APARE Dl CÀTË
ORI E N £ V O E RE»a€T@R, COBAN.
Către Cetitori,
Apărem, din nevoia ce am
simțit, când ne am văzut a-
costați de foarte mulți din cu
noscuți: cari au fost publicați
într’o faie de aici din oraș
—foaie care e condusă de
niște analfabeți și care este
foarte imorală, sub pretextul
că, corijează tineretul de azi.
Cu ori care ne-am întâlnit,
ne-au făcut observații — sub
motivul că suntem tipografi
— și că noi i-am pu'.licat
Ei bine, la toate acestea
trebuia un răspuns, pentru
toți. Și pentru cetitori și pen­
tru cei de la gazeta vizată
Răspunsul e : „Puradeul“,
care nu apare cu pretenția de
a face morală cum o au
d-lor — și nici de a bârfi
pe cineva, dar mai ales pe
colegi.
Persoana vizată, sub a
ceastă denumire se știe, și-și
va pune singură mâna în cap
să vadă dacă e cheală, dar
fiindcă n’are chelie suntem
siguri că se va uita în oglinda,
să vadă dacă are culoarea de
puradeu, pe care suntem si­
guri că o are.
Cei cari o cunosc, pe acea
persoană, ne vor aproba cele
de mai sus, dar cei cari nu l
cunosc ?
Acestora le vom face cuno­
scută persoana puradeului
Mai întâi, „Puradeul,“ este
o revistă umoristică-indepen-
dehtă, care nu va apare de
două ori cu ace aș titlu; dar
ce mai este puradeul? Pura­
deul mai este și un analfabet,
după cum cred că s’a putut
vedea din ultimul număr al
joaiei „Vârcolacul“. Aceasta
este persoana vizată și care
ocupă primul loc la foaia
„ Vârcolacul“.
Al doilea loc îl ocupă un
fost elev de liceu, care acum
e un mic funcționăraș, des­
pre care vom vorbi mai la
urmă.
Este vorba de locul al trei­
lea Acest loc e deținut de 5
persoane, aproape niște copii
și cari de abia au scos nasul
in lume. Bine, dar vina nu
cred că e a lor, de oare ce
i-a fost ușor unei persoane
UMORISTIC-INDEPENDENT
Girant respons., CONST. TEODORESCU.
săi încânte pentru a o ajuta
de oare ce lucrează toți patru
la un ioc, fiind și ei tipografi ca
și acea persoană.
Fapta cel r patru este scu­
zabilă, de oare ce sunt lip­
siți de o cultură mai aleasă
și l-am putea numi incon­
știenți dar ce e mai rău e
altceva.
Acel domn, fost elev, care
deține locul cil doilea e un
tânăr care are 4—5 clase de
liceu, care a cetit, care ar
putea ști cei morala publică
și și ar fi putut da seama de
prostia ce a făcut scriind a-
celea ce a scris.
Păcat de anii și coatele
cari le-a frecat pe băncile
școalei.
Așa dar, d-lor cetitori, veți
ști că din tipografii de aici
din oraș, nu colaborează nici
unul la acea foaie, afară de
cei patru și acel; domn fost
elev ; de oare ce celorlalți le
ar fi și rușine să ia parte
la editarea unei foi porno
grafice și imorale. c ț
Epigramă
Eu, vă cunosc pe voi
Drept calomniatori,
Dar care, acum, din doi,
Este copil din floii.
Calomniatorul.
Proverb
Vrei să faci pe poetul,
Dar ce scrii nu rimează;
De aceia la Serbare
Nimeni, nu te confetează.
Și deci având defectul
Că, îți era necaz,
De această întâmplare
Ai vrut ca să faci haz.
Dar știe ori și cine,
Proverbul nost’ bătrân :
—„Că’ nvățul din născare
—„Lecuire n’are “
Dar fiind vorba de tine,
Ascultă ce îți spun :
„Din îngâmfat cum ești,
„Te lasă, și ’ncearcă să albești“.
Codan.
Celui <are pleacă
Bate vântul, bate tare,
Bate de la răsărit,
Și-ți aduce un dor mare,
Uu dor de călătorit.
Duce-te-ar, în lume dorul
Fără să te mai oprești,
Invârtindu-te cu binișorul,
Până șei te pomenești.
Duce-te-ai, vieața toată,
Că ne vom scăpa de-un chin,
Chiar pe lumea cealălaltă,
De unde cei duși nu mai vin.
Calomniatorul.
Aiurea
Pe o stradă nevăzută,
0 trăsură mergea stând,
Iar birjarul de hârtie,
Făcea semne fluerând ;
Că o babă surdo-mută
Și cu un om de carton ;
In drum, la o plăcintărie,
Se certau pentru un corn.
Mai încolo, la o parte,
Doi stâlpi beți se clătinau ;
Lângă ei, întinși pe spate,
Doi pomi aprig se certau.
Inúj^i colț, o farmacie,
DSlȘftuneric luminată,
Vnidf a pepeni și scrumbie
Unui copil de chocolată.
Pe o câmpie închipuită
Era un aeroplan,
Iar un pilot de conopidă
Mânca pâine cu salam.
Pe o mare, fără apă,
O corabie plutea
Și un căpitan de ceapă ;
Ședea sus și comanda.
într’o vară călduroasă,
Lumea 'n sănii se plimba ;
Iar pe o apă nămoloasă,
Tineretul patina.
într’o casă ne clădită,
Doi oameni de cașcaval ;
Se certau pentru o vită
ADMINISTRAȚIA :
STR. ADRIAN 75
Tot ție
Ești deștept, n’am ce zice,
și că faci parte dintr’o fami­
lie...... o știe ori și care ;
Dar un lucru este prost :
— „Porți un nume fără rost“.
Calomniatorul.
Lui L.
Am auzit că pleci
Și zău, ne pare rău
Dar nici în București,
Nu vei rămâne, zău.
* Lui St.
Intr'o seară l-ai găsit »
Cu fetele de vorbă,
Dar el te-a sictirit
Când te-ai băgat în ciorbă.
Codan,
Nu că zic, ...
0 gazetă morală,
Te-ai apucat să scrii,
Dar vezi că zaci de-o boală
Și scrii pornografii.
Dar pentru asta dragă,
Român trebui' să fii,
Să ai mintea întreagă,
Și patru clase să știi.
De aceia nu ai chic,
C'așa e felul tău.
Nu că zic,
Dar spun și eu.
Codan.
Avertisment
Ce te pretinzi om cult,
Copilule ce ești?
Mi se pare că cam mult,
De la un timp, îndrăsnești.
La 'ntüneti'.- în parc
De ■ i--i -ș seară?
Vrti poate ca să-ți fac,
In public o morală?
Ar fi să-ți c.ați de treabă,
Căci eu mult nu vorbesc
Și dacă-mi cazi în labă,
Să știi că te mardesc.
 Epigramă
Lui C. Sp.
Te-ai agățat de-o faîă,
Ce ie ’ntrece mull prin cultură.
Dar mai bine altă dată,
Ăi lua un... ceva ’n gură.
CuiMii.
Frasrul
Am tremurat, toată noaptea,
In coli la felinar,
Căci ramazanul mă tăia,
Dar a fost în zadar.
Și apă 'n gură m: se lasă
Când mă gândeam de-aseară,
Că m'ai primit în casă,
Și mi-ai dat de haleală.
Dar in seara asta :
—„De ce nu m ai primit ?
—„De ce ai încuiat poarta ?
—„De ce m’ai fraerit?
Pe fefeastră văzusem
Barosanii petrecând,
Și nu mi se făcea semn
C am să mă usuc răbdând.
Și te-am văzut p* tine
Cum băgai în buzunar,
Alune și smochine
Și cafea și zahar.
Și delà bucătărie
Te-am văzut cum cărai,
Chef lele și piftie,
Pui fripți și vin de Tokai
Și mereu mă gândeam,
Cum o să-m potolesc
Al meu gol ramazan,
Și apoi să te .. . iubesc.
Și mâncările bune
Privindu-le cu drag.
Nu mă gândeam la mine,
Că mă usuc privind prin gard.
Barosanii pe urmă
Delà masă s'au sculat,
Iar eu așteptam în umbră
Până gagii s’au cărat.
Iar când am vrut să intru,
Și pe line te-am chemat,
A ieșit unul din ’năuntru
Și mi-a dat cu poarta ’n cap.
Vre odată ia grădină
De te-oi prinde ; mă jur !
Cu ardei și terpentină
Am să te frec. . , bonjur.
Codan.
Detașând acest cupon și trimi|ân-
du-1 la adresa de mal sus, odată
cu deslegarea șaradei, vefi avea
dreptul la 10 cuvinte gratuit.
S’a supărat văcarul pe sat.««
A doua zi de dimineață, du­
pă serbarea școalei comerciale,
intru în plăcintărie la Traicu,
— de oare ce era în drum —
pentru a lua ceva în gură.
La o masă, acolo în gră­
dinița aceea, ședeau doi d-nii
dintre cari unul oacheș, cu pă­
lărie de pai și costum gri, cu
o mustață mică, neagră, tunsă
englezește, iar celălalt șaten,
ceva mai tânăr, și cu un cos­
tum negru.
Ședeau față în fața luptân-
du-se să dea gata o plăcintă
și tot bomboneau cuvinte ne
înțelese ; când de odată cel oa­
cheș se scoală în picioare, stri­
gând cât îl ținea gura :
— „Cum mă Nae, cum să nu
mă supăr pe dreptul meu?
Când le-am văzut bine, că tot
pe ei îi batea cu confettii, iar
când treceam eu, întorceau
spatele. Cum?... Ei niște par-
veniți, niște golani de la Bu­
curești, să fie mai mult confe-
tați de cât mine, care sunt de
aici din oraș ? Ah!..., dar lasă
că le-o fac eu ; bine... bine !...
— „Lasă-le măi, răspunse
Nae, doar nu poți tu obliga
pe cineva să te confeteze, dacă
n'are voință, fie care se poate
distra pe banii lui, cum îi
place.
La cari cuvinte ocheșelul s e
înfurie mai tare zicând :
—„Păi cum să le las măi,
că'mi vine să plesnesc de ne­
caz. Cine dracu i-o fi adus și
pe golanii ăștia de București
aici, ca să-mi fac eu atâta
sânge negru."
—„Ha ! dar mi-a venit o
Am să-i dau îu prea multWi-
tita mea gazetă „Vârcolacul",
și de nu le-o merge untul să-
mi zici mie cuțu ! ! “.
—„ Bine zice Nae, dai nu
prea ar fi de drept.
Și cu toate acestea, zis și
făcut. Cu toate că eu atunci
nu pricepeam nimic, din acea
discuție, totuși, acum, după ce
a apărut „Vârcolacul", mi-am
putut da seama de ce era așa
supărat ocheșelul.
Și tot vorbind și gesticulând,
au ieșit pe ușe, dar de odată
mă pămenesc cu : moșul delà
teșghea că strigă după ei :
—„ Domnilor, domnilor, ați
uitat să plătiți".
„— Ptiu ! darerai Benga în
ei să dea, exclamă ochișelul,
era să plec fără să plătesc."
Iar după ce-au plătit, au ple­
cat, luând-o unul spre piață,
iar celălalt spre casă, cântând
cât îi lua gura : Y ț-
Foae verde de-o sipică.
Dar din grădiniță, mai iese
cineva, era un prieten al meu,
care auzise convorbirea delà
început și-mi zise :
—„De mă-i frățioare !
—„S'a supărat ca văcarul pe sat
—„Că la serbare
—„N’a fost confetat".
?/, r.
Intr'o seară, stăm la „Impe­
rial" cu un țap dinainte și mă
gândeam, cine știe unde.
Nu era nimeni pe ia mese.
Decât la o masă, aproape de
orchestră, sta singur, un țigan cu
o jum. de vin dinainte, și ră­
măsese cu gura căscată la
orchestra care se pregătea să
plece, de oare ce publicul ple­
case, fiind ora de închidere.
Mă pregăteam și eu să plec,
când de odată văd pe țiganul
nostru că oprește chelnerul cu
următoarele cuvinte :
— „Dar ce d-le, nemțâ ăia
nu mai zic nimic".
Nu voia să-și facă neamul
de râs.
Codan.
Scrisoare găsită
îngerașul meu,
Zilele trecute, când m'ai vi­
zitat acasă, mi-ai dăruit o clipă
mai mult de fericire.
Cu bunătate și cu simpli­
tate de. înger, ai venit la mine.
Nici odată n’am întâlnit o
femeie așa sinceră și bună,
inteligentă și frumoasă ca tine.
N’am bănuit., că un suflet bun
sălăsluește în corpul tău trumos.
Tu ești frumoasă ca primă­
vara, ca nopțile senine de Mai,
cu lună plină. Ești prototipul
frumuseții din povești.
Frumoasa mea iubită, te a-
dor, cum un păgân își adoră
zeul.
Sunt fericit că trăesc să ne
iubim. Nu cred că fericirea să
fi venit vre odată sub auspicii
mai bune și mai favorabile ca
în cazul nostru.
Fericirea e rară și acum
cunosc binefacerile ei.
Azi nici nu-mi vine să cred
că acele clipe; cât ai stat la
mine au fost realitate și că
le-am trăit aevea cu tine.
Ele au fost cel mai frumos
vis, ce l'am avut până acum,
de când trăesc, din care rea­
litatea m'a trezit.
Te-aștept cu dragoste,
p. conf. Al tău Jean.
Șfăbeanu.
AmoryS iwaptea
Ducându-mă spre casa,
In drum am întâlnit,
O țigancă frumoasă,
Cu’n tânăr îndrăgostit.
Ei în șoapte vorbeau,
Și toi se sărutau...
Insă la un moment dat,
îndrăgostitul a plecat, ...
Și după cinci minute,
Tânărul a revenii,
Cu friptură și mai muhe,
Vin și ce-a mai găsit.
Și atunci, ei au plecat,
Uunde, nu pot să spun,
Căci eu nu i-am întrebat,
Ci mi-am văzut de drum.
Șfăbeanu.
Jocuri
Sub această rubrică se vor
publica diferite jocuri distrac­
tive.
Deslegătorii jocurilor vor
avea dreptul la 10 cuvinte
gratuite, cari se vor publica,
la corespondența cetitorilor.
Soluțiile jocurilor se vor
publica în numărul viitor, odată
cu numele deslegătorilor.
1. b. ȘARADĂ
de Codan
Partea întâi de-o căutați,-
Notă muzicală aflați ;
Iar a doua inversată,
O vegetală arată;
Partea treia, ori și cum,
Nume de bărbat o pun;
Tot cuvântul împreunat,
La stins focul e ’ntrebuințat.
— Ori ce corespondență se
va adresa d-lui C. Teodorescu,
str. Adrian No. 75, T.-Severin..
Corespondența ne francată se
refuză.
Toate persoanele cari vor
să ia parte ca colaboratori, sau
să scrie ceva, vor semna ma­
nuscrisele cu numele adevărat
și cu pseodonimul, indicând și
adresa. Bucățile pornografice,
cele cară vor fi la adresa cuiva
și cari nu vor îndeplini condi-
țiunile dé mai sus, nu se vor
publica,
—Manuscrisele publicate nu
se mai înapoiază. Cele nepu­
blicate se înapoiază numai per­
sonal. Admtntstratia.
Epigramă Sab.
De n’avuși loc aici,
Ai început să râzi. eV”*;
Tocmai ca bleaga ’n bâlci,
Ne-având ce să răspunzi.
Codan.
 15 Octombrie 1925.
apare
£CO LT E U
din
CÂND ÎN CÂN©
Mar aparem!
Iar aparem, dar nu de ne-
noie (adică siliți) ci ca să
mai strângem rândurile alor
noșirii, cari au cam fost prin
concedii, pe la băi sau mai
știu eu pe unde.
După cum am scris și în
numărul 1, numele se na
schimba la fiecare număr. De
aceia aparem sub nnmele de
„Decolteul".
Vor zice unii: „De ce toc­
mai „Decolteul" și nu altfel?"
Dar cei mai mulți, cari nu
prea țin așa mult la titlu, le
vor răspune : „Liindcă așa
vor ei, ce poți să le faci?"
Sigur, că n’au ce să ne
facă, dar noi ne simțim obli­
gați să lămurim pe toată
lumea :
I-am zis „Decolteul“ din
două motive :
I. Numărul acesta, e scris
cam decoltat și am voit ca
titlu! să corespundă.
II și cel mai principal mo­
tiv, a fost acesta : De acum
înainte, nu mai avem ocazia
zilnică, ca să admirăm de-
colteuri. De ce ? vor zice u-
nii. Lucrul e foarte simplu.
A venit toamna și odată cu
ea și frigul.
— „Ei și ce are aface?"
— „Are foarte mult aface“.
Mai întâi, toate cocoanele
și d-șoarele noastre, cari toa­
tă vara au purtat decolteuri
prea decoltate și rochii scurte;
acum se vor grăbi să și ia
paltoanele.
Paltoanele vor fi mult mai
lungi de cât rochiile, așa că
nu-ți mai rămâne de admirat,
dintfun picioruș superb, de
cât tocul pantofului.
Apoi, din decolteul din care
admirai trăsăturile și contu­
rările spatelui, gâturi ca de
lebădă, albeața pielei, adân­
citura dintre sâni și albeața
și rotunjimea brațelor, nu-ți
mai rămâne să admiri de
cât nasurile roșii de frig, cari
vor ieși afară, după aer, din
blănurile cu cari doamnele și
d-șoarele se vor înfofoli.
— „Ei! dar nu-i nimic. Tot
ne mai rămâne ceva : Ba
lurile, ceaiurile dansante, etc.
La bal sau la ceaiuri, vei
avea prilejul să vezi destule
decolteuri și chiar să arunci
priviri înăuntrul lor.
LEU <ț LEU
UMCfRISTIC*INDEPENDENT
Girant Responsabil, CONST. TEOOORESCU
Și, poate chiar să ai plă­
cerea să sufli după acel de­
colteu — dacă ești mai în-
drăsneț — pentru ca să ră­
corești sânii încălziți din ca­
uza dansului.
Ași mai avea încă multe
de spus, dar spațiul restrâns
nu-mi permite.
închei, însă fără a uita a
vă aduce aminte, că numărul
viitor va apare cu alt nume,
dar pe care încă nu-l știm.
_ ____ C. T.
Internaționala fetelor
Sculați voi fetelor frumoase,
Voi pân’la douăzeci de ani ;
Să facem greve monsiruase,
In contra celor ce vor bani.
Sfârșiți odată cu vechiul obicei,
Când dați bani să vă mărita|i;
Azi noi și ori care femei,
Nu ne mai trebuie bărbați !
Ci de azi înainte să ne facem
[lux pe bani
Să fim fete cu ipinte, să nu-i
[dăm la golani.
Că ei sunt lichele, ne dau gata
[în câti-va ani.
Să fim noi pișichere ca săi
[tocăm de bani.
Să strângem fetele din lume,
Să cerem lege la ’mpărați ;
Bărbatului, să-i dăm noi nume,
Să aibă bani, el, ca bărbat.
Destul a stors de bani pe biata
Și au cerut cât voiau ei, [fata,
Azi timpul învârtește roata,
Noi cerem, să aibă zestre ei.
Rozlea.
Teatrale
Luni seara, după cum se știe
a fost trupa lui Tănase în lo­
calitate. O doamnă intră în sală
în timpul spectacolului, dar la
mijlocul sălii se oprește și
rămâne cu ochii țintă la C. Tă­
nase care era pe scenă, acesta
o vede și o întreabă :
— „Ce cocoană nu mai poți
să freci să de nasul meu ? ! !
__ » • • • • » 1• «
Atunci Tănase își ia nasul
și-l întoarce la ureche, și co­
coana trece înainte.
Lutz.
TURNU-SEVERIN?
Sport
In Stadiu, publicul dă busnă.
Arbitrul flueră puternic;
Foot-Baliștii toți se-adună
Și jocul începe temeinic.
Când aproape de isbândă,
jucătorii eminent,
„Passau“ mingea cea rotundă,
Dar arbitrul sună : henț.
Unul mic, dar iscusit,
Se repede, dă un „șut ';
El nu știe c’a greșit,
Dar arbitrul sună : haut.
Mai aprig se’ncintă jocul,
Praful se ridică ’n cer
Și când să marcheze „golul“,
Arbitrul sună: COTIiei*.
De la coif, îl bate „halful“,
Ceilalți îi dau târcol,
Iar „centrul“ îl dă cu capul
Și arbitrul sună : gol.
Triști, mai sunt inferiorii,
In momentul de acum,
Pe când veseli superiorii
Strigă : tarara-bum-bum !
Mein-Leck.
Aviz
Facem la toți comunicare,
Că primim spre publicare:
Cântece cu viteji eroi,
Episoade din răsboi,
Viersuri cu bune intenții
Și fără multe pretenții.
Scrisoare găsită
Dragă gajîco,
Dîn momentul când t’am ja­
nit, m’ai parut mâșto șî bine
la cravatie.
Afla ca barosanul s’a ho-
morizat dă tine' șî dă când
t’am ciulit mî să pare bulca mai
hamară fiindcă nu fam putut
vrăjî nîci un cuvânt.
Daca m’a iubești, cara-te
hasta sara pană la colț și cum­
pără dă 5 biștari dovleac ca
sa halim da’mpriunelea, ca bat
șî eu caraimanu la tetea șî-ți
dilesc gologanii ’năpoi.
Dar să nu dee benga sa
cumperi și altcevașilea ca man­
dea nu vede franci dacă nu-i
rost la caraiman.
Dar sondează bine marginea
ca să nu janească cotoroanfa
ca-i nasulie grup.
Te pup,
Ragălie Zdrăgălie
pe conf. Codan.
ADMINISTRAȚIA
STR. ADRIAN 75
Colțuri cernelate
— Poveste —
Pentru copii mari.
Tânăra Mya, fata unui bogă­
taș din provincie, se măritase
de curând cu un bancher bo­
gat, dar bătrân.
înainte de Crăciun cu vre-o
două săptămâni, angajaseră un
fecior de masă, aproape un
copil. Era de o frumusețe fe­
meiușcă și n’avea de cât șase
spre zece ani.
Intr’o zi, pe când îi servea la
masă, Mya se uită mai cu multă
atenție la el, și îi plăcu așa
de mult, în cât își făcu un plan.
Chiar în aceiași seară soțul ei
urma să plece pentru câteva zile
așa că își putea foarte bine
pune planul în aplicare.
Deci, cum a plecat soțul, a
chemat camerista, — care-i era
și confidentă, — și-i spune pla­
nul ei.
După ce-i explică amănun­
țit ce are să facă, camerista
se duce și caută, pe Vasile
—așa se chema feciorul — și-i
spune că la orele opt, să vină
în camera ei ca să ia cheile
să le ducă bucătăresei.
Dar asta nu era în legătură
cu planul pe care îl discutase
cu cocoana. Camerista prinse­
se mai demult drag de fecior,
iar cu ocazia asta un plan în­
colți în mintea ei. Cel puțin
să aibă întâietate se gândi ea.
La opt, Vasile, se duce după
cum i se spusese, să ia
cheile. Bate la ușe, nici un
răspuns, mai așteaptă puțin, iar
mai bate, nimic, cum era cam
frig, apasă pe cleanță și intră
înăuntru.
In cameră, era o căldură înă­
bușitoare și un miros înbătător
de tămâioară, dar și un întu­
neric de nu se putea distinge
nimic. Mai stă el puțin, până
se învață cu îutunericul, și
lângă pat găsește butonul elec­
tric, îl răsucește și de-odată
se face lumină, iar el închide
ochii fără să vrea.
După câteva secunde îi des­
chide, dar rămâne înmărmurit
de spectacolul ce-i era înaintea
ochilor. Camerista era desple­
tită și dormea dusă, în cosjjj.-
mul Evei, iar părul ei nfegru
4 Cupon Nr. Ï» ?
corespondența cetltorjlo^
( rv

făcea un contrast isbitor cu
carnea roz albă a sânilor, pe
cari era răsfirat și-i dădea și
un mai mare farmec.
Feciorul, era prea tânăr ca
să fi văzut așa ceva până a-
tunci. Văzând însă că ea nici
nu se mișcă, prinse curaj și se
apropie mai mult de pat. Privind
corpul roz alb, sânii provo­
catori și pulpele ronde, cari
par’că erau sculptate, l-au făcut
să se uite mai cu multă poftă
la acel corp parfumat și văzând
gurița aceia mică și roșie
care par’că aștepta un sărut,
l-a trecut un fior, nările i se
dilatară, nervii i se agită și
par’că-1 apucă un tremur nervos.
Din ce în ce, se apleacă spre
pat, atras par’că de o putere
irezistibilă.
(urmează în numărul viitor)
Cotz.
Deschide-ți poșeta
Deschide-ți, deschide-ți poșeta,
Ce-i plină cu gologani ;
Că mă așteaptă flașneta
Și clubul meu de golani.
Deschide-o, deschide-o mai iute
Că îmi trebue și mă grăbesc ;
Pe urmă, poți pleca, du-te!
Eu mă duc să mă pilesc.
Deschide-o, deschide-o și du-te
Cum vei ști să te ’nvârtești.
S’o umpli cu parale multe!
Ce-am pilit eu să plătești.
Deschide-o,deschide-o gagico,
Că știi tu cât te iubesc,
Dar când voi veni pârlit-o;
Acasă să te găsesc.
Deschide-o,deschide-o gagico,
Și vezi ca acasă să fii,
Căci știi prea bine iubit-o,
Că birja n’am cu ce plăti.
Codan.
întâmplări
Astăzi acceleratul de Bucu­
rești, intrând cu mare viteză
în gară, a călcat o muscă pe
care a surprins-o culcată de-a
latul pe șine.
— Automobilul cu Nr. 1250,
trecând colțul la Primărie, cu
prea mare viteză, a călcat pe
colțul trotuarului și a sdrobit
focul delà pantof al unei d-re.
Rănita în stare gravă, a fost
transportată la cismar.
Sâmbătă 3 Octombrie, 1925,
a fost găsit împușcat în parcul
rozelor, un negustor din Timi­
șoara. La perechiziția făcută,
mortul n’avea autorizație pentru
portul armelor.
fost dat judecăței.
Detașând acest cupon și trimifân-
du-1 la adresa de mai sus, odată
cu deslegarea șaradei, vefi avea
dreptul la 10 cuvinte gratuit.
DECOLTEUL“
Pantalonii reposatului
Unei femei îi murise bărba­
tul, și l-a plâns ea atunci, ca
ori și care femee pe bărbatul
ei, dar după câteva zile se părea
că-i trecuse. După un timp însă,
se vede că iar și-a adus amin­
te, că în fiecare zi lua panta­
lonii reposatului și-i scutura în
curte și plângea.
Azi așa, mâine așa, până
înfr’una din zile, trecând preotul
satului pe acolo și văzând-o
plângând, o întreabă ce toi plân­
ge, mai bine să lase morții
să se hodinească în pace.
Iar, când să plece, îi zice :
— „Uite, am să-ți dau eu o
carte ca să-ți mai treacă de
urît și să nu mai plângi toată
ziua“.
Zis și făcut. O săptămână de
zile, văduva nu s’a văzut, de cât
foarte rar, pe afară, iar popa
credea că-i trecuse și se bu­
cura în sinea lui.
Dar mare-i fu mirarea când
într’o dimineață, trecând mai
de vreme ca de obicei, o vede
pe văduvă scuturând pantalonii
și plângând. Preotul o întreabă
de ce nu cetește cartea, dar
femeia îi răspunde, pe un ton
aproape supărat:
— „Hei, Sf. Părinte, am răs­
foit cartea pe care mi-ai dat-o
Sf. ta din scoarță până în scoar­
ță, dar ce a stat în pantalonii
ăștia, nu stă în cartea aceia".
Și femeia se duce în casă
și-i aduce cartea Preotului
înapoi. Din nemțește. Șfăbeanu
Despărțire
De-acuma nu te-oi mai vedea,
De azi pe veci te-oi pierde ;
Adio îți zic draga mea;
Adio și un praz verde.
De și atunci eu te iubeam,
Azi, nu pot nici de frică ;
Iară în brațe de te am,
Înțepi ca o urzică.
Căci ca pe-uQ înger te priveam
Venită în calea vieții ;
Dar ai trecut, cum nu credeam,
Că trec nici castraveții.
De-acum poți face ori ce vrei,
Nu mă interesează ;
Te-au avut toți amicii mei,
Și-acum ești ca o varză.
Lutz.
Abonamente
Cine dă pe lună un leu,
Revista o va primi mereu.
Anun<iuri
In viersuri calde și sărate
Rândul doi lei și jumătate.
O fetiță
Talentată
puțin
turmentată.
mă invită
la supeu,
înfr'un
varieteu.
După o
noapte
de balet,
uimit
de-atât
talent,
eu, constat
uimit
cu am
s .. . entiment.
Codan.
Jocuri
Sub acaestă rubrică se vor
publica diferite jocuri distrac­
tive.
Deslegătorii jocurilor vor
avea dreptul la 10 cuvinte gra­
tuit, care se vor publica la
corespondența cetitorilor.
Soluțiile jocurilor se vor pu­
blica în numărul viitor.
Deslegarea șaradei din„ Pu-
radeul“ No. 1 este :
MI-NI-MAX
2. b. ȘARADĂ
do Codan.
Prima parte căutată,
Nici odată nu-i aflată,
Dar dacă însă o inversați
Și litera 2 și 3 schimbați;
Foarte repedb ați aflat,
Ceva ’n război întrebuințat.
Partea două, e ușoară,
O găsiți într’o vocală.
Partea treia nu e grea,
La biserică e ea.
Tot cuvântul la olaltă,
Fost domn în Moldova arată.
Deslegarea se va trimite
odată cu cuponul și cu cele 10
cuvinte spre publicare la ru­
brica cetitorilor.
Mica publicitate
Se caută o profesoară pen­
tru a da lecți la un copil de
20 ani, a se adresa la ziar.
S’a pierdut un portofel rupt
și gol. Cine-1 va găsi să-l păs­
treze.
S’a pierdut 2 coaie timbrate
a 1 leu, simple, se declar nule
și fără valoare în mâinile ori
cui se vor găsi.
Mi-am pierdut năravul, cine
îl va găsi să-l păstreze. Bețiul.
Cedez gratuit : un loc 1 a
măicuța, unul la cimitir și u-
nul la pușcărie. Doritorii se
vor adresa la jilava.
Este liber locul de preșe­
dinte al încornoraților. Doritorii
se vor adresa tinerilor frumoși.
De vânzare, două perechii
de ghete noui, n’au tălpi și
sprâncene.
— închiriez Apartament com­
plect mobilat. Primul pom Ia
dreapta în parcul rozelor, etaj.
Proprietarul locuește în parter.
— De închiriat apartament
mare cu instalație de bae. Intre
plopi pe malul Dunării.
Poșta
Orice corespondență se va
adresa d-lui C. Teodorescu,
str. Adrian, No. 75, T.-Severin.
Corespondența ne francată se
refuză.
Toate persoanele cari doresc
să ia parie ca colaboratori,
sau să scrie ceva, vor semna
manuscrisele cu numele ade­
vărat și cu pseudonimul, in­
dicând și adresa.
Bucățile pornografice, pre­
cum și cele cari vor fi la adresa
cuiva și cari nu vor îndeplini
condițiunile de mai sus, nu se
vor publica.
Manuscrisele publicate nu se
înapoiază. Cele ne publicate
se înapoiază numai personal.
Administrația.
Corespondența cetitorilor.
Lui M. Ciș. Ai făcut rama­
zan la Lugoj ? - Codan.
Lui D. Rdea. Dar tu, rama­
zan sau nu ? Darnăsoi?-Mișu.
Lui Emil. Ce te ismenești
așa, nu te superi? - Eduard.
Modistelor. Ne-ați omorît
astă vară cu oglinda. - Tip.
Lui Ghiuji. Păzea tată zme­
ul. - Marin.
Celui cu cravata roșie. Ai
rupt jurnalele, mi-ai făcut fes­
ta. - Teodorescu.
Lui Carol, bărbierul, ln-
dreaptă-te păcătosule, că te
duci militar, - Macu.
Lui Măcălie. Ești un stricat
și eu m’am molipsit. - Carol.
Lui C. Sma. Par’că ai fi un
peștișor. - Stricatu.
Lui Lupulescu. Ce dracu ai
înnegrit așa ? - Mozoc.
Lui Dănulescu. Ce făceai
Vineri seara în parc. - Rörich.
D-rei C. A. Am să-mi vop­
sesc nădragii roșii. - Picolo.
Lui I. Mihuț. Ce-ai căutat la
Topolniță. - Costică.
Lui Codan. Faci viersuri,
ai ? - Mitu.
Lui N. T. Ai dracu’s foot-
baliștii. - Un prieten.
D-rei V. Petcu. Mai faci scri­
sori de dragoste ? - Ăla.
Lui F. Mateescu. Mai lasă
gălușca mă ! - Vlas.
Lui M. C-tinescu. Aș #rea
să te'ntâlnesc. - O. A. Mică.
Fie care cuvânt în plus costă 50 bani, va­
loarea lor se va trimite în mărci poștale.