umrrne VRAIITOARE

@ zorT Cristina Nemerovschi DTN

@ zorT Editura Herg Benet, pentru prezenta ediqie
TRANSILVANIA
Aceasti carte este o operi de ficgiune. Orice aseminare cu
locuri sau personaje reale este intampletoare. Aceasti carte este
protejatd de legea drepturilor de autor. Reproducerea textu-
VOLUMUL 1:

lui este interzisi fird acordul expres al editurii, indiferent de

suportul fizic sau electronic, in afara limitelor legale de citare
folosite in recenzii sau in mediile de promovare.
CONTESAANEKE
C d:rgile,\rv en: un trademark
EDITURA HERG BENET
Str. Aurel Vlaicu nr. 9, sector 2, BucureEti, RomAnia CruS:rTNE NEMEROVSCHI
wwwhergbenet.ro
editor@hergbenet.ro

Concept grafic: The Spartan Bureau

Foto coperti: @ FlexDreams lAdobe

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RomAniei

NEMEROVSCHI, CRISTINA
Ultima urdjitoctre din Transilc)ania / Cristina Nemerovschi. -
Bucuregti : Editura Herg Benet, zorT
3 vol.
ISBN gz8-6o6-763-uo-4
Vol. r : Contesa Aneke.. zor7. - ISBN g78-6o6-763-m-t
8zr.r35.r

Tipirit in Rominia

TEIN FICTION
,,,,, llillllll,,,,, HERG BENTT
CCDREST
2017
 VOL. 1: CONTESAANEKE

--<*--

t.

in satul V am ajuns penru prima datl in

viaf[ intr-o zi cilduqi qi luminoas[ de la sfirgi-
tul lui iunie zorz.
il vedeam.din deplrtarer intins pe o coli-
n[, liniqtit, cu piduri, cu case albe, mititele,
cuminqi gi bine rAnduite. Oameni agezati 9i
gospodari, prirnitori, latgi la suflet, cu mul-
te povegti gata de a fi. istorisite erau cei care
triiau acolo. Aga spuneau legendele. Ele mai
vorbeau gi despre fapte intunecate 9i infri-
coqltoare, dar, mai mult ca sigur, acestea nu
erau reale. Povegti de speriat copiii $i de atras
turiqtii care nu au parte de prea mult suspans
in viegile lor pline de rutind.
, Trebuia s[ locuiesc aici la nigte rude cunr-
va indep[rtate - veriEori mai tineri de'ai stri-
buriicilor mei - timp de doui luni qi jumitate.

-23-
 U LT I MA VRA/I TOARE DIN TRANSIIVANIA
---<6S9>-
Toati vacanfa de vari, adic5. La naiba... imi
mai rimdnea apoi doar o sdptimAna de vacan-
qd in Bucuregti, la inceputul toamnei, in care
toti ar fi stat pe capul meu ca sd m[ pregltesc
de gcoal[.
Am coborAt din trenul accelerat in
celui mai apropiat ordgel. Dac[ in ritmul sa-
cadat al trenului satul V. pdrea sI se migte qi
el, acum, dupd ce atinsesem pdmAntul, satul
era scdldat in soare, feeric qi indepirtat. Pdrea
aproape un tablou al unui pictor expresionist.
Rdzvan avusese de fdcut un referat pentru fa-
cultate despre pictori morfi demult, qi tr[se-
sem qi eu cu ochiul prin albumele alea.
Aveam de str[bitut cAteva strlzi pAna la
autogard, de unde trebuia sd iau microbuzul
pAni in V.
Am privit cu un fel de regret cum trenul
din care tocmai cobordsem o lua din loc, sco-
qind un pufiit gi pe urml fecandu-se tot mai
mic, pAnd ce a dispdrut complet, in timp ce am
fumat o ligard Pall Mall Lights. Astdzi avea un
gust ciudat. Ca qi cum a,s fi fost incapabili sd
prind savoarea intreagi a tutunului. Mi se mai
intAmpla si nu simt gustul intens ai gigdrii in
zilele in care aveam tezd sau cdte o lucrare mai
-24-
VOL. 1: CONTESA ANTTf
complicatd, de a .;; depindeau multe
lucruri. in dimineata asta de iunie era insd de
inqeles. Tocmai coborAsem din trenul pentru
care fusesem nevoit[ sd mI trezesc la a Ei ro, cu
noaptea-n cap, si ies din cas[ in fugi, fere sa
gara md pieptln (chestie pe care, slavd Domnului,
am reugit totugi s-o fac in tren!), fird si gust
cafeau4 pe care Rdzvan o fdcea infiecare dimi-
neafi atAt de buni. De cdnd se mutase [a noi,
fratele meu vitreg ficea cafele din ce in ce mai
bune. Md trezea in fiecare dimineagd cu cafea-
ua aburind pe lAngn nasul meu inci adormit,
smulgAndu-ml din lumea viselor care erau
chiar cu el, cel care mi-o aducea qi md privea
cu un aer amuzat in timp ce o beam. Mi grdbea
sd-mi termin ceaEca cu lichid amirui, ca sI md
ia apoi pe motor gi s[ md lase la qcoald. Rlzvan
avea dimineala ori cursuri la facultate, ori re-
petigii cu trupa. in unele zile, cAnd se trezea
mai devreme Ei cAnd ii era foame Ei lui, Rdzvan
imi pregdtea un sandviE sau mi agtepta cu o
omlet[ pe misuqa din bucdtlrie.
Aveam o presimfire ci Dora a phnuit va-
can(a asta numai pentru ca si stau un timp
departe de Rdzvan. Mda, mama nu se putea
abqine s[ nu-mi controleze viafa.
-25*
 U LT I MA VRA/TToARE DIN TRANSITVANIA
Propunerea ei a venit pe neagteptate.
,,Alexandra, tanti Mathilde gi unchiul
Johan te-au invitat sI stai la ei doud Luni! Zi
ci mergi, tre' sd mergi! Habar n-ai ce migto e
acolo!", mi-a zis maicd-mea, cu un entuziasm
pufin ciudat. CAnd Dora folosea cuvinte ca
,,migto", ,,marfi.", ,rcooltt, ,rbelea", ceva efa pu-
tred la mijloc. Cu atAt mai aiurea era propu-
nerea fiindci pldnuisem pentru august sd mer-
gem doar noi doud la mare, in Vama Veche, ca
anul trecut. Era locul nostru,,de reconectare",
cum ii spunea Dora. imi indesa vreo doud-trei
beri pe gAt, dupi care agtepta sd-i fac confesi-
uni, sd-i spun tot ce se intdmpld in viaga mea
secretd.
Firegte c[ nu m-a incAntat cine gtie ce pro.
punerea si plec in V. i., seara aia, am adus in
discuqie gi varianta si nu merg, totugi, dar tata
- care de obicei era cAt se poate de pasiv cAnd
era vorba de decizii privind concediile - a sirit
ca ars gi a spus c[
musai sd merg, de unde am
e din drum vreo doud bluze care fuseserd inde-
dedus cI avusese inainte o conversaqie lungi
gi chinuitoare cu Dora.
Ok, am spus, merg, dar numai de pro-
ba. Dacd nu md simt bine douf-trei zile, vin
inapoi.
VOI-. 1: CONTESA ANEKE
Partea buni era cd aveam sd fiu cAt de cit
de capul meu. Mathilde, cea la care aveam sI
stau, era prinsd cu o grimade de treburi de-ale
gospodiriei, dupi cum mi pusese Dora la cu-
rent. ,,E o femeie harnici qi in banca ei. Sd vezi
ce tare o si-qi plac[I", concluzion"r. *"-". i.,
afafi.de asta, Dora imi dddea ceva bani seriogi
de cheltuit. Fie aveam sd m[ distrez pe aco-
lo, sd fac mici cildtorii prin zoni - plinuiam
s6, vizitez gi Clujul - fie, dacd nu aveam unde
sd-i cheltui, ii puneam deoparte pentru haine,
cirgi gi prostioare, pentru cAnd md intorceam
in Bucureqti, la inceputul lui septembrie.
Asta daci aveam sd supraviequiesc dou[
luni jumate in acel sat din Transilvania.
Md opresc sI-mi aprind incd o gigari gi sd
caut prin rucsacul ticsit de haine agenda pe
care mi-am notat indicaqiile - cum ajung la au-
togard, de pildn. Reugesc se ristorn in praful
sate la repezeali induntru. Le privesc pufin
nedumerit5... unde naiba o s5. reugesc sd port
curele qi piele eco? Le-am cirat
aga ceva? Plasd,
cu mine degeaba. Aici, oamenii par desprinEi
din tablouri vechi, de cel pufin o sutl de ani,
 ULTI MA VRA/ITOARE DIN TRANSILVANIA
sau din romanele lui Rebreanu. Nu cred ca sa-
tul V. aibi nici micar discoteci. Nu mai fu-
sd
sesem la discoteci de cAnd aveam rz ani, din-
tr-o vari la mare. Cu Dora, evident. in uitimii
ani am iegit doar in cluburi. $i, chiar dacd ar fi
discotecl in V., imi imaginez c6. ar fi numai cu
playlist de manele, aga cd mai bine nu.
La fundul rucsacului sunt gi cAteva roma-
ne cu vampiri gi doud horror-uri cu strigoi.
Dora imi aritase poze din V. Nu pot sd spun
cd erau neinteresante... ba chiar dimpotrivi.
Totul arlta foarte intunecat. Aveau patru ci-
mitire, iar eu cipitasem o fascinagie pentru
a$a ceva. M[ gi vedeam citind in cimitir, pdnd
ce se intunec5, iar apoi un portar md inchide
acolo gi trebuie sd agtept dimineaga ca s[ pot
ieqi, aga cum piqise la un moment dat M. din
Sdnge satanic. Satul mai avea dealuri, pdduri,
locuri necilcate de picior de om, ba chiar Ei o
casd bdntuit[. Dora mi-a spus povestea ei, pe
scurt: fusese locuiti de o contes[, Aneke, ju-
mdtate romincd, jumdtate unguroaicd, despre
a cirei frumuse(e se dusese vestea. Refuzase
si se mirite cu cel pe care i-l alesese familia.
Dupd intdmplarea asta, se izolase gi se spunea
cd in incaperile uriage ale castelului, din care
VOL. 1: CONTTSAANEKE
---<6S9>--
astizi mai rimdseserS. doar ruinelen fdcea tot
soiul de vr[ji. Sdtenii se imbolnlveau gi mu-
reau, femeile nu mai puteau rdmdne insdrci-
nate. Animalele mureau Ei ele. Asta pAni in-
tr-o zi,cAnd oamenii din sat au scos-o cu forga
din castel gi au ucis-o in p[dure, ca rizbunare
pentru ci le fusesepiazd.rea. La mulqi ani dupd
moartea ei, oamenii spuneau ci incepuseri
sI-i vadd fantoma intr-o clsuqd simph, din
piatrd gi ciment, a{latd lAngn ruinele castelu-
lui. Duseser[ vorba mai departe cd era o casd
bAntuit[. ,E la o aruncitura de bng de casa lui
Mathilde, unde o si stai mdtdluqi. Phii, ce te
invidiez!", m-a informat Dora.
M[ imaginam citind cirqi in aceasti casi
pdr[sit[, infiorindu-mi la adieri de vAnt, la
o ugd ce scArgAie sau la zgomote ciudate care
par a veni din pivnigi... $i multd, multd hoi-
ndreald. Cred cd fotografiile fuseserd chestia
decisivd care md convinsese s[-i dau o gansi
vacangei in satul V.
Mi agteptam si nu fiu controlatd strict de
cltre Mathilde qi Johan, mizAnd in special pe
faptul cd nu-mi erau rude apropiate. La ori-
ce mic semnal cd aveau de gAnd sd-mi incalce
libertatea, urma si plec inapoi la Bucureqti.
-29-
 U LT I MA VRA/TTOARE DIN TRANSITVANIA
F[ri si stau pe gAnduri.
Da, asta e: din picate, agenda mi-am ui-
tat-o acasi.
Diminegile in care nu apucam sd beau ca-
feaua fdcutd de Rdzvan se prelungeau intot-
deauna in prdnzuri qi dupd-amiezi imprdgtia-
te, haotice, in care nu-mi mergea deloc bine.
La gcoald flceam tot felul de timpenii. Nu
reugeam si rlspund la ore, md impiedicam de
colqul ridicat al linoleum-ului de pe culoar in
timp ce ieqeam la tabld, cddeam pe scdri, imi
uitam rucsacul in biblioteci etc. Acum, de pil-
di, nu retinusem cum se cheami strlzile pe
care trebuia sd merg pAni la autogard.
N-am ce face, n-am altd variantS, trebuie sd
socializez. Sting ligara gi abordez un om intre
doud vArste, inc[rcat cu multe pungi pe care
scrie Mega Image. imi arati direcqia gi chiar mI
insoqegte pAni in capitul strdzii. Mi intreabi
daci sunt de prin partea locului. imi place ac-
centul oamenilor de aici.
Pe strizi sunt copii mulgi, unii cu ghiozda-
ne in spate, alqii cu sacoge, unii venind de la
qcoale, alqii trimigi de piringi dupd cumpdrd-
turi, probabil. Aiung la microbuz chiar in mo-
mentul in care e cAt pe ce sd o ia din loc, spre
-30-
VOL. 1: CONTESAANEKE
satul V. imi croies;;drum pe culoarul
inqesat de papornige, de tot felul de genqi. in
capdtul microbuzului e ceva mai liber gi chiar
am loc si mi gin de bari. Nu e niciun copil
printre cildtori gi asta mi se pare un pic ciudat,
mai ales dup[ invazia de pugtime care alerga
prin or[qelul pe care acum il ldsam in urmd.
Drumul spre V. a fost de vis. OricAte foto-
grafii mi-ar fi. aritat mama, niciuna nu se com-
para cu ce vedeam acum pe viu. Dealuri care
se ridicau unul in prelungirea altuia, cisuqe
agezate pe vArf, animale care piqteau atAt de li-
niqtite... Nu md speriaserd niciodatd linigtea gi
singuritatea. imi plicea mult si meditez. Mai
ales in perioadele in care eram indrigostitd.
M[ izolam cu patimi, ceutam un loc clt mai
pustiu, mai departe de zarva oragului, gi aco-
lo vorbeam cu mine in minte, analizam fiecare
reacfie, fiecare cuvAnt. imi pldcea gi s[ visez.
Vacanga se ar[ta interesantl din punctul dsta
de vedere. Pe de alt[ parte, gtiam cd imi va fi
groaznic de dor de Rdzvan. Md consolam insi
cu gAndul ci-l pot suna pe mobil ori de cite ori
vreau. imi promisese cd, daci scapi din turne-
ul cu trupa, va da o fug[ pAni aici, sd petrecem
impreunl cAteva zile. Firegte, ai mei nu aveau
-31 -
 U LT I MA VRA/I,TOAR6 DIN TRANS/LVANIA
de ce si bdnuiascd nimic. GAndul ci el vine in
secret gi vom putea face tot ce ne trece prin
cap, departe de supravegherea Dorei sau a ta-
tdlui meu, md infiora teribil. Mi gAndeam sI-l
sun imediat cum ajung Ei s[-l bat la cap si vind
cAt mai repede.
Dupi numai zo de minute, am ajuns.
Art" satul V.
"r"
Aici aveam si petrec doui luni jumate.
Departe de mama, departe de taic[-miu, cu
care nu mi mai ingelegeam de nicio culoa-
re, departe (chipurile!) de fratele meu vitreg,
RIzvan.
-32-
VoL. 1: CONTTSA ANEKE
2.
Credeam cd voi recunoa$te ugor cisuqa lui
Mathilde giJohan, doar reconstituind in min-
te fotografiile pe care mi le aritase Dora ina-
inte de plecare. Dar,lucru ciudat: toate casele
aveau garduri aproape identice. Mi-a trecut
prin cap ideea nebuneascl de a-i suna pe mo-
bil, ca si-i intreb care este numirul casei gi, de
asemenea, daci am nimerit bine strada. CAci,
da, altd chestie... trei strdzi se chemau la fel:
Avram Iancu. Firegte, Mathilde gi Johan nu
aveau telefon mobil, ba nici mdcar frx.
A trebuit si intru in vorb[ cu un bitrAn
care cosea iarba in faqa curfii:
Nu vd supdragi... Aveqi idee care este
- Mathilde Covaci?,l-am intrebat.
casa doamnei
BitrAnul a ridicat capul, dar pdrea si nu fi
ingeles. Am repetat intrebarea.
-33-