All’s V1ÎA.—1*3.

2808 Joi 29 Decembrie 1911

PUBLICITATEA: DIRECTOR
CONCEDATĂ EXCLUSIV CONST. MILLE
Agenţiei de Publicitate
Abonamente cu premii:
CAROL SCHULDER & Comp.
Vd an Lei 20. —6 Eunl Lel II.—
Str. Doamnei. 8 Et. I.—Telefon 3/4 3______^
Inni . Lei 6.—
Pentru străinătate preţul este îndoit
-. •vc.'.f'
Birourile ziarului: f TELEFON !
Capitala.................No 14/10
= Str. Sărindar No. 11 9 m ţt 34/73
B u cu reşti "" Jneia . . . * tt H 99
Străinătatea , . . „ 12 40
-WWVWTOWWuw-iniwjwrj'w-nm-An.vvvrwvvwMwwreiAnww-i^nn.-uvii^ AWWW WWWWVWW^AlWVVVWV^A^<^M^^*\^^/WA<•A^AAA^MAWWW,'

APARE ÎN F I E CARE D IM IN E A Ţ A CU CELE D IN URM A Ş T IR I D IN TO 'A L U M E A

Sinuci crea dela

Criza biserice ască lioriilarea« Galeri gen. Cosim
Virsta episcopilor —
poliţia din $răik
Jomînii din Basarabia sub Rusia”
MIJLOC O CRIMA A POLI- mătorul interesant articol
-4HT
Sub acest titlu „Foaia Popo­ noi. poporul romín de; pretutin­
SE PRESUPUNE CA E LA rului“ din Cernăuţi, publică ur­ deni a ne deştepta ş l a duce
pe mai departe măreţul început al
ŢIŞTILOR. — ZVONURILE care l'a primit dela un român străbunilor noştri, care aü lup­
încetarea din viaţă a episco­ bi. Tinereţea este perioada cînd DIN PUBLIC. — AMĂNUNTE basarabean: tat pînă la moarte pentru li­
pului Gheraskn Timuş a agra­ omul e mai viu, mai entusiast, SENZAŢIONALE. bertatea şi neatîraarea neamu­
vat şi mai mult criza care de cînd mai uşor se impresionează „Unul dintre anii însemnaţi lui nostru romînesc. De la a-
doui ani turbură pacea biseri- de diferitele curente do idei ca­ BRAILA, 27 Decembrie. — al neamului nostru romînesc. e nul 1870 şi pînă astăzi starea
cel noastre. înainte de moar­ re circulă in societate. Eri, Luni, parchetul a fost în­ anul 1912. El ne reaminteşte romínul ui nostru din Basara­
tea episcopului de Argeş, guver­ ştiinţat că deţinutul Pavel Ispas jalnica deslipire a Basarabiei, bia e de plîns. Lipsit de cultu­
„Şi de oarece progresul e în­ s’a sinucis în arestul poliţiei spre a se lipi Rusiei ră şi fără nici o consideraţie
nul avea pentru scaunul de mi­ noire şi adaos la cele vechi, ci­ „La alipire, Basarabia, după din partea rusului cuceritor.
tropolit primat un candidat care tă trebuinţă nu e ca în biserică prin strangulare.
întrunea sufragiile tuturor să avem bărbaţi in stare a se Pavel Ispas era arestat de pa­ recensămîntui făcut în 1817. a Şi jalea lui nu ar îi aşa de ma­
vea 90.000 locuitori, din cari
membrilor Sinodului. Acum, nu interesa de toate mişcările şi tru zile, fiind acuzat de homo­ cea mai mare parte eraü ro­ ro şi paharul care-1 bea nu ar
fi aşa de amar dacă clasa boe-
lse mai găseşte un asemenea plin de puterea de a realiza cele sexualitate. mín!. Astăzi după ultimul re- rimiî romîneşti, care e de a-
Candidat şi guvernul se află în bune“. Din cauza sărbătorilor anche­ censămînt din 1908, Basarabia celaş sînge şi mamă nu l’ar
c e l mai greii impas. Tinereţea e vîrsta idealurilor ta justiţiei, asupra împrejurări­ are 2.150.000 locuitori. Popula - persecuta mal räü ca ruşii.
După cum spunea ,,Adevărul“ a sacrificiilor, a luptelor şi nă­ lor in cari a murit în arestul ţia cea mai mare în vechime Pretutindeni auzi din partea
ide eri intr’un articol care re­ zuinţelor dezinteresate. In deo­ poliţiei Pavel Ispas, s’a aminat. era la sate. tîrgurile eraü a- acelor lifte venite ca potera de
flecta însăşi părerea unor mem­ sebi la noi se simte nevoie de Cadavrul acestuia, din ordi­ proape pustii Aşa de ex., Kişi- lupi spre a suge sîngele bietu­
bri ai cabinetului, guvernul se puterea de înoire a tinereţe!, nul parchetului, a fost dus la năul era un tîrguşor cu 7000 lo­ lui romín şi mai cu seamă ţă­
morga spitalului. cuitori, pe cînd astăzi are 130 ranului — „mojicul“, aşa e nu­
vede adus la următoarea alter­ căci biserica noastră fiind un mii. In schimb, atunci tîrgurile mit acel ce cu sudoarea corpu­
nativă: sau să modifice din noii, aşezămînt învechit, lipsesc oa­ Pavel Ispas era de naţionali­
tate sîrb. eraü romîneşti şi ovreieştî. pe lui hrăneşte aceste lifte. Boie­
de curînd modificata lege sino­ menii cari s’o aşeze la înălţi­ cind astăzi sínt ale ruşilor, gre­ rii romîni aü devenit mal ruşi
dală desfiinţînd articolul care mea timpului şi a cerinţelor so- ZVONURILE DE CRIMA cilor, ovreilor, bulgarilor, nem­ ca ruşii şi cel mal aprigi duş­
cere virsta de 40 de ani la ale­ cietfiţeî. Ia oraş circulă m al m u lte ţilor şi polecilor etc. In toată mani al neamului. In- fruntea
Basarabia astăzi nu găseşti. în
gerea In episcopat; saă să rea­ Se afirniă însă. de obiceiu, că versiuni asu p ra m orţei aresta* comerţ saü industrie, nici o fir­ acestor inconştienţi fanfaroni,
ducă pe scaunul de primat .pe demnităţile sacerdotale nu sínt sunt descendenţii negrului atît
Á tnluf P avel Ispas. mă romînească. Numai satele la faţă cit şi la inimă Cruşevan
lóstul mitropolit Ghenadie. compatibile cu tinereţea. Cea m ai apropiată de adevăr aü rămas după cum aü fost ro­ cu faimosul lui ziar
Nu discutăm, pentru moment, „Drug“
,.Nu negăm — spune broşu­ pare a li aceea că d eţin u tu l s 'a r mîneşti, păstrîndu-şl obiceiuri­ (Prietenul), care înjoseşte pe
'această din urmă posibilitate ra — că bătrîneţea cuprinde în fi sinucis nem ai p u ţin d su porta le bătrîneştî. Şi dese-orl s’aü romîni; pe urmă Madanil. Cru-
care pentru cei mai mulţi din sine oare care îndemn la vene- to rtu rile la cari era su pus in văzut că şi ruşi veniţi după pensehii, Simigradov şi alţii ca­
actualii miniştri n ’ar f idecît un raţiune. Dar asta nu exclusiv, arest în scop de a face m ă rtu ri­ alipire la sate, aşezîndu-se in­ ri toţi la un loc formează aşa
act de dreptate, dată fiind ati­ ci numai dacă e unită cu anu­ Carul funebru, urmat de rudele defunctei siri a su p ra fap tu lu i ce i se im ­ tre Romîni, şt-aă uitat limba şi zisa „Bandă neagră“. Nemţilor,
tudinea lor pe timpul detronă- mite calităţi de înţelepciune puta. aű devenit şi el romîni. Răpo grecilor, leşilor, bulgarilor şi
rei fostului mitropolit. cinste şi virtute. Cînd acestea A doua versiune pe care o satul Paul Dicescu, neadormitul tuturor în Basarabia le este
In orice caz, dacă guvernul lipsesc, bătrîneţea scandalizează reţinem tot din public este că luptător pentru deşteptarea permis a avea şcoalele lor par­
s'ar opri la această soluţie şi ar mai mult decit, tinereţea“.
.şti să înlăture toate dificultă­ Dar nici legiuirile, nici Cons­ Cums’aprovocat Moartea cavalerului neamului, a scris într’o scrisoa­ ticulare unde învaţă în limba
Pavel Isp a s a r fi sucom bat în a r ­ re: „Este deajuns să treci peste lor maternă, numai romînilor
m a b ătăilo r su ferite dela subal­ hotarele Kişinăului, Orheiului, nu. —‘
ţile de natură politică pé cari tituţia noastră nu prorocesc
acceptarea candidature! lui vîrsta de 40 de ani pentru ale
iGh-enadie le-ar ridica, soluţia gerea în episcopat. Raţionamen­
n ’ar fi de eît vremelnică. Odată tul care spune că episcopii tre-
războiul ion ile Pűscaríp -•» if ­
tern ii po liţaiu lu i A ntinescu. Bălţilor, Sorocei şi al altor tîr-
P en tru a ascunde apoi oribila gurî ca dintr’o dată să te scu­
*
„Ziarele „Basarabia“, „Moldo
lor crim ă, făp tu ito rii aü spînzu- funzi în marea sunetelor mol­ vanul“ etc organe din trecut
ra t cad av ru l nenorocitului, fă- doveneşti“. — Lucrul acesta nu ale Romînilor aü murit fiindu-Ie
cu încetarea din viaţă a mitro­ bue să aibe 40 de ani. de oare Italia jucăria A ngliei in ziua de 24 Decembrie r 5u jude la tribunalul din Bu- cînd să se creadă că a restatu l e tăgăduit de nimeni, nici de oprită apariţia.
politului Ghenadie, criza ar iz­ ce ei fiind senatori de drept tre- încetat din viaţă ia Brai apesta: dr. Erm il P u şcnriu şi s’a sinucis strangulindu-se. acela ce vr’o dată a trecut prin „Reviste, ziare şi orice tip ă ­
bucni din noü, cu şi mai multă bue să aibe vîrsta cerută pen­ şi Franţei.—Cine va (Törcsvár) cavalerul Ion di ,r. iţm iu s Silvíus P u şc ă ria , ac­ P e n tru m om ent în reg istrăm Basarabia. — Aşa dar, 100 de ritură romînească este cu to­
furie poate, căci criza bisericeas­ tru Senat, nu este întemeiat. In avea beneficiile Puşcariu, în vlrstă de 88 d e 1 tualmente la ministerul de ex­ aceste versiuni aşa cum sln t col­ ani nu a fost de ajuns ca Basa­ tul interzis a trece pes te Prut,
că nu e o criză de persoane, cit adevăr, din examenul pe cared ani. terne din Viena. portate în public. rabia să fie rusificată, după fiind aspru cenzurate de „Banda
una organică, născută în mod face autorul, reiese destul de M ila n o , 2 6 Deccm.br ie . — lUmormintarca va avea loc ------------------ ------------------------ Ori ce control in această afa­
cum spun alţii Măcar că ocîr- neagră“, din Odessa, şi permite­
fatal din felul cum se recrutea­ limpede că episcopii nu pot fi Z ia ru l „Ar a n ti* pu blică azi, Mercurî, la Bran unde lo- muirea muscălească a întrebu­ rea lor se poa.îo obţine numai
ză Ia noi prelaţii. asimilaţi celorlalţi senatori în m i sen za ţio n a l in terview
C’ " ' ''• " • - ’ r’ - ' - . i Savast 1 romín! cere ne-a fost im posibil deocam ­ inţat cum întrebuinţează şi as­
dată. tăzi, toate mijloacele.
cu o prealabilă aprobare a mi­
Şi astfel ajungem la cealaltă ceeace priveşte alegerea. De alt­ cu
alternativă în care se află gu­ fel, sínt şi cîteva precedente de p ro fe so r la şcoala de H u n ­
d, Eruncis D ela isi/, in străinătate P oliţaiul A ntinescu a lu a t to a­
nisterului. Deseori se văi ridi­
„La început aceste mijloace cat! în Basarabia la cea mal
te m ăsu rile ca fa p tu l să n u fie eraü aşa de înţelepte, îneît nu înaltă demnitate R om îni, dar
vernul, acea de a modifica legea episcop! aleşi înainte de 40 ani. tes E tu d es d in P a r is . Ci im în „Le Temps1’, în da­ cunoscut de ziare. dedeaü nimic de bănuit Aşa ce folos că aceştia su n t ccît m ai
sinodală în sensul de a se da şi însuşi fostul mitropolit Partenie O rica re a r fi sfîrşU u l rea le seamă asupra uHimeij In acest scop a d at severe in s­ împăratul Alexandru I îşi dă m ar! d u şm an i a! neam u lu i ?
candidaţilor cari n’aü împlinit a fost ales episcop şi a fost deci ră zb o iu lu i tr>polita n , sp u - ; sedii 1/ a Academiei de ştiinţo tru c ţiu n i tu tu ro r o fiţerilo r de părerea, că ar fi bine dacă în Rar de tot vedem bărbaţi ca
> 40 de ani, putinţa de a fi aleşi şi senator, înainte de a fi împli­ ne p ro fe so ru l fra n c e z, I - mori le şi politice: poliţie să nu com unice cu zia­ Basarabia s'ar face şcoli in ca­ MoruzzL Sturlza. Dicescu. Ga-
episcop!. nit 40 ani. re să se înveţe şi ruseşte şi vriliţă etc., care pînă la moar­
tu lia ră n u n e p ă c ă lită , p e „L ‘ipit. in s ta la r e a d - lu t Louis riştii, ia r acestora le-a in terzis moldoveneşte,. Părerea împăra­ te aü slujit cu credinţă neamu­
Soluţia aceasta — la care cu Urmează deci că nici din le­ cîn d a lte in te r i, în spe- ■:ei ' în fo to liu l p r e z id e n ţie i accesul în b iurourile poliţiei
părere de răii am văzut că gu­ giuirile proprii ale bisericeî. nici tului se puse chiar în practică lui. Decăderea şi regretata actu-
vernul nu se g-îndeşte de Ioc — din cercetarea bunului simţ şl P tş ” fa*. \ % ’i * -Í2 r \ unde, de altfel, funcţionarii sín t rilă atori socială ito vominulu!
vice-preziden ţiei, d. X e n o p o l , co­ o p riţi a a a vre-o Ucâiuşire « sá ­ se înfiinţa şcoli după Tipul şcoa- nostru din Basarabia se dato-
n’ar fi o soluţie vremelnică, n’ar a raţiune! nici din Constituţia fa c e rii e. re s p o n d e n t a l A c a d em ici, a f ă ­ pra ch estiunilor in cari a r li lelor Iul Lancaster. Şi aceasta reşte mai mult
Păzboiul-xi~~fost pro vo ­ boerilor ro-
scăpa numai pentru moment noastră nu reiese că oamenii c u t o lect.nrfb-éespre ,.PostulatutK întreb aţi. după însuşi plăcerea împăratu­ hiinî care îşi duşmănesc atît
guvernul din impasul în care se capabili’ trebuesc înlăturaţi de ca t şi f/răb td c A n g lia în p s i c h o l o p i c j Cazul acesta care, du p ă cum lui, căruia îî plăcea felul cum de neomenos neamul.
găseşte, ci ar da o nouă viaţă ca episcopat numai pentru fap­ u n ire cu F ra n ţa ş i cu v a ­ „D. B o u t r o i u ia c u v l n tu l a-' am a ră ta t, a aju n s în public, se învaţă în acele şcoli. Pînă a- „Iată cum stă popoulaţia Ba­
bisericel. întru cit i-ar deschide tul că nu aü vîrsta de 40 ani. tican u l. s u p r a a c e lu ia şi su b iec t şi felici­
produce senzaţie şi e d iscu tat cu tuncî nici nu se pomenea de sarabiei în privinţa culturală
rezervpriu! de energie, de idea­ Aşa stă chestiunea, şi dacă am tă pe d. X e n o p o l p e n t r u lu cra -, şcoli in Basarabia Şi gîndul în­ după recensămîntui din 1905:
Spre a g ră b i ră zb o iu l, re a sa
ap rin d ere in oraş.
lism, de entuziasm şi de putere relevat-o acum, e numai pentru pe deoparte p r e s a fra n Verno. ţelept al lui Alexandru T e n şi „La 100 nemţi 63 ştiu carte, la
____________ ----------------------- de un mare folos pentru ro­ 100 leş! 55 ştiO carte, la 100 a-
de muncă al tinerime!. că şi unii membri ai guvernului cezâ d ă d ea a la r m a că Ger
Chestiunea vîrsteî episcopilor s’aü oprit asupră-î ca una din
a fost mult dezbătută în vremea cele două soluţii ale impasului m a m a p ro ectea ză să in ­
din urmă, dar nimeni n ’a pus-o în care se află. I. N. vestească m a ri c a p ita lu r i
Ştiri politice Groaznica
---------------- # # ------ — - — mín! vrei 49 ştm carte, la 100 ruşi 39
„Dar aceste şcoli nu prinse ştiă carte, la 100 romîni 10 ştia
rădăcini în Basarabia Ia înce­ carte.
in T r ip o lis ; pe. de a lta , Erî seară s’a întrunit la lo. put. Lucrul e uşor de înţeles : „Cu toate că popuîaţiunea
mal bine în lumină ca un ano­
nim care a scris nu de mult în
—---------------- / / f e -------------- ----
fin a n c ia ri en glezi an in- j
CAVALERUL
CARII!
ION DE PU Ş.
cuinţa d~lul Jean Th. Florescu, ciocoire de tren 1) fiindcă atît ţăranii cît şi tîr- cea mai mare e a romînilor în
goveţ.il nu eraü deprinşi cu car­ cultură sunt cel mal decăzuţi.
revista „Curierul judiciar“ un f t n n a t c i r o m i n a tr a t în tra ta tiv e cu B an ca comitetul executiv al partidului
Cavalerul Ion Puşcariu, ju­ conservator-democrat, din cu­ — SUTE DE MORŢI Ş l RA- tea şi ziceaü, lasă că pot trăi ei Cu răbdare şi cu credinţă se
remarcabil studiü canonic şi ju­ faetor Importa t în Balcani d i E ö m a , p r e te x lîu d că risconsult şi scriitor romín, s’a N IŢI — şi fără carte; cum trăim n o i! face totul. Viitorul va arăta tu­
ridic sub titlul „Vrîsta ca impe­ cor să cu m pere vastele născut la 10 Oct. 1824 în Soho- loarea de albastru. D. Jean T h .;
F’orescu, a expus situaţia poli-! B erlin, 27 Dec. — Din New. acasă saü ia şcoalele ruseşti. —
— 2) Boerii îşi învăţaă copiii turora după fapte“,
diment la alegerea în episcopat“. V ie n a , 2 7 D e c e m b r ie .— p ro p rie tă ţi ale B ă n eei din dolul Branului. A studiat gim­ tică, ana’izînd chestiunile la *
Studiul á apărut şi în broşură „ n r o s s « ' e s t r e ic h “ p u b lic ă T rip o /ita n ia . naziul în Braşov şi Sibiu; la ordinea zilei şi a anunţat pen­ York se telcgrafinză că pe linia Clasa boerilor mal scăpătaţi dă­ Această jalnică descriere a
ferată C anada-Paciilc, in s ta ­ dea copiii la seminarul teolo­ situaţiei triste a romînilor din
gi-1 găsim destul de interesant u n s t u ili ii d e s p r e fo r ţe le G uvernu l ita lia n , văzîn- 1843 a făcut cursul teologic în tru 5 Januare, o întrunire a par­
pentru a-1 semnala şi atenţiei m i ila r e a le s t a t e lo r b a l- d tt-se a m en in ţa i d in două Sibiu; la 1884—45 studiile fi­ tidului conservator-democrat în ţiu n ea St. V incent de P aul, la gic din Kişinăii înfiinţat în 1813 Basarabia trebuie să şi-o în­
publicului cetitor, mai ales a- losofice şi fizice în Cluj, iar sala Jigniţa, aceasta în vederea cîţiva chilom etri d eparte de de către mitropolitul Basarabi­ semne bine naţionaliştii noş­
M ontreal, u n tre n expres a cioc
cum cînd dilema în care se ve­ c m i c e şi a r e c u v in t e e l o p ă r ţi , a treb u it să proce la 1846—48 studiile juridice mare! întruniri dela 8 Ianuarie. n it în gară un tre n de m arlă ei Gavril Bănulescu, şi în ur­ tri, cari văd preLutindeni în
( f n a s e p e u tr u b r u ia ta r o ­ ăeze cu repeziciu ne la Academia din Sibiu. La 15 mă la gimnaziu] 'înfiinţat tot clasa boierească pe salvato­
de pus guvernul, îl face de ac­ ------------------ ------------------------ sta ţio n a t acolo. în KişinăO la 1838. Starea a- rii poporului romín.
ln in •. B e z u lta tn l acestei p o li­ Maiu 1848 „Stegar“ la adunarea
tualitate.
Anonimul autor al studiului, D u p ă c e a m in t e ş t e d e tic i e slă b ire a T r ip le i a naţională de pe Cîmpul Liber­
tate! La 1849—1850 asesor în
Sin frumuseţile Ciocnirea a fost extrem de ceasta de lucruri ţinu pînă la
violentă şi a p ricin u it un dezas­ 1838, cînd fu numit ca director
-------------------- i
examinînd starea actuală a bi- r ă z b o iu l r u - o r o m in o -r u r •, Hanţe, p r in în c u rc ă tu rile districtul Făgăraş, apoi subpre­
sericei. constată că Sinodul e z ia r u l a ju n ţie la c o n c lu z ia ere c te în tre G e rm a n ia şi fect al Pers rilor, mai tîrziu
reg mutai rusesc tr u îngrozitor. al şcoalelor din Basarabia Ivan j Mişcarea funcţionarilor
Inspectorul do serviciu v ă­ Nedilov. Dela acest an limba
departe de a coprinde toate e- ca arm ata r o m in a e u n fa c ­ H a h a ş i p r in d izl careu al Ucei. în 1851 a fost adjunct zuse că tre n u l expres in tra în moldovenească e introdusă în comei ciüi
nergiile bisericel şi e şi mai de­ to r im p o r ta n t Iu p o l lir a T u rc ie i , care se va în ­ la judecătoria din Deva; în 1852 — Un copil de 8 ani pedepsii sta ţie cu viteza nem icşorata şi toate şcoalele din Basarabia ca
parte de a coprinde ce e mai su d -'M irop eau ă, p e c a r e o toarce ia r ă ş i outre A n ­ jude cercual în Pui; în 1854 p en tru delict politic — că va ciocni tre n u l de m arfă în Bălţi, Soroca, Bender, Orb ei Eri ia orele 4 p. m. s’a ţinui
pretor la Veneţia; în 1862 ad­ din cauza greşitei m an ip u lări a
bun în biserică. O îndreptare p r im e şti cu m in d r ie c a ît- g lia . P e te rsb u rg , 26 D ecem b. — m acazului. El se repezi spre tre şi Cahul cum şi în seminarul te­ o întrunire a funcţionarilor co­
nu se poate nădăjdui, pentrucă ministrator el comitatului Ce. in H om el se a n u n ţă că elevul n u l de m arfă spre a încerca să ’l ologic şi în gimnaziul înfiinţat merciali sub preşidenţia d-lul
legea actuală „limitează alege­
lia 'â şi o r e s p e c ţi c a ad Un a lt r e zu lta t e z a r u n - tntea de Baltă, în care calitate D atunci. Chiar şi boierii moldo -
K ah an d n clasa 2-a p rim a ră , scoată de pe lin ia in chestie veni se folosiră de acele şcoli. N i ţ d P n p escu , care arată că, în
v e r s a tă . . cin" ren s :t n a ţie i Germ a i s’a dat ordinul Coroana de fer conformitate cu hotărîrea adu-
rea la persoane cari, din mul­ în v îrstă de 8 a n i. a fost ex ­ şi a ’l g ara pe o a ltă linie ; fu In anul 1841 boierii moldoveni nărel, trebue să se înceapă o
te şi nesfirşite cauze, nu pot a- ---------------- ---------------------- n ie I în M esopotam ia 5 u n ­ eî. III şi rangul de cavaler ere­ clu s d in toate şcolile p u b lic e în să prea trfziü. in frunte cu conducătorul I.
ditar. In 1865 a fost inumit. că­
duce tot contingentul de ener­ Un erou turc de Angl>a se în tă re şte în pitan suprem al districtului p e n tru c rim ă p o litică, d e o a re ­ T renul expres p ă tru n se în Sturza, cer şi capătă de 1a, stă- nouă campanie pentru menţine­
rea rcpaosului duminical.
gie şi valoare morală de care paguba g e rm a n sin u lu i. Făgăraş' în 1867 cons’ilier de ce, .în tim p u l re c re aţie i s’a ex­ tre n u l de m arfă, sfărăm îndu-i pînirea muscălească învoirea D. G h e o rg h iu luînd cuvîntut
biserica are nevoie ca şi bolna­ D ela î n c e p u tu l r ă z b o i u lu i tri- D u p ă ie rm m a re a r ă z ­ seefiune în ministerul de culte, p rim a t fată de u n a lt elev că toate vagoanele şi oraorind pe de a aduce de la Iaşi şi Bucu­ se miră de campania contra re­
vul care-şl întinde buzele să p o lit a n tr u p e le tu rc o -a ra b e s ín t boiului, ru in ele T rip a li- şi în fine jude. la curia regi­ b in e a fă c u t B agrow o m o rîn - inspectorul de serviciu. reşti cărţi romîneşti şi le daü pausului duminical dusă de aşa
C atastrofa fu m ă rită încă p rin şcolarilor. Şi roadele înţelepciu­ zisul „Cerc comercial” şi se în­
soarbă curentul de oxigen“. c o m a n d a te de colon elu l N e c h e t tan iei vor fi e x p lo a ta te de mentului din Buda-Pesta, de du-1 p s S to lv p in . aceea că în m om entul ciocnire! nii lui Ivan Nedilov aű fost îm
Sinodul actual nu poate da pe Beg, a c ă r u i f o to g r a fie o d ă m F ra n ţa , deoarece I ta lia unde la 1890 s’a retras la pen­ E levul a denunţat, p e K ah an bîn tu ia un viscol straşnic aşa că bucurătoare. Numărul şcolari treabă ce vor cîrciumariî.
bărbaţii de cari biserica şi ţara m a l sus. sie. exnrimîndu i-se recunoş­ Are însă credinţa că d. mini­
aü nevoie în împrejurările de n u d 's/n tn e de c a p ita lu ­ tinţa împăratului pentru servi­ p e n tru d e c la ra ţia sa şi a u to ri­ tre n u rile de a ju to r d in New- lor pe timpul lui se ridică dela stru Neniiţeseu va înţelege că
r ile necesare. ciile aduse. tăţile aű lu a t im e d ia t m ă s u ra M ontreal n u p u tu ră sosi de cit 3000 la 11.000 afară de acel care aceştia vor să turbure numai
acum. „S’aü recrutat între ei şi In decursul serviciului pu­ de .m ai sus. după trecere de cîteva ore.
I n fe lü l aresta , I ta lia învăţaO la şcolile bisericeşti. Şi
pentru ei, şi de aceea membrii blic de .41 ani, cavalerul Ion ------------------- « -------------------- P in ă acum aü fost scoase de trebue de ştiut, că aceste se apa.'si deci nu se va lăsa convins
Sinodului un pot scoate din si­ *aee toate cheltneW e, ia r Puşecriu a desvoltat şi pe alte sub siă ră m ă tu rl 30 de cadavre, petreceaü pe timpul cînd pe să sfărîme o lege aşa de demo­
nul lor pe arhiereii ageri, însu a d v e r s a rii ei, în tre c a ri terene o activitate . remarca­ Serbarea şi 110 ră n iţi aü lost tra n s p o r tronul împărătesc al Rusiei sta cratică şi bună. Cu această în­
credere roagă pe d. miristru să
fleţiţî de lucru, cinstiţi, energici ş i vatican u l, a u profitul, bilă. Astfel în 1863—69 a par­ din sanatoriul Gr. Á - ta ţi la M ontreal. Niculae I. ia act şi să dea crezare hotărî-
şi temători de Dumnezeü“. ticipat ca deputat, la dieta din Un ger streşn ic de 19 grade
Trebue, prin urmare, să fie
---------------- * * ---------------- Sibiu şi la Senatul imperial din laxandrescu sub zero, a făcut ca corpurile rel Camerei de comerţ din Bu­
Viena; la dieta din Cluj (1865) nenorociţilor ucişi să fie com- „Introducerea iimbeî moldo - cureşti şi Iaşi şi dacă este vor­
căutaţi aiurea. Dar unde? Le­ veneştî în şcoli nu întâmpină ba de modificare, anoî aşa să se
D e z e r to r ii şi la dieta de încoronare din Sîmbătă seara, s'a serbat în plect în ţep en ite şi m em brele ce­
gea înlătură de la episcopat pe lor ră n iţi sa degere in mod la­ nici un obstacol din partea facă. cum negustorii din ambele
Budapesta (1867). A luat parte Sanatoriul „Preventorium" al
aceia cari ar avea virsta sub 40 r o m î n i e x p a t r i a ţ i şi la conferinţa din Mercurea d-luf Gr. Alexandrescu, ajunul m entabil. slujbaşilor din Basarabia, cum Capitata aü botărît şi cari re­
de ani, şi noi, „dacă în momen­ (1869) plodind atît atunci, cît Crăciunului. nici din partea ocîrmuirei mus- prezintă voinţa şi boiărîrea ne­
tele actuale avem ceva mai de Un număr restrîns de intimi căleştî. Căci şi împăratul Ni gustorilor de toate categoriile.
EI DORESC DIN TOATA INI- şi la 1872, prin scrierea sa
seamă în biserică, sínt tocmai
tineri sub 40 de ani, clerici de MA SA SE ÎNTOARCĂ IN Cauza Română, apoi Ta 1878 şi
1884 în „Telegraful Romín“ şi tului äü asistat la o reprezen­
împreună cu bolnavii. Institu­ Moartea culae I ca şi Alexandru I privea
introducerea Iimbeî moldove să
Aceştia ar avea poate dreptul
se phttgă de zilele de tîrg,
cari Sinodul va purta grije să ŢARA „Viitorul“ pentru activitatea taţie de cinematograf în sala unui fost prim -m inistru neştl ca cel mal bun mijloc pen­ iarMai nu cîrciumariî.
departe d. Gheorghiu a-
nu-i admită niciodată în sinul politică a romînilor. cea mare unde de trei ori pe sîrb tru împăcarea reciprocă a supu­
La fiecare sărbătoare,; la fie­ săplămînă, din iniţiativa ma­ şilor săi moldoveni, nedînd ere rats o întreagă serie de nenoro­
8äü“. care eveniment mai important Pe terenul literature! a lu­
relui filantrop Gr. Alexandres­ zare neadevărurilor iscodite de ciri ce decurg din marpa l ’ber-
Autorul examinează apoi din tară, care atrage vre-o mic­ crat în 1860 la introducerea or­ cu casa Pathé îşi desfăşură fru­ acel linguşitori, cari voiaü a tate a comerţului de circiumă
cbpstiunea vîrsteî din punct de şorare saü iertare de pedepse, tografiei romíné oficiale cu li­
tere latine. Ei a. dat primul moasele sale filme spre bucu­ trăi bine şi care ínvinuiaü pe şi se ridică contra campaniei lnr
vedere bisericesc, din punctul primim regulat scrisori mişcă­ impuls pentru înfiinţarea ,.A- ria bolnavilor. După reprezen­ romîni; că prin şcoală capătă pe care o consideră ca cea mai
de vedere al experienţei, raţiu- N i-U tiET-B E! toare dela sute de dezertori ro- taţia cinematografică, s'a a- gîndurî rele, de nesupunere şi periculoasă din punct, de vedere
mînî, răsleţiţî prin Bucovina, sociaţiunei Transilvane“, şi sta­
niî şi bunului simţ şi, în sfîr- tutele ei s’aü votat după pro­ prins frumosul pom de Cră­ revoltă. moral şi naţional. Cere să se
şit, din punctul de vedere al G ra ţie en ergiei, c u r a ju lu i Şl Bulgaria şi Basarabia. iectul lucrat de dînsul. ciun şli era mal mare dragul „Dar în anul 1870 veni şi tim­ ducă o energică campanie şi
principiilor de drept şi al legiui­ p r ic e p c r e i a c e s tu i ofiţer, tu rco In‘'ţoale aceste scrisori ei ne Cavalerul Puşcariu a scris să priveşti feţele mulţumite ale pul cînd aceste neadevăruri de- lupta să nu înceteze pînă nu se
rilor romîneşti. a r a b il ait p u t u t d a lu p te le c a r i roagă să facem apel la cei mari mai multe opere, dintre cari celor prezenţi cărora Ii se re­ veniră pentru guvernul rusesc va reuşi definitiv pentru extin­
să se gîndească şi la soarta lor, un nod în papură, de care se derea repnosuluT la cîrciumarî.
Examenul din punct de vede­ a ü fă c u t a t i t e a r a v a g i i p r in tr e să le dea posibilitatea să se re­ amintim: Cauza Romină, 1872; zervase - ceasta atenţie unică în Mai vorbesc d-niî G eorgescu
ita lie n i şi a ü î m p i e d i c a t î n a i n ­ Gensideratiimi asupra timpului Sanatoriile noastre. folosi pentru a se scoate din
re bisericesc duce la înebeerea t a r e a a c e s to r a In in te r io r u l Tri- întoarcă în ţara pe care aü pă- şcoli cum şi din slujba biseri­ D u m itr u şi G. Ion eseu..
că pretenţiunea ca cel ce intră p o lita n ic l. si srmtiuluî, 1878; Comentar la De altfel. în Sanatoriul d-luî
răsit’o înfr’o c’ipâ de uitare. «Menta urbarfală din 1854; Die Gr. Alexandrescu pus sub di­ cească limba moldovenească. In urma cuvîntărilor ţinute,
în episcopat să aibă 40 de ani, % % ------------------ S’a scris zilele acestea prin Rumänische Amtssprache? wrä- recţia d-luî dr. I. Mitulescu, „Şi dacă încă astăzi acest ne­ s’a botărît crearea unei ligi
cum cere statul romín, nu se ziare că‘ ministrul de r&zboiü rnL 1883; istorice daşore cunoscutul specialist în boale adevăr este crezut, e numai pe pentru apărarea repaosuhiî du­
poate de loc întemeia pe vre>o
botărîre saă vre-un principia al
Evadarea va interveni pe lîngă suveran familiei« nobile romíné 1892 (si de piep.t, nu se neglijează nî-
pentru graţierea condamnaţi 1895: Strrnrril 1898; Neom miic din ceva ce ar putea con­
jumătate, căci din noü limba minical şi începerea unei noul
moldovenească e introdusă atît, campanii care nu va. înveta pî­
bisericel. din Tecuci lor lor dela StăneştT. Cu prita- Vodă 1898: Comentar la statutul tribui la buna stare fizică saű
jul acesta nu s’ar putea face ce­ ercmnic 1899, etc., etc. Ruf’e+eaacä a bolnavilor de sub
în biserică cit şi in seminarul nă nu se. vor închile şi cîrciu-
teologic din Kişinăă. Şi se aş- mile. Se hotărăşte scoaterea zia­
Nicăerl nu se găseşte acest lu­
cru, şi chiar la noi. mitropolitul TEC U C I, 27 Dec.—A s lâ -n o a p - va' şi pentru nenorociţii dezer­ Academia romînă. i’a ales îngrijirea sa. teaptă şi timpul care fără mare rului societate! în mod regulat
tori romîni caii se ehmuesc Numeroase scrisori de mul­ întîrziere va veni pentru ca o- si a unor broşuri, cum şi mi
Veniamin a fost ales episcop la te la orele II I n d iv iz ii Iile C ră­ prin ţări străine, si cari doresc membru .onorar în 1S77, iar în ficial să se introducă limba ro­ chestionar pentru această earn-
U de ani iar Ia 35 de ani, mi­
ciun zis B r a n d a b u le a , G h eorgh e 1900 membru ordinar al ei: ţumiri do la părinţii bolnavilor VELiiiUhü vIUI
C b ia la ş i 1, N ea g u . to ţ i tr e i de din toata inima sä se reîntoar» membru onorar al Aţeneului vîndecrţî m’«ü convins că a- mînească atît în şcoli cît şi în panie. Se va cere de asemenea
tropolit. fel d in c o m u n a R o ş ea , a ü eva ­ eS în ţară? Romín; membra ordinar al sae. cest sanatoriu e o adevărată T e le g r a m e le n o a s tr e aii a n u n ­ atribuţiile Basarabiei. Măcar că si concursul toturor marilor co­
Raţiunea şi bűnül simt spun d a t d in a r e s tu l p r e v e n ti v d i n Rugăm pe d. ministru de răz­ ţîuneî istorice a aeoeîaţiunel bine-facera pentru ea re boIna> ţ a t c& zilele a c e s te a a m u r i t în ruşii murmură zi cînd : că şcoa­ mercianţi cum şi a celor miel,
fle asemeni că nu e bine să loca lita te. boiţi sä so gîndeaseă şi la im* din Sibiu. vil pot ii recunoscători d-lui S erb ia f o s tu l p r l m - m i n l s t r u al la deşteaptă poporul din som - dar fconştienţî .şi r/UrunşY do
punem în capul, bisericel nu- A c e ş tia s in t a u to r jf c r i m e i plorăr&a dezertorilor expatriaţi, Defunctul are 4 fii: loan Joe Gr.: Alexandrescu şi doctorilor a c e s te i ţă r i, Veil m ir ovicî. rmî col de moarte, dar ce e u- dorul binelui pentru cel mici.
ţuai oameni bătrini, la o vîrstă d in corn. V ladim ir'eştl, p e tr e c u ­ Puşcariă, •'Inginer şef la căile âşa de devotaţi cu care a ştiat- mţl popor scris, trebue să ur­ întrunirea s’a sfîrşit. Iá örcíe
cînd energia vieţeî iaceţe s-lă*, tă î n n o a p te a de 26 O cto m b rie . • ferate roaîne; dr. Julia Puşca» sa se înconjoare. ’ P u l . ^ , meze. Astfel este scris gi pentru 5 şi jumStáté.— R e p ,