ANUL 50.-No. 16.
233
TONDATORI : tir.'ELDDIAN
750 lei pe un an
ABONAMENTE 200 lel pe 3 Inn!
3841 lei pe 6 ion!
Inter
doeumentatd analiz0 de
merle politico, d. Pavel Pavel de-
monstreaza in ultima sa lucrare, in-
Mutate Moment national sau mo-
ment social?" efloreseenta landed/
sub reghnurile dictatoriale. Virtu-
tile cetatenestl mint intbusite, Sta.
tui alunge un sindicat al egoism-
Ion" individuate si al intereseior
plutoeratice, egoismul individual
fabuinind in cruzimi
far interesele plutocratice serband
saturnalille eistIgurilor monstruoa-
se coloniale.
In decurstd istoriel sale, fare ro-
mineascd a trill adesea pine la
&Mirage sub regimuri arbitrare, ti-
ranIce. S'au schimbat doar Mind
vrennut eticheteie opreliste'or for-
male. Dar tara rontâneaseä nu a
acceptat suiletege niciun moment
aceste zegazulrl autoritare, politic-
nest!. De aceea la sate a rimas si
acurn ca si in tenant antipatia tali
de executoril fortei publice.
Partidul natIonal-tirinesc (par-
tid al phmerindi rominestO, in mod
these, s'a simtit chemal sd combatä
orice veleitate de a erelong] min
minor! nedanocratice, autoritare,
antipatia aceasta.
tali ce au tutees eel onnl putini
adversari al acestni partid, cartfra
plugarimea regMeand allata cu Pin-
ged' nouilor provincii, i-a dal dale-
gene, min alegeri victorloase, ca
si lupte pentru aborted, drepturi
51 ontenie. impotriva oricdror in-
cersäri de a introna un mint an-
Mutter, dictatorial 5i impotrina aba-
genitor ni a barbariei care ne-ar a-
meninta dacipprin inmosibil, ideile
extremei &elate ar reusi sä se ree-
ngage.
Se pare maim ei si particlel li-
beral incepe sd se nillte pe ace-
Masi Unit ideologies. Din rindurile sultana
grupului
democratice.
It
se prodoc raanilestalii man.
La Thnisoara, li. Tiberiu Masotti
a 'focal frumoase declaredl de ate-
nement institudilor constitullonale.
Era cu up prime!, testiv sl o timbre
treated : umbra tut L G. Duca. Nici
beral -
secretaral general al partidniul li-
d. C. Breda. -nu
a e-
zitat si Intoneze acelasi note.
Evident cd asemenea declaratil
ai manllestatii lint rImeazi cu cen-
zura, starea de asediu ni cu ache-
tul color 46 decrete-legi venite sure
ratilicare in bloc in ultima zi a se-
shmil. Ce compromitätor pentru
prestigiul parlarnentaristnnial este
ana ceva, au inteles unii din men.
brii grupu'ui FL I rezultatul Inter-
ventiel Mr se eunoaste. Cel putin
hitr'unal din corpurlle pariamen-
tare, el a Stanley nevotat.
Intr'unul momentele lui sim-
Patine de cirdsm sceptic, Frederic
cal Mare spun. el Malestatea
Sa Hazard:it rezolvi automat trel
sferturi din afacerile de stet".
politice.
Glose
_
-7"--
-
SARCINILE
FISCALE
donate -
Parlarnereut al institueile prole-
prin lacrdrile lor
Pus cheater sarcinilar
-au
-Am presenter alci ramie aspecte
ale probleinei.
AsIdzi ne vom ocupa de alte (a-
ntra a fiscalismalui.
Pe ling() nedreapta asezare a
impositelor; pe Magi impunertle
abusive,- contribuabilui este nice-
not V in materie de executie.
In attire de acesle vexatiuni, co-
inerlel si indastria se lated cu o
alte pIdgin a inspectorilor pare-
inspectorilor, care cereeteazd scrip-
telb diteritelor intreprinderi am- -
Pied nod in imperil (urmoil ceva
mai consistent). Le cerceleasd a-
Oreape setae. Uncle intreprinderi
au ben-sari spectate at anume
pentru insnectori. Inspectiite
sent mat frecvente in tuna mInie
entemergitoare
--
Slaibase fiscali prom` panel Oat
nevoili aslfel ser-si mereascd, pre--
lean supliment incorect, natant( de
mizerie.
- -o
Pentru rernedierea acestei stdri
lucrurS s'a propus din rándul
de
esmerectul si al indastriei re-
IMO Pauschall-area impositelor.
SI se invoiased ailed, fiscal ca di-
feritele meal de comer( si de In-
rile aparte -
dustrie, sou chiar cnn intreprinde-
in platter, anon same
care sa represinte quantuml aPro-
xintativ al &wear variabile in re-
port cu consumatia I
0 incercare s'a facet cu industria
tested de kind. Ea a Out de acord
cit fiscal a-i pUll 155 milloone
"uni esanra taxei de consurnalle.
In fiecare hind aceasti industrie
Plateste 13 mllioane. Fiscal
de-o armald de functionari
--
in toe
are
namat doi olnibeii, lasercinati Ce
asele forntaliteti eventuate.
Fiscal este mullumit incastundu-si
Idel Neste de
cap,
industria respectied impositele. lar
este seutild de
pagini
'
3667-1szo
In stadettate
Vublo I 3 Lei
Ah,daa s'ar lino eel putin
late hazardului si aleagi
Dar la noi s'a instattrat obieehtl ca
sa se jure pe Constitude ni sa se
gaverneze dupd metodele ode mal
clasice ale dictaturilor.
Parlamerrtuf a abdicat dela arm-
ful de control asupra actelor de gu-
vernare Se mullumeste cu robot
unui batalion de robed",
l-a caracterizat d. Glielmegeanu.
cum-
Se intinde lintollul final sinistre
Meal. Si rezultatul este n relaxare
a resorturiter -morale ale natinnii.
Se intinde credinta eä svb Became
act de autorltate se ascunde vreo
alacere. Cenzura face restul pen-
tru ca neincrederea sä devie gene-
raid.
Se povesteate cd pe vremea ta-
rtlet., la Petersburg, din ordinal u-
m] Prefect, Richard Wagner nu
mal putea fi autat drat in sur-
ding. Furtunile simionice eran sin-
tematic interzise. Sere o asemenea
mane se tinde oare ni la not ?
Intotdeamta lashatea caracterls-
tied fir:minor, se instaleaza comod
in fotolli de plus sou de piele tare,
and samavolniela II autorltaris-
mud se Wind. In asemenea cam/
camel:ere:le denin phisate il p:elea
del*o insensibili, täbicita and la
insensibilizare.
Jos se lirgeSte cereal nemultu-
milltor accesibili turturor anitatiitor.
Provincla formeazi un bloc de
ghlatä. Partidul nabonakardnesc,
part-Id de opozitie azi, si de gu-
vern maim, manta pe merit sal
rdsptruderea analizaril nemultumi-
ri'or in scopuri constructive. Orlee
pallid de gunernimint constient
ar trebui sä simta aceasti rispun-
dere. We/ nu se va putea pali mad
deaarte pe drumul glories al con-
51 ant-tiara slat:tut
Unificarea suileteased nu se ob- Profund
tine min tiranie, ci min Integrare locuttorilor sal de profund elve- ganduri, am fo' tntotdcauna in de- delicateele evasions nu-i pot, serest,
cetateneased in norme Ittridice al in ban".
valorl de civilintle.
Ad. francez sau Italian, data rate ger- Wei
NOTE
LA 1M parastas, toli oamenil PO-
litici au esit in folografie
aduni.
Din unkind cd fotognafut a Wed ritor sale.
tor t
opi", Fitt else, domni-
AZI e shut cea mai scene's
Cind gevernut ne poate lace deci renta, inventia si modestä, despre am aratatm
minimum de rim..
MINISTERUL de errant, a hold- din pieta seacd. Un asemenea PO- de mat servi *era MEE ei 'In imp.- acest Integra barbel
rit set impure contractele verbale. uvule
Vorbele de-ecum nia mai
ri', ci rewire' in scriptele
hertuellle agentilor
matte suptimente.
fiscalt st
Dace acest sistem s'ar extinde,
fiscal er putea realize un vene loci
si mai mare decdt acum, ar avea
un 'rumen mai mic de sliebasi-dar
bine plilisi.. $1. irt plus, contrib.-
bind ;ear mai fi exasperat de pin-.
goana fiscald.
Ministend de finante are o solu-
-
tie mai band? Cari actualui sistem
recunouste oricine -et-4e deles-
-------
CREDITiJL MES- läreneaseä
TESUGARESC
La noi s'a neglijat repartisarea
;nisei a creditalui de diferitele cate-
gore de activitate.
Ast fel. agriculture a lost nedree- tie
tduild aid - cu datmele oi. hreste. Dar un pop r
deal sentem, cum s'ai liber pe un
pree spas, o lard eminamente agri-
cola...
S'a remedial in paste ritel pain trivnic rästurnarilor,
fond:tree acetate
agriculture marl.
-in airline ani gresului,
De curdnd s'a volat un credit, a- scoli.
mice agricultori
cum.
-
gricol, care a avut in vedere si pe
Otte wind a- unei
-
Intio conferinti tined la Fe- foarte dezvoltatä, deal materiile
derabe mince nationale", d. P.
Alexandrescu-Roman, secretor ge- Dar un stet annual pe baza unei
neral la ministerie mince, a spas Mrgi Otani tirinesti poate aspire
ca-subt aetualal regint-din 60.000
de meseriasi care avant dreplal sd mai inalte culmi ale progresului
fie (Mae. teem Mai beneficia de cultural si material.
credit decal 2630.
-a
-
Din aceastii pricind, departmen- presa elvetiand. Ce a spas d. MotM
tal 'outwit pentra a indrepta
alcdtuit urn proect de lege pen- ea ai-I caracterizeoza si pe el. Pe
es: crearea creditului mestesugd-
rese, care va fi presenter in Pri- Malta presedInte al Conte:der:Wet.
male site dead deschiderea pane- Pr:Mesta lor ne_a aptrut intotdeauna
mentulal.
In betel (taste,- a addogat con- grele ei mal events, in melee limp.
-
ferentiaral, vom lace si noi ceia- o Federatla
ce s'a realizat de alder vreme in
Beiges Franks Italia. etc.
paste -
Ann fl bucurosi ea -
Pacer in posibil
sei se imite striindtalea vn
accord directie.
M. Sevastos nu suet numai intense personate,
Miercuri 23 g-ei 1936
Director pOlitic t MIHAIL SADOVEANU
'
BIROURILE: Bucure0, Str. Const. Mille
NEI
ouI pre$edinte al ConfederaVel elvetiene
Telegraful a anuntat cd d. Motta der iI Interese generale, mal
fost ales pentru a treia oare., chits indrele Tamale.
a
Prebedinte al Confederatiei rive-
Ilene.
Este caracteristic pentru regi-
mul politic care governeazä aceasta
tarä, in care toate metodele demo-
mature, and la referendum, sunt
in vigoare, ca ministrd mamas cu
a
deceniile in posturile lor si din
salmi lor se alege presedintele Con-
federatrei, Mtr'un fel di rotatie,
care face cd unit dintre dinsii re-
vin de mai multe ori la aceasta.
demnitate.
Sistemul are marele avantagiu cli
asigurd cenducerel afacerilor
Mee, o stabilitate, cum nu o are in
alte tart democratise It nici shier
in regimurile absolutiste, autoritare.
In cc priveste pe noun presedinte
el este man cunoscut marelni public
european deal cel mai multi dintre
colegii sat din govern, hinda ,ad-
ministrand de decenii afacerile ex-
terse ale Confederatiunii $i juand
un rol considerabil la Liga Natimi-
lor, cercul manifestarilor sale trecv .
grannele tärii sale, mica' duel con-
sideram intinderea ei, mare deed
avem in vedere culture 5i economia
ei, mecum si influenta ei merald.
D. Motto, este de origine etnich
italian. Limba naliand a legdnat
mangdiat cogintria sa. Dar tivelia
este tara model, in care se pate
vedea cum- deoseblrile- otnice pot
fi o canal de proms si in ocelots
[imp ingadue Iniatutarea tor, prin
strángerea loe inted sintea supe-
rioarä. mIld germani, francezi,
itatieni, romanzi formeaa in El-
netia un sinew: stat, se simt fit ai
unei singure läri, ai Elvelini.
Ne-au ramas intiarite cuvintele
pe cari le-a rostit la un bassinet
ro- ticinez. VA salut -
jurnalistic, presedintele cantonului
- a spus el con-
Vintila BrItiarsu E manta Wire
pe acest arnant Mk de
vIeillIr
ashen, pe cat este sufletal multi.
Nu ne-am to Inn Ps aceleaei
aeord cu ve
Intrehati mm elvetian german, ades cu intrea.
Nu ne-am ist
cu ilnie fletei politici. Der pa eSI s'au íntrebat unit, cum de.a pu-
man, francez sau italian. El vä va
Nu. Sant elvetian". demure. lor el (ma mlamee nu se tut trece el &ES abet de meticulos
raspunde
Ceiace nu insemneaza a
nu parti- impuni stimei generate.
Probitatea, spiritul de Intl& in
dad si nu e atasat culturii nationa- beneficial &mien, sa ificiul pasio- Bragiann,
Math sale. Dar in acelas timp nat al proprillor into se ei inebren- fants*,
mamba de frumoasa sa lard, ai labila-i bursa merlin
- ri- alai
ioallâ
mum: acoperiti de zaparlä isi tele lui, emu atribu le integrate sad& mai ohm, in ornouturi des-
crestele pani'n serum: si se ocean; gasped.' el
oglindesc in apele limpezi ale lacu- 'Pintail Bratianu er
putea acoperi ea in sentabila Ind alma ea M. corectese, cu ajutorul
Pe acest amant hi:Mote o amu- cinste, o mesa Intinoere politica in ei
leto cu un standard de Meta ¡oar- care se intampla sh creases dosed,: multi
ierburi rate.
te ridicat, muncitoare perseve-
bi
care se poate sane, In sensul pro-
Vedea unroll
Dar vedea ase, cu elate condiin- ed, \Ileitis Britianu implineste le-
priu al cuvantalui, ca a scos aur cimitata, eu Mira Oneonta dorinin cut reservat celer mai eurati.
MS MI poate fl condos si nu-si jurarile in care va fi dat gres, acest
alege conduce:tort decal din- El:artisan rhminea pe deantregul un chlresc acorn, dupä ease ard, adu-
teasel clad care posedd in grad peintine*,
superior, virtatile sale morale si ci- Si greseli a pant si lack limed
vice.
Until din aceastä elltd e al d.
Motta. In cursul lunii Septembrie,
am avut de dosä ori ocazia sa
vorbesc en d-sa.Nu mi-a acordaf un
interview si nici na m'am gamin
sh 1-1 cer, landed. Ilium mai de mutt
ei conceptia sa este, ed o lark
de mia trebuie sd-si vadä
de Intel.-
sele ei, pe acestea sä le apere cu
demnitate indanjitä, dar incolo sii
lase puterilor mari initiative ma
ifestathlor si mäsurilor in Mafia
internationalä.
La deschiderea Congresului in-
ternational al federatici Interna-
tionale a iurnalistilor insd, d. Matta
a vorbit. El a rostit o soma si m-
prinzatoare Quantal.; in care a
spun el Elvetia este o democratie
si cä a lost dela origi-
nea et o tara Bed..
Aceastä constatare contMe in
sine un Intreg pregnant 0 demo-
cratie tärdneasca ? Oare nu este
sau mai exact nu ar putea fi si
Sara masted o asemenea democra-
? Duna rostul ei, cn régele ei at
parant liber, care sä se
guverneze smut- min delegatn
inteun spirit de moderatiune, po-
- partas al pro-
caci iata ce eate
modelul mei :democratii hdnâ-
Aceasta nu implied necesitatea
lâni eminamente agricole. El-
velia are, cum se stir, o Industrie
prime ii lipsese aproape cu 'UAW.
-cum aratä
-
spre cele
Acestui progres ii corespunde si
despre area o caracterizeazi
rubtm pe
-
a TM. =-
ca una dintre eele rilat delicate, mal
dv. e Statute de toate
insets* profeslOnalit. Dv. soli
sh asigurati membelor dv. maxlmul
de securitate, de demnitate
el de Independenta.
Awe dreptate s'a locali, odd
tnteresele, on na stall se. salvgardall
tag
foit
al ounntelor ce Ie maxima
nletes it:sterna ei fusee exterloará a
nnaluÌt senpnusulnl'ucrurliorr
nil Ii-
statelor sunt locate influentate de
informatilie ni eornentartile preset".
:Si referindu-se la principalul
panel al ordinei de zi a Congrese.
lei, care era libertatea presei, d.
10otta a dezvoltat smI sir de Met
in cari se onlindesc conceptiile Si
Pamaile sale Si ale poporului rive-
ban, despre presa elvetiand, al ph-
mud rand. apoi Ina despre presa
in general, cum e si firms, datä rind
imprejurarea in care discursul a
fost rostit,
latä acest sir de Wei:
Pentru nal alone.% libertatea
PreSel, intrueht priveSte lunrcIlEu1
nu ell loc la Mel o dimen. Ea e
garantath de Constitutda no:antra
federal& NImenl s'A gandit
creeds, la mod verse, s o atinga.
Chia: E Its Wapiti malrelui rarbot,
chnd am fest ineonlumti de un
OM de foe, nu ne-am gAndtt sh lu-
troducem censure preventive..
NM nu eunoasterfs sistetuul pre-
sei oficioase, Eed vreodata aunt*
afinnandu-se canteens!, Ms rog sa
opuneti acestal alinmutin desmine-
em cea malt categorical. Ziarietil el- beniSlii presei ea fundament sn pa-
retreat can AM/ fat onoerea sa ma vied a Wham: celorialte libertäti si
asculte, ver certifies, farh
eg, mensal:it guvernului fedmal
Asthe sunt eam eni dela meta. p in
Se cade Es neWins o nand ain
.
End premenpareor atinice co sa-i
dedicim omagiul anti bone adu,
cell ansinte.
se. ere:sensed.
61 s au casit &Mai prolitori. In-
4,lui einanelare st email memoria.
i politics. Se sparse oh, la moartea lul, are-
nici cu sistemele, rca
cusped..
E fenemen care, la Vintill
in Mate at- Mad seem., emeriti inchdate sh se
/ll.
chiset NM beneficial nicimiath de
omul care situatia polies:1 si sociala pe care
emu cum au raven id lac mi.
tensor marina Proprieratr de dupe
, deni, eiaeiolin stunt
-am
Pratt. I -
mend not ei reabois
In gakris samenitior nostrl poll-
Acesie Incruri, despre event us sl
core. eminte.
UN DESTIN LITERAL
Nu mat tin Sine Mint° and
1928 an sa pare -
o reviste
nce-Me Imam eu slabileasea o MIES
de =Mori gunmen, din Romania.
Mice o serie de figue Meese, earl
pen nivetul mallet kr
st, mat ales,
min presenta sonsilintei lor ransom
se pasta fi plc.!. furs Tissue, pe
planal tine juclecfsti abSolute.
Se chutes, cu nu meant, eitteva m-
ental]. mine. romanecti, in-
cific national -
tegrandu-se atat un discutatului spe-
el poem ft acceplete,
cu valoares neschluabeta, g peste fret,
Una".
Tra whits enropean, Intelegand min
aceasta un Ilteret e semi chemise ar-
tistic" sa fie operteenenta.
Ittn
nu ins
minor
Seem -
european, adica
ems, mai mutt Seen
simpla sertitor: on preatighl al 0
persOnatate, care ar mum Oman, e-
ventual, Meld interesului local.
Reneefine westen mi-au fost
rate de "pantie Memel core a cl-ki
E. Lovinescut romanul Diane".
DIEM creme sand toverasil d-sale
de Immune:I !Ceram elite inch star
dorm de molt pe pernele a doun sau
trei volume, d. E. 1-oatmeal ne Ofera
aParnacella Impteslonent al unui men-
tor de sutra. Ai unal artist, care-si or-
gents:ma virtues E neihtreralit, =Et-
na.
Destiu de aerator din sale rarssime
a creator/1er despre earl aminteam.
ESPRE
de HORTENSI A PAPADAT.SEPICESCU
ReflecNi cu prilejul exp olDiei Dona Delavrancea
Conditiile climaterice au un ma-
re rol in determinarea aptitudinilor
artistice ale unui poem% prin con-
trast uneori, alteori prin analogie.
Contrastul su seturile nordice a
däruit, min compensatie, o valeta
in culori violente pictorilor
manzi: .11 nmerialism, trusulenlh, ce
se satisfac in sorb:stele, de pilda
ale lui Pubena si a scoalM
Egalitatea unei bamlui perfecto
flea rash:heat Zed miraje a in-
Won in Dana clesvoltarea lard a
www.dacoromanica.ro
Drahrna scade.
Prirnul efect al regimului -de
,nrifiná forte..."
tral.
(Särindar) No. 5-7-9 TELEFOANE t I
Cen
Precinct.
3-84-30. .
3-84-31.
SUM ins tarea t 3-84-33.
-----
CHEST1A ZILE!
DEVICRAER/CE
MAI TARE
ales mult sh intretle no dineil reported
- a
personate eordiale, der eh nu In-
ceards nteiodath sa eremite esulsa
-
lor nee presione, fie chine indireeth,
do mice nature' ar
Nu am T1 elvetienl, dada im one
fi convinsi de bineIleefile diseutiu-
nu libere. iSo inielege ineS greEt e-
senta pronindli a institutilmitor
missive, Erie ar vreodati ea li.
Serrate, dtsciplinh ei responsabili-
tare suite virtue cad se Enema ei
se complecteach".
Mai bine dealt orjce descriere.
aceste avinte referitoare, in ma-
meta, numai la presä, caracteri-
zazd pe omul politic, pe cetätea-
nut, pe democratul Motto. Ele vu-
racterizeaa II ceiace este o de-
mocratic adevdratä, definind ce
est: ai se pate face, in deosebi, o
danocratie aräneascä. Total e sa
intelegi sensul cuvintelor: liber-
late nu Poste insernna folerantä,
disciplinä nu inseamnd terorizare,
iar responsabilitatea o vorbä
gala, and conatiinta si corectitu-
dinea moralä merg and la real-
:sit:nee fata de o presa oficioasä, de
o presd adica, ce din capul locului
remold la libertatea al dreptul de
a critica, ban, esenta, rostul
drepturi senile:nest:,
en B. Brätnipiteants
- Yeal toll italiatted Mai,eorai transmite faced din
...ye priveste abeam's, oa- Australia
mender caroea le-a acordat mere-
demo_ Calitatile ni sufletese
-
Tot mat tare-i
1,, Roma ion .1,,een
mbar.
Mussolini.
han.e. Er trelmstnite focal de
poate, o neelterati disposilia de a
red.., inn eameni, acres ee le Coma
_ -
man multä vreanicie deed* emu
in stare nO devedeasch. I-au fate*
C Zr21$11LOR
de Prof. N. GHIULEA
lamas eau tie ineurcati, in- Indiferent daa ziatismul este sau care o au copiii de romani in Mie-
nu o prolesiune, dad eonstitule in-
le sate secneati, obligati sä Meer-
Won stet 51 o natiumb corp sPen a: sd: lovelo carte: si azi la sea-
cite sau nu, ziaristii, toti, au un
fel de a active in societate, praxis,
la maghiard.
bi are o explicalle in-
famaree lui
astasi, - au o functions somata" determinata
de implinut 5i prin urrnare au inte-
Nu este senate de instituirea unui
corn al ziaristilor, dar daa se fa-
ce mud, sa" fie Scut Pe tard, nu Pe
rese sl drepturi gomune de aarat.
Inteo bunä organnzare a socie-
tatii, si eiuciatii trebuie sa se gd-
regluni si O. se lase libertate via-
ristilor de a se grupa si asocia dupli
Interesele si afinitätile Ion.
seascd grupati MIr`o asociatie care Anteproectul de lege pentru re-
-
SIMI:definite neprielnice
si le apere interesele si drepturile.
Si In tara mash% ca si pretutin-
mail
glementarea regimului PraSel pro-
redo ca organ legal al corpolui zi-
(Ma a- aristilor Consiliul superior. Acest
finitäti sufletesti sat: sociale, In sin- consiliu ar trebui ad fie comas din
dicate, asoMatii, union: infiintate 24 membri, din care dol membri
toate cu nulls scop.
al InaItei Curti de Casette 5i Jose-
In aceste asoclatii ziariatii au stint tie, 6 directori de ziare si 16 do-
ne in- sa-si apere laden= interesele lor
tehnice, interesele lor materiale, Ziaristii au experienta vietii so-
interesele lor sociale, interesele lor dale si politico. au dovedit vS stint
Const. Beleanu monde. sa se condua 5i 01-0 apere intere-
Asociatia are o strälucitä value- sele singuri. Pentra ce di fie posi
re morald ni sociald numai atunci sub tutela magistratiler? Aceastä
CETUL
MEU and e facultatind al liberä. Astazi mäsurâ nu e cu nirnic iustificaM ni
nu cred sä existe un gazetor re- va fi respinsd elder de Inaita
sunescut, in afara vremei asociatii Curte.
existente; toti au Mtrat insä de bo- In adevär, anteproectul prevede
nd voie 0 clued inclinarile liocâvola gli presedintele Coralui ziaristilot
inteo asociatie sau alta. va fi membru al Inaltei Curb de Ca
-min
roma-
nutmeats :design,
D. E. lavineseu Mee parte Ma eate-
toti ziaristli ¡stet, singurd asocia- vcchiu -
A cuprinde in mod obligator pe satie cel mai inalt In grad si cel mai
tie ai a divide acea asocialin in poate insemna presedintia activa a
presedinte de inept Co
aerie artiatiler cu precise ore de luau, mod mecanic, in regionale Oblige- ziaristilor data nun magistrat? Dar
-
-
categorie in care Intalnim, prinne am
tele. Mug nume maxi; Lieu Relereano
si Cesar Petrescu.
Se inmate 501 care merle eh ama-
torii, este atat de :ignitor si de ne- anteproectul mai prevede ca primä
social inat Mel un ziarist nu va atributie a Contiliului administmrea
prirni aceastä organizare de build patrimonialui Corpului. Wend
nuncul este nesemnificativ. Pater ore voie. chiar delega pat decizitme anumite
de Meru pe et, In fala acetates tiros Dar mai mutt, aseasta organizare atributii de gestiune presedintelui.
- lemon o disciplina si o conetlinta a mi,
siunii de artist, cart nu pot se, nu Mica
e ai annuationali. Sindisatul presei Malt magistrat administrator cu ge-
la realiese
Si mat !Mumma ceva: refund bohe-
romane din Ardeal a ardtat-o.
Impreiurärile mtrege In care s'a Parte - -
ntian! Este inadmisibil. Si mai de-
art. 94 si 95 prevede
-
mel, care se complac Inni aumt
=Simi remain E care elesarticulears,
de atetee on, aMe creenel.
Duna o medicines& activitete de-
cries, dupe volumele de Memorii",
dupe deltl romaneler emineselene,
desvoltat dupi razbein presa 1v:ra- controlarea oriand a manuirli In-
nd in Ardeal nl incurajarile de tot nate si statutare a fondurilor, veri-
feltd pe care In-s avut presa
ritara, ne-au dus la situalia a ficarea gestirnii si deseärearea din
in Part. Inaltei Curti de Contori. 5i
dues
Diana" se integreaaa In eceem maim
ataostisä
.
Ardeal aunt astázi mai multe ziare in mod logic si condemner.. Pre-
minoritare decal ziare no:Oar:WI, sedintelui Consibului superior al
Nu ne atlast Mrs unsi roman,
Inlet:Isolator, Pont. vI asistam la con-
tinuarea deliberate a unel esinteeturi
,
sunt mat multe mare minornare de- Con:mini ziaristilor. Vom vedea-o
cat erau in Ardeal inainte de fáz- si ve aceasta in tara romaneasca:
boi, in totald dimroportie cu raper
mace E mihologice, armonsase.
Riall"psu patru" E,
tul de amuletie si aunt cu mall
mat multi ziarinti minoritari decat
(Cititi continuereu in eosins
Dense meast& ereatie EMMA a d-lui ziaristi romani. AZBATII
N.
E. Levinescu s'a
Watt
NU e
'Ds
kcal
vorlsit si se se mal
a
insistam, scum si aiet
am tinut 05 Sublinielal severs
Obligativitatea corpului regienal
al zianistilor din Ardeal ne va duce
sitisrittiavocrd rzelaprrisztelinrtnainrytaorni Airnoo-r
DARE...
D. Potirei n'a fast Wet ed. von-
framusete a unui dentin litmar, Mol- beasca la Camera.
tari asupra intereselor ziariatilor
ler sub Sonya Impede s unei eonseinte
artisitice demne de respect.
EfrEett Jelseleanu
romani.
Este =east situatie trista pe
Oare cuveintul d-sale Waves..
gerulttel.
Kin
HMV:
privilegiat, un orizont cu largi a- comodare, 5'an conformal actuali-
%tit picturale de pretutindeni; s'au
bisuri si o succesiune de planuri
luminoase peste munti si plaiuri, au
asigurat scandal- o calitate vim-
eta pe care o putem revendica cu
regasit apoi repede pe ei in5isi,
au recuperat caracterul de auten-
UsiMte, personalitatea.
Nu ezistä expozitie care sä. ro
preadere. Din distribudia. pans de-
mazi inca egald, de anothnpuri di- facd dovada talentului flu-meat al
atator pictorl. dovada posibiliOiilitng
frescei - Ironed magic:ask fresa
stincte retMa a retinut mai ales at-
mosfera. multiple, a ochiului just. a varietl-
tii columitaloi. adesea duse and la
istoria, galerie irnpunátoore de
oameni 51 de misticd omeneasca.
Marcie
exemplul
Grigorescu
tip.. in panzele
constituie
mul. plugul, heal, casa, sunt numai
-
mast:re tutor realizdri integrale ca
la un Pfitrascu, ca sä eitfirn din-
tre multe, un nume de mare cla-
Rmnanul e un tip vizal, deace- ,accidente :made ale mu! orizont
ale net ahnosfere, precumpanitea-
s1
ia dintre arte. Pietara e eca cà-
tre care e mai predispus. 0 traditie
de secole inchisa in muzen, stä
inapoia artistului in Dana, FraMa,
re.
Putem revendica deasemeni iii
Nurnalrului impunitor de pictori
antenna
picturd ca si in toate domenine, e- Pictorilor
i se Maunä trena pseudo-
sari par a nu obosi pe
Specie. La not traditia se reduce la
starile contemplative ale unui pe-
ar de slogan: a: de pastor:. Un a-
adaptarea la ritmul universal
Dupe o faza de influenlä vadifii.
mari brain:led de anza si aloare
volutia rapidd. salturile de progres, dedicate unei
immografii banale de
flori $1 peisagii, lipsite de her, &du-
tavMm de ciobani, inaintea aurora nilloare desigur gustului publicului
s'a asternut din grebe
Prea väditä, a MI Grigoresa, pic
climat torn, prin studii 5i pria spirit de a- (Chill continuarea in pag. ar..5
 Patnirra 2ea tx3DEVERLIL: lercuri 23 Decembrie 193
Malta Curte de Colderi judecind

VIM IITELECTLI
eandanmend Male magistree al ellealnualitnentalIM3E5M71=111.1MHZEKMA
Inane Lurie ae leasatie ai Ieetit le
pentru gesuune nelegala sau COCO-
recta a unui pairitneniu public.
CAL- OaCOPUL eatrul Comoedia
ABSENTE
NEMOTIVATE
Este intolerable chiar ipotetie. a-
cest mz.
Mir an mvant, membrii Mallet
Curti de Casette si Justitle au au
ce Muta in Conebel superior al
Gaul cantilet
TERE, Ntik ARTA 9
Dir. Sid Aleundresen
Telefon 9.71.71
Cll LENT CALER
Mora Pinson On'-2. Lea -Tans
Corpului ziarintilor, prepOCi au au
cc cdute nici un lei de magistrati M
acest Corp.
Membril Consilialui superior sun le
ciet4tii de grafolagie
Socletatea omen' de grefolegie,
sediata Emote .le
al

Institutul
stm

me-
MORI DE CARTON se eDcamna contureaza
tire rezonane, sufleteott.
Elena Ceara"
die blograila d-rei
Lucia Ber e. ea o figure, de draine-
Teatral Ve s el CálugaruiSht
dln Bucuresei eta con- cronicar dra Dir. Sid Alexadriscu din Vechlui
desemnati dupe anteproect de aso- stead( pe Urea
Mettle de mesa sau de Corpurde rat coantted de trei anl urreato- Uxi matic origina! r- MJsu Foti.;* nanny- -uzkal
Tel efon 4.37.29
regionale. AntelnEectal Prove.n ca- Preeeditire, prof. dr. C. E Pathan; Aol pomeelt de un Vc siiiu
zul ca ziarietti nu ar accrete legea vice preeedinte, prof. N. Deleanu; de CrOlaleilr dramatic Eugenie
esul-generise. eeeeeeel eeleCeetedialeteDedeendrMilittsrAgeseateeteseetiteafAseilareeeses
general dr. Th. Easitiu; Ca- Inteedever Rome:lute peened. ste doled tee pee ea irtnbe/e One-
Si nu ar
sieul superior -
delega Pe nitneni in Con-
cum de aldel ar
eemetar
sler do. N. loanid; secretor de se- inter carteene e Andendel surne-
lOo
repreeentaltuni,
. . insd pain
-
fi denm si logic, ln acel caz ante- dinte. dee Louis Copelanan; membel denie de Reviste drereatlee", cum mee, acme ea

INFORMATIUM
.
proectul de in atributia presedinte- in resided yrof. C. drof.A1, dr. Bag- iet intitulase colaboratoral aprop:at ink"( trebuinta, nici totdeauna, nu snare I
lui Academiet Roulette nnsiuma
a delega pe membrii Co:often:1M
Ten.eli politisti al antepreeetu-
lei insA sunt inemeetabili ai pen-
tru Maltul fee culture), care e Aca- sede
&mantel
Becleratea
sepia.
va functions, co done
al let C. fe Rosette ruin-Ica, In cu- Veal la Teatrul Ronadnesc
Prinsul nerela
priatologie grafolagied el mama asupra reyrezentaelllor
1
publien dirile de suefine ti rislica la cea mat marea

rem...Me derteare de a se In- Nu e lope arAt aci evolutla ,Itatiune. Asolauze entuziaste si enert
se von edema d-rei dr. 'Th. care a urmat-o cronies dramatica" Mee sguilatiau
tea-I {nattier., acea
interesul de 4

inetilutiune
Feriae eee naraa folositoare siemens o
sere
ce este .---
Taruut 60E1,214E1ff Icopt,,a,
Direetiunea conjoint Dimineata
foat hacreatilaata .a4a,
demia Roniand. fate teatal Weans la Institutul neleteo-leeal In mesa romeneesei . Dela mdretul artificial din M. lorda, mud din peimd emduca-
Dace. D es:edema manaatutui de- Gem Intre oree 3-5. Beebe ea/ea bogoroqiei, eand to: toil de odatlearg al emote! reviste
Cetarglo, care trebule socotit ca cline. se memo In acel public mina, Lei pe flop de on an
legateup in lunetione.., pucia dele- Aduearea enemata tamale a So- Minim eronicar et care ea o grericere de enter, ca an an- Si redactor:0 actual al Orel geleds
gati nu au lost desemnad in curerd Geese va area toe Duminiee, 6 a Meet darea de dramatic, seami. a primelor Calonleaal solemn, strigarea. Tract-
a 380.- 6 leol
ler" dela Postui Nationel de Radio.
leme care precede expirarea man- Februarle 1937 ora 4 b. a. la Inst- spectocole e 200,- e 3 e Deteed co revenirea lorda
date., preeplIntele Academiel Ro- man in drnbeeromoneaselt pa- esed Elbcntaleal. a
90.- I lung
ma. IL VA DESEMNA din Miele us la Eugenie Carada mte eele de' Dupe cum se eerie, Glissade. Invi- in truntea 'Keefel prdrofieadi, ae vor
In termen de 15 elle dela expderea Franz Liszt in tara vreo treizect de anl. In restimp pu- neeete Mere:lea ca nu vine la tea-
pe D. abonati ce
Is late 0 eerie intreage de hotbeneste-
nanstra si Hansa. BM au Yost acela earl in zierele tim- trul romanesc. Observ et, in haul eel. emu:Mare refer:Dare !id de Man tebnie $1 redeellenel.
Pentru priuml congeal superior el rcznann Piaui s'au ()meat de merste tea- meet% abtinert , nebilimm" ea is- la almarneare se atueeze W-
cat o vie O lunge palmate" intro C.
presei.... Mee_ VOR FI DESEMNATI D. &GM Dragon-Me a prezentat in Gelid Dar
romenesc.
au apardia. A. Rosetet si netva bon him Made Dona) sub care Consilim de admireetratie al Ca-
de preeedintele Aeadernlei Ramaor sedln1a ricateemiel leamene de VI- eReruermlin" '" eBmesc
in termen de 10 eile dela punerea Le introdus In presa noestte aea club Candle nu se multumeete se face meral de eemert Ois Craiova el-e
vtgoare a leer.
eremeelee, eeeetee critter la rece", ci profilo de mile) Shutt eedinta de constiteles. Ca pre-
din cele mal de seaml: publici-1Pentru a .face o uaralele mere We- eedlnle a fost ales d. C. C. Rea:sate.
Preeedintele Aeademiei Romane stin noestre, itele timelier cireasi de a scapa de Servielal de abonemente: Tel. 3.813
este astfel sextet ca un subaltern C. A. Rosette a fost e 'Maul rmeec luMa Learner no- Lare La Mjnite a sent nertnisluries
oarecare subordOnat guvernului Si dramatic ot, earn in acelad timp, mani. de a mega de .01001 MARNA ELENA romenomolorie. a Ceremmelui. CO-
ed mete primrordine atat de =te- wine, un Lenreem-Laettehe fear-1 Loptateral pawns libertate et de- Viola de niuceniel, CLIZA apr. Ca de obieelu, 0. Memel. Bel- edislunea va Mends chustimea a-
em-ice- si deed Preeedintele Am- te pretends's, Misr venince ei nmeraele, nee a feet Carada, pave- tianu iru piece pentra serbatern corderli euterizalillor de plutarit ei
Pantazi-ehine mull real podia se- etind subiectul pleset, face, intre al- Deymne a Taillor Romaneed caae- Creciunului la melee Floregti, a locurilor de acestare po ante 1937.
dement Romene, demn ei eu MD-
legere de inalta Sa situalie cultu- var. tele. come:Drente Ce sent acaelora: te care
astfel perspective mbenteti, pe
istorta o Mena DIG! Mete I
reel, refuza, ce se intaneeld? Legea Motivel care 1-a inderanat pe Ca-1 Mergeti la teatru romant, mergeel
rode se serie teateu este melee!, de meted Mesa ce se Mace, ea este
care I-a tacut se serte-Pe eel caee I M1mie secolelor termite". Sou : inchtee mum
eu spune. PA00 secrete Me remesesera
aceasta Maine ei mare

17C0D 714101
Mire ziaristi, lit Coned si Consi- mat Vertu, trebula ea fie ormnlea- Bane el eeruptemea sent ammle Deura a91 trecutului
Hui lor. nu are ce Mute nid prese-
dintele Acaderniei Romano. daea,
!sine inteles, nu este el instiO un
crecet -
tone pranuad nostril Institut de ea care se smote despottsmul epee sub o quasi leepede nostril,
crItice. Maenad., ras- a nirnict libertateate In alta Pert.. at
Mndlrea Mellor aLle politice el so- eIN le vorba de en Gem, N. re), el& d-ra
domes
de edam fates
0015 e0050101te Isma-
stale, voeete, cu ortet poet dictates el ne. fapte de a o reInvie in paste
ziadSt. eute O eeva de peseta', dense
Atadar, croniear wen mete:VA.- putend-o duets dela netionea care Gel
Inteo ormnizare Mere zlariste
vor eti sa-si trimeete delegutl, Pe
cei mai buni si Mel Potriviti dintre
el, peetm a-si apara interesele.
Denise tendendos, intend Denial tavneete lIbertate gi dispreemete pe cgs mete
leatral pristee prism& cu totul per- capul cel tee, el aleanse la straint .
sere a mesa o dietatore ucleateare inAntenna Elena Cum" a aparut
el pline de informatil Lae-

eaten. Nationale-cannot".
NERNA TI Q NA I. E
Cerede nu se Multurnea se redea ruelnoasr.
Se vorbeete eu pomye in sapte sublectul (Meet, s'o enallzeze a- Iata ce spun ee Eugenia Ca- C:nalresul national
ardeole ale anteproectulni de patri- Pei eA. faca earecari consIderatil a- rada.a foss an critic dramatic en- efe tatosroule.5
r
moniel corpului
petrimoniol material -
este sorba de
care este
supra joculul ((Moeller. -

Tiptea, in aceasti privinel, este interunetme,

gine . P
erlticol recomande 17100/1 18 ed.1,44_ Amdeneei Romanis de
format din niste Mete anemice got!.
zeta. Mr do petrimoniul moral nu
se vorhesse deeet in douli anemic: FRANZ
1111. Pam meant 51 den:MOM ned 18 Decembete luerArre
4 .
LISZT
men ca Crete de Caeada plead. Semeilor noestre din seeletate" vo- Clued, membro
ee01011", blame, traduse din man- aea neturalfs a Etirrosinei Potence. eadoudel
inee-te de I. Nara si publicata in mares extrite.
erode Rornenului" data 18 Amide Ce Inhere ce. dupe reyrenntatille nelional 11e tweerculoza,Cong.esuen
pleget ,eamil", damn case a sorts,
Dee. Meant, d dr. M.

seem5 anima locrenlor

eoremondent al A-
Raulne a foe. o dare de
Omit in
.. ,
eorpulul este ineredintete Conseil, Octavian Bee despre Franz Liszt 18,2310. /ad in Made ee 16-18 lunie 1935
lei corpului et urea complect int.- in esardneested si Repseeita Roma- sae noted. dar grandilopsentA, ' - sue inaltul patronel 01 regolut Ca-
telteibil l caraghlos; end a lot Franz Liszt, edltate de d-sa educe pa scene un eplend lepta mettateei au Dell 1. F(Mal Mego- rol 11, prezintAnd el volume' en nee
5 119. Actiunea discintnare se in condetI
Intemelmi pe *rice activitate te
naturl a eompromite onoarea el
egeelente. de
gal
erberare
Ruslei.
tanniele de Faiciter iate cum let ineepe Carada cro-
a Cireazilor de sub lu- 00001
vent - qt
am
au Gas
din
cu
curet
055e:iterate
entuzimmt
10AN MASSOFF
in
n'au tepirlt luerarile eangresului.

desnettetee ziareetilor sau prestige') feecio eLiltertatea" -

nuMERoAsE MOOWOI2TARI
Rumania 24, Ma anul al 4-1e5, al
vorpului". in eedlnta Acadendel Rome. de reviseet Libortatea, de sub directia euvrisvcs. 5T50N10I0'OCE,
In traducere nerd, prin acest Vineri 18 Dereminle, d. C. Redulo .
artieel, autorul a voit nU spune ob see-Mode a prezentat volumul Pe
eel.= discipilinare a Cori:dui ea anui 1935 din Ataikla de Psichologle,
CE SA ASCUT:Tivi LA RAM inginer I. P. Gigurtu, educe un
begat ei peeks material.
egeried I. P. Gigiartu deem Sine-
RARE 50 ePoRTIvE
rekr.1 (lb WE
,t, 1 9 3 7
fi constituite din manifestdrile sale care near mb direeeia d-mle. tatea diranutun George Ofroe, Din
de nature sa compremita onearea eVolumul cuprinde etude set-mate 5500111 Preludiu din l'arella! de tam utopian generamt Page Eon.
twatemossmitaa
. Puent,
ei demnitatea ziarlstilor sau Ores- dr. G. Mai-Menu, L.
C. u es -mo Marti 22 Decembrie Wagner Mom Metre-main edit. de
tigiul corpultd. Metal legel Copemen, leic. BUCURIMTL. ore 19.35 eeelelor Bruno Weiterl aeoneera mom m re
Marelneenu, Vasee Pavel., D. To-* mazical dela Eehipele Regale Auden- minor de Manuel (male ida teem. etc.... O cronica beget. care Pa- La mtresterul luereriler publlee el PAM=
Am toilet; mei este tin anima prin Mean A- elened-Clelapelle L deCoest.Beeeeln dirdede Aleetiereted Aoloso de Ban- sneeze ,evenimentele la o, fac comunteattilor S'a inteemit reveal _
care se Mzeste patrimoniul moral NMtor, etc.. Ora 10.55 Colin& din diferlfe re- da Mime Rosette 111,,,dar); Concerto os Elbertatea o midst& de entuali-' mentail statute. Tersonaluan din La 15 Istemarie 1937 se va desehl-
al preset: geosso in \eyelet bored, ate ea 'president, addenistraela comerciam a pernni-Iddoe gomebolia uad pdacaavt1.caa
,e 126. Consitful superior al are- eGazeta Trilitonalelorn din.Zerten atrie udeage;
;

Luca-ZIA luldrattlice lee oi carrunicatalor pe apa.

sei've tine eazierele tuturor Maria- -7,!' upend ,,Garelo Tribunaleloan Bane dimineata Cesteseu; Cobo- eroice de Cesar e :1( Mega Du- Regulaidental stabfleete eonditilte ecIla G.5eochltas J.d. Pro-
tom". revisse. lmara judielara, anul XVI, rit-a, coborit de 70000101 Cirdeed pre); Kyrie din NM solemnis" do penuentive Ito Fist. de admitere. irmintare, detaeare, eseva.
Nu num.t ee fiecare elarist are No. 12 din 20 Decembrle 1936. Di- Velerlea ei Teter Doemne (Moldove): Beethoven el Alemiee, in Meseta" de enterdia concede ieetre din serviette retell Dorttorn se vor adresa pentro in.
ue cuter, der fieuere zierist are rector Gh. Colmar, Morel de club (Ardeal); Inchina- Handel Mech. PII0atIO1OU din Bee- Sob erclinta Andemtel Rumens de 001111e, imternnizatille, Barlett0:41e formaduni detellate la Instituell
mai mite caziere. caprinde un sumar varlet, din care cru pastornor (Maseell; Coromb de Itn el cor). Want 18 eurent, d. I, Onnioneseu a ei respunderea, iudecarea discipli-inatlenal zootehnle, str, Do. ht, seen
'Dar doveda cea mal strelueita cd dam: Uniunea gl pensille noastre trandaftri de Gh. Cum In mentel Ora, 19.10 In fprouiala Malamu- prezantat un manueerts al odiut
o nar). covict nr. 63, Bucureed VI.
organizarea corpulid Garistilor este de Gh. Corm; Comislee arbitrale Betldeem (Darnbovita); Moe CrActun te!. Orchestra Siamo Men. dc Alexandra David.. intituat La-
trainee delft% ate de
Dula, se aseote in modul cum Se berg, Cae divers de Dine, Th, Pasco, nit (Ardead. Elias Grun- de Morozolv; Maio' Siena en Pm- Rogelsky t Copal de Craciun de Ro- organ hidrauliee groaner.. ln Ro-
land Pbiliape; FalSI de zepacIA de mania, --. Stadia ti ante-Preieefa"
meereelleadmitaaniage- ,.-798.1,5e.trasiocazzetx,
Teatrul neteause Maria" Telelan 5.92.48
femme corine ziaristilor. Callerele iuMciare de O. 1. Marosin, Ora 2030 Concert de plan, d-ra Iseldosay; Plimbere cu smite de 'les- in A Tinian Savideseu a peepus et In flamer seara formidabilul succes
Din art. 98 se vecle categoric ee °twee Dentelopola (portret) de Radice Souten Scherzo No. 2 de sen Greaten I essâaal,siits de Eouo s'a heterit a se Aped. In megeorIle
oilman nu poate se fie omit de a in- Constantin Prodan, Sere rmonolpa- Chopin; Butane No. 2 de Chopin; Ain Reetel ; Creel n la mineatire de seictiunii ettintifiee lumarea d-lui
fra in corp. (DM are talent, dace ene lustielei de loan Lazdr. 0 tapi- de aelermaj-tarante a
eerie si deed e ser moraine
lo febil aceste Ceopul Maristien de
ng dal maul cod penal de Const.
Calla, Beaten Conachl (necrologl Oretorin din Casten.
PRAGA
Lis . Erne 10150101 ; riciun romenese de Genet. Papp-Monographie der asia-
ora 21.00 I. I. Bach Caclin Creel pastoral de Auberte tischen Arlen der Matting men...".
Ora 'e0.15 ; Continuance concertu-
,

Tents-14 Modern"
,De ziuà nevesti-mi'a a

C. G. Popeseu-Orea)e in ST11TTORAT. ore 1 MunIce me- Onel cantede de Craclun de

este constituit de DM de cand a- ineeistratura de Emilia Femela Arrnaeu, turnA. Bath Concert Italian; Mo- Ion V. Borgoean (canto: d-ra Liset- co`,
TONT au BULANDRA
vant mesa si zieristi. il putem Con- Respunsul prte prose In noes lays- zart Concert protest Wan ft.
sidera ideal constituit si sa
tam la tot formalismul birouerade cum oi numercage Ruispredente, cubine pentee vloare, eel', oboe fa- el Niscutu-s'a
pulitienese, ettprins in ardeolele recenzil, information( din cercurile got ei oral. op. An
orch. te Dime, aeomp. de Orchestra Ra-
latie penala de Came. Zatta, me- in SI-Major: Haydn Stmfonle con- dio): a) leitele negurate; b) Neamte; fooiere
steal d) Colindam (no °Gemara cum Deese
BlalfoUle Doanme; ei Mog Cracion ; Colima must compeole Renee medusa. de
elegance el degaGel tamale let
anaueureaza steeiunea 'Deed seara
peeeeteo
---
Cu vaporul .R0016.100." a fost a-
en la Constanta dela stress Acaelenea Romeob e delegat pe
Ouse
in re-minor. tenera Jestlunt Malsbenee din Ce- d-nil L. Mimeo et I. Simionesm cl
72-135 din anteproect care nu da Palateiul de halide, care emulate de Dragon Gael coLlnde de Cuellit. dealt Iencevesou 01 Ionel Taman
tatea-Mbee care se imbarcase Man- repreelate Academie la 00070001
nici un nerultat de nici on Oral. teteres el pentru manele Miercur7 23 Decembrie Ora 20.55: Colinde dr Tiberiu Bee- se va Mee o spumease corneal, In- geologic International care se ea
Revista mprInde el remite de- Mee»"», D-na Aca de Beebe (cau- 0.01010 Kee Dann recomPeme" de 'Main pe emeorel englee eateries.- tine le Moscove in Iulie 1937,
Lateen meant, organizarea pro- de carleaturtstel MUM, avo- BUCUREeTT, ore 21.00: Melodie iee A. 050010.
Insitatei de ziast Isoate ramane serum eampoeiteri romani. D-ra softa interpleterea : I. Iancovescu, I. Ti-
Menteam: eanto Foaie vesde de dol/re . 21.20
cet. n Crilehmul Popoarelor rana, aaria Meter, Tote Tan, cela
freanG bine la dimezttille nousteu-
tamale, la dispozitille Codeloi penal CArlierevisee girea: Cine Mare scarliOn lume, D.
Ora 23.00-24.4 Muzieft pe.tre Moo si I, Pella,
mark, G. care., 1. teruea, 0. Tees/-
Regele Carpi el II-lea" si le A- A aperut Invests Cuget Mar"
de Breiloim Trei eels-Mee de Jinn, rioaptea
Cracitiondid.
o
Deselliderea TEATRULW MODERN (tel. 4.67.77)
sociatille de astdzi leterneiete pe ba- (Noul demenaton) area 1, nr. 23. Pe vex-suet ale Octavian Cog.; 91,11 BELGRAD, ore 23.50 : Beethoven Concertele Filar..
ta Minden
za legli siedicatelor profesionale Reeled) e concede de d. prof. N. adeverat, de Brediceanu; Mize:ste- Slmfonia 9-0. de Dlnia; Spline ',Andre mcnitei saci ainfine
sau a tiered/melee Morale si la (me- terra. VARSOVIA, ore 23 10: I. S. Bach: Comertele smatonice ale arches- pentru Vineri scud MrIma ei de CMG.) en

8000 franci
am de DeeguL Oratoriu de Creolun. Gel Filarmonler au fost 'emen-
rmen Intereselor materiale pe baza 21.40 : Concert de harpi. D-ra Sa-
legit eontractului de nonce si a Niculesca: Prelediu No. 20 ha date pane dupe serbitore
eelorlalte legi de teerolire a muncli. NoA ela.P1Oecluretet;7:Aff.TAO. Icrageseu." bina
do minor de Chopin; 11010: 1) Noe- Hennepin! Fritz leePrimul concert aimfonle va mops

MACHU
N. Ghinlea
MeGliOn'eÌo'f"°&;1
DE SEMEN l'e'Tagodétfat'e.t, 'T.. G. D.
couraglos, de dr.
ma
Gentled de Meta. de Meter Ellt- 35 Canzonetta; Teak cu variethuel
pro .
"e212'.1r
-a

afintate de Mania, violonist

Antedate.
enluziaem
Krreisler
-concertolod
febrn
Emilia: 0, ce mete eliminate! de !titmice Medea din Capitala. Fire cescatti,
Ioneeescu; Gh. Dim; zierel de si de T. Bre- andshill oh orOot concert va lea
printre
celebndui
lubitore Or
in seam de Jot 7 Ianuarle 1937,
vs n dirnat de II-Gretna George
Georeeseu et va avea ca Geist
Foltz Kreisler, a starnit un Dent( violondt franc. Zino ye

Pregraraul. McNeal muzleel fran-

de-
Fran- . reco pens.
cu lancovesm. Mohor si Tammy
gadleallffladaliattelglaitaiRetellsellefeleedgegantaigeMEME"Aeilese
Aseuri de serbeteri pentra carman, de t:Deane; Liru-i lin, de T. Medi- ceae, cuprinde suite Ma mere
McMartin wool adevArat eveniment l'Oye" de Ravel, sindonla Mentele
/1.N NOAPTEA DE M Demmer= de C. Peden Meerut duodenal de dr. cos.; Langan verde de Oh. Duna, artistic, dart ne gAndim la succese
I. Telenum; Gennasece A plan-area Mon Creclun de D. G. Kniac: Ael in
C. Chlhaesce. Came Meteriel 61; J. trunesteei de dr. CI, ionexu; Mimi- acetates, de CAM. de T. Bredima- obdande 0070110 Kreister, tao era- pgiTirst'-vgiO'FrIaIn=antottio)
Mihelcescu, Str. Romana 150; Far- nareatea In fate medial:1d de dr. P.-P.,
reada Brenta (D-ra Nagler), Ste cablue. sexual; Regenul altmentar la PRAGA, ora 23.50: L Bach:
- sfereit ,Mscele.e" (Gel tableuri
tee crolserla ye Meditarenal de
tit Regina Maria a Romeniei a melt 0,90005 a emit lop le clubut eerie
eri la Wiens, insolita de d. col teal national-ekränesc,
Eividenele aghlotant regaL ire prezidadi de d.
o consfitue
Miealache
Savoroua a foot inlempinata in, la care am partIcipetI. citIve more-
Damp:nee. 9; Farmacta Elena le- boilie ton nnichi de de. B. GoLgorsche Pesenrale pentru (Gel. emques lbert gare de adds:mesa Enna e5 arid- eeri universitari din partid. Intre
goMnn Calm Mamie) 2; Elena Dr Influent., eacesetor emenare muma ducele Aoton, de 0-00 ei d. Cure- altil V. Madman: ei M.
Solent Eneseu, B-dul Fake 95; Sa- epediulei sexual, de On. teamelyrtne,o; Gam: VIENA, ma 20,15: Leda di Lam- Cenclicele de sect:- amen, ministeul Romanic). la Viena,'R I
I

laam% eheorgloto, Ste 13 Seplem- 111000Ter,i.elepatte,ritele,rhdeAtegs1115a mermoor, mere done. aete de ten ale hatmanu. de mesonalel legaelei O .de colonist S'a discutat ordinea de el e con-

-
23.80: Muzice de eame-
brie 2: Dr. Lucretia Petrescu. Calea notiunt de Giena cure de dr. mileail leonizette. Quartet de coarde in fa-major iui Hasetti gresului profesorilor univemiteni
Cemucem 6; L. Terneemeanu, cote Gamteame, edsteeree Inimuselti teet- r5, ln national-tmeniete care se va tine
eft I 35' M. 13 Mob SG
Traten 98; Ana Dr. Decto B-dut Cnt
Nerve he la femel; creeterea Gimlet o glen- d°.
.
on 135; Schubert: Quartet de war- eedinta Academiel Romene de
Vinen 18 D.. a. c, d. general R. D. I. leihalache pitreserete a la Buenreete in zilele de 10 el 11
Capitals., unde va rdenene pane du Immarle.
.
Resellt a dared cinci mediae de so-
M. Gleca 120; Alexandrine. Barbiero, me bun ter la te naribuieteree emu- I
helteann Cada Moiler 364, Emma- ' ge-elle" de de. St. Diemeseu Redact.
Jai 24 Elecembrie coteli den anti 1815-1839 a Grebe- ph Anul Nou.
Calms Dudeen 258; Farrastela J. MI- ei Administratta. straela Demand 07. MI
:Menu see, hatmanut Raducanu La Babadag s'au descoperbrose-
Parchetel de Wont apse. sub bi- mintele e 43 soldati Went el MA
eta Dr. Veleta.. str. 11 lunte 20, exemplar lel 7- I aelIIIVITuil.,11 'atIngafIngri!
Rosette
Ele vor Il mgropate io Pontine e-
manamemme 0 carte cautatA culpere pe avocatul I. Banton, tel- roller
Face o deosehita impresie, asu- mitendo-1 in tudecath ca cuter
neindrumat, care insii, Prie facet' emotie or Care o intalnion abeam Ste un o durata timP Si pro eerneller in speelet ultimo la- Moral la faleificarea unor egrtifi-
tate si abundenta, confirme predis- el la pictorul George Nichita. le- dorinta de a le cunoaSte, erme a Alta M. Nora: Fellteia .ne cate do sarcini Motecare. Tnbuna- Helen INiesel, cornianinztä
pozida remanului sPre arta Mete-
' - a nostalgia unei calatora inspre. a- e slander/. Dee eerie' cu tendinta

red. da, un crimpei de ores at0 Paula!

Sob o paned de Meade.. Intre el Si
privire, o barierg usoarg de plopi
colo.
Fled de camp, de seed, de era-
dini impart Meal discret Si me- iCout
'
5100101,..is
Melee. de a le ponegri, ele nu eau 11)Terlisita"oatc171'tsatresCI"mmrvavo,1
formalizat; dovada: naarele numer de invinulrea Mere emits Corte PARIS, 21. (Radar).
de curaparatoaxe, atat to Capitala, de Casette inset, In urma memo101 minter d:n Metz a condamnat la
faced de parchetel general, a ca- Seee ant
Tribunalal -
Salile Aieneului Roman cuprind goldei, seCati de seva, eu desenul mo aceiasi Paczie lobuzA. eat ei 05 provincle. 01 e Mace: Insu- inehisoere Si 20 de ad
lima de capetenie a femonon e eu- nal deciale de scheme. tdmisane interdictie
mtualmente trei eopooilii de 1MtOri sumar al selieletului lor D-na Dona Delavraneea si-a sta- aele mall ale Apmultd. Violontstul
Fritz Kresler nu este un nume de renitatea 91 dorinta de a cureniste Pro.. sere a It din roe Melecat traneez de sedere pe teetered
autentien Dona Delavrencea, lone- anzei amentel de emotie, sensei tomMii o personalitate. e estee- panelsc arito autor care le defai- de Carina de Apel. pe d-boara Helene Wesel,
see Dedu 5i EVAlo, dintre cari voi de ineremenire in moarte MONA.- m). in care se asociaza realismul Cu sezen, 50101 lanset de o mode, ei dr- seneeres Sine de acente eu- Seetle v-e. a Curtli. ca /nstante vfirsta de 18 anl, de meta ger-
sensibilitatea artistice. lOIr inuil dintaa locurile cele mai e tr metere, dmbatend progeny) mane, metre Ineereare de spienee
desprinde aol pe Momenta Dona De- rie a fern& Demean printre marli violonieti
lavramea ale Mori cincizeci de E pdcat ea committee in Mrs al Gumtree Un ceecert al sau ra- Dar berbatii zambesc mantels ei svocatolut Heriten. a pronentat eri
Acciasi plOpi lug aiurea fil-
deci si a d-nei Dona Delevran- grebeno el el se. cumpere o luera-
Maize variate compon sin ensemble treze o mania premature', ape fle- mane In sufletul 0001torilor ca en se pa
Cititi MAGAZINUL
interesant, do rendul nests ca si ece, molicitema ceselor, Meonjurate tea trebbes. ea. patirneasese de o regret al ca. o Impute can doare, re care le satisface amend propriu. accede la 7 DM Inchiseere.
in alte expozitii ale sale. de desehet... Aimee o stere 05ec5- deeinteresare momentene a publi- ffindee. nu poate fl retraitil mai des. Repertoriul de Grl.
colui mare, tras de stridenta si de Singurul concert Kreider ce va
ciun at Tentrului
- -
EPTUIUA
Dela o espezitie la alta d-na Do- Mare de Malmo turburi, compromis evendeente avea loc in
imperativel mod ce eu- Bucureete se va QM la
na Delavrancea pe deeParte 1st sta.. intro apd si uscat Inundade sale ado
Pried Mende lentil iodate inter- oreIe 9 seara, Aherne,
, 27 lannerm, ellegina Maria"
tonmeesle 0 personalitate, pe de al- si res. de chid Sese Ori nend-o provizoriu dela preocupard tar beetele se mai pot Seined 25 Decembne (I-a el), ma-
ta orate o erne:cease, rezerve sl- Kra monotonie, led Mode care In- le de arte. ga.ol la egentla Feder. tinee: Flu-rapt domain ministee;
gem de ()Otero de Melee si de re- soeeste si amenteiezi esPeelela da- Vicitatond Deate zest In sale de ePritnidu44 sema) Do Gm nevesti-mt; Sambre
Moire. oseblte. anotimpurile. orele. 26 Deeembrie (II-a zi) matinee, In este tinal din male ma! Diemen() roman.
Pe un fond de realism, vizianea Mai mode vederi din Sig:edema, e,mozitie a d-nei Done Delavraneta Anton" Amore; seere, Dr ewe 5e01e01_,., moilco ale entraer.ituarelui emitter CO.
artiste( e delicate si Sensibild. Intro Aare care ocleul ezitd a-SI preelza o ooze de pecifiem care mane din este un achnirabil roman pentru Dunning& 37 (a III-a ad, matinee:
fornian JACK LONDON, oglindind apt-
'obieciivol inspiradei salt al !nude- Prelerintele. Fizionomia unui oras a- structure clime a concedeb si din cope II lineret, seas de commute' In amurg; seal, Da aim mime- suede LIM insfml Meta lul do, nventotier.'
Mal 51 starile subiective, existe mime, mete din Ines/Mime in pallid ammonia secrete a coloritului. Lin smelter gerrean Erich Kaeetner. d-me Luni 28 Decembrier De elm
tableu de d-na Dona Delavrancea, Caneo are un umer intellgent, o nevestl-mi; Marti 29 Deeembrle: De contrabanIlst, vAngtor rie loon, east:mat
Contact si echilibru. Mace a efitei merginite de Mollie acUtine Genie, amount1 interned, do Winne el erlreitivilale
Panzele care, toate, algae inte- Wens rezemale, carom amentul
riorizate. emotive, au la bare e unui colorit original ei autentic,
Pe tin peoete predispune sere an
optimism discret, totodatd. Rela-
tor si melaneo0c, ten1c
cembrle: De aim. Memel-inn Jet
retitle remeneaseit se bemire de 31 Deer:nix-le -(Reveillordm De illua
itooldeaun. flustratille eddlei erlse.ale 1 e -a-
roman - Acest
calm:Deere a ayarrit ea 011.111 AR
SPECIAL DE CRACIUN al ,,ZIOMANELOR
tehniel fermd care le 'Dime% aril, fragezimes unui Gimbel!, mania sa- Hortensia PapadatoBensesca MGM in foarte Merin.% eaeditii oevesti-me
Vineo t Ianuarie (Anal
CAPTIVANTE". Cereti-I la toll chioseerll
Mama. 'Colonies!, de obiceio dis- ved:lase. a MM. verde, un brun de Noel, matinee: In amurg, mare"
1

Cret, da o nod( de pOeuie difeze, de tan aden0 %made, le statOrniee- I tennice, 1 De Am nevesdeam. SI librerIl (19 let).

www.dacoromanica.ro
 Mrcuri 93 1936
ADEVERUL

REINVie EA DATIMLOR Franta deed o sintahtatel

LA PALATUL REGAL copiiior din Madrid

0 trunmasa serbare
r fia nafionalist5, comitetul
MADRID 21. (Radar). - bane emidifinni
eopiii in eele mat
a,e, eodeeoe
Noi mergem
s
Corespondeniul Agentiei
Navas transmde:
. POP1111. de CRZClUN
de CrAciun, organizatä de Mamie Voevod
Manifestul adaogäl Co. ctliZevirtei
Din pricina stäruitoare- pat ref agiaft too 4"ranfa
lor bombardamente la veer ft íe,gnijigj ea eea mod
care este supus Madridul mare atenfie de inintste- - .DIMINEPT(1 COPi LOR
de cMre artileria pi aria-
de apärare a capitalei a
riffle Sdnatdfii Publiee dire
Frarrta pi Asistenfei So-
ciete din Satiate".
Care ea 'coven too la
TEAltIL COMEDIAIMAJESTIC
ni Zile-I.!. de
atiresart populaBiei un ma.
nifest, in care se spune Acest apel se sfArseste CRACIUN
Je intre altelei cu speranta cä mamele da
Franfa oferind oapita- spaniole isi vor fti fn.
Mate caninerop apanioli ice frOnge inbirea spre Itt
rodrata dela 5 la 14 ant, ad Seri copiii de primejdie,
prilejal preftoo de a trimitându-i in Franta.

Cum se acor dä cheltuelile

Frunmasele Inmate data end-
minepti de Older., care in ultimul
Rom nu mat face. bucuda decat a
poporului utail, au fest remise Irt
drepturile tor de calm Suverantd
10stru.
1. La patatul regal a avut We
erl la ora 6 duo& anneal traditio-
nata serbare, organtzata de Voevo-
Social-democratia
4.0
Cu ,,Ifkleimul"
dui Mihal, impreund eu colegli sal
de deed.
Chu Haut wart eje plugusorin sub
fereastra palatuhd tax &lemma
le-a introit me drag, eland astfel
onde,' de intarire a eredintel at a
obicelunlor intingului sau popor.
Uratorit au foot pcleoetlt upot too
palat uncle eau desfasurat celelalte
raanä
de judecati
0 circulati a ministerului de justitie
Ministerul de lustitle a trimis
pregedintilor dz Pustanta. armataa-
rea circulard:
Duo& cum mmonstell, art. 149 din
procedure china remand, prevede ra
partea care pierde In crones, se va
condemns la aielturnle ce se von
fi prichmit partei chatigatoare din
came narrate& dark aceasta e cere,
iar art. 146 din was.* lege, precede
chelturlde de judecati vor au-
prinde,
obiceitut heeheiflud cu Iroztl, collude 1) taxele de ludediti, 55 cheltue-
canto. de stea. facute en martorit, Molt, a-
Pi
genti sau climatal la fata locultd,
La Went Suveranul a 1mpartit 31 cheltalile de drum a de Want&
dartni stat colegilor de Mac& al
si) plata avocalilor (In Ardeal
ecceelue eeee0ojt ge m-
art. 424-435 pr. ant5 ardeleand,
dtc,
act care era de fatä. iar in Bucovina 40 pi lum. din pr.
Reprecentarea damn.co a fost cis. bunovirmand).
math. De asemeni art. 93 din leges le-
decatoritior de pecan precede ca
judecatorul va eondamna pe partea
care cade In pretenhuni la plate
tuturor cheltnelilor
in lupte:z';
DISPOZITILLE LEGO PENTIC1I
ACCELEILAREA JUDECATILOR
Legea acceleraal( judeatilor, are
ea dispazihuni care regiereentea- Se
pi
tor malorltate nu respect& aceste
dispoziflunt, aoordand cheituell dra
judecati et onorarli de avocet ciu
molt mat Mkt de cat cele cuvenite.
Cure prin aceasta se cauxenza,
prejudiell incompatibile pl 00 tex-
tele legit 01 ma echitatea, am carfare
a va ruga ad tnnevoitt ca aplicand Restaurantul Rbleartt
--
cu strictete dispozniunlle mai sus
amintite, la cererea parto caSti- SPECIAILITASI IN PESCARIE SI GRATAR
co eaunaalb chelniell de
iudecatii ne se vor Justine. Mecum Supeuri &pi spectecole
pi onorarul pe care a fost nevoiti
sa-1 plateasca, avocatului, paled
Moestral SIBICE A NU concert...El foatii neeptea
In slIele cla 01.60000 localul ea in deschis
seam& de sumele minimale fixate
pan tabloul anexat Inca avocallion
Cu ameba mane, va reamintesc
dispozitiunila eacularei noastre nr.
78.292 din 13 August pi dispoxItlunile
circulirel ea nr. 104.453 din 20 No-
iudtu
1 de
embrie 1936 prleitoare la cheltuelite
de procedura st taxele de timbru
cuvenite statului in procesele lode-
cat,
Ministru, (sal M. DTEVARA
-
vinde argintiria

aunt
arteastä chestione.
Astfel, art. 50 al. I din corcadO Negusului to1:1
pentru intregirea n lege, prevede ca hider-noon nu pot
redline cheltuelile de timbru, tau,
enemas de expert. Indemnizatia mar-
torilor prawn 01 once alte cheitueli
LONDRA, 21 (Rador).
dung amiazg s'a pus in
- Azi
vinzare
Pe cad partea care a dobandlt oto- o candtate de cateva sute de !tar.
tig de cased le va dovedi ca facute, argintgrie, apartinfind fostulal
Pe tnarginea unor ark* a d-lor Mama Plums Grigorovici ca
tar al II al accaul articol prevede
onerartile meanon nu pot fi re- Neguit Haile
cluse sub cee prevazine in tablou-
Selasie.
Cti [Mg afluenta datoritä ea- ter_.-at Imams
--
In trei minima trecute ale Ade- lar d. G. Grigorovici apesto cu desvoltarea normala a statului ro- rile onoratilor minimale intocmite riozititil, preturile de adIudecare Repro:entente: Saceetatea Generala de Parfamerle 0 Prod.,
ivrula", d-nii been Inman. o- maternalou adevandui ce se cere an. de Uniunea avocation. ChImice S. A. Ra Bacure.ef, Stead. Luteranä Na. 6 Towles 3.93.90
Ni se ad.° insa la cunostinta eh a argIntgriel nu au depasit de
reborn
Mores -dela Alba-lulia, loan
conducatoruf sectiunii
rostit in Eecare clip& asupra sensu-
lui insusi al unirii: proces (cleric
*
Prin cele trei &surf forme 51 au- instantele judecatoresti in marea cele oblanutte.

"din fosta Ungerie -

romane a partidulut social-democrat
5i George Ori-
gorovici, actualul presedinte al Par-
impus de evolutia sodotatilor care torizate se reactualizeaza greuta-
reclema desrobirea p000arelor sub- lea principillor democratice. Social-
jugate" si pretinde consolidarea a-demecratia a fost cbtora a uoitatii
.coress.efita-ec...

tidului somal-dennocrat din Roma-

nia, au recut declaratiuni politice de
cea mai mare importantä.
Au rememorat, cu deosebire con-
tributia efectivä, pas cu Pas, dml,
indelungat, a socialistilor la elibe-
rarea popoarelor asuprite din mu-
wine habsburgica.
Socialistii au desvoltat cu ener-
gli continuo improspatate atacurile
sistematice impotriva plutocratiei
care confisca.toate pozitiunile poli-
tice si economice io favoarea unei
close restranse, pauperizand multi-
mile.
CoMra clericalismului,
si bancarismului capitalist sl
monopolizator, proletariatul organ!.
zat a deslantuit ofensiva tenace si
sustinuta, fraternizand in mod fa.-
tis si ajuland tendintele de eman-
cipate nationald popoarelor.
Discursul d-lui senator losif Ja-
manca In adunarea nationala dela
Alba-lulia este o perA si .o piatra
fundamentalä la edificiul Romaniei
intregite. Nu se poate vorbt de u-
nire fära declaratiunea socialista
care a infiorat sufletul colectiv in
ceasul acela hotäritor si a servit
drept argumentul si gaeaulia Cea
mai solide a democratizerii Rema-
to istoricul fazei hotaratoare a
fauririi mien pe care il povesteste
co MOM plasticifate d. Ioan Flueras,
presedintele Confederatiei generale
a muncii, precizead, eh dezrobirea
socialä nu 0 putea intrevedea Farb
dezrobirea nation.%
Social-democratii au foot printre
Protagonistii cm mai constienti si
indarliti ai rezolvirii grabnice pe
care o pretindea problema natio-
nalitätilon.
Propunerea categorica de a se
intreba poporul Msusi in chestiunea
destinului sgu, deci de a se convoca
adunarea nationalä, a plecat dela d.
Flueras si a lost primith cu unani-
innate.
B. P. HASDEU
liantelor sincere de apgrare a hota- statului si e fermä in arktarea mil-
relor tar" ou statele cari ne cui- loacelor unice de Marine: reveni- Marea Britanie
gurb allante". rea la practicarea sincera. a posh.
ar ceda
0 mie de copii siraci din Gorj ajutati
Social-democratia romanä a a- atelor democrance. Braltarul in local
de Criciun de d-na Aretia G. Tatirescu
vut un rol istoric in ceasul =nit. E nevoe de o astfel de atmosfera
Ea a fost prezentä cu toata greuta- Politic" interna, care 55 tint searnä
tea curgritului si faptei in ceasul de- de implinirea crezului democratic Ceutei
isiv. Convingertle cele mai Pure fara fatarnicie el fart emanate.
si mai adanc sinnite au pecetluit u- MA morale. politica a color trei
irea. Ea a ramas credincloasä a- declaratiuni de mina actualitate. OPINIILE VICE-AMIRALUL111
odor principli, carl condrtioneazt 10.11 Clopofel
USBORNE
LONDRA, 22, (Rader). -
sul met intrunlri a socielgtil Orien-
In ear-
ronica muzicalá tal apropiat", a limt cuviintal al vi-
ce-andralal Usborne, lost director
al serviclului secret al Amiralltälli
britanice, actualmente iii retragere.
Vice-amiralul a deciarat ad Mama
Muzica nouá" Brined° ar avea marl avantagii da-
cd ar ceda Gibraltarul tes saint-
Riche -
eara am amstat la a tree pro- tul ch
-a
de anul acesta Aso-
el-sa trateaza act planet in bul portului Ceuta.
Mattel Munca nour, ao localul cea mat mare pasta ca baterte", Oratond' a aratat cg securitatea
Academiei Regale de MlIalea. pentru mentInerea stria& a rltmu- imperialui se blzue pe magenta An-
Am plerdut Sonata de plan, a co- lot Nu vrea dent sa atribue partea gliel In Mediterana..In caul anal
tecnIcI nostru Romeo Alexandrescu, Isulal unui instrument ell Care de- räsboiu cu o putere mediteraueang,
in interpretarea planistului Dam- d-sa mai are Inca mutt de Gibraltarul este vulnerabil. Bisera-
stralucit, in shale de concert. Ceuta
ha Pl, rnarturisim, ca pentru ambit
ne-a Mira rau. Din tret liedari ale d-lin Jelescu trivg, dung pgrerea sa, portul pa-
ne-au orient cele cloud din urma, sl o taste de teren in lund lid ar
Asistean alcatulta de un ma- valerificate malt mal multe avantagil
nunchl de aproape o suta de per- poetics min arta d-lut tea oleri
Wane, toate Mine de carte muzica- &rasa& Tot acesta din unna ne-a decal stance
Rolatg a Gibraltarithu.
la, cercetitoare si salad de acea incantat cu Chanson romanesque La Ceuta s'ar putea erela o baza
mutes care prinde sufleta st star- el Chanson o bone fultima de un nacalg si aertanä de Primul mtg..
nate inchipuiren eauta o alta aw- pitoresei caracteristic spaniel), am- ceeace ar asigura o apgrare real Copiii care au primit daruri. in mijlocul lor d-na Arethia Tbtarescu
ned pentru care are un interes In bele tel muzica walla der admIrabil lesnicionsd a stramtorti.
prima rand factual.
Transpus in arta picturti, Un
gandlt de Ravel Seattle, -a
adgogat oratond, - Este cunoseuta de public intense
actiettate a d-nel Aretia Tatareseu,
In Chanson épique d. Stroescu a ar it dispusg sd cedeze an port din sata d-lui prim ministru. In dome-
minted 20 Decembrie celor mat A-
rad cops dela smonle prirnare din
comunela Urdarii de sus, Brinell
insasi d-na Tatarescu In prezenM,
d-nel pi d-lul dr. N, Hasnas, a d-lor,
dr. Al. Badeseu, prefectul Wattle&
atare public mum% bucuros la fio- outlet eurajos insemnatatea auto- Maroc, In schimbul unei Igaii care niul Social si nallonal Asa ca nu de los, Palen& Sardaneati-Piscuri, prof. Th. Galas., direetorul n-
not retardataril -
rul pe care-1 starneste Ina - Ln
plafonul Sixtinei
criticei pentru antarell.
In Sonata pentrs clartnet ti fagot, asigura restabilirea tutegritith mai
teritoriale.
e =vole ad Ihststarn In aceastd
directie. Trebute sa remarcarn ions,
Plopsor, 01005555-510, Tiara& M-
ann, Batten& Vladuleni, Pesteana
autili de baal din Tg.-Jim, Al. Cra-
chmescu, revizorul scoter al Jude-
autand Insistent ea afle felul cum Poulenc ne-a transmis nu eloantii sale
Michelangelo La lucrat fin picioa- teat& louna sa dispoznie in nuzzled. ,,Evideat,
Tema cu vartattuni, pentru doud rated Usboree.
-a-nu
ea...gat vIce-aml- de
gest
data
aceasta este Carpal diplomatical
aceasta. un nou ai frurnos
d-nei Tatdrescu.
Moi, Rarcasenti, Ralacestl, ROOM-
Du, Temipani, Rovinari, Urechepti,
Danesti, Carbesti t Lip& toate din
lului preeum si a primarilor si In-
vatatorilor din comunele respective.
In neeare centre, d deputat dr.
re sau culcat pe spate), cum isi pre-
BntloaIt, dar acreditat la
cane cutortle sau peretele pe care pirate, a lui Wetsmann, interpreta- politica aetualg a Marei Bucuresh apreniind 41 admirand o- manful Gorj. Nemec a aratat insernnatatea si
ayes ea Meta, to de Tors at Merest, ne-a Pentru upuracea operetta de as- distinctia Laptei sarareite de d-na
ar putea sg devinä". perete de binefacere sociale ale
Prima lucrare pe care am seal- dinlat cd in musiclo cue poti ramane d-nei Tatarescu a organizat la Bu- tribune, copiii din comunele sus- Tatareseu.
tat-o a fast, Fanteria (Trio), pe care multa creme nou". cureal o mare loterie, an cirei be- mentionate au font adunali in con- La randul tor, Invatátorli scoale-
D. Poncet decorat de Hitler neficlu In suma de let 200.000, La
Omani] compozitor Lipatti a com-
p.,' anume pentru Asoclatia Mi-
nna naafi". Ddruitul medicine nu
putut Remade Mel aici modes-
De Crâclun
Sym
BERLIN, 21. (Rador).
-- -
pus la dispooilla d-net Titeirescu
cOre a-i IntrebuinM cum d-sa va
Fuels- crede de eustinla.
trele urnAteare, mouser, Pestiana,
Moi. Rovinari, real.
Alutoarele au fost impartite de
lor respective si-au natal memo.
stole at multumirea min euvintele
calde ai nimbllr pe care le-au melt.
tic sa flreasea. A commis astfel o littler a content d-lui Andre Cu anesti bani, d-na Tatarescu SI
Fantezie, in Trio, de Moline, vin rend a curuparat obiecte de imbraca-
e cask', nu e maid,
Francois POIIC0t, alllbaSadoral Fran minte, ineallaminte si cafe o paine
tonal si plan. cu Ida concise, me-
lodia buns et o factor& volt wad.
Ceeace ne-a surprino insa, este fap-
Mai ales de sirbatori,
Filed chitchat ZACIFIRESCU
Penh", cei eunoseitort.
lel la Berlin, medalla olimpicg cla- pentru o mie de coal areal. Du-
sa I. Ajutoarele au lost 3111pArtite (Murrain& Scnitorlior»
,Tatal meu este curaccut in nu.- gineste la Letopisetile moldovenesti, tarista contra ideilor noi, care se
0 intimpinare a Societätii Scriitorilor
..notice noeistra, In and 1830, nu
Smite artteole, In cart Lstorla Va-
letta se evidentiaaa aproape Mtn-
destine, avand aeeeo raree
cart sunt insunciente, dace nu-s
condruntate cu scrierile nonthupo-
rane rusesti si occidentale. Astfel
In Muda tutura asteptarlior st ce-
räspandesc de acolo peste Matt
Europa).
Din acest pasagiu desprindem a-
In leraesrdna artieolut Plasso- cater Parelescs, min grija eolegulul
-
leul scrittorilor'l al d-tat George Hoda Opreseu pi cu bunavointa
Romini".

a scot,
exclusie, ci numa1 ea chestie de
infrumuselare cmazionala. Acest
DESPRE ALEX. HASDEU an a atras atentia asupra W-
a Valahilor cl Societatra moldo-
lut
veneasca savanta I-a propus a-
rintelor, observatille tatalui ram
desom Spálar aPar Mahe.
Abut de patriotismul lui Alexan- Macoveseu
rul" dela 20 Decembrie c.
dru liasdeu si existenta unui studiu -
publinat in Adept- dommdm primar general Alexandru
Socie- Donescu.
tatea Scrlitorilor Borudell ne Dianne
Netinand seama de aerate 111,-
sun Wei mml din Invatatil mol-
asupra Literaturii Istoriei roma-
nesti. le precirdri:
Respraul grija pe care p are
o scoisoare in care lace Urmatoare- Saistatea Socolitorilor
Romani pen
ten maul scrtitorilor morti nu se
cloven,. nu s'a deas sa supuna pa- Unde si cand a fost tiparit, nu VA rugam ab faCeSt urmdtoarea
oprepte aci. In mom antler care

Despre omul insemnat, care a
lost Alex. Made's, esa s'a 5tiut lucru
mare, afara de faimosul lui discurs
dela Holm in care Se preamarea
trecutul Moldova discurs uimitor
penult timpunile acelaa.
La putinele lucruri, cari se stiau
in [recut, am adaos descOPerirea
unei teze a filosefului Scovoredd
Si o colaborare ¡eddied, complec-
late de ateos crarnpeie de Mole-
gie slavh. Intel-monde vechi, date
de C. Stamati asupra activitatii lai
Publicistice . se reduceau la cateva
titluri de studii ori articole publi-
cate in Dacia Lilerard.
Astazi putem da atom precizari
asupra activitatei acestui mare
moldovean din Basarabia. Autorul
Prectzarilor e locust fad she, 13. P.
haulm
--
In opera de linerete am Zee
chiar de adolescentli
fief critics-,
Pe tata. Chlar patrionsmul tatalui
il suparl. Pe atunci Bogdan Wee
in apele rusofile.
Intro harrtile Ini, gasim cbiar in
nota,_cl sentimentele Miele nu im-
piedica pärerile contrare.
Articolul, din care extiagem da-
tee, de cari pomenim. este infinite
Cu privire la insemndtatea lot Ni-
culai Gavrilovici Sadler in litera-
ture istorica". /west articol face
Parte dintee serie de altele publi-
cate in revistele rusesti, asupra lui
Nicolai Milesua. Nota, de care e
vorba alai sus, face parte din ar-
ticolul ,,fraroducere la Watts Spa-
terabit".
lata pasagiul %supra lut Alex.
Medea ;
tuna sa sale o Istorie Valaha, in-
tee limba mondiala.
Cu toate ca impreimarile 1-au
Wepiedicat ad indeoltneasca aceasta
derinta a Societal:14 moldoveneati,
Lana el larnurate pe dentin in-
semnatates. acestei Saari,. in Lite-
rature lstoriel Walla De la ion a-
semenea cunoscator in ale Spats-
ridul, not aunt= in drept, nu nu-
mal de a astepta, ei de a care o cer-
alma cinstita 51 o Privire
Cu tam altfel se prezinti aceasta,
cand elteat observatille euprinee
ne. Amtntirea despre vechea clo-
ne a Moldovei". Pe deoparte croe-
zeala, cu care a fost salsa lucre-
era, niet peruns urt studiu temeinte
si ur control sever al datelor; pe
de alta parte, sentimentui Paton-
faces sa lase uncle locuri
lard lamurla sd le lase la fel cum
erau in lzvoare. In tine marinut
nvoarelor e aarac. Aceda se mar-
rerea lehne ei =Mize attire. Din
ochtra amintirea despre vechea
glorie a Moldova", serial cu pa-
/erne aparte din ea, a fost tradusa
din manuserisul original moan In
Umba valahl al franceza, de calm
Peet.] moldovean C. T. Enamel&
Lumina In care tatal meu a ose-
zat personalitatea Spatemului, este
foarte magulitoare pentru papule-
lia valaha, care se stradue de la
cn timp Incocee eS transforme mu
painea cea de toate cUcini vechea
glorle". Iar savantii moldovent au
nnceput ad trambneee importune
Bahia a paraanteanului lor. Sane-
tale mane ale Trompetel Va-
lahe", (Trompeta Carpatilor lui
Cesar Renew), observ in treseat ca
asa se cinema una din gasetele lee
bastinape, au Walls repede la ure-
ante invatatiler din Arms, mal ales
din nancla",...
(Pasagial se terming cu o iesire
stint. In orice caz existenta lui a-
rate Inca odath acea activitate; de
care am vorbit Si anume de miSCa-
red romaneasca de Peste Poct te
sec. XIX si cu metropola Odesa.
Intre hantiile ramase dela Alex.
Bastion, se alla io dictionar neter-
minat asupra oamentlor mari ai
Moldovet. Probabil la acesta se ra-
aorta ma din informatiile lui B.
P. Hasdeu. Co timpul, cred ca se
va da la lumina si acesta.
0 a doua cOnstatare din acest
pasagiu este inceputul aplicarli me-
te& orifice in Istorie, metedá cu
care B. P. Hasdeu va face epocä
dincoace in Regal, luptand alaturi
de Matoresm, contra Romantismu-
lui blairan... Incoputul a fost flout
Pe spinarea tattlui eau.
Em. C. GrigoraS
reetilieare ci anultte oh urmeaza, o noua serie de monu-
Mormantul lui Stela)) OS /osif
ment° funeral* vox stralut cu evla,
este strajult de un impunator mo- vie roormintele alter scrtitort regre-
nument datorit seuiptorodui tonne- tall.
liu Medrea, Walla acorn doi ani
de Societalea Santana Roman&
tar mormantui poetului Cerna este
Impodobit on un frumos monument
tidiest de admiraterii postului. Papa va cit., din pat,
Socidatea Serlitortior Romani a
rldlcat In lama no monument fa.
nerar, la Predeal, in apropieree
transeelor unde a eanut viteleole maxi de Nciun
Patel Mneze Sautes., opera scale-
tortilla O. Flan, tar la cinntind Belle
tot prin gate aceleiest Societal& ROMA, 21 (iiader), Se ean-
firma elicits! ad Papa ye magma
-
s'a Ilona un monument la mu-
manta fostului presedhate Enna li microfon In seara zilei de 24 De-
Garleano, datont scuiptorului C. cembrie, la ern 23 si 30, an 771e-
Medrea. sagiu vanities! ci, ocazia SiirbOzo-
Tot la dmitirul Belli, Ma Imm- rilor Crdcierrola'
anent, in tuna trecuta, rca monu- Se subliniaza cd nsesagiul va li
ment datórit scuiptorului Oscar citit de &cereals! Pantif din petal
Spathe, la mOrMintul poetului Cin- ode, flind balmy,

www.dacoromanica.ro
 Pagina ADEVENU Miele art 23 Decernbrlat 1930

ExcedentuI balantei DISCUTII ALTE ARTICOLE ADMISE

cemerciale isefacerea cre-phimi LA COMPENSATIE
Opt miliarde lei in 1936 $i desvoltarea econontei nationale Morlificarea listelor A. ol B.
D. Va Im Pop, mlnistrul Indus- mace WI au Inlesnit, de asemenea,
I tante articole admise ttt
Am ammtat Inca acorn cAteva
Met si contertului, a facut duet Se- realizarea unor venzed importan- zile et la ministerul de Industrie
dinta de eri scare a delegatlei sect- le, cart depasesc cantiletile nego- lista A. cunt: neardrea,
comer{ se studiazt chestlimea no-
nomice o Interesante essence pre- date in euoca coreeptinzeteare a Guveraul, prin emanate sate cele ere-ma:nu vor ii
cantea eongelatd, derive,
dillairil si amptficaril istelor A Si
sel cu privire la Miliaria comerbt- anal"! tread. mai autorizate, lui de' toatt oste-
MI de Politic, St &mite lu alrlbutlunea
sett modificate de aeries sail de alt Cavtii de Casatie, iar magistralli
tele petrolifere, produce.
B. privItoare la exportal II impor-
nostru exterior in primele 11 lunl Alit la cereale cat si, in parte, la neala pentru desvoltarea economiel
Parlament, in area scop va trebui fie bine retribulti si bine selectio-
se tul prn compensatie. le de cherestea, teamed
ae anus. petrol., preturile obbnute in 1936 au noestre nationale. ca dreptul dc executare al crean- nati. de revonantd td lemma
In Whole de eri a delegatiel eco-
D-sa a evidentiat cu deo- lost ea mull ma! Mine deck ode Refacerea oblii noastre econo- sd devie an drept constitutio- fasonat.
nomic°, a lost disdulate pe tare
sebire imbucurator, CS exportal din 1935. late dar, Mel o MAD- mice nu se va putea infautui
s'a ridicat in rastimpul ace- care a nal, at et dreptul de nt0pdetate. RESTITUIREA ACELEIASI VA. aceasta chesthme. Celelalte artieole vor fi
sta la 18 miliarde 500 milloane lei, noastre eresterel soklului balanlei decat prin reslabilirea credinstui. Aceasta cu drept cavern, ciet din LORI MONETARE Delegatia a lend irs cer- utabilite definitiv a b in
Cernerclale. Fera credit, care este base ori- moment ce dreptul de manta estu O alte cause a disparitiei credi- eetare neenteroacele ce- astdai, dead lacrdrile de
irnportul fund nurnal de 10 miliarde
900 Winne. S'a °Mint deci, au Desigur ea rezultatele dobfindite caret vie" economice, nu se poate
face nimic.
asimilat dreptului de proprietate, tulul este nesiguranta in valoarea reri preventate real*" a trotre si control pe care
excedent de 7 millarde 600 mitos- ar fi lost si mai bane inca. dace Oricste osteneall ne-am da an- asa cum au hetarit Secbunile Unite si stabilitatea monedei. Capitelistul se admite need artecole la le va face d. Em, Marian,
es pen la 1 Decembrie a. C. pentru ea= so earl nu le discatem ale Quill de Casabe si deci, este azi st dea bani cu imprumut exported pi imported ire directortal Inatitutuleti tta
In ce priveste =oriel realize! dar carl puteas fl cu sign- tra a men sau imbunetati pro- garantat prin art. 17 din Constits- sau st vtadt marituri pe credit, de cadrul listelor A. ci 11. a- tional de export pi secre.
In prbuele lb alle din Decembrie a. rante evitate, s'ar Fl Ideal eforturi ductiunea agricole si a Incuraja ai tie, este foarte natural si logic ca ,teama scdderii retard monmei, proband ten memar de eir- tar general-delegat al mi-
e. acesta a Insumat I milliard 119 nentru mentinerea si in 1936 a de- desvolta industria si cowrie], nu dreptul de executare al mantel, In care caz el n'ar rectpála valoa- ca 40 artieole, ireisterului de industrie ni
milloane, mace face se se Mire- buseetor "Minute in treed Denim vom putea obtMe resultate satisfe- care este un accesoriu al acestela, rea surnelor imprumulate debitortr Dintre cele mai tmpor.. eontert.
cede perspective ca pane la sier- cheresteaua exportul de animale caroare, decat dupa. ce creditul va se fie si el garantat de Constitutie, at, ci numai acelag llama, de mo-
fi fost restanlit, cedi creditul este deoarece o creantt care nu se ,nele, corn se exprima art. 1578 din
situ! cull totalul cePortuni se fie romanesti. micellel vietb econonlice, teal ales
de circa 2 millarde. Sub mortal acesta suntem in poate execute, chiar vrernelnic, din codul nostra civil, ceiace 1-ar pri-
regres, desi produsele respective inter, tart ca a noastra, ate/ de se- cause nor legi ordinare emetic- cinui pagike mart clef i s'ar resti-
Excedentut ton( al balantei co- au lost mull apreciate
merciale pe ens! 1936 va atinge Si strata.
va dens] chiar, dupe cat se merle.
de clientele race in canitahni mobiliare.
Nidi agricultorul, nici inclustria-
sale, nu mai are Mai o valoare Ca tut co veloare, mall mai Putin
Mate sarantia ei constitutionali. deck a de:.
Lichidarea unor importuri
nicl comerciantul si nici Stand and creditortd va sti eS &Will Aceastd nesigurantd s'ar putea
Ora de 8 miliarde lei. In
D. mitdstru Valer Pop n'a lead unele vedne
Precieärl asspre canzelor cart au
limp
crificille
oc
hence
-
alte art dintre earl nu pot
n'au PrecaPetit ca- credit, progresa.
de impreturtri
dacä nu dispon de
cad rtimeni n'are aatia
sett de a execute creanta este se- user indrepta introduclinda.se In
rental de Constitutie, care nu se legfulree nousird, regale de drePl din Italia
bani lichizi ca se se mate dispense Peale modifica atlt de uaor td de din codal civil ardelean care in
asigurat rezultate atet de satisra- spre a stimula pe toate Ode cu mi- de credit. Cat
tea, la s'a
I
catoare in privInta schiniburilor nute mortal de vite de climes- nu poate face un pas petru
nee-
priveste Stets!, el
a-si
repede ea celelalte legi ordinare, art. 987. 988, 989, cod. civ., same
nu va mat avea Mama de a-si plan clan all ,glebitortil este dator sa Ban. Nallm-st a Románlei a a-i nibilul Bâtrell
noastre co Straingtatea. D-sa s'a noi no reallzat in
procura materialele necesare and Nationale, Min clea-
multiunit st Insiste asupre faptultd ste privinta nimlc. adrninistratini, ilia credit.
banii si rnerfurIle, Mr creditul va restituie creditoralui na numai a- dus la...shale hancilor autoriza- ring, coat D. C." arierate, la curstd
et fare de balanta deficitare din Era flresc decl, ea roadele as. bune Acest adever al necesitatil abso-
renaMe in mod automat. ceins =Male nutnericii de mo- In ct aprobarile de devize Rahn m u.
sltualla de astäzi marchesaä teptate de Ise mina and sittratil In- Nona lege de executare care sO nete, ci aceia4 valoare monelard, plate unporturdor dm Italia, cari Aceste aprobtri, vor fi insothe
lute a credituni, n'a fost desist de apere pe creditorii contra debitori- pe care a prinnt-o ca Irnprumut". an lost comunicate la limp prin bar-
un progres care merite sa fie in ternationale aft/ de iavorabilt, ea bin 'Slides de guvernele de scrisoarea de debltare din oar-
deosebl relevat it lost mat recluse deett eele en Imo ce s'au lor rat platmci, va trebui se fie tOt Creditorul pus aMfel la adepostul dermal aibastre din 19344935 Me- tea Sandler at numärut borderoulal
succedat dela räsbois Mende, ceci ad! de severe si laid de creditoral fluctuatiunei monetare nu va mai cum sI cererile Izolate, aprobale
Este locul se adeugem ea in a- teau fi obtlnute In realltate. Mate legile. are nicio =retie, au
albastru mentionat, precum sl nu.
lma de elorturile Wine de guvern D. ministru V. Pop a BM atlas Melt fare crutare necinstit. avea nevoe sä contracteze imams- pentru neasta tart. In ace,as eon- mare] cererel de devize, care va 11
spre a dial ai indruma mortal eu prilejul declaralluallor d-sale. in creditul privet SEVERITATEA JUSTITIEI muturile sau vinzärile in monede vor out. lichidate, die.- anexal impreunii cu formaland A".
aga I01 Meet sa se mate asigura o chestine cu deosebire interesantet
.1
si in al Statulul.
Credind va Ii cil atat mai eftin 51 streine, cari pot ayes aceiasi nesi-
cat mat band valorificare a prods- acela a defectuositatil de funclio- Creditul hind cu total dispent mai indesrulator, cu Cíit gi iustitia guranM ea si monde noastrd, si
valor romenesti, au contribult intio nare a clearingurilor, din cause ca- din Mate tranzactiunde noastre in- va fi end severa si mai expeditivd. stiind eä va reckpata la ferrate a-
foarte large mesure la oblinerea rom se ajunge la o imobilleare pre- terne
unei balante comerciale exceden- butane 31 deunatoare a disponibl-
voM
si externe, este absolut ne-
ca inainte de toate 5i inainte Mat fatti de debited cat Ci fate d reiasi vaboare monetard PevaCare a
creditor:. Pentru aceasta va fi ne- imprumulat-o debitorului, plasa Statele-UnIte, Franta Anglia
tare pe deoparte recolta imports"- !der. de orice reforme economice, se voe ca in Danlea ministerului de been, nefiind rizic, cu o dobandi
LI de cereale pl implicit. disponibl- Recite este veche. Sub ministe- gesim mijloacele pentru restabili-
riSilla marl pentru export pe cari Habit d-lui dr. Costineseu s'a pus, rea
le-am avut, pe de alta conjuncture pentes a nu stint cata tiara, ches.. Creditul privet nu s'ar putuc
lostitie eh avem ministri de Mare mica, lar creditul eftin ve renaste
autoritate, cum au fost pe vremuri sere binele tuturor.
States., Maiorescu, etc.; pentru STABILITATEA LEGILOR ECO-
or mein sä revinä
externt MarM lavorabili. tinea adaptedt clearingurilor la restabili decat printio legiferare ca magistratii nostri, stiindu-se la NOMICE SI FINANCIARE
Adeverul" a Insistat, incl data situatia creiata prin modilletnlle a dreptului de executare a crew:- adepostul oricdrei Influente Pon' In line pentru a se Menge la o
Inceputul campaniel de export, asu- regimulul schimburifor noastre felon si printl'o reforme serioase a
pre leptului cif grade productlel strait:Mat.. Sforterile Mute anted distriboirmi justitini, cat si a modu-
tice sau maleriale se fie toll la complecta sigurante a creditults
ineltimea misamei lor.
la schimburile economice normale
privet si deci reinvierea lai, va tre-
agrieole abandente pe care am a- si modifiedrile aduse convenhilor le de legiferare in chestiunile eco-
vut-o anal acesta, plasamentele de de clearing In ultimul an, n'au "str- nomice h financlare.
cereale pe pletele consumatoare ait sa desliintem rigiditatea elute- Relormele ce ar trebui inierdune
SELECTIONAREA MADISTRA- but sl se asigure o cat mat mare
TILOR stabilitate a legilor economice si
Magistratil nostri cunt más plätiti financiare. in avast scop legile eco-
UMBRA 21. (Roder). -
trei capitale se refert la
Corespendentul Agentiei aplicarea acordului
I eco-
sträine se vor ridica la 7-8 mi. mulai acesM de pled. care ne et- sunt urmatoarele: Navas emsestniefil
Harde lei. asigurtnd un spor de cel suneezt continue nealunsuri sl ne ABROGAREA LEGILOR EXCEP- SI depind pta malt de (tarn= po- cornice 4 linanciare sd lIa poata inomic din 25 Septembrie
patio 4 millarde, fats de anal tre- impledict, mal des poate deck ar pentru a putea ramane va fi modificale sau intonate cu allele. tin ajar de ditnineatà a 1936. Se precireaki in a-
ad. Prevederile noastre s'au do- trebui, st recupertm la vreme us- In primul rand vor trebul abro-
TIONALE totul impartial:. Numirea si inain- decal prin Volarea lor tit o leap* anuntat cä guvernele ceste cercuri ca parka
vedit pe deastregal totemetate. meir reprezentand contra-valoarea gate toate legile exceptionale cart tarea mactstratilor, &elute. leale tate de 213 gi mama dupd trei caul.
. Valerlanu
Frantei, "Mullet pi State. instal a "gentlemen's va
I

Stocalele de produse petrolliere exporturilor Mende. impiedice executer. creantelor.

din atributiunile ministrant! Om tor Unite vor incerca la greement" adicä partea
ce se lac de cetera vreme in name- I. K. P. Nimeni na de bani cu imprumut si inceputul anului 1937, pur mondarit proble-
nu vinde made pe credit, dace nu printeo sforkre comunä, mei, fiind reglementatä
t

DIEM sä suprinte absiacalele s'a trecut la realizarea

Devize libere este sigur el debita rolilsa plan
datoria la termen, salt in caz con-
tras il va putea s i la aceaste plate
Mire° judecata, ,pecle. Or, astazi
ce atatea Ingi nI .Plionale dare u-
MOTO1
WUMAG. GOIRLITZ
60-9S cai
Susecrabreainregistrarn
curler de import
cari impiedic5 revenirea celei de a doua
volumului normal de destinderea vamatä,
schimburi economice.
pArti,
In cerevrile bine briar- care necesitä numeroase
din compensatii pare pe debitori contra executed-
lor, nici un creditor nu-3i mai poate
Incase banii, ei de act lima de
IN DEPOZ1T LA

0 statistice oficiala arate ce
S. A. JACQUES GliLD
Directia reglementarii
comerlultei exterior a ho-
tdrit suspendarea Mregi-
mate se deviant ca. schirn. conversatii intre repro-
Intl de vederi intre cele zentantii celor trei tart.
teresant de remarcat, et in stalls- credit.

BURSA
eTa. DOAMNEI 1/
ea Nationale a incasat din compen- tice din exporturne Mcrae in lane LEDI NOU1 DE EXECUTARE .11dAMMEARIMA
strarli cererilor de im-
sell! aproape 400 mIlloane lei de- Noembria, exportal de compensatie Pert Mind la inceputul
Abrogarea
vi,e !Mere, dirt cari 50 miiloane suet, e de 430 milioane lei, late de maxi- care irnpiedictlegilor exceptionale lanuarie 1037.
devize din lista A si B, tar rend ! mum 230 milioane cat a lost In al- este azi suficientt
din celelalte compeasatil. timeM toni. Urcarea aceasta brasci rea credituld. Attest dunS ce cre-
executarea, nu mai
pentru restabili- Cuml devizelor
CoMpensadile fad din totalul del se datoreate laptului ce se apropie
negociabile Evfluarea creantelor BUCURESTI 22 Decembric 1936 Agricola 75-g0
circa 20 miliarde lei, cat a toot MI termemst de lichldare a maculae- ditsl a dispärut din cause acestor Amin Sibiu 200.-210
acest an, aproape 13 la sate. E in- tiller de compensatil. lesi exceptionale si creditorii au
devenit atet de speriati 5i de 00- Jugeslaviel in clearing
Erects .5,.1 actioni Scout 75-80
nuitort, este nevole de o now lege 'Parcel deviselor negoclabile a NAVIGATIE
lost eri complect lipslt de transact% INCUSIERI OFICIALE
de executare. garantatd Prat Coo- S. R. D. 775-785
stilutie, care min severitaMa el sb dice fund bachiderea amilui, atilt la Hance Nationali a Ingasioviel a Renta exproprierli 45%, V.
Plata creantelor comerciale insollo capitalistului decide incre-
dune, dentre
.
intreprindlari, nit 41 la Wend.
Camerae sent stationare. Mares
Cd asdel st madmen], germang a cotat 38,95, silingsl au-
dat Miele treente publicitstii sites- Reuta consolidarii 25.65, 25%, 25.60
pia ereantelor tin clearing ale tarii Rents. ineestrerii OVA
ASIGAIRARI
Dacia Romania
Oenerale
pe rims de 10 Decembrie a. e.
basim In airculalie. striae 26, Comeau Tells 4.60, ahem La data afatati, Digests:du a a- Renta stabilizarii
44%, % etcaue. Romani%
Capitalistii trebue se vade si se 86 5i lira Ballard 5.90.
financiare hi Norvegia
-
vat solduri active la clearing: fata Agricola Ponders
se convince ca. Statul prin legile de Germania, 19.500.000 mind, fat& Renta desvolterii 39. 38%, %, 39 Nationale
noui de executare le pearta un deo- de Italia, 49 mdioane Me, fete de Banes Nationale 4700. 725, 735 Franco-Romant
sebit interes, et intelege se reintro-
neze respectul in indeplinirea Situatia surnarà a Midi Bulgaria, 509.000 leva.
Banca Agricola 71
%%gums. Rom/Incased
MECUMS
Un comunicat al Bäncii Nationale pentru ca se lie posibile Mica 1450
%%nu Romani
Baum Nationa Id a Rornaniel edu- reinceperea operatiunilor de credit. S. R. D. 775
ce la canectinta debttorilor de ere-
In acest scop, debitoril von pre-
senta cereri insotite de documente In trecutul nostru nu prea inde-
Olandel $TIRI $11 ECOURI Resda 504 Concordia
Mesa, Rumbea
ante comerciale financiare in jastifieative, nrmand ea varsamin- partat in anii 1893 si 1900, and S. T. B. complect sensate 1535, 40 Creditul Sealer 52:27'0
piprovnia, minute paaa la la tele in lei s5. fie efectuate Intr'un tare a mai trecut prin crize, don Pe Ina de 14 Decembele a. c., Astra Remand' 990 I. R. D. P.
cembrie 1936, data intriril in De-
vi- legi au salvat creditul St averea Banes Olandet publice urmatoarre Autaritiltile vor hen va- Credit Minter 268 Redeventa
83-85
goare a anoraului de MAU incheiat ferment maximum de CO nile dela da- imobiliarem legea proprietarilor la situatie samara: Canna Miercuri, 1754-5174
cu serest& taro, ea sunt invitati ea; ta aprobarli transferultd, data care 1893 si lecea ormaridlor
Fleserve aur 670. Bursa se inchide astdti =Oftt
real% transferal creentelor lor pang, ve fi comanieata debitorillor ea sari- Circulatia fiduciana 776. Redeventa 175, 74, 73 Romans.
cel mai taniu la 31 Ianuarie 1937. sari spectate. liare la 1900. Aeopeerea 96,3.
,
Marti pi se va redeschide Petrol Block 85, 86, 87 petrol-Block 85-88
Sä urniam pilda antemerge.tori- Ihnigibilltati iodate ISIS. Lunt 28 Decembrie la o-
lor nostri si creditul va putea fi (Suede se hitting In fallow. de rele obipmeite.
refacut. Denial). Striae-trite de fine de an TErgul liber cs7,77:
cremmt Industrial
ELIBERAREA OARANTIE CONSTITUTIONALA la Bursa thecurepti se *or 675-890
AUTORIZATIILOR Creditul trebuie se MIA apoi si- face Miercuri 30 Decent- din tame. linen ne cant B ate a 2,010--11557,50
guranta et in viitor aceste legi de Realitatea liustrati brie 1936. conamicate de dare Banca SiloS
9R1EDMANN DATER

-
executare care le garanteazt drep-
DE IMPORT
na
Eri a west loc us Downie general SFr. Lioscani &00 Ca, H. A' CO;Itod'era
al Bauch Nationale, in care s'an throctori A. D. Frmilm u-lean duster
"TENTH
Roniatieasci
cfline
810-815
275- r
In min aetuala discutat resultatele elahnute eu o- Beesda 505-516
Din Germania *i Austria Singura orientare nomMtli pot (Anne Mat see-
casia tratativelor duse la Atemt au 6% 1003
guvernatoril din guile balcanice. 1510
S'au mai discutat masurile de in- Inter. 5% scoot. 1922
48.00-50.00
D100-8200
Pant "wain.. Miercuri ne, va fi eliberat la ince- 'At ei co-
mergianiii e1 indaatriaali ummirand rtiedele chides% a antilui Streeter al Bauch Imp, 5% panne :14:(3-1:..N DIN ECONOMIA
23 car., darecua canton- partul Inns, lanuarse 1937. Nationale. scord Parts 4% 205-21i
gentärii va elibera kale na
m00..1.4)19e de import din Tot eri a inceput "Ube-
reportatille din marea publicatie Acorn Berlin 4% 1928
inst1tult ci4aeordat Becht:41 Score Benno 4 Vene
105-115
ancOlnee romtme de petrol unfree" beard Berlin 5% lircAr, INNERHATIONALA
Germania pentru autori- rarea dela 'Awe de trans-
tattle publke, sometalli fer a autoricalttlor de rm. Tu sediul in Slimmest, pe Mega an:dilate, 7%
cririle sale de expleatare eseesta- Desvoltaril 714Vo
44 25-44.75
39.00-99.50 In ultima
-.-
petrolifere, piese de jport pentru Austria, cart te, eancesiunea de exploatare a pe- Mar. Unirn 5Vo
Dalului brat Metal in limitele Refacesi 5 la suta
51.00-51.50
de tang din Fiume,
preturile ati safes% o nand arcane.
schintb, medicamente pi fuseserd retinute la visa 48.50-59.00
grupe, de exploatare n suprefaIS Impr. National 5% 191 b4.00-54.50
Au sosit 54 vagoane vite connate din
chimicale (uentru tutal inInte transfer. S'a hottirit en ECONOMIC FINANCIAlt SOCIAL totalg de 133 ha, rap. efitliati. Pe Rents interne 5% 1122 P159-4860 Camara., elfrandu-se nu min smite
Ohs lagoslavia, la 105 capete. S'an
treprinderilor textile). aceste autorizatii sd fie e- tenitoriul coraunelor Habra! 31 I49% 65.00-6525 vandut pe loe lt vagoane.
Restul autorizatiilor de liberate complect nand talent 0.1 Dambovital.
import de circa 45 milloa cel an& teersite main". no. 95 cuprinde: , a
Consoliderli 3 la sate
Bonari de insposite
2555-2600
50.00-50.50
manta de prima mutate a'a Me-
tit cu 6 4, 4.20 lire kilogramul. Pre-
Banos Nationale. educe la cane- IXILer,:rinto:rnazirlie cu patru
Tratativele economies au
TrafIctI de märfuti - -
sireinetate Importul in
trimestr.111937 Gredi-
ci, pederea hterfailor de

vor fi Meld. cu lacepere dela 23 Urbane las 10%

SCRISURI 51 B
fine de an, binourilo Seri/UW.1W de iUrbese Sue, 5% 059'5.70-30.25
Control al Importului si Devlselor Urbane Bus 10 la su ta 50.05-5750 Wrens pieta %Thong -
Tarsal din Fiume-% prin ormare
este da-
minang heel de vine innportate din
40.50-4I 00
till **Meal. le Omit, prezent Decembrie a, e., pizza la 2 lanuarie Urbane Iasi 5%
1937.
, thmarim abis se mai vgd
22.25-22,75
I Fturale lee/. vIte de origina Ingoslavi.
64.00-64.50
81 valor. tiekocierile pantry
' na Rural, 5% 31.50-32.00 Aceasta se datoreste faptului ci
dintre Polonia si tärile dunärene Inliturarea dublei impu-
sari. Nepcdriviri
La minicterui educatiel nationele Casa Ramie MA
s'au Matta eomisitle de Indrumare
OBLIGATIUN%
23.00-24 00 gmvernal Ration esita sa acorde an-
!amain de Import si alo alte tan.
Cronici UM: bunk a Invaldniantului industrial si a
Aplicarea until non regim. me- invatainantului Tomordal. Comunale Bile. 5%
La Lwow a rand lac o cantering, Partimpantft au hotirit ea, We- Arabele earnisil au Yost puse sub Comunale Cue, esto
55.00-5600 0 telegramil 'Mail din Rama a-
intre reprezentantii ministeruisi de' /And dela 1 Mottle 1937 ad se peed talurgie, petrol, cereale 48,00_804, rota eft amnia] commie]. P-7siza-
pre5edintle ni.1111 ministru dr. C. Comunale Buc, 335%
Tomerf 4i romunlealie palonez ff &- in vipaare nerd rodeo pe edile
legalti suctetntilor de navigatie flu- ferrite paloneze din porturtle Dunne
Wald a tolviler dundrene. 4 Gdynia, spre Austria 41 heparin. Numdrul de Cralcion al .,Er-
' vinuri, agriculturä, coo-
Angelescu. Judeteno 5%
Judetene 4h%
3900_4100 nilo dintre ItalIc st Cehoslomcia a
52.00-52.00 fast prelungit pant la 91 Mullis
62 00-63.00 1017.
celsiorului" apare Miercuri 23 BANC1
Au fast reprezentate societdBla Sm stabtlit dense:meet sa se re- Petrolierele romi- ne la Paris Nationale ex. cup.
din Romania, Jegoslavia, Collage- ds. bertha atht pe calla ferate, cat
mein, lingerie si Austria. 21 pe vales fluviala. in Odle
Pe ardinea de zi a reeferintel au rene.
Decembrie, in condiguni lehnice
redac!ionale reeentiOnalt pl
peralle, tiscale, etc.
Parle, II (Rader'
Romeneasce ex cup.
Comertut Cratove
4725-4750
380_333
110-120
MITI
Ca un begat spar de mini.
figurat diferite protnerne referitoare tin bogat supil- Astra Romant Ill
Credit Raman ex. cup.
Of. Roar% Ltd.
240-250
1100- 1154
la lelesnirea .0 ineensiftearea trafi- Steam. Romand 59.
v ment trancez Concordia 77.
Cum Dal al Rem 250- Dui
Wgradeoin'erenfIZIo;tre esr;firif/ter'gusni!
rene.
Adtvrul Literar" Redeventa 29.
Petrol-Block 12.50.
Banes Cam. Ram.
II/ov
Cerealastilig
150-150
045-2es AGAZINUL
920-390

www.dacoromanica.ro
 lercerl 23 Decern le -1530
.EVERUL Papine 5.a

a jignellhillgri...
FRICTIUt CU

11 A
Nzeomt,11-81m,..

CRNDI, EVENS ;IENTELOR EXTERNE

Meld cel mai bun e M077 I
.VN..CADOUFRUpit
-

bond mercer KAWECO eule leir's.

dealt un cadm superb. CM nu id
- CARE, DUREAZA ANI DE-A RAND

SECUREST', 22 Deeembrle 1936 gumenteasi d. Bethlen

APROP1ERE
la Inst.-
rarea mop puternie control germs
- variant fart It le pese Magi de
derette un ,lecre a',5t de Mil gi fru.
me. In aceles limp mane mondiali
sae rue eepstatele stateler Su- KAWECO el garanteaed Perim Mi.
FRANCO -ANOLO. ropel eentrale, a Mum severe/liters FVni'i,e,,n=l'nl'''"rWrli 0 intrebare a oficiosului tale& gi funefionarea iseprorgitli a
ITALIANA intacti. in aperente, ar deveni fiett. Apremersle neturtioare ale Adui mecaniornultd. Penile de ear cu
Se anurita eft glom.' britanle De act d. Bethlen trage combi- sure se potrivese gi anallonatigtilor" vSrfol de kidium indistructibil [Me Proud incepted
gi guvernul frames an notifieat gm. ne ca singora solutle peslbsla esre negtri, east se rent, pentre victoria national-taramt de o finefS neintrecuii. 0 cede de
560.-
vernului Milan liotarirea tor de a crearea liner eonditii de Mate inde- lui Franco, fira sit se gandeasei re culori splendide et c15 posibilife-
dela tei
gramforma legatiile respective din pendenta prairie popoarelé din ba- ar insemna pectins eel o Frante in. ter, de a vi alege toeuf care
Addis-Abeba in consulate generate. thed dmarean, astfel ea ele sa nu Dreptatead ofIciesuí partidului
collimate de trei state faseiste national-terdatese,
Se preeizema din Londra care- mai fie nevoite a recurge la spriji- Mate. pubIted in nu- convine costului Dot en. More FArironiaf leuneura. Od"
d-a batirire este cu totni indepen- nul rnarilor puteri inyeeinete. mind say de award sarnaelloarea
druid de negocierile angle-Believe Selutia a treia este analizath zeal XLTE EVENIMEN- note- a

vane ineheerea mui gentlemen's detailat de .1. Settee, care arati TE ALE ZILE1
agreement" priGtor la Mediterana cis
gl nu insenumazi
aceastS parte a Mutest to-
reeunoastere cuitt de nusneroase natiuni mlei,
- S'a vorbit art, la Lends., de
pregttirea ma mare efort corium motel -
D. Gheorghe
la guvern
Thidres. este ar-
-al
räposatu-
de jure" a cuceririi Abisinlei de eXisti trel centre geopolitice de gra- angle-francomnericen Rentsa su- lid L G. Duce, 151 erai aminteste d. Gridilase manilla de Duns, Muziol ti Arti la Dancing - Bar
ettre Italia, vitate: eimpia polono-lituant al primarea obstacoleler earl Tätärescm cum a merit predeceso-
impledi- demintire sovietcä
anti -
Inteadevete, mamma nu este desti. Mel centre este Enema, camp/aids revenirea sehlraburiler economiee
marmite cel - de Ponenlea, gi bazinul combo al Du- la volumul normal dinaintea crizei.
rid sán? A fost asasinat de chin
terorlst dintr'o mamba'
-
teetlei hatereselor britanice si Iran- gene este
Wiese Abisinia. Rostul Weal al stern ea
-
eat met mat bane asigurtri a ere- narii de Cos, In Mere enemata Un- Se preeineadit ei ge
Mara.
Droste! - verba de o
singura in destindere vamala, prevfauth in a-
e organisms Pen- medal tripartit din 25 Septembsie
asocial% politick. Aceastá sage-lode
a lost dizolvaili.
2108CGEA, 22 (Rader). Agent%
Telegrafieh Sonetiei Tass commiel
rnmatearele:
consulnor este enamors intermelor tru aceasta trebue Si I se redea...., rue emend Met numeroase Se mentine dizolvarea?
private ale nationailler stabiliti ial uni ei naturala de eparare consti- conversatii Hare reprezentantli de- Sau s'a rldicat interdictia de SUM ráspinditt de Aerobia Te-
de Careen. Astfel (min mesa- lor trei tári. In legatura iunctionare? legrallea strata, ea vasele de Ms-
strainitate. penguin nu reprezinti tuted
statul si trebne acreditati pe rea Tranailveniel Banatelui) ea probleme se relevt un articolmeleasi al zia- Se pare cl d. 'Ultimocu a ultat
bolo sevietiee ar PI primIt ordinal
de a se indrenta sure apele spaniels,
lama guverran strain respectiv. ar pubes spire natinnea remand de relni Yorkshire Poet" in care se armorial sän clecrot do dizolvare. A no mesponde realletit ut este a
Deal nu se pane in lor pro- eeeace d. Betillen consideri pence- afirma. importanta eolabortrii me-
codul
blems litulaterii suverestsdni lei caplet mare ea; pan-Mavismul. nomiee
- i finandare franee-brita-
abet el a venit la paten trecánd iaaaatax
Amintim el din endue mestei pro- D. Betblen Minna ea
bleme a serisorilor de acreditare, din trei ptrti de neiirlisi slave -
ineonjuratt nice, deoarece stabilltatea Frantel
gl Anglin eonstltue un factor In,
Frosts nu are actualmente ambasa- Rominia nu-si va pates menthe, portant In redeem stangeril laolel-
printr'o Isaith de &bilge", cum Ma-
nilla si declare retoric.
Anumite ziare -
de pilda
CIT1T/ COLORADO Met MINSEI No.
smile de Crgehm preruum ii In sinaaii,ifIrcrielLde Eineri, Simbritt if
1

der la Roma, guvernul italian Mu- independente coreseunde IL a dorintelor eelonalte Milan de ranee Vremii" publicl de doul
sand st. [weenie serisori de acredi- ei Mar isiteledindu-se Ilngaria.... a Malmo pecans a Memo orl pe slptirnánl lista unui comitet klerar" iz.z:hztrx;
tare earl n'ar fi adresate regelui natural pe bade satisfaceril 'mum- rope eanditiusil de viola. real puthe
Eu-
de ajutorare si de protectie al gns. 13Mevrul TRIO VELESCO si DUO MYRONS
gi impirat al Abisiniei". tiller revizioniste ale acesteia. grave". Articolul este socetit more- [Mai politico din care s'au recrutat
Oricare ar fi valoarea hotleirii Absordnatea tezei ea Rominia sia intern &tut Eden insugt
gavernelor din Lendre G Fern re st-si sacrifice ma din cele mai - D. Rusts Ares a sosit la Paris si se recruteeza memo teroristii.

el:Jae,* Si) VA IEllt

plan diplomatic $1 juridic, din puma man orovineit locuite de fit ei in vederea negocierilor fanee-turn Asasinil lei I. G. Da00 si al toi Ste-
de vedere politic ea reprezinth IdeS pentra ca, in scicimb, Ungaria o alum, ehestimii Alexandretta. Re- les. Wan lost 1104 lleS aslstentd.
!Monti an gest anneal care nu va mere.. de pericolul slay este and presentantil eel. dent. geverne s'au Dimpotrivii. Se manta' o prhnä de
trece neobservat la Roma De altfel de evidentd ineit o relevim de intrunit erl pentns a precedo la o incuralare viiterlior asashil.
ameliorarea in [manta directions a cat pentru latura ei comici.
.

ealnatere recapitulativa, a eelor Asoclatta se numeste Metcalf

raporturiter franca - angle - Kahane Dach ar fl si discuthm serios am deal tem. Se gtie eh guyernul tun leglonarilor".
pare a fi Mimi pas el unor mason aminti napalm romint nu gi-a cere ca. sandjakul st fie declarat in-
real insemnete. spell, ar fi Must pierdur Bata dealungul smokier dependent, km guvernel trances se Aceastä asoclatle trindle amenla-
mica 6.e reemmteres [medulla de
reconoastere :sr urma sit' se nroduct sau.11
Invalid, eind ea nu era consti- owls
itale-abisinian. Numai eh aceasta tuna innate stat puternic, niei de a garanta integritatea SIAM pe
ndonsinegtriitee,
vletutea oldigatillor sale
emarndo. a [1:; ini;:ei:Cur ,sja.4,a,AllTnI. -din diverse particle si -
thri diferitelor personalitäti politice
in special
din earth/al national-Manesa.
in zodia monopokflui setebist
duurb ce 8oeletatea Natiuniler ar Silo emerald de fenetionarea e-
admite ea mat intai nem situatie. BetMen nu trebm el fle Mari- chesbunee urmeazo si fie tremens eestel asoclatii"? Si ce masurl in-
In editorialisl stu din IS mt. ,Le jorat acum de soarta acestei natiuni
Temps" face sugesha - dealtiel for- latine in mijlocul
motetS mal de melt -- ea Adunarea Sa mat mintier - in plus- ea
sesienea din Ionuarie a Consign-
sitc?". lui S. N. Pant atun-i au fost ietnsill
la Almandrotta trei ebsereatorl ne-
lelege sit la impotriva el?
Se mentine dizolvarea graPlei Vta cetatenilar gray amenintata de non! sisteni de circulatie
Societani Natiunilor di se intro- don't din statole slave care ne etri al Societalii Natieniler, iar cele asaslnilor lei Duce?
minima. foremast impreme cu noi drab garment procedeart.
neesel in emirate extramdinerk eat
tussle eerern Egiptulai de a fi ad- mien Intelegete,
mis ea membros, pentru a reglemon- Ionia - al Mellen -
este legal. de noi printeo a- buri
Is MIMI-
de Vcderi 'metre groirea mei
,,,hjjy.
Asociainte secrete sl terorlste pot
function, fail pedeapsd?
Odatd cu trecerea autobueelor la tampoanelor ta altele de strivtre Wept ca autobuzul sä se
S. T. B. am avut de inregistrat nu In vagoane, si la fuga dupä auto- sub povara brighesuite, oh
trine -

ta en marl *mime ebestionea reafirmati de mind, Sovie-

bisiniank. Merl, guveresele frames tele aunt satisfecute de frontiera
gi clean ar India recumaste me- Nistrului rd au destule de field in
Gentler
Atiteptára räspunsul
resets.
Tätä- albe socieldlii, ci
mai trist -o -
numai o urcare simtitoare a actin- Mize sau tramvsne, am fäcut un aul tipete...
si creme este ingrijorkor pronostic. Spuneam a- vociferdri...
inmidtire importantd name, cd asa cum se face transpor-
oink lapiräturi si
Dar sä [rearm. Inter, singurt zi
rinos netball fart ea
sa
- ignorind-o Me element iar Bulgaria
dat o nook. lovitert. instils,. in Mimi sa ne provoace Fiji?
este a accidentelor.
Sd nu se creadd cd exagerdm.
tub ettátorilor, nu este exchn ca
Bemire dintre noi oh devenirn vie-
trei victIme decimate" ale tram-
vaiolui. Nu mai vorbim de celetalte
Bel geneveze.
Le Temps" aerie in erlitorlaled a de
/NM ar fi si Deem totugi seam
pretinsa amenintere slued, an Peste 1CJ zguduiri Malice Accidente au fast intoldeauna. De-
raierile de trainman eau altddatd
time sigure ale rotilor de truncate. accidente, inregistrate in celelalte

- -
trebui poate Cement in urina seinnalkil a- zile de gazetele bucurestene. Am
Man ca tlicerea franeo-italland lden relevam eh d. &O- lucrun tamale obtrnatite. Asa dar cestel crime es se comae impo- face un pomelnic care n'ar Mabee
met prea molt si igi minima sue. nu erede Germania stoma ni ear putea reispunde
coma aetualeler nemied Inter este destul de permute'', MI Mna
Marna Britanie el Italia le VOr Wino piept pan-slavistnalut cu Milt mai
la San-Viacente ohmic
mai normal ca pi 601601 sd se ire
triva unei Capitale intregi ad se la
rased de indreptare, sh se Pain
in coloanele ziaralui
spatii intinse.
o Dolma

remand negeoleri inter gaVernid din molt co elt ea nu a putut-t, face registreze, din and in and, ate in circulane numárul de vehicule Intr'o asemenea situalle ce are
Roma si eel din Paris. Ziarpi sulalt meat vreme la mod sathiftchter t an accident. necesere, A. se ,redea,autobngeber, de land S. T. B.-ul? Pentruch md-
cirri ca ea nand intre Marea Bri- atunci Moil area MIMI in somata
tanie G Italia mdsta. un numbr Paolo a Suomi monoxide austro- Pagube de 10 milioane dolari '
Maui Cd lie etddaPit accident&
se intampill vilnic pi swat ca total
Vichlle teases', a.-5a ca cledulatia sh
nitre in normal, pentruca acciden-
Sari trebue, negrelit 55 ia. Lucru-
rile nu mai pot dura sub forma de
de difeeende precise, neintelegerile uncut". Cam Amine atunel cu do- SAN-SALVADOR, 22. Crucii Resii Increand Card de alta annual pi se deldatoresc In tole sal fle evitate, astlizi. Cu un mink insuilcient de
franeettaliene au fast oficlal regle- netts mmmtior oameni politici ai -

nonel orienta (Rader). --- Epicentral cu. incetare, at 9i noapte. In care S. T. 5.-al intelege ectuos
intregime sistemand in Nu ne-a impresionat Mond ea vagoane, cu un numär insuficient
1$35 -
mentate erin mortis:rile din Ianuarle a
Mtn n'ar trebni dead risi- a Rominlei
pill until earl en acoperit ulteGor
de a politice externt
sure Germania, prone trensurului care a distrus
dejuce pretinse intentii [termite erased San Vincente
i fri-
toatä tare s'au deschis
ste de subsoriptii pentru
sa-pi lava
datoria fold de populalnine.
S. T. 5.-111 n'a luat nici o dmpozitie
de revenire la situatiunea dinainte.
de autobuze, o circulatie normalá.
Si un transpin lent de rise nu
prietenla stabling, mum doi ant ale Sovietelor? Nu ne-a impresionat, pentruch So- Poate fi asigurat Nu este vorba
Italia are o aritudine meta prea PATRIOTISM... ed sapte localitati din km. ajutorarea sinistratiler. UN' PRONOST1C cietatea a dovedit de mutt ch nu ammo de felul barbar cum se face
rezerveth Ma de donate. de Inrele- TRADATOR prejarimi, este mammal! Dela locoed, din prima zi a stie sh yea si sh audä, chlatoria in ZOdia monopolului se-
gere a FmMei. Unnle Mare nariziene
D. Emile Bor ziaristul frames
Chiehotmenpec, pa pante luaddi in primire de S. T. B. a auto- Ne-a impresionat insh, cu totul tebist. Nu este vorba de astepttrile
de simpatisit in eereurile nee- le caruia este censtruit
interereteach measta ca e incereare atat .
buzelor, observand complecta de- altseva, deli dram pregkiti amnia in Math, de scumpetea thrifelor, dr
a Ducehri de a determine gevernul Cursul de conyertire
stre
frames ad Mime un aranlament bi- sirs L'Ordre" de dreapta, se ocupa in ziarul San Vincente. zorganizare in care se face cirri,- aceasta, deal Prevázusem ch Mun- inghesuialä si de strivirea oameni-
Moral aga cum il dare* Ital din 18 err. de vizita Pena' gleam au putut fi i:10a, asistand lo scenele de man a rile se vor intampla io tocmai. lor intre ei. Este vorba de insäsi
Fee de aceastä atitudine a d-lui until grup de deputati national-4n scosi
de sub ruine apron. a valutelar la C. F. R. via% noasträ, push In pericol la
francezl, in frunte ea d. Henri de
Mussolini, presa frames nuni as-
conde nemultundres Imbunttati-
re, rammtorilor Miter min tog int- sub
Bennis, in regiunile spaniole aflate pe IOC morti i peste 200
severanitatee generalulul Fran. riiniti, cart au foot inter-
Trei accidente Intro sungurä zi fiecare moment de vehiculele si
oamenii S. T. B.mlui.
Domnilor, dela Societatea tram-
thri este mai putin Mitt de co. Dupit ce relent ea incest d. de link in spitalele din San Dela I Mamie 1937 cursul de Nu Item sh vorbim aid (leave doalgne dará Cucerirea minulelor
convents's a valutelor Gratin la nenumäratele weld.* care se vaelor, se apropie un art non. Ce-
earm aceasta gi se spat ci in Me Berlins nu stia ce atitudine Plerdute in statt din cauza aglo-
de germano-filismul generalu- Salvador.
ia thtenil acestei nefericite metropole
din arm". se ye putea alum la o latt C. F. R. a fost. firat Mpg, cum la- Vamp% Mile In slant ofind opplil merärii, a lovit 00 WM, iracturán- nu ter dela d-voasträ decht un OtO-
solvtie eu cumin bone panne Eu- lei Franco, eeeace faces se eerie: Pagubele numai la San ment: micl de Koala Sent luall de furia du-1 baza craillului $4 matilandu-1 in- cor lucrui sä-lcredeti eft 110 la vie-
ropa. Cal earl se indreaprt spre Hitler Vincente sent evaluate la Franeul francez lel 4.80; fr. ero- multImil les gone dung tramvai 5i grozitor.
ea sere un blnefiettor al Frantei
IO milioane delari. tism 23.60; fr. aur 32.60; fr. belgian nle tor si sä luati mäsuri de in-
D- BETHLEN dornie o seuteased de ororile 3.50; belgas 17.50; dolann am trantili pe fos, stalcill in plcioare, Ill aceiall zi la rubrica Paptelor dreptare, prelim St nil mai ye-
INPRIJORAT OE masacrele din Spartia se 'malt", in ultimele 24 ore eau MOO; dolarul hârtie 103.80; mama matilatL strivid, sfästati. Acestea diverse" a lost inregistratä Il o dem sAngele curgAnd pe 5i
d. BIM Maude: In ce tett privegte, inregisb-at in total peste germant 40; fl. Mande. 55.90; cor. sent accidente Impale" in zodia moarte i,l urma Mel accident de picioare zvarlite tocmai pe
SCARTA NOASTRA... n'ag sPone se Dwelt" ci declare to sgualadri sismice ai tklm cehilt 3.60; eor. norvegiana 25.30; Ilona a monopolulul setebist Sant ramvai. O bkrána, care autepta in troluar..,
Wiener Whischafts-Woche" pm. pe fate trideazh". eor. [Medea 26.30; &mesa 22.70; Mosul de asa minime importen- Matte in MO mlnisterulai de dolm- L. Fl.
bliet Mahn eanterintel Diana la Directory] siandui L'Ordse" a- neate terrine CS seria mu. lire Salient SAO; Moment', BS; tti, incbt nicl nu face sh le Deme- a, a lost imbraneltä 51 azvfirlIth in
Milano in rim de 15 ert, de contele dmen duirilor au s'a terminat, leva 1.2; Mail 19.50; dismal 2.10; ntia... lata tramvahdel, in momentul cand
ttefan Betides fost prmedinte al Totul se petreee in 8pania ea $1 astfel Meet papulalia sa- drahma 1.20; pengö 28 gl pIgolai Renuntand lull si pomenim de
eonsiliului de ministri smellier. D. eum Franco s'ar fi raseulat
Bethlen analizeaza problem. but- telegere deplind co dictatorsl gel.-
dunireen pain prisma nonflic- man gi eu diete.toran Italian, earl
In- telor din aprepirea voice.
glutei tra'este necontenit
austrlee 28 lei. pe care
La meanie sus arlitate Centre acestea,int paten le
source gerniant, loot dianrol, drah-
vedem cilnie in
renunla
lost prinsä sub rob, tälatá,
cd moartea a survenit in Scalia
-
acesta bare in sMtle. Nelerleita a
aje Ziar francez dat in jude-
tului de interese dintre Germania revneso la Marocul nostru, la Afrloa
gi Rusia, afirmlind ea in dosul an. noastrat de Nord. Leda ne maim
au mama in suflet.
va pereepe nici o supraeota lar pen- blemei -
ma, pellet si illiegal austriec, nu se roll de especial macabru al pre-
la anal° care costat
vreme dole produceroo aceldentulai.
CETATENi I CEll SA LI cata pentru calemnie
tagenismIdui ideologic dintre cele go nationalistil franeezi manifest&
dent state se simulate eonflietul a stata shnpalle pentru geful germ-
San VIncente a fest cors
gleet evacuat. Echipele tru toate eeklalte valute se va per- vieti, care-au Insemnat frangeri de
ceps sumacs% tie 30 la sati. SE LASE VIATA 1 PARIS, 22 (Rader). -Agent.%
dolie tendinte de expensiune in-
dreptate
.,"
Mil Fargrn. Eri abia, d. Char-
meleagi red-had din les Reber Mace in manta den-
late, dung relatärile ziarelor, bi-
11,101 ningara A, osa (te
lath Mptele. $i ele nu trebue on
produeä mirarea nimáool. Mirare
Hamm" transmit.
Un Mr de dimineatt. a amnia
sed-estol euroman. dredr detain turbudatoare, trelme ad produch faptul dä se in- eri eh ministral Aerullui ar fi !Mat
privesto accldentele datorite tram- guyenanni din Barcelona ma avien
In teoGe trei
bile ale acestui conflict
Cethlen. Prima ar fl
- posi- mend et Franco deposedeazi pe
afirmt d. marii capitaligt1 francezi ' en le
Chalon in- de bunursle lor din Riff, pecans a
veleta.
Inteo slag-art zl a skstfiminil
tamplä numai Mk de Anitine" aced-
dente. Pentruch tramvaiele si auto-
Dewsitine" de bombardament, in-
armat cu tun, gi care nu fusese
tre Germania gi Rusin, care s'ar peels aeestea la dispontia lui Hitler", trecute clarele au inregistrat trei buzele circulä Ikea 050 stare de bunt pus in serviclui armatei lean-
amide, ulna fie prone o hegemonie Dud delegatia alegllor nowt na- grave accident*. debandadl, inlet) asa totall neres- cm, reprezentand ultimo perfec-
Pectare a regalamentelor de cit.- t-tune in materie de constructii aero-
germanise, he mintr'una sleet in
Mimi &unman si in Baleani - er tz mamas. sä doze-ninth
smash"). [alembic °Anticlines. el ar
soluto deepotrive de made aecepta- fl mai plain critambilt: in mice caz,
licei pe cake Viefirestl In drat,-
tul einematografolui Gloria". lin
tragical in Minh vitezd, la o Irá
lane, Mtelan asa hal de barbell%
incat e o minune ca nu sunt sern.
nautic,
.Fresedintia eonsniului de rninistri
bile rentru popoarele ear; Wiese in nu le-or putea impala niment et. Pun petaled o nota in rare se matt eft
aceasti parte a Europei. A doua so- interesele lor de etas& 61 de pallid and aglomeratia eunoaste apogeul nalate zilnic zeci de accidente. Gana care a publiaat aceasta
1utie ar fi o intelegere Pealaiet iene dream.. intereselor nationale. Ei ei, a dat peste o trasuirk ränind Card te aili pe scare vagonului formatie re fi dat judecata. pen-
Cele delft state eniammiste, eari ar spun: Nse vrem cruciade ideolo- gray pe birlar. esti Conic amenintat co zvarlirea tre raspandme de Mtn false, de
urine sa-si reenneaset. sfere de in- glee!" gi lutnd partea fascis- Alt accident s'a erodes in Raion. Pe linie, iar in autobuz esti in yea- natura a slain discipline si snoralul
terese. Aceosta ar duce insii ar. mulul irepotriya comunismulel gl a- Tramvairil, tal age, in plina viterit rn.. panicl. La fiecare moment te in armate [octane,
Meteeeetme___"inero mrameamemesems
ele, sure miazh-zi, pana la Brand Mogul acestui brat al Chiliei coPiii pärintilor lor, lucandu-se cu vain-
Pe Duarte noastri si peste acesta pane al pescarilor al muncitorilor din rile pe cari mai thrziu le vor in-
Sbhntolou Gimorthe, se intind su-
-- astray si de pe mami basarabean fatuate ceasuri de cumpänd, de

f e'S VA!c vgiagi

1
Impardim stufului,
singurätate, se gäseste
1e011:
-
tele de Metal si gárle ale Deltei,
In care Pe
eke un grind, ici-colo, pierclutá in
ate
o a-
sezare de pescari, Cu mime pilo-
&Maul deice, Celina popil,
ale caror locuinte se aVe,c ICI el
-
colo inconiurale do vegetatie bo-
oth au o foe05 a tor invade, ce
minunead pe chlkorli vaselor.
chnd vaporul se apropie de
ocul uncle se aflä ei, se sue in letC1
Muth pentru viata lor truditä.

Ostrovul acesta al COslitei e ve-

stit sentra mares. mama de lad,
ceeace se intelege u5or din
mud apei ce II inconjoarä si
Putin mai in sus de Talc., Du-
name Isi imparte apele peat. in-
tale data in dorm brate ce nu-si
nostalgia merino nesunolcuturi, a
largurilor limit a singurätätii ape-
Tolima goald...

La Castile buchthrille vapoare-

vor mai run niciodata valurile. Lo-
cul de despärtire este la Centel",
de uncle la dreapta porneste bra-
tul Slantul Chem-aim, M.r la stänga
cel al Chilies Aci, inaintea Ceata-
lulM, Duniirea are cea mai mare
alarm; maludle sent departe, a-
termite cu Won stufoase, M-
tinderea target dintre tärmuri este
oglindh de apá schpitoare co se
revarSt pototit. E grea de seris
covársitoarea märene, ce te
eoldeseste aulnci clad te nth in
milloeul acestui noian de aide all-
toare.
Avem, aci la nol, sälbateca
märetie a until mare fluviu, ase--
men. celor din kW indepärtate
rtl ale lama, de Carl Palm Yar-
bindu-se ca in povestl. Cei ce au
-
for desfasurate intre tärmuri misfit,
eceia sa vma pe Dunarea noa-
stel care are din OM toatä aceastä
Nazis de mare element al first.
$1, asemeni acelut pictor care
vole sd uimeascd pe cei ce Pri-
ce.] tablourile, Intrebem si
-
noi, ca si el.
Ai "beat vreodatd an flu- caste in Minim! marl sere Ismail,
vial...?"
In fate Ceatatutut un barcaz =-
cork Math local unde adáncimea Dela Isnmil bratul acesta al Du-
aPoi e sceautal noaptea, cu o ide närei se indreapth intai spec
golui, barcaml este far, -
lomo molest past in värful catar- miazá-zi, pentruca attol descriind
land arg tin arc de cerc sa se fidice
plutitor de la Ceatalul braDdlli pre miazä-nnapte, si deslächn-
Chiliei, pe care se indreaptä a- du-se si el in druid brate sä cu-
prone junakate din apele Du- Wanda intro ele marele ostrov
Orel.
Larg, brand Chiba se incolä.
Pe u0analut
ale aria zeci de biserici se vhd
de departe, iuältandu-si turlele
verzi pe deasupra coturilor Chiliei.
Casale, bogal in roade.
Vapoarele Navigatiei Huviale
Mare din Veloov...
{Online" merg re bratul din slaty-
ga, undo pe Wand basarabean se
opresc la slepul ce slujeste de chei
ChSlda ce MCI en se redo,
piontut cdm Pe Mond LaMilei
Catalpug; tar Societatea románb
dunäreale isi trlmete vapoarele
urne Válcov pe brand drept,
Care se desface la rándul oi si el
- urnlärea cu ochil
tau altele data ce se unese duo loc
il 1oo incodlmánd veto alte beanie
ostroave Parrá, se aaese lao ea eel Dar vapoarele ad= si buckle
dinthiu, Dincolo de donator de se aid. In adevar, in tot
lor aveau un abonat" la mast: on
Chine Care Ma 00 numai orele de
sosire ale vaselor, dar care cu-
nostea si care e fereastra bucätä-
viol, -$1 clod vaporul se apropia
sä acosteze, cäbohol amble foarte
nelinistit pc ponton b00000t si
autând sä vadd bine cam in
co loc va veni fereastra pe care
,prhazul", -
stia ob i se arund intoldeauna
ca sä fie de indatä in
dreptul el, gala uâ.l primeasch
bucatele.
-
Si dad caroled pleca, Calorie II
cum face
orice om care se ell pe cheial de
made a plecat un vas.
e vaporul ttece de ei, -
SI vaslesc pe aproape de mal paoI
pentruca
apoi indath sä se avdnte in milli:t-
imbubd päinántul. Se fac pe aci ou
soiu minunat de mere, bone si
ut bratului 005 la valurile mari
pornite de vapor, a cliror unduire
matte de se rup marmite sub mo-
isten lor; si tot ce se seamána se
face din mare beigag.
le saltä lotca in sus 51 in jos, ca
un fel de scránciob, in care se dau
Dar aceasta named de dad oa-
mend au ridicat diguri de plmant
hula!" co bueurie. intland malurile ostrovului, care
Aceasta e marea lor pibcoce, PC
care ehiar cei midi, de eke septa ladiuuto vrerne era stricat de re-
aal deabea, nu vor od o scene; am
vizut odath cam o tenth de vre
varsärile Dunarel. Acum ostrovul
Chata este acoperit tot ea o 00-
gelatie puternia de un verde in-
opt-noui ani a vend
merles1 mid de tOt,
goand I
mal, a suit intr'o loth aln do
repede
: violator. sub care ghicesti seva
Putomicät din too in lac apar case
singuratice, ale celor ce muncesc
mtinat-o in millocul Dunitrei pán 6 est pämänt facia si hranit de ape.
Pe culmea valurilor, unde isi Ids
Mica in voia lor. si ton, in culme
veseliei bIteau din palme, färä s
Se poate vedea ormand in cite
un loc mai schaut al apelor cum
e pese catusi de palm de balan
mead sa se faca on nou ostrovi a
dealms st se impolmoleasa o
manic -
SI astfel adesti copii -
sbrilo mari ale loteei in loc cu aim
pescari d
meseria grea a
'creangh In mál, pentruca in ea sä
(Geld continuarea in pag,

www.dacoromanica.ro
 Pagina 6.a
ELTIMAREA 63S8URGLO
A DEVENIT ACTUALA?
MAID
OTTO DE NABSI3URG
Pa,g de curand cereurile polittce
vleneze rtspundeau tack la svonuelle
privitoare areStaUrarea Habsburg-
ler, Cb problema nu este actual!.
Nu spunem Mel poate", care.
Pentad glumei commute, ar putea
insemna da (c&rod o femee Wane
poate". mamma! pejurattate da"),
dar nu ráspundeau Met un nu"
categoric. De altfel aim nu ar fl
fost potrivit cu atitudinea eancela-
dr. Schurchnigg fat! de
eta problem!, pentruct el a rem-
noscut totdeauna eA e iegitirnist
N'ar fl corespuns Met proPagandel
Valise pentru restaurare, care nu
maned ct e mind& cu Indulgent,
dar e chlar incurajett. E sudden!
sk arnintlm manifestattile la cart se
dedau legitiminti cu omen diferite-
lor date istorine serbkri ale re-
glinentelor.
La toate Minorite de sired! se
and utile cu Pgura, dement!. petia-
WM, n bunulut inapt,. Franz lo-
se., care trebule stt trezeased in
populatie amintirea vremurner
bane Mad coroen. Hebsburgiler era
Met stralueltoare".
De cand instcancelerul Schuseb-
Hey a Ineuvlintat PrOPagonda lest-
Pmts. Ind In stn. Frontului
patriotic, Mamma in favcarea re-
staurtril,a luat forma unor meat-
festatll demonstrative.
0 MMOIFESTATIE
LIRIA$A
Acum
jal Mel
catra limp, cu pille-
de neat°. a Ion Otto de
Habsburg, a avut toe o manifest,
tie mare! MGMnu din cele mai
marl all din Viena Wiener Hom
zedbms" la care au Mat parte. pe
lIngt general!, Hunan al aristogra-
liet, lunctimarl de Mate caLndrnle,
munciteri, al sore an Otto, Adelaide
precum al alp membri at fostel di.
nasal.
yam. viltoare.
Dar al real simptomatict apare Au luat parte ton
demorstratla dela Manage eea
mate din Viena,
Majoritaten populattei evreeeti
din vana este de totdemna
drept Pacer legltimistA.
La sentimental de lemmata.
fall de lattrknal impArat", sub a
Owl domnle de 60 de ant, evrel-
mea a lealt din ghetto, s'a emend,
pat O a cápltat o ucreanreegulitdlt
de drepturi, se mai adaoga ai des-
gtmtul de Germania lui Hitler, ale
Pawl eforturi de a realize An-
schluss-ul" nu put gtst, btne
ecou ar evrelmea
Din awn punct de vedere, mate-
rnalen evrell. se OM atrasi de le-.
glicitapti, call scenead restaurarea
liabsburgilue ea gartintia nea ma,
puternica impotriva Anschluss-ulut.
De mild., legitimlrall iel dau sea-
ms al In actualele imprejurarl,
sprint= evreilor nu este de dispre.
pat. A. se face et a produs ante-
nnae MM. &moron dt sfetnicul del
mat intlm al lui Otto, Franz Ho-
henberg, liaI arhiducelui Franz
Ferdinand, si-ar da silinta st im-
prime adman] legitimiste o notá
antisemitio, ca s'o faeá mat Pe Pin-
eal MI Hitler. Deno] vlenon al Ma-
Ova legitimate cavalerul von HMI-
m d-
per an grablt, nu-I marina
mirit!, tomln enermic aces. swami,
par cermalle lentimiste au socotit
M. dermal-am measte vebuie st la
o forand ai mai accentuatt: de a-
ceea la solemaitatea dela marea M-
anson/ evreeasck la care muscle
rapin a %cut noggin. own'. Im-
pArat al a prout o euvkntare adr-
enal! omen au luat parte al re-
prezententi at guvernului al al ora-
laite Viena membrl nl fort. di-
nastit si 15 generen, trarniat de au-
torittliln milltare.
AOTILIPO-ITATEA PRO. bucuria
-A
BLEMEI
devenit rennin/wee Habsur- spre foloasele pe care aceenth ell- IMPARTIREA DARITRILOR DI A
gilor in adman., o chestie Mkt de
actualt? 1-a intrebat coresponden- plat aft prilejul
se opreascA aline, pan ai ierburi, ostroavele Salmmov, Otnozina
moire cari se depute malul,
ostroval incepe a crest, $i cu el stikaga in fata OStriavului Cer-
se va desfasura aceeau
si cu oftrogUl mtrrlmt ce-I
inainte de e Mum. la acela mat de ape ai paduri nesfarsite, str!- Fapta unui filantr op englez are profunda durere a adulate, Su-
- trot drepturlle lor, contra neptstdi voLTA.numaTI.
mare, numb Cola,
un bdtran localnic ne UMW. Pe and.
rand ii prikeam sälcide mari si Si and apere acestui brat al Du. Muffled. Negated labricant de au-
-
dese:
Amur dotrazeci de alai nu
an
La Clidlia-NOuti ai care e Roar inalte si albe. turlele celor trei fi nIlileut pear, hearer
dela Stefan cel Mare incoace,
apele bratulu, se unesc pnrinuam apt a pescarilor.
se resfire dz.. la Ostrovul Cerneofca
limp pang ce cur incepe lards sa Intaia data and am fost in a- care surer& depe urma tree Mau- n1i's
inainte Dar aci intinderea de ape ce poarta Mtoile pant in curtile
e mare in fata vechii cetati, poarta pescarilor. trecand pe sub portile
a Moldovei ce iIi mai inaltä Inca ce se inchid oeste drumul
- in Wale valurilor ce nu le mull!,
zidur grease chiar lane cheiul de ca la orice gospodarie imprej-
pot elpune. Putin mai departe. Pe am fost la biserica ortodoxi, uncle Orley anunciec aparut la Mica Publicitate
malui drept, se inaltA turla bise- sluiba se face si in ruseste si in
- -
ricei din Chilia-Veche,
nu se stie de clod,
trist $i paumai lipsit de verdeata nu
copacilOt printeo ciudatt man- iatele cantari ale copiilor de pes-
duire a firei, Mat de darnicia pe ari ce isi inältau vocile din ca-
geltnattriea ct: menu rrielenaa, scrgirriatenhmdaer vpe- cile de
tul lot Geneve Press" pe um I...area se limitenza maim on
el,
granitele actualei Matra".
-
Wiesner.
Chest.em restaurlrli e cat se L'Europe centrale" din Praga dt
poote de atetualt.",a Mamma hotarit, un Mopuns loarte interesant me-
ntor declarald ale lei Wiesner,
cercat mot sa slabeased pulld cete- HABSBUAGI1 $1 ITALIA
node. acestul Aspuns: Acearta nu
laseamnA ca ea e nl anal; actual ai
mat nu lemma/ ace* lama". scuAtatorsTrilateorraTfianariezcoCheaurteniyolrui:
De altfel rn curem convorbirti, seau, care, sub WM) ,Viabsburgli
von Wiesner a mat facut oft alte de- cLall4,ilestgiunvoenun,eRigeemrnoteaei severe de-
clarant categorice.
Loire. se indoeate
Astfel, el socoteete, dung convor-
birea pm care a mat-. cu Mussolini,
et e indreptlpt et aftrme ca, din
Pertea Italia nu mai exist!. Mel o
temere rd s'ar opune resteurforll
Habsburgilor.
Mussolini inr fi declarat ed. In
areas!! chestiune, este de anon
nu cancelorul arnuschrong, care PG.
veate problema hobsburgiel drept o
ehestime absolut maltreat, IA a Mr.
solutionare Austria nu are de cold
stand nlandnut.
AFIRPATIll DESPRE 0
SCRIM:RAPE DE ATITU.
DINE A PAICII 1NTELE-
GERI
Wiesner merge elder al mat de-
pane ai Molar!. ,Ored el pot afir-
ma ct in cercurile responsabla ale
Genial...1 al RomAnon problems
resteurarii habsburgice nu mat este
printa ea un molly de nab.. . Cat
proves. Imoslevia, creel
In meant tart unde opozalla int-
mt,
pratriva Habsburgilor este cea mni
...- anemic!, se poate constant o
minuare a ei.
RESTAUPAREA PRI
SEAPANA RAZDOI ?
de urmare un riiebot, imedlot n'o
far deaf°ne ea tovarte, eu Habsbur-
Concentla el reslaurarea ar avea g. pretentios?
Von Wiesner a procedat foorte
met are ni-I «-ncr, serio... Cine ar mandate, dt n'a cerut lui Mussolini
st i se dea o salt la Roma ca
Ineerna un rizboi din prloina
ar rimane eu 'mama. dezvolte tema favorite-, spune Lol-
motet. seam
Wiesner se grAlente, ea totdemota, Sala at fi lost goal! sau fear.
at dea arigurtri solemne cio Habs- anitatt"I
burg nu inseamat revizadre" el et
De a linia feratá
Floe*ti - Vâleni
Serbarea pomu lui de CrAciun
Eri n map Ion, la gara de Nord
din Pleeati, serbarea pomului de
organizatt sub aurpheille
ing. N. CAtuneanu, directorul
linini ferate
Subarea a avut lee in Casa man-
-o mltdiar nowt PolkaIt tot din
nit
tantalite d-lui N. Cltuneanu lo-
cal care va fi inaugural In prima.-
funelionaril,
lucre/Urn O farnialle lor, impreunt
cu omit. Pomul era impodobit cu
Mann de tot felul in afart de o-
bienele de imbrteindate et M.A.-
minte, akezate de o paten, el destt-
date copal. saran Au fost distri-
bade peste mind sute de perechi de
cuele pi mai tot alttea costume.
Dap& oftcierea sentient. reli-
gim, a uaieue halol d. Ottuneam,
1
moo a spur urmttoarele:
COVANTAREA D-LU1 ING. N.
CATUNEANII
Stint edema mulltunire al am ma
mat mare salisfactie col putem It
ne adunton, aslant, cu WM de Mr-
brodoarea //amain de Cond., al
areas. Cast a Munch, eltdlre 1m-
mmitoare, ante! in orakul nostru,
ridicatt spre folosinta muncitorilor
ei pentru neurarea greutttli traiului
lor.
Via ad coin "anti Ai
cu sal ferleirea pe care,oe m:aino
rmaihi.,imgulciVeatnpozileta de
women( grele, lar dragil copilekt,
care oft inconjoarl, at an bucure de
dawdle lai liloa Croiriun, care pea-
tru Colin cloned are mal mud! mil!
de imbrAcArninte decal de Marti
care distreazt der nu tin de cald.
DI en haste acestea ara avut galo
al nu lipseauct aid aceastl satis-
facile a inlmilor tine.. Cent mul-
gumtree noastrá e, in primal rind,
sh inveseleasct suflend counter.
Deaceea mt intone ei Mitre tinerele
vlástare et le urea ea, Prat Fatima
gl inteligenta tor solo Mang! cat mat
departe st eat mai puternici ea st ne._
a
goat& fact el ei, lai randal lor, VA urez st liti strottosi st men Henry Ferguson
adapostun pentru cm nevi:dap at
amlnte de Pomul de cat
CrAciun, de alum, at se bucure de al
copalue alt. remind.
Dar in meat moment solemn, gin- DA GAM ant multi ea toate
del nostril se indreapti Girl vole al
dire le va paten educe. Warn
s'o inaugurim
- Jermacova, cari se ingirt Pe te, copillor savant.
poveste ca neolCa cc se intMde pe
yen martenr inainteazt ca intr'o mare
si de care batute doer de petecile Prelor de
darn n mesa Mae, la Periprava, tomobile, care in urtimil ant a da-
dincal0 intinderea mare si o- me pate mine milioane
glinditoare a cursului lor acoperit lee a name
de umbrele inserarii, se ridica, lice.
-
mari biserici din Valcov, cetatea de de mdsuri in ce priverte
cest -
tang,
cu drumuri
-
sosind ire Joia Pastelui
veche romäneste repetandu-se in cele
pe an Carr, daub graiuri clipele Mumbler. Si daca ¡imp de trei
voi paten lib niciodatä mina-
fasul bisericet. in aces! Colt inde.
Pallet al Delta Mire Mare si
guri ale Duntrel...
Pumpi/lu Voicufet
Scrisori din Viena
ki
caur.ftapv.,,bett,;tisenreare. de macadam,
Este toarte prdbabil et anes'n nn
cZ7 despre care e vorba mai sus, Ro-
I'i.eo%Ogelaconru to':1
cat de autodtar s'ar comports Du- mania Noua admite ca mio s'a luat
ren grda MI de calterrnie este Mt- nicio hotarire care sa angaieze Par-
Tea acera de a nu pierde nonmetal tidul, edam nu avea dreptul Mahar--
sidle.. nu marsele populare.
Dar aceasta sex inthimple cu U- tar neceser: badal aduntrii Insä
narm!! dart Mussolini ar aita ma- ramane acelas.
nor al o ell. Mt de mradacona'A
cste ura impotiva Habnargibr in sarcinat st intervina ne laugh con-
malletai ura impotelva ducerea partiduitri spre a reexami-
Hansburgilor e mat recce elLar de- na situatia sr a sairnba tactica.
al impotrive tunnel.
CII prlyeate Austria, daltenn au snit wpm la hotkririle lam, fart st
fost totdemna Inclined mf n SUM renunte la p.m) lor de vedere.
tease! drept o inchisoare n', allot
de aspnt al pentru celelale pamere
ale et ca al pentru ttalleni, Aa ext. salt insd, spune ziarul chnan mt.
atat chiar simpatil pmfundo intro zand an va putea solutiona proble-
tallent al unguri Inassucht; intre ma. fabricand comunicate".
Patient el celd tOraladinao; Satre
chiar flatten el pe cari n soco- nia No.." a prevocat multe attach
teau ea Iran lanai Dar Habsburglil tarh la Cluj ai va provOca, desigur,
Ei erau paunch puteciriilor
Dap& re Italia a avut setislactia
ea Viene em priyeawl al AGA'
IN. tarns.
ea pe o salvatoare ut alb!
Scar
- loc de opt.
D. lag. N. CATUNEANU
festal necesar. SI considertm dua
de azi ea un inceput de inaugurare.
Casa Monett ob pune la dispozipe
lard populate, un dispenser pentru Miercud 23 Dec. 1933 era 314 p, m.
caz de boat!, o cantina, pentru funs- a eimItirul Drennan. (Bella).
tionad at lumntori, deoalt ei Mend- Corpul defunctultd ma fi depam in
tome pentru acetate&
Canal, acum ettiva ant am luat
conducerea ferate Ploesti-va-
lent, latalul meu nand s'a Indreptet
spm o nurare cat max grabnioa a
soartei muncitorilor ai a Mellor
functioned, istoyill de atttea Ro-
sati at nevol A fost midi principal
eltre care mintea al Minna mea au
stat Prase rennin ca de an magnet
131 nu am awt linoete pane la daps
Maid am reuatt sl tradue In faint Constlial de administratie al
Medal men cu taste glerileite ce
mi-au stat lu cale.
ira ferialrea de a ma gin in a-
men! straktoare in earthen reali- au durerea de a educe la Cunoa-
zeil pow stredulntele mete ai In
mitlocul acelora cArora le e desti-
nf
mat pupal nevoe de dispenser
a! folostti cat mai mutt celdalte Administrator
mentaje pe care ea vi le procurl.
smut AJUTOARELOR
cu
vote un
generall s'au distribuit apoi darurile lote-
si at eau impartit Maine at incilittmin-
dreapta,
LONDRA 22, (Rader). _ Lord.
a
heave ed creeze un fond de
cloud milioane lire aterline, care va
caritabilz eau side, Pierdem min rnoartea sa 'Bement-
acru pentru locuitorit aderea
one sere
regiuntior
de mid sterile.
de apa
Pentru*omeri
CERERI DE SERVICIU
zile nu va fi avut niciun rezultat; nul
apare Inca odatt,
IN MOD GRATUIT
la aceerq rubrica, in primal numar dup.a expirarea
ADEVERUL
Dead Reinân'a ricua"
polaniceaza cu ofciosul
natir rt-tirinist
Drentatea"
Am relatat
-
blimp
pe care pattidul national-IA..5C
a dat-o, prin comuniCatul agar.
des/ma:Bea
in Dreptatea", relattrilor publi-
cate de ziarul Romania Nona", cu
privire la adenoma regional! dela
15 ale !mil. Ziaml Romania Nona"
de eri revine asupra acestei de-
saveari sustinAnd c& organizatiile
national-tartniste din Ardeal ar Ii
admis integral, in Mate achmarile
lor, asa mumita politIca a d-lui
Mania au militat genre schimba-
rea tacficei la tone aedintele si
congresele partidului, au cerut o
vigurom! actrune".
Cat priveste aduharea generala
Presedmiele regional a lost in-
Organizatiile din Ardeal ai Banat
Conducerea de partid se in-
Aceasta ieske a ziandui Roma-
tat..
si in Capitalt.
Statele-lInfte yor tranite
un consul la Arleis-
Ababa
WASHINGTON, 22 (Rai.).mjj-Diu
autonieaaa
aao.
vernal Statelor Unite va Plante in
wrgend un consul la Addis Marlon
Amapa initiative. nu ma atrage
dupe, sine recant...a Etiopiei
Men colonte Reliant/ -
premier/ma
'gentle! Banns",
naresPeadentid
care Hematite meant& afire.
h Germenh nu mai
autorizate defit trei feluri
Ile feia
BERLIN, 21. Mad.) - tutor!.
mopeee de aai nu_ mai sunt
zale deal Pei feldri de flink.
Asociapa produciternor de cerea-
restrange cantitatea de cereale des-
le a luat tweeze manure pentru a
Potato alimentdrit.
.1%
' nilor la tribunal un demiz al abet-
Indureratil: Merin setae, Venera,
Mice, Lewls, Harry coat, preeuni al
famillile inrudite au nemarginita
durere st anunte decesul hubitului
Or
Hairy Ferguson Dretler
Inmormintarea va area loc
canals cimIttrului.
.11
Anon. Rom. de Petrol
CRAIOVA"
ai intregul personn
incetarea din Oat/ a Int
Odor
general al
delegat lt dirretor
son...
Inmarmiontaree yot avea loc
/Mendel 23 Dee. 1936, ore 31ri p n.
la Walla. Igvangbelte (BMW).
Corpul defunetului va ft depus in
capela eimitirului.
-7A
Rep. CONSILIUL DE ADMINISTRATIE DI
PERSONALUL SOCIETATH
UMBRELA"
rname din vista a regretatului ei
Ad-tor delegat
ate, lancu Grünberg
.
nfl colaborator nepretuit al un lei
de
habit.
laeltaenanca va eves Im Miereurl
'?aercrembnalorlinule oacorCtiu1a7CI'oree°:
Derr. Vodi.
'1.''
-2
la rubrca
tertnenului.
www.dacoromanica.ro
Miera--.1 Oecembeie (MS
aji
Atteheta Adevrului"
LEGEA PIES da
Presa I:bertinä i presa dirijeta.-DispoziPuni neconstituHenele.-Ragsie-
mentere, nu sugrumare
Declaratiile d-tui prof. Petre C. Strihan
In wren elp.minflor trecute, Conn de Casette, care sit allot a.
am hardpan! cltitorilor nostri opi- tributtunea de a reprezenta mould
d-lor prof. Paul Rennes., NI- in justitle, de a admlnistra pad_
enter Gleitolea, N. Corodeann, Geor- corpulai atributtant de
ge Malden. Viern Madgearu, C. Rd_ gestlune, eta
Mlles.-Maw ei L V. Merlescu, ecl E nor de inteles cd amestecul a-
minim la ante-proental de leg, ela- nal magistrat in acte de ad.
borat cre cl. ministru Mircea Mumma, rainIstratie sau de gestiune e asa de
molten reglementarea regimalni pre i 1nsolit mad mat degrabi e
set. la mince o croare de tip..
Asian ne vorbeate d. Petra Strill Sun convins cA mental ce an
ban, profrsor de drent public la
Bomb Sunerionrd de Aviv)! el la A
-
dacutt al Mond text, desigur, nu
d. Mircea Mamma I-a redactat -va
modemia de !ante Saudi' Comerni.l avea matte obstacole de infruntat,
ci mod din amocatil de talent at ba- deal Idea. sa fundamental& este In
rend de Wm acord cu Ideile mol .
PRESA LIBERTINA $1 seaCrgagera f jmutIV mchare atnäo-
PRESA DIRIJATA
m"
gt mal deaproape realitAtIle ei at
- Ce Meer° gyve am intrebat
ne d. prof Pet. Stefan, toupee
noncilleze toate interesele, sub cu-
pola interesului general.
ante-proeetula de Mee a preset? ORGANIZARE, NU SU.
- Am citit cu mare latexes ante
proectul. de /ran OM,. reeliunIni
GRUMARE
Presa este o formidabilt putere,
preset MAP:wiserm eft nu Ma sur- care se °ere organize.. Unele abu-
D. HITE C 'RN
arias tendlata lui generalk. Mgt wort ale el sunt periculeaSe. Man-
cum nu m5 mirk aid primirea oralt molt Qai juge la p.n., la pos.- gle este cea mal prompt.. victimt
ce i s'a flout de ruses/. Ara obser- a acestel paten. Se intelege, pent.
vat et am seals. Met de mum trei at poate distruge, nu Web. supri-
ant, el intre gazetar al omul cIliate NECES1TATEA REGLE-
- eland e la guvern - exist! un MENTAIDII
conflict ideolndc irertuctIbil: mete- In fapt last, competenta Jutland
matt prem. prin strangularea eL
Dap! cum nu se sunriml treand
WM. ucide din Mad In nand
rill este mimic adversand
inseamni aproape impunitate, ad.& oament. Trebue Mel ca. Mewl sk
net realementlyt. lar emod de stat o foarte slabt responsabilitate Ceta
este noirlanon ..nonentimit chiar ce - - fie redus, printrio represtune se-
dece n'am mArturisi-o? face Coast, dar juktl, la proportil de
peste tientnormesitttii, din mil manned adevärall poten- accident Dt trebuesc introduse sane-
Limitele cAtre care tInd aceste tan, in fata eke.
Gemad a. nu nu-
.time inetinstil sent deoparte o pre- mai polincianal veros, dar at omul
Ilberlinf. Malik narte o west perfect einstit. Ajunge un reportal
diriiitt. So Malmo lest el lntre sau on articol caloanniss pentruca
Punt
insuficlente.
acolo mode sane-
Mantle penale sunt inaplicabiln sau
Mesta esb rezultatul experientli
aces. Man eidreme rvinet o red/lo- un om, mint de coreet, et fie dank de plat mu. Aeesta este et senti-
de, un fel de mbilibru stablIll de nu moralmente datum, in once cm mental public, din care, mat ales hi
etereetsnbatg.eeatt: Pre. liberi, dar Iremediabil Panulatt Carl nu toli eel unwed matede. trebue st se invoice
ce au chit ealomnia ym etti delta!:r.
Libertatea preset nu Porte ft abed- Plea ei call din net Care o eue en
luta emn o care. ...net in eanee zer., mor da crew.? Drama, organi-
-
clue mutt, sMcer, o solutle,dreapt!
si-a incheiat declarapile d. prof.
P. Strihan.
corpului de ziartati
sa Llhetraltsme" si cum ca mH- M. L, Pima
in amend 8 al proclamellet dela proferlonalá -
prodomel-o generalla dela 1848, loc de selectIonare O de dIsciptInt
apare indreptatitt.
In plus. prem Iliad In acelaai limp
Libertatee "MM.& este o concert. el Winda dar al Indrumttoarea opt-
tie ne=ontiete c.re nu se mill and- net
Yes.
. montentatea ree antel, des- do
pablinc, statul poate al Helm
la anumite manual pentru a ast-
Cazul magistratilar
gam sinceritatea opindlor emise man
nut
e lntielseuol llbemttr,
Constitution ragar.pa
emroca onlortzeraa ..eiebtli. coo- seas,
tionea, areshnt armada, etc. RA- MA
pre., dad pot It subordmate gru-
In pounce, Rimini, preset nrin in- purilor de Interere private sau Wier
ternceree mtsurilor prev.ntIve: hatereselor publice entitle. In acest
s'a Ingiferat in ultimo, creme.
refm in principial la legen ha-
Pe ban
spectoral
dela Buziu
anehetet Orate de in-
ludeeMoresc resp.tle,
mAn deal mantrile ...grime mantra preset ulm! din 31 Decenabrie lila, asupra ministerul Justine! a desalts anili-
...admire de abnzul fibertltil. curios laptul periodice. Di este un slrap.m
el Widen/ ambit Oda. ne
magistrall
impotrima a Wad
dela trihunalul Buzta,
Tot ca o coastline/Pe Wad sunt
nreykd, in gene., comnellnla Jura- fascia/min, ferment admtratori at
sunt impunityn proectu- timillndmi in Indecent coma, MI
Mor in meterie de urea Sn spus de lul... superioare de dIsciplint de pe Mug&
Malta Curte de Casalle firtrucht
mmitit magistrati au gradul de
in Dispoz:tii floc onstitutionale coacher de Curie de atiell.
Comisiunea superioart, formad .
Proectul are ohm& Orenn mesa, condtni de moralitate la intrarea
din d, prim presedinte al bland.
Curti de Casette, d. D Volanskl, dha
nnele dispositii neconstItutionale. in corpul dariatilor, act este Mad- prreedintit de senfuni O coughed
.Astfel, citeee in pined: ..Proprieta-
MOM ca un om certat cu justitia li aceleap Inelte Cunt, trap la
rut oricdrei noi puhlicani periodice st dea lent de mama oamenilor sorp, a luat in cenetare maul as-
care apare mai des decal o data. pe
politill sau char simplilor partint- tor elan magistrall InvinUiti. To-
sdplAmand este oblige! a arkta in lad. Dar diploma ai stagiul de
amerce ea de inscriere a publicallu- demote a durat 3 eedinte, clupA care
mooned neatenlä runt condilluni al comistunea a limas in deliberare,
plutocratice ai iaohae, Fliedet pen ,au drew rile
Phenon de townie.., deounind tot.
Oat! ch garantie, reelpisa de con- interesul privet al gazetei este o Ed, nomistmea superloart s'a
temns.ne a unel sume echlyalentl cu
garantie sufinientd el nu ma fi an- pronuntat, aplicand pedeapsa pi-
totalul senor salarli". (Art. 17). gaiat eel madman sae Cant de ned! in disponibilitate ramie din
Constitutia Insl ineerzice autori- talent. el ai comae a d-lut Hahne, iar celor-
mama prealabilt rl complalea, obli- PREZIDAREA CENSI IMP patru anti:Wanda-le pedepre
glad pe Monett numal db declare si mat aeoare ea: transferare, mourn-
st Meade numele la trIbunalul de LIULUI SUPERIOR AL dare ei permute..
roman. Anteproeetal ti Millet ad de- PRESEI
emed o cantinas ai conalitioneml Sant In preen, deasemenea, din-
implicit inscriorea gazetei de demo- pozpiuni inadmisibile co de gild&
nerea cauponii, transformind setter presider. consollului superior al Citit Reetittea ustrata
delaratitmea in autorizare preala- prr.i de cadre un conOlier dela
MIA
Deasernenea, Hit o dapozittune,
care ente de o nettgidultit exonera-
te: Cei minovap a fi Mitten prin
Nest chlar Pe oale generate la co-
mIterea acestor intranturd, se pe-
SPECTACOLELE ZILE1
depsese in conformitate cu art. 120
TEATRE
o
al. 1 ri al. 2 din code] penal Regele
Carol II". E vorba de Milian:NM - Maul
TEATRUL NATIONAL. (Strand. Da- at TEATRUL MODERN
contra Ordtnei interne, a bunelor
mamma, etc.
Desigur, nu apt.m pe lot cart,
- mason.
OPERA NOMANA.
-
franei recompeart" Ore-
Halal
Ihneri
TEATIME REGINA MARIA.
0.000
mime
De LOCALUL
(palest.
25
CHINEZDSC
Decembnel.
prin pre. Meng& la savarsirea de nim
-
nemeste-mli - Como-Pao. Mune-Hall.
infraction! altar impotriva ordlnel TEATRUL UOMEMA.
-
Absente COLORADO-DANCING DAR.
--
Trlo
Interne, care uneort an confundi cu nemothmate.
Brat. O Winters and Merano.
S.
throe mat gayer/Art Totaet, este
exceant at pedepseeti pe acela care,
pe cale general!, a hunger la comi-
TEATIME ALHAMBRA.
TEATRUL EFORIA.
Vox Tánase.
Vox
Relache.
PAVILION-MAXIM.
Dares..
Trio Pane. -
terea =or asemenea infracpunl. TEATRCL VESEL. Material din PATINOARUL OTETELIDANU: Mac
Cu o asemenea dispontie, se mam- vechiut schtt. itonpa.
ma, Ilbertatea gladului chiar in II-
teraturit al in ant. CINEMA,TOUktAr%
Orice poet, odes snifter prate fl
pedepstt
CAPITOL.
a Malign pe male ge- ner Baxter. Mom Eaten.
-
Credal red worm War- ARO. -
Port Arthur cu Danielle Dar-
neral!" la WM/mfran unor infrac-
tion! cont. Manner moramuri aula
MOM.
Hamer Juana Eclair.
- rem, Adolpn Waldbaum& at Charles
Crain Peclurilor cu Warner Vaal.
SCALA. Vayabondm nerauritor -
contra ordinel interne sELECT. -
Spaniolita" nu Stern Du- Maurice Chevalier SI Betty Mockfetcl.
Ultana heed a d-lai Strihan mi-a
amintit el d-sa Mot nand acurn ARPA.
Motive ani publica il diferite
na ah Frank Morgan.
Mmoara bleatemata
chard Talmadge, June. al Compeo
TRIANON.
erstev..
Numai
Zjienr.y.,10=
mg -
comedown au
complecterec.0
°
azgir-deCum
literate In mod regulat pomil mre
minne
care domedem tan frumos talent. MS rams BuLEVARD.
asteptam, dea-eea ti dap/ inaira- mat din complectari colorate al de-
-
Program for- REGAL, ma place, ou maabmmn
Woi...Setanatimispag., J:o,,rnita
rea argurnentelor piintifice O la n- sene animate.
Baarove.
nul de acest gen. Presinpirea era Famlas. Chemaree Muni! (La
pone du large) a Complentare.
DARIN. -
Rose Marie fi Sine contra
internelati p se mallet, met ago- 'OMNI& - emend! cu Clark Gable.
'hind o carte din ceie ce se allau pe venal cu flora, Mama mre FRANKLIN. -
Cardinalul Richelieu SI
mara d-sale de Incw, il, Strihan VITT.
continua.:
ucide Minn-
-
Catenate nu Francisca Gall
al Tunnies.
Mukicantul din Petersburg.
FORUM. -
Antonio Adverse O valetul
Iata am pe mesa men carlea !AARON. amanmel
lul Mon Cotriza Haria". Woman vi SIM dent drapele.
-
Pentane de 1107.0.-
tachon. Jurnal
Ciread vmellei mu
complmtere.
Pat ai Pa-
Da. IMO° al Mope s'ar mama pen -
Antonio Adverso DACIA figtefan oel Mare.34.1 Me- -
condarneat pentru o Mugu. stroll. I bo.
si Oamenl de sacriiiciu.
guvernelor, Aron Cotrue ar puten ft , AMERICAN. -
idacul r0. Beram.
tropolitan A Cobra" tango.
BARCELONA, -
In lupta cu indienii
Di earn portal indscut, oricare t-ar ILEX. -- AlMon (Ah al Paclurea in Mean.
fi profeshmen riming poet cl Ste- , Mom Model meanie/ o CENTRAL.- Demoted de argint, Tra-
ban neti armataarea strati, pentras VA-
ficentii de opium; Revata Parcel pe
mom_
a-ei argnmenta Meta enuntatd:
De-at tedi tu
acu
Roilit/VA, -
Vagaboadul malodor ri
LITEAND,
ILEANA.
Ma von
-
-Doe/agora el d.ur.
Copflul Morena at Docforio
ceed face Rork, cu emboli ce vdnd laisacgriPalacellEntmvangantra
norodul tideland?l GLOO"RdIA .4Tr-maras"'nBualbfan.
nu ti-ar vent ed-i mad Pe in& Je nWalnt,
Mister
1 BM
PAM& Malone din rammere,
aradutu man. aviator.
ABM& -Rarlmiu Mondial, vorhit Il
enmanedan
de fatal szie seat T
din Peal, dela ant dela proincurt T06I11Y7 BPb. .Moscova-Shanyhat cu Fola
bin refloat!! ?dealer celor mai marl, MINLerNiore.lfmlifiglahrDLtroyoff
JEOXV.Raiez7Talaair'rio.eeds
o Emmaus Internutui.
ATENEUL TEL -
Frailty] misterel.
ea lee net mai infante/ referee
de knee ade sonar:al?" Rebel cu Blairley Temple. el Micul
-
Femelmea.
VOLGA-DOROBANTI. - cu
VENDS. Demme-ua noaptea Josephine Backer sl Maul Lord.
GONTROLUL SUBSIDII. - sun area
LOR mItgir
soar%
NIPA
"°t,
-
In ceeace peone subsidiile pre- aLlinalovt Revive Vlact'utuila 'mamoetrn-
EDISON.
bumf.. can
AIDA. - Texas.
Caterina cu
so team at
Francis. Gall,
set el organizarea corpului de zia- Cooler, jurnalAur minezem cu Garry ad Cabina B. 53.
-
den, acestea mutt memte al rldice panas o Inuit cual Inhalleen LUCIFER. Rezbunerea Taman
nivelul de moralltate Il prestigin
si Loma de Mare,
LoLitai. - man ovum CharieS
preset. ...le &trice! (Behoove,. UctraeZteimei tile- Bickford si Casflunie engleat.
Dar In ereasta privinta. !Malaita
Uncle thump]] crItIcabile: de gild&
o
ORFEU. -
Hain:anat. cu Jackie Coo-
per tot Da-mi canti tigane.
-Man el Bran ht Tara ral- -
ratan. David Cialthrlield Si nao-
pentru inscrierea in carpal nariall-
lor se nere diploma de bacalaureat
al o activitate de pees& nesalarizata CSiltiCZ.4e:f re,.1,,Feg;bei i at, UNIC. -
satoarea.
D-na Scotch o D. Holmes
el Clubul remelt..
riodicta
carobs nu Gustav Frown
dar elective. la o publteatilune pe- Doan%
Feats _moan.;
Emma al Mad flatlet al s
B
etul t
nEGELE FERDINAND.
a.
In cureM -
Lateleg cm lox. St Mat lanai PAX Derminul Alb (gala R:erntiniet. o FLORIDA- Nocturne o Cantata Mil-
recut al gado.
 Miercuri P3. Decembrie 103G
ADEVERU Papina

O nenorocire Dupi transformarea legatiilor franceze thi OPOStrAtut tiEW-YORK-PRACA-MORTM

care se repeta
,pr I PAC We IA LONDRA
OCR MCC DESpan
TRIANON
engleze din Abisinia in consulate
' TOK 10, 22. (Rader), -
ceasta sunt: un mart, 20
Se stie c5 la 20 Noembrie, raniti si 3 disp5ruti Presa francezd arati ce s'a urmärit prin acest gest
un baraj din apraplerea
localitatit Osarusav.s. 5.a TOPD, 22 (Radar). Ztarele
rapt din Cauca ploilor, iar (manta cd proporilile anorocird -
PARIS. 22 (Radar). -- Agenda
Haves transmite:
hilted eari -se alien olefinl de ge-
neralul Franco, au lost rerbemati
serte cd intocutrea legalist belIanl-
ee din Addis-Abele implied orco-
apele revärsate au Mum primate de noun ruPere a digelni Comentarlile ziarelor franceze de la Roma tel Moroni in:edict ell mi- 010001 Coc8l ou f apt a controlului
dat sMessa iccalitati. Bi- dela Osasusaive aunt mull mal mari dimlneatif se invArtese in buret ho- kart sermon/ Astlel pare evident asupra regiuni, tone se add sn-
lantul acestei nencrociri deedl se craw la Ineeput. t/plod Mate de guvernele franeez $i Mussolini, deli a inchelat un et Interese britanice". FOPnl a-
Mai
a fast de 730 MOTU si lIS Desi multe.sate NMI inundate. eagles, de a-S1 traustorma legadile denoid di =retiree nu tinplicei in
ecord at Berthed, nu tine canal de Main fel recunoesterea de jure a
sea mai mare narte a OM- dln Addis Abeba in consulate gene- faith, sa itdesneascl Instalarea Ger-
Barajul a first reparat kid a.reusit Sd Wad la lima, au rale. .
menial in beaten] Mediteranel. Dim-
suveranitdtii itattene in .1bisiniti".
DAILY EXPRESS" afirmd od po-
in grab& El s'a runt basal' lost 18 Mora si eg
TOate localildele din enprejuani
PETIT PARISIEN" serie: eatrivl, Ducele pare sh fi ales, me- stal tritanto este primul seta al
astasi din non. De data a- au fat evacuate. Londra sl Paris acrepti starea tro moment, inteleserea cu Anglia, whit/di recta/or =kale cu
de farn care existe Inca. de aetiln spre a oinks, reconoasterea reel- Resin( DAILY HERALD" east
ekteva Ind ill Etlopia gl donne sh treed a Intereselor Primordial° ale pest constitue recenoesteree de
intretine rrlolll normale ea autori- facto a odorant Abisiniei",
Cale de neupalle. Tofu* nu este
Asanirea tuturor vorba de o reennoestere".
LE MATIN" spurte:
Geo." Frond, care nu a lost su-
Ce spune presa CE SPUNE ME&
bordonat gestuni identic al Anglia, engleza SAGGERO" L.ORLOVA,
Wok!. populare
dar a lost situation, nu va Ilpsi st
limpereased atmostera &ph:needed
dietre Roma 91 Paris. In orke caz,
este an simpton al aproplerel nece-
sere al dorlte do cele darn tari"
LONDRA, 22. (Rader).
comenroced co empetie
-
de e Dilate printEun consulat ge-
need legate (Heated din Addis
Zierele
-
ROMA, 22. (Radon.
*errs lemon, *vide * bone,. Transfew-
hotdrirea din eddi.J,abepo in consulate gene-
rate a fost primith ad ea o vie sa-
tisfactie.
".13--.001,PliC),W
;AZION5MOVIll 0.41)1IIMOSCOVA
P.KURYC S I 14
V.Vb,LCA)EN'O
I. Id ELM I KOWA

a:OEUVRE" declare: Abeba si manias& in general, cd Ziarul IdEssAGGII170" eerie ei

Au fost asanate 4.556 de cooperative de credit, Recunaeaterea de facto a lone- hotdrirea aceasta nu. inseamnd nisi- se rep*. astfel o neereptate Mena
cu o desotubire de circa 1 miliard
800 mil cane lei
Cepulpol Musa Centrele Coupe. de 16.124.781 si 129 de bind
Hula! Italian de calm Anglia este
um din trasatarile politicei bellnoi-
0e, dratted sl atragl Italia Mare
din aventura suasion, [mobil a se
°Dune mal bine imixtlunii gertnane".
decum o recunoatere a imperlulut
gala
indoiald
in Abienie,
Pentru mama TIMES" nu kwpe
releflile oficiale anglo-
Italtene in Ablsinia vor fi agnate
Nand inch dela hotirirea de a se
apace sancliatii. Starea de (apt este
insi mat inseams. dean parietal
de vedere par juridic sae formal.
rTesa italiani era. eA operetta.
Frei erearee aut onside general, din maleness locurilor au lost inch,
ata Capitalei
raise entrant outdo] dtmlneath sub din judeltd Vlagea cu o despagulaire popular., Ziarul adaogä: =load care en oferi mart foloase iate, ante' oh acme este deschisi si Luinea diplomatic-a strain de comunicatil, 'Alexandra
preeedintia d-lui profesor Cesar de 35.078.190.' In morels canceler!! se Weet Pasta, PM Panalteseu, George
nineteen., a luat to discube mane.- In total ...Mal a asenat di 584 eri el un numär de Meld milltarl
Predict interceder britenta". calea sr/re laeui Rudolf, /a extrerai-
MANCHESTER GUARDIAN tatea de sud.vest a frontierei. *mistral Poloniei la Bucuresti ei Jurgea-Nogrileett, V, Metz..., M.
pee bkocilor populare din 14 Jude*. de bind populare d-na Nate. Miroslav' Arcissewski, Chrtstescu, prof, secretor de legac
Consitial a asanat taste Brindle eke"so de
amok.= o des- care trebutau mi piece aseara Inter, Oune, Constantin OrOaella, secrete.,
etree 230 einleee. colatorle pe Mediterani, ei-au con- de legalhme, Alexandre pherelride
opulare din cumin!. urmatoare- Adunand numeral pktorul
lor 'ode*, 52 de bind papilla* din populare la mandrelasesta
Indeed Vann, ea o despagabire de nate pine acton, vadon
de Mimi
de 3.672, asa- -
tramandat plecarea.,
P. Alexandra T..nsaque minis-
laroslavici,
des.-Olt, M. Lahovary, B. CatargL
circa 20 =Hoene lei; 35 de bind total de 4556 de bOnd poprlars
populace din indetul Bihar
un munar
senate in intreaga VW, au o den.-
deal:in...ire de siren 7 milioane lei;o Maine totalfi de aproape
%- ARIE SI 1EX,C,RIE Ind Romani* la Ankara a parant
ann. Capitala acu woman de Can-
stanla, pent= merge la noel Wu
Vâniitoarea dells
giinerni
Uri.
68 de bind populate din judetul opt side de milloane.
i catiRai st post. Pe peronut gent de nerd ye-

PANIA =era 00-1 salute la piece. name- Durninica a avut loc o fewness&
Orhei ea o despagubire de circa 29 In cursul Iona, tenant.le ummezh
milioane lei; 53 de liheci popaiues si se fare definItivarea asaahrli
din jade.] FAN.
de 20 milloane loi; 20 deep...Mee
o
populare din Undid Catiacre cu o
baza lucrintor de verdicare ale or-
de bind goaLlloar Cdoeopeclon,,,tireoil din. Casa Con-
desougubire de 14 nalionne lei, 49 Aceste organe yew trebui st exa-
Pe
PEVTRU .% pneteni colaboratori.
Dlnoul dela d-na Con- 0luna
stantin Argetelann
D-na ei d,
vanatone pe domentul Dreganeett.
proprietatea d-lor Ilaitas-Clatoseki.
Mash ea serail In induce, ¡Plano-
unit original manor remands.,
care red. o agreabili cliderh, in-
Argetolanu calzInd pe intlguratil vdnaton. O.
de bAnd populace din judetal Hobo mlnese tablourile de debited
ca o desphgubire de 11.356.401; 11/ ta conversiune tabloublo de tetrad
bind populace din ludetta fain.% cer] ulterieare et st %entice calculul
MEXICO, 22
redu- nt! Sil" a piírasIt(Radar). Wo--
partul Vera Cruz,
*22
D. N. B aitunfa;
- Ageolia Dupl unlmele Obi sod* din M.-I ctoaurte maretmltaT'paaricaOt:edn-tnaunGd'em9ageO
drid, evacuarea persOanelor
to nonwile mesei exalt facute de cl-na
Haitas dew Mica Gatoscki.
Negoopost, dry, e¡ d. O. 0oga, d-na Au Mat parte d-all: Dino Britia-
' cs o desrmgubire de 28.937.365, 34 de lerderhor rezidtate dia apticaroa Plecand sure SPanle. Postal de radio dln Tetuan, al na- batante intempini Celo ei d. Minute Plusrencle, cl-ria Elise n* preeedintele partidulai liberalt
Mud populace din Wet. Turda legrt de conversiune. Pe bordul Vaportdul mexican se nonalielllon spanion mien. fe- diflaultia d-na gid Jean Hanes; :sever...113e-
eu o despligubire de 10.1166 510; 20 Ramat daub tame popularb res- all/ o importentl incarelturl de Mello au fan% o manilesterie de La Berea:Ma, Veleada el tnecor.LeKronrdaa, odki-radbr-noarPileegfe Plfearae-- goescu din M. A. N.", colonelul Et,
do bhoel populace din /adore! Ilu- pectivii, au tuodepltat *radii la Madrid. cante, afluxul do refustatt la Pro- We, (I, Alex, Pherencle, Ian 51 Mi- 0all, secretar genetal
nedoers. cu o despheubire de 7 mil. umie previzate in toate conditl- arme $1 emollient. Aa fost arestate el impugeate 43 Porte nelinietltone. Lipsa NNe Gatosckl, ing. G. B.ff; d-ra
dispoznianho Ca- fem. care lumere Peat. hai Lahovary.
lei; 158 de bind populace din We. eel Centrale a Cotnieratlei, telor sporegte domneete teams rekinan; M. el L. Gatosekli -Jean
Oat Dmbovita cu o despigubire de primeasra
65.382.202; 33 de bind pouu'are din doormeublrea de dln Partea Etatului
ea ow po-
Coranicatul oficial festahe. anon epidemil. Upsa de combustIbt- Dinieul dela legadunea Zarifopol, director C. P. R.; Florica
Wend Arad ea o despigubire de asupra derderilor70 dias
-
la au., macular% SALAMANCA 22. (Rector).
an...i - A- le Unpin:tic. trar-sportarea regulath
-
Stet/wane; I. Mlelescu; `director C.
F. R.; dr. C. Mencae; 7315.r.
11.371.335; 51 de bind populare aprobate
din Nadal Cabal en a desphgubire coasillul /35.noli in roo. provizona -
conversiune el
de al rebehlor gentle D. N. B. a pbpulatlei necombatante. Eri sears a avut loc un thrum pea, 1V0100, Shvescu, etc.
Dup. v.:Atone a an. lor o fru-
de 15.773.514; 41 de bfinei populace va
din kodetal Bani ca o despAgubire
oritrate Cooperatl- SALAMANCA 22,
gent. Haws transmits:
(Radon. A- - oferit, de d. Ego Bola, ministrui Ita-
liet la Bucuron, la care au luat mass. roceptie la come. d-lui
part. d. Emir= nmaya, mintstrul de foram S'au impoScat an more aerate
M. L. P. Conumicatul edictal publleat aSita-
h d rna rl tier general aalie-
UN INTERESA T INTERVIEW Argentinei, d-na
rescu, =Man
d. Orig.
plenipotentin, di-
Bilciu- ei maul.

=1st spune Inure attn. rectorul afacerilor administrative

Indrumarea invitimantului t... Pe frontul Aragon, ion de write-
rie el de lnianterle, 1000 /repor- AL D-LUI KROFTA In min. de enema d-na
dr. Trai. Rasta, secretarul lega-
Outset Austria
d. Pref.
d-na Selman,
CUBA IN TRENIIRI
nordul !alle- provInclei Maya, d-na Sonia'Soutuo 'el el-ra' Ante- CAlitorll cart vor mama sau vox
adobe au atacat tn le -pe inanetc dliten.ere NdafRaZ-vmá eae:forat4d4flp,1% ocupa efectiv mai multe Noun salt
Ceboslovacia nu e o pradä usoará se von incuie in comparnmentele
comercial sectorul Villareal, alungyndu-le
..dew Genii. care * ...Pa ia .-
Inamicul
pe pOottlIle pe
de
le
de
LONDRA, 22 (Ager).- In el- trcste acum intentii oatile WA de
timid timp, domes In cercurile po- Cehoslovacia, a spus d. Krofte. &- ate*. de prose. '
linleRosa, Pink, node Pan aunt laced libere, in Au-
goenele clash, in *opal de a call-

Consfatuirea
Astazi nantneatti
dela
reins

instruetie In morti.
=Wen malt pecan.
patio rnitraliere, mortiere
Madrid, Born
50
cu

seetoanele
dorm
71

et .2.7-
Wee britaniee o rank IngrIlorare pa ou credem e3 existe Intre
cu privire la intentille ostile ale Ger- tara noastre sl Reich cauze serioase
mantel in Europa Centrall $1 Orien- de conflict.
dela
Belgiel in onearea pre- respectivh
kgatla
tort mai canon, vor fi IMPed la
plata Matto beets de Men el elwa
Ore laced .
ocupat sau
marcat sau aflate libere In romper-
nu Mint la MI- trams. fradarlior
Indent] educatrei nabonala turn, nano de semnalat. tan al in deosebl mivitoare /a Dealifel, o adilugat mlnistria de tedintelul de eonsiliu timentul incuiat.
fedintla d-lui ministru dr sub
* a treia pent.
pre-Iplasarea absolventilor
gl pentru a-.
be escu sedInta considului de C. An- cordare4 tale...Lon garantate
Indru- de
TENER/FFA 22,
gentle Haves transmit.
(Bedell. - A.
hoshivacia. Deaceea, a prOd115 a externe al Cehoalovaeiel, (are noas-
reall satisfactie in tattle cereurile trA dispune
amen de esdel de mil-
- afore, de taxele de Inn sus,
Erl minstrel Belatel la Baca- ealitoral ve mat nab ei supra taxa
o.andae ,tusitnavuen °tellsaimee tardara, amend% aneetith deasenee.
Mare a invAtornartalui InkrvIewal acordat glare/al Daily nea pentru toate locurile sus =a-
D. ministru a natal care comercial. In legated/ nu hothrdrile Nate Postal de radio Teneriffa anuntk Express" de d. Krona, ministrui a- loace de apnrere, Meet nu ve Wee gednitelui eonsillulat de minletrt d lienate, pent= care se percep tags-
lut *eclat coma. * care-I es* no- vonalt dmil: t Riducenu, au oh pierderPe guvernamentatilor au
facertlor airline al Celsoslovadel. usor made unel washed, orl dela a d-nei Gh. 'Mares., la care au le de Warialaort
N Penes-
sunt cu, N. Butculescu, I. Constantin, foot foarte cicadae In unit:ante die
atributlaulia. ,,Noi nu Modem ce Germania nti- dine c.ar vent ea".
A Mst ales preeedInte al culesmoleitu, Iosliesru 51 NI- Pe frontal Aragon. Aceste alerted
acestut chlm. V. Ioa- au lose deosebit de traportante mal
d. prof. I. Rhducenu, recto-
rut Acaderalei Comenelale
cureeb.
Viltoarea sedint4 a condaului
din Eu- avea loc Minoan v
ales ru medal cucerirli de chin
national. a Inaltimilor din Ilan
(1. MWErniaeloVil daturcetrniul ,d -vuiene
al Curlii Regale, =mistral Dane-
m.Nat%
incendiul str,
Cons:dial va lucre In trot comlsitml:
ace pent= oreanisares. ei desvolta- dint.. de capstan/re
30 Decembrie
Tot wad Minima* s'a tinuta. c.u
ee-
localithfil La Coruna.
In aproptere de Burgos, =intend Suveranul a acordat mari istincIiu maned la Bucureett ei d-na Erik
Biding, minstrel Annie( la Bueu-
ItIbisoari
a conollialut de roell pregainau un atae In sector. reed el Lady Reginald Hoare, d.
avatemantului comerclal, Indium. a Invnlmantutui in- Eseeled.. Ei au lost puel inst. pe Enrique Amami, Angeell- bol dimineate s'a doclarat ea la-
dom. pentru procurarea el
(liar Leon Blum, Yvon BElhos, Vincent nei, d-ne ei d. lanifopol, cond. nced.

tadmlnts- dustrial pentru blot!
Legea privitoare la comertui
mniaor ifeclaratà constitutiont
in Stateiet te
NEW-YORK, 22 (Radar).
Curtea supremd a Statelor Unite
a delurat cu 7 color' conPa 1, con-
stitulionald, legea din 1934, prioi-
forme la cornertut de munitiuni de
rasboin Prin aceastd sentintd,
Curlea anuleaset decizia anterioard
datd de Tribunaint de Sint din
Rev7-york, care declata aceastd
lege neconstitutionald.
Simla este armaloarear
Fabrica de arme Curtiss Wright
Company" bwercase sd militia 15
untraltere guveroului bolivian, dar
guVernui american s'a opus, pe
bumf legal din 1934. A rezultat Ou
awes bare fabrica stat.
La prima instantd, fabrica a avut
caltig de causd. La Wilma instantd
insti punctui de Vedere al guVerna-
lui a fast admis, creindu-se astfel
O iurisprudenta extra( de Naar-
data la aeasta mutate.
fete.
- tenth
JudecetorlI Curdi supreme au a-
de Mlle( cä waterma woe-
dintelul republicel in materle de re- Flasas anunth:
lethali internallonale trebue sa tin
subordonatii winch:rider din constl-
tulle.
portante
rh aapttranna beau.. In sectond Paul Bastid, ministrul Co-
Curtaa saprema a adeogat ea o
asemenea putere preeedlnliall nu Pozuelo-Boadilia del Monte.7
exIstl in domeniul Intern.
nee.. Companlile de tallitient au miniei".
inaintat in salturi
ease ore de eforturi au ajuns sts
Sinuciderea man...mental tor.
cucereasch obledivele fixate de co-
dhi gara Obor Prcblema ostatecilor
Croitoreasa Ana Creangh in
she de 27 aid, domicillatt in str. Eh
-
fuett. la eonstrucCia din Sm. Albi-
In sectorat Guadarrame, nationa- her de legatiune, director-adjunct 7oar5. No 1, proprletatea d-lul ay.
lietii au Wet retraverea =al grup al Protocolului, d-na Grhdleteanu,
de militient, pe care mat. (mot 1-au d. Padova., prim-secretor al loge.
Fond a luat =Ode dela 00001
Pe frontal Morild. mane eloCnin
Amid, Pierre Cot si Paul Basil Clunei Jugostavici.
unei sobe de tablfi flechrlie au
Veal la d-ra latioaela dares o magazle de schndurl in
io olmaPiere de Villa verde.
PARIS, 20. (Weldor),
N. S. Regele Carol re bi-
- secretar de slat al Aface-
rilor Sträine. marele cor-
Costits Feireseu
care erau dopositate diferito mate-
riale.
DatOrith intervenliel la Map a
NON =Wen nevoit ad acorde urnad-
toarele distinctiunic
don al crdinului ,,Coraa.
na României".
Ed. a avut loc .un foarte reustt
coat la d-ra Mlcaela Costin Parma. postului Central de pomptert, in-
Priam invited: d-na et d. Ratio cendlul a foot sting Iodate de a
Dcmnului Leon Blum, Arlon, secreter de legatiune, domni- Illa M.P./IL
Potilii hi upland Warne: Jeanne Buteutescu, Anna- relabel, nu an lost evaluate incl.
o Marie N... Ivonne Belhcearm-
&lye, Bobsy Baranelly, Domain Ce-
--gage- -sato.----
Bad& del Monte- Imur:LervcricdurCraeldinrsdioe.
Dcmnilor 'Yvon 13011905,
Majararea tintrului sianu, Helene Vasilesctolharpen, Io-
neseu-Clejami, Rechenberg, Mona
ult.
a g
MADRID. 22, (Ruda/. -,Agentla minisirul Afacerilor Mimi
de ware aginta
.1 Butculescu, Lizzl ei Ella Peretz, d-na
Dine Rosetti, d-na Ivonne Brew-
mie miorma tii
ne; Vincent Auriol, mi-
Miltdenit gm/ersatz:entail au re- nistrul
lerl, dup.
poztell pe
o taptá
care le plerduse-
Finanfelorg Pierre
nea, ell- Cat, ministrul
Aerului. si
---
Dela I Februarte 1937 pretul tam-
lescu-Popescor ci-na Anne-Mabe
Negulescu, Zoe Briacolanu, Ponmee
Antonescu, rauette Autonescu, ea
Joi, 24 Deceerebrie crt.,
area
loc in palatal Ada-
brelor de Wearers agnicole ei d-nll Alexandra Pissosky, talaI- relor
noastre pontiff tra-
Atacul a Inceput la ora
mertului, marele cordon
dine- al ordinului nbteaua Ro-
Vern vor Vallee dela 25 la 35 lei
pent= un colet agricol de 10 kgr.,
la onice distanta, for pent.= un colet
Ara plenipotentin, Iesepti Iglroeia-
secretor de legatiline, eel de ca- ditional -
de Criiedue
bidet la Mlnisteral de externe, Dina pentra copill colaborato-
-
el duel agricol de 60 kgr. se vor pane don. Riclusd FronassOvici, Viet Alexan- rilor tehnici al aioreloo-
Domnului Vienot, sub- timbre de francare a cate 39 let. drInt, director de cabinet al tnni- Adevbrul Dimiimata.
PARIS, 21. (Radon. - D. Waal,
preoedintele eondliolui a dat an
inst tunas in onoarea d-lui Victor
NEGOCIERI INTRE GUVERNA-
MENTALI 91 REBUS
Conferinta pan-american5 Antonwes, minstrel de Externs al
Rol/timid.
Intre alta an participat la don't
- d. Vincent Amid, minstrel Fi-

Raeder*. thank s's dus in gara dnonani

de gat (Olson ei s'a nun.al twin- gi
DAY ONNE,'22. (Redoil.
Anea No. 15, s'a *aunts am dled- fie Haas enuntd:
m ta. Miniotrit de nattfte si }Many din
mai
Agen-

ease; printer/a din Bilbao

molli alti delegeti no sosit in
tea locomotivei umai Caen de Par- Frusta pe Neal untd vas de rdse
soane Care intra in. plied Ailed( la boil( aniericen.
a tu t sfArsit
nantelor.
BELGRAD 22, (Radon.
Ayala anent&
- Agentia
Aseelatia jugoslavh-romfinh Ma Bel
grad a oferit wean.. la Jockey-Club
un dineu In onoares d-lui Victor
SUNMAN Ei se not intelni
vernal(
deiegdflt gee
din (Mega st esa represen-
Coulter..ta a lost rouble., Grant. tentii Drucit Rost( internationele Prupunerile sunt de o eovâilitoare Impartenti
adotate
Chdere, noel rotated-it ai Romeniel
a Entered.
---
Din ordinal perchetalui, cadavrel poem( a decide aesthetes( ostate-
-
a
-
D P. Sheba a lost nunalt pe limp
SENTINTEI ii fost transportat la instittaul me- odor. Se ((firma.
dico-legal
schimbut de pri-
BUENOS-AIRES. 22 (Radar). educe o atiormre ncii
in ea artifice, de solutionare de 5 ant director al ecoalei de ant-
rented se va fdee chin de MINI.: Conferinte de pace pan-americanti America, va considm a diferendclor exist ente minuets gr. I din Turda, dependent.
WASHINGTON, 22 (Rador)..-in Cercothrile intro:dose au stablitt, Se mat afirma cd ar ft in curs tinele de Academic. de Marto stodll agra-
cereal-Ile politice se mate cn senlin- ch Umbra pron.:resol el-a pus ce-t nogociert Mire base si nationalise, terminal azi lueririle. New- rata de state In bloc st state. noralce din CM'.
supreme, care coalition pat shelve din cause unei dragoste scram a se une aped razbolniut le dintele conlerinteL d. Saavedra La- dividual drank o afacere Intrebaintarea proce-
censtitutionalltatee legei 1934,
Ea Mew phrásitá de logodnicul
. .
etas, aure ete de "'me
de interes imediat pi va deelor chintice in carnal VARMIVIA, 22 (Radon. a.- Rd au
Driviteace la Walhalla de mundi-
intr. Argentifiel, 4I"""s
care a I/cut urea pentru o cht real
justifica initiativele pre- aunt relabel, core or pro- oat selambate instrnmentele de ra-
illeare ale acordurui polono-ger-
tint. inseamin 'apt o eonfirmare e¡ el, moment de disperare,
Trei stiri ale agentiei ndtei ceci. ave5roi it! ea anaebni duce pagabe
e ,euterllor Marie intinse pe Care sla hotarit sii-el canoe Mal data. grabnicl al definitive solutionare a typt crude, man, privitor la rassompiourca o-
le are preredintele Roosevelt In =- conllictulul din Grate
Bolivia si Paraguay.
Chaco, intre este respinsä. bligatiunilor din Prusia, sonnet la
Berlin in 1934.
fade de patted interne. Sentinta B. N.. B. Drice cucerire ferita- bui Populatia tre.
Until supreme deschide calea gá-
leo noel aerie de legl, cameo,- 15 perscane de pe.
bind detegarea puterilor congrest- t. LONDRA, 22. (Itaderl.
D. N. a
transmitei
- lactate de a se despAril, Mainsail]
Agen- au adoptat 37 prolmneri, sotutsa do
comistuni, din care cele mat icaolr-
tmh tei neaarceI uds
na fie
iierutatd ff. edt se
poote mad malt scutitd de CAIRO; 22 (Radar). - Painteid
afacerilor straine al Egiptului si sir
ild cane persoena pre9edintelul. Daily Mail" publish o *ire a- Rote sunt unnetoarele: ritorii, fficut5 cu mama efectele operatillor Miles Lampoon, inaltul comnar
In edreurile diptometice se obser- Aueen Mary" rinhe =Mk= ca *mat.
vg, fl 'reorganizall
roe* menials
dupe modeltd Statele americane Pro- inarmatO, nu va fi ream Celelalte propaneri britanir, au schimbat eat instromen
ve ca seatinta Curtli MM.= M. libertatea Ior de noscati. ale tele de ratificare ale pactulul de
Doate /I laterpretate ea find de na- CHEERDERG, 2,2. (Rad:d.
ture on acorde puleri nellmitate ore- eatlanticul eagle. Queen Mary" .a -'Eton
armatel web din Rasta
In acest won, Miriiaternl
clamO
drept, insiolabilitatea
a moral 200 cotalsari polltici, ale veranitätii lar precut:: si americane vor
Litigable dintre staele cornisiunilor,
sclutio- edentate
fi
care au
de conferhsta
font aaiiculio ang'o-egiptean, care a in-
*IOW 120....*
trat anhzi ltt vigour,
tedintelui, caci constituda anterica- resit azi dimineink ad, cu o intir,1- mran fo.ctleel /e/ e mentinerea unel demo- nate inteun spirit de Cady portamentari sent te-
na declare:'Pre$edintele are path,- ere de notri ore, ei aviind pe bard 15 a fa.propagandk pentru particle]
ta, tra aprobaree Senatului, de a in- Persoane Matte din canna valurlior comunist. Maria. Progruttlelui Crain solidare in Ame- ciliatiune. gaturei err chestiarti eco- C1TITI
.
cheia tratate, ce vor 11 supuse rea- patent'ne in./nit, is, chlätorla din macte vor trend shi fle gent]] dIll Inca. Conferinta noter-ameri- +malice, eel technica traas
l/3Mb Senatulul cu daub
numeral settetorilor",
trehul dln Stately Linde sloe Foreps
*so- achatá. el edit militari
and *rinse supraseghori.
h. sunset Orice incercare de a se C.106' 'ena.fie
in luudmi
eel mad formal riiaboial chestinnile maturate.
De"t.""ri
DrFHmlat 8I est
Wane* Coliiiior"

www.dacoromanica.ro
 ADEVERUL Miercuii 23 Decembrie 1936

Presedide!e Cubaitriniis
in ¡urinate pentru
partiduii
inaltä tittriare
HAVANA, 22 .Rador).-
naUcnal-târânesc
10 Camera reprecentantilor
a adoptat ami proectul de
articol al hi News Chronicle"
Un lege prin care presedim
tele republieii este dat lin
judecatä antra trcUlare.
0 interpretare eronatá a regionalismului.-intre
d, Maniu si conducerea centrali
Un articol al lui Mor ning Post" Proectul a f oat adoptat
ou 111 voturi contra 46.
- -
Un wart armistitiu va intrerape avea unitate. Acei cari voesc sh Prietenil d.sale se plan' ea gram!
pasiunile palihce dezlintuile cu a- inceapi cu o unitate fortatá mauls( face tot ce-i in mama
táto furie in ultimele zile. este grey de prevazut vor sfirsi sore a sabata conducerea centrala.

Cehoslovacia amenintata de o agresiune germana? Stri dIverse Detracrorii partidului national-

thräness infra in vacanth cu un
sentiment de martunsita satisfactm. -
tism, ceeace la noi -
nu cu regionalism, ci cu un separa-
din fericire
n'a cerut nimeni. Example: ir-
Si adaugei,,,Ma, tucrurfie
pot merge".
Ne Palern aStePla doeu cc km-
mol

Partidul are Inca chestie" ne- o landa, Croatia si cate dial dupe sirbetorl "5 asistim la o
Politica ofIciala nationald a vor admite instalarea =el tuned mnimat5 Fiume! pent-u
un Seamen mai faverabil.
Ihmuritt -o
chestie, care poate
Decoratiiie pc sari Su- exploatath din plin in agitatia pro-
Teoreticienii dreptului admial- anaurire in partidal national-ark-
Romania!, este cea a fidelitätii
aliantelor cu Franta, Polonia, Mica
Whine in Spasia.
De altfel News Chronicle" Itt- Pare Winona ¡dictator ei, Celts-
ohee'Ipunand eh Germania ai Ita- Vowel,' nu ar pulea opune o re-
veranul le-a accadat d-lor vincialt.
Leon Blum, Yvon Delbes, Incidenful Om POP Peale - autonomie -
strativ denumem regionalismul
si fac din el
o conditie sine qua non panes
nests

Intelegere si Intelegerea Balcanied.

Prin manifestfirile publiee carl
au lesat sä se vada ei relatille an-
glo-franceze au astazi un earaMer
de soliditate certitudine pa care
razbol, -
nu 1-au avut nici in annuli marelui
apare der cli pe frontal
In care e incadrata Romania se
gäseste Marea Britanie.
De asemenea e InutE sä so as-
cundi, ci pain pedal iranco-sovie-
Rusia sovietica. cel Patin ¡a- Dar unlit Taal grav
ttack priveste apirarea pia, se portant ran apare a fl on articol
gasee si ea pe west front.
.1,edem astfel o forth' apdrut
vor rezista tentatiel de a a- äistentd mare. Planal german ar Vincent Auriel, Pierre care s'a nacreous incidental Pan- buna desvoltare a tubules Isolator
lia
bate pe generaltd Franco, ATATA puke rcusi manta deed alai Rusia
TIMP CAT NU LI SE VA 11 ADUS etelor cat si Franta, s'ar tine nob -
Cot, Paul Bastid si Vie- Habana -a
creat o stare de per-
depäsesc prin im- narbare, pe care conducerea cen-
vii ale natiunii.
Nu trebue deci sä ne sped" cu-
Noui numiri in invätämdutul
TERMENI deoparte. Asa ceva fasa
LA CUNOSTINTA. IN scou vi total
FARA NICI UN ECHIVOC, CA na e de foe stew rai indoialc io
portanta Ica, de chiceiu, trail n'a dorit-o. superior
ATITUDINEA LOR LE POATE care se and Germania at prime
PRICINUI GRAVE NEPLACERI". la atitudinea celor doud state, o
meritele distinctiunli pro- -- Problema
tocolare.
In special
care
insä are doul aspect,
trebuese cercetate cu Spi-
ril rece si cu perfectä obiectivitate.
decorarea
Chestittnea mai are an aspect:
intern de wad.
Ministers] edimattel natIonale a
aprobat srmitoarele numid In In-
vätämäntul superior:
oprelle momentan dela once ac- A wilt o ramura din partidul na-
UN ATAC IMPOTRIVA &lid Lean Bhma cu mare-
Si ne oprim «nett* agave as- flonal-tardnesc sd faci din aceasta
Dr. Vises lanDetet, conferentlar
definittv de petrografte zsehmln-
CEHOSLOVACIEI Raclas sorleilel al Pratte 1. Pot le cordon al erdinalui Interventie o manevra politica?
Mai face si mentine legaturit Mr S r
e w ic i u ti aredincies" Pectulni general al chestiunii.
-- lira
Fruntasil ankles; autorludi de-
te metallfere, facultatea de 51,110.,
te din Iasi;
mat irn- en Cehoslovacia, decal pe calea lactate fi
considerat ea o exoepte Centralismul practicat
de boat" guvernele tre-
clara hotarit: Nu! Ronadnia.Notur,
ziand clujean de sub directia d-lui
Dr. Leoutda Dragensir, pf de le,
crári definitir la clinics, uslhIstri-
in Morning Post", afar
aerului. deesebit5 i delicate' a. bue sä li crest nemultamiri In Ma- el dela facilitates de medleink Ito
RAZBOIUL S'AR INTINDE tentiune a Suveranului th provhteia. Dar aceste minutia. Zaharia Boild, medtine Insa o not('

paciflate. lar
conservator de dreapta, si in care
uriasd de partea politieei Mtim unnáloarele amanunfe ex-
deed reali- bent de importante pentru tam tar ar
nostril.
pentru a trimite Deasennenea e de re- mini cial
-
in
nu se manilentä in chip Spe-
Ardeal or] in Basarabia. Ele
agresiva fall de conducerea cen-
kaki.
Cluj;
N. Mirgineavs, see de luertri co
tIlts
s'a acreditat logie definitiv la institutul de pillo .
area unei intelegeri an- noastrd trupe de ajutor. Rusia merest c5 portofeliile ce existii deopotrivi in Moldova, in
Si itt opinla del. !mutates de litere din
glo-italiene, care apare . Se stie de eatva than cA Celm- trebui s5 se foloseasc5
teritoriul roman sau pa. ocup5
de ministrii clecorati 01Wnla ori in Bucovina. In rolls-
-
ideM
-
cecace nu vrea sd spand

-
fads d. Manic o face Romania end:
tot mal probabild, vet de- slovacla este printre celopolltica arat5 directia in care au ale repetam in 10011 provintia
wind fapt definitiv, se lista tarnsn
va putea vorld de canticle, terna
vizate de
a d-lui Hitler.
dinthl Pe
"s- loneza. decors discurtiunile ablui exista convingerea ca Bucurestiul
Dupd re coasts% aceasta marele Victor Anti:mescal politi- este excesiv favorizat, In Paguba
tiri fonnale. Spurrem formale" - ts
Noce, care suportä apoi deämin- at. Gh. Cfseldresett, asistent cu ti-
definitiv la laboratorul catmint
deoarece In fapt Romania Noud" de ralneralogle si petrografte dela
ta itolare a Germaniei in eaAm= ziar conservator. hnreabl ce s'ar c5, finante, aviatie si cc- intregii färi. a anticipat deseori uncle action' ale facultatea
in
de curind s'a wait cider
easul eand reginiul naLst, produce de la priviirte
aceasta s'ar video
el la alta surprin
Puree mtampla dam Germania ar meet.
ataca Cehoslovacia. Si lath ris-
Pe nedreot - orl Ire "rent - a- grupului monist.
0 clarificare definitira nu s'a deflnitir
de White din Iath
Ing. G. V. CotruS, asistent cu title
la laboratorul de chimie

-
o cesta e sentimental general. 1I0 ma-
nu va oral sd aecepte 6- tehnologica dela facultatea de
D. Gh. Tätäresca, presedIntele ioritar de marci -ai. Drighiei de
fertele leale ee.i se fan marts nep acu .
D. ar fifast au
missal dephn edincator :
Punctul
spre a o atrage si pe ea insistent5 nentru o au- Angliei este, cfi o aseme- la Poiana, care de vedere al consiliului, a fost cuteva zile a Tuicea
discutia
- a fuss chestinnea la
snesalului, 'Ara si ridice
produs. D. Mihalache o doreste. otiinte din Iasi;
-
D-sa acceptd raspundere integralä N. Ciudin, spirits/Fla Internatul
avand Intl Si Pater' integrale. facultäts de teologie din ChlOnfiu.
aetiamea pentru intd- 'Fame intediat5. Ministrul nea actinne va cunfrinde Capitalä. s'a Inapoiat aseard in innate ale proteste de mai Oulu.
rirea plieel icudin,ieilciin pe de räzbai von Blomberg Europa intreag5 i e5 la E natural deal, ca &manta stare
temeial Lipid Natiunilor. genarlul Fritzsch, co. urnafi nici Anglia nu se D. mlnistru de externe Victor de lucruri se provoaee o reactiune.
mandantul suprem al o. va putea sustrage acestei Antonescu, pardseste discard Petri- Antatorli de diversiuni se vor glibi SITUATIA FRONTULUI LA MADRID
Poate Visa Germania ea regimul al strige : regionalism! Intelesul
care a pas stitpanire pe ea, sa sr- Writ. bar fi retinut. To- inc5eieeäri. In acest sens sal Si va sosi loi. 24 e In Candela. co s'a dot acesteI notiuni e eronat.
mug la Wale visele sale, la to .."7. tusi se presupune c5 ple- trebue inteles 51 animal Drindu-se neIntelegerl Inter Child sn mare temperament se
Mlles
teleologia doctrinei pe care d. Hit- nal nu a fast abandenat si discurs al d-lui Eden. &nil N. Otesou 31 Ai Padlan pa va pune in serviciul intereseior tt- 8 'cle los Royes,,,a
ler a propagat-o si Is virtatea di- ca executarea lui a fast U. chests, secretariatului general al nei raglan!, facand din aceste inte- 0 2 4
rect a aiuns la canna? particlulua agrar, d. N. Otescs a rese an program de activitate, in t fcobendas
Inaintat d-lui Argvioltsins, demists Inral earuie el va grope apol intell-
I Pardo
RISCURI DE RAZBOI sa din part& gentele si talentele reghmil. se re
De citva timp eircull PH. Presa Pedepsele aplic ate celor Erofile materiale, strecurate
gändi Nueva sa-I oaara socotesid
In fiindei face regionalism"? as Polo s ta,Outata
europeanä sari foarte curioase asa-
pra tribulathmilor Widen hitleriste.
codurile Penal si de procedurd de- Asemenea actitml - trebuese
e Fuencarral
Adevirate consibi de räzboi ar a-
we loc sub presedintia Fnehrent-
lai. Tod atalatil minted germani
5 magistr ati din Bub saId cu

rectificate
acacia votdril lor si in- climpotrivi incurajate. Regionalism
troducerea complectardor, au lost
Printeo
- conceput 55E01 -
lege speciald, vista uolitici In libertate ri o mare
votatä in ultimele Satiate ale par- ineredere in tortele de coeziune ale
inseanali
Majad bon
2'agzuela

Ar vacaP
Cha, ,martin0a"tate28

ar 11 lost chemati la Berlin pentru larnentului.

a raporta. Fuehrend ar fi gata sä In urma anchetm Mute de i. nunpendat pe o land.; d. Emil Fur- natiund Contra regionalismultd
intreprindä actiuni cart bullied Inspector judecitoresc St. Stoenes- narache suspendat pe 15 zile; d-nii
Textul tepid promulgate. a sPdrut asa comment sent pollticianii de
Monitorul Oficial" din 22 De- dub cari vineazi puterea dima o de4i#61 2 Ja .1
grave risearl de Mabel, ceeace in- au, ministrul justitiei a deschis ac- Luca Nalir Thu M. Racemes cembrie c.
semneaza ca ar 11 gate sa infrunte time disciolinarh impotriva a clad mustrarea en pierderea salariulai pe
si riaboial. Martel energica resin- magistrati dela tribunalul Boats. pe 15 zile; cl. Tomasitt, prevenirea.
Wafer a generalilor, in special a ma- cari i-a trimes in iudecata comisiel
Marti, 29
Comisiunea a mai gäsit ea este se trei ani dela moartea
9., implininda- teresele locale
al concepi un
-
strategic unitare. El dispretuesc in-
Edda" e mal greu
program de lucru, 1"74;d:..13";'.n %ter ;ripajall37,00.
reselului Blomberg si a gencraialui disciplinare. local ca d-nii Furnarache, Aristide care sa imbrätiseze nevaile tutu- r H e alter",
Fritzsch I-ar iioprit dela aceasta. Magistrati lnolsaill avind grade Nlcutesca si Rapeanu Si fie mutati mutt regretatului am I. G. ror regiunilor dealt sä soflcili Pn-
In aceastä ordine de idel, trebuie de consilier de Carte de Aiml, as la alttrIbunal. Duce, se va oficia pa- terea lia baza unel lozincl goale.
considerate ca infra si cele ce rela- Mst judecati de Comisiunea superi- rastas la biserica din Ur- Seva aaigisalititti min paper
teazel as articol aparat in "lard oath de discipldh, formati din Pre- sent, Jed. Valeea, la mar- nu se pompeazh pe Inbuti aranjate )14V a8j'IleiINVallett4cas
liberal !,News Chronicle" Si Pe care sedintii dela Inalla Carte de Casa- mantul primulal ministru sinietric, penult ca in mask sä se alma helAlts
Agentia Haves a socotit necesar tie ai consilieri trasi la sorti dela NUMEROASE ARE- oaasinat le gara Sinaia. imprästie simetric. Ea tisneate din
sd-I transmitti telegratic. aceeasi Inalti Carte. La aceasta pioasd cm- toate shrtile, and caporal este Alcorcon
Ila erde
In acest articol se spume ci, d.
Hider ar Il gata se Phalli seized
Judecata a durat trel sedinte.
Duna deliberare de cuteva zile, STARI IN RUSIA lemnitate vor tuff Parlo
si
bine
oamem
dotat
de
dela
stet -natura. Ades/heath
-
adeväratii
adeviratii °Allan
cage- 4111,-
.
_ '
Legarier
Ift: \---Perales
de mil de oameni in Spania. Comisiunea SuperMard s'a Pram.- partidului liberal. nu in- bel
Este olar cä daca ar lace ma tat eri, aplicind urmiloarele pe- LONDRA 22, (Rader).
cove, primeldia rizholului ar li dense.
D. Mircea Bobo a fost pus In dis- Oa D. N. B. transsate,
-
Ages. -.11.111w,
treabd cum si unde si eroded; ei ../Mostoles
produc dupi impulsul geniului itas-
00R0
Rib

.4.4?"4<starssS
halinenti, cacl Si d Eden Si d.
au proclamat in mod nubile ci nu ponibilitate; d. kristide Nicalesca, Dud a informatie a ziartgui
Daily Express", potilia secretd so
Consillui superior Numai parazitii vietii publice se Fuentabra b"
ingrijesc de aceasth falsh simetrie
Wetted a arestat, dela ¡account( ape
manila reviäairr, 160 personae, al anneal -
are le asigurl beneficial integral al
acestia fiind chtWa,
Moraleta
de Earn cola
acutate.de spionai, sabotaj, conspi- Prin decretul regal No. 2987-930 bugetulai cari lade. in Capitald si nu con-
SERBAREA DAT1E1OR LA PALATUL REGAL retie impotriva tut Stalin 01 de s'a stabllit, precura urmeasi, com- le liumanes
propaganda national-socialista. punerea canslttutal superior al sr- vine decht centralizaree. Adeyä- deMadna Pinto
Printre cei arestati se afld 33 roateC raEi nostri producdtori sunt Ms-
supusi germani. /rare aid ar fi a- Presedinte este A general de corp Pinditi Pe tot Pamintul romhnese. 800) Parla
restate si o serie de personalitati de armatä adjutant Paul Angelesca, sul regionalism Pentru o naEune titairi, asa zi-
sovietice, printre earl s'ar gasi Ra- ministrul apirkrii nationale. este o experientd
dek, Soleolnikov si generalul Patna. MEMBAII VOT OFYINITIV nacesara indrumärii politico Trupele generalulai Varela s'au stabla anoete
Generali de divide inspected pe- ii forraddi (iocalitatto sunt subliniate pe hartä) adieä la
nman de armardi Sansconovici Ni- Toate popoarele de seamh au in- o distanti destal de apreciabill de Madrid. Aminthn el acum
cola", Mans Glmorghe, .Siteta Sa wain prin a avea regionalism In luptele se dadeau Pe Mal Man/mums. cepaco anaji 06 nabal o hula
RegalI Principele Nicolae al Roma- politick si culture, inainte de a
Serviciul Miter obliga- Met, Prod. Man.
Inspeatond general al Cornanda-
buit se retraga cu un uumfir considerabil de lkilometri
méntelor teritorialm general de di-
toriu in Manciuria vide Ionescu Mihail.
General: de divide comandant
TOKIO, 22. (Rador). - de corp de armati: Citmcialescu Pe-
tre, Todlcescu MIlnutI Planul de pa tru ani german organizeaza.
La Hsingking, caitala Man MEMBRI CV VOT OgmegicAnv
Pentru chestilmile privitoare la
ciurini, se fac preg5tiri personalul ailat temporar in aero-
pentru introducerea see- nautic/ xi marina.: Vice-amiral Bi-
viciului minter obligate- Moises.,
11nescs Man, general de emadra,
Man pi secretar al Conti-
mobilizarea intregii
riu. Se cere serviciul de Mils( Superior,
trei ani, care este coast-
derat indispensabil pen.
general de brigade,
Glatt Alexandru. BERLIN, 22. (Radar). -
personal smiler tebnioneul plan de patru ani
Agentla Haves traimmaei a es din tcate straturtleare ca soap, inmate de
I
tru a se asigura securita- Gusernal Reichului a populatiunii. toate, s5 organizeze mo-
tea Manciuriei. luat inseminate mfisuri lIla incape indeial5 cäbilizarea totalS a tärii.
Organizarea old sko- penbru a asigura melaili.

NANKING, 22 (Rader).
maresalului Ciang-KainSek, Viso-
-
Guvernamentalli chinezi
bombardeazä pe rebel!
-
teni pdagegte
Lucrätorii specializati,
eliberati de sub arme, au
&mineral pedagogic al I:Miners/-
tam din Celia/14i a organtat, sub
Solia presedintia d-lui proL C Surly, prima ordinul de a se
,Hhptamana pedagogici", se va a- prezenta a doua zi a me.,
titi de =Oedema Donald, eansm- vea ion nitre 14 Amine II 1 Mai billy:tali in anumite cen-
zarea civililer in caz de
nevoe.
Dr. Schacht cere din nou
colonii pentru Germania
lierai al maresalalui, a plecat 1937. tre, imitate fixate, spre a
azi dimineata ca avionul la Sianf Ministerst educatiel national° a primi acolo instructiuni si BERLIN, 22. (Radar).- loniale, Este au putint5
Mara a fi alcituri de solid ei. hotärät s/ aannd canoso eodiO de a fi afectatt la un serviciu gentta Haves transmrte:
Negocierile an lost intrerupte trei dle, Inainte de Inceperea va- determinat. Este probahil
sa se creeze o Germanic
de Pastt invät/torllor si pro- Intrhan discurs tinut in
colonialä, f5r5 &A amens
mare guvernul central si rebeli. canto(
fesorilor secundarl cad cur c5 femeile oar inlocui peeajrna Cr5cianndul in
Soldatii guvernamentali continua la aceasti S/ptrimäni part-Mil/a nvoe de a ne apropia prea
peciage- in functiunile lor fate unei adun5ri a tine-
mull de cineva. Fa-ra edit.
ad Inainteäe sure Sianfic, iar avia. gic/". Men functionari ai Bäneil
tia guvernalui bontbardeavi si se- Arindu-se In vedere remltatele Prima etaph sure folo- n5 Reichul trebue s5-si
cencI cu mitralierele toate aglome- obtlnuM anul Merit, ministerul re- sirea tasturor fertelor ta. Reichului, d. dr. Schacht,
afirme doeinta de a avea
ratiile de rebeli. comandi profesorilor rii o constitue crearea U. ministrul Economiei Na- colonii, pentruc5 acesta
tor ah participe numär obi
nui cries serviciu de apa- tionale germane, a de. este singurul mijloc prin
Diu
mai mare.
rare claret: 'mate fi heänit po-
Londra: Lira sterlini Inscrlerile se pot face de pe acum inipotriva atacurilor Lumea este destul de care
urenat de ciobanul vestitcr. (Ciobanul este aeriene, serviciu la care naval german pe propriul
3,25 fr. elv. 100 lei la Zuerich lIgtargt4nt,'"<inrgtu0171: mare pentruca Germania sail ...Amara".
personificat de Marcie Welted Mihai Spiru Haret 2, este afectat un numeres s5 poatá avea teriterii co-
Atelierele AdevihmF rir Canst. Mille No. Redactor responsabils Nicolas Mateescu

www.dacoromanica.ro