PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învãţãmânt: Şcoala Gimnazială Nicolae Bogdan Vașcău

Profesor: Codău Darius
Clasa: a VII-a
Unitatea de învãţare: Democraţie şi totalitarism (1922-1939)
Lecţia: State democratice şi state totalitare (state totalitare)
Tipul lecţiei: mixtã
Competenţe generale:
1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.
3.Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice
Competenţe specifice:
1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici secolului al XX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală
3.5. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor istorice din secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice
3.6. Prezentarea unui fapt istoric referitor la secolul al XX-lea, utilizând informaţii selectate din surse istorice;
3.7. Prezentarea unor asemănări şi a unor deosebiri între aspecte ale civilizaţiei secolului al XX-lea, pe baza informaţiilor din surse istorice
cunoscute sau la prima vedere;
Obiective operaţionale:
 Cognitive
O1: să definească termenii fascism, nazism, comunism, dictatură, proletariat, ideologie, pluripartidism, partid unic, poliție politică, cultul
personalității conducătorului, economie dirijată, lagăr de muncă, URSS, soviet, antisemitism,
O2: să prezinte evoluția regimurilor totalitare
 Formative:
O3: să identifice, pe baza surselor istorice, trăsăturile statelor totalitare
O4: să identifice pe harta Europei statele totalitare
O5: să compare caracteristicile regimurilor totalitare de dreapta cu cele de stânga
O6: să analizeze rolul conducătorilor statelor totalitare, pe baza surselor istorice
 Atitudinale:
O7: să formuleze opinii cu privire la contribuţia celor două regimuri politice la evoluţia politică mondială
Evaluarea: formativ- ameliorativă
Obiective ale evaluãrii:
 Cognitive:
Oe1: să opereze cu noţiunile şi conceptele dobândite: fascism, nazism, comunism, dictatură, proletariat, ideologie, pluripartidism, partid unic,
poliție politică, cultul personalității conducătorului, economie dirijată, lagăr de muncă, URSS, soviet, antisemitism,
  Formative:
Oe2: să utilizeze tehnici de lucru cu textul istoric referitor la regimurile interbelice şi harta istorică a Europei din secolul XX
Oe3- să formuleze şi să susţină opinii referitoare la extinderea ideologiilor totalitare în Europa în perioada interbelică
 Atitudinale:
Oe4: -să manifeste gândire critică şi flexibilă în analiza şi interpretarea faptelor istorice din perioada interbelică
Valori şi atitudini vizate:
- Gândire criticã şi flexibilã
- Relaţionare pozitivã cu ceilalţi
Strategii: inductiv-deductivã, explicativ-conversativã
Metode: M1-expunerea;
M2- explicaţia,
M3-conversaţia euristicã
M4-învăţarea prin descoperire,
M5-comparaţia,
M6-problematizarea,
M7 – cubului
M8 - descrierea
Instrumente de evaluare: verificarea frontalã, observarea sistematicã, fișã de lucru
Forme de organizare a activitãţii: frontalã, individualã
Resurse: - umane: elevii clasei a VIIa
-de timp: 50 min
-materiale: -m1 - manualul de istorie clasa a VIIa
-m2 - harta istorică
-m3 - documentul istoric
-m4 - dicţionar de termeni istorici
-m5 – fişa de lucru
 DEMERSUL DIDACTIC

Secvenţele Conţinuturi vizate Ob.Op./ Activitatea profesorului Activitatea elevului Res. Res. Evaluare
didactice Ob. Ev. Mat. Proc.

Moment -absenţe -rãspund cerinţelor

organizatoric -organizeazã materialele şi clasa -pregãtesc materialele
-creeazã un climat cooperant solicitate
-se aşeazã la locurile
indicate
Reactualizarea Harta lumii după Oe2 -solicită elevilor identificarea pe -identifică state: Franţa, m2 M3 frontalã
cunoştinţelor/ conferinţele din harta istorică a statelor democratice Anglia, Norvegia, Suedia,
evaluare 1919 - 1922 existente în Europa Elveţia
obs.
Oe2 -solicită elevilor să identifice pe hartă -identifică la hartă noile m2 M3 sistematicã
noile state create după Conferinţa de state apărute în Europa
la Paris după Conferinţa de la Paris

Oe1 -solicită elevilor să numească -enumeră principalele m1 M3

principalele tratate semnate după tratate şi statele cu care au
conferinţă fost semnate
Evocare Titlul lecţiei -noteazã pe tablã titlul lecţiei şi -noteazã în caiete titlul M2
State democratice explică modul în care se va desfăşura lecţiei M1
şi state totalitare activitatea

-organizeazã învãţarea
Dobândirea de -titlul lecţiei: -Asigurã:
noi cunoştinţe State democratice a) cunoaşterea/receptarea/învãţarea
şi state totalitare -solicită elevilor
-noţiuni,concepte: O1 -să definească termenii fascism, -definesc termenii cu m4 M4 Obs
fascism, nazism, Oe1 nazism, comunism, dictatură, ajutorul dicționarului istoric sistematicã
comunism, proletariat, ideologie, pluripartidism,
dictatură, partid unic, poliție politică, cultul
proletariat, personalității conducătorului,
ideologie, economie dirijată, lagăr de muncă,
 pluripartidism, URSS, soviet, antisemitism, cu -analizează harta şi m2 verificare
partid unic, ajutorul dicţionarului de la sfârşitul identifică state precum: ca frontala
poliție politică, manualului şi cu ajutorul Germania, Italia cu regim orala
cultul dicţionarului istoric totalitar
personalității
conducătorului, O2 b) înţelegerea noilor conţinuturi
economie dirijată, Oe2 -solicită elevilor să localizeze în timp -localizează în timp m1 M4
lagăr de muncă, momentul apariției regimurilor momentul apariției
URSS, soviet, totalitare, folosind fișa de lucru regimurilor totalitae
antisemitism, O3
Oe2 -solicită elevilor identificarea pe -identifică la hartă statele m2 M4
harta istorică a principalelor state totalitare
O3 totalitare
Oe2
-propune elevilor să descrie, pe baza -citesc fişa de lucru şi m5 M8
fișei de lucru, caracteristicile unui extrag informaţiile specifice
regim totalitar fiecărei ideologii

c) analiza
-împarte elevii în 6 grupe, utilizând -compară cele două tipuri m5 M7
metoda Cubului, astfel încât grupele de state pe baza
să fie echilibrate informaţiilor de mai sus
O3
Oe2 -fiecare grupă primește, prin -descriu condițiile în care m3 M8
aruncarea cubului, o sarcină de lucru: au apărut regimurile
-Descrie: condiţiile în care a avut loc totalitare
O6 apariţia ideologiilor fascistă, nazistă
Oe2 şi comunistă
O3
Caracteristici ale Oe2 -analizează rolul jucat de m3 M4
statelor totalitare O3 -Analizează: rolul pe care conducătorii Germaniei, ai
Citadele ale Oe2 conducătorii partidelor îl au în Italiei și ai U.R.S.S.
totalitarismului: conducerea Germaniei, Italiei şi
Italia, Germania, U.R.S.S.
Rusia
 O3 -Aplică: atitudinea naziștilor față de -stabilesc care era m3 M4
Oe4 minoritățile din Germania atitudinea naziștilor față de
minoritățile din Germania

-Asociază:ideile principale din fișa -realizează asocierea între m3 M4

de lucru, potrivit cărora regimurile ideile din fișa de lucru, din M4
O5 totalitare sunt extremiste, care reiese că regimurile M5
Oe2 totalitare sunt extremiste

O2 -Argumentează:faptul că regimurile -argumentează, pe baza m3

Oe3 s-au implicat în controlul statului, informațiilor din fișa de
lucru, că regimurile s-au
implicat în controlul M1
statului

-Compară: ideologia nazistă cu cea -compară cele două m3

comunistă, pe baza textului istoric ideologii,stabilind
asemănările și deosebirile,
pe baza textului istoric

-îndrumă și supraveghează fiecare -realizează sarcinile de

grupă lucru

d) sinteza
-cere elevilor să prezinte ideile -prezintă principalele idei
rezultate din fișa de lucru extrase din fișa de lucru

e)aplicare
-să rezolve exercițiile II și III de pe m5
fișa de lucru
Asigurarea Oe3 -cere copiilor să formuleze -compară şi evidenţiază m5 M6 Verificarea
retenţiei şi a argumente referitoare la influența deosebirile dintre cele două fişei
transferului ideologiilor totalitare asupra politicii regimuri
mondiale
Tema pentru -recomandã aprofundarea -noteazã
 acasã cunoştinţelor asimilate prin citirea
lecţiei acasã
Evaluarea -analizeazã critic, laudã, ierarhizeazã, -se raporteazã la aprecieri
decide/noteazã
 Schița lecției

Regim totalitar = regim politic ce anulează drepturile și libertățile democratice ale cetățenilor, reglementează toate domeniile de viață ale
acestora, folosindu – se de mijloace violente; anulează principiile democratice prin înlocuirea lor cu activitatea unui partid unic
State totalitare: Germania (1933), Italia (1922), URSS (1917)
Caracteristici: -existența unei poliții politice – reprima opoziția
-nerespectarea principiilor democratice – existența unui partid unic
-economia dirijată de către stat
-promovarea ateismului
-cultul personalității conducătorului
-lipsa drepturilor cetățenilor
Cauze: -nemulțumirea unor state europene față de hotărârile luate la Conferința de pace de la Paris: Germania, Italia
-criza economică din perioada 1929 – 1933 – va duce la scăderea nivelului de trai: șomaj, lipsa banilor, lipsa alimentelor, inflația
Rolul conducătorilor: erau considerați salvatorii țării, Italia, Germania, URSS
-dețineau întreaga putere
-introducerea cultului personalității – erau preamărite calitățile acestora
Atitudinea naziștilor: promovau antisemitismul, ura împotriva evreilor și a celor de alte naționalități;
-considerau rasa ariană ca rasă superioară
Regimuri extremiste: -eliminarea opozanților politici
-controlul absolute asupra economiei
-promovarea antisemitismului
Ideologia nazistă: lupta de rasă, permiteau existența proprietății private, ajuns la putere prin vot, accentul pus pe înarmare, antisemitism
Ideologia comunistă: lupta de clasă, nu exista proprietate privată, ajuns la putere prin forță – revoluție, accentual pus pe revoluția proletariatului,
ateism
 Fişă de lucru

I. Citiţi textul de mai jos:

„Totalitarismul desemnează regimuri de extremă stânga (comunismul) sau de extremă dreapta
(fascismul/nazismul) care în perioada intrebelică s-au bazat pe: nerespectarea principiului separării puterilor
în stat, încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, existenţa unui partid unic, care deţine puterea politică,
promovarea cultului personalităţii, aplicarea cenzurii, demagogie şi propagandă, interesele individului sunt
subordonate intereselor statului, regimul este menţinut prin teroare şi violenţă cu ajutorul poliţiei politice,
statul se implică în toate domeniile de activitate (inclusiv în viaţa privată a cetăţenilor săi), oponenţii
regimului sunt exterminaţi sau trimişi în închisori (epurare politică). Regimurile totalitare au cunoscut şi
trăsături distincte. Comunismul promova: colectivizarea şi industrializarea, naţionalizarea bunurilor,
ateismul, desfiinţarea proprietăţii private şi înlăturarea burgheziei, dictatura proletariatului”.
(Ramona Ionescu, despre regimurile totalitare)
Răspundeţi la întrebări:
1. Precizaţi care sunt regimurile totalitare prezentate în text:
.............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................

2. Menţionaţi pricipiile care stau la baza regimurilor totalitare:

...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................

II. Selectaţi din lista următoare termenii care se referă la nazism:

monopartidism, poliţie politică, rasism, revoluţie mondială, duşmanul de clasă, duşmanul de rasă,
dictatura proletariatului, svastica, cultul personalităţii dictatorului, monopolul informaţiilor, Hitler, spaţiu
vital, rase inferioare.

...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................

III.Recunoaşte simbolurile ilustrate mai jos, precizând ce ideologie reprezintă fiecare.

............................................... .................................... ……………..................

I.Comunismul

“Primul stat totalitar a fost Rusia Sovietică care, din 1922, s-a numit Uniunea Republicilor Sovietice
Socialiste –URSS. El a apărut în urma preluării puterii de către Partidul Comunist (bolşevic), condus de
Vladimir Ilici Lenin, printr-o acţiune militară numită Revoluţia din Octombrie, din 1917. În urma unui
sângeros război civil s-a instituit un regim de dictatură - dictatura proletariatului. După moartea lui Lenin, în
1924, Stalin a preluat încetul cu încetul puterea, devenind stăpânul URSS, în 1929. Apoi a trecut la
consolidarea acestei puteri printr-o serie de epurări, care erau un mijloc de înlăturare a membrilor de partid şi
a oficialilor ale căror idei şi comportări erau considerate de Stalin o ameninţare la adresa propriei lui
autorităţi.” (Jacques de Launay , Istoria secretă a Cominternului)

“Politica economică a lui Stalin avea ca scop modernizarea URSS prin două metode de bază:
colectivizarea şi industrializarea. Dar colectivizarea a primit o rezistenţă dârză din partea culacilor
(chiaburilor). Aceştia au fost însă distruşi (execuţii, deportări). În domeniul industrial a pus accent pe
dezvoltarea industriei grele şi a făcut apel la preamărirea muncii şi la stahanovism pentru ameliorarea
randamentelor. Pentru aceste uriaşe transformări economice şi sociale entuziasmul nu era deajuns. Stalin a
recurs la teroare cu ajutorul poliţiei politice (NKVD). Noua Constituţie votată în 1936 era în aparenţă cea mai
democratică din lume. În realitate, URSS a cunoscut un regim totalitar. Puterea aparţinea partidului unic, şi de
fapt lui Stalin, care controla toate asociaţiile (sindicatele, mişcările de tineret), cât şi mijloacele de informaţie
(presa, radioul). Libertăţile de expresie, de asociere sau de cult nu existau. Represiunea contra disidenţilor,
numită “epurare”, a dus la înlăturarea tuturor adversarilor săi politici.
( S. Oane, M.Ochescu, Despre comunismul în URSS)

„Dictatura proletariatului este exercitată de partidul bolşevic, aliat cu întregul proletariat revoluţionar.
Doctrina proletariatului înseamnă că statul muncitoresc va elimina fără ezitare marii proprietari funciari şi
capitaliştii, trădătorii care îi ajută pe aceşti exploatatori. Statul muncitorilor este inamicul marilor proprietari
funciari, capitaliştilor, speculanţilor, inamicul proprietăţii private asupra pământului şi capitalului, al puterii şi
al banilor.” (John Barber, Istoria Europei moderne, editura Lider, Bucureşti,1993.)
II.Fascismul

“ În 1919, în Italia exista o triplă criză: naţională- pentru că ţara nu obţinuse teritoriile promise,
economică – Italia fiind ruinată de război, şi socială – manifestată prin greve, ocuparea pământului de către
ţărani etc. De această dezordine profită partidul fascist creat, în 1919, de Benito Mussolini. Cu ajutorul
bogătaşilor, partidul devine o forţă paramilitară organizată şi în 1922, după un “marş asupra Romei”, ajunge la
putere.” ( S. Oane, M.Ochescu, Naşterea şi ascensiunea fascismului)

“ Ca o reacţie la ofensiva stângii, a apărut mişcarea fascistă condusă de Benito Mussolini. În urma aşa-
numitului Marş asupra Romei, el a fost numit , de regele Victor Emmanuel al III-lea, prim-ministru
(1922).Mussolini a instaurat, progresiv, un regim de dictatură cu ajutorul partidului fascist şi al unei poliţii a
partidului. Partidele şi sindicatele au fost interzise. Presa, radioul şi cinematograful au fost cenzurate. Votul
universal a fost anulat, deputaţii fiind aleşi de către guvern. Tinerii au fost înregimentaţi în organizaţii
paramilitare. Au fost create corporaţiile care reuneau patronii şi sindicatele fasciste. Stăpânit de ideea
restaurării măreţiei Romei antice, Mussolini a implicat ţara sa în cel de-al Doilea Război Mondial cu urmări
catastrofale pentru Italia.” (Florin Constantiniu, Despre fascismul italian)

„Antiindividualistă, concepţia fascistă despre viaţă subliniază importanţa statului şi acceptă individul
doar în măsura în care interesele sale coincid cu acelea ale statului. Liberalismul a negat statul în numele
individului, fascismul reafirmă drepturile statului ca expresie a esenţei adevărate a individului (...) Concepţia
fascistă despre stat este atotcuprinzătoare; în afara ei nu pot exista nici un fel de valori umane sau spirituale.
Astfel înţeles, fascismul este totalitar, iar statul Fascist – o sinteză şi o unitate a tuturor valorilor-interpretează,
dezvoltă şi potenţează întreaga viaţă a unei persoane.”
( John Barber, Istoria Europei moderne, editura Lider, Bucureşti,1993)

Până în 1926 Mussolini îşi împlinise visul de a deveni dictatorul Italiei. Putea face legi dând pur şi
simplu decrete. Parlamentul era în totalitate sub controlul său. Parlamentul încetase să mai fie un forum pentru
dezbateri şi devenise un simplu amfiteatru în care deciziile lui puteau fi aplaudate de susţinătorii şi
simpatizanţii fasciştilor. Mussolini trebuia să fie înfăţişat nu ca un politician oarecare ci ca mântuitorul Italiei,
un bărbat ales de destin pentru a mântui ţara şi care să redea Italiei măreţia. El era noul Cezar – un om genial,
un om de acţiune, un om de cultură, un om de stat cu renume mondial, devotat renaşterii Italiei. Umbla o
vorbă că “Mussolini are întotdeauna dreptate. Mussolini dorea să fie prezentat ca un om curajos, puternic şi
atletic, un model pentru toţi bărbaţii italieni. Mussolini ţinea foarte mult să fie văzut ca un om de cultură. Ca
urmare, s-a făcut cunoscut faptul că citise toate cele 35 de volume ale Enciclopediei Italiene, pe aproape toţi
clasicii literaturii europene, inclusiv operele complete ale lui William Shakespeare.
(John Barber,Istoria Europei moderne, editura Lider, Bucureşti,1993)
III.Nazismul

“ Constituit în 1919, Partidul Naţional Socialist al Muncitorilor Germani (NSDAP) a devenit

instrumentul politic prin care Adolf Hitler a cucerit puterea pe cale electorală (30 ianuarie 1933).
Popularitatea şi-a câştigat-o promiţând să elibereze Germania de lanţurile Dictatului de la Versailles (cum
prezenta el Tratatul de la Versailles din 1919) şi speculând marile dificultăţi economice provocate de criza din
anii 1929-1933, în primul rând , creşterea şomajului. După preluarea puterii, Hitler a instituit un regim
totalitar, bazat pe partidul unic şi pe reprimarea tuturor oponenţilor (comunişti, social-democraţi). El a
proclamat superioritatea rasei “ariene”, germanice, a dezlănţuit prigoana împotriva evreilor (antisemitismul) şi
a desfăşurat o politică de expansiune, cu scopul de a obţine aşa-numitul spaţiu vital pentru germani,
declanşând, astfel, cel de-al Doilea Război Mondial.” (Florin Constantiniu, Despre nazismul german)

„Naziştii au preluat curând controlul total asupra presei şi radioului şi s-au folosit de acestea pentru a
răspândi propria ideologie. Au înfiinţat în acest scop chiar şi un Minister al Propagandei. În acelaşi timp,
sistemul educaţional german a fost folosit pentru a propaga naţional-socialismul în rândul tinerilor.Şcolile şi
organizaţiile de tineret, centrele culturale şi artistice,au fost deasemenea subsumate acestui efort general de
educare a tinerilor în spirit nazist “ (Mihai Chioveanu, Istoria Holocaustului, Bucureşti, 2005)

Dreptul la teritoriu devine datorie în cazul in care o mare naţiune pare destinata să decadă dacă nu-și
extinde posesiunile. Iar acest lucru este cu atât mai adevărat atunci când naţiunea în cauza nu este o mică
comunitate negroida , ci însăşi Germania-mamă a tuturor celor care au conferit lumii actuala sa formă
culturală. Germania fie va deveni Putere Mondială, fie va dispărea. Țelul de viitor al politicii noastre externe
trebuie să fie o politica îndreptată spre est, care să prevadă teritoriile considerate necesare poporului german."
(Adolf Hitler, Mein Kampf, Editura Pacifica, 1993)

“ Doctrina noastră respinge idea democratică a maselor […]. Partidul trebuie să facă din rasă centrul
vieţii comunităţii.” (Adolf Hitler, Mein Kampf, Editura Pacifica, 1993)

Politica externă a statului rasist trebuie să asigure mijloacele de existenţă a rasei, stabilind un raport
sănătos între numărul ţi creşterea populaţiei, pe de o parte, şi dimensiunea şi valoarea teritoriului,pe de altă
parte.” (Adolf Hitler, Mein Kampf, Editura Pacifica, 1993)

“Evreii nu au fost singurele victime ale regimului nazist din Germania. In concordanţă cu politica lor,
naziştii au acţionat asupra multor alte grupuri sociale şi rasiale cu scopul de a le îndepărta din interiorul
societăţii germane. Lista nazistă a "indezirabililor" îi includea totodată şi pe vagabonzii fără adăpost,
persoanele cu handicap fizic şi mental, oponenţii ideologici, precum comuniştii sau membrii diferitelor
Biserici . Spre deosebire de toate celelalte categorii, aceştia din urmă aveau marele avantaj de a fi consideraţi
recuperabili. Odată re-educaţi, convertiţi la nazism, ei puteau spera în reabilitare socială, reintegrare sau chiar
promovare în structurile de partid şi de stat. (Mihai Chioveanu, Istoria Holocaustului,Bucureşti, 2005)

“Acolo unde suntem noi, nu mai este loc pentru nimeni.” (Adolf Hitler)
“Nimeni nu e mai presus de lege... iar legea sunt eu.” (Adolf Hitler)
“În luptă, una dintre părţi trebuie să cedeze: sau marxismul va fi suprimat, sau noi vom fi suprimaţi.
(Cuvîntări ale lui Adolf Hitler - februarie 1926)