PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învățământ: Liceul Tehnologic Unirea Ștei

Profesor: Codău Darius Ionuț
Disciplina: Istorie
Unitatea de învățare: Relațiile internaționale postbelice
Subiectul: Războiul Rece
Tipul lecţiei: Mixtă (dobândire de cunoştinţe, sistematizare, exersare şi evaluare a competenţelor de muncă individuală)
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Clasa: a X a
Competențe generale:
1.Utilizarea vocabularului și a informației în comunicarea orală sau scrisă;
2.Dezvoltarea comportamentului civic prin exersarea deprinderilor sociale;
5.Utilizarea surselor istorice a metodelor și tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme;
Competențe specifice:
1.2.Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric;
2.4.Recunoașterea continuității, schimbării și a cauzalității în evoluția socială;
2.5.Examinarea consecințelor directe și indirecte ale acțiunii umane;
5.2.Încadrarea unui eveniment sau a unei serii de evenimente într-un context cronologic;
Obiective operaționale:
Cognitive:
O1 - să definească termenii istorici: Război Rece, cortina de fier, Planul Marshall, Doctrina Truman, Doctrina Jdanov, reconstrucție, Consiliul de
Ajutor Economic Reciproc, criză diplomatică, NATO, Pactul de la Varșovia, bloc politico - militar;
O2 –să compare cele două blocuri militare;
Formative:
O3 – să enumere reprezentanții celor două tabere implicate, folosind textul istoric;
O4 - să identifice principalele cauze și urmări ale Războiului Rece, folosind textul istoric;
O5 – să încadreze cronologic principalele evenimente din timpul Războiului Rece, folosind textul istoric;
O6 – să identifice principalele trăsături ale Războiului Rece, folosind textul istoric;
O7 – să analizeze principalele momente de criză din cadrul Războiului Rece, folosind textul istoric;
Atitudinale:
O8 - să formuleze aprecieri obiective cu privire la evoluţia evenimentelor, referitoare la desfășurarea Războiului Rece, în secolul XX;
Evaluarea: formativ- ameliorativă
Obiective ale evaluării:
Cognitive:
Oe1-să opereze cu noţiunile dobândite: Război Rece, cortina de fier, Planul Marshall, Doctrina Truman, reconstrucție, Consiliul de Ajutor Economic
Reciproc, criză diplomatică, NATO, Pactul de la Varșovia;
Formative:
Oe2- să utilizeze tehnici de lucru cu textul istoric, referitor la desfășurarea Războiului Rece și cu harta istorică a Europei secolului XX;
Atitudinale:
Oe3 - să manifeste gândire critică şi flexibilă în analiza şi interpretarea faptelor istorice, referitoare evoluția evenimentelor în a doua jumătate a
secolului XX;
Valori şi atitudini vizate
- Gândire critică şi flexibilă
- Relaţionare pozitivă cu ceilalţi
-Antrenarea gândirii prospective prin înțelegerea rolului istoriei în viața prezentă și ca factor de predicție a schimbărilor
Strategii: inductiv-deductivă, explicativ-conversativă, dirijată
Metode: M1 - expunerea
M2 - explicaţia
M3 - conversaţia euristică
M4 - comparaţia
M5 - învăţarea prin descoperire
M6 – brainstorming
M7 – organizatorul grafic
Instrumente de evaluare: verificarea frontală, observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor; fişa de lucru;
Forme de organizare a activităţii: frontală şi individuală
Resurse: - umane: elevii clasei a X-a
- de timp:50 min
-materiale:- m1 - manualul de istorie clasa a X-a
- m2 - harta istorică
-m3 - dicţionarul de termeni istorici
-m4- fişa de lucru
Bibliografie: Manual clasa a X a, Editura Didactică și Pedagogică
Simon Jenkins, Scurtă istorie a Europei, de la Pericle la Putin
Yvan Vanden Berghe, O istorie a Războiului Rece
Serge Berstein, Istoria Europei
Jakob Van Eriksson, Planurile unor politicieni, care puteau să distrugă lumea
Martin McCauley, Rusia,America, și războiul rece 1949-1991

DEMERSUL DIDACTIC

Secvenţe Conţinuturi Ob. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Resurse Evaluate/in

didactice științifice vizate Op./ strumente de
ob.ev. Mat. Proced evaluare
Moment - se asigură de existenţa - răspund cerinţelor
organizatoric mijloacelor didactice necesare
lecţiei -pregătesc materialele
 solicitate

-pregătește elevii pentru lecție -se aşează la locurile

indicate
Reactualizarea Solicită elevilor :
cunoştinţelor Oe1 -să menţioneze caracteristicile - ascultă cu atenţie cerinţa M3
anterioare unui regim totalitar şi prezintă caracteristiile
regimului totalitar Verificarea
Oe1 M3 frontală
-să prezinte alianţele militare -prezintă alianţele militare
formate în timpul celui De-al din timpul războiului
Doilea Război Mondial
Oe1 M3
- să menţioneze tratatele de la - menţionează tratatele de
sfârșitul celui De-al Doilea la sfârșitul celui De-al
Război Mondial Doilea Război Mondial
Evocare Titlul lecţiei: -notează pe tablă titlul lecţiei şi -notează în caiete M1
Războiul rece explică modul în care se va
desfăşura activitatea

-precizează ce vor afla și de ce M2

este importantă lecţia
Dobândirea de Noţiuni istorice, Organizează învăţarea în
cunoştințe noi concepte: Război vederea formării/ dezvoltării
Rece, cortina de competenţelor propuse.
fier, Planul
Marshall, Doctrina -Asigură:
Truman, Doctrina a)cunoaşterea/ învăţarea:
Jdanov, O1 -solicită elevilor să definească - definesc termenii istorici, m3 M5 Observarea
reconstrucție, Oe2 termenii istorici: Război Rece, folosind dicționarul istoric sistematică
Consiliul de Ajutor cortina de fier, Planul a activităţii şi
Economic Marshall, Doctrina Truman, comportamentului
Reciproc, criză Doctrina Jdanov, reconstrucție, elevilor
diplomatică, Consiliul de Ajutor Economic
NATO, Pactul de la Reciproc, criză diplomatică,
Varșovia; NATO, Pactul de la Varșovia,
folosind dicționarul istoric;
 b)înţelegerea noilor conţinuturi m1 M5
O6 - solicită elevilor să identifice -identifică trăsăturile M7
Oe2 trăsăturile Războiului Rece, Războiului Rece, utilizând
folosind sursele istorice; textul istoric;

O4 -solicită elevilor să identifice -identifică principalele m1 Evaluare frontală

Oe2 principalele cauze ale cauze, utilizând textul orală
declanșării Războiului Rece istoric;

O3 - solicită elevilor să identifice -identifică principalele m1 M5

Oe2 taberele implicate în tabere implicate, utilizând m2 M7
Războiului Rece, folosind textul istoric;
sursele istorice;

O4 - solicită elevilor să identifice -identifică principalele m1 M5

Oe2 principalele urmări ale urmări, utilizând textul
Războiului Rece; istoric;

c)analiza
O6 -solicită elevilor să analizeze - analizează textul Planul m4 M5
Oe2 textul Planul Marshall şi să Marshall şi să stabilesc Observarea
stabilească motivul pentru care motivul pentru care acesta a sistematică
acesta a fost propus; fost propus; a activităţii
şi
d)sinteza comportamentului
O5 -solicită elevilor să identifice -identifică principalele m1 M5 elevilor
O7 principalele momente de criză crize politico – diplomatice M7
Oe2 ale Războiului Rece, utilizând ale Războiului rece,
textul istoric; utilizând textul istoric;

e)aplicare
Solicită:
O2 -să compare cele două blocuri - compară cele două blocuri M4
Oe3 formate după Al Doilea formate după Al Doilea
Război Mondial, utilizând Război Mondial, utilizând
textul istoric; textul istoric;
Asigurarea O8 -solicită elevilor să emită -oferă răspunsuri; m5 M6 Evaluare orală
retenţei și a Oe3 păreri cu privire la amprenta
transferului lăsată de Războiul Rece asupra
 Europei, până în prezent
Temă pentru -recomandă aprofundarea -notează
acasă cunoştințelor asimilate prin
citirea lecției
Evaluarea: -analizează critic, laudă, -se raportează la evaluările
Capacităţi/ ierarhizează, motivează notele şi aprecierile formulate.
aptitudini/ oferite.
atitudini

Schița lecției

Războiul Rece = o confruntare între ideologii (comunism și democrație), în plan politic și diplomatic, dar fără confruntări militare directe;
Cauze: -neînțelegerile dintre marile puteri, după Al Doilea Război Mondial;
-impunerea sistemului comunist în Europa de Est;
-apariția unor alianțe politico - militare;
-aplicarea Doctrinei Truman și a Planului Marshall, în Europa de Vest;
-aplicarea Doctrinei Jdanov și crearea CAER, în Europa de Est;
Taberele: S.U.A. și U.R.S.S., împreună cu aliații acestora: N.A.T.O. și Pactul de la Varșovia; Planul Marshall și C.A.E.R;
Periodizare: -1947 – 1962 confruntare maximă
-1963 – 1978 destindere
-1979 – 1991 sfărșitul Războiului Rece
Crizele Războiului Rece:
-1948 – 1949 - Blocada Berlinului
-1950 – 1953 Războiul din Coreea
-1956 Criza Suezului
-1961 Criza Berlinului
-1962 Criza rachetelor din Cuba
-1964 – 1975 războiul din Vietnam
-1979 – 1989 intervenția sovietică în Afganistan
Urmări:
-a avut loc o cursă a înarmărilor
-amenințarea unui război nuclear
-răcirea relațiilor dintre țările democratice și țările comuniste
-căderea comunismului în anul 1989
-trecerea statelor foste comuniste în sfera de influență a statelor democratice, fiind incluse în U.E. și N.A.T.O.
Anul Crize Semnificație
1948 - 1949

1950 - 1953

1956

1961

1962

1964 - 1975

1979 - 1989
 Începutul lui 1947, marchează în această privință o cotitură în politica pe care americanii o duc în Europa. Pe 12
martie, președintele Truman ține în fața Congresului un discurs în care își definește doctrina sa de îndiguire (contaiment)
și care angajează țara într-un ajutor financiar masiv țărilor care doresc să rămână liberi și care rezistă tentativelor de
aservire fie că vin din partea unor minorități înarmate, fie din parte a unor presiuni externe. Dușmanul este astfel indicat în
mod clar, iar primii beneficiari ai ajutorului promis sunt cele două țări pe care președintele american le considera direct
amenințate de expansiunea comunistă: Turcia și Grecia.
Extinderea doctrinei Truman în toată Europa de Vest este opera Planului Marshall. Desigur, ajutorul oferit de
Statele Unite acestei părți a continentului a continuat de la șfârșitul războiului.(...) Pe deasupra exista riscul ca țări căzute
pradă mizeriei și unde partide comuniste (800 000 de membri în Franța, mai mult de un sfert din corpul electoral, 1.800
000 de membri în Italia din care 30% alegători) puteau canaliza nemulțumirile din tabăta adversă.
Pentru a preîntîmpina această dublă amenințare, noul secretar de stat american , generalul George Marshall,
propune într-un discurs ținut la Harvard, pe 5 iunie 1947, un ajutor frățesc să învingă foametea, sărăcia, disperarea și
haosul. Este adevărat că în contrapartidă, el impune un control cel puțin indirect al economiei celor care beneficiază de el.
De acea sovieticii vor refuza propunerea americană, ca și statele comuniste din estul Europei(...).
Doctrina Truman stopează înaintarea sovieticilor în Europa de Est care, la rândul lor, în cursul anului 1947
răspund prin satelizarea lor economică și politică a țărilor din această zonă..
(Serge Berstein, Istoria Europei)

1.Numiți doctrina precizată în sursa dată.

2.Precizați pe baza sursei date , scopul doctrinei precizate.
3.Menționați două consecințe ale doctrinei precizate.
4.Menționați din sursa dată, două informații referitoare la Planul Marshall.
6.Selectați din text poziția sovieticilor față de Planul Marshall .
. 7.Selectați din text primele țări beneficiare ale Planului Marshall.

„În consecinţă, Europa are nevoie de un ajutor suplimentar important, dacă vrem să evităm gravele probleme
economice, sociale şi politice ce vor surveni. Pentru a le remedia, trebuie să întrerupem cercul vicios şi să restaurăm
încrederea popoarelor europene în viitorul economic al propriilor ţări şi în Europa în general.
Este logic ca Statele Unite ale Americii să facă tot ceea ce le stă în putere pentru a ajuta lumea să-şi regăsească sănătatea
economică normală fără de care aceasta nu poate dobândi nici stabilitate politică, nici pace asigurată. Acţiunea noastră
nu este îndreptată nici împotriva uneia dintre ţări, nici unei doctrine , ci împotriva foametei, sărăciei, disperării şi haosului.
Scopul nostru trebuie să fie renaşterea unei economii mondiale sănătoase pentru a permite stabilirea de condiţii politice şi
sociale propice instituţiilor libere.”
( fragment din discursul lui George Marshall la Universitatea din Harvard, iunie 1947 )

1. De ce Marshall dorea să ajute Europa ?

2. Care erau scopurile Planului Marshall ?
3. De ce Planul Marshall i-a supărat atât de tare pe sovietici ?
4. De ce s-a opus U.R.S.S. ca ţările comuniste să accepte ajutoarele Planului Marshall ?

„Am declarat în faţa Congresului că fiecare naţiune se găseşte astăzi în faţa unei alegeri decisive între două moduri
de viaţă opuse. Unul dintre acestea se bazează pe voinţa majorităţii şi este caracterizat de instituţii libere, guvern
reprezentativ, alegerei libere, garanţii ce asigură libertatea individuală, libertatea cuvântului şi a religiei, precum şi
absenţa oricărei opresiuni politice. Celălalt se bazează pe voinţa unei minorităţi impuse cu forţa majorităţii. El se sprijină
pe teroare şi opresiune, pe controlul presei şi radioului, pe alegeri trucate şi suprimarea libertăţilor personale. Seminţele
regimurilor totalitare sunt hrănite de mizerie şi lipsuri. Ele cresc şi se înmulţesc în solul arid al sărăciei şi al dezordinii, şi
ajung la maturitate atunci când speranţa unui popor într-o viaţă mai bună a murit. Această speranţă, noi trebuie să o
menţinem în viaţă.” ( fragment din cuvântarea preşedintelui Truman în Congresul american, martie 1947 )

1.Care erau cele două regimuri politice, la care face referire președintele Truman?
 De partea cealaltă, nici sovieticii nu au stat degeaba. Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.) a fost
creat la inițiativa URSS în 1949, ca organizație economică a statelor comuniste europene pentru a constitui (...) un răspuns
la Planul Marshall. El avea misiunea de a stimula comerțul dintre țările din blocul estic. În realitate, URSS nu a putut oferi
țărilor comuniste un ajutor comparabil cu cel acordat de SUA țărilor occidentale. Membre ale CAER erau: URSS, RDG,
Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria și România. La activitatea CAER nu au luat parte Republica Populară Chineză,
Coreea de Nord, Iugoslavia și Albania. CAER nu reușise să îndeplinească rolul pentru care fusese creat, în principal
datorită sistemului planificat centralizat al economiei statelor membre, schimburile de mărfuri continuând să se desfășoare
prin tratate bilaterale cu păstrarea echilibrului balanței de plăți.
(Jakob Van Eriksson, Planurile unor politicieni, care puteau să distrugă lumea)

1.Numiți un eveniment istoric precizat în sursa dată.

2.Care a fost misiunea CAER?
3.Menționați care a fost soarta CAER.

Sarcina noastră este să raliem toate forțele câmpului antifascist și antiimperialist. Pe această bază a luat naștere și
s-a întărit cooperarea prietenească dintre URSS și țările democraticeîn ceea ce privește politica externă. Aceste țări ale
noii democrații, Iugoslavia, Polonia, Cehoslovacia, Albania, care au jocat un rol important în războiul de eliberare
împotriva fascismului, ca și România, Bulgaria, Ungaria și parțial, Finlanda, s-au reunit în frontul antifascist. Acum, după
război, au devenit luptători fermi pentru pace, pentru democrație, pentru libertate și independență, împotriva tuturor
tentativelor duse de Statele Unite și Anglia de a le aduce din nou sub jugul imperialist. (Discursul lui Jdanov, din 22
septembrie 1947)

1.Menționați, pe baza textului, scopul politicii sovietice.

2.Formulați un punct de vedere despre noua democrație.

Posibilitatea unui război între URSS și SUA a apărut pentru prima dată în timpul Blocadei Berlinului. Reacția lui
Stalin la unirea teritoriilor vestice ale Germaniei, la finalizarea ,,denazificării”, la reconstruirea puterii industriale
germane, precum și la introducerea mărcii germane în iunie 1948 a fost una defensivă. Consilierii săi nu au luat în
considerare alternativa aprovizionării Berlinului de Vest pe calea aerului, astfel încât Stalin era ferm convins că aliații
occidentantali vor fi în cele din urmă siliți să îl abandoneze. Țelul conducătorului sovietic era să asigure controlul
comunist asupra întregului Berlin și să închidă căile de acces ale puterilor occidentale, așa cum a fost convenit de către
Cei Patru (Rusia, America, Marea Britanie și Franța) în 1945...Cele două puteri dominante ale lumii deveniseră astfel
adversari declarați și termenul de război rece descrie în mod adecvat relațiile lor începând de la acea dată. Rușii au
început să se amestece în traficul către Berlinul de Vest, iar, începand cu 24 iunie, au interzis orice trafic.
(Martin McCauley, Rusia,America, și războiul rece 1949-1991)

1.Numiți un eveniment istoric precizat în sursa data.

2. Precizați, pe baza sursei date, numele liderului politic.
3.Menționați cele două puteri implicate în Războiul Rece.
4. Menționați două evenimente față de care reacția lui Stalin a fost defensivă.
I. Numeşte cele două mari puteri militare şi politice învingătoare în cel de-al II-lea Război Mondial:
1) _____________________________
2) _____________________________

II.Menţionează principalul avantaj militar deţinut iniţial de Statele Unite (Hiroshima si Nagasaki):
_____________________________

III. Numiți două documente elaborate de americani la începutul acestui conflict:

1. Anul:
 ___________________
 ___________________
2. Denumirea:
 _________________________
 _________________________
3. Domeniul:
 _________________________
 _________________________
4. Numele și funcția celor care le-au elaborat:
 _____________________________, _________________________
 _____________________________, _________________________

IV. Precizați trei crize politico militare ale Războiului Rece (perioada, denumirea, consecința)
1) _________________ → _________________________ → ______________________________
2) _________________ → _________________________ → ______________________________
3) _________________ → _________________________ → ______________________________

V. Care propoziţii sunt adevărate şi care sunt false ?

1. Războiul Rece a fost un conflict militar.

2. El a avut loc între SUA şi URSS.
3. În Moscova s-a construit un zid.
4. Planul Marshall a ajutat și URSS.
5. Cele 2 alianţe au fost Tratatul de la Varşovia şi NATO.
6. În Războiul Rece s-au înfruntat democraţia şi totalitarismul.
7. Statele comuniste au beneficiat de Planul Marshall.