MARTI 14 SEPTENBRE, 1882. In 10 bane XII.

No 2

7 leE in districte:
TELE
: an
30 pe
12
3
pe
8
a se la anunciurilorú :
clame pe pagina HI,
pe
pe a II, 2 a I,
25 ban!,

abonament de valóre ACADEMIE 26. Pentru rubrica, reclame, redactia nu e

face numal la 15 a nepublicatI se
: Société Austria a Adolf
Place la Pans. Hamburg, (Germania de Nord).
: C. Fundeacu. C.
Pentru Moritz Wiets , Buda- : Ión C.

TELEGRAFICE visteria la Cairo nu s'a se va creat puternima streinil de la el! servicil

de 4,540000 piastre. Cairo se pentru garantarea enropene. nu va putea face Natiunea e
(Serviciul Ia spitaturile Egiptului se in Scimil de la fóia conservatóre
22 Septembre.-Kedivult a de fata peste 6,000 ferma fericirea ridicarea
prin o comisiune cere de la pedepsirea intru a trece subt Pasagiul
va avea a o asupra fap- cari parte la servit publicati de comentat corespondent! al! crede
comise de la 11 la 16 a- armata lui Arabi. In ne a sci ambasadorulfi la Petersburg,
supra incendielor omorurilor. Subt comitele care se acum in
comisiune se va compune din patru euro-
Petersburg, 22 despre va incepe a va la
indigeni sub presedinta lui Abdul-Rah- plecarea curtei la Moscva a aci precum Causa ar Basarabia ru-
procesul! rutenilor! demi-
Representantil puterilora
ce siunea fortatil a mitropolitulul Sembratoviel,
avea de a parte la desbaterile a publicat:despre acasta, a de ; indispus! pe
a avea decisiva.
tata. ca s
tele, chiar cand ele de Dupe o din New-York publicata
crearea asemenea comisiuni
vr'o cuAincoronarea. din sor- patriotism!. de d. A. M. Sulivan,
Tantah, care se va presida de Mahmud
ginte curtea va sta Nu ca acegtI lumi- i din partitulul irlandes! In America, a
cornisiune se va ocupa ou
la Moscva, dup se va se in vir- anuntatfi conferinta In Irlanda se
Talaki, din
ancheta asupra
la Petersburg. Din parte vorbesce tutea natiu- ! o ; oratorull
comise orase ale
Scirile despre
incoronarea 20 - 25 nea aceste politice de pri- tot! binele care s'a In
Septembrie Marele duce Mihail ducesa mul! se a o corespon- se datoresce earl nu
Abdula acelea despre
lexandra Iesifovua s la Moscva, In care lipsesce trebue causa irlaudesa, care,
recente cuartierele indigene din Cairo lip-
duce Nicole, care se
la Varsovia, simte. ar
site de ori-ce fundamenta.
de acolo Este prin Times spune
gimente din garda Vasa imperialt turale, de esterne l'a ocupat! d. Land din Statele-Unite a
Petersburg, 22 Septembre. spusele
a la Kiel peutru pe marele duce Sturzea. Este asemenea d-sea d-lui Egon, la Paris, 20,000
de St. Petersburg pu-
Inainte de a se incorona va de 1878 era de totalul! subscriptiunilor la la
ceea-ce privesce la
posti va la monas- nu ia parte la nu Septembre facute favórea ligo.
Constantinopole pentru a compune
care se va ocupa
turco-grece,
cestiunea
comi-

In privinta cestiuniT e-
tirea Troitskaia Lawra. dea
se
ajutor!
la
Rusiel
Este
armata -
Kedivulul ca
arab! El Javaib recomanda
conflsce bunurile
22 Septernbre.-In audienta de d-sea era partisan!
giptene acesta tóte cestiunile produsulti intrebuiuteze pen-
ieri, care a deputatiunilort Kreml, al politicel austro-ungare. Este totil ap
pur juridice cele politice, resul- tru a despagubi pe a! fost!
a multumitt pentru de Sturzea, ori de ori
ultimel de competinta buna primire acestfl
ale supu- a joc! cestiunea DunitreT, d-sea s'a
Europe', una din nu are a sunt! destul! de pentru ca
visi- la patriotismulm.
le Aceste cestiuni imperiosa un stu- respunde indemnisare.
din Moscva cate-va Sturzea s'a categoricil ap6rarea
serios este de a Pall Gazette spuue poli-
institute de Nu se scie despre durata drepturilor! ceea ce privesee a-
analisa evenimentele anteriare engleze In Egipt este de a face din a-
la Majestatea Sea s'a important!
pentru a putea a o Acest!
la voiagia pentru a putea vedea Pe
repetarea faptelora recente. este de ca de tóte trebue
care are se la Octombre. nuarea d. este minis-
Marele duce Mihail a se la reorganisarea
la Krimea. 22 Septembre. -Episootia se ter! concesinnl Austro-Ungariei in ces- care Kedivul
desce, vitele numra mare. tiunea nu se pronunte
22 Septembrie. declara detele Mohilevsky Catargi Senat : u
suferita mai In
de la vom veni de a protege
Wolkenstein va fini concediul a
ce se d. Sturzea spunea englese.
va la de la Peters-
burg.
tare este a tine 4ice Kedivul avea
Zeitung»
malurile silo trebue ofitieril tostel armate i con-
A yedea pe Ill presupunem ministru
ne capaatätile diploma- chide grija acestel
tice ale sunta la de esterne opiniimile de prin decretuln
care noi din parte nu LCNI 13 SEPTEMBRE
ar a face con- vice-regelul,
num6r! óre-
de gresesce
cesinni imperiulul vecino. care gata a da mal
comitelui Abia uitase sgomotul de unele Este acesta posibil! pa forma, comanda
bine apreciate de d. Pobedo- austro-ungare despre venirea d-luI Sturzea simt rspunde nationale.
Prim la ministeriulA de esterne, reprodusti co- Este adevrat s'a
are multe de foile Romania, nu s'a Este
din terenull a mi-
hare mica. Sun-
oficióse se uni cu noT prin alta cale. nisterulü de esterne, d-sea a trecut!
in nM n'a conservatóre de 10 Septembre; Prin urmare nu a de o
de circularea pro-
tocmai de diplomatice séle de a da tottl-déuna sehiinbare de persóne de cum de general de din
ale fapte care co- ritatea lucrulul publica in prima politica, atuncl trebuia se de la judiciare din
mitele Wolkenstein o prima un Gazeta d. d. I. circomscriptiunea d-sdle care le instruc-
de Augsburg, sub forma corespondente din tiann. acegtia, a vechia peutru constatarea de lege.
Bucuresci. ce o a- de d. Sturzea nu póte Pentru administrarea Craciunescu
Belgrad, 22 - Locuril, vacante la de asupra face de ce voesce din Mizil, institue o comisiune provieorie cow-
ambasadele din ondra, Atena, nu vor de la 1877 in nóstre dupe ce consiliulul col con- din comitetului de
Rusiel prin simte ast-fel!, retrage urbei Mizil directorele
se de luarea Basarabio toemal pentru dede- ca vie alt ministru spre Este din Mizil. Acestá comisiune va administra
Kaljevici fi h Roma ajutoruhi se opresce la peste acolo, d.
couformitate cu
d. se cestinnea la venirea Sturzea nu este acela care intre In
tatoreluf, sub directula
sta. Sturzea In streine. mal din nainte cultelora
In patriotismulü linia de
articolulul se
22 cestiune, care, voesce se prerdintele asupra
Karchof a refu- anonimulul, se ghici prea lesne, De giaba se bucura austro-un-
inscrie studen- ce sehimbare e ordo- gariel in minis-
regelul de la Berlin, face de esterne va intru ceva Se mediculuI Papilian Constantin o prelungire
aprecieri : nea De se 're- de de pentru
22 Septembrie.-Tlinla dir dupe ce s'a o dactoril de la fóia conservatere a face cores-.
major al Wdseley a schimbare directiunea a le trimite de Sant administratie : C. D. co-
declarata ar din Londra, ale dupe ce d. Dumitru Sturzea ele póte numal la prefecture capitaleI ; H. Con-
va acelel la politie ; D.
nu apropiata a
la Peatra; I.
crede acdsta va de renunta la de vedere, la nu le va aduce folosn.
la penitenciaru ; Alexandrescu,
cabinetelora europene in De Roniânia are incontestabile nu functiune la arestuld Craiova.
\ Sultan este nu s'a de Aus- va la ele
Cairulul. Arabi-oasa a dinlisteria sta- .tria, totugi se se va vre-o nenorocire aduce Se incheiate administratia
000 in agtepta In la putere, sicuril dd Castan

www.dacoromanica.ro
 se a stabili d. Stoicescu scie de se cu unti cest, procesule era cu totul terminate.
CRONICA JUDICIARA bataie, a chiar. Pentru acésta d-sa re- ou est la femme? In ceea ce privesce d. Schina cu a bate
Procesul San-Karin-Stoicescu- mai multe deposiyuni. medici de d. Stoicescu cine-va placerea de a bate este a se
D. procurorti, de citarea nu este aceia cari do- ce imposibile.
argumente pentru cere vedi sea, mai hirurgl. a la d. Stoicescu cu
SECTIUNEA II-a TRIB. ILFOY. D-sa, cu d-sa nu era
presidente suspende casse-tete voesce a a circumscripyune, informindu-se
de la 11 Septembre 1882. D. preaedinte suspendä pentru câte-va brigadierule servindu-se de
D. pre§edinte deschide la orele 11 momente. a putut i se partea móle a pum- se d-sa ce a pe d.
La ora p. m. se redeschide, amintesce d-sa a Blaremberg fratele
Se minis- D. procurore a probate cele in momente a raceala este o rudä de aprópe a d-nei Stoicescu,
punte : Constatarea de care a a cum a lovit de are ceva cu ?
d. C. Stoicr-scu G. San Marin, oiatea unel D. M. Schina in
A cusatiunea pe d. Stoicescu complicitatea sea nu se
gravitatea D-sa se reintórce la depositiunile
D. procurora a acusa pe actu- In ceea ce privesce penalitatea face mai multe prin cari voesce pro- proba ; pentru d. G. San Marin n'a
de la care a d-sea aten- a fostü fate vieta d-lui Blarem- culpabilitatea brigadierului complicitatea de a
a pune ordinea berg fu cum se constata de d-lui C. Stoicescu. judece a nu.
Acesta fapte, care s'a la lumina medicii, maioritatea medicilorti D. Blaremberg çlice de a vor- suspenda.
este atrage judecatorilort date de armato; in aprópe 3 ore, n'a o Ea se vdeschide la
scope d. procurore se mai cu pe de- acésta este reservata Se d-lui Stanian ru d.
D-sea voesce a trel lucruri : comiterea clarayunile medici Davila Fiala. sentinta n'ara plitea face de ca G. San Marin.
faptului, gravitatea lui aplicarea pedepsei. dére d-sa vedere 40 d-séle nu fie pentru sociotata D-sa gasesce procesuln de nu Este de
Pentru acésta d-sea espune s'a din cod. cere aplicarea art. 239 ceea-ce da o de achitare d-sa va insemnate, nu este de o cestiune
la privesce pe G. San Marin in ceea-ce privesce pe sala convingerea nu-i rémâne, pentru de date Anica in
D. cere cu ca complicela C. Stoicescu pe tribunal aplice a se résbuna a se de de 24 alta de 27 la
materie mai partea art. 50 din codula penale. propriele Blaremberg; de aceea d-sa, advo-
Se civile. D-sa cere pe le va pune la dis- din provincie, a
D. N. Fleva combate in- posiyunea . cestiune. D-sa déca d. Blaremberg are
cidentule a ruga pe domnu procuror con- Partea Soma se tulü a sea, alti cetateni nu se
D. N. Blaremberg ié la 200,000 lei. bucura ei de acesti
D-sea, spune cum d. Blaremberg a cu patetice, n'a D. Preedinte acord cuventulti acésta, D-sa o nebunie a se crede
la starea din prin organulü d-lui cere legea in meia Anica a fosti maltratatä numal
D-sa fapte veesce ca partea civilä ié cuvéntula pentru a d-lui Stoicescu o
Intorcendu-se d. C. Stoicescu, al a fost nu e ci o apol apararea. ciune, de bag.
cu socia, se de plecare, mai cu a de cerere. d-sa Anica avea
a cash la de la tribunei de catre de-
la barbare, positaril puterel publice cari trebuia fie bine a duoa parte espune bataia ce D-sa
d-sea, n'a putut urma tutulor
, informay. a lucruri cunoscute cititorilorti pe cari lumea clientula
interogatoriuldi, o afle, a- D-sa se plânge instructiunea a pe de a le mai repeta. mai ca acesta gara
causa este misterü. familia d-lui brigadierulul nu i s'a D-sea se a stabili femeia Anica se bu-
Stoicescu nu o cunoscu momentule interogatori, ci o nópte de o purtare acésta o dovedesce prin Anica a românesce, pen-
brigadierula G. Marin nu o la judele D-sa voesce o a recomandatiuni de la pers6nele unde a tra mai pe intro
de instructiune. de cu casse-tôte pe la ea, a la d. Stoicescu care
In ceea ce privesce pe d. procu- spate o gravitate cu mai mare rea. nu a discordia.
de constata atunci d-sa parte din adunarea de- La de ce n'a reclamata la De reclamata a reclamata,
procesulü ei precum acela corectionalti ce care siegia acele justitie pentru ce a suferite, este a reclamata ea ? In ca ea reclame coctra
a avutti o Goyer, acéstä D. Blaremberg d-lui G. a mórtea déca va reclama. nóstri, din contra ea se ascunse.
a consulte pe d. C. Stoicescu, Marin, cari se din care reese a Anica a se va acésta femeiä a fost autori-
mai avea vre-o de a castiga. d-sa a câte-va mai nainte, déca nu de de d. ? asemenea autorisayune
D. ap pe Scorténu a fostü cu instrumente d. C. brigadierula San Marin. nu se p in ma!
Marghi6la Marinescu voiesce a stabili ele Stoicescu este complice in afacere. DTsea i se acorde daune in- care o face este o inteligentä.
venitü la d. Stoicescu de intenyunea depositiunile brigadierulul acelea pa care tribunalule le va precisa. D-sa propum a proba d. Blaremberg a
de consulta proceso. ale Stoicescu gasesce contraqicere. la d-na Stoicescu.
a de catre brigadierule ce cu citarea Apararea Ora d. Stauian de-
G. San Marin femeia A. Scortéuu, cum s'a care a durate aprópe o ora, vine la cestiunea mo- D. M. ié D-sea va mai vcbi se sus-
la Marghióla Marines cu, cum a fost acestul va putea justifica bataia de care sunt pende se séra.
maltratatä, altele In d-sa de nu este lucru ca acusatii de- Tribunaluli, nu pune la
va procurore din probe constatându-se a justi- acusatori. disposiyunea de de
se d. G. a de caute care l'a
tia nu trebuie Acela care are reparatiunea o- nu se va ruai putea dispune de de
d. C. Stoicescu când batu pe Anica. nu este Anica Scorténu, d. N. Bla- ce se va deschide, a
In ceea ce privesce complicitatea d-lui Stoicescu D. Blaremberg, acumü a se a- remberg ci C. Stoicescu brigadierula San o la ore
e o cestiune dificilä de resolvate, cu tóte a- reta publiculul ca victima, in privinta acestul punt, D-sea face o esaminare d-lui in- edinta la 6 ore
cestea unele deposiyuni fórte d-sa este ocolesce prin structore unele punte din or- trecute la jumtate, va continua
tradictorii, ceea ce nu esplica se de care a precum unele constata pro- Stanan.
a deduce din aceste contradicerl d. Stoicescu este agresiuni la cedarea a d-lui instructo
*
complicele cumnatului se cu sé- D-sa se a pune evidentl, D-sa combate cu argumente puternice consideran-
de 11
pe lui Nae Constantinescu, birjarule, cunoscuta Otelo, a tele de instructiune constatä
Sala este pare
a d. Stoicescu a pe d. din senine, neprovocata de necorecte care intrebuintate
a :
Biaramberg. conducerea acestel
La ora 8 se rdeschide.
-Asa sarcina d-lui Stoicescu D-sa ce se proba femeea A- D. Schina prin probe de tari,
D. R.
in cate-va momente nica a acele propuneri de d-sa deduse din deposiyunile martorilore, in de
: D-sa çlice da nu discute
sea aprópe de d-lui d-sa a pe nisce simple 24 d. Stoicescu nu era nu a putut de dou
se
Blaramberg, d-sea putea Apol prin urmare lua parte la femeel Anica, pre-
inghesuitele
este in sea de se de D. Blaremberg merge acolo cum se sustine, se de catre
D-sea mberr
s'a ascundere nu d-sa voesce a face din bataia de la o d. instructora.
o imporautä mare posi-
se prin aceea era de incercare de asasinare D-sa asemenea respinge ori-ce ideiä de
d-lui ca acesti se
Blaramberg, de unde scia acésta, nu o póte s mai agre- citate a C. Stoicescu privinta de
de Vernescu deputatilor
s'a
provocare.
de a doua despre siunea asupra
a a
séle,
nisce
ce la
D. Schina nu G.
s a
Oare alte se de la tribuna parla-
In ceea ce privesce plecarea d-lui Stoicescu, d. ca probele printre se fiére San Marin a pe d.
Anica Scorteanu
? nu ermite mandanta-
póte nu fi avute selbatice. Blaremberg, acésta este G. San
Marin o tribunalula va
rilor chiar ca s
a 2 bilete
la Ploesci, D-sea obosit de cere d-lui presedinte ;
fapte
acestea numai a simula o plecare. suspendarea trebui judece care a fostü mobilult
D-sea s'a prodns
D-sa se care este interesulü prevenitului edinta se suspenda. tele acelea,)aréta atitudtrnuensocru. din
de a denatura faptele a se contradice. La ora 3 se d. Blaremberg nu este
speciali aceea a
D-sa voesce a stabili familia San Marin a D. N. Blaremberg, la partea faptü trebuie
prin d.
unti i trage conclusiunea privit6re la constatarile medicale acela pe care l'a
§edinte s purtarea pe care o are
scia gravitatea faptulul precum compli- l'aü nu G. San Marin : a
D-sa in se de -
citatea d-lui Stoicescu. constata ceea ce constatatü medicil cari familial patatä prin demersule
de d. Blaremberg.
tuli
D. procurora mai multe contradiceri primele momente a dd. Davila, A. Scorténu
din
d-lui Stoicescu precum a S. Stefänescu, doul medici militari, justifica de satisfacere.
pacinici semne de
vizitiului acestora spre a proba compliaitatea d-lui de se In femeei Anica, d. Schina
Were.
Stoicescu, recunósce nisce simple sgArieturi alti medici ci- d. Polizu declarate a cum a-
ca ce gra-
complicitate se
D. de
fórte
recunósce
stabili. vili dd. Alexian, Racovicénu, Kremnitz céstä o profesiune murdar
importa pe inculpay de a se sci
apoi
titudine s
crede logice a trage conclusiunea faptele ce le-a asupra femeiä me-
produce öre care semne de a-
aceea ce este pro- d. C. Stoicescu despre care va veni serie, este de a se sci
beze. D-sa numesce complicitate, complicitate care se va vorbi. a la d. Stoicescu a de preaedinte clopote-
D. Blaremberg contestä depositiunile dr. Marco- d. Blaremberg. publicului o privire
D-sa revine bataia Anica covici, ca unu care n'a de D-sa femeia Anica avea un pro-

www.dacoromanica.ro
 Stanian argumente Pentru ca se mobilule nu se va chemett a doua la Foculti a de
puternice familia San nu putea probe ci ele se din parchete. de acolo.
s de prej uräri. se numesce Gr. E Lahovari. - - S'a Stefan Ganea pentru a
G. S. Marin care nu pote o onóre D-sa tribunaluluI se aflä procesee nu ce pe copilil din strada Chitu,
care a resbunate o insultä care a a dea o de mare importantä, a care a spitalulul de
de ce nu s'a ca complice primit'o cere se acorde G. San Marin date va da se va - S'a spitalului
d-na Stoicescu, persenele din ce se circumstantele cele ueurätóre. nascere la alte procese, care se vor prin Frezeru care, de mintale, se a-
a 'a birja Blaremberg s'a D. Gr. calea justitia fie prin duele. nude
al C. Stoicescu ? cestiunea de complicitate a d-lui C, Cred de datoria mea in- multe ore, ce fu
Radii Stanian se de ce se Stoicescu faptele ce i se G. San culpatii, In procesului, date probe
a familia San Este o ces- D-sa cestiuni de de calme o pe le De sergentulti facia
tiun e de ? anume aceea a ce se a avea cine-va care pe cä este ieri de 15 lei la adresa
déca Blaremberg fi C. Stoicescu lui G. San Marin; d-sa cä ce are mai este acusate, d-na Marghióla Cristofol. se depuse la
San
festare de regrete
nu
Parlament, ba
Vernescu protestéze.
din
o mani-
ce
prin

Stoicescu pentru ca
a
se In-
d-lui G. San Marin d. C. partea
ce i se
de

Trebue asemenea s
ca nu altil-ceva, a politie.

desci
- locuitore Preda din comuna Bu-
Capitale,
7 Cornea s se de imputä. D-sa tóte plinä ce ascépt pe la orele 3 George
d. Radu Stanian s'a o acusare in una vre de d. Blaremberg titlu de a Pentru
Bratianu. D. nimic nu se proba selbaticä, acestia nas- acésta fu condust sectiunei 22.
P. Grädi§ténu cä d. C. Stoicescu a pe Anica cere incideate calmi. - D. Costache Stefänescu, pe socia sea
mera este a nu a Bratianu. meni n'a declarate acésta, de Acéstä atitudine nu de ajuta pe d. o o vitea, s'o injunghie
mea protestare tre- care s'a parte urmare de- Blaremberg spre a proba nisce 36.
buia de presidente. claratiunea este nu sub prestare de gata a bate ori cine nópte a mare la
Stanian revine la cestiune motiv . Eftimiu birjarule No. 181 a
d-sea e Blaremberg n'a Purtarea acestel s'a constatate de Cronica mea a pré s'o la 9 ore 4
despre bani, a- fostü contactü cä nu termin. Cu tóte astea dou cuvinte : se le-a 60 lei,
de la banu face a este de se numal basa de- dise d. preeedinte ar avea inten- din aceeti patru avea
va pe d-na Stoicescu, declaraeiunei acestel instructiunea a tiunea raportorilore de a peste 1000
de d. C. Stoicescu de complice. comentard; déca d. presidente a
la 25 s'a duse la in do ar fi avut'o
D-sea G. San D. citire direc- ULTIME SCIRI
eosea ca s pe Blaremberg nu ferate care se o pot acest
gäsi ; a doua se duse sora cumnatule n'a lipsitti tóte nu se va putea niel o
la ca d. prin urmare se d. Stoi- destulti pentru Cober. Alexandria, 23 Septembre. -Abderlah,
Blaremberg care indeplinesce cescu a 2 bilete de 26 norul Damiettel, a capitulate diminétä;
sea, recunósce d-sea este D-sa conchide englese chiar
i-a 8 nu s'a d. Stoicescu este compli- Petersburg, 23 Septembre. - Noutatea despre
ivirea la Odesa e desminytä.
ceea ce pe Stoicescu cele lui G. San Marin, ceea ce este e
Constantinopol, 23 Septembre.-D. de Hirsch-
intelepciunea sea, a 6 ore principele Bulgariei,
mare nu este complice G. d. Stoicescu, evite feld, Germania,
nu s'a 26 o nou nenorocire ce Battemberg, din ; sea
San de la guvernula
pentru a bate pe Blaremberg este de d. Blaremberg, care era fórte va sosi la Bucuresci la 10 25. aparta- ferintei spre a regula turco-grece.
se d-na Stoicescu, de ce contra-I. mente sunte pregatite pentru óspe la Ambasadoril se la comitele Corti.
unu altu, In ceea ce privesce cererile de d-sa Broft, principele va petrece Agram, 23 Septembre. - acci-
s'a unul de drum de
d-lü Blaremberg fi luat-o cu ci cä prea Felicitä pe d. Blaremberg peste de la aprópe de Esseg,
d-na Stoicescu a es- pentru de a da séracilora des- plenipotentiare Engliterei,
ti la 166 kilometri de Szegedin ;
pus-o la consecintele ce fi decurge din pegubirile pe care le déca d-sa voiesce bulgarti De-Calais, genera- de märfuri
fie nu trebuie ascepte asemenea Slänicénu la Sinaia tre- sele in se husari
D-sea respinge asertiunea d. G. a ocasiuni pentru ca s nisce sentimente nule 7-15 a m. ; vr'o cinci-spre-eece
30 se credo n'a
Blaremberg, de óre-ce G. de 'I onóre. o printre civili, vagónele din
a
San Marin purta o fi in- D Paucescu, nainte termina urma pe
de a la Rusciuc. 24 Septembre. Generalule Wolseley
de se discurs, emise o a sea, care,
Radu Stanian d. Blaremberg elésä de d. Blaremberg, face arniralulti Seymour de
acesta dea nas-
Directorule telegrafulut C. Victoria ai de
primite 6 cu téte, cere unui sgomotose ca de serviciele Egypt.
putut tie
F. a de la 10 a.
D. Paucescu : o persónä insultatä ca d. Stoi-
la d-séle de la Petersburg, 24 Im-
D-sea d. G. Marin l'a lovitti cescu este a pe familia imperiala s'ae
pe Blaremberg a adresa, spu- Moscva dust, a se opri capitala, la
ar fie chiar d. Blaremberg. D. Ministru de justitie Eugene Stätescu a de la
cine este l'a pum- de acésta.
s-4 dea lovituri capitalä. Alexandria, 24 Septembre. -
tari. persónä ce avea p se intórce in Cair.
privesce opiniunile medicilore spune
ce de famine! séle ? E re acéstä Europenif se fa mare numérii In Cair,
viitóre va veni pro-
patru medic! cu o deja ca onóre cine-va a o terfeli, acele cine-va securitatea e perfecte.
cesulti lui ?opescu, a- Belgrad, 24 preeedinte
Calenderu, Sergiu Ramnicanu ar chiar o de positiueea din strada Radu-Vodä. d. Poppovica care fusese
constatata loviturile date Blaremberg, nu de primésd res- fi certificate de rechisiti
ce i se cuvine. Cine-va nu Trupele de infanterie din garnisona timpult a de
Stanian asupra trecutu- a d. Radu nalult districtulul.
San pentru a acu-
destinate a lua parte la manevrele generale, verb
cand cautä, gäsesce o
din la 6 p. m.
de altele ce i-a d. (Serviciulé de 4 or séra).
Blaremberg n de fondate.
11111111 Constantinopole, 25 Se
a iritate din CapitalA
edinta se Sultanul a pe Abdul-Mutailib din dew-
d. Blaremberg, acesta se
Se redeschidela ora A la 9 sub comisarule sectiu- nitatea sea de mare Mecel
protestä presidente,
Se Ventura, partea a strada a fostil ; bdullah e
naintea este
phi. la de d-lui Pascu din care are s fie spre
de geandarml
Ventura acepe a spune de la acea stradä No. 16, care a dispärute imediata. Nu Conferinta spre a regula diferen-
mare se produse Di-
turco-grece s'a
la se trezi in ieri, a
eosea a mare cä ferite chiar se Ba t
s'a ca cum se ca sectiuneI a 3. ridicatä, ambasado-
ce nu era magistrate,
pe unü mai S'a 2 femeia Said d.
uneia din veni ajutorule d-lui
de positiuuea d-lulBlaremberg, d-sea a regre- curtea tis, minute nainte,
Blaremberg in contra cuvinteloril d-luI
; onsultatü a regularea cestiunet, care Turcia va
Päucescu.
a are o - Bietulti necesitate ciel patru puncte ale
Acésta mi s'a cam de óre dreptul d'a regula
de mare gravitate. este o ce
nimeni nu vorbi dea ca
de
trebuie vindecate. ca cine-va s procure mai d'a frontierele turco-grece in
acela care are de la d. preeedinte
trebuie s a fura destinate pentru trebuinta de nu departe de Larisa.
Intreruperile permise chiar
se póte constata, la n'a veutk canaliserel Pentru acésta fu Madrid, 25 Septembre. -
mai
de acéstä 17. venite la Manilla, 26,000 76
In
un
de nu es
n'a
despre
streine in
D. Blaremberg mode -0 de a avutti
in curtea d-lui G. Constantinescu din calea Crivi- cestel ;
victima
epidemia a disperea.
a-
de lase insultat Ora 11 trecute d. preeedinte
persóna a l'a dinta anuntä cea pentru 11 ore di- No. 75. Autorulti care se numesce Anton
ans cam tare, d-sa. minéta. Stan, fu sectiuna 22. Ultime
G. San 31 Vasile M. S. Regele Regina principele
* * Bulgaria, adjutantil, d-na
: am de mea a lovi pe d. Stan, de latrine, pentru
Blaremberg pentru m'a insulta domnilor se printr'un alte incidente. Co- pinénu la monastire, la 2 ju-
membrie judecati Lut bine Abia d. presidente vocea métate plecatt la la
D. Ventura demonstrég d. San Marin n'a P. ajutorula acela S'a spitalulul Gheorge Solo- acéstä plimbare all la o
premeditatt fapte, n'a pe d. Bla- : dintre aceea cari mon. de de fete care juca palatulul. Prin-
remberg; n'a foste prima se a forma o priviligiata de la No. 2 din strada Banulul. la 6 ore
miecare a jura pe d. Blaremberg, insulta pe eminentulti nenorocire mare era a
D. Ventura a cä in nu s'a pro- d. P. la gara Filaret : pe Procesule San Marin Blaremberg continul.
nuntat de regrete d. Bla- cuvintele indigne. D. Cäpitanovicl la o din rarea Publicu'ü de o
remberg, ci s'a pe insultétort urmeze, urma de lampa se Se crede procesul va fini astä nópte.
D. Ventura este resgindiri d. luä adresa eumeaua. da dare a

www.dacoromanica.ro
 4

BUCURESCI Prima C. R. Societate

21 Septembre

CASA DE SCHIMBU Bursa Paris

Renta 0 93.50
VALABILÚ DE LA 1 (15) IUNIE 1882, LA ALTE
- N
cart Orqova Budapesta
Oblig. 6 % C.
Renta
Bâncil
R.
115.85 10
13 NB. cu vapoarele de 54.50
Turc, -
a
circonstantele Vapoarele de Berlin
de orele indicate in acest Itinerarit. Poruirea de la va dup de C. F. B.
Renta giurile Actiunl 61.10 61.50
Renta 93 Oblig. F. R. 102.75
Idem 5 la 99.-
Imprum. Oppenheim 107.70
fer. rom. 1021/2
100114
CIJKSELE DE POSTA Bursa
f. 300 1 224 226 de la Rom.
Scrisuri .
De la la Idem .
102 . . D. a. m. a 8a.m. . . . . Mary 9a.m 9a Samb.9 a.m. Bursa
. .
4 940 , 940 940 . . . « 1025
. . 2 Napoleon 9.47 9.49
11 11 » 11 Guraialomit. Galbenul 5.65
lmpr. prime 20 1. b.
Calafat . . .. » . . . 3 » » » 3 77.45 77. 50
Vidin . . . . rnavoda .
545
Act Nat. a Rom. 500 Lom » 340 » . . . 930 930 930
Soc. Cred. Mob. Rom. 500 1. 500 505

as.
construe. 500 L
250
540 545
Rahova. . ..
. »
»
»
»
» » Silistra. . .
) 630 730
1080
LA BOURBOULE
418 425 »
M. 2 a. m. Vin. 2 a
Corabia . . . » » . . . 2 arsenical'
» 200 1. 234 236 » » 10 Turtmia . rnilligr. de sodi litrul
Nicopoli . . . » » . » » »
la la
. . 1020 » 1020 . » , in
iatov . . . . 10a.m M. 1210am 10 10 » Regeneratiunea copiilor
Aur contra » 1225 1226 » .. .
I Zimnicea . . » 1225 » 5 11 » 11 Friguri . intro-
1 »
in Rusc.(ogr) » Zimnicea. . .
» in gargarism in contra
2 11 2 13 6 6 6 »
Bronchltelor, in contra
Germane 23 1 25
» ugori.
(s. . » 10 10 » 10 . . » , 510
tanovici et Ovessa
francese 100 101
Turtucaia .. 1215 » Nicopoli 1120 520
. . et in
(or) » . 710 »
A . . . 1 » Bechet .
Silistra. . . . » » , » de la
DE VENZARE Calea Grivita, No. Cernavoda . . 315 , 315 ,
.
740 a. 6 ;
126, vis-a-vis gara. adresa la .. . » » 6 . Vidin , Concordia Alexandria Teleor-
C. . . . » 8 » 8 8 » . . . » » 915 Giur-
6 3-1. » Radujovatz . 1215p » Zimnicea, de Vede.
in . . dimin. dimin. Dim. dimin. Brsa Palanca 2 2 are 18 camera in mobilate complect,
chiar de acurn 430
Severin .
DE la bariera Spiri, Str. . . »
dela Severin. Vin. 5 m. a. m. Mary 5 a.
»
josü, reparate
Sabinilorn No. 101. se adresa la ritorii adresa in
Hanulo No. 25, la Vapor. No. 170 séü Al-xandria la care se
-1. G. Fundescu. chiar in
Se chiar din pe mai
acésta Pornme josii : Poruire :

mNia din Prahova situata, De la la Tulcea-Ism.... Sam. 8 o. d. De la Kilia la 5 ore p.

gara re a Olga Tulcea-Ismail-Kilia...., 8 ore d. la Vin., Dum. 8 o. a.m.
PE LA
de 1350 arabile, 140
70 in 17 pog. de de
hanuri de
De la Galati la Odessa.... Luni 7 ore diminéta. De la Odessa la 4 ore post. m
magasil pentru
Doritorif se d. generalS T. Vapórele de la Galap-Brdila in
spre Sta-
pe
strada Scaunele, No. 36 tiunile precum directt pentru Craiova.
Calinescu. INSPECTORATUL AGENTHLOR VAPOARELOR.
de 8 PULBERE
DE
care Calea care pentru una pentru SPECIALÂ
strada Olteni sub. Dobrotésa No 125, Bucuresci, strada servitora tóte para
Rachierie, Bacanio, Ca- No. 12, Negru. . in stare la ulitä 10 metri
edecurile graj- centimetrif, la 9 nietri, fundul
cezanü de la George viitor curtel 8 metri, lungimea de 25 metri 40 CH.
DE 1883, Proprietarul aläturea aceste easel Rue de la 9
va la DIA-MARE. Doritorii so adresa Verde, strada
Cristea No 29 la d. No.

FERATE REGALE IN ROMANIA

21
Trenurilor Trenurilor t. Trenurilor Tr.ac. Tr. pers. Trac. pers.
STATIUNE STATIUNI
STATIUNI Tr. Tr.ac. de per. Tr.pl, T. accelerat de per. mixt Tr ac. Tr. de per: STATIUNE Tr. de per. 23 5 11 12
29 5 9 21 20 2 8 34 36 17 9 18 a. a. p. m.
p. m. a. a. a. m. a, plec 3,00 3.20 Barboe 1110..0087 7.55
a. a, Brâila
pl. 5.30 10.45 10.00 4.08 Bucuresci pl. 8.15 4.45 Vércior. 11.00 6,15 4,20 8.40
Chitila 45 11.01 10.22 6.31 10.30 Chitila 8.31 5.05 Turnn-Sever. 11.25 7.15 4.45 11.54
lanca
Bufta 5.58
6.17
11.14 10 40
8.24
Roman
Galbenl
8.10 12.10
12.45 Gheorgani
Titn
8.52 5.31
9.12 5.56
Palota 12,01 7,58
8.14
8,28
4.29

5.35
6,09 a.
7.08 8.00 Cilibia
Faurel -12.35
1.18
- 2.01
Crivina 34 11.50 11.31 8.46 9.12 1.27
7.00 12.28 12.35 9.25 8.18 1.45 10,24 7.18 Strehaia 12.44 8,51 6.10 7.53 8.45 Buz5 2.00 2.41
12.47 12.58 a. a. m. 2.25 10.04 7.47 Butoesel 9,07
12.57 1.11 10.12 10.48 1,1- 5 9,29
Mizil Adjud 10.34 3.22 11.14 8.25 43 44 42 44 46
2.28 3,41 p.m. 9.55 a. p.
2.39 11.18 4.05 4.25 Stol 12.09 7.05 12.00 .35 9.15 2.55 8.30
Tr.32 4,47 12.5 Corbu 12.25 Craiova 2.12 10,20 sos. 1.30 7.30 10.55 4.25
12.05 11.10 5,15 1.25 12.45 2.24
2.35 3.35 1132 Slatina 1.18 2,36 Bar
4.30 1.47 1 27 7 26 28
5,15 12.13 2,10 Peatra 3,24
5.49 2.34 Slatina 3,55 a. p. a. p.
Tr. in. Tr. 1.00 9.10 6.15 4.15
6.09 Zoita 1.32 2.45 m. Potcóva 4,26
No.33 3.30 4,47 9.3:3 11.53 6.45 5.10
6.30 3.10 Corbu
6.50
11,05 3.00 3.47 Stolnesci 5,03 Proval Ives 5.43
TrN.7 11,36 3.31 2.49 2.25 10.20 Conac'ol 6.07
4.0 5,27
11.55 3.50 Monteoru 3,01 Ivesci a. p. in. 10.46 6.25
12.20 4.20 6,12 7,40
12.46 3.35 3.59 4.36 6.26 7,55 5.12 10.20 11.40
1.10 Mizil 3.48 4.20 4.57 6,48 5,40 10.50 12.10 7.15
Leord.enl
cut '7.06 1,34 4.14 4.55 m. Strehaia 4.29 5.20 7,13 8,50
2.13 a. m. 4.24 5,09 No.20 Tr pl. 5.43 7.46 9,39
2.42 Ploescl 10.20 4.56 5.31 8.40 Prunieor 5.59 Gheorgani 8,05 10,01 24 6 604
8.15 Crivina 10.50 5,26 5.56 9.13 Palota 5.14 6.20 8,25 10,22 a. p.m. p. p. a. a.
3.48 11.10 6.35 9.31 5.54 7.00 10.46
Buftea 11.31 6.02 7.23 9.54 6,15 8.03 7. GalatI 9.25
9.15 4.25 s. 6.15 8.00 Bucurescl sos. 9,00 11.00 6.50 40 8. 10.54 10.02 9.0
10.30 6.16 Chitila 11.45 6.16 7.41 10.09 a,
9.05 BucurescI sos. 12.00 6.30 8.00 loesef-Predeal
séra a. dim séra nópte
Aret
a-
de Tren de persóne Tr.ac. Tr. de pers
dim, séra p, m, dim,
10,44 Sucéva Statiunl 4 6
Sucéva 10,09 4,41 I1=1,11101 3
m. a. p.
{MII.- p, 9.50 5.40 5.00
pl. 7 30 6.20 5,50
Comana 8.22 7.12 10.26 8.00 9.04 6 04 5.38
Giurgin 7,15 6,05
9.25 8.10 10.53 9.0/ Sinaia 6.29 6.16
8,25 7,15
p, séra dim. sos. 9.30 Bucuresci 9,05
26 94 10.05 Comarnict 7.02 7.27 8.35
7,55 12.10 10.40 7.29 8.27 8.55
12.08 9,47 5,21
3,20 11,42 7,21 5,15 12 24 7.53 9.04 9
12.50 9.49

(Laboratoril Strada 26.

www.dacoromanica.ro