Anul XVII No.

4052 6 P A G IN I C Tineri 22 Octombrie 1926

FIECARE COMERCIANT;
E R C I A N T fjţ
FIECARE COMERCIANT^
V IZ IT A

d in
JJA P R A G A V
PRAGA
20- 27 Martie 1927 29-27 Martie 1927
ABONAMENTE: PUBLICITATEA :
In T ară In strA ln ita ia Concesiunea Exclusivă a Societăţeî
Un an 1000 lei Un an 2200 lei ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI INDUSTRIEI ţi FINANŢEI Generale de Publicitate
• luni 550 „ 6 luni 1300 „ D irectori i Cerol S c h u ld e r «l s . B e rg e r
3 luni 300 „ 3 luni 800 0 Fondatorii Ş. Pauker şi H. F, Valentin Directori Grigore Gafencu Str. Eugeniu Carada (fostă Karagheorghevtci 9)
3 lei în ţară. 6 lei în străinătate T elefon 11|84

BI ROURI LE: — TELEFON: 6/93 şi 23/69

Anchetele judecătoreşti DOCTORUL BABE9

Sfredelirea marelui MANIFESTUL BANCHERILOR
M inisterul justiţiei a ordonat o S i/ pentru a reveni la chestiu­ De când lumea, oamenii de ala.
Nu ne propunem să arătăm aci

tunel dela Teliu

anchetă severă la Tribunalul de
Ilfov.
Această anchetă este în curs de
aproape două săptăm âni şi rezul­
tatele ei, bine înţeles, nu se cu­
nosc. Sunt în cartoanele ministe­
relor noastre sute de dosare ale
atâtor anchete terminate, cu re­
zultate răm ase necunoscute, e cu
a tâ t m ai firesc să ignorăm rezul­
tatu l unei anchete în curs.
Decât răm âne totuşi an fapt cu­
rios-
•V _» j_ J _ ____j_ § j w
J num te UB a se Ituuiuia atcooto
anchetă şi înainte ca administra­
ţia răspunzătoare faţă de ţară de
bunul mers al justiţiei să publice
sancţiunile luate, o epidemie de
demisii se deslănţue asupra T ri­
bunalului anchetat. Fenomenul nu
se produce întâia oară, am putea
zice că el a căpătat după război
un caracter metodic şl m erită de
aceia să fie relevat.
înţelegem foarte bine că sunt
m agistraţi care nu pot suferi sus­
piciunea ce se aruncă asupra cor­
pului întreg prin atât de dese cer­
cetări lipsite de urm ări şi care pre
feră să evite acest discredit colec­
tiv prin actul demisiunii. Croni­
ca vorbită a P alatului de J u s ti­
ţie adnotează însă aceste demisii
cu cele maj variate comentarii şi
ecoul lor răzbate am plificat în lu
mea împricinaţilor. E l este din ca
le afară dureros pentru ceilalţi
m agistraţi, pentru acei care r ă ­
mân şi vor răm ânea până la sfâr­
şit să ne judece, acél care supor­
tă ou bărbăţie regim ul de salarii
a l S tatului şi pe care anchetele nu
îi „enervează“.
Gânditu-s‘a vreodată în minister
ce situaţie se crejază acestora prin
demisiile a tâ t de uşor prim ite ale
celorlalţi? C ântăritu-s‘a gravita­
tea stării de spirt care se răspân­
deşte în public prin asemenea sis­
tem de ,,sancţiune“? Cetăţenii jus
tiţiabili îşi opune cu nedumirire:
m ilitarul incorect merge la con­
siliul de război, profesorul ne­
nea anchetelor: ele trebue să fie
prudente şi discrete până la sta­
bilirea vinovăţiilor. Acestea tre ­
buesc publicate şi reprimate. Sis­
temul de azi este invers: se înce­
pe prin publicitate şi se termină
prin muşama. Se discreditează un
corp întreg — cel mai demn pe ca
re îl avem încă, cu toate regreta­
bilele scăderi — şi se menajează
vinovaţii. Poate fi comod, dar nu
este nici cuminte, nici cinstit, O
bună administraţie a justiţiei ne
cere •& revenim la metodele iul
Stelian. Reformele temeinice se
fac fără vâlvă, cu seriozitate şi
in spiritul acelei legalităţi supe­
rioare care nu poate nesocoti im­
perativele justiţiei una pentru
toţi,
EUGEN CRĂCIUN
Prelungirea stării excep
ţionale In Anglia
LONDRA 20 (Rador). -
R e g ele a sem n a t d ecre­
tu l pentru rein o irea pe
încă o lună a stării de îm
preIurări ex cep ţio n a le, a
cea sta din pricina crizei
m in iere. A m ai sem n at şi
un d ecret pentru convo­
carea parlam entului la 25
Octom brie pentrwca a ces
ta să aprobe reg u la ­
m en tele p u blicate, in con
form atate cu starea rae îm
pre furări ex cep ţio n a le.
Comparaţiuni Intre munca
marele calităţi ale ilustrului dispă­
rut. încercarea ar ii cu neputinţă
în spaţiul restrâns, rezervat aces­
tei rnbrki.
Spunem numai că dispare, ca
moartea doctorului Babeş, o siea
de primă mărime, cu puternică stră
lucire in orizontul Ştiinţei umane.
A iost chemat, acum vreo patru
zeci de ani. Ia facilitatea de medici­
nă din Bucureşti împreună cu alte
două stele, doctorul Asache şi doc­
torul Toma lonescu. Doctorul Ba­
beş era proiesor de bactereologie
la imiversitatea dir, Budapesta. Doc
torul Toma lonescu era prosector
la facultatea de medicină din Pa­
ris, singurul străin, admis să ocupe
o catedră la acea facultate, de când
există ea.
Cei trei profesori noui — Asa­
che, Babeş, Toma lonescu — aşe­
zaţi alături de Titu Maiarescu, liaj-
deu, C. Dimitrescu-laşi, dădură în­
văţământului nostru superior o stiă
lucire pe care nu o cunoscuse încă.
Facultatea de medicină din Bucu­
reşti, in special, dobândi chiar în
occident o faimă pe deplin meri­
tată.
Acele vremi au trecut. Speram
că au să revină. Azi, în crearea ca­
tedrelor. în numirea Profesorilor şi
chiar în înfiinţarea facultăţilor nu
se aleargă după merit ci după in­
teres electoral. Unii. deopildă vor
înfiinţarea unei noui facultăţi d e
teologie la laşi. Alţii o vor la Chi­
şinău. Nmem nu se întreabă dacă
peste cele două facultăţi sub medio­
cru alcătuite, mai e nevoie de o a
treia mai rea decât cele dintâiu.
Aşa sunt vremilc acum. Vremi
de inflate şi de mediocritate: lei
mtiiţi iără valoare, m ohsori malii
ta h l R.
Construirea liniei Braşov-Nelioiaşi-Buzău. - Importanta ei economică. - Dn
record mondial atins In România. - Câte trenuri ror circola pe noua linie. "
Viaductele. - Cât a costat tunelul
Duminecă 24. Octombrie, va avea
loc după cum a.m fişai anunţat,' stră­
pungerea marelui tunel de la Teliu.
La orele 10.40 dimineaţa, in pre­
zenţa ..oficialităţii, a reprezentanţilor
presei din Capitală şi a unul număr
de invitat!, se va comanda explozia
Linia Braşov-Neiioiaşi-Bnzău
Tunelul Telin este situt pe noua
linie In construcţie Braşov-Nehoiaşi-
Bnzăn, intre staţiunile Poiana Flori-
lor şl întorsătura Buzăului, dela ki­
lometrul 23 la klm. 27, având o Inn.
gime totală de 4370 metri.
Importanta acestei linii nu va
scăpa, desigur, nimănui, ea contri­
buind în primnl rând la debicarea
actualei linii de mare trafic Ploeşti-
Predeal-Bnzăn»
-1 I 1 i1 i1 - manilor trebue redusă şi bine preeij
ultimelor mine cart vor deschide de­
finitiv tunelul.
In articolul de fată vom relata lu­
crările cari se vor efectua în vede­
rea realizării unei noui artere de
cale ferată, care să lege Ardealul cu
vech’ul regat.
Linia Biaşov-Nehoiaşi-Buzău o-
dată terminată, va permite ca toate
bogăţiile Ardealului să se poată
scurge spre porturile dunărene Brăila
gi Galati pe o cale rapidă, nemai e-
iectuând actualul ocol prin Fiieşti-
Bnzăn.
Pentru economia naţională linia in
construcţie va fi, aşa dar, de o im­
portantă netăgăduită.
p este a p a T ă h ă n ă u lu l, in lu n g im e
d e 1 20 m e t r i ş i l a o î n ă l ţ i m e d e 40
m e tri, p e ste ' G iu rca, în lu n g im e de
140 m e t r i ş i l a o î n ă l ţ i m e d e 36 m e .
t r i . p e s t e C o ş o c a , î n l u n g i m d e 22 Ş
m e t r i ş i l a o î n ă l ţ i m e d e 54 m e t r i ,
p e ste a p a B u z ă u lu i în lu n g im e de
350 m e t r i ş i l a o î n ă l ţ i m e d e 74 m e .
t r i t p e r i e B d s c a , In l u n g i m e d e 262
m e t r i ş i l a o î n ă l ţ i m e d e 40 m e t r i ,
ia ră şi p e ste B u ză u , ta lu n g im e de
100 m c l r i ş i l a o l n ă l \ i m e d e 2 0 m e .
t r i , e tc ., e t c .
T o a t e a c e s t e v i a d u c t e se v o r c o n s
Iru l în b e to n , a f a r ă d e cel m a r e d e
p e s te a p a B u z ă u l u i c a r e v a Ji c o n s ,
tru it p a r te d in b e to n şi p a r te
m eta l.
d in
D in tre v ia d u c te sin g u ru l care a
fost, c o n s t r u i t e s t e a c e l a d e l a T e l i u ,
re stu l se v o r c o n s tr u i tr e p ta t, tr e p .
ta t p e m ă sc iT ă ce şi l in ia v a a v a n s a ,
SUMA RECLAMATA DE ÎNTREAGA
LINIE
întreaga linie Braşov-Nehoiaşl-Bu-
zău, va avea o lungime de 150 km. şi
va costa circa două miliarde şl ju­
mătate lei — această cifră fiind, bine
înţeles, obţinută după preţurile ac­
tuale ale materialelor .şi mânei de
lucru. In soma aceasta intră şi refa­
cerea radicală a actualei linii Ne-
htoişi-Buzăn, al cărei trasen va fi.
pe alocuri, modificat.
Această importantă reţea ferată ar
fi dată circulaţiei maximum in trei
ani. în cazul când guvernul ar a-
corda la timp creditele necesare,
3. MANTIA
Negocierile tranco-gennane
ceri joacă u n rol hotărâtor in viaţa
publică. Dar nu.l joacă pe faţă. Ei
domnesc în culise. Scena e rezerva,
tă oamenilor politici. Aceştia vo r.
besc se agită, hotărăsc, ca şi cum
ar fi liberi şl de rine stătători. Stă.
pdnilorii banului ae mulţumesc cv.
puterea reală: el se lipsesc de glo.
rie şi fug de publicitate.
lată însă că tn epoca noastră, su.
per.capitalistă, fruntaşii finanţei şi
ai industriei, coboară pe scenă. In
loc de a da sfaturi şi îndrumări, ci
Inu iniţiative şi publică sub propia
şi întreaga lor semnătură manifes.
la îndrăzneţemA trecut vremea emi.
nenţelor cenuşii şi a maiestăţilor
grave. Puternicii zilei bat toba mp.
r e : ci cutreeră lumea, dau intervie.
wuri, ţin discursuri, urmăresc sen­
zaţia] întovărăşiţi de cinematograf,
de magnezlc şi focuri bengale. E mo
du!, de adaptare între capitalism şi
democraţie: peste capetele interme­
diarilor, fruntaşii iau contact cu ma
sele populare.
Pătrundere bancherilor în viaţa
publică, a avut de altfel, până azi
consecinţi fericite, La Versailles, un
om de finanţe, a semnalat în mod
profetic greşelile împlinite de poli.
ticiani. ’să amintim, din pă.rerile lui
Keynes, cele două principale: Usuma
reparaţiunilor pusă în sarcina ger.
'zată; creanţele americane trebuesc
şterse'*, Abea azi ne dăm. seama că
numai soluţiile propuse de Keyne»
pot salva gospodăria europeană.
Cum ne dăm deasemeni seama.} că
refacerea economică « Europei este
prima şi cea mai importantă condi.
ţiune pentru statornicirea păcei, De
unde, deducţia firească, pentru ori
şi cine, că mijloacele techuice cele
mai practice şi mai folositoare pen.
tru refacerea economiei europene,
sunt şi m.ăsurile politice cele mai
înţelepte. $i cine ar putea hotărî a.
ceste mijloace technice“ dacă nu
oamenii de meserie?
Să reamintim rolul finanţei ar.glo
saxone la alcătuirea planului Da.
wes ?
S ă r e m i n t i m . c ă a r g u m e n t e l e de or
d in econ om ic, au fost d ecisive la
L o c a r n o , l a G e n e v a ş i a c u m în u î .

din America şi România

demn este destituit ftLS, cruţare,
— judecătorul abuziv demisionea­
ză... Deceî
Dacă există judecători incorecţi
nimeni nu v a regreta plecarea lor
din ,rândurile m agistraturii. D ar a
ceastă plecare nu trebue să se fa ­
că pe căi lăturalnice.
itând m ăsurile directe, mi­
nisterul poate fi anim at de in­
tenţii bune şi urmăreşte, proba­
bil, numai să evite scandalul ca­
re Înconjură totdeauna asemenea
destituiri. Metoda adoptată merge
însă deadreptul îm potriva scopu-
lhi şi prejudiciază atâţia nevino­
vaţi.
Trebuesc anchete, de acord. Dar
cât mai r a r şi numai când nu se
poate altfel: există doar inspec­
tori (cel puţin în budget) oare ar
trebui să ancheteze curent şi fă­
ră vâlvă. Ia r când aceasta nu a-
junge, fie şi ancheta cealaltă.
Dar pentru toate abaterile de la
legea cinstitei judecăţi şi fără pu­
blicitate prealabilă.
Prestigiul autorităţii este în a.
ceasta privinţă considerabil mic­
şorat din cauza uşurinţei cu care
toate guvernele din urm ă au încu­
ra ja t abuzurile electorale: m*MO-
rităţile se fabricau altădată prin
politie şi administraţie, acum se
obţin prin judecători şi arm a­
tă. F urul care ia astăzi pen­
tru altul, va lua mâine pentru
sine. judecătorul care calcă legea
iu interesul tării“, va călca-o şi
iu interese mai puţin sfinte.
R eintrarea în, legalitate ni se
pare, de aceia, o condiţie de bun
simţ pentru restaurarea presti­
giului justiţiei noastre. Pe u rn ă
vor putea veni Si sancţiunile, a-
devăratele sancţiuni. Eficacitatea
lor presupune salarizarea onestă
a m agistraturii, ca şi-a celorlalţi
funcţionari. Statul nu are drept
să desconsidere munca slujitorilor
săi nici să le impue jertfa sănătă­
ţii şi a demnităţii. Salariile de
azi nu lasă altă alternativă celor
lipsiţi de mijloace proprii Fără
îndoială, aceasta nu poate consti-
tui nici cea mai mica justificare,
pentru m agistraţii car! s’au abă­
tu t dela îndatoririle lor. Cauzele
şi remediile oricărei situaţii în­
grijitoare trebuesc însă căutate în
planul obiectiv. Guvernele noas­
tre care găsesc fonduri pentru a-
tâtea întrebuinţări îndoeînice, spe
culează prea mult asupra erois­
mului m agistraturii. Eroismul
este un sentiment de extremă în­
cordare care nu se poate cere la
in finii aici «iliar unui corp de e-
Iît£,
die Ing. N. X. M evrocordato
Istoria muncei în Europa, este o
listă nesfârşită de conflicte eü capi­
talul. Echilibrul, prin excelentă ne-
stabll, se zdruncină la fiecare lovi­
tură ce primeau statele din afară şi
rezulta în fiecare caz câte o concesi­
une mai mică sau mai mare făcută
forţat lucrătorilor. Idealişti, în toate
ţările, au încercat să rezolve proble­
ma prin daruri mari îăcute anumi­
tor clase de muncitori: împroprietări­
rile din România sunt un bun exem­
plu. Acestea devin un fel de răsplată
târzie pentru nedreptătiri din trecut,
dar ele nu schimbă întru nimic sis­
temul de tacită combatere reciprocă
a celor două forte. Antagonismul de­
vine şi mai aparent în ţările supra-
industrialîzate. Greva minerilor din
Anglia, arată extremele dezastruoa­
se pentru economia tarei ce rezultă
din această opoziţie armată.
America, dintr'un început, a avut
de contat cu lipsa de braţe care pu­
nea munca într’o poziţie favorabilă.
Totuşi, desvoltarea industriilor şi
complectarea locurilor prin imigrare
şi prin creşterea populaţiei ar li pro­
dus fără îndoială situation! asemă­
nătoare celor din Europa dacă nu
survenea la timp o complectă schiin
bare de sistem. Inginerii americani
şi în fruntea lor Henry Ford, dornici
de a elimina risipa de orice fel din
întreprinderile lor, şi-au dat seamă
repede că randamentul oricărui mun
citor este în funcţiune, directă de
continuitatea muncei şi de interesul
ce-1 găseşte fiecare în lucrul său.
Cum se măreşte'interesul unui lu­
crător în lucru! său? In primul rând
îi se asigură printr’un salariu sufi­
cient traiul normal şl sănătos, nece­
sar menţinere» în perfectă funcţiune
a calităţilor fizice. De asemenea se
menţin condiţiuni de ■lucru cât mai
h.gienice în ateliere. Dar lucrătorul
cât de puţin educat, pe lângă efortul
fizic ce furnîsează dispune de rezer­
va psihice remarcabile: imaginaţia,
darul de observaţiune, afecţiunea şi
mândria pentru tmunca, pentru fabri­
ca lui. încrederea, etc. Aceste cali­
tăţi latente stimulate in mod judi­
cios formează un aport nepreţuit ca­
re şi-l însuşesc industriile bine or­
ganizate. Ifnbunătâţirile şi perfecţio­
nările maşinilor, etc. datorite lucră­
torilor americani sunt cunoscute. Ele
au fost obţinute prin contactul strâns
şi spiritul de colaborare ce există în­
tre ingineri şi muncitori, fabrica la
rândul ei râsplătindu-le în mod- lo­
ial. Diferitele departamente ale unnei
fabrici rivalizează între ele pentru
a avea randament cât mâi. mare. Se
publică săptămâna! tablouri de pro.
ducţie. economii realizate, accidente
evitate, etc- şi lucrătorii comentează
aceste1cifre cu vădită satisfadţiune.
Citările la ordinul de zi sau decora­
rea unităţilor cu furajere, etc, intim
pul războiului porneau dela acelaş
principiu şi atingeau acelaş scop: A-
semenea „citări la ordinul de zi“ de
cazuri, excepţionale pe domeniui mun
cei în fabricile şi administraţiile a-
mericane sunt curente! Se întărăsc
astfel din ce în ce mai mult legătu­
rile între toţi; membrii unei organi­
zaţii fără distincţiune. Nici unul nu
se poate crede nedreptăţit nici să in­
vidieze pe altul de avansarea meri­
tată. Domneşte o loialitate perfectă
între toţi şi lucrătorul se poate lepă­
da de armura sânjenitoare a sindica­
telor şi uniunilor, neavând nevoie, de
ele pentru a-şi apăra drepturile.
întoarcerea în România relevă u-
nele contraste deplorabile. Conduce­
rea mai tuturor întreprinderilor este
Încătuşată îh formele rigide ale unul
biurocratism sclerotic care nu per­
mite talentului individual să-şi ma­
nifeste capabili lalea. Iniţiativa ele­
mentelor tinere se loveşte de pereţii
hermetic! ai rutinei şi sistemul de pro
tecţie descurajează pe cei nedreptă­
ţiţi şi este dăunător bunului mers al
întreprindere,i. Autoritatea şefilor este
minată prin propria lor incompeten­
tă şi pentru menţinerea ei se ridică
bariere înalte care exclud orice con­
tact inteligent cu lucrătorii, ba cu
conducătorii în subordine/ Lucrătorii
evident ’ mái au multe'de îiivaţat.
Dar trébufi sădi se dea putinţa să' în­
veţe prin povăţuire şi prin îndruma­
re permanentă. Multi lucrători din,
fabicele Amerleei nu-vorbesc încă
lirhba engleză: sunt printre ei Cehi,
Poloni, Români abia de câţiva ani în
Statele-Unlte. După. spusele ingineri­
lor de acolo aceştia nu sunt elemen­
tele cele mai rele!
Condiţiiraile de trai ale lucrători­
lor în România sunt, neglijate aproa­
pe complectamente de societăţi. Per­
sonalul dela un grup de sonde, din
regiunea Buştenari locuia la 14 km.
depărtare şi trebuia să facă în fie­
care zi 28 km. pe jos. pc lângă cele
8 ore de uhun că la sondă. Randamen
tul lor evident nu putea fi foarte
mare. Societăţile trebue să înţeleagă
că un om prost hrănit, ducând o via­
tă , nehigienlcâ, nu este în stare să
muncească în mod satisfăcător- in
interesul randamentului mai mare
de’muncă, eie trebue să facă tot po­
sibilul să aducă muncitorii la un
traiu regulat şl sănătos., Românul r.u
este refractar progresului, îşi asimi­
lează repede , noţiuni noi şi răsplă­
teşte cu prisosinţă orice efort făcut
pentru educarea lui.
In ce: priveşte continuitatea mun­
cei. ea se obţine prin’divizarea mun­
cei. în aşa fel încât fiecărui lucrător
să-l revie o serie de operaţiuni cât
mâi mică şi deci cât mai bine şi mai
(Citit! continuarea in p*g, I U )
PARIS 20 (Rador). — D l Ser-
m ă la T h o i r y ?
ruys, directorul ministerului de co Starea, d e s p i r i t g e n e r a l ă e azi
mert şi un reprezentant al minis­ p rie ln ic ă „ s o lu ţiilo r eco n o m ice" Ba
terului de externe au plecat la în d e a m n ă p e sp ecia lişti să ia să d in
I n tr a r e a m a re lu i tu n e l d e la T e liu Berlin pentru a uegoeja prelungi­ re ze rv a lor tr a d iţio n a lă ş i s ă .ş i s p o .
rea acordului franco-gennau din v e d e a s c ă 1n p u b l i c . c r e d i n ţ a ş i c o n .
Tunelul Teliu va fi cel mai mare MANA DE LUCRU ANGAJATA
15 Mai, în privinţa schimburilor v in g erile ,
din întreaga tară, cel dela Bareşti, La sfredelirea tunelului au lucrat,
lung de 3330 metri, rămânând astiel comerciale dintre Germania şi O a s e m e n e a s p o v e d a n ie a p a r e a zi,
în medie, între 600 şl 809 lucrători Sarre. Acordul va fi modificat,
pe planul al doilea. zilnic, puşi sub supravegherea, clvn u r m a t ă de s e m n ă tu r i ilu stre , care
întreaga lucrare este construită şi ştabilindu-se regimul vamal pen­ d a u p r e ţ b i l e t e l o r d e b a n c ă şl c e e a .
partea, serviciului de control al di-
proectaiă de direcţiunea generală de recţiunei c, f, r„ a- unui şef de di­ tru produsele metalurgice schim­ ril,or i n t e r n a t i o n a l e , î n t o a t e z i a r e l e
construcţii C. F. R., de sub «Induce­ vizie secundai, de doi ingineri. bate între Germania şî Sarre, po­ d in lu m e . In d u s tr ia ş i p u te rn ic i, p re .
rea distinsului technician d. inginer Antrepriza iuliu Berger, dela Ber­ trivit, cartelului internaţional al şe d in ţi de tr u s tu r i, c o m e r c ia n ţi. a r ­
inspector general Romuins Baînle- lin., căreia i-a fost, adjudecată acea­ fierului. m a to r i d a r m a i ales b a n ch eri, p a rti,
seu, iar noua linie face parte din pro­ stă lucrare, are şl ea pe şantier un * c u l ’i r i ş i o f i c i o ş i , d i r e c t o r i g e n e r a l i
gramul pentru întregirea reţelei căi­ director şi patru ingineri special'şti şi g u v e rn a to ri, d e pe a m b e le c o n ti­
lor ferate. întocmit de d-sa încă din BERLIN, 20. — (Rador): Guver­
în ohaterie. Această antrepriză, exe­ n e n te c a p ita lis te , îş i a fir m ă cre d in .
anul 1919. nul german publică un comunicat f a l o r î n l i b e r u l s c h i m b , în lib e ra
cută întregul ansamblu al lucrărilor
după planurile şi sub strictul con­ dezminţind zvonul că ar avLa inten c ir c u la ţie , în lib e ra d e sv o ltn r s a fo r.
UN RECORD MONDIAL (id să propună o conferinţă interna-
trol şi dirijarea direcţiei generale ţ e l o r d e p r o d u c ţ i e . E un i m n d e c r e ­
A' o u a l i n i e v a p r e z e n t a m a r i a v a n ţioală pentru examinarea or ovele­ d in ţă şi de lib e rta te care c o n tra ste d .
de construcţii C- F. R.
t a i j i l clin p u n c t u l d e v e d e r e a l u ş u .
Iniţiativa antreprizei constă nu­ lor schiţate în întrevederea dela j<5 c u d e p r i n d e r i l e p r a c t i c e , d e h n c .
rin ţei tra c ţiu n ii şi ex p lo a tă rii, ad­
mai în ce priveşte executarea săpă­ Thoiry. d ia tă re a liza re a o a m e n ilo r de u fa .
m i ţ â n d o r e z i s t e n ţ ă m a x i m ă d e 12 turilor. * c e r i . D e a c e i a p r o v o a c ă oare f i c a r e
la m ie. A stfel v a p e r m ite rem orca, Restul, adică dimensmnea zidări­ BERLIN 20 (Rador). — Din New u im ire.
rea celor m a i g rele tr e n u r i m ü ita r e . ilor. felul lor, compunerea prolilelor York se »nunta că guvernul ame. Ce înseammă constatările priritoa.
C a iu ţea lă d e c o n s lr u c ţic f tu n elu l potrivit c.u rezistenţa ce trebue să ricap s‘a pronunţat împotriva pla­ re la împărţirea hărţii europeni, în
d e lu T e l i u a o b ţ i n u i u n r e c o r d m o n opună terenului, cad în sarcina şi state prea mici şi prea numeroase ?
sării obligaţiunilor de cale ferată
d ia l lu cră rile efec tu a te a ci, în tre , răspunderea direcţiunei de eonstruc- Ce înseamnă dorinţa de a înlătura
germană pe pietile Âmericei, de
c d n d iu ţe a la de în a in ta r e re a liz a tă ţ’l. oarece în cercurile oficiale dom­ orlşi ce barieră vamală, indiferent
p â n ă a c u m , la cele m a i m a r i t u n e . de consideraţii de ordin istoric, po.
CATE TRENURI VOR CIRCULA neşte cea mai mare îndoială asu-
lu ri d in lu m e . lilic sau chiar economic ? Generali,
pra oportunităţii unui asemenea
T u n e lu l e s te c o n s t r u i t p e n t r u ca le P e linia B raşov-N eho- zarea unor principii, internaţionali.
d u b lă , f iin d p r i m u l in a c e s t g e n in
iaşi-B uzău vor p u tea cir­ plan. zarea unor argumente, produc dese
ţ a r a ,n o a s t r ă . E i a r e o' l ă r g i m e , d e SO
cula cu uşurinţă 36 pe­ ori o foarte justificată îngrijorare.
m e t r i ş i 50 c e n t i m e t r i ş i o î n ă l ţ i m e Şi daru naştere suspiciunei că ee-
rech i de trenuri, adică 72
d e 6 m e t r i ş t 75 c e n t i m e t r i , dând
a s tf e l p o s i b i l i t a t e a f In c a z u l e le c ir lfi trenuri zilnice, cu tonagii Cutremure de pământ in rînţele îrynltei finanţe internaţionale
nu sunt dictate numai de interese
c ă rii lin iei, in s t a l ă r i i s â r m e lo r
in terio r.
in variind între 3 4 0 to n e (ia
tren u rile de călători) 6 8 0 Japonia de specialitate, dar su n t influenţate
şi ele de convideraţiuni de ordin
to n e (la tren u rile m ilita­ LONDR A20 ( R a d o r ) , —
Tot ceioce teh n ica m o d e r n ă a re a . politic, Manifestul bancherilor re.
Uzat p â n ă în p re ze n t, a fo st p r e v ă ­ re) şi 6 4 0 to n e (la trenu- Din T okio se anunţă că produce, cuvânt cu cuvânt , deckwa.
z u t In a c e a s t ă g r a n d i o a s ă l u c r a r e . ril de m arfă).
ia Osaka şi N ogoya s a u ţiile făcute de d, Stresemann, tn nu.
mele Germaniei, la Geneva. Şi fap.
Un lant de tuneluri sim ţit cutrem ure de pă­
m ânt, cari au pricinuit pa tul că Germania a înlocuit politica
de rezistenţă prin politica de „refa.
In a fa ră de tu n e lu l T eliu, pe lin ia în antrepriză, fiind aproape terminat nică. cere economicăfăcdndu.se şampio
B r a ş o v . J S e k o i a ş i , m a i s u n t p r o e c t a t e * în prezent. Lucrările la celelalte 13 nul liberului schimb european, ne
u r m ă t o a r e l e 14 t u n e t e : T u n e l u l Co- tunele se vot angaja, in cursul anu­
dă de bănuit că această acţiune, sprj
lumbelu, în l u n g i m e d e 340 m e t r i , lui viitor, in mod progresiv.
t u n e l u l Ţepeluş, î n l u n g i m e de 3 62
Besminţirea alianţei se­ jinitd de finanţa anglo.saxonă, tin.
de nu numai la refacerea economi,
m e t r i , t u n e l u l Arţagul, in lu n g im e
CAT COSTA TUNELUL TELIU
crete intre Polonia şi că a. Europei dar şi la refacerea v e
d e 540 m e t r ! ., s i t u a t , c h i a r p e v e c h e a
fro n tie ră , t u n e l u l Grămăticul,
Marele tune! dela Teliu, complect
term mat, va. costa, circa un miliard
în
România chiuhii echilibru de forţe.
E n u m a i o b ă n u ia lă . E a tu lb u ra
l u n g i m e d e 200 m e t r i t u n e l u l de lei.
Ne­ UN COMUNICAT AL LEGA­
în s ă a t m o s f e r a „ e co n o m ic ă '* . De a .
grea, i n l u n g i m e d e 188 m e t r i , t u n e Până în prezent s’au cheltuit, la Ţ IEI ROMANE DIN SOFIA cela r e z e r v e le fin a n c ia r ilo r fr a n c e z i
acest tunel. 650 milioane ie!- Antre­
I u l Tăhărăul, î n l u n g i m e d e 230 m e SOFIA. — (Rador): In legătu­ s u n i f o a r t e f e r i c i ţ i . E le î n l ă tu r ă ori
t r i , t u n e l u l Caşoca I i n l u n g i m e d e
priza I. Berger şi-a luat angajamen­
tul ca cel mai târziu până la 18 Mai ră cu ştirea lansată de un ziar bul­ ce s u b î n ţ e l e s p o l i t i c , şi p re c izâ n d
334 m e t r i , t u n e l u l Caşoca II, î n I u n 1928. lucrările să fie defimtiv termi­ gar cum că între Románia şi Po­ d o r i n ţ e l e o a m e n i l o r de. a f a c e r i , d a u
( P o le d e 3,15 m e t r i , t u n e l u l Caşoca nate. iar tunelul predat organelor lonia s’ar fi încheiat un tra m se­ m a n i f e s t u l u i c a r a c te r u l de speC ialU o
III, i n l u n g i m e d e 370 m e t r i , t u n e l u l statului român. cret îndreptat in contra Bulgariei te, d e c a r e a r e n e v o e .
C ăci d in do rin ţe le e x p r im a te de
Broasca i n l u n g i m e d e 570 m e t r i şi prin care Polonia ar urma să pri­
VIADUCTELE b a n c h e ri, r ă m â n de lu a t în s e a m ă ,
t u n e l u l Bonţu! î n l u n g i m e de 350 mească. in caz de nevoe, un ajutor
m e t r i , t u n e l u l Bonţu! sec, î n l u n g i ,
c â t d e c u r d n d şi cu c â t m a i m u lt
O m a r e p a r te a lin iei in c o n s tr u e , din partea României din câteva di­
m e d e 284 m e t r i , t u n e l u l Stânca, i n ţie u r m â n d u n t r a s e u f o a r t e a c c i d e n s p ir it l i b e r a l : s u p r im a r e a şic a n e lo r
vizii, legafiunea României prin biu-
l u n g i m e d e 100 m e t r i ş i t u n e l u l Cep t a l î n m a s i v u l r i â n c o s a l C a r p e n i l o r ,
şi ta x e lo r a b u z iv e , la i m p o r t şi ex.
roul ei de presă a dat ziarelor ur­
tura, î n l u n g i m e de 265 m e t r i . p o r t , şi s t a b i l i z a r e a m o n e t a r ă .
r e c la m ă a m e n a j ă r i cu lo tu l sp e c ia le mătorul comunicai:
G. G.
0 deosebită particularitate prezintă p r i n t r e c a r i ş i c o n s t r u i r e a a n u m e . „Legatiunea Regală a României
tunelurile Caşoca II şi Cai ca III caii r o a s e v i a d u c t e .
diu Sofia dsmiute categoric şti­
sunt suprapuse şi în cruce, pe ace­ D e sig u r a v iito a re p lim b a r e cu ire
laşi munte, la o înălţime de 54 metri n u l i n t r e l i r a ş o v - N e l i o i n ş i v a o f e r i
rea unui ziar de dimineaţă despre In pag. 11l-a?
existenta unui tra ta t secret roma» TEXTUL M A N I F E S T U ­
intre ele. a sp e c te şi p e is a g ii a s e m ă n ă to a r e ce.
no-polon îndreptat în contra Rul. LUI ECONOMIC INTER-
Dintre tunelurile de mai sus sin­ l o r d i n E l v e ţ i a , NAŢIONAL
gur acela dela Golumbelul a fost dat Pi-htf'i'nrtl£>1 aivnrh/rf#