p, Luni 1 Iiaiîe 1936
Í N U L X J í V i n No. 8513
A
rem ru un an > .
ín I A R A ( „ Şase lunl
a Trei iuni
Instituţiuni publice şi particulare Lei 1000 anual
E x e c u ta r e a b u g e tu lu i
In expunerea pe care a făcut-o
reprezentanţilor presei asupra-
executării bugetului pe anul
1935 — 1936, d. Victor Antones-
cu, ministrul finanţelor a subli­
niat rezultatele prime ale exe­
cutării bugetare, plină de pru­
denţă dar mai ales corespunză­
toare realităţilor care stau la
baza întocmirii acestui buget e-
chilibrat.
Prima constatare este că echi­
librarea bugetului pe anul 1935-
1936 este un fapt împlinit, gra­
ţie veniturilor realizate până a-
cum, venituri a căror încasare
depăşeşte pe cele înscrise în bu­
get cu 242,5 milioane lei.
D. ministru al finanţelor a dat
o atenţiune specială chestiunii
fondului bugetar pentru apăra­
rea naţională.
Nevoile înzestrării armatei
până în anul 1935 — 1936 erau
împlinite din fondurile înscrise
In bugetul ordinar al apărării
naţionale şi satisfăcute în mă­
sura posibilităţilor acestui bu­
get.
In anul trecut însă, pentru
îporirea acestor posibilităţi şi
pentru realizarea planului de în­
zestrare a armatei, s’a hotărât
dotarea fondului respectiv, cre-
iat prin decretul din 13 Noem-
brie 1934.
Veniturile date acestui fond,
cari pentru 1935 — 1936 au fost
fixate la 2 miliarde se vărsau di­
rect la B. N. R. având o adminis­
N O T F .
Prietenului care s’a dus
Sentimentul despărţirii de tot-
Seaune, — cuvânt care în rezonan­
ta lui infinită aduce fiorul misterios
a ceeace nu putem înfelege şi a
ceeace nu putem îndura — este
cu atât mai dureros cu cât omul ce
a murit, a fost, în toată alcătuirea
lui, o frumuseţe a firei însăşi.
Acesta a fost prietenul Mihail
Plătăreanu, răpus de un sfârşit ce
ţurmă o tinereţe plină de făgă-
duinţi, p e care mai mult de cât
bogata lui viaţă publică, sufletul lui
t e îl cunoşteam dincolo de arenă ;
şi dincolo de mulţime, este acela
care întrecea pe luptător, pe pole­
mist, pe scriitor şi pe orator.
Mihail Plătăreanu, pentru cine l-a
cunoscut la el acasă, în copilăria
h i muncită, în chinurile legitimei
ambiţiuni de a-şi pune în valoare,
puterile lăuntrice, acela poate în­
ţelege ce păcat au făcut enigmati­
cele puteri ale natúréi, trimeţând
oe sinistra musafiră — ce va veni
la noi foţi — cu mult înainte de a
ti fost nevoe...
Era de o bunătate rară, de o ge-
nerositate ce nu avea nevoe de no­
torietatea salutului public, şi de cer­
tificatul tipărit al faptei bune. Era
darnic, era milos, era entusiast pen­
tru o idee, era un prieten ce'l du-
rea durerea ta şi îl inunda de feri­
cire, dacă erai mulţumit.
Şi această latură discretă a unui
jm, pe care îl cunoşti, în lupta vie­
ţii ca un victorios, sau ca un bo-
xeur abil, este, mărturisim, acea
:are îl înalţă, şi îi creiază atmos­
fera de gingăşie morală ce atât de
minunat înconjură pe cel ales în­
tre aleşi.
Mihail Plătăreanu n’a avut supor­
turi familiare ca să ajungă. A a-
'uns el însuşi, eşind din o şcoală
Justiţie si rassă
Conceptul de justiţie aşa cum l-a
elab o rat cultura europeană se fun­
dează pe idei generale, reprezentând
lim ita spre care tinde orice ordine
pozitivă de drept. Aceste idei gene­
rale au un caracter absolut prin fap ­
tul că nu adm it niciun sistem supe­
rior. Ele înglobează scopurile finale
'o drept, rap o rtate la în treaga um a­
nitate. In consecinţă ju stiţia — în
sensul european — este antagonică
oricăror diferenţieri bazate pe alt
criteriu decât acela al ju stu ­
lui şi injustului. A dizolva unitatea
acestui concept, divizându-1 în tr’o se­
rie de alte concepte, a g radua adică
noţiunea de justiţie, creind m ai m ulte
justiţii, apare felului de gândire tr a ­
diţional, imposibil. Fiindcă tocmai
m un itate şi universalitate stă esen­
ţa justiţiei. In realitate însă o ase­
m enea operaţie se efectuează astăzi |
B O N A
• 600 lel li
M E N T
f Pentru un an . • * . M 00 lei
• 300 . I In STRAIN ATATEÍ . Sase l uni . . . TOO „
. ISO „ I f I „
traţie separată de celelalte veni­
turi ale Statului.
Suma realizată până la 31
Martie 1935 a fost de 1962,3 mi­
lioane.
Sumele realizate au fost puse
la dispoziţia armatei şi au servit
scopului pentru care a fost în­
fiinţat acest fond. Se vede deci
că şi din acest punct de vedere
bugetul ş’a executat în condi-
ţiuni optime, dotarea fondului
de armament fiind un fapt îm­
plinit.
Cât priveşte lichidarea éxer-
ciţiilor închise — problemă care
părea insolubilă — s’a ajuns la
rezultate foarte bune, conside-
rându-se şi sub acest raport cu
totul împlinită potrivit preve­
derilor .
Declaraţiunile d-lui ministru
Victor Antonescu, sunt pline de
acel optimism pe care îl inspiră
conştiinţa siguranţei depline
care a prezidat la alcătuirea bu­
getului, deşi împrejurările eco­
nomice prin care trecem sunt
destul de grele.
Concluziunea generală trasă
din consideraţiunile făcute de d.
ministru Victor Antonescu în ju­
rul întocmirii şi aplicării bu­
getului pe anul în curs este pre­
cisă : echilibrarea bugetului or­
dinar, îndestularea fondului pen­
tru înzestrarea oştirii ca şi li­
chidarea trecutului, sunt reali­
tăţi pe care nimeni nu le poate
contesta.
grea, ca să intre in alta, şi învin­
gând cariere ce nu i se potriveau, noscută sub numele de contin-
a muncit pentru a fi al ahora, cu gentare a dat roade bune, înde­
fot prestigiul talentului şi cu toată părtând o m ulţim e de produse
căldura generosităfii.
Ar fi să descătuşăm din faptele românească. In ultim ii doi ani
intime ale celui ce nu mai este, de aplicare a contingentării s’a
pentru a exemplifica o generositate produs o deplasare accentuată a
ce a voit să fie mereu discretă.
Şi în faţa mormântului prietenu­ cate la m aterii prime. In special
lui iubit, versurile lui Hugo, ce'mi industriile textile şi metalurgice
vin în minte aci, pecetluesc, în ar­ au beneficiat de această depla­
monia lui neîntrecută, tot neînţele­ sare a importului. Numai că fo­
sul nostru adresat Domnului tăriilor losul obţinut de industriaşi prin
eterne :
Dans vos cieux, au dela de la Itâmpinată la cumpărarea m ate-
sphere des nues 1riilor prime. Contingentarea lo­
Au fond de cei azur immobile vea fără diferenţiere atât artico­
ei dormant
Peut-étre faites-vous des choses prime.
inconnues
Oil ia douleur de l'homme entre încredere măsura luată de d. dr.
comme élément
„In ceruri, dincolo de nori, în trie şi comerţ, prin care se scoate
fundul acelui albastru nemişcat şi de sub contingentare o parte a
dormind, poate că alcătuiţi lucruri m ateriilor prime. In acest scop
necunoscute în care durerea omului prin jurnal al consiliului de m i­
intră ca un elem ent".
E rugă sau poate o întrebare tare iuta şi derivatele ei, bum ­
ce o frimetem Cerului, pentru ca bacul, cauciucul brut, caolinul şi
să ne consolăm şi să ne prefacem felăsparul, zincul brut, cositorul
astfel a înfelege, neînţelesul...
PETRONIUS
........... ........ ff. «t S? r-=—---------- - valoare economică şi va avea de
0 bombă
a lacul CKPiDzie la « riti
— Mai multe persoane rănite —
MADRID, 30 (Rador).— O bom bă
a făcut aseară explozie în tr’un b ar
situ at în cartieru l cel m ai populat
din Capitală.
Explozia bombei a ră n it mai m ulte
persoane.
d ® M ~ F Ă R C Ă $ ArJU
în G erm ania. Şi în special asupra
acestui aspect au coincis noile con-
trib u ţiu n i juridice ale cunoscutei m a­
nifestări anuale a oam enilor de drept
germ ani: „Deutsche Ju riste n tag “,
care a av u t loc la Leipzig în tre 14 şi
21 Mai. Aşa zisul „W eltanschaung”
naţional-socialist conduce dealtfel
singur la o particu larizare a noţiuni­
lor. Subordonând totul ideii de popor
germ an, deduc din această poziţie
concluzii în toate dom eniile gândirii
şi organizării.
In centrul concepţiei naţional-so-
cialiste stă ideia de rassă. De aici de­
curge obligaţiunea com unităţii ger­
m ane de a lua toate m ăsurile p en tru
p ăstra rea curată a sângelui. P u ritate a
sângelui a devenit un criteriu de
drep t şi m aterie de reglem entate.
E ste bine cunoscută noua legislaţie
— legea din N urem berg — asu p ra a-
E
Trei luni . . . 350 .
Sinceritatea d-lui Maniu Ecouri Siiuatm meserlasifir m ii
C de când cărţile „nearien e“ sunt
— „ îm p ie d ic a i d e b o a ia c a re m a regine în p a l nu
p o l p a rtic ip a la în tru n ire a d -v o a s tră “ —
Scoaterea de sol coelioieotare
a UNOR MATERII PRIME
Cu scopul de-a frâna importul
care ameninţa deopotrivă mone­
da şi industria naţională s’a sub­
ordonat cumpărarea mărfurilor
din streinătate unei autorizaţiuni
de import.
Această măsură generală cu­
străine ce năpădiseră pe piaţa
importului dela articole fabri­
îndepărtarea articolelor streine
era compensat prin greutatea în-
lele fabricate cât şi m ateriile
Deaceea salutăm cu o totală
Costinescu, ministrul de indus­
niştri s’a scos de sub contingen­
şi arama brută.
Această reformă are o mare
Ü IN PAGINA 3:
A dunarea eparhială din Arad
Ü IN PAGINA 6 :
Italia cere ridicarea sancţiunilor :
p ă ră rii sângelui. Ea caută să izoleze
elem entul n e-arian , fiind o rien tată în
special în contra evreilor complecţi,
ju m ătăţi sau sferturi. Sângele germ an
v a fi astfel p ro tejat de in filtraţiu n ea
celui străin . N aţional-socialiştii p re­
zintă această legislaţie d rep t reac-
ţiu n e m asivă a poporului în contra
pericolului im ixtiunii sângelui sem it
în cel germ an. U nul d in tre cei mai
inteligenţi gânditori din G erm ania
actuală, com para această reacţiune
cu cea spaniolă, pe care o vedea în ­
tru p a tă în Inchiziţie. Inchiziţia n u a
fost altceva decât reacţiunea poporu­
lui spaniol contra valului sem it. For­
m a spaniolă a acestei in stitu ţii s’a
născut din necesitatea de a g aran ta
„lim pezim ea sângelui” şi ea a realizat
su b t m ască religioasă această m isiu­
ne. C elelalte form e ale Inchiziţiei nu
au av u t acest caracter. P ro stu l ren u ­
m e al Inchiziţiei şi oroarea concen­
tra tă în conceptul ei, se datoresc fap­
tu lu i că istoria i-a fost scrisă de e-
vrei. A ceştia au aru n c at discreditul
asu p ra unei instituţii, care le fusese
duşm ană. R eacţiune sim ilară este n a-
ţional-socialism ul. Iată, din punctul
3 Pagini
REDACŢIA ş l ADMINISTRAŢIA
2
Bm i yi i 1
S t r a d a R. P o i n c a r é 17
•
(Din telegram a d -lu i M aniu
că tre d. M ihalache)
lui im periu rom an.
P e noul Forum din Rom a se va
în ă lţa o sta tu e a D ucelui de dim en­
siuni uriaşe, adică de o înălţim e de
75 m etri.
Statuia, d ato rită celebrului sculptor
Bellini, v a rep rezin tă pe şeful guver­
n u lu i italian îm b răcat în tr’o piele de
leu.
D esigur un leu d in Etiopia...
sigur cea mai fericită înrâurire
asupra industriei indigene.
In lista citată sunt m etale ca
arama, cari interesează de a-
proape apărarea naţională. Cum
m unţii noştri bogaţi în diferite
m etale posedă mine de cupru in­
suficiente pentru a acoperi con­
sumul intern, era firesc să se
încurajeze în toate chipurile a-
limentarea pieţei cu acest metal.
Acum două luni, pentru a pre­
zerva cantităţile actuale, un jur­
nal al consiliului de m iniştri a
prohibit cu desăvârşire exportul
aramei şi a deşeurilor de aramă.
A opri exportul unui m etal
pentru a dispune de-o cantitate
suficientă la nevoe, e o jum ă­
tate de măsură.
Complectarea o aflăm acum,
prin libertatea acordată impor­
tului de metale, libertate ce dă
posibilitatea creieării stocurilor
necesare apărării naţionale.
Libertatea dată materiilor pri­
me au o semnificaţie ce depă­
şeşte o simplă măsură de contin­
gentare.
Ea dovedeşte existenţa unei
politici hotărâte a importului, cu
toată încurajarea posibilă pentru
cumpărarea materiilor prim e şi
cu toate piedicile faţă de intro­
ducerea în ţară a articolelor de
consumaţie, primejdioasă atât
pentru moneda noastră cât şi
pentru industria indigenă ce tre-
bue ferită de concurenţa produ­
selor străine
I. AR.
•■>
>
1 u ra cele h o tă râ te definitiv p rin tr a ­
1 btatele
1■1■ nală, a tâ t de d ău n ăto r tu tu ro r, d ar în
de vedere al revalorizării unei no­
ţiuni, o teorie foarte interesantă.
R evenind la rassism ul germ an tre ­
bue să rem arcăm că n u se reduce la
o sim plă atitu d in e negativă. A stfel în
afa ra legii din N iirem berg există o
lege p riv ito are la „săn ătatea căsăto­
riei”. Conform acestei legi n u se pot
încheia căsătorii decât în tre oam eni
sănătoşi, fiindcă num ai aşa se poate
asigura conservarea cu rată a sânge­
lui şi rolul social al fam iliei. In plus,
ca o adiacentă a acestor două legi,
există o adecvare a d rep tu lu i succe­
soral la noţiunile de fam ilie, rassă şi
popor. A rb itra ru l testato ru lu i este e-
lim inat. O consecinţă însem nată a le­
giferării rassiste este asim ilarea „ tră ­
dării de rassă” cu „tră d area poporu­
lu i”. Cine calcă prescripţiunile legis­
laţiei rassiste se exclude din com u­
n ita te a naţională, la fel cu cel ce tr ă ­
dează. D upă cum se poate uşor ob­
serva această nouă legislaţie este
construită pe baze com plect diferite
de cele ale codului Napoleon. In locul
individului ca noţiune fundam entală
a stru ctu rii juridice, stă fam ilia, co­
m u n itatea naţională, S tatul. In acea­
bucureşti —
u p rileju l an iv ersarei a tre i ani
date pe foc, rom ancierul germ an
Thom as Mann, are cu ra ju l să scrie
u rm ă to a re le : „S piritul reglem entat,
com andat, terorizat, n u valorează n i­
mic, şi n u interesează pe nim eni. El
constitue o anarhie. Cine a r dori să
citească o carte despre care ştie că
n u su n t ideile autorului, şi că el a
fost silit să se supună unei ideologii
care l-a controlat ? O astfel de lec­
tu ră n ’are nici u n sens în lite ra tu ră “.
S u n t cuvinte drepte, p en tru -că li­
te ra tu ra este operă de im aginaţie, şi
im aginaţia nu are p re ţ decât în des­
făşu rarea libertăţei.
ocietatea de aclim atizare din P a ­
S ris oferă de câţi-v a ani câte un
dineu original m em brilor săi. La
ultim u l dineu s’a serv it rag o rit de
ippopotam , filet de antilopă şi alte
m ulte bucate şi dulciuri p rep arate
rare, cum a fost de ex. frip tu ră de
lim bi de reni. Se afirm ă că m em brii
societăţei s’au declarat ch iar încân­
ta ţi de noua şi străin a bucătărie
rară.
erm anul Hugo Eberlein urm ărit
G de poliţia din Franţa p entru
spionaj, a fost condam nat la 10
lu n i închisoare p en tru că a stat în
ţară cu paşapoarte falşe. Procesul lui
s’a judecat in şedinţe secrete în con­
fo rm ita te cu tribunalul d in Kopen-
haga care a procedat la fel în judeca­
rea procesului referitor la acelaf in ­
divid.
u stul antic p en tru m onum entele
G gigantice începe să rea p ară în
Italia, odată cu întem eerea nou­
D
ouăzeci persoane din nobilimea
etiopiană, au sosit la Ierusalim
ven in d din D jibuti prin Port-
Said. In tre cei sosiţi sunt soţiile a doi
Raşi, prinţesa Tenegne, fiica m ai m are
a nepusului şi num eroase alte d-ne
cari au ţin u t să urm eze pe îm păratul
exilat.
n F ra n ţa s’a creiat un „consiliu su­
I p erio r de profilaxie crim inală“ —
pornind de la concepţia că crim i­
n alu l este u n n eadoptat la legile so­
ciale, şi că societatea e d atoare a
preveni crim a, îngrijind de indivizii
anorm ali. A cest consiliu de p ro fila­
xie, este ataşa t m inisterului de ju s­
tiţie.
gTa t Î tîjd Tne
Internaţională
nenorocită „Neamul Românesc" reproduce
— Geografia Ungariei după următorul pasaj dintr'un articol
publicat în ziarul „Scânteia”, or­
capriciul desenatorilor —
ganul central al partidului comu­
In rev ista „Die W oche“ — cu o ră s­ nist din România :
p ân d iră cum se ştie, fo arte m are —
găsim un articol ce voeşte să fie in ­
form ativ, d ar în fond este tendenţios
şi m istificator, despre ro stu l D unărei
în S u d -estu l european. A cest articol
este însoţit d e !o h a rtă a Rom âniei şi
U ngariei, în care U ngaria redevine
ceace a fost, şi Rom ânia se scufundă,
p en tru că aşa a fost capriciul geogra­
fu lu i revistei germ ane.
D esigur această procedare este mai
m u lt decât rea sau tendenţioasă.
E ste p u r şi sim plu ridicolă. Căci este
ridicol a face şi desface fru n tariile, a
com pune h ă rţi d u p ă capricii, şi a
tran sfo rm a geografia în tr ’un fel de
joc de copii.
D ar oricât de ridicolă a r fi proce­
d area aceasta, ea denotă — cu toată
p u erilitatea ei — o ten d in ţă de a tu r­
in tern aţio n ale şi de a stă ru i în
n işte revendicări cari istoriceşte nu
se m ai p o t susţine. Ne oprim în faţa
unei nenorocite tendinţe, de a tu lb u ­
ra pacea şi de a în treţin e un perm a­
n en t sp irit de neînţelegere in tern aţio ­
p rim u l râ n d acelora cari îl provoacă,
şi cari nu înţeleg că resem narea la
verdictele istoriei este singura a titu ­
dine şi dem nă, şi serioasă, şi utilă.
stă concepţie individul este considerat
d rep t ficţiune, creiată de nevroza ra -
ţionalistă a secolului 18 şi 19. In rea­
litate nu există indivizi ci num ai so­
cietăţi: fam ilii, corporaţii, naţiuni.
D reptul este deci nu o garanţie a in ­
dividului ci a binelui com unităţii po­
porului, considerat ca superior bine­
lui individual. O rdinea de d rep t a
com unităţii treb u e să fie în acord cu
„conştiinţa poporului”. De aici se
poate deduce fo arte uşor cealaltă
p ro p o ziţiu n e: „Ju stiţia însem nează
acord cu conştiinţa de d rep t a popo­
ru lu i”, care a fost subliniată la Leip­
zig. Cum însă „conştiinţa poporului”
nu poate însem na decât „interesul
poporului” propoziţia devine : Ju sti­
ţia este in teresu l poporului, — pen ­
tru că vorbim de G erm ania — Ju sti­
ţia este in teresu l poporului germ an.
Ju stiţia se identifică deci cu voinţa
conducerii politice d in tr’un anum it
m om ent. C hiar dacă n u ducem argu­
m en tarea p ân ă la capăt, diferenţa
d in tre conceptul obişnuit de ju stiţie
şi cel naţional-socialist este profundă.
D eoparte avem ju stiţia ca b u n su­
prem şi ideal a l um an ităţii de cea­
Direcţia
Teietcane nedacna şl
Adminls.
— Organizarea m eseriaşilor dela sate în aso-
cia ţii cooperative judeţene sau regionale
U na d in tre cele mai in teresan te ca­
tegorii de producţie, e pe cale să
dispară.
E vorba de m eseriaşii dela sate.
In trecut, când populaţia ru ra lă con­
sum a m ai p u ţin e produse de fab rica­
ţie in d u strială în serie, m eseriaşii să­
teşti se găseau în tr ’o sta re m aterială
înfloritoare.
De când produsele orăşeneşti îşi fac
loc m ai m u lt în consum ul sătesc, a-
ceastă categorie lâncezeşte şi e fo rţa­
tă ori să părăsească ocupaţiile de al­
tă d ată răm ân ân d num ai în agricul­
tu ră, ori apucând d rum ul către oraşe
unde se p ierd în m assa atâto r oameni
fă ră de ocupaţie.
In trecu tu l n o stru istoric, v iaţa e-
conomică este strân s legată de aceas­
tă categorie socială, m eseriaşii dela
sate şi oraşe lu crân d dela cele mai
elem entare unelte agricole p ân ă la
obiecte de a rtă care su n t a tâ t de p re ­
ţu ite şi azi.
Lipsa de organizare
Criza de după răaboi, invazia p ro ­
duselor orăşeneşti, lipsa de organi­
zare, toate acestea duc la în lă tu rarea
m eseriaşilor ru ra li din v iaţa econo­
m ică a satelor. L em nari, ferari, ciz­
m ari, croitori, ţesători de ştofă ţă ră ­
nească, căruţaşi, tinichigi, etc. oa­
m eni cari au în v ă ţa t m eşteşugurile
ani dearândul, fiind lipsiţi de lu cru şi
neorganizaţi su n t aduşi în cea mai
neagră mizerie.
Totodată, la m ăru n tele târguşoare
provinciale, s’au in stalat o serie de
m eseriaşi străini, v eniţi dupe alte
m eleaguri p en tru a lu a b ucata de
pâine din m âinile rom ânilor.
Dacă aceste num eroase elem ente
s’a r asocia fie pe regiuni, fie pe ju ­
deţe, în asociaţii profesionale sau o r­
ganizaţii cooperative, a r avea desigur
m ulte avantagii.
La toate licitaţiile de lu c ră ri p u ­
blice s? u chiar la lu c ră ri p articu lare
irzlle cari jjorjelila m
Un docum ent edificator
„C uvântul nostru de ordine este că
în ziua de 31 Mai la Bucureşti, trebue
să se adune m uncitorim ea şi ţă ră n i­
m ea din toată ţara. 31 Mai trebue să
fie o zi de afirm are a întregului po­
por m uncitor din Rom ânia, contra
războiului şi a fascism ului, p en tru
pâine şi libertate.
• * • • • • • • •"» • zile comuniste ale d-lui Boris Sie
31 Mai treb u e să fie ziua de înche­
gare a frontului popular antifascist
şi antirăzboinic care să lu p te p en tru
îm plinirea program ului dela Deva,
acceptat şi de organizaţiile de jos na-
ţional-ţărăniste.
„M obilizând m asele largi m uncito­
reşti realizând fro n tu l unic de jos,
trecând peste capul şefilor reacţionari
social dem ocraţi şi pun ân d u -n e in
fru n tea m asselor ţărăn eşti, vom îm ­
piedeca o nouă capitulare.
„în tru n ire a dela 31 Mai trebue o r­
ganizată de noi; com uniştii treb u e să
fie forţe m otrice în p reg ătirea lui
31 Mai.
Reproducând acest articol
„Neamul Românesc" se întreabă
dacă mâine vor defila pe străzile
Capitalei nafional-fărăniştii d-lui
Mihalache sau comuniştii d-lui Bo­
ris Siefanoff I
laltă p arte ju stiţia ca interes al tră i-
niciei unui popor. Este o relativizare
a noţiunii sau în lim baj naţional-so­
cialist o in teg rare a ei în realităţile
istorice şi naţionale. A cesta este a-
po rtu l nou — se spune — pe care
d rep tu l naţional-socialist îl aduce
gândirii juridice m oderne. D reptul
treb u e să fie un produs al necesită­
ţilor de v iaţă naţională, el treb u e să
se organizeze din cutum a poporului
şi din legile lui de existenţă. In re ­
zum at din „m oralitatea” lui. N aţional
socialismul a atras aten ţiu n ea astfel
asupra „naturii m orale a d rep tu lu i”.
De aceea term inologia lui cuprinde
noţiuni noi, cea de „onoare” de pildă,
ieşite din p atrim oniul m oral şi exis­
ten ţial al naţiunii. Cum în să m orali­
tatea şi existenţa unui popor sunt
singurele fundam ente logice ale d rep­
tului, d rep tu l naţional-socialist este
singurul care poate p retin d e la ade­
v ăra tu l sens al acestui concept iar
statu l germ an actual este veritabilul
„stat de d rep t”.
Schem atic acesta a fost tonul u tili­
zat la „Deutsche Ju riste n ta g “. El sună
comolect diferit de c«eace se acceptă în
*M «M p**
••• ••• •••
Anchetele noastre
s’a r prezintă asociaţia profesională
respectivă care ar da de lu cru m em ­
brilor săi. Acolo unde li s’a r opune
pe nedrept, piedici, asociaţia a r in­
terveni şi a r sili ca m unca să se f a c i
de elem ente rom âneşti.
P en tru cei care exercită pe cont
propriu vreo meserie, li s’a r deschi­
de posibilitatea aprovizionării — în
condiţiuni avantajoase cu m aterialele
necesare. Totdeodată, aceste organiza-
ţiuni a r p utea să procure şi m ijloace
financiare to t p rin organizarea cores­
punzătoare sistem ului cooperativ.
De ce este necesară sus­
ţinerea acestor mese­
riaşi
In afa ră de rolul economic pe c a rt
îl îndeplinesc în v ia ţa satelor, aces­
te elem ente sunt utile şi arm atei. Fie
în tin ereţe când îşi fac stagiul m ili­
tar, fie în vrem e de război, arm ata
a r nevoe de câţi m ai m ulţi m eseriaşi
ai ei.
P e de altă parte, dacă s’a r organi­
za asem nea asociaţiuni, acestea a r fi
un m ijloc de utilizare şi a atâto r m i­
lioane de zile pierdute de ţă ra n i îl
I tim pul iernei. In tr’adevăr dacă s’a»
>socoti în bani zilele pe care sătenii 1
I p ierd în tim pul ernei din cauza lipse'
de ocupaţie, s’a r p utea vedea undfe
duce an arh ia de producţie din lum ea
ru rală.
Aceste braţe m uncitoare şi-a r p u ­
tea găsi în tre b u in ţare a în p racticarea
m eşteşugurilor, lucrându-şi articole
de prim a necesitate după posibilită­
ţile regionale, ce a r p u tea fi desfă­
cute în alte regiuni cu altfel .de p ra -
duse. S’a r face schim bul necesar dela
m unte la şes şi invers.
Am d at aceste câteva inform aţii
sum are, în credinţa că se vor lu a ini­
ţiative în această direcţie, venin-
du-se astfel în sprijinul economiei
rurale.
Sămânţa anarhiei
Răspunsul este clar: vor delii«
şl unii şi aifii, pentru a afirma încî
odată înţelegerea dintre ei, pen
tru triumful acelei cauze „demo
cratice" la baza căreia rezidă urs
de clasă şi adversitatea împotrivi
actualei organizafiuni de sfat, ints
meiată pe dreptate, pe ordine ş
pe încredere.
Mâine vor defila deci gărzile fă
răneşti ale d-lul Mihalache şi găr­
fanoff, într'o perfectă comunitate
de sentimente pentru tentativa de
a răsturna nu un guvern ct de c
distruge patrimoniul însuşi al tării
OFENSIVA COMUNISTA A NA
ŢIONAL-ŢARANIŞTiHOR VA GAS
INSA IN CONŞTIINŢA LUMINATA
A POPORULUI, UN DIG DE IM
POTRIVIRE, PE CARE NU-L VOÍ
PUTEA CLINTI NICI SPASMELE
RETORICE ALE UNORA, NICI U
NELTIRILE CRIMINALE ALE AL
TORA.
ŢARA ESTE PREVENITA.
EA ŞTIE CE VA FI DEMON
STRAŢIA DE MAINE A GĂRZILOR
D-LOR MIHALACHE Şl STEFA-
NOFF.
j general ca definiţiuni de drept,
vine încă odată să dem onstreze
racteru l to ta litar al „W eltanschun
ului naţional-socialist sau m ai ex
al politicii actuale germ ane. Be
detto Croe reg reta că sav an ţii g
m ani din secolul 19 n u au lu j
p en tru libertate. Cei din secolul
su nt în aceeaşi linie. In ochii lor
b ertatea este un cuvânt, o abstr
ţiu ne înşelătoare, singura realit
fiind poporul sau statul. Şi du p ă c
în secolul trecu t se diviniza sts
prusac, în secolul nostru se divi
zează n aţiunea şi rassa. Dacă av
obiecţiuni grave de adus acestei g;
diri, nu putem să n u -i recunoaşt
deciziunea de a servi fă ră ezit
grandoarea politică şi naţională
statului. Problem a im p o rtan tă îi
este în stabilirea ierarhiei de vali
In ce ordine stau justiţia, um anitat
in teresul naţional şi individual? .
riştii germ ani au tra n şa t întreba:
declarând că „salus reipublicae”
aşa cum se înţelege astăzi în G
m ania, este singura ju stiţie posib:
----------------- ---------------------------
 SBggr'"' •ww*----

HV IITO R U L11

m m
„ L u c e a f ă r u l“ ...
revista literară, de sub inimoasa şi
priceputa direcfie, a d-lui Aurel
Cosma-Junior — un pasionat al miş­
cării culturale — a apărut pe luna
Mai, aducând un mănunchiu de co­
laborări valoroase, aşa cum, de alt­
fel, ne-au obişnuit din totdeauna
paginile acestei publicaţii, care deşi
tipărită la Timişoara, ştie totuşi să
dispreţuiască acele dăunătoare ac­
centuări regionaliste, pentru a se ri­
dica la o însemnătate de ordin g e­
neral.
Primele pagini ale recentului nu­
măr din ,,Luceafărul" aduc un deo­
sebit de interesant articol semnat
de d. Ion Pillái : ,,Primăvara în lite­
ratura populară românească", în ca­
re ni se relevă acelaş pătrunzător
spirit analitic al autorului, cum de
mult îl cunoaştem, şi din care —
mărturie a unei sigure intuifii criti­
ce — desprindem aceste rânduri:
,/Astfel, poesia populară, şi cu ea
poesia primăverii, născută din ros­
tul utilitar al nevoilor păstoreşti ale
ţăranului nostru, a evoluat până la
treapta desinteresafă a sentimente­
.m
L IT E M .A K TE
limpede în colorit ca armonia so­
bră a unei ,,Primăvere" de Botti­
celli sau a unei vechi icoane pe sti­
clă de la noi, ci şi în faţa unei su­
perioare simbolizări a însăşi iubirii
omeneşti şi eterne".
Dar, despre acele califăfi cari-i
înlesnesc d-lui Ion Pillát o preg­
nantă analiză critică a fenomenu­
lui poetic vom avea de spus mai
mult, când ne vom ocupa de re­
centa sa carte : „ Portrete lirice" (e-
dif, I,Cugetarea") în care am găsit
un prefios mănunchiu de esseuri.
Din acelaş bogat cuprins al „Lu­
ceafărului" remarcăm micul studiu
comemorativ scris de d. Al. Bistri-
feanu, care cu multă delicafefe su­
fletească şi pe temeiul unor preci­
se date biografice şi juste caracte­
rizări literare, evocă figura poetului
Victor Vlad Delamarina, cu prilejul
împlinirii a patruzeci de ani dela
moartea acestuia.
Interesante, deasemenea, „Amin­
tirile dela Măldăreşti" ale d-lui Cos­
ma-Junior.
O schifă : I,Maestrul" de admi­
rabile însuşiri literare semnează d.
Ion Totu.
însemnăm din restul numărului,
Pensiuneie si untie om
i a — Discursul d>!ui prof. D. Pompeiu, — Răs­
punsul d -lu i prof. dr. Oh. Marinescu —
EFORI E
E ri d. a., Academ ia Rom ână a ţi­ Răspunsul m eu va fi o caldă şi
n u t şedinţă solem nă sub preşedinţia sinceră m anifestare de sim patie pen­
d -lu i Al. Lapedatu. tru personalitatea d -v o astrr şi tot C^RIÎIEH-SVLUA
orele 6 p. m.. seria de lecţii si jo­ I com entează căderea A bisiniei şi tre -
D. prof. D. POM PEIU şi-a rostit odată o pledoarie p en tru în frăţirea
discursul de recepţie, vorbind despre ştiinţelor, a tâ t de în d ep ărtate de
v iaţa şi opera predecesorului său la care ne ocupăm fiecare d in tre noi.
Academie, profesorul
Cantacuzino.
doctor Ion D -sa vorbeşte de aportul noului
academician, în ştiinţa rom ânească.
d e s c h i s e d e l a 1 Iu n ie
P e l r e c e ţ i - v ă v a c a n t a p e fâr>
m u l MARII N ESRE
P re tu ri d e p e n s iu n e fo arte
curi româneşti în sala „Ligii Cul­ Icu tu l ei istoric. D -ru l Cantacuzino spune oratorul, Term inând, spune d. d r M arines­ co n v e n ab ile
în tr e ţin e r e d e p rim r a n g
Din num eroasele sale articole reţi­ îşi iubea ţa ra şi neam ul. Sentim en­ cu, vă asigur de toată dragostea co­
turale“ din B-dul Schitul Măgu nem : In faţa victoriei italiene... de tele lui erau sincere, fără m anifestări legilor noştri şi a mea, care suntem C am ere fru m o a se
reanu No. 1. etai I. C. A, D o n escu ; Este Italia o m are neserioase. cu toţi fericiţi să avem p rin tre noi
Şedinţele vor urma regulat în p u tere ? de Em il C io ra n ; Menilek, D in inim a lu i au eşit accente ca o m inte limpede, un coleg de o r a ­ Inform aţiuni şi înscrieri l a :
fiecare Sâmbătă între orele 6—9 Omul dela Adua, de Ion A n estin ; acelea în care ne vorbeşte de ţă ra ­ ră distincţie şi sinceritate. De aceea ORT Organizaţia Română
seara în aceiaşi sală. M areşalul Badoglio, de P etru Com ar- nul nostru şi de soarta lui. vă zicem din adâncul su fle tu lu i:
Iubitorii de adevărate jocuri n e s c u ; E xem plul Abisiniei, de C. D upăce face o biografie a d-rului „Bine ai venit p rin tre noi”. de Turism s. a. r.
româneşti, sunt rugaţi a lua parte. D e la tu rtu c a ia ; Al treilea im periu a - Cantacuzino, d. Pom peiu încheind B ucureşti B -dul Take Ionescu
Costumul national este de dorit. frican, de E. A. Paulopol, etc., etc. spune că d -ru l Ion Cantacuzino şi-a Şedinţa intimă
50 fotografii lu a te cu prileju l u l­ îndeplinit cu prisosinţă d atoria către No. 3 Tei. 4.41.65
C ă rţi i i P e v is te tim elor evenim ente petrecute în Abi­ străm oşi şi nu num ai p en tru Acade­ In şedinţa Academiei Rom âne dela
m ia Rom ână, în sânul căreia era 29 Mai curent, d. A ndrei Rădulescu,
„VREMEA“ în u ltim ul său num ăr, sinia şi Italia.
iubit şi apreciat, ci şi p en tru ţa ra vice-preşedinte, a prezen tat u rm ătoa­
no astră şi p en tru ştiin ţa universală rele scrieri ale d -lu i Giorgio del
el a fost o podoabă rară. Vecchie, profesor la universitatea Domnule Preşedinte,
ACTIVITATEA TEATRULUI D -lui prof. Dim. Pom peiu i-a ră s­ Roma şi m em bru de onoare al Aca­
puns d. prof. dr. Gh. M arinescu, demiei Române :
rostind u rm ăto ru l discurs :
D upă ce ai făcu t elogiul bine m e­ 1935;
Subsemnatul Constantin N. Cârstea
din Drăgăşanj, vă rog să binevoiţi s
1) „Saggi interono allo Statö, Roma fixa un termen de judecată în Camera
de consiliu, pentru când se va dispune
citarea următorilor creditori: Banca Ţă­
rita t şi în term eni a tâ t de mişcători 2) „G iustizia e D iritto” . Roma, 1934; ranilor Drăgăşani, I. Săndulescu Con­
K a t i e n s l d in al reg retaţilo r noştri colegi dr. I. 3) „La crisi della scienza del Di­ stantinescu Gheorghe, N. Hociotă, Ban­
Cantacuzino şi P. Poni, am intind, în ri! to", Roma. 1934;
treacăt, num ele lu i V. Babeş, cel
| ca Drăgăşani, Petre Milosteanu şi I.
4) Giandomenico Romagnosi — Nel Săndulescu, creditori ai tatălui meu şi
mai original şi fecund cercetător în primo Centenario della sua m orte“. ai mei personali faţă de care se va pro­
IAŞI. — S tagiunea Teatrului N aţio­ public constant şi numeros, m ai toate dom eniul m edicinei experim entale, Roma, 1936. pune o hotărâre conform art. 27 din
genurile teatrale.
nal din Iaşi e term inată, deşi rep re­ îmi răm ân e m ie sarcina, pe cât de 5) „D iritto ed Economia, Roma 1935. Legea Conversiunei, pentru vânzarea
zentaţiile m ai continuă extra-bugetar. Acest sistem a d at loc tuturor ele­ grea pe a tâ t de plăcută, ca să vor­ 6) „L’„Homo Ju rid icu s“ e l’insuffi- imobilului situat în Drăgăşani, B-dul I.
Privită în bloc, a c e a stă stagiune a mentelor artistice — chiar şi celor C. Brătianu, compus din patru camere
mai tinere — să-şi m anifeste talen­ besc despre viaţa şi opera dv. Viaţa cienza del D iritto come regola della cu pivniţă acoperite cu ţiglă. Sumele de-
pus în că o d ată în ev idenţă activ ita­ d -v o astră se scurge ca u n fluviu li­ v ita”. Roma, 1936.
tul, astfel c ă a fost pus la contribu­ zultate din vânzare se vor depune la
tea şi directiva im prim ată de către d. n iştit şi nu -m i v a fi greu s’o schi­ 7) Criza Ştiinţei D reptului, Bucu­ tribunal, şi distribuit conform citatului
Em. Serghie, care ştie c ă un bun di­ ţie, întregul ansam blu artistic.
ţez, d a r opera dvs. m atem atică are reşti, 1934. text.
rector de teatru, trebuie să fie şi un Dar în cursul acestei fecunde sta­ Totodată menţionez că am făcut de-
giuni, d. Em. Serghie şi-a îndeplinit ceva tran scen d en t p en tru mine, o- 8) Criza Statului, B ucureşti, 1934.
bun adm inistrator, ad ică, un om de or­ m ul cu desăvârşire incom petent, căci D -l Silviu Dragom ir a prezentat claraţiunile cerute de art. 26, iar pro­
şi o altă datorie, organizând turnee
gan izare şi de cifre, c e ea ce şi este. această disciplină îm i este oarecum „A nuarul 1934-35” al U niversităţii prietatea imobilului ce vând o fac în
Şi la Iaşi caşi la Bucureşti, caşi în selecte prin B asarab ia şi M oldova de străină. I „Regele F erdinand I ” din Cluj. baza actului de vânzare aut. la No
sus. 2553 din 1925 şi cu autorizaţiunea No
m arile centre occidentale, teatrul are 4323 din 1928. Alătur actele necesare
pretutindeni un concurent a p ro a p e i- Tot în cursul acestei stagiuni, pe
care am putea-o defini stagiune cul­ Cu stimă,
reductibil : cinem atograful. Totuşi d.
Em. Serghie a încercat a c e a s tă luptă.
Şi a încercat-o nu num ai prin mon­
tu rală, d. Em. Serghie, a organizat
m atinee pentru şcoli şi altele pentru
Cărţi noul (ss) Constantin N. Cârstea

tări fastuoase, cari au întrecut une­ muncitorime, cu preţuri excepţional M INISTERUL JU STIŢIEI
lor adânci. Când spune poetul ne­ colaborările d -lo r: D. Iov, Anton de reduse, iar pentru a corespunde

cunoscut al poporului nostru :
„Săraci dragostele noasire
Ne-au rămas pustii pe coaste
Şi-am fost eu Vineri la ele,
Răsărise viorele
Viorele, flori adânci,
Când le vezi, mândruţo, plângi".
Ne găsim nu numai în faţa u-
nui tablou de primăvară stilizat şi
ŞTIRI ARTISTICE
Mistakide, Grigore V. Coban, C.
Miu Lerca, N. Galetaru, Const. Râu-
lef, Victor Tudorán şi alfii.
O bogată cronică de comentarii
completează sumarul numărului re­
cent din această revistă „Luceafă­
rul", a cărei importantă misiune cul­
turală este de prisos s' o mai subli­
niem.
N. MIHAESCU
ori m ontările fantastice ale ecran u ­
lui, d a r a v ariat în a ş a fel reperto­
riul, încât a isbutit să a tra g ă mereu
publicul, oferindu-i piese moderne, co­
medii, tragedii şi chiar operetă.
D acă p e vrem uri se discuta chestiu­
n ea operetei, c ă e a n’ar a v e a ce
că u ta într'un teatru naţional, astăzi
a c e a stă id ee nu m ai po ate fi susţi­
nută, pen tru că d a c ă ne luăm d u p ă
tradiţie, co nstatăm c ă p e vremuri o-
p ere ta a v e a p rec ăd ere în T eatrele
no astre N aţionale, — la Bucureşti,
Iaşi şi C raiova, — şi că însuşi A lexan­
dri şi M atei Miliő au cultivat acest
gen teatral.
SPANI A
D irecţiunea Judiciară
şi unei misiuni culturale, d. Serghie,
D. Ş tefan I. P asenbergher de relh
cu concursul intelectualităţii ieşene,
a organizat la teatru, com em orarea ginne cre ştin ortodox, n ăscu t la 27
Iunie 1887 în Craiova, dom iciliat în
criticului literar G. Ibrăileanu şi pi­
d e MIHAIL TICAN RUMANO
o a s a evocare a societăţii literare „Ju­ Dorohoi, str, Gh. Gh. M ârzescu a fă
cu t cerere acestui m in iste r de a fi
nim ea'', a v â n d pentru a c e a stă ultimă
iestivitate — unică în an alele laşu ­ Dintr'o recentă călătorie făcută în menilor d espre care autorul c a în­ a u to riz a t să schim be num ele său
patronim ic de P asen b erg h er în acs-
lui cultural, — concursul d-lui O sw ald Spania, — ţa ra sa de predilecţie, — to td eau n a are ce v a de spus, fie că
Racovitză, prim arul laşului, al d-lui d-l Tican n e-a ad u s o nouă carte, am descrie un oraş sau un simplu monu­ la de N erescu spre a se num i Ş tefan
C. M eissner şi al scriitorilor din Bu­ p u tea spune un nou iilm, căci fără a ment, le d au acel interes specific ce I. N srescu.
cureşti şi Iaşi. I se g ăseşte num ai în scrierile de fic- Ministerul publică aceasta, conform
Pentru a m enţine reputaţia laşului, Í ţiune şi care tace pe cititor să nu mai art. 11 din legea asupra numelui spre
! la se ca rtea din m ână p â n ă ce nu v a ştiinţa acelora cari ar voi să facă opo-
ca o raş muzical, d. Serghie a pus la
dispoziţie s a la Teatrului pentru con­ v ed e a ce mai e p â n ă la sfârşit. ziţiune în termenul prevăzut de alinia­
Am spus aceste cuvinte referindu- tul II al zisului articol.
certele simfonice ale societăţii respec­ ---- .«••••-
tive, condusă de m aestru dirijor A. m ă în general la toate lucrările d-lui

T E A T R E L E
reprezintă în aceiaşi d istrib u ţie dela
p re m ie ră ' în fru n te cu d -n ele Lucia
Anul a c e s ta d. Em. Serghie a p re ­
zentat operetele „D -şoara d ela Poştă"
şi „V agabonzii", obţinând cu ele fru­
m oase şi n ea şte p tate succese.
C iolan şi concertele simfonice diri­
jate de d. Mircea Bârsan.
Sub toate aceste raporturi, d. Em.
Serghie a d at laşului o stagiune în-
Tican. Cât pentru a c e ia pe care ne-o
prezintă în momentul de ţa ţă putem
spune c ă aceste calităţi de care am
vorbit ne p a r şi m ai accentuate şi că
LCtti tije
TEATRUL NAŢIONAL. — M atineu:
Sturdza-B ulandra, Leny Caler, d.
Tony Bulandra, d-nele M aria Sandu,
S 'a utilizat astfel în cursul stagiu-
nei, sistem ul rotaţiei, oferindu-se unui
tr’ad e v ăr culturală.
C. SATEANU
d rag o stea pe care autorul o nutre­
şte pentru m inunata Spanie, se stre­ Publlcstlune
Un biet moşneag şi u n Doge. Sera: M arietta Decuiescu, B eatty F red a- co a ră pe nesimţite şi în inimile citi­ In ziua de 21 Iunie 1936 ora 10, se ţin
Casa Hervey. torilor, cari devin din ce în ce mai licitaţie publică în cancelaria iiceulu
TEATRUL REGINA MARIA. — F ru­ nov, F rancisca C ristian, etc. d -n ii fervenţi adm iratori ai ei, deşi n'au de fete, din R.-Sărat, pentru construcţis
moasa aventură.
OPERA ROMANA. — Voevodul Ţi­
ganilor.
T e a tru ! n a ţio n a l
I. T alianu, M arcel Enescu, Cr. E teer-
le, J. Cazaban, J. Constantinescu, etc.
C o n f e r in ţ e
ORGANIZAREA văzut-o şi p o ate n'o vor v ed ea nici­
odată.
E un lucru ştiut că există nenum ă­
raţi „călători pasionaţi", cari n'au
unei părţi a localului liceului. Licitaţia
se va ţine cu oferte închise. Supraoferte
nu se primesc.
Concurenţii vor depune odată cu o-
ferta şi garanţia de 5 la sută din va­

T eatru l N aţional an u n ţă ultim ele

Spectacole cu p re ţu ri reduse, ale sta -
g iu n e i; în m atinéul de S âm bătă 30
Mai se va reprezenta „Un biet moş­
neag şi un doge“ de d. Prof. N. Iorga ;
In seara aceleiaşi zile se va juca
piesa „Casa H ervey“ de C. R. Avery.
In m atinéul de D um inică 31 Mai,
se va reprezenta piesele lui I. L. Ca-
rag iale „O noapte fu rtu n o asă“ şi „Co-
nu Leonida faţă cu reacţiunea“,
* „Ce lite ra tu ră să dăm copiilor n o ştri"
T eatrul N aţional an u n ţă pentru
astă seară, Sâm bătă 30 Mai, m arele
Succes, G eneraţia de sacrificiu, de d.
Í. V aljean cu aceiaşi d istrib u ţie prim ă
In fru n te cu d-nele M aria Filotti, Vic­
to ria M ierlescu, M aria V oluntarii,
N elly C utava-V inea şi d -n ii Gr. M ăr-
culescu, A. Pop M arţian, Al. G hibe-
ricon, C. D uţulescu, N. Săvulescu, M.
Gingulescu şi N. Brancom ir. D irecţia
ie scenă d. P au l G usty.
L uni 1 Iu n ie 1836, orele 8 jum .
seara, în localul T eatru lu i „Ligii C ul-
tu rále“ din B -dul Schitul M ăgureanu
No. 1, va fi o şezătoare artistico -cu l-
tu rală organizată de asociaţia cu ltu ­
rală „S olidaritatea“ a elevilor liceului
in te rn at „Şcoala şi C u ltu ra R om ână“.
Va vorbi :
D. I, G. Dumitrii!, profesor d espre :
şl va urm a recitări, m uzică populară
rom ânească executate de corul şi or­
chestra liceului sub conducerea d-lui
prof. S tan V. Roşea.
In tra re a liberă.
J o c u r i E e m â e n e iti
..Liga Culturală“ Secţiunea Bu
curesti îsi tine astăzi 30 Mai 1936,
gospodăriilor comunale trecut poate în v iaţa lor g raniţa şi
nu s'au d ep lasa t decât rareori în
propria lor ţară, d ar cari cunosc per
loarea lucrărei în sumă de lei 57500 în
numerar sau efecte de stat.
Condiţiunile şi caetul de sarcini se
pot vedea la cancelari liceului în orice
fect num eroase ţări din sim pla lectură
a descrierilor de călătorii. Acestei ca zi de lucru între orele 8-13. Licitaţia se
C o n f e r in ţ a d - l u i V o ia , p r e f e c t » ! j u ­ ţine în conformitate cu art. 88-110 dii
tegorii 4® cetitori d-l Tican i-a adus legeş Contabilităţii Publice şi art. 31-53
d e ţu lu i L â p u ş n a — o hrah ă co p io asă şi a le a să , iar ce reg. Of. central de licitaţie.
lor cari pe lâ n g ă gustul călătoriilor Preşedintele Comitetului Şcolar,
In cadrul conferinţelor organizate stitu ţii noui creiate, a căror experi­ au şi putinţa de a le face, d-sa le-a Toma Dicescu
de in stitu tu l social rom ân d in B a­ m en tare este m enită a introduce o
trezit interesul pentru cutare sau cu­ Directoare-Secretară,
sarabia, d. Voia, p refectul judeţului schim bare radicală în viaţa sătească. tare localitate şi le-a ad u s nepreţuite Zoe Alexandrescu
L ăpuşna, a vorbit zilele trecu te în Gospodăria com unală este un cen­
tru de gospodărie obştească pro p rie­ informaţii, cari le vor folosi cân d vor
tatea comunei, de care au d rep tu l a voi să-şi puie proectui în practică. CORPUL PORT. TRIB. ILFOV
se folosi în mod g ratu it toţi locuitorii D-l MIHAIL TICAN RUMANO Vor fi mulţi desigur a c e ia cari vor
din comune. arde de dorinţa de a v ed e a cât mai
voi să m icşorăm m eritele literare ale curând m a esto asa B arcelonă domi­
Publicatlunl
In aceste gospodării s’au ridicat d-lui Tican, trebue să spunem că d es­ n ată de pitorescul „Montjuich'' şi
construcţii p en tru adapostirea pro­ crierile d -sale au precizarea, m işca­ b răz d ată de faim oasa sa „Ram bla"
Vânzări mobiliare
ducătorilor de rasă, arm ăsari, tauri, rea, însufleţirea, perfecta coordonare (bulevardul) inundată de soare şi de In baza adrese1 No, 27066/1936. a
vieri, berbeci, păsări. a unui film ce face să se perinde pe flori; M adridul cu p alate le şi p arcu ­ Judecătoriei Ocol 5 Bucureşti Se (
Fiecare gospodărie' este înzestrată din ain tea no astră în minimum de rile sale m ăreţe, cu to ată v iaţa sa de
nublică sore cunoştinţa generală,,
cu num ărul de reproducători nece­ timp, cât m ai multe şi m ai variate m are m etropolă şi cu interesantele că în ziua de 5 Iunie 1936, dela
sari îndestulării nevoilor comunei, a- imagini. sale cenacluri, „las p en as" şi „las
ora 12 din zi înainte se va vinde
p roxim ativ 7-8 arm ăsari, 3-5 tauri, Acest autor, care se c la se a z ă cu tertullas"; Sevilla cu asp ectu l şj viaţa la Teitatie nublică în Bucureşti
3-5 vieri, 3-5 berbeci. La 3 din ace­ toiul a p a rte în lum ea n o astră literară ei multicoloră; G ran ad a cu fantastica
ste gospodării există şi câte o crescă­ prin p erso n alitatea sa quasi-exotică Alham bra, sau alte o raşe m ai mici
Str. Alex. Mor uzi Voevod 18, ave­
torie de păsări. şi prin subiectele ce tra te a z ă şi-a d ar de un rar pitoresc, cum e de rea mobilă urmărită a d-lui Avram
reproducători câ ştig at de la prim a sa lucrare tip ă­ exemplu a c e a m inunată „Ronda", pe
Fejga care se compune din 2 şi­

AZI la RADIO Folosinţa acestor

31 M AI 1936
7.30 D eschiderea em isiunii.
G im nastică ritm ică.
Radio ju rn a l I.
Concert de dim ineaţă (d iscu ri):
S faturi gospodăreşti.
8.30 în chiderea em isiunii.
ORA RELGIOASA
11.30 Clopote.
11.35 P redică de pr. M ihail Bulacu.
11.50 Muzică religioasă (disc.): T e-
liebrae factae sunt, de P ale strin a (co­
ru l O perei Scala dirij. de V eneziani
O.).
15.55 Cronica vieţii religioase de
yr. C. Dron.
12.10 Concert coral. Corul Bisericii
„Dom niţa B ălaşa“, condus de I. Chi-
rescu: Sfinte D um nezeule de Tem pea;
Heruvicul de G. Cucu; R ăspunsurile
m ari de K iriac; C uvine-se cu adevă­
ra t de C hirescu; V eniţi să ne bucu­
răm , de Ioana G hica Com ăneşti.
12.40 Ora. Cota D unării. C alendar
com em orativ.
12.43 Corul R euniunii corale „L ira“
din jud. A rad.
13 Concert de prânz — O rchestra
le an M arcu (voce: Je an M arcu): Arii
naţionale; S teaua polară, vals de
W aldteufel; F rum oasa m ea cu ochii
verzi, rom anţă de M anzatti.
13.25—13.35 C ulturale. Sport.
13.40 C ontinuarea concertului: Le-
h ariana, potp u riu de H ruby; T e-am
iubit prea m ult, tango de Elly Ro­
m an; Ochii negri de Flessing.
14.15 Radio ju rn al.
14.30 C ontinuarea concertului: Ro­
m anţe şi arii naţionale; D raga mea
cu ochi căprui, boston de Fink; Ro­
m anţe şi a rii naţionale.
O ra SATULUI
17.00: C unoşttinţe folositoare de dr.
C. Băicoianu.
17.15: M uzică populară. Nicu Doga-
ru-dacofon: Cine a pus cârcium a’n
d urm şi D ealu-i deal; L eana m ea şi
Eu su n t neagră ca chiperu; H ora dela
Argeş.
17.30: D -na L ucia Ciulei: Oe vorbă
cu sătencele.
17.45: G azeta sătenilor de Victor
Ion Popa.
RADIO BUCUREŞTI
18.00: M eetingul intern aţio n al de
av iaţie (R eportaj tran sm is de pe Ae­
ro p o rtu l Băneasa).
RADIO ROM ÂNIA
18.00: Concert de m uzică populară.
T araful Ioniţă Bădiţă: R u jiţă depe
răzor; foaie verde boabele; H ora
m untenească; M i-a trim es neică scri­
soare; H ora din T riviale; H ora N un­
ţii; D u-m ă Doamne, d u-m ă iar; Foaie
verde şi-o sipică; B ăluţă d in G ăva-
na; Cine a fost stăp ân pe Gorj.
RADIO-ROMANIA, RADIO-BUCU-
REŞTI
I /8.20: Ora. Mers-d vrep\ii. Cronica
vieţii economice şi agricole.
19.20: Concert de m uzică variată.
Orchestra de salon Radio, d irij. de
D. Teodoru: U v ertu ră spaniolă
K eler Bela; S erenada în d răg o stiţi­
lor de Lincke; V alsul iubirii de Zieh­
rer; Două fo x tro tu ri de Rawicz; P a-
vană dogală de M ariotti; O zi în P ă­
durea Vieneză de K reuzberger.
UNIVERSITATEA RADIO
20.00: Vacanţa intelectualului de
Mircea Eliade.
20.15: Continuarea concertului: P ot­
puriu din opereta „A lteţa Sa d an ­
sează“ de A scher; Vals de Rochm ann;
E xtrav ag an ţelp o tp u riu de Morena.
20.55: TEATRU : „Marinarul S m ir-
niot“, un act radiofonic de M. Da-
vidoglu:
D ISTRIBUŢIA:
Agafi: S orana Ţopa.
Jean : C onstantin Lungeanu.
Tit: Vasile Lăzărescu.
B arba Costa: Dem. P satta.
II
„Iluzii", u n act radiofonic de E u­
gen.
P etit:
D IST R IB U Ţ IA :
Lia: Lily Popovici.
George: Em il Bottá.
Nicu: A nton D um itrescu.
I-u l chelner: At. Mitric.
Al II-le a chelner: C. A ntoniu.
Regia technică: Haig Aeterian.
Regia artistică: Al. hohan.
22.05: Corul Asoc. C ulturale C. F.
R., condus d e Tissescu: P riveşte sus,
de Beethoven; N oaptea, aran j. de
M eitert; C ătălina de N. Oancea (solo:
Stela Ghica); M’o lu a t n eam ţu că ta -
nă de N. O ancea; C ântec n au tic de
Eckert; M am a de Chirescu (solist)
Eremia Alexandrescu;); A rcaşul lui
Ştefan de Vidu (solist: N. Cliba);
Foaie verde şi-o lalea d e A n asta-
sescu.
22.30 Radio ju rn al.
22.40 R ezultatele sportive de V irgil
Economu.
22.25 Concert de seară. M uzică de
operă. Orch. Radio, d irija tă de A lfred
A lessandrescu şi C. C. N ottara. So­
lişti: O ctav A rbore-C alm usky, d -n a
Popp, P etre Ştefănescu-G oangă şi
Em. M arinescu: Povestea Rom ei din
„T annhauser“ de W agner (Octav A r
bore Calmusky); Povestea G raiului din
„Lohengrin“ de W agner (Octav A r­
bore-Calm usky); A ctul II din „Sam ­
son şi D alila“ de S aint-S aens (d-na
L ya Popp, P etre Ş tefănescu-G oangă
şi Em. M arinescu), dir. de A. A lessan
drescu; Două arii din „M aeştirji cân­
tă re ţi“ de W agner (Octav A rbore-
Calmusky).
0.55 U ltim ele ştiri.
este absolut gratuită. rită in rom âneşte („V iaţa albului în care o p răp a stie de 200 metri a d â n ­
In fiecare gospodărie se găseşte ţa ra Negrilor"), în tre ag a sim patie a cime o d esp arte drept în două...
deasem eni câte o rem iză de m aşini com patrioţilor săi, că ro ra printr'o ciu­ Dar cititorii vor mai a v e a o surpri­
foniere lemn nlacai cn câte 2 uşi
si altele apumé specificate în nro-
cesul-verbal de urrnăr re. spre des­
păgubirea credit. Cecilia Aposto-
agricole înzestrate cu 1-2 trioare, 2-3 d a tă inversiune a ordinei obişnuite, ză citind aceste pagini şi anum e în
săm ânătoare, m aşini de săm ânat po­ li se p rezen ta g a ta co n sacrat de cri­
introducere, sub titlul de „S poveda­ leanu.
nii' unde vor a v e a prilejul să între­ Publ, No, 28163
rum bul, vân tu răto are, boroane, p lu ­ tica străină.
guri, m aşini şi unelte de vie şi de Cititorii rom âni îl citesc din ce în ză re a sc ă un colţ din v iaţa acestui
In baza adresei cu No. 3315S din 1936,
de copaci. T riorului i s ’a dat o atenţie ce cu m ai m ultă p lăcere şi cu o scriitor, care d a c ă cunoaşte astăzi
a Tribunalului Ilfov, Secţia II C. C. se
deosebită. curiozitate m ereu crescân d ă, consta­ succesul n 'a ajuns aci pe un drum
tân d cu o vie mulţumire la tiecare pre neted. Puţinele m ărturisiri pe care publică spre cunoştinţa generală că în
P rin in stalarea lu i la gospodăria n ouă lucrare c ă aştep tările lor au fost ni le face d-l Tican asu p ra vieţii sale ziua de 6 Iunie 1936, dela ora 8 (opt),
din zi înainte, se va vinde la licitaţie
com unală, el a fost d at în folosinţa întrecute. ne face să întrevedem cu p lăcere şi
D-l VOIA locuitorilor şi n u num ai celor sim pa­ publică în Bucureşti str. General Bu-
C eeace face farm ecul acesto r d es­ o explicabilă n erăb d are, o eventuală dişteanu 8 (opt) averea mobilă urmă­
PŢefeetul judeţului Lănusna tizaţi, de ad m in istraţia com unală, a - crieri, p e care d-l Tican a re coche­ descriere a propriei sale vieţi din rită a debitorului Nicolae Stroilă, care
dică partizanilor politici. tă ria de a le p rezenta în totdeauna clipa în care a p ără sit copil p laiu ­ se compune din două maşini plane
localul prim ăriei m unicipiului Chi­
şinău despre „G ospodăriile com una­ P e lângă fiecare gospodărie se gă­ c a „sim ple note de drum fără preten­ rile Muşcelului spre a ajunge în marca Rockstrah Werke Heidenan cu
seşte câte u n lot de dem onstraţie a- ţii de literatu ră" e tocm ai faptul că m etropolele Americei de Sud; şi sun­ Nr. 3111 şi 2876 (din patru existente)
le”. spre despăgubirea creditoarei Aneta
gricolă, care se dă agricultorilor în ele nu sunt o înşirare se a rb ă d ă de tem siguri că a c e a s tă carte v a fi
După o scu rtă introducere confe­ d ijm ă cu condiţiunea ca să lucreze lucruri văzute şi c ă felul cum D-sa le a c e e a care v a încorona în treag a Andreescu.
ren ţiaru l a ra tă că gospodăriile com u­ p ăm ân tu l după m odul şi în condiţlu- vede, observaţiile p e care le face, a- d-sale op eră de scriitor talentat şi Publ. Nr. 28999 — Dosar Nr. 7660/1936
nale su n t o inovaţie în program ul nile im puse de agronom ul instructor. bilitatea cu care le g ru p ează şi mai totuşi modest,
ad m in istrativ şi gospodăresc al ju d e­ GREFA TRIB. ILFOV S. IV-a C. C,
ales suflul de v ia ţă care le străbate, Red.
ţu lu i n o stru şi p rezintă m odul de EXTRACT
organizare a acestor gospodării, insi­ Câte gospodării fu n c ţi­ mulţumită prezenţei constante a o a ­
D-l Partenie Gavrilescu din Bucureşti,
stând deasem eni asu p ra realizărilor str. Vlădescu No. 12, prin petiţia înreg.
onează în prezent la No. 24456 din 1936, a intentat acţiune
practice pe teren şi foloaselor im ense
ce le aduc şi m ai ales le vor aduce
populaţiei ru rale, pe care o a ju tă la In m om entul de faţă în ju d eţ a- Palatul justiţiei de divorţ in contra soţiei sale Ecateri-
na Gavrilescu pentru motive determi­
nate de lege.
zootehnizarea raţio n ală a ju d eţu lu i vem în funcţionare 17 gospodării co­ Din căsătorie au pe copila Georgeta
şi im plicit, la m ărirea v en itu rilo r m unale şi anum e în com unele H an -
gospodăriei săteşti p rin îm b u n ătăţi­ ceşti, Vorniceni, Lăpuşna, B ardar,
rea rasei anim ale. Bujor, Nisporeni, Ciuciuleni, Ialoveni, M n m u u ia uimi în etate de 14 ani.
Pârâta posedă ca avere două imobile
în oraşul Huşi str. Schit No 69 şi un
loc de aproximativ un hectar eu vie si­
G ospodăriile com unale, fiind o ino­ Carpineni, Văsieni, Călăraşi, Mereni,
v aţie p e n tru ju d e ţu l Lăpuşna, ju d e­ Budeşti, Straşeni, Sipoteni, Dubosari In anul 1932 copiliţa Alina Oprişanu, ruia s’a dat decizia şi alte motive de tuat tot în Huşi la punctul „Coţoiu“.
Există act dotai.
ţele din B asarabia, şi p en tru m ulte şi Puhoi. de 10 ani, elevă a şcoalei primare Flo- formă cerând anularea.
Curtea de Apel sc. III în faţa căruia S’a fixat termen la 10 Iunie 1936, pen­
din vechiul regat, a fost necesar a In curs de în fiin ţare su n t t r e i : reascaintermediul
a fost lăsata de părinţii săi ca,
primăriei Municipiului se judecă, a amânat pronunţarea pe tru a doua conciliere.
se face în ju ru l lor o largă p ropagan­ Rezeni, Z ubreşti şi B oldureşti, ia r în prin Bucureşti, să fie dusă la Agigea, în co­ Miercuri crt. Prezentul extract se va publica în
dă, m ai în tâ i la sate şi apoi la oraşe, proect la : S ărata G albenă, Costeşti, lonia de vară special creată pentru a se ziarul „Viitorul“ conf. art. 285 c. civ.
şe. Nemţeni, Horodiştea şi Şireţi. asigura sănătatea şeolărimei sărace. Calomnie prin presâ Grefier, Indescifrabil
No. 38916 — 1936 Mai 29.
La început gospodăriile com unale C onstrucţia gospodăriilor com unale Aci, însă, fetiţa s’a îmbolnăvit de dif-
au în tâm p in at o rezistenţă, sau m ai este făcută din bugetele com unale terie şi, dacă ar fi fost tratată cum se Parchetul de Ilfov prin d-l procuror Dosar No. 4333 din 1936
de grabă o in d iferen ţă a populaţiei. cu aju to are dela ju d eţ şi dela S tat cuvine la timp, boala ar fi fost inofen­ Gh. Nicolau, a deschis acţiune publică
Mai târziu însă, după ce prim ii re ­ şi su n t pro p rietatea de veci a comu­ sivă. Dusă a patra zi la spitalul din de calomnie prin presă împotriva d-lui
produşi au dovedit necesitatea lor, nelor. Ele se execută de serviciul Constanţa, moare fără a i se mai putea
ajuta cu ceva fiind prea târziu. Deci Al. Elefterescu, fost grefier în tribunal.
P R IM Ă R IA
au fost ceruţi insistent pretutindeni- technic judeţean după un plan sta n ­ eroare de diagnostic cu neglijenţă din Numitul, după ce a fost îndepărtat din
La oraş ideia a fost îm b răţişată dard. partea doctoriţei însărcinată cu paza să­ funcţiune sub acuzarea de delapidare de
m ult m ai greu.
Gospodăriile sunt ad m in istrate de nătăţii micuţilor colonişti sau este un 1É 1 i;
eşec al ştiinţei medicinei în faţa urgiei bani publici, din răzbunare a publicat
către un agronom absolvent al unei bolii. în coloanele unui ziar de seară diferite
Hecestitatea gospodă­ şcoli inferioare de agricultură.
In faţa Tribunalului Ilfov sc. III for­ acuzaţiuni calomnioase in contra d-lui
A nim alele gospodăriilor sunt pro­ mat din d-nii jude Rosnoveanu, Sake- Grefier I. Teodorescu şi alţi foşti co­
Publicaţlune
riilo r comunale p rietatea judeţului şi în treţin u te de larie şi procuror Ben. Stoenescu, d-ra legi. Se aduce la cunoştinţa celor intere­
Stef. Staranoff a compărut în judecata saţi că, în ziua ăe 18 Iunie 1936 ora 11
O rganele de control ale m in isteru ­ judeţ. D easem enea şi m aşinele ag ri­ corecţională cu ordonanţa definitivă, a- Cazul a fost trimis în cercetarea d-lui dim. se va ţine in localul Primăriei Ora­
lui de ag ricu ltu ră, gospodari specia­ cole d in tre care p arte sunt ale Ca­ cuzată de omor prin imprudenţă pe baza jude instructor Mitulescu de la cabine­ şului Ţârgovişte, licitaţie publică cu
lişti şi cam erile de ag ricu ltu ră, au m erei de A gricultură. art. 248 cod. penal. tul 4. termen urgept, pentru:
recunoscut im ediat necesitatea gos­ Şi în treb u in ţarea m aşinelor ag ri­ Apărarea a susţinut că inculpata a DIVERSE : Curtea de Apel s. IV a a- Executarea lucrării de continuarea
podăriilor com unale şi u tilitatea în ­ cole, ca şi a reproducătorilor, se face făcut toate diligentele ca să salveze mica mânat la 12 Iunie a. c. pronunţarea în halei centrale (etapa IlI-a valoare lei
fiin ţării lor. S’a criticat d oar fap tu l absolut g ratuit. victimă dar că în faţa gravităţii boalei procesul jocurilor de la Cazinoul din 941.592.
Licitaţia se va ţine în conformitate cu
că organizarea şi conducerea acestor In m om entul de faţă, în p ro p rieta­ nu poate fi făcută răspunzătoare. Sinaia. art. 88 din L. C. P. punctul 3 cu invi-
noui institu ţii au fost luate din m âna tea ju d eţu lu i se găsesc : 14 arm ăsari Tribunalul a închis desbaterile şi a taţiuni speciale.
amânat pronunţarea la 3 Iunie crt. — Curtea de Apel S. II care judecă pro­
com unelor şi trecu te în m âna ju d e­ de rasă „T răpaşi” 62 de ta u ri de Licitaţia se va ţine în conformitate
ţului, în scriin d u -se în bugetele co­ rasă „S im enthal” 149 berbeci „K a­ cesul cu transferul fraudulos belgian în cu art. 88-110 inclusiv din legea contabi­
m unale şi cel ju d eţean o contribuţie ra k u l”, u n însem nat n u m ăr de vieri Contravenţia la le g e a de care sunt implicaţi Vasilescu, Nacht, Că- lităţii publice, regulamentul O. C. L.
şi normele publicate în M. O., Nr. 12T
fin an ciară de 10 la su tă p en tru aceste de rasă „Edelchw ein” „Io rk ” şi protecţie a muncii na­ lătorescu şi Linzmeyer a amânat pro­ din 4 Iunie 1931.
gospodării. „B erk ”. In trei puncte ale judeţului nunţarea pe ziua de 3 Iunie a. c. Toate persoanei care vor lua parte la
E d rep t că p riv in d din acest punct su n t crescătorii de p ăsări de rasă, ţionale —Ing. Oskar Schmidt recidivist în mate- licitaţie, vor depune pe lângă ofertă şi
de vedere, ad m in istrarea gospodării­ Rhode, Island şi Plym outh-Rock. Contra deciziei Ministerului industrie), terie de excrocherii cu garanţiile celor o garanţie de 5 la sută, din valoarea o-
lo r de către p refectu ră poate fi soco­ D upă ce a ra tă rostul şi îndatoririle prin care Soc. Astra Română de petrol, ce vor neapărat să fie angajaţi în ser­ fertei, iar oferta se va face numai in
tită ca o încălcare de d rep tu ri, d a r C am erei de A gricultură, d. Voia in ­ a fost supusă la o amendă de zece mili­ conformitate cu caetele de sarcini, cari
to t a tâ t de ad e v ărat e că conducăto­ sistă asu p ra rezu ltatu lu i o b ţin u t p â ­ oane lei fiindcă în dispreţul legii de viciu, a fost arestat din nou şi este pot fi văzute în fiecare zi dela ora 8
rii satelo r noastre nu au aju n s încă n ă în prezent de gospodăriile comu­ protecţie a muncii naţionale, a angajat sub instruirea cab. 4 de către d-I jude dimineaţa până la 13 în localul Primă­
la acel g rad de cunoaştere a adm i­ nale din ju d eţu l Lăpuşna. personal strein peste proporţia fixată Mitulescu. Se pare că pedeapsa. care a riei Oraşului Ţârgovişte.
nistraţiei, p e n tru ca să p o ată chiar de lege, a făcut apel. Primar, Indescifrabil
ALEX. ZIDANANU Societatea a susţinut motive de vala­ executat-o nu şi-a făcut efectul. Secretar G-ral N. I. Popescu
dela început organiza şi conduce in - bilitatea procesului verbal pe baza că- No. 3666 — lf36 Maiu 27
 99 i r i r ff

k i n „PrjRcipeie Mira“
"Săptămâna Copilului"
NU MAI BATEŢI COPIII!
Inaugurarea ş c o a le i No. 2 3 lin îiu iiii M i n i cosi
Am în tre b a t sute de copii şl de a- a scăpa de Diavol. De aceia pe atunci
de şi fete din Calea Podeşti — Punerea pietrei fundam entale a Casei
d u lţi: se putea zice că „B ătaia e ru p tă din Nationale din Berecsăul-M are —
1. Ce au sim ţit în sufletu l lor c.ând JBai“.
au fost bătuţi ? Apoi, în trecu tu l mai apropiat de
2. Ce au sim ţit când au b ătu t la noi, când credinţa în sfinţenia b ă- — Cuvântările d-olr dr. D. Nistor, prefec'ul judeţu­
rân d u l lor pe alţii ? tăei a slăbit şi s’a form at credinţa în lui Timiş-Torontal, St. Viădescu, preşedintele fedena>
La prim a în treb are toţi m i-au ră s­ dreptul autorităţii (arm ată, poliţie,
puns la f e l : că au sim ţit ură îm po­ ad-ţie, şcoală) de a bate, această cre­ ţiei generale a presei din provincie, Petre Torna, de»
triva agresorului şi dorinţa de răs- dinţă de asem enea a îm piedicat m ult putat şi preotul Vaieriu Popovici, parohul bisericii —»
bunare, m ai întâi p rin rep etarea (în urm ările rele ale bătăei, deoarece o-
ascuns) a faptei p en tru care au fost sânditul îşi da seam a că nu sem enul R euniunea intelectualilor şi a ţă ra - i războiul de înviere a neam ului ro -
bătuţi. Aşa d a r bătaia n u e bună. său îl bate, ci o p u tere m ai m are de­ nilor bănăţeni, în sem nul celor m ai a- I mânesc şi-a făcut întreaga datori?
La a doua în treb are m i-au răspuns cât a o m u lu i: Societatea, cu care el lese sentim ente şi p en tru pom enirea j către naţia pe care a slujit-o cu a-
în diferite feluri, toţi justificându-se nu se putea m ăsura, după cum n u se m em oriei în v ăţăto ru lu i D am aschin dâncă
“ evlavie şi în mod desăvârşit.
fie cu grav itatea vinei care trebuia putea m ăsura cu forţele n aturii. In Cosma, a h o tărât să ridice din tem e­ Deaceea, p en tru necontestatele sale
aspru pedepsită, fie cu îndreptarea acelaş timp, în m ulte fam ilii se fo r­ lie o casă naţională în fru n taşa comu­ m erite prestate în Rom ânia Mare, m a­
vinovatului în urm a bătaei. m ase obiceiul ca b ătaia să se dea, nu n ă B erecsăul-M are din ju d eţu l Timiş- rele rom ân şi om de sta t Ion I. C.
Aşa d ar bătaia e bună. de părin ţi sau educatori, ci de o p e r­ Torontal, care va p u rta num ele aces­ B rătianu, l-a învestm ântat cu în alta
Curioasă logică. A tunci când iei bă­ soană degradată, în sărcin ată anum e tu i m are lu p tăto r al U nităţii noastre dem nitate de m inistru al lu crărilo r
taie suferi o n ed rep tate ? cu această oroare, persoană care era naţionale. publice.
Ia r când dai bătaie faci o faptă m ai totdeauna o slugă, o fiinţă m on- Solem nitatea punerii p ietrii fu n d a­ F iul lui D am aschin Cosma a fost
b ună ! struasă ca şi slujba ce îndeplinea. m entale s’a făcu t în prezenţa d -lu i dr. statornicul colaborator al fostului pre
F ăcându-m ă că nu observ această In felul acesta, în ochii copilului, D. Nistor, prefectul judeţului, p a rla ­ şedinţe al consiliului de m iniştri, aşa
contrazicere, i-am în tre b at ia r : p ărin ţii lui nu com iteau un abuz de m entarii din Tim iş-Torontal, delegaţii că noi bănăţenii ne m ândrim , cu to t
1. Ce au sim ţit înainte de a lo v i; putere, ci-şi îndeplineau un r i t u a l ; asociaţiilor învăţătorilor, reuniunilor ceace a făcut reg retatu l dr. A urel
2. Ce în tim pul când loveau ; şi ia r bătaia, oricât de crudă, era sim ­ cu ltu rale din Tim iş-Torontal, Caraş Cosma, p en tru prom ovarea culturii
3. Ce m ai târziu după aceea ? ţită de copil m ai m ult în suflet ca şi Severin, precum şi m iilor de ţă ­ şi ridicarea neam ului rom ânesc dela
Şi toţi m i-a u răspuns că au sim ţit o necesitate, decât pe piele ca o răz­ ran i veniţi să aducă omagii acelui ca­ graniţa de vest a ţării. T atăl fostului
ură şi invidie înainte ; nim ic sau o bunare. Şi dacă m ai ţinem seam a că re tim p de 40 de ani şi-a închinat m inistru, învăţăto ru l Dam aschin Cos
beţie de putere când bateau ; m u lţu ­ pe acele v rem u ri omul tră ia în tr’un m unca şi priceperea bisericii şi şcoa­ m a a făcut un ad ev ărat apostolat.
m ire şi oboseală în d ată după aceea ; regim politic de tiranie, nu de ga­ lei rom âneşti din Banat. El a ţin u t ca de pe catedră să pre­
milă, regret şi chiar rem uşcare tâ r- ra n ta re a lib ertăţilo r individuale şi
ziua m ai pe urm ă. Serviciul religios, a fost oficiat sub dice cele m ai curate sentim ente d?
publice, înţelegem bine că b ătaia in ­ cerul liber de către un m are sobor de credinţă a neam ului rom ânesc şi dea­
N u m i-a fost prea greu atunci să-i tr a pe atunci în codul pedepselor
fac să recunoască, pe cei cu care am norm ale. preoţi în fru n te cu V aieriu Popovici, ceea se explică faptul că elevii lui îl
stat de vorbă, că au recurs la bătaie parohul bisericii Berecsăul-M are, respectau şi îl cinsteau aşa după cum
Azi, însă când ideia noastră despre A ndrei P. Jeheleanu, D im itrie Bocda, se cuvenea.
din sentim ente josnice de „ u ră“ şi om s’a schim bat aşa de m ult, când Felicit com itetul de iniţiativă şi vă
„m ânie“ în m om entul când au p ie r­ trăim sub protecţia constituţiei şi în N. Badeu şi Iuliu Bajescu din Beciche
d u t stăpânirea de sine, sau d in tr’un regim dem ocratic, b ătaia nu m ai este recul-M ic. R ăspunsurile au. fost date prom it că voi da to t sprijinul ca a-
n ărav d ato rit lenei de gândire edu­ decât un rest de b arb arie şi un abuz de corul străjărilo r sub conducerea în ceastă casă naţională, care va p u rta
v ăţăto ru lu i Casian Teodorescu. num ele lui D am aschin Cosma să poa­
cativă ; că decăzuseră din starea de de p utere chiar când se aplică crim i­
om în starea de b ru tă atunci când nalilor, necum copilaşilor care sunt După săvârşirea slujbei religioase tă îndeplini un m are rol în m ijlocul
bateau, trăin d prim itiv, „beţia p u te - copii tocm ai ca să greşească. m em brii societăţilor culturale şi ale societăţii rom âneşti.
rii“ sau ne m ai sim iţind „nim ic“ ; că S'a ia cu l erl cu o d e se b lîă so lem n ita te in p rezen ţa d-lui dr. C. A n g elescu , ministrul şco a lelo r . R euniunilor Corurilor şi fanfarelor au
De aceia b ătaia trebuie isgonită
. m ulţum irea“ ce au sim ţit îndată d in tre oameni, căci ea nu în d rep tea- In clişe u l d e faţă, d. AI. G. D o n escu , primarul C a p italei, ta ie p a n g lic a d e la intrarea în ş c o a ­
prezen tat drapelele. Cuvântarea d-lui St.
după aplicarea bătăiei era reflex u l ză pe cel b ă t u t ; din contra, îl _ lă , op eraţie d u p ă care a în cep u t d esfă şu ra rea cerem on iei inaugurării şco lii.
.’ stabilirii echilibrului lor sufletesc şi, răieşte, distrugând în el respectul şi Discursul d-lui prefect Viădescu
îm preună cu „oboseala“ erau prim a iubirea de om şi de justiţie,
dr. D. Nistor Se îm plinesc zece ani, de când în

Dineul «a Cercul Militar mmpeoiru tocai

sancţiune a n atu rii um ane asupra a - B ătaia cultivă tira n ia şi ipocrizia,
g re so ru lu i; că „m ila“ şi „reg retu l“ ce bătaia duce la crim ă în tre indivizi şi coloanele ziarului cotidian, „B anatul
au u rm at m ai târziu erau sem nul ri- j la războaie în tre naţiuni. B ătaia d e­ M anifestările culturale şi de p ropa­ Rom ânesc“ din T im işoara am publicat
dicării lor din nou la starea de om, \ gradează pe cel ce o aplică, n u folo- gandă naţională ale rom ânilor bănă- apelul reuniunilor culturale din Timiş
din care acum vedeau lim pede zădăr­ seşte nim ic celui ce o suferă şi p ro ­ Torontal, p en tru clădirea Casei na­
nicia şi cruzim ea bătăiei, pe care un duce duşm ănii în tre copii şi educa­ nutreţurile uscate ţionale din fru n ta şa com ună rom ânea
scă Berecsăul-M are.
om adevărat n u şi-o îngăduie nici a - tori.
supra anim alelor, necum asupra oa­ A bţinând u -n e dela bătaie, reuşim D a i t í e d»B C5Bi, T ă t ă r e ş t ii, p r e ş e d i n t e l e E ri s’a ex p erim en tat la B ăneasa o G lasul de cald patriotism al cărtu ­
m enilor, că to ate ju stificările bătăei să ne stăpânim , să ne gândim m ai m aşină care toacă n u tre ţu ri uscate, rarilor, ţă ran ilo r şi săm ănătorilor seri
su n t falşuri, m enite să înăbuşe re ­ m ult asupra m ăsurilor de lu a t şi să prefăcându-le în făină. Este vorba sului rom ânesc de atunci, a stră b ă tu t
volta om ului îm potriva anim alului ce nim erim m ai bine pedeapsa p o triv ită C o n s iS iilu i d e m i n i ş t r i — de o m aşină străin ă din care până ca un ecou de redeşteptare p retu tin ­
m ocneşte în noi. în fiecare caz. In felul acesta ne for­ în prezent funcţionează num ai câteva deni, la oraşe, la sate şi până în cel
La rân d u l m eu am recunoscut că m ăm şi noi ca educatori, căci num ai D -l preşedinte al Consiliului şi d -na Ostrovski, m in istru l U. R. S. S., d -na în ţară. din urm ă cătun din cele trei judeţe
b ătaia a fost în vrem ile trecu te m ai lenea de gândire pedagogică şi lipsa Gh. T ătărescu au oferit V ineri 29 şi d. J. H ubrecht, m in istru l Olandei, P rin m ăcinare n u treţu rile uscate bănăţene şi astfel s’au p u tu t aduna
p u ţin rea ca astăzi. A cum 1000 de de în frâ n are la necaz, ne fac să re ­ Mai, un dineu în saloanele Cercului d -n a şi d. L. de Bardossy, m inistrul sunt consum ate în întregim e de an i­ 750 de mii de lei, p en tru îndeplinirea
ani, când lum ea credea că orice gre- curgem înd ată la bătae ca la singu­ M ilitar la care au lu at parte: U ngariei, d -n a şi d. Aii Mogaddam, m ale şi pot fi foarte uşor am estecate unui în alt com andam ent care răsp u n
şală porneşte dela diavolul care a p ă ­ ru l m ijloc de a n e face ascultaţi sau D. C. D im itriu, preşedintele Senatu­ m in istru l Iranului, d. Coelho R odri­ cu u ru ială sau alte n u tre ţu ri con­ dea ca o ad ev ărată poruncă culturii
tru n s în corpul om ului şi că, p en tru de a sancţiona o ab atere grav ă sau lui, d -n a şi d. N. N. Săveanu, preşe­ gues, m in istru l Braziliei, d. F. M adrid centrate. naţionale de vest a ţării.
a n u m ai greşi sau a expia greşala num ai socotită gravă. dintele Camerei, d. dr. C. Angelescu, m in istru l republicei Chili, d. S. K i- D easem enea p rin m ăcinare n u tre ­ Evenim entele din ultim ul tim p au
vinovatului treb u ia să fie bătut, căci Dacă vrem să avem copii sinceri, m in istru l In stru cţiu n ii Publice, d-na roff, m in istru l B ulgariei, d -n a şi d. ţurile pot fi uşor tran sp o rtate în oprit însă lucrările, aşa că astăzi, nu
cu fiecare lov itu ră aplicată corpului drepţi, generoşi, să n u -i m ai batem . şi d. Victor A ntonescu, m inistrul F i­ W. F abricius m in istru l G erm aniei, orice can tităţi şi în orice tim p. cu puţină em oţie asist la această să r­
se aplică o lovitură şi diavolului, pe Dacă vrem să avem copii recunoscă­ nanţelor, d -n a şi d. I. Inculeţ, m inis­ d -n a şi d. T. K nudtzon, în să rc in a t cu In strein ătate m aşina este în tre ­ bătoare care cinsteşte n u num ai pe
atunci b ătaia n u m ai um plea de re ­ tori faţă de p ărin ţi, tin e ri respec­ tru l Internelor, d. I. Nistor, m inistrul A faceri al Norvegiei, dom nul sub­ b u in ţată în special p en tru m ăcinarea vrednicii ei iniţiatori, ci însăşi pe toţi
voltă sufletul osânditului, nici de re - tuoşi cu bătrânii, cetăţeni ap ă răto ri ai Muncii, S ăn ătăţii şi O crotirilor So­ secretar de S tat M ihail Negură, paielor de lucernă. intelectualii şi ţăranii bănăţeni.
m uşcări sufletul b ă tă u ş u lu i; şi deci libertăţilor constituţionale, opiniei ciale, d -n a R. Franasovici, d -na şi d. d -n a şi d. subsecretar de S tat M.
b ătaia era m ult m ai p u ţin dăunătoare publice în stare să se opună încăl­ în v ă ţăto ru l D am aschin Cosma, m e­
V aier Pop, m in istru l Justiţiei, d -n a şi Cancicov, d -n a şi d. subsecretar de
educaţiei, decât este în zilele noastre. cării d rep tăţii şi legalităţii, oam eni
De aceia, în acele trecu te vrem uri, capabili să trăiască, condiţia lor u m a ­
ge puteau vedea zilnic şi copii, care nă, întâi de toate să nu m ai batem.
d. dr. I. Costinescu, m inistrul Indus­
triei şi Com erţului, d -n a şi d. general
S tat G. Leon, d. subsecretar de S tat
V. Roman, d -n a şi d. subsecretar de
i i « I ii rită om agiul bunilor rom âni, fiindcă
el m ai presus de orice şi-a iubit cu
fanatism ţa ra şi neam ul românesc.
să ceară singuri a fi bătuţi, p en tru Prof. D. THEODOSIU
Ilasievici, M areşalul C urţii Regale, S tat N. Caranfil, d. subsecretar de cu privire la călătoria pe Mai bine de 40 de ani, Dam aschin
D -na Procopiu, D oam nă de onoare a S tat Bejan, d -n a şi d. subsecretar de tssa m Cosma, a contribuit cu p uterea şj
M. S. R egina M aria, d. Savel R ădu- S tat Bentoiu, d. J. P au l Boncour, în ­ c. f. r. la Luna laşilor priceperea sa, la culturalizarea ma-

M im eea rp mi «rad
lescu, subsecretar de S tat al M iniste­
ru lu i A facerilor S trăine, E. S. Mon-
seignorul V aleria Valeri, N unţiu A-
postolic, d. E isuke F u jita, m inistrul
Japoniei, d -n a şi d. E. Biering, m i­
n istru l D anem arcei, d -na şi d. Suphi
— Propunerile făcute de d-l deputat dr. Aurel Cosma T anriöer, m in istru l Turciei, d -n a şi d.
J a n Şeba, m in istru l Cehoslovaciei, d.
junior. Rapoartele Comisiuniior — Ugo Sola, m in istru l Italiei, d -n a şi d.
M. Arciszewski, m in istru l Poloniei,
d -na şi d. de P ra t y Soutzo, m inistrul
A dunarea ep arh ială dela A rad şi-a com isiuniior respective, d -l d ep u tat
tinut prima sesiune ordinară prezi- Spaniei, d -n a şi d. R. de Weck, m inis­
Dr. A urel Cosma junior a făcu t sino­ tru l Elveţiei, d. J. de M ontalvao, m i­
• dată de P. S. Sa Dr. Andrei Ma- dului u rm ăto area p ropunere p en tru
' gier, noul episcop. D upă te rm in area abandonarea sistemului de alegeri la n istru l P ortugaliei, d -n a şi d. de H a-
uenschield, m in istru l A ustriei, d. M.
exam inării rap o artelo r din p artea preoţi :
Cuvântarea d-lui dr. Aurel Cosma
sărcin at cu A faceri al F ran ţei, d -na
şi d. Papalexis, în să rc in a t cu A faceri
al Greciei, d. Al. A vakum ovitch, în ­
sărcin at cu A faceri al Jugoslaviei, d.
dr. C. E. A rgerich, în să rc in a t cu A fa­
ceri al A rgentinei, d. colonel E. U r-
dăreanu, V ice-M areşal al C urţii Rega­
le, d. G. Grigorcea, m in istru plenipo­
te n ţia r, directorul Protocolului, d. M.
Vlahide, secretar general al P reşe­
dinţiei Consiliului de M iniştri, d. N.
Sibiceanu, d irectorul de C abinet al
P reşedintelui Consiliului, d. G rigores-
cu, şef de Cabinet.
D irecţiunea generală a căilor ferate
a dat noui dispoziţuni cu p riv ire la
călătoria pe CFR cu p rileju l „Lunei
laşilor”
A stfel vizitatorii „Lunei Iaşilor”
beneficiază de reducerea de 50 la sută
din tax ele ta rifu lu i tre n de persoane,
dacă vor pleca din staţiile de pornire
în tre 15 Mai — 15 Iunie 1936 şi dela
15 Septem brie — 15 Octom brie 1936
inclusiv ora 0 şi se vor înapoia din
Iaşi în zilele de 15 V. — 15 VI. 1936
şi dela 15 IX 1936 — 15 X. 1936.
V alabilitatea biletelor p en tru în a-
poere se lim itează la cel m u lt 7 zile
socotite dela d ata com postărei pe b i­
D-l dr. D. NISTOR
ţeni sunt urm ărite cu viu interes de
to ate stratu rile sociale din întregul
cuprins al ţării noastre m ărite, fiin d ­
că ele sunt strân s legate de interesele
superioare ale aşezăm ântului statului
nostru naţional.
Ia tă p en tru ce am venit astăzi, în
m ijlocul dv., luând p arte la punerea
pietrei fundam entale a Casei n aţiona­
le care va p u rta num ele reg retatu lu i
dascăl rom ân bănăţean, Damaschin
selor populare.
în d ru m ăto r al culturii, Dam aschin
Cosma, a fost şi unul din cei m ai
buni săm ănători ai scrisului rom â­
nesc. .......
Colaborator statornic la m ai m ulte
ziare şi reviste rom âneşti, din A r­
deal şi Banat, c ă rtu ra ru l şi ziaristul
de ta len t D am aschin Cosma, încă de
pe vrem ea când era la prepandaria
din Arad, a lu a t p arte activă la toa­
te m işcările potrivnice desnaţionali-
zării neam ului său.
A lături de m arii lup tăto ri şi rede-
şteptători ai u n ităţii noastre naţionale,
Coriolan Brediceanu, protopopul Gh.
Popovici, dr. V aieriu B ranişte şi Ion
Vidu, cari îşi dorm som nul veşniciei

!e s’a M pailra Biserică

let în tim pul d uratei expoziţiei. Cosma.
De m u lt aveam intenţiunea să p re­ m ocratic prezintă garanţia libertăţi­ La ducere se va călători cu leg iti­ Vrednic slu jito r al culturii n aţio ­ în ţintirim ul istoric al Lugojului.
zin t Onoratei A dunări eparhiale o lor cetăţeneşti, în dom eniul biseri­ m aţii de călătorie cu p reţ întreg, îria- nale şi bisericii străm oşeşti, în v ă ţă­ Dam aschin Cosma, ca şi fratele său
propunere p en tru abandonarea sis­ cesc num ai ierarhia şi disciplina poa­ poerea făcându-se g ratu it pe baza v i­ to ru l Damaschin Cosma, m erită acea­ m ai m are dascălul Tichindeal, n ’a
tem ului de alegeri şi introducerea te asigura buna păstorire a sufletelor zei făcută pe bilet şi a biletului de stă cinstire din p artea tu tu ro r ace­ dezarm at, ci neclintit la postul de co­
m andă a în fru n tat cu bărbăţie tru fia
om eneşti.
Preotul nu trebuie să fie depen­
dent de credincioşii parohiei sale, ci
de superiorii săi. Preotul nu-şi deţi­
tn O R A ŞU L BO TO ŞA H in trare în expoziţie.
Viza biletelor se v a face de staţia
Iaşi şi de concesiunile de bilete.
In acelaş interval de tim p s’a a-
lo ra cari iubesc ţa ra şi neam ul rom â­
nesc.
M erită cu a tât m al m ult omagiul
că rtu rarilo r şi ţăran ilo r cu cât el a
uneltitorilor dela Pesta.
Când contele A lbert Appony, în ca­
litate a sa, ca m inistrul al in stru cţiu ­
ne darul său dela popor, ci dela probat reducerea de 75 la su tă din ţin u t pe deoparte să aducă servicii ne nii, a dispus închiderea şcoalelor ro­
D um nezeu prin învrednicirea ce i-o In foarte puţine oraşe din tară, Lectrică la biserica „Sf. Gheor- taxele ta rifu lu i tre n de persoane, contestate culturii, ia r pe de altă m âneşti din A rdeal şi Banat, D am as­
dă arhiereul. După cum n ’a fo st po­ s’a acordat o deosebită atentie bi- ghe“. Şi daterită faptului că d-sa p en tru toţi călătorii cari v o r pleca p arte copiii săi, au fost foarte bine chin Cosma, a fost acela care în zia­
porul acela care l-a chem at pe H ris- sericei. Printre aceste puţine loca­ s’a interesat deaproane ca insta din orice staţie la Iaşi, începând de educaţi şi pregătiţi. ru l „L upta“ ce apărea la B udapesta
tos şi pe apostolii săi ca să le pro­ lităţi, avem cinstea să amintim şi latia să fie bogată în lumini si Sâm bătă ora 0 şi se vor înapoia dela Cu m ari sacrificii băneşti, în v ă ţă ­ a scris un articol cu m are răsunet,
povăduiască cuvântul de Sus, ci oraşul nostru. E foarte adevărăat cât se poate de frumos distribuită, Iaşi p ân ă L uni ora 24 inclusiv, viza to ru l şi îndrum ătorul şcoalei din Be- protestând cu vehem enţă, îm potriva
D um nezeu i-a trim is în m ijlocul oa­ că „Omul sfinteste locul“. Când făcându-se întocm ai ca p e n tru re ­ recsănul-M are a ţin u t să dea o câţ sugrum ării culturii naţionale a po­
s’a făcut cea mai frumoasă insta­ porului rom ân.
m enilor ca să-i m ântuiască, tot ast­ cetăţenii acestui oraş. s’au gândit ducerea de 50 la sută . m ai aleasă educaţie fiului său mai
laţie de lumină electrică din oraş. în tre ru p e re a călătoriei nu este ad ­ m are m u lt reg retatu l dr. A urel Cos­ H o tărît să în fru n te urgia m aghiară,
fe l nu poate fi parohia care îşi ale­ si au ales ca primar pe d-l loan Şi dacă ne gândim că această bi­
ge preotul, fiindcă el este trim is să m isă nici la ducere nici la înapoere. ma, care înaintea, în tim pul şi după D am aschin Cosma n ’a cedat am enin­
slujească în num ele Domnului. Romanescu. au făcut actul cel mai serică e ctitoria soţiei lui Petru ţărilor, ci dim potrivă conştient că îşf
In aceeaşi ordine de gândire ar chibzuit si au probat că, conştienţi Rares. Elena Doamna, că e monu­ îndeplinesc datoria către neam ul ro­
trebui stabilită p entru preot posibi­ de situatiunea în care se găseau, ment istoric de o frumueste arhi­ mânesc, a p re fe ra t să înfunde tem ni­
litatea de a-şi schim ba am vonul a- au găsit omul care prin dragostea
postolatului său, ceeace ar perm ite si grija părintească prin expe­
şi episcopului ca în cazuri bine m o­ rienţa si capacitatea sa. să inau­
tivate, când interesele vita le ale pa­ gureze si să realizeze o operă care
rohiei sau bisericii ar pretinde, să-i să servească de exemplu tuturor si
tectonică neîntrecută si că e si­
tuată în plin centrul oraşului,
ne dăm seama mai bine si- putem
aprecia, opera, la justa ei valoare.
S’a început apoi repararea biseri-
Pe lacul Herestrău ţele um ede şi reci dela Vatz şi Se-
ghedin, decât să îngenunchie în faţa
duşm anilor n aţiunei române.
P e n tru cu rajul şi adm irabila sa a-
titudine care pot servi ca exem ple
poată transfera pe preoţi dintr’un loc strălu cite generaţii de astăzi, F edera­
în tr’altul. P rin astfel de m u tă ri cred totdeauna. Nu mă voi referi, de­ cei catedrale „Uspenia“, căci d-sa
ţia G enerală a Presei din Provincie
că am putea salva m u lte com une, u n ­ cât la una din pilduitoarele rea­ si-a dat seama că o catedrală nu şi în num ele ziarului „V iitorul“ pe
de credincioşii sunt pe cale să pără­ lizări. aceia a gri.iei si neprecupe­ poate fi neglijtă si lăsată în pă care am cinstea să-l reprezint la acea­
sească legea lor strămoşească din ţitului sprijin, ce l’a acordat bi­ răsire. A acoyiat toate sumele stă frum oasă şi în ălţăto are m anifesta
D-l dr. AUREL COSMA-Junior cauza unor atitudini inadm isibile sau sericilor din oraş. prinurmare. la necesare, se interesează deaproape ţie culturală, am venit din C apitala
epcedurii de num iri şi transferări conflicte locale. opera edilitară creştină. înfăptui­ ca reparaţia să se facă cât mai ţării, la B erecsăul-M are să cinstesc
(S privire la instituirea preoţilor şi Propun deci ca Adunarea eparhia­ tă de d-sa- D-l loan Romanescu, bine si în curând se va. sfinţi- Si aşa cum se cuvine m em oria lui D a­
complectarea parohiilor vacante. lă să aducă o hotărâre prin care să primarul oraşului si deputat e- astfel în timpul de când d-sa este m aschin Cosma şi să felicit din in i­
Trăim astăzi sub regim ul legii cul­ pronunţe abandonarea sistem ului e- parhial. a avut ocazia să arate tu­ primar, s’au renovat complect a- m ă pe toţi că rtu ra rii şi ţăranii, cari
telor, care a unificat viaţea noastră lectoral la alegerile de preoţi şi să turor de ce simtiminte înalte este pream ăresc pe slujitorii credinţelor
bisericească din toată ţara şi care a treacă toate com plectările de paro­ ceste două b serici si s a făcut noastre naţionale.
reorganizat m odul de funcţionare a hii vacante şi m utările de preoţi în animat si care-i crezul său reli­ instalaţia de lumină electrică la
eparhiilor şi clerului din T ransilva­ sarcina Consiliului eparhial şi a Prea gios în acţiune. Suflet de o noble­ biserica -Sf. Gheorghe“. Prin tot
nia, aducând fundam entale m odi­ S fin ţiei Sale. ţă rară. un creştin de elită si de
ce d-sa á făcut, acordând întregul
In numele parlam entari­
ficări aşezăm intelor organice sta­ In urm a acestei propuneri s’a des­ o bunătate fără egal. ajuns la a-
bilite de S ta tu tu l Şagunian, m ai ales chis o largă discuţie, cei b ătrâni, cu ceastă demnitate — de primar — a sprijin si interesânu-se de aproa­ lor bănăţeni
schim bând acele dispoziţiuni cari nu spirit mai conservativ, lu ân d a titu ­ acordat cu toate greutătie finan­ pe de executările lucrărilor, se
se m ai încadrau în spiritul de evo­ dine îm potriva ei, ia r tin eretu l şi m a­ ciare. incomparabile cu alte tim­ D. PETRE TOMA, deputat de T i­
situează, cu tot dreptul în rându­ m iş-T orontal, în num ele p arlam en tari
luţie al R om âniei întregite. jo rita tea deputaţilor sinodiali vor­ puri. sumele necesare bisericilor
Legea cultelor n u dispune nim ic bind p en tru aceeptarea ei. rile ctitorilor acestor bisericii. Si
m m , lor bănăţeni după ce schiţează p er­
referitor la felul de num ire al preo­ In concluzie, propunerea a fost din localitate. A înţeles că nu se toate acestea s’au făcut pentrucă
sonalitatea lu i D am aschin Cosma,
ţilor. La noi s’a păstrat sistem ul ale­ trim isă Consiliului eparhial, ca să not satisface deodată toate cerin­ spune că gestul iniţiatorilor care au
gerii introdus de S ta tu tu l organic, o studieze, urm ân d în viitoarea şe- ţele si de aceea a hotărît acor­ primarul e un fiu ales al biseri- ţin u t să ridice o Casă naţională la
iar în restul ţării preoţii sunt n u ­ siune să se aducă o h o tărâre în darea subvenţiilor pe rând si în cei si pentrucă în realizarea bi­ .v . .• % Berecsău, m erită relevat fiindcă el
m iţi de episcopie. A vantajele siste­ fond. măsura nevoilor, asigurând prin este pornit din cea m ai caldă iubire
nelui pentru biserică, pune suflet fa ţă de oam enii ţării.
m ului de num iri, aplic&t în vechiul aceasta putinta tuturor biserici­
din sufletul său. S’a. acordat sub­ In acelaş sens m ai vorbesc p ărin te­
regat, faţă de cel electoral sunt e-
vid ente şi ele ar trebui să ne con­
vingă şi pe noi ca să ferim pentru flQ UlLEllDA TII lor. de a obţine ajutoare. A în­
ceput cu biserica ,.Sf. Voevozi“.
S’a îngrijit de aproape ea să fie
venţii tuturor bisericilor ce au
solicitat ajutoare, s’a tranşat liti­
le V aieriu Popovici, parohul bisericii
din localitate,, d. P atrichie Râm -
viitor parohiile noastre de toate lup­
tele şi consecinţele nefaste pe cari le
comportă o alegere de preot.
ale proiesorilor secundari restaurată cât mai bine. a acordat
cu toată bunăvoinţa sumele nece­
giul vechi dintre Primărie si bi­
serica ..Ruset“ si acum e pe cale
neam ţu, fost deputat, preşedintele A -
sociaţiei în v ăţăto rilo r bănăţeni, colo­
nel R adu Ionescu şi Ion Diaconu, în ­
Spiritul care a dat naştere aces­ M inisterul instrucţiunii a pus în văţător.
tui sistem electoral a avut în vedere vedere direcţiunilor de şcoli secun­
sare si astfel datorită sprijinului de a se aplana complect şi litigiul L a orele 2 d. m. a av u t loc o m asă
condiţiunile vieţii bisericeşti din tim ­ dare că profesorii sau m aeştri, cari la său. într’un. interval relativ scurt dintre biserica „Sf. Gheorghe“ si prietenească la care au asistat peste
purile acelea. Acelaşi spirit ne po- I nou exerciţiu b u g etar au d rep t la biserica a fost complect renovată Primărie, dteoarece conform pro­ 500 intelectuali din T im işoara şi cen
runceşte astăzi ca, în Rom ânia liberă 0 n011^ gradaţie, su n t obligaţi să a- trele învecinate la care s’au ro stit
şi întregită, unde biserica noastră a nunţe despre aceasta direcţiunea
în mod ireproşabil în interior si misiunii făcute de d-sa, se va con­ m ai m ulte cuvântări.
devenit dom inantă, să adoptăm faţă şcolii dela care prim esc salariul, cu exterior si s’au făcut reparaţii la strui vara aceasta casa parohială- In urm ă s’a trim is o telegram ă M.
de nouile condiţiuni şi faţă de noua 6 luni inainte de începerea exerci­ casa parohială, precum şi alte îm­ Lăsăm ca toate acestea să vor­ S. Regelui Carol al II-le a sem nată d6
structură de vieaţă sistem ul de n u ­ ţiului bugetar. d. dr. D. N istor prefectul ju deţului
miri, aplicat în restul ţării şi prin a- Acei cari, dela 1 A prilie 1937, au bunătăţiri de preţ. I. P. S. Mitro- bească tuturor. Am tinut numai T im iş-Torontal.
ceasta să desăvârşim opera de u n i­ dreptul la un nou term en de gradaţie pilit Nicodem al Moldovei, sfin­ să le remarcăm. Intr’adevăr, d-l Deasem enea s’au m ai trim is tele­
ficare şi pe teren bisericesc. trebue să petiţioneze p en tru recu ­ ţind această biserică, a rămas gram e d-lor Gh. T ătărescu, preşedin­
D em nitatea noastră de credincioşi noaşterea acestui d rep t ch iar de pe loan Romanescu a înfăptuit ceea tele consiliului de m iniştri, dr. C. An­
ai bisericii dom inante n u m ai poate acum şi cel mai târziu p ân ă la 1 Oc­ foarte mulţumit de realizările ce nimeni n’a făcut până acum gelescu, m inistru şcoalelor, Nicu M a­
tolera ca preoţii satelor româneşti tom brie a. c. constatate, — această b'serică de­ pentru bisericile din localitate. xim, fost m inistru, directorul ziarului
să fie aleşi în tr’o atm osferă degra­ C ererile se vor în ain ta şcolii unde venind o podoabă pentru oraşul „V iitorul“ şi generalului Manolescu,
dantă, de m ulteori îm bibată cu al­ profesorii sau m aeştrii sunt titu lari, Şi aceasta, pentru că „e omul care com andantul străjerilo r.
cool şi corupţie. N u m ai p u te m ad­ ia r n u aceleia unde, eventual, su n t nostru — si a adus primarului no sfinteste locul“.
m ite ca asupra bisericii şi preotului detaşaţi. stru alese mulţumiri si laude,
să planeze tot odiul ce poate să se Iată, opera edilitară creştină, L a orele 6, în tre ag a asistenţă a p ar
Cei cari nu vor petiţiona p ân ă la 1 pentru pilduitoarea operă edilita­
degajeze d in m u ltitudinea m ijloace­ Octom brie, riscă să nu poată fi p re ­ înfăptuită până acum la Botoşani, ticip at la sfinţirea drapelului pavilio­
lor de convingere inerente un u i sis­ văzuţi în buget cu d rep tu l de g ra ­ ră creştină, ce a înfăptuit. Apoi de d-l primar loan Romanescu. nului străjeresc din Berecsăul-M are.
tem electoral-dem ocratic. daţie, a cărei înscriere se va am âna I a aco’-dat sudvIo nccrsnve pentru Antrenam ent p e la c u l H erestrău în v e d e r e a concursului d e l e ­ D r. ST. MOLDOVANU
Dacă în vieaţa publică regim ul de­ astfel cu un an Treat MIRCEA E. DIMITRIU
se face instalarea de lumină e- g a te c e s e v a lin e în ziu a d e 1 Iunie-
 „V IITO R U L “

O R T NAVIGAŢIUNEfl FLUVIALA ROMAIJA

MAINE, ZIUA MATCHURILOR Mersul vapoarelor d e pasageri
cu începere d ela 15 Malu 1936 $l până la alte
Linia B ăila-Tulcea-Ismail-Vâlcov Linia Gaiaţi-Silistra
t a Bucureşti i Unirea Tricolor • Gloria — in t o a t e z ile le M A R T I I 0 I

— in provincie: LM ifA -ncari ia Arau; uaiversiiaiea-c.A.0. la ciul— B rill«

Galati
Í plecare
î sosire
1 plecare
730
830
900
VSIcov
Ghilia Veche
Ghiiia Nouă
plecarea
tl
19
400
525
610
Galati
Brăila
plecare
( sosire
( plecare
600 Silistra
725
745
Oltina
Rasova
plecare 630
830
940
M âine, se reia b ătălia în D ivizia Totuşi, ca să se câştige, A.M.E.F.A. căp. B ruckner şi având ca m em bri Reni 1000 Câşliţa 725 sosire
N aţională A. D upă o lungă în tre ru ­ va treb u i să se în tin d ă serios, căci > pe d -n ii Condeescu şi Buiuc. ft tl G.-Gărlujei 1130 Cernavodă 1020
Isaccea 1115 Ismail »1 900 G.-Ialomiţiei 1315 plecare 1025
pere, d eterm inată de m atchul cu J u ­ clujenii se găsesc în m axim um de (• 1240 [ sosire 1100
[ sosire Hârşova— 1410 Topalu 1135
goslavia, G recia, B ulgaria, campio­ form ă. ÎNTRUCÂT O ETR -ul v a ocupa Joi Tuicea 1315
Tuicea ( plecare 1130
n atu l n aţional îşi va consuma Dumi­ Va a rb itra d. C. Rădulescu. 4 Iunie aren a m unicipală din Cluj Ismail [ plecare Topalu 1340 Hârşova 1300
1500 Isaccea H 1320 sosire 1735 G.-Ialomiţiel 1330
nică o nouă etapă. C. A. O. JOACA LA CLUJ CU p en tru p reg ătirea sărb ăto rirei dela 8 Câşliţa ■ 1610 Reni 1500 Cernavodă
E tap a de m âine poate cauza num e­ Iunie, p artid a „U“-V ictoria v a fi a- tt plecare 1745 G.-Gârluţei 1425
UNIVERSITATEA Chilia-Nouă t» 1725 Galati {sosire 1625 ( sosire 1700
roase m odificări în calasam ent. Cele m ânată. Chllia-Veche 1740 rplecare 1830 Rasova 1845 Brăila
tre i partide, cari au fost program ate, Codaşul actual susţine m âine o Brăila Oltina 3020 ( plecare 1710
v a ic e v sosire 1900 (sosire 1935
p u n în lu p tă adversari clasaţi, a tâ t foarte grea partid ă. în tâ ln e şte tech-
nica form aţie a C.A.O.-ului.
Din străinătate SiliStra sosire 2330 G a la ţi sosire 1845
In p rim ele locuri ale clasam entului,
iiât şi p rin apropierea lanternei. U n m atch în care u n a d in echipe lin sfâ rsit s e n z a ţio n a l Lnîa Tulcea-Sulina Linia Galaţi-Turnu-Severin
este tehnică, ia r cealaltă îşi bazează
UNIREA TRICOLOR—GLORIA în treg jocul pe elan şi viteză. C am pionatul austriac, câştigat de Sn t o a t e z ile le In legătu ră cu v a p o a r e le care m erg d e la T .-Severin s p r e B a zla f
L a Bucureşti, m atchul U nirea T ri- N u este greu de închipuit ce v a cunoscuta echipă A dm ira, s’a term i­ 600 Luni si jo i Luni şi V i n e r i
lo lo r—G loria, fix at p en tru m âine, se însem na ciocnirea de m âine dela Cluj. n at cu o m are surpriză. Codaşa de Tuicea plecare 1133330011Sulina
Sulina plecare
an u n ţă sub cele m ai bune auspicii. până acum a 2 săptăm âni, H akoah, a Sulina sosire 17001 Tuicea sosire 1045 Galati 600 T .-S e v e rin plecare 1315
A lb-verzii vor fi depăşiţi în viteză plecare
G loria este u n a din cele m ai sim ­ de clujeni. învins A dm ira cu 3:2. De trei ani In legătu ră cu v a p o a r e le care m erg d e la Tuicea ep re Vălcov Si ( sosire 725 Batoji m 1400
p atizate form aţii provinciale. L a B u­ U niversitatea va alinia form aţia H okoah n u a m ai p u tu t dispune de Brăila Brăila ( plecare 745 Crivina * 1435
cu reşti a făcut totdeauna fig u ră fru ­ car a făcut 2-5 cu H u ngária din Bu­ A dm ira şi tocm ai acum a, când a- G.-Gârluţei 1130 Ţigănaşi 9« 1530
m oasă. Să n u se uite că a învins chiar dapesta. ceasta este cam pioana A ustriei, H a­ Linia Galaţi-Brăila G.-Iaiomijiei 1315 Gruia • 1645
In cursul actualului sezon pe C. F. R. C.A.O.-ul nu şi-a a n u n ţa t încă e- koah a reu şit să -i ciupească am bele Hârşova 1410 Gârla Mare 9 1720
PREGĂTIRILE OBORENILOR chipa. Probabil însă că v a apela la puncte. în t o a t e z ile le Topalu 1540 Cetate m 1840
In Obor, m atchul cu arădenii este serviciile jucătorilor cari au făcut la In teresan t este, că la acest m atch, sosire 1725 Maglavit tt 1855
a ştep tat cu o vie nerăbdare. De re ­ B ucureşti joc egal cu Venus. cuplat cu im p o rtan tu l m atch V ienna- Galaţi plecare 730 1015 1245 1840 1830 *Cernavodă plecare 1745 C a la fa t sosire 1925
Rapid, nu au asistat decât 3.000 spec­ Brăila „ 730 900 1130 1440 1900») Rasova | plecare 1935
zu ltatu l acestei ciocniri depind foarte P revedem un m atch nul. 1645
m a ri interese ale albaştrilor. V a a rb itra d. Ionescu Ţope (Ploeşti). tatori. Aviz C om itetului Cupei E uro­ *) Duminica s> Tn z ile le d e să rb ă to a r e va p o ru l va p leca din Bră­ Oltina 2 0 2 0 L. Palanca plecare 2200
pei C entrale !
C âtă im portanţă se dă în Obor a - ila la ora 2 0 Silistra sosire 2330 Marii ş i S â m b ă tă
eestui m atch, se poate lesne deduce NU SE POT ÎNLOCUI JUCĂTORII H akoah a excelat m ai ales în apă­
Bechet plecare
IN MATCHURILE LUI F. C. Marti si V ineri IO»
d in p reg ătirile pe care le-au făcut
uniriştii. T rei antrenam ente serioase LIEVERPOOL CU VENUS ŞI
rare şi a condus la pauză
deşi A dm ira începuse bine şi condu­
cu 2:1,
Linia Măcîn-Brăila-Hârşova Corabia
sosire 320
RIPENSIA sese cu 1:0 p rin p u n ctu l m arcat du Silistra plecare 030 ( plecare 330
au av u t loc în cursul acestei săptă­
Conducătorii lu i F. C. Liverpool au Vogl II. E galarea a fost opera lui
fn t o a t e z ile le Popina 230 _ . . . , ( sosire 500
m âni, sub aten ta conducere a lu i P.
sosire 420 T.-Măgurele ( piecare 510
Steinbach.
VICTORIA JOACA LA ARAD
cerut ca p entru m atchurile, pe care Kis, ia r M ausner a m arcat punctul la Brăila ara legătu ră dim ineaţa cu va p o ru l caro v in e şi p leacă Oltenlfa
le vor disputa L uni şi M arţi, să se al doilea. D upă pauză, E hrlich II s p r e Galaţi Í
plecare 425 .
Ztmnicea
( sosire
( plecare
720
aplice regulam entul F. I. F. A.-ei, m archează încă un punct p e n tru K a- Turtucaia 500 725
CU A.M.E.F.A. koah, ia r către sfârşit H ahnem ann Măcln f plecare 1245 H firşo v a plecare 200 930 ( sosire 1005
A l doilea clasat, prim eşte m âine v i­ care prevede că în cursul unei p a r­ reduce handicapul. sosire
zita unui ad versar extrem de dificil. tid e nu se pot face schim bări în e- M atchul al doilea, în tre V ienna şi
Brăila
i sosire
1 plecare
1345 G.
1400 Popeia
- Ialomitiei »1
19
230
300
**Giurglu-port Í plecare 1045 ,*»Ru*c!uc-port ( plecare 10i5
1030
V ictoria a învins de m ulte ori pe chipă. Ceiace v rân d nevrând, condu­ Rapid, a fost in teresan t num ai în Chlscani 1440 G. - Gârluţei II 320 , ( sosire 1 1 0 0 **Glurgiu-port* £ pletare 1 3 00
A.M.E.F.A. ia r în toam nă la Cluj, a cătorii V enusului şi Ripensiei au tr e ­ repriza a doua. V ienna ratează în Gropeni 1600 Stăncuta 9» 345 .** Rusciuc.pórt ( plecare 1110 Turtucaia 1605
retezat p reten ţiile m uncitorilor a r ă ­ b u it să accepte. prim ele m inute u n 11 m., d ar în Stăncuta » 1720 Gropeni 99 445 1525 ( sosire 1620
deni, învingându-i la m are luptă, MATCHURILE DE BARAJ 1750 Chlscani 535 Zimnlcea } S
p£ e 1530 Olteniţa
min. 21, Holec, acelaş jucător, care G. Gârluţel t» ( plecare 1625
cu 4-3. M âine dim ineaţă pe aren a T urda ratase lovitura de pedeapsă, m ar­ Popeia m 1820 B ră ila ( sosire 605 1840 Popina 99 1745
D e d a ta aceasta m atchul are loc pe se joacă m atchul de b ara j Mocior- chează prim ul punct. In min. 44, G. Ialomitiei .9 1900 plecare 840 T.-Măgurele ^ g raere 1845 ( sosire 1905
te re n u l arădenilor, pe care secunzii n iţa—V iforul Dacia ia r pe terenul Fischer, d in tr’o passă dela Molzer, Hârgova sosire 1940 M ăcln ( sosire 950 Silistra ( plecare 1935
clasaţi n u au pierd u t decât u n singur Venus la ora 11 m atchul A vântul m archează cu capul pu n ctu l al doi­ V aporul nu fa ce cu rse fn ziua d e 20 a fiecă rei luni (resp ectiv 21 ( sosire 2100
Corabia ( plecare 2110 Oltina 2130
m atch în com pania Venusului. S portiv—Oolţea. lea. 2:0 p en tru Vienna. a lu n el, dacă ziua d e 20 e s t e să rb ă to a re 2230
Rasova
D upă pauză, R apid m archează în Miercuri şi S âm b ătă ( sosire 2310
D ivizia n a ţio n a lă B. min. 24 p rin A urednik şi m atchul de­
vine foarte interesant. In min. 33
Rapid beneficiază de u n 11 m., d ar
Linia Ostrov-Silistra-Călăraşi Bechet plecare 045
Cernavodă ( p[ecare
Miercuri şi D um
2320
inică
fn t o a t e z ile le L. Palanca 530
Topalu plecare 050
CAMPIONATUL DE CALIFI­ vor fi opuse englezilor, este mai im ­ ratează şansa. P ân ă la sfârşit, rezul­ sosire 910 Hârşova „ 155
portantă, decât rezultatele technice. ta tu l răm âne neschim bat. O strov plecare 320 S ilistra ---------- plecare 1415 Calafat 915
CARE CONTINUA MÂINE P en tru cam pionatul A ustriei a mai plecare G.-Ialomitiei „ 935
Luni, Venus şi M arţi, Ripensia sosire 600 1500
M atchurile, p en tru cam pionatul de comb. cu Chinezul, vor căuta să re ­ răm as un singur m atch de j u c a t: Silistra
calificare al Diviziei N aţionale B. con­ prezinte cât m ai dem n culorile noa­ A ustria-L ibertas.
Í plecare 630 Călăraşi
( sosire
( plecare 1525 Maglavit
Cetate
945 G.-Gârluţei
1025 ( sosire
„ 330
600
sosire 715
tin u ă m âine.
Cele două m atchuri ale zilei se a -
stre.
R ezultatele sunt în funcţie de am ­ r u l :
C lasam entul austriac este «rm ăto- Călăraşi ( plecare 730 Silistra
sosire
( plecare
1625 Gârla Mare
1635 Gruia
1230 BrdSta
1330 G a la ţi
{ plecare
sosire
630
730
n u n ţă sub cele m ai bune auspicii. biţia insularilor. ( sosire 830 ( sosire 1720 1520 *) in portul Giurgiu Sâmbătă are le»
1. A dm ira 22 17 3 2 77 36 37 Silistra ( plecare 1O10 Călăraşi ( plecare 1630
----- gătură cu vaporul D. D. S. G. care vine
lis a —Franco Rom ână 2. V ienna 22 14 4 4 48 25 32 1825 rivina
( sosire 10*5 sosire 1925 Batoti ; 1730 dinspre Viena, Bratislava, Budapesta,
lisa, echipa cu reale posibilităţi de In fo rm aţii sportive 3. R apid
4. F. C. W ien
22 12 2 8 58 40 26 Călăraşi
22 9 8 5 52 45 26 ( plecare 1135 Silistra Í plecare 1930 T.-Severin sosire 1930 Belgrad.
a-şi însuşi titlu l de campion se de­
plasează la Brăila. TOTAN dela Sportul Studenţesc va 5. W acker 22 8 6 8 4148 22Silistra - — — sosire 1235 O ztrov — ------ sosire 2000 In legătu ră cu Căile F erate
Tim işorenii au la activ două victo­ fi tran sfe ra t după toate probabilită­ 6. W. Sportklub 22 8 5 9 32 35 21 In logătură cu s o s ir e a fi p leca rea trenurilor din Călăraşi * C ernavodă trenul pleacă spre Constanta la ora * 08’ 22}^ ’ J » « *®02,
rii sem nificative asupra echipelor ţile la A stra (Ochiuri). 7. A ustria 21 8 4 9 44 42 20 . „ „ Bucureşti „ „ 047, 1520,
8. F avoritner A. C. 22 9 112 35 57 19 ** G iu rgîu-port trenul soseşte dela Bucureşti la ora 905, 18(U, 2046
Phoenix şi V ictoria
R ezultatele acestea pledează în fa­ CRISTOLOVEANU, dela Venus, 9. Florids. A. C. 22 6 412 44 5216 Linia Olteniţa-Turfticaia „ „ pleacă spre „ „ »
voarea tim işorenilor, cu to ate că un probabil că v a juca în toam nă sub 10. L ibertás 21 6 411 37 46 16 V B uzcluc-port trenul soseşte dela Sofia-Varna la ora 9-2, I7 3 s
m atch cu Franco-R om ânia la B răila culorile lui D.U.I.G. 11. H akoah 22 6 3 13 36 58 15 în t o a t e z ile le „ „ pleacă spre „ „ „ „ 1200, 1855
n u e niciodată dinainte jucat. * '12. W. A. C. 22 5 2 15 37 57 12 Turtucaia plecare 550 ( sosire
Phoenix-V lctoria MATCHUL, disp u tat de Lewski ( sosire 610
T urtreaia
( plecare
1420
1530
Linia Turnu-Severin-Baziaş
La B aia M are, Phoenix prim eşte (Sofia) la B răila, a făcut ca după a- Sparta învinsă de Slavia Olteniţa ( plecare •05 ( sosire
In legătu ră «u v a p o a rele care m erg d e la T.-SeverSra sp r e Galaţi
yizi,ta echipei constănţene Victoria. m iaza zilei de M iercuri, toate p răv ă­ D erby-ul cehoslovac a fost câşti­ Olteniţa 1555
B aim ărenii sunt favoriţii în tâ l- liile din centrul oraşului să fie închise gat de Slavia cu 4:2. Cunoscutul Turtucaia
( sosire 825 ( plecare 1600 Joi şi D um inică Luni $i V ineri
P e n tru a se evita concurenţa! ( plecare 830 5 oo
Sairei, B radac a m arcat de trei ori şi V it- ( sosire 1620 T.»Severln plecare 600 B aziaş plecare
¥ ( sosire 850 Turtucaia sosire 820 Moldova 62o
O re s ta n ţă lacie odată. P en tru S p arta a m arcat Olteniţa ( plecare 1740

ren propriu cu Dacia Unirea I. G.

COMISIA DISTRICTUALA de a r­ Nejedly, iar p u n c tu l'a l doilea a fost
Sporting din Chişinău joacă pe te­ b itri Constanţa a fost dizolvată, n u
obţinut în min. 89 prin 11 metri.
( plecare
( sosire
Turtucaia ( plecare
910
950 Olteniţa
1125
( sosire
( plecai e
Adakaleh
1800 O rşova
1815 Sviniţa
Í
plecare 910 Drencova
1000 -'vinita
13oo O rşova
745
810
105o
B răilenii, p en tru a obţine victoria, m indu-se un in terim at prezidat de d. F. C.
1515 Adakaleh ( sosire 111«
Vor tre b u i să se întrebuinţeze la sosire 1145 ( sosire 1840 Drencova
Olteniţa 1300 Turtucaia 1815 ( plecare 1140
m axim um . Í plecare ( plecare 1940 Moldova
20oo T.»Severin sosire 124o
132« 2000 B asiaş sosire

Un m atch interesant
Ä. C. F. R. şl MACABI
SE ÎNTÂLNESC MÂINE
O partidă, care totdeauna a reuşit
să atragă, este acea d intre M acabi şi
A- C. F. R.
F eroviarii braşoveni au o echipă
capabilă să realizeze un m atch f ru ­
mos în com pania alb-albaştrilor.
A. C. F. R. a suferit în cam pionat
două înfrângeri la lim ită, din partea
M acabilor. In am bele rân d u ri a ce­
d at cu 1-2.
De d ata aceasta, braşovenii vor cu
totdinadinsul să-şi ia revanşa.
In rân d u rile bucureştenilor m at-
ţh u l de m âine este aşteptat cu legi­
tim ă nerăbdare, m ai ales că vo r fi
încercate câteva elem ente valoroase
d in provincie, cari sosesc astă seară
tn Capitală.
Form aţia A. C. F. R .-ului n u v a fi
lipsită de niciunul din jucătorii ei a-
tâ t de bine cunoscuţi la B ucureşti.
M atchul va începe la ora 11 dim i­
n eaţa şi va fi condus de d. P etre
Greculescu.
CUPA PROVINCIEI
IN PLINA DESFĂŞURARE
Com petiţiunea rezervată echipelor
rep rezentative ale oraşelor din cu­
prinsul Ligii de Sud, continuă m âine.
P rogram ul zilei a treia este u rm ă­
to ru l :
S ă p tă m â n a co p ilu lu i
Turtucaia sosire ( sosire
1325 Olteniţa
[ plecare
( sosire 1345
( plecare 2020 Linia T.-Severin-Gârla Mare
Olteniţa ( plecare 1400 Turtucaia — — sosire 2040 în t o a te z ile le
In legătu ră cu s o s ir e a şi p lecarea trenurilor Bin Oltenlfa Ţ.-Severin plecare 1545 Gărla-Mare plecare 2235
Hinova 1635 Gruia 2 3 îo
— Conferinţele organizate de Soc. „P rin­ Linia Giurgiu-Rusciuc Ostr.-Corbului 1655 Ostr.-Mare
1710 Ţigănaşi
2 oo
25o
Batoţi
cipele M ircea“ la „Fundaţia Caro!“ — In to a te zi e le Vrancea 1745 Crivina 435
18o5 Vrancea 5o5
W.s u l i i In legătu ră cu s o s ir e a şl p leca rea Iranurilor din Giurgiu şl Ruscluc Crivina 1910 Batoţi 60b
*) 530 800 945 I 63O 2110*) >str. Mare 1935 Ostr.-Corbului 625
S ocietatea „Principele M ircea" a Sfinţia Sa a definit ap o i rolurile fa­ G iu rq iu -n o rt plecare
organizat o serie de conierinţe în c a ­ miliei cari sunt biologice : de a per R uscfuc-port . *) e°0 840 T130 1 800 21 35*) Gruia 2Q4o Hinova 7oo
2 1 2oT.»Severln 83o
drul „Săptăm ânii copilului". p etu a specia, şl e d u c a tiv e ; d e a tor *) circulă numai p e tim pul d ela 15 Iunie pănă la 30 A ugust inclusiv Girla-M are sosire
Eri d. a., la ora 6, a vorbit la Fun­ m a sufletul copilului.
d aţia Carol, d. dr. O dăgescu, medicul E v en tu ale în tâ rz ie ri sau a n u la re a u n o r «urse n u d a u d re p tu l la d e s p ă g u b iri
Insă u n a din atribuţiunile cele mai
prim ar a l m aternităţii municipiului, im portante a le familiei, — ca re nu
despre „O crotirea m am ei şi a copilu­ p o ate ti înlocuită p entrucă este o ce­ B ilete cu r e d u c e r e pentru vizitarea reglunel Delta Dunării Brâila-Galaţl-Vâlcov-Sullna) şl a reglunel Porţilor de
lui".
lulă fundam entală a societăţii, — este Fier (T.-Severln-Baziaş)________________ _______________________
Au asita t d-nele : Lia Brătianu, Ma- de a forma sentimentul religios al co­
nicatide, Şuţu, Burileanu, Pertioari, O- piilor.
dăgesqu, Hilard, C araoaş, M e ta x a ; Fam ilia creştină, ca re să a ra te co­
d-nii : gen eral Iliescu, proi. M anica- pilului poruncile lui Dumnezeu şi in­ CURSE REGULATE PENTRU TRANSPORTUL MĂRFURILOR COLETE:
tide, Dem. I. Dobresou, dr. Rădulescu; teresele naţiunii noastre, contribuind
surorile de ocrotire ale soc. „Princi­ la rid icarea m orală şi m aterială a
pele Mircea", liceul sanitar a l socie­ generaţiilor viitoare, a c e s ta trebuie 3 BR Ä K S i» . . . «.•.«
tăţii, precum şi un numeros public.
să ne tie idealul, a încheiat Sfinţia Sa.
D. dr. S. ODĂGESCU a a ră ta t eă Tn fie **r® t .. n a i..! s « Tim isoara cu placarea din Galeţi şi T im işoara la d a te le d e : 17 Malu, 31 Maiu, 14 Iunie, 2 8 Iunie,
problem a m amei şi a copilului este ORIENTAREA TINERETULUI 12 Iulie, 26 lufié 9 A ugust, 23 A ugust, 6 Sep tem brie 20 S ep tem brie, 4 O ctom brie, 18 O ctom brie, 1 N oem brle şi 15 N oem brle 1936.
înainte de toate o problem ă naţio­ D. prof. N. N. CREŢU, preşedintele Serviciul face orice fel* d e transporturi cu şlep uri com plecte «i tancuri » « « a e pentru p r o c S u s e r t K a i t a i V S t o !
n ală, pentrucă în ep o ca de m ateria­ cercului profesorilor secundari, s'a .o - şi R eg en sb u rg , p e canalul B ega şl râul Brut. «» Transporturi r e g u la te d e a u to m o b ile în tre p ortu rile Giurgiu şî Ruscluc şl în tre
lism economic şi tinanciar în care
cu p at de o rien tarea şl fcreşterea co­ porturile Olteniţa «i Turtucaia.
trăim, copilul, cetăţean u l de mâine, pilului.
care g a ra n te a z ă continuitatea naţio­
Galaţi. Malu 1936
întâi trebuie s ă cunoaştem scopu­
n ală, este lă sa t în v o ia soariei. rile ac ce p ta te de toţi, pentru a mo­
D-sa a elogiat ap o i activ itatea so­ d ela d u p ă aceste idealuri sufletul g e­ cari veneau spre m al, s’au în a rm at

C avarna—Bazargic, la Bazargic. F a­
vorit : Bazargic.
C ălăraşi—Silistra, la Călăraşi. F a­
vorit : Călăraşi.
Câm pina—Azuga, la Azuga. F avo­
r it : Câmpina.
Buzău—Focşani, la Buzău. F a v o r it:
Buzău.
Moreni—Târgovişte, la Târgovişte.
F a v o r it: Târgovişte .
P iteşti—C.-Lung, la Piteşti. Favo­
r it : Piteşti.
SPORTUL STUDENŢESC
?LEACÂ AZI LA CRAIOVA
S portul Studenţesc joacă m âine la
Craiova cu form aţia locală C raiu-
lovan.
U niversitarii pleacă azi la ora 13.30:
sub conducerea d-lui C onstantin U r­
sache şi vor deplasa e c h ip a : Ego
M unteanu, Duce, M itan, Ştefănescu,
D răgan, Busuioc, Voicu, Tache D u-
m itrescu, Genu, T iti D um itrescu, G.
cietăţii „Principele Mircea", care d ela
1919, sub înaltul patronaj al M. S. Re­
gina M aria şi sub vice-preşedinţia a c ­
tivă a d-nei Lia Brătianu, a înfiinţat
sute de dispensării şi grădiniţe de
copii în to a tă ţara.
In continuare, d. dr. O dăgescu a a-
răta t c ă puericultura m odernă urm ă­
reşte în primul rând proîilaxia răului,
distingând trei categorii de puericul­
tura : înainte de concepţie, intraute­
rină şi du p ă naştere.
înainte de concepţie trebuie să ne
preocupe c a litate a în ain tea can tită­
ţii, să ne interesăm de g en ealo g ia şi
sta re a sa n ita ră a tatălu i şi a mamei,
ia r cei cu ereditate sifilitică, alcooli­
că, idioţii, nebunii şi deg en eraţii să
tie îm piedicaţi de a procreea.
Puericultura intrauterină are de scop
să tavorizeze evoluţia com pletă a sar-
cinei, p â n ă la term enul său normal,
d ân d iemellor gravide, prin consulta­
neraţiei noui.
A supra m etodelor nu sunt toţi de
aceiaşi p ărere : unii cer libertate, alţii
severitate. Unii cer şcoalei îndrum ări
practice, alţii înobilare sufletească.
Şi naţiunile au p ăreri diferite.
Şi la noi s 'a recunoscut n ecesitatea
orientării tineretului. Şi s'au în tr e b a t:
nu păcătuim îm potriva libertăţii indi­
viduale, cân d vrem să m odelăm g e ­
neraţiile viitoare d u p ă concepţiile i-
d ea le de progres p e care le avem
azi ?
Nu 1 Pentrucă ei cân d vor deveni
maturi, d a c ă vor crede c ă nu au fost
bune orientările, vor p u tea să le
schimbe.
O rientarea tineretului trebuie îăouiă
in trei d ire c ţii:
Pentru a p reg ăti pe individ pentru
el însuşi, pentru a fi un biruitor g e­
neros Sn v iaţă, prin ed u c a re a tizică şi
a însuşirilor sufleteşti.
Transformarea
ŞCOLILOR COMERCIALE
Cu începerea v iito ru lu i an şcolar
actualele şcoale com erciale de stat,
se transform ă d upă cum urm ează :
a) Şcoalele com erciale elem entare
p en tru băeţi şi fete se tran sfo rm ă
în gimnazii comerciale.
b) Şcoalele com erciale superioare
p en tru băeţi şi fete se tran sfo rm ă în
licee comerciale.
c) Şcalele com erciale p en tru băeţi
şi fete cari, conform prevederilor
bugetului 1936/1937, au cursul ele­
m en tar şi superior, se tran sfo rm ă în
licee comerciale.
Cu începerea anului şcolar 1936-37,
form dispoziţiilor în vigoare .
E xm enul de d iferenţă dela cursul
seral la liceul comercial, adm is p rin
art. 41 al. 4 din lege, se depune cu
începere dela 1 Septem brie 1936, în
condiţiunile şi la m ateriile ce se vor
com unica la timp.
tE P lE Z E iim illE
soo. „fromm»asesii•11
La Constanţa, i
şapte mii de lăzi de porto
cale au fost aruncate Tn mare
— La transportarea lăzilor in
remorchere, peste o mie de şo­
meri au asaltat magaziile vă­
mii —
CONSTANŢA, 30.— In ultim ul tim p
firm a „M anicatide“, a depozitat în
m agaziile văm ii, m ari can tităţi de por
tocale, im portate din Palestina.
Din cauza p reţu lu i p rea mic care
se oferea, casa im portatoare a răm as
cu 9000 lăzi, adică 1.800.000 portocale,
cari au început să se strice.
P en tru a salva o p arte din porto­
calele im portate, firm a M anicatide a
cu ap arate prim itive de pescuire,
adunând o m are p a rte din m arfa
stricată.
Spre seară, întreaga piaţă a Con­
stanţei, era plină de vânzători am ­
bulanţi, cari vindeau portocalele
stricate cu 1 leu şi chiar cu 50 bani
bucata.
F uncţionarul vam al, fiind inform at
de acest lucru, a dispus ca restu l
portocalelor ce u rm a să fie aruncate
în m are, să fie terciuite, p en tru ca
publicul consum ator să fie ferit de
îm bolnăvire. Totodată, a fost sesi­
zate şi autorităţile san itare şi poliţie­
neşti, spre a lua drastice m ăsuri
p e n tru confiscarea portocalelor pes­
cuite.
— »>»»»« -

Popescu.
La Lupeni
RIPENSIA - MINERUL, ULTIMA
PARTIDA DIN SFERTURILE DE
FINALA ALE CUPEI ROMÂNIEI
Mâine, la Lupeni, se va consum a
ultim a etapă a sferturilor de finală
ale Cupei R o m ân ie i:
Ripensia va întâlni m eritoasa for­
m aţie a M inierului, a cărei com por­
ta re a tâ t în cam pionatul districtual,
cât şi în Cupa României, este exce­
lentă.
M atchul va fi condus de d. Tică
Iliescu.
F. C. Liverpool
L uni evoluează în faţa publicului
nostru prim a echipă engleză. V aloa­
rea echipelor britanice fiind unanim
Apreciată, ne putem aştepta la un
joc de nivel, d a r nu trebue să uităm
că englezii practică u n alt sistem de
joc, decât echipele continentale, ast­
fel că n u este exclus ca unii specta­
tori să fie desam ăgiţi.
Oricum, englezii vor furniza — în
norm al — un joc eficace şi b ă r-
1'Î5C.
C om portarea echipelor noastre, ce
ţii prenatale, — la cari să iie lă sate
s ă m earg ă şi cele ce sunt lucrătoare,
servitoare, ucenice, etc., — toate în­
grijirile necesare.
D upă naştere, copilul să fie obser­
vat periodic p â n ă la ad olescenţă.
Pentru rea liza rea acestei asistenţe
m edicale şi sociale a m amei şi co­
pilului, d-sa preconizează îniiinţarea
de m aterintăţi, azile, clinici, în oare
tratam entul şi întreţinerea să fie g ra ­
tuită pentru m am ele lipsite de mij­
loace, precum şi grădiniţe d e copii şi
internate, pentru ed u c aţia copiilor g ă ­
siţi şi a celor vagabonzi.
Lucrând astfel, — a term inat d-sa,
— lucrăm pentru ţa ră şi pentru n e a ­
mul rom ânesc.
D. I. I. PILAT a citit versuri, câ n ­
tece de le a g ă n şi altele din poeţii
români, cari oglindesc d rag o ste a pen ­
tru copil a românilor.
COPILUL IN FAMILIA MODERNĂ
Preotul prof. FLORIAN GALDAU,
d u p ă ce a mulţumit soc. „Principele
M ircea" pentru g rija p e care o p o ar­
tă copilului, a a ră ta t c ă sunt trei n a ­
ţiuni cari în tr'ad ev ăr a u d at to a tă im­
p o rtan ţa cuvenită copilului : Statele-
Unite a le Americii, Italia şi U. R. S. S.
La noi s 'a făcut p rea puţin în a c e a ­
s tă direcţie.
Pentru a face c a individul să fie un
luptător um anitar, care să se ridice
prin cultul valorilor spirituale ad u n ate
de mii d e ani de în tre ag a omenire :
binele, ad evărul, frumosul, cultul mun­
cii şi religia eroilor.
Să cresm generaţii cari să a ib ă cul­
tul muncii anonim e, nu pentru ră s­
p lată, pentru premii, să organizăm
nouile torme de v ia ţă ale tineretului
constructiv.
Insă între individ şi um anitate nu
este o le g ătu ră directă, ci o m are
realitate : naţiunea.
Mai presus d e orice, trebuie a d â n ­
cită în sutletul nouilor generaţii con­
ştiinţa n aţio n ală, cu a tâ t m ai mult, cu
cât în ultimul timp s 'a intensificat şi
lu p ta contra naţiunii.
Nu ne trebuie un individ o arecare,
de laborator, ci individul care să fie
o v erig ă solidă din lanţul naţiunii.
Să-l creştem pe toţi în m istica g e­
neraţiilor trecute, să-i facem să cu­
n o a s c ă realităţile rom âneşti, să cu­
n o a sc ă nevoile ţării, să v a d ă defec­
tele p e cari le avem , pentru a le co­
recta.
Să asociem g eneraţiile cari vor v e­
ni la id ealu rile noastre şi a le stră ­
moşilor.
lui.
Să fie un luptător pentru n aţiunea
actualele şcoale com erciale
m entare tran sfo rm ân d u -se în gim­
ele­
nazii comerciale, vor funcţiona şi cu
cl. IV.
A bsolvenţii şcoalelor com erciale e-
lem entare, cu trei clase, p en tru a lu crare eroică în 22 tab lo u ri „Poves­
continua studiile în liceul comercial
treb u e in anul v iito r şcolar să urm e­
ze clasa IV -a a gim naziului com er­
cial.
A bsolvenţilor şcoalei com erciale e-
lem enţare din an u l şcolar 1935/1936,
cari nu doresc să urm eze studiile în
liceul comercial, li se v a lib era certi­
ficat de absolvire, conform dispozi­
ţiilor în vigoare. A celeaşi dispoziţii
se vor aplica şi absolvenţilor şcoa­
lei com erciale elem entare, din anii
şcolari trecuţi, cărora n u li s’au li­
b era t p ân ă în p rezen t certificate de
absolvire.
A bsolvenţii şcoalelor com erciale su­
perioare din an u l şcolar 1935/1936, ca
şi absolvenţii d in tre c u t ai acestor
şcoale p en tru a p u tea u rm a studiile
în în v ăţăm ân tu l superior, v o r treb u i
să depună în to am n a acestui an,
exam enul de b ac alau reat comercial.
Absolvenţlor acestor şcoala cari nu
doresc să urmeze studii în învăţă­
mântul superior, li se va libera cer-
tifeate de absolvire sau diplome, con­
P en tru iubitorii de a rtă m orală şi
cu caracter p u r naţional, vor fi fără
îndoială reprezentaţiile organizate de
Soc. „F rontul M ărăşeşti“ pe Stadionul
O. N. E. F. cu cea m ai em oţionantă
tea Soldatului dela M ărăşeşti“ de d.
general G. Drăgănescu, în care au to ­
ru l a descris cu ta len t de m are d ra ­
m atu rg în toată sinceritatea, scenele
petrecute pe fro n tu l M ărăşeşti.
M. S. Regina M aria, lu â n d cunoş­
tin ţă de lu crarea d -lu i general G.
D răgănescu i-a acordat augustul Său
P atronaj.
Vor fi reprezentaţii, cum n u au mai
fost p ân ă acum.
Conducerea m uzicală d. It. col. Egi-
zio Massini.
A d ap tarea şi punerea în scenă ge­
nerală, o a re valorosul regizor Mime
Mizu. A rtiştii cei m ai de seam ă vor
in terp reta rolurile, eroilor noştri.
O rchestra palatu lu i 150 persoane.
Corul O perei Române. F ig u raţie 1.000.
) Sri a f t l II
procedat la refarisire (alegerea), în
u rm a căreia d in în treg u l depozit de
portocale, s’au m ai găsit bune pen­
tru consum, num ai 2.000 lăzi, p en tru
care s’au ac h ita t taxele vamale.
Cum p en tru restu l portocalelor, cari
erau stricate, firm a M anicatide, nu a
ach itat tax ele vam ale, a fost obli­
gată să le distrugă.
MAGAZIILE VĂMII ASALTATE
DE ŞOMERI
P en tru ex ecutarea ordinului direc­
ţiu n ii generale a văm ilor, cum şi
spre a nu m ai p lăti taxele de m aga-
zinaj, p en tru o m arfă stricată, fir­
m a im portatoare a h o tă rît să în car­
ce toate portocalele stricate pe re­
m orcherele p o rtu lu i şi să le arunce
în larg.
PIAŢA LOCALĂ INVADATĂ DE
PORTOCALE STRICATE
D upă câteva ore, valurile m ării au
început să arunce la ţă rm lăzile de
portocale stricate, cari au fost sv âr-
lite depe rem orchere.
S ute de oam eni, observând lăzile
IC A L C A V I C T O R I A
I ß L m U P A M T E L tG A M T aT C f T in
Cernăuţi
LA CERNAUCA se va face Dumi­
necă 31 Mai inaugurarea Caselor
de recreaţie p en tru studenţi, pe pro ­
p rietate a U niversităţii Regele Carol
II. P e n tru tran sp o rtu l p articip a n ţi­
lor pleacă din faţa U niversităţii, în
ziua serbării, la orele 9, 10, 11, 12 a.
m., autobuzele cu care se va face şi
înapoierea în tre orele 18—21. Costul
tran sp o rtu lu i este 40 lei, iar p en tru
studenţi 20.
O POLICLINICA MUNICIPALA.
Tot cu p rile ju l vizitei d-sale aici, d -l
m inistru I. N istor a inspectat, înso­
ţit de d -l St. Cunescu, directorul ge­
n eral al muncii, lucrările dela Că­
m inul de ucenici şi apoi a lu a t p arte
la consfătuirea com itetului de direc­
ţie al A zilului de noapte, unde s’a
tr a ta t tran sfo rm area acestuia în Po­
liclinică M unicipală, urm ând ca pen­
tru vagabonzi să se ridice un nou lo­
cal, m odern am enajat.
46

EL *
 ^ .í

J»VIITORUL1

cieiii iit francez fi Damiens n. i i i i i i i i u i i u

H e c s p tü le « * L e g a ţia
RQMANIEi din BERLIN
CAMERA
B

Comunicat
u c u
de
r e ş t
MUNCA
i

M inistrul Rom âniei la B erlin şi giei şi M -m e G raeffe, EE. LL. M iris-

Doamna au oferit o serie de recep ţi-
uni şi dineuri însoţite de fo arte re u ­
şite concerte la care au d eb u tat cele­
bra cân tăreaţă dela O pera din D resda
şi Berlin, D oam na M aria C ebotari,
D -şoara V alentina Creţoiu dela Ope­
ra de S tat din B erlin şi D -l A llers-
m ayer dela O pera din Dresda.
Din num eroasa şi distinsa asisten ţă
rem arcăm :
A. S. R. P rin ţu l F riedrich de Ho-
henzollern Sigm aringen; A. S. Regală
Ducele de S axa Coburg şi G otha; A.
A. L. L. Ducele şi Ducesa de Mec­
k le n b u rg ; A. S. P rin ţesa de W ied;
EE. LL. M inistrul şi M -me G oring;
EE. LL. M inistrul Af. S trăin e al R ei-
chului şi B aroana v. N eurath; E. S.
M onsegnorul Orsenigo, N unţiu Apos­
tolic; EE. LL. A m basadorul Italiei şi
M -me Attolico; E. S. d. Lipski, Am­
basadorul Poloniei; EE. LL. A m basa­
dorul Turciei şi D -na H am di A rpag;
E. S, d. Agramonte, A m basadorul
Spaniei; EE. LL. A m basadorul fui U.
R. S. S. şi M-rne Suritz; EE. LL- Ge­
n eralu l S ecretar de S tat şi M -m e
Milch; EE. LL. G eneralul şi M -m e
von K eudel; EE. LL, S ecretaru l de
S tat şi M -m e M eissner; EE. LL. Se­
cretaru l de S tat şi M -m e L am m ers;
EE. LL. S ecretarul de S ta t şi M -m e
Königs; E. S. S ecretarul de S ta t K ör­
ner; EE. LL. d. Zahle m in istru l D ane­
m arcei, M inistrul Suediei şi M -m e
W irsen, M inistrul Ţ ărilo r de Jos şi
Contesa L im burg Ştirum , M inistrul
D . p r o f . A . B am iQ r& s £a l a b o r a t o r u l d - l u i p r o f . O e S s a n u Cehoslovaciei şi M -m e M astny, Mi­
n istru l A rgentinei şi M -m e Labougle,
D. prof. A. Damiens, care a p a rti­ dr. Kaufman, dr. Niţescu, dr. Survin, I C enferenţiarul vorbeşte apoi, des-
cipat la congresul naţional de chimie, dr. Popovici, dr. Jv U TThlmov,
hlm an, T?rvmîT
Romio L oc_
as­ * pnvo
re rcom
n m binaţiile
n a f i i 1o nvi cfpnatf* nale
oxigenate 1p finuli—
fioru­
M inistrul Elveţiei şi M -m e D inichert,
M inistrul Irlandei, M inistrul F in lan ­
ţin u t zilele trecute la C onstanţa, a car, dr. Z aharia, dr. Marzia, col. Po­ lui pe care m ulţi le consideră inexis­ dei, d. Tauschitz M inistrul A ustriei,
conferenţiat eri, după am iază, la ora pescu, col. Cerbulescu, etc.
6, în sala laboratorului prof. Deleanu.
tente. A ra tă im portanţa fluorilor în
D. prof. A. Damiens, a fost salutat fuzionare la te m p eratu ra scăzută ca
despre „Fluorul şi com binaţiile sale“. de d. prof. Deleanu, care a a ră ta t m e­ agent fo ndant şi volatililizant.
d. Sztojay M inistrul U ngariei, M inis­
tru l Greciei şi M -m e Rizo-Rangabé,
D-l Christoff M inistrul Bulgariei, Mi­
In num eroasa asistenţă desprin­ ritele distinsului profesor francez p en ­ La sfâşitul expunerii, d. Dam iens n istru l Jugoslaviei şi M adam e Cin-
dem ; prof. dr. Fabre, Damiens cu tru ştiinţa chimiei. a făcut o serie de reacţiuni cu fluor car-M arcovic, D -l Celmins M inistrul
d-na, d-na Rendois, dr. P ierro t cu Incepându-se conferinţa, d. prof. p rep a ra t în laborator, a ră tân d afini­
d-na, prof. Pam fil, prof. Vintilescu, Damiens spune că despre fluor şi ta te a chim ică cu d iferiţi m etaloizi
Letoniei, M inistrul Braziliei şi M a­
dam e de Aragao, în sărcin atu l cu A -
faceri al F ran ţei şi M -me A rnal, E.
D eleanu, Bogdan, dr. Oct. Lascar, dr. com binaţiile lui s’au făcu t diverse ex ­ (sulf, carbon).
N. Petrescu, dr. Robertson, dr. Lallu, perienţe. S. M -m e Stresem ann, EE. LL. Mi­
P ublicul a ascultat cu m u lt in te­
col. dr. Ionescu M atiu cu d-na, dr. P a rte a im p o rtan tă este procedeul res conferinţa, aplaudând pe profe­ n istru l şi M -me Moldengauei', EE.
Dick, dr. Z aharia, d-n a F illiti, dr. de fabricare a lui în stare liberă p rin LL. M inistrul şi M adame V. Raum er,
sor p en tru m odul exar şi original în
Popescu, d -ra Corina Lascar, dr. L. electroliză d in tr’o sare acidă p rin F. care a expus problem a. EE. LL. A m basadorul şi M -m e V.
Coniver cu d-na, dr. Vlădescu, dr. i K 3 F. H., fuzibil la tem p eratu ra de Schubert, G eneralul şi M -m e Renon-
Ţoporaş, dr. B. Angelescu, dr. M axim, I 56 grade. deau, în sărcin atu l cu A faceri al B el-
tru l şi M -me K irchholtes, EE. IX . — eo n statân d u -se că mii d e-c o p ti-su n t—în tre b u in ţaţi ca-v ân zăto ri de
M inistrul şi M -m e A schm ann, A m i­ sem inţe, rahat, fructe, zarzavaturi, covrigi, cornuri, bomboane, ciocola­
ralu l şi M -m e Gross, A m iralul şi tă, etc
M -me V. Gladisch, E. S. Jo n k h eer-u l Că aceşti copii stau pela co lţurile străzilor până noaptea târziu;
van K arnebeek, fost M inistru al A fa­ Că toţi su n t m urdari, netunşi, neprim eniţi, prost îm brăcaţi şi fără în­
cerilor S trăin e al Ţ ărilor de Jos, Ma­ călţăm inte;
dam e la G énérale v. Seekct, G eneralul Că starea lo r de m izerie constitue un perm anent pericol pentru să­
von Schaum burg, E. S. M inistrul v. n ătatea publică, deoarece ei din cauza condiţiunilor rele de trai, nehrăniţi
Lewald, P reşedintele Olimpiadei a şi neodihniţi contractează tuberculoza pe care o răspândesc celor din ju ru l
X l-a, d. şi d -n a v. K ardorff, EE. LL. lor. A jungând în n ep u tin ţă de a mai m unci sunt isgoniţi de patroni, re tri-
M inistrul şi M -me von Bülow -Sch- mişi în satele lor unde gerrneniS^boalei se întinde contam inând pe acei cu
w ante, R ectorul Politechnicei şi M-me care v in în contact.
von A rm in, M inistrul D ufour-Feron- Cam era de m uncă Bucureşti, în v irtu tea drep tu rilo r ce-i conferă le­
ce, P reşedintele Băncii R eichului şi gea, atrage aten ţiu n ea tu tu ro r acelora cari întrebuinţează şi exploatează
M -me Dreyse, D irectorul m inisterial m unca acestor copii, că se expun la grave sancţiuni dacă:
şi M -m e W olhthat, Profesorul şi întrebuinţează la m uncă copii sub 14 a n i;
M -m e Som bart, Contesa Tolstoi, Ba­ Dacă îi silesc să m uncească p este puterile lor şi în afară de orele
roana v. N ostitz-H indenburg, P reşe­ leg a le;
dintele şi M -me von Stauss, Contele Dacă întrebuinţează aceşti copii la m uncă după orele 10 seara;
şi Contesa de Rivoyre, B aronul şi Ba- Dacă nu închee contracte de ucenicie, deoarece potrivit art. 1 din îe-
ro an a v. G rünau, M arquisul şi M ar- gea p entru pregătirea profesională si exercitarea meseriilor, publicată în
chiza D iana, Contele M agistrati, G e- f M ónit. Oficial No. 99 din 30-IV -1936,patronul care nu se va conforma dis
n eralul şi M -me v. Massow, M inistrul poziţiunilor arătate m ai sus se va pedepsi cu am endă dela 500 — 2000 lei.
şi M -me Daitz, G eneralul şi M -me v. In caz de recidivă, se va pedepsi cu m a xim u m de am endă şi cu perde-
W interfeld, d. v. Lewetzow, Colonelul rea dreptului de a ţine ucenici.
M ancinelli, M inistrul Quere y Boule, P en tru a nu se vedea silită să procedeze la aplicarea sancţiunilor, Ca­
D irectorul Băncii Reichului şi M -me m era de m uncă B ucureşti invită pe toţi patronii de bodegi, cârcium i, bă­
Puhl, d. şi d -n a von R enthe-Fink, Di­ cănii, magazine, etc., care au în serviciul lor băeţi de prăvălie (ucenici),
recto ru l P aul K em pner, Consilierul să se prezinte de u rg en ţă la Cam era de m uncă p en tru a le încheia con­
Kiewitz, d. şi d -na v. Kotze, Consilie­ trac te de ucenicie. ,
ru l şi M -m e V ielm etter, B aroana v. Cam era de m uncă, în înţelegere cu celelalte organe de control, va pro ­
K arnap, Consilierul Wolff, Profesorul ceda la facerea de inspecţii şi razii p en tru aplicarea legei p en tru p regăti­
şi M -me Leers, Consilierul Petala, rea profesională şi exercitarea m eseriilor.
Colonel şi d -n a Antonescu, d. Consul Bucureşti, 29 Mai 1936.
Gl. şi M -me K aradja, d. C onstantini- P reşedintele Cam erei de M uncă B ucureşti, ILIÉ P. CALCIU
de, d. G eorm aneanu, d. Ilcuş, etc. S ecretar G eneral, M ircea St. Ionescu
Uftrwx7r!2îz*nprai
ŞEDINŢA CONSILIULUI P deA 200—250
R C E mp.
LE
p rim ă rie i de A lb a s tru C a le a D o r o b a n ţ i 6 9
col} S tr. S l ă t i n e a n u
Consiliul com unal al prim ăriei exproprierea terenului Velicu, în ve- í
derea înfiin ţării halelor centrale, po- |
sectorului de A lbastru a ţin u t
d. a. şedinţă sub preşedinţia d -lu i
eri
triv it noului plan de sistem atizare, j DE V A N Z A R E
prim ar M ihail Bdrceanu. S’a aprobat to t odată şi exproprie- J Lucrări e d i l i t a r i
rea unor imobile p en tru deschiderea
Consiliul a lu a t act de lucrările com placi te rm in a le
delegaţiei perm anente a m unicipiu­ străzilor Rozelor spre strad a Isvor.
lui, după care s’a făcut un rap o rt a- IN JURUL UNEI EXPROPRIERI inform atiuni la
supra atrib u ţiu n ilo r delegaţiunii con­
D. arh itect P ândele Şerbănescu, S. A. JACQUES GOLD
siliului. consilier comunal, a cerut lăm uriri
A fost în făţişat apoi rap o rtu l si­ d -lu i prim ar B erceanu asupra am e­ STR. DOAMNEI 19
tuaţiei financiare pe ultim ele luni ale stecului d -lu i P ană Buescu, consilier
exerciţiului bugetar. iss «m
de drept, în chestiunea exproprierii
EXPROPRIERI im obilului din bulev ard u l Brătianu,

CRONICA ECONOMICA
S’a rezolvat în u rm ă o serie de
lu crări p rivitoare al exproprieri.
S’a ap ro b at astfel exproprierea
unor te re n u ri p en tru construirea
canalului colector din strad a M ăgu­
rele.
S’a h o tă rît să se achiziţioneze u n
teren p en tru ridicarea unei şcoli în
ap arţin ân d d-n ei B urileanu.
D. P an ă Buescu a in te n ta t un pro­ C Ă M I N
ces de onorar de 4 m ilioane lei, în p e n tr u fu n c ţio n a r ii
legătură cu această expropriere. La
prim a in stan ţă s’a acordat d-lui B u­
escu un onorar de un milion. P ro ­ p a r tic u la r i ş o m eri
^».a^WMMItlIIWniWgBB— n— —
cesul se găseşte acum la apel.
D. Şerbănescu în treab ă în ce cali­ M inisterul m uncii aduce la cuno­
tate a p retin s d. Buescu onorariu de ştinţa funcţionarilor particulari şo-

IM IIM « M l re reducerea cofei asupra contrac­ cartieru l F erentari.

tiiiia P i î i i i i i i
B u rs e i d e m ă rfu ri
perspediue pentru eccncmia mişun - d i n C o n s fs n fa
— Ce n e d e c la r ă d . N ie . S te fa n , p r e ş e d i n t e l e Sub preşedinţia d-lui C. Consfan-
tinescu, asistat de d. secretar St.
€areasreâ d e t o m e r ţ d i n C o n s ta n ta — Vartolomeu, sa ţinut şedinţa comi­
telor.
In urma propunerii d-Iui preşe­
dinte C. Constantinescu, comitetul
aprobă ca această cotă să fie re­
dusă la 0,50 lei la mie.
După ce s'au mai discutat apoi
diferite chestiuni în legătură cu bu­
nul mers al instituţiei, şedinţa s'a
Consiliul a declarat de utilitate pu­
blică teren u l B ragadiru din stânga
bulev. Regina M aria, colţ cu strad a
Elena Doamna, p en tru aşezarea de­
finitivă a pieţii de cartier care va
cuprinde o su p rafaţă de circa 18.009
m. p.
Consiliul a ratificat de asemeni
4 m ilioane în tr ’o expropriere, p lătită meuri, din întreaga ţară, că a înfiin­
din banii comunii ? ţa t în B ucureşti, str. Splaiul Indepen­
D. prim ar M ihail B erceanu a dat denţei No. 68, un cămin, în scopul d«
asig u rări că v a aduce chestiunea a- a da găzduire tu tu ro r celor din cate­
ceasta la cunoştinţa d -lu i prim ar ge­ goria arătată.
n eral şi va cere lăm uriri.
Consiliul a rezolvat apoi chestiuni
curente.
G ăzduirea se face com plect g ratu it
P en tru a fi prim it, solicitatorul, tre-
bue să prezinte dovadă că este şomer,

In legătură cu in augurarea abato­

ru lu i de export din localitate, care
va avea loc m âine Dum inică 31 crt.,
în prezenţa M. S. Regelui, d. Nie.
Ştefan, preşedintele Cam erei de co­
m erţ, ne-a făcut urm ătoarele decla­
m atei sale, d ar m ai ales p en tru ali­
m entarea vapoarelor în trecere.
T rebuie cunoscut gustul fiecărei
pieţe străin e şi ado p tată producţia
vitelor.
tetului de conducere al Bursei de
mărfuri din localitate.
Au fost prezenţi d-pii : Gherman
Adelşfein şi Dumitru Beloiu, vice
preşedinţi, Florea Florea, comisarul
guvernului ; Ion Georgescu, sindic ;
ridicat la ora 7 seara.

raţii despre im portanţa acestei m ari
opere, pentru întreaga ţa ră :
D atorită d-lui m inistru Vasile Sas-
su, sprijinitorul Dobrogei, abatorul
de export, constitue o com plectare de
u ţilaj a prim ului nostru port, subli­
n iată îndeajuns de scurgerea produ­
selor agricole. In tra d e v a r, cele 67
mii capete de vite m ari şi 80 mii oi,
exportate în 1935 în O rient, clasează
in loc de fru n te acest produs. A ba­
torul de export constitue un stim u­
lent pentru creşterea vitelor şi un
corectiv la greutăţile întâm pinate de
exportul lor. T ransportul vitelor vii,
pe lângă că este mai scump, ele o-
cupând spaţii m ai m ari şi totodată
pe vas nu poate să le dea o îngri­
jire de n u trire suficientă, care să
garanteze m enţinerea stării lor dela
îm barcare. Din această cauză se în ­
registrează o scădere la greutate în­
tre 5-10 la sută, deci totodată şi o
schim bare în aspect.
P reţu l obţinut încarcă o diferenţă
în minus. Vitele transform ate în car­
ne, aici la sosire, se în lă tu ră aceste
neajunsuri şi se dă p u tin ţa de a rezi­
Transportul cărnei
T ransp o rtu l în lăzi izoterne-for-
m ulă Ja care ne găsim p en tru m o­
m ent, este bun pen tru că la vânza­
rea în term en scurt, scuteşte m aga-
zinajul în porturi. Cum noi trebuie
să tindem la intensificarea acestui
export, treb u ie să facem şi am ena-
je ri speciale pe vaseie noastre,
avem şi m agazii frig o rifeie în p o r­
turile unde vom avea desfacere. Co­
m ercializarea chibzuită a acestui p ro ­
dus, reclam ă contribuţia elem entului
de specialitate, cu credit şi relaţii pe
pieţele m editeraniene.
C oncurenţa statelor balcanice pe
pieţele greceşti şi italiene, ne este
superioară prin d iferen ţa de tra s-
port, iar cea poloneză p rin prim a ia REDUCEREA COTEI ASUPRA CON­
export, care rep rezin tă 6 lei de kg.
în tim p ce p rim a noastră, acordată ţ
sub form ă de prim ă v alu tară de 38 ‘ Se dă în urmă citire adresei aso­
ia sută p en tru 30 la su tă din valoa­ ciaţiei cerealiştilor, prin care se ce­
rea exportului în Grecia, deabia a -
tinge un leu de kg. C arnea expor­
ta tă de noi a scăzut dela 20 m ilioa­
Leon Bálján şi Nicu Gâscă, membri.
După citirea procesului verbal al
şedinţei precedente, care s'a apro­
bat, s'a luat în discuţie chestiunea
cotizaţiilor rămase în restanţă.
S’au făcut diferite propuneri de
d-l C. Constantinescu, cu privire la
să
restanţele cotizaţiilor membrilor bur­
sei.
D, D. Beloiu, propune să se facă
o adresă sfatului negustoresc, ca a-
cesfa să pună în vedere negustori­
52.
lor de a-şi achita cotizaţiile faţă de
bursă.
TRACTELOR
BURS A
Târgui Oficia!
FAPTE
In stitu tu l de cercetări agronomice M inisterul instrucţiunii a dispus cf
încheieri din 30 Mai 193J P reşed in ţia A dunării D eputaţilor,
organizează îm preună cu uniunea ca­ elevele şi elevii dela toate şcoalele
EFECTE ne com unică urm ătoarele : din C apitală să se prezinte în ziua
m erelor agricole o excursie^ agricolă
îm p ru m u tu l de Stabilizare 45 3/4 In ziua de 6 Iunie a. c., cu ocaziu- care v a avea loc în Banat, în cursul de 6 Iunie la şcoalele respective
îm p ru m u tu l desvo!tare 33 3/R nea prim irei P rincipelui P aul al Iugo­ p entru a m erge apoi la gara de Nord
slaviei şi d-lui Beneş, preşedintele lunei Iunie. .
spre a întâm pina pe A. Sa Regală
R enta de expropriere 38 7/8, 3/4, 5/8 Se vor vizita cu acea ocazie insti­
în zestrare (mici) 1934 51 7/8 Republicei Cehoslovace, va avea loc Principele P aul al Jugoslaviei şi
tuţiile agricole din regiune, staţiunile
Bonuri de Impozite 271/8, 27 defilarea trupelor din C apitală în fa ­ experim entale şi de creştere a v i­ d. E duard Beneş, preşedintele C e­
ţa M. S. Regelui şi a în alţilo r Oaspeţi. hoslovaciei.
Consolidate (mici) 1935 24,50 telor.
Cu această ocaziune, în tre altele, se
Consolidate (mari) 1935 24 3/4, 25
va construi In p iaţa P alatu lu i şi o es­ T eatrul N aţional închide m âine D u­
ACŢIUNI U niunea generală a S fatu rilo r N e­
tra d ă pricipală. m inecă 31 Mai, a 50-a stagiune, r e ­
Banca N aţională 4375 Domnii deputaţi su n t ru g aţi a lua gustoreşti din Rom ânia, v a ţine m âi­ prezentând 3 piese rom âneşti. In m a­
C redit In d u strial 525 p arte la această solem nitate, com uni­ ne D uminică 31 Mai, orele 11 dim. tineu se vor juca piesele lui I. L. Ca-
A stra Rom ână 900, 890 când im ediat P reşedinţiei A dunării ad u n area generală în sala Sfatului ragiale „Conu Leonida faţă cu reac
C redit M inier 250, 51, 52. 52 54, 55 D eputaţilor în caz când vor să asiste Negustoresc C entral d in Calea Victo­ ţiunea“ şi „O noapte furtunoasă“, ia r
la defilare. riei No. 29 etaj II. seara „G eneraţia de sacrificiu“ de d.
I. R. D. P. 50 Vor particip a la această adunare
Se vor elibera bilete nominale, care I. V aljan.
K edevenţa 150 nici în tr’un caz nu vor putea fi ce­ delegaţi ai tu tu ro r S fatu rilo r Negus­ R epetiţiile în vederea viitoarei s ta ­
Mica 1820, 22, 815 date alto r persoane. toreşti din ţară. giuni reîncep în ziua de 17 A ugust
S. T. B. optate 1385, 380, 375, 380, Se vor discuta toate problem ele ce corent.
85, 90, 85
S. T. B. pui 980 Societatea Inginerilor Agronom i preocupă com erţul, in d u stria şi viaţa
vrând să eternizeze p rin tr’o placă economică în general. Toţi m em brii societăţii „Principele
C lădirea Rom ânească 227, 25, 28 de m arm oră m em oria inginerilor a- M ircea“ — şi acei care se interesează
de propaganda pe care o urm ărim —
gronomi căzuţi în războiul p entru în ­ Belgia, Chili, Polonia, Estonia, B ra­
tregirea neam ului, roagă fam iliile ce- zilia şi U ngaria au depus in stru m en­ sunt ru g aţi a lua p arte la conferinţa
care va avea loc astăzi — Sâm bătă
erau în serviciu cum şi pe tcţi co­ tele de ratificare la C onvenţia in te r­
legii, să com unice Cancelariei Cor­ naţională p en tru unificarea unor re ­ 30 Mai ora 6 d. a. la A teneul Român.

sta concurenţii produselor s m iliare
străine.
Capacitate şi u tila j
A batorul de export este înzestrat
cu o suprafaţă de 12 ha. te re n ; con­
strucţiile ocupă 4 ha., ia r restul de
8 ha. este rezervat p en tru târgul de
vite, construirea grajdurilor de ca­
rantină, etc.
P revăzut cu utilaj ultra-m odern,
abatorul dispune de tre i săli m ari de
tăere, afectate celor tre i gru p u ri de
vite ce form ează obiectul consumului.
F uncţionând 8 ore pe zi, poate tăia
160 capete de vite m ari, 350 oi şi
120 porci, deci dă zilnic p en tru con­
MIŞCAREA
sum şi export peste 100.000 kg. car­
ne.
La nevoie funcţionarea poate fi
sporită la 12 ore izlnic şi producţia
m ărită cu încă 50.000 kg.
Din sălile de tăere, carnea este
d irijată mecanic în tr ’u n holl enorm,
în antifrigidei', care absoarbe tăerea
unei zile şi unde carnea este p ăstra tă
la 6-7 grade plus, 24 ore.
De aici, carnea trece jn tr ’o sală
frigideră, unde îngădue depodarea
micos, vapor elen deşert dela H alra; socotite dela d ata sosirei în Tim i­
diverse dela Triest.
cărnei tăiată în trei zile şi se p ă­
strează la o d em peratură joasă de
2-3 grade plus. P en tru tran sp o rtu l
din această sală în oi-aş, s au p en tru
produse petro lifere p e n tru V en e zia; a în treb u in ţa o clasă superioară celei
Roxane, tan c francez cu 11.000 tone la ducere, atunci sta ţia de înapoere
produse p etro lifere p e n tru B e r r e ; va percepe d iferen ţa cu 50 la sută misii
MM É«SOI P£•F.I.
ne kg. în 1926 la 5-8 m ilioane în Va v o r b i: d. prof. dr. R ainer d es­
pu lu i agronomic (camera Nr. 73) din guli p riv ito are la im u n itatea vaselor
prezent. M inisterul A griculturii, urm ătoarele de Stat, sem nată la Buxelles, precum p re „H ereditatea şi E ducaţia“. D. P o ­
Dacă pe lângă acest m onum ental date asupra Inginerilor agronomi şi la Protocolul adiţional sem nat la pescu T udor — despre „D repturile
abator, care sperăm că va funcţiona
cu ta x e modeste, oficialitate va în ţe ­ m orţi în ră sb o iu : N um ele şi Pronu­ Bruxelles. Copilului“ — şi d. prof. S. M ehedinţi
m ele, Şcoala superioară de agricul­ „Concluziuni asupra problem ei creş­
lege să dea lib e rtate de acţiune şi terii tin eretu lu i“.
iniţiativă necesară exportului, su n ­ — La expoziţia de h orticultu ra din Timişoara — tură a b so lv ită ; funcţiunea sau ocu- In stitu tu l m eteorologic cen tral co­
paţiunea avută la intrarea în răs­ m unică : In tra re a liberă.
tem siguri că opera realizată îşi va
da contribuţia sa la sporirea cifrei P en tru călătoria vizitatorilor la ex­ boiu ; L uptele în care au căzut.
LA CONGRESUL FOŞTILOR In Bucureşti, azi Ia orele 13, tem ­ Zilele acestea au început cursurile
exportului de carne, sp re folosul poziţia de h o rticu ltu ră din Tim işoara, p e ra tu ra m axim ă pe sol a fost 35 gr., de specializare in cu ltu ra plantelor
crescătorilor de v ite şi economiei direcţiunea generală a căilor ferate COMBATANŢI EVREI DIN Azi dim ineaţă s’a deschis în am fi­ ia r în ae r liber 25 gr.
VIENA te atru l „Spiru H aret“, sesiunea A ca­ de nutreţ, pe lângă şcoala de agricul­
M. S. a acordat o reducere de 50 la su tă Tim pul probabil p en tru m âine 31 tu ră V ehriceanca jud. Storojineţ.
din tax ele ta rifu lu i tre n de persoane D easem enea s’a aprobat o red u cere, dem iei de Ştiinţe. M a i:
Au lu a t cuvântul d-nii: d r. C. Ange Aceste cursuri sunt audiate de 23
în in terv alu l dela 7—17 Iu n ie 1936 in ­ de 50 la su tă din tax ele ta rifu lu i P resiunea în scădere cu 2 Ia 4 mm. adm inistratori de păşuni trim işi de
clusiv. lescu, m in istru l instrucţiunii, prof. Cerul se va însenina tre p ta t dela A-
P lecarea v a avea' loc în tre 4—14
tren de persoane la înapoere p en tru
Iunie 1936, ia r înapoerea în tre 7—17 călătoria p articip an ţilo r la congresul
Iunie 1936 inclusiv. foştilor com batanţi evrei, care v a a -
Chr. M usceleanu, prof. D ragom ir H ur- pus spre R ăsărit. V ânt slab din secto­
muzescu şi B urileanu. ru l Sudic. T em p eratu ra în creştere.
D upă am iază, te n d in ţă de ploi lo­
eforiile de păşuni judeţene din ţară.
„A dunarea generală a societăţii per*
tr u P rofilaxia Tuberculozei, de sub
portului Constanţa L a ducere se va călători cu o legi­ vea loc în in terv alu l dela 27 Iunie—4
D. D. M ociorniţă a fost num it, pe cale, însoţite de m anifestaţiuni elec­
un nou term en de p a tru ani, m em bru trice în deosebi în ju m ă ta tea de West înaltul patro n aj al M. S. Regina M a­
tim aţie de călătorie cu p reţ întreg, Iulie 1936. în Com isiunea industrială, pendinte a ţării. ria, va avea loc în ziua de 11 Iunie
VAPOARE SOSITE: înapoerea făcându-se g ratu it num ai a. c., orele 17, la sediul său din str.
L egitim aţia de călătorie ce a ser­ de D irecţiunea industriei.
M yrrel, tan c englez d eşert dela pe baza vizei făcu tă de sta ţia Timi­ v it la ducere ,nu va fi lu a tă în con­ Biserica Amzei No. 29.
şoara. ............................................................
H o v re ; A porto, v ap o r englez cu 29
tone diverse dela H u li; Ioanis N o- V alabilitatea biletelor p e n tru înk- sideraţie la înapoere, dacă a fost v ân ­
poere se lim itează la m axim um 5 zile dută m ai în ain te de 24 Iunie a.c.
Tenicio, vapor ita lia n cu 36 tone şoara în tim pul d u ratei expoziţiei.
VAPOARE PLE C A T E :
în tre ru p e re a călătoriei n u este ad ­
m isă nici la ducere nici la înapoiere.
m Ooiisiileriwe LA 20 IUNIE apare
Colorado, tanc italian cu 6500 tone Dacă la înapoere călătorul doreşte
p en tru care posedă b iletul ce a servit
la Camere de com erţ
m am onuiw n m ammvmmmm
Au fost n um ite u rm ăto arele co­
NUMĂRUL FESTIV AL

p redarea la export, abatorul dispu­
ne de 5 camioane special am enajate
şi care continuă acţiunea de conser­
v are a acestui alim ent.
Deasem enea este prevăzut cu o fa ­
brică de ghiaţă, care produce 14.000
kg. zilnic.
A batorul trebuieşte com plectat cât
m ai n eîntârziat cu g rajd u ri de caran­
tină. S trăin ătatea pretinde şi la car­
n e ca şi la vitele exportate vii un
serios şi efectiv control veterinar.
Debuşeele de desfacere
Cu un disponibil de vite, ex p o rta­
bil însem nat şi de bună calitate, cu
u n abator de export adm irabil u ti­
lat, suntem în m ăsură să facem faţă
oricărei cerinţe.
O rientul apropiat, Bazinul Medi-
teranian, constitue u n im portant de­
buşeu de desfacere p e n tru vitele noa­
stre ; Grecia, Ita lia şi P alestina, m e­
rită toată atenţiunea. P en tru expor­
tu l de carne însă, trebuie o serioasă
acţiune de propagandă, spre cele
tre i ţări, d ar m ai ales spre Italia şi
M alta, aceasta d in urm ă având ne­
voie de o însem nată cantitate, nu
num ai p en tru h ra n a populaţiei şi a r ­
T ip ări* i * * t ^ i o ~ e U W1 **PK IM E R H L F
VIITORUL
in terim are la C am erele de co­
m erţ :
Nosoleon, tan c norvegian cu 11.200 reducere în tre ta rifu l celor
tone produse petro lifere p en tru Ro- LA CONFERINŢA UNIUNEI IN­ com pusă din d - n i i ;
terdam ; Iossifoglu ta n c elen cu 6.500 TERPARLAMENTARE DIN BU­
două clase.
La P iatra-N eam ţ, com isiunea e
lo an Lazariu, P etru Baliu, Leon M.
ZIARULUI
produse petrolifere D u n g u e rq u e ; Schw artz, A lbert W einberg com er­
DAPESTA cianţi.
D urostor v apor ro m ân cu 635 tone
cherestea^ 13 tone d iv e rs e ; 100 tone P articip an ţii la conferinţa reu n iu - A ndrei Spiro Paul, D avid D avido- PENTRU SĂRBĂTORIREA A 25 ANI DE APARIŢIE
nei in terp alam en tare din B udapesta, vici, Victor Isecescu, Const. Onu, in ­
com bustibil p e n tru P ireu. beneficiază de oreducere de 50 la dustriaşi, care să îndeplinească a tri-
■iţş
su tă din tax ele tarifu lu i tre n de p er­ buţiunile Consiliului de ad m in istra­
cu a rtico le sem n a te d e t
CONSTANŢA, 30. — A stăzi s’a ex ­ soane, în tre 30 Iunie—31 Iulie 1936 ţie al acelei Camere, p ân ă la noi a -
p o rtat p rin p o rtu l n o stru u rm ăto a­ inclusiv. alegeri. D -n ii: CONST. I. C. BRATIANU, preşedintele partidului naţional-liberaî.
rele can tităţi de m ărfu ri (în k g r ) : Reducerea s’a acordat p articip an ţi­ La Ism ail lo an St. Chirilov,
GH. TATARESCU, preşedintele Consiliului de miniştri.
7.705.243 benzină uşoară p e n tru G er­ lor din R om ânia precum şi celor din N achm ann Craveţ, Isac Iaroslaschi,
Refus Safris, Salom on lagolnitzer, N. N. SAVEANU, preşedintele Adunării Deputaţilor.
m ania şi E lv e ţia ; 1.080.809 benzină alte ţări, care vor tran z ita p rin ţa ra com ercianţi, ş i : Je an Penescu, Elişa
noastră.
grea p e n tru G erm ania; 894.040 W ithe
P en tru a beneficia de reducerea de
Groisman, Michel W ilderm an, Si­ CONST. DIMITRIU, preşedintele Senatului.
sp irt p en tru G erm ania ; 195.245 petrol m ai sus, p articip an ţii vor treb u i să meon P ăduleanu, P etre Cernea, in ­
ra fin a t p e n tru G erm ania ; 7.426.693 posede o legitim aţie de călătorie pe dustriaşi, care să îndeplinească a- MEMBRII GUVERNULUI.
trib u ţiu n ile Consiliului de adm inis­
m otorină p e n tru G e rm a n ia ; 40.431 C. F. R. cu p reţu l în treg p en tru du­ tra ţie al acelei Cam ere, p ân ă la noi FOŞTII MINIŞTRI ŞI ÎNALŢI DEMNITARI AI STATULUI.
cherestea de fag p e n tru P a le s tin a ; cerea la B udapesta şi o carte de legi­ alegeri, ia r la T ârgovişte d in d - n i i : FRUNTAŞI AI VIEŢII POLITICE, LITERARE ŞI ECONOMICE.
tim aţie elib erată de com itetul orga­ M ihail M ihăescu, S tan Rizescu, I.
33.655 cherestea de ste ja r p en tru P a ­ n izator al conferinţei din B udapesta.
Irim escu-C ândeşti, C. Sachelarie, D u­
lestina ; b ucăţi 13.060 găini şi ra ţe N um ai pe baza legitim aţiilor a ră ­ m itru Ionescu, industriaşi, ş i : Isak N u m ă r u l f e s t iv a l » V iito r u lu i*1* v a a p a r e în tr ’u n fo r m a t s p e c ia li
vii p en tru Palestina. Com bustibil ta te m ai sus, particip an ţii vor putea H aim an, Nicolescu, Iorgu Lăzărescu, c u u n tir a j s p o r iţi c u îlu s tr a ţiij a r t ic o le in e d ite i d o c u m e n te i e t c . şi
p e n tru aprovizionarea vaselor 8.400
m otorină ; 1.241.015 păcură. viza la staţiile de fro n tieră rom âne atrib u ţiu n ile Consiliului de ad m in i­ v a f i o e v o c a r e v ie ş i p lin ă d e in t e r e s a e v e n im e n t e lo r p o litic e i e -
straţie al acelei Camere, p ân ă la noi
M. S. p en tru înapoei-e legitim aţiile de că­ alegeri. c o n o m ic e ş i s o c ia le d in c u r s u l u ltim u lu i s f e r t d e v e a c .
lătorie, ce au se rv it la ducere.
IM D irpE N O O iŢ A “. str , H- P o i n c a r é N o. *7 (fo s tă A c a d e m ie i),
R e d a c to r r e s p o n sa b il C O N ST A N T IN S T A N

î
 *9 V ÎIT O R U L “ 6

05»r

Italia cere suprimarea sancţiunilor

LO N D RA , 3 0 (R a d o r ).— arăta satisfăcută, dacă sancţiunile
„ D a ily T e le g r a p h “ a n u n ­
ar fi menţinute până în Septem­
ţă c ă d . G ran d i ş i-a r f i e x ­
brie, când se va întruni Adunarea
Consultările
p en tru fo r m a r e a n o u ­ fe r o s supa uauiraiiii
vaporului „H elene“
Alte ciocniri
sângeroase în tre grupările
p r im a t d o r in ţa , c u p r ile ­
generală a Societăţii Naţiunilor.
ju l în t r e v e d e r ii s a le c u d.
Ziarul adaugă apoi, ceace politice din Spania
E d e n , c a g u v e r n u l e n g le z
este confirmat şi de alte ziare că
să ia , la ş e d in ţa d in I u n ie
d. Grandi nu a ameninţat că Italia
lui g u v ern b e lg ia n din RE6IUHEA PARISULUI — Au fost găsiţi 5 marinari —
B ru x e lle s 3 0 (R a d o r). C o n su l­ OSLO, 30 (Rador). — Staţiu­ MARRIR, 30 (R ador).—
a C o n siliu lu i S o c e t ă ţ ii N a­
va părăsi Societatea Naţiunilor, t ă r i l e l e a d e r i l o r p a r t i d e l o r p o ­ PA R IS, 30 (Rador). — \s'au în tru n it aseară la nea de radio Hagesund a pri­ O ciocnire sângeroasă s'a
ţiu n ilo r , in iţia tiv a p e n tr u
dacă sancţiunile nu vor fi ridicate l it ic e s ’a u t e r m i n a t a s e a r ă . R e le g a ţii lu crătorilor tn e- Rursa Muncii, produs în lo c a lita te a Al-
s u p r im a r e a s a n c ţiu n ilo r
imediat. mit un mesagiu din partea va­
ta lu rg işti din regiunea Ei au decis să ceară nou- fa ja rin din provin cia S a­
îm p o tr iv a I t a lie i. Redactorul diplomatic al ziaru­ !>(irisului au ţin u t aseară lui gu vern in tro d u cerea porului german „Helene" care ragossa în tre două gru­
La L on d ra s e c o n s id e r ă
lui „Morning Post“ scrie că în o nouă în tru n ire la liur- săptăm ăn ei d e lucru d e anunţă că a descoperit o barcă puri p o litic e duşm ane.
c u h u n ă v o in ţ ă s f o r ţ ă r ile
unele cercuri se crede că supri­ sa Muncii. j10 ore. de salvare aparţinând vaporu­ S'au tra s num eroase
f ă c u t e d e d . M u sso lin i d e
marea sancţiunilor fără condiţiuni
Rupă term in a rea con- j R easem en i s'a d ecis ca lui olandez „Hogstad" care a focu ri d e arm ă. Ş e a p te
a r e d u c e t e n s iu n e a d in tr e
ar creea un precedent primejdios.
fe r in ţe i ei au decla ra t ur- la 30 Iunie să se d ecla re persoan e au fo s t grav ră ­
I ta lia ş i A n g lia . De acea d. Eden ar fi de părere naufragiat eri în condiţiuni mis­
m o to a re le : g revă gen era lă dacă pâ- n ite.
In c o n s iliu l d e m in iş tr i
ca, înainte de ridicarea sancţiuni­ terioase.
d e e r i nu s ’a u lu a t h o t ă ­
lor, să se facă demersuri pentru „E ucrătorii sunt gata) na la acea d a tă nu se va
In barcă se aflau 5 marinari
garantarea securităţii statelor care
r â r i c u p r iv ir e la s a n c ­
sunt alarmate de eşecul Societăţii
ţiu n i şi la r e la ţ iile d in tr e
A n g lia şi I ta lia . Naţiunilor.
să reia lucrul în to a te u- f i sem n a t un co n tra ct co­
zin ele cari a r consim ţi să le c tiv care să sta b ilea scă
sem n eze c o n tra cte colec­ condiţiunile d e lucru p e n ­
tru to ţi lu crătorii din P a­
şi unul mort.
Vaporul „Helene" a luat pe
Ridacereaeconomica
a lumii este împiedicată de
N u s ’a u lu a t h o tă r â r i In legătură cu întrevederea pe
tiv e de muncă. bord pe cei 5 oameni din echi-
n ic i c u p r iv ir e la o n o u ăcare sir Eric Drumond a avut-o „In cax con trar greva ris şi d e p a rta m e n tu l S e ­ pagiul vaporului olandez. teama unui nou războiu
în t r e v e d e r e în t r e d -n ii E-
cu d. Mussolini, ziarele arată că va f i continuată pană la nei.
co m plecta sa tisfa c e re a #
d e n şi G ran d i, d a r s e c r e ­
nu a fost vorba decât de arestarea PARIS, 30 (Rador).— S ituaţia g re­ GENEVA, 30 (Rador). —
d e c ă d u p ă R u s a lii n o u icolonelului englez Llewelyn şi a
c o n v e r s a ţii v o r a v e a lo c .
maiorului Bentiek care făceau
re v e n d ic ă rilo r lu crători­ vei din regiunea p arisian ă este n e­
lo r“. schim bată.
D elegaţii lucrătorilor au h o tă râ t să
in f f M rc n R. R u tier, d irecto ru l biu-
roului in tern aţion al al
parte din Crucea Roşie engleză ŞI LUCRATORII DIN CONS­ nu reia lucrul în ain te de a fi obţinut Muncii subliniază în ra ­
Comentariile ziarelor din Diredaua. TRUCŢII AMENINŢA CU GREVA satisfacţie p en tru to ate revendicările.
BU D APESTA, 30 (Rador) — Ziarul
„Uj N em zedek“ anunţă că d. Schacht, p o rtu l său anual că p ro ­
engleze După ultimele ştiri, cei doi ofi­ P A R IS 30 (Rador). __ P atro n ii cer dim potrivă ca lucrul să preşedintele Băncii Reichului, va p le­ du cţia m ondială a atin s
ţeri englezi ar şi fi sosit la Dji- J. , , ’ , fie relu at în ain te de a se începe ne- ca în curând la Budapesta p en tru a din nou n ivelu l din anul
„News Chronicle“ scrie că evo­ buti. R elcgafn sin dicatelor lu- gocjerj p en tru încheierea unui con- avea conversaţii cu conducătorii băn­ 1929 şi că aceasta se da-
REGELE LEOPOLD cra to rilo r din con stru cţii trac t colectiv. cilor ungare.
luţia actuală arată că Anglia s’ar to r e ş te din n e fe ric ire nu-
R e g ele L eo p o ld nu va m ai Se crede ca această vizită ar avea \ t n a i a v Untului lu at în u l­

Revoluţia în Paraguay
p rim i p e n ic iu n o m p o litic I n u n caracter privat.
tim p u l s ă r b ă t o r i l o r R u saliilo r. Cercurile oficiale declară că nu ştiu tim u l tim p d e industria

Ultime informatiuni S e c r e d e că S u v e r a n u l v a î n ­ nim ic despre o asemena călătorie. d e arm am en te.

De la P a lat
Mareşalul Curţii Resrale
cunoscut următoarele :
face ‘p un e In curent gu vernul iu g o s­
in ziua de 29 mal 1936, maiestatea
Sa Regele a primit In audientă de lu­
cru pe d-nii: Gti. Tătărescu, Preşedin­
tele consiliului de miniştri; n. Titulescu,
ministrul Afacerilor Străine.
La dejun m. s . Regele a avut invi­
tat pe d. ou. Tătărescu. Preşedintele
consulului de miniştri.
După amiază m. s. Regele a primit
(n audientă pe d-nii: u. Uâlcovici, (ost
ministru; Radu fi. mandrea, Preşedin­
tele casei naţionale de Economii; An­
toine de st. Exuperv; inginer n. ca-
?an!il, Sunsecrelar de Stat al Aerului.
In, p rezenţa M. S. R egelui C arol al
tl- le a şi a m em brilor g u vernului va
^vea loc m âine la C onstanţa, inaugu­
rarea abatorului.
Luni, 1 Iunie, fiind sărbătoarea
$f. Treimi (Rusaliile) birourile au­
torităţilor publice şi ale instifuţiuni-
lor de credit vor fi închise.
M agazinele deschise,
t —...—
D. V espasian V. Pella, m inistrul
R om âniei la Haga, a fo st p rim it eri
c r e d in ţa M a rţe a v iito a re u n e i R. R u tier c re d e că p rin ­
p e r s o n a lită ţi p o litice m isiu e a d e cipalul obstacol care stă
a form a noul guvern. MOSCOVA, 30 (Rador). — In a 12-a
D e o c a m d a tă s e p ă s t r e a z ă cel
LONDRA, 30 (Rador). A- preşedinţia Republicei pe d. Ayala.
G eneralul E stigarribia, partizan al zi a concursului internaţional de şah în calea r e fa c e re i econo­
m a i s t r i c t s e c r e t a s u p r a c o s u l t ă - genţia Reuter anunţă din Buenos d-Iui A yala, a treb u it atunci să p ă ­ Capablanca a câştigat partida sa con­ m ice e s te tea m a d e un
r i l e r p e c a r e S u v e r a n u l t e - a a - Aires : răsească ţara.
tra iui Rium in. nou răsboiu apropiat.
v u î cu ş e f i i p a r t i d e l o r p o l i t i c e . După ştiri sosite aci din Monte­ Se p are că situaţia a r fi fo arte c ri­ Partidele Eliskazes-Lasker şi K ahn- Rin actuala situ a ţie eco­
I D. T itulescu a so sit a se a r ă
video şi din regiunea frontierei tică deoarece m işcarea revoluţionară Loew enfisch au fost declarate nule. nom ică şi socială, d ecla ră
: cu avion u l la B elgrad, pentru a Partidele Lilienthal-B o tvin ik şi Ra- d. R u tier, nu s'ar pu tea
la v cu ultim ele d etalii a le pro­
Ou record dintre Paraguay şi Argentina re­ am eninţă să ia proporţii.
zultă că trupele revoluţionare se O DESMINŢIHE DIN BUENOS
îndreaptă spre Assomption şi că AYRES
gozin-Flohr s’au term inat prin remis.
In fruntea clasam entului stă Capa­
eşi d e c â t dacă s'ar recu r­
ge la o co o p era re in te r ­
blanca cu 9 puncte. Urmează apoi
gram ului vizitei p e care A. S. si i i r e p M i i Le uşuraşi ele ar fi atacat mai multe deta- BUENOS AYRES, 30 B o tvin ik cu 6 puncte şi două partide naţională p e teren u l eco­
R. P rincipele R egent Paul o v a
fa c e în curând în R om ânia.
DADic /o j t r,.
PARIS, 30 (Rador). — Din cauza ’
'şamente formate din trupe guver- (R ador).— S von u rile râs-
, * 6
remise. nomic.
D. T itulescu s'a folosit d e a - sărbătorilor Rusaliilor aeroportul Le
I p â n d ite în stră in ă ta te a-
c e a stă o ca ziu n e pentru a in ­ Bourget a bătut eri toate recordu­ In toată ţara s’a introdus o se­ <supra unei re v o lu ţii ni iii-
veră cenzură a ştirilor. Jta re in P araguai nil se
forma p e d. S toiad in ovici d e s ­ rile de până acum.
pre recen tele s a le con versaţiu n i Au venit şi au plecat eri 85 de In fruntea revoluţionarilor s’ar con firm ă aci.
afla generalul Estigarribia, fost In fo rm a ţiile p a rv e n ite in P a l ä s t i n a
siiiuii cnînnui 1 fi h iu >
la Paris şi pentru a a v e a cu avioane comerciale cari au trans-
d ân su l un schim b d e ved eri a - jportat 640 de pasageri, 10 tone de comandant al trupelor paraqua- din Assuncion arată că
guvernul Franco nu ştie
supra ultim elor even im en te a le bagaje, 6 tone de colete poştale, • Yene Pe frontul dm Gran Chaco.
nim ic d e sp re o asem enea
p o liticei internaţionaie. şi o tonă şi jumătate de scrisori. j CAUZELE REVOLUŢIEI
m işcare.
Precedentul record a fost cel din |
I NEW YORK, 30 (Rador).— Ştiri
„M onitorul Oficial“ de azi publică
regulam entul p en tru în zestrarea cu j prim ite din Buenos A ires confirm ă i — Z ilnic se produc acte de sabotaj —
scule, m aşini şi unelte a orfanilor din venit şi au plecat 73 de avioane i ca îm potriva d -lu i R afael Franco, pre-
război m eseriaşi, sau absolvenţi ai IERUSALIM, 30 (R a­ S e sem nalează to tu şi
şcoalelor de agricultură, cu scopul de ssssv sr E S ' la Rio de Janeiro dor).— Niciun ziar arab a cte izo la te de sa b o ta j.
a-şi deschide ateliere pro p rii sau de ri, 9 tone de bagaje, 6 tone de detaşam ente guvernam entale a r fi n'a apăru t azi din cauza
a-şi întem eia gospodării agricole. colete şi Mai m u lte fir e te le fo n ic e
T o tonă rşi trei sferturi de iI StorSinÎ Îciocnirile
Ă J i ! Írup*
av u tele
cu revoiuţionari'
ocazia inain- Rio de Janeiro, 30 (Rador), — Di­ g re v e i de so lid a rita te d e ­ fiu fo s t tă ia te . S'au arun­
A s t ă z i s e v a f a c e la c i m i t i r u l scrisori. j tarei lor spre Assomption. rijabil „Hindenburg" a sosit aci azi clarată d e zia rele arabe.
cat c â teva bom be. U nele
B ellu d in B u c u re şti, în m o r m â n ­ Pe ziua de eri au mai sn d f 5s i ! zaniiR«voţuţ ia a r fi organizată de p arti-
civili şi m ilitari ai generalului dimineaţă la ora 5 şi 30 (Ora Rio de A ceastă g revă va ţin e tr e i p a tru le au fo s t a ta c a te
ta r e a în veci r e g r e ta tu lu i n o s ­ Janeiro). zile.
t r u p r i e t e n şi c o l a b o r a t o r M i h a ­ plecat de la aeroportul Le Bourget 1Jose F elix E stigarribia, fost com an- prin su rprin dere.
il P l ă t ă r e a n u , a v o c a t , p r o f e s o r f U * avioane partiéul,,. printre j T Dirijabilul,
£ condus de căpitanul A stă n oapte nu s'a p ro ­
Lesmann, a părăsit baza sa din
S'a în cerca t un a te n ta t
la ş c o a l a p o l i t e c h n i c ă „ R e ţ e l e dus niciun in cid en t cu o- m p a rte a d e nord a ora­
C a r o l a l II l - e a “ , d e p u t a t . cari şi un avion al Regelui A ngliei ! în reg istrân d această ştire, ziarele Frankfurt pe Mian Luni seara la ora cazia p lc c ă re i credin cio­ şului. P o liţia a in te rv e n it
S erv iciu l d i v i n v a î n c e p e la care şi-a continuat sborul spre Lon- amintesc că actu alu l preşedinte F ra n - 20 şi 40. transportând 40 de călă-
o ra 4 d. a. , 1 „ . , . , ico al P araguayului a venit la putere şilor arabi dela slu jb e le resta b ilin d ordinea. S u n t
ara aupa o oprire de 20 minute. ...............
graţie m işcărei revoluţionare din 17 ,'or'> mărfuri între cari şi un avion de fă c u te în d ife r ite le m o s­ m ai m u lţi m o rţi p rin tre
E x a m e n e le la liceu F eb ru arie 1936 când a d ebarcat dela ’turism, şi peste 300.000 scrisori. chee din Ierusalim . arabi.
M inisterul in stru cţiu n ii a făcu t cu ­

de Regina W ilhelm ina la castelul
regal d in Loo, în tr’o audienţă solem ­
nă de prezentare.
D. Pella a rem is cu acest prilej
scrisorile sale de acreditare ca m i­
nistru plenipotenţiar şi trim is e x ­
traordinar al R om âniei în Olanda.
D-sa a fost apoi re ţin u t la dejun
LA ORA 3 d. a.
noscut gim naziilor şi liceelor că ex a­
m enele de fine de an la aceste şcoli
se vor da a s tf e l:
Clasa 8 va p u tea ţine exam ene şi
în tre 1—4 Iunie, continuând dela 10
Iunie ; clasa 4 va ţine exam ene in zi­
lele de 4, 5, 6 Iunie, continuând dela
9 I u n ie ; toate celelalte clase vor în ­
cepe exam enele la 10 Iunie.

ie Regină.
Un com u n icat al m i-
n isteru lu i ű& in te r n e
Primim spre publicare :
„In legătură cu congresul con­
vocat de patidul naţional ţărănesc
la Chişinău pentru Duminică 31
Mai, ministerul d e interne comu­
nică următoarele :
Ministerul de Interne a luat o
măsură generală de principiu să nu
se admită în aceiaşi localitate mai
iiult de o întrunire în aceiaşi zi
pentru a evita astfel incidentele
nedorite între membrii diferitelor
partide .
Pentru a se stabili o normă s'a
luat măsura ca autorizaţiunea să
se acorde partidului care a intro­
dus cel dintâi cererea de aprobare
la autoritatea respectivă şi com pe­
tentă adică la corpul de armată,
acolo unde este stare de asediu
ţi la prefectură unde nu e stare de
asediu, în ceieiaite localităţi.
Cu privire la cererile d e în­
trunire pentru ziua de 31 Mai la
Ihişinău făcute d e partidele na-
D. subsecretar de sta t V aleriu Ro­
man, pleacă azi la ora 20.45 la con­
gresul Internaţio n al al Muncii, ce se
ţin e la G eneva în tre 4 şi 28 Iunie, în
calitate de şef al delegaţiei Române.
I. P. S. S. Patriarhul Miron şi Ni-
codem, m itropolitul M oldovei vor a-
sista m âine la congresul „Oastei
D om nului’’ care se ţine la Sibiu.
M inisterul agriculturii a fost an u n ­
ţa t că in ju deţu l T ighina a început
să plouă de ieri foarte bine.
D. Tanrioer, m inistrul Turciei la
Bucureşti, a vizita t eri pe d -n ii dr.
1. Costinescu, m inistrul industriei şi
M itiţă Constantinescu, guvernatorul
Băncii Naţionale.
D. M ihai Negură, subsecretar de
stat la m inisterul agriculturii, în
urm a celor constatate cu ocazia v izi­
tei făcute la Vâlcov, a dispus redu­
cerea dijm ei dela 40 la sută la 25 la
sută .
D easem eni a dispus facerea de către
stat a trei cherhanale, hotărând ca
desfacerea peştelui să se facă la Ga­
laţi.
Consiliul de adm inistraţie al R e ­
giei A utonom e C. F. R. a ţin u t o şe­
dinţă la locuinţa d -lu i m inistru R.
Franasovici, spre a lua ultim ele ho-
D I F E R I T E ŞTIRI
B y B e fln e i t e r n
ÎNTREVEDEREA
DIPLOMATICA dela LONDRA C onsiliul d e adm inistraţie al C onsiliul sa n ita r su ­
R egiei au ton om e c. f. r. în ş e ­
dinţa s a d e a stă zi, sub preşi- p erio r
dalităţii de aplicare a concluziilor co­
m isiei de lepră, în raport cu im por-
tanţa problem ei leprei la noi.
In acest scop se va face şi o an ehe*
d en ţia d-lui ministru Richard
In legătură cu întrevederea, deosebit de însemnată, care a avut te logică asupra acestei maladii.
loc, eri, la Londra între d-nii Eden şi Grandi, ziarele engleze consa­ F ra n asovici, a ap rob at lucrări­ In ceea ce priveşte practica cosm e­
A zi dim ineaţă s’a în tru n it la m in is­
le d e reîn cad rare a p erso n a lu ­ terul sănătăţii consiliul sanitar su ­ ticilor şi a operaţiilor de în fru m u se­
cră articole întregi, negocierile dintre cei doi oameni de sfat fiind ţare consiliul a hotărât ca această
produse, cu acest prilej pentru întâ:a oară dela ocuparea Addis Abe- lui c. f. r. întocm ite d e co m isia perior. chestie să se reglem enteze pe baza
sp e c ia lă . A prezidat ă -l prof. dr. Gane se­
bei. Deasemenea, în cercurile diplomatice bine informate, se crede că cretar general al m inisterului.
propunerilor ce se vor form ula de o
— comisie form ată din d -n ii dr. Tănă­
d. Grandi, ambasadorul Italiei, ar fi expus punctul de vedere al gu­ S ’a discutat proiectul de regula­ sescu-Tase şi dr. docent A urel Voina.
vernului său cu privire la raporturile cu membrii Societăţii Nafiunilor. Conferinţa strâmtoHIor se m en t al Colegiului farm aceutic.
D. Grandi, conform instrucfiuni'or Ducelui, a comunicat d-lui Eden BEBgytrreqaw S ’a dat aviz favorabil regulam en­ M inisterul agriculturii şi dom enii­
— scriu ziarele engleze — că Italia doreşte să restabilească amieijia şi va ţine la Montreux tului p rin care se precizează substan­ lor a reconfirm at actuala com isiune
colaborarea cu Anglia. In continuare, d. Grandi ar fi propus începe­ ţele pe cari au dreptul să le vândă
interim ară a U niunei camerelor a-
rea unor negocieri imediate pentru soluţionarea conflictului abisinian. ANKARA 30 (Rador) Agenţia Ana­ anum ite întreprinderi prevăzute
gricole, până la constitutirea U niunei
de art. 404 d in legea sanitară.
D. Eden ar fi răspuns că Angl’a doreşte să aibe relafii bune cu tolia anunţă:
Consiliul a delegat pe d -n ii prof. pe baza nouei legi.
Ifalia, dar că fol restul — îndeosebi ridicarea sancţiunilor __ ar fi de M. d u c e a , C. Ionescu-M ihăeşti, Pro
compelenfa Societăţii Nafiunilor. E xpediţia engleză care încearcă să
da şi Tănăsescu-Tase, să fixeze în -
Demnă de refinut din comentariile pe cari le fac presa şi cercu­
rile diplomatice, cu privire la întrevederea dintre d-nii Eden şi Gran­
I
tr’un regulam ent m odalităţile prin facă ascensiunea m untelui Everest a
cari se vor face m ai eficace m ăsuri­ fo st forţată din cauza tim pului de­
le de profilaxie a boalelor conta­ favorabil să suspende deocomdată
di, este confirmarea ştirii că în cursul convorbirii dintre ministrul afa­ gioase şi a boalelor sociale
înaintarea.
cerilor streine şi ambasadorul Italiei nu a fost vorba despre retragerea Consiliul a re ţin u t concluziile stabi­ M em brii expediţiei sunt însă fe rm
Italiei din Societatea Nafiunilor în cazul când sanefiunile ar fi menfi- lite de comisia de lepră a Ligei Na­ decişi să continuie ascensiunea im e­
nute şi după data de 16 Iunie, ad că după întrunirea consiliului su­ ţiunilor, dând delegaţia d-lor prof. diat ce tim pul o va perm ite.
premului for infernafional. St. Nicolau şi M. Ciucă să fix eze m o ­
Pozifia diplomatică a Italiei rămâne, astfel, aceea definită de in-

Azi, la Ura din capitală

ţional-ţărănesc şi naţional-creştin
’/a stabilit că cel dintâi partid care
a introdus cererea la comanda­
mentul corpului 3 armată a fost
cel naţional-creştin.
Acest iapt s'a constatat în ziua
de 27 Mai ora 23 de către primul
comisar regal în prezenţa repre­
zentanţilor partidului naţicnai-ţă-
rănesc în frunte cu d. Pan. Ha-
lipa.
tărîri cu privire la reîncadrarea suşi Ducele Italiei şi anum e: Italia nu poate colabora în mod acfiv'la
personalului căilor ferate. negocieri în Europa atâta timp cât vor dura sanefiunile, fapt care nu
Deoarece problem a reîncadrărilor implică, însă, deloc o eventuală ret agere a Italiei din societatea Na­
comportă discuţiuni m ai am ple fiin d ţiunilor, in cazul aplicării sancţiunilor şi după data de 16 Iunie,
vorba de cercetarea a m ănunţită a
tabelelor de fu n cţiu n i întocm ite, cum
şi găsirea m odalităţilor de plată a
diferenţelor de salariu provenite,
— Petroliferele au fo st ferm e —
consiliul de adm inistraţie a hotărît
amânarea discuţiunilor în tr ’o altă
şedinţă.
A stăzi dim ineaţă la orele 11 a
continuat şedinţa consiliului la do­
Hi Piaţa a fost susţinută în corn- preţ u| ofjcja| a| cerealelor
partimentul acţiunilor şi staţionara --------------

- RsEuüiica cüserua preuetieriie Şoc, naţiunilor —

In urma stabilirii şi dovedirii a-
(estei priorităţi, d. Pan. Halipa a
cerut autorizaţia de întrunire pen­
tru ziua de 21 Iunie".
A cordul tehnic cu Anglia, privind
aran jam en tu l de p l ă ţ ^ a fost sem nat
eri la B anca N aţionala.
Din lucrările întocm ite la m iniste­
rul ju stiţiei rezultă că au d re p t să
prim ească gradaţii 787 m agistraţi.
G radaţiile se vor p lă ti cu începere de
& 1 A prilie 1936.
m iciliul dom nului m in istru R. Fra­
nasovici, urm ând ca în m o m en tu l în
care se vor încheia discuţiunile, să
se redacteze un com unicat lăm uritor
de felu l cum se vor face operaţiunile cia,Sa mînlrlviil ÁlnrAriÍAP Străine
de reîncadrare.
Căldura şi atm osfera um edă din u l­
tim ul tim p favorizează desvoltarea
m anei la vie.
D irecţiunea viticu ltu rii din m in iste­
rul agriculturii, a com unicat tuturor
podgorenilor, să stropească deocam ­
dată viile cu o soluţie de piatră v â ­
nătă de cel p u ţin 1 la sută concen­
traţie.
în grupul efectelor. la Bursa Constanţa
Renta de expropriere a cedat
câteva fracţiuni trecând dela 39 la Grâu d e 77 k g. 41000
MADRID, 30 (Rador). — D. Bar- 1 pactului Societăţei Naţiunilor. 38 5/8, Consolidatele au e v o ­
ChălnA aa ' A _1—... .1 . r . _____ 1 ___ : Orz v ech iu d e 59 kg. 2300Ü
ministrul Afacerilor Oratorul s'a ocupat apoi de luat în jurul cursurilor precedente
făcut aseară o lungă dare de sea­ problema independenţei Austriei D. RUSTU ARRAS Porumb 2350C
24 3/4 — 25.
mă asupra situaţiei conflictului ifa- şi de atitudinea pe care Spania ar Hârtiile petrolifere au fost ferme. Porumb ciuruit 2750C
Credem a şti că d. Rustu Arras,
lo-abisinian. fi dispusă să o adopte în această ministrul Afacerilor Sirăine a tri­ Creditul Minier a fost obiectul a F a so le Ialom iţa 46000
chestiune.
D-sa a vorbit în faţa comisiei mis invitaţii miniştrilor de afaceri unui mare număr de transacţiuni F a so le B azargic 47500
parlamentare de politică externă Cu această ocaziune ministrul streine ai statelor interestate ru- înaintând dela 240 la 252. Astra R apiţă n a v eta 55000
ia care au participat şi toţi şefii Afacerilor Străine a examinat şi gându-i să trimită delegaţii la con­ Română a cotat 900 I. R. D. P. 50
grupărilor parlamentare . faţă de 45 curs precedent.
R apiţă co lz a 60000
problema neutralităţei Spaniei în ferinţa „strâmtorilor“ ce se va ţi-
D. Barcia a declarat că Spania Mica foarte susţinută a cotat Orz nou 19750
diferitele probleme d e ordin in- J ne la Montreux în ziua de 25 Iunie,
este decisă să observe prevederile lernaţional. 1822, M ăzăriche din grâu 35000

i i
f