AWL IX No 2525
auu_nr., OW 21111221111211112111118
..r_pwinmmmnsmnummw--_,-----
NUMERUL 10 BANI
NCEP DE LA 1 fA 16 ALE FIE-CLREI
Oleo plItesc tot,a'auna mainte
ABONAMENTELE
n BUCURESTI la Casa adosinistratiet
priu mandate poltala
in JUDETE sI -STREINATATE 30 Lei
Un an la Taa'3o La; In Streinatate 25 a
Sase luni 15 a ,, I,
t8 ,
Tret Ina* . 8 a a a III
In Wcreintitate 30ifbanl
numr
MANTISCRIPTELE NII
, _14111anneassinzzonsounri=
ADMINISTRATIA
EPASAG.17BANCEI NATIONALE,
1313181611SIMIEHISIONSWEIBBOollsolaboalammoleaft-orrPrzer
Se face iuminä
Par'ca tara romineasca nu'i atit de
neroada pe cit a crezut-o D. Dimi-
trie Sturdza si elita D-sale. Se vede
cá cei opt ant de opozitiune liberald
si de gogoserie nationald iz
bufit sä abrutizeze pe toatä lumea
vicieze simtul public.
sA
Zilele acestea, eri, alaltA- er i toatä
sAptämina, deosebitele sectiunT ale
intrunit, ati dis-
Ligel culturale
cutat in privinta niileniulu i pre-.
tutindeni politica si aPostazia D-lui
StUrdza primit dezaprobärile me-
ritate. Este un Semn 'al tirnpulul
al redésteptareT opiriiunel publice.
Acum Cite-va lunT, cine ar fi cute-
zat s se apropie macar de aceste
cetätul liberale, supranumite sectiu-
nile Ligel ? Ce soartä ar fi fost re-
zervatä indraznetului care ar fi avut o
altA opinie de cit D. Dimitrie Sturdza
si care n'ar fi votat incred.erea de-
plina îti eful partiduluT ?
Nu maT departe de cit toanma tre-
cutä, liberalil din nvlrita OculteT, e-
reati nu numa st dar despotil
Ligel culturale. Ii,. Bucurestl, marele
Sultan era actualul sef al guver- lin sail la Buda-Pesta.
*nului, Tar aghiotantil säT, D-nii Can- lereMititli
tacuzino, Palladi, Delavrancea, crag al ne pomenim uu o
puternici stlp necontestatT.
Dar a fost destul ca D. Dimitrie avut vrem s invqe romineote, dar a avut vkeme
Sturdza sä guverneze tam inmp de beratil
sease lunT, pentru ca,ri opinia pu-
"
blica sá se faca o cornplectä reve-
nire. S'a sfirsit cu Sultanul, aghio-
tantil par'ca' fost de clnd lumea,
farmecul, S'a imprästiat
nävälit de o-data îri sfintele temple
unde nu putear oficia daca nu te nu- colectivitatea se vede in p'ine, de Jain. 'Mee
miaT Palladi ori Bianu.
La Craiova si la Ploe§tf, aceste
cloud puternice centre ale liberaliz-
muluT si ale nationaHmuluT, colec-
tivitatea sturzista a fost, nu invinsd,
dar distrusä.
evaporat
plerit, ca un vis majoritafile sefuluT,
Tar in Bucurest, la centru, in, inima
u-tot-puternicieT sturziste, opozitia a
clstigat bätälia aproape fard sä lupte.
Pentru mine, faptul important nu
esté ca Liga va trece din milnile
D-lul Sturdza in alte milM, pentru
mine faptul important este eá numaT
dupa 6 lunT de guvernare national-li-
beralds'a putut opera o atit de impor-
tantä prefacere in opinia publicd.
.
Cad, numal, in acest scurt timp
greselile si incapacitatea cabinetuluT
aü izbatit, sà» transforme niste ne-
märginite unanimitätT in niste infime
minoritAti.
$i la Liga s'ati facut alegerl libere
dar Tata rezultatul. Aceste libere e-
lectiunT nepregätite de nimeni si ne-
indurite de agentil forte'. publice aü
esit foarte defavorabile politiceT D-luT
Sturdza. Votul din BucurestT, maT cn
seamd, este foarte semnificativ, pen-
tru cA in comitetul LigeT stilt douT
ministri carl, daca aú sirntibilitatea
normald, trebuTe sä inteleaga ca tre-
bule sä lase locul altora.
Cel putin liberaliT ail avut zilele
acestea destule avertizmente.
Tara, asa cam indirect dacä vroitT,
a spus ca e satula i dezgustata de
politica ministerulta. Aceea ce sim-
tiam totT, aceea ce simteati chiar li-
nemulthmirea care plutea in Sfirsitui
aer, dezaprobarea pe care o vedem pe
toate buzele, a dobindit zilele din
urmá o expresiune concretd. Opinin-
nea publica a gäsit mijlocul sä spule ce frunktyl rezultd cd D. Dimitrie Sturdza
D-lul Sturdza cum ea' politica D-sale partidulusi.
a dat faliment.
Rare-orl s'a väzut un guven de- cute : Ei cred cd ntergem,cu2; payi repezi
monetizat in mai scurtA. vreme. De clitre un minister Steitescu.»
acuma nu mai e de cit chestie de
I .=1022222'r"'r.
SE INAPOIAZÀ,
Director politic: ALEX/V.BELDIMANO
crm,,niq'oNT No. 25)
si!.:g swxmansmenamabXmanalwassemnalmo
timp, de lunT, sati de ani, putin im-
porta ; dar ceea ce este cert, e fap-
tul cd tara a emis pasportul
Sturdza.
Va pleca astd-zi sat va pleca
asta n'o putem spune cu sigurantA ;
dar ceea ce Outem 'afirrna este cA
va pleca cit de curind, mai curind
de cit indrAzneam a spera i mai ru-
sinos de clt î este permis until gu-
vern sl cada.
Si, ce este IncA i maT trist pen-
tru partidul liberal, este ca intila de-
zaprobare concreta o primeste din
partea tare pe o chestie patrioticd.
Tara; zmulgind Liga din minile 11-
beralilor, le-a spus ca nu-Y crede
destoinid sa conduca o miscaré pa-
1
triotica si cA nu maT are incredere
in sentimentele lor rominestl.
Const. C. Banal:bap
AM
ArrnzA icmArrICA
fJii
Shjbas Ramtniei
Partidul nafionat-liberal, are o ciudatl metodI dul de la putere.
de a-ai manifesta nationalizmul. Iat o mostrit
D. I. Skupiewski, de religie.polonez -vorba Knea-
-a zului bet implmintenit pentru a"fi rniiit, dupa se reculeagd in opozitinne, uncle, in urma, luares.
aceea, director al Monitoredui 0 ficial.
Acest act genial al D-lui Stolojan
se bire partidului, nu e de mirare ea, in scurtA veme
ne pomenim n un parlament comandat la Ber-
Sturdza e, 6,m poznal ai foarfe linge-ta-
eind e vorba de palat, de aceea nu miL mir
rast de rominT tiberalT-
nalionall instal* in suljbele eele mai durdulii.
Noul cetltian, Skupievski, de end e in n'a
eapcte numal douà slujbe de eind aí renit Ii
iaputere.
Clef nu de giaba Mititt:ti este al OA patron.
Van.
rule
bine-cuvintatd
D. Scortescu se tine de comedil. De abra
Pe SO-0' trnpld burta si deputatul Iatfilor, ne-
avind alt-ceva mat' bun de fácut s'apued
s'a turbure afacerile acestor onorabi1 domni.
Asa, $tiut este azi motivul pentru care
Camera a votat o lege favorizatoare a za-
Itärului. tste vorba de incurajarea unei
fabrice noui de zahdr sub auspiCiile ocultd. trimise
D. Scortescu, Slinbata trecutä, a propus
un proiect de lege pdn care e interzis ori- braria Hachette, Ad punimdu-se in 'relapuni cu
cdrui rfieinbru al parlarnentulni sá ia parte
,direct sag indirect iteo atacere
próteguita sad favorizata de'vre o lege vo- torulta Manet, ale camel ,tablouri prea excentrice
tatä sad promulgatä in timpul sesiunef din nu Jura primite de cake juriul Salonulul.
care fdeut ,parte.
Aceastd propunere' a fdeut un efect de- ,scrise cite-va nuvde bine prtmite de criticil tan-
zastruos. One° a aiistat la aceastä $edintd, eezl. De la 1871 incept& o aerie. de romane 'sub
rdmas intipärit pentru tot-d'a-una îr tidal Les,, Rougon Macquartt rii care
memorie expresiunea ce a luat fetele de-
p utatilor
Nu ad avut nici mdcar puterea de sine
O. se stdpineascá i sd. nu-0 arate pe Ltd ,gi triviale ale societd$1,
sentirnentele. Propunerea a produ's un a- gi simpatia tuturor celor ce aa cetit, alcc ca ro-
deVärat tumult si deputatLor putin le-ad mande tu Zola sint cele
lipsit ca sd, se arunce asupra propunato-
rului. ca, sd-1 sfäsie.'
Si D. Scortescu merita accastä soartd. Chiar oprite, 'intenandu-se nenumcb-ate procese edi-
S4 staf opt ani in opoiitie, sä rabzt
dorul ghe.sefturilor si acum cind norocul
sub firma regelui, dat puterea in interesant roman este Rome`.`,
mind, cInd trebue sá te gindesti, sd te
chivirnisesti, de oare-ce nu $e stie ce a-
duce ziva de miine, ultá, cd vine un pir-
-
lit care se inceared sd-ti la osul din gut-A !
Mars, cu el ! JOS' trädätorul ! ad drept
sa atrige acein cdrora li se derangiazá di-
gestiunea, si cam asa a pätit-o si D. Scot--
tescu.
Cit despre propunerea deputatului Iai-
br, ea va fi de sigur irnnormintatd cu
multd pompd, in cartoanele Carneref $i_pe
mormintul ei colectivistif cu bucurie vor
¡uca sarabanda ves'eld a afacerilor veroase in .Cap au D. Griid4teanu.
$i a ghe$cfturilor financiaro-industriale.
Coast. Mille.
Situatia D-lui Sturdza
Sturdza. rdinisterad"
5t5tescu.-Comedia
Sfirsaui Sturdza
Din convorbirile avute cu liberall dintre
este acuma condarnnat de' cdtre majoritatea
Un liberal conducdtor spunea i1ele tre-
In7adevdr, judecind dupd stared spirite-
lor din particll. sorti ce mai mari Pentru a
EDITIA A TEEL&
Sá te terevi Remâne de CuiiYstren in case
succeda1D-lia Studza, fi, are actualul mi--
nistrul de justilie..
haisteru! StAtescu
bine ,informari, socotesc ed toate fdviduintele si loate sperantele,
ministei nl Stätescu va,fi ultimul minister al
liberalilor, aya cd o did forrnagune nu vd vor
nua urma. Din acest ¡minister Stittescu este
sigur cd va face parte si D. Fleva, rar D. nifestatiuni marstre si cind
Sturdza si Cl utinit D-sale,amict personali, .la putere, acelasi lucru se vd intimpla,
vor fi ca desetvirsire inldturatt.
Clad ministerul Stdtescu-Fleva va fi for- tivistii veniti in opozitiune, din noft
mat, se va realka o odre cdre' concentrare a
liberalilor, iar pe din afard va rdmine nu-
mat D. Dimitrie Sturdz'a,' urmat de edtre de ea cunt ail fdcut-o pind mat cri.
foarte Mira fidell, precuni D-nit Palladi,
Bianu, Delavrancea; lenópol. Aceytia' vor nit de dincolo irebur sd, se conVingd
forma eoteria intrigantilor a cdrOra nlislune 'ct -sfinta -tor -ianzii,-"nn pottte'
.va fi sd ruineze' pe D: FleVd da in&
pe D. Steitescu in urmd,
Comedia 'finalä
Intrind D. Fleva la interne:se vor realiza
o Serie de reforme administratiVe si Se vor-
introduce in eirmuirea ;lire eite-va Moravun catty lor si azi este timpul fa' aceastii
Ind iinstite. Dar tocmca, aceastd tending/. -a orbire sd- inceteKe:
tribunului de a face' binde va fi fa-
Wei in imprejttrdrile de faki.. Colectivitatea,
impXedieatit in manoperile eX, se va revolta,
va conspira in umbrd i va sfîri, u. prin
a invinge, dar prin a .priivali intrea parti-
In urmli va trebui ca partidul liberal sei romma: astle se
und asemenea cdder7., rn sta incd viultd
eu deo- vreme.
Drago*,
.MilliiM313111114
A CTI.ILITATI
EmHe
- hipta pentru sfinta cauza a diurnei.
Marele` romancier francez s'a ndscut la Aix in
1840. Tatell sag, un cunoscut inginer ztalian
incd 'in frageda tinerete la Paris unde
urma licetd .Saint-Louis.
Sfirgind liceul Zola intra ca amplolat 'in2
multe ziare franceze, incepu sd scrie critice
teatrale gi "set se lard remarcat prin apdrarea pie-
Zola se aplicd apoi literatureIli /Ad in 1871
i-
lastrei num'ele.
Zola a fOst i este foarte critkat didcauza na-
turaliamulta sag.
Modul genial --inset, eu care descrie parge rele
atras aclmiralizinea
raspindite tqt lame.
liz Englikra, Germania, Italia, Statele- Unite,
Canada, etc., unele' ronwane ale lu Zola ail lost
torilor, sub pretextuh cd Zola,' prin' scrierile sale,
propaget inmoralitatea.
Dintre ultbnele sate scrieri, eel Inal buin i mal
,Silviu.
5-isose<-
Politicianii §i Liga
Colectivistit si-aft luat pedeapsa pitr-
tdréi lor. in CeStiunea nationald.
La alegerea delegatilor care v,or
alege coinitetul Ligel, lista colectivistd
a ekut cu mare glorie, rewind lista
Aceastet cddere "ni-buCtird fir'.de
parte, iar pe de gltd parte nes pine'
indatorirea a ntt avea incredere nici
in comttetul actual, .,C1011, n'am avut
nia in ,cel 'recut. Politician4mul, latd
,una din 1.-anele .'de cari a suferit liga
de, care va suferi i pe viitor.
Eri, liberalii Inaserd in intreprin-
d ere Liga culturald pentru .face
din ea un piedestal de pe care sa a- italian' se poate vedea cit de nenorocitd este si-
ting d puterea. Odatt aceasta indepli- tualiunea
din lermd n'a putut gi nu va putea ined multd
nindu-se, cauza romineaseci a fostti- vreme scl se riclice la nivelul la care se gasia
tatd .§i D. Sturdy a mers cu ticitlosia inainte de lupta de la Adua.
sa morald pind a deyvua ceea-ce
cuse in 01Y0iIittne
www.dacoromanica.ro
MERCURI 1 MAi 1896
,r;
,
,
V. Alexandri
PASAG. BANCO' NATIONALE
AV se pare cd Liga va data in
mina conservatorilor cat+ si ei la rin-
dui 10: vor face aceliq lucril, vo?, d a
agita spiritele, vor sili pe colec-
tivisti set facd prostif., vor inscenl' ma-
ajunge
cauy nalionala va fi colec
punt mina pe Ligd, servindu-se
Acest JOC trebue sa inceteKe. Rona-.
,
la bun sfirit de' tit de ei' inii, prin
propriile lor` puteri.
.A astepta sciipared de la
Rominiel zise libere, esie a trdda
- a dat nattere acelui proverb atett : cati del);
rAREA PARLAMENTARA
Comiera.-latA o zi mare in viata 'parlaMentului
membril nomitliund Pentru
solotelilor Statulul a cItora diurnl face 25
pe zi ai In tot cursul anulul.
0asemenea persptiva d naatere la tot Solul
de combinlinal ai de gruplrl. vedem pe vrljmaaii
din ajun amici intimi*; vedem pe ,ftatil de cruce
dusmanT de moarte.
Tin liberal eonvins, mode1 1896 pen1ru 25 lei.Pe
.zi este in st*re 511 faa, moarte de om.. Do aceea
lupta este apriga r,ii,vorba eInteculul :
E bltaie mare,
-
Lupta e'n turbare.
- glas e unind,,
-
-
Lefuri! Lefurl ! Lefurf ciutati.!
Lefuil I Lefuri! Leda ne tot dap!
,*
,, Dula lupta criacenil' care a tinut de la des-
o inteun moment in 'carè totl- savantil cazuserii.
ch'derea aodintei i pinS clad D. Dimitrie Sturdza
propune in Ae-ie zi dar farit succee, aeditite de
noapte, batnia se sfirgeste cu un balotagiil gene-
ral. Fie-care partid doarme pe pozitide sale 1160,-
31.1 s reine ap11, a dma ai, cii mai multl energie,
A se, vedea lit ultimele infor-
matiuni artieolul de reportaj:
Hottile de la c-,oala' de Meserti.
Italia in Arriea
Liberarea Adigraduha.- Retragerea
' Abisinieniior.-Declaratiunile gu-,
sernului.-Situathanea
Liberarea AcEgraduEui
Liberarea Adigradului, a inveselit intreagavesa
italiand care vede in acest eveniment salvarea
onoarel armelor italiene atit de mult compromise
lupta de la Adua,
Italienil tint inset foarte modegtl chid se bucarci
Oita de' un succes ea total platonic, cad ultimele
depe$ din Africa ce'ne dad detaliile liberdrei A-
dim:adulul, spun cd armatele ,'abisinienilor s' aa
retras ca intentiune gn fala ittienilor lasindu-le
trecerea liberd.
Retragerea Abisinienilor
Aceasta reteagere 'a Abisinienilor nu a Jost de
Ice' cauzcitd motkve strategice, ci de 'motive pub-
cdeT de oare-ce intre ejli diferitelor triburi
abisiniene i Menelic iscat o neinfelegere, d-
cesta a preferat sa amine lupta contra italienilor
pentru alta-datd.
Cu tot succesul din urnicl, guveraul itallan e
Magi ferm decis a inchaa pacea en Menelic, de
oare-ce dmnarea rezbelalul ar fi mina Italid.
Deciaratiuniie guvernului
Intr'adeodr ministrul ele rezbel ,italian a expus
in ultima 'Ocilla a Canzerel din Roma situaliu-
nea ntr'un mod clar r
a clovedit cet niimal cloud
cell Ant de .urmat pentru a se continna cu sitces
lupta contr. a Abisiniel gi anume : ori an rezbel
de exterminafiune care ar trebui sd dureze doni
gi set coste o sutd cinci-zeci de mii de solda$
gi un miliard de frand, oft un rezbel gradat care
pe, linget ca ar dura dad ani cel pu,in, ar.tre-.
'bui scl coste wn miliard i jzoncltate de franci.
§'i caz lii In altul continuarea rezbelalul
ar fi dar o adevarata ruincl, a Italica. Mai mutt
inccl, Italia angafindu-se ea total in acest rezbel
ar pierde ori-ce importanci de pukre mare in
Europa cad la un eventual rezbel Italia n'ar
putea lua parte And silita a line cca mai mare
parte a forplor sale in Africa.
Situaliun ea Italiei
Din aceste declarapuni, sincere ale ministrulul
politica a Italiel care cu tot succesul
10 BANI NUMEICUL
ANUNCIURILE
tn BUCURESTI al JUDETE se priniesc outbid .1
ADMINISTRATIE
In STREINATATE, direct name. la adomitiisttatle fi Is
TOATE OFICIELE DE PUBIAIOITATEt
anuncluri la pag. W o,3o b. time
2, -- lei
'
/1
*
a,
. II . . ! 3, a a
INSERTIELE 8I,..RECLAMELE3 LEI;1RINDUI.»
3
Un numr veehiti 80 Bard
REDACTIA
(i'M-:n1F'alsr No sg)
Ptiinta spiritisti
-
Materialism ai spiritism. - Savant'''.
Fetografia..
rea spiriteior. fk
SMbatecul care obosit se culca pe..pimintut
gol punindu-0.,pumnul drept cdpätil i ador-
mind visa Yisäri plAcute s'aft ingrozitoare sad
discuta en sträbunil i prietenii sal morti, dirk
trebuia sä, se gindeascd la o explicare
a acestor fenomeno i Inteun timp ajunsese la
concluziunea ert Inteinsul trdeste ceva, fiede
care el ar muri ; cil acel ceva triteste, i dupii.
viata sa °i cli yine sií T dea inalnire ca prie-.
tend $,i rudele sale, pe and acestea dorm.
Mii dc ani ali trecut, pindt chid §tiiita
devédit, at. diz onml- mork,o:datii, .nu mai ra-
n:fine viu de cit resultatul mimed i activiti-
tei sale. Credirita în, nemurirea sufletului, care
era o dulce consolare pentru toti siraeil
nitPristuitil acestei lurid, a fost distrusii de
cetarea tiintie cu.. o, Mink' nemiloasi. *dint&
fä pe panda viata eit -se., poate
ad, tral dupd moarte nu. mai exitä. ,Speranta
intr'o resplatd viitoare dispare o-flati cu'apa-
ritiunea doctrind dupi care, nemurirea suite-
bunk pea-
tulul este o ahsurditate framoasi
tru a arttnert' prat° in ooliii acelora earl, dc n'ar
avea eredinta de resplati; 'tear mar
purta osinda, ca vita de la plug.1
Astäzi activitatea noastrii spirituall este pri-
vitá i ea ca un rezultat al milcetrel materiel;
ca, un resultat al activitätei creerulul 0 a in-
tregului nostru sistem nerves. AstAzi: creerni
este pentru nol un teren pe care primele ex-
pleratiuni s'aii Meat ett succes, deja ant
putut stabili diferitele centre in earl' rezida,
gindirite, sentimentele zi instinctele umani.
Lipseasch tin asemenea centru sad- fie el mil
putin dezvoltat, imediat $,i &dal, sentimental
sad instinctul carey are sediul acolo, dispare,
sad se slibetite.
- Cii toate- abesfea îii mementut in dare ,mat
totl eamenii de stiintd end cadä de acord:
asupra faptultd ca' spiritul; sufletal, psihicul nu
este de cît un rezultat mil activitätei materiel -;
deja de acord asupra faptultif ,cit nu, se pate,
.
manifestatie sufleteascd find un substrat de ma-
terie, c sufletul poate sti se manifestese pris
urmare numai acolo undc se allí materie
activitate, YAM cä apare o tcoalk° §tiintifled,
stop. nola, aceea a spiriti§titor, care elder cu probe
materige, ii*arcAa ne dovedi a
.sufletul este
ceva cu total deosebit de trupul omultd i cä,
el continua de a tad Inca, atuncl end.. trapul
s'a prefacut in praf.
11171311111 Multi savanti;intre earl. germantd Ilartmand;
englezul Wallace, rusal Aksakoff i italianul
Lombroso i In acest -eas putem addega §i pe
rominul Hajditti, ail trecut la doctrina spit-11;1s-
ta., dupit .ce parte dintrInsil fusesera ,inainte
materialisti Infocati.
Asupra teorielor .spiritiste nu e ani
locul de a mil intinde mai' mnit, va fi ds
juus ca sir mentiones existit mal multe ais-
tome, dintre earl poate eel Mat clar i mar
popular sistem este acela al gerroanultd sin
Prell. De asemenea sistemul rasuluf kksakeff
este unulrdintre cele mal
Aksakofi este directo'rul une reviste spiri-
tiste care apare In limba germand sub titIul
Psylzische' Studien autoral unel Iucrri ipiri-
tiste Intitulate : Animism gi spiritism, pe care
toti adeptii spiritizmului o considerd ea de of-A
mai mare importantit. Aksakoff imparte toate
fenomeuele spiritiste in trei eategorii :
. 1. Personizmul : Fenomene ,inconOiente
cari se produc .in limiteic sferei eorporale.
Animizmul : Fenoinene earl se prodw
afarä de limitele corpalui nostru (traasmisitil
, . . nea gIndurilor, miscarea objectelor Sri con-
tact etc. etc.)
Spiritizmul : In apárotä fenomene de
animism sj de personiimi dar acin
verba de
fenomene provocate de o mug, suprapämIn-
teasca.
Dar toate rationamentele- filosofice ale spi-
riti§tilor i toate minunile sIvir§ite de me-
diile prin odäl Intunecoase nu eraft de ajuns
de puterniee pentru a putea zdruncina pe in-
carnatil materiaNti. Un profesor al facultateli
de filosofie din Berlin a spus o data in filo-
sofie, teologie i psihologie toate se pot do-
vedi, cum mal putea s aib deci influen-V a-
'
supra savantilor materia1i0f, ratiodamentul fi-
losofic al spiritistilor. Pe de :IDA parte atItea,
medii dintre cele mai de frunte, aü fost de-
mascate ea nilte simplii boscari, in cît nici
in isprä,vile lor nimeni nu mai putea sd albit
incredere. Trebulaii dovezi ohjective. i aceste
-
dovezl objective zic spiriti0d a reuOt
le aduci pentru prima oark fotograful §i. spi-
ritistul englez Beattie.
Acest Beattie &cu. urmittorul ratiourtment :
Spiritistil de frunte sustiu cil spititele se pot
materializa in parte sad in total ; pentru ce
aceastä stare de materializare, ele n'ar pn-
tea fi fotografiate'? Zis i facut ; §i dupil o se-
rie de incerari infructuoasc reusi a scoate
vre-o sai-spre-sece fotografii de spirite mate-
rializate, earl se apropiaii in formals lor mai
malt. sad_ mal putin de .eele omenestl.

De la Beattie, fotografia spiritelor a ajuns
fi azitatei de citee tote spiritieta. Fotogra-
fiile érafi pent-a (Ikea niete probe zdrobi-
toare pentru existeuta spiritelor : ()ebb" t te
pot Theela dar objedivul aparatuluI fotografie
nu poate se se ineele nieT o date.:
Nu e locul ad ea se vorbim mai mult asu-
pra acester fotograel ; va fi de ajuus dace vom
mentiona di cel mal productiv gheeeft mai cu
seame in America a. devenit acel al fotogra-
fieeel spiritelor celor mortI de zeee, sute
chiar mil de arty.
entee-
CRINICA JUDICIARA
Ghieei Beraeca 1a Tribunai
Cene n'a eunoseut pe celebrul Ghipi lier-
becu, 'care elea perpetuat memoria prin seeole,
devenind firma de birt i died titlul unul ziar
umoristic, care Oa dine a avut un slleCes bine
meritat ?
Acest Ghit Berbecu era o adeverate rat-
riozitate a bulevardulta dimprema cu
care tä pe treptele palatului UniversiateI
salute, ceremonies pe Senatorl case merg
sit se cake, en fie-care zi la erele doue dupe
Piticul trifeete i acuma, pe dud bietul
It unlit unel beta" carabinate a trecut
intru Donmul i azi se tine de pulpana lui
Se Petra iu reel.
toate aceste, cu teats ee a merit
Ghiti Berbecu, rea.pare inaiutea Curter de A-
pel, sectia a 11I-a lateen proces silvic. Sins,
gura deosebire este a
Ghite Berbecu e uu
blet setean din judetul Dimbovita, care a foot
osindit de tribunalel local la o amende oare
care, pentre a
a aiat niete leinne din pin
durea Statulue.
ceea mai curios,' este cif In acest
preces vedem figurind pe lenget Ghitie Berbe:
cul, enartorul Gheorghe Gee i gardianue E-
pure
' 0 adeverate menagerie,
vede
Din Tirgu-jiu
-
(Corespendenpi partic. ulard a ziaruhei Adeverul).
Uss consiller convivial antreprenor.
D. loan Barboviei, fand antreprenorul pave:
reI tutor strade din oraeul Tirgueliu, receptia
definitive a aeestor luerexl se va face la
toamna.
In amble timp, D. Barbovici este ei come
lier al conninel Tergu-Jin. Rugem pe D. mi-
nistru de interne sit ue lemureasee asupra a-
cestal scandal. ei printr'un comunicat se ne
arate ea maraud .a luat pentru curmarea fap-
tuba alit de imoral i anume ea D. Barbovice
antreprenor ei consilier eomunal, se se pro-
nunte, ÎN aceeste din urrne calitate asupra, re-
ceptiei definitive a luererilor executate de an-
treprenorul Barboviel.
C. D.
Principesa bulgan se rtiutoarce
VIENA, 29 'Aprilie.-Principesa Bulgeriei a
plecat In timpul serif ea prinlei Boris ei Ci-
ra mergind la Sofia. Ea este insotia de con-
tele de Bourbon ei de D-rele Stancioff i Stil-
lfried. -
SOFIA, 29 Aprilie.-Principesa Maria Louisa
va sosi mane cu eel" doui fil ai set
*erne<
Rusia în pariamentul
ROMA, 2,9 Aprilie. Camera Deputapilor.
D-nie .Aguglia i Cirmeni desvolte o interee-
lare In privinta eererei RusieI de a face se
, treace prin Massauah, un detaeament al Crueei
Reek care merge "in Abisinia.
D. Bouie, sub-secretar de stat al afacerilor
steline, zice ce nu se putea respunde In mod
'negativ en principie unel asemenea cared; dar
chid s'a recunoscut caracterul militar al aces-
' tui detaeainent thand Femme de atrociatile
comisé de Abininini, eabinetul a rugat pe gue
vernal rusese de a nu face se, debarcheze a-
east deaeament la Massauah. Aceaste declare-
tiune a feet primith eu aceleep spirit amical ca
acela care a dietase i n'a alterat întru ni-
mic ranorturile de' bune amicitie ce guvernul
tine se mentie eu Rusia.
0111.1111113MINICS .IDOISICAMOIZIAMMULSHAININIZMI0
FOITA ZIARULUI ADEVERUL"
11MIMMOIIMMEINIMIPMMI
41
RIN CRIMA
PARTEA INTELA
Intriga LC moarte
Elool
XII
äq
Et se ocupd de cele-Palte formalitiei cc- Preune bind i jucind carte..
cedeaa
- sarcinä.
- Din Fontenay, care avea o infeeieare
Nu vreaa se se amestice Louis in o educatie rafinate, ei era de familie mo-
Mimic
- declarase Edith eetre fiul sea.
punse tineene de cit beef trebuie eince
Tot aea m'arn gindit i ell, if res- era ruinat, fecuse tovardeul sea de pleceri,
nul ca ei mine pentru atitea lucru 'I pe demand.
earl singur nu le pot indeplini.
Ii convine Martin Fontenay ?
pe MIiaL
Fireete respunsese Edith cu a ex-
presie spontanee, care .umplu de beau iss in caput lui o muleime de planuri pentru
trimisese se cheme pc ecela pentru bui complici.
care avea aceraee stirna ei acefaei simpa-
tie ca ei baroneasa.
Istoria aceetui funceionar al easel- nestitate profundA sub Mete aparente u-
era una din oprrile cele bune ale luf eoare cari ineelare pe Louis
lucru rar, aceaste opere, produsese citreo date prin cercuri, onorabile din care
aceluia despre cere e vorba, fructele tine fecea parte, dar mai adesea prin tripouri,
recunoetinee i devotament in afare de ori-ce uncle Louis, foarte mediocru ca inteligenee,
incercaree
Erail in adever, cieleva ant d'atunci, Fon-
D. Cirmeni replica ; acuze de coneeadiceié
purtarea guvernuluf i zice .ci un asemenca
procedee nu va contribui sä "ImbuneitAteascA
raporturile putin cordiale ce existe Intre Italia.
Rusia. D. Bouin adaege. ce dace' raporturile
eu Rusia ar risca Ve0 date se, fie turburate,
ac.easta n'ar fi din ceusa actelor guvernulul, ci
prin prelungirea liner asemenea discutiunl.-
Incidentul s'a iuchis.
Alegerile municipale franceze
Gal.
PARIS, 29 Aprilie.-Din rezultatul definitiv
alegerilor muuicipale, In 351 capitale de
arondismente, rezulte eil republicanil aii. ma-
joritatea: In 234 de consilii, radicalii sae so:
cialieta lu 85 ei conservatora in 20.-In cele-
l'alte capitale majeritatee este nehotArite.
>4002K,
Greva din Rotterdam
ROTTERDAM, 29 Aprilie. Greve, hama-
lilor Ta beindere. Politea face totul pentru a
Impedica dezordinele. Hamel din Vlaardmo-
gen i Maosslins s'att deelarat solidme or a-
cela din Rotterdam.
CRONTCA
cefIea
De iií, de
Co nsiliul comunal al statuei din Ploeete
a acifesat reginel urmaroarea telegrame,
de felicitare in ziva de sfieta Elisabeta :
neaje eteeee Sale Elissbeta
Regina Rominici
Bueurert
Consiliul eomunal, in cap ea primarul, în
numele populathraei ploeetene, felicite respec-
tuos pe Majestaiea Voastrh' pentru onomastica
zi i roage 'coral ea: traili multi' ant i fericiti
inipreumV cu Augustul Voestru Sot, 'Carole re-
gel() Ronanieleei intreaga dinastie.
dupe, cum, se
Dace e vorba dc felicitarc, fate o urare
Chiseibue. din cele mai calde i. aee cum numaI din
entusiastul ota al Statuei poate se deyie.
Nu e putin luciu o snaá cit a' unei in-
trege dinastif prezente i viitoare...
Vocea Mehedintulia semnaleaze un caz
de 9 gravitate, excepeionale.
Da la- Octombrie and Arent numArul gar-
dilator 'oraenlue" s'et merit rat einelespre-zece
eamenT.
De la aceasteelate, nu numai cii numerul kr
de mai 'entrain nu se geseete la post, der nid
cheer color adeogati nu li se de de tame.
Sc zice ce parte- din ei ar munci la meal
DAM prefect. AM dose din svglet ca cazul sit
nu' se adevereasee ei aceasta o' spunem in in-
teresul D-lui prefect.
Nu spune Vocea Mehedintului dace e
destul de dezvokat simeul olfatic al Dom-
mdui prefect ca se ne putem da seame
$ de zntresut Domnului prefect.
->eeneen
Buletin
Temperstiora.
eerie- Seear5. -
Ciszoatic.ifi Ptaptamb.-fkruitat.ii.
Tempterataava.
Temperature mentinendu-se favorabile i In
cursul acestel siiptitmîni, aspectul septineeinel
rumble satisfeciltoare In Anglia, Franla 0 Ger-
mania.
Hahn In multe partI'din Áustro-Ungaria gremele de
toamne aft suferit In eursul iernel ei ail re-
mas rare.
In Spania i hi Portugalia nu please 10
septemini ei se crede cit eu toate pboata ce-
zeta acum hi urmA, 2/3 din recolte sent per-
d ute.
Se zice ce guvernul proiecteeze desfiintarea
drepturilor vamale ce sent asteezi percepute a-
supra productelor streinti la hitrarea lor in
SPania.
i Italia de Nord a Saferit de secete care,
,
dace persista, ar fi, influintat preturile porum-
burilon
Ressias
Dace In Rusia perspeetivele pentru sonata-
turile de toamne sent In general bune deei In
multe phrti ele ae fost atinse de Lig, agri-
21.7702/6.7spi 1113=131.0111100130111=1,=1910,
tenay intrase in case, Berthier prin p -o-
tectiunea lui Louis, certna i plecea set se
inconjoare de o mime de fiinee, care dace
le ingetduia caracterul deveneall niste u-
nelte desnnate sä ascuneet matrapazlicurile
sale de, privirile severe ale lui FeanCois,
ori spioni insercinaef se-I dea seaine, de
ceie mai mid fapte i gesturi ale cumna-
tef i nepotului see pe cari if detesta .de
o potriva...
Ca sä poate avea asupra acestor crea-
turf o sapinire absolute", Louis, mai alee
la inceput, era foarte prietenos ei indato-
ritor cu el.
If ducea cu dinsul grin clubure pin ca-
fenele i chiar prin circiumile de a treie
zii i easea mind, uncle petreaceati irn-
bile, avind chiar dreptul la un titlu, dar
speeind east-fel seel ailed mai dale la in-
'
Sae cine-va ce se poate intimpla ?...
Louis Berthier cu poftele lui neseeioase
combinaeiile lui turburf-avea vecinic
care etia ce la un- moment dat i vor tre-
Martin Fontenay, foarte tlner, indatori-
tor, vesel, recunoscritor. ascundea o o-
Il puree pretutieeni cu dinsul, ducindu-1
fie jumulit straenic-
se lata BA%
Intfo zi, Mihal, trecind din intimplare
,MtRCURI 1 MAI 1896
cultoril nu sInt maltumief de starea semeneth- BULETIN ATMOSFEM BURSA NV BucilliEscI
filer de primeevare, care ati fost infirziate Bucure*t1 26 Aprilie, 12 ere ziazia. Cursul de la 27 Aprihe (5 Mal) 1896
chiar In multe pkrt1 nu sint brae terminate. 0° 749.4
tiut este, ce grille de priminvare joace un Inaltimea barometrica la
. C° 17°6
50/0Boma r. p.. 1000/4 AR+ B. Agricola .
rol insemnat In culture RusieI meridionale Temperature aetuluI . . 50/0-Renta am. 99 Dscia-itotainis . .
Vintul calm ** (92-93)
afere de un timP cu total exceptional, se pre- 50/0 a NaPenala . . .
vede cii acest produs va da o recolte infe-
rioare celei din 1895.
Starea certtlui: Noros -
Tempe-atura maxima de eri .
minima de azi . . . .
.
Temperature a variat la noItntré23 si 3.
. 19
50/0 a
670 Obl. rut.
Pensinal .
am.
.
,
. .
.
. 10314
292
Pataia .
Cettamefil
SCHIMF;
s ,
America 5°/0 Obl, c. 97V, Loudra 25.21.1/420
descrie starea ErY vhit tare, Mae seara a plouat putin ; noap- 50/0 a (1890) . Paris . 100.15.121/,
.
Ultimele etiel din eeetmerica tea linistit, asta-zI dimineata timp frumos. A plouat 504 Frue, rair.981h . Viena 210.09°/4
.
cimpurilor ea mal favoraiele deei, i acolo, In mat' multe localitati din tart Barome,rul a scl- 50/0 a urb. 941/4 Berlin . 123.37,/,.321/,
semeneturile aft fost betbziate. aut in toata tara In mijiociti cu. 2 milimetri ; tem- 50/0 . . 1021/, 7361gia 99.10.
Se crede ce raportul biuroiluI de agricul- perature a crescut in partea nordica a Moldoveiin 50/0 a 1.9I 901/4 ticont B. a. ,8
ture din Washington, care va fi publieat nettle, mij`ociti cu 2 grade, in restul tareI a variat putin. 51/0 Obl. basalt 831/, Ayala,. a v 6
va eonfirma aceste etiri. Catre arniazil cerul a taceput a se inora. Banes Nat. . . . a C. der.,
51/2
Din Argentina expedituaile pentru Europa, >nterae<
(Ant in desereetere (hectoI. 340000 contra hoc- Blebs mese de etejar ee 12 seaune-fotoliury de
zusut.1 septemlnel. corespon
tdeeInt9e75a(Wan)ulluni ter INFORMATIUM etejar sculptat.
ei cum D. Don n'a evue greet se suprave-
gheze cu interes lucarile, ele n'aii fost exc..
Indiile area
India
mai Insemnate INTERIOARE cutate dupe, devis ei eforia le-a refuzat, aet-
o desceeetere i
fel ci reels, a foot sake si lucreze altele,
- de oere-ce nu a expediat de de hectol. 18000,
contra hectol. 78000 in 1895. Hotiile de la scoala de meserif cheltuind din soil parale pentru material. Iar
Mai notem ce ultimul rapert (Adel constate
peutru uncle provincil o productiune nu- Heatine
-
Decáderea coaei.. Cauzelle decä. cele 12 scalene refuzate aft fost instalate ma-
gistral in sufra.geria directorului de la vita
mai 45 la sute iar pentru eele mai favoeizate ch0a 10-hail Concluzie. din Valea Celugäreasee.
A adus In ecoele un makstru nichelar, care
85 la sutet i area cii suprafata semenate este toaa ziva 'nleheleaze tub:muffle de mase, ca-
inferioare cad din anul trecut. Elecaderea
gtccaaleii.
-TIrgurile de cereaGlerilt in America cit
De citenva vreme ecoala de arte i mesera
din capitale push" sub conducerea i Ingreirea
D-lui Ioan Don, a ajuns intr'o stare de dezor-
drele de la (ogling, belle sale ei elte rucran
ale amicilor sei, toate de pommel.
Trebuiudu-i 150 kikgrame de islet pentra
vila sa, a gesit comod sit le ia de la image-
In Europa ae foot slabe In cursul acestef sep- dine ei deeedere dc neInchipuit, din cauza negli-
Mittel cu cerere reduse. Aceasth inactiune se gelled i neprieeperef directeruha In a conduce zia ecoalei ei sit le etreace intr'o rubrich gene-
roase, a inventarului ea flrad intrebuintete la.
atribule proiectului de lege acum In dezbatere ecoala i mal en seame din eauza hotiilor fitrit
In parlamentul german ei care tinde a opri de numer pe cari D. Don le feptueete. lustruirea camerelor pentra primirea iegelra ei
reginei cu ocaziunea unel vizite ce suveranif
speculatiunee de cerehle la burse, vederilor Iii adever, aceasee ecoale pentru care Statul ail fecet ecoalef.
mai bane a viitoarei recolte In America, ofer- cheltueete pe fie-care ari modesta sumeeele
telor ei expeditiunilor mai Insemnate din Ru- 26 3,000 lei, unde director-el este paint ce Allaheta 11.4e.ai Hazes
sin ei In fine dificultetei cu care se desfac peste 1000 lei lunar, sub-directorul cu 800, In privinta acestor hota ministerul domeni-
aste-zi fAinurile. iar maeatrii strAini cu cite 7-600 lei, ancezeete
oare ce fuse stockurile lunel skit In de la USI timp Income Intr'o neactivitate fatale,
ilor a primit numeroase plingeel ei denunad.
D. Palladi viielnd multimea denunterikr a
seedere, ei able ,suficiente trebuintelor con- 'Met budgetului Statulue dt i viitorului bieti- numit o anchete spre a coustata cele de-
sumului pine la ,viitoarea recolte, ee credo ce lor elevi cari nfl intrat in ecoale ea se Invete nuntate. Dar eu aceaste efacere a fest Inser-
preturile actnale nu uumal cii se vor mentine, un meeteetig in unna drub, se, se poath breed einat eel mai bun prieten al directorului,
dar ehiar cii .ele Se vor i amellora. bar nu se ajtinge. In trista pezitiune ea mae Haze. Intelege ori-cine ce anchea putea sh fie
ode , ee
ei pieta neastre a fost putin animate, tean- terzie dupe ce vor termina ecoala fete a eti mesa. Inse ant de greve aft foot. ,directer
sactiunile In grill ne atingend de eit" suma de cove., se bate drumurile, muritori de foame, sail s'afi descoperit In sarcina abueivului
de hect. 16000, aproxim. In tot cursul septet-- vecinic postulanti de slujbe. In "et inspectorul Raze. cu teeth prietenia, a
millet fost fortat totuei se comunice ministrilui me-
Preturile s'all putut mentine grates depozi- Cauzelle decedoree car o parte din ele.
.
.Dach D. Don at fi fost suspeneat tu timpul
tului nostru neinsemnat el a sosiriler recluse.
Repetem dar cotatiunile neastre din septe- Directorul Don, pe tinge ce e lipsit de vir- anchetei i dace ar fi foot insAreinat un, altul
mIne trecuth tutea i energia de a pueea sh conduce" o in- cu cereetarea hot-More de sigur cii s'ar fi ties-
stitutiune de ale, mare Insemnetate, epee nu
Lb. 68/60 cu 1-2(es corp. f. melure 1. 9.8040.00, are niel dragostea de Mince einstite i inteli- coperit lueruri foart'e grave
, 58759 3-4 ,9.40- 9.60 gente care se insufle elevilor i maeetrilor 'Conefluzlie
57/58 , 4-6 9,00- 9.20 emulatiunea- pe eare tee inspire euperioritatea
56/57 845 p. melurate 8.20- 8.50 until eef chilenzit numai de dyne peogresului Suntan informati eit D. Don ar fi Incereet
ex elep se-ei dea demisia dar 1-a foot refuzate
ei de conetlinta dateriei.
Nol, pe liege ce cerem D-lui Paeladi si dea
Secatrii D. Don nu se ocupe de eit numai cu Im-
un exemplu pedepsind eu asprimea legei Pe
bralittettirea soartei sale materiele ei en sPo-
acest director, dar în acefae timp fi atragem
-
e Mai negligath in Germania, Rusia Inmultind rirea, relatiilor sale cu oamena influentl In po-
ofertele pe peeturi de , medal, se sustine la pentru e'l putea *rte la nevoe eind un atentia asiipre persoanci pe care ar .
noi, made disponibilit lipsind : alegind un om 'ciefE;ioetinte de mecanice,
ministru conetandos 1-ar zmulge perdeaua cae
cinstit.
Coat)). re-i mascheaze apuchturile.
Conducerea atelierelor o Incredintaa unor
Lb.. 52;53 Lei 5.35Le5.45
maeetri stabile necontrolati de nimeni ei cari Mane se desehide sesiunea SJuliff Sinode
54/e5
, 58/57
e 6.70-5.80
6.30.-6.50
îi
petrea tot timpul in petreceri, tar ecoala e In aceasth sesiune se vor rezolva mal multe
lima In perisire. .cliestiuni reniese ein sesiunea etrecute.
Bee. Cu bullet cerere sustinut
CO z llîie Direetaialui Se afirme cite Mitropolitul Glienie4e va ex-
prima Sinedului ietentiunea de a soneetrage
Lb. 44/45 Lei 6.15-5.25. ex. eiep Hotiile fhptuite de directorul Don sint foarte eurind din drannitatea pastorali pee cere
47/48 645-5.60 e nunicroase. ocupe. .
, 50/52 6.00-6.20
,
Iar 'din vagon f. 7.80-8.30 °/0 de keep-. depet
Mai Intel eta maeetrii eft ee devil sent o-
bligati a lucre, In dauna studiului i ocupa- Misterul dinamitei de la Institutul Negoeseu
- calitate.
Chznalic5 Fornmil3
thinner serioase-numeroase obiecte de mobile
penny- Infrumusetarea vild sale de la Filaret
este In sfireit luminat. D-na Lille V. Patin, so-
tin D-lui profesor P. Pram,' de la Liceul La-
ei de la Valea-Cilugereasce. zee-, ne eerie o scrisoare prin care D-sa se de-
lucrat in, gcoala un, mare landau In valoare (lea a fi autoarea scrisorilor priraite de Dri
Lei 930-980.
Mara disponibile sestinua pe preturile din de 3000 lei
siiptemIna trecua adice
-
pentru care D. Don a path
ecoalei ridicola 844/72a de 3.0 lei.
ei D-na Negoescu i no vesteete ch a scris
parchetului In accaste privinte, an. ce per-
Lb. 56--57 Lei 5.10.-5.20 A pus si i se face peetru, vila sa : un brec soande binuite ea autoare rimin in afaa de
, 58-59 5.50-5.80 englezesc in valoare de 1000 lei ; raai multe cauza.
58 59 color. 6.00-6.50 care largi pentru traesportul butilor, fle-care Ramble acum ca parchetul set lemureasce
60/61 6.80-7.25 in valoare de 200 lei ; puture eu pompe siste- cAror motive a aseultat D ,Pann:cend a a-
Ex. elep, dupe, qualitate, i conditiune. matice al ceror material ei luau se evatuiaza menintat pe directotii institutului §'coalá Nou4.
Dili de cal, felt cerere se vinde aproape la 3000 lei ; un Celugäreasee mobilier complect pentru ,
pc prcturile 'porumburilor comune -adice :
vile de la Valea impreune eu Aftla Tiara, cit i la Been, undo ur-
Lb. 69/60 Lei 6.10-1-6.20 breeetele, uile, ferestrele, toate in vccloare de meaze a se face zilele aceste alegerea
Rolu, pntin oferit s'a pleat pe baza de .vre-o 4000 lei, §1. pentru cari n'a dat o pare, ,pentru ocuparea a cite un scaun de se-
Lb. 60/61 Lei 8.85--9.25. ex. elep.
Cinguantino, Cu mal butte ceiere pe pretul de
chioare.
vie
Makstrul Iosif Kalai,
eu materialele ecoalei,
Impreunil eu ele-
i-a luerat nume-
- nator, fiind pree. mulî candidaef, Meinee-
legerile dintre liberali se accentulaze din
Lei 900-920 vagonne i
ce in ce.
roase topoare, tiniacoape, sape, 24 perechi, foar-
Niawitsre.
feel de gradina; pompe, etc., toate pentru vilele Comitetul central, neavind nief o auto-
Slabe oferite in seildere. ritate, e in neputinee de a tranea
.sale.
Calafat-Ristretz k-e. 1200-2.500 Lei. 2.30.080.
elea amt. un superb biliard frustind statut
Corabia-Megurele . 1.00.055. cu 3000 lei, dat fiiud luxul cum a foot e-
Dire'clicv cäilor ferate a fficut urmatoa-
Zimnicea-Giurgiu 0,80-055. xecutat.
Oltenita:Celeraei » .
0.70-050. Pe. un servitor al esoalei, Dumitru Ungu-
rele reduceri pentru transportel cerealelor :
La transporturr pe distante mai mari
Pearmenerseete, Mask e( reanu, 'pletit cu- 150 lei lunar din, bugetut
ecoalei, It tine la vie. 300 de kiloinetri, de la 3 ban7 pentru tona
->ense< jutn. ban7.
Iii ultimul timp eforia a comandat Ironed kilometrica s'a redus la 2
pstoMMIWNIOsnatlet,
pe tingä camera de biuroti a unchiuluI säü trebuIe seel hreneSe. Le datotese produ- 'ar 11 fost vinovetia lui Louis, n'ar mai fi
auzi gelegia unef minif furioase. sul neatins al muncef mele. einut pe amploiat, din cauea demniteeei
Se 'opri, Dar eral fratele patronulul. Muleumite numelui see.
Nu era vocea dui Lotfis. D-tale am intrat aci ; puteam se te refuz, -,Ah,! tu eeti, zise Loteis, oribil de
Iptrigat, Mihei asculta ceci se Wee
pctrece veun lucru neaeteptat i ar fi putut --
chid imi cereal se te intovereeesc ?
Nu ei-am spus ea, si jocf.
contrariat, cc- vrei ?
Adineaori tate intrebe daee éstI acl.
-
veni in ajutor.
Si eel îf spun ce trebuic setemi bin-
prumuei suma pe care am pTerdutö eef
Steel Dar nu se fäcea alt-ceva im-
prejurul mete Imf venea ca o halucinatie,
o beele.
Louis; bueuros ce putea púne capet
scene, inchise ban bit cu eheia ei se in-
drepa spre uee, pe cirrel amplolatul pier
scare, rosti o voe : limpede pline de ho- Am iezistat ease lunf ispitel. Nu puteam cii pe eke parte.
tel-ire ei energie: si rezist vecinic. Mihei se lue dupe acesta.
Accentul dulceag al lui Louis Berthier Asteszi salt dator eéase ma de lef. SA Il ajunse ill coridor ei scotind din bu
ineprumuel ; 0;f inapoiez In rate lu- zunar un carnet cu cecuI scrise repede
-
respunse :
Drag% Fonteeay, al" fost oerte im- narer executince lucreri suplimentare.
-
c:te-va euvinte pe o foie de Iiirtie.
prudent. Ceid n'ere cineva parale nu se
aventureaze aea cum ai facut. A vrea -
Te rog nu fi. neinduretor.
Adreseaze-te baronuluf, zise Louis
D-le Fontenay, gise, iatä un cep de
sease mil de fiance »ate den- ia de la
sit i fill agreabil, dar nu pot. Adreseaza-
te frateluI inee, care de sigur o sa-ei dea -
inflexibil.
Dar o seemf plerd laced, re-
case el se mi I aducf c.t mai curincl.
Nenorocitill beiat se .uite buirneacit
-
avansul acesta.
-
mine familia fáre, pane
Exagerea Dace frateernee e bine
nil care î votbea.
Dar tonul luf Mihai era de o linite ab-
Nu, D. baron m'ar da afare - la si-
gur, tii fearte bine... Unul dintre casierif
lui se joace .aea cum am fecut ea, ca un
dispus o sa te alegf numar cu o mice
--
mustrarc.
i dace nu ?
salute, lar fizionomia-1 denota a nepesare
complecte.
Apol tinerue, fie pentru densul, Pen-
stupid' ce sint!... Nu m'ar erta ei ar avea Mai slat ei alte case afard de a tre mama luf sail pentru Genevieve, lu a
-
dreptate.
Te ineell, fratelé mea e mai Inge- -
noastre.
Uncle o se mat gäsese situaeia
adesea de la case sumee considerabile
toate lumea etia ce Frangois era faVi cu
ei
-
duitor de cit crezi.
Des'ul; D-le, te-am priceput acuma.
Al vrea sá te scapf de mine fend ce
vietorul pe care-I am aci ?
ten fel de miraale se auzi, apol aceste
cuvinte ale luf Louis ajunsere la. ureehile
al sei de o genereekate princiari, fand
tot-d'a-una de pesere cd aceetia nu chel-
turati de ajuns
ain fost martor la owe-earl hicrure ; de lui Mihai : Dupe un sfert de ore apioape, Fonte-
aced dae acest sfat de tredettone Dar leceie La inceputul Viet:0 nu nay aduse tineruluI baron eel sease mil
n'o urmez... Nu, pe sueletul mete Tar fac de lei.
D-ta o seemi Imprumuel banii ce m'ai L- 14Un scam fu aruncat cu violente la pe- ,Mihai îl fecea o eigard.
!
-
eal., sii pierd.
Eü slut respurizettor de eebuniile
mint.
Fontenay era se recurgá de sigur la
Examine use moment pe cel ce sta in
fata lui.
-
D-tale ?
Da, pentru-ca ea nu ma mat duse-
sem prin asernenea locuri. Si are. D-ta ae
vre o extremitate. Mihaf care simeise o
simpatie subita peetru acest beefat cu vo-
cea limpede fiance, intre.
('Vs, urma).
--eunestee4--
fi fugit de ele ca de chime, cad' Sint cap, In adévere un scandal cu fratele .patro-
eareeete, Am sotie l un copilaspé care-
_ tülüi rat- fi peiclUt, Frang6ii, orl-car
www.dacoromanica.ro
F

www.dacoromanica.ro
 MERCURI 1 MAW 1896

CASA DE SCHIMB
NACHMIAS & FINKELS
N6, 1, In nottl Palat Dazia-116ndoia, ate. Lipscanl
Apa Minerala MPORTANT
PENTRU
tn fatz palattali Mucci-Nationale
'On.mpärit Tilde 'Wets pubIic
qd

ori-Aa schimb de runner,.

1 face ,,ELÖ PDEA T A 'K."
Admisl de Ow. Minister de Interne al României in urma
-
D-nit FABRICANTI de API GAZOASi
421st-
Carotid 1)1 ua d
22 Aprilie 1896
compositii saie excelente deciaratl de expertii Europei
1.DEVARATELE APARATE ENGLEZEUI pentru
FABR1CAREA de API GAZGASA
Vkld
HEPT gl EDI_Ifi STICLE de SYPHON RIVAL
411/, Eentk Imardsabila . .
AmertabRIL . . . ,
86 25 87
98 25 99 26
- DISTINSA LA EXPOSITIILE UNIVERSALE DIN :
STICLE DE LIMONADA NIAGARA
VW . Oblige,. a,3 mat (Cvv. IL). 102 50 103 50 ELONEIRA, PARIS, VIENNA SI BRUXELLES '
Toate din renumita fabrici
OW r 1.1e...Plcipale tin 18831 97 97 50
6% 9 1 90 97 50 98 50
6% ScAntr1 F-arLiar, Itinralu , 93 50 94 25. 1 Vindec& : starea catarhalica a stomacului si a intestinelor, um-
6% a ,b Urbaas 99 50 90 25 3 fiarea fioatuluT si a spline. galbinarea, boat:4e mitre,: släbiciunea BARNETT FOSTER, LONDRA &
"A) a ,. g lo 1 50 102 50 -de Ange, chlorosis, Intareste pArli1e genitale,, Vindeeä, catarul bá-
64 t3
1.141 82 50 83 50 SE GA SESC IN PERMANENTA
A.41''..e.1 B a
ll
. Nztnlili. 1545 1555
sicei si a rinichilor, precum si nisipul si piAra de lid.
A n Agricola. 195 205 ' In urma eontinutaut et eel mare de ',acid carbonic
rivrind vabsare kr,z-trIval 2 2
intregt ca bauturet racoritoare la
MarvA flermale . a . . . 1 s se consuma de secolt SINGURII DEPOSITAM PENTRU ROMANIA'
Baenera Pr.0...11.033,331i . . . . 100 masa cu vin si lard vin 4-i se bucura de o apreciare
- , 11:11.hea0 . , . 4 90 1-, generala.
-
rtable klirtiro . . 70
Se easeste la principale Drogrirerii 0 Magasii de Coloniale.
Nrenzarea en gros la Domnail WAN ASTRAS, Strada Cailddrari
L. HEIMANN & SONS
Lemne de foc tAiete Ho. 1.
Str. Mare No. 17, GALATZ Sir. Mare No. 17
BUCURE$TI
QUALITATE B UNA
In vedere eg desfacena depositul de lem- Representant general pentru Rominia este :

ne din Cadea Crildra,Filor 147 in aprapiere CONDITIUNI AVANTAGIO SE

et Hale Ghenea, dänz' en 18 leY mia Kgr. Domnul MC. G-ENOVITZ, BUCURE$TI
PoP-Cataloage Ilastrate si Devise se trimit frame -vs
ei 20 lei transportate la domicilit..
-
' No, I STRADA CALDÁRARI No. 1
',Cacao-It vinzare va dura un scurt timp. 156o-36
138-25 aministratia Äpei Minerale de Elöpatak.
'X'AftUXXgXA LIZIENZAbLIDIE 111S1157940314.7.1EXMIAE117,3BEMPOKI 1121111=a1 ° Orktir. ,..taaaleaMEIPMORINEINIEMIREWP1311=1110=11

gxxxo
511.14101{SONSMIlkillii, Ma./1100,1i1S1011171; MN.M.I.E.I.M.W.MMOMM110.11MaS

tA13
A
:
0,00tXMOO4gglt xxX)000=4.

P Hydraulic es as calitate '4 Fabric& de Viasini El Kiessling

1..4E1IL 1.-'1X. I C. L. A. GVVF 117'
C-ie

DIN CELE MAI RENUMITE FABRICI

"T"
CONSTRUESTE CA UNICA SPECIALITATE
EMIL COSTINESCU, Sinaia. X
):C MASINE PENTRIJ LUCRAT LEMNUL
iiRNES7 MANOEL, Comarnic PRECUM
Se vinde direct de eatre aeeste usine, saft prin MASIN1
REPRESENTANTUL lor GENERAL PENTRU

FABRIOAREA BUTÓELOR
*JuLEs SCHNEI BUCURESCI. 74, STRADA LIPSCANI, 74. BUCURESCI
Biuroft Technic
A
construlte gata in intregul !or
11....1.0114M=Ma
X
.;1
P ";',,."0'
.0
.fr
3
,

- VL4 C A 'T A L 0AG

Intreprinderi de instalaiunf (le inchlzire, de lumina electrich, conducte 7 'Llhl se trimit gratis i franco
de apii, bäl, aparate sanitare (Water-Closete) de provenient,d, englesh etc. . ,

,. P
, ,,e,
14:
..,,i

CELE BUM REFER1NTE

Vinzafte cJe A§INI AGRICOLE i ' ,
'
'
r'l '
--'- ';
I
POPESONS
a mai multor medalii de Stat
.c^ fOt 1.4,t . .6) Diploma de Onoare

xNutxxxxXv.xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxiA .MEDALIE 14/0-00-q00401):000.004XXXXXMOCOOCtat%

de aur 011001110017,12MilSIV,; 60712701101610111;1125M111106111EMVOISEAMAKMAIMMICalig

va S`f

SALVADENT antiseptimus comp. POPIA117

Aprobat de eoneilial medical superior
a Lampa Eiegaüian
Pentru Saisonul de Prinrd-vara, I/art% a civil si de eel medical
primit nouveauteu sensationele de Haine pentru Remedin sigur pentra Inliturarea duretilor
Sub-semnatiY aducem la cunostinta onor.
de m5sele si de diati stricatl, .precum si a boale-
Birbati i Báctí confeetionate in fitelierul nos- lor de ging,I, 6uri si glt, vindscind chiar nesafe- public si (=orate clientele al pe iânp
tru din Viena, Fraeuri si Costume salon, Dér- ritul mires de gsr5 si guturaiul,
niere mode". 1,1/14a,ree., 113 p
de Lknpl, Porcelanurli Stichrie Tackuul:
are ou cie F. B.
Mobile de fer, Scagne, Puturr de bron
Comande se efectuiaz i in 24 ore Ys Citrueioare pentru Copit
Pentru desinfectarea gurei ca tozesta
Preiuri moderate:-Seevicig de confien0 higienica. SAL', ADENTUL ;nlocueste eu foks toate
13:41.511 C-1c)sgetc-,,
apele de gull., topind lesturde de la mfincare ee pu-

2, Coltul strada Selari §i Covaci, 2 , t

tresesc infeeteaa.
SALVADENTUL se mal oate intrebuitita tzu sac-
ces si In contra -scu geriior de urechl si de nas, In-
Arn- pus In circulate
,Peti.o,
trri
perialia
care Olter-.
neexpla.
A locuind nesuferitul «Ldofurms in toate ranele si rii- la dearicillu I

prod ..,de
V.XXXXX'X:KXX:g:NUX.XXXXVN010=XV,' ,WX.X*OK:01 nirile, Ca pansament.
SALVADENTUL se g'iseste In toate farmaciile si
ail p.

drogheride din tar5., precum $i la inventator.Adresa

4 LEI ELCALITRU
SANITAS"
postal1 : Popini, Bncuresti. Depozite In Viena la
farmaaiite Á S1rnidt, 1. Lugeck 3; la B.-Pesta
I. Tiirök ; la Bra*ov, Y. Both. En grog I on detail
SOC1ETATE tPE ACTIUNI 101-5
Cutia 1 let' D. N. DiadtrIII 14 I. Stotaltart
Strada Deeebal, 20 ei Cebu. Mosilor, 35.
eV- pentru insta1atinn1 de Fabricl de AO, gazoasa so-VA, 4,42"31*. ° -,"....!PifeatiFfPatear:000.42401,43.04.0441..":
BUIMPESTA, Str. Gisella, I .;t
VAR HYDRAULIC
Cea ma Importanta fabrica. din Austro-Ungaria pentru -
;
de prima qualitate
aceasta labricatiune.
Fremiatd i medaliatä la toate expositiunile din lume. VAR ALB GRAS färä praf i fárá 04.XXXXXXXXXXXX)r)CXXXXXXXXX
Recomanda aparate potentate pentru apa gazoas piatrd
precum
x Prima Seminterie Roma nh_
de constructiunea cea mal nota pentru fabric.]: mail $i
Aparate patentate pentru sterllisare i fiitrare
$1.
X Bucure$T, Str. 23, Bucureistl CAROL, Ro.
CIMENT DE PORTLAND X
SIFOANE GARANTATE PRINT LEGE AnaUsat ', de D. Saligny In Laborato-
riul Sco-.3.lel de Poduri si Sosele si gasit
xX Semintele nod venite,
Recomantri:
Germania si Englitera.
aduse de la grinari speciali9t1 din Franta

Representata, in Bucuresti i Galati ,prin perfect ca calitate, vinde direct Numil calitatea snperioarl, precum area succesul care Para avut in 26 ant
: Recomand : Luoarna qualitate superioag, cu certificate.
CAROL HIRSCHHORN E. ERLER.-Inginer, AZUGA Gazon qualitatea cca mal,grea de 28 libre, etc etc.
Iliferite scale pentru gradinti,
Ia.,51 prin d-nul: cu preturile cele mal eftine, la care Cati.loage se trimet gratis franco dupI cerere.
BERNIIAR.D SCHNECKER sunt de adresat toate ceciilc, comenziie Rog pe Onor. clienteli a Ira onora si anul acesta ca ta anti tree*
1'535-24 precum i regulärile. Cu toatii stima : Friedrich Piidner,
Succesor: Eugen Ammann
00000000000©003 k:.gXXXXXXXXXXXXXXXXX=XXXIOCXgXr)
)44.

Proprietar, CONST. MILLE - ort*

Tipografia ziarulmi .Adevru1ut" Pasagiul Banoel Nationale

--!,t
www.dacoromanica.ro