ANUL IX No.
2557
N. AERTIL 10 Bil.N1
1 FA 1E, ALE FIE-C/REI LUITI
INCEP DE LA plitese tot d'auna tnainte ;
"ft se
ABONAMENTELE
-
la Casa adminitratiel
n BUCURESTI
E al STREINATATE
prig mandate
pow
In JUDETTeri
tn 3o L ei ; In Streinkate 5o Le
Un an
Sas ; 15 * p
tarsi
a
.
25
0 ,
Trei tutu is 8-31* " s
streintitate 90 ban!
onnat,Mér
wals'IISCRIPTELE NU SE INAPOIAZÂ
ADMINISMR AMIA
F.PAEACI; 13ANCEI NATIONALEJeTIBIAavorv No.
o notiä industrie
Orl-eine ar fi la cirma statuluT,
dad vin conservatoril orT dad, vin
liberal:I, dad. D. Sturdza e un prim-
ministru detestabil sag un bdrbat e-
minent, toate acestea grit lucrurl
färd valoare ; importantul este cä tara
noasträ face progrese zilnice
intenn singur 'an nol, Romtnil, facem
maI inulte mi4e1il de cit alte na-
tiunl in zece.
0 dovadd la indeminä j foarte
de actualitate este noua industrie in-
ventatä. clé liberah si care produce
beneficiT foarte mad, dupä cit se
pare.
Aceastä nottä industrie nu poate
fi exercitatä de cit numaf de mem-
bril partidulul, de aceTa cad ag drep-
tul sä fie nemultumitT, de acela cad
asteaptä momentele critice pentru
guvern, ti apucd la strimtoare, if pun
cutitul in Pfept si-1 executd.
In zilele prin cad trecem, indus-
tria de care vorbesc face minunT.
Sint membri influentI al partidulta
liberal, sag membri cad isT inchipu-
esc cí sint influentl, ale drora pre-
terqiunT n'ag fost incä satisfäcute.
Acestia, stag la pinda, asteaptä o
chestie Ghenadie, de exemplu, si a-
tuncea î aseazä bateriile. DomniT
de cad vorbesc î fac imediat apa-
ritia la Capsa orl in alt local fre-
cuentat, acolo se aseazä la o masd
populatd cu reported de ziare od
cu altI indiscreg de profesiune si
ne-tam, ne-sam devin elocuentl. Oa-
meni nostri declarä in mod solemn
cä dezaprobä cu totul purtarea gu-
vernuluT, ca.' in imprejurarea de fatä
ministerul a lucrat in chip criminal,
el dinsif nu maT pot fi solidad cu
partidul, etc., etc..
Toate acestea s'int spuse cu os-
tentatie i cu glas tare, ca.c1 inten-
tiunea le este ca ministrit sä, fie a-
vertizati farä Intirziere i sä se a-
larmeze serios.
A doua zi, urlä gazetele. Un ziar
din opozitiune anuntä cu litere com-
pacte O. D. cutare, unul din mem-
bril eel maT marcanti al partidulut
guvernatnental, a dezaprobat minis-
terul si e pe punctul de a trece
opozitiune. Aceasta face inconjurul
presel opozitioniste, la Capa infor-
matia face senzatie, Tar, in tirnpul
acesta, omul nostru îT freacl
nile cu satisfactiune, cdcl planul IT
reuseste.
Dar n'ati trecut 24 de ceasud si
o gazetä guvernamentald este auto-
rizatá sd declare cä tot ce ag
spus ziarele opozante cu privire la
D. cutare, gilt pure inventiunT, Tar
sármanh reported de la presa opo-
zantal rämin inmärmuritl. Cauza aces-
tel inmä.'rmurell este lezne de price-
put. CeT maT multi. reported sint
báletl" tined, decl bbletT naivf, carl
nu pot intekge cd, intr'o 'Ord
piste vremud in cad procuroril ge-
nerah i eel mal inaltI demnitad aT
Statuluy fac santajud, escrocheriT
plastografil pe o scarä intinsä, se gd-
sese -§i tmembri marcantI, a parti-
delor politice, capabill sä mintä cu
nerusinare i A, se dezicä de,.azT
pinä miTne.
Convingerile sInt atît de puter-
nice in tara noasträ, In cit ele nu
pot rezista la cea maT usoarà sfan-
tuTald, seful partiduluT liberal e atît
de nepotrivit pentru locul ce-1 o-
cupà, cd nu-1 coruptiune pe care sd
n'o incerce, dad incercarea poate
prelungi -agonia putereT sale.
E o rusine aceea ce se petrece.
AcestI membri marcantl aT parti-
dulul precupetesc in public con-
ae
Director politic: ALEX, V. BELDIMikNU
1
,----cm.,tr-mwemninsziotrttmsevrtatat.v=smummsymee,
cursul trebuincios guvernuluT, tIrgul
se face In fata tuturor, la Capp, la
Kosman, pe trotuare, intre douä a-
peritive, orT intre cloud pahare cu
sampanie. SamsariT OculteT opereazä.
ziaa In amIazd mare, Tar oile ran.-
cite, tmernbril marcantI,, fac trotua-
rul intre Tea tru si Bulevard, pe dis-
tanta unde circulä femeile cu mora-
vurT usoare, ca i bärbatil cu nära-
vud rusinoase.
Pentru ca sä inteleagä präpastia
care care merge, partidul liberal ar
trebui sä. MIA in fruntea sa nu pe D.
Sturdza, dar aka' factura de orn. Ar
trebui un bärbat mal putin H.mtnd
de minister, mar putin cuprins de o
meschinä vanitate, mal lug In ve-
derT i in inoralä. Un asemenea bär-
bat ar preferi cäderea de la cirmä,
unel glorii, nu numaT efemerä, dar
pätatd de toate rusinile, i ar pre-
feri maT bine sä rämlie inconjurat
de un numär restrins de partizanT
sinced si devotatT, de cît sä ambi-
tioneze unanimitätT mercenare si a-
micitil pdstrate nurnaT cu pretul re-
muneratillor anticipate.
Dad' D. Sturdza n'ar fi D. Sturd.-
za, dacä ar fi un bärbat de Stat
sef asa cum 'II. visez, D-sa ar in-
telege cd politica pe care o face si
mijloacele conrupatoare pe carl se
contribuTesc nu numaT ca par-
tidul liberal sä cadä, dar sä decaold.
Const. C. r acalbasa.
!SA.9r1l1F-ZA.
SMIINem.1111MM1.
V 0 Lall CA
Dosrmia Costic5
Fostul student Costic.g loneseu, earn% î este ru-
a
sine sit split.: e slajb is la mitilst-ral lui Gogu
Cantaeuzino, aerie in Vointa Nationald o scrisoare
pentru a spune cg odinioarg' a hulduit pe D. P.
Carp.
Domnu Costieg, ale egrula priaeipi int ceva mai
putin rosiï de eit barba ce-1 impodobeste, deelarg
cl cere pardon Conulu petrache, pentru afroutul
ce adresat.
Acest pardon 'a trimite pun presg ca masurg, de
preitutMne, stiind bine cg aeful junimistilor va dis-
pane, poate, peste puOn de slujhele diferitelor mi-
nistere.
Se vede a Domnu Costicg nu prea are de lama
la cantelarie, de vreme famine deRtul timp ea
sg serie articole proaste pe contrapagina Cearsa-
fului National.
Domnu Costicg acutna are euraj mare, egei se a-
propie luarea lefari'or.
Vax.
--(4,741,t-
Amenintari de räzboi
Simptome rele.
- -
Ministrul sfrb. Alte timpuei.
Idealuri
- pile isi acoper fata de rusine, scaunele fac'
nationale,
flinistrul sirb
Ministrul-presedinte sirbesc, D. Novaco.
via, gelos, se vedc, de activitatea guvernu-
tra elen, despre care intreaga Europa se o-
cupd, vote,* sei-1 imitev in amenintart
trimite #lnic note diplomatice Sultanulut,ce-
rindu4 sa aplice cit mai curind reforme-
le promise Macedonrei, ceici alt-fel, ice
D. Novacovia intr'una din aceste note, gu-
vernul sirb î declina ori-ce raspundere de
cele ce se vor intimpla.
In cazul tine revolutiunl in Macedo-
nia, adauga ministrul sirb, armatele sir-
bestl vor fi silite a interveni in favoarea
crestinifor.
Alta timpurii
lat un limbaj, care in alte timpuri si
daca s'ar fi adresat unni alt stat de cit
muribunde Tura!, ar fi provocat imediat
un rekbot intre ambele state. Dar asa#,
clnd fie-care ist poate permite sd loveased
in Sultan, si D. Novacovia profitä de ski-
biciunea imperiului musulman, spre a aratai
Europet ca si Serbia poate sä arneninte cu
rekbotul.
Simptome rele
Aceste amenimart ale Serbia, cti toate
at
cd vor fi primite de cdtre unii cu dispreh
a insd insemnatatea lor si sunt nn net
simpton al complicatiunilor din ce in ce
crescinde in Peninsula Balcanica.
idealuri nationale
Intr'adevär cind urmarim cu atentiune
miscarile continue din Balcant, vedem ca
pe fie-ce an ce trece, micile populatiunt .d'a-
colo- devin mat agresive i cautd prin toate
imjloacele sa-st ajungii cu o ord mai inain-
te idealurile lor nationale.
Gre vor devind stapinil Crete si
Ccr ie reregi Române
Fa,!9/19E1937/
aduna armatels spr< a sustine populatiunea
d'acolo contra guveruuluf turcesc ; Bulgaril
cocheteazd cu Macedonia si presedintde co-
mitetaluI retioltiliondr. d'acolo, generalul Ni-
colacf, indeamna pe ofiteriz snb-alternt,
co sei piece cu amate in contra arma-
telor turce,sti ; iatti acum cä i sirbii, mai
curagio,si de eft toti bombardetwi
Poarta cu note diplomatice, amenintind cu
rqbelul dadi Turcia nu le va ceda o parte
din Macedonia.
Din toate partile deci ameniMdri i re-
volte ; iar diplomatii,Europei, giind
sunt pe dual, cautd un mijloc prin care
impiirtind mogenirea, sä nu dea Mmic mi-
cilor state din Balcani, pe cari cautel sel le
lini,steascd prin promisiuni numai.
Val.
BUCUREc'TENE
o intrunire-de studenfi
Bettoltabi de in falalde tniti guvern care suge
singe, sucloare si alle emanaliuni din organele
indivizdor, tinerimea universitard a luat virita
deciziune ca sti facci o intrunire, publicei in sala
Dacia.
Ina de la orele 9 seara, sala e destul de
goalli, fapt pentric care -un veteran al diferitelor
faculltiti e proclamat presedinte.
Se dei cavintul sludentulai X. care, intr'un
discurs vehement si plin de clildurci,aratti curn
grivernal cel vitrig suge. -(Vezi mai sus ce
sage).
poet Macedonski apare la triband,
dar tinerimea fired ingrattl di naturelul ei,se
incinge o hudukdä numtiru unit. Poetul, dezo-
rientat, intrerupt in memental inspiratiunilor
sale, e nevoit ad bald in retragere de leamd ca
curn-va altii sd-i bald in spinare.
Motiunile se succed' in aplauzele auditortaui,
pnd ce vine ora cind bastoanele,trebuie sd ope-
reze.
Adunarea izbucnesle in strigtite, urlele, apro-
bdri fi dezabrobeiri,V,cind un tintirYstudent pro-
pune o motiune ined si mai virild si mai bine
Studentii Toboc, Ulmeanu, Tcinase Bdrbierul
si alti pacinici eelciteni indestul de bine curios-
cuti, îi
fac aparitia si ciorntigeala incepe
aripl, bastoanele plutesc pe de-asupra
intrunirea, in locmai ca si capetele, se sparge.
Ctici nu de geaba avem,politie in Bucuresti.
b5rbat vivant.
Ura
>SW+.
C. D. Siriteanu
E. Stifitesou
Zadarnice ari rmas protestarile mele Mae-
rate in Adeverul din 26 Aprilie, anul curent,
adresate ministrului de justitie tu favoarea
loeuitorilor comunel Gura SaraVii, din judet-ul
Buz6u. Ace01 nenorocitm yosedd o hotärlre a
consiliului de stat din 10 Martie 1866, sub
No. 162, care condamna pe proprietarul aces-
tel mo§ii a le restitul un num.& de pogoane
stapanite de el fail nief un drept.
30 de ani ail trecut stitenii nu ad parve-
nit. bra a executa acea hotdrire.
Nerginatul pre§edinte al tribunalului de Bu-
zu a declarat acestor locuitorl ca hottiarea
consiliulul de stat nu se va executa cat va fi
el fn fruntea tribunalului, i acest nemernic
s'a tiara 0 se tine de euv'ent prin nenumerate
Ocane i prill necontenite amanari de termine.
La 27 Iunie 1895, pre§edintele a refuzat
delege un supreant la fata locului, pretinzind
eä tribunalul nu este complect.
La 21 0 22 Meptenwrie 1895, pre§edintele
trimite uu judo sindic cu ordin a amana exe-
cutarea hotarlrei, ceea ce a 0 facut.
La 20 Octomvrie 1895, pre§edintele refuzif
sit delege un membru, declarand cä tribuna-
lul este iucomplect.
La 12 Aprilie 1896, pre§edintele delega pe
un jude supleant care si reintoarce in Buda
din localul primariei Gura Sdratil, fr sii fi
mers pe camp, pentru cit era timpul cam nou-
ros 0 se temea de ploae.
La 3 §i 4 buds 1896, pre§edintele refuzi
categoric a triothe pe un menabru pentru exe-
catarea hotarIrel, pe ridicolul pretext a
td.rizarea data de el inginerului hotarnic nu -
au-
wig este
In ce, lard tfdim, in care uez ministru de jus-
.
titie meiine la i)ostul seta de preiedinte 9 dse-
www.dacoromanica.ro
DUMTNJCA 9 IIINrE 189611
. .-....-
de cud' _strem in casci!
V. Alexandri
PASAG. BANCO NATIONALE
menea murdard seabird, o timid atit de perversd
vicioasa
In cate-va rInduri voift arAta cititorilor a -
cestui "ziar neru§inatele motive ale acestor a-
manari, earl nu s
ma): pot numera.
Un Säräteanu din Buzeii, proprietarul a-
celar pogoane revendicate de locuitorii,
frate err zbirul din calm). parchetulta Curtel
din 13ucure01, a staruit pe lInga acest netr( b-
nic pre§edinte de tribunal ea së cunune pe
fiica sa eu doctorul P. Inotescu, caruirt i s'a
dat ca zestre a nevestel sale tocmal acele Po
goane date satenilor prin hotarIrea consiliu-
luI de stat din 10 Myrtle 1866, sub No. 162.
Familia Sarateanu In zestrInd pe fiica §i ne-
poata ei eu venitul unui pamint care apartine
thränimei!
Presedintele consiliului de mini§tri catre
care s 7 au adresat cu o suplich ace§t1 despo-
lati salmi, a pus fn zina de 15 Noemvrie
1895 urmatoarea rezolutie -
Este un fapt
scandalos ed de la 1866, dupd o kotdrire a con-
siliului de stat defraitivd, sd se yard azi in 1895
contestat dreptul de cldca i prin urmare de im-
proprietarire a locuitorilor petitionari neimpro-
prietdriti. Este trist ca justilia sd facd tragdndri
de a pune in pericol un drept recunoscut de o
instald ce alma constata in mod definitiv. Se'
roagcZ pe .D. mini,stru de jastilie ca se ia misuri pen-
tra ca locuitorii petionar sci capete dreptate fd-
rd tragetneald. -
(iscalit) D. A. Sturdza.
Ce a facut netrebnicul C. D. Säräteanu cu
aceastä suplica rezolvatit de primul-ministru ?
-0Dar §tiii 0 t,ií i sätertiI
ceea ce nu Vim nid ed niel satenii este:-
Ce face ininistrul dc isaetitie fata c
acestscandolosgeseft, pe spiaarea
nenorocitei täraniani:
A. V. B.
Pomanagiii puterei
Couservatorii s'ar cit ail adoptat altg tactleä,
acea a Ilagalirei celei mai scirboase faiit de rege.
Ziarnl Ind.Vendance Raumaine, apttattirile sale
autidluastice din 'nainte de 1888, declara eS partidul
e
conservator initiate de toate un partid de ordlne
ca e mai bine de-a renunta la putere de Mt a a-
tango acolo priu inljloce reprobabile".
apol -
urmeazii confratele nostra existrt un
jadecittor, inaintea &grata ptedilm canza noastrit si
nu prin violetqa vom patea sä. o
Adicä, cum vine vorba, ziarul D1ui Lahovary are
franche1;a ma declare eft. singar regele poate aduce
pc conservatori la putere i ca aceasta nit se poate
face prin violenii, ci pritt sapunere si lingnsire.
Aceastil märtnrisireneste pretioash. Ea dovedeste
ca iuself partidele istorice aa 'Knee se de sluceritate
etind declarn in public ea toatá viata noasträ con-
'stitu/ionalit este nu eolosal molt si cii total attrnit
de la rege. El estejndecatoral dlutre lib eralill con-
servatori si pentru a caltiga guvernul este prudent
a to Ina en biniloral sti a na-1 indIspane prin ;Arnica.
Partldele slut ca milogii cart cer;esc pe stradk, in-
tinzeind paldria ca sS li se arunee pomans. Cate o dRt
ins& al eerlitorul ciind este flfinnind se suparil, con-
servatorii cart' nit ail mistuit Inca bucaiica si in simt
Inca foame, se roaga azi regelnl. Milne - ea lupB,
flamanzi, Ii vor arata dintii regeled, care, ca uu om en-
Witte ql prev6z5tor, le va arauca si lor o parte din
pomana dulce a paterei.
Sfinx.
Comertul Capitalei
and este vorba de esit cu pantahuza
cind este nevoie de a alege un de-
putat, in tot-d'a-una partidului de la pu-
tere i se striga : Nu uitari comertul Ca-
pitalet!
Acest comert insä, e atit de jos cazut, e
asa de tembel, in cit de toate se ocupd,
afara bine inteles de propriile sale afa-
cerl.
Pe clad se organiza iscalirea de peti-
fulfi de protestare in potriva atitudunel
Adevérului in cestiunea mitropodtului, a-
dunarea Cameref de cornerciii era deja
convocatá sj. cram in drept sa credem cä
aceasta alegere va fi plina de viata si de
luptel de oare-ce Polihroniadi ridicase stea-
gul antisemitizmulta sub cuvint ca doui
evref naturalizati candideaza la aceasta
alegere.
Alegerea a avut loc si toata lupta s'a
märginit intre 91 de votantl din 269i
de inscrisi.
hid dar cum comerctul Capitale se
ocupa de propriile-i afacen i cuin doted
mit de aelgatori nici nu vor sá au& de
aceastä alcatuire sindicall a breslei lor
Cu toate acestea, o Camera de comerciii
are o importanta capitall pentru breasla
negutatoreascd. Ea culege statisticile ncce-
sare comerciulul, adund notele, serva ca
o legatura intre oI membrii corporatiu-
ne. Azi, negotul romin trebuie sa fie In
curent cu totul ce se petrece in tara. 'si
in strainatate i toate aceste slot greii de
facut de fie-care cornerciant in parte. Ca-
mera de coLercit1 este menitä deci a in-
locui aceste lipsuri, a lua masurl ir4otriva
vexatiunilor ce se aduce comerciului si a
propune mijloace .de apärare contra con-
curentei straine.
Dezinteresarea marel majoritáti a co-
merciantilor dovedeste pe depilii el 0
acest corp este putred ar face mai
bine a ne 'Asa in pace cu exclainatiunile
cu earl ne plictisesc in toate ocazittnile.
Coo.
10 BAN1 NUNERTIL
ANUNCIURXLE
in BUCURESTI i JUDETE se primeac Inumai la
ADMINISTRATIE
STREINATATE, direct DulItaa la adenlitistialie;111
TOATE OFICIELE DE PUBLICITATE3
Anunciuri la pag IV
2, --
nos b. lints
III
, 3,
1NSERTIELE SI RECLAMELE 3 LEI] RINDUI.:3
Un:numr vechia 30 .Bani
REDACTIA
(9rI'.40VOAT No. 2.5)
MONACHISMUL
Literatura si man5stirile.-Secula
rizarea avernor. -
TraTul monam
chilor.
Mänästirile noastre aft pastrat n literatura
limba i literatura romIneaccA, %-
term timp chid boierii hacepuserä a privf gre-
ceasca limba ca singura demnii de a exprima
gindurile unuI am de vita. In maniistirile noas-
tre, intocmai ca 0 in cele ale occidentulta,
cultivat timp Indelungat, literatura i mai
cu sami toate ramurile artei (muzica, pictura
sculptura.)
Prin crearea primelor tipografii de catre
minastirile Neamtul, Govora, Tirgovi§te §i Ia§f,
in minästirea Trei Erarhi, s'a eftenit pretul
cärtilor pe cft posibil, s'a Inlesnit räspIndirea
lor, ba s'a dat chiar, ce-i mai mult, un mint
literaturei profane -§i ziaristicei.
Dar cu timpul Inmultindu-se averile minas-
vechile traditiuni comunfste furl eu
incetul ultate, far in slim]. :manistirei Se for-
mark' cloud clase de monachi una compusi
din staretul, economul ei Inca vre-o doi-treI ca-
lugdri, cari erail Insärcreati cu administrarea
averel mandstire01 §i cu Incasarea el mai ales ;
alta clasä compusä pin marea majoritate a ca-
lugarilor, cari eraii Insarcinati pe la diferitele
mo§ii ale manastirel cu diferite functiuni, nu
tocmai menite a ademeni la meditatiunl sfinte.
Erail calugari insareina0 on paza porcilor,
alii cu aceea a vacilor, cilugari pastori de ve-
ritabile of, calugarf logofeti, vitaff, etc., etc.
Se Intelege eu acest chip mänistirile pier-
dual, vechsra lor misiune. Ele nu mai puteari fi
focare ale culturei, de oare-ce marea multime
a calugarilor, de multe lume01, nn se mai
putea ocupa de cele ale spiritului, Iar putinil
superiori insärcinati CU administrarea averilor,
10 plerdeatt timpul numarInd banii albi 0 gal-
beni, ce-1 adunail pentru zile negre.
Ala fiind lucrurile, secularizarea averilor
inankstire§tI, departe de a fi o nenorocire pen-
tru calugäri, a fost pentru din§ii cu mid
exceptii - o adevärata fericire.. Cad asigu-
rindu-li-se de bine, de rä, traiul in minas-
tire, fura din nail puli in stare de a se de-
vota color spirituale, pe cit at-1 Impiedeca de
la aceasta ignoranta, care '0 are pn adeviirat
cuibar .prin manästirl.
Ipocrizie, mIndrie i inghnfare spirituala,
brutalitate in cugetare 0 in conduita, avaritie
§i cl§tig degradat caracterizaii adesea pe bar-
bath', pe cari poporul îi considera deja ca
sfinti pentru Inalta lor pozitiune. Mare parte
din monachi erail din poporul de jos, igno-
rantl, urind §tiinta, artele, studiul i ori ce e-
ruditiune". lath' o caracteristicil a monachilor
de altä data pe care o extrag din Istoria Bi-
sericel de N. Nitulescu 0 care pare. cif ar fi
o aluzie la prea sfintii no§tri calugäri.
Cu toate acestea, casta noastra, monachalä a
produs nu mai mult de eit acum trel-zed de
ani figuri mäirete ca Veniamin, Scriban, Mel-
chisedec §i Ghenadie fost episcop de Arge.§,
(se'ntelege cd nu actualul monach).
Guvernul, luind minastirilor averile lor, a;
sigurá rnonachilor o leafä, hrana i ve§tmin-
tele, ar(a. In eft feriti de off-ce grija lumeasca,
si se poatil da ocupatiunilor potrivite cu ran-
gul pe care-1 ocupa. Monachilor statul le a-
sigura 12 lei §i 50 bani pe trimestru peatru
haine i trebuinte mid, plus dreptul de a par-
ticipa la masa comuni, gatitä in arkondarie.
La minästirile din Moldova §i in special la
cea a Neamtului, pe cari am avut ocaziunea
de a le vizita, se &I cälugärilor pe trimestro
li o anumita cantitate de malai. Clorba de
ciuperci, masline, brinza 0 de doll/ orT pe
saptammnä vin, formeazi cele mai dese-ori me-
nuul mesel, pe cari monachii o Iaii unii in co-
mun in chiar casa arhondariel, lar alii pe
rachiul
la casele lor, nude puii frip0
sint cite odatä complectári ale frugalei peso
acordate de Stat.
Chid sose§te ceasul distribuirei mesei, totl
calugaril se indreaptil In spre arhondärie,
parte cu un fel de cafe, cu earl 1'0 due min-
carea pink' la domiciliu. Aceasta se compune de
obicei la Neamt, din dotra 'camere, inconjurate
de o mica gradina, pe care uniii dintre cilugarl o
cultivä cu o deosebita Ingrijire. Iar and so-
se§te timpul verei §i cfnd orä§enii incep a
fugi de calduri, calugarii inchiriaza camerele
chiar intregile lor case, vizitatorilor.
Viata monachala se rezumä dar in a se M-
arina, minca i mica. Ce-I drept exista, o
serie de monachi earl se decla la diferite
ocupatiuni precum la studiu, la pictura, la
strungarie, teslirie, lemnärie, etc. etc.
Monachele, cari de obicea Art mal easnice
de eit bärbaiT, primesc o leafá trimestriala de
49 lei §i 50 bani, aceasta insa fara, a mai
primi nrincare de la arhondärie, ci grit silite
a-0 gati singure de ale lwanei.
Monachele se ocupa eu tonal, tesutul
Stofele tesute de &insole, destul de
cunoscute sub numele de sucman i riac, se
bucura de o reputatiune deosebita mai - eu
seama. in Moldova.
Majoritatea manastirilor noastre fac parte
dinteacel fel de manastirI earl se numesc
Cenobii 1.9t.x'aestea superiorul se alege pe
viati i are puteri aproape nelimitate. Imbrä-
eammtea este uniformä, masa comuni i "nun-
ca impirtitä regulat.
Mänästiri idioritlime avern mime douä : Vä-
 2 DUMINICA 9 RTNIE 1.996
ratecul i AgapiaTambele fiind locuite de
maid. Aceste mánastira aleg pe superioara
care monacha primeste din easa minastirdsuma
necesara pentrn casa, menagia i masä. Comun
este numai servidul aiserWese cimifirul. La
Varatee însä, raid ehYar cimitirul nu e comnn
rnonachelor.
In fimpnrile treeute, mänästirile eraii un loc
de adapost pentru Miter"' si el& se distin-
gear' printr'o ospitalitate a devarat crestineascia
Dreptul re-1 are pink astazi vizitatorul
de It sta la arhondarie trei zile î gazda fiú
plata, este numai o perpetnare
ospitalitatei
traditionale.
-ratai <
Gal.
IMPRESIUNI
cre PALAVRE
dictionar ghenadist
Afacerea liú Ghenadie a Incurcat nu numai
politiea dar a avut o Infinfire dezastroasa
&supra limbei. Sat introdus In limbagiul zilme
o multiple de cuvinte ciulugáieti i barbare,
greco-pladnfilresti', de cad de acum trebuie si
tinem seami :
CuvIntut dare afard, destituire, seoatere din
pike i din gefie azI a'a inlocuit pur &mein
prin monahalul caterisire. Asa, mitropolitul a
fost cat,erisit, D. Sturdza este de asemenea Ca-
terisit din demnitatea de sef a partiduld li-
beral de eitre poporul de la Dacia, far D-lui
Fleva II se pregiteste o alti caterisire la Plo-
Teata, din mandatul de deputat.
Cuvintele pungelfie, escroclzerie, sfeteriseald sTnt
mtncate fripte de ghenadistul arghirofil7e. Ast-
fel, drat volesti & superi pe eille-va de Rerun
-
Inaiate, vei fi 'revolt
Arghirofilule
strigl :
apol pe taiga aceasta, de cite ori nu au-
aim pe zi de cateri.sire, de simonie, de sodomie
(vezi Timu) de erosofilie, de metanie 0 de
alte canoane en earl' antem canonita de dud
Dimitrie Sturdza a bine-voit a inventa dies-
tiunea Ghenadie, Tar tribunul poporuluCa luat-o
in intreprindere, eu un sueces asa de creseind,
ea a ajuns lanai si la scuiparea caterisitului
Dimitrie Sturdza.
Cum afacerea nu-i isprivit, noi speram ea
vom mai deseoperi i alte cuvinte froa, asa ed.
deal daravera la Ghenadie va trece
ea ea toate cole omenesta, totusl cuvintele eu
earl ea nera anzestrat, vor
Chitibus.
->ieleatee
Din St. Petersburg
(Corespondenla particulard ziarului Adevrua
Cineura.-Demonstraltiunii.-
perarea.7,-Arrnata.-Socialiatiii.
Asupra asa ziselor scandaluri de stradii,"
despre care' verbose afit de mult ziarele marl'
europene i cad s'ar fi Intimplat pe timpul
incoroniirei, _pot sit v trimet urmatoarele a-
manunte, cari ered cá vor interesa pe eititori.
Vi le-as ii trimes mai de molt, dar cenzura
ruseasca a twat de astii data co o ardoare
ne mai pomenita chiar la noi, cari ne putem
fan a fi tara elasick, a cenzurd. Depesile se
refuza la oficinl postal, iar scrisorile se re-
nriteail deschise expeditorilor, prin urmare nu
Ara a fi fost mal Trail *cetite do catre autori-
tOtile tompetente.
Demonstratiuni
Pe timpul iluminatiei 15-20000 de mull-
citori ad demonstrat tu lungul vestitulul bu-
levard Nevski-Prospeet. Aristrocratil i bogit-
tasii ail fost fluter* iar easele milionarilor
Ora bombardate, aceasta Insil numai atuncl
dad interveni politia. Pletrele zburaii din toate
partile si prima vietima fu Un comisar poli-
Venese, ciiraia o piatri, aruncata din mijloeul
multimea II sparse capul. Peste seurt tipap o
multime de agent?: politienesti fura si el 1.'6241
si serial din luptil.
Disperarea
Dar multimea nu se multumi numal cu
RM. Ca si alta data tesatorii silezieni a-
gitara' cu aceasti ocazie disperatil muncitori
rusi. Navälind In casele celor ce tralese din
sudoarea norodului, strieara -tot ce îutulnivä
In calea lor i aruneara' locuitoril pe fore-
stre. Maf matte din magaziuurile cote mai
splendide, ail fost devastate.
Arcuate
Cazacii sosira In sfirsit in galop i treeml
furiosi prin mijlocul multimel. Sub picioarele
cailor ma bine de doua-sute de muneitod îi
gäsirä moartea. A doua zi, cu toate preeau-
tiunile luate, demonstatiunile incepura, din noii.
FOITA ZIARULUI ADEVERUL"
69
PRIX OBIMA
PARTEA A DOUA
NEBUNUL.
Sársnana Sabina
(Mihai Berthier era frul renumitului
banchier Franeois Bea.hier, fmanciar ilus-
tru, facut baron pe rimpul imperiului
care a murit acuma doui ani o a-
vere coosiderabila i o reputatie de cine-
stitate de asupra ori care atac.
«Pial, care nu avea de cit dotal zed si
sase de aria perea ca merge pc urmele
tatIlui
«Era onest, foarte inteligent; de o bu-
netate extra ordivara ai nu avea de cit
doua pasiuni cunoscute dragostea de
maned i caritatea.
«Asemenea pierded s;ait tridoit de regre
tabile.
«Inmormuntarea se va face probabil Vi-
neri, la Saint Augustin».
Cristina a fost nevolta sá citeascä de
multe ori acest fapt divera, pentru a-1 pri-
eepe senzul.
In sfirsit foal'ari cazu din mind 0 alba,
NM-
S'aii. facut vre-o mie de arestari. Doti): poli-
ti0T ail fost aruncati de multime in Neva,
mule se inecara Impresia in Petersburg a
fost hnensa, Cavaleria este mereil concentrata.
Socialiatri
Demonctratia a test aranjata de catre par-
tidal socialist rus, care ne pntind n.za de nid
un mijloc legal pentru a'.0 manifesta ideile,
este silit sä recurgi la demonstratiuni de a`e..a...
da. In ori ce caz mauifestatia, diii alatersaneg
a fost un avertisment pentre l'ar. El I-a aria
tat. ce'l asteapta, &ea va renunta la o
parte cel ealaa, arepturilor sale, in favoa-
rea dis.aeratuelui popor.
Narodnik.
Revolutia din Creta
ATENA, 7 Iunie. -
Turcia a. Intarit garda
de la granita. atirile din sorginte turceasca
earl zie ca niste eortibil grecesti continind
mimitiuni eu destinatie .pentru Creta ail fast
prinse, slut cu desavirsire false.
Refugiatil din Retimo fand en desaviasare
lipsiti de plane, air pridat brutaria militara
Se anunta cii niste soldatl regulati ail jefuit
satul. Vanita ataelnd easele, distruaind patru
biseriti i profanind eadavrele din cimitire.
Aeeste siabiiteed 'slut confirmate de coman-
dantul cuirasatulul englez si de consulul bra
tank.
Fapte de aaeeasl natura s'ail semnalat
§i
la Kalyres.
CRONIC
Marina regalá
Citesc in ziarul Galatir:
Duminecat 9 Iunie, vor avea We la Barbosi,
pe lacal Siretul statittor marl regate eu pre-
mii organizate in folosul spitalulul Elisabeta
Doamua," din Galati.
Vor lua parte la regate bard partieulare,
bard de peSeari §i bard ale marine! regale ro-
mine, Po Iinga diferite joeuri naatice, seam va
fi i un bal eimpenese pe peninsula din mij-
loofa lacului.
Tare bine. Daca-i bal, bal ,sa, fie.
Este insa foarte . ingrijitoare risipa la
dare se dedä cu.ocazianea acestel regate,
regele care a men paid acolo in cit a in-
fiintat chiar o marina .regald, dupd coin a-
sigura confratele mai sus pomenit. Cad
dacä e vorba de bard particulere, este.
Bard de pescarl tar este, de oare-ce pesti
salt nu numal in Capitala, dar chiar la Si-
ret. Dar cum deviae acolo marina regald,
despre a cdrei existenta nici chlar pesti
dintre eel mai bine iniiaí, habar n'aveae ?
Dupd cit se tine minte, regele n'are de
cit dotal bard, precum insusi a declarat
atunci c:nd a consiliat pe conu Petrachi
CarP ca sa. nu =tale cu dol luntrf
pardon.
De eh chiar aceste bard claca le-o fi
scos... la regate, inca e o risipa pentrEu arr.
0 nouà tripla-aliantä
MADRID, 6 Iunie.-Epoea nu credo c. s'a
semuat o alianta intro Spania, Francia
dar adaoga ea niel o dificultate mi s'ar
opune la aceasti alianta, deal ar fi nevek
de ea.
Ziarele comenteaza artieolul ziarului Epoca,
provocat de o afirmare a lul Heraldo care zico
ea Franta i Rusia ar garanta Spaniel pose-
siunea Cube! si a lui Porto.
ATIVii3.21la
ralucureati, 7 lunie, ore zi,a.
Inaltimea barometrick
Temperatura beti,;.1
00 756.4
C° 2507
Vintul bate de la BE.
&area. eVottlut Benin.
Temperatura maxim5 de ei . . . . 270
n minima de azi . . . . 12°
Temperatura .a variat la nof intro 29° gi 9°.
Timp foarte frumos, cald in toat5 tara.
Temperatura a creecut In mijlociu de erf cu 4 grade
pretudndeni. Bbometrul se meutine ri :heat gi sta-
tionar. La BrogtenI a fost ceata groasS, in aceast5
locahtate gi la Predeal a plouat cite putin.
Timpul foarte frumos i cald se mentlne g
astl-zY.
dreapta, zvicnindu-i timplele, murmura
Mihai moral Oare nu salt'
tiebuna ?
Crezu á Inebuneste, in adevar.
Dar isi aplecd privirea. i vazu la pi-
cioarele el pe Sabina, in poza ei tragica,
In tocmai ca un cadavru, Metal 0 panda..
-Ah ! higerasul metí, murmura,
mana. martirá... Cum sd te anpfedic oare
ca sa nu Mori de durere !
sat-
-
Lacrizi curgeaa pe
Nu, Doamne, nu cal drept !... M'al
fäcut sä. sufer asa de .mult de dad traesc
pe Iume !... Am fost atit de nenorocita,
atit de torturatal.... Ah.! credeam ca-mi
platisem toata datpria de, lacrartia L du-
reri pa care o' hapuil ori Orel frinte Cane-
nestle.
Dar nu incetezi a ne loyi i acurna o
izbesil pe dinsa... Pe dinsa, Sabina raca
cu- Inima de aur, atic de build si cura-
tal... abia in pragul viete !
Cam pe divan flea ».a. alba Inca pute-
rea de a face pe Sabina sa-si vie in cu-
nosrinta. Si áscunzindu-.0 capul intre perne
oftá de se parea ca urad.
De o data o voce slaba. ce abia se pu-
-
tea auzi. rosti vorba:
Mamal. .
Cristina cezu in genunchi.
-
Ca o nebuna apuca cu amindouá mii-
nele capul Sabinei, il strinse la piept, a
coperinclu-1 de sarutari, repetind printre
-
suspietele carl o indbuseaa.
Oh ! scumpa mea ! drágostea me
Dar ?met incet ideile rendateaa in creieru
indurerat al sal-mane fete.
Se acute' cu desávirsire, facu doi peal'
prin camera, îT puse anaindoul mantle pe
frunte i zise.
-
NFORMATTUNI La ma:Astern' de domenil se elaboreaza
regulamentul asupra legei pescarfilor. BURSA DIN PUMMESCI
Clam' de le 5 Iunie 17 Iunie) 189fi
cá aceasta lege se va pune hi
INTERIOARE aplicare de la i Octornbrie. ReAta. r. p.. 1011/2 .Act-. B. Agricola
50/4,
Zgomote irgdjitoare D. Dr. Fotino a depus eri juriamlatul la
°/, Rents an, .
55/0 (s-03)
993/4
101
D ikeiA-R4
Nettenala , ,
Trupt: neu'ul contingent abia vor fi ministerul de interne, pentru funetiunea de e- 5°/, 101 Ntrin
at
eetaerate peste cite-va zile, din concen- for al spitalelor 6°/, Obi. ra?.
.
. 101..1/2 Coaetraclil
.
.
Pensiunl . . 292 SCH114B
trarea exceptional de langl care s'a fa- D-nii Cogalniceanu si colonel Costescu 5cy Obl. e. Bn.2... 971/4 Ikind.rs . 25.321/1.30
cia in acest an, al deja este vorba 5°/, a (1890) .
ad adresat D-lui ministru de interne ur- 953/4 Paris . 100.65.60
la ministerul de rezboi, despre noui con- 6°/, Pcnc. rue. 94 Viena 211.3/81/2
matoare scrisoare 5°,/, s tab, . 901/2 Berlin 124.05.123 95
central' de trupe in anumnite puncte ale 50/0 s .
- s
Ore, Domnule ministru, . 1 99.75
Mabitiaarea Ati comunicat prefeetilor D-v. ne-ati dat
judecetel pentru ultraj, pentru rebeliune
ca, 6(/(., Obl. bazalt
Ng.
TAO
,
-
851/, 6cont B. a.
Avans. s
s C.
8
6
Un ofiter superior ne-a comunicat eä
in curind trupele din armata permanenta pentru nu mai stim ce alte delicte oribile.
- Regele va pleca la Sarala astaazi, la or
de toate armele si trupele teritoriale vor
fi concentrate, conform planului de mobi-
Un ziar al D-v, luindu-vd, In serios,
se si olivine mad ziar care e al D-v.,-a anun-
ettm
rate II dimineata.
lizare alcatuit la ministerul de rázboi, in
lunile Aprilie i Mal. De asemenea vor
tat si el ea D. prefect al politiei s'a adresat
parehetului.
Cu toate acestea, parit asta-za nu ve-
OATth STÄTESCU-CARIP
mal fi concentrati i rezervistil de la 1886 dem sosind momentul foricit. Asteptäm eu ne- D. D. Carp ai Stätescu. -U ca.
si paid astal-zi. In ce localitati anutne si rabdare eitatia mult dorita dar ea nu va
. binet
ma! apare, vai. !
siunile.- La tearnsibl
in ce scop va fi ccincentrata armata, nu
Vi maim, Domnnle ministru, tineti-va de D. la. Carp ail StAtescu
se poate sti Inca.
euvmatul ce ati dat prefegalor ; dal! ocaziune D. Statescu plead, asta-zi la Ragatz.
Sporirea arntamentultii
Inca de 7 o Mei, in suplirnentel zi informatiune exacta, -
ziarului D-v. de a fi publieat si el' ()data o
i oferitane. i Ilona
priiejul tie a spune in fata jusatiei ace a co
Inainte and de a pleca, i in urma unei
intelegrei ret r7r1e, s'a 'peg 1i cale m
rulut Adeorul llustrat ni anumat Cá ma Strudza. Regele a declarat
eredem despre inseenarea D-v.
nisterul de räzboi a fácut o comanda de In asteptarca citatiel, D-le ministru, la mod formal D-lui Statescu, ca o for-
arme. Acurn trei zile ziarul oacios Vointa expresiunea nerrtbdilrei noastre. mafiune pur liberala este imposibil sa
Nationala, a confirmat aceasta. stire. Colonel Costes-cos mearga inainte i el D. Saaalza este cu
As.a-zi.afläm el ministcrul de rázbol Wardle FL KoOlnaceants, deputat. totul compromis, asa cá ar fi o nenoro-
va face o nouä comanda de arme, si a-
nume carabine si sable tot la o fabricä
din Franta.
De asemenea ni se afirma cá doui in-
.
Sectiunea de Bucuresti a Ligel,nevoind
sä recunoascd noUl Comitet central,
cire pentru partidul liberal a-1 maT avea
in cap, Partidul liberal, a adaogat -regele,
nu poate guverna singur. If trebuie un
fel de Senat, un partid mai putin dema-
gineri distinsi din Germania, vor sosi ina-
inte de finele acestei luni, in Capitala,
ales d e Congres riclicind tot
de pretexte meschine, Comitetul central, gog"c, care sä paralizeze pornirile celor
prea impadenta
pentru arsi da parererea asupra modifica- conform art. 55 si 63 din statute, a
rilor ce trebu1ese aduse armei Manlicher. declarat Sectia ca ne mat fäcind "hi cabinet Ciaeraaaasniniist
Fabricarea puiberei parte din Asa fiind, regele a sugerat ideia D lui
Ministerul de raiboi, care suspendase Stdtesru sa la o intclegere cu D.
aplaudäm mäsaräaceastä Carp si sit vadá dacá nu-i posibill o for-
de cit-va timp fabricarea pulbere la La- si cerein. infi .ritarea de urgentä a u-
culete, e afirmá el a revenit acum asu- 1 Matiune Carp-Statescu, din care D. Sturdza
nei Ike sectiuni de Buivrestt, care va Oculta sa fie cu totul esc1u0". Regele
pra aceste hotarid.
Malorul Iliescu, fostul director al Pulbe- avea cbncursul p1triolilor sincerti i de spera cii. o asemenea aleätuire ar mul-
care .vor fugi. top speculantii qe me- turni i pe D. Fleva si .ca ast-fel va pu.
rat-lea va fi in curind readus la Laculete,
pentru a reinc..pe fabricarea pulbereapm- ser le. 'tea avea linistea ce lipseste actualului ca.
,. binet.
tru arma pe Care o avem astaazi. .
Armarnentul frWd cu neputiata de a fi Aflatn cá mai multi tncirari, earl ,n'aa Versiunile
luát parte .1a Congresul aforarilor din
schimbat radical, tot arma Manlicher raptal pozitiv este di D. State«cu a a-
fi aceea cu care armata noastra se va Focsani, ne putind adera in totul la con- vut o intreyedere cu D. Carp. In privinta
cluziunile Corgresului, vor inainta minis-
servi la neVoie.
Modificarea forturilor terului de finante un memoriu plan care
rezultaeutui acestei intrevederi; relatiile di-
Vcstile din stead conservatoare spun
vor arata si opiniunile lor.
Desi experienteIe !acute luna trecutd. la cd D. Carp ar fi refuzat cu indignare a-
forterl, experiente la earl, a azistat si re- Cel de la Lumea Nola pierdut cu to- ceastaa tirguiala si ar fi mustrat chiar pe
gcle, dat rezultate satisfacdtoaree to- tul simui rusinel. Iata inca o calomnia la ae- D. Stätescu de aceastd taidare a sefulua
sintern pozitiv infer-meta cá comisiu-
nea fo.tificatiilor a propus oare-cari mo-
dficad ce trebuierc introduse la forturile
tivul foitei 11-10 Nadejdo.
Acum cite-va zile alma) o informathme In
Lumea Nouet prin care se spune c efil gru-
mai aubarizata -
Vestite din sorginte junimista-si (-Jed cea
spun ca. seful, D. Carp,
nu a dat Wed un rdspuns definitiv si ca-
din jural Capitale.
Ord antinadejdiste din ar 'fi dati in ha tegoric si cd a aininat raispunsul paid Ia
decrial de dare judeditorul de iastructie, pen-
Toate aceste pregatiri dovedesc cá ne t oamn .
tru abuz de incredere i eä s'ar fi gdsit chiar toanml
aflam poate in ajunul unor eventualitäti probe pentru abuz de Weredere.
grave. , Toata aceasta informatiune este o calomnie Dea'tminterilea este o toincidentä intre
U. nerusinata cad latä ce ni se scrie din Iasi': parerile D-lui Carp 0 acele ale suveranta
fie 51tie anul trocut merit. Intre altele, regele a declarat cá a#
ActiLtea pena deschisl c3n ra LuminiOilor de
I.
este imposibila o combinatie libera!o-ju-
Sineduluig punlndu.se Tin slehta .n5cUj
t5 a *ua% an obtese, efi git.
nirnata .0 cä totul trebule aminat pina
grevg15inodul nu a pliant tine Toate sforlryile procuroru'uì Theo oreanu i rAmas
la toamnd.
sedinte si din. aceasLi zadamice. Jude iitor de ins rirct'e, D. G. A, Drä-
1
ghicY, died o:donanta de nearmire contra ducal- Multumit sad nemultamit d.e acest ras-
Tache lonescus, pe atunci pat lor», procurotui Theo lorwa Itt a ficut apel la puns, D. StAtescu va trebui
ministru de cane, a refarzat Camera de punere su') aware, care, C, iieta
plece, as-
teptind ca cvenimentele sa precipiteze so-
plata diarnelor arhiereilor din 5 Lade curent, a resplus apelul procuroraluI,
lutianea definitivä a. cfizei.
episcopilor grevisti. mend ;fa:erel orI-ce caract.r p al, R una ce e de
naturi ur civ lodiseret.
Actun cite.va ;ftga. goQoe
r
1
Lecti-nea acordia de me.nbrq inamovibill al Curtel
tenenta mitrft,7Jolitan5 a 'inter. de Apel din Iui inexperimer ta'ulul procurer Theo- D'ALE ARMATEI
'arena F.70,9ia Pani, cerin. doreaue e clt se poate de mer'istri. P.o.Valtatea do-
Din Balad ni se scrie ca in regimen-
da'ss' disanii plata eiurne. vedit5, de acesta dn ,rma n conducerea ac.s'or a-
fa, eri, clenoti legiturile ee exkig Intre D-sa tul 2 rosiera care-0 are garnizoana in a-
tmemiariler Sinodului pen. cel oras, se practica batala pe o scarä
tru amid trecut. iitr& cad- si nAdejdistl. Corsili,.1 general al rcestora, 'care a
agteptat « verdictul justi; i a giia L. foarte intinsa.
teior a admis aceasta cerere o palm!: mal ztraviini pe n grul si neslmtitorul
Exemplul acestor salbatech le-ar fi claid
si a si ordonantat plate diur- obraz al lei N5d'jde niel uu s putea.
insusi comandantul regimentului, D. colo-
etelor pentru annl tvecut, .Cu loate iOstentele »cute de gu- el Baldovid, care a leatut zilele trecute
surn5 de 750 lei de ile.care D. Vasile Lascar re- pe soldatul Dumitru Garabet, in asa mod,
episcop pi arhiereiii. vern, se
in cit nenorocitul sadat a raraas aurd.
ceasSa e de igur Etna din f-WI set vorbeascii la intrunirea de
reparnpenseie nvembrilor Si- miine, de oare-ce s'a manifestat d eja JUDICIARE
nodului pentru docilitatea lor in public, in mod de favorabil guver- D. Caracas, judecitor de instructie la tri-
faVa Co+ ordinele guveraului9
.
bunalul din Galati, a Ost munit prim-procu-
In chestiaChenadie. nului, in cbestia Ghenadie. Par la Iasi Weul Dan! Savel Manu, auras
.
Consiliul comunal al Capitale, in se-. In disponibilitate.
AM in orasul Iat cit si in judet, epidemia dinta de alaltá seard, a vatat pc taiga ci-
de anghini difterica bintule cu furie printre
cop ; se afirmi ea i oameni matual ehiar, slat te-va expropried, prelungirea bulevardului EXTERNE
atinsi de acest flagel. Domnitel pind in bulevardul Carol. Din Sofia ni se
scrie ca pre.
sedintelii coraitetului rewolu.
rat
-!... Mihal
INCONW11001,s0011MICIL41.11101MIVIWIIMMOIPSE91.1101900111111,
Am visat, nu-Casa ? Nu-i adevá-
! scumeal mat Mthal !
sd-1 mai vád pentru cea sdin urma oard,
cad alt fel a muri de amäraciune, .
gem si pe jos in lipsi de alte maloace.
Plecara, in adevär, dar toate peripetale
Nu a pant ispravi. Voccal se inneed Era peste puterile D-nei de Terrenoire
In git ; ochii ei holbati ca la o nebuna, cl se ma' itnpotriveasca....
O.
acestea durasera multa vreme
apropia.
seara se
zarisera Petit Journal pc care it s-apase Ei. bine fie, II zise, aá mergem la Niel o arasura deseartO, la biroul cimi-
Criaina din mina. parcul Monceau ; dar cu conditie ea vei
busurilor de asemenea.vechiulele venead
Díd un tipat .ingrozitor i cäzind in
cel dintil fotoliu cc intilni, îi sucea mii-
nele taand :
-A riturit !... e mort!
-
mot !... Apoi
avei curaj i cd nu te vel Bart ca sa te
stepineasca disperarez, ca sa ma inebu-
-
need 0 pc mine.
Oh !,.. maltdmesc
.
multamesc t
Pline de Lime. Nu se scobora nimeai si
calatorii std.teaa in ir lung, asteptinadu-0
fie care-rindul, murmuriad
Ploaia cutgea si mal tare.
blestemind.
sculinduse buirnacita si tremirrinaud tot
-
corpul :
Est! buna, si ma iubesti...
Dat stia pot sd spuna ei mule 0 bine
Aidem pe jos, zise Sabina, pfnä sa
ne vie riedul aci, putem sá ajungem.
Nu 1 adevarat... Sp el minciutia.. De
altininteil atri sa afar eir d-reaa el !...,
cä a, murit... ca nu cred !... E peste pu-
tiuta !... pipal mai hail cadavrul si
Erad patru ore aproape cind ajunsera
in fata monumentalei fátade a otelului
Apucä spre usai 'alma! atuncI.-vpi crede. . .
Berthier.
-
Crisna i ae puse in calea
Te rog, i zise, vrei an." ma omori si
pe mine ?... Uncle te dud ?... Ce vref sa'
Se paate sa ma fi parasit el asa?... Nu
nu-, 41 spun tie nua adevarat !
Cristina nu avu curaj sä protesteze.
a mi$care 'neobieituita,
veniment aorisiderabil, domnea in jurul
caeei.
e-
-
faci ?...
Ce vreaer...-Lucruacel mai simplu din
lume... Vreae sá vaid pe Mihal...
Era o bine faeere a providentei aceastá
incertitudine, cad astefel copila s'ar fi
putut obicinui cu nenorocirea ce o izbi-
Pe bulevard un sir de trasuri se intin-
dea nesfirsit, cele mal matte crag echi-
pagiurI admirabile.
Apoa fdrä sa-T dea ma-sel timp sá ras- se. Prietenii, fanctionaria Servitoril Ware'
-
punza, Sabina li zise :
Te rati la mine ca0 &Ind ti-as.spune
ce-va extraordinar Nu port in deget
Mama i cu fata se dusera sa se im-
brace.
Sabina nu voi sá puná rochiee neagrd
merea i Oar' cu fata turbdrata, cu ae -
rut consternaa nebula" ,de amaráciune.
Sabina intra ip märeata "yerarida urma-
-
inelol pe care l'a pus el insusi ?...
Da, de cit mama lui nu-i ad 0 nid -
repetind mered :
Nu é mort !.,. Nu e mort !...
-
ta. de 'D na de Terrenoire.
sordesa... Probabil ca: nu spusese,- nimanal
afara de dinsele despre logodná... Cei
ce sint imprejurul corpului sáü ata sa ne
Timaul superb pindi atuncilse posomori
de o data i o ploaie repede i deasa in-
cepu sa inunde Parisul.
-
care.1
Voim sä vedem pe D. Louis Per-
thier, zise fata ealre eel dintli aervitor pc
-
ia drept paste' intrigante n'aa 5 ne lase D-na de .Terrenoire trimise sii le aduca .Valetul raspunse
sá intra.m. Cunoasteti negresit pe Donmul Leads?
o träsura.. Bine voiti sami dati carta i sO-mi spu-
Noi iiitrigante ! dnd am in buzunar Dupa inulä intirziere servitorul se in-
scrisoarea Genevieve i voi arataro tuturor
celor ce se vor afla acolo
toarse spuind ca nu se poate gäsi Mel
una.
neti obiectul vizitei D-voastrd.
Poftim carta; .dar obiectul vizitei
noastre nu-1 putent spune de cit lui.
,
Se arunca nebuna de gala marne sale.
011 ! mama draga mama, !...
zise, tu care ai fost toad'a-una asa de
-
Sabina murea de aerdbdare..
Aide, zise catre marna el, indoind.'
intreind chiar pretul curse la nevoie, Va unna)
hunä pentru mine au ma. -refuzaa te con- tot» si Putem gag un birjar ca sane dacd...,. eaeatio-a-
.
jlar ! Vreail 6á vad pe Mihai !... Vreaa daca nu, Ile uream in Omnibus sail mer-
www.dacoromanica.ro
 DUMINICA: 9 IUNIE 1896
AR,
110111110.01011(1.1. de-oparte Sint distribuite de ziarele colecti- ADEVERUL ILUSTRAT de Dunaj-
A 1.., A Ea E 1:21 3 -D, V" I3 I viste cititorilor lor i pe de-alta situ impdrtite necA, 9 Iunie, are urmAtorul sumar: GRADINA CENTRALA
19 .

IILTIMELE NOUTkel AFLATE SPRE VINZARE

de adrninistra0e. Cronica shptarninalá, de B. 13ÈlEZE
meurtris Lei 3.50 Asemenea brosurl dat si la diferiti Brtinisteann. FOST STAVRI1
André Theuriet,
Coeurs Alphons Allah, On n'est pas des Boeufs a 2-5o LIEDERTAFEL
Edmond Lepeiletier,
Petrie! Roman
* 3.50 Jules Roche, Autour (run million a 3 5o
colportori earl le vind cu proul de 30 bate Credincioasä, (versurl) de R. D. Intrarea prin atr.-Eni gi Academia He-
historique Paulin Capmal, Un noble coeur a 3.50 exernplarul. Rosetti. re din fabriza Luther, miweri calde i reel.
madame sane-
Edmond Lepelletier,
Gana 3 vol.
1 va,so
Guy de klaupassant, La petite Roque a 3.50 Am dori stim fu profitul cur se Inca- Cafeneal de Mareas.- In fie-care searI o orebesire campuse din 12

Frank -Barret,.
Péril de mort. Roman
Edouard Rod, IlL-mier Refuge
Jules Levallols, MitmMres dew crieque e
e 3 5o seaä acesti boa, de oare-ce brosura a esit coanele, (versurl) de Adrian Verea. persoane sub conducerea cunoseutului profesor de
violinI G. A. Dinka cu un program cu totul
d'aventures
a 3.50
Edmond Renoir, La Peche; mise á la por-
3-50 din atelierele Imprimerie Statului. Jules Simon, (biografie) de Tol. not. Programtd va 6 schimbat in fie-care sear/.
Pierre Wolff,
Amants et maitresses s 3.50
Pour dire entre femmes D 3.50
tie de tous 3.30.
Pentru astá-zi D. Fieva i partizanii säi
Suflet istevit, (versuri) de Ninetta. Orchestra se compune din art*/ mareanti intre
Ojtave Pradels. Les Rothschild; une James Rouen, Le crime et l'école e 2.5o Amintiri, de Brad. earl pi cuneseutut oboist loan Georgasou.
Edouard Datnachy,
(nan ciers Juifs ' au I9-ème Alfred Rambaud, Histo;re de la civili- organizaserA un pelerinaj la mormintul Raina, de Rodion. In fie-care Mercurea i Vinerea muzie militar4
female de sation française 2 vol. 8.-- Intrarea Iihier.
siecle
» 150 Histoire de la. civi-
D lui Dumitru BrAtianu. Epigrame, de Gh. Anghelescu. 251-15
Henri floehefert,
Les aventures de ma Dar fiind-cä organizatorii aü plecat la Erin crima, (roman).
» ro.5o
lisation contemporaine eh France 5.- Pofta de mancare si aperitifurile.
vie "1.
3 .
. Iasi fried de-asearg, pelerinajul nu s'a pu- De toate, jocuri de distrac. Vezkdu-se canfitati enorme i fabuloase de blu-
pearo Salon, Figaro Illustri, Guides Baedeker, Guides des families aux bains de mer, Journal
voyages, deruier volume. -
Toate en pill de Paris.
tut face. tie, etc. turf can' se consume, sub titlul de ap eritif s'ar cre
D. Gogu Cantacuzino, ministrul de finance, ILUSTRATIUNI dea in adevIr eà" pofta de mincare, dace nu foa-
P entru comarideie din Provincie ea se adauge si porto :
mea, a disperut putem erede c omenirea merge
a pus In vedere tnturor oficiilor noastre de rpre sfirpit, dace v5zindu-se relele efecte ce pro-
vamä, ea biletele pentru importarea vitelor In I. P. S. S. Nicolae Fleva
s ianar macedonean de acolo, vor putea fi trecute de a dreptul in Ungaria din RomInia, set fie traduse in limba Jules Simon duce bIuturi:e zise aperitif, se poate afirma eit a-
devitratele aperitive igienice sunt or prea rare, or
generalul Ilicolaef,. a convocat registrele" sectiunei odatä constituile, ungureascet. Sárbbtorile din Moscova neennosente, ori sacrificate usu'al ei la mode nape-
a el acasá un mare numbr de fdrä a mai avea sä pleiteascit taxa de Aceasta pentru a face pe placul ungurilor. Intrarea in Kremlin, distrac. sitoare, care ne face se preferine otrIvurile as-
fitersi bulgari, rugindu.1 sgi se tiune. cunse sub aeeste aumiri. Tonicele amare en baza
anid in capul cetelor de wen in scrier e. D. cApitan Brezoianu, comandantul ser- de quina ar trebui singure sit serveascit e aperi
luntari earl vor pleca zilele a. genttlei i orao, a fast rechemat in ac-
la regimentul Rdzboeni,
11FA tif i intre ele Quinium Labarraque care contine
toate prineipiile impreunate de quinquine, are nici
cestea in Macedonia, pentru a In unul din numerile treeute am publieat 0-
corespondentit semnatA de un D. I. Georgescu,
tivitate i trr11
Un supliment, coprinzind in. o amesteciture, de un alcool de proasta cualitate,
rravoca revolutiunea. prin care se aducea ImputAri Invinuitoare con-
din jud. Neamtu. teresante articole de repor.
Fie-care voluntar primeste tra D-soarei Mina Barabao., institutoare In Agentii regimuld aft Incepur taj, et .
la plecarea sa din Bulgaria,
cite o suth de franci, o pusca
Urlati.
o scrisoare a D-lor CAnutit Ionescu, prima-
*.atspIndea-
scA teroarea printre cetatenif, earl mini PA-
nuiti numal, cA nu ar fi devotati guvernului.
-->eeeteett- MUM
e
a sabie si dou5 revolvere. rul Urlatilor si a altor persoane notabile din Erl dupai amiazi sase înarmati cu ULTIME TELEGRAM
"")4 localitate, ne aratä a
am fost indusi In e-
roare de acest down si ea' D-soara Barabas
topoare, an ntivAfit din ordinul D-lui primar
al Capitalei, In grädina beräriel D-lui
D n '
nu i se poate imputa faptele de can a fost
acuzati.
de pe Bulevard, pe timpul and lumea stAtea
la masft si ea niste salbated, ail distrus chios-
ROMA, 5 Iund.--
cetarea ostilitaflor
decret regal ordond in-
cRa maijouratt
(Corespoclenja particulara a Adevrului).
Imédiat dupd desconcentrarea tru- .
curile i bufetul din grAdinA.
Publicul din grAdinä a rämas uimit de a-
ROMA, 6 Iunie. _Tribitn,z1ul a declarat azi
A
dimineatä In stare de falimeni societatea i- PA.
Lin primar
turarea unei femel. Protejarea - lor.-Tor.
pelor noulur cOntingent, care se va
face cel mai tir#il la 24 Iunie, top
ceastA brutalitate.
tot acest vandalizm pentru simplul mo-
mobiliarA si a numit un delegat
ror provizorin.
procu- MEW AMA
hotului.
Un primar abuziv. Militienii vor fi concentrati pe la re-
tiv a D. Boeru ntar fi posedînd autorizatie
nare a ereditorilor spre a numi un procuror
Tribunalul a fixat la 20 Julie prima adti-
TELEGRAMÄ !
In regula pentru. instalatiile din grAdinä.
Locuitoril din comuna Valea-Teancului, jud.. gimentele" respective, pentru 25 ile. Serbdrile Preset'
definitiv, Tribunalul a fixat seadenta de 6 Di--
lie pentru prezentarea creantelor s,i o a dotia La ,Steaua Albastri"
Bnzän, ant IngrozitI de nrtArile primantiuT
Amintini scadenp. la 27 Julie pentru verificarea lor. Strada Carol 35
Sterian T. erbaneseu, orn certat de mult cu' . procuror general SbrA. cititorilor
PARIS, f3 Xunie.-Generalul Briere de Lisle
ytiAltia pentru furtur, faI în acte publice, teanu a insárcinat eri pe D. Simbätti 8 Iunie, incep la grädina Bra- a murit. Avem onoare a twin pe onor. public precum
Pe onor. numeroasa nteeei5 'clientel5 c'e am primit un
fiul acestuia, judecator de instructie Ale
etc.
Nu putin a speriat lumea
gadiru serbdrile pe earl Presa le dd PARIS, 6 Iunie.- la unna unei polemice mare transporf de :sacnitámlnte
vfleile S. (3rbAnescu, care, ajutat de alti hoti,. xandrescu, ca sAl piece la CAI-
*

in Mosul noului Comitet central al Li- .prin presä, *tin duel a fost Intre D-nii Dru- fine: de lax, pnatru Sesoanele de Pfimi-vaa varl
furA §i sparge casele cn nemiluita; f.rä tearnä, d'arusani pentru a continua in- mont si Bernard Lazare.. schimbat dota din fabricele celé mal reuumite din
de eare-ce tatsií. îl indeamni. structia in afacere Gbeentadie. gei culturale. Aceste serbdri se vor gleante ark' rezultat.
si:miine, .Duminecd. AustiiGermanla si Franta
Ior Stirea despre depunerea keg' CONSTANTINOPOL, Ca singuri representautT pentru toati ewe ei re-
.

Ghenadie la Väcgiresti . per. Facem un apel. ädduros Cdtre toti pus 'In libertate In schiltbul rAaCdritpArArei .pe iunitei fabricl de lnceltaminte fine'
In cursul luneY lift' Mai, dupA Indemmil ta-
tälu sú, Vasile a spart casele locuitorilor G.
zista. oameriii de inimä, celtre top' bunii pa- .cele &ma dams pe Carl' le tineail- ca C. LETZTERGROSCHEN
PARIS, 7 Iunie.-Se mint& din Onessant care sunt premiate la7xpesitiunile
.
.

Abagiu, I.. Tomoiu i Stroe Pescaru, furindu-le

trioti sei vi.itee grädina Bragadiru Universale din
hamurile i alte oblecte, läsmnl pe Meth
Serbdyile esti incep asltiV, la era milne si poimiine, ceici,pe linget cei vor cA Ong acuma s'aii regäsit .40 de cadayre pro- Viena 1873 pi Paris la 1878, In Mina Contractnlut
venind din naufragiul tiff Doumont-Castle. lneheiat la i Ianuarie 1895, putem servi Onor. cli-
oameni särad i goL ip lumea de acesti 6 seara.' .

gdsi petreceri f4rí ,seamein, .dar vor --)-cinteK enti cu specialitAtile de Incelfeminte acestel. Maria'
bop dar primarul le face pe toate musama. .Printre Doamnele cari aft feigd-. avea a c5reia reputatiune este Indestul de cunoscut5. lu-
satisjactia de a fi contribuit
Torturarea uneI famei duil concursul lor si intrat in co- pentru marea caWt a culturei natio- mei Intregi.
ULTIMA ORA
'teem respectuopi Onor. Public i onor. noastr5.
Zilele trecute, mizerabilul de primar a a- miletul de patronagifi, mai cittim ' nu- nale. Clienteli, sit bine-voiasce a ne vizita, pi se vor con-
restat i torturat 'pa o bAtrina feraele de 60 rule' Doarnnelor El.nul -N. Fleva la last vinge attt de caliltile superioaee a Incálmintelor
de ani, pentrd cA indrAinit sá spuie
vAzut pe fiul primarului cum a furat.
a, a Zoe. P:ateescu, Crjanu, Cons- Cu,
* *
aces' prilej aducem la cunostinta
Primitn urmatoarca telegrarna ¡le la co- eit pi a preturilo moderate.
Proprietaril marelul magasin
tanta respondentul nostru din Iasi :
o saptAminä, nenorocita femeie a stat In- D-soarele, Olga C. G.
GU
Publiculta cd, persoanele cari vor cum- - LA. STEAUA ALBASTRA
chisit si a .fost b.tut u o Aril de bon Ong, Vernescu, Barbu *Gdnescu, D-soarele Fleva sosit o
si 30 di. i
i-a fäcut earnea de pe ea numal vInAtAT.
Protajarea ttihi
Petre* si Nicu Rosetti-Bäldnescu,' etc.
Dupd toate prevederile afluenta va
pdra biletele de' intráre'in parcul Bra- mineatá. ,Lume foarte m'ultä
gadiru, de la tramcarurile D-lui Toma la gará. I se face .o primire
35-70
Fabrica de petroleti
tANTAREANu & KINSBERG
Strada Carol 35
,o..
Blindu, aflate in piata Teatrului si in foarte calduroash.. Printre i derivate
Prefectul Chtuneanu cunoaste toate hotiile fi enormä grddina Bragadiru si piata Si. Gbeorgbe, vor avea trans- maritime se observä Fel multi
acestul Mizerabil primar, dar nu WAN GRIGORESCU T1rgoviste
dä curs nici uneî reclamatiunT, de oare-ce S.
azi portal gratu.it: sateni. Are moan a educe la cunoetinta publiculuf,
erbAnescu este unul din proteja. drogueriilor, farmacider,.eurittitorilor, de haine, pro,
Asa dar, pentru 1 left, v4itatorii
Ce rushie !
Oare nu cum-va si D. Stolojan II protege ?
D. inspector finánciar Constantinescu
se ailá de ché-va zile la Craiova, uncle vor avea intrarea si transportul cu f!..4 1-2111-T, (7,9 C.T.! (i) prietarilor de motoare, spalitoriilor ei febricelor
chEimtieeer, deile fpurentireeeree:
razoi.RaReARADAYWNSERANIZI= [A,ARARACIAIRMARCARI
: Benzina, Gazolinit, Li-
Am don s'o stim. imp eunä cu o çlnüSiUn delegatá dc tramcarul. "

groinit Petrolinit brut, sae rafinat i rectifieat do

nRADINA RASCA. -Simbet1 8 Iunie reprezenta-
Corespond. consiliul comunai,. verificl socotelile fos-
tei administraili comunale. JUDICIARE
u tie extra-ordinare date, de D. Al. Moru. Se vor o densitate de la 0,650-0,710 pentru veri.ce scop,
precum: pentru e'uminat, curetitul petelor dupt
jece urmatoarele piese Noblefa §-i poporul come-
:
.

Revolutia din Creta
ATENA, 7 Iunie.- Oficialu/ publicA un de-
ad al guvemului, acordînd un credit
de
300,000 frantA In favoarea refugiatilor creteni.
Priidarea satuluT Vonita .a produs o indig-
nare mare.
Dol soldati turd, Insarcinati sh InsoteascA
Neinjelegerile dintre junimigtii i conservatorii
din Craiova, se accentueaea.
La alegerile judejene, cari vor avea loc. la 12
junimigtii se. zice, cet se vor uni cu
Este vorba ea in curind junimistii din kcalitate
set se retraga din clubul conservator' pentrit a infiinla
un club separat.
La rindul lor, comerciantil de fierärie
.
In urma punerel in aplic are a leget
pentru organizareajudecgtoriilor de ocoale,
ati lost numiti judecaorf de ocol in Ca-
pitala D-nif T. Ciufleá la Galben, Athana-
FOviCI la Negru, Mort= la ocolul oase,
Vlasto, mernbru la tribunalul Ilfov, la
Rosu oi G. Badulescu, grefier la Cas atie,
la Verde.
die in 3 acte ei, Coroana lui $tefan cel Mare, haine, extract,iune, pleparafuni farmace.tice, pu-
comedie cu eintece intieun act de V. Alexandre
-
Jo)", 13 Iunie reprezentatiune extra ordi-
nerea in Leipcere a motoarelor de benzinit, etc. etc.
cupuernmtrIuf ocatrulteiteptriedtueri:
40-100 kg. lel 12.- pr.
nart concursul artistilor Teatrului National. 0/0 kgr. Pertru eantitetf de la 100-600 kg. lei
So va juca Un flagrant delict, comedie hi 3 10.-pr. kgr. P,.ntru cantitgil de la 500 -1000
auto. - kg. lei 8.-pr. 04 kge iar de la 1000 kgr. in sus
acordit un zebu eonvenabil.
UELODROMUL KISSELEEF.- Duntinece, 9 Iit-
nie, 1896, mate alergari de biciclete, organizate Preturile se inteleg franeo hie/teat pe vagon
de Societatea velocipediptilor intimi. la gera Têrgovipte, obligat fiind cumperltorul a
- '01 tr mite vesele franco aci, o datit eu comanda,

0
tAran de la Kalynes pfnä la proprietatea sa, marchitinie din CapitalA, vor Inchide. magazi- fIRADINA. CASINO PARISIEN. Dumituei5, 9 pretill meet:A va Ii ranabursat filet exeeptiune.
dihtantä de clte-va legke, 1-aii mAcelärit pe EXTERNE ulIunie, prima reprez,ntatie a operetei germane
nele lor Durnineca, la ora 1 dupii analazi, pe sub directiunea D-lui Georg Eger cu opereta Li-
Butoae de fer, solide pi specialé pentru trans-
drum. Soldatii nu s'aft mai prezintat la regi- tot timpul ierei. .Din Constántinopol se scrie ea polipia de acolo p tau la t eaburineataiDemlteaneEa.lwiqueidliset age useeed vin-
mentul lor. a luat masurile cele mai energice pentru a opri liacul. Muzica de Ioh Streuss.
Detaileuri in afipul speciel.
>401etin-<-
E lucru hotárit ca, miine, Ii- ori-ce migcare a armenilor de acolo, cari in. unire preturi eiarte convenabile. 147 27.
beralii, in intruniuea tor de la cu tineri turd cari vor sa detroneze pe Sultanul
Abdul-Hanzid, organizeaza o noua revolgiune de
Dacia, sa. propunh 95 ad»
Reform electord olandeza
initá escluderea Mini Fleva
din partidul liberal.
stradd. Toate strazile Stambulului sint ocupáte de
armatd gi toJl armena sint pugi sub paw po- uzati de deefácut HOTEL DE PARIS
HAGA, 7 Iunie. -A
doua CamerA a votat
Cu 56 voturi contra 43, noua loge eleetoralä,
Cine doreste desfaca, mobi1 u- 'YOST RUGUES
Indoind numärul alegätorilor actuali. In privinta acittlui de brutalitate, sat& se poate adresa direct sari prin co- Poaitiunea cea mal frumoasg. a CaPita-
Guvernul englez i decis trimiterea a cinci- respondentä la D. R. Davidsohn str. St.
comis de D. spre-Zece mii de soldati in Egipt, pentru a eon- lei v;s-a-vis de Teatrul National. Camera
loroienent-colonel Ma- Vineri 25. Oferd preturile eele maT a- bine mobilate cu zitia de la 2 fr. in sus,
gberu din Caracal, corespondentri nos- tinua expeditiunea din Sudan.
Tirgul cereni el or tri ne scriü nondloarele : Trimiterea acestor noui forte In Egipt Ant
In legAturä cu retragerea italienilor din Africa,
vantagioase. 81-51
Se inchiriazá i scaune de pae.
luna sou preturf foarte reduse.
122-70
Briiikx, 7 Ionic 1896 D. locotenent-colonel Magberu,. gä- end D. Rudini, ministrul presedinte italian, s'a ......,11111111111
Cate cant.14500 gr. O/o-601/4 pret 9 12-11 20'h sind pe virqiitori de iare, in a- decis a renunta la coloniile italiene de acolo. Dr. STERTE N. CIURCU Dr. T, Cioranu
Por. 13160 -60'/4
Cereale sosite
4.65 5.25
propiere de cekarmet, a. scos 'sabia i, a Soul' ineendif ad izbuenit h Creta.
Armatele musidmane ad dat foe la
Pelikangai'ise No. 10. Viena - FRANZENSBAD
Pe ape, : Porumb 17800. dat .cu..ea in nenórociiii beaeri, :apoi a doud-zecii de sate. Cinoi-spri-zetse
Adeveratele Ape de Vichy : Vichy-Clea, Stefansstrasse, Villa Königshof N.
tins, Vichy-Grande-Grille, gi Vichy.
Pe uscat : Grie. 550, pornmb 3300.. pus .soldalii de afi rupt foile, inja- mii de orestini ad ramas pe drumuri. Hôpital sun tie la noidestula de respändite,
ltlarmorosch Blank & Comp. rindu-i in cbipul rel mai grosolan, Din Atena se trhnit zHnic ajutoare
in bani si arme.
In uncle localitäti indenártate unde insä din
can sa ehel tuelelo ri prea man pretul vänzärei
131 /r. I 'PT% 1Vielrà.
cei de. ce vind iare in preajma ca- este ce-va mai iircat putem recommanda MEDIC ROMAN
Ziarele engleze publicd urmátoarea sta- "Sarea comprimatá de Vichy" fabricati
EDITIA HI Orniel ?
E inutil de a mai irktsta asupra
fisted a pagubelor acute de la izbucni- de "Societatea de explotatiune a produselor
liarlsbad, Mark*lats Tempel 141-24
rea revolutiunel i pinä astä-zi in Creta : ae vicnr subtil controlu direct al Statului
acestui, sälatecii. Atragem: inset aten-
.

Trei-zea si cilia de oilyele a fost cu francet. Aceasta sare permite a prepara Nona doctor Tatqescu (Cherubach)
imediat o apA mineraiä artificiala gazósa, Medic 'in servicii special de béale de femel
Mime Infonilatiuni tiunea D-lui ministru de rikboi asti-
pra aCesiai fapt si sfettuim pe- cöres-
totul distruse de incendiul pus de catre
soldatii turd. Doud-zect de mil de crestini
. care bine inteles nu are qualitátile apei
minerale natural& ins& este multtt de preferat
imitaiiIor Apei de Vichy, de óre ce contine
Cosultatiunl pentrn femeT al copil
de la 5-4
pandenlif nostri din Cararat, ca set .se gäsesc pe diumurf, murind de foame. ei conserva cea mai mare parte a qualitätei Str. Romang 86. Colt co I:Wei:Intl
Comitetyl .sectiunei cld Bucaresti Pagubele se urcg:la doud-zzci si. trei de Apei de Vichy.: Vichy-Celestine, Vichy- 157637
Lgei culturale'refikind cu peqistentei adres4e, parchetibluí militar din Cret: -:.
franci. Grande-Grille gi Vichy-Hôpital.
de a infra in relatiuni cu comitetul iosva, pentru acest abut' de putere.
central executiv, etcesta i-a notificat Locotenent-colonel Magheru pe semne
cd rivhe,ste gloria si laurif comaradului
La Sala de .DepeElip0aUARdIevrui ui sosit wr- TEL METROPOL
HOTEL POPESCU HO09,1ea
bact dispkitiunilor precise si cale- matoarele noutall :
Vietoriel, Bueure*U
sâü Cocea? Jules Roche : Contre l'impôt sur le revenu. LACU-SARAT
gorice ale statutelor, ionsiderei sectiu- Leon Say : Les fiancés. vil-a-vis de Palatal Regal
-
120 Camere bine mobilate. Situat la
'71 Bucuresti repreintatei de actualul Regele si Regina ail plecat astä-zi la Armand Silvestre : La Sculpture aux Sa- cea mai frumoas i favoritä pozitie. In HOTEL DE PRIMUL RANG
ei comitet,
ca ne rna fikind parte din Sinaia, la orele u dirnineata. lons, 1896.
fata de parcul Statului. In apropriere de Positiunea eea mal frinnoasa a capitalei,
La gará suveranii a fost petrecuti de Francois de Bus : La politique contemporaine ofera voiajorilor camere bine mobilate eu
Lg.&
devant l'histoire; 2 vol. in loc de 15 lei nu- de stabilimentul de lagi si de statiunea
lumea oficialä. tramcarelor i trgsuilor. Servicial prompt prcturi foarte recluse. 1692.30
Ast-fel,
ileleacestea,probabil Marti,. mai 10 Lei.
La Vie de fin de deck en 3 -séries ; ehaque si preturf moderate. Restaurant de La or-
se va constitui din noii o seetiune in. D. Palladi ministrul de domenii, a (lat. In V? locul din strada
AntreprizA oielitl i bMle de la CAlimAnesti série 2 francs. dine, baegtgria ftancez i ronfild. Sall de 1)te virizare Berzei din No. 119 a se
solidard cu votul congresu- vestitultii bätius Ulmeanu.- Pigaro Salon, 4-"eme fasc. spectacole i grading. Seaianea bailor a adresa: N. Atanasiu, strada Veiceirecou
si cu cornitetul central executiv. Se ziee ei i alte bki ar fi fost date tot Noel Joyeux 1895, de Armand Silvestre, fru- inceput la, 1 Msj. Intre alte 17infrumuse-
.Precum sintena informati; rnalorita- unor 'ast-fel de agenti i bittäts1 colectivi0T,
In oft vizitatoril se hotArise anevoie sA
mos ilu.strat, n loc de 5 Lei, 3. 50.
Baedeker pour voyages.
tgri i imbUnAtOri, este de notat ch atit
soseaua Gît l stAiunea all fost canalizate;
No. 35.
...... 203-10
tea covirsitoare
a fostei sectiuni va asaSe dud pe la baile noastre, unde vor trebui asa cä sosesua, pared i statiunea vor Dootorul G. FISCHER
trece in corpore apärut patru romante ; Finit de toamna,
la sectiunea ce se .va aibä a face cu indivizi de specia lui 131- Cintece de Primavara, Barcarola i Tasica Vals, stropite de ram multe orl pe zi ; lay in Fost asistent al D-rului Galezpwski (Paris)
çonstititi. sa
meanu cu el insusi. toate pentru Canto 0 piano, muzici i cuvinte statiune se va distribui spa' filtratg. Ori-ce Specialist boale de oeki
Persoanele .cari pind ipi ultimul de cunoseutid compozitor i .publicist D. C. cereri a se adresa la proprietar, Calea Consultatieni de la 8 -9 a. m. 2-5 p.
mo-
ment art fiicut parte din fosta sectiune,
Brosurile tipelrite de guVern cu privire la
judecata osindirea fostului mitropolit, pc
Moruzi.
Le recomandAm cititoarelor Adeverului.\-\./
Regali 31, BrAita.
13.6--12
Peri-trtz
- Str. CoI$e IÇ -
gra.ti*i
211-8

www.dacoromanica.ro
 DU fINICA 9 IUNIE 189e

= 4=44
tar
;14

L44

9:4,#!5

14-.
I-4 11 r" FT E I IV Gir A. 1.4 A.. rf 13 12 A L. A
OSITIE PERMANENTA DE NIA$1NI AGRICOLE
-
4
Ir .1

Pentru 1896 Special lueratele i perfeetionatele :

MO MIEMONENNON.MOMMINIIIIM
-
!MINNIE= 1111111111111111011E
ERA AR fit
1.,

A E DE :11"ORUM 14

DIN FABRICA
LL SONS o. GÂIiSBO NIGH, ÄNGL
CATALOAGE SE TRIMIT GRATIS SI FRANCO

del):

2 30 8
441 .4 = 44

.4,4014. , J,44 44yarea

ow,
_ Pa4,7 77:-E

CASA DE SCHIMB
NACHMIAS & FINKELS '44Z1:44:44riWZi 4a."11,fr"

Adresati-v6 cu toati increderea la CROITORIA MODERNA

NO. 2, In attul Palat Dacia-Romania, str Lipse an
In fata palatului lancel-NatiOnale PILU pentru rochi elegante ori-ce çonfectiuni de dame
i
No. 1 (1angA, str. Stirbey-Voda)
Cuni$r i vinde efecte publice o face STRADA POPA-TATU
ort-ce schimb de monssi. ELV ET LEN E
curial pe silts de 23 Maiti 1896
ALE FARMACISTULUI In acest atelier se efectu-
Gump rand iaz1 orf-ce roohl de eras,
de vizio., de bat; corsage,
40/, Rena Amortisabila . . . 86 50 87 50
jupe, pelerine, jachete,
50/0 , Amortabila . . . . 98 50 99 50 mantile, rotunda, etc.,
Obligat. de Stat (Coy. R.). 100 75

- --
604 asigurând onorata clientele
10H 50 mtrebaintate de pecte Is ant de Presssri, Mfteiled (ante-
504 i Municipale din 1883 96 50 97 INVICATI Of nu.: tot o de Public: reeemendat ea eel seal fdLaut de lucru foarte ingrijit
50/o e e , t 890 95 96 VIrehow Bertin sigar i neviluttralitor cochet dupa cele mat nout
60/0 Scrisarl Funciar Rarale , 93 75 94 50
Iwo , Urbane de Gott MUnich t NfirECEIICA.MIBN'T LtIR CAttaA jurnale parisiene i vienere
-- -
4
e 89 75 90 50
61/0 ft --.
e Realm Lipeas t IL ,dbrangearea Orgutlor kbOotfitolit cu preturi foarte reduss ; ri-
4eNushaute Medea t
f) II
6 04

-- --
c
4,Iast 83 50 84 50 valisând cu cele mat mart
.lic;ianY
St
Banes. National . 1578 4 netts Anissertiom La znalada ale licatutol, hacturaholzi (trinj), ornalt '4..i-js

peVe, darer* de cap, toodealli, resptrotie gm 9 1Ù

1585
Agricola 200 210 c de Cutesy tiski Oraeov. ateliere similare.
n
Florinl varoare Austriaca 2 09 2 12
4 Brantit, Irenteertbury Mott, pelpitetluel (bitse at taint) coefitrictluut de
Mira germane c Frerichs, Berlin, t pied, lipsi de poftli de miscues etc.-Miele elvetiette Specialitate in ro-
-- -
23 1 26
ale farniaeistalol nichArd litrent, dim llama eferttliut
1
c deSeenzoni WOrshorg
Bancnote Franceze . . 100 101 --
n Italiene . . 90 95
I C. Witt, OopanIsaga lor sgresbil aunt tzt generic, pratarda titer ,--crgativt chi de mireasá.
de an etect nepamt, oat Amid, ape unart,,pirklv.q, et.,a.
.
c 74eltscei si,-Pstsrob.
,, rable tattle 2 65 2 7C
4 soecient.44.4, Kapart
c Lambl Nortovias
A tiE rzzi LA oulirrix2i,s2 1,.. Rochi de doliu in
do traitatianI o aeretI la toate farmacialt nassal iset.q- 12 ore.
VAR deHYDRAULIC 9- c Fonte?, Nevi/sewn
vexttele PILULE ELVETILENE ale Vezina-
otettata ELIGILARD Brandt pi obseresti Inlet
prima qualitate pe fund rof10 tunnels Rich. errand'. Cu:dietinstt. stint(
! rats mares Crucea au afinf, ai I

VAR ALB GRAS Uri praf Maisie elvetteme contreactate Impaetate sissiliar pentzu a indttoe pahlwal te r
pi A
pilule ak NI Itiebsed re,I. Brandt,.
eroare nu produo
! ntor ceded eteetn1 adevarate-lor M-me VALENTINE.

CIMENT DE PORTLAND
precum
'maim tl

o ,
&pout gmma/ pnt*, butt& Rartilirla
La Firmeala VOTOR TE1ORINGER
_r MUCMIIIMB01.
en Omen neaten**, to Bueuresol, la farmacills: F.
,
- 184, 0.1.1.1Ed VIOTOMEILL,
Bross,
M.. Etna', y?, NA.,
PlIETITL VITITICI
i.....el.
.......................
1104
ii, Ifill
Moat
Strada Popa-Tatu No. 1
ei strata phey-vom
Analisat de D. Saligny In Laborato- 1 Zarnec, L Czeicles, E. I. Rissdarfer, k
neat; I, L. aura eta. ;I Deogitriile
dul Scoalei de Poduri i Sosele i gäsit Brass, toonoina & Co., Th. M. Btorneseu, Uie Zasafiresou.- In Butetrr,4 Ray- Tramwaiul nett tree.)
- -
7.4k

perfest ca calitate, *hide direct So hu Del, Weber. -

us% V. D. Vssilla.-Drato la: Meta, G. frauffmes, L. Dr:metier.
Oritiovis, la fitringeille : Moss. Pohl Oren. -- Factsoot le ;
Is
.-

-
tp .

pe d'inaiutea atone.
rulul.
E,- ERLER.-Inginer, AZUGA
-
I 14ngel, Rosenthal, Flatl Konya. -
Reeser; Stenner.-Galoft, la ; &Whim-Giorgio la : Biedee, Fahini. /opt, is . I.
Pitegtl; lac gehirkanyer. Pleset, ie: Scht's;kt,
t negler.-Tirgovigtea, Ls B. Beyoumn.-T.-Mllgures, la t L. ReltecitIling. 1,,e
'
- 1598-30

cu preturile cele mai eftine, la care

tint de adresat toate cererile, comenzile '.= a..., ---90.t.z ,...e.---- - . , -,--. .;.- ...;-.....:',----.-^.e....'...:.44-6... ' AIM
precum
eIME, ee-tr
SUL
Anunciú rer
N'am dat nici nu. vet da consimtamktul PRETUR F ARTE R DUSE
me fiicei mele Virginia Stefanovici pen-
tru mariagitt cu Domnul Ramiro Savinesca ralL7CAHTTNI"Vilk Articole d
asemenea declar cum câ atit Virginia cât LA 1:41

si Napoleon Stefanovici aunt mime si nu Menage, Porielanuri,

le-am deschis nicadri credit spre a impru-
muta bani i ort-ce trata a lor purtind
MARELE BAZAR CENTRAE s- gazotgre,,, 4$
Cristalerii de Bacca-
rat Aipacca, etc.
data anticipatii va fi contestatii gi anulatg. CALEA VICTORIEI
MASINI DE BUCATARIE
Tot odata fac cunoscut ce slut in ple- '
care de a vinde misfile mele Itident-Bos- SUB HOTEL BULEVARD ; Sistera American -
f."
coteni, Bunem-Florea, Ipotesti-Morit, pre- .4"6
Cele Mat practice si solide
cum si casele mele din Botosani. BAI de ZINC, DUSURI CLO-

,.
SETE, Taut á la Gout etc.
Informatium mat detaliate sunt a se cere Acolo se gdse89 -HAINE BARBÁTESTI, L
"r
de la proprietar.
Dr. A. Stefanovici
din Botosani
BUNE, EFTINE, precum i STOFE FINE pen-
tru comande din cele mat renumite "fabrieT din
W.
Renumitul magasin de ltmp i articole d.e menagi
SINGER
Lemne de foc taiete BUCURESTI .11

QUA LI TATE B UNA Franta i Englitera.

hi vedere C desfacem depositul de lem Strada Doamnei, U. 8, vis-a-vis de Pasta si Telegraf
ne din Calea deildrajilor 117 Tn aprapiere 151-36 149-50
c-u Hats Ghenea, &BA Oil 18 lei mia Kgr. - -

loco si 20 lei transportate la domicilid '7:I-I. a r niZ ''-'74 ; 4.7.gkaFta..i1=',7,2774,1V-#'

im E t' 44- I'. 416; ° s . :1-
Z..
Aceasta viinzare va dura un scurt timp.
62-e
XXXXXAXXX,AVAA a. a ot
gnooxxxXxX):001
Proprietar, CONST. MILLE ;
Tipopela uluT Adevrul" Pasagiul Bäncel Nationale
www.dacoromanica.ro