SERIA II. ANULrIV,No. 704. Editia a treia VINER!, 6 MARTIE 1898.

oc
NUMARUL 10 BAN! NUMARUL 10 BAN!
A B0NA11IENTELE ANiINCIUnILE
In Bucurestt si judete se primesc numaT la
Tncep la 1 0 15 ale fie-cärel )uni ql se pa- Adninistratie
ten tot- d'a -una mainte In streinatate, direct la arlm-inistra(i.e si la
in Bucuregt1 la Casa Administratiet toate oficiile de publicitate
In jude(e ,i streinatate prin mandate postale AnunciurT la pag. IV . . . , 0.30 b. linia
Un an in tara 30 let ; in streinatate 50 let 2. 1cT
Sase Lunt ... 15 » 25
> >
»
>
>
ITT
IT :i. >
>
>

re) lint .. 8 > , 13 Insertiile reclamele 3 leT rindnl

Un tumult. In slreinRtate 30 banT
UN NUr+IAR VECHIÜ 30 BAN'
MANUSCRISELE NU SE TNAPOIAZA
Id EDA CTIA ADDIpO'i,.Tl>jATIA
No. 3 STRADA CLE;KENTEi No. 3
No. 3. STRADA CLEMENTE' No. 3

RE GIN O $I1ITDIT
OSINDIREA REGIMULUI ministru de interne. Si tot d-sa a OSINDIREA REGIMULUI
Al acuzat, die Sturdza, pe conservatori
cä sunt trädätorl de patrie si al cerut o in- TRiBUNA LITERARA
spus: Medintn ele eri (a treta) terveutie In trebile Ungariel, in favoarea
KLuerurile nu mai merg bine, fratilor nostri din Transilvania. ce al fl-
De la adversaril lui fìrestT si de Mergem crescendo.Dupä virulentul diseurs ed de clad al venit la putere ? Discursul Conferintele preotilor
la opiniunea publica, regiinul acesta
Tind-cca in locul principiilor s'a al d -lui Fleva,' corosivul rechizitor al d -lul de la Ia,si 3Si inmormîntarea chestiunel
judetului Doljiu
Lascar. Erl, nu a fost dezvoltarea une) in- nationale. Sint un dezastru pentru partidul
sterp, turburatot', scandalos si ne- pus interesul». terpelärt, niel discutie de parlament, niel lilreral apucaturile d-v., In chestia nationala.
Blestemul Transilvanenilor te va urmäri
Mal clar nu se poate. critica, niel luptä entre guvern si opozitie ; Sub acest titlu am primit o carticieli din
cinstit 'si-a luat de mult osinda. a fost sustinerea miel acuzärl de reprezin- toatä viata, d-le Sturdza. Craiova, in care sent adunate la un hoc eu-
Liberalil, ei insist, recunosc ca «Dar s'at fäcut campanil In contra con-
Pentru tara si pentru partidul con- t.antul societatel, de procurorul general in servatorilor si pe chestia legel minelor, si pe vtntárile mal multor preotT sätesti, din ju-
regirnul lor nu se mai justifica prin contra unor criminali. Nu ad fost adversarl detul Doljiu, rostite In mal multe Intruuiri
servator, regimul liberal e sfìrsit, de idel si de principii, earl se räzboit, ci clrestia legel maximulul, si pe chestia legel
niinic, ca avem un guvern primej- a fost Tara care vorbea in contra onor stapt- drumurilor de fer de interes local, si pe die- preotestl convocate de meritosul fast pro -
cu toate zdrobitoarele lul majo- stia legel jandarmeriel rurale. toieret, pariutele N. Georgescu.
dios, un Parlament minciuna, ca nitorl ue fapt. D.Lascar a avnt un mare merit.
REt, ce al fácut, d-le Sturdza, eu toate a-
ritati. El a stint sa, interpreteze sentimentul una Printr'o inexplicabila scäpare din vedere,
numal interesul e hotaritor, ca regi- nim de oroare ce -1 are Tara In contra dial ceste chestil ? at( suspeudat legea minelor,
Raminea sa-1 osindeasca si par- Sturdza, si interpelarea aceasta s'a facet or ati aplicat legea maximulul, legea drumuri- insä, nu se arata niel data nil local unde
tidul liberal. Si l'a osindit. Tnul e un putregal. lor atl nihilat-o. AtT mentinut legea jandar- s'at7 tinut aceste intro tot laudabile reuniuni
un talent incontestabil, eu o energie neta -
Se mal poate discuta ori-cit la EI bine, putregaiul trebue Snla- gaduita, eu o franclretä si eu o precisiune meriel, atl distrae clrestia macedoneanä ! bisericestl, si nu ne ramine de tit a le In-
neintrecute. «In schimb at1 dotat tara eu legea crapilor semna eu anal 1897, data tiparului.
turat. si a caracudelor.
Camera asupra situatiei, guvernul i.111. Nol, conservatorii, ne grabim a recunoaste
«A ! dar ne acuzatl cä umbläm dupa por- Mal mainte de a Infatisa scopul acestor
poate spune tot ce va voi nimic ca d. Lascar, In afara de partea privitoare intrunirl, ne Indeplinim o pläcutä datorie,
la luptele intestine si situatia interioarä a tofolil.
esential nu se va adaoga, nimic nu OPOZITIA CREMTE partidulul liberal lucrurl ce nu ne intere - «Cine a cerut portofolil ministeriale ? aductnd cele mal vil si dragästoase felici -
seazä de cit 1n al doilea rind, a avut cura - Nol, cari ne-am retras de l:unä voe de la tart initiatorului acestor consfàtnirl, pärin-
se va scadea din acest fapt. Rezultatul votuiul pentru ale - ,jul sa, la taurul de coarne, sa, atace, In chiar putere sarï d-v, care ati fäcat o multime de telul N. Georgescu, cum
si cucernicilor
apucaturile sale, pe partidul literal, räzbu- intriga ca sa ne brat( local ?
Fruntasii liberali, carl aft vorbit gerea vice- pregedintilor Camerel, «D-v., de-le Sturdza atl cerut portofo- preotT, cari s'al Impärtäsit la aceste folo-
nindu -s1 de toatä campania nedemnä dusä sitoare Intruniri.
pina acum, aú demonstrat in chip In loen) 41-/or Lascar alai S,endrea, fn potriva noastra de actuala direeçiune a liurl, d-v. le-atl obtinut.
partidulul pe timpul opozitil. eDorim ca ar.eastä situatie sä Inceteze. Nu Cestionarul propus si comunicat conferen-
luminos c.a regimul liberal e mort. este foarte seinniócativ. Räzbunarea noastra a fost stralucitä. ne trebue o turma si un pastor, un dictator tiarilor mal 'nainte spre a se putea pregati,
Sa ascultam numal pe d. Aure- Opozi4ia din Camera a avut de * ** si supusT. Facem apel la toil lib?ralil sä ,ju-
dece, cine umblä dupä portofoliurl not sad ruprindea : a) Origina cristianismului la
lian, un om moderat, fost prim-mi- data asta 59 de voturl contra 50 Una din cele mal adincl emotiuni ni le -a cel de la guvern ?» rominil din Dacia- Traianä fi fazele prin
produs d. Lascar ciad a abordat chestia Aci o misa impunsäturä la adresa d-lui care a trecut ; b) Beirbgfii cei marl ai bi-
nistru in acest regiln. ()Minute In prima zi a incepereï macedoneana. G?gu Cantacuzino.
dezbaterilor procesulnl dintre O- Or"torts), vorhind de aceastä chestiune, a- sericei romîne, cart s'aüa ocupat cu litera-
D. Aurelian a tnarturisit ca par- Sa piara apiaza rea», Act numal attract tura ei ; (3i c) Starea moralä ,si materialä
enita :li grupárile liberale disi- rata cum guvernul Aurelian acäutat sa, Im- va reintra armonia In partid.
tidul liberal se gaseste într'o stare pace pe eel 37 profesorl maeedonenl cu A- Iar daca nu, atuncl vom lua fie-care cif a clerulul roman.
anormalä, ca merge spre descom- dente. postol Margärit. o färämiturä din steagul partidulul, iar d-v. Despre aceasta at linut cite un diseurs
In interval de patri zile, opo- Dar d -ta, d le Sturdza, ce al fäcut in ches - veti ramme numal cu bätul. c. c. 1. 1. pärintil : N. Georgescu, protoiereul
pwnere. tia macedoneana ? Al ucis arRastä chestie, Crv9ntarea d-1ul Lascar a fost presäratä
Despre guvern, fostul prim-minis- zllia a ciltigat dar 9 votar), atti care e scumpa tuturor Romtnilor. Al des eu o multime de lucrurl inedite asupra tra- judetulul, Smarand Georgescu din Malaiest1,
guvernul este atit de consltient de fiintat vi consulatul din Bitolia, Infiintat de tativelor de impäcare, amänunte cari pentru Marin Braviceanu din Urzica -Mare, M. Go-
tru a spus ca se compune dintr'un slabiciunea ma, in eft aseará, de 41 regretatul Al Lahovari, care reusise sa faca d. Sturdza erat loviturl de ciomag. In spe- escu din Goiesti, I. Moreanu din Ilunia, Ion
manuclal de oameni cari s'aü a- d. Sturdza «a rugat» sa se pre sa filfie steagul stump al tare, acolo onde
pina atunci constngánil nostri erat expusl la
cial amiatirea vizitel d-lui Cantacuzino la Elian din Godent, Vulcänescu din Pielesti
d. Eleva pentru a1 sfátui sä paraseascä pe si tefan Bailesteanu din Negoil ; far cite
gälat de putere si vor sa se men- lnngeaseit xedinta Caraerei ca saL tirania diferitelor influente sträine, al des - Draßelistl vi aceasta In timpul clad d. Sturdza
tie cu pretul unor acte condamna- vorbeascá ski d. Costinescu, ledinta fiintat cónsulatul din Bitolia si al sfärmtat exprima d-lui Aurelian dorinta de a se im- un cuvint c.c. 1.1. pärintt : Nicolae Barzeanu,
anima Romtnilor Macedoneni. päca eu d-sa färä nebunul de Freya, a pro- Marin Urziceanu din Bistretul, P. Stänescu
bile. Cine ar fi crezut ea, Intr'un parlament,
nu s'a prelungit sgi guvernul niel exclttsiv vocat aplauzele si risetele intregel CamerT. din Cálärasii, .)iu- de -jos, Glieorge ,tefanin
liberal. un fruntas liberal ar fi Nu mal e nevoe sä inzistäm asupra ova- din Cotofeni, Ilie Dumitrescu din Becket,
Despre valoarea majoritatilor, d. nu a avut macmr curojul sá ccarïi räzbunat pe Al. Lahovari de toate acuzatiile tiunilor fa:ute d-lui Lascar si asupra saru- P. Calafateauu dia Calafat si G. I. Bräde-
Aurelian a spus ca e nulä, cad vot asupra aceste)( chestiuni, rind nedemne, asvirlite cu o furie selbaticä, In
contra sa, de catre actualul sef al partidu-
tärilor pe cari le-a primit de la colegir sal
sianu din Brädesil.
din opozitia liberala.
Inajoritatile se gasesc in contra- sigur de eater. lul liberal ? Discursul d-lui Lascar a produs un efect Cea mal mare parte dintre vorhitori s'at
dictie cu tara. Daca tendinta aceasta de var- Cine ar fi crezut ca, amintirea celui mal
neimpäcat adversar al regimulul de azi, va
dezastros asupra mamelucilor si chiar banca dedat eu total In expunerea pe larg ori pe
ministerialä era cu total zdrobitä.
In sfirsit, tostul prim-ministru a care in rinduriie opozitlel se va gasi un apäretor liberal si 60 de deputati scurf, a pártel istorice din cestiouar ; din
lnarturisit ca dezbinarea nu e nu- nientine, nu ar ß de lot curios liberaliaparare ?
cari sa, aplaude cu frenezie aceastä
PREZIDENTUL DON BASILIO
potrivä, citi -va couferentiarl at omis cu
total In cuvintarea Ion aceasta, marg'nin-
mai la centru, ci s'a Intins si in dará la sfirtitul dezbaterilor vom si la aceste vorbe ale d -lui Lascar, ma- du-se a vorbi numal despre partea cestio-
judete.
aves ;+i un vot de biam. joritatea a täcut, banca ministerial& era sub Data partidul liberal a ales primar al narulul privind starna moralä vi niaterialä
greutatea adevärulul nenrilos, far d. Sturdza Galatilor pe un fost calfä de spiter, daca
Toate aceste le a spus nu un ad- Ivi inglrit1a veninnl, zdrobit, anihilat. partidul liberal a ridicat la demnitatea de a preotilor si a bisericel.
ZIUA A TREIA presedinte al Senatulul pe un agent al unes Dupa pärerea noastra, eel din urmä 1s1
versar al partidulul liberal, ci un Sediota a Incepnt la orele douä dupa a- societäti de asigurare, nu ne prinde de loe at dat mal bine seamä de scopul onor a-
vechl si statornic fruntas al aces- miazl. Se precede la alegerea a doul vice - mirarea cä acezas partid a ales pe don Ba-
Ziva de eri a treia de cînd line pro presedinti. Rezultatul scrutinulul produce o din semenea consfätuirl, cari urmeazä a lu-
silio d'Apostrofä, vätaful bivolarilor
tul partid, un lost prim-ministru cesul dintre 0 )ultä vi grupetrile d -lor surpriza pläcutä In rindurile miuoritatel. Cu Giurgit, vice- presediute al Adunärel depu- mina, Imbarbäta si stimula preotimea noes
al Aurelian si Fleva, a fose nimicitoare
regimului, un om care trece pentru tot numärul exorbitant de mare al deputa - tatilor. tra: intro ludeplinirea lndatoririlor sacer-
nedemna c o'erie care are condu- tilor prezentl -161 opozitia de toate nuan- Cum e turcul si pistolul. Un partid de inten- dotiulul, Implinirea lipsurilor podoabel ea-
drept unul din cei mai moderati cerea afacerilor publice. tele obtine e cifra care a pus pe glndurl denti si de gheseftari In cap eu intenden- sel Domnulul, Induplecarea poporenilor la
Discursul d -lut Vasile Las tar, fast guvernul d -lui Sturdza. 59 buletine albe, in tul principesel Gorciacof nu poate ample
printre liberali. afara de alti tease deputatl cari lipseai. demuitätile Statulul de cit eu exemplare de cerceterea cu evlavie a sf. bisericl, prin ea-
ministru liberal vi d -sa, a venit, dupa Multi deputate exprima condoleantele lar terisirl vi predict In legatura eu nevoile
Vra sa zica, dupa lllarturisirea discursul d -lut Fleva, sel ne arate in talia lui Tine, Gane, Nacu, don Bazilio si
d lui C. Dumitrescu-Iasi pentru faptul ca, a asa mal departe. morale, sociale si economice imediate ale
fostului prim-ministru, n'avem nici toata goliciunea lut putregaiul care pre - fost fäcut vice- presedinte aläturea de don Aiegerea de eri, In persoana d -lui Basil
finde c4 guverneaza tara avind încre- poporulul ; apol, despre purtarea In gene-
guvern în adevaratul ïnteles al cu-
vintulul, n'avem niel Parlament si
partidul liberal, mergind spre des-
derea M. Sale vi a Tara.
D. Vasile Lascar a disecat, unul dupa
attul, adele guvernulut d -tor Sturdza ,vi
Basilio.
Bivolarul de la (;iurgiu,ridicat la denani-
tatea de vice- presedinte al Canterei, pentru
faptul, poate, ca, eu o säptämtná lnainte a
Es
Epurescu, e suprema rusine ce se aduce
parlamentului tare1.

DOMNU NACU
ral a preotimel In lume si In viata socialä,
a räbdarel, a lucrulni nepregetat
Domnului, a abnegatiunel fata cu lipsurile
In via

Cantacuzino vi fie -care acuzare a orato- pus pe un unier sa voteze In local sari, a materiale treeätoare, to credinta Indrep-
cotnpunere, nu ne mal poate da un rulut, fie -care cuvint indreptat in contra fose tn discursul säd de multumire sombru täret, p'intr'o neclintitä si neobositä lude-
regim sanatos. bancit ministeriale era acoperit cu a- si farä niel o apostrofa In contra anti -gu- D. Eugen :Stätescu a fäeut scoala, nu nu-
vernamentalilor. mar In politica se intelege ei si In felufde plinire a sf. chemärl a preotiel, s. c. a.
plauze prelungite de Mire o Camera, a- Sont deja orele 4 si un sfert. Se da, eu- a exereita profesiunea de avocat. Cel mal In aceastä ordine de idel, credem tndrep-
Guvernul e o banda de oamenl proape in unanimitate composa de li- demn diseipul al sat e d. C. Nacu, avocatul
vfutul dlul Lascar. tätitä, deli aspra, dojana adusa fratilor sal
periculosi, de vreme ce savirsesc beral?. pe care Il gäsim virit in afacerile celebre, in preotie de pärintele Shines u, clod, vor-
ilegalitati si acte condamnabile. d. Lascar nu ',st -a ales nice acuza- Fruntasul drapelist, dupa ce inzistä sa, unde isteata miete a uuul glreseftar gaseste
rile nice epitetele. vorbeascä de pe banca sa de deputat, eu ctmp larg de a opera. D. Nacu este avocat bind de zelul apostolic si de jertfa de sine
Patlainentul actual e o minciu- Putregaiii, nedemn, necinseit, regim a toate rugamintele presedintelur, l I encepe farä sä pledeze, ba chiar fära sä aziste pe a sfintilor propoveduitori at crestinätätel,
na, de oare-ce se gaseste in opo- caret activitate se reduce la aceea cä a reehiaitorul, client in sedintä. Acesta Ir plateste gras exclama : a Si noi, [raft preotT, meritäm
inzestrat ¡ara cu legea crapilor vi a ca- La Inceput vocea i se pare stinsä si pro - numal ca cel -l'alt avocat al sat sa poatä zite: cite o Brea ancora de gît ! dar nu ca sä
zitie cu sentimentul tarei. racudelor, regim care a atins temeliile logul abia se ande pina la tribuna preset. Onorat tribunal, luati vä rog nota cä ne incununäm ca Climent Romanul...
Aceasta e osinda complecta, ros- Dar Ineetul eu Incetnl, oratorul se animeaza. si domnu Nacu ne azistä 1
bisericel noastre, care a lovit aisa de Vocea devine stridentä, gesturile se Invio Ultima tspravä a acestul domn este a- (Cäcl noi, täcînd, nu predicäm tisi stand,
tita chiar de liberali. Regimul until crud chestia nattonall in rît blestemele reazá si al fi zis ca, doruf de a spline tot, mestecul sad In afacerea Z tppa. nu lucräm, spre a inmulfi ast -fee talentul
transilveinenilor il vor urma vectnie, re- färä lnconjur, coprimde pe orator. D. N. Eleva, In cursul dezvoltärel inter moral al doctrinal lui Christos ce am
asemenea guvern, si al unui aseme- gim de capatuialei compus din oameni Atemtiunea e lncordattt. Bancile deputa - pelärel sale, a afirnrat eri in plan parlament,
cä decretul apärut In Monitor, prin care
luat....iatä unde zite cauta scäderei mo-
nea Parlament, nu mal poate dainui cari nu aii in vedere de cit interesele tilor sunt arlri- pline. Ministril sunt Ingrijatl. rale ce se observ?£ crescînd in popor».
for personale, iata din cine se compune El cunosc de ce e capabil d. Lascar. Statul grecese este autorizat sä Incaseze
fara primejduirea tuturor interese- ,lea1t1a care, sub comanda a lout oa- Organizatia partidulul e defectuoasä. nrostenirea Z appa, se datores!e interventiel Pärintele G. Stefanin, care s'a marginit
lor tarii ; e o datorie de patrio- ment de nimic, are in raina conducerea Suntem intr'o anarhie polificä.Partidul este lui domnu avocat Nacu, care a Incasat, cu a vorbi nutnal despre starea bisericel si
In ajunul une) catastrofe. Si cine e vinovat aceastä ocazie, o sumä a earel valoare o a preotimel In general, dupa ce zugräveste
tizm sa i se pue capat cit ma! intereselor statuluf.
Toate acuzarile ce not am adus gu- pentru toate acestea ? Am fost citi -va cari vom putea vedea clod guvernul grecesc reaua lntretinere in mare parte a biserice-
curind. ue -am zis. dupä cäderea rusiuoasä de la 88, va publica socotelile Statulul pe anal cu-
vernulut liberal s'all con firmat inca o
A nu mal merge. Partidul nu mal poate rent. lor vi traiul de zburdälnie a multora din-
In sedinta de eri a Camerei, un data ere, prin organ& «nut frunta,y li-
trai, cu trecutul sai glorios. Datele de 21, §i d. Nacu, care era de fata, clod d. tre preotT, anrinteste cä acum 20 3) ant
beral ; mat mull, 8'a adus onaagit po-
alt fruntas liberal, lost ministru de titicet noastre, poTiticel lut Alex. Laho- 48, 57, 66 erat bune pentru acel cari le -ad Eleva a fácut aceastä declaratie, a táeut bisericile eran pline de lurie, ceea -ce se
tätere de our platitä cu monedä- ldrtie gre- datora In parte, «prezentet tuturor proprie
interne al acestul regim, a agravat vari in chestia macedoneana, far depu- facut ; noua mostenitorilor ne incumba alta
sartina, aerea a asezärel partidulul pe noul ceasca, 170 la sutä agio 1
tatit ail fost sililt 84 aplaude. baze, eorespunz,ltoare ea notte ceriate: d. Nacu si tarilor in mijlocul celar - )'alti si inca din -
Pentru cite -va zeciml de lei,
Inca declaratiunile d-lui Aurelian colectivistil de teapa sa, suet In stare sii viï find de aprorape ingrijitorl ai biseri-
Sf£ryitul dezbaterilor acestut proces ne E bun si permis dreptul de mostenire
aducínd dovezl zdrobitoare in spri- va aráta daca cet 48 de deputaft de la partitularl, dar in politica nu exista tno- trädeze chiar interesele Caret ; pentru un cet si preotulul, era natural cä poporul
stenire, ci muneä si capacitate personale. ghreseft d. Nacu poste sa se tinge avocat väzind aceasta se intrecea fi el dare mai
jinul lor. alaltelerì, al caror numar s'a ridicat eri Dupä ce d. Lascar se ocupa pe larg de la iIillier sat la ori -care alt Intreprinzator
( Partidul liberal e ca pädurea la 59, nu se va ridica la o cifra indes- modul cum s'a alcatuit programul de la Iast, care stie eä prim d. Nacu poate obtine con - de care sä se asemene boeru1ut fi dect
tulatoare pentru a trimite pe membru de modul s'a proclanrat sefia d -lui cesil de la colectivistii din caput ministere- pe intrecute biserica era
din care s'aü scos top arborii sä- anestut nefast guvern in beciurile BUM Sturdza, decum
luptele In timpul opozitiel, In lor, ori -care ar fi natura acestor contesi(. Päriutele Ioan Elian constata cä, starea
nätosi, nerámînind decit putre- Nationale, ale Creditelor $i ale celor- l'alte care arata ca, mal toate campanule ce s'at ;i jais pentru ce lui domnu Nacu multi moralä si nriterialä a preotilor In general
«ruginoase» instituait colectiviste. dus In contra conservatorilor at7 Post ne- 11 mai zit si Rai-tract", devi suntem sigurl
gaiul. n cä !usual Reinach ar protesta In contra a- de la aplicarea beget cle^u'a1 (promalg"tit
drepte si cu rezultate rete pentru tara, a- de guvernul conservator) merge progrestnd;
Asa a spus d. V. Lascar, fost junge la chestia nationalä : cestel apropierl.

si asigurarea propesirel atirns de la brand
rename ce va sti sä cistige elerul, prin In-
deplinirea sf. sale chemeri. CIE priveste fuse
starea materiale a bisericilor, in general, e
Cu totul decäzutä, pentru cä comunele nu
plätesc: sumele ce suet ludatorate conform
legel a da pentru Intretinerea cultului si a
bisericilor.
Cu totul originale ni s'a parut cuvlutarea
pärintelul .'tefan Bräilisteanu,` care, dupe
ce se ridica tu contra calcarilor prescrip-
tiunilor bisericestl privitoare la respectul
gradu!ul de rudenie, o boale sufleteascä cu
urmärl grave morale si fizice pentru popo-
rul rural, preconizeazs sistemul de predi-
care anglican de sigur fare intentiune
cs adicc, preotul, pe Iings povete morale,
ar trebui sä cäläuzeasee pre poporeni In
practica igienel casnice si sanitare, in ocu-
patiunile for zilni::e de mance agricola, gos
podarie si economie aexplicînd pre fie care
in parte la cregtere $i folosinfa fie di rii,
cum trebue sá munceascá ca sá produce
mai mult gi mai bun ».
In rezumat, pentru asigurarea mal de-
parte a pozitiunel morale si materiale a Nationale sa rezerve modul nedemn de
clerulul nostra sätesc, not eredem, dupa a lupia prin insinua f iunt pentru mem-
conglasuirea conferentiarilor, ce este de brit partidulut national- liberal ; arme
mare trebuintä, pe 'Inge mare reforms rea de asemenea natura se explica lntre d.
lizatä deja de partidul conservator, a se Gogu Cantacuzino ,si d. Aurelian, fa fa
cu not inca, nu aú absolut nici un efect.
mal aduce la Indeplinire urmätoarele rnä-
suri : U calomnie mai mull saú mai pu fin
in coloanele Vointel Nationale ne lasa
A se sustrage preotimea eu totul, de foarte reci, vi,
la ori -ce ocupatiuni nedemne pozitiunel farile, afteptam sa le dee Vointa Natio-
sale in Stat, cum munca pämintulul, mi- nale o fii ata mai reala.
natul vitelor, negustoril si orl -cce alte
specule omenesti. Pentru aceasta, pe tinge
leafa servita de Stat, confrrm legel clerului,
susceptibilä a se meri cu vremea, spre asi-
gurarea until trai cuviincios, preotil sätesta
sä mal primeasea oarecari indemnizarl din
urmätoarele sarcinl:
1 Se li se Incredinteze functia de ca-
ticheti al scoalelor pentru predarea religiu-
nel ; si
2 Se li se dea functia de vaccinatorl
publics si agenti sanitari, Incredintindu -li -se
administratia medicamentelor farmaciilor co-
munale.
Sfïrsitul miine
Baba- Novak.
Discursul d-lui Lascar a im-
presionat aqa de mult pe însufi
d. Sturdza, în cit acesta, dupe ri-
dicarea qedinfei, päräsind Camera,
imprehne cu d. Dina Brätianu,
adresiindu-se d-lui Ferechide, mi-
nistru de interne, i-a zis:
Vous avez voulu la guer-
re, voilai. (Aii voit räzboiïti, iatä
rezultatele).
Guvernul a fost îngrozit de re-
zultatul votulni la alegerea vice- Paris, 4 Martie. Doamna Dreyfus a a-
preledintilor. dresat d lui Lebon, ministrul cotoniilor, o
scrisoare cerindu i autorizafia de a merge
Candidatii guvernulni, d-nii E- sá vadá pe bärbatul ei in ínsula Dracu-
purescu f?i C. Demetrescn-Ia§i, aú
avut 100 voturi, contra 59 bn-
letine albe §i douá bnletine ann-
late.
Trebne sá adáogám la numárul
de 59 alti lease domnl depntatl
cari lipseañ de la §edintá. Afacerea Satinover.Afacerea Zappa
Ace§tia aunt : doni conservatori,
d-nil Sculy Márescu 4 xemberg, dentint si d. Al. Ionescu, ziarist, eraü
liberali-dizidentl d-nil Gogu Ste-
fánescu, V. Stefineacu, Th. Buz-
dugan Malaxa.
Prin urmare, opozitia de toate
nnani;ele se ridici la numárul de
65 de voturi.
Trebne sá adáogäm cá e ten-
dintá de nrcare in sufragiile anti-
gnvernamen tale.
Vointa Nationalfi, in numñrul OA de
eri, spune ca d. Gogu Cantacuzino find
indispus n'a putut azista la edinfa de
Mari r a Cameret.
D. Gogu Cantacuzino n'a azistat nidi
la sedinta de eri, nid la cea de azi a
Camerei, nu pentru ca ar fi indispus,
cad alit Marti cit ,si eri, Miercurt,{a
lucrat la ministerul de finanfe, ci cu
totut pentru alt-ceva.
Consiriul de mini,vlri a impus d-lui
Gogu Caniacuzino ed nu aziste la pro-
cesul dintre guvern 4i coalifia liberata,
de oare-ce prin prezen fa sa ar putea
provoca furtuni parlamentare, din cari
guvernut ar etgi cu desav£r,}ire zdrobit.
omul saú a fost nevoit sa se exe-
cute si sa se ascunda in gaura de ,garpe.
Azi vor tua cuvintul la Camera d-nii
Em. Costinescu si Al. Djuvara, în faimosul
proces dintre liberali si colectivi$ti, proces
ce s'a deschis de Sîmbätá prin interpela-
rea d-lui N. Fleva.
Ministrul de interne a primit deinisiu-
nile d-lor Stoicovici vi Filipide, ajutoare
de primar din Galaf i.
Ministerul de räzboid a numit o conri
siune compuse din d-nil Teedor Cartier],
inspector domenial si cäpitanul Exarcu,
din artilerie, spre a alege patru marl mosit,
earl ss serveascä pertru campanentul ar-
tileriel celor patru corpur/ de armalA.
Aceste mosil se vor alege de preferiulä
din judetele Vlevee, Ilfov, Ialomita pentru
corpul II; din judetele Olt, Romanati Dolj
si Meliedinti, pentru corpul I ; din judetele
Covurluid, Tutoya si Tecuciü, pentru corpul
III; si din judetele Iasi, Dorohoiü si Boto-
sent, pentru corpul IV.
Conditiunile pe cari ateste mosil trebue
sä le ludeplineasce stint : o lungime de 7
km. pe o latime de 8 km., si o populatiune
eat mal rara.
Comisiunea are deja mat multe oferte din
partea unor proprietari.
Citim In Constitufionalul:
Vointa Nationale, relatind alegerea e-
feGtuata in consiliul de administrafie al
creditului funciar rural, ltgt permite la
adresa d -lut Theodor Rosetti urmitoarea
necuviinfa : «Bine ar face d. Theodor
Rosetti 84-0 exercite controlul cu mai llursele streine. De si tendinta continua
multa rigoare la Banca Agricola. Daca a fi calma la toate bursele din streinätate,
Constitutionalul nu lnfelege ce voim set
spunein, atunci sä bine- voiasca sa mear-
g4 la informafit $i sä face bine sa nu
mat inziste, edel atunci vom adminis-
tra d -lui Th. Rosetti un bulion care set-t
mearga drept la stomac ».
Am ruga pe confrafii de la Vointa
in cit prive de amenin-
La inventariarea Inceputä Marti a averei
defunctulul episcop Glrenadie de R.- Vilcea,
in casele sale din strada Stirbel Vodc, s'ad
gasit plus acum trel actiuni ale Bsncel Na-
tionale si niste depunerl la Banca Rominiei
in sums de 80,000 lei.
Testament Inca nu s'a gssit.
Demisia d -lui Cantacuzino
Aseará tîrziii s'a ráspîndit fitirea
prin ora. cá d. Gogu Cantacnzino,
ministra de únante, îßi ar fi dat
demisiunea.
Ast -fel s'ar explica si lipsa
d -sale de la sedintele Camerei.
Nepntînd controla aceasti i tire,
o dim sub toatá reserva.
Prefectul politiel din Petersburg a tele -
grafiat prefecture) politiel din Capitala cä
un oare -care Rybin, seful marel case de
export Gavril Gavrilovicl, duna ce a dela-
pidat o suma de un milion 800,000 ruble
(vr'o patru milioane de lei), a sters o din
capitala Rusiel.
Putern asigura pe prefectul din Peters-
burg, ca dace Bybin s'o fi aflind in capitals,
el nu va fi prins niel odatä, cscl politia
noastra are alta treabä.
.11111.r.
Afacerea Dreyfus
lui. D. Lebon a respins aceastá cerere
pentru aceleagi motive ca acelea invocate
de doua din predecesorii sái in asemenea
împrejurárt.
1111. 11,
Cronica Judiciarà,
La Curtea eu Jurati, ieri, lume multa. D. O-
chiamati sA dea socoteala de un articol ca-
lorninos la adresa d -nel Sofia Satinover, den-
tista, publieat In ziarul «Lumea Noua'. Acest
artico! continea o scrisoare adresata de d. 0-
xemberg, M. S. Regelul, atragindu -i -se atentiu-
nea ca inainte de a angaja ca furnisoare pe
d -na Satinover sA team ministrulul de justicie
sa consulte in privinca el, la parchet, un dosar,
de pe care d. procuror general n'a permis sa se
scosta copil.
D. procuror genere! Stäteseu ocupa In per -
soana fotoliul ministeriulul public. D -sa zite ca
a venit nu alii ca sa inculpe pe acuzacl cit ca
sa faca lumina asupra acuzatiunel ce i a'a dus
ca n'a permis sa se scoata copi( dintr'un do-
sar. Ivntr'o seara, expune d. procuror general,
venisem In vizita la d. Poenaru Bordea. Acolo
vai pe d -na Satinover, numal in papucl, gal-
bana ca ceara, venind de la casa el, speriata
de amenintarile eu revolverul din partea d -lui
deputat C. Popovicl.
Am tnsarcinat pe comisarul Cioran cn an-
cheta, dar comisrul In loc sa cerceteze plinge-
rea reclamantel, a facut o ancheta In contra el,
intrtnd in viata el privata. Aceasta ancheta con-
tinua d. Statescu, am clasat -o la dosar pentru
ea n'am gasi! probe In contra d -lut Popovici,
dar n'am permis sa se scoata copi( pentru a se
face scandal pe socoteala reclamantel.
D. procuror general examineaza spot trecutul
d -lui Oxemberg pe care -I gäseste lntuneaat,
fiind dat, de mal multe ori in judecata, de si
achitat. De d. lonescu zice asemenea ca a fost
tradus de mal multd ori inaintes Curtil cu jut
rati. Concluzia d -lut procuror general a fos-
eel pucin in ceea -ce priveste pe Oxemberg ca
fata cu trecutul lui nu merita oorrurile une(
condemnarl pentru delict de presa, cerind atki-
tarea ambilor inculpati.
I). D. Soimescu zice ea Oxemberg a voit sa
aduce un serviciü coroanel cînd a facut acea
denuntare, care e adeväratä, de oare -ce dupa
spusa vecinilor si a anchetel facuta de comisar
zgoinotul ce se auzea, tlrziu noaptea, fu slabi-
limentul de dantura diu strada Unbrel No. 4, dezvolts ln vasele de Japonia In saloanele lame alest pe d -nit Dimilrescu-Iasi si B.
era asa de asurzitor, In cit de sigur nu prove - priveiare, iar cea laltä era urits ea o biate lepurescu cil cite 102 voturl. (Aplauze pre-
ilea din extragerea maselelor vre -unor clienti floricicä de un gologan care se vinde pe la lungite pe bäucile majoritalei).
dar nelinistea nahalaua.
In urina verdictulul negativ al juriuluf, Curtes coltul
pronunta achitarea.
.`*
Dezbaterile In procesul Vanghele Zappa a
continual i eri Inaintea Curtir de Casatie. Au de amant, pe clud baroana Elena se ducea regimului reprezentativ. (Aplauze).
vorbit d -nit Gradisteanu, Basilescu, Triandafil, eu piacere Intoväresits de citi -va cavalerl
B. Brätianu si Iancu Lahovari, avocatil moste eu cari dautase la ultimul bal al ambasa- tribune si multumeste In cite -va cuvinte
nitorilor.
Axt se vor termina dezbaterile.
EPOCA
Buletinul Economic
4 Martie.
Bursa din Bucuresti. Recita rominä 4
la sutá a scszut din nod la bursa noastra
cu ',, la sutc: pe cînd eri cota 94' ;2, azi
a seezut la 94.
Scrisurile funciare, cari pierdusere cl-
te-va puncte in ultimele zile, ad reclstigat
cursul for ridicat. Funeiarele rurale coteazä
azi 98'ßs, cele urbane de Bucurest1 95 »', si
cele urbane de Iasi 90
tirea cä Banca Nationale. face parte din
consortiul de bend cari plaseaza trout lin-
prumut rominesc, a produs o urtare a ae-
tiunilor el, cariati incheiat cu cursul de 2,122
pe bani gata si 2,135 pe termer'.
Schimbul in mica scadere : Cek Londra
25.33'x4 ; cek Paris 100.10 ; tek Viena 210
si jum ; eek Berlin 123.70.
cursurile nu uumal cä nu reclstigä cota for
normale, dar continue a scädea. Lumea fi-
nanciarc a rAmas sub irnpresia stirilor po-
litice nefavorabile din ultimele zile si spe-
culatiunea nu se prea angajeaza In transac-
tiuni importante, de teama unor complica -
tiuni serioase.
Renta rominá a ramas statio.,are.
Scontul din Londra. Scontul privat
s'a ureat la Londra la 3"ío, eu 'io mat mult
de tit Scontul Báncii Engliterei. Se crede
ca, in fata acestel situatiunl, direc(ia Báncii
Engliterei va fi nevoits sä ridice si scon-
iul el oficial, alare dace situatia numera -
riulul nu se va scliimba in scurt timp.
Tirgul cerealelor. Tendinta pietil din
Braila continue a ti calms din cauza cä
speculantil nu'sI pot desface märfurile fu
strain !tate de cit eu preturl foarte joase ;
el se abtin dar de la orlce afacerl mat se-
rioase, ceea -ce produce o depresiune asti -
pra preturilor.
Niel pietele streine nu arata mica o ten -
dints spre urtare, de si orizontul politic e
lutunecat si ar fi trebuit, fu conseciutä, sä
se produce o animatiune mat mare In
preturl.
0 alta circumstan(e ar fi trebuit se ridi-
ce preturile lu porturile noastra : särccia
depozitelor de marfa vizibilä. Dar niel a-
ceasta nu inspire destuls Ricredere specu-
lantilor.
Iate, in cifre media, preturile cu care
s'ali incheiat unele trausac(iunl la Braila :
Grad unor Lei 1500 -1555 pr. v.
» 51/52 libre » 1700 -1750 .
a 53/54 » » 1800 -1860
Secare comune » 1050 -1060
fine » P.00 -1125
Porumb comun » 815 825
rosin » 880 890
Orz de furagid » 870 890
Mead r 725 740
Fasole de Moldova » 1300 -1321
AM»
II I IT Tr&
®r. -v.. D11V CAPITALA
Incendlul din talea Mo,litor.
inceput de incendia s'a declarat asta-noapte pe
la orele 11 jum. in catea buca
uria d -lui N. Neuman.
Prinzindu -se ansa iute de veste, focul a pu-
tut fi repede stins de catre vecinil si eanienil
din servicid. La sosirea pompierilor, tutu! era
sfirsit.
Au ars dona dulapuri goale si alte cite -va
obiecte culinare, de mica valuare.
Incasator pungas. Individul Haralam-
bie Gheorghiu, distribuitor de vinuri, in servi -
ciul societatel de vinicultura din Capitale, dupa
ce a Incasat pesto 1,500 de lec de la diferid
clienti, a disparut cu somete intasate.
In urma reclamatiunel facuta la politie, pun.
gasul a fost prins si arestat de agenti( sigu-
rantel.
Fratrtcld.' Stint cite -va zite de cînd, in-
dividui G. Caplescu, muncitor, domiciliat In
strada Lupeasca, lu'ndu -se la cearta eu fratele
sae Grigore, eu care locuia in aceiasl casa, l'a
betut in asa fel, ca nenorocitul a cazut la pat in
nesimtire. Cu toate Ingrijirile date, sarmanul a
incetat erl noapte din viatä, in cele mal teri-
bile duren .
Politia a fost avizata.
Fratricidul a fost arestat si inaintat parche -
tulul.
DIN TARA
w,
Slnucidere. Ni se comunica din Focsanl,
ca zilele trecute, in comuna Bilca, judetul Putna,
s'a gasit strangulate intr'un grajd, femeia Ca-
trina, sotia locuitorulul G. Munteanu din acea
comuna.
Pina acum nu se cunosc cau::ele earl atï de-
terminat pe numita femeie salt pun;í capa
zilelor.
Fecunditate. Femeia Rada Ifriin din co-
muna Slobozia- Mihaleeni, judetul R,Sarat, a
naseut alaltaerl noapte trot copi! gemeol, doul
bael,l si o fate.
Birierlc> arse- -Din Birlad atlam ca sap -
tamina trecuta biserica din catunul Saratenl,
pendinte de comuna Schineni, judetul Tutoya,
a fost distrusa de sacad.
Focal a luat nastere de la cosul Sobel din al-
tarul bisericel.
Toti locuitoril din sat au venit in ajutor ; to-
tuo biserica a ars pina la parvint.
Locuitorul Stefan Danaila, un batrin in vírsta
de peste 70 de ant, chid a autit ca biserica
statulul arde, a fost. alit de viti emolionat, in
cit a cazut jos si a munit pe data.
NUVELA
Lacrä,mI ti lacrà,mi
Li acea searc, doua ferrei tinere plingeaü.
Ele locuiad foarte departe una de alta ;
una In tea mat pacatoese parte a orasuiui,
cea laltä tutt'un superb hotel din centro.
Ah ! eli de patin se asemsnad ele !
Afarti ce. säraca era peste nicsurä de sä-
racä si bogata peste mssurA de bogata, a-
ceasta era frumoasä ca o floare care se D. C. Stoicescu, care prezideaza, proc-
stradelor ; nial era nitre ele si deo
D. C. Dimitrescu -Iati, urcindu -se la tri-
sebirea ce Margot cerca noaptea pe bule- bune, multumeste Camerel pentru onoarea
vardele exterioare ale Parisului ca sa gibe ce i -a fäcut si fcgädueste ce va respecta,
cu ce sl pláteascA de baut pungasulul el la biurod fiind, principiile fundamentale ale
D. B. Iepurescu se urea de asemenea la
del ruse complotul Asta se fácuse spre Camerel pentru onoarea ce i -a fecut alegtn-
sftrsitul cotiliouulul se imparte milA mo- du1 vice- presedinte.
nede de argini, prin mansardele semnalate
de ziarele cantabile.
Val i ironia soartel face cite o date ast-
fel de lucruri : de o parte toats splendoa-
raa posib la, frumusetea. surisurile eu orgo-
liul de a Indatora ; de ceal'alls, toatf unita
mizerie, cu durerea In Bullet dud cerse-
torea.
In acea sears, Margot si Elena, asa de
departe una de alta, pltngead amindouä.
Pentru ce plingea Margot ?
Pentru cä pungasul, care avea cite o
date, shier, monile pine de singe, si pe
cari Cu tot acest singe, ea era ferrcits sä
le scrute, nu se intorcea acase de si su
nase fret ceasuri dupa miezul noptel. Ea il
astepta in mansarda el. de>;teaptA, eu lu-
minarea pe sfirsit, seztnd pe salteaua fete
cearsaf.
Fare lndoiate, el isl petrecea noaptea cu
vr'o ferree, nial tincrc sae mai bine Impopo-
tonate, In vre -un hotel elegant, cu perdele
la fereastrc, unde o odae costa cinci-spre-
zece gologani cessa !
Dar baroana Elena de ce plingea ?
Pentru delicatul si pläcutul ttnär de club
ceruia de trel burl nul refuza ninrie, nu
uza in noaptea asta de libertatea pe care
i -o da se pätrunzc la ea eu ajutorul unel
diet mici cu care se deschida poarta grs-
dinet.
Cine stie ? El milizia poate la nedemne
cocote, bind sampanie, departe eu tutu! de
sala de mincare, In misterioase cupe cari
seamänä eu crinul de aur, said de abanos,
clezvoltat de roue ; sad poate, se aprinsese
test bärbatil sunt prostl dupe vr'o fate
din corpul de balet, grass, cu soldurile
marl, intr'un tricoid starlit si care, eu ro-
chea In aer ca si cum ar fi umfiate de vin -
tul lutninos al rampel, io fi ris in izas din
scene In avant- scene, in invirteala dantulul,
parfumatä cu most si luädusite ? Ah, in-
gratul !
§i delicatul liner niel nu se gindi sA pa-
reseasce pe cocota sad baletista sa, asa cä
pine la zius Elena punse eu sugliituri In
paru -I despletit, printre danrtelele cemäsel
sale de dantele, in zadar doritoare de mo-
totolire si arzätoare sfisieturä.
Dar In cotineata mizerabilc, pungasul, ho
tul apäru i sfirsit ! Cu pälcria p'o sprin-
ceans, eu pärul plin de norol, vorbind greti,
ragind, eu mirosul vinulul si al alcoolulul
pe care 1 Muse, el era oribil, venind de la
vreo crime sad de la un debos.
Dar in sfirsit era acolo. El lac in brate
pe unita lui, ssrutä eu buzele sale apsre pe
care rämasese drojdia betiel pe amoreaza
care se ametea In extazul Imbretisarel. Si
Margot incepu sa rize, se. riza lncä, sä rizo
lung, Inäbusind, fericitá cA inäbuseste, sub
greutatea strtngerel triumfätoare a omulel st.
Pentru ce amorul, prea dreptul amor, iu-
» vingätorul soartel, de tandrete rasplatitoare ;
prin mingierl infame or nu tot -una e
» dace ele suet dolci ! el da si psstreazs
» celel mat mari ssrace cu ce sä face geloasä
pe dama din lume, cea mal dräguta Intre
toate ! si aceea care milueste ar putea cere
mile cersetoarel !
Catule Mends.
Un
ECOUlti
D. Deliauu, baritonul operel ronrine,
find bolnav, reprezentatia de mtinP a ope-
rei Trovoatore cu dra Autonie S:lrlager se
amine pe Lunt 9 Martie pentru a se aduce
un bariton din strsinctate.
Chestia Cretaná
Colonia, 4 Martie. Se anuntä din Berlin
Gazeteï de Colonia ca plecarea vaporulul
Oldenburg din insula Creta, 1 tse sa se pre-
supue eä dupe regularea cestiunel credito -
rilor Greciei, Germania se va desinteresa
de viitorul Cretel, de care vor ingriji in
special Francia, Rusia si Euglitera.
Totusl retragerea Germanici din aceastä
afacere nu semnificä de loe esirea el In mod
definitiv din concertul european.
Canea, 4 Martie. Detasamentul german
rechemat din Creta a plecat la Messina, pe
bordul lui Oldenburg, in mijtocul dovezilor
de simpatie ale trupelor streine, autoritäti-
lor si populatiunel turcestl.
Canea, 4 Martie. Amiralil si consulil ali
primal o comunicare de la crestinil din Kis-
samo, zicind ce vor suferi de foame dace
n'ar primi nutrimer'te si locuinte la Kissamo.
Corabia austriaca (WVien» a plecat la Kis
santo,
111111.01.
Corpurile Legiuitoare
CAMERA DEPUTATILOR
:5edtfifa de la 4 1llartle
(Ur mare)
Demisia d -lui Coast. G. Vernescu
Se pone la vot eu bile demisiunea d -lui
Coast. G. Vernesen, secretarul Camerel.
Iate rezultatul votulul:
Votanti 137
Majoritate absolute 69
Bile albe pentru 82
negre contra 55
Demisia d -lui Vernescu este primita.
Alegerea celor doni vice- pre,edintl turá. (Aplauso.
D. D. Giani, preigedintele Camere! :
Va rog sa procedaf t la alegerea celor
doul d -ni vice- pretredin f i, in lor;ul d -lor
,4endrea Lascar, demisionafi.
Alegerea se face cu apelul nominal.
luta rezultatul scrutinutui :
Votanti 161
Voturl exprimate 102
Majoritatea 52
Bile albe 150
Noul secretar
Se procede la alegerea until secretar in
local d -lui Vernescu, demisionat.
Rezultatul votulul :
Votanti 84
Voturl expriniate 82
Majoritate 42
Buletine albe 2
D. D. Giani, prefedinteleAdunárei, pro-
clama ales pe d. Stavii Brstianu, care a
lntrunit 82 voturl.
La ordinea zilel continuarea dezbaterilor
asupra interpelarel d -lui Fleva.
Discursul d.lui I'. Laccar
Oratorul Incepe prin a spune cA nu e
adevAratä acuzatia ce s'a adus disidentilor
ce s'ali despärlit de partidul liberal si cä
vor sá treats la conserva tort.
lubin partidul liberal din toatä anima
noastre si even toats increderea In viitorul
lui. Rest ingem deci acuzatia ofensetoare
ce ni se aduce dud ni se spurie ea vreni
sä -1 perasinv.
Dar partidul liberal este astïs-
zi In ,stare de dezmembrare. Cast,
d -lor, ce mai reim£ne din padurea ca-
reia i se rapeigte ton t arborit !inert, care
riäminè numai eu putregalul ?
Acesta e tabloul pe care ni -1 lnfáfifeaza
asta-zi partidul liberal. (Aplauze fur
tunoase).
Sturdza transfugul
Ca o dovada cä not nu am esit din par -
tid este si d. Aurelian, sub scutul cäruia
ne -am pus, d. Aurelian care o zi mater n'a
pArAsit drapelul national - liberal, d. Aurelian
care nu s'a agälat de pulpana chid a u-
nui bdrbat politic, cînd de a altuia, pentru
a parveni, cum aú fäcut unii cari azi
trec de liberali. (D. Sturdza Not. lied.).
IIn scurt istoric
Oratorul face istoricul diferitelor acte
scvirsite de partidul liberal. Aceste acte
le -a putut sävirsi partidul gratie unirei sale.
Din nenorocire tnsA, lucrurile u'ad mers
vecinic astfel.
Schisma se produse si, Rosetti si Bre-
tianu, cari eraü ca dour frati, Incepurs a
se uri de moarte. In cele din urne, Ro-
setti se retrase, ca un left rsnit, s muri de
durere. (Aplauze).
Partidul se dezbinä din ce to ce mal
mull, bärbatil lui de fruite Incepurs se se
dusmcneasce si still de ce ? pentru c»
«INTERESUL» luase local prineipiilor
mari si generoase ! ( Aplauze prelungite).
Aceastä stare de lucruri a durat pira la
1888, clod cAzurcm de la potere. §i bine
am fAcut cd am eczut ; bine si pentru tare,
bane si pentru noi, cari asteptam sä ne re-
organizam. (Aplauze).
Reorganizarea
Cbzind de la putere, am Inceput sä ne
reorganizäm, sä ne stringem rindurile. A
IncepLt seria conferintelor, dupa cum bine
setti,si fie -care 1st da parerea cu privire
la intcrirea partidulut.
Toats munda Inca a fost z adarnice : tot
se nial geseaü eminent cari zlmbese fata de
sfortcrile noastre.
Tineretul ïncepe sá se îrnprá$ tie ; multi
din ei ad Mott diziden fa, mul f i atti trecut
la partidul conservator, de si mici ideile
tor, nisi tradilia nu le ingäduiad aceasta.
(Aplauze prelungite)
Majoritatea Insä ali luptat Inainte pentru
unire, pine ciad in sfirsit reusircm.
Vom vedea moss mai In unnia ce trebuia
se se aleagä din aceasta reunite... (Aplauze)
Cheatia programului
Ciad partidul nostru se organizase, multi
membri importarli ad cerut ca partidul sá
aibä un program.
Ce credeli Insä eä s'a Intimplat atunci ?
S'ali gäsit oameni carp sir spune: Ce, par-
tidul liberal program ? Dar programul
nostru este 48, 57, 66, etc. etc. Unii art
mers chiar sá spunti cd programul parti-
dulut liberal dateazá de la 1600, ba chiar
de la lurnavitu... (Aplauze furtunoas )
In sftrsit, eu tbaü cu val se injghebä un
program, dupe ce mat Anainte propuitoril
eraü sä fie azvirliti pe ferestre. (Aplauze).
In ejunul caderel de la putere a conser-
vatorilor, fruntasil nostri revendicarä pu-
terea.
Dreptul de moiltenire
Dar, d -lor, atunci s'a ridicat partea inte-
ligents si culte a partidulut si a spus :
Pentru a avea dreptul sá revendicäm
puterea, trebue sá luptánr noi prin noi,
sá dán la o parte legendele, casti ele nu
mai folosesc in tiinpul de fafá. Nu ruai e
cinstit, nici demu sä revendicám puterea
pe temeiul cd suntem urmapii lui Ton
Brätianu, C. A. Rosetti, etc. Copálniceanu.
(Aplau-st).
era aceasta un adevcr. Caci, d -lor, data
(Ireptul de mostenire este admis gi cons -
frinfit in viata privata, apoi el este inad-
misibil, condamnabil eliiar, in viata pu-
blieli. ( Aplause prelungite si to delutig re-
petate).
telìa partidulni
Am venit la govern, si ce ani fecut se
stie. D. Sturdza a reusit ea abia într'un
an si discrediteze partidul si a recuis
la D. Aurelian ça sa-1 scape din incurcä-
Toute lumea se intreba atunel : 4Bine,
frate, aum, clod Aurelian e la patere, la
cine sA ne adresem dupa d si ? D. Sturdza
räspundea : La seful partidulut, la Stä-
tescu ; lui i se cuvine onoarea aceasta ;
eli nu fat alta de eft sá tin toe de sef,
pina s'o insènätosa el.
§i acuir, d-lor, vediti pe d. Sturdza, rare
zicea ea n'are d -sa sefia, cum stáruie;te
in a o avea, p.ntru a distruggi partidul
(Aplauze).
Activitalea part Malta
Cabinettil Aurelian, cit a avut puterea, a
luptat din resputeri pentru a face dit mal
multe tegl folositoare. .'i lumea cunoaste
munta noasträ. I)ar se fin drepti : si cabi-
tietul d -lui Sturdza a produs ceva : a înzes-
trat Para eu legea eiapilor si a caraco.
delor (Aplauze. latitale).
Cheslia nalionalil
Dace ceea -ce spusei acum v'a facut
sa zlmbift, ceca -ce voi e. apune fusd vá
va lnlrista. E vorba, d -lor, de cites-
 atta rtipCA

tia natioualia , de aces ches- d. Dim. Sturdza, a cäruia autoritate e as-
tie, care i'äcea ca marele public trt-z! null.
sa ne urmeze 11 pe care d. I)im. dinAsinodvoizice oratorul termiulud sä väd
Sturdza a terfelit -o, a nimicit -o. cum este asta el mare
partidul
(Aplauze prelungite si strigäte de bra-
vos).
cela care agita mai mutt aceastä
chestie tfînta urmeaza oratorul toc-
mai acela cauta s'o inabu, e, toemal
acela iincurajeaza pe Ungurl sa
magliiarizeze total in Transil-
vaia is (Aplauze prelungite). Dupa ce
vorbeste despre vizita ohterilor romini
la Brasov, tocmal in aveste vremuri de
restriste, d. Lascar zice cu o voce slabs
si emotionata : Blestetnul Iran -
oilvdnenilor vd va urnttlrt
reelnte f (Aplausele in aproape cincl
minute).
Chestfa Ghenadie
Fata cu aceastä chestie, care a revolu-
tionat tara, am pístrat urmeazä orato-
rul cea mat demnä rezervä ; mal mutt,
am sfatuit pe govern sä fie cu bogare de
de seamä. In special d. Aurelian a consi-
Depe §ire de azi viciü va cuprinde mal multe linil, din - gäsesc, eu privire la afacerea Zappa, afir-
tre cari una intra Dunäre si Constanti - marea cä ed, care am fost ele la Inceput a-
New -York, 4 Martie. Dupl Herald, d. nopol, cu escala la Constante, lar alta vocatul Statulul cien In aceasta afacere, ari
si puternic, cad afa Mac Kinley a zis cí preferí sí se consi-
el face o impresie de-
directa, postala, Mire Constanta si Ale - fi cerut guvernului romin autorizarea pentru
clieutul rued de a primi legatul ce i s'a la-
zastruoasä.
dere cl guvernarea sa ar fl izbutit la art xandria (Egypt).
esec nrizerabil, de cit sí's1 asume räspun- In acest scop, societatea, care este sat de Evanghelie Zappa.
Trebue sä ne stringem toti sub acelas derea until rízboi insolent. t
Buna d- voastra credrnta a lost surprinsa :
draper, drapelul partidulul national liberal, subventionata de Statul ungar, cu 300 n'am primit din partea guvernului elen In-
Copenliaga, 4 Martie. Tarina vaduvä va mil flou-inl pe an, construeste vasele ne-
caci alt -fel, Coate grupärile liberale vor sosi Lunl, eu ocazia aniversärii Regelul. säreinarea de a cere aceastä autorizare, si
rupe cite o facie din acest stindard, tar Brest, 4 Martie. maritim in- cesare, carl pina la toamnti, se zite ca niel din initiativa mea n'am cerut-o, si niel
d -lui Sturdza si alor sal nu'l va ramine de tervievat, a desmintitPrefectul
stirile In privinta vor intra in servicio. n'am Intretinut despre proces pe vre -un mi-
eft batul. (Aplauzele si strigatele de bravo preparativelor unel mobilizari generale a nistro, niel sub guvernul liberal, niel sub
nu se mal sftrsesc).
D -oil N. Fleva, Aurelian. Scortescu, etc.,
Hotel ; este vorba numal de un exercitid de D. Budeanu, inspector financiar, s'a in- eel conservator, ast -fel ca nimeni n'a putut
sa -mi refuze autorizarea.
mobilizare a primel diviziunl a escadrel nor. tors din Botosani, ande a anchetat Limp
se due la orator si-1 särutä. dului. In interesul adevarului, vä rog sa dati
de douä säptäminl gestiunea financiara 1i ospitalitate
acestor rindurl, si sa primita,
Atena, 4 Martie. Polifia este pe ur- a fostulul prefect, d. Ion Arapu.
Se cere suspendarea sedintei. ma unui club anti- dinastic. Numilii Mitas, impreuna eu
Spre marea dezolare a guvernului, d. Incredintarea anticipatele mele multumirl,
D. C. Nacu, care prezideaza, tntreabä Ca- timplar, ,vi foul säïc Moraitis, capitan in sentimentelor mete de Inaltä
rnera data voeste prelungirea pentru a pu- retragere si Koskinopulo, avocat, ait fort
Budeanu n'a putut descoperi nimic in Bar-
cina d -lui Arapu. consideratiune.
tea d. Costinescu sä -si inceapä cuvintarea. aresta f i ca o f ilia f i la aceastä societate. M. D. Korn
Voci : Ridicarea sedintei ! Nu se stie dacä este vr'o legäturei intre
D. Sturdza : Ed cred ca ar 1i bine sä se
prelungeascä sedinta, pentru a se isprävi o adele acestul club 0 atentatul lui Kar- Aal s'a distribuit Camerel proiectul DE VÎNZAfE
d4tzi. de lege privitor la participarea Romi- Moria PASCANI - VLÁ DEITi, departe
data eu acest soia de desbaterl. Paris, 4 Martie. Dupa Au- niel la expozitiunea universalä din Paris. 12 kilm. de gara Fottesti, 4 ore de Galati, pa-
D. Costinescu : Adunarea fiind prea obo-
sita, rog pe d. presedinte si pe dni1 depu- rore s'aú lust Coate masurile Prutul din Botopani anunfä cä d. Gh.
mint, cea mal mare parte podis, pe malul Pm-
tului, comuna Vladesti, plata Prut- Horinco,
tati sä ingadue anil Incepe discursul In se- pentru a prepara o mobilizare Morfun, prefectul judefului, î$l va da zi-
!

jud. Covurlui, avind peste 800 falei toreo, din

liat adese -ori epe d. Sturdza ; acesta Insä
nu l'a ascultat si (tifi ce a rezultat din in-
cäpäfînarea actualulul prim.ministru.
D. Sturdza väztadu -se in imposibilitate
de a mal tine sirma, vine la acela pe care
nu voise sä -1 asculte si 1 roagä sä is pu-
terea.
dinta de miine. generals a marinel. lele acestea demisiunea. Fcare loe arabil, padure fìnete, imas, caries de
Voci : Milne ! Milne ! Aceasta hire nu e confirmatá prundis balti de peste, stufarie, ecarete, vis,
Sediota se ridica la orele 5 si 45 ni., rä- de niel un alt ziar. Asupra scaudalulul din I-lusi aflam din
etc. eu locuitori harnici si cuprinsi. Ipotecata
la Creditul rural eu 1 :10.000 lei. Se fac avan-
mlrind ca d. Costinescu sä vorbeasca miine. taje de plata pretulul.
sorginte autentica urmatoarele :
Sedinfa de la . lllarile Alegatiunea Voinfel Nationale cä la Ilusa t A se adresa d -iui A. Nana, casierul Pri-
Ora 1 MIME INFORMATIVNI ií1891, cu ocazia alegerea generale, s'ad tinut
In seamä, cu autorizatia guvernulul, listele
mea Societati de Economie Ieri, Strada Pala -
tului No. 1.

D. Aurelian se Impotriveste. Atuncl ac-
tualul prim-ministru Il acuzä cä nu e sol -
dat crcdincius al partidulul. D. P. S. Au-
relian primeste in sfirsit, Insä numal cu
conditia cä dupe ce se va tran' a chestia
Ghenadie sa nu i se tears a mat sta nati
o zi macar la guvern. i d. Aurelian a fost
leal (Aplauze).
Aceeasa auimatie ca si la cele trel sedante
anterioare.
0 multime enormä stationeazä la utile
diferitelor tribune.
Bancile din incinta Camerel sent pe ju-
matate ocupate de membri majoritätel.
Ora 11/2
t
Simbata, 7 Martie .1898, la zece ore
dimineaf a, se va oficia la Sf. Biserica
Alba, parastasul de un an pentru odihna
cele foul rämase nedefinitive, este iiexactä.
In adevär In ajunul alegerel, primarul a
cerut ministerulul de interne instructil cu
ce liste sä se faca votarea.
Acestul raport s'a räspuns de la minis -
terul de interne c'am In urmätorii ter -
mena :
Cestiunea de care sesizati ministerul
MINISTERUL JUSTITIEI
Publicatiune
Domnul «Bobbi G. Petrovica », comerciant
din Braila, a facut cerere la acest Minister,
pentru schimbarea numelui sad patronimic-
de «G. Petrovici» In eel de « Ghenciu» spre
1

Pofta de portofolii
Dar, d -Ior, am fost acuzati de vinatorl
de portofolil.
Va void arata cul se cuvine acest epitet.
Dup. tit -va Limp de la venirea d lui Au-
relian la govern, d. Sturdza, care decla-
rase ca ministerul Aurelian e un minister
definitiv, rlvneste sa intre din nod In mi-
nister :
I s'a pus atuncl întrebarea :
Ce minister voe,ti ?
Asta e treaba mea ! rdispunde d.
Sturdza.
Foarte bine, puteti lua ori -ce mi-
nister.
Eú nu intru singur. .
Cu cine voitt sa mai intrall ?
Ma priveee ; ea dictez, nu dv.
Vedeti dar, d -tor, cei nu trecusera nicl
doua -trel luni . i acela care lasase mi-
nisterul, poitia la un portofolia.
Cine dar e poftitor de portofolil ? Nol,
earl am primit de sili sä formam cabinetul,
ori acela care nu poate trai o zi fora por
tofolid ? (Aplauze furtunoase).
Ministerul de externe
Ni s'a imputat, pe timpul cit am de-
tinut l:uterea, ca am denotat incapaci-
tate in ce priveee afacerile externe.
Ala e, d -lor, nidi unui din noi nu
Discursul d -lui Costinescu
a avut dibacia ca sa nu zic naivita- D. Em. Costinescu, urclndu -se la tribuna, d-nil Ferechide, Gogu Cantacuzino,
tea, sa strige cum a strigat d. Stur- saune ca, daca a luat euvintul, a fäcut -o Nacu, Palladi si Ionel Bratianu.
dza, actualul ministru de externe : « Tra pentru et simtra nevosa de a -0 expune pa-
iasea Sultannl!» rea eu privire la erica prin care trece par-
Nol de asemenea n'am fi fost tidul liberal.
in stare si; desfiin4iïm consulatul
din Ritolta, opera liludabileii este
a valorosteluì 11 ntult regre- lul
tatzrluU bdrbat de Slat Alex. tot
platz ).
Lahovary. (Aplauze).
Att avut dar dreptate, cind ne -ali acuzat spectator la desfiinfarea partidului In care parere ea guvernul intreg sa de- Gutu, I. Coltofeanu, Al. Dall'Orso, H. Ne-
de incapacitate in ale externelor. Noi n'am m'arn nascut. Nu pot sta impasibil asta zl misioneze, de sigur cä d. Gogu nites: u.
fost In stare si nu am putea fi niel o data
sa comitem actele condamnabile pe cari
le -ali cornis dvoastrí ! (Aplauze).
Tratativale
Aborind chestia tratativelor, d. Lascar
spune ca n'a vazut la cine -va o mai mare
viclenie ca la d -nil Sturdza sl Gogu Can -
taeuzino.
Stitt ce fel de tratarl facead acesti domni
eu noi ? Iatä :
Intr'una din rile, d. Sturdza viziteazä
pe d. Aurelian ,si il spune
Eft sunt pentru împäcare, dar mär- din cauza aerulul Inäbusitor ce s'a ereiat
turisesc cä nu pot intelege ce v'a facut sei si a directiunel
vä uniti cu F.eva, un nebun, un oro care (Aplauze).
nu etie ce vrea etc...
Tot in aceeasl zi insä, d. Gogu Canta nescu si C. Disescu, ar fi voit ad intre
cuzino vizita pe d. Fleva ,si il spunea :
Noi finem foarte grozav la d ta. Ertl cauza mandarinilor cari conduc partidul,
un oro care al luptat molt pentru parti- din cauza t xclusivistilor cari ad directia. la credit, d-nu Th. Rosetti a fost
dul liberal - national ; nu gtim insä ce te a ( Aplause prelungite).
facia sä te unefti cu ¿lia de la Drapelul,
niete oameni fä rä rost, etc. etc.
El bine, d -Ior, vä fac pe dv., judecàtorl:
imparare. unire voia d. Sturdza si ministril
d-sale ? Nu. (Aplauze)
Implicare nu supunere
Dar, mal e ceva. D. Sturdza, ori de cite
ori i se pomenea de unirea partidulul, de
armonie, raspundea invariabili
Cine vä' opreete de a vä face oameni
de treabä ? N'aveti de cit sä vä supunetl
impäcarea se va face f
De undo, d -tor, avest despotism ? Sä ne
supunem ? Dar ce Insemneaza asta.
Ed nu inteleg ce a vrut actualul prim -
ministru sä spuna prin cuvinttil supunere.
Nu1,- o declarant, Impacare voitn, tar
nu supunere. Impacare, pentru ea toti sä
lucreze eu tragere de inimä si eu dragoste
pentru ridicarea partidulul.
Greseste d. Sturdza (Ind se is dupe
piazi rea despre care a vorbit d. Aure-
lian ell, dupa acea piai.ä rea care par'cä
eia jurat peirea partidulul (d. Gogu Can -
tacuzino. Nota redac.)
Pentru lurpaeare, o declar, suutem gala ;
pentru supunere ansa, niel °data. (Aplauze
prelungite pe bancale dizideutel liberal¿).
Apel la unire
Dupe ce vestejeste In termeul energici
purtarea putin demnä a ministrulul de fi-
nance, asupra cäruia cade tosta räspunde-
rea situatiel predare a partidulul, oratorul
face un calduros apel la unire.
D -sa spune ca din unire care nu se va
putea face de tit prin sacriflearea piezel
rete de la vistierie, ar clstiga mull chiar
Utile tribunelor se deschid si numerosul sufletulul lui este trarisata ciar si precis de lege, prin a se numi « Bubbi GhenciuD.
public da nävala Inauntru. urmare naveta de eft sä vä conformati Ministrul publica aceastä cerere conform
La ora aceasta fsl face aparitia In Ca- Alexandru N. Lahovari legea. dispozitiunilor art. 9 din legea asupra nu-
mera d. Dim. A. Sturdza, care este imediat Familia roaga pe amidi! reposatulul sa Si daca alegerea s'a Meut eu listele cele melul spre stiinta celor interesati cari ar
lnconjurat de mal multi mameluca. bine-voiascä a asista la acest servicid foul, e ea ele n'ad fost Intoc,mite In mod voi sa faca opositiune in termenul preva-
fall ca scum si deel nimeni, aid un can - zut de alieuatul 2 al zisulul articol.
Ora 1.33 comemoraliv.
didat, nica un alegätor, n'a reclamat In con-
Soseste ministrul eel cu promisiunea ea tra tor. D. Profirid, membru la Curtea de MINISTERUL JUSTITIEI
«va vorbi ,si de alte afacerib. Marele vis - apel din Iasi, prezidentul de atunes al bin.
tieruic este pe data asediat de mamelueI, Criza roulul electoral, n'a avut deel a se pro - Publica$iune
cari I1 tntreabä ce e adevarat In sgomotul Sgomotele despre o criza ministeri aid nunta asupra Mel unen obiectiunl sad con - D. dr. David Grünberg (acum prin botez
raspindit ca va demisiona pentru a se pu- iaa din ce in ce mai multa consis- testatiuni.
tea face unirea. Arum fusa, eu cite -va zile mainte de a- Dumitru), din comuna Drägasani, judetul
tenta. Succesul moral obtinut la Ca- legere s'a pus In diseutie chestia nouilor Vilcea, a facet cerere la acest Minister pen -
Ora lilt45 mera de opozitie a demoralizat cu de-
sav£rigire rïndurile majoritatilor ,gi gu- liste, asa ca d. Mateid Cantacuzino, mem- ru schimbarea numelui sad patronimie de
tGrünberg» in acela de «Galian », spre a se
Soseste d. D. Ciani, care se duce direct bru al Curter din Iasi si presedintele biu numi aDumitru Galian ».
la d -nit Sturdza si Gogu Cantacuzino ça sa
vernul ingrijit de hotarirea opozitiei de roului electoral din Husi, in ajunul pleca-
a continua cu aceeasi impetuositate rei, a intrunit pe colegia sal de la Curte si Ministerul publica aceastä cerere, conform
primeascä ordine asupra conducerel dezba-
lupia, yvt-a pierdut busola. dispozitiunilor art. 9 din legea asupra nu-
terilor in sediuta de azi. ad discutai cestiuuea listelor. Curtea de Iasi melui, spre stiinta celor interesati, cari ar
Tot la aceasta ora soseste si d. Em. Costi -
* a opinat ca votarea sä se faca eu listele voi sä faca opoz tiune In termenul preva-
nescu. D -sa se retrage intr'un colt eu d. D. Dim. Sturdza a facut aseara o cele vechl. zut de aliniatul 2 al zisului articol.
Fleva si alti disidenti, unde discuta eu a- zrizita d-lui Eugen Statescu, cu care s'a Intreaga Curte este scandalizata de in-
prindere.
Orele 2
intretinut aproape o ora.
Se zice ca primul-ministru a facia
famiile Voinfel Nationale, asa cä Insult
presedintele Curtes, d. Vrinceanu, ale carul De îi whiriat
D. Giani ocupa foteliul prezidential. apel d-lui Statescu sa salveze situa fia
simpatil pentru guvernul liberal nu sunt o
taina, a felicitat pe d. Mateid Cantacu-
de la 23 Aprilie 1898
Pe banca ministeriala d -nil Dim. Sturdza, guvernului. zino, pentru modul sad corect de a pro- In Constanta Vila decedatu-
Gogu Cantacuzino, An. Stolojan si G. D. D. $tätescn a declarat cä peu- ceda. lui general I. Em. Florescu.
Palladi. tru a se realiza concentraren li- In Bucur+elti Casele din str.
Raspund la apelul nominal 120 d -na de- berallilor nu exïstä alt mijloc de Iatä textul demisiunel colective pe
putats. cit retragerea cabinetulul. care consilierii comunal din Galati ad Soarelui No. 37. Doua etage curte
Se intro In ordinea zilel. D. Sturdza a plecat foarte trist a- singurá, interior lazos.
adresat -o ieri, telegrafie, ministrulul de
casa, unde a avut o consfatuire cu interne. Casele din Strada Numa Pom-
piliu 1, colt en Stradele FIuti-
Domnule Ministru,
Din cauza situatiunei critice care a nei §i Neptun, ftapte camere, cur-
Se afirma cä d. Gogu Canta- provocai demisiunea primarulul ,si a aju- te singurä.
cuzino ti-a dat demisia Cu con- toarelor sale, motivata numal de atei che - Doritoril se vor adresa la Avo-
Rana grava care roads partidul liberal ditia ea sä lase mina liberti d-lní mafl a conduce destinele farei, ne mai pu- eatul N. A. PAPADAT, 14 Strada
directia nenorocita. Ea l'a adus in ha- Sturdza sä inceapä negocierile tind tolera o asemenea situafiune anor-
aeesta si, daca si de sci inainte va urma de impacare pria d. Engen Stä- maid, sub- semnafii nevoind sd $ï asume Iodes, Bucurestl.
niel o räspundere, dernisionäm din consi-
ast -fel, acest partid va fl nimieit (a- tescu.
liul comunal. De vîiì.zare
El bine, d lor, nu pot azista ca un simplu Cum insti, d. Stätesen este de C. Plesnila, St. Stoicovicl, N. Filipide, Gr.
Casele din Strada Sfìntu Spiri-
don No. 49 sub Popa- Chitu, aviad
Cantacuzino se va grab' sa-al
la desmembrarea miine, poate, la nimi- curte mare si gr !dina spatioasa,
cirea lui. Si aeeasta pentru ca ed nu stint retragä demisiunea, de eum-va Ministrul instructiunil a numit ea director suprafata 1800 M. P. tralnwaiul la
liberal de porunceala, ci adevarat liberal. nu fti-a retras-o pina acum. al invatamintulul secundar si superior pe
10 -15 pa *i.
Elemente retrograde u i reaccionare d. V. Praja, profesor de laced.
Demisiunea d-I4G. Gr. Cantacuzino
Noul director va infra miine In fune- Puse la credit.
S'ad introdus In partidul liberal o mul- tiune.
time de elemente retrograde, reacfionare.
De aceea el dl inapol, pe chid partidul
D. G. Gr. Cantacuzino fi-a tri-
Primim din partea d -lud M. Korne, Doctor in drept la Paris, Prof. universitar
I. Tanoviceanu
conservator face pe lie -care zi progrese mis demisia motivatä de membru urmätoarea scrisoare :
(Aplauze). in consiliul de administrafie al 4 Martie, 1898.
AVOCAT
Si va continua sä dedada partidul nos - Creditului f uncia r rural. Domnule Director,
S'a stabilit In Bucuresti, Strada Ino-
tru, pentru cä tinerimea culta ne päräseste, cenfil No. 4 (lingä Biserica Popa Rusu).
De douä-zeci fi cincï de ani, a- In numarul de erl al ziarulul dvoasträ, Orele de consultare 8 -10 a. m.
excluziviste a partidulul dica de la fundaliunea acestei so- aor. ....
A fost un moment Bled d -nil Take Io-
cietáti, d-nii G. Gr. Cantacuzino Iu r,rrapiirafi Maiini i IJuelle Agricole inainte ile a ri*ifa
fi Th. Rosetti, fäceaú parte din CIE.. MAI MARE DEPOSIT DE TOT FELIIL DE
In partidul liberal, dar nu s'a putut
din consiliul ei de administratie.
La recenta alegere ce s'a fei cut
MA ILOTE .i LJXELTE AGRICOLE
Medalla de Aar -es 1! Medalla ile Aar
1891 1891
Cum se tace cä d. Delavrancea n'a mal eliminat. Conditiunile acestei eli-
putut sta Intro d -v.? De ce d. Djuvaia, mi-
nistru Hoar si luminat, n'a mai putut trai
intre d -v ? Dar d. Xenopol, oro de talent,
de ce v'a pärasit P Uude -a, d -lor, tot tinere
zrzinarï dull pe Mid apucaturile
necorecte ale colectiviftilor, alaturi
de cari, un om ce se respectä nu
EUGENIU BEHLES
/tepresentant General
tul entusiast, care faces fila partidulul ? mai poate sta. al
Tots v'ad parasit, din pricina batrinilor re- Renumitel Fabric! TH. FLÖTHE1t din Germania
trogazi, reactionari, cari ad directia parti- Se hotel' rise candidai ce trebu-
dulul. (Aplause prelungite). iaú sa fie realefi, qi printre a- BUCURESTI
cestia era d. Th. Rosetti. Strada ltbeeeu- f'odll, i $i 3 (In dosel Asez. Brîncovenestl)
SENATE(. D. Cantacuzino, ca prefedinte i Se recomanda Dlor AGRICULTORI, pe lingä tot soiul de
Sedinfa de la J lllartle al consiliuluï, a prezidat alegerea A/layini ti Casette Agsieole ti Industriale de o eoliditate Ai per-
fi, pe cind prezida, a observat cä feef iune sa<eintrecutá
Sediota se deschide la orele 2.30 sub pre -
d. Sturdza fi oamenii sai se
sdinta d lui N. Ganea.
Prezeuti 79 d -ni senatori.
Pe banca minisleriala d -nil general 13e-
datil, la nifte manopere de cari cei
de-
LOCOMOBILE i TREERATORI
mai vulgari agenti electorali sunt din renumlta Fabrieá TIL FLÖTIIER
rendel, Ionel Bratianu, Spiru Haret. Se fac Premiate Cu M E D A L I A D E A U R la concursul de la
formalitatile obicinuite. singuri capabili, in scop de a in- .COALA DE AGRICULTURA data Herästräü 1891
D. V. A. Ureche depone pe biuroul Se-
natului, un protect de lege, din initialiva
locui pe d. Th. Rosetti prin d. FIiirÁT i899
Eug. Statescu, cea mai înaltä ex- TR E E R A T O A O E A NOVA TATA
parlamentara, pentru modificarea mai mul-
tor puncte din legea pentru administratia presiune a ghefeftarPor, care nu- Eli
Prevazut5 cu Tripla eurvifiloare, Tree vintarii ceea -ce nu posedä niel
D ibrog a. mai ast-fel se poate îmbuna. alt sist
POHUMB aplicabila numal laa TREERATOAEA R E RC a Ad pe
D. Sefendache se punge ca dezbaterile
Senatulul saut foarte gresit publieate In D. Cantacuzino, revoltat, fi-a zi 150 1.!uá la 200 chile mari de porumb, eu sail fiará fol fárä risipit
inaintat demisia. Lipsa d-lor Can-
Monilorul Oficial. Cu privire la interpelarea
pe care d -sa a adresat-o primulul ministru tacuzino qi Rosetti nu va fi de
Plugurl do tot felul eu 1,,,2, 3 ki maT multe bräzdare li ea SE-
MARATORI de PORUMB,
Cele mas porfectionate si solide, construite din otel
suet paragrafo futregl grezlite si al eäror SECEHATORl wimple, CONTINENTAL. ;ti COHITOA1I ?
sens e eu totul pe dos. D -sa cere ca atele folos institutiunei Creditului fun- Cele niai solide i mai practice, Model 1898
gresell iuteutionate sa fie rettificate. ciar. CV TAISCL LA OREAPTA
Biuroul is act. SECERATOARE BONNIE" din renumita fabrica Johnston
D. dr. Mihalescu adreseazä o interpelare Ziarul Marina allá cä (Adria», din Harvester (America)
miuistrului de interne, eu privire la 2211 de t'u le mai usoare si solide, construite din otel garantat
fuuctionara postali, cari ad obtinut prin Fiume, So:ietate ungara, va dezvolta Garantie absoluta pentru buna functiorare li material solid al tutulor niainelor
concurs locurile for si cari servese tara a exploatatiunea sa, in sensul ca va creia liepresentant general al renumites Case .SIMMON Iii`ess,1,'at 4.
primi absolut niel un salarid. in curind un serviciù ynaritiln in Marea - l'entrse inwtalafiuni de More perfect Aalou.aficrr ira faltar
Se intra in ordinea zilel. Neagrä cu un nog capital. Acest ser- ®1ii111151111111
 EPOCA

FOITA ZIARULUI tEPOCAs
2t
J. P. JACOB.9E1V
INTRE VIATA BSI VIS
NIELI9 LYHNE
Vorbise incet, cu un ton trist, in care
nu era amaräciune, dar cu o stranie vi-
bratie In glas. Ea nu -1 cunostea vocea
ac.eea si fu miscata si se ingalbeni
putin.
Niels, replica dinsa, sa nu -ml prezicl
nici un rail Adu- ti aminte ca tu nu
eral aicl, ca el nu eram sigur de iubi-
rea mea catre tine : nu stili pina la ce
punct era adevarat, mi separea ca ma
intereseaza numal. Era ca un cintec
foarte dulce care avea numal aripi spre
a ma ridica... Nu ma simteam apucata
de brate viguroase... Cel putin aceasta
o credeam pina in momentul in care
hotarisem de soarta mea si rostisem da .
Am tost tirita... Aveam de luat in seama
multe fiinte si multe lucrurl.... Fratele
mea, Hardenskjold, stil, eel care s'a dus
in colonia... care a facut cite -va nerozil
p'aici... S'a intors, si acum este foarte
serios, foarte la locul lui. Acolo ajunsese
tovarasul unuia ; a cistigat ban! multi si
s'a casatorit cu o vaduvioarä foarte ho-
gata, dregutà de femeiusca, te Incredintez.
S'a impacat cu tata... Hardenskjold,
s'a schimbat cu totul :' E foarte respec-
tabil, 'I e teaina de gura lumil ; in
fond, e grozav de marginit !... Fireste
el a socotit de cuviinta sa nia impac si
el cu familia... De cite -ori venea sa mä
vaza, ma cicalea, ma ruga, ma pova-
tuia... M'am gindit ca tata imbatrineste
si m'am invoit la ceea ce -mi cerea... Si
fata cum vechile legaturl cu familia
s'aü infiintat din noli.
Taca o clips, apol se intoarse ca sa -sl
scoata cu graba mantela, palarla si ma-
nusile, continuindu -sl si tot de o data
cuvintarea.
Hardenskjold avea un prieten care
e foarte considerat, afara din cale con -
siderat... El gasira totl cu cale ca tre -
bue sa -1 iati de barbat, si doreaü mult
s'o fac... Consideratiunea de care se
bucura trebuia sa -inl ingadue sa - ml re-
iaü locul si rangul in lume... De multa
vreme rlvnisem aceasta.
asa ? Nu ma
N'al fi crezut -o, nu -I
credeal facuta asa ? De atitea ori lini
batusem joc de societate si de ne-
ghioabele el conventiunl, de morala pa-
tentata, de termometrul virtutet, de
compas spre a determina ceea ce este
femenin si ceea ce nu este !... Aveam
alita spirit anindoul t E ceva de
plins, Niels, cind te gíndestI ca nu era
nici un cuvint adevarat In tot ce spu-
neam atunci... Vezi, noi femeile, nu
putem sa raminem mereü in stare de
vrasmasie fata cu tot ceea ce este con -
ventiune in lume. In adincul nostru dam
dreptate acestora fiind -ce
rea se ne judece ; not ne plecam ina-
intea sentintelor for si suferim chiar
ciad ne diiln aerul de a fi foarte in-
drasnete. Nu ne este usor sa fiat ex-
ceptiuni, Niels, poate aceasta ne ar
face mal interesante, dar nu ne este
natural. Intelegi Niels ?... Nu -1 de plies?
Cu toate aceasta nu trebuie sa te mira,
ca am fost miscata atlindu -ma In me-
dium de alta data.
Atitea anintiri iml vorbeaü.... mal
ales amintirea mames, aprecierile, ideile
sale. Mi se pärea cA ma intorsesem in
port, totul era linistit si corect Impre-
jul meü, n'aveam de cit sa ma leg si
ea spre a fi fericita restul zilelor mele...
si m'am lasat sa fia legata, Niels !
Niels nu se putea opri sa nu uin-
beasca, avea constiinta superioritatei
sale si dinsa Ii facea mita : i se parea
atit de naiv nefericita, in vremea ace -
lei spoveduirl ! Se induiosa, nu mal ga-
sea nici o singura vorba ca s'o invi-
nuiasca.
Se apropie de ea.
Doamna Boye intorsese fotoliul, se
lasase sa caza pe el si ramasese acolo,
in atitudinea unes finte obijduite, pa-
rasite de tots, cu bratele In jos, eu fata
plecata, cu pleoapele pe jumatate in-
cu privirea tintitä, printre cele
doua sirerI de scaune ale salonulul slab
luminat, pina in anti - camera intune-
coasc.
Niels isi puse mina pe spatarul scau-
nului si se apleca spre dinsa:
Si, pe mine, mit uitasesl ? sopti el.
el aü pute- Ea paru cA nu aude, nu-sl ridica ochil.
Dupa o clipA, dete ilcet din cap, de
doua orl.
Imprejurul lor totul era taud. Apol
auzira o servitoare cintind prin sala, tind un oftat si lcsind Inzise Niels seo-
pe cind stergea minerele de pe la usl.
7.gomotul nasturilor de alama frecati, rugator sj ridicind asupra lui niste ochi
íntrerupea cu brutalitate tacerea si se
auzea numal bataia regulata si somno-
roasa a jaluzelelor.
Tacerea aceasta le fura cuvintul si a-
proape sj gindul. Ea rainasse in aceeasi
atitudine, cu privirea mereü tintita spre
anticamera intunecoasa, si el continua
sa se apiece spre dinsa privindu-1 mi- tea, suspine cari expirait pe buzele
cite patrate ale rochil.
Impins de lincezitoarea tacere, Incepu,
aproape fera sa-s1 dea seama, sa legene
foarte illcet fotoliul.
Ea-si ridica pleoapele spre profilai tl-
narulul; apol si le apleca iar, covírsita
de o pace dulce. Era ca un fel de lunga
imbratisare, ea o cadere In bratele lul,
de cite ori fotoliul se dedea indarat ;
cind se lasa inainte si cind picioarele
el atingeaii pamintul, era si atunci ceva
dintr'Insul.
5i el, de aseinenea, simtea aceasta,
jocul incepea sa-1 intereseze, încet incet,
glabi leganatul. Cu cít tragea mal inapol
fotoliul, cu atit i se parea mal mult cA
o are cu totul. Secunda care preceda
miscarea inainte continea o sperantd,
mica lovitura in sec pe care o dedea
parchetulul picioarele el nemiscate, ii
facea o stranie multumire ; era o phi,-
cere si mal mare in sfortarea pe care
o facéa spre a apleca si mal inuit foto-
liul si prin care el o silea sa -sl apese
si mal Inuit piciorul pe parchet si sa'st
ridice genunchiul.
Sa nu mal visara !
voe scaunttl.
Ba da ! zise ea cu un ton aproape
aliad de inocente, inecat! de melancolie.
Se sculase Incet.
Nu, sa nu mal visara, urmA Niels,
Ilervos. Destule visurl aü plutit Intre
nol. Nu le -al simtit niel o data trecind
ca o suflare pe obraz sal prin partit
tal ? E cu putinta sa nu fi auzit noap-
tale ?
It trecuse un brat pe dupa miljoc
o scruta. Sub sarutarile sale 'I paru mal
putin finara, dar mal frumoasa, mal is-
pititoare.
Trebue sa stil, zise el, cit de mull
te iubesc, cit am suferit ! Ah ! daca pe-
retil camerel mele ar putea sa vorbeasca,
Tema !
Si ce ar spune peretif, Niels ?
'Ci -ar spurie de mal muli de zece
mil de ori: Tema ! Ar pune in numele
atesta rugaciunl, gemete, desnadejde,
chiar si amenintarl.
tii amenintarl ?
(Va urma)
Dr. ROTH
1Vo. 3 Calea Rahoret No. 3,
Hue Biserica d-na Bi-sials
orele de cousaltatie 4-a d. a.

. STOMAC,ALECAILOROiïNARIc Les Véritables Eaux )0,nbraies de 'h

`
O ANEMIE,GASTRAIGIE DIABETAI

VAR HIDRAULIC APELE ?

tr
DISPEPSIE,CHÓ
SI PENTRU CALITATILEi
CAMPULUNG
Calitate Superloará MINERALE DE

PauiutSS?LEGEk
LITINATE si LA
RHUMATISME
Joua les Saurces
VICHY-ÉTAT FABRICi DE l' AR ALB
DIN FABRICA SONT RECOMANDATE
CÉLESTINS s
IN
SOMITATILE
DE CATRE
GRANDE- GRILLE ; JUDETUL I11.USCEL
ERNEST MANOEL & OBLED M :DICALE îN BÓLELE DE
HOPiTAL
DIN
Efirte gazo'si si placutd le baut.
anlesterattí sau nu, cu utile báulurá.
Extase le nom sur la Capsule
et l'Etlquette. VAR ALB GRAS PRIMA
CA.LITATE
COMARNIC
Comenzile se vor adresa
SINGURA APA PURGATIVA
Les Seules veritables
Pastilles de Vichy sont les
Pastilles VICHY -ETAT
VAR STINS
reprezen-
lanlului general pentru bald tara
INLATURAND SURSELE UNGURESCi
fabriquées aven los sels natnrele
extraite des Eaux Vichy-Etat VAR HYDRAULIC
COMPRIMES DE VICHY
CIMENT $tii IPSOS
T. ZWEIFEL
BUCUREITI
CARE PRODUCEAFARA DE EFECTUL SIGUR
SI NEJIGNITOR SI 0 ACTIUNE CURATIVA
'ÿj.1SUPRA ORGANELOR BOLNAVE.(- .
aux sels naturels VICHY -ETAT
pour préparer l'eau artificielle pie
Vchy gazeuse.
Agent G,In cal pour la ROUMANIE,
BULGARIE, SERBIE: In
C011f[[ENZILE SE P)RIMESC :
Bu curestl, la : Bittloul no8trtt, Calea Grizifrï',
IAs' I UN PÁHÁREL FACE ACELAS EFECT CA A. O. CARIBBT, B:ear.,t
Cales Molitor, 31. Strada 11rltitrepolier, L 0 STICIÁ ÎNTREAúA DE AVA" DE BUDA. D -t Bernard 4. Co., Grail-I fei, 62,
CALATI, Strada Egalititteíl, 46. SE GASESCE DE VANDARE LA TÓTE
La Typografla EPOCA se afli de vin-
Ioei/' BttneB'eu,
FARMACIILE SI DRDGIIERIILE DIN TARÁ.j
si la D-nul Iosff .,Il:one8eu, Raedr.
Lare hurls maculatura cu 110 beni kit
L ioadegypa

DACA P Lt
lus 7 T
IJ L D V OA.STRA CADE . .
E., Guturaie, Tuse
Bronsita
Grippe, Inïluenta
Astmä
fPODÄCRA,PIATRA
REUMAaSML
dace este tara ptitere si tara lucia, dacá aveti matreata sari ori -care
alta afectiuuo a piolet capulul ìntrebuintatl miraculosul giRON CU
surit vindecate prin

PETROL
LIQUEUR * CAPSULE
Sruri1e Granulate Efervscete I
de LITHINA
I
PENTRU PAR A se cere adresa de CH. LE PE6D80EL
care întrnneste pe lînga calitati si aceia de a tnlesni ondularea LE PERDRIEL & Cie, Paris.
p? ruln1. Intrebuintarea este usoara, placuta si Para pericol. . ,...:. ;.
PREPARAT DE HAHN, FARMACIST IN GENEVA (Elvetia)

i
RUE JACOB, AIME
D E P O Z I T:
BUCURE *TI : Ilio Zamffresca, Str. Academiel 4; Basar Universel. Cales Vie-
toriel 31; Mihail Stoinescu, Str. Academieï 2 i Droguerie Tetzu Str. Lipscanï 1.
GALATI : Boreovicï, Bazar anglais.
BOTOsANI: Farmaciile :: Perieteann si Nicoleann.
1AS§I: Farmaciile Zbyszewsky ,ki Konya.
BACAII: Droguerie Andreescu.
Bubbie
Bele de Piale In tote iai nfal:!lie

Tipografia EPOCA executä tot felnl de lacrari atingetoare de aces-

stä arta, en cea mal mare acurateta si cu pretori foarte modérate.
Promptitndinea si exactitatea annt devisa Tipograflel.
Catare
básicei
0 SOBE
D[EIDINGER, PARIGINA, COMETIIL, YIILCAN (belUlane)
PEffiTRII
CALARA§SI : Farmecia Tit:ek. osemissimiumme IgCALZIRE Cu COKS, CARBUNI DE RftTRÄ SI LUNE

MEDICAMENT PHOSPHATIC
IN DE VIAL
VINUL DE VIAL este un modifleator pu-
ternie al organismulul in casurile de :
ebdilitate generala, crescerea intarziata, con-
valescents lungs, anemia, perderea ape -
titulul, a fortelor slabiciunel nervoase.
Dosa este de un paharel de lichior in-
naintea mesel. El complecteaza nutritiu-
nea insuficiente a bolnavilor Ili a con -
valescentilor.
Farmacia VIAL Lyon, rue Victor -Hugo, 14 t in tóte farmaciile
onmonconoms
:11
Tuica de Florica Matin' delineate
rat IVI OBI L E IDE FI ER
Lacrima de Prune
Tuica de Goleti Instalatiuni de Incálzirï Centrale
(Marca de Ct»nerciü este depusä la Tribunalul drag)
Tuica este fabricatä din prune; flingurä n® Fabrea COMETLJL
vätämätóre mänätäteï; cel mal bun apetissant. AdiDlf Salomon
Nu trebuie sa, lipseascsi. din niel o casai. IDEPOSIT : Strada i)O;ttlltulei, 14.
Marro D® p o$ i t laP'garra C#o1®ttï DEPOSITE IN PkI:OrINCIIp
NT, la d-nul Jacques Davidovici, str. Läprafneanu, 37.
VerFrtle'rentras en aroe etti se atdreAege la
ION lß- ItID llLRl9l1 tl, lNte¢tl% Craiova, la d. Petrache Audreescu & Fil, str.. Lipscrnï.
111111116

!! BOALELE SECRETE !!
Specific Antiblenoragic, Stoenescu
E MIN
CeCs
Cea mal( bunä calitate existentA

DE USINA DE GAZ
d
D -na A .N N A
renumita cártnráreasii
care ghiceste cu mulot arta trecutul
presenlul si vitorul, locueste in
Strada Tiiranilor, No. 35
PILULELE ELVETIENE
i;,ICR, BRANDT
ALE FARMACISTULUI

trinl),
vi se furniseaza la domiciliìi, in sacl sunt recunoscute asla-zi in tutti lama ca sigure
CAPSULE tona de 1000 kgr. grentatoa garantata 11611611111111 {li nevlttlmätoare, placiste la luare ,i eftiue
en capaivat de Bada -salol tai santal
Niel unul din antiblonoragicele existente
doua conditiunl de asimilare repede :Ii nu pins scum nu Implíne §te cele
trita traectul intestinul. Aso -
46 1. ® i 46
daca vä adresatl printr'o carte poytala
Serviciü de Bidoane Ei Läzi
la domicilifl
Este un pre4ios medicament de casA la derangea-
rea organelor abdominale, constipa fe 1i consecin-
e1e lor, ce: MaladiY ale flcatnln HoemorhoisT
ciatilrneia substantelor ce compun aceste capsule este tot ce actualmente saü personal case! dnrere de cap, amoteall, ri spiratie doflcill,
Palpitatie (batee de inima), lrpsi< de petit do mincare, nmflätnra pintecelnl,
>Ztiinta are mal bun i mal incercat In tratamentul blenoragiilor. Modul
eu totul no0 }i special dupa care suet preparate aceste capsule, fac ce A. 9,GOIGnsTEIIV rägñial , congestiunT de cap fti pept, ,i
este gara de ai-ouste un u7or
vindecarea M tie repede, complecta §i fart de a deranja stomacu ; ast -fel
ca convine tutulor persoanelor chiar celor mal debile. Acest noti medica-
STRADA DECEBAL,
BIICUREtTI Telefon No. d6.
Tot acolo se afta In deposit : Coes
9
11Iedleaineiit Depuikltiv
Incerrate recomandate rte cite-va mix de
ment viudeca in scurf timp complect si radical scursori, (seulement) noi tnetliciuñ. l'apurile farmacistulnl RICHARD medici: practicï ii prof.sorl rie
si vecbi alit la barbati tit ,vi la femei, precum si blenoarea, poala alba,
etc. Pre(n1 nnel enta 4 lei. Asociat eu steste capsule sa recomanda
eu succes IuJectia santallua. Pre(nl tinti flacon lel 2.50.
Depozitul general: Far» oncia MIRIA
marunt pentru sobe Parisino si Bel -
giane, lei 54 toua. Coen de Fonderie,
Coes de Ferarie. Cìírbonl din
note engleze §t.i de Kardiff, Antracit
englezesc prima calitate, pentru sobe
mi- PETROL BBANDT all obtiuut o ropatatie
netlgl(dnit]i, ast -fel In tit astá -a1 pretutfindenl
snot preferate tutulor pre -
paratinnilor do fetal steers ,
A SE FERI LA CIIMPARARE DE IMITATIIINI '
Veda, No. 66, BucureFer. De vinzare la .principalele
NTOENESOII Strada ltfihai?
'lelies, Briquette, etc. A se cere numal Plinlele Elvetiene ale farmacistului
farmacia din fard.
In provincie uncle aceste preparate nu se gdsesc, se expediazd imediat Expediüiuni en gros i en detail din care poarla ca etichetti o croco alba pe fund roviti. PretnlItich. Brandt
contra uuuï mandat potai. Bucurestl, Constanta si Braila la on -ce Se gasesc la toste farnulciile ,i drogueriile principalecutlet lei 1.50.
din tara.
statiune a tailor ferate. Adresa: Golesci, 12 Depoul general pentru If
1 inanumonmsan
Rumeni:s la farinacifili d actor Thuringen, lII Bucurettl.
Bncure §ti. Tipografia EPOCA Strada Clementes No. 11111111111 411111
3.-- Bucuret2tI