SERIA IL ANUL III. No. 535.

Edítia a treta VIVERI 15 AUGUST 1897

NUMARUL 10 BAN!

oc
ABONAñIENTELE
NUMARUL 10 BAN!
iscep Is l II 15 ale fle -mire: lnn! ai se pliteee ANUN(7IIIBILE
tot -d'a -una incinte In BncuroQtl pi judete se protease numa] ra
In Ruc,weetd la Casa Administratie! Administratie
In *dele si sfreitultate prin mandate postale In atreinitate, direct ta adsoi»ue/ratia $ì la
Un an In tara 30 lel ; In streinatate 50 lei toate oficiile de publicitate
Sase len! ... 15 . . . 25 Anunciari la pag. IV 0.30 b. Unit
Trot luna ... 8 . . . 13 . III 4. lei
Un sumar in streinatate 30 ban!
.
.
.
P
it
. n a.
Inxertiile kit reclamele 3 1e! rindul
. .
MANUSCRISELE NU SE tNAPOIAZA
(;m mwtair echrï f0 bast
SEDA (`TIA
No. 3 STRADA CiE INT11 ADMINIfIrI'lßA TI A
No. It TELEFON aRtnA +TtCT -

vrea ACE
Nn. +To 3

TZT1iCIA
Ferechide reformatorul popor eu deprinderea de a fi con-
sultat in chestiele marl de prin -
cipil si
ASTRAcc Ziarele romine de peste munfi discuta
din Coate punctele de vedere acest proect.
Ilnele nu admit acest sistem de centrali- TRIBUNA LITERARA
Banalul Ferechide are si el in- tiinpul cindusureaza talea pentru
fi
Lupia e :s gurernuL! care culturalä, iar altele susf in cá, din
colectivistil, conform
tentia de a comite o reforma... Pa- promisiunel, vor unguresc potriva, cesa -ce lipseste cel'r tres milioane Impresi! de cä.létorie
catul nu e mare. Adita pentru introduce sufragiul Ne aducem aminte :i acum de fru - de romini este, in primul rind, un centru (ln tara Arm&nilor)
ce universal ! cultural fi politic stabil ,fi recunoscut
numai Gogu sa alba specialitatea moasele serbäri nalionale, desfä,qurate de tuft.
acum un an, timp de frei zile la Lugnj, II
reformelor? Ce ? Ferechide nu este toata Ceea -ce pe noi ne intereseaza in Lupia aceasta este foarte interesantä
centrul cultural nalioual al B ana- Cu cit Inaintam in centrul Bitoliei si
el in stare a bolborosi doua vorbe ce vaaceasta nerozie, nu este ceea ,si interesante vor fi $i ,sedinf ele de mime coteam pe strazi mal lilturalnice, ve-
face Ferechide dupa ce tulut, cu ocazia adunare generale a- ?i de poimîine ale Asocialiunea, cad se
in chestia adtinistrativa ? Ce dracu! va complecta dosarul. Stirn mal de nuale a Asocialiunea transilvane, pentru vor desfäsura toate motivele pentru ,si in deem contrastul Intre Imprejurimite a-
este ministru de interne, intocmal mainte ca nu va face nimic, abso- literatura ,yi cultura poporulul romîn, contra unes centralizäri culturale, care e cestul oras frumusetl naturale si sta-
asocialiune, care in presrurtare se nu- menitä a atrage dupä sine fi o centrali- re,' tut primitiva.
curs Gogu e de finance!! lut nimic. Pe noi ne intereseaza mevte Astra. Alita de inällhtoare ali zare in viafa politicä a romînilor de sub Afara de cite -va quartiere moderni -
Asa dar, Ferechide voeste sa raspunsurile pe care diferitele pre - for serbärile c4 sub impresiunea for s'a coroana Sfíntului ,tefan. zate incolo Bitolia, ca parte estetico e
modifice legile administrative, co- fecturl i'1 vor restabilit armonia inure fruntavii rom£nt t.11111.
putin de adnirat, cum sunt in genere
da la
munale, judetene, sanitare, legea d -lu! ministru. Ele vor fi,intrebarile vi mat ales inure d -nit dr. loan Raliu FARA APARARE orasele turcesti : case lipite una de alta
nu inl-
telegrafelor, acea a postelor, acea doim, adevarate capod'opere denepros -
,si Alexandra Morioni.
Dar aceasta n'a pläcut de lot guver-
si imprejrnuite de ziduri vechi si malte,
strade strimte si sucite, captusite cu
a penitenciarelor etc., etc. Presa liberala nu-sl face datot'ia cätre bolovan!, lipsite de trotuoare, pe latu-
tie comica si de divagatie biuro- nului unguresc ; nu 't -a pläcut mal guvern.
De cit, Ferechide este liberal, listi ca. ales marea influenlä culturalä pe care Dupa atita ti np de zvircolirl sterpe, rile carora se Intind sirurl, sirurl de
vechiil si încercat liberal. La din - a dovedit eä v exercitä Astra asupra s'a hotarït si guvernul ss se aruce de právalioare, ale negustorilor de tremens,
Rugam dee! pe ministru ca in in-
sul nu merge eu autoritarism si eu teresul romînilor ; nu 't -a pläcut cä asocia f iu- o reforma. Ministrulul de interne nu-I amnare si fitilurl, eu chepengurile for
inarilor principii adminis- nea a devenit un far al nalionalismulud place cum ad organizat conservatori! ad- esite afara, to eft ímpedics libera cornu-
reartionarism. trative si guvernative pe care le nicatie ; saU pe alocurea insirrndu -se
Prin urmare, Ferechide, ca sclav supus deliberatier luminate ale a-a i in consecinlä a plänuit distrugerea el.
Cur£nd dupä adunarea generala de
ministratiunea judetana si vrea sa se
intoarca la vechea organizare cu oare- ruin! de case arse remase asa In urma
al opinie! publice, este ltotarit sa gentilor sal, sa publice la Lug',¡, comitetul asocialiunei a pri- cari modificar!. vre -unii inspaimintator «iangen», pre
nu faca aceste reforme de cit in aceste! anchete unica in felul rezultatul zintO vederilor un tabloú trist si poso -
mit un ordin de la guvernul unguresc Presa conservatoare si-a facut datoria
sensul in care se va pronunta su- caei de, din cmnd in cind, ni se sat),pare
cä numai de tit salt modifice statutele sa-sl spuie cuvintul asupra intentiuni! tnorit, ce -ti last impresia unul cimitir
irnens... Or!, cimitirele turcestl, unele in
fragiul universal al functionarilor sa le inainteze ministerului spre a- d-lu! ministru de Interne. Ziarele noas-
si al celor care maniaza legile me- ca avem si nor dreptul a ride si a probare. Planul guvernulut era ca centrul orasulul, cum e gropiscea din
tre aü afirmat, intre altele, cá nimic nu strada mare (siroc socac), altele ma! in
face haz. statutele odatä modificate, ministerul de ,justificá o asemenea reforma si ca toats
Hite spre masacrare. interne sei refuse aprobarea for vi in comedia n'are alt rost de cit sa ademe- rand cum e eel de la geamia mare :
Ferechide a citit unde -va sail consecinlä asocia(iunea sä se disolve, neascO pe disidentii liberal!. jingirli- bunar, ori cel de la buir -mala,
poate i'a spus chiar Pallade, ca in INTRE DOUE CATASTROFE fondurite ei sä fie seehestratc de Stat si Ei bine, ping. asta-z! nie! un ziar li- cu pietrele for de forme piramidale si
invtiiuliile culturale rom£ne,gti pe cari beral n'a sarit in ajutorul ministrulul culori variate, cu varfurile ascutie, unele
materie de agricultura, comer), in- Firul telegrafie ne -a transmis le -a treat 'i pe cari le susline 84 treacä de interne. fixate de pamint avind pozitiune dreapta,
dustrie etc., unit ministril si mat cu eri sentintta data de tribaualnl in posesiunea Statului s sä fie maghia- altele apleeate cind intr'o parte, cind
seam unele parlamente, an obi - coreetional din Paris, In procesul S'ar fi cuvenit ca presa guvernamen- intr'alta, isbind vederile, prepara ves-
riz te. tala sa esplice si sa dovedeascs ca ad-
ceiul de a ordona anchete. An- catastrotel de la bazarul de ca- Fruntasii romini ali intreväzut peri - ministratiunea judeteana sufere din ca- nic o noua melantolie. prielnica in deo -
chetele sunt pretioase. ritate, din capitala Frauicl. colui eel mare 4i dupä multe chibzuinti uza actuale! organizarl si ca prin ur- seba orientatilo:', cari stab aläturl prin
Nu este mijloc mal bun pentru torui Barouul de Muekau, organiza- ali hotärît sä nu agite prin presti a- mare e nevoie de o reforma. chiosi.urile cafenelelor. cu narghileaua
bazarulul, a fost condanl- ceasta cestiune ca sä n'o invenineze, ci In zadar am urmarit ziarele liberale ; sag cu ciubucul in minx s! distrasl se
a ingropa o chestie, de cit a or- nat la .`SOO lei amends, eel dol sä caute a eonvinge pe guvern, prin de- n'am gasit nicaerl cea ma! mica expli- perd in contemplarea vre-unul statua de
dona asupra el o ancheta, o mare impiegati ai cinematografulnl la mersurt private, despre t onsecir,toe grave catiune, cea mai mica iacercare de a culoarea smarandulul a vre unul Baia-
ancheta ! Anchetele durind, in mi,j- tau au ili opt lunl fluchisoare ái ce le -ar avea desfiintarea asocialiunei. rasturna afirmárile noastre. zid de curind reposat.
lociil, cinc an!, o chestie este la amendä. Mitropolitii yci Eptscopii romini, de- E d. ministru de interne pus la ca- Pe ling& acestea, sutele de geamil
numai buna de ingropat, cind Tosi tre! eondamuatti beneficiazä, putali) romini guvernamentala, frat'it ranting. si nu se intereseazO nimen! de unele mai marl, altele mai mie! cu tur-
de legea lui Bérenger. Mocioni, dr. losif Gall, dr. Oh. Serbu ceea-ce face d-sa ? lele tor, ascutite, ce stralucesc la ra-
ancheta asupra el, a luat sfirsit ! Justitia franceza a gasit dar fi alit ali stäruit lupi intregi pe ling4 zele soarelul, formeazä un tabloil eiu-
Cu chestiile supuse anchetelor, in ea este birre sia condamne pe ba- guvern Or! e adeverat cd toata reforma e o dat, bizar in serile Ramazanulul, cind
84 renunle la aatul pe care vrea comediepentru ademenirea disidentelor ?
mare parte se întimpla ceea ce s'a ronul de Mackau, uniii din eel sä'l säv£rgascä. Pîna c{tnd presa guvernamentala nu-sl mil de candele aprinse in jurul minare -
mai mari filantropi din malta
intimplat lepe! lui Orlando, care a societate Guvernul unguresc a facut atunci ur- va face datoria, preferim aceasta din tulul, licaresc in vezduhul intunecos ca
parisianä., sia -1 condam- mätoarea conresiune : niste stele apropiate de pámìnt.
murit tocma! cind invatase sa rabde n' ea vinovat Intr'o catastrofä, urma concluziune. Guvernul e necajit De si casele sunt asezate pe ulite
de foame. Va aproba statutele modificate eu ca a fost prins cu ocaua mica si de a-
absolut incidental produssi, sä -1 condilie ca «A>,ociatiunea Transilvana» ceia presa liberala tace, strimte si adese ori in turba, sad In
Anchetele rinduite pe o scary condaivae eu Coate eá singura sä elimineze din firma ei cuvintul de zigzag, totust fie -care prin stilul el ori-
larga, eu formulare in care sunt lui vinta a fost poate cá ii -a pas «Transilvania », cä 4 guvernul unguresc ginal atrage atentia veri catul vine aci
insirate sute de intrebarl, ma! at) Coatta
pentru
infima Ili loath' priceperea
depliata reupitä a uneï nu ponte admite ca 84 se verbeascä des DIN STREINI4TATE pentru fintila oars.
pre Transilvana, care, dupä el, nu mai Nu se väd de tit constructif de pea -
un avantagiil. marl opere filantropice, a baza- existä. ttttttli. tra si mal in tot - deauna eu doua ca-
Rezultatul for este in genere o rului de caratate. i acum cit-va timp, comitotul aso- turi ; fie ce casa 1st are chioseul si fe-
tesatura de contradicti! si de ras - Supunem sentinta tribunal's- cinliunel, ca 84 salveze aceasta insti -
Despágubirea de rásboï restrele sale marl si luininoase.
punsur! obscure in care fie-care lull din Paris la medita>ia guver- tufie, a fost nevoitä sä sacrifice... cuv£n- Daca din Intimplare ar trece cine -va
partizan al vre -unes teori! nu ga- nulni colectivist. Tratarile pentru lncheerea pace: dintre Gre- Simbata seara pe una din stradele Bi-
seste argumente irecusabile. Asa InLa noi, catastrofa de la Galati, tnt «Transilvana». cia si Turnia vor reminea de sigur pi overbia e.
tone', ai- vedea pe dinaintea porte! a
care oamenl ari petit, averi Adunarea generald In conforinta lor de Marti, amb .sadoril din Con-
fie-. Orel locuinte cite doua sad mal
stantinopol au: botarit sit ceara guv..rnulul gre-
ca, de vreme ce toate parerile sa aia fost präpádite numai Iii nu- Mine se intrun,vle adunarea gene- multe fete de ale noastre saU de ale
cese deslu,ir1 asupra veniturilor pe cari Sta ul
bat cap in cap, cel mat bun mijloc mai din cauza nepriceperei Qt rata a Astre!, care de azl înainte se elin le ar destina drept garantie pentru plata celor -I -alte nationalitatt, dupa cum e si
de a le impaca este de a nu face ucglijenlei unui ministru, a avut va numi in mod oficial «Asocialiunea imprumutulul ce ar contracta ca sa plateases proprietarul easel, eu mánecile suflecate,
despaeubirea de rasbotü.
nimic si a pune ancheta la dosar. ti Ionelea un epilog:
Bralianu, In loe sia In-
pentru literatura ,gi cultura poporulul Acest deniers e de natura sa ne faca a crede cu sorturile pe dinainte, In vt-stminte
E! bine ! Ferechide a f utrecut pe funde pu'caria, a bäut lauapanie ronalin». e& Artglia e pe punctul de a eonvinge concer- de toate zilele, zorind cu voiosie. uncle
Raportul comiletului abia atinge ces- tul european ca evacuarea Tesaliel trebue sa a stropi ulita, altele a matura, pe toata
totl in aceasta privinta. Inchipuiti -va Altar acolo nude s'a produs ea- tiunea luptei bue un an purtatä cu se faca Inaintea ori -carel plat! a despagt,birel intinderea cit li se cade in dreptul ea-
de rasboiü si In afar& de preocuparea contro -
ca acestul ministru colectivist, 'I -a tastrota i guvernul unguresc. In srhinabinsä, a- luluT finantelor grecestl. sel tor.
venit curioasa idee ca sa intiebe Ce piel cari nu rolese rate pe larg activitatea culturalä pe care In ori -ce caz aceasta hotarire a ambasadnri- In cite -va minute bolovanil stradelor
.111-.
a desfei urat -o asocialiunea limp de lor este un nod pretext bine gasit pentru a stralutesc; fars a se fi ridirat niel
pe subordonatit sal, cari le sunt pa- nia: prelungi faimoasele trar&rl de pace, rari
rerile in materie de centralizare sat) PREIUL GRAULUÏ
un an. ad ajans sa ciba o mare asemenare cu basmul urina de praf acest serviciü de or-
$i activitatea el este strälueitä. uostru eu cocos» r Tu. dine municipal, care 1 noi, in cheful
descentralizare, relativ la trebuinta ,; oala secundara de fete vi interna - In Creta tuturor demonilor de noapte, máturatorii
sari netrebuinta fostulut comitet per- 0 chestiune de cea ma! mare insem-
nätate pentru noi se agita acum in tul de fate din Sibili inf oresc din an Sosirea 1uT Djevad pasa la Creta, ca guver- ineaca capitalele, prin nor! formidabill
manent, la atributiele prefectilor Franta si mal ales la Paris. in an vi ali devenit forare de cul- nator militar al insulti, a produs In primele de praf, acolo, In subreda Tur.ie, îl fac
si ale sub- prefectilor, etc. etc ! In urina variatiunilor temperature!, a tura nalionalä a rom£nt elor ; zile o oare -care arriscare priutre populatia mu- cu multa tragere de shwa fetele sali ne-
0 ancheta asupra principiilor pe ploilor torentiale si a inundatiilor re- vcoala de fete din $imleü usi interna - sulmana cretan&. vestele fata niel o plata, de cit pentru
colta griulul este compromise Cu totul tul de fete de asemenl indeplinesc un deDin ferieire gratie energicelor masurT ]nate
aniralr, consecintele debarcarel lui Djevad atea multumire sufieteasca, ca mime
care trebue sa se intocmeasca o lege rol cultural foarte mare in Maramurev pata sun. azl aproape nule. fiind Duminica, acel ce vor trece in vi-
administrativa, Tata un giuvaer care in Franta. Din aceasta cauzá pretul si Cri, ana ; Tureocretanil escitati cite -va zite ali rede- zite sO nu vaza necuratenie in drep-
nu putea sa lasa de Bit din mintea faine! s'a urcat, ceea ce a provocat si prin bursele pe cari le dá de un ,gir venit calmi In orma exilulnl suferit de citi -va tul case) tor.
urcarea pretulul prine! cu zece ban! la de ani, asocinliunea a crescut o intreagä si in urina cre5ral tribunalulu: militar, contra Administratia locals n'are asemenea
banala si sarbada a unul colectivist ! kilogram. caruia autorit&tile turcestl ad protestat In
Ferechide se zice ca este foarte generatie de industria. t romini. zadar. servici », de cat pentru o singura strada
Se stie ça importul griulul in Franta AYociatia are 33 de set liuni prin Linittea este arum cemplecta la Canea si in pe unde trece vuliul -paca.
tnindru de aceasta baroca idee. El este lovit de o taxa exorbitantä ; se Coate partile 1ranxilvaniel, Banatului, imprejurimi ; totust situatta politica si econo- Dace s'ar ïndrurna vre-un strein pe
o crede ea una din cele ma! fe- plateste 7 lei si 50 ban! pentru hecto - Cridianel Maramurerulul, dintre cari mic& a insulal devine pe fie -care zi asa de di- cacio: «Dragorulut»
ar ajunge la sera!,
litru, ceea ce face peste 50 lel la chia ficila in cit o solutie repede se impune.
cunde ide! ale veaculul ! de gr1a. 27 desNurä o frumoasa activitate cul- In primul rind rechemareo lut Djeved -pata, iar de aci înainte se in sir rasele color
Inchipuiti-va o lege administra- Acum, fata cu lipsa de grid, cu ur- turalä ,:i realiseazä zilnic progrese foarte care nu are niel un rost In Creta trebue sa se marl prin cari trebue sa intelegem
tiva intocmita dupe ideile lul Neron carea pretuluf plinel, care loveste in mari. faca f&ri Intirziere Aceast.a este parr.rea ami- pe tot! beil si pe mani functionari civili
ralilor, aceasta este parerea chiar a ambasa- si militari.
I+'ondul Aso;iatiunei este de 350,000 dorilor
Lupascu, Munteanu, Patarlageanu, populatia sáraca, s'a inceput o vie cam- lei ,ii veniturile aauale din cotizaliale
din Constantinopol.
Cu cat locuintele acestor stint mai
Zorila, Plesnila, Penescu, precum pante la Paris pentru desfiintarea taxe! o ceremonie militara:
membrilor se urta la aproape 50,0000 Simb &ta trecuta s'a facut la Constantinopol vaste, cu alit zidurile ce le ìneonjoara
si a tuturor Melisienilor, a tuturor asupra importulul griulu!.
Pentru acest stop d. Ernest Roche, lei pe an. o cerimonie militara eu ocazi4 distribuire: me- sunt mai Waite, semanind cu niste ce-
daliilor la soldati: r&nitl cari parasese spite
sub- prefectilor regimulul etc. etc. !!! deputat al Parisulul ; a invitat pe colegif Casa naflonald lele din Yldiz.
tatui medievale. Simple sunt pe din a-
farti casere osmanliitor, fára vre -o or-
Acest proiect de lege, de sigur sai parisien!, de urgents, la o intrunire. o vie discufie s'a deschis acum prin Dupa Ceremonia s'a facut In prezenta SultanuluT.
namentatie arhitectonlea ori sculpt urala,
ca va avea un succes nebun. Tara Se zice chiar cä se va convoca o In- sávtrsirea eT trupele eu defikt.
ziarele romînefti de dincolo asupra unui pel de matase rosie, crest in amintireaITn dra-
trunire extra - parlamentare a tuturor proiect foarte mire al Asocialiunea victo doer ziduri netede drt'pte, albe sea.
va ride cel putin jumatate de an, riilor repertate, eu inscriptia sacrata *Nu este
Comitetul va propune adunärii generala D tmnezeü de ell Dmmnezeü., a fost purtat de cenusil se vad Inaltindu -se mistice si ta-
iar Ferechide va fi singura per - membrilor Camere! fr'anceze.
Franta are nevoie de 30 milioane bec- înfiinfarea u.nei rase Nationale la Sibilic, un imposant cortegiu compus dinlprintit impe- cute ca si locuitoril din nauntru. Ins &,
soana poate care va fi nevoita sa tolitri de grill. Deed dar se va desflinta care sä cuprindä un Muzäü National, rialt. de ministrnl de rnzboitl si de demniteri! interiorui unor asemenea locuinte e un
's! pastreze intunecata sa figura si taxa de import, atunci rosemnátatea a- Biblioteca N. fionalä. Biuroü de in forma- palatulul. Drapelul a font tntìpt inaintea pa- adevarat colt de paradis.
fiuni, etc. In acest scup aläturi de palatul vitionulul imperial, undo era deja Sultanul, In eurtile Ion ge ved ale! bollite de
dupa aceasta gluma de prost gust. ceste! masurl pentru agricultoril nostri Astred fi lingä frumoasa ,vcoalä secundará care, prin serretarul sad, a facut s& se citesra vite, cari se pretungese cu altele rneru-
Ideia lui Ferechide are si ea o este evidenta. un mesaj, dupa care a urmat distribuirea me-
de fete, sä se construiascä un palat cat daliilor. cisindu -se la distante sirnetrice, iar in
Pretul griulul se va ridica mal mult.
parte buna, anume, ea invata pe AMP
aproape 200,000 led pe local viran al aso-
cia f ied.
www.dacoromanica.ro N Foreign. mijloc bazinurt marmoree din tuburile
canora tisneste apa, ce cade de la lnal-
 ! EPOCA

tieni considerabile formind la razele soa- T IIL CEA presentatate de predecesorl pina acum, Felix Faure la Petersburg Turcia vrea pace
relui un praf alburiü ça de diamante fe- Aproape de un an, in orasul Tulcea s'a cit si modificärile ce se vor crede ne-
merit a se aduce la aceste proiecte.
Prin fir telegrafie
Constantinopol, 13 August.
recate. ivit o banda de spargatori de case de fer,
Pe perrtil antreuriler se vad pictate cari, pilla acum aü comis mimai sparger!. Visttarea mormintelor Ministrul de externe a facut eri visite
o muitinle de arahescuri si alte peisage Desi banuelile de conducator al bandet Liberalul confirma stirea data de noi ca
cadeau asupra unul individ de origina rus, d. Eugen Millo, reporter la Drapelul i
St. Petersburg, 13 August. tnturor ambasadorilor, apre a grabi in -.
cari transporta pe locuitori! lor In lu- D. Felix Faure s'a dus la mormintul
mile alcoranului... allume Mihail Feodoroff. zis Misca, un ora membru In clubol aurelianist, a fost numit cheierea negocieritor pace!.
comandant al pompierilor dia Falticeni. lui Alexandru III, in biserica fortarefei
Prin stradele acestor locuinte e o li- Cu o cultura aleasa, vorbeste bine limba Petro ,fi Pavel, fi a depus o Tamura de Banca Otomana doreflte siti emita 1m-
nist.e desavirsita ; aci nu se mal simte franceza, germana, greaca, turca si cele
fost mare conversant, iar asta -zl de- maalin de aur. Afars de aceasta a vizitat prumutul g-recesc.
animatia ri veselia stradelor noastre. slave, Cu toala triza prin care ttecem, im-
venu In mizarie din cauza vietel sale des portul marfurilor straine a luat un a- celealte morminte als families impära-
Nu va putea cine -va sa vaia nies pe trabelate, totusi acesta a fost mal airet de
E Cl O U R Ì
te ?ti.
fata beiulul, nid pe Hanima (Doamnn), oit administratia polilieneasca ai chiar de vint colosal In acest an. Innagurare de luerari
nu ocupate cu maturatul stradelor, avind c1t magistratura, cari, a stint perfect sa se Numal prin vamile Predeal si Vircio- Pre.edintele Republicei a luat parte apoi
pentru aceasta oameni de serviciü, dar apere, nefiind Inca bine stabilite faptele ce rova s'aü importat., de la 1 Ianuarie si la punerea primes pietre a aripei nous
nu se pot vedea nid odata pe la pragul i se imputar. pina la 30 ¡unie, 2207 tone de märfuri, din clädirea <Societafei francese de bine a',, Alergarile de la Velodromul Rnmtn,
portilor saü stand pe vre -o lavita, oprite Toate spargerile, foarte misterioase In pe cita. vreme 1n perioada corespunza- facere,. Dupa aceastei ceremonie, s'a dus anuntate pentru ritale de 15. 16 si 17 Au-
fiind de legea lui Mahomet, care le po- felul lor, aü tost facute in prejudieiut co- toare a anului trecut abia s'aü impor- la cäsuf a lui Petru -cel- Mare., unde ime - gust curent, aü fost amtnate dia cauza ça
instalatiunea luminel electrice nu e eu to-
runceste sä stea vesnic ln case, cu fe- niersantilor ; Iordan Exarof, lane Mastelas, tat 905 tone. diat a venir gi Tarul. tul terminata.
restrele captusite cu gratare dese ça braica, Jelescu Iancu
Ilie Vroudisis, Strunschi, scoala E. insola fiind de lmpeirat, d. Faure a Dumineca 24 August se va face negresit
t). Cealicoff, Ioan Romanoff asiatat la punerea petrei fundamentale a
niste gaine Inchise In cotete. si Dinu Covanoff. Maine, Viner!, cu ocasia serbareí hra- podului Troitzky. inaugurarea.
Si data ar fi dol frati, cari aü mos- Fostul prefect Toneanu, desi, recrutase mului Manastirel din Sinaia, Eforia spi D. Faure a mai visitai ?antisrele com- *5. Societatea Lety -Toto pentru inzestra-
tenit o casa de la parenti si sunt pe un personal politienesc destul de eaergicai apt talelor civile va da, pe terasa Manas - paniei franco -ruse fi fabrica de hirtie a rea fetelor sarace va da Viveri 15 August
cale de a se insura, prima lor grije e cari eraü In ajun de a pure mina pe ace! spar- tirei, ça In toti anil, un banchet popu- Statului. o mare serbare cimpeneasca in gradina si
de a ridica un paravan triait de scin- gatorl. sala Bragadiru.
duri batute antre partile locuite de vii - Odata Cu schimbarea prefectulul aü fost lar de 200 tacimuri populatii rurale din
Sinaia.
Primirea depnta(ller
sa,r A aparut Salira No. 11 eu un sumar
toare e neveste, caci fratele unuia n'are si ei lnlocuiti ; In toata politia tulceana, de Dupa aceasta visita. Pregedintele Re- foarte variat si ales.
voie a vedea nevasta celui -1 -alt ; curn- atunci si prua astazl n'a ramas neschimbat publicei s'a dus la palatul de iarna. unde Acest nomar cortine peste 20 de arti -
natele totusl aü voie sa treaea de la punde la numai
de acest un sub- eomisar care ras
numele de Radii Ion.
D. Dinica Voiculescu, mare comerciant primi corpul diplomatic deputafiunile no-
blefei din St. Petersburg. qi din Moscova,
cote datorite celer mai talentati scrütori sa-
una la alta printr'o mica port.ita de a- din bariera Colentina, a daruit pentru con - tirici de la noi.
Aeest agent era singurul care atit ziva oit bisericei Sf. Treime, din campal zemstvo -ul din St. Petersburg, municipa-
supra careia se afla vernie un clopot si noaptea supravegliea pe individu! Mista. struirea Tailor, suma de 10,000 lel. litafile din St. Petersburg, din Moscova gi as In orma reactiunei din America, pista
anuritator. Si data stapinul vine din In adevar, este proverbul cd, <ulciorul Tot d -sa a mai stt ens pentru acelast din alte orage, corporafiunile negustorilor Brailel a fost Marti mult mai calma si ex-
tlrg el n'are voie sa intre In iatacul nu merge de multe ori la epa., lata, dari stop, suma de 40,000 lei de la diferite $i meseriasiior din St. Petersburg, pe re- portul iar rezervat de tot.
Hanimel ne anuntat. ça : In noaptea de 9 spie 10 eurent, agentu, persoane. prezentanfii tuturorcomunelor rurale din Preturile ail scazut eu :
In fata uses Hanimel se afla de multe Radu, fiant la distanta, in urmarirea lui districtul St. Petersburg. Cu aces, prilej, fr. 50 60 pr. vagou pentru grane
ori o multime de perechl de papuci li- Misca, observa ce de la un toc sa asociaza deputafiunile ais oferit d -lui Faure plinea a 10 -15 s < < porumb
Cunoscuta cintareata, d -seara Charlotta serra tradifionalä $i chipuri sfinte fi
monil, agerati in ordine, ceea ce In- eu un alt individ si apuca spre strada Sa- 15 -20 < orz
Q < <

din port, onde ajungind In dreptul Feliciani, a oferit M Sale Regines un prea 20 -25 s s secara.
semneaza ça a primit vizita mal multor rariilor albumuri cari con f ineaai adrese. s <

m.igazinului de ferarie a d -nei Ghinca D. frumos buchet de fiori naturale la g ra Prinz de gala Navlurile vapoarelor sont de asemenea
Ranime, vecine stiri rude, si el n'are Aseuoff, se °prase, si dupa potina discutiu- din Viena mal calme, cerando -se : 9 pentru Anvers -
voie sa vaza femel straine deschise, a- ne, unul din indivizi se lndrepteaza spre usa M. Sa Regina a bine -voit a se Intretine La ora )apte seara, deputafiunile colo - Rotterdam si 10 pentru H +mhurg.
dita descoperite la fata. de din dosul'pravaliei, cari dupe putina sfur- mai mutt Limp eu d -soara Feliciani, care niilor franceze din Rusia s'ai prezintat Timpul Li general foarte frumos si favo -
Cu mate ça de multe ori in locul tare reuwste a seoate belciugele ru lacatul si a desavirsit studiile musicale la Milano d -lui Faure la ambersada Frantisi. In rabil treerisului.
vizitei acelor Hanime, In numele lor, si amindol se Introduc In pravalie, land eu concursul material al Suverauel. urina a avut toc un prinz de gala.
doamna a primit vizita cutärui fët -fru- 5 lel 65, Mani arama, un leu argini si un Alt banchet
mos, care a fermecat'o si frumosul fét
porte :sta linistit oit timp se va gasi
ceas de argint cet ad gasit In tesgheaua
pravaliel.
Consulul austro ungar din Craiova,
in ultimul saü raport catre ministerul Aseara a avut toc marele banchet oferit 1)YV Tt": tm4
Dupa comiterea furtului, egind afara, a- afacerilor straine din Viena, constata de adminiatrafia orafului St.- Petersburg,
sub scutul el,caci nie! Mahomet de gentul Radu '1 someaza a sta, irisa unul in onoarea ofif erilor marines francese. DIN CAP1T 4 L
sus nu va fi in stare sa le turbure din el a reusit de a fugit, iar pe Misca l'a ca proprietarif si arendasil din judetele Parada militarti ssss_siissrsssata
filma iubirel lor, cit timp papucil vor oprit In loe si la alarma data prin semnal, Dolj, Mehedintl, Gorj si Romanati, nu
Parada din Tarskoie -Selo s'a [actif sub Vtol. Eri, pe la orale 10 dimineata, tlnirul
raminea nederanjanti linge pragul usel i -a venit in ajutor ginerele d -nel Aseuoff, niai cumpara de cit -va timp decit dela o ploais mare. Tarul ira calare, Impa- Cristache Pinta, care de ruai mult time friea
iataculu! Hanimel. d. Constantin Chintea, cari locuesc deasu- o fabrica ungureasca din Buda -pesta curte fetal Ana S -Intee din strada Ignatiu,
Petru Vulcan. pra pravaliel si dupa 15 minute a sosit co- masinele agricole da care aü nevoie. rateasa fi d. Faure erme sub un cori.
(Va urma.) Prinful Napoleon a presintat regimentul profitind de lipsa pirint lar copiai de arasa, ,si
ademenind pe aceasta eu promi-'iunt, a convins
mandantul sergentilor, Petrescu, si coma sait de dragons ai gardai.
sarul Popp. pe fati si vie eu el si ducind -o In c1mpul Ca-
De si. deocamdata individui Mfsca a ne-
Intr'o lunga corespondenta trimisa ziaru- Un balon avind in4rrip f ia : e Traiascä racas, a violat'o.
lui L'Indépendance Belge, de d. Alex. Giu- Franta». a font lansat in aplausete vii ale Ciad parint+i Anet se Intoarsera arasa aü
EPOCA" IN PROVINCIE gat faptul ehiar a spargerei recente, la lea, corespondent special al acestul jornal, publicului. observat lipsa fetal, banuira pe data sale intim-

/AI/
Resnitatnl analiseT bacteriologioe a apelor din
instructiunea facute de actualul politaiü d.
capitan Gr. Cernea.
A destainuit ça toate furturile si spar-
gerile citate mal sus, sunt faptuite de el,
se trateaza pe larg agitatiile Bulgarilor In
Dobrogea, facindu -se sa reiasa vadita vino -
vatia a unor cercurt oficiale din Sofia, cari
AI douilea toast al lai Faure
Dupa parada din Tarskoie -Selo urma
un dejun. D. Faure a ridicat urmatorul
plate.
Reclamara la politia li se+ -tia respectiva des -
coperi pe Ana la domiciliul don Juanulus, rare
previzater, banuind ca va fi urinirit de politia,
Bacitìi.- 8esinnea extra- ordinari, a con - secondeaza pe aceia cari duc aveste agi- a dspirut.
In complicitate cu indivizil, Vartolomei M. titi'. toast :
silinlnl comnoal. Difteria. Proce- Crasnoff, Teodor Hulubtnen. Zeuoves Sif- Ana Sainte. este In virsti de 14 ani.
snl lo otenentnlnï M. Carp de D. Alex. Giulea, dupa ce descrie viata In momentul cind ma imbarcam pen-
la compania de fnraj cencu ai altul al carni nume pina in pre- Printului Ferdinand la Sinaia ai dupa ce tru a saluta Rusia ,gi pe Augustul Im- Chient de sarn4A. Erl, pe la orale 2
din Botolan1 sent nu se stie. dar se crede a fi visit.nl releveaza insemnatatea toastulul ridicat de pärat, la Paris, in Alpi, la Dunkerque, peste zi, un baia, Carol S4b'l, care venea in'
d -lui Cialicoff. La perchisitinoile facute la M. S. Regele Carol, huchee ast -fel artico - goana ealutui pe strada Cometul, la lncruPiaa-
domiciliul acestor faptuitori s'aü gasit mare dorinfa unanime a armatei frais eee, rea acestel strade eu nout Bulevard, a calcat
9 August. parte din obiectele furate, pretura si instru- lul san era sel duc armate! ruse §tl, $titi despre
Romtnia, forte de nelndoiosul el drept pe un copi! al d -lui Balcescu, tipograf, din str.
Directoral institutulul antirabic din Iaal mentale eu cari s'ait servit la spargerea ca- istorio asupra Dobrogei, care constitue o- a noastret, mereit sincere. Cu bucurie ii Cometul 59.
a inaintat erl primarie, din Baccd, rezulta- selor de fer. atei mirai transmit aceasta dorin f a Ma- l:upilul, intr'o stare gravi, a fost dus la do-
biectul ara zisulul diferend, pendiate actu- miciliul parintelui saü. iar carutaaul a Fust dus
tul analizelor bacteriologice, eu facerea ca- In prima linie deseoperirea faptuitorilor
aimante, arata Bulgari adevaratul drum, jestäjei Voastre, rug£nd -o 8'o transmit8 la pohtie spre a t! eereetat.
rora a font Insarcinat d. dr. Labell. se datoreste agentului Radu Ion, pentru ce trebuie sa apace sian care trebuie sa se trrwpelor ruse$ti. Dinsul se afla In serviciul unul dotnn I. Co-
Analizele s'a facut la urmatoarele puncte : cari prefectul Nenitescu, ar trebui sa in-mentie, adita drumul ruuncei pacinice spor- Virtufile militare ale armatei ruse$ti vaci.
1) Sondajele facute pe platoul moarel lui tervie pentru a fi recompensat. nica In rezultate fericite. Bulgaria trebue ne eraft cunoscnte, fi mainte am ad-
Ft Maman, care se afla la marginea nordica AiI. sa reuunte pentru tot - d'auna la anele aven- mirai dispozi fiile et naturale, antrenarea
a uraaulul In valea Bistritel. 2) Emergenta turi cari nu pot de clt s'o compromita In et fi organisa f ia -i puternicd.
de la dealul Borati,. deasupra satutul eu fata Europei. Sinncidere. Alaltieri noapte s'a gisit to
Armata francezd, pe rare Majestatea fata ctrriumet D. Cttpranu din Galati, cadavrul
acelas nume, se afla la o departare de 3
kilontetri de oras. 3) Un put artezian, ase - 0WA. ltrLI Este timpul ca Bulgaria se Inceapä a fi Voastret a väzui -o la Chalons, aplauda individului G. Ionescu, purtind o puteruict
un element de ordine si progres In Bal- de departe armata ruseasca ,vi -t exprima rana in piept.
zat tot pe seful Bistritel, aproape de oras, cani'. Lingo eadavru, s'a gash si revolverul eu care
care are o adtncime de 50 metri, cu o forte in aceasta xi solemnä, sentimentale ei Ioneseu it pusese capat zilelor.
hidrostatica de cincl metri deasupra pa- Serbarea nationale de la Media§ de incredere reciproca i de fratie de
mintnlul.
Raportul conchide pentru apa sub- teranä Maine se va întruni la Media¢ aduna - Mai poftiii la baile ungurestï ! arme. erlminal prins. Agentis polities de si-
guranta din Capitala aü prim asta neap +e pe
Radie pahai ui mail in onoarea Ma-
de la platoul moarel lui Feffermann, daca reaVa generala. a <Astral,
fi o adevarata särbätoare natioiralä
(In toleranta functionarilor ungur!) eriminalul Constantin Zaneseu, autoru I otnoru-
jestä f ei Voastre, a Majesta f et Sale Im- lui savirait aeum sit va timp asupra persoanei
apa din putul artezian nu va fi In cantitate timp de
trebuincioase, sala daca analiza chimica nu
afara de
doua aile in acest oräßel, caci in
interesantele desbateri ce se vor Mal deunäzi am relevai, cum sub -pre- petrateasa, a familial imperiale, 5'i beali luiPolitia Ion M. Serbulet. din judetul Doij
a anuntat parchetul de Do j despre
va fi In favoarea acestel ape. Precum se fectul ungur din Turnad, anume d. Ko- pentru armata ruieasca, in numele ar-
aceast& important& captura, sur pina la inde-
vede orasul Bacata va putea fi curind In- urma la aedinfele <Astrela, programul pre- nya, a facut perchizitii domiciliare la matez franceze !' plinirea formalitatlor de tranamitere, crimina-
zestrat eu o api de o calitate excelente si vede
mtslt
un concert la care vor parti ipa mai
corurivocale de letrans, un banchet po- mal multi romlni din Bominia, cari s'aü Baspuuaul 3j'arulnl lul este detinut in arestul prefectures politie!.
in abondenta. pular cu 500 tacimuri, bai in folosul As- dus in vilegiatura in acea statiune bal-
as Tarul a raspuns : Ineeat ta Prut. Zilele trecute s'a gasit
tre], excursiuni, trei conferinfe ¡iterare, o neara, spre a confisca o lucrare romi- sDomnule Pretyedinte, ridic paharu in apele Prutului, in dreptul eatunulul Stobo-
Mercuri se lntruneste consiliul comunal seratt& literará, o reprezentafie teatralä neasca aparuta in Transilvania despre
mea in onoarea camaras%lor noytri din zia-Vaneea din judetul Covurlus, cadavr+1 mo-
In sesiune entra- ordinari pentru a rezolva data de diletanfi, etc. seful revolutiel romine din 1848, Avram viteasa armata fran':ezet, pe rare sunt canului Gheoryrhe Corma, loeutor in acel sat.
urmatoarele clestiunt : Si la toate aceste serbäri, ça de obiceiìís,
Cumpararea de izvoare de ape pentru vor lua parte rominii din toate parfile Iancu. In urma acestel perchezitil ile- fericii de a o fi vdzut'o la Chalons §i saDin cercetarilo facute rezul +a ca Corma voind
se scalde ,si ne seiind sa lnoate, a Post lust
baia pupulara cea noua, ce se va deschide Transilvaniei ,si ale Ungariei. gale, mal multi romini, afara de d P. ai cdrel reprezentanfi demni ma felit;i- de curentul apel si inecat.
Despre importanta acestel adunäri vor- S. Aurelian, aü pararit in mod osten- tez cd -i vad
peste o luna. Parchetul a autoriaat Inmormintarea eada-
tativ baile de la Turnad. vrului.
Erlerajul electric al acestel bal. bim pe larg in articolul nostru de repor- Dupa aceste toasturt, musica cinta
Modul de exploatare al baos ; In regie ta/ din pagina I. Aum un alt caz si mal revoltator imnut rusesc fi Mani/iota. DIN STI ?EINATATE
sari to antreprisa. D. Petre lacob, proprietar in Bucu- Presa
Aprobarea licitatiunel Meute pentru ca- resti, ducindu -se la oficiul postal din Archidnee jefalt-- Archiducelul Iosif i
nalizarea Calcainel ajudecata provizoriü D. N. Dimancea, deputat, a fost eri St.- Petersburg, 13 August. s'a furat In Alcsuth 1300 fi. $i un pretios ore -
la ministerul de interne unde s'a intre- Petrosenl, linga trecAtoarea Vulcan din logiü de aur, suvenir de butez de la la archi -
asupra inginerului B -jan. Gorj, ca sa trimita in Rominia un man - Peters,urgskija Wiedomosti, discutlnd
Aprobarea contractulul Inclreiat eu d. tinut cu d. Ferechide, ministru de in- duce» Clodilda, al carui portret era asezat In-
aihitect Velescu pentru zidirea a 4 scoli terne. asupra afacerilor judetulu! Arges. dat postal, functionarul II refuza sub toasturile de la 11 August, spune ce putenl tr'un medation al erotogiu'us,
primare. D. Dimancea a spus ministrulul ca in cuvent ea nu intelege adresa scrisa ro- privi
tonte
viitorul cu liniste si sa ne dedam din
puterile la lucrarile de pace, la butta
Hotu! e un ungur, Rajkó Idnos, care a dispa-
mineste. rut tara a i se purea da de urina.
Aplanarea diferendulul lucre societatea de judetul Arges nu se cunosc aurelianisti stare a patrie! si la gloria Imparatulul, care
cot'structie si primaria, !n privinta platel caci d-ni! Ratescu si Micescu. ímpreuna D. P. Iacob, crezind ca adresa nu este continua politica Tarulut pacificater. Deralarea anni tran. Ziarele franceze
sumel de asigurare a Teatrulul National cu alti citi-va, sunt numal niste nemul- destul de lamurita, face un noü mandtat sopite astazi ne anunta c& trenul No. 119 rare
pina la predarea difinitiva. Paris, 13 August. plecase din Paris apre Rouen. a deraiat aproape
tumiti contra prefectulul Manolescu, care postal. Dar ciad Il prezinta functiona- Rappel socoate ça aliante franco rusa e de Petit - Couronne, la zece chilometri depar-
nu voieste a se lasa a fi influentat de rulu!, acasta a strigat unol coleg al saü : indreptata numal contra G'-rmaniel. tare de Rouen.
Epidemia de difterie continua de a face dînsil. Mit akar es a büdös oláh (Ce Cite -va ziare, mal ales Gaulois, spera ça Pe cfnd trenul eaia dintr'o ctrba, cele doue
zilnic victime printre copil. vrea acest valach puturos)? dupa revista de miine se vor pronunta alte roste d'inainte ale macinai satira dupa linie,
Din judet se aduce asemenea, mergü 5i functionarul refuza primirea man - toasturl, mal semnificative de oit atele din si cu ele Intreg trenul, rompus din 7 vagoane
copia atirai de difterie, cari se interneaza Ex. Sa Kiazim-bey, ministrul Tilrcie! de pasagers.
!n spitalul C8rttacuzen Paacan, unde se afte in Capitala, e acum aflator la Cons- datului, sub cuvant ca adresa e scrisa Peterhof. Pe o distanta de citi -va metri trenul merge
romineste, ear nu ungureste. Corespondentul lui Figaro dio St.- Peters- eu greti peste traverse, lasind urine adinci pe
un pavilion de izolare tn cea mal complecta tanta, este asteptat in Capitala pentru
dezolare in ceea ce piveste serviciul me- receptia ce va avea loc la legatiunea D. P. Iacob a reclamat telegrafie di- burg spune ce alate diplomati aü declarat uude treceaü mat, le.
In zadar rnecanieul stringe frina si intoarce
dical si niesurile de igiene. otomana, eu ocazia aniversärei uirel rectiei postelor din Buda -pesta in con- ce zana de eri n'are precedent in istoria am- vaporul ; totul era urea tirziü locomotiva se
pe tron a Sultanului Abdul-Hamid al II. tra acestul abuz ri atunci. de frica, belor tari. prabua este in jot pe talusul limai forate, care
functionarul a primit mandatul. la ace! punct are o inaltirne de peste 10 metri.
In cursul lunel Septembrie, consiliul de Intreg trenul este tiret dupa locomotiva si mai
razboiü din loealitate va judeca procesul Am anunfat inca de acum cal va timp Turburarile din Constantinopol mute vagoane ranain suspeudate in ser, iar
ad torului cl. H, lorotenentul M. Carp de
la compania de furaj din Botosani.
cä £n urma ploilor de asta primävara
Prutul '7i a srhimbat in uncle pärfi cur-
qTIRI DIlRUNTE doua din ele aü fost lit. talmente sfarimate.
Cf..d pasageril aü siintit deraiarra, a rosi o
Constantinopol, 13 August. paniea de nedescris. Multi, voind sa scape cu
Din instructie ramai o lipsa de furaj Io aul, schimbind in acelaqi tint?) ,si frunta-
valoare de peste 25 mil lei. rtiile »astre naturale despre Rusia. A aparut : Verbe neregulate eleve, forma S'a arestat doua artnencs, dintre care vista, aü sarit din tren, pricinuindu-,si ast-fel
Mai mul fi o fiferi de Stat-bLrjor aïs fost ,ui construcfiunea lor sintattica aplicara la una eupued rusa, si °are remiteati atn- grave contas uni.
baaadelor Rtesiel, Franfei $% 1trliei, niyte D. Guéret, primarul din Beaumont -le- Rouger,
insarcinafi acuma sel ridice planul actua- exemple Nate din Xenofon de D. T. B. 0e- a fort lovit cu capnl de peretil compartimen-
A aparut tn tipografia < Dacia,, prirnul lei curyeri a Prutului comparativ eu ve- conomide, un distius profesor de la liceul al risori ale cotnitetului din Kintirak. In tulu! atit de tare, in oit nefertcitul a suconbat
numar din Buletintsl tirgului de vite, or- chea albite caci s'ar putea ca neïnfele- =este ar»iaori se spune cd ieltirnsle me- dupa cite -va ceasuri de durare.
ganul oficios al directiunel Abatorulul din geri sa se iveasca cu lmperiul vecin, in clasic din Braila. E o lucrare meritorie care tuorii trimese ambasadelor, aunt falße Foarte inulte alte persoane, care calatoreati
issi, ridicat de Veterinarul comunel d. G. ceea-ce prive,ste fruntariile in parfile unde dovedeste multa mueca si competinta In ,yi ca feriara tia nu exista. Comite- cu ac st tre'-, aü fast gray rapite.
Juan. Prutul curge acum in doué albii. materie. Dupa o ori pasageril fur& transportait apre
Buletinul apare, deocamdata, adata pe tul din Kinrvak n'a tuai parte la ul- destinatia fia - earuia cu un tilt tren format din
D. V. Nicolatl, fost sub - prefect In Fili- timele atentate ; comitetul aysteapta exe- gara, iar trenul deraiat de abia a doua si a
luna, In tre! limbi : ramina, germana si peti Prahova, ne roaga sa rectificara stirea putut fi seos dit' pamintul in rare se iutepenise
frartrezi. D. h aret, ministrul instructiunel pu- cutarea reformeier.
ca ar fi fost destituii. E falo, trtirea cd ss proiectale un a- ai aceasta In urma unei mure! extra- ordinare.
Nuntärul 1 cortine intr'altele un intere - Mice, se va ocupa, se zice, in cele d'In- Cercetirile facute in urina acastul dezastru,
sont :illico! al d lui G. Joco, intitular : di zile ale lune! lui Septembrie cu re- Din numarul 103 al Monitorului Oficial tsntat impotriva ambasadsi ru,seyt4 fi an dovedut c& trenul a derai:.t din cauza tara -
Idealul meü, care conchide la des.hiderea forma invatamintulul secundar. rezulta, ca d sa si -a dat dermisiunea care a germana. samentulul care film.' sk,b, distantase liniile cu
grauitelur Austro - Ungare pentru vitale din
Rumluia, si desvoltarea ttrgulut de vite al
la$uluL
Keops.
In acest stop se vor numi comisiunl
speciale si se vor convoca Intrunirl de
profesorl, spre a discuta atit proiectele
lost _prirnita.
f Pori f is pretinds cel eel dot armeni
arehtafi eri, aunt adevärafi4 autori al
ullimele atentare.
cita -va centimetri.

www.dacoromanica.ro
 EPOCA 3

Depesile de eri
SERVICIl7L cAGENTIEI ROMANE
Atena, 13 August.
Mini4trii Frante!, Rusiel si Angli i In
Atena ail adresat gnvernelor loi respec-
tive, o dare de seamA prin care dovedeso
ça Grecia este 2n neputint>f de a piati o
desoágnbire de rAsboid mai mare de dona
milioane de livre. Se asignra ça una din
&ceste pnterl a primit deja aceasta pa-
rerli.
Probabil ça se va face un demers co-
lectiv al puterilor en privire la despa-
gnbirea de raeboiñ.
OMM
Dppegile de azi
SerTicinl Agentíel Romîne"
Paris, 13 August.
Dupa Gaulois, baronul de Mohrenheini se
va Intoarce la Paris mimai spre a prezinta
scrisorile de rechenrare. Va fi lnlocuit de
printul Orusov, ministro la Bruxelles.
Corespondentul lui Figaro din Bruxelles
afirma ci stirea despre vizita Imparatului
Germaniei la Regele Leopold, e cu totul
neaxacta.
Constantinopol, 13 August.
Orel, un vapor al flotel vohlntare rusestl,
a trecut Dardanelele, mergtnd la Wladivos
tock Impreuna cu trupe si cu emigrati.
0 triste veste ne -a sosit din Base's.
Aaearä la orale 6 fi jumátate a incetat
din viaf(4 in &cet oral d. colonel Sandu
Krupensky, fout prefect de Bacaii.
Decedatul, bun militar. care a luat parte
activa la räsboiul din 1877, a Post un
membru devotat al partidulul conservator
ti bun amie al venerabiluiut nostru tej,
d. Lascar Catargiu.
In judeful Bacáti a fort foarte iubit ti
la ategerile generale de acum doni ani a
isbutif prin popitlaritatea sa, sá puna in
balotaj pe candidatul guvernului.
Transmitem familial decedatului condo -
leanfele noastre.
Galatii spun ca relatiunile dintre d.
7.orila, prefectul judetului Covurlui, si
ofiteril superiorl din localitate sunt foarte
Incordate de cit-va timp.
Tott colonelii seft de regimente, cinct
la numar,sunt indignati de faptul cA de lumea Is1 petrece noptile pierziud sana -
prefectul 'LorilA nu i-a invitat la serba-
rea inauguraril digulut de la Brate,, la
care ínsa aíl participat Loti comisarii si
ipoconiisarit din localitate.
Aflám cá d. Al. Djuvara, minir;trul jus-
tiítet, lucreasä la un proect de lege prin
care legea asupra inalnovibilitáfel magis-
traturet s'ar intincle tt asupra judecáto-
rilor de instrucfiune, in urma unor anu-
mite cond+fiuni, intra cari un stagiu in a-
ceastä funcliune.
Peste cite -va zile se Intruneste la cum urtnätoarele amänunte :
Constanta comisiunea Insarcinata eu stu-
secretar al primariet locale, dupa cum
s'a anuntat prin unele ziare.
D. Savel adaoga ca la primaria din
Falticeni spotlogariile se tin lent).
D. Mihail Zamfirestu, capul misearil fun-
etionariior C. F. R., destituit este iarnu din
functiunea de sub - inspector de miseare, a
fost nurnit revizor la Regia Monopolurilor.
Asta -zi, Joi, d. Felix Faure para este
Rusia, prin Cronstadt, dupa un dejuu ce
se va da pe bordul unul vas si dupa
ce Tarul va inspecta flota franceza.
De la baile Slanic (Moldova) !primini o
protestare semnat& de mal multe personne,
ln contra Epitropiel Sf. Spiridon, care a dat
concesiune unor spoliatorl de a instala In-
tr'o sali niste caisori, un joc de noroc, un-
tatea si sume marl de bani.
Conferinta nationals din Cernauti
Acum cito -va site am anunfat c4 de-
putafit romini burovineni surd hotärils
a se retrage din majoritatea primuluil
ministras aurtriac, d. conte Badeni,
a £nepe negocieri cu partidele germane
in vederea unes acliuni comune in con-
tra preponderented slave din monarhia
vecino.
Asupra aceatei cestiunï putero da a- al CorannititeT
14,
Germane Evangelice din Bnsnrsltt
Strada
Aatorlsat cl. Onorabllnl IBListsr.
Comitetut executiv at partidului na- D+ si e nomal ua an, de clod acest pensionat
MINISTERUL JUSTITIEI
PIIB1i.11CAIF.
D. Valeriu Dumitrescu, din Bucuresti,
strada Eminescu No. 2, a fAc.ut cerere
la acest minister pentru schimbarea nu-
melui satl patronimic de (Dumitrescu>
In acela de vBarbescue, spre a se numi
Valeriu BArbescu>.
Ministerul publica aceasta cerere, con-
form dispositiunilor art. 9 din legea a-
supra numelul, spre stiinta celor inte-
resati, cari ar voi sa faca opositie In
termenul prevazut de aliniatul 2 al zi-
sulul articol.
MINISTERUZ, JUSTITIEI
Publicatiune
Domnul Ion Dumitrescu comerciant din
Bucurestl, strada 24 tanuarie No. 30, a fa-
cut cerere la acest Minister. pentru edAo-
garea la numele sail patronimic de aDumi-
trescu, a celui 'de la Teisan1), sere a se
numi 'Ion Dumitrescu de la Teisani .
Ministerul publica aceasta cerere, conform
dispozitiunilor art. 9 din legea asupra nu-
melul, apre stiinta celor interesati, cari ar
voi sA fata opositiune in termenul preväzut
pe aliniatul I al zisulul articol.
NOUL PENSIONAT DE BAEOÌ
Luterana, 14
Institutul noü de Domnisoare
Bucuresci, Str. Prlmri- ,eres, leo. 32
FONDkT LA ANUL 1874
Reantoriaat la 18 Septembre 1898, en No. 7289
Racunoscut ca intrun'nd tonte cond(iuntle re-
rute d+ noue regularltent pentru fcoaiit r private,
ti ca putisd primai numetrul de 136 eleve
PROGRAMUL OBLIGATOR COrBINDE
I. Carsnl preparator. Doua divisiunl, pro -
gram special, pregstitor pentru clasele regu-
late, limbo franceza, limbe germant), gimnastica,
joeurl eu etnteee.
IL Cursnl primar. Patru clase, progr. Sta-
tulul, limbs franceza, limbe germana, desemu,
lucru.
Ill. Canal secundar. Cine! clase. progr.
Statulul pentru Externatele secundare de fete.
Limbe franeeze germana, des - mn, lucru.
VI. Curant gimnaaial. Patru clase programul
Statulul pentru glmoari'e de barti In limba
latina si aient. Limbo francesa, limbe germana
si deseine.
V. Curant liceal. Trel clase liceale progr.
Statulul pentru liceale de berti, eu timba la-
tina si eleva, limbo francoza, limbo germani.
desemn si aquarele.
Exainenele se tree la Institut san la scoalele
Statulul, dupa regulamentul In vigoare pentru
scoalele private.
Panul, dupa programul conservatorulul, nu
se pliteste separat.
CONDITIUNI DE ADMITERE
Se plates'. 1n doua +ate si anticipat, 1) Sep-
tembrie si 1 Februarie) end esta e singar&
.leve ; si In patru rate 1) Septembrie, 15 Noein-
brie 1 Februarie. 15 Aprilie) cind aunt doua
san mal mulle surorl.
Pentru copie de militari, de funetionari de
profesor! 'i de pensionad, se primeste si plata
lunara, dupa cerere.
Cind snot mal muets surorl, se reduce de de -care pe an lep 50

Magdeburg. 13 August. diarea Infrunlusetaret acestul oras. tional romín, aaií mai bine zis at ciu- e In flinta, cu Coate acestea rie poste fili de Anal acolar este de 10 Iani, Septembre, 1 Itilie
Aal sosit Majestatile Lor Germane si rte Este vorha sa se faca un intreg plan bului national Concordia, intrunit in un mare sueces. Tot! elevil interni an Post PLATA PENTRU UN AN SCOLAR ESTE :
La curait' Primar La curant desandar
asistat la inaugurarea m+inementulul ridicat de Imbunätatirt si Infrumusetari pentru eonferin f 4 ca sä deliberete asupra si- ituromovatl'i nieI unut n'a ramas repetent. Ete-
ail depus tots exa- l'entra o Interna lei 800
In memoria Imparatulut Wilhelm I. ca orasul sa fie eu totul transformat tua fief, a hotcirit, cä deoramdate" par - menele publi -e eu- interni
exIerni si semi
aucees mare, afaa de unul.
Pentru o Interni leI 700
semi-Intern8 500 Remi - interna. 600

rind portul va fi gata si dat naviga- tidul nattional precuin iii repre-
externa 400 esterni 500
Simla. 13 August. Institut,' e adrninistrat de o eomisìune site- La cursul Gimnasta! La cariai Lices!
tiunel. zentan>til lui In Reiachrathul din data cleats& din alani comitetulul general al Pentru o Interna lei 850 Pentru o interni lei 900
Afrizil atz ars fortul Alimusjid.
ente Cu aceasta oraziune putem anunta ca Viena >sä observe o atitudine es- comunicate! 'i e pus sub directiunea d -lui dr. semi- Interni 650 semi- internai 700
lucrarile din port an Inceput sä fie mult pectativä atlt f 1tä de partidele
Eugen FilUseh. externi 550 extern8 800
Personalul conducitor intern e compus:
activate. germane, sit III faca de guvernul 1) Dintr'un inspector, ciruia In prima linie,
Pe Hugli aceite cursurI and este un ourrs mixt pentru co-
pii miel cu program special.
ULTIME INFORMATIUNI contelul Baden!, caca experientele i s'a Mredint:.t ingrijirea pariateasca si edu- La acest ours se plttelte :
Anal intilü lei 200
facute de partid in cura de vr'o 20 de catiunea casnica, 2) din tre! profesorl titrati, al 2 -les 950
Numärul concubinajelor create in mod
ant cu diferitcle partide de guvernä- unul aniline roman 'i un institutor, car. su- al 0 les 300

Contrabanda din 141 Considerabil.
Buletinul milcflre' populafiunei din tnint, ü impon o absoluta reserva.
Am publicat eri, la editia III a, stirea Capitale', de la 8 la 9 August, arata la condifiï pentru
pe care ne a transmis o corespondentul nos - naateri 87 de copia näsculi tegitimi i
tru din last, asupra unri contrebande eä-
vlr'ite In localitate de niste italier,l.
lu Opinia de azi gasim urmatoarele a-
menunte asupra aceste( chestiuni :
Tuturor li se parea curios faptul cA
acordase autorizatia unor italielit de a des -
face 17 000 de statuete a 1,50 bucata,
statuete care in niajoritate nu valorad niel
31) la sut& din pretul acesta, mimai In schim-
bul beneficiulul a,iarent de a se darui so-
cietate! Reuniunea femeilor Romiuea suma
de 600 lei din cistig.
Faptul ct d. Gheorghian, prefectul judo-
tulul, a refuzat sa autorize loterie, dedea
deja de banuit asupra curateniel acestel
afacerl.,
A trebuit, mal Inliiü ca d. Gheorghian
sa piece In concediü, si al douilea, ca un
advoeat influent si sotie uno! fost ministru
sa intervie la prefectura, pentru ca comi-
sia loteriilor sa Incuviinteze aceasta ba-
noasa daravera.
*
Dupa prescriptiunile legel maximului, lege
in mare cinste la colectivista de cind a ra-
sufiat natia, obiectele de alabastru intro-
dose in oras platesc, ca taxa comunala, un
lea and sunt cioplite si 50 de bani suta
de chilograme pentru aceeasl piatra necio -
plite.
Obiectele de la loterie ltalienilor sunt
de alabastro cioplit. Cu tonte acestea, de
si primarul, ajutoarele si toate niutrele ofi-
ciale din oras stiate aceasta, Italienit pla-
teed la pereeptia comunala taxa ca pentru
piatra necioplitä.
Din aceasta frauda rezulta pina arum
pentru primarie o danne de peste 15,00)
de lei.
Zilele trecute, o persoana care vrea sA
ramina de o cam date anonima, denunta
eazul d -lui Cocea, seful aceizelor comunale.
Aeeaslä persoana inainteaza perceptiet, o
data cu denuntarea, si un obiect ctstigat la
loterie si iritreaba pe d. Cocea daca e bine
taxat ea albastru necioplit.
Fata cind s'a facut aceasta denuntare era
si consilierul Beceanu.
a
Zeful perceptiel adreseazá, Slmbate. un
report catre primar, raport In care indica
modul cum s'a operat contrabatida.
cel dintli lucru curios care se constata
din caput loculut este ee funetionari( pri-
mariei n'art controlat nic3 -o data declaratiile
Italienilor cari introduc marea treptat de o
lune de zile intru cit toate autoritàfile se
interesase de sosirea obiectelor!
Y
s
a de militari.
Am cautat se' vedem ps d. Tacu, io mü-
nile caruia se afta raportul d lui Cocea. Ne
ubseda nial vinos faptul ca primaria, acor-
dind autorizatia loterie', stia bine ci e
Torba de niste objecte de arta si dee', de
alabastru ciuplit. Cuor primarul n'a spus
nimie sefulul perceptor elnd a fost Iustüp-
tat cA s'ae perceput numai 50 de hant la
enta de chilograme, adio& ca pentru piatra
brut& ?
Tocmal chestia aceasta am pus -o d -lui
nravegheaz& de aproape lucr&rile elevilor. NB. Copiii de la cursul mixt aunt extern! si
Partidul national pune urmdtoarele
Limbs de conversatie e csa germani. Scopul
institutu'uI s educatiunea morali 'i instructiu-
semi externi. Interni se primase mimai in ce-
suri exeeutionale si atunri se fac conditiuni
connursut ce e dispus a nea wild*, speciale. La acest curs se admit fetite si bleti
da contelui Badeni : Acest pensionat sta In nemijlocita ligatura mal jos de 7 ani.
80 nelegitimt. eu scoala normal& evangelica- germani. care e Elevelor non intrate li se reduce plata pe
a) sä se infiintels de urgente' un gins- conclus& de un corp didae'ic bine pregatit ; a- timpul ce va ti trecut de la 1 Septembrie pini
nasiu tontines :: la Cerndujf ; cessca'coula are : o clasa pregitltoare, 4 cl. la data Insu tarai.
Congresul international de medicina b) se' 86 infainfsze qcoti primare romi- primare eu progratul Statulul 'i 5 el. reale. Sont faculative'i Se pleteec separat : Limba
se Intrunit la Moscova, a hotarit sA ofere netti : In aceasta amati) reali se Invati limbile : ver englua limba italiani, dautul si pictura. Plata
Tarului si Marelut Duce Sergie Alexan- e) revitorii rolara sä fie romini ; mana, romena si franceza, iar ces enfilez& 'i variera dupa cum eleva este mal malt san mal
drovici cite un album de lux, cuprinzind latina In mod facul ativ. putin avalisait.
d )guvernatorul Buoot'inel sa nu apri- Se primesc copi! de ori -ce natiune ai confesiune. Asemenea se fac conditiuni speciale pentru
portretele si semnaturile tutulor mem- jineascd elementele straine in prejudi- Institutul e arangiat c,nforrn tuturor cerintelor elevale cari urmeaza cursul faeultativ eu pro -
brilor congresulul, printre cari sunt si ciul rominilor ; moderne higienice. Are o curte si gradina fru -
gram propriu In limbi streine, potrivit cu clasa
vr'o 95 de doctor! romini. moasi cu aparatele trebuincioase de gimnastica. In care poate urma eleva.
e) £n Coate numirile §i mai ales la Taxa annali variez* dupa virata elevilor ; In- Iaformatiunl se pot lua la Institut In tonte
justifie sa se line' seam4 de drepturile tre 640 pin& la 1(100 lel pentru interni 'i 300 zilele de la 10 -12 a. ni. si 2 -5 p. m., sfar*
0 telegrame' din Paris a Agentiel rominilor in raport eu numarul tor. pini la 560 pentru semi - intern!. Taxa as va de Duminici si sarbatorl. Prospecte se trimit
RomInä ne comunicä ce' d. Méline, pri- Daca guvernul Badeni va refusa a piati In rate trimestriale. dupa cerere.
Prospecte se it primi i:, mod gratuit de la dnll admi-
mind pe delega f iï consiliulu-t general satisface aceste condifis ale partidului aLtratorl al pensinnulnl, ptecnm ,l de L diferite S'oli pa- Inscrierile Mcep de la 15 August. Cursurile
ai departamentului Seine ai pe aï con- national roman, atunri la toamna cei ruchiel etengelloe din provin .1s. se des hid la t Septembrie.
Inacrarlle eI vllor ,e plmesn eel malt pini la 2$ Anir-st
ailiutut muniripal din Paris, cari ail Igeapte reprezintan fi romini din Rei(h- a. e. (stn veolld). Pastoral dr. Ei'GIEN FILTSCH
INSTITUTIIL de DOMNISOARE
venit pentru a'ti vorbi in chestiunea ri- arath vor pclräsi majoritatea guvernului.
Strada Luterani, No. 12.
srrAlvESC-u
t
dicärei pre f u,lui gr£utui, ministrut a de-
clarat ce' va supune afacerea conriliu- INSTITUTELE UNITE Fost INSTITUTUL ENGLEZ
luï de ministri.
A declarat cä mu s'ar da inapoi de Din I4 T Bncoare4tìi.Calesa lRahovei, 36.
Sub direlinnea d-nel LIICRETIA D. BTANESCII
ar trebui sä mic4nreee drepturile de Catinca, Nicu, Constantin, Lucia, Alezan -
Curs primar si secundar, cunoscut Irlscrierae incep la 20 August, iar cursurile
vama, in cazut cind ridicarea prelului destul de bine In toatA tara, dupa resul- la 1 Septembre.
dru Crupensky. D nul si d -na general Sa- Primeste eleve: interne, semi-externe si ex-
ar avea o pricine' serioasä c$nd n'ar vel Mano, d -na Balisa Ralet, d -nul si d na tatele cele bune ce a dat in decurs de
31 de ani de functionare, se recomanda terne, pentru clasele primare, secundare, cursurl
lt produs4 de specula f iune. Ion Ralet ; d -nul si d -na colonel Ion Mano, facultative. desemn, pictura si muzica, avind un
Chestiunea trebue 84 fie examinai?" cu d -nul capitan Rodrigues Mano, d -na Aspa - si acum onorabililor parintl ce voesc a corp profesoral distina.
matlte' ingrijire. sia Raaeanu, d -na Nathalie Mano ce fami- pasa pe copiii for In Institute, asigurin- Dirertiunea, ca si In trecut va ingriji a se
lia ; d -na Aglae Mano eu familia, d-ra Sul- du'I de o buns si parinteasca Ingrijire da copilelor o educatie alma si o ingrijlre pa-
tana Mano, d nul Misn Mano, d -na Profira si de un studiíú foarte serios. rinteasci
D. Th. Burada, membru al societatel Prejescu eu familia, d -na Catinca Costaki, d -I Ort-ce alte lamuriri se pot da la cerere.
geografice, care a facut mai multe studia Conditiunile de admisibilitate se ezpe- Institutul este autorisat de oner% minister al
si d -na Nicu Negri eu fain., d -na Maldarescu, diazA dupa cerere. 'coalelor.
etnt,grafice asupra Rominilor din diferite d -1 Vasile Greceano si familiile : Crupen'ky,
parti ale Europei, s'a intors in Bucu- Mano, Greceano, Ghisa, Donicl, Sturdza - In cele d'intliú zile din Septembre se
vor face corigearile. Publicatiune
re tl. Ralet, Miclescu si Virnav ; ail durerea de
D -sa 'st propune a tine cite o confe- a va face euuoseut Incetarea din viata a Cursurile regulate Incep la 4 Septem- Adminrstratia Asilulul Elena Otetelesanu
riuta asupra ultime' sale calatoril ln prea iubitulut for sot, tata, bun, nepot, cum- brie.
nat, unchid si var : Corigentii din scoala noastra se vor Se aduce la cunostinta generala ca in
capitala si In las!. ziva de 15 Octombre viitor anul eurent, la
prezenta la 1 Septembre cu chitantele orale 11 din zi, se va tille licitatiune In lo-
Colonel Sandu Krupenski vre-unel casieril pentru plata taxes de celui doamnel Irene Campiseanu, talea Vie -
;mil Ergas, fabricant da spirt din Ploesti, In state de 68 ani corigeare.
In nrma stáruinfelor interesate ale unor toriel No. 145, pentru arendarea morie! :
colectivittI lacomi. ca Post pus in libertate Otiter 'i cavaler al mal muitor ordine Inscrierils se incep de la 20 August. Tanganeanca- Poroaea- Posta -verhe situata in
in schimbul und caufiuni de 26,000 lei.
fost prefect Direc(lunen. comuna Stubel Orasti, judetul Ilfov.
decedat la 13 August ora 6 jum. p. m., Aceasta morie e in departare de 19 kilo -
metri de Capitala, avind solea pina la diosa.
POPILIAN"
dupa o lunga suferinta si va roaga sa bine 1NSTITUTUL de DOMNI'OARE
Recolta viilor in podgoriile Statulul, voit( a asista la eeremonia funrbra, care va Arendarea se face pe 8 ani, incepatori de
dupa cum ni se afirma de la serviciul aven Inc Vinerl 15 August ora 3 p. m. la 23 Aprilie, 1899.
viticol, este foarte buna ; pe cind pro - Cortegiul va pleca de la domiciliul de- Ruearelti, Calea Bahoveí, 64 -ti8 Amatorii pot vedea conditinnile de aren -
ductiunea viilor In proprietatile parti - functulul la catedrala Sf. Necula( si de s- dare si reglementul licitatiunit in ori -ce zi
colo la eimitir. Liceú daaic ti real. Cursur! de picture, de lucru la cancelaria administratie( tntrs
culare este cu totul compromisa. Rugam pe toate persoanele cari din eróre muzica, declanlatiut.l, etc. Educatiune aleasii. Minerva, 22, de la orele 10 12 din zi.
OMO
nu ar fi primit asemenea bilet, s& consi- Dirigent de D -na
Persoane cari ail vizitat frontiera ta- dere aceast& publicatiune ça o invitare.
Badin, 13 Auruet 1897.
C. POIIIPILIAN
licentiata In t iintele matetnatice din Bucure'tl De INCHIBaIAT
ret in sere Prut, ne comunica starea mi- si Paris (Sorbona) casele d -lui general I. Lahovari din
zerabilA in care sunt imbracati soldatil Primeste eleve interne, semi - interne si
de la pichetele noastre. N norocitil ait Cu lncepere dr Viner' 15 (27) August a. externe. str. Lustrulul No. 5, inobilate asa
niai rouit infatisarea de cersetorl de cit c., Directiunea Generale, perle la dispozitia Conditiunl avantagioase pentru flicele de cum se afla.
publicului aflator In vilígeatura to loealitä- profesor!, fune.tio..art si militari. Doritoril se pot adresa la ziarul
tile dintre Sinaia si Predeal trenuri de ex- (Institatul e autorizat de onor. minister al in
cursiunt, avind vagoane mimai de cl. II si structiunei publ., eu No. 8169 din 7 0 -bre 1896 Timpul (Pasagiul Roman).
D. baron de Gevers, ministrul Tarilor
III; la care se vor elibera bilete de ducere
de jos, se Intoarce Luni din Sinaia In
Capitila pentru receptiunea ce va avea
loe la legatia olandeza, en ocaziunea a-
si Intoarcere ce reducere de 50 la suta.
S'ad organisat In total 8 curse pe zi
anume, -Ile 2 curse In fie care directie Iu-
si S'A_ nuS i1 AL -UR,A!
Si anul apesta malura a Meut ravagil Inspaimintatoare. Majoritatea grinelor rominestl aunt
niversäret nasterei reginel Wilhemina, tre orale '7 si 11.20 dimineata si de aseme- atacate de aceasta ciuperca uricivasa. Ar trebui sa desperarn de viitorul egriculture noastre, daca
care lmplineste 17 ani. nea cite; 2 curse In fie -care directie antre niel de arum Mainte ea n'ar putea fi ferita de scesati calamitate. Din fericire iosa, agricultorii
orale 2.40 si 8 sears. nostri, In sehimbul une! rh «Itueh foarte nelnsemnate, pot avea la lndamina cd mal sigur ti mal
Publicatüle afisate lu localitatile intere- neintrecut trac impotrtva mälurei (tàcrunelul) 1a grin.. Aceat leac este ftra tnd'ii a:
D. Weliceff, ministrul de lucrari pu- sate, indic& publiculul toate dispositiunile Salamura de murai semiwtele de grifi, marca ,, FL O It I
blice al Bulgarie!, care a stat cite -va preparata de d. Isaia Pefea, fost vethin preparatier rhimist la
Cal"

Tacu, si primul ajutor de primar ne -a de- de detalii. boratorul de chimie al scoalel

I

clarat, cu candoarea -i cunoscutä, c& nid nu
i s'a ,pus vre -o data de sosirea obiectelor !
Ca 't s'a facut un report laconic coro ci In
oras ar fi sosit o cantitate mare de alabas -
tru necioplit.
Void puse, lasa, pe Italient sa pi&-
teasc& cu echi' din cap, zice, termintnd,
naivul d Tact]. Ma mir mimai, adatte, a
poi, ajutorul de primar, cuor aU putut fi In-
selate toate autoritatile 1u mod asa de gro -
solari I
Uri ultim detalitù.
Italieuil an autorizatie pentru o anume
cantitate de objecte 17.000 parevi -se. E(
bine, e' ali lntrecut de mult numArul acesta
si aduc nrereü.
§I de aminuntul acesta trebue sa se mire
candidul d. Tacu suntem sigurl.
zile In Capitala, la d. Ghessof, a plecat
asta -zi de dimineata In Bulgaria prin
Giurgiù.
Ministerul de interne a confirmai azi
pe d. C. Balacescu in functiunea de
primar al orasului Rosioril-de-Vede.
Din causa Aärlätoarei de odine,
A'Sorenirea 11laicet l)onenu-
lid, numäral nostru viltor va
apare Slanbätä diminea>tiïa la o-
rele obicinuite.
D. M. Savel din Falticeni ne trimite
o scrisoare prin care ne roaga sa pu-
blicain ca d-sa nu a solicitat postul de
militare din Craiova.Analizatd si recomandatä de Institutul de chimie unioersitar, cu certificatul
Liceul L U11IINA No. 1298, din 21 August 1895, elibera, de eminentul chimist Dr. 4. BERNARD.
Probati cu cei.maT mare succea in tosti tara, dupa cum se constata cu prisas din numeroasele
certificate i scrisorl de mul(umire, liberate de re! riai mari proprietari de mosil si arendasi din tara.
BIJCUREI TI Baliseurs de seteinte, marea Fi.t1)RiCA ", ajota creslterea >li deavoltarea bobulai, 4i dis-
40, Cales Rahovel, 40 trnge cn deaavir ire germenele milurel (ticinneln1).
Salamura de seminte, marca FLOBICi ", se vinile In pachete de aprox. 420 gr., el porta
Curs primar si gimnasial In Institut, pe oticheta marca de fabrica: FLORI134e, cit ai sernnatura pcep +ratorulul, d Inari Pefea.
cu profesorl autorizatl de Minister. Toti Un pachet njunge pentru 2 pogoane. Trel pachete ajung pentru 2 [Wei ( Moldova).
Modul de intrebuinfare, care e cit se parte de simptu, este tipdrit pe /leeare pachet.
elevil dan examenul la Stat. Se priniesc Ca toate preparatele excelente, salamurs de seminte, marca «FLORICA 'sr -a gasi) imitatori
in INTERNAT si elevi cari urmeazä de care agricultoril sont rugatr sa se fereasc%. P - tetra a tntatur.t uro -ce pSenleali. si se oh+e+rve
cursurile la scoalele public,. Cet cari bine ca parhetele sa poarte atit marca de fabrica FLORICA cit si semna turn preparatorulul, d
loan Prfea. Reprodneem. pentru a convinge si pe ce! Ine putin tuerez tort, urtuatorul certi -
voiesc sa se inscrie acum in cl. I, trebue ficat al unuia din ce! real marl agricultor! din tara :
sa ne anunte mainte de 25 August, ça Semñnind särnin a murata cu salamura marca FLORICA ", am eonetatat ci grial metí
sA'l putem Inscrie la timp. n'a fient absolut milurt, eu toste el timual anal acuta a fest rece ti ploies. Mu f umiri e issls
Prepara f iunile de corigenfi -i pentru pentru acart leas minunat contra tdc,unelule. (a) N. A. lixrae'opol.
/rondelet n,uvol ltuparfq, ,loe,.eiel (;uruae.l, Darte.
examenul de admitere in cl. I, lac scoalele Salamura de sentine. marca FLOfIC.! ", se getsrfte de cintare pe la diferite ma-
Statulul, -ncep la 15 August. gaPine de manufsdurd, coioniale deposite de mannne agricole din 1.rd la grinarl.
Director, M. V. Cordescn. Depozitul general pentru flouante, site la d -ni! Th. D. Dimltrescu á Petrtuo, Craiova,

www.dacoromanica.ro
 4 EPOCA
FOITA ZIARULUI (EPOCA, lucro, el gasea curätite .i carpite hainele
lui de saptsmtna.
8 Lucrurile se petrecura ast -fel pina cind
Dieudolue implirli virsta de opt ani.
MIE d'AGHONNE La aceasta epoca, caput lui Macquart era
zapacit de ideile de instructiune pe care
trebuia sa o dea baiatulul.
tefan stia putin citi si strie si cunos-
tea putin socotelile, dar el nu admites ca
o asemenea instructiune ar fi destula si
COPILUL PRAPASTIEI pentru Dieudonne.
El se giudea sa dea copilul la scoala, la
licet] si sa Invece In tocmai ca si fiul uuui
burghez.
Tinarul Stefan Insd nu se putu opri de a Dar cind era vorba de averea loa, el nu
nu se gindi ca daca Providenta asezase co- lua niel o decisiune, fard ca sa consulte si
pilul in drum pe o noapte furtunoasa, mi- pe Magdalena. Macquart loase obiceiul sa
zerabila lui mama era cu toate aceatea si nu faca nimio fard aprobarea Magdalenel si
ea partase la faptuire. fard vola baiatulul.
Dar acest nume. Dieudonné, care facea EI jueeca ca daca altii isl trimeteañ co-
din copil o tinta aparte, II placu §i lui. pii loa ln pensioane, trebuie sa faca si el
Fie Dieudonné, Magdaleno. tot astfel eu baiatul safl.
i iata cum, slabanugul, mucosul, ajunse Acest lucru adata decis, el incepu sa
sa poarte un nume, aproape princier. caute un pension bun unde sa -s1 trimeala
Copilot crescu si dupa cum prevazuse de pe Dieudonné.
la tuceput tetan, era foarte frumos. Dar eu cit cauta mal muli eu atit mai
Anil trecnra ast -fel In liniste si In bu- putin gasea ceea ce dorea el.
curie. Pentru el, Dieudonné nu putea fi tratat
Magdalena conduces eu atnta pricepere ca cea- l'altl copil.
trebuietele zilnice ale easel, In cat econo- Pensionatele II Inspaimtntaü in tocmal ca
mille cresteaü pe fiecare zi, literu care In si puseariile si se infiora numai la idea de
mai multe riudurl minuna de Stefan In asa a interna pe Dieudonné
fel In alt ajunse o data sa se intrebe eu ce Nu, nu, zise el intr'o zi pe cind se gin -
dibacie aceasta Inteleapta fata 'si intretine dea In mod serios ca sa se separe de co-
casa. pia, nu -1 voitl interna niel odata lutr'o astfel
In fie -care DuminecA, cind Stefan se scula de sooala, fiind -ca niel eta n'as mai avea
dimineata, gasea pe un scaunel la usa ca- un minut de liniste, gtndindu -ma numal ca
merel sale, rufe mate si hainele de sarba- el este tint si bruscat cum suut totl copia
toare, caci asuma, Maequart, pentru zilele din pensionate.
sale de repaos, avea alte ]faine de cit ace - Si acum, (Iud Macquart era Incurcat
lea cu care mergea la carniera. nu stia ce sa faca, veni momentul ca sa
lar a doua zi, cind trebuia sa meargd la consulte pe Magdalena.
Ast -fel, pe seara, dupa cind, tefan zise
tinerel fete :
Nu putem sä lasam pe copilul Asta sa
creasea astfel si fars sa -1 dans la invata-
turd.
Sa -1 Invatam ce? intreba Magdalena,
treinurind la ideia numai ça s'ar putea ça
Dieudonné sa fie dat ça ucenic la vre -un
lucrator.
Sa -1 invatam, ceea -ce nu .tim niel et
nid tu, copila mea. si ceea -ce el trebue sa
stie, caci instrnctiunea este rea mal puter-
nica arma In mina anal barbat.
Magdalena respira : scoala nu o spezia de
loe pentru idolul lor.
Orl -ce ar deveni copilul mea, relus
Mac quart, pot sa fac din el ceva mai bun
de rit ceea -ce sunt etc.
Dar cuoi trebue sa procedAm copila mea,
ça sa -1 "avalant atitea lucruri pe care niel
eü niel tu nu le cunnastem niel din nume?
Sper ça n'al gindul sa -1 trimeti la
sooala, eu totl copil rei- l'ala ? intreba cu
sfiala Magdalena.
Asta nu prea -mi suride, spun drept,
dar la urina urmelor daca n'oi avea ce
face...
Se va gasi poste un mijloc mal bun,
raspunse Magdalena, care Incepuse sa glli-
ceasca idea lui Stefan ; dar nu suntem atlt
de grabitl : cu cite -va zite mal de vreme
saU mal tirzitl, nu este lucro mare.
Poste, adaoga ea, ani sa gasesc ea o
dezlegare buna.
Cauta, copila mea, cauta ; me vet li-
nisti si pe mine : tot gindindn -ma la lucrul
asta, span drept ça mi s'a zapacit capul....
ma duc sa ma cule. Noapte buna ! Pe mine !
si gludeste te de gaseste mai iute mijlocul,
si me scapi *i pe mine de ginduri si imi usu-
rezi sufletul.
IV
Un savant deelasat
Tormai la sfirsitul cdel Clichy, dincolo
de barierA, era o baraca vedle de sctndurl.
Acest punct, nu aves pe timpul cind se
petreceaü ateste lucruri, 1nfatisarea pe care
o are astazi.
Acolo, pe marginen trotuarului, care pe
atunci era in stare de proiect, era o du-
ghiana, nude un batrin vindea gazete, bro-
,uri diverse si bacati de muzica luvechite
si foarte ieftine.
Cel cari vedeati o tinta. omeneasca In a-
ceste lottai, se Intrebaú, mai eu seama va-
zind pravalioara -i care era singura lui a-
vere, cum putea tiare sil se liraneasea din
clstigul vinzarei sale foarte problematice.
Mdgdalena nu era mai vorbareatä de cit
asa numitul el stapiu, dar cite o data se
oprea linga maghernita nizerabila a hatrI-
nului, care foarte rareori deraujat de catre
cumparatorl, toata ziva citea In brosurile
sale ce aves de vinzare.
Nasul lui colosal care -i lmpdrten figura -i
zbircita I doua. Intocmai ca ciocul
pasara rapitoare, Il dadea un ser magistral
care atrasese atentiunea Mdgdalenel.
Adese ori ea vedea pe negustorul de jur-
nate mincind cite o bueatica de pune us-
cata si lnduiosata de saracia lui il aducea
din ciad In cind cite ceva de silurare.
Acest act de milostivire facut uuui om
caruia il indulcea oare cum suferintele, si
facut eu o extrema delicateta, stabilise In-
tre ea si hatrìnul negustor, relatiuni de a-
fectiune prieteneasea.
De multe ori Magdalena, trecind, 11 in-
treba :
Ce mal e non domnule Benoist Ser -
val ?
A doua zi, dupa sfatul ce avusese eu
tefan, Magdalena lud o buna portie de bu-
cate si se duse sa le ofere batrinului ne-
gustor de jurnale.
Dupa ce mai vorbird clt va Itnpreuna,
Magdalena 11 zise :
Patin lucro trebue sa cistigi alci ?
Dar ce crezi oare ça cistig ceva ? ras
punse cu tristeta batrinului.
Dar atunci, trebue sa fil foarte nenoro-
rit ? reha Magdalena.
111'am obic'inuit, ;a md crezi ! Obici -
suinta, fie ea chier in reg, devine la urma
o a doua natura.
Magdalena era din felul el buna si milos-
tiva, dar stoicismul pe care Il iufatisa ba-
trinul negustor In fata celel mal acerbe si
constante mizeril, o miscase eu deosebire.
Ii adusese de rindul asta un dejun ahuri-
dent si stimulent.
Primind aceasta pomana, batrinul surise
es si curo o raza de lumina stralucire lu
intunericul mizeriei sale.
Asi vrea sa te latreb multe lucruri,
Il zise apol Magdalena, dar as vrea sa fia
singura eu d -ta si nu ad In drumul mare ;
unes ispraveste -ti masa si vino apol la noi
arasa.
Unde ? intreba batrinul.
Et1 suint servitoarea lui Maquart, ras-
punse cu sfiala Magdalena, locuim colea
niai inainte, In casa cea noua, voiü fi sin-
gura si libera peste doua ore, vin atunci
sa vorbim.
Daca ne pot folosi la ceva. voiü veni
domnisoara la ora ce mi -ati indicat.
Dupa rit va timp ln adevar, batrinul in-
tra In camera tinerel fete, care servea de
salon al locuintel for.
Dumnule, 11 zise Magdalena, dupa ce
primele politete ail fost schimbate, staptnul
meü, si eu urine suntem foarte Ingrijati de
un lucru. (Va urma).

Directiunea Epitropiel Spitalului CAsA .D E SClìllvli;

Les Véritables Eaux Minérales de
BARLAD §i ELENA BELDIMAN" HE l,g d.A & SAMUEL
la tiln
s are BUCUR1rSCI
CHAMPAGNE DOYEN & C REIMS
termen) se va tine licitane publica orala,
in camera ai inaintea Epitropiel acestui
Ip(s. 6 strada r.iper,aPa.I
La 15 August a. c., ora 2 p. m. (al III -a Cumpäl-ä vinde afecte publice >jtl face or3-
sehimb de monezi.
á:ursul po ziva de 13 August 1897
VICHY 70131 les Sources Representant pentru Romania A. Feldmann, Bucurep.
spital, pentru un period de 5 anT, iac -- VICHY - ETAT
pator la 1 Aprilie 1898, a urmatoarelot CÉLESTINS
proprietetT rurale ale spitaluluI, situata Cump.I Virad Doctorul M. CODREANU La TypograZa EPOCA se anis de vin- Doctorul ION NANU
1n acest jodel. 4e 4 Menti, Amortisabili. . , 89 -I 90 GRANDE - GRILLE 2, Strada Stelea, 2 gare hirtie maculaturig ea 50 bani ki- Fost medic secundar al spit. dill Bucurestl
a) Mosia CiocanT, din comuna Ciocan r, Tiqo s Amortisabili. , 101 -- 102
HOPITAL Consultaíiunt dela ora 1 -3 p. m. losrr. în pticfilt+tadt+ eitf+3O kiloRrssrne. stabilil In CAMPULUNG
plasa Corod - Pereschiv. Ga. antia provizo soIo Obligan de Stat (Coy. R.) . 102 t02 '11
Exloz% le nom sur la Capsule pentru säraca gratis.
rie 4.500 IeT, bv ¡, s Municipale din 1883 46 e¡, 97 I/ et I'Ettauette. da consoltatii pe timpul verel
gelo s s s 1890 98 98'1 Inn
b) Mosia Raia, din comuna Murgeni,
pl. Tirf:u Garantia provisorie 3,000 lei. Se fe!, Scrisuri Funciar Rurale .
Urbane .
91
88
ín 11
8814
Les Seules Veri tables
Pastilles de Vichy sont les i--limen Ill ttllllilll1111aL1!l,ll
i.( (lilli-11
MELEDIC
s
noteaza ca In conditiunile speciale pentru iii
(/
arendarea arestei mosi1 s'art adans urmii- 5 ríe s a s Iaa$i , 85 Pastilles VICHY -ETAT Apd de masd gazósd, p14. Prineipiile minc-rale ale
85
Actiuni Banca Natio alä1. 1850 1870 1'1 r, utd la gust, fntdritóre. re- ieodrelor feruginósefosfa-
toarele : Ville paraginite se vor distruggi, fabriquées aveo les sels naturels
lar locul se va intrebuinta la semanatura. s a A cola . 326 330 extraits des Eaux Vicl,y -Htat eonstituantd, aaintitabild
grafie fosf.itutni ce confine
tate din Meledic *uni im-
pdrfite in ava proporfiuni
Moara fiind deteriorata, materialul se va s Dacia Ro- nia asig. 415 420 in abondentd; us6rd, diu- APÄ DE MASÄ FARÄ RIVALA In cat k pune ín capul tu-
vinde in folosul Epitropiel, si S -tea N _sonala asig 460 465 COMPRIMES DE VICHY reticd, digestivd; pria pre- tu/or acelora cu»oscute in
S - taten de ..oastruetiuni . 150 163 aux sels naturels VICHY -ETAT FERU(IINOASA GA7.OAZA FOSFATATA
c) Pamintul de hrana numit «Varami - pour préparer l'eau artificielle de
senfa magnesiei, ea este Ti crea ce privesce puterea ¿or
zoaeas din comuna Barlad, hliza crangu. Fioriul valuare Austriaci . i IO 2 14
Vichy gazeuse.
puf in laa;alivd. Persónete Aasilea dootorslul BERNAD (Inst. ohlmlo unlvsrsltar) reconstitutiod. F'usfatul
Garantie provizorie 600 lei. Marci Germane . . . . 123 1 26 sdnétóse o apreciaed pers-
Fosfat de fer . . 0.05449 Clorur de soda . . 0.04998 jbcd un rol considerabil Ti
Bacncte Franceze . . . 200- - Agent Glnlrai pour la ROUMANIE, !ru guetul séei pldmit : ea le dd o valóre terapeuticd
Licitatia se va tines conform art. 68 -79 BULGARIE, SERBIE: va fi uo, remediu enveran Sulfat de var . . 1.07027 Oxid de aluminium 0.07991
neprefuitd printre apele a-
din leeea cmnptabilitatei publico. s Italien°. 89 23 A. G. CARISSY, Bacarest pentru anemici; numai per- Sun'at de soda . . 0.72597 Anhidrit ealicilic . 0.07704
ruble hirtie . . 2 R5 70 Carbonat de fer protoxidat . . . 1.195111 nalóge cele sisal insernnate:
Conditiunile generale de arendare, pre- sónele síngeróse nn trebueso Carbonat de magnee,e 0.04414 Busias, Fraszeisbad, Boc-

Illtll
cum ,i cele speciale se pot vedea In fie- ad abureee. klet, Pyrmont, Oresaa, etc.
care zi de lucru in cancelaria Epitropiei Comandele se pri»,ese la Administrafia apeles haladlo,
TIPOGAFIA E PO CA" executä tot relui
Nu decoloreazl vinul Nu deooloreazi visu'
intra orale 9 -11 a. m. p Hall de l'indépendance Roumains, Bucuresei.
Director, Dr. T. Cerchez.
Secretar, W, Kaminski. de lucrärï atingätoare de aceasta arta. 1 ;a11114.11mitglt aIi11I1IIIII1111 ItIrÍllta/ítnliItnfattrfatltttltlttl:
11111111.

WATSON et Y0110-ELI. VECHICL ílIAG1ASIN

n1F

COGNAC IOSEPH ENDRAND MAINi AGIRCOLE $I INDUSTRIALE LAMPI, SOBE, MA$INI DE BUCATE
ANGOULÊME 1 COGNAC BUCIIRESCÌ. Strada Academiei, 14 (fost Rasca) CSI ORi -CE 1NSTALATIUNI

Singurul succesor al easel I. E. Dulary Galati, Strada Portului. Bróila, Strada Regaló. MARCUS LITTMAN SUCCESOR II
61. Calea %'ictorlei, 61 (vis -à -vis -le Episcopie)
WAPPNER
Fondat>I ln 1812
REPREFNTANTI GENERALI Al FABRICE! Recomanda Onor clienti instalatiunile de bai, lucrate nuora! in
Posedind ville sale propril In Breuil, unde distileaza propriele LALUUER, VERNOT & Col, LA FERTt-SOUS-J 1UARRE Zinc, eu diferite sobe de arama pentru incälzit apa.
sale recolte, este in stare a oferi onor. public cele mal fine si
renumite COGNACURI. gep-PIETRE DE MOARÄ BAI de AllUlti Slplenfce
Casa en mare reputatiune Europeanali Adevärat fzantuzefltl, lucrate din 4 -6 buctitl In ciment, bine recomandate de tori medicii celebri, poate sa faca ori -cine in casa
IN BIITOAIE IN LAZI
cite 12 sticle de 75 centilitre
legate $i foarte durabile DIISURI S1STEIIATICE CU AER COMPRIMAT
Cognac ordinar, 4.8° hect. fr. 100
Cognac Q fr. 20 SPECIALE PENTRIJ MORI DE MALAI *I DE FAINA
ä fin, 48° . a 150 : 1 stea, a 24 0 cantitate mare In depozit din dimensiunile 36, 42 >li 48 tolu'
R vechif, 47° < < 200
'd 2 stele, e 36
_ . superior, 45° < 4 300
fin champagne 3 stele e 48 CALITATE RECUNOSCUTA
a fin champagne. 45° e e 350 4 « veehiü O. P. 60
« vechitl 45° e e 5011
.
c e foarte v. 454 c e 750
s foarte vechia V. S. O. a 72
R a din 18'8 44° c « 1000
c . extra calitate V. S 0 P. c 120 INSTAL INIiTNI
8 frnnci in plus pentru 14z1 a 24 in-
< e din 1840 43° « c 1500 matit de sticle. DE

CHAMPAONE DE LAIIGERIE & CpM° Mori §i_Fabrici de Spirt

SAUMUR 11 REIMS
Proprietate exclusivàE a caset IOSEPH EqGRAND in Angoulême TOT I+"ELUL DE MAINI AGRICOLE
In lalzl a 12 stiàcle marl
1. Carte Blanche frs. 18 4. Cuvée speciale frs. 30 Valais-mgr ilaawttrate pra?ihr eei franeo.
2. Carte d'Or « 21 5. Cuvée de reserve . c 36
3. Prima cantate '
24 6. Grand vin extra « 48
Pentru ultimele 4 calitatT, de la No. 3 6, 4 fraud in plus peutru lazT a c,ImjÌ!k tllq'i li
24 jumatatl de butelil. Tipografia EPOCA eaecutit tot felul de lucran atinglitoare de acea-
SINGURI! REPRESENTAN'ÇI pentru TOATA ROMÎNIA
sta arts, ou cea mal mare acuratetä ,}i cu pretnrl foarte moderate.
Promptitudinea ali exactitatea ennt devisa Tipografiel.
AMORIJSO at MOSES
B UC URESCI. Strada Stravopoleos, 4. BUG URESG'I.
iuiius HOLZNEU Friedrich Wannieck & Co.
LIIGOS BRUNN CLOSETE atout a l'egouts higienice §i sistematice
Tipografia EPOCA eaecntit tot felul de lucrad atingëtoare de acea-
INSTALEAZA: FABRICA de MA§INÏ STICLE pentru CONSERVE, COMPOTURÏ $i. DIILCETMR!
sti`< artiá, cu cea mai mare acurateta ali cu pretura foarte moderate.
FADRICi
(ìI
hermeticette incluse, de toate múrlmile
TIIRNATORIE DE FER Unicul DEPOU in tara . u masini de bucatärie din renumita
FURN1SÉZA ca SPECIALITATE: fabrica GEBRÜDER BOEDER din «Darmstad», precum si splen-
DE
STUDII Pregatitoare si EXECUTAREA INTREPRINDERILOR de orI-ce fol
BIICIIRErf. Strada Sf. Dnmitrn, 3.
CARMI)I
.r
MA UNI
PENTRU
didul sor asortiment de LAMPI ELEGANTE pentru atïrnat Si
masa, cu Americane CWUNDERI, toate cu aer.

CUPTÓRE CIRCULARE CARAMIDARIÌ

11lotoare originale O T T O" Sistem TH. GROKE

VIN
DUPE SISTEME PROPRIE MEDICAMENT PHOSPHATIC

MANINE
cu Gaz, 1Benziná Petrole.0
Peste 100 bucA41 de 1/4-80 cal patere tnslalale fn Rominia
NI CAZANa cu A BUR
MAt?iN*- UNEI,TE pentru LEMNE Mi 111ETAI,
PATENTATE
Pentru PRODUCTIUNEA IN MASA de
CllIA17IIDl
V i."41 -IJI-,Ì
SIMPLE, DOBLE si TRIPLE DE VIAL
MA *IN! pentru INDUSTRIA TEXTILIIi LOCOMOTIVE, POMPE dela O Ar, ANE APARATE DE TAIAT VINUL DE VIA'_ este un modificator pu-
ternie al organisnlului in casurile de :
SACH.,. MASCHINENFASRIK fost Rien. HARTMANN din Chemnitz
Furntsate In mutinai de cxemplare celer mai mari stabiliwente ale Statulul
if ale particulae /tor din Rominla.
ECONOMIE DE COMBUSTIBIL
RANDÁMENT DE MANA
PRESE ebdilitate generaiai, crescerea Tntflrziata, con-
CU ABÛIiI valescente lunga, anemia, perderea ape-
CAT SE POATE DE MARE Pentru CAR- MIiiÏ, etc. etc. titulul, a fortelor siabiciunel nervoase.
MARE DEPOU DE ARTICOLE TECHNICE Dosa este de un paharel de lichior 1n-
ALE FABRICELOR : REPRESENTANT PENTRU ROMANIA
SCHAFFER i BUDENBERG Magdeburg, fi Mohr Federhaff Mannheim
VICTOR LUPESCU naintea mesel. El complecteaza nutritiu-
nea insuficienta a bolnavilor §i a con- 1
CURELE DE TRp,NSMISIUNI INGINER
valescentilor.
ATELIER DE CONSTRUC IUNI
ATELIER PENTRU REPARATIUNI 11E MA §INE LA FILARET BUCURESTI. BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis Farmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 fi In toate farmaciile.
TURNATORIA DE METAL (Llnuit minteteral Domenillor)

.........,.. ... ........«:,,. , _, .. te., _-... ._ .._ .. ...,,,pl...mM..MM..174._-.

BUCURESTI www.dacoromanica.ro
Tipografia EPOCA Strada Clementes 3. BUCURESTI