosan visszafizette volna, eró-
hatalommal kihânyta. S minthogy a sok évekig folyt
per kozben bekòvetkezett orszàgos forradalom nyo-
mân Lâzâr Móricz, mint pârtiito minden jószàgat el-
vesztette, egyszersmind a malmot és berket melyeket
tóliik erovel elvett. És igy a malom és berek, mely a
Disznajói hatârhoz tartozik, pusztân maradvàn, a fa-
lusìak Maros Hudukból mind a malmot mind a ber­
ket elfoglaltàk a Disznajos hatàrból. Minél fogva azt
kérik, hogy azok adatassanak nekiók, nekiók levén
azokhoz joguk, elomutatvân bizonyitvànyukat is.
Vàlasz. Ha igaz a feladas ugy a magas fóhadive-
zérségnek a român nemzeti t. comité aitai kihirdetett
rendelés aitai a legnagyobb biintetés terhe alatt meglé-
vén tiltva minden birtokok megtâmadâsa, elfoglalâsa,
szigoruan meghagyatik a Hudukiaknak miszerint az
idegen hatarban elfoglalt malmot keziikhòz tartani
rògtòn megsziinjenek, s az abból eddigelé vett jóve-
delmet adjâk a tâbor szâmâra: tovâbbâ a malom ma-
. tól fogva adassék à panaszlók birtokukba, kik azt sa-
jat koltségiikon épitessék, s melynek birtokàból a pârt­
iito Lâzâr Móricz elódjei aitai erószakosan vetettek ki.
Majd, ha az orszàgban a béke és csend helyre àlland,
azé leend a malom és berek a kiknek a tòrvény fogja
adni. Most kòzelebbrol azok birtokàhoz a panaszlók-
nak van joguk azon szegény elmaradt ârvâk tartàsàért,
kiknek atyjâik ezen polgàri forradalomban elestek.
105 Sz. a. Staféta kiildetett Klokocsânnak, tudtàra adatott,
23/11 Dee. hogy Maros Székben lefegyvereztem, tudósitottam mi­
szerint Dee. 24-k estvére M.-Vâsârhelyre szàndékom
érkezni 3000 fegyveressel, a tanàcs értesittessék a
szâllâsolâs irânt, megkérdeztetett: mit csinâljak az
ónkéntesekkel.
564 SILVIU DRAGOMIR

108 Sz. a. A Maros székiekhez proclamatiok küldettek ki.

26/14 Dec.

110 Sz. a. Klokocsân ur tudôsittatott, mikép Urban ur Dec.

28/16 Dec. 28/16-ân Lekencze fêlé Besztercére érkezett s hogy a
magyarok D'eés felöl Vârdener urnak K. Fehérvâr
fêlé left visszavonulâsa kôvetkeztében bevonultak Ko-
lozsvârra, azon helyrôl hovâ Dec. 24/12-n jöttek volt.
S tovâbbâ, hogy a székelyek a havasokon jârnânak ha-
mu csinâlâs ürügye alatt kémkedni, azért â marosi és
aranyosi falvak hazabocsâjtattak hatârôrizni.

112 Sz. a. Kiorean Tribun tudôsittatott az kôrülményekrôl s

29/17 Dec. hogy Urban ur Debrecenben van.

114 Sz. a. Iratott Magyar Régeni tribun Mare Vasilie urnak,.

hogy tudassa az ottani többi tribunokkal és hogy
minden fälvaknak feie az erôsebbek, egészségesek s
hideget türôk azonnal induljanak meg 6 napi eleség-
gel, a Chiorean ur levelében feljegyzett falvak a hatâr
ôrzésére maradvân.

117 Sz. a. Rendelés tétetett, hogy Thodorân Gligor, Czira

18/30 Dec. Ioan tizedesek és Moldovân Antal és Toma Ion ha-
târorôk, ugy mâs Gledéniek Vécsrôl két osztag szal-
mât kapjanak, a buza szalma kalangyâjât 20 kr. n. a
zabszalmât 12 kr. kôtelezvény mellett Szent György ,
napig.

118 Sz. a. ’ A kozmai birâknak s öregeknek rendelés adatott,

hogy a Mang David javaibôl, ki a Dorgô pénzét nem
akarja megadni, becsüljenek el és zâroljâk le, mig dob-
szônâl eladatik, aztân a becsü levél küldetessék a prae-
fecturânak.

19/31 Dec. Köbölkuti fögondnok Rusz lakab, mint haszonbérlo-

azt panaszolja, hogy Pop Thodor és Pop Jânos tribun
urak az ö vagyonât elkoboztâk.
Vâlasz. Felsöbb csâszâri rendeletek nyomân nemlé-
. vén szabad senki vagyonât vagy személyét bântani, a
panaszlô biztositva vagyon1 mind személyét mind va-
gyonâra nézve. A tribun urak a panaszlô javait nem
koboztâk el csupân requizitiot csinâltak egész ember-
séggel, hogy segélje a tâbort valamivel, a haszonbérlo·
ur is, mit köteles is tenni.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 566

119 Sz. a. Meghagyatott szentnyulasi tribun Solymosi Elek

1.8/30 Dec. urnak miszerint a Stojkai Jânos hâzât motozza meg s
onnan menjen a Septyeri hatârra, Mâjer Simonhoz s
jârjon ott is utâna a Dorgo penzenek.
122 Sz. a. Esteli 8 orakor ertesittetett Szâszregeni parancsnok
.19/31 Dec. Bozga ur, hogy legyen keszen, mert a landsturm veze-
reve rendeltetett. Irjon a tribunoknak, hogy a falvak-
rol az ujonczokat kiildjek be, valamint a nepet is hat-
napi eleseggel.
1849, Ezredes Urban urnak kovetkezoleg iratott:
Ian. 1. Tisztelt Român Vivu Constantin praefect ur rende-
123 Sz. a. letebâl kiildok besorozâs vegett 88 onkentest, kik jo-
szântukbol, kitol sem kenyszerittetve adtak kezet es
kbteleztek magukat, hogy a Felseges Csâszârt, mint
katonâk hârom evig hiven szolgâljâk. J6 remenyiink
van, hogy meg tdbbeket is kapunk; csak jobb alka-
lomra vârunk.
Kotelesnek erzem magam tudositani az ezredes urat,
mikepp a nep egesz elszântsâggal es engedelmesseggel
gyiilekezik, hanem a magyarok, kik ezelott kezet ad­
tak a românokkal tartani, hogy a Felseges Csâszâr-
hoz hivek legyenek, most nehâny nap ota, meghallvân.
hogy a magyarok Dezsre, Szamosujvârra, Kolozsvâr-
ra bementek, nem akarnak a românokkal egybegyiilni,
sot meg azzal fenyegetoznek, hogjr ket hârom nap
mulva a magyarok minden românt megblnek.
Kiildok be tiz katona puskât is, melyeket Szamos-
szekben talâltam, a szekelyek lefegyverzese alkalmâ-
val. Tobb puska is van ottan, de nem akarjâk joszân-
tukbol kiadni.
Vege.

478.
Martie—Iunie 1849.
Un registru al corespondenței secrete intre comandanții au-
striaci și alte înalte persoane, redactat după confiscarea actelor
lui Puchner, în limba maghiară.
Feljegyzesek az osztrâk fobb tisztek s mâs hivatalnokok kozti
litkosabb levelezesek belso tartalmainak.
566
I
Szâm SILVIU DRAGOMIR

Datum Kitöl es kinek Rövid tartalma

1 16 Nov. Az Erdelyi Co- Titkos kiadâsokrôli szâ-

■nandirozo madâs.
2 19 Nov. Bodner Sieben­ melyben kéri annak Ö Fel-
bürger Comita (?) sége eszkozlését, hogy a
Puchnernek csâszâri tisztek kârai a re-
bellis magyarok javaikbôl
téritôdjenek meg.
3 20 Nov. Windischgraetz melyben több javalatokat
Puchnernek âd a hadfolytatâsâra s uta-
sitsa, hoj-y az olâh puszti-
tâsoknak Saguna püspök
közbej arasa âltal igyekez-
zen véget vetni.
Kâroly Fehérvârt kezébôl
ki ne adja s. a. t. s otet tu-
dositsa.
4 28 Dec. Gedeon Win- Értesiti, hogy a Bras-
dischgraetznek saiak elhatâroztâk orosz se-
gédet kérni, s hogy ezt leg-
jobb lenne a 3 széki széke-
lyek eilen hasznâlni.
5 30 Dec. Urbäntöl Jelentés a csucsai esemé-
nyekröl.
6 30 Dec. Gedeon Puchner­ Jelenti, hogy a mult éjjel
nek ismét elindult a Brassôi
küldôttség Bucurestbe az
orosz segitségért.
7 30 Dec. $aguna Puchner­ melyben kéri, hogy az orosz
nek segitség behozatalât, mely-
hez kénytelenek folyamod-
ni, engedje meg.
8 I Ian. Pfersmann Boer Értesiti, hogy megtette a
Ferenc birtokosnak rendelést, hogy minden élel-
mi szerek a roman Pacifi­
cations Comité felügyelése
alâ adôdjanak;
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 567
Szâm I

Datum Kitöl es kinek RO>/id tartalma

1

9 18 Dec. $aguna Puchner- melyben sokakat hozvan fel

hez keri, hogy a szolgalatara
keszen allo oroszokat hozza
be.
10 1 lan. Windiscgraetz- melyekbol vilagosan kilat-
hez es több täbor- szik, hogy a Comes Sal­
nokokhoz eredeti men es Saguna siirgetese-
conceptusok re hozattak be az oroszok.
11 4 Ian. Salmen a Gene­ melyben siirgeti az orosz
ral Comendohoz segedet.
12 5 Ian. Puchner a Gene­ melyben ertesiti, hogy az
ral Comendohoz orosz behozatal 0 Pelsege
altal engedtetven Josika Or-
nagyra bizta az egyezkede-
si pontok altalvitelet. Ge-
deonhoz, javasolvan, hogy
az orosz minel nagyob erd-
« vel jojjon.
13 21 Ian Windischgraetz- Irja, bogy miutan Urban a
tol Puchnernek Bem sereget keves erdvel
vissza verte, tartsa magat
mig az () seregeivel egye-
siilend.
14 1 Febr. Gedeon aläiräsa A Szebenben tartott Iladi-
alatt tanacs Jegyzokbnyve az
orosz seged irant melyben
azt 12.000-ben allapitjak
meg osszesen, tbbb eredeti
conceptusokat Wind, s.· a. t.
Î5 27 Ian. Rei(?)heger melyben tudositja az orosz
Puchnernek segetseg felol s kerdest tesz
hogy nem lesz-e ebbol ked-
vetlen eredmeny miutan a
hatalmasagok kovetei elle-
ne van. s. a. t.
16 9 Febr. Pfersmann Irja, hogy orosz ezredes
Puchnernek Scariatin megirta, hogy
568 SILVIU DRAGOMIR
Szâml

Datum Kitöl es kinek Rövid tartalma

I

több orosz segedet nem

küldhet s igy tiltakozik ne-
hogy az oroszok compro-
mitalodjanak.
17 29 Ian. Windischgraetz- Eredeti conceptus az orosz
hez iigy târgyâban.
18 19 Febr. Bedeus Puch- melyben irja, hogy ha az ö
nernek tudta s befollyäsa nelkül
behozatott oroszok mar itt
vagynak, az elelmezeseröl
mi mödoh gondoskodjanak
s többet az erdelyi rebelli-
sek legyözeseröl.
19 11 Febr. Timoni Puchner- melyben jelenti, hogy 24
nek Jan. ertesitettek a Muszka
sereg bevonultatâsârol, az
eredeti ertesites.
20 8 Febr. Schwarzenberg- Eredeti conceptus mely­
nek ben mentegeti magât alkal­
milag Gedeon, hogy ö nem
maga fejeböl hivta be az
orosz segedet.
21 11 Martie Bonr-z Testve- melyben ertesiti a többek
reinek Györgynek közt, hogy a szebeni köve-
a komitehoz(?) tek megerkeztek seged ke-
res vegett. Az Orosz seged
mennyisegeröl az eredeti
level
22 Datum Pfersmann Niepo- Levelei, az elsö kulonoson,
nelkül Zoischizeky (?) hogy menekiiltek Moldo-
vaba. Zavart akarnak csi-
nâlni.

479.
Registrul actelor intrate la biurourile Comitetului român din
16 Octomvrie 1848 până la 3 Martie 1849.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 569

Sibiu, 16 Oct. 1848—3· Martie 1849.

Delà General Comando
26/4 Octombre 1848.
Octobre,
16. Presidial, Nr. 1328/p. întărirea Comitetului,
17. Presidial 1327/p. General Comando comunică cere­
rea lui Kemeny Istvân pentru prinderea lui Szent-
Kereszti Istvân în Blaj, Landsturm.
18. Preș. 1331/p. General Comando comunică comitetu­
lui raportul căpitanului Georg Novâk din Aiud și cere
ca să se facă cunoscut Românilor să nu vină în con­
flict cu miliția.
— Proclamațiunea comandantului general.
19. General Comando comandă comitetului să cerceteze
excesele făcute la.... Năsăud, Mihâlyfalva.
20.
21. Preș. N. 1408/p. General Comando întărește legiunile
române și promite arme și munițiune.
2. General Comando poruncește ca curțile domnilor
Maria și Susana Fabian din Poca și Doștat să nu
se bântuiască de Români.
22. ■ Q. 4300 General Comando ordinează compunerea unui
comitet pentru apărarea țării.
22. Q. 4302. Să nu meargă toți oamenii la lagăr, că prin
aceasta o să se împiedece agricultura.
P. 6405. General Comando recomandă o scrisoare că­
tre Urban.
23. Preș. 1424 ordinează formarea unei călării române.
23. Q. 4285. General Comando comunică declarațiunea
Episcopului Șaguna.
P. 2455. General Comando comunică plânsoarea per­
ceptorului Lâszlo de la Cinade.
General Comando ordonează să se înmulțească aduna­
rea de la Blaj și să se raporteze despre numărul inar-
maților și speciile armelor.
24. Preș. 1479/p. General Comando scrie că loan Mâthe
postmaistru din Stolzenburg să rămână nesupărat de
Români.
25. Q. 432f. General Comando poftește pe comitet să
facă compunerea Comitetului pentru apărarea țării.
25. Nl/L. a. General Comando încunoștiințează sustenta­
rea miliției și a landșturmului prin rechizițiuni.
570 SILVIU DRAGOMIR

26. N2/L. a. General Comando poruncește recrutarea pen­

tru complectarea regimentelor.
T. 1038. General Comando comunică pardon general
pentru dezertori.
27. 0. 4353. General Comando comunică cererea Juditei
Tiiri și cere să se facă dispozițiunile necesare, ca ea
să-și poată căpăta averile din Calvasăr.
Q. 2526 et 2515. General Comando ordonează ca casele
din Crișiu și Nagâg să se scutească de toate pericolele.
28. Q. 4361 et 4338. General Comando^ poruncește ca Ju-
deii și bătrânii și poștilionii să nu fie siliți să meargă
la lagăr.
29.
30. Q. 4429. General Comando comunică proclamațiunea
din 26 Octombrie.
30. Q. 4387. General Comando'ordonează restaurarea Co­
mitetului Hunedoarei prin Major Barthels și profe­
sorul N. Solomon.
Preș. N. 1545. Admonește pe Români să se rețină de
toate cruzimile. Comitetul să facă raport asupra în­
tâmplărilor de la Zlatna și să caute să țină pacea în
părțile meridionale ale Transilvaniei. (Inclusiv Ardea­
lul superior).
0. 4322. Pentru restaurarea districtului Făgărașului
orânduește General Comando pe Maior Mangesius,
Părintele Moldovan și profesorul Ion Bradu.
31. Q. 4362. General Comando ordonează ca 2 avrigeni
să se lase acasă de la lagăr, să poată aduce lemne la
General Comando.
Preș. N. 1551/p. Lăudătoriul lui lancu pentru scăpa­
rea Dragonilor. 1
Q. 4389. General Comando ordonează că oarecâțiva
Unguri scăpați la Orăștie să rămână nebântuiti lă-
sânduli-se și sectura celor de lipsă din moșiile lor.
Novembre
1. 0. 4405, 4406. General Comando ordonează ca Ben-
dorfenii să nu mai strice podurile Alținenilor.
2. Preș. 1557/q. General Comando cere ca să se trimită
speculatori, care să observe mișcările vrăjmașilor și
să facă raport și comitetul să le înainteze la General
Comando.
3. 'Geheim N. 130/p. Anunță despre o invaziune a Un­
gurilor de cătră Oradea Mare.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA iN 1848-49 571

Q. 4430. General Comando comunică proclamațiunea

Aiudenilor cătră Români.
Q. Desmembrarea Comitatului Albei Superioare.
4. General Comando întreabă dece D. Jancso este în Blaj.
Q. 4453. La Hunedoara în locul lui Barthels se ordi-
riează Czerbes, și în locul lui Solomon Demetriu Mol-
dovanu.
5. Op. 97. General Comando ordonă ca comitetul prin
prefecți să îndemne pe popor să fie cu statornicie și
răbdare în lagăr.
Preș. 1585/p. General Comando încunoștințează pe
Comitet că Kossuthenii în Cluj au desarmat și au des-
brăcat pe Chevaux-legers și s’au îmbrăcat ei în hai­
nele acestor. Românii să nu se lase să-i înșele.
6. Q. 4471. Se propune un asentatoriu român — cerceta­
rea recruților nu va fi prea riguroasă.
Q. 4426. Codru se slobozi din mâinile Rușilor.
Preș. 1597/p. General Comando încunoștințează că un
Secui îmbrăcat românește conduce o hoardă de Secui
și aprinde satele — să se prinză.
Q. 4459. General Comando comunică răspunsul dat
Tesaurariatului în respectul scutirii din Pianul româ­
nesc. Nu!
Q. 4467. General Comando ordonă ca Românii din
Scaunul Sighișoarei să dea recruți în înțelegere cu
dregătoriile scaunului.
7. Q. 4487. General Comando ordonă creațiunea distric­
tului Blajului și denumirea lui Popa și Mânu.
8. 0.4497. Restaurarea comitatului Zarand prin Turbat
și Almășan.
9. Preș. 1614/p. General Comando retrimite pe 31 Secui
acasă cu proclamațiune.
Preș. 1621/p. General Comando ordonă să nu facă re-
chizițiuni la Ibașfaleu fără știrea lui General Coman­
do sau a generalului Gedeon.
Preș. 1590/p. Episcopul Lemenyi se suspendă și Sim.
Crainic se numește vicar.
10. Q. 4534. General Comando comunică arătarea Mercu-
rienilor că Românii din 3 sate Apold, Ludoș, Topâr-
cea, împiedecă recrutarea.
Q. 4019. Adaus la desmembrarea comitetului Albei
superioare.
Q. 4444. General Comando comunică arătarea Ma­
gistratului de Mediaș pentru excesele ce fac Românii
în Alba superioară și pe Târnave.
B72 SILVIU DRAGOMIR

11. Preș. 1602 et 1648. General Comando comunică rân-

duelele pentru văduvele și pensionarii dela Zlatna și
cere asigurarea comunicațiunii între Zlatna și Abrud.
12.
13. . Pr. 1696. General Comando cere ca comitatul să facă
dispozițiuni să nu se prădeze selbele erariale dela Por-
stelke.
Q. 4580. General Comando poruncește ca să se opreas­
că excesele ce fac unii Români din Ocna.
14.
15.
16. Q. 4596. General Comando poruncește a se da îndă­
răt arhiva parocului săsesc și alte lucruri din Bcndorf.
Preș. 1666. General Comando arată mâhnirea pentru
întâmplările din Zarand.
Q. 4541. General Comando cere să se întoarcă bunu­
rile răpite dela văduva Nânâsi prin locuitorii din Sa­
tul Nou.
P. 2695 et 2696. Comunică cererea lui Megyesfalvi
pentru reîntoarcerea pagubelor făcute prin Români în
Vesăud și Vâralya.
17. Q. 4543. Restaurarea comitatului Târnavelor prin
Comando. Ștefan Roth și Ștef. Moldovan.
18. R. 6873. General Comando comunică arătarea univer­
sității săsești în cauza exceselor făcute in Voila, Fel-
dioara, etc. și cere îndreptare.
R. 6944. General Comando însărcinează pe comitet ca
să ajute adunarea armelor luate dela rebelRca să în­
armeze pe recruți.
Q. 4557. General Comando promite despăgubire din
fondul ce se va forma din contribuția orașelor și lo­
curilor rebele.
19. General Comando cere numele preoților români robiți
de Unguri la Aiud.
20.
21. Q. 4645 et 4677. General Comando poruncește a se
îndemna Românii să asculte de dregătoriile stătătoare
până la înființarea cât de curând a egalității drepturi­
lor.
22. Op. 200. Instrucțiuni preliminarii pentru organizarea
sculării generale.
O. 4637. Arată pâra Magistratului din Sasebiș în con­
tra Românilor din Sebeșel, cari au ocupat moara și
fructele scaunului. Să se facă îndreptare și actele să
se restituiască.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 573

23. Q. 4687. General Comando comunică pâra Magis­

tratului din Brașov în contra Românilor din Hermann,
Neustadt, Rosenau și Rothbach în cauza gărzii națio­
nale și a proclamațiunilor General Comandantului.
Q. 4676. General Comando ordinează restaurarea Ma­
gistratului din Ocna. Comitetul să transmită un indi­
vid din mediul său.
24. Q. 4563. General Comando cere ca comitetul să invite
pe Românii din scaunul Mediașului să plătească dare.
25.
26. Q. 4800. General Comando cere date pentru doi în­
vățători grăniceri români demni de răsplătire.
27. Preș. 1727. General Comando trimite călărie asupra
tulburătorilor români dela Mercuria. Să se trimită și
un comisariu din partea comitetului.
28. Q. 4852. General Comando ordonă restaurarea comi­
tatului Alba inferioară din dreapta Mureșului la Alba
lulia prin căpitanu Hild, Joseph Fink și Sâmuil Po-
ruțiu.
29. Q. 4796. General Comando strămută pretoriul Târ-
navelor dela Sf. Martin la Cetatea de Baltă.
Petru Dobra comisar pentru restaurarea Magistratu­
rii din Zlatna.
0. 4771. General Comando scrie cum că casa lui Apor
din Sibiu se ține de tatăl rebelului Apor.
30. Preș. 1142. General Comando comunică comitetului
proclamațiunea din 30 Novembrie și demandă a pune
conducători drepți ca să se oprească excesele.
R. 6950. General Comando comunică pâra oberlieute-
nantului Abel dela Cristuri asupra rechizițiilor și asu­
pririlor făcute de Români.
1 Dec.
2. P. 1419. General Comando demandă comitetului a
transpune la magazinul din Belgrad din naturalele a-
dunate la Blaj.
Q. 4797. General Comando comunică a se face colecta
pentru Românii și Sașii cei arși.
3. P. 1420. General Comando demandă ce să se facă
cu averile curților părăsite de Domni (magazine pen­
tru militari și săraci).
P. 1403. General Comando dă deslușire asupra natu­
ralelor ce au să dea locuitorii din Proștea Mare.
4.
5.
574 SILVIU DRAGOMIR

6. Q. 4927. General Comando comunică confirmarea

dregătorilor din districtul Făgărașului.
7. R. 7385. General Comando poruncește să se dea în­
dărăt caii domnilor ca să nu se strice economia de cai.
P. 2902. General Comando trimite pâra Magistratului
Sibiului în contra Românilor din Secădate cari au
luat' armele Ungurilor și comandă să li se dea îndă­
răt·
8. 0. 4815. General Comando comunică pâra Magistra­
tului din Mercuria în contra unei părți de Români din
Ludosiul Mare, care au scos pe dregători, cere îndrep­
tare, comunicatele să se restitue.
9. Q. 4866. General Comando încunoștiințează comitetu­
lui adunarea preoților și inteligenților comandată E-
piscopului Șaguna, Vicarului Krâjnik și administra-
turei Blajului. Comitetul să doctrineze pe prefecți și
tribuni.
Q. 4787—4959. General Comando comunică arătările
Sebeșenilor, Sibienilor, Mercurienilor și a lui Bartels
cum că și Sașii au eșit la lagăre. Comunicatele să se
restitue.
10. R. 7472. General Comando comunică pâra contra Isti-
nenilor cari taie pădurea lui Froniu’s din Sassu-Ves-
seud și comandă să se înceteze și dacă au ceva în con­
tra acelei păduri, să caute pre calea legii.
Q. 4812. General Comando comunică răspunsul univer­
sității sase la cererea comitetului pentru egalitatea
drepturilor și promite îndreptare·
0. 4624—4991. Adaus la desmembrarea Albei Supe­
rioare, Galaț la Făgăraș, Noul și Gainariul la Sibiu.
11. O. 4966. General Comando cere anul când au mers
și districtul și locul unde se află în Țara Română
junii din Foieldea conscriși, ca să poată scrie mai a-
priat la agenția din București pentru aducerea lor.
Q. 4958. General Comando comunică plângerea Țiga­
nilor din Proștia Ciucului în contra Românilor și cere
îndreptare.
12. Q. 5058. General Comando trimite dimisiunea împă­
ratului Ferdinand I, și succesiunea lui Francisc losif
I pe tronul Austriei.
13. R. 7173. General Comando desaprobează lucrarea lui
loan Buteanu că a înființat o schimbărie in Roșia
(Verespatak) unde a pus pe P. Boier, los Antos și
Ștef. Szigethi și cere ca să anuleze și comitetului să
raporteze despre tezultat·
 > REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 575

15. P. 1467. General Comando cere să se scrie prefecților

și tribunilor ca să îngrijească pentru transportarea
făinei dela M. Vâsârhely, (prin Radnoth, Egerbegy și
Gyeres sz. Kirâly) și să dea vorșponturi.
Q. 4925, 4923, 4924, 4992, 4807. General Comando
. comunică pâra magistratului din Mediaș, in contra
lui Gregorievics, Elizie și a satelor întrupate din Alba
Superioară. Documentele să se restuiască.
P. 1440. General Comando comandă a se face distinc-
țiune între rechizițiuni și predățiuni.
Q. 4953. General Comando comunică nota făcută la
agenția din București despre Suciu și Pumnu.
Q. 5132 General ■ Comando comandă să se dea înapoi
caii și oile nobile luate dela domni sau să se dea co­
mandanților trupelor.
16. 0. 5072. General Comando laudă pe tribunul Frâncu
Constantin pentru serviciile sale.
P. 1472. General Comando comandă a învăța și a sili
pe Români din cele 19 sate împreunate cu scaunul Me­
diaș ca să deie cele 120 stânjini de lemne care sunt de
lipsă pentru profundărie făcându-se înștiințare la Ge­
neral Comando.
Q. 5032. General Comando înștiințează că s’a scris lui
Hild. Porutz încă să meargă cât mai curând la Alba-
lulia la administratură·
Q. 5063. General Comando· comunică pâra universită­
ții sase în contra numirilor de dregători în 5 sate din
districtul Brașov prin prefect. Cere îndreptare cu ob­
servare la răspunsul dat la instanța comitetului în cau­
za cu Sașii. Comunicările restituant.
17. P. 3102. General Comando laudă pre prefectul Mar­
țian Popovici pentru formarea de călărie — promite
arme mai în urmă.
Q. 5131. General Comando arată numărul recruților
dat până acum, să stăruiască comitetul să se completeze
numărul. D'ocumentele să se restituiască la General
Comando.
Q. 5098. General Comando comunică pâra Tesauraria-
tului în contra lui I. Buteanu că au scos pe spânul G.
Lazâr din Câmpeni și au pus pe Șt. Șulutz. Cere în­
dreptare.
18.
19.
20.
21.
576 SILVIU DRAGOMIR

22. 0. 5203. General Comando dimite 4 recruți din cinci­

zeci, cu condițiune ca comitetul să pună pe alți 4 în
locul lor. .
23.
24. P. 3111. General Comando .. .
25.
26. ’
27. R. 7794. General Comando la pâra comunităților Si­
biului și Amnașului comandă a se opri prevaricațiuni-
le, care le fac Românii în pădurea Bungardului și Am­
nașului.
28.
29. Q. 5252. General Comando arată că Ungurii au .cu-1
prins Clujul și că trimit șpioni în toate părțile, deci
comitetul să încunoștiințeze pe toți prefecții și tribunii
să nu dea pașaporturi fără distincțiune; pe călătorii
unguri să-i cerceteze cine sunt și dacă au scrisori și
să raporteze la General Comando, chiar și prin ștafete
despre toate mișcările inimicului.
30. N. 105. Arată General Comando în ziua de 13 Ianua­
rie 1849, că prefectura română dela Brașov a licitat
averile unor curți spre despăgubirea Românilor je-
fuiți de Secui, demandă a se restitui tot cât se poate
și a face informațiune.
31. Sub N. 121, ziua 15 Ianuarie General Comando ară­
tând că Polixena Dobai din Vingârd și-au dat buca­
tele și vitele pe seama magazinului din Belgrad, de­
mandă a se constrânge să le predeie și Românii să-i
stea într’un ajutor și a face raport.
32. Sub N. P. 328, 10 Februarie 1849 General Comando
demandă a se supune garda Românilor dm Sibiu co­
mandantului cetății, adică celui săsesc·
33. N. R. 511. 27 Ianuarie General Comando arată plân­
gerea Sașilor din Cristian în contra Românilor din
Gura-Râului, cere a-se face cercetare și îndreptare.
34. Sub. N. Q. 453. 12 Ianuarie 1849 General Comando
arată plângerea asupra unor locuitori din Ludoș, Gu-
su, Armeni, că strică pădurile și amenință cu punere
de foc.
35. Sub. N. 217 et 111. 16 Ianuarie 1849 General Coman­
do arată că satele cele 13 încorporate la scaunul Me­
diașului nu se supun jurisdicțiunei săsești; poftește ca
după restaurarea păcii comitetul să facă rânduială a
se supune.
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 577

36. N. Op. 783. 14 Februarie 1849 General Comando de-

mandă a se ridica din scaunul Sibiului oamenii cei ce
ău arme de foc și a se trimite comisari în districtele
vecinate cu scaunul Sibiului și a celorlalte scaune, au
dacă nu vreu, să trimită armele.
37. N. 275—300. 15 Ianuarie 1849 General Comando ara­
tă plângerea pentru arderea Aiudului amenințând ce­
lor vinovați.
38. N. 946 R. 14 Februarie 1849 General Comando de-
mandă comitetului a dispune ca să nu se facă nici o
stricăciune depositelor împărătești din Turda, fiindcă
s’au raportat fa General Comando că Prodan ar vrea
, să aprindă și Turda.
N. 13. Turda este ocupată de rebeli din 21 Decem­
brie când fugi Wardener dela Ciucea, așa dar nici
comitetul nu poate dispune pe acolo până nu se va
reocupa, nici Prodan nu poate face nemica pe acolo,
carele nici mai ’nainte n’au avut cuget a aprinde
Turda.
39. Nr. P. 221. 16 Februarie 1849, General Comando de-
mandă ca Românii din Reten să deie furajul și cele­
lalte competențe putându-se ajuta și dela curțile dom­
nești pe lângă cruțarea proprietății.
40. Q. 5081. 30 Decembrie!?) 1849(?) General'Comando
la arătarea magistratului săsesc din Miercurea, casea­
ză alegerea din Ludoș prin Moise Tănase căruia i se
oprește a se mai mesteca în asemenea trebi·
41. Presid. N. 238. 20 Februarie 1849 General Comando
imputa că lancu stă la Abrud și nu face nemica și că
Buteanu chemat să se înțeleagă cu Csernoevitz n’a
mers.
42. S. Pr. 50 et 251. 21 Februarie 1849, General Coman­
do· îngăduie a se da pentru... furagiul în grâu, se­
cară. linte.
43. S. 354. 16 Februarie 1849. General Comando demandă
comitetului ca până la regularea relațiunilor politice
ale țării să ia măsuri spre a nu asupri celelalte națio­
nalități.
44. Op. N. 913. 20 Februarie 1849. General Comando cere
a i se da înapoi sulițele date dela Belgrad spre marma-
• rea miliției regulate.
45. P. 378. 20 Februarie 1849. General Comando insinuă
că au făcut pe prefectul loan Bradu dela Făgăraș lieu-
- tenant 2-ae classis în regimentul 1 al Românilor.
46. P. 109. 15 Ianuarie 1849. General Comando îndreaptă
37
578 SILVIU DRAGOMIR

pe Românii din Archita a se ruga de magistratul Si-

ghișoarei de ajutor dela curțile părăsite.
47. P. 247, 19 Februarie 849. General Comando face cu­
noscut, că locuitorii din Drașov n’au îngăduit pe ofi-
ciolatul Miercurei ca să ceară ovăzul și fânul cumpă­
rat prin licitațiune din curtea comitesei Lâzâr și cere
îndreptare și report.
48. P. 273. 23 Februarie. General Comando răspunde la
rugămintea Stenenilor, cum că nu se poate ierta fura-
giul și ei dintr’a domnilor nu pot lua, ci averea dom­
nilor fugiți să se deie direct la magazinul imperial sub
inspecțiunea juraților satului.
P. 421, ziua 24 Februarie. General Comando arată
plânsoarea lui Geltch din Romos contra Românilor
că ar fi neascultători și prădători.
Martius.
P. General Comando prin decretul din 1 Martie No·. .
fără de subscripție cere eruirea scriitorului scrisori­
lor publicate în Ostdeutsche Post din Viena.
P. 334, ziua 2 Martie. General Comando arătând ne­
supunerea celor 19 sate încorporate Mediașului de-
mandă ca comitetul să le aducă la supunere sub juris-
dicțiunea dela Mediaș.
Ziua 3 Martie. P. 347. General Comando demandă co­
mitetului ca să arate Românilor din Glâmboca, cât de
rău au lucrat mutând judele și jurații satului și pu­
nând alții.

480·
Târgul Mureș, 15 Iunie 1849.
Un memoriu al locotenent colonelului Dobozy Ștefan, fost prim-
pretor în județul Bihorului., Descrie espediția făcută în Octom-
vrie 1848 cu voluntari unguri din Diosig, Secuieni și Margita,
in ținutul Crasnei împotriva răsculaților români, apoi rolul său
la apărarea Clujului și intervenția din 25 lanuar pentru a ajuta
pe Ungurii refugiați din Aiud.
Biharmegye ermelleki jârâsânak foszolgabirâja Dobozy Istvân
az 1848-ik ev Oktober 24-en a hegykdzon vajdai joszâgâban eppen
sziiretelven tobb jo barâtjai kdreben: egy cedulâcskât kapott,
szomszed Kraszna megye alispânjâtol, a melyben folhivatott, hogy
 REVOLUȚIA ROMANILORDIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 579

menjen a magyar ver oltalmâra; mely folhivâsra nevezett foszol-

.gabiró kocsira iilvén delutâni 5 órakor a jârâsâban levo 3 mezó-
vàrosokból, ugy mint Diószegròl, Székelyhidról és Margitaról
még akkor éjjel szekérre ùltetvén 1110 nemzet órbket, azokat 9
mértfòldnyi tâvolsâgra mâr 25 én Somlyóra (hol mâr reggeli 7
órakor maga megjelent) teremtette s ott alig pihentetvén meg a
.koràbban érkezetteket: még az nap éjjelére Krasznâra kiszalli-
totta, csapatjânak pedig màsik részét Perecsenbe és Ràtonyba az
■olàhok aitai elcsàbitott s pazsuràval ellàtott magyarok fékezé-
sére kiildòtte akkor: midon 6 maga az 500 fobol allò Diószegi
inagyar és olàh ajku nemzetòròkkel fóispàn Kabos lozsef ur
kiséretében Krasznàn keresztùl, hol a szives és megrémiilt lako-
sok aitai legényei megvendégeltettek — Bogdânhâza felé vonult,
hol mâr mintegy 8—9000 fobol allò s kiilòmbozò nemii fegyve-
rekkel felkésziilt olâhokat talàlt, az elòre kùldòtt két csapattal
szembe allva, de kik a harciason lelkesiilt nemzetóròk hosszu
soratól megrémiilve a hegyekbe futamodtak. Midòn is a helység
hàrom oldalról bevétetvén, a hegyekben tett vadàszatban 35 olàh
lelòvetett s szâmosan elfogattak, hàrman kik egy hàzból lòvól-
dòztek reânk, a haz fòlóttòk meggyujtatvàn beégettek, egy olàh
deak pedig, ki a templomból szâzados Kovàcs Lòrinczre lótt,
hadi tórvények értelmében fóbe lòvetett és igy az egész vidék
lecsendesittetvén, a kòriilbelòl levo helységekben elhelyezett nem-
zetórók aitai a vidék féken tartatott. Mely ebbeli részvételéért fò-
szolgabiró Dobozy Istvânnak hala kòszónet is szavaztatott Krasz-
na megye rendei aitai. Késòbben Dobozy Istvân Kolozsvàr segit-
ségére 800 fobol allò nemzetòri csapatot vitt vaia, kik Kolozsvàr
ieladàsakor még masnap 10 órakor is benn voltak a varosban és
minden csapatok kòziil legutoljàra huzodtak onnan ki a legszebb
katonai rendben.
Folyó év Zannar 15 én Dobozy Istvân mâr mint lovas órnagj7
ismét Erdélybe érkezett s az éppen porig égetett Nagy Enyedi
menekiiltek megszabaditâsâra késziilo tòbb lovagokból u. m.
Pagett, B. Keménj’ Istvân, Szilvâsi Miklós, B. Veselényi Fe-
renc, Gr. Toldi Lajos s. tóbbekbòl allò ònkéntes s pâr gyenge
szàzadból allò fedezethez csatlakozott és igy hunyadi hadnagy
Bànó Miklossal s aitala leszkòzlòtt 40 olasz lovasokkal Peteczi
szâzados vezénylete alatt Nagy Enyedre sietett. Megérkezvén
Nagy Enyedre: mintegy 2000 fobol allò olàh rabló csoport aitai
véletlen megtàmadtatott, de azokat Peteczi és Szilvâsi 14 olasz
lovasokkal széjjel verte, mely egy jeles òrmester lón aldozata,
akkor, mikor az olàhok kòziil 40 ellóvetett s tòbben elfogattak. Ez
nap éjjelén B. Kemény Istvân foispân Szilvâsi Miklóssal kiilonós
erélyeséget fejtettek ki, a szerencsétlen mintegy 1200 enyedi me-
nekulteknek az erdókbol lett òsszeszedése alkalmâval, kik a leg-
580 SILVIU DRAGOMIR

borzasztóbb téli idóben nehàny napokig tengették magokat ke-

servesen .farùgyivel s hóval. Ezen szerencsétlenekkel 16-àn meg-
indulvàn a minden felòl fenyegetó olàh csoportok kózótt s ily mó-
don Felvincznél elhuzodva a Peteczi szazados aitai vezérelt lovas.
elócsapat — mintegy negyed — félezernyi fegyveres hataróri s
mas olàh rablok aitai ostrom tùzzel fogadtatott, mely egy olasz
lovast rógtón elejtett, egy embert s 3 lovat pedig megsebesitett,
a mi don is az elsó fedezetet tartó 160 személyzetbol allò gyalog-
sàg elhagyatva vezértisztjei, órnagy Dobozy Istvan s hadnagy
Bànó aitai néki lelkesittetvén a hegyre felfelé tórve megtâmadtâk
az erânyokba harmincszorta szàmosabb s a legjobb vont csóvu
fegyverekkel ellatott ellenséget s félórai kitartâs utân, midón mâr
minden tóltésból mâr éppen kifogytak szerencsés volt Banó Mik-
los hadnagy az ellenséget megfutamitani, mialatt órnagy Dobozy
a szerencsétlen s. kétségbe eséssel kùzdó Nagy Enyediek segit-
ségére menvén, azokat a nagy hó aitai eliedett rógós tengeri fól-
dón keresztiil egy mellék uton szerencsésen megszabadittota s
igy egyediil Isten segedelmével a maroknyi nép két halott s 3,
sebestilt kàrral, a legerósebb âllâsba lévó nagy mennyiségù ellen-
ségen nem is remélt diadalt vivott ki, melynek legszebb eredmé-
nye lett a szerencsétlenek megmentése, kik kóziil egynek az 1200
lénésnyi tâvolsâgban volt szekeren, a golyó talâlvân karjât, azt le
is kelle vàgatni.
Ezen elóadàs minden betùirol mindenkor becsiiletemmel jót
allok.
Kelt Marosvâsârhelyen 15 Iun. 1849.
Dobozy Istvan alezredes
s marosmegyei kormanybiztos.
 LISTA CRONOLOGICĂ A DOCUMENTELOR

Documente din Biblioteca Academiei Române

Colecția dăruită de Nerva Hodoș.
Pag.
1. 1848. Aprilie 10. Zlatna. Petru Dobra către Româ­
nii din județul Huniedoara . . 3
2. „ V 27, Cluj. David Korbuly către un
superior .................................. 6
3. „ Maiu 15, Blaj. Memoriul adunării naționale
către guvernul din Ardeal 6
A. „ Iunie . 1, Oradea. lablonczy către cornițele
suprem din Bihor............ 9
5. „ 10, Cluj. Contele losif Teleky către
Puchner . ............................ 11
6. V 14, Cluj. Circulară tipărită a episco­
pului loan Lemenyi 11
7- „ ff 14, Zlatna. Comisarii anchetei din
Munții Apuseni către guvern . 13
8· „ 11 15, Cluj. Contele Teleky către genera­
lul Puchner........................... 16
9. „ a 16, Cluj. Contele Teleky către genera-
Iul Puchner................................. 17
IO· „ >> Manifestul lui Eftimie Murgu că­
tre Români................................. 17
H· „ 25, Timișoara. Românii ortodocși din
Ungaria către dieta țării. . . . 19
21. „ Iulie 1, Sibiu. Circulara consistorului or­
todox către protopopi . 23
13. „ 13, Karlovci. Manifestul patriarhului
Rajacic către Români .... 23
14. „ August 24, Turnu-Roșu. losif Dobokay către
tezaurariat........................... 25
15. „ »5 , Budapesta. Proiect de lege pre­
zentat de deputatul loan Dragoș 28
582 SILVIU DRAGOMIR

Pag.
16. 1848. August , Budapesta. Proiect de lege' pre­
zentat de deputatul Teodor Șerb 29
17. „ Septemvrie 24, Pesta. Apel către Români semnat
de cinci deputați în dieta ungară 31
18. „ (fără dată și loc). Foaie volantă cu propunerile Ro­
mânilor către Sași.................
32'
19. „ Sept.-Oct. însemnare despre conflictul din
(fără loc). Lipova 33. ..........
20. ,, Noemvrie 7, Răciu. Contele Lazar Denes către
, Românii din Pogăceaua . . . 34
21. „ „ 11, Sibiu. Comitetul Națiunii Române
către Demetriu Moldovan . . . 34.
22. „ „ 22, Sibiu. Comitetul Națiunii Române
către Demetriu Moldovan . . . 35·
23. „ „ 25, Sibiu. Comitetul Națiunii Române
către Demetriu Moldovan . . . 36.
241. „. 26, Govășdia.. I. Pipoș către Deme­
triu Moldovan................ ; 37f
25. „ Decepivrie 6, Deva. D. Moldovan către Comi­
tetul Național........................ 38'
26. „ 6, Deva. D. Moldovan către Comi­
tetul Național........................ 40·
27. „ 7, Deva. Un manifest tipărit, sem­
nat de I. Czerbesz și D. Moldovan 41
28. „ 12, Deva. D. Moldovan către Comi­
tetul Național................. . 42'
29. „ 13, Oradea. O circulară a episcopului
Fasile Erdelyi...................... 43
30. „ 15, Deva. D. Moldovan către Comi­
tetul Național...................... 46
31. „ 15, Deva. D. Moldovan către Comi­
tetul Național ....... 47‘
32. „ 20, Blaj. O circulară tipărită a lui
Axente Sever către centurionii săi 48
33. 1849. Ianuarie 9, Sibui. Comitetul Națiune! Româ­
ne către administraiura județului
Huniedoara 50........
’
341 10, Mihalț. Loc. col. Losy către Axen-
te Severu........................... 51
35. 10, Sibiu. Comitetul Națiunei Româ­
ne către Axente Severu . . . . 51
36. 11, Deva. D. Moldovan către Comi­
tetul Național............. ■ . . 52!
37. 12, Sibiu. Organizarea administrației
județului Huniedoara . . . . 58
fFjg--». _
St-------------
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 583

Pag.
38. 1849. Ianuarie .3 Formular de jurământ pentru
funcționarii județului Huniedo'ara 59
39. „ 33 13, Dealu Mare. Tribunul Avram Su­
ciți către Antonie Grigorescu 60
40. 33 13, Buceș. Aviron Telechi către D.
Moldovan ................................. 61
41. 15, Ilia. Alexie Olariu și Panait Iosif
către D. Moldovan................... 61
42. 33 33 21, Buceș. I. Buteanu către D. Mol­
dovan . . ............................. 62
43. V 22, I. Buteanu către D. Moldovan . 63
414. 33 27, Șoimuș. George Tăbăcariu către
D. Moldovan............................ 64
45. 33 29, Ilia. Anton Grigorescu către D.
Moldovan ................................. 64
40. 33 33 23, Gurasada. Anton Grigorescu către
D. Moldovan............................ 65
47. „ Februarie 9, Hațeg. Căpitanul Turbat către D.
Moldovan ................................. 65
48. >3 33 10, Hațeg. Căpitanul Turbat către D.
Moldovan ................................. 67
49. 33 -,3 14, Hațeg. Căpitanul Turbat către D.
Moldovan ................................. 68;
50. 33 33 17, Buceș. I. Buteanu către D. Mol­
dovan1) ...................................... 71.
51. 33 33 18, Deva. N. Solomon către. D. Mol­
dovan ...................................... 72
52. 33 33 19, Brad. /. Buteanu către D. Moldo­
van ........................................... 72
53. 33 33 21, Buceș. I. Buteanu către Nicolae
Μ oldovan ................................. 75
54. 33 33 18, Buceș. I. Buteanu către D. Mol­
dovan ...................................... 75
55. 33 33 24, Abrud. Prefectura Auraria Ge-
mina către Comitetul Național . 76
56. 33 33 26, Balșa. Tribunul C. Demian către
D. Moldovan............................ 7S
57. 33 33 26, Șoimuș. G. Tăbăcariu către D.
Moldovan............................ 79
58. 33 33 26, Șoimuș. G. Tăbăcariu către D.
Moldovan ................................. 80-

b Data scrisorii a fost greșit copiată de noi. A se îndrepta: Bu-

cey, 47 lanuar 1849.
684 SILVIU DRAGOMIR

Pag.
59. 1849. Februarie 27. Șoimuș. G. Tăbăcariu către D.
Μ oldovan.................................. 81
60. ·„ Martie 6, Hațeg. Căpitanul Turbat către D.
Moldovan ................... ( . . . 81
61. „ 6, Căpitanul Cernoevici către D.
Moldovan .................................. 83
62. „ 9, Alba Iulia. Colonelul August către
Axente Sever . . . . . . . 84
63. „ 9, Baia de Criș. I. Buteanu către D.
Moldovan ................................. 85
64. „ 13, Baia de Criș. I. Buteanu și N. So­
lomon către D. Moldovan . . . 85
65. „ 14, Hațeg. Căpitanul Turbat către D.
Moldovan ........ 86
66. „ „ 14, Șoimuș. G. Tăbăcariu către D.
Moldovan .................................. 87
67. „ 15, Hațeg. Căpitanul Ttirbat către
D. Moldovan............................. 88
68- „ 15, Baia de Criș. I. Buteaitu către G.
Tăbăcariu ........ 88
69. „ 15, Sântimbru. Ordinul căpit. Brand-
mayer către Axente Sever . . 89
70. „ 16, Hațeg. Căpitanul Turbat către D.
Moldovan .................................. 90
71· „ 16, Șoimuș. G. Tăbăcarizi către D.
Moldovan .................................. 91
72. 16, Deva. N. Solomon către D. Mol­
dovan . . ............................. 92
73. 17, Deva. N. Solomon către D. Mol­
dovan ...................................... 92
74. „ 18, Hațeg. Căpitanul Turbat către D.
Moldovan .................................. 93
75. „ 20, Hațeg. Căpitanul Turbat către D.
Μ oldovan .................................. 94
76. „ 22, Huniedoara. Hotărârea adminis­
tratorului D. Moldovan în ches­
tiunea averii deputatului Const.
Papfalvi' ................... .... 96
77. „ 23, Șoimuș. G. Tăbăcariu către D.
Moldovan .................................. 96
78. „ 23, Deva. N. Solomon către D. Mol­
dovan ...................................... 97
79. „ 23, Hațeg. Căpitanul Turbat către D.
Moldovan . . . .................... 98
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA iN 1848-49 685

Pag.
80. 1849. Martie 24, Hațeg. Căpitanul Turbat către D.
Moldovan ................... .... 98
81. „ 26, Hațeg. Căpitanul Turbat către D.
Moldovan ................................. 100
82. „ »
26, Sibiu. Proclamafiunea comisarului
guvernului Ladislau Csânyi . . 101
83. „ o 28, Grădiște. A. Balint către D. Mol­
dovan . . . '................. 102
84. „ 29, Bar. Tribunul Ștefan Traian că­
tre prefectul D. Moldovan . . 103
85. „ o 29, Orăștie. Un raport a lui Chira
7'atarii ......... 103
86. „ April 1, Grădiște. A. Balint către D. Mol­
dovan ...................................... 104
87. „ 33 19, Brad. Toan Dragoș către Iancu
și Buteami........................... 105
88. „ 33 26, Brad. Comandantul Csutak către
Buteanu și Iancu................. 106
89. „ Main 4, Alba Iulia. Colonel August către
Axente Sever............................ 107
90. „ , Revendicările Românilor în tra­
' tativele cu Dragoș................ 108
91. „ 13 6, Abrud. I. Dragoș către Avram
Iancu . ................................. 109
92. „ 33 7, Câmpeni. Răspunsul lui Iancu că­
tre deputatul Dragoș . . . . 110
93. „ 33 8, Abrud. I. Dragoș către Avrqm
Iancu ...................................... 111
Î 94. „ 33 11, Debrețin. Ordinul dat de Kossuth
ä către Hatvani...................... 112
। 95. „ 33 25, Alba Iulia. Colonelul August că­
tre locot. Mânzat ............ 113
96. „ Iunie 12, Abrud. Colonelul Kemeny către
Iancu și către glotașii români . . 115
ii 97. . 33 15, Câmpeni. Avram Iancu către tri­
•| bunul Ioan Deac.................. 116
i 98. „ 33 24, Cluj. 0 proclamație românească
{ a generalului Bem............ 117
99. „ Iulie 2, Cluj. Daniel Boczko către N. Băl-
cescu ...................................... 118
100. „ 33 21, Ofenbaia. Atestat despre merite­
le tribunului Ciurileanu . 119
101. „ 33 20, Proiect de propuneri către guver­
natorul Ardealului............ 120
586 SILVIU DRAGOMIR

Pag.
102. 1849. August 23, Oradea. Feldmareșalul Pașchie-
vici către o delegație trimisă de
Avram Iancu............................ · 124
103. 30, Deva. N. Solomon către D. Mol­
dovan ......... 125
104. „ Septemvrie 2, Alba lulia. Colonelul August că­
tre Axente Sever.............. 126
105. 21, Arad. Eftimie Murgii către un
fruntaș ardelean . . . - · 127
106. >3 22, Deva. N. Solomon către D. Mol­
33

dovan ................... .... . . . 130

107. • 26, Blaj. Al. Papiu Ilarianu către 'D.
>1

Moldovan .................................. 131

108. „ Octomvrie , Hațeg. A. Solomon către D. Mol-
- dovan ........................ .... . . 132
109. 33 16, Brașov. Românii din Brașov că­
33

tre împăratul ....... 133

110. ” 3322, Blaj. Căpitanul Popa către D.
Moldovan ........ 135
111. 26, Blaj. - Bas. Maior către D. Mol-
dovan ......... 136
112. >} 33 27, Alba lulia. Căpitanul Turbat că-
tre D. Moldovan........................ 138
113. „ Noemvrie 5, Soimuș. G. Tăbăcariu către D.
Moldovan .................................. 140
114. „ Decemvrie 6,.Blaj. Bas. Maior către D. Mol­
dovan ....................................... 141
115. 17, Ilia Mureșului. Ant. Grigorescu
către D. Moldovan............. 142
116. „ Fără dată. Turda. Memoriu către comanda
militară din Turda . . . . . 143
117 „ Oct.-Dec. O listă a intelectualilor români din
Transilvania 144.............

Documente din arhiva Asociațiunii Transilvane

Colecția Muzeului Unirii din Alba lulia

118. 1848. Iulie 1, Buda.. Arhiducele Ștefan către

Andreiu Șaguna .... .163
119. „ „ 3, Budapesta. Ministrul de interne
Szemere către Andreiu Șaguna 164
120- „ „ 14, Pesta. Episcopul Șaguna către
. ministrul de interne ..... 164
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 587

Pag.
121. 1848. Iulie 14, Budapesta. Ministerul de interne
către episcopul Șaguna și un con-
cept de răspuns ...... 165
122. ?> 3· 15, Pesta. Andreiu Șaguna către pa­
latinul losif ........................ 166
123. 15, Budapesta. Ministrul Szemere că­
tre episcopii români................... 167
124. 18, Budapesta. Ministerul de finanțe
către Șaguna . ................... 167
125. 18, Sohodol. împrumutul· de 500 lei
al Sohodolenilor ...... 168
126. 20, Brașov. Brașovenii către Andreiu
Șaguna....................... 169
127. 22, Budapesta. Episcopul Șaguna că­
tre ministrul de interne Szemere 171
128. 22, Câmpeni. Adeverință despre un
împrumut luat de reprezentanții
Câmpenilor ....... 171
129. „ 25, Budapesta. Conceptid unei procla­
mații a lui Șaguna 172
130. 30, Budapesta. Ministrul Edtvds că­
tre Șaguna ........ 174
131. 30, Budapesta; Ministrul Szemere
către Șaguna 174
132. 31, Budapesta. Ministrul Szemere
către Șaguna 175
133. „ August 3, Sibiu. Advocatul Miclăuș către
Șaguna 176
134. „ (fără dată și loc), Memoriul advocatului Miclăuș
privitor la situația Românilor de
pe pământul crăiesc ... 178
135. „ August 18, Budapesta. Un proiect de lege re­
dactat de Șaguna . . . . 185
136. „ Octomvrie 12, Cricău. Avram lancu către preo­
tul N. Fodor ....... 187
137. 12, Cluj. Comisarul baron Vay că­
tre Șaguna................... . . 188
138. „ „ 14, Sibiu. Conceptul răspunsului dat
de Șagtma către barocul Vay . 190
139. „ Noemvrie 2, Sibiu. Comitetul național către
Axenfe Sever' ....... 193
140. „ „ 5, Sibiu. Comitetul național către
Axente Sever ....... 194
141. „ „ 14, Câmpeni. Chitanță a prefectului
I. Buteanu . ................... 195
588 SILVIU DRAGOMIR

Pag.
142. 1848. Noemvrie 16, Salinele. Axente Sever către A-
vram lancu........................ 195
143. „ „ 22, Sibiu. Comitetul Națiunii Româ­
ne către protopopul Ștef. Mol-
dovan.................................................. 196
144. ’ „ „ 22, Sibiu. Comitetul național către
Axente Sever ..·..... 197
145. „ „ 26, Sibiu. Comitetul național către
Axente Sever.................................. 198
146. „ „ 27, Câmpeni. Chitanță a lui Gheor-
ghg Teoc ........ 199
1417. „ „ 30, Câmpeni. Chitanță a lui Moduna
Lup .......... 200
148. „ . „ . 30, Câmpeni. Chitanță a lui Hrisa
Lup .......................................... 201
149. ,, Decemvrie 1, Sibiu. Comitetul național către
Axente Sever ....... 201
150. „ „ 8, Sibiu. Cohiitetul național către
Axente Sever ....... 202
151. „ „ 19, Câmpeni. Obligațiune de a re-
plăti un împrumut ..... 203
152. „ „ 21, Huedin. Notarul din Huedin dă
adeverințăprefectului Vlăduțiu 204
153. „ 21, Ofenbaia. Amos Tordoșan către
lancu........................ 204
154. „ „ 21, Câmpeni. Instrucțiuni date de A"
vram lancu ........ 205
155. „ „ 21, Bistra. loan Balea către lancu. . 205
156. „ 24, Sibiu. S. Bărnuțui către Samoil
Poruț ...................................................206
157. „ „ ' 24 Câmpeni. Chitanța lui Hriza Lup 207
158. „ „ 28/ Ofenbaia. Amos Tordoșan către
lancu ..................... ..... 207
159. „ „ 31, Abrud. loan Mo ga către lancu . 208
160. 1849. Ianuarie 1,Sibiu. S. Bărnuțiu către Axente 209
161. „ „ 2, Zlatna. Pice prefectul Băcilă că­
tre lancu ........................................ 209
162. „ „ 2, Câmpeni. Chitanță a lui Nicolae
Corcheș . . ; ........................... 210
163. „ „ 4, Ofenbaia. Amos Tordoșan către
N. Corcheș.......................... 211
164. „ „ 6, Ofenbaia. Amos Tordoșan către
lancu .......... 212
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA IN 1848-49 589

Pag.
165. 1849. Ianuarie 16, Câmpeni. împrumut de bani fă­
cut de Oneciu loan Canciu . . 212
166. 18, Câmpeni. Chitanță dela Pop Ma-
nițiu....................... . . . . 213
167. 18, Câmpeni. Chitanță dela Dionisie
Daraban ......... 213
168. >> » 19, Câmpeni. Chitanță dela Dandea
lonuț . . . : ........................ 213
169. >> >} 20, Abrud. loan Șuluțiu către N.
Corcheș ......... 214
170. 15, Sibiu. N. Bălășescu confirmă pri­
mirea unor sume de bani . 215
171. 23, Mărișel. Satul Mărișel către un
maior ungur ....... 215
172. » >> 25, Câmpeni, Chitanță dela Ilie
Dascaloviciu ............................. 216
173. 27, Roșia. Declarația locuitorilor ca-,
tolici din Roșia Montană . . . 216
174. » „ 25, Bălgrad. Viceprefectul Băcilă că­
tre lancu. ... ................... 217
175. 30, Oradia. N. Hodossy către Bebthy
-Odon............................ . . . 218
176. 31, Bălgrad. Viceprefectul Băcilă că­
tre lancu............................. . 220
177. ,, Fără dată, Muntele Rece. Satul Muntele Rece
către lancu........................ .... 221
178. „ Februarie 2, Abrud. loan Șuluțiu către lancu 221
179. >■> 5, Câmpeni. Chitanță dela Petru
Olariu . ..................................... 222
180. >> 5, Câmpeni. Chitanță dela Alixen-
druțiu lancu ........ 222
181. ff I, 5, Câmpeni. Chitanță dela Nicolae
Sabo . . ................................. 223
182. >> H 5, Câmpeni. Chitanță dela Hrisa
Lup ... ................... 223
183. „ (fără dată și loc), Antoniu Rosor către lancu 224
184. „ Februarie 9, Valea Poenii. Tribunul Fodorean t
către lancu și o scrisoare a pre-
fectului S. Balint către A. Tor-
dosan............................ . 225
185. ii li 12, Câmpeni. Chitanță dela Gh. Tiocu 226
186. >> 14. Cricău. Viceprefectul Balaș către
lancu ................... 226
187. a ’> 15, Cluj. Bânfy Lad. către comisarul
Dozsa Elek ....... 227
690 SILVIU DRAGOMIR

Pag.
188. 1849. Februarie 18, Cluj. Starețul minorit. Wiszkăcy
către Ștefan Horuâth . . . . 228
189. „ 19, Câmpeni. Chitanță dela Andrei
Olajos.......................... 230
190. „ 21, Hălmagiu. Comisarul Santa către
comandantul unguresc din Hăl­
magiu ....................................... 230
191. „ 28, Sibiu. Comitetul Națiunii Româ­
ne despre purtarea patriotică a
fraților Nicolae și Petru Maniu . 233
192. „ Martie 4, Câmpeni. Chitanță dela Aviron
Telechi . ·.................................. 235
193. „ 5, Veneția de jos. Prefectul loan
Comșa către primarul din To-
plița................................. 235
194. „ 5, Toplița. Toplițenii linguri către
comandantul · Secuilor .... 236
195. „ „ ’ 9, Sf. Gheorghe. Puncte de acuză
contra lui Gh. Szentivănyi . . . 236
196. „ 9, Sf. Gheorghe. Comisarul Găl Da­
niel despre deputatul deținut Gh.
Szentwănyi ........................ 237
197. „ 10, Odorhei. Raportul plutonierului
Mihail Barabas....................... . 238
198. „ 11, Abrud. Avram lancu către N.
Corcheș....................... . . . 239
199. „ 13, Trâmpoaiele. Petru loanette că-
t^e lancu . ........................ 240
200. „ 13, Valea Poenii. V. Fodorean că­
tre lancu................................... 240
201. „ 1-4, R'Oșia-Mont. N. Plăduțiu către
Avram lancu............................. 241
202. „ 21, Alba lulia. Administratorii Fink
și Poruțiu către Avram lancu . 241
203. „ 24, Oradia. Planul strategic al maio­
rului Simonffy ....... 242
204. „ 25, Zlatna. G. Musescu către lancu 244
205. „ 26, Câmpeni. Chitanța lui Neagu
Duca ........ 245
206. „ 31, Câmpeni. Chitanța lui Franz
Pfeiffer ....................................... 245
207. „ Aprilie 2 Câmpeni. Chitanța lui Lazar
Pleșa . . ........................ 246
208. „ 2, Cacova. Un fruntaș român către
Ungurii din Leta ...... 246
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 B91

Pag.
209. 1849. Aprilie 6, Râmeți. Tribunul Fodor către
Iau cu . ................................. . 247
210. „ », 8, Câmpeni. Chitanță delà Cimoca
Constantin.............. .... 248
211. „ 8, Câmpeni. Chitanță delà Nicu-
lae Mikesz . .... ................... 248*
212. „ • „ 10, Câmpeni. .Chitanță delà Grigore
Tyocu............................... .... 248
213. „ 12, Câmpeni. Ana Cioc își anunță o
pretenție bănească ...... 249
214. „ 12, Râmeț. C. Fodor către lancu . 249
215. „ 16; Câmpeni. Chitanță delà N. Cor-
cheș .......... 250
216. „ » 17, Cluj. Episcopul Lemeni către
!Csânyi ............................... 250
217. „ 19, Abrud. Axente Sever către lancu 251
218. „ >> 20, Câmpeni. Chitanță delà N. Cor-
cheș .................................... 252
219. „ )> 20, Câmpeni. Chitanță delà N. Cor­
citeș . ............................... 252
220. „ 21, Brad. I. Dragoș către comisarul
Santha............................. 253
221. „ >y 24, Câmpeni. Avram lancu către co­
mandantul Zarandului . . 253
222. „ 25, Abrud. Boeriu către lancu . . 254
223. „ >> 26, Câmpeni. Chitanță delà Maria
Haller .............. ................. 256
224. „ 26, Câmpeni. Chitanță delà Ana
Neagu ............................... 256
225. „ >* 26, Câmpeni. Chitanță delà Basiliu
Musa ........................................... 256
226. „ }, 28, Câmpeni. Chitanță delà Basiliu
Musa .................................... 257
227. „ 29, Câmpeni. Chitanță delà Basiliu
Musa .................................... 257
228. „ 29, Sălciva. Prefectul Sim. Balint că­
tre lancu .......... 258
229. „ tf 30, Câmpeni. Chitanță delà Elia
Dascalovici ............................. 259
230. „ ,» 30, Câmpeni. Chitanță delà Elia
Dascalovici . . 259
231. Maiu 1, Câmpeni. Chitanță delà Gh. Tioc 260
232. „ 1, Câmpeni. Chitanță delà loan
Sicoe...................................... 260
 692 SILVIU DRAGOMIR

Pag.
233. 1849 Maiu 1, Balșa. Prefectul Sentivani numeș­
te tribun pe parohul loan Laslo 260
(234. „ 14, Roșia. Alex. Batanki către lancu 261
*235. „ >} 16, Ofenbaia. Simian Balint și Amos
Tordoșan iau sub protecția lor pe
medicul Szentpeteri . ... . 262
236. „ 25, Câmpeni. Chitanță dela Balog
Andrele.................... '. . . 263
237. 27, Câmpeni. Avram I'ancu către
tribunul Boer ....... 263
238. „ Iunie 1, Câmpeni. Chitanță dela Balog
Dumitriase................... 263
239. „ >» 3, Buia. Axente către prefecții din
Roșia Câmpeni . . ... 264
240. „ 4, Buia. Axente către N. Vlăduțiu 265
241. „ 4, Balșa. Axente către lancu . 265
242. „ 14, Abrud. Salvul conduct alui Ke-
mcny pentru Vlăduțiu . 266
243. „ >> 14, Câmpeni. N. Vlăduțiu către colo­
nelul Kemeny ....... 266
244. „ 15, Clemente Aiudeanu către lancu 267
245. „ 17, Almășel. Axente către lancu . . 268
246. „ 19, Câmpeni. Popa Balint către lan­
cu . . .... ................. 269
247. „ >> 20, Radna. Procesul verbal al anche­
tei făcute împotriva lui Flora
Porcius și soții 270
248. „ 22, Ofenbaia. Amos Tordoșan către
lancu . . . ................. 287
249. „ )) 23, Ofenbaia. „Spanatul” din Baia de
Arieș către lancu . , . . . . 287
250. „ ·,> 28, Acmariu. Axente către prefectul
Flăduțiu............................... 288
251. „ 30, ZIatna. I. Procopie către lancu . 289
252. „ , Petru Demian către lancu 290
253. „ Iulie 1, Lupșa. Chitanță dela Bună Du­
mitru și Miț Gavrilă 290
254. „ 16, Câmpeni. Chitanță dela Maria
Baranvai . .... ............. 291
255. „ J> 17, Câmpeni. Certificatul Câmpena-
' '-'’or pentru Potolog Giorgiuț . . 291
256. „ Septemvrie 5, Câmpeni. Chitanță dela Berin-
dei Dumitru ..... 292
257. „ Octomvrie 9, Câmpeni. Chitanță dela primarul
Morar Vasile ....... 292
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA 1N 1848-49 &93

Pag.
258. 1849. Octomvrie 23, Câmpeni. Chitanță dcla llie Bor­
za . 293
259. „ Decemvrie 8, Distra. Ladislau '/ador împrumu­
tă dcla lancu 1G fi....................... 293
260. „ „ 30, Vidra de jos. Chitanță dcla Coli-
șel loan .............................. . 293
261. „ (fără dată și loc), Tribunul 1. Ciurileanu despre
activitatea sa . . . . . , . . 291
262. „ (fără dată și loc), llie Dascaloviciu înseamnă chel-
tuelile cu forșponturile .... 296
263. ,, ' ,, „ N. Diacu face o notă despre bu­
catele înmagazinate.29G
264. ,, „ ,, Jalba satelor Ribicioara, Alihă-
iești, Bulzești și București . . . 297
265. ,, „ (Blaj) Iminovils Petru către A-
^cente Sever............................ 297)

Documente din Biblioteca Academiei Române

Colecția dăruită de Al unici piui Arad.

266. 1848. Octomvrie 16, Blaj. I. P. Pabian către Dionisie

Marcian Popoviciu .... 301
267. Μ Jt 18, Sibiu. Aug. Treb. Laurian către
Românii din Reghin .... 302
268. fi 19, Abrud. Prodan Probii către A-
xente...................................... 302
269. f> îl 19, Abrud. Prodan Proba către Co­
mitetul Național .......................... 303
270. ff ff > Abrud. I. Buteanu către Comite­
tul National.............................. 301
271. ff ii 20, Balomir. Antonia Papp Balomir
către Pion. Popovici .... 30ă
272. >5 >» 31, Sibiu. Aug Treb. Laurian către
Românii din scaunul Sebeșului 306
273. ff >' 31, Sibiu. .1 tig. Treb. Laurian către
Pion. Al. Popovici..................... -JOG
274. ti ·» 31, Sibiu, rl»”·. Treb. Laurian către
Dion. Al. Popovici .... 308
275. ,, Xoemvrie 1, Sebeș. Pion. AL Popovici către
Românii din prefectura sa . . 308
276. ff fi 1, Sibiu. Aug Treb. Laurian către
Pion. AI. Popovici ..... 308
277. ff >J 9 Sebeș. O- scrisoare a senatorului
38
594 SILVIU DRAGOMIR

Pag.
Weithera 309...................
278. 1848. Noemvrie 3, Balomir. 1. Balomir către -Dion.
Μ, Popovici ........................ 310
279. ,, . „ 5, Sibiu. Comitetul Național către
prefecți ......... 310
280. „ „ ' 5, Sibiu. Comitetul Național către
prefecți ......... 311
281. „ „ 5, Jina. C. Stezar către Dion. Μ.
Popovici ........ 311
282. „ „ 6, Sibiu. Comitetul Național către
Dion. Μ. Popovici . 312
283. „ „ 10, Aiucl. Dion. Μ. Popovici către
Aug. Treb. Laurian . . . . . 313
284. „ „ 14, Sebeș. Dion. Μ.. Popovici către
Comitetul Național . . .. . 314
285. „ „ 15, Sibiu. Comitetul Național către
Const. Romanul Vivu . . . . 315
286. „ „ 19, Sibiu. Comitetul Național către
Const. Romanul Vivu . . . . 316
287. „ „ 19, Binținți. I. Nie. Popa către Dion.
Μ. Popovici ....... 317
288. „ „ 19, Vințul de jos. Căpitanul Cornea
către Dion. Μ. Popovici 318
289. „ „ 19, Vintul de jos. Căpitanul Cornea
către Dion. Μ. Popovici 318
290. „ ,, 21, Turda. Căpitanul Gratze către
Dion. Μ. Popovici . . . 318
291. „ „ 22, Corna. Căp. N. Zoba .și preotul
Avram Rotică către prefect . . 319
292. „ „ 21, Vulper. Căp. Petru Du face ra­
port ........... 320
293. „ „ 23, Dial. Compania din Dial către
Dion. Μ. Popovici................... 320
294. „ ,, 26, Sibiu. Comitetul Național către
prefecți . .................................. 321
295. „ (fără dată și loc). Comitetul National către prefecți 322.
296. „ Noemvrie 26, Sibiu. Comitetul Național către
prefecți 323 .......................
297 27, Sibiu. zlng. Treb. Lauria'n către
Dion. Μ. Popovici............ 321
298. »» 27, Sibiu. Comitetul Național către
Dion. Μ. Popovici ..... 324
299. 27, Băcăinți. Căp. N. Stetz către
Μ. Popovici ........ 325
 REVOLUȚIA ROAIÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 595

Pag.
300. 18-18. Noenivrie 28, Sibiu. Comitetul Național către .
prefecți............... .... 320
301. 30, Sibiu. Gen. Puchner către legiuni 327
302. 30 Deva. Recipisă dela loan Michcș 328
303. Decemvrie 9 Sibiu. vlug. Treb. Lauriaii către
Dion. Μ. Popovici ..... 328
304. ,« ,, 3, Șugag. Locuitorii din Șugag că­
tre prefectură . ................... 329
305. 3, Sibiu. Gen. Pfersinanu către Co­
mitetul Național.......................... 330
306. ’» », 4, Sibiu. Comitetul Național către
Const. Romanul Pivu . 332
307. »’ >, - 4, Vintul de jos. Cap. I. Conica că­
tre Dion. Μ. Popovici .... 335
308. », 4, Sugag. Matei Cernat către Dion.
Μ. Popovici................................. 335
309. »’ 5, Sibiu. Comitetul Național către
Const. Romanul Piva .... 335
310. ” Μ 5, Cosniatelche. Preotul Gavril Che­
tan către vice prefectul Ștefan Mol­
dovan ................................. 336
311. >’ Μ 6, Tina. C. Steear către Dion. Μ.
Popovici ......................................... 338
312. », Μ 6, Păclișa. I. Băcilă către Comitetul
Național........................................ 338
313. ,» », 6, Cozma. Preotul Chcțan către Șt.
Moldovan ....................................341
314. ” », 7, Sibiu. Comitetul Național către
Const. Romanul Pimi .... 342
315. ” », 7, Sibiu. Comitetul Național către
Const. Romanul Piva .... 343
316. », »· 7. Sibiu. Comitetul Național către
Dion. Μ. Popovici ...... 345
317. •» ,· 7, Sibiu. Comitetul Național către
prefecți................................. . 345
318. Μ », 7, Sânnetru. Tribunii P. Pop și Gh.
Todorcanu către Const. Romanul
Pimi............................................. 347
319. »’ », 8. Sibiu. Comitetul Național către
Const. Romanul Riva .... 348
320. », 8, Sibut. Comitetul Național către
Dion. Μ. Popovici ... 349
521. »» ,» 9, Bălerad. Un proprietar ungur că­
tre Petru Trat a ............................... 350
322. 10 Balda. Greg. Bătrâneanu către C.
 596 SILVIU DRAGOMIR

Pag.
RomanulVivu . ........................ 351
323. 1848. Decemvrie 11, Deal. Căp. Sofr. Bogdan către
prefect .352
324. ,, „ 11, Abrud. Preotul Tobias către Dion.
Μ. Popovici............................ 353
325. ,, „ 12, Cricău. Preotul Truța către căp.
Suiny............................................. 353
326. ,, „ 12, (fără loc). N. Balomir către Dion.
Μ. Popovici................... : . 354
327. ,, . ,, 12, Cricău. Preotul Truța și căp. An­
ghel înființează un fond comunal 355
328. .. ,, 13, Sebeș. Dion. Μ. Popovici către
C. Stesar . ............................. 356
329. „ „ 13, Sebeș. Ordin dela prefectură că­
tre un căpitan.357
330. „ „ 13, Cozma. Al. Graur către Const. „
Romanul Vivu . ........................... 357
331. ,, ,, 13, Laz. Comuna Laz către prefect . 359
332. ,, „ 13, Cozma. Proces verbal cu servitorii
lui Gavril Dorgo ........................... 359
333. „ - ,, 14, Gelmar. Cinci Gclmărcni către
Dion. Mi Popovici . . , . . . 361
334. ,, 15, Sibiu. Comitetul Național- către
Const. Romanul Vvm .... 362
335. „ ,, 16, Sibiu. Comitetul Național către
Const.. Romanul Vivu .... 364
336. ,, 16, Sibiu. Comitetul Național către
Dion. Μ. Popovici ..... 366
337. ,, „ 16, Sibiu. G. Do^go către Const.
Romanul Vivu ...... 367
338. ,, „ 16, Răhău. Tribunul Cărpinișan către
Pion. Μ. Popovici..................... 369
339. ,, ,, 16, Reghinul Ung. Tribunul Chiorca-
nu către C. Romanul .... 369
340. ,, ,, 17, Iuda Marc. Tribunul D. Moldo­
veana către Const. Romanul Vivu 370
34U. ,, ,, 18, Teius. Căp. Suiny către preotul
din Cricău....................................371
342. ,, 20, Sebeș. Dion. Μ. Popovici către
tribunul Lad. Poppu .... 372
343. ,, ,, 20, Sebeș. Dion. Μ. Popovici către
tribunul Măcelariu ..... 373
344. „ „ 20, Bistrița. Conț fionfii'mă primirea
unei scrisori ....... 374
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49___________ B97

Pag.
345. 1848. Decemvrie 21, Sebeș. Dion. Μ. Popovici către
preotul din Răhău....................... 374
346. „ 21, Târgu Mureș. Maiorul Clococian
către Const. Romanul .... 375
347. „ 22, Miercurea. Ilie Măcelar către
Dion. Μ. Popovici ..... 376
348. „ 24, Cuieșdiu. Tribunul Abr. Precup
către Const. Romanul .... 377
349. „ 24, Culpin. Tribunul Abr. Precup că­
tre Const. Romanul.............. 378
350. 24, Târgu Mureș. Maiorul Clococian
către Const. Romanul .... 379
351. „ 24, Vințul de jos. Căp. Cornea către
Dion. Μ. Popovici ..... 380
352. „ 25, Băcăinți. Tibunul Danci Mihai
către Dion. Μ. Popovici . . . 381
353. „ 26, Ercea. 0 proclamație ungurească
a prefect. Const. Romanul Vivu 382
354. „ 26, Balomir. Trei Balomireni către
Dion. Μ. Popovici . ... . 384
355. „ 26, Târgu Mureș. Maiorul Clococian
către Const. Romanul .... 385
356. „ 27, Băcăinți. Μ. Danci către Dion.
Μ. Popovici . . . . . . . . 386
357. „ 27, Sibiu. Cdmitetul Național către
Const. Romanul ...... 387
358. . „ „ 27, Sibiu. Comitetul Național către
Dion. Μ. Popovici ..... 388
359. „ 29, Sibiu. Comitetul Național către
Dion. Μ. Popovici ..... 389
360. „ 29. Teaca. Viceprcf. Șt. Moldovan
către prefectură ...... 391
361. „ 31, Bălgrad. Administrația Alba de
jos către preotul Petru Truța . . 392
362. 1849. Ianuarie 9, Sebeș. Adjutantul Christen către
Dion. Μ. Popovici................ 393
363. „ 12, Blaj. Dion. Μ. Popovici către D.
Coste și D. Măcelăriți . . . 391
364. „ 13, Sibiu. Comitetul Național către
Dion. Μ. Popovici . ... . 394
365. 13, Șibot. Preotul Avram Viorel că­
tre Dion. Μ. Popovici . . . 395
366. „ „ 14, Mărișel. Comuna- Măriș el către un
locot. ungur........................ 396
598 SILVIU DRAGOAIIR

Pag.
367. 1849. Ianuarie 14, Someșul Cald. Ion Stan către un
ofițer ungur ....... 397
368. „ 14, Vințul de jos. Căp. Corneei elibe­
rează o legitimație...............397
369. „ 22, Bălgrad. Pink și Poruț către preo­
tul Tru ța . .... ........................ 398
370. „ 26. Vingard. A.rente către tribunii
din Cut.......................... 398
371. „ Februarie 1, Bălgrad. Fink și Poruț către co­
muna Cricău ....... 399
372. „ 7, Sibiu. Un afiș al comandamentu­
lui general ........ 400
373. „ 9, Bălgrad. Pink și Poruț către Cri­
cău . ....................................... 40C
374. „ 13, Cricău. 0 adeverință a preotului
din Cricău.......................... 401
375. „ 14, Bistrița. Proclamație a colonelu­
lui Urban ............................. 401
376. „ 19, Bistrița. Un anunț al colonelului
Urban . ........................ .... . 403
377. „ 22, Bălgrad. N. Biro către loan Bălas 403
378. „ Martie 9, (fără loc). Un ^omăn anonim
către cumnatul său ... 404
379. „ 10, Bălgrad. Pink și Poruțiu către
primarul din Cricău . 406
380. Aprilie 30, (fără loc). Un oarecare Fcjer de­
spre scrisorile din Cricău . . . 407
381. „ Aprilie (fără loc). Registrul unguresc al
scrisorilor din Cricău .... 407
382. (fără, dată și loc). Comitetul National către Const.
Romanul ......... 408
383. ,, „ ș-l. Trcb. Lattrianu către Dion.
Μ. Popovici ....... 409
384. ,, Dion. Μ. Popovici către Nicolae
Popp . . ............................. . 410
385. „ „ Dion Μ. Popovici către tribunul
Măcclariu............................. 411
386. ,, ,, Dion. Μ. Popovici către Românii
din Prefectura sa ..... . 411
387. „ ,, Tribunul Ioan Dieu către Dion.
Μ. Popovici............................. 412
388. „ ,, Tribunul I. Cărpinișan către Dion.
Μ. Popovici................................ 413
389. ,, „ Tribunul Μ. Daiiciu către Comite­
tulNațional413
 REVOLUȚIA ROA1ÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 519

Pag·
390. (fără dată și loc). Tribunul Μ. Danciu către Dion.
Al. Popovici ............................. 414
391. „ „ 'Tribunul Coste către Dion. AT.
Popovici................................. 415
392. ,, „ Tribunul D. Coste către Românii
din Răchita și Sibișcl . 415
393. ,, Pașaport eliberat de I. Criste, ad­
jutantul legiuitei........415
394. ,, ,, I. Criste către un locot. colonel . 416
395. 1848. „ „ Căp. Onu Lațe și Gh. Doina că­
tre Dion. Μ. Popovici . 416
396. (fără dată și loc). Primarul Onu Lațe către Dion.
Μ. Popovici ....... 417
397. ■ 3, Satul Șibișeni către Dion. Μ. Po-
povici.......................................... 417
398. ,, , O ciornă incompletă . 418
399. 1848. (Fără loc). Un prefect către un oarecare tri­
bun . ......... 419
400. 1848. (Fără loc1. Ordin dela prefectura Sebeșului . 419
401. (fără dată și loc). O jalbă din Pianul de jos . . . 419
402. „ ,, „ Declarația de credință a lui Petru
Pintyea și Teodor Török . 420
403. „ „ ,, Declarația de credință a lui Petru
Pintyea și Teodor, Török . . . 420
404. „ ,, ,, 0 scrisoare fără adresă . 420
405. ,, „ ,, 0 filă nesemnată și fără adresă . 421
406. ,, „ „ Un raport privitor la unele eve­
nimente din Orăștie . . . 421
407. „ „ „ 0 filă nesemnată . ... . 422
408. 1848 (fără loc). Plângerea lui Parkas lakab . 422
409. (fără dată și loc). Fragment dintr’o schiță de orga-
iijzare a pref. Const. Romanul
Fivu. . . . 423
410. „ „ „ Instrucțiuni pentru organizarea
gardei naționale................... 423
411. „ „ „ Instrucțiuni pentru tribuni . . 424
412. ,, „ ,, Altă instrucție a tribunilor 425
413. „ „ „ .Alte instrucțiuni pentru tribuni . 425
414. ,, „ ,,, Instrucțiuni pentru comisari . . 426
415. ,, Obligațiile gardei române din
Hațeg .......................................... 426
416. 1818. Noemvrie Protocol-invcntar despre bunurile
proprietarilor unguri . . . 427
417. (fără dată și loc). Registrele recruților din tribuna­
lul Urișului 441 ...............
600 SILVIO DRAGOMIR

Pag.
418. (fără dată și loc). Registrele recruților din tribuna­
lul Săn-Martinuhii.456
419. „ „ „ Un registru al voluntarilor' din
prefectura XII . . ■. . . . . 460
420. „ „ „ Un registru de recruți trași la
sorți . . ............................. . 463
421. 1849. Ian.—Febr. Șapte bucăți chitanțe ..... 465
422. (fără dată și loc). Registru de acte și scrisori ale
prefecturei XII rezumate pe un­
gurește .................... 4. 67
Arhiva Muzeului Ardelean din Cluj
Colecțiile contelui Miko și L. Kbvâri.
423. 1848. Maiu io, Sibiu. Extras din scrisoarea lui
C. Eder către contele Miko . . 477
424. 17, Budiul Unguresc. Pretorul Ko-
vâcs Sândor către vicecomitele . 477
425. }f 20, Cluj. Guvernul către autoritățile
din Turda............................. 479
426. 22, Orăștie. Postulatele Românilor
din Orăștie formulate de N. Seni-
ivani ....... 480
427. ’» '» 28, Cluj. Petiția delegației române că­
tre dieta Ardealului . . . . 483
428. J« >> Cluj. Declarația deputaților din
Orăștie . ........ 486
429. „ Iunie 19, Pesta. Extras din decretul de nu­
mire al baronului Uay Nicolae . 487
430. 20, Cluj. Extras din procesul verbal
al dietei ardelene ...... 487
431. „ August 5, Viena. Locot. Ursii către un- mem­
bru al Comitetului................... 489
432. »
9, Sarumberc. Comisarul Uav către
Miko .......... 491
433. *■ 20, Sibiu. C. Eder către Miko . . . 492
434. 20, Aiud. Comisarul Uav către Miko 492
435. 21, Aiud. Comisarul Uav către Miko 492
436. ,, Septemvrie 8, Aiud. Comisarul Uay către Miko 493
437. 18, Târgul Mureș. losif Lazar către
Miko . ......................................... 493
438. „ Octomvrie 15, Târgul Mureș. Fr. Toldulagi că­
tre Miko....................... . . 494
439. >> >> 15, Târgul Mureș. Fr. Toldalagi că­
tre guvern ......... 495
 REVOLUȚIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN 1848-49 601

Pag.
440. 1848. (Jctomvrie 16, Târgul Mureș. Fr. Toldalagi că­
tre Mikd . ..................................... 495
441. 21, Târgul Mureș. AIiko către comisa­
rul Fav ......... 496
442. 99 21, Sibiu. Gen. Puchner către Comi­
tetul Național ....... 497
443. }■ 29, Blaj. Axente Sever către Const.
Romanul............................. 498
4441. „ Moemvrie 1, Blaj. Axente Sever către Const.
Romanul .......................................... 499
445. „ (fără dată și loc) Axente Sever către Const. Ro-
mânui................... 499
446. „ (fără dată și loc) Axente Severi către Const. Ro-
mânui.............................................. 500
447. „ Noemvrie 2, Pintic. Nicolae lonescu către
Const. Romanul ...... 500
448. „ Decemvrie 9, Sibiu. Comitetul Național către B.
Macari-e Moldovan . ... . 501
449. 99 99 2, Gojocna. Consiliul orașului Cojoc-
na către guvern ....... 502
450. 99 99 15, Reghin. Instrucțiuni date de Con­
stantin Romanul ...... 503
451. >J 15, Reghin. Const. Romanul către tri­
bunii Nastea, Contai și Brania . 504
452. » 9, 15, Sibiu. Generalul Pfersmann către
Comitet ......... 505
453. ■ 99 22, Sibiu. Comitetul Național către
prefecți . 505
454. i» 99 26, Rus. Circulară către satele, din
prefectura XII ....... 506
455. 1849. Ianuarie 3, (fără loc). Un tribun către Ro­
mânii din Făaet și Crăciunel . . 506
456. „ >> 10, S. lacob. Greg. German către ju­
dețul Cetății de Baltă .... 507
457. 99 99 12, Toplița. Const. Romanul către
Gavril Dorgo ....... 508
458. 99 99 23, Timișoara. Petru Cermena către
Dr. Paul Vasiei ....... 508
459. „ Februarie 10, Sibiu. Gen. Pfersmann către Co­
mitet . .............................. · .510
460. ·” 99 13, Sibiu. Maiorul Schott către Comi­
tetul Național............................. 511
461. 99 99^ 14, Sibiu. Gen. Pfersmann către Co­
mitetul Național ...... 513
602 SILVIU DRAGOMIR

Pag·
462. 1849. Februarie 19, Orosfaia. Tribunul Archiudean
către un prieten........................ 514
463. „ Martie 2, Sibiu. Răspunsul Comitetului că­
tre gazeta săsească . . . . . 515
464. 3, Sibiu. Comitetul Național către
Generalul 'Comandant . 520
465. 4, Sibiu. 0 declarație a Comitetului 521
466. >3 11
6, Nocrich. Pretorul Simonis către
Comitet................................. 522
467. ?» ?? 7, Agnita. Gen. Puchner către Co ­
mitet .......... 523
468. ?? ’» î Sibiu. Memoriul Comitetului Na­
țional către Ministerul din Viena 524
469. »? ?? 7. Sibiu. Comitetul Național către
gen. Puchner ........................ 531
470. 31 11 . 8, Sibiu. Comitetul Național către
gen. Puchner............... . . 532
471. fi ff 8, Sibiu. Gen. Pfersmann către Co-
mitetul Național .... .............. 533
472. 31 11 8, Sibiu. Gen. Pfersmann către Co­
mitetul Național................... 534
473. 33 13 9, Sibiu. Comitetul Național către
gen. Puchner . .... ............... 534
474. f> 11 9, Cenad. B. Maior Papiu către Si-
meon Bărnuțiu ....... 535
475. h îl 11, Sibiu. Simeon Bărnuțiu către de-
legațiunea din Piena . . . . . 538
476. „ fără dată si loc). Copia unei note ...... 545
477. „ Martie—Iunie. Extras redactat in ungurește din
protocolul dc exibitc al prefectu­
lui Const. Romanul . ... . 546
478. Martie—Iunie. Un registru al corespondenței se­
crete confiscate delà comandamen-
tul general................................. 565
479. 16 Oct. 1848—3 Registrul actelor intrate ale Co-
Martie 1849. miletului Național . ... . 568
480. 1849. . Iunie 15, Tg. Mureș. Memoriul locot. col.
Dobozy Ștefan ....... 578
 ERORI DE TIPAR SI ADAUSURI

Pag. Nr. Doc. Rândul In loc de Cite.șto

13 7 3 domeniului cultural domeniului cameral
27 14 24 meghalvăn meghallvdn
28 14 5 Papiu llariu Papiu Ilarianu
33 18 17 a le cere. Acele a a le cere, acele a
câștiga câștiga
49 32 12 cartelari cortelari
71 50 1 Buceș, 77 Februar Buceș, 17 lanuar
1849 1849
71 50 26 Buceș, 77 Februar Buceș, 77 lanuar
1849 1849
119 100 20 Ofenbaia, 28 Inii 7849 Ofenbaia, 21 Iulie 1849
163 118 10 âlhatatos ăllhatatos
198 145 3 se preface se va face
206 156 1 Sibiu, 26 Dec. Sibiu, 24 Decemvrie
269 161 7 vosc voesc
288 249 20 Pentru loanette Petru loanette
288 249 21 _- ·*
288 250 1 Acmariu, 28118 Iunie Acmariu, 28116 Iunie
311 281 2 15 Noemvrie 1848 5 Noemvrie 1848
394 363 2 31/12 Decemvrie 31 Dec. 1848 12 lanuar
1848 1849
411 386 1 lipsește registrul: „Dion. M. Popovici către
Românii din prefectura, sa“.
427. 416 1 a se adăuga registrul: „Inventarul întocmit
după averea Ungurilor rebeli“.
503 450 1 Reghin, Noemvrie Reghin, 15 Decemvrie
1848 1848
522 466 2 Sibiu, 6 Martie Nocrich, 6 Martie

Documentele nrii 91, 93, 93 au fost publicate de dl I. Lupaș în

Adeveriți Literar și Artistic, 1933, TV, Nr. 112 sub titlul: Din corespon­
dența lui Avram Iancu cu Ioan Dragoș și cu Emeric Hatvani. Docu­
mente inedite.