Wí,li

SERIA If!— ANUL XVI — Nr, 683 21 M»©mbrfe 1940 3H 0 LEî 4 PAGINI

PROLETARI D IX T O A T E Ţ Ă R I L E U N IŢ I-V A t
Director i
MIRON IÜNS7ANTINF.3CU
TELEFOANE ■
Central»
Tipografi» *
ABONAMENTE
Lunar W ®
PENTRC MUNCITORI. MI: t.
TARI. TARANI ŞI STTJDBN t 1
Lunar C®1
Redacţia ff »«minlstr##*
Strada Belvedere Nr. I
Cont l» Cee Ne. MSI
Tex» poştali pl»H« In nnmem»
«onf Aprob Dir. 0-1« P. T.
llf 11157**44

Tw GheorgVa G heorghiu-D ej p rim ul candidat al Capitalei Îşi e x e rcită dreptul la vot üje

entrii prima data în istoria sa

Donorul român a votat liber!
ML — WL \ im — ............. ..................................................................... ■■■........ .......................... . ....................... ..........■

Intr’o atmosfeiă de sărbătoare si intro ordina

desăvârşită, cetăţenii sa u prezentat
la vot în p r o p o iţii n em a iv ă z u te
EeleM şl coitildäfil opoziţiei recunosc
legsfltetea deplină a őpcrallnnilor de votare
—Birourile electorale fe-au asigurai toate
p o sib ilită ţile de participare şi eo n ivo l —
Aşi minţi dacă n’aşi re.
« ■ H c a » « p te l@ !c p u J U n c e cunoaşte şi n’aşi con.
firma că alegerile din
România au fost nu
şi m i fe sfm e c f a a l © a * « « a io lc a a * ® . numai libere — pentru
D. Dr. P etru Groza, preşedintele C onsiliului de M iniştri, depunând b u le.
ţinui de v o t în urnă

prima oară libere — ci

şi cuminţi, şi serioase. Ctim desfăşurat s a u
■a ^»«tsra«® S @ ş a m i <saae S o a r e le cetre a r â s » ,
r it în a c e a s t ă M arţi, 19
M o e m b r ie 1 9 4 6 , tleasu»

uzcal aaa $ © l« a lâ la l< e « a l o r « I«

ptra R n m â n ie i — e i b in e !
n u m ă îit d s c s c c ă v a f i
u n s o a r e a l v ic to r ie i în
alegerile in Capitală
t o a t e d o m e n iile a®ti v i­
s's Şfti u m a n e . Erl dimineaţă, după ce redactorii „Scânteii”
d re p tu l d e a>©S® a d e c l a r a t d . B. H ú r é , şi-au făcut datoria de cetăţeni, la urne, s’au
d ir e c t o r u l x i a r u l n i răspândit în lungul şi latul Capitalei pentru a
„ L ’O r d a e “. desprinde aspecte şi momente caracteristice
R e p o r ta ju l In p a g . 3 -a
« S a « tlc c u râ f « a n a c am sa« * M amă şi oetăţeaincă din marele eveniment naţional al primelor a.
Corespondenţii noştri d>n întreaga fără transmit legeri parlamentare libere.
Redăm mai Jos, în cadrul unu! mare repor­
a a a s l © - t a r u 3 â e a i a s i e cais. m l e a a t u l
Iţa la la e rlta le c s a l c g c r t l e r ţ
Alegerile au decurs taj colectiv, filmul istorice: zile de 19 Noembrie
1946.

în ordine şi linişte
fie a c e rc u a a d * I ® ta c e e ® P E ALOCURI, E C H IP E L E D E Ş O C M A NISTO -
B R A T IE X IS T E AU ÎNC ER C A T SA T U R B U R E L I­
La atelierele C.F.EL- Griviţa
s ă ia Itu rb u re ® B E R T A T E A O P E R A Ţ IU N IL O R ELE C T O R A LE ,
T R E C Â N D LA A S A S IN A T E Ş l A G R E SIU N I ÎMPO­
T R IV A A U T O R IT Ă Ţ IL O R ŞS F R U N T A Ş I L O R votează un norod intre?: C E F M Ii
DEM OCRAŢI In faţa celor şapte secţii de votare potriva m uncitorim ii se arată tuşi a-
- A u t o r ită ţil e şi c e t ă ţ e n i i , a u r e s t a b i li t — Unde au fost provocări şi asasinate — depe teritoriul Atelierelor aşteaptă, tât de neputincioasă, ura îm potriva
în rânduri strânse, m ii şi m ii de băr­ lor n u -ţi poate um ple tot s u fle tu l;
baţi şi fem ei. răm âne m ult, m u lt m ai m u lt loc

c u u ş u r in ţă o r d i n e a -
En momentul când
închidem ediţia, în
secţiunile de vota­
re are loc numără­
toarea voturilor,
iar Ea unele din ele
votarea continuă.
Rezultatele le vom
publica în ziarul
nostru de mâine
Ziua votului, sl de sărbătoare, la atelierele Grlviţa-C.F.R.
i,In aşteptarea rândului, h a l să’ncingcm hora m are”
IXupă cmm ne inform ează coresp ondenţii noştri din tară, alegerile au
decurs în ORDINE Ş I L IN IŞT E şi a cest fapt se cuvine evidenţiat cu atât
m ai m u lt cu cât agresiunile şi provo ţă rile opoziţiei au încercat să îm.pic-
Pe chipurile lor — o expresie de pentru bucurie, p e u 'ru sim ţirea cal­
seriozitate concentrată, de gravitate. dă a frăţietăţii noailre.
N u-i greu să ’nţelsgi că pentru fie ­
care din ei, clipa aceasta a fost în ­ Nu sp u n c u m m&í c iie a m ă
dice normala desfăşurare a votului în unele părţi ale ţării. Dacă le-ar fi delung şi dureros aşteptată, că ea a-
stat în putere ar fi făcut şi m ai m u lt rău, dar cu câteva echipe de derbedei duce răspunsul — răspunsul LO R — Intrăm în Secţia de votare No. 143,
nu se poate sta îm potriva voinţei po pitlare, hotărîte să se exprim e, la o întrebare care le fusese ciuruită instaia ă I n tr a h l a spaţioasă. P ri­
Este însă evident că — aşa cum au fost organizate — provocările şi
asasinatele s’au făcut după u n plan stabilit dinainte dp către capii „isto-
în trupuri şi ’n inim ă in altă zi... m a noastră grijă; s» »'Am de vc bă
Ziua aceea — era ÎS Februarie 1933. cu (le'cgaţ i o;cziţ'.ai.
Hei“, cari urm ăreau ca prin teroriza rea alegătorilor să-i împiedice dela Ziua aceasta este ziua socotelilor,
îndeplinirea drepturilor lor cetătene Şti. oferind astfel material documen-
tar cercurilor străine interesate la şt irbirea independenţei naţionale a Ro-
ziua deslegării.
— T» ui n.crge cum nu ss poate
mai bi re- Ai át eu cât şi colegul meu
Şi ceferiştii votează cu gravitatea
m ânie i.
încă de acum câteva săptămâni, capii bertăţli alegerilor de către forţele de­
cu care străjuiau în ziua de pomină uu avem nici® nem ulţum iri; r,c de­
pichetele de grevă porţile ateliere­ clară unul din cei doi delegaţi m a­
tt işti.
organizaţiilor din opoziţie au făcut de­
pozite de arme şi muniţii, pe care u r­
mocratice, au făcut aproape inuVlă in­
tervenţia autorităţilor.
lor. s
O fa n fa r ă !... In m ijlocul curţii a — Ne puteţi spune num ele d-voa-
mau să le folosească în momentul ale­ Treime remarcat în această ordine de început să cânte muzica atelierelor. •tră? — irtie b â J.1 noi.
gerilor.
Ei au dat circulari secrete şi au con­
idei, calmul şi hotărirea cu care popu­
laţia a Întâmpinat provocările şi diver­
Atm osfera solemnă s’a risipit. Fără
team ă să-şi piardă rândul pentru
— Nu spun cum m ă cfchirJ, . Ca
care au aşteptat ceasuri întregi, ce­ a d te r s s r politie v'a:n spus şi aşa des­
stituit echipe de şoc înarmate In acest
scop. Prezenţa masselor uriaşe popu­
siunile opoziţiei.
Vom aminti numai câteva cazuri de feriştii (şi mai ales ceferistele!) se tul. T otal decurge în cea. mai strictă
lare In stradă şi organizarea apărării li- agresiune. prind in horă. De dragul fotografului I k g s'iia te .
,»Echipele“ acţionează cu grenade şi tae firele
„Scânteii’’, care vrea s’o prindă în-
tHo singură poză cu fanfara, hora se
înţelegem că am u’ nu vrea să tio
deplasează, în hazul general, spre o prost notat de Şefii săi politici — şi
de teîefon peluză unde... ne um plem cu toţii de nu insistăm .
noroi până la glezne ! A tâta pagubă ' Ceeace. fireşte, nu ne-a îm piedicat
In corn. P ita r u -D â m b o v iţa , re a c­ fost tăiate firele telefonice. Ataca­ Când. tot poporul e cu noi, când
mâna de oameni care unelteşte îm ­ Continuare în pa*. Il-a coloana 1-7
ţio n a r ii a u aru n ca t g re n a d e în torii au fost arestaţi.
c u rte a ţă r a n u lu i S T O IA N V A S IL E , In c o m u n e le V â rtro p e şi A rb ea s-
p r e ş e d in te le F r o n tu 1ui- P lu g a rilo r. ca -T eleo rm a n g ru p u r i d e mardşti au
In tr e c o m u n e le B ă rb u Ieşti - V o i - a ta ca t p r im ă r iile p en tr u a fu ra b u ­
n e şti-R â u l  lb -V o in e şti-T itu -D â r - le tin e le de vo t. In fa ţa r e z iste n te i
zen i-T itu , O d o b e şti-T itu . ca şi în ­ h o tă r îte a p o p u la ţiei, a u fo st siliţi
tr e Le-1c e ş ti şi D o m n e şti Mu.sce] au să se retra g ă .

D. Romniceanu atacă Prefectura pentru ca apoi

Prefectul să fie silit să-1 salveze de furia
populară
La Galaţi, d. M. ROMNICEANU în
fruntea unui grup d e d e rb e d e i a în ­
cercat să p ro v o ace dezordini în faţa
Palatului d e lustiţie, ţi a ocupat apoi
în p arte, localul Prefecturii Covurîui.
Fiind scoşi im ediat din Profectură, d.
p refect Ignat a pus la dispoziţia d-lor
Romniceanu ţi Gh. Sim icnescu o
gard ă perso n ală spre a-i salva d e
furia populaţiei.
In com unele MERA-PUTNA ţî TU-
In faţa localului de vot BOR VLADIMiRESCU-Tecuci localurile
d e vot au fost o cu p a te cu forţa d e
b an d e le d e huligani în timpul nop­
ţii. Spre ziuă au fost goniţi.
In eem. DOBRA-Hunedoara, s'au
tras focuri d e armă asupra p reşed in ­
telui secţiei d e votare.
Primarul din com. Sarânga-Buzău a
fost m altratat d e maniţti.
La Brăneţti-A rad, b a n d e le m aniile
Continuare in pa*, I lI- a coloana 1-2 Militarii, pentru prima oa.ră la voi
 2 .SCÂNTEIA" Säa

CUM S’AU DESFĂŞURAT ALEGERI

La atelierele C. F. R. - Grivîţa
Tov. A aa P&ufcer, fa, a te lie re le C.F.R.. G riv îţa
( C o n t i n u a r e d i n p e g . l - a ) i p a r’că să -i am p le to t tim p u l fă p tu ra
1 şt ochii zglobii — a z b u ra t A i zice
să ta» interesăm de m anete lui. Se
num eşte Ion B un eseu, ia r colegul lub
Băduţ PavcL
S s m i ©îe, sa u n u »wnft e le ?
M ă u it îm p re ju r şi-m i d au seam a
eă m ăear în tr’o p riv in ţă p rieten u l
nostru Bun eseu se ’nşeală. Legea p r e ­
vede eă în incinta localului de vot
tiu este perm isă propaganda electo­
rală. Şi totuşi...
Aici, însăşi h ala aceasta lum inoa­
să, cu ae r condiţionat, cu scenă p en ­
tru reprezentaţii şi gata să se tr a n ­
sform e de câteva ori pe zi* când în -
tr ’u n m in u n at club m uncitoresc, când
în cantină — e... propagandă electo­
rală s a d e a !
A liniaţi „prin flanc câte u n u l”, din
fundul sălii şi până p rin mijloc, —
votanţii: trei s e r ii In frunte, o tin e­
rică. I s’a dat să f o în m ână b u le­
tinele celorlalţi 13 votant! din seria
ei şi e grozav de em oţionată. M ereu
se întoarce şi pune în tre b ă ri soţu­
lui ei.
D ar acesta.., e n u m ai p u ţin emo­
ţionat: nevasta LUI votează p e n tru
prim a d ată în viaţă.
— S ta l fra te dragă, lo c u lu i n u te
mai întoarce m e re u ! L a vot, om ul
se cade să fie disciplinat 1
Alta, ceva m a i în urm ă, ţin e m âna
la gură. Şi m âna asta închide acolo
nu m ai p u ţin ă em oţie şi n u m ai p u ­
ţine în treb ări decât ale zgomotoasei
ei surate.
In tre tim p, p rim a a p rim it b u le­
tinul de vot şi şe în d reap tă spre ca­
bină. Da, ea e... Şl totuşi, p a r’că n u -i
e a ! Tot n eastâm părul cela făcut
" ea, îi urm ăresc fiecare m işcare, o în-
i dâneă, care contrastează p â n ă şl eu
1 calul de vot:
că a crescut cu u n oap, aşa de d reap ­
tă se ţine, şi 'n m ersul ei, în paşii
ei m ăsuraţi, lenţi, e a tâ ta dem nitate,
în m ân a ceea ab ia-ab ia în tin să în a­
inte, cu buletinul, — a tâ ta evlavie,
a tâ ta n o u -căp ătată conştiinţă de sine,
încât şi nouă ziariştilor, pe care de-
obtcei, nim ic n u ne m iră , n i se u -
mezesc ochii: iată-le — tovarăşele
noastre...
Odată cu ea a aju n s în faţa cabi­
n ei şi cealaltă — serioasa, S ’a oprit
La celelalte secţii de votare (lela Grivîţa
Deşi pe euprinsul atelierelor s’au a-
m enajat nu mai puţin de 7 puncte de
votare, aglomeraţia nu poate fi evitată.
Căci muncitorii au venit cu toţii să-şi
spună cuvântul, care va hotărî soarta
ţării.
„Coada" a luat de mult proporţii im­
presionante şi creşte mereu. Din
curtoazie, bărbaţii dau întâietate fe­
meilor.
Aşa se face că, în msţj toate secţiile,
prim a serie care a in trai în cabi­
nele de vot, a fost formată aproape ex­
clusiv din femei.
Cea mal m are parte dintre ele sunt
muncitoare — chiar dela Grivîţa.
La secţia 153 votează salariaţii din
Direcţia Construcţiilor. Preşedinte e d.
Th. Mircea, preşedintele Tribunalului
Ilfov, secţia Vl-a. Ca şi în celelalte sec­
ţii, biroul e şl aici legal constituit Sunt
de faţă, la votare reprezentanţii tuturor
■partidelor. Ordinea şl disciplina sunt
atât de evidente, încât până şi delega­
ţii maniştilor şl brătieniştilor sunt ne­
voiţi să le recunoască.
o clipă «— îşi su râd e *— şi hâtră. La
eşire n u se m ai p o ate stăp ân i şi un
râ s copilăresc îi lum inează faţa.
hrf de cel ca re « ra j
O peraţia v o tării • cinstită. N îd
n u m ă aştep tam să fie a tâ ta dife­
D. consilier Ivănescu şi secretar
A urel Lucaoescu au condus eu p ri.
cep ere şl ju ste ţă în treag a operaţie
Vot la Operă
Da, se socoteau şi e ra u socotite co­ re n ţă d e alegerile d in trecu t”. a votului.
p i l Şi acum sim t d in plin, fie care
în altfel, că „au crescut m ari”, că ele,
ca şl bărb aţii, au lu a t în p rim ire m a­
rea gospodărie obştească.
La S. T. B. (Depoul Ştefan cel Mare)
y o fte a sâ A n a votează Miron Constantinescu
I a localul d e vot a ap ă ru t A na I a depoul 8 . T. B. din Şk» Ş tefan eovnaxtdantul ţmttăţtt, In momentul în
Pauker. O şoaptă p rin tre votanţi: Ea eel b lare, coadă lu n g ă M ulţi au v e­ eaire votează. Deşi e aproape încărunţit,
n it cu soţitie, ia r unii şi-au adus şl votează pentru prima oară, guvernul dr.
este! Ana! P riv irile se aţintesc spre Petru Groza dându-i azi dreptul de a-şl
copiii. O am enii se cunosc din m unca spune cuvântul in viaţa statului.
soţeeo sp re cabină, Şi în tim p ce Ana de fiecare zi şi discută liniştiţi. — „Şi noi m ilitarii »unt.em tot cetă­
votează, în h ală se lasă o tăcere a- V otarea decurge în tr’o ordine ţeni, ne spune d-sa, şl nu era just să
exem plară, ia r delegaţii opoziţiei nu avem aceleaşi drepturi ca toţi cetă­
liniştea ce dom nise to t tim p u l în lo­ nu au de făcu t nici© plângere. ţenii ţării".
ţ „A na voioasă — PEN TRU NOI.
D upă am iază sa răspândeşte In
m ulţim e svonul că eosteşte u n fru n ­
taş la Blocuiui.
Jos, curte» regimentului freamătă de
müie de ostaşi ce-şi aşteaptă rândul la
vot, Ei vin la u>me în tr’o ordine p er­
Aşa cum, în feiţusri a v o rb it şi a In tri adevăr, la 5 şl un sfe rt se fectă. orânduiţi pe companii, plutoane şi
lu p ta t to t PENTRU NOI. „Iar noi grupe. In ochii tuturor se citeşte mân­
prezintă la v ot tov. M ircn C onstanti- dri* şl importanţa pe care o dau votu­
vom v o ta PENTRU TO ŢI — CU nesou, m em bre în Bironl Politie al lui la oare au fost chemaţi.
ANA!“. C. C. ai P . O. R. P rim it cu ural® de
A n a as în d reap tă, p rin fa ţa loca­ seteh işti *tov. M iron C onstantinescu H a S a a r ís i to r is a S m i l i t a r
lurilor d e vot, sp re eşirea dim ate­ votează al treilea în grupa de 10 a- wEra©lli© S terîa m ”
liere. U n glas a strig a t „Trăiască legători.
Ana P au k er, candidata poporului!” — L a plecare m ulţim ea îl ovaţionează Multă voia bună în curtea Sanatoriu­
şi mâl de p ie p tu ri se u m flă sp re ,,nra" îndelung, iar toy M iron C onstanti- lui Militar Eracii« Eterlan. Secţia de
— d a r n n se au d e nim ic. Doair o p ă ­ vot Nt . 231. Votează m ilitarii bolnavi Bătrânică, d ar m ân d ră de d re p tu rile acordate de regim ul desneenşt
neseu îl răsp u n d e s tr ig â n d - „T răia­
d u re de pum ni, strân şi a lu p ta sa­ scă m uncitorii şi funcţionarii şete- cari pot părăsi patul, convalescenţii,
trupa şi personalului sanatoriului. In S ecţia de v o tare 202 este aşezată M a ria V o lu n ta ra , îm b r ă c a te In raS*
lută p e A na. C eferiştii, a rm a ta disci­ bişti", „T răiască tov. Gh. G heorghiu- in haU -ul O perei Române. In fata lo­ n u n a te c o s tu m e n a ţio n a l« , e s te prt»
aşteptarea „rândiului", unii joacă „bâ­
p lin ată a dem octtJţiei, îm pacă legea Dej, p rim u l can d id at P® C apitală a l za“. Ofiţeri s! soldaţi, înfrăţiţi prin su­ calului soliştii ecenei no astre lirice,
— oare opreşte în zona de v ot m ani- m'it c u en tu zia sm .
B. P. D .'‘. ferinţe şi nădejdi comune. corul, corpul de balet, personalul O-
fes!aţiiîe poljiice — eu sim ţăm ântul O iniţiativă interesantă. D. lt. «ol. F r u n ta şii s c e n e i ro m â n e şti s u n t
de n eb iru it al ferm ei lor. La S ooeo medic Dumitreseu Dumitru, preşedin­
perei, meimbrii S indicatului de In stru ­
p r e z e n ţi în p r im e le râ n d u ri. P â n ă
m entişti şi ai S indicatului cinem ato-
Şi A na ridică, şi ea pum nul. Doi Lra S o o ec „ P e v re m u ri a le g e rii« tele secţiei de votare, face fiecărei grafiştilor, îşi aşteap tă în ordine râ n ­ ia o r e le 11 s ’au p e r in d a t p r in c a b i­
eroi se salu tă: Ana, sim bol m ă re ţ al nu e r a u p e n tr u o a m e n i d e v â r s t a serii de soldaţi câte o mică dar adm i­
rabilă lecţie despre modul de votare. dul. Se p ăstrează tot tim pul o atm os­ n e le d e v o t a le T e a tr u lu i N a ţio n a l
lu p tei antifasciste — şi detaşam en ­ m e a"
Doar câteva fraze. Locotenent-colo- feră sărbătorească şi d e cordialitate. d -n e le : M arioara V o icu le scu , M a­
tul de fru n te al nwmcStorimii rom âne. neiul medic adresându-se soldaţilor cu Ou to a tă eg alitatea de drepturi... ale­ r i a F ilo tti, M aria Z im n ice a n u , F lo -
La „Soc«®** e instalată secţia tte vo­
Şi g rav itatea a p u s din nou stă p â­ tare 07. formula „Domnilor alegători". gătorii d au în tâ etate fem eilor la vot. r ic a D em iion, Ir in a R ă c h iţe a n u i
Şi continuând : .A veţi grijă să pu­
n ire p e chipurile ceferiştilor. P e la orele 9‘/s d- C. Titel Petrescu,
Cele ana de câteva sute de oameni neţi ştan?î>lla numai în tr’unul din p ă­ d -n ii S ică A lexan d rescu t, Io n T a lia -
V otarea continuă... . t?i aşteaptă răbdători rândul. Chiar în candidat al opoziţiei, vizitează secţia
trate, nu în mai multe. Gândiţâ-vă n u , G. C alb o rea n u , Io n S a v a , I o a
pauza de o oră nu pleacă nimeni şi
femeile dau exemplu de ordine şi con­
ştiinţă cetăţenească.
bine înainte de a pune ştampila. Nu
o aplicaţi în margini, ci în centru...“
Şi aşa mal departe. , .
de votare.
D. AL Lupescu, b arito n al Operei
Rom âne şi delegat al p artid u lu i na-
Ia n co v c scu , V a s iliu -B ir lic ş i a lţ i
p e s te 1000 d e m e m b r i a i S in d ic a tu ­
— Votarea decurge în cea ma perfec­ Interiorul în’lreprinderii este foarte Surpriza este că delegaţii opoziţiei ţionial-tărănesc (Maniu). a d e c a r a t că lu i A r tiştilo r .
tă ordine şl n’am avut nici un fel de frumos aranjai, cabinele de votare sunt femei. D-na Panait Elena din p ar­ nu are de făcuit niedo plângere. A r t is t e le au v e n it m a i a leg b t
dificultăţi, recunoaşte Gh. Vişan, dele­ sunt decorate cu hârtie tricoloră. tea titeliştilor, d-na Măaescu Gheor- D easem eni d. D avid Dionisie. de­ m a r e n u m ă r. F o y e r u l T e a tr u lu i N a­
ghiţă din partea listei Nn. 2. Amândouă leg at a l g ru p ării titefliste.
gatul P. N. Ţ. Acelaş lucru îl spune şi Un alegător în vârstă, d. Teigen, îm­ foarte mulţumite de felul cu decurge vo­ ţio n a l, ş tr ă ju it d e b u s tu r ile lu i S o -
d, av. Bonică, delegat al P. N. L. (Bră- preună cu soţia sa, ţine să-şi exprime tarea. , ,- D elegaţii opoziţiei mu au făcu t nicio foc'les, S h a k esp ea r e, Ib sen , C a ra -
tlanu) pe lângă toate secţiunile de vo­ presei mulţumirea pentru jelui cum Din partea maniştilor nu-i nimeni T contestaţie în tru c ât înşişi delegaţii
„Este — ne răspunde d-na Panait Ele­ B. P. D.-uiuâ şi preşedintele secţiei^ au g ia le , d ă v o tu lu i u n c a r a cter so leira j
tare din Capitală. decurge votarea:
La secţia 155, e preşedinte d. Crive- na — este tot o doamnă, dar nu ştiu de în d ru m at pe cetăţenii lipsiţi de cărţi ş i ce re m o n io s. ,
„Cei 75 de an i ad m ei m l-au oe, face mereu scandal fără nici un A tm o s fe r a sob ră, d e r e c u le g e r e , *
Tescu. Muncitorii pătrund în scrii de fost respectaţi. Mi s ’a făcut loo să de alegător să facă contestaţii.
motiv. Sunt şi eu în opoziţie, dar dacă s ă lii d e v o ta r e c o n tr a ste a z ă cu t o t
câte 15, primeso buletinele de vot şl se tre c înainte. P e v rem u ri alegerile n’am ntaiio de reclamat, ce pot face ?“ O m isiunile în rep artizarea cărţilor
retrag în cabine. n u e ra u p e n tru oam eni de v â rsta Ne-am lămmrit apoi. D-na Georgescu- de alegător, diatorite g reu tăţilo r p ri­ c e e a c e îş i a m in tesc a le g ă to r ii m a i
—r Sunt aici dela orele 6 şi lumătate, m ea” Plon, delegată maniată, a cerut să se cinuite de u riaşa operaţie a întocm irii v â r s tn ic i d in t r e c u te le a le g e r i.
ne spune Vasile Olteanu, delegat P. N. Am inirat tn vorbă eu delegaţii opo­ afişeze pe perete un buletin de vot a- listelor de alegători, precum şi de U n a c to r b ă tr â n îş i i a m a rto ră a
Ţ.-Maniu. Am asistat la sigilarea urne­ ziţiei. nulat, ca lecţip -«Lini ŞM^gedinte eă fi® sabotajul unor elem ente d in ap aratu l
Ilustrată practic soldaţilor, astfel ca a- p e n ib ile lo r a m in tir i Pe o c o le g ă dini
lor şi la începerea votării. Trebue să D. Ştefan Drăghld, delegat m anlst, de S tat, a u lo v it deopotrivă pe ale­
recunosc că totul se desfăşoară în cea declară că nu se poate obiecta nimic ceştia să ştie cum nu trebuie să aplice ap ro p iere. D -n a — n u -i d ă m fir e ş te
ştampila. . , __ gătorii opozitei ca şi pe aceia ai B.
mal deplină ordine. Declaraţii asemă­ şt că nu a văzut in alegerile trecute o P. D.-wlui. n u m e le — s e ap ără cu în v e r ş u n a r e :
Cu consimţământul tuturor delegaţilor
nătoare na fac şl ceilalţi deleg aţi: d. asemenea ordine şi disciplină. De ace­ da partide, prescris în proces-verbal, „ p e v r e m e a a ce ea er a m o co p ilă ...1
A stfel d- dr- VcsBinx Cosma, delegat
Bărbulescu Nicolae şi Ştefănescu Alex., laşi părere este şi d. Ion Mihai, tot de­ preşedintele f-a dat câştig de cauză. al B. P. D.-ulud, a fost recuzat deoa­ „O f i i ! in te r v in e a ltc in e v a , d ar s e
din partea partidului ţărănesc-democrat, legat manlst. Delegata maniată a făcu t durpă aceia rece nui a av u t carte de alegător. v e d e c ă t o t îţi m a i a m in te ş ti c â te -
Tănase Matei, din partea titeliştilor, de­ scandal, cerând să se dea încă o expli­ ce v a , c ă a ltfe l n ’ai f i v e n it a stă zi
legatul Mişcării Naţional Agrare, eto. ★ caţie, aprobată şi ea prin proces-v«foal.
Seriile de votanţi se succed cu ra ­ L a P o şta C en trală alegerile decurg „La cererea verbală a delegatului P. N. O» S f . S a v a » « te a * ă ®c- d isd e d im in e a ţă s ă - ţi a p e r i d r e p tu ­
Ţ. d-na Georgesou-Pion de a cere ale­ ftarii T eaftrului M a tb n a l r ile !“
piditate. Afară, imensa massă, de m un­ deasem eni fă ră incidente. gătorilor ea buletinele de vot să fie p er­
citori care-şl aşteaptă rândul e numai Tov. D obrescu, delegat a l B. P . D. fect îndoite, s’ă luat notă şl în perm a­ şa a i i u ţ i m 1]* t p a i r e b r dim G r u p u l d e actopţ în c o s tu m e n a ­
calculează că se votează în ritm u l ţio n a le e s te film a t în tim p u l v o tă ­
voie bună, sărbătorească. nenţă s’a comunteat domnilor alegatori C a p ita lă
150 alegători p e oră, ceeace dove­ susmwnita precizare“. rii. E v id e n t, o p e r a ţia v o tă r ii d e­
deşte disciplina votului. A ltă reclamaţi« .treoută şi «a în pro­ A c to r ii şi p e r s o n a lu l tu tu r o r t e a ­ cu rg e î n ce a m a i d e să v â r şită o rd i­

(UN AU VOTAT MEMBRII GUVERNULUI D -lni C. Titel Petrescu, can d id at al

opoziţiei, p rez en ta t p en tru control, I
ces verbal. „Prezentându-so « alegă­
toare analfabetă cu buletinul de vot ne­ t r e lo r d*in C a p ita lă î? i a ştea p tă r â n ­
d u l la v o t în f a ţa lo c a lu lu i T e a tr u ­
l u i N a ţio n a l d e la lie- S f. S a v a (str.
G -ra l B e rth etet)-
n e . D e le g a ţii o p o z iţie i n u a u d e fă ­
c u t n ic i o o b ie c ţie . A c to r ii ş i în p ri1*
m u l râ n d a r tiste le , a u d o v e d it <S
în a ltă c o n ştiin ţă c e tă ţe n e a sc ă -
Tov. Gheorghtu - Dej a votat la Ministerul în fa to a tm o sfe r ă lin iş tită , paatraică
ş i n o i a s is te n ţii a m e v it a t arie® d i­
fic u ltă ţi" .
Ö a ş i la O p eră d o m n e ş te b u n a
d isp o z iţie . A le g ă to r ii î ş i p e tr e c
E x a m e n u l tr e c u t e u su c c e s I®
ra m p a p o litic ă c a ş i la a c e e a a t e a ­

#. Comunicaţiilor In Dwcfeştl Cioplea

In vechiul p a la t al M tahrteruJul
L ucrărilor Publice votează salariaţii
M inisterului C om unicaţiilor şi L ucră­
rilor Pubîice şi ai Ş A.R.T.
O peraţiile de v otare decurg tntrio
«rdm e desăvârşită. Prezidează d.
Ciocâlteu dir. general asistat a e d-nii:
O ctav V ântu şi Miffian M artin.
L a orele 17.30 soseşte Ia secţia de
votare prim ul candidat al Capitalei,
m inistrul Com unicaţiilor şi L ucrări­
lor Publice, tov. Gh. Gheorghiu-Dej-
P rezentându-şi certificatu l de ale­
gător S ecretân d general al P artid u ­
lu i Com unist Rom ân dă m âna şi în ­
trea b ă pe delegaţii opoziţiei rep re­
zentată prin: d-mil ing. P a veil iu (P.
N Ţ.), Nioulescu şi D alea Hie (P.S-D—
Titeu-Peteese«) şi OcJtav V ântu CP-Ţ-
D,) dacă au vreo obiecţiun o de făcut
asupra m ersului
votare.
operaţiunilor de
D eîegaţH opoziţiei sa declară
nu numai mulţumiţi cl extrem de puternic.
încântaţi de modul In oare s’a des-
fă ş w a t votul.
A tât Ja ven irea sa I» localul de partidelor s’a trecut la votare
vot cât şt la plecare, tov. Gh. Gheor-
ghiu-D ej a fost îndelung aclam at de
m area m ulţim e de cetăţeni ce-şi aş­ cerc de ziarişti, p rintre cari se aflau
teptau rân d u l să voteze „Soarele”.
t3*nii Da*. P e tr w Groasa, tală cu prilejul alegerilor d in R o­
T ă tă r e s c « ş i G-«*al Dom» mânia. D. dr. P etru Groza a răspuns
brow ski e u v o t a t
la P r e ş e d in ţ ie
tim p u l d iscu tâ n d ş i g lu m in d . U n
g r u p die a r tiste în fr u n te cu d -n a
tr e lo r le - a c u c e r it a p la u z e le în tr e ­
g u lu i popor.
do M iniştri cotează funcţionarii m i­
n isterulu i Inform aţiilor, In stitu tu lu i
Naţional de Statistică şi fireşte p e r­
D, Brânzol e de părere
că... nu e la fel cu 5J Mici nu credeam să fie atâta ordine!“
sonalul P reşedinţiei cu fam iliile.
P reşedintele secţiei de votare este
d. G om neanu, magistrat. Şi aci fo a r­
alegerile din trecut declară delegatul manlst dela secţia |
V otarea a decurs îrrtr’o ordine n e­
te m u lte fem ei.
P rim ul m in istru şi vice-preşeăin- m a iîn tâ ln ită n i d de ren u m itu l Con­ votare a Morii Is s a n 1
tele Consiliului de M iniştri, d. Gh. sta n tin Brânzol şeful m aniştilor din
Tătărăscu fiin d în C apitală s’a a - su b u rb an ă care a asistat la vot îm ­ La poarta Morii, Assan, tm d e se m ar« regulă” ne-a răspuns um A
n u n ţa t că vor vota la secţia de v o ­ p reu n ă ou alţi tre i rep rezen tan ţi ai afla secţia de vo t No. 23, ne-a luat ia r cel de al doilea a ţin u t să sub­
tare a Preşedinţiei. P.N.Ţ. M aniu. în persoana «Hui lo r. în prim ire to v v l Vasilescu din co­ linieze: „M inunat. N ici n u cre­
In sală se m ai află reprezentanţi daai Mereşiu» P opa E le şi Bercea m ite tu l de fabrică şi fra ţii Nicolae deam să fi® a tâ ta ©rdlae”.
ai presei străine, sovietice şi am eri­ C -tin. şi M ihai Petrescu, delegaţi ai Blo­ Peste zi, au trecut pe acolo ziarişti
cane precum şi gazetarii români. O- D in p a rte a p artid u lu i b rătien tet au cului. „englezi" spun unii, „americani" a -
peratorH şi reporterii fotografici su n t asista t d -n ii A nghel D rágán Preş. ,.Ce să v ă spunem noi despre firm ă alţii. Cert este, anglo-saxoni.
prezenţi d ea sem en i org. P.N.L. B rătianu, D are Hie şi A n- felul cum au decurs alegerile? A u p rim it aceleaşi răspunsuri, veri-
La orele 12,30 îşi fac a p a riţia tn lo­ ghej Voii cu. G ravi, dar em oţionaţi. miH ta lii păşesc In fa te urmelor V orbiţi cu reprezentanţii opoziţiei ficate de ei prin asistarea la opera­
calul de vot d-nii: p rim -m ln istru dr. în tre b a t asupra m ersu lu i alegerilor şi în tr e b a ţii dacă au vre-o recla- ţiile de vot a două serii de alegători.
se îngădue «mediat in tra re a în sala ştampilat, «m procedat la emularea vo­
P etru Groza, Gh. T ătărăscu vice­ p ă reC-tfaj
<L Brânzo! a spus ou destulă
re d e ră u î n s ă : tului...“ m aţie!“. La ora 8 seara, m ai aşteptau la
preşedintele Consiliului de M iniştri de votare. Am v rut eS stăm de vţcrb& eu d-na rând aproape 150 alegători. Femei,
şi g-l Dombrovsehiv prim arul ge­
neral al Capitalei. A sistenţa aplaudă
*M!d» ! nu e la fel cu alegerffe
noastre. E a tâ t d e cin stit că nii-rol
vine a crede !... N u isbutcso să
*
’A ceiaşi ordine desăvârşită la, fabri­
Georgeacu-Pion. Ne-a comunicat însă
delegata tltelistă oă delegata manistă, a
cerut voie să plece pentru o oră-două
l-a m întrebat. în tâ i p e d. Barbu
Nicolae, liberal-brătienist., apoi pe d.
Ion M ihăilescu naţ.-ţărănist-M aniu :
bărbaţi. N u s’a clintit nici unul, toa­
tă ziua, aşteptând răbdător, să-şi
ca de bere „Bragadiru’’ ?i la Ministe­ oa să ia noui Instrucţiuni dela partidul „M erge fo arte bir.©, Sn cea m ai facă datoria de cetăţean.
După ce se tn ţreţin câteva m in u te p rin d nici o abatere. M i s’au a d ­
m is ap ro ap e to a te contestaţiile. rul Apărării Naţionale, ei. „Nu ştiu ce nevoie are die noul in­
cu preşedintele secţiei şi cu delegaţii
P reşedintele organizaţiei diniste d.
A nghel D rágán declar ă : V o te a z ă a r m a ta I
struct',urni, când aci totul este în • re­
gulă". Pe Calea 13 Septembrie la „Vulcan“
In ju ru l p rim u lu i-m in istru şi a Dealtfel, declaraţia verbală * d-meî
vice-prem lerului s’a form at apoi un >,A legerile p ân ă în p rezen t — La restraentul de jandarmi din curtea Panait Elena este întărită de declamaţia
era ora 4, d. a. — decurg în cea m al T r a m v a iu l me d u c e p e C alea 13' rn] ăsta'*. '*
Prefecturii Poliţiei Capitalei, votează, o- scrisă a unui candidat opoziţionist. d.
perfectă regulă. A vem posibilita­ fiţerii şi trupa acestui regiment şi fami­ profesor M arinescu: „Am vizitat Sec­ S ep te m b rie . A n im a ţie m a re ş i li- P le c ă m sp re „V ulcan". L i fa îa
şi ziariştii sovietici ven iţi tn Capi­ tea d e a contesta orice ab atere şi liile celor din Capitală. ţia de vot 231 şi am găsit totul desfă- nAşta toltodată. L a fab rioa „ F a ­ fa b ricei, c á r diurna „L a M o ld o v e a -
d e a atrag e aten ţiu n ea preşeditate- Surprindem pe d. col. Popescu-Oltucs, şurâmdu-se normal".
b ia n “, o r d in e d e să v îr şită . T ocm ai nu". P e g ea m u n ra d io câ n tă ce­
întrebărilor ce i s’au pus după care
s’a retras, părăsind localul de vo t in
Prin secţiile de votare din cartierele Tel şi Floreasca a cu m s o s e ş te în c â n te c e ş i v e s e lie
în tr e p r in d e r e a „J a q u a rd “.
N ic o l ai e Iord ach e, (ţăran în e t a ­
tă ţe n ilo r , ia r p e ra d io u n
m a r e : „ a stă zi în c h is “.
V in e u n gru p d e fe m e i. M ă a -
a fiş

Tn localul Preşedinţiei Consiliului aclam aţiile m ulţim ii. E de abia 1 după amiază. P e strad a M aica D om nului, cetă­ O cheam ă L uiza V asile şl locuieşte t e d e 40 d e ani, v e n it n u de m u lt m e ste c p r in tr e e le şi c a u t s ă p r in d
Un tra m w a i gol s’a oprit la staţia ţeni îm b răcaţi în haine de să rh ă to a- p rin ca rtieru l T raian. B ărb atu l ei, e ia B ucureşti,, n e sp u n e, fără a -şi frâ n tu ri d e d iscu ţie. „ D e so ro , a cu

Tov. Teohari Georgescu votează Vasile Lascăr. In fa ţă două coloane

de cetăţeni aşteaptă rândul la vot.
Secţia e instalată în birourile S. T.
re ies la plim bare. A proape n u -i u -
nul care să n u p o arte cu m ân d rie
insigna B. P. D. pe, piept.
fun cţio n ar Ia „M alaxa“. Fetiţa, pe
num e Livia, vioaie şi guralivă, trece
prin b raţele fiecărui cetăţean.
p u tea stă p â n i b u c u r ia : „p en tru
p rim a d ată, v ă d şi c u oe în se a m ­
v e d e m şi n o i că su n te m o a m en i.
N e -a u ţin u t în în tu n e r ic şi au s p u s

la Ministerul de Interne B. Seteb iştil s’au îm p ă rţit în două

coloane. Deoparte fem eile, de altă
Tovarăşul T E O H A R I GEORGESCU, au circulat deasemeni la diferite secţii parte bărbaţii. N u lipseşte nici fraza
Din loc în loc, ap aratele de radio,
tran sm it m uzică de sărbătoare, dela
geam urile cetăţenilor, sau p atefo a­
N’A M D ECÂT 25 DE A N I, NE
SPUNE EA DUPĂ CE A IEŞIT
DE LA VOT. A M A C E ST COPI­
n ă a le g e r i libere*’, ia r ferneea E li-
s a b e ta G h eo rg h iu , a lb ită în a in te
d e v r e m e la 43 d e ani, n e d e c la r ă :
că n u n e p ric ep em la n im ic, a id a
M an iu şi B ră tia n u . O să le a rătăm
că ştim c e v r e m şi ştim s ă g o sp o ­
m inistru de interne, care a rămas în de votare. Astfel redactorii noştri l-au obişnuită care descoperă nerăbdarea nele îşi trim it p ân ă d ep arte notele. L A Ş Ş I PENTRU V IIT O R U L LU I „ m i-a u to t z is că a şa şi aşa. Că să d ărim m a i b in e ca e i “. V ă zâ n d u -
tot cursul zilei până târziu noaptea văzut pe d. Maniu la secţia V il-a şi la setebiştilor „avansaţi înainte". Din tram w ai, Liceul C antem ir — o M I-A M E X E R C IT A T DREPTUL n u v iu la v o t, că © s ă -m i răm ân ă •mă că n o te z ş i le p r iv e s c cu a te n -
la m inister, şi-a făcut datoria cetă­ Băneasa. Sus, u n panou im ens, cuprinde rea­ altă secţie de v o tare — p a re u n DE VO T. V R E A U S A -I A SIG U R o a s e le p e aici. D a d e u n d e ! V ezi fţie, m ă în trea b ă : „D a... m a ta le e ş ti
ţenească la secţia de vot de la depar­ In Dndeştl-Cloplea, d-s» a încercat să lizările G uvernului Groza. fan tastic covor m ulticolor. S ute şi UN V IIT O R , F A R A G RO AZA şi d u m n ea ta c ă n u s e în tâ m p lă n i­ d in ăi cu o ch iu l? “ — „ S u n t dela:
tam entul său. pronunţe un discurs în faţa alegători­ La dreapta şi la stânga portretele mii de afişe de to a te felurile l-a u îm ­ B O M B A R D AM E N TE LO R Ş I A m ă n u i n im ic. TotuU m e r g e str u n ă „ S c â n te ia “. ,,E i a tu n c i să n e tr ă ie ş­
La ora 11,03, d-sa a vo ta t îm preu­ lor, dar primele sale cuvinte au fost tov. G heorghiu-D ej şi al m aestrului podobit dela u n colţ la altul. R Ă ZB O IU LU I. ş i u n d e maii p u i c ă n e cân tă şi co­ t i fra te, d e a l n o str u e ş ti“.
nă cu funcţionarii M inisterului, cu acoperite de protestul şi revolta mul­ M ihail Sadoveanu. De te parte o sete- N IC I N ’A M CREZUT CA O S A
secretarul general A. Bunaciu şi di­ ţimii. bistă îi povesteşte bărbatului ei, e- „A m a p lic a i c u m â n a
rectorul general A v. Tănăsescu. La „Universul“, Ţiţei nefilnd recu­
m oţia prin care a trecut când a apli­
Tov. LU CREŢ IU P A T R A ŞC A N U , noscut 1 s’a cerut legitimaţia, după oare cat—p en tru întâia oară în viaţa ei—
stângă, îndesat, ştampila FIE A T A T A L IB E R T A T E IN A -
LEG ERI. SC R IE Ţ I Ş I L A Z IA R : L& Hisăstm i! Educaţiei llapoiiis!® ;
pe semmal păcii“ 1 VO T A B SO L U T L IB E R Ş I S E ­
M inistrul Justiţiei a vo ta t dim ineaţa a intrat în localul de vot. După aceea ştam pila pe b u letin u l de vot. Pela CRET". La secţia 173 dela Ministerul Educa­ coreei şi tn deplină !?n!şta”, ne asi­
la orele 9.30, la secţia de votare din a vizitat secţia P. T. T. şi secţia de Ia ora 3 d- m. şi cozile de pe Vasile Las­ In tră m în vorbă cu u n tâ n ă r : In­
Palatul Tribunalului. D-sa era în­ Opera Română. In urma raportului pri căr s’au m icşorat sim ţitor. validul Bănişor Niculaie. E p lin de T im pul trece repede. E o ra 6. Şi în ţiei Naţionale, pe care o vizităm apoi, gură d. Pânzaru Brigore, delegaiul
soţit de secretarii generali ai depar­ mit de la delegatul său, cum că nu a In schim b, la Şcoala Floreasca e o entuziasm . tim p ce tram w a iu l duce spre red a c­ votarea decurge In cea mal perfectă or­
ţie, g ru p u rile de cetăţeni continuă P. N. Ţ-Marvlu la această circum­
tam entului, av. V asile Ştoioan şi fost nici un incident, D-sa a părăsit lo­ massă im presionantă de cetăţeni.
David. S u n t m ii şi m ii de oam eni care au „DIN C A U Z A ISTO R IC IL O R să-şi aştepte rân d u l p e n tru a vota dine, ea şi la celelalte secţii de altfel. scripţie. „Nu se face nici un fol do
calul vădit enervat. venit să voteze. M ajoritatea su n t f e ­ CARE L’A U SU SŢIN U T PE A N - Ne adresăm delegaţilor partidelor „is­
D. general V A S1U U -R A ŞC A N U , TONESCU, M I-AJd Z D R O B IT pacea, lib e rtate a şi dem ocraţia. L i­ presiune sau ingerinţă asupra ale­
m inistru de răsboi, a votat la M i­ In faţa sediului manlst din calea Du- mei, unele cu broboade, altele cu p ă ­ M ANA D R E A P TA IN T R ’V N n işte şi ordine peste tot. P articip are torice” eari asistă, spre a ne spune pă­
nister, la orele 10 dim ineaţa. deşti, se află deasupra firmei o tăbliţă lării sau cu capul gol. îm bulzeala e m asivă şi fem ei m ulte, m ulte. rerea lor asupra desfăşurării operaţiu­ gătorilor”, I
R Ă Z B O I C R IM IN A L. D A R AM
In tot tim p u l zilei, candidaţii B. „De închiriat”. Cetăţenii în drum spre mare — cauzată de aceeaşi nerăbda­ A P L IC A T CU M A N A S T A N G A , nilor de vot. »Mi-a plăcut foarte mult modul
P. D. in fru n te cu tov. GHEORGHIU- localul de vot se amuză privind acea­ re de a vota m ai repede,— totuşi or­ ÎN D E SAT. Ş T A M P IL A PE SE M ­ Cu m u z ic a ’n f r u n t e
DEJ au vizitat diferite localuri de stă semnificativă împerechere. dinea se m enţine, desăvârşită. „Votarea decurge în mod foarte cum se face votarea”, ne declară
NU L PĂC II, ÎM P O T R IV A PR O ­ O coloană impresionantă, în frunte
vot din Bucureşti, interesândv-se în­ O altă situaţie interesantă am găslt-o V O C A TO R ILO R DE R Ă ZB O I.
deaproape de m ersul operaţiunilor e- la Ministerul Industriei şi Comerţului,
T e a t r u în acar IBbea* N IC IO D A TĂ N’A M T R A IT A Ş A
cu o fanfară care cântă marşuri ve­
lectorale. unde prezidează magistratul Aslan, iar La secţia de v o ta re dela F abrica sel©, străb a te Bulevardele Take lo-
CLIPE". nescu, Brătianu şi Calea Victoriei în
reprezentantul P. N. Ţ.-Maniu introdu­
C apii o p o z iţie i a u v iz ita t ce voturile în urnă. Sau cum se spune Q uadrat, m ulţim ea asistă la un fe-
s e c ţ iile
tiompn cu to tu l neobişnuit. O echipă A m 8 7 ele u n i, d a r a m aplauzele frenetice ale cetăţenilor. .............. * '
în pop o r: îşi taie singur craca de sub din g ru p u l artistic „T eatru p en tru
Ia cşesoc priveşte pe capii opoziţiei, picioare. toţi“, a im provizat repede o scenă
din p latfo rm a cam ionului şi dă un
v ă s u ţ «lestu l d e b in e s e m ­ Române,
nat! s e a r e l ui !
Sunt cei 800 d e artişti ai Operei
care merg din Piaţa Ro­
mană în Piaţa Regina Maria pentru
WmSM .
C e d e c la r ă a s is t e n ţ ii o p o z iţilei, z ia r iş tilo r s tr ă in i festival în a e r liber. P o ate că nicio­
La secţia N r. 5 de votare, ordinea a vota. In primele rânduri se găsesc
d ată n p a av u t u n succes a tâ t de
In tot cursul zilei ziariştii străini CURG IW PERFECTA LIBER­ mare. A plauze şi ovaţii furtunoase e m ai p erfectă ca oriunde. G ru p u ri aşii primei noastre scene liric©.
de câte 10 cetăţen i su n t alin iate şi-şi Artiştii strigă lozinci: „ARTA IN
u vizitat secţiile de vot, interesân- TATE. subliniază fiecare poezie, fiecare
aşteap tă rândul. SLUJBA POPORULUI", „TRAIASCA ÎN­
u-se în deaproapo de mersul ©pe- Deasemeni, în comuna Domneşti- cântec. Ba la su n etu l acordeonului Aici văd u n b ă trâ n de 87 api. E FRĂŢIREA POPOARELOR PRIN ARTA",
aţiumilar. Deasemeni, ei s’au de- Ilfov, AURORA CHIRCULESCU, s’au încins câteva hore, care c u tre­
m ură păm ântul. ch iar p o rta ru l şcoalei din P opa Rusu. „TRAIASCA ÎNFRĂŢIREA DINTRE AR­
lasat în mai multe sate din jude- delegata brătien’stă şi av. CONS­ Unii cetăţeni îşi am intesc încă tim ­ AM VOTAT DE MULTE ORI TIŞTI, MUNCITORI Şl ŢARA Ni", corul
ul Ilfov, unde au stat de vorbă TANTIN POPESCU GAŞTEŞTI, purile din tre c u t când b âtele şi ţu i­ NE SPUNE EL. cântă imnuri vioaie, iar cetăţenii de
u ţăranii. candidat manist, au declamat gaze­ ca predom inau ziua alegerilor. ACUM NU PREA AUD BINE, p e stradă aplaudă frenetic, răspun­
Ne-am întâlnit cu ziariştii bul- tarilor străini că în satul lor tohü Trecem pe la secţiile de v o tare de DAR VAD DESTUL DE L IM PE ­ z â n d : .TRAIASCA ARTIŞTII POPORU­
ari şi cehi la circa 50. întrebând decurge în ordine. Ia depoul S. T. B. şi Arly. In am ân­ DE. AM VĂZUT BINE SEMNUL LUI", „TRAIASCA OPERA DEMO­
e reprezentanţii opoziţiei din co- Delegatul titelist PREDESCU două locurile p an o u ri şi p o rtrete MEU ŞI-A M PUS ŞTAMPILA. CRATA”.
[jisio — POPESCU (mamist), ANDREI dela secţia din comuna mari, ordine şi coloane nesfârşite. DE, AM ŞI EU CO PII ŞI NE­ Ajuns în piaţa Regina Maria, gru­
PO ŢI Ş I VREAU S A -I FERESC pul se desface şi în sunetele fanfa­
JHEORGHE TEREZIA (titclistă) şi Militari a dat redactorului noştri! calea A jungem la Şcoala Nr. 36 de pe
L acului Tei. Ceeace ne isbeşte, DE G R IJI ŞI NEVOI“. rei se încing hore, în care se prind
LOZEANU AMEDEO (Acţiunea o declaraţie scrisă, în care spune este ordinea care dom ină to ată a t­ Mai d ep arte la secţia 33, o femee Dora şi Egizio Massini, Arta Flore- -m
Moţional Agrară) fost timp die 25 ani textual: „La votarea d in comuna mosfera. In trecut, zeci de m orţi şi tânără, din m ulţim ea im ensă, îşi aş­ scu, Mihail Ştirbei, Edgar Islrati, Ana
»eneţist — asupra mersului opera­ M ilita r i oare s’a d esfă şu r a t în on­ răniţi, erau re z u lta tu l alegerilor în a- teaptă rândul, ţin â n d o fe tiţă de Tă’măceanu Dinescu, Oleg Danovski,
ţiunilor, aceştia ®u răspuns că DE­ dine, toată lumea şi-a spus d orin ţa cest c a rtie r,' ^ yxţo trei anişori în b raţa, Const, Nicuiescu, etc, Coadă lungă, dar voi« buoŞ

M ,
T cv. Ama P a n te r, votează la secţia d e votare din atelierele G riviţa-C .F.R.
4-oa EvdocMa Şoîîdâ n«'regata bră
Ueinstă.
uFem elle s© «fescircă
/ r o a î u şfw * ”
Acei aş tu ora de-eltfel ttt-1 declară toţi
l^prezantanţii opoziţiei pe care i-am
Chestie nat t Marin Enăchescu (manist)
îa »ecţia 178 v o ta re ; ing. C. Faveliu
(mantei) şi Nîculescu (titelist) dela sec­
ţii 172 ţ locot, re*. Duşescu (titelist)
«lela Secţia m ilitară 237 din strada Spi­
n i Haret.
„Merge bine, merge ea tm eeasomte"
#o afirmă acesta din urmă.
fe m e ile sv,nt acelea care votea-
ztî mai repede" ne spune preşedin
iele secţiei, „parcă-ar fi votat de
tióm& lumea”. într’adev&r obser­
văm şi noi că femeile se „descurcă”
mult mali uşor decât bărbaţii
O«, u m Se ie p u r e le
® Întâmplare deosebit de semniflea-
Hv» ş*a întâmplat dimineaţa tot la sec
ţi« Edilitară 237.
P rintre ostaşii ce vin la vot, mulţi
cant din acei cari au fost pe frontul de
luptă şi mai poartă încă în trupurile lor
urmele acestui război. Aşa se face că la
un moment dat, delegatul titelist anu­
me Petrescu Nicolae, se repede la un
ostaş ce şchiopăta şi-i spune :
„Stai, că ai mai votat odată. Te cu­
nosc eu ! Şchiopătezi”.
Ostaşul îl întinde cartea de alegător
«tu care se face controlul în registre.
8’si dovedit că acuzaţia este nejustifi-
cat.ă.
D ar delegatul titelist nu se lasă. Re­
proşează mereu ostaşului că a mai vo­
tat.
„Cum să mai votez ? se plânge acesta.
Se poate oare avea două certificate de
alegător 7
,.Se poate” strigă delegatul titeltet
trium fător, scoţând ca argument din
p i î p «*'
m m m
L a rân d , în fa ţa u n ei secţii de votare
Alegerile at* decurs
în ordine şi linişte
( U r m a r e clin p a g . Jt-a) împuşcat doi Inptători comunişti. Asa­
sinii au fost arestaţi.
M speii urne şi au răstit pe preşe­ In com. Batonele Argeş, o bandă de
dintei e secţiei de votare. manişti a atacat pe cetăţenii ce votau.
La seiţia Caravaneţ-Teleorman, ean- Sunt doi răniţi şi un mort. Ordinea a
dfifatui brătienist DIACONESCU tn fost restabilită.
fru'.tea unui grup de agresori a in­
trai tn secţia d e votare atacând cu
ciom egele pe preşedinte, furând ur­
nele şi devastând tocai id de vot.
ia c-: nţ. Bridani-Tuicea, candidatul
mani*» IGNESCU HQKÂŢIU, abia eli­
berat dela Curtea Marţială pentru
deţinere cSe arme şi miriiţiuni, a a-
tacat ta fruntea unui grup de huli­
gani, garda militară, rănind pe co­
mandaţi iui gărzii.
iCiffiS cS® lis t ă „Istorici® în
■ În m ie a b a n d e l o r
In aosB» PTUEŞTI de JOS-Robarat,
maniştil au atacat secţia de votare, au
bătut po preşedinte, au furat urna şi au
ru p t buletinele de vot.
In con». Salva Năsăud, capul de listă
manist LEONIDA POP, rudă cu Iuliu f
Manta ţi frate cu CORNEL şi MARIOS
POP, recent condamnaţi în procesul Su­
manelor Negi1*, a pătruns în fruntea
unui grup de bătăuşi în secţia de vo­
tare rănind pe preşedinte, maltratând
e procuror şl spărgând urnele.
F
p o l e im tu n iş fî a s a s in a ş i
f n T , M a re
Convalescenţii Sanatoriului M ilitar ,,Eracle Sferian“ în aşteptarea rân d u - României, care nu caută decât să îm - , m ărim cu atenţie destinele poporului
f n Târnava Mare bandele manlste an
A
CAPITALA
propriul său buzunar două certificate
de alegător pe care le avea pe numele
său şi cu care voia să voteze la rându-i.
E de prisos să spunem că delegaţii
partidelor din Bloc au contestat pe loc
pe delegatul titelist Petrescu Nicolae,
contestaţie ce a fost admisă de preşe­
dintele secţiei de votare. Cele două cer­
tificate de alegător împreună cu dele­
gaţia grupării titellste au fost re­
ţinute spre a fl Înaintate Biroului Elec­
toral al Capitalei, iar incorectul delegat,
pătat ca şi partidul său, a fost exclus
din incinta localului de vot.
E a S e c ţ ia 107
d in Ş tirh ey -V o cfă
Delegatul titelist, d. Chiriac, te
declară satisfăcut de ordinea în
care decurg alegerile. Dar... are o
nemulţumire.
Ce anume ?
Delegaţii celorlalte partide l-au
contestat de dimineaţă, tub m o­
tivul că neavând carte de alegă­
tor nu ar avea drepul, conform
legii să fie delegat.
Insă preşedintele secţiei de vo ­
tare, a fost mai înţelegător. Deşi
nu are dreptul, totuşi, pentru a
n u da loc la interpretări, l-a ad­
mis să reprezinte pe d. Titel Petres­
cu. Deaceia, d. Chiriac este supă­
rat pe „bepedişti“ şi încântat de
preşedinte.
Delegatul manlştitor este o du­
dule. D-ra L inia Andronescu, Ne
spune că nu s’a aşteptat ca totul
să se petreacă atât de liniştit şi
bine. „Vă pot spune chiar, fo arte
bine. A u votat până acum vreo
2000 de alegători, în cea mai mare
ordine şl corectitudine”.
------- - - - -x lui fa vot - ---------- -
D. Ciocâlteu e deâegat din par­
tea diniştilor. E un om între două
vârste şl poartă la rever un „L“
de hârtie. Când ne apropiem de
el, zâmbeşte competent — ehe l
câte nu ştie d. Ciocâlteu, că doar
nu face politică de azi, de ieri —
dar puţin melancolic. Nici înjură­
turi, nici incidente, nimic. Plicti­
coase alegerii — s’o fi gândind
d. Ciocâlteu.
— Sunteţi delegat al opoziţiei ?
tl turbur eu.
Şi redacţia „Sc
Un moment solemn, pentru redac­
torii Scânteii''.
Cel mai mulţi votează pentru în­
tâia oară, deşi au participat activ la
viaţa politică a ţării d e ani şl rec!
d e ani d e zile. Ani d e ilegalitate, ani
d e închisoare şi d e lagăr.
Păşind tn rând cu lucrători! şi func­
ţionarii „Scrisului Liber", intrăm p e
poarta Monitorului Oficial.
Cetăţenii, înşiruiţi „la coadă", fac
ioc cu bunăvoinţă redactorilor „Scân­
teii" oa să p o a tă vota mai r e p e d e şi
să p le c e „ p e teren". Iar redactorii
„Scânteii" fac loc la două femei b ă ­
trâne, emoţionate şl ele, căci şi ele
votează pentru întâia oară după o
Familiile în faţa
urnelor
Un aspect nou, deosebit de
semnificativ, al acestor alegeri,
vl constituie, desigur, venirea
fa m ilie i la secţia de vot. Bunici,
bunice, împreună cu fii, gineri,
nurori, toţi împreună — aşa cum
împreună înfruntă viaţa, vin să
voteze. î ş i aşteaptă rândul ală■
turi, intră alături tn sala votării,
îş i primesc buletinele unul după
altul şi apoi votează toţ'i odată
în cabine alăturate: despărţiţi
prin pereţi de scândură dar
uniţi în gând şi tn fapt. Au a-
celeaşi gânduri, aceleaşi credin­
ţe, aceleaşi nevoi, aceleaşi aspi­
raţii, şi — însfârşit, toţi, bărbaţi
sau femei — an aceleaşi drep­
turi.
In fara soarelui răsărit, p o li­
tic a nu mai înseamnă despărţire
între soţ ş i soţie, între fiu şi
mamă. Dimpotrivă. Votul e pen­
tru toţi, dreptul la cuvânt e al
tuturor. Hotărîrea de a vota, de
a sprijini regimul democrat tn
alegeri, s’a cristalizat prin chib­
zu im sfat ed fa m ilie i. AI fami­
liei întregi.
C O P IL U L
U B IB T A T H
In Judeţni T uf o va (comuna
Ieşean!) Ttnca Ursesc® s*a pre­
zentat la vot, deşi era însărci­
nată în ultima lună.
După ce a votat, fem ela a fo st
cuprinsă de durerile faoerll pl
a născut.
Cazul a produs m ere senzaţie
si a fo st Interpretat de către
săteni ca un semn de bun au-
«ur.
„Scânteia* urează noului năs-
out să poarte cu cinste în viată
norocul de a fl copilul libertă­
ţii noastre.
G ospodine vredfisce-
a le g ă îo a re v red n ice
Dimineaţă, până către orele
10, majoritatea votanţilor a fost
alcătuită din bărbaţi. Faptul pă­
rea ciudat: pentrucă, este ştiut,
la alegerile din anul acesta nu­
mărul femeilor înscrise pe fistele
de alegători este cel puţin egal
numărului bărbaţilor.
»Odată cu apropierea amiezii,
coloanele celor ce-şi aşteptau
rândul în faţa secţiilor de vot,
au devenit din ce în ce mai...
feminine.
Explicaţia?
Până atunci, alegătoarele, do-
vedindu-se tot atât de vrednice
în gospodăria lor pe cât de vred­
nice se dovedesc şi se vor do­
vedi în gospodăria statului, şi-au
pus la cale casele şi copiii.
Abia după zece ani am p u tu t v i­ ţa de a ridica ţara din punct de ve ­
zita din nou România, având posibi­ dere politic, economic, social şi cul­
litatea să cunosc m ai bine oam enii ei. tural.
A m luat cunoştinţă, că poporul ro­
m ân a pornit pe un drum nou, pe roase ca să poată vota; aşteptau să
care m ergând va putea să-şi afirm e voteze în ordine, ţinând p en tru pri­
d repturile şi suveranitatea p e pă­ m a dată în mână cartea de alegător;
m ântul p e care-l locueşte.
Ş i în tr’adevăr, astăzi am p u tu t ve­ grele.
dea m a nifestându-se v o ’rnţa poporu­
lui în Capitala ţării. Nicăeri, n ’am şi la v o t şi pe faţa lor n ’am p u tu t ceti
observat dezordine; votarea s’a des­ decât bucuria zilei de azi.
făşurat în linişte, bună dispoziţie, şi
cjx bucuria de m anifestarea liberă la ceh, al acestui popor care niciodată
vot.
In aceste zile de când sunt în B u ­ porul ei şi ceeace a făcut pentru
cureşti, am luat contact cu m u lte noi-
personalităţi din noua conducere a
'- •-. I plinească voinţa poporului, cu dorin- >
I
■SCANTEl Ä*
— Do, din partea pa Udului li~
Şl I N T A R Ă
beral-Brăilanu.
I<n oonvuna M i!?farf
Una din secţii e ehîar In localul
— M, cum merge ?
D. Ciocâlteu tace un moment, Primăriei. Ca şi în Bucureşti, dom­
neşte şi aici o atmosferă sărbăto­
apoi:
—• Warn ce zice ! B inef
rească. „Coada" se întinde din pra­
—- Cum ? JVau fo st incidente ?
gul Primăriei, până hăt-încolo, după
ir«î! avut nici o contestaţie ?
eolţ. Dîntr’o ochire, se vede că nu­
— Nu, nimic,
mărul femeilor depăşeşte pe al băr­
tar după pauză:
baţilor.
— T n '-î'.s să recunosc că aşa a-
legeri tî - ; fast nici în tim purile Era aproape de amiază cănd •siîn
•
bune! (Nn- ; pănild-lui faţa Prim ăriei s’au oprit maşinile:eu
Ciocâlteu fanioane străine.
‘ijV’v Á
ÎMI 19«li#II
Gazetarii străini pun în tre b ări, as­
cultă, iar întreabă, notează. Ei pot
viaţă lungă d e muncă şl necazuri. vedea în ce ordine deplină decurg
„De 24 ani lucrez ia Monitor, alegerile şi urechile lor înregistrea­
ne spun® una, cane abia se ţine pe ză răspunsurile cetăţenilor :
picioare — am 68 d e ani, dar nu se
— Ne exprimăm voinţa in cea tnai
putea să nu viu tocmai astăzi aci.
I| cunosc, maică, şi p e Teohari Geor- deplină libertate. Nimeni nu ne con­
gescu, că am lucrat cu ei. Imi pare strânge în nici u n f e l !
bine că a ajuns ministru, taré era Cam aceleaşi lucruri le aud puţin
omul dreptăţii”. mai târziu şi din gura delegaţilor o-
Şi, aplecăndu-se spre rvoi: „am poziţlel, care se află tn sala de vot.
auzit maică o vorbă, că . guvernul
ăsta are să facă o lege de pensii
Se pot convinge personal cât de
pentru bătrâni. E adevărat ?" mincinoasă a fost toată campania
Adevărat, mătuşo ! O viaţă nouă antinaţională a „istoricilor".
a început pentru noi toţi, o viaţă în­ Până la ora 1, votaseră cam 50*/»
c e p e pentru întregul popor român. din cetăţenii comunei Militari.
Verificăm, prin proprie experienţă,
Petrescu Andrei, delegat títeÖst,
spiritul de ordine şi legalitate în
care se vor desfăşura alegerile în declară t
tot cursul zilei. Verificăm în cabină,
prin propria noastră emoţie, senti­
încă dela ora 6 dimineaţa am a-
mentul încercat d a milioane d e oa­
meni cari prin vo’tui lor au definit
sistat la votarea din Comuna Militari
care s’a desfăşurat în ordine. Toată
drumul d e progres, d e înflorire a lum&a şi-a spus dorinţa Intri o a t­
Patriei noastre. mosferă lin iştită
Tov. Miron Const an fin eseu, Ia vot
Ziariştii străini prezenţi in Capitala
recunosc spiritul profund democratic
şî libertatea deplină în care s’au făcut alegerile în România
Z i a r i ş t i m trftln i d e s e a m ă a n s o s i t ftt C a p i t a l ă e a s ă a s i s t e ta drumul democraţiei şi al consolidă­ al forţelor d em o crato din In tre a a a
a l e g e r i l e g e n e r a l e d in R o m á n ia * T,i a u a v u t î n t r e a g a l i b e r t a t e d e rii sociale sunt acelea care vor duce E u ro p ă cd t şl c o n so lid a re a ţării
a v i z i t a t o a t e s e c ţ i i l e d e v o t a r e , d e a s t a n e s t d tt i c n i ţ i d e v o r b ă lor.
la desvoltarea tuturor forţelor cre­
cm a l e g ă t o r i i , d e a c e r c e t a o b i e c t i v r e a l i t ă ţ i l e d i n ţ a r a n o a s t r ă . atoare ale poporului român. Drum ul democ«*aţleI e drum ul
C o n s t a t ă r i l e c u p r i n s e în d e c l a r a ţ iu n i l e cV are p e o a r e a c e ş t i Rus* S u n t stain* c t re z u lta tu l m anl- noueî Românii, p rin c a r s a c e a s tă
t r i r e p r e z e n t a n ţ i a i p r e s e i s t r ă in e s ’a u s i m ţ i t d a t o r i s ă l e f a c ă f e e tir il d e azi a c e tă ţe n ilo r r o ­ ţ a r ă «a in tra In râ n d u l p o p o a re ­
ntani «a însem na un sp rijin re a l
la p o s tu r ile n o a s tr e d e R a d io c o n s titu e o r e c u n o a ş te r e p r e ţ io a s ă lo r iu b ito are de pace.
a s p i r i t u l u i p r o f u n d d e m o c r a ţ i c ş i a l i b e r t ă ţ i i d e p l i n e fn care,
„Este un pas uriaş spre democraţie
la 1 0 N o c m h r i e c r t .f s ’a ti e f e c t u a t a l e g e r i l e
p r i m e l e a lc g e in l i b e r e d in ţ a r a n o a s t r ă .
d in R o m á n ia ^ —
Rşi minţi dacă n’aşi recunoaşte şi n’aş în sensul cel mai larg al cuvântului“
confirma că alegerile din România au a spus d. Montague (Daily Worker) ;«
fost nu numai libere — pentru prima *— Ce părere aveţi despre România?
— Un om care v in e pentru prima
Marea B ritanie (şi îngăduia să le faefi
în India, şl de o «uită de ori m ai li­
oară libere — ci şi cuminţi, şi serioase oară în Români«, în tâlneşte m ulte lu ­
cruri ciudate şi neobişnuite, la acest
popor vioi! Dar ceeace a făcut să m ă
bere şi m ai echitabile decâit acelea
de pildă, care au loc în S ta tele U n i­
te din Sudul A m ericii de Nord.
a declarat tiL E. Bure, directorul sSarukt sim t fericit» este faptul că am v iz i­
ta t şi că am petrecut câtăva vrem e
Ceeace este im portant, este că R o­
m ânia a votat, după ce nu i s ’a frigă”
■„L’Ordre“ printre lucrătorii românj. oare sunt
d u it să facă acest lucru tim p d« m ulţi
S un t un vechlu prieten al României, conduce ou înţelepciune. Mäkelte nos
Ş ef de cabinet a l lui A ristide Briand, tru filosof E m est R enan, care b in e­
sin dicalişti şi cari sunt în sufleţiţi de
spiritul de fraternitate al m uncitorilor,
care fa ce ca orice străin să se sim tă
ani în şir.
In a ceste a le g e r i a u a v u t p r ile ju l,
în R om ânia ca la el acasă. s ă -ş i e x p r im e o p in ia lor, n e a se m u it
m inistru de extern e al Franţei din în ţeles nu este com unist, a d at un m ai m ulţi cetăţeni decât în cursul
1916, eu an? fo st acela care i-am pre­ ex elecn t sfa t de în ţelegere şl de pru­ •— Ce p ărere aveţi despre alegeri?
Aju fost ele liberee şl echitabile ? oricăror a lte a le g e r i d in isto r ia lo r.
zentat-o pe soţia generalului rom ân denţă oam enilor, puţin sau prea puţin
Iliescu, care a lu at astfel cu sin e do­ desinteresaţi : nu se poate opri flu xu l — E im posibil să răspund la această P e n tr u p rim a o a ră , i s ’a în g ă d u it
întrebare într’o singură frază. Cum
cum entele care au hotărît la Bucu­ mării; trebue să-i calcu lezi n ivelu l c la s e i m u n c ito a r e să d u că c s /a p a n ia
reşti, intrarea în război a României. pentru a-1 folosi cât m ai bine. e posibil, de pildă, să com parăm sis­
e le c to r a lă şi să v o te z e . P e n tr u p r i­
In tim pul perioadei dintre cele două tem ul exact al alegerilor di-n ţările
Consider (şi am scris aceste« de occidentale, care au avu t un regim m a oară ţă r a n ii au p a r tic ip a t la a -
războaie, n ’am lăsat niciodată să trea­ m ulte ori la Paris), ţăranul rom ân ca le g e r i, fă ră n ici o tea m ă . A c e a sta
că trei anii fără să vizitez pe nu ­ pe un sfânt. Mă întrebam , după atâţia parlam entar tim p de generaţii, şi Sn
care în treg poporul a fost obşmuit de n u e s te un lu cr u d e m ic ă în s e m ­
m eroşi rom âni, cu caa-e am legat p rie­ ani de scla v ie m aterială şi maii ales
tenie şi aceasta m i-a perm is să u-rmă m orală, dacă acest ţăran v a avea m ult cu sistem u l electoral, ou o ţară n ă ta te, în tr io ţară p e c a r e fa s c iş tii
resc deaproape politica rom ânească. cum sentim entul viitoarei sale care n ’a avut nici un fel de alegeri, a u co n d u s-o t»âr»ă nu d e m u lt. E S T E
eh' tim p de nouă ani. în cari atâţia oa­
S un t dealtfel, căsătorit cu o rom âncă. barăci, odată cu eliberarea m uncitori­ U N P A S U R IA Ş S P R E D E M O C R A ­
Am creziuit întotdeauna în viitorul R o­ lor d ela oraş. m eni n ’au altă xeperienţă decât con­ ŢIE, IN SENSUL CEL M A I LARG
m âniei, care este lot atât de frum oasă fuzele proceduri electorale din tre­ A L C U V Â N T U L U I.
A m întreprins această căilAtori® in cut şi în care s ’a d us luptă dârză
pe cât este de bogată şi pe oare atâ­ A cu m a v e n it v r e m e a c a to ţi să
Rom ânia pentru a m ă con vin ge tn a şi grea contra răm ăşiţelor fasciste ?
tea legături istorice, psihologice şi
ce astă privinţă. Bumt sigu r că aceste rămăişilţe fasciste, strâ n g ă râ n d u rile, p e n tr u a c lă d i
spirituale o leagă de Franţa, pe care
o iu beşte nu num ai din inim ă, ci şi A m văzut astăzi votând pe nxm&nl dornice de a des cred),ta ţara şi gu­ o R o m â n ie d em o cr a tic ă şi a a ju ta
din raţiune .Franţa căzând, nu era oare şi p e rom ânce Infer’un avân t solemna vernul român, su nt foarte fericite a ce a stă ţară să ia să d in g r e u tă ţile
fatal ca Rom ânia să fie târâtă şi ea în de încredere şl do speranţă cane m ’a
cădere? Intr’adevăr, vorbind de Fran­ m işcat adânc şl m ’a bucurat. R epu­
ţa şi de Rom ânia, se poate întrebuinţa b licanii francezi în tim purile eroice
când p ot provoca nereguli şi ex a g e­
ra «orice lucru, şi su nt în clinate să
facă caz d e orice incident, p e care de
m ulte ori, îl provoacă ele înseşi.
p rin care a tr e c u t, să u it e v is u r ile
in a c tiv e şi sp e r a n ţa d e a f i s a lv a tă
d e c ă tr e n iş te m is te r io ş i s a lv a to r i
expresia „surori latin e”. ale celei de a treia republici fran-
U n singuir lucru m ă supără ori de ceze, în 1877, în 1881, n’au arătat mai
câte ori vin în Rom ânia : sărăcia ţă­ puţin respect decât rom ânii astăzi,
ranilor care contrastează atât de crud sufragiului universal şi buletinului
Trebue să ţineţi seam a, că orice im ­
perfecţiuni s’au produs în aceste a-
tegeri. e le au fost totuşi de o su tă de ori
d in str ă in ă ta te , ş i s ă -ş i ad u că
m in te că V IIT O R U L R O M Â N IE I
S E A F L A IN M A N A P O P O R U L U I
a-
cu bogăţia păm ântului. A m făcut a- de vot care le -a fo st rem is. m al reprezentative decât cele pe care ROMAN,
ceastă rem arcă d -lu i Tătărăscu în D u p ă c e a m p ă t r u n a In m a i
1936. G uvernul din care face
dom nia sa astăzi, sub conducerea ro­
parte t n i il t e s ă l i d e v o t d in c a r t i e r e l e
b u r g h e z e f i m u n c ito r e ş ti d in „Hm văzui asiăzi turn poporul a votat
bustului organizator al Frontului p lu ­
garilor, preşedintele Groza, a efectuat
această reform ă agrară şi-m i iau l i ­
B u c u r e ş t i , a ş i m i n ţ i d a c ă n 'a ş i
r e c u n o a ş t e s i n ’a ş i c o n fir m a , c ă
a l e g e r i l e d in H o tn d ttia , a l e c ă ­
cu toată Inima, cu foarte mult interes,
bertatea de a o salu ta ca pe un sem n r o r r e x u ltm te l e v o m e m i o a s t e
la fel ca la noi în Elveţia“
»1 libertăţii şi fraternităţii viitoare a p u ţin e , a u f o s t nu n u m a i li­
Rom âniei. b e r e — p e n tr u p r im a o a r ă li­
In toaite ţările, după clim atul eco­
nom ic, spiritual şi cultural respectiv,
b e r e — c i s i c u m in ţi , si s e r i ­
oa se.
a declarat d. dr. SCemdig (Elveţia)
revoluţia ineluctabilă a maşimismu-
S O A R E L E C A R E A R Ă S Ă R IT IN
lui se realizează. M aşina produce A C E A S T A M A R Ţ I, 19 N O E M E R IE A m sosit în C apitală la 9 N oem brie democraţie. R om ânia este o ţară b o­
după un voiaj foarte in teresant spre gată şi eu cred că această ţară poate
astăzi tot ceeace este necesar fiecă­ 1946, D E A S U P R A R O M Â N IE I
ruia şl a d even it de ne toleraţi ca ea să Italia, V eneţia-G iulia, Ju goslavia şi să fie ca un paradis când fiecare ro­
funcţioneze num ai în folosul câtorva
E I B I N E ! N U M A IN D O E S C C A Bulgaria. mân lucrează pentru dem ocratizarea
cari su nt în m ăsură să-i încetineze V A F I U N S O A R E A L V IC T O R IE I In B ulgaria am fo st trei săptăm âni adevărată şi pentru asigurarea drep­
m ersul sau s ’o oprească de a ne IN T O A T E D O M E N IIL E A C T IV I­ tot în tim pul alegerilor. turilor sale.
speria de această revolu ţie a m aşinis- T Ă Ţ II U M A N E . Cunosc R om ânia din 1925 când Eu văd drum ul pe care m erge a -
m ului oare s ’a tradus, în prim ul rând am fost în văţător la Comarnic în tr’i ceastă ţară : ea m erge îm preună cu
P rieten călduros al ţării voastre,
în România, prin reform a agrară fam ilie elveţiană. A m v en it înapoi în alte tinere dem ocraţii. A cum m erg
vă m ulţum esc că m ’aţi autorizat să R om ânia de cinci ori şi cel m ai m ult înapoi în E lveţia. Mă voi întoarce în
e m ai bine s'o înţelegem ca s’o putem o salu t cu voioşie la Radio.
m ’am p lim bat şi studiat în vechiul R om ânia şi sunt sigur că prietenii
Regat, şi în D obrogea de Nord. Pri­ m ei îm prăştiaţi în R om ânia nu vor
„Drumul democraţiei este drumul nouii vitor la această regiu ne am lucrat
m are m onografie naturalistică
uita să m uncească pentru a în tări
şi dem ocraţia adevărată. P en tru asta
Românii, prin care această tară va intra geografică tipărită şi ed itată la Z ue- R om âniei n u -i trebue 200 de ani ca
rich în Septem brie trecut.
Cunosc de aproape situ aţia econo­
E lveţiei.
în rândul popoarelor iubitoare de pace“ mică, culturală, socială şi politică
R om âniei de 20 de ani încoace.
Ş tiu b ine cum a fo st situaţia în a ­
Sosirea unei delegaţii
de ziarişti sovietici
a spt2s si. Jai? Wasielk (Cehoslovacia) in te de război. Ştiu că nu este ner-
m is a face acum com paraţie cu El- Erl dimineaţă m so sit pe aei*o-
eţia, o ţară care nu ştie ce este portul Băneasa, o delegaţia da
războiul de 140 de ani. ziarişti sovietici, pentru a asist®
Eu sunt fericit că astăzi poporul la alegerile din România.
rom ân a votat prim a dată pentru un Delegaţia se compune din f
A m vă zu t fem ei, aşteptând bucu­ drum nou care trebue să fie fără gri­ Leonteev şi lţ6tinov-„Pravda”, Voi»
jă, fără foam e, fără dictatură şi fără cov-„Krasna:a Svesda” si Semio-
şovinism . iiov-„Komsomolshaia Pravda”, în­
După fiecare război m are s’a soţi}« de d. F. Cohen, corespon­
acest drept fiind câştigat după lupte schim bat m ereu drumul politic. Eu dentul ziarului „l’Humanité” I®
cred ca elveţian şi ca geograf practic Moscova.
I-am vă zu t pe lucrători la lucru că R om ânia găseşte acest drum foar­ In întâm pinarea ziariştilor s o ­
te repede. Am văzut astăzi cum p o­ vietici au eşit: DanguEov, prim s e ­
porul a votat cu toată inim a, cu cretar al am basadei sovietice,
S u n t cetăţean al m icului popor foarte m ult interes la fel ca la noi Cotiear dela am basada sovietică,
în Elveţia. ßrigore Preoteasa, directorul
nu va uita anul 1938, România si po­ Pentru prim a dată alegerile rom â­ presei din IVSinisterul Inform aţi­
neşti au fost foarte im portante pen­ ilor, IM. Morarii secretarul Sindi­
tru su d -estu l Europei. catului ziariştilor, maior Roma*
Deaceea noi, dem ocraţii cehi, ur­ Eu am văzu t bine cum fem eile şi nenco, Zaharia Stancu, fii, Buican,
m ilitarii, care votează pentru prim a Sorin Toma, Ştefan Voicu, Traian
rom ân şi ale democraţiei, deoarece oară au m anifestat in teres pentru Şefmaru, etc. __ ;_

LONDRA
(R adio). — Co­ m eni în Întreaga lum e su n t su b n u ­
re s p o n d e n tu l din triţi. A GROMÂKO A ARATAT
M oscova all Eia- CA
Pltlu! „ M a n c h e s ­ TOATE GREUTĂŢILE E I CONSI­
t e r G u a rd ia n " , A- DERABILE, A TRIM IS TOTUŞI IN
le x a n d a r W erth, A N II 194Ö—1946 500.000 DE TONE
a n m li
N loscaua
că
s it u a ­ SINGURA SUTA DE M II DE TONE
ţia c iim e iita r â A FOST TRIM ISA VECINILOR EI.
ra o m lislă e s te
d is c u ta tă
d e n s e iiü ä
e z ita t« .
to r i- U.N.R.R.A.-ei, SUB O ALTA FOR­
P re sa sovietică acordă o m are im ­
p o rta n ţă discursului iu i ANDREI
GROMÂKO, ţin u t în Comitetul eco­ transport de grău din zona sovietică, in
nom ie şi finaiKcfar ai ONU-uhii, cu cantitate de 1.200 tone, a sosit Luni la
care prilej GROMÂKO a insistat a_ Hamburg pentru zona britanică de O-
su p ra faptului eă NU TREBUIE FO­ cupaţie, — după cum anunţă serviciul
LO SIT AJUTORUL ECONOMIC CA de ştiri britanic din Germania.
PRESIUNE POLITICA, a denunţat la Acest
foßostrea de către unele state a ce­ Renania de nord pentru a fi măcinat
rea i el©r drept com bustibil sau m aterie şi distribuit imediat brutăriilor din
p rim ă p en tru fabricarea alcoolului, a- Ruhr.
i
Declaraţiile delegatului sovietic Arutiunian
NEW YORK, 19 (Radio). — In cadrul
âesbaterilor Comitetului economic al
ONU-ulul, delegatul sovietic ARUTIU-
NlAN a făcut următoarea declaraţie :
„Fără Îndoială că activitatea organiza­
t e i UNRRA a jucat un rol foarte im­
portant în ajutorarea populaţiei ţărilor
care au suferit război ţi invazie ina­
mică.
Noui progrese în redactarea T
statutului teritoriului liber 1
fE htver^tfitorfrl n u v a p u te a d e c la r a s t a r e d e a s e d iu . — J? e z e r v e le U n iu n ii S o -
i'ia tio rr s u n t l e g a t e d e r e g l e m e n t a r e a c h e s tiu n ii r e tin tg e r ii tr u p e l o r s t r ă in e
NEW YORK, 19 (Rador). — Consiliul
ţniniştrtlor de afaceri străine a ajuns la
Im acord 4 a bază în legătură cu rela­
ţiile dintr$ guvernatorul Triestului şl
(jefui poliţie} ou excepţia câtorva mo­
dificări ce au fost referite adjuncţilor.
Acordul s*a produs după discutarea
propunc/rilor de compromis prezentate
de adjuncţi, oare au lucrat pentru a găsi
• formulă.
Miniştrii de afaceri străine au căzut
Se acord oa şeful poliţiei din Triest să
list ales dintre candidaţii prezentaţi de
Consiliul de Guvernământ şi ca el să
Poată fi pus în disponibilitate după o
dansul tare cu Consiliul de Guvernă­
mânt.
M iniştrii au căzut de asemeni de acord
• a guvernatorul Triestului să poată cere
Consiliului de Guvernământ să suspende
orice măsură administrativă care a r fi
tn Contradicţie cu împuternicirile sale
Conform statutului. Dacă Consiliul de
Guvernăm ânt nu dă urmare acestei ce­
reri, guvernatorul poate trimite ches­
tiunea în faţa Consiliului de Securitate.
in oe priveşte chestiunea relaţiilor ex-
t rne ale Triestului nu s’a ajuns la nici
o hotărîre tn legătură cu faptul' dacă gu­
vernatorul sau Consiliul de Guvernă­
m ânt trebue să albă ultimul cuvânt.
Un purtător de cuvânt francez a de­
clarat eă în general s’a căzut de acord
asupra principalelor chestiuni Sn legă­
tu ră cu împuternicirile guvernatorului,
cu rezerva redactării finale la care vor
proceda adjuncţii.
Au mai rămas în discuţie numai anu­
mite puncte din amendamentul sovietic
tn legătură cu afacerile externe, un
nou amendament la poziţia economică a
portului liber şi o hotărire In legătură
Cu retragerea trupelor. Clauza prevă­
zând că guvernatorul va putea declara
•tarea de asediu a fost acum complet
eliminată.
MOLOTOV A CERUT REGLEMEN­
TAREA CHESTIUNII RETRAGERII
TRUPELOR STRĂINE DEPE TERITO­
RIUL LIBER,
72.000 minieri au declarat greva in U
NEW YORK, 19 (Rador). — Cu to a ­
tă atitudinea guvernului care Luni a
interzis elölni John Lewis, preşeâÂnte-
le sindicatului minierilor, să pună în
aplican-e ordinul de grevă, a cărui e-
xecutare urmează să înceapă pe
Miercuri la miezul nopţii, peste
A Bulgaria a Înaintat două me­
morii Consiliului miniştrilor de ex­
terne, în oare arată că suma fixată
ea reparaţii depăşeşte posibilităţile
ei financiare.
A Elementele reacţionare din I-
ran, în legătură cu agenţii străini,
şi-au sporit activitatea in ultimul
timp.
O O delegaţie daneză a sosit tn
U.R.S.S.
A Un soldat gree ee s’a predat
autorităţlor albaneze a declaf*t că
în arm ata greacă se află numeroşi
„organizatori“ trimişi de străini.
Qtb ) La graniţa greco-aVbaneză st
setwmleazi noui provocări greceşti
I# Adunarea Naţională iugoslavă
se va deschide la % Decembrie.
t!> Gazetarul britanic Edgar Young
a declarat că, contrar celor afirmate
de opoziţia bulgară, a fost martor la
comiterea de acte de violenţă de că­
tre elementele opoziţioniste.
& S’a interzis publicarea In presa
egipteană a ştirilor privitoare la ma­
nifestaţiile studenţeşti.
O 200 de funcţionari şi muncitori
sovietici din Mukden (China) au fost
supuşi persecuţiilor autorităţilor lui
Ciang-Kai-Shek,
Liga arabă a hotărît să ceară
ţărilor membre (Egipt, Irak, Arabia
Saudită, Transiordania, Yemen, Siria
şi Liban) să recunoască republica in­
dependentă indoneziana.
® 15.000 de locuitori ai oraşului.
München au demonstrat sub egida
Partidului Comunist împotriva acti­
vităţii d-rului Pfiffer, ministrul
Bavariei pentru denazificare.
ajută la rezolvarea crizei 0
alim entare m ondiale
t» , tan cl când su te de m ilioane de oa­
UNIUNEA
SOVIETICA, CU
la CEREALE IN FRANŢA ŞI NU O
U.R.S.S. sp eră că propunerile d-lui
ou L aguardia p en tru EXTINDEREA
MA, vo r fi acceptate-
★ Delegaţii a numeroase alte ţări lovite
HAMBURG, 19. (Rador). — Al doilea
grău este transportat imediat
mori le din V estfolia şi provincia
Dar misiunea Încredinţată de Naţiu­
nile Unite acestei organizaţii, când a
fost formată, nu a fost terminată. Si­
tuaţia economică, In numeroase ţări care
au suferit depe urma invaziei fasciste
este Încă gravă, populaţia lor având
nevoi acuta, mai ales de alimente.
Va fi nevoie să se ajute aceste ţări,
mai ales cu alimente şl in 1917.
Aceasta a fost cea mai Importantă la New-York spre a redacta propune-
rezervă făcută în cursul şedinţei.
rile privitoare la statutul teritoriului
Reuniunea adjuncţilor liber al Triestului, discutat eri la Con­
siliul miniştrilor de externe.
LONDRA, 19 (Radio).— Adjuncţii mi­
Cei patru miniştri de externe se vor
niştrilor de externe s’au reunit Marţi intruni din nou Miercuri.
Punctul de vedere al Franţei in chestiu­
nea Triestului
ROMA, 19 (Rador). — Nota franceză lor de externe aprobate de conferinţa
în legătură cu propusele negocieri ita- ăsla Paris.
lo-iugoslave în ce priveşte Triestul, Nota adaugi că guvernul francez va
oare a fost remisă d-lui Nennt, minis­ examina cu simpatie orice acord itolo-
trul afacerilor străine, sublimiază că iugoslav, dar un asemenea acord trebue
punctul de vedere o4 guvernului fran­ să fie aprobat de Consiliul miniştrilor
cez este identic cu hotărîrile miniştri­ de externe.
CONFERINŢA ECONOMICA
P r o d u c ţia in d u s tr ia lă c e h o s lo v a c ă
c u 5 0 la s u tă
FRA G A , 19 (Rador). —- Corespondentul Agenţiei TAN JUG transm ite:
Luni şi-a terminat lucrările conferi nţa economică a Partidului Comu­
nist Cehoslovac, tn cursul cărţiia mal mult de 2.000 de dlegaţi au luat
parte la discuţiile asupra MASURILOR EFICACE PENTRU APLICAREA
PROGRAMULUI BIENAL AL GUVERNULUI IN VEDEREA REFACERII
ŢARII.
Intri o rezoluţie adoptată la conferinţă, se constată ci ÎNTREAGA PRO­
DUCŢIE INDUSTRIALA A Ţ AR II T R e BUEŞTE SPORITA CU 50 LA
SUTA faţă de producţiunea actuală şi că agriculturii i se impun acum
mari sarcini.
„Dacă toate aceste sarcini v o r fi împlinite declară rezoluţia, vom
putea învesti capitaluri de 70 miliard e de coroane şi graţie acestui fapt
să sporim economia şi să realizăm ind ustriallzarea Slovaciei.
72.000 minieri au refuzat Marţi să în­
ceapă lucrul. - căile ferate se pregătesc să reduci cu
Astfel, în regiunea Pittsburgh, 21
mine, producând zilnic în timp nor­
mal 46.000 tone cărbuni, sunt închise.
Din cauza acestei greve, şi a extin­
derii ei posibile, oţelăriile iau măsuri
• Adunarea Generală a Naţiuni­
lor Unite a adoptat Marţi în unani­
mitate următoarea rezoluţie egiptea­
nă privitoare la persecuţiile rasiale :
„Adunarea Generală a Naţiunilor
Unite declară că este In interesul
superior al omenirii să se pună capăt
imediat persecuţiilor şi discriminări­
lor religioase sau aşa zise rasiale şi
invită guvernele şi autorităţile răs­
punzătoare să se conformeze Chartei
Naţiunilor Unite în literă şi spirit,
luând în acest scop măsurile cele
mai rapide şi cele mai enargice“.
ţâ Generalul von Mackensen, fos.
. tul comandiv::t al forţelor militare
naziste din ,'ialia. este judecat ia
Roma pentru crime de războiţi.
Deputaţii laburişti ce au criticat
recent politica externă a guvernului
britanic s’au abţinut dela vot când
s’a pus chestiunea încrederii în gu­
vern.
Delegaţi* sovietică crelde că iste de
dorit ca UNRRA să continue activitatea
sa In ' 1947, limitându-se la—Aprovizio­
narea cu alimente şi alte articole.
DELEGAŢIA SOVIETICA DOREŞTE
SA EXAMINEZE PROPUNEREA D-LUI
LAGUARDIA, DIRECTORUL GENE­
RAL AL ORGANIZAŢIEI UNRRA,
SPRIJINITA DE REPREZENTANŢII A
NUMEROASE TARI IN ACEST COMI­
TET, IN VEDEREA ALCĂTUIRII IN
CADRUL NAŢIUNILOR UNITE A UNUI
FOND DE URGENTA PENTRU A
FACE FAŢA CERERILOR DE HRANA
ALE ACESTOR TARI CE AU NEVOIE
DE AJUTOR IN 1947.
de ravagiile războiului au sprijinit de-
asemeni ideia cooperării internaţionale
în organizarea operei de ajutorare.
După cum s’a mai anunţat, delegaţia
americană a propus nu înfiinţarea unei
organizaţii internaţionale, ci rezolvarea
problemei prin darea de ajutor ţărilor
ce au suferit depe urma agresiunii fas­
ciste prin mijlocirea uncr acorduri bi­
laterale“. Această sugestie nu a avut un
sprijin mare.
LAKE SUCCES, 19 (Rador). — Polo­
nia va sprijini din toată inima orice
organizaţie de ajutorare extraordinară
ce ar fi instituită în locul UNRRA-ei,
a declarat d. Rajchman, delegatul Po­
loniei, în şedinţa de Luni după amiază
a comisiei financiare şi economice a
ONU-lui.
A NEW-YORK. 19. (Radio) — Marţi în
va fi m ă r ită
_________
în vederea reducerii producţiei, iar
25 la sută, cu începere dela 25 Noem-
brie. traficul de călători pe toate re­
ţelele, tn conformitate cu ordinele di­
recţiei transporturilor.
• V. M. Molotov a propus să se
fixeze ca termen de evacuare a
trupelor anglo-americane din Triest
cel mv.lt trei luni dela încheierea
tratatului de pace cu Italia şl a ce­
rut să se ţină imediat alegeri de­
mocratice.
@ 165 polonezi au părăsit o tabără
* UNRRA-ei din Egipt spre a se îna­
poia în patrie.
^ S2 de organizaţii democratice
americane au cerut retragerea tru-
peKn) Statelor Unite din China
Recentele tulburări din India
s’au soldat cu aproape 6000 morţi şi
15.000 răniţi.
• La Moscova a fost dat un di­
neu în cinstea d.lui Elliot Roose-
velt-s
C a J Toţi muncitorii evrei şl arabi
dels căile ferate din Palestina au în ­
cetat lucrul.
© Presa din Roma protestează îm ­
potriva ocrotirii de către autorităţile
anglo-americane a hitleristului Dall-
man criminal de război.
S) Grupuri organizate de munci­
tori austriaci au manifestat împo­
triva prezenţei mai multor nazişti
printre studenţii universităţii vie-
neze
$ In Congresul argentinian, depu­
tatul Candiotti a protestat împotriva
decorării lui Franco de către guver­
nul Argentinei.
© Procesul trădătorului slovac
Tiso, fost preşedinte al „statului slo­
vac“ va începe în ziua de 2 Decem-
/ A (120.000 soldaţi britanici se află
actualmente în oraşele Cairo şi A-
lexandria din Egipt.
IM P R IM E R IIL E „ S C R IS U L L IB E R ” S T R A D A B E L V E D E R E Nr. 6, B U C U R E Ş T I
^SCÂNTEIA
Aniversarea
ofensivei sovietice
dela
STALINGRAD
MOSCOVA, 19 (R adio). - Acum
4 an i, la 19 woeirtforie 1942.
mii d e tu n u ri so v ie tic e a u v e s ­
tit în tr e g ii Suini în c e p e re a is to ­
ric e i o fe n siv e d e la S ta lin g ra d
a A rm a te i Roşii.
Tim p d e 120 zile, e ro ic ii a p ă ­
r ă to r i ai StalinfsraduEui au d u s
o lu p tă tita n ic ă îm p o triv a h o ­
a r d e lo r g e rm a n e , ia r in a c e la ş
tim p , in ju r u l S ta lin g ra d u lu i se
c o n c e n tra u f o r ţe le d e şoo s o ­
v ie tic e, p e n tru a d a d u ş m a n u ­
lui o lovii Liră h o tă r îto a r o .
LA 19 WOEMBRIE 1942 A ÎN­
CEPUT OFENSIVA SOVIETICA.
R e z u lta tu l ei a f a s t îm p re s u -
r a r e a şi z d r o b ir e a u n ei a r m a te
d e 300.000 dp n em ţi. In u rm a
b ă tă lie i d e la S ta lin g ra d , t r u ­
p e le s o v ie tic e au lu a t p r iz o n i­
e r i c irc a lOO.ObO s o ld a ţi şi o fi­
ţe r i g e rm a n i şi au r ă p u s p a s te
147.000.
B ă tă lia S ta lin g ra d u lu i a d o ­
v e d it în tr e g ii lum i s u p e r io r i­
t a t e a s tr a te g ie i s o v ie tic e a s u ­
p r a ce le i g e rm a n e . NUMELE
STALINGRADULUI VA TRAI
DEAPMRURI IN MEMORIA TU­
TUROR POPOARELOR IU B I­
TOARE DE LIBERTATE.
Succesul cofimaniş-
filor in alegerii®
din Livorno
ROMA, 19. (Rador). — Corespon­
dentul Agenţiei Franceze de Presă
transmite;
Pariidul Comunist Italian a repur­
tat o victorie desăvârşită în alege­
rile municipale de Duminică, din
oraşul Livorno.
Rezultatele pentru acest oraş sunt:
COMUNIŞTII: 28.386 voturi; So­
cialiştii: 5.838 voturi; Democraţii
creştini: 5,798 voturi; Republicanii:
3.799 voturi; Qualunquiştil: 2.994
voturi; Monorhiştiî: 654 voturi.
Primirea noilor
membri in 0. N. U.
aplauzele delegaţilor şi spectatorilor,
preşedintele Adunării generale a Na,
ţiunilor Unite, d Spaak, a urat bun so­
sit nouilor membri aj Naţiunilor Unt.
te, — AFGANISTANUL. ISLANDA şi
SUEDIA.
Trei noui membri nepermanenţi ai
Consiliului de Securitate au fost de a-
semenea aleşi azi : . COLUMBIA, S I­
RIA şi BELGIA.
Lupte înverşunate
Partizanii îşi Intensifică acţiunile împotriva trupelor regulate a!e gu­
vernului Tsaldaris. — Atena izolată de Nordul ţării.
LO NDRA, 19 (R a d io ).
na şi m a i iiv jlte r e g iu n i
ş e f u l H ia tu lu i m a j o r (fre c , b r ita n ic e la A te n a , a u p le ­
C o m u n ic a ţiile d in tr e A le ­ ş i
ş e f u
g e n e r a lu l B a tr lin g s , c a t M ă r fi d im in e a ţ ă cu
l m is iu n ii m i li ta r e a v io n u l la L o n d r a .
d in n o rd u l ţă r ii a u f o s t
tă ia t e d e p a r tiz a n i. In
T h e s a l i a e c h ip e le d e
g u e r illa a u c u lc a t la p ă ­
m â n t IOO s tâ lp i d e t e l e
g r a t şi a u tă ia t f ir e le în ­
tr e S a lo n ic şi r e g iu n e a
d e n o rd a ţâ r ii.
In M a ce d o n ia O c cid e n ­
ta lă , p a r tiz a n ii c o n tr o ­
le a z ă 12 c o m u n e şi la n ­
s e a z ă o r d in e d e m o b ili­
z a r e a p a r tiz a n ilo r .
★ PA R IS, 19 (R ad o r). - C o re s p o n ­
ATENA, 19. (Radio). — Telegramele
sosite din Salonic arată că situaţia din
Nordul Greciei se agravează din zi în
zi. Aproape In toată Macedonia, ciocni­
rile se înmulţesc.
Opoziţia greacă a părăsit
parlamentul
ATENA. 19 (Rador). — Corespon­
Muncitorii finlandezi
dentul A genţiei REUTER tra n sm ite :
Toţi m em brii opoziţie, din Cam e­
r a D eputaţilor âu p ărăsit M arţi sala
de şedinţe când d. Constantin T sal­
daris, prim ul m inistru i-a acuzat că
demască pe industriaşă sabotori
„form ează o opoziţie an tin aţio n ală“.
Şeful statului major
grec a plecat la
Londra
A T E N A , 19 (U n d o r ) —
G e n e r a lu l S p ilio f o p n lo s ,
PARIIDUL C6NIM ST BRITANIC
CERESCHIM
c
BAREAPOLITICIEXTERNEAGUVERN«ENGLEZ
T ■0 IMPORTANTA DECLARAŢIE A COMITETULUI EXECUŢII-
L O N D R A , ÎS ( R a d o r ) . — A g e n ţia R E U T E R tr a n s m i te :
C o m ite tu l E x e c u tiv a l P a r tid u lu i C o m u n is t B r ita n ic , p r i n t r ’o declaifU fi
f i e p u b lic a tă la L o n d r a , C E R E S C B lM B A R E A P O L I T I C I I E X T E R N E A G U ­
V E R N U L U I B R I T A N I C , r e t r a g e r e a tr u p e lo r b r ita n ic e d in ta r il e în c a r e n u a u
n ic iu n r o s t s ă s e g ă s e a s c ă , u r g e n ta r e a d e m o b iliz ă r ii ş i s p r iji n ir e a c o m p l e c tă
a p r o p u n e r ii p e n tr u d e z a r m a r e f ă c u t ă d e c ă tr e U n iu n e a S o v i e t e l o r ”.
D e c la r a ţia a d a u g ă c ă m e n ţ in e r e a s u b a r m e a u n o r f o r ţ e d e u n m ilio n
d e s o ld a ţi, ti m p d e 12 lu n i d e la s f â r ş i tu l r ă z b o iu lu i, n u e s t e j u s t i f i c a t ă p r iit
n ic iu n s c o p p e n tr u c a r e s ’a f ă c u t r ă z b o iu l.
EfecfeSe acţiunii opoEiţiGmste a celnr 73 de deputaţi
C O M E N T A R I I L E P O S T U L U I D E R .W I O M O S C O V A
LONDRA. 16 (R adio). - P o stu l de
ra d io M oscova, re f e r tn d u - s e la a c ­
ţiu n e a d e o p o z iţie la p o litic a e x ­
te r n ă b r ita n ic ă a d e p u ta ţilo r la ­
b u riş ti, a d e c la r a t c ă a c e a s tă a-
titu d in o REFLECTEAZĂ S E N T I­
MENTELE MASSELOR PARTI BU-
LUI LABURIST SI ALE INTREGEI
MUNCITORIMI DIN MAREA BRI-
TANIE.
C o m e n ta to ru l p o stu lu i d e ra d io
a a d ă u g a t c ă re v o lta la b u riş tilo r
nu e s te a c c id e n ta lă nici iz o la tă ,
d e o a r e c e ei In tr e c u t s ’au p ro d u s
d iz id e n te p riv in d p o litic a e x te r n ă
a M aréi B rita n ii. <
„U ltim a m iş c a re d e o p o z iţie din
sâ n u l p a r tid u lu i la b u r is t s e d is ­
tin g e p rin f a p tu l c ă a r e s p r ijin u l
UNUI MARE NUMĂR OE MEMBRI-
e i ’E C m ACESTEI A C ŢIU N I
V I X P U N C T D E TEUERE A l D I ­
P L O M A Ţ IE I B R IT A N IC E N U E S T E
P R E A IM P O R T A N T . C E E A C E E S T E
I N S A IM P O R T A N T . E R E A C Ţ IA
P E ■C U I E A C Ţ IU N E A GRUPULUI
D E P A R L A M E N T A R I L A B U R IŞ T I A
P R O V O C A T -O S I V A CON TINUA.
SO PRO VO ACE IN
M A R IL O R M A S S E
LUI B R IT A N IC " .
R Â N D U R IL E
ALE PO PO R U ­
Cine a votat contra
amendamentului
LONDRA, 19 (Rador). — Dintre cei
353 de deputaţi, care au votat Luni con­
tra amendamentului Crossmau, 104 erau
conservatori. 13 liberali de toate nuan­
ţele şi 6 Independenţi.
Rezultă de aici că numai 230 de de­
putaţi laburişti din totalul de 391 sl-au
Tav. Şert& R v e to e s
m inistr 1 R om ânie' 1 i Berna
şi-a prezentat scrisorile de se re d é re
BERNA, 19 (Rador). — Marţi a avut
loc la Palatul Federal din Berna re ­
miterea solemnă a scrisorilor prin care
Gaston Boeuve (Şerban Voinea), a
fost acreditat in calitate de ministru
plenipotenţiar şi trimis extraordinar pi
lângă guvernul elveţian.
Pe scara principală a Palatului Fede­
ral, noul ministru al României a fost
ralutat în limba română de d. Weber
vicecancelarul Confederaţiei, care a ex­
primat reprezentantului României deo­
sebita bucurie de a-t putea conduce
înaintea preşedintelui Republicei.
In sala festivă, frumos împodobită cu
flori, Gaston Boeuve (Şerban Voinea)
d e n tu l A genţiei TASS c o m u n ic ă :
D upă cum a n u n ţă ra d io P a r is
d in C airo, 5.000 d a stu d e n t! au r e ­
f u z a t s ă in tr e la c u r s u r ile u n iv e r­
s ită ţii d in C airo . Ei s ’au a d u n a t in
s a la d a c o n f e rin ţe a u n iv e rs ită ţii
s tr ig â n d : „ J o s B ovin’’ şl „ J o s t r a ­
ta tu l a n g lo -e g ip te a n I“.
P o litia şi d e ta ş a m e n te a le a r m a ­
H E L S I N K I , 1 9 ( A u e r p r e s ) .— T A S S
t r a n s m i t e : Z ia r u l VA I*AA S A N A
n u n t ă c ă c e l tn a i m a r e c o n c e r n
p e n t r u c o n s t r u c ţ i a tie v a p o a r e a l
t ă r i i „ V a r u s ila ” a f o s t a m e n d a t cu
a m il i o a n e m ă r c i p e n t r u c ă a R E ­
S T R Â N S IM MOD IN T E N Ţ IO N A T
^
laburişti
exprimat aprobarea pentru politics ex­ prietenilor Poloniei democrate a spnSţ
ternă a guvernului. „Nu suntem f l ’d l, noi încercăm na«
mai de a 't n t j făgăduelile noastre
Cc spune deputatul din camp : «îc-torală ou privire hi
Zilliacus politica externă să fie ţinute. NOI CRE*
DEM CA GUVERNUL NU RUPE CV
LONDRA, 19 (Agerprcs).—TASS trans- CONSERVATORII IN CEEACE PRI­
mite : VEŞTE POLITICA EXTERNA ŞI CA
Deputatul laburist Zilliacus vorbind ACEASTA VA DUCE LA UN EŞEQ
la o adunare convoectă de societatea AL POLITICEI SALE INTERNE.
D eclarat ile lui Oh. Dimitrov
a
SOFlX^/19 (Rador). — Coresponden­ se convingă de afirmaţiile opoziţiei dp*
tul Agenţiei TASS transmite : putatul conservator a refuzat, dar Vâ
Presa publică declaraţiile lui Gh Di­ dus tn Anglia şi a repetat afirmaţ tilg
mitrov referitoare la desbaterile dm neadevărate în Parlamentul britanic.
Camera Comunelor asupra chestiunii ,,Aceasta nu face cinste Angliei eă»
bulgare. vilizate — spune partea finală a declam
raţiei — asemenea reprezentanţi ai A n ­
Subliniind că poporul bulgar este
foarte recunoscător şi fericit să afle dt gliei făcând servicii rele Patriei lor**«
apărarea cauzei sale juste a Bulgariei
democratice de către deputaţii John
Mack şi Zilliacus. Dimitrov scoate în
evidenţă profunda indignare a opiniei Demisii masive din
publice bulgare faţă de declaraţiile
arogante şi mincinoase ale d - lu i. Rad-
cîiff; deputat conservator partidele opoziţiei
Dimitrov declară că în conversaţiile
sale cu d RadcUff. a explicai acestuia
că contrar afirmaţiunilor opoziţiei, des­
bulgare *i
pre 40.000 arestaţi politici dintre ad­
versarii Frontului Patriei, numai 737 de
SOFIA, 19 (Agcrpres). — Corespolt«
dentul Agenţiei TASS transm ite:
persoane sunt deţinute. Aceştia nu au Numeroşi fruntaşi şi membrii al par­
fost arestaţi pentru ideile lor politice, tidul ui opoziţionist bulgar al lui Nicola
ci pentru crime pedepsite de legile
Petkov din diferite regiuni ale ţării a*
ţării De altfel, numai 45 persoane a. făcut cunoscut că părăsesc rândurile o-
restate sunt dintre membrii opoziţiei. pozitiei şi ar dori să colaboreze in mod
Cgnd Dimitrov a invitat pe d Rad-
c liff să viziteze aceste lagăre şi să
sincer cu Frontul Patriotic. In declara­
ţia lor oficială, aceştia au arătat că tt-
parfin păturii ţărăneşti sărace sş m ij­
locii, oare fusese indusă în eroare d*
către partizanii lpi Petkov.
întărirea unităţii munci­
toreşti susţinută de so­
cialiştii din italia, Unga­
ria şi Polonia ‘
a predat scrisorile rale de acreditare
şi scrisorile de rechemare ale d-lui
VIENA, 19 (Agerprcs). — TASS trans­
mite : La Viena s’a deschis cel de al
Franasovici, în mâinile preşedintelui doilea congre3 post-belic al Partidului
Socialist austriac în prezenţa reprezen­
Köbeit. tanţilor partidelor socialiste din n u m »
La această ceremonie a asistat şi d. roase ţări europene.
Petitpierre, ministrul afacerilor străine.
Ministrul României a exprim at DEO­ După cuvântarea d-lul Sheri, şe9*§
socialiştilor austriaci, a vorbit repre­
SEBITA CINSTE Şl BUCURIE PE
CARE O RESIMTE DE A FI REPRE­ zentanta PARTIDULUI SOCIALIST
ITALIAN, Lina Merlin, despre lupta
ZENTANTUL ROMÂNIEI IN CAPITA­
dusă de elementele progresiste
LA CONFEDERAŢIEI ELVEŢIENE şi din ţara sa pentru Republică şi
de a putea contribui Ia strângerea le­ pentru o constituţie democrată, LINA
găturilor prieteneşti dintre cele două MERLIN A SUBLINIAT IMPORTANŢA
state. COOPERĂRII DINTRE SOCIALIŞTII
După aceasta, ministrul României a
ITALIENI ŞI PARTIDUL COMUNIST.
prezentat pe membrii legaţiei.
Stanislav Gross, delegatul Paríiilnlül
Socialist Polonez, a arătat că Partidul
Socialist Polonez împreună cu eomu-
niştii şi celelalte forte democrate ale
Poloniei lucrează pentru reconstruct!»
reptibiicei lor.
Reprezentantul Partidului Socialist
Ungar, Vaida a vorbit despre noua de­
mocraţie ungară şi a subliniat că o DES.
VOLTAKÉ ADEVARATA A PUTERII
ŞI UNITĂŢII CLASEI MUNCITOARE
NU POATE FI REALIZATA DECÂT
PRIN COLABORAREA CU PARTIDUU
COMUNIST.
Discursurile reprezentanţilor noulîop
democraţii populare, au făcut o Pro­
fundă impresie asupra auditoriului.
te i p a tr u le a z ă in re g iu n e a u n iv e r­ să -l a s e r v e a s c ă şi e ilu s tr a tă d*
d o r in ţa p rim u lu i m in istru d a a in-
s ită ţii. o h eia t r a t a t u l cu M a re a B ritan i« .
C u rs u rile u n iv e rs ită ţii au f o s t C e alaltă , o p u s ă a c e s te ia , e s te lu p ­
s u s p e n d a te pe tim p d e o lu n ă. t a p o p o ru lu i de a se e lib e ra din
sc lav ie.
Z ia ru l „El Ih v an El M uslim in’’
T r a ta tu l lui S idkî P a ş a în s e a m n ă
s c rie In e d ito ria lu l s ă u : „ E x istă
d o m in a re a Văii N ilului de c ă tr e
d o u ă te n d in ţe : u n a lu p tă s ă adu-
o ă E g ip tu l in s t a r e d e sc la v ie şl
im p e r ia liş tii b rita n ic i pe o p e ­
rio a d ă de 20 de a n i’’.
P R O B I ( Ţ IA . c â t a c e s t f a p t a f o s t a c u m c o n fir ­
Z ia r u l s u b li n ia z ă c ă l u c r ă t o r i i a- m a t d e a u t o r i t ă ţ i , s c r i e z i a r u l , a •
c e s t u i c o n c e r n a u ( l i r a s în r e p e ­ v e n i d r e p t u l s ă î n t r e b ă m c â n d v o r
ta le . r â n d u r i a t e n ţ i a a s u p r a p o l i t i ­ lua. a u t o r i t ă ţ i l e
c ii d e r e d u c e r e a p r o d u c ţ i e i d u s ă m ă s u r i h o t ă r î t e
g u v e r n a m e n t a le
îm p o tr iv a unor
d e c o n d u c ă to r ii a c e s te i a t â t d e a s e m e n e a a c ti v it ă ţ i a n tin a ţio n a le
im p o r ta n te în tr e p r in d e r i. î n t r u ­ a le i n d u s t r i a ş i l o r f i n l a n d e z i .
 SERIA m — ANUL X V I-N r. 684 vîn^ 22 '<>*« ^Q Q LE! 4 PAGINI

REZULTATELE P R O L E TA R I DIN T O ATE Ţ Ă R IL E V N IŢ l-V A 1

Director »
MIRON CONSTANTINESCU
TELEFOANE 1

P A R T I A D É Centrala
Tipografia

Ltm ai
ABONAMENTE
i.84.1*

Del 6-000
PENTRU MUNCITORI» MILI­
IM J tt

TARI, ŢARANI ŞI STUDENŢI

Lunar Lei 5.000

calculate p an ă în Redseţla şl administra !1*

Strada Belvedere Nr, I
Cont la Ce« No, LMÎ
Tara poştală plătită ln nnmera»
cont aprob. Dir. G-le P. I. ®.
Nr 118.578/944

prezent consfitue

VICTORIE HOTARITOARE
A DEM OCRAŢIEI 0 S U P R fl REACTIUNII
■M BgnMnM nwnrTwrmniiBiiiteiii 'iai JiiBie n a m in B iw iiR M B W iB ii»■ iwn i iiw w w uiM aiiT naiiiiN i 1 —m .iB iiiip iiB iw N m

Blocul B artiJelo r Democrate

sin g u ra forţă politică ţa r ii & .

Care poate v o r i i i 1 1 n urnei I&

A

P O P O R Dl U 1 R O M A N
Capitala a dat voturi
în frunte cu GH. GHEORGHIU-DEJ
P a rlic S p a re a m r s a s l v ă a c e V â f e n i l o r a 1f a c u t c a v o t a r e a s ă c o n tin u e
şa i n t i m p u l n o p ţ i i * ie I W a r ţi s p r e m i e r c u r i
P o p o r u l r o m â n ş i-a sp u s c u v â n t u l.
S p îr îlu l d o la r g ă íib ö H a te , le g a lit a t e şi «srcffsase h i car-e s ’a u d e s f ă ş u r a t
r ie g e r â le p a r la m e n ta r e d in S9 N o e m ir ie , a d e s m ln ţ it p r o o r o c ir ile şi o f ira ta -
v.HHe p u b lic e s a u c o n f id e n ţ ia le a le p a r ü d d o r „ is t o r ic e ” d e s p r e m a r e a c o n -
s u lt a r e p o p u la r ă d in 19 Noegntbrie.
-I m pag. lil-a t
Pentru a turbura
libertatea alegerilor
R E ZU LTA TU L OFICIAL
P a r tic ip a r e a M A S I V A a m ilio a n e lo r d e b ă r b a ţi şi f e m e i, c a r e şi-a u
p u tu t e x p r im a v o tu l IN MOD L IB E R , a f ă c u t c a în a c e s t e a le g e r i v o tu l
B itrssolor p o p u la r e să
regivn urSlor t r e c u t e .
cö Adoe-siim
v in Să. O
r» REALITATE,,
ITT B T C ......
mu« o m in c iu n- ă _ ca pe .■timpul
Iar în d r e p t a r e a v o tu r ilo r s p r e lis ta B lo c u lu i P a r tid e lo r
.

D e m o c r a te ,
Nianiştii şi braiie»
nişfii s’au dedat ia a l v o iu lu i in C a p ii alá
d o v e d e ş t e m a t u r ita te a p o lit ic ă şi d r a g o s te a d e P a iri® a m a s s e lo r p o p u la r e agresiuni şi pro­ ÎNSORIŞI , @38.575
r o m â n e ş ti.
M a rea v ic t o r ie în a l e g e r i a f o r ţ e lo r d e m o c r a te c o n s o lid e a z ă r e a liz ă ­ vocări VOTANŢI 515.518
rii© d e p â n ă a c u m in a le g u v e r n u lu i a c tu a l şi creiază- p r e m îz e fe p e n t r u în f ă p ­ — S u n i m o r ţi şi r ă n iţi —
tiiîr
tu ir e a in ttee g r a tă
lă a P ia t f o r m e i- P r o g r a m a B lo c u lu i P a r tid e lo r D e m o c r a te ,
sps e b in e le şi f e r ic ir e a ţă r ii n o a s tr e .
In ciuda agresiunilor
LISTA Nr. 1 B, P. D. 424.826
Nr, 2 Pa Ţ- D. (Dr. N. Lupu) 15.330
Comunicatul Ministerului de Interne şi provocărilor 99

reacţiunii 99 Nr» 3 Acţiunea Naţional Agrară 2.606

Âlegerile Nr. 4 P. S. 0» I. (0. Titel Pefrescu)
asupra desfăşurării alegerilor
Ministerul Afacerilor Interne co­ ţi iilor d e votare. In anumite părţi ale
s’ani desfăşurat
în întreaga ţa ră
99
99 Nr. 5 P. R. M. B. (N. N. Matheescu)
Nr. 6 P. P. R. (P. Ghiaţă)
10*387
2.477
munică: ţării s'a-u tăiat firele telefonice tin­
AFLAU
D IN
ELEM ENTE
O R G A N ELE D E
99 1 .731
zând a dezorganiza comunicaţiile.
In ziua de 19 N oembrie 1946, au
av u t loc în întreaga ţa ră alegeri ge­ In tim p u l a c e s t o r a ta ­ CO N D U C ER E A L E P .
A

in 99 Nr. 7 P. N. L. (Brătianu) 12.974

nerale. S pre deosebire de alegerile curi' a u c ă z u t dim r â n d u ­ N. Ţ .-M A N IU Ş l P . N .
din trecut, aceste alegeri s’au desfă­ r ile A r m a te i şi a le a l e ­ L .-B R A T IA N U • libertate 99 Nr. 8 P- N. Ţ. (IVSaniu) 45,187
şu ra t înbr’p atm osferă de linişte şi C ei v in o v a ţi a u f o s t d e ­
ordine. g ă to r ilo r p a ş n i c i 6 feriţi' J u s t iţ ie i. • ordine
In to a te Judeţele tă r ii s'a
c o n s ta ta t o m a re a flu e n ţă la
vot ceeace a d e te rm in a t p re ­
lu n g irea v o tă rii p ân ă în dim i­
n e a ţa zilei de 20 N oem brie
m o r ţi şi m a i m ulţii r ă ­
n iţi.
IN F R U N T E A H O AR­
D ELO R C A R E AU CO­
B irourile locale electorale îşi con­
tinuă lucrările, rezu ltatele centrali-
zân d u .se 1« Com isia locală Electorală.
R ezultatele parţiale ale alegerilor
au fost publicate* restul urm ând să
• legalitate Primele rezultate oficiale din tară
R .-S ă r a i F ăleau înscrişi 58.813
M IS A T A C U R IL E D E S ­
1940.
In unele loj
d ia aservi
P N -L -B rătil
IMN#, bail’d© aie&tuiite
ai
éw lÄ®i-e®4 sä t*ä-
ţi
C R I S E MAI S U S S E
fie d ate p u b licităţii â e Comisia Cen­
trală Electorală.
ln p a g . I V -a :
H o ţiu n e a u n o r
B. P. D.
P. N . Ţ. (Maniu)
P.N.L. (Brătianu)
P. S. D I. (Titel Petrescu)
64 374
10.275
4 612
587
B. P.D.
P.N.Ţ. (Maniu)
P.Ţ.D. (dr, Lupu)
Independente
.U.ÖÖO j
10.896
! Votanţi
Anulate
59.061
1.075
----------------
1.296 (Continuare în pag. 3-a col. 1-2-3-4)
ziarişti străini -----— —- N- —-

S ed iu l C o m isiei
Independente 2.66S
bure desf: a ategsri- D isidenţa liberală 593
lor. potrivit e®
conducătorilor P.’WT- f i
fä cireuÄ riia
a ß a te asupra desfăşu­ în scrişi
Votanţi
A nulate
104 363
83.800
811
49 N oem brie
în posesia M.A.I., p rin oare se ordona
organizarea de bande comis'íiítruite după
model fascist, având m isiunea de a
1 ocis’e a Sindicatelor atacat rării alegerilor B raşov
provoca dezordine şi incidente sânge­
de o b a n d ă de h u lig a n i în România B. P. D.
P.N.Ţ. (Maniu)
45.850
19.518
roase în deoesbi în ziua alegerilor.
Cu ocazia acestor încercări de ® Operaţiile de vot P. N , L. (Brătianu)
P.Ţ.D, (dr. Lupu)
3.757
2:263
Eri seară la orele 10,15 un Agresorii au tras mai multe
provocare a desordineior şi d e îm­
grup d e huligani înarmaţi a ata- focuri, rănind 3 muncitori aflaţi s’au desfăşurat în or. P .S.D .I. (Titel P eirescu) 2.179
p ie d ica re a liniştitei desfăşurări a a- U. P. M. 18.701
legerilor au fost atacate unele loca­ cat sediul Comisiei Locale a S in -1 în sediu. Doi din aceştia se află dine. Independente 1 841
dicat&lor din str. Calomfirescu internaţi kt spital în stare gravă. Votanţi 95.696
luri ale secţiilor d e votare, s'a în­
^ r- 8. j Profitând de întuneric, aiacan-
'• Alegătorii n’au fost A nulate 1.589
cercat distrugerea urnelof, s'a tras
asugra gărzilor militare însărcinate Atacul a fost pregătit în cáréin- . ţa au putut să s® facă nevăzuţi, supuşi nici unei pre­ N ă să u d
cu paza localurilor, secţiilor d e vo- ma „Pralea“ din calea Moşilor. | Autorităţile sunt pe urma lor. siuni sau constrângeri. B. P . D. 37.277
P .N .Ţ . (Maniu) 21.313
ta-e, precum şi a preşedinţilor sec-
'• Secretul votului a P. N . L (Brătianu) 4.319
P.Ţ.D. (dr. Lupu) 2.252
fost respectat cu stric- Independente 1:759
teţă. în scrişi
Votanţi
71.838
68.347
'• Cetăţenii au putut A nulate 1.427

să-şi exprime în de­ C araş

B. P . D. 54 443
plină libertate şi sigu­ P.N.Ţ. (Maniu) 19.053
ranţă preferinţele lór P.N .L. (Brătianu)
P .S.D .I (Titel Petrescu)
3.374
5.644
politice. Independente 1.799
în scrişi 108.248
Votanţi 86 921
A nulate 2.608
Presa străină T uicea
comentează favo­ B. P. D.
P.N .Ţ (Maniu)
P.N.L. (Brătianu)
68.756
5.995
1.721
rabil alegerile P.Ţ.D (dr. Lupu)
P.S.D.I. (Titel Petrescu)
1 093
857

m m m m m m m ám m
din România PP.JWUUlJI.Up
Independente
Votanţi
Anulate
739
79.774 M ANIU: „D e
703 b in e le a » .
d a ta a s t a n i s ’a în f u n d a t dea-
 ,8 O A N T E I A "
XI

•mm,h í
INfOPHAţll
• In ziua ds Joi J1 N o e m b rie o.
c„ orele 17 (5 p. m.) va avea loc tn
am fiteatrul ^Negreanu" al F acu ltă­
ţii de Ş tiin ţe din Bucureşti o e x p u ­
nere a d-l wt p ro f. V. Vdlcovict asupra
călătoriei sale ştiinţifice in Franţa şi
Slveţia.
Dcsvoltorea schimunilor
de mărfuri cu străinătate? este asigurată
Prin reluarea relaţiilor de prietenie cu celelalte tSrl

Cunoaşteţi ocüTltatca
In tra re a liberă.
Ş M „Monitorul Oficial" d® teri ■
apărut o decizi« « Ministerului de Răz­
boi, prin cere ce fixează noul taxe o«
se vor percepe în spitalele şl sanato­
Ce prevăd acordurile comerciale, încheiate până acum
riile militare. Odată rdzboiul terminat, una din principalele probleme ce se puneau elveţieni, ne va da posibilitatea de a

ism é i U n i u n i S iitd * e a le ?
¥ă prezentăm Uniunea cu ceie mai multe femei s
Textile - îmbrăcăminte
Im aglnaţl-vă sum edenia de fahrt
de confecţluni, nenum ăratele sindical
m uncitorii acestora, gândiţi la necazu
m ii de sindicalişti din branşa firului
înţelege m ai uşor ce înseam nă o Uni
ei în conducerea şi coordonarea activi
U niunea Texti le-îm brăcăm inte cu­
prinde S3 sindicate cu un total de
8S.OOO m em bri. D intre aceştia, 29.0M
sunt b ărb a ţi peste 21 de ani, 38.000
fem ei şi 1S.C00 tineri.
U n o r g a n is m
cure vegh ează
a su p r a v ie j ii G.EâwsnîHoJ'
şl a m aşm lletr
îm părţită pe resoarte, munca Uniunii
m -rge ca un ceasernic. Dc pildă, unul
din cele mai importante în actualele
îm prejurări, este fără îndoială resortul
economie. El controlează aproviziona­
rea muncitorilor, productivitatea mun­
cii, cantinele şi aplicarea contractului
colectiv. Cu alte cuvinte, un organism
care vegheată asupra vieţii oamenilor
şi a maşinilor, intervenind de câte ori
e nevoie.
Resortul economic al Uniunii se com­
pune din 7 activişti (ingineri, teehnici-
eni şi muncitori), oameni cari cunosc
Ia perfecţie ramura textilelor şi obice­
iurile patronilor. El ţine sub controlul
şi îndrum area sa 31 resoarte sindicale,
61 comisii dc producţie în fabrici, 119
cconomate şl 183 cantine la care iau
masa 39.000 salariaţi.
g Subsecretariatul aprovizionării a ţării noastre, era reluarea relaţiilor comerciale cu străinătatea Situaţia eco­ importa maşini şl maşini unelte, [Medu­
dispus confiscarea pe termen de S luni nomică precară pe care o moştenise regimul democrat, reclama importuri ma­ se alimentare, piese de schimb chi­
a unor autocamioane care au transpor­ sive de materii prime, utilaj ?i piese de schimb, necesaie pentru continua­ micale, textile, medicamente şi mate­
rea activităţii industriale, precum fi de cereale pentru Împlinirea nevoilor dc rii prime diverse Deosebit, ni s’a a-
tat grâu fi cartofi, fără autorizaţiile hrană. cordat un credit de 45 milioane franci
legale. elveţieni pentru achiziţionarea altor
• SOCIETATEA COMPOZITORI­
LOR ROMANI anunţă pe membrii săi,
Realizarea acestor Importuri întâm- baza unul acord încheiat la 7 Iulie 1943
pina însă difiduiltăţi ddn cele mal mari. | şi care prevede un schimb de mărfuri
Pretutindeni lipsurile erau mari. foa- j în valoare de 294 milioane lei—bază.
mărfuri pe piaţa elveţiană.
Ce e x p o r tă m
cari doresc să participe te concertul
dat In colaborare cu Y. M. C. A., fi
metea ameninţa milioane de oameni, i Cu Bulgaria guvernul a semnat la 2
transporturile erau deaorganizate din Octombrie 1945' o convenţie de schim-
cauza distrugerilor de războtu De unde ’ buri în valoare de 4.750,000 franci elve­ Obligaţiile noastre la expori. pontra
care va avea loc Duminică 24 Noem- in mod normal ţările producătoare se ţienl, în baza căreia atn importat piei, compensarea acestor importuri, cuprind
« şi ateliere textile, fabrici şi ateliere intregoi activităţi a Uniunii. Având brie a. c. orele 16,30, în sala „DALLES“, concurau între ele, oferind tot felul de • seminţe, produse alim entare.. glicerină, următoarele mărfuri : produse petroli­
e In care su n t grupaţi m uncitoarele şt sarcina de a organiza toţi textiliştii şi că pot ridica invitaţiile dela sediul So­ mărfuri, pe credit şl la preţuri reduse, ! fier vechi, tutun şi altaie. De curând s’a fera. »airton asfaltat, lemn. cdmcnt. gea­
rile şi bucuriile lor, la viaţa zecilor de a administra bunurile Uniunii, activiştii cietăţii din strada Lipscani No, 110 acum puţinele m ărfuri disponibile erau 1 încheiat cu Bulgarie un contract spe- muri, Ipsos, sare, negru de fum. man­
de bitmbac, lână sau m ătase şi veţi lor vizitează sindicatele din întreaga oferite numei cu plata în eu r sau in cial pentru un Import de 10.000 tone gel, sodă caustică, uleiuri minerale,'"
EL IV, până Vineri 22 Octombrie, produse industriale diverse, etc
une, ce reprezintă şi m ai ales, aportul ţară, controlând munca pe teren. produse alimentare, iar mijloacele de grâu, cere sunt In curs de transport,
orele IC. transport pentru realizarea acestor Ita- Legăturile comerciale cu Iugoslavia Trebue să observăm, că în lipsa ce­
taţii muncitorilor. Toate aceste realizări, toate aceste Facultatea de Filosofie şi Litere porturi lipseau ejproape cu desăvârşire eu fost reluate la finele anului Vt45, realelor, s’au valorificat pentru prima
victorii obţinute cu muncă grea, au fost nu numai în Europa, dar şi în celelalte printr’un aram jament care precede oară peste hotare produse industriale
fabrici şi sindicate. In conducerea U- posibile numai graţie regimului de li­ din Bucureşti fcjce cunoscut că în Mo­
niunii se găsesc 3 femei, iar com ite­ nitorul Oficial Nr. 263 din 12 Noembrie continente schimburi de 4,6 milioane franci «sta- oare în trecut nu erau folosite decât
bertate din ţară şi sprijinului de zi cu ţieni. Prin aplicarea acestui acord 8u pentru consumul Intern. Acest fapt,
tele de fabrică au 38 preşedinte şi 54 1946 s’au publicat vacante posturile de
secretare. A lte 2 su n t secretare regio­
zi al guvernului Groza.
asistent de pe lângă catedrele : Isto­
S ’a u în c h e ia t a c o r d u r i , intrat în ţar . ■ra, :, minereuri
, , de fier, ta- persttite o desvoltare importantă a în*
nale. înţeleasă şi sprijinită masiv de mun­ —imn.» .-ni-irr-SţţI o fi tă » â «ante, magnezit* şi minereuri de crom. BAţjHnderflor producătoare şi o m ă.
citori, technicieni şi funcţionari, activi­ ria Artei; Limba română şi dialectele © u r n e s c S R i e © li Ö ţ a r i , Acordul cu Ungaria, încheiat la 13 fm ă mx viitor, a volumului de mărfuri
T extilistele au o b ţin u t soluţionarea tatea Uniunii Textile-Inbrăcăminte este _ , . ___ ! Aprilie 1946, prevede ca principate o» pmw.i exporta.
revendicărilor lor specifice : concedii ei; Limba şi literatura engleză, urmând Guvernul dr P ^ r u Groza, v e n t la ■mă,rfurj ^ imp OT-t următoarele : tnac-
de sarcină, d rep tu ri egale la muncă chezăşia viitorului fericit ai mem­ e fi ocuipate prin -concurs. cârma ţării la 6 Martie 1945, a- , (oare ?i ma,i ni agricole, m a te r ia l pentru fefom dle guvernului nu se limiteas^
egală, creşe şi căm ine. Copiii m unci­ brilor ei. Candidaţii vor înainta cererile De- ceastă situaţie cu totul nef avorab !a industria forestieră material technic, numai te *ele ce am arătat, ci. aşa cum,
H . O b e d c a n iu Cu toate acestea, cu toate ca lipsa t arată platforma-program a B.P.D., a -
toarelor nu se m ai tăvălesc în casele sanatului în cel mult 20 de zile dela cerealelor ei a altor produse alimentare ' .___ , , , cestea se îndreaptă spre reluarea şi în­
goale şi nu în d u ra foamea. Ei suni data publicării în Monitorul Oficial. pentru export — datorită celor doi ani de altă parte zilele trecute » a în­ tărirea schimburilor economice cu toa­
îngrijiţi şi educaţi, cu aten ţie şi iu ­ de secetă — au îngreunat mult străda- cheiat un contract pentru realizarea li­ te ţările care ne pot furniza materii
bire. O interesantă inovaţie ia Institutul Fancez de înalte Studii
în România a creat. cursuri de shidii niile guvernului de a realiza impor- nul import de 9000 tone porumb şl 1000 primo, fabricate şi maşinile necesare
tuti, totuşi s’a isbutit să ee aducă în tone fasole din această ţară. in condiţiile de respectare a indepen­
Resortul fem enin a dus o intensă
cam panie de lăm u rire şi lu m inare a
a unui montater ceferist superioare ale căror programe sunt e-
chivalente cu prepararea anumitor cer, ţjară cantităţi însemnate de materii pri­ denţei noastre economice şi a suverani­
m uncitoarelor, a ră tâ n d u -le foloasele tificate de licenţă la Sorhona şi anume: me, me teri-ale şi cereale, caire eu «el­ A co rd u l c u F r a n ţa tăţii noastre naţionale. In acest sena
regim ului de libertate, deschizător de M ontatorul Gheorghe Stănculeasa, Literatură Franceză. Istorie modernă veit poporul dela foamete şl au contri- şi E lv e ţia se pot cita tratative pentru încheierea
dela atelierele G riviţa C. F. R-, u r­ şi contemporană şi Ştiinţe (fizică chi­ búit 1a reluarea activităţi! industriale fel unui aicord ou Anglia, oare sunt pe cel«
dram p en tru o v iaţă fericită. de perfectare, precum şi legăturile sta­
T ineretul Uniunii a fost în d ru m at m ând îndem nurile C. G. M., de a îm ­ mie şi ştim ie naturale) Aceste cursuri principalele sectoare ; Nu de mult au fost ratificate de gu-
sunt destinate să înlesnească studenţi­ Aeeste importuri au_ fost realizate vernele respective acordurile economl- bilite în vederea reluării relaţiilor co­
spre cu ltu ră şi sport. R esortul său a b u n ătăţi m unca şi a ridica necontenit lor ö eventuală continuare a studiilor gratie eforturilor desfăşurate de gu- ce Eiv€ţja Franţa, merciale cu St. Unite şl ou alte ţtit,
lucrat cu sârg p en tru rid icarea m o­ producţia a reuşit, p rin tr’un ingenios lor superioare în Franţa, vorn pentru îrtcheerea de acorduri eo- > Operaţiunile comerciale cu Franţa, Antrenând în această activitate In i­
rală şi m aterială a tinerilor, obţinând procedeu, să reducă tim pul necesar înscrierile se primesc la Institutul merciale cu străinătatea, eforturi care jn valoare de 800 milioane franci frân­ ţiativele particulare guvernul Înţeleg«
trecerea d rep tu rilo r lor în contractul u n o r rep araţiu n i la locomotive dela 35 Francez, b-dul Dacia 27 de către ci-na au dus la reluarea relaţiilor economice cezj cuprind la import produse faintva- să facă toate înlesnirile pentru folosire*
colectiv de m uncă şi veghind la res­ ore la num ai cinci minute. Legoux, la biblioteca de împrumut, de'.a cu 8 ţări : U.R.S.S., Polonia Cehoslovâ. ; ceutice, motoare, maşini, unelte, auto- mijloacelor proprii de credit şl finanţare
pectarea lor. E vorba de punerea la punct a a- 15 Noemvrie la 1 Decemvrie, în fie­ ciia, Iugoslavia, Bulgarie Ungaria. Frân­ m'-'i;'p si cam ioane externă, potrivit nevoilor reale al« eco­
care dimineaţă între orele 10 şi 13 Se Acorul cu Elveţia, care prevede schim­ nomiei noastre.
Tinerii au 122 echipe sportive din vansurilor liniare la locomotivele de te şi Elvette
care 15 au su sţin u t m atch u rt oficiale. tip Pacific, operaţie care prim proce­ primesc şi înscrieri prin corespondentă. buri in valoare de 75 milioane franci B . F lo r in
F ără îndoială că, m ân d ria lor este deul obişnuit cerea o seamă de lu ­ Pentru a urma aceste cursuri e nevoie A c o rd u l ou U n iu n e a
să aibă diploma de bacalaureat român S a v îa lî-să .
ITA , astăzi cea m ai b ună echipă de crări p relim in ate executate de 3—4 sau francez saci o diplomă echiva­
foot-ball a ţării. oameni, în afară de faptul că locomo. lent ă. V in e r i 2 2 N o e m b r ie
tiva d eran jată trebuia scoasă din cir­ & Concertul de Duminică 24 Noem. Acordul Încheiat cu Uniunea Sovieti­
O r g a n iz a ţia culaţie şi introdusă în atelier, operaţie brie, ora 11, dela Ateneu, va fi dirijat că la 8 Mal 1945 reprezintă urj factor

Resortul economic a lucrat la înche­
ierea contractului colectiv, la întocmi­
rea sistemului de acord şi aplicarea lui.
Studiind problema m ăririi producţiei,
a procurării m ateriilor prime şi a pie­
selor de schimb, a participat la confe­
rinţe speciale cu reprezentanţii Oblcu-
lai şi ai asociaţiilor patronale, dând so­
li ţii care au fost puse în practică şl
Teatrul Poporului
care deasem enea necesita tim p. de d prof Mihail Jóra, directorul Aca­ Important pentru redresarea economică
şi a d m in is tr a ţia demiei de muzică. Solista concertului a ţării noastre şi în acelaş timp deschi­
P rin noul sistem de lucru, m ecani­ de perspective noi comerţului nostru
Am lăsat special Ia ormă două re ­ cul respectiv poate face singur aceas­ va fi d-na Grette Milltineanu.
Concertul educativ va avea loc Sâm­ exterior.
soarte a căror muncă foarte importantă tă p u n ere la punct, în in terv alu l de bătă ora 16,30 când d. Emanoil Ctemac
nu este atât de vizibilă, ci mai mult oprire şi num ai în cinci m inute. Prevăzând schimburi de m ărfuri în
simţită. Resoartele organizatoric şi ad­
ministrativ contribuie la bunul mers al
IUŞCU P. IOAN
corespondent
va prezenta programul.
& Concertul care trebuia să albă
loc în ziua de 19 Noem brie la sala
Wloîîre totală de 9 miliarde tei —bază,
acest acord ne-a dat posibilitatea să
importăm 120.000 tone mărfuri de primă
işi r e^chide s ta g iu n e a
Dalles, la ora 18 d. a. s’a am ânat necesitate, dintre care menţionăm : Teatrul Poporului din Ministerul Ar- Ana Negreanu, Dem. Columbeanu, El««
p en tru d ata de M arţi 26 Noembrie. bumbac, iână, fontă, fier. cărbuni, telor, format din echipe de actori pro­

cere1au dat rezultate mulţumitoare.
întocmind planul primei întreceri pa­
trie tîoe pe ţară între filaturile de bum­
bac, resortul economic a reuşit să an­
treneze la această frumoasă acţiune O-
fi ci ui Bnnbacului şi Asociaţia Filaturi­
lor, care au dat premii In valoare dc
75 milioane lei. întrecerea patriotică a
m ărit cu mult producţia, sporind în a-
eclaş timp şi veniturile muncitorilor
participanţi Ia concurs.
Ş c o li tech itâ ce p e n tr u
c r e a r e a s p e c ia l işti Ier
O altă preocupare a resortului eco­
nomic, a fost crearea cadrelor de te h ­ plurhb,
nicieni necesare industriei textile. acoperirea cerinţelor interne şi chia/r
D upă cum se ştie, ,.specialiştii” în tre ­ pentru export.
b u in ţaţi de patroni erau nem ţi şi ita ­
lieni, fascişti în m ajoritatea lor, slugi trariul. Cu intenţie vădită s'a neglijat cureşti a obţinut e seamă de revendi­
plecate intereselor patronale. Epuraţi aprovizionarea cu ulei şi materiale ne. cări îmbucurătoare. S’a acordat un ere.
ele m uncitori după 23 August, înlocui­ cesare producţiei, cu toate că acest m a­ elit de 8 miliarde lei, acestei uzini, su­
rea lor s’a făcut tre p ta t cu elem ente terial se putea procura dela uzinele mă ce va fi investită in procurarea de
rom âneşti, tem einic pregătite. Cum a ,,Reşiţa”.
fost cu p u tin ţă lucrul acesta ?
Din in iţiativ a resortului economie
au lu a t fiin ţă două şcoli de m a iştri
technicieni şi lucrăto ri speci.alişti: una
la B ucureşti — cu 200 elevi — şl alta
la T im işoara — cu 150 elevi. In afară
<’,e acestea, m al funcţionează to trila
B ucureşti, o şcoală de croială şi p er­
fecţionare. A bsolvenţii şcolilor sunt
astăzi factori im po rtan ţi în bunul
m ers al producţiei. U niunea luptă
Strădania muncitorilor dela
„Phoenix” a dat rezultate bune
Direcţiunea urmărea sistarea producţiei
Capacitatea de producţie a uzinei de ameninţată să-şi închidă porţile. Sala­
produse chimice „Poenlx”, din
Mare, o situează printre cele mái m ân JÂiârzieri ,iar economatiil devenise Ine­
întreprinderi din Sud-Estul Europei. 1
Bine gospodărită, această uzină ar fi
putut furniza cantităţi însemnate d* tori de luni de zile şi continuată cu dâr­
zinc, sulfat de cupru etc. pentru
Conducerea însă urm ărea tocmai con­
O s itu a ţ ie c e d e v e n is e
f rtgri jcw ătoaire
Din aceste cauze uzina „Phoenix”, era 1 rităţi şi luptei lor necontenite.
Acţiunea muncitorilor
dela „Steaua Română” Moreni, contra
riile muncitorilor se plăteau cu niari
xistent.
Dar acţiunea întreprinsă de munci­
zenie şi curaj, susţinută de C. G. M. şi
cu sprijinul Blocului Partidelor Demo­
cratice, a pus capăt acestei situaţii.
Delegaţia de muncitori venită la Bu­
materiale şl aprovizionarea economatn-
lui.
Muncitorii dela uzina „Phoenix” an
, obţinut aceste succese datorită sellda-
cocs. autocamioane, cauciuc, cabluri e- na Antonescu, Alexandru Şerbaa,
A Concertul simfonic al Orchestrei
Radio de azi Joi 21 Noembrie a. c„ va lectrice, cupru,- aluminiu, ele. Deaseme, fesionişti care organizează turnee în Gheorghe Leahu şi Dumitru Done, fiind
nea, în ’afară de acord am importat din j tabrici şi sate, pentru educarea artistică pusă în scenă de d. Marin Iorda.
fi dirijat de d .Alfred Mendelsohn şi va U K.S S., 400.000 tone grâu şi porumb, ! a muncitorilor şi plugarilor, îşi deschi-
avea ca solist pe violonistul ion Voieu. Teatrul Poporului, după cele câtev»
In program Passacaglia de Iulian Mo- eire ne-au salvat dele foamete. • j de stagiunea aceasta cu piesa „TAKE,
safla în prima audiţie, Concertul în ce
major pentru vioară şi orchestră de
Celkowski, solist Ion Voieu, Suita Co­
memorativă de Alfred Mendelsohn (pre­
miul George Enescu 1916) prima audiţie
Acordul româno-sovietic situat pe j IANKE ŞI CADAR", fi* Victor Ion
baza unei egalităţi între valoarea măr- j Popa, a cărei premieră a»e loc Vineri
furilor schimbate româneşti şi sovieti- 22 Noembrie a. c„ orele 20 precis, în
ce « luat preţurile mondiale ca bază gala Ţeat ru]uj Muncitoresc din str. U-
pentru toate produsele. ranus nr. 6.
spectacole programate pe scena din
Uranus, pusă în mod colegial la dispo­
ziţie de către Direcţia Teatrului Munci­
toresc, îşi va continua activitatea sa
obişnuită, jucând în fabricele din Bu­
şi Till Eulensplegel de .Richard Strauss.
Biletele la Agenţia Orfeu.
Trebuie menţionat ,că în prima peri­
I
Sovietică ne-a livrat mai multe produse
Comedia se bucură de o frumoasă
oadă a executării acordului Uniunea distribuţie în frunte cu Ion Damian,
cureşti, şi apoi in tr’un lung turneu prin
sate şi céntrele muncitoreşti din ţară.
Í decât am livrat noi, raportul balanţei —
£=£3
Un nou transport de I schimburilor fiind de 2 la^ 1. Aceste 11-
. , . . viărl anticipate au ajutat 'mult la refa-
b lim b a c S O V Iß liC 3 S O S II cerea industriei noastre.
In P n n r t s n t o ! Este deascmenl de relevat faptul, că
Ici i / O n S t w i l } « I pentru iţrima oară s ’a putut valorifica
Ase a ra a gonit la C o nßtanfa, ! iii mare "măsură exportul de m unci ro-
r ii v a n u l P i a t i l e t L a ", u n n o u mânească, prin prelucrarea în materii
t r a n s p o r t d e 1 .5 4 1 fonie h a m ­ finite a bumbacului sovietic, trimis se­
parat de cel destinat uzului nostru in-
b a r slin U n iu n e a S o v i e t i c i i . te:n.
T .ste d e m n d e s e m n a l a t c ă l i e ­
g t v a s u l t r e b u i a s ă o p r e a s c ă tn A co rd gib C e h o slo v a c ia
a l t p o r t , s t r ă i n , t o tu g l e t a f o s t
în d r u m a t î n t â i la C o n s t a n t a , La 9 Noembrie 1945, «’« Încheiat a-
p e n tr u a d e s c ă r c a m a l c u râ n d cordul cu Cehoslovacia care prevede
bum bacul n ecesa r schimburi de mărfuri în valoare de 450
f ila tu r ilo r
milioane coroane cehe. cuprinzând im­
n o a s tr e .
G r a f ie a c e s t u i n o u a e s t p r i e ­ portul de maşini pentru industria pe­
troliferă, metalurgică, forestieră mate­
t e n e s c a l V n lu n ti S o v i e t i c e , f i ­
rial refractar, produse chimice şl far­
la tu r ile n o a s tr e d e b u m b a c v o r
p u t e a l u c r a d in p lin .
-gjţ£«U4.».~y-ş . jevt e s t e * * ' . -.«ps
maceutice, etc. In afară de acest e-
ccra am obţinut un important credit
) pentru achiziţionarea aJtor m ărfuri de
primă necesitate.
Farmaciile de serviciu Thal. La pian compozitorul 20.29: Scurt
bilanţ al consultării Corpului Electoral.
20.30: Muzică de balet, 20.45: Buletin d#
Poşta Redacţiei
Tărulescu Rotaru Eugenia, Calea
Pe de altă parte, dc curând s’au con­ Victoriei 34, Roşeanu Valeriu, B-dul C
tractat însemnate im porturi de cartofi Brânc'oveanu 23, Mihăilescu Ecaterina,
ştiri. 20.55: închiderea emisiunii.

p e n tru în m u lţirea şcolilor de cadre

technics. . unor sabotori al economatu lui UN GRUP DE SALARIAŢI — Te. pentru hrana populaţiei.
merea dvs e nejustifioată Alimentele
a căroir distribuire a început se d istri. A lte a c o r d u r i
Calea Grlviţei 431, Hesselman Matilda,
Calea Victoriei 172, Coroleuca Alexan­
dra, Calea Moşlor 217. Papinian Sterie,
SPECTACOLE
TEATRE
P r in r'sH u ră, s p r e hu n ă Tov. .Paul Ştefănesou a dat Instruc­ buie nu pe cartelele vechi ci pe cele Str. Cuza Vodă 63, Dr. Opări Anastase,
lia e c c n o m a tu l so c ie tă ţii „ S te a u a noui. Astfel încât apelul dvs. nu are Trebuinţele de cocs şi huilă ale In­ Str. Izvor 43. ALHAMBRA (ora 4.30) : T*rei crai da
s b r e şi p r o g r e s ţiuni cu privire la buna organizare şi dustriilor noastre şi ale căilor ferdlte, la... Odobeşti ; (ora 8) : Prinţesa circu­
R o m ân ă‘‘-M oren.i, a u fo st d esco p e­ funcţionare a Secţiei. obiect lui. TEATRUL VICTORIEI (ora 4) :
Iată o lozincă, pe care activiştii re­ rite , de c ă tre C o m ite tu l d e fa b ric ă
LAZAR FEDERER. măcelar, Bucu. au putut fi în bună parte acoperite prin
reşti. — Faceţi reclamaţi« ta Parchet importul a 160.000 tone cărbuni din Po­
RADIO Domnii sunt geloşi ; (ora 8) : Tinereţea
sortului cultural al Uniunii şi-au însu­ în f r u n te cu tov. D u m itru Io n , pre*
şit-o, punând-o în practică. Ei au or­ şe d in ţe le C o m ite tu lu i, m a rţ fra u d e
Inaugurarea Casei de împotriva celor (Joi excrocl. lonia. Acest import a fost efectuat în RADIO ROMANIA ŞI RADIO BU.
CUREŞTI. 7.00 : Deschiderea emisiunii.
unei regine. COLORADO : Birlic. LI­
RIC : Elixirul dragostei TEATRUL A-
ganizat 123 şcoli de analfabeţi, 240 bi­ şi n e re g u li. odihnă „Lotar Rădăcea Radio Jurnal 7,15: Buletinul de ştiri TENEULUI ; Dragostea... carte de aur.
române în limba rusă 7.20: Rezumatul MODERN : Nana. COMEDIA : Vis d«
blic 'r i cu 60.033 volume, 73 şeoli ds programului. 7.22 : Publicitate. 7.27: Mu­ secătură. ODEON : Visul unei nopţi de
In u rm a c e rc e tă rilo r fă c u te , vi* nu” din Vatra Dornel
cadre, 78 echipe do teatru, 94 coruri şi
19 fanfare. Având dorinţa de a învăţa n o v a ţii a u fo st d e s c o p e riţi şi ju d e ­
şi citi, textili;iii au avut această posi­ caţi d e co n siliu l de d isc ip lin ă, ap li-
bilitate graţie eforturilor resortului câ n d u -li-se d ra stic e p ed ep se.
cultural. Trebuie de arătat dcasemeni
Da Vatra-Dornet, a fost inaugurată,
in tr’un cadru festiv, casa de odihnă
„Dotar Rădăeeanu“. I,a solemnitate au
Luni 25 Noembrie a. c. zica dimineţii RADIO ROMANIA 7.30:
Emisiune in limba maghiară. RADIO
BUCUREŞTI. 7.30 : Continuarea muzi­
cii de dimineaţă. RADIO ROMANIA
ŞI RADIO BUCUREŞTI. 8.00: Muzică
vsră. TEATRUL MARIA FILOTTI :
Mello. TEATRUL NOSTRU : ora 17 :
Viaţa începe mâine ; (ora 8) : Scrinul
chinezesc. TEATRUL MIC : Evantaiul
La-dy-ei Windermere. SAVOY (ora 5): Via

deplasări la sate,
şi ajutorul dat ţăranilor prin cele 208 tr a ţie i locale, a fo st sa n c ţio n a t p rin
Dar cea mal frumoasă izbândă a re­
sortului cultural este deschiderea tea­ fu l ec o n o m a tu lu i lo cal, m u ta r e d is­
trului sindicatului îmbrăcăminte, teatru cip lin a ră , C. M iu le sc u , fu n c ţio n a r
la care joacă numai artişti muncitori la econ o m at, co n c ed ierea d in în tr e ­
şi care este primul de acest gen dia p rin d e re , G h. D o ţ, m a n ip u la n tu l
(ara noastră.
G i i j s pţsetvlni f e m e i
şl t!n e > s t
Aşa cum a ră ta m la început, în U-
nhvş 2a T axtila,Im b răeăm in te fem eile
sunt mai num eroase decât bărbaţii,
iar tin erii ating cifra de aproape
20.000. Ia tă decs g rija p en tru aeaste
categorii — a tâ t de oropsite altădată
— a ex ista t p erm anent la Uniune.
Resortul fem inin cuprinde 4 acti-
v , e harnice, care controlează şi în-
ciru.nează m unca a 163 resoarte din
i f ă p t u
pentru salariaţii casnici
le te -a i apuca să răscoleşti tre -
ul acestei categorii de m uncitori,
diţiunile în caro m unceau şi er«u
igaţl să trăiască, vei avea în faţă
tablou sum bru, revoltător, din care
:eria se desprinde în to ată grozăvia
uflul nou, al unei vieţi noul a p a ­
ns şi în rân d u rile acestei branşe
t de oropsite. O rganizaţi în sindi­
ci, ce to ate la un loc form ează U niu-
L S indicatelor Casnice, m uncitorii
nici' au p o rn it lu p ta p en tru câşti-
ea d rep tu rilo r lor, aşa cum au fă-
celelalte categorii de salariaţi.
Ce s’a p u t u t î n f ă p t u i
esfiinţarea condicuţei şi înlocuirea
„cartea de m uncă“, p rin decizia
rasterului M uncii din Ianuarie 1945
care se fixează două ju m ătăţi de
pe săptăm ână libere, sunt puncte
vtru realizarea cărora, U niunea *
itat cu m u ltă vigoare.
Jeasem enea delegaţii sindicatelor
p lasat în servicii 4.000 m uncitoa­
A stfe l C. B â rsa n , ş e fu l a d m in is­
m u ta re d isc ip lin a ră , V. W oga, şe­
în tr e p rin d e rii au fo st r e tr o g r a d a t
d in fu n c ţia ce o d e ţin e a şi tr a n s f e r
r a t la g ard ie n i.
C o n s iilü ir e ^ s é r t i «ti sin-_
sSsesle a pSăş$5 B r o ş te n l
In comuna Broşteni a avut loc adu­
narea generală a funcţionarilor de stat
şi judeţ In vederea reorganizării sec­
ţiei când a fost ales ca preşedinte tov■
Petre M. Fleanca; vicepreşedinte C, P o d rep t c u v â n t se p o a le sp u n e
Profirescu, secretar Constanţa Flueruşu
că e c o n o m a tu l h o te lie r ilo r e x istă
d oar cu fir m a . N io i p ână
Danubiana şi casier Iulian Zgandă.
i r i
re, venite din regiunile b ân tu ite de
secetă.
S alariaţilor din secţia ad m in istra-
tivă-technică (intendenţi, mecanici,
portari, paznici, etc.), li s’au acordat
drep tu rile prevăzute în contractul
colectiv de muncă.
Aci în să se duc şi acum tra ta tiv e
in tre reprezentanţii m uncitorilor şi
patronii, care foarte greu vor să con­
sim tă la îndeplinirea în d ato ririlo r fa ­
ţă de salariaţi. N um ai 480 de co n trac­
te au fost aplicate. S u n t u n ii cari cu
greu îşi în frân g cerbicia. De pildă 37
de adm in istrato ri de blocuri din Ca­
pitală, refuză să semneze aceste con­ e m ită p e n tr u Ş a n t ie r e le
tracte.
P e n tru cei dela şcoli s’a o b ţin u t o N a v a le T u r m s-S e v e r in
sim ţitoare îm b u n ătăţire a salariilor. C onstau^a s lu c r ă to r i c o n ­
Deasem enea au fost înscrişi în Econo- s t r u c t o r i m e t a l i c i ; n itu l-
m atul M inisterului E ducaţiei N aţio­
nale şi s’a obţinut aju to ru l de iarnă, to r i şi ş t e m u i t o rf.
aju to ru l p en tru copiii, p en tru pâine,
etc.
S trâns uniţi în ju ru l U niunii sin ­ Ş a n t ie r e le r e s n e c t îv e sa u
dicale salariaţii casnici vor înfrânge
orice obstacol în drum ul că tre o v ia­ î n B u c u r e ş ti, B » d u l T a k e
ţă m ai bună.
luat parte : tov. Emil Bodnăraş secretar
general al Preşedinţiei Consiliului de
Miniştri, dr. I. Chirilă, secretar gene­
ral al Ministerului Muncii, reprezen­
tând pe tov. Lotar Rădăeeanu, ministrul
muncii, autorităţile din Vatra-Dornel,
precum şi numeroşi muncitori şi inte­
lectuali.
Luând cuvântul, d. cir. I. Chirilă, a a-
rătat semnificaţia acestei inaugurări, e-
videntiând că această casă de odihnă va
fi pusă în slujba funcţionarilor din Mi­
nisterul Muncii şi a ucenicilor din în ­
treaga tară.
Patronii hotelieri
nu-şi aprovizionează
muncitorii
ustăw ,
p a tr o n ii h o te lu r ilo r n ’au d ep u s s u ­
m e le n e c e sa r e p e n tr u fo n d u l de
r u lm e n t, m u n c ito r ii fiin d a m e n in ­
ţa ţi d in a ce a stă ca u ză să răm ână
p e a p r o v iz io n a ţi p e n tr u ia rn ă.
C o n d u c er ea e c o n o m a tu lu i, a p u ­
tu t, cu m a ri g r e u tă ţi, să a n g a jeze
p rin „ O le za r“ d oar 4 v a g o a n e de
ca r to fi. P e n tr u oeapă, v a rză, fa so le
g r ă s im i şi celeilalte a lim e n te n e c e ­
sa r e n u e x is tă fo n d u ri.
M u n cito rii h o te lie r i, ca ri a n
tr ista e x p e r ie n ţă a a n u lu i trecu t,
cân d au s u fe r it d e fr ig şi fo a m e cer
a u to r ită ţilo r în d rep t să in te r v in ă
câ t m a i g ra b n ic, p e n tr u a o b lig a p a ­
tr o n ii să in tr e în le g a lita te .
Soc. „Sovromţransport”
angajează muncitori
„SO V R O M T R A N SP O R T ”
şi
D o r ito r ii, s e v o r a d r e sa
Cu a c t e le în r e g u lă , la
lo n e s c u No» I—3, e t j . II.
încep? distribuirea zahărului variată uşoară. 9.00 : închiderea emisiu­
nii. Dela orele 9.00-9.06 pe RADIO RO­
MANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. J u r.
Mala ; (ora 8) : Două inimi în tr’un vals.
MUNICIPAL : Holywood oraşul stelelor
MOGADOR (Romană 127) : „Sosesc dl*
L u crările p re m e rg ă to a re o p e ra ­ tian”, strada Sebastian Nr. 133 ; „Per»- naiul în limba bulgară RADIO ROMA seară“. ATLANTIC: Votaţi cu Stroe.
ţiei de d istrib u ire a ia h ă ru lu l Arsen. A rm atei”, strada Uranus Nr. 5 ; NIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. 13.00: MUNCITORESC C. F. R. : Revizorul.
STUDIO BARAŞEUM : Femeea sub
fiind a p ro a p e term in a te , se va „Libertatea”, strada Voevodul Mihai Deschiderea emisiunii. Cotele apölor
mască. BARAŞEUM : Moritz al II-lea.
trece, începând de Luni 26 Noem­ Nr. 76 ; „Inf. Pop. Aliate”, str. Apolodor Dunării Publicitate, Concert de prânz.
MUNCITORESC : Vicleniile lui Scapin.
b rie a. c. la îm p ă rţire a codelor. Nr. 18 ; „Cişmeaua Mavroghenl”, strada 13.30: Ora Naţiunilor Vecine. 13.55: Pu­
blicitate 14.00: Radio Jurnal. 14.17: CIRCUL PALLADIUM : Mefisto, vrăji­
în tre a g a c a n tita te de z a h ă r — Hags Ghiţă Nr. 41 ţ „Mihai Bravul”, str. Revista presei 14.22: Carnetul unui bu_ torul modem. TEATRUL DE PĂPUŞI
oca 53 vagoane — a şl so sit In Regală Nr. 14 ; „Victoria”, b-dul Piep­ cuireştean 14.27: Orchestra Dumi tree ou „ŢĂNDĂRICĂ“ (B-dul Brătianu 27) :
tănari Nr. 7 j „Victoria”, b-dul Brătea- Corbea 14.52 : Publicitate. 14.57 : Bule­ „Cu Ţăndărică spre Mările Sudului".
C apitală. ' tinul meteorologic. 15.00: Rezumatul pro­ Joi, Sâmbătă ora 16, iar Duminică orele
în tre p rin d e rile . In stitu ţiile şl nu Nr. 2 ; „Victoria”, calea Griviţel, gramului de a doua zi 15.05: închide 11 şi 16.
to a te c e n trele de d istrib u ire a z a ­ Gara de Nord ; „Victoria”, Piaţa Amzei; rea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI
hăru lu i, c a re nu au depus ta b elele „Victoria”, calea Moşilor 299 ; Victo­ RADIO BUCUREŞTI. 18.00: Deschide­ C IN E M A T O G R A F E
cu bonurile re sp e c tiv e până acum ria, calea Versului Nr. 2 ; „Victoria”, rea emisiunii. 18.30 : Ora pentru cei ARO : Oameni şl şoareci. SCALA :
să le p rezin te de u rg e n ţă Oficiu­ calea Rahovei 107 ; „Victoria”, Malaxa ; mici. RADIO ROMANIA 19.00: E m i­
lu i Econom ic d e A provizionare „Victoria”, S. T. B. ; „Victoria”, corn. siune în limba maghiară RADIO BU­
Vautrin. CAPITOL: înapoi te viată.
TRIANON : Dunărea Albastră. TIVOLI :
Luisa. ORFEU : Oameni şi măşti. SE­
CUREŞTI. 19.00: Carnet cultural. R e ­
din S tr. Vasîle B oeresou, p en tru a Principele Nicolae ; „Victoria” Uzinele vista revistelor de Ion Mihăilescu., LECT : Sylvia şi fantomele. EXCEL­
ev ita c ş ie m e ra re a de ce re ri. Chimice Române ; „1 Mai”, calea Şer- 19.00 : Mari cântăreţi. RADIO ROMANIA SIOR : Iubire şi mândrie. FANTASIO :
Populaţia neînscrlsă în economate, va ban Vodă Nr. 1 „Domenii” b-dul F i­ ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.30: Univer­ Nikita“ (film sovietic). REGAL: Floarea
primi zahăr pe bază honului de cartelă lantropia Nr. 119 ; Banca Populară „Mi­ sitatea Radio 19.45 : Radio jurnal. de pfctră (film sovietic). TOMIS: Balau­
Nr. 238 dublu, prin una din următoarele litari”, comuna Militari. 10.55: Revista presei. 20.00: Transmisiu­ rul (film sovietic). LU XO R: Secretul.
Prim irea bonului Nr. 238 dublu de ne dela Ateneul Român. Concertul FRANKLIN : Zile fericite. FEMINA :
cooperative, in zilele ce se vor anunţa simfonic al orchestrei Radio dirlj. de Luana. VICTORIA: Pat şi Patachon. BD.
ulterior, prin comunicat i pâine din cartela 1946, dela populaţia Tony Aubin (Paris), In pauză: Scriitorii PALACE : Oraşul nostru. CASANDRA :
Cooperativele „Galileia”, b-dul Filan­ neînscrisă în economate sa va face tn Noştri. 22.00; Radio jurnal 22.17: Bule­ Escapada. QORSO : Manón Lescaut sî
tropia Nr. 304 ; „Laromet”, şos. Bucu­ aceleaşi condiţiunl ca la pâine, adică, tinul de ştiri române în limba rusă.
reştii Noi Nr. 183 bis ; „Mihai Bravul”, se va prezenta bonţii, însoţit de tichetul 22.22: Buletin sportiv. 22.26: Rezumatul
strada Agricultori Nr. 11 ; „Nădejdea”, respectiv. programului de a doua zi 22.30: A n ­
samblul de jazz: Edmond Doda 23 00:
juraad. OMNIA : Eşti cea m»d frumoasă
şi revistă. NISE'A : Corsarul şi revistă.
A. R. P. A .: Eu am ucis.
AIDA : Dragostea mea îţi aparţine,
com. Marele Voevod Mihai ; „ în tra ju ­ Prezentarea bonurilor la cooperative­
Muzică sovietică. 23.30: Radio jurnal.
torarea, strada Labirint Nr. 77 ; „Câr­ le de mai sus se va face in ordine alfa­ 23.35: Muzică variată uşoară. 24.00: In.
mei”, b-dul Regina Maria nr. 33 ; „Bă- betică aşa cum se va stabili de Oficiul chiderea emisiunii. Dela orele 14.30—
jurnal şl revistă. AMERICAN : Răzbu­
narea fatală seria II şi III şl revistă.
ASTORIA : J ’accuse şi revistă. ALIAN­
neasa Nouă”, comuna Băneasa ; „Viaţa Economic al Municipiului Bucureşti pe 15.30 Radio Dacia Română pe lungime ŢA : Macario la tribunal şi revistă.
Nouă”, şos. Giurgiului Nr. 36 î „Sebas­ cale de comunicat prin presă şl radio. de undă de 32 4 m. şl Postul pe undă
scurtă de 25 m, emit pentru străinătate.
Radio „România Liberă” Bonul de pâine
lm:e €fP§iriDiwcaracilor
48,2 lu n g im e de u n d ă Azi Jo i 21 N oem brie 1946 e ste
12.00: Deschiderea emisiunii. Ora e- v alab ilă p en tru una r a ţie de 300
xactă. Muzică românească. 12.05 : Bule­ g ram e pâine n e n şră , a d oua Ju­
tin informativ. 12.10: Muzică uşoară. m ă ta te a bonului Nr. 197.
s u p lim e n ta re d e p â in e 12.20 : Actualităţi 1a microfon. 12.25 : Mu­
zică românească. 13.30 : Buletin de ştiri
12.40:'Muzică uşoară. 12.50: De toate
P refectura Poliţiei Capitalei, Ofi ciul de Control al Pâinei comunică pentru toţi. 12.54: Muzică românească. Pentru cetăţenii sovietici
următoarele: 13.00 : Spicuiri din presă. 13.05 : Cântă
d-sa Georgeta RonCea. Muzică franceză. In executarea art. 5 din Convenţia
T oate instituţiile, întreprinderile, em brie ţa care se vor ataşa ca şi în 13.20: Catrtnel vorbeşte femeilor. 13.24: de Armistiţiu, Ministerul Afacerilor
atc-lietelfţ internatele, ftc., care au trecu t cotoarele cartelelor pe Noem­ Muzică românească. 13,30: Buletin de Interne aduce la cunoştinţa tuturor ce­
prim it ra ţii suplim entare de pâine P® brie şi tabelele nom inale de m unci­ ştiri. 13.40 : Cei opt optimişti. 13.55 ; A- tăţenilor sovietici aflători în Bucureşti
nunţarea programului de după masă. O- ţi care au primit drepturile băneşti pen­
tuna N oem brie a. c., se vor prezenta tori, ucenici interni, etc., cu specifi­
carea persoanei responsabile die in- ra exactă. închiderea emisiunii. tru hrană şl îmbrăcăminte, «ă urmează
penlmu a prim i pe lu n a D ecem brie la 18.30: Deschiderea emisiunii. Or» e- aă se repatrieze cu cel de al 57-lea
Oficiul de Control al Pâinii în tre o- tocmTea tabelelor. xactă. Muzică românească. 18.40: Ştiri transport de cetăţeni sovietici, hotărît
rele 8— 13, în ordinea u rm ă to a re : Instituţiile, întreprinderile, atelie­ şt fapte din toate colţurile lumii. 18.45: pentru ziua de 21 Noembrie 1946.
Sectorul I G alben V ineri 22 No­ rele, tn tem atele etc., v a r depune 1» Muzică de Jazz. Cântă Marta Milton, la Cetăţenii sovietici vor trebui să fie
em brie, sectorul II Negria Sâm bătă rid icarea b onurilor p e Decembrie, pian Marins Mihail, 19.00: Spicuiri din prezenţi pe peronul Gării de Nord la
presă. 19.05: Dansuri populare româ­ orele 17 pentru îmbareaTea lor în tren.
23 N oembrie sectarul ü l A lbastru câte 10 lei de f ecare raţie de pâine
neşti. 19.15 : Buletin de ştiri. 19.25 : Mu­ Se reaminteşte cetăţenilor o v i etici că
L uni 25 Noembrie, sectorul IV Roşu atribuită. zică uşoară. 1935: Cronica rinernrirgra- nu se pot îmbarca pentru plecare, fără
M arţi 26 N oem brie a. c. Cei ce nu *e vor prezenta în ziua ffcă de Inginer Buzescu. 19.44: ' ’uzică adeverinţa medicală doveditoare că cel
Pe cerere se va specifica b ru tă ria ind cată nu vor mal prim i suplim ent românească. 19.50: Viaţa politică 20.00: ce se rcpalriază nu este suferind de nici
dela care s’a p rim it p âinea pe No­ de pâine pe Decembrie. Adrian Matuşec cântă muzică de Egon o boală infecţloasă.
 .SCÂNTEIA" 3 \

A le g e rile s’au d e s f ă ş u r a t
in î n t r e a g a ţa r&
m lib e r ta te , o r d in e , le g a lit a t e
— Z i d o s ă rb ă to a re p e v a !e a P ra h o v e i
I Sp Valea Prahovei, ziua alegerilor a maniatul căpitan Ştefăneoou • fioat

H i LI ACUZ! K Iii ISI

sează ; Maică, fotografiază-mă si pe mi­ voteze ca astăzi, N’am pomenit şi tfk
fost cu deosebire zi de sărbătoare şi prins cu certificate de vot furate. ne că am 68 de ani şl până acum n’am dine ca la aceste alegeri acri s’«* fit
de luptă înverşunată. ştiut ce înseamnă să votez, ştiam de a- cut acum tn strictă conformitate eţl
E destul să examinezi listele de can­ „ M a ică fo to g r a fîa x ă -m ă legerl numai din când In când, când legea".
didaţi şi vei înţelege marea semnifica, c a a m 6 3 d e a n i şi nu îmi venea feciorul sau bărbatul bătutl
ţie a bătăliei electorale.

Elf DEZASTRUL LOR ELECTORAL La Galaţi

G heorghe Brătianu a declarat eri: Voturile luate de ţără­
nişti au adus moartea partidului liberal
'Am arătat tn cronicile noastre
trecute care era starea de sp'.rH a
fruntaşilor brătienişti în preajma
alegerilor. Pe măsură ce aceştia au
0 Onstatat că discuţiile în jurul car­
telului sunt sortite eşecului, s’a for-
Iftat la major'tatea bătrânilor libe­
rali opinia că d. Maniu îi mane­
vrează cu scopul b'ne determinat,
de a rămâne în viitorul parlament
tkicurul partid opoziţionist şi de a
ţtpăra în modul acesta interesele
Vercurilor financiare din fruntea P.
X. T; cari — se ştie — sunt de
multe ori în contradicţie cu ale fi-
thomţei liberale.
'Anumite necesităţi tactice au im ­
pus insă o tăcere reţinută în această
ptiv'nţă. D-nii VASILE SASSU, dr.
ANGHELESCU, FOTINO şi BEBE
BRAT1ANU şi-au exprimat însă în
dtse rânduri revolta împotriva a-
b&ităţilor diplomatice ale leader!»
|pr manhşti, prevăzând — în cazul
$ă nu se va ajunge până în cele din
terma la o înţelegere electorală —
dezastrul ce aştepta listele brătie-
P denţii lor.
Cu c&teva zile !n preajma lui 10
Hoembrie, d. AZRA BERKOVITZ,
Birectorul ziarului „Liberalul” şi
vechi om de casă al Brătienilor a
făcut o vizită d-lui DINU BRATIA-
NU şi vădit demoralizat i-a cerut
acestuia învoirea de a pleca în
gtrăinătate, renunţând la orice ac­
tivitate politică. D. Dinu Brătianu
fest monist din jud. Ialomiţa în , o şedinţă, ţinută ia club că „VO-
care se spune te x tu a l: NU VO­
TAŢI CU LIBERALII — NU MER­
GEM IN CARTEL CU EI 1
Aceste dovezi de tragere pe
sfoară, au avut darul s ă indispu­
nă la maximum pe bătrânii libe­
rali. însuşi d. GHEORGHE BRA-
TIANU, unul din campionii cola­
borării cu d. Maniu, a spus eri la
PRESA BUCUREŞTEANA
DESPRE DESFĂŞURAREA ALEGERILOR
Am reprodus în numărul trecut al
ziarului nostru primele impresii ale
câtorva din ziariştii streini cari ne- timul examen de conştiinţă”.
au vizitat ţara cu prilejul alegerilor:
d. E. Burâ-Franţa, d. Jan Vanek-
Cehoslovacia, d. Montague-Anglia şi
d. dr. Kondig-Elveţia.
Spicuim astăzi din presa bucureş- secţii. Burghezii şi muncitorii, femei
teană fragmente întemeiate pe da­
tele furnizate diferitelor ziare de că­
tre redactorii, reporterii şi corespon­
Astfel, în timp ce editorialul >,JUR­
NALULUI DE DIMINEAŢA” subli­
niază importanţa revenirii la viaţa
parlamentară, reportajul închinat a-
legerilor constată între altele:
„Pentru prima oară, deasemeni au
votat femeile şi ostaşii sub arme. Fe­
meile au adus, dealtfel, un colorit
special alegerilor de eri. Hotar ât«, până târaiu seara la secţiile de vot
lucide, solemne, — am surprins la
TURILE LUATE DE ŢĂRĂ­
NIŞTI AU ADUS MOARTEA
PARTIDULUI LIBERAL“.
Rămâne de văzut ce forme va
lua această stare de nemulţumi­
re, mai cu seamă în organizaţiile
judeţene, care au văzut cu ochii
metodele propagandistice ale ma-
niştilor.
multă gravitate...
Ai impresia că oamenii, Îşi fac ul­
••.Din vechea imagine de altădată,
au dispărut unele particularităţi. Ale­
gători] nu mai sunt strânşi pe era1hie
de cartiere pe deosebiri de clase şi
multe cu pălării sau broboade, fur­
nizează o nouă icoană electorală. S’au
mistuit şl nelipsiţii ciomăgaşl de altă
dată...
In ziarul -,SEMNALUL", d. Camil
Ring evidenţiază deasemeni imensa
şi serioasa participare a masselor
populare la operaţiile votării;
„Cine a Uccut eri prin faţa ori­
căruia dintre localurile de vot, a pu­
tut vedea, indiferent do oră. coada
alegătorilor de ambe sexe. S'a votat
cari activau totuşi din sorii silei.
ş tia m d e v o t d e c â t a tu n c i măr, acu Iaca, aşa oum sunt de bătrână
Iată în fruntea listei democraţiei ro
mâneşti pe tovarăşul GH. VASILICHI c â n d îm i v e n e a b ă r b a tu l pus ştampila pe soare căci soarele ne-a
conducătorul luptelor din Februári«
1933 ale ceferiştilor şi petroliştilor pra­ O bătrână de 63 de ani, nl se adre­ nu ca animale.
hoveni şi unul din cel mal vechi con.
ducători ai clasei muncitoare. Şl lată
pe de altă parte pe listele opoziţiei, pe
Constantinescu Bordeni la brătienişti
pe dr Gh. Petrescu şl Lazăr Iliescu,
la manişti.
Cum să ne mal mirăm atunci de ho_
tărîxea pe care o vezi în privirile mii­
lor de alegători adunaţi în faţa loca.
lurilor de vot, Ei ştiu că au de ales nu
între mai multe categorii de gangsteri
politici, ci între cei care au stat din
totdeauna în fruntea luptei pentru li­
bertate, pace şi independenţă naţională
şi liftele pe cere se văd înşirate n u .
mele acţionarilor şi oamenilor de în­
credere ai trusturilor petrolifere in­
ternaţionale, alături de cele ale duş­
manilor celor mai înverşunaţi al tuturor
cuceririlor democratice.
La Ploeşti
La Ploeşti, lungi cozi s'au format
tn faţa localurilor d e vot. La „Ro-
mâno-Americană”, în faţa alergători­
lor ce-şi a ş tea p tă rândul, tineretul
încins o horă. Intr'un colţ mai mulţi
bătrâni tşi d e a p ă n ă amintirile.
»A m votat S O A R E L E
p e n b u c ă a m în c r e d e r e
în to v . Vasiiichi”
Popeecu loan, şofer povesteşte:
„Am trăit multe alegeri în viata mea
Îi câte nu am văzut... Dela prima vo­
tare m’am hotărit mai bine să plătesc
amenda dacă q fi nevol-e, penlrucă nu
am votat, decât să plătesc la dootor sau
Să-mi plătească nevasta parastasele la
biserică.
Vedeţi voi, ps vremuri se puneau po-
loboaoele ou rachiu la marginea dru­
mului şl beau oamenii până îşi pierdeau
nunţile ea apoi să caute pricină celor
pe oare 11 bănuiau că nu sunt de al
lor. Acum, după 9 ani, zn’am hotărit să
vin la aceste alegeri pentruoă sunt fără
butoaie cu raohlu, fără ciomege. Sunt
primele alegeri libere.
AM VOTAT SOARELE PENTUUCA
AM ÎNCREDERE IN TOV. VASILICHI
am dreptul la vot şl nu ]ln teeret, am
b ă tu t m ă r” făcut să fim şl noi priviţi ca oameni şi La Galaţi, a« participat la *q
mare număr de cetăţeni printre
multe femei. In cnrsul dimineţii de eri.
Alegeri la laşi candidaţii BPD au sosit la Tribunal un­
de an fost primiţi cu entuziaste mani­
festaţii de simpatie de oătre cetăţeni. In
La Iaşi alegerile au decurs tn per­ nişte deşi manişti! au încercat să pro .
fectă linişte. Piaţa Olimpic a avut loo nn mare mee­
ducă panică printre alegători, atacând ting la care au luat cuvântul candidaţii
Prezenta la vot a fost masivă, re-
marcându-se marele număr al femeilor. câteva secţii de votare, Blocului.
Echipele artistice au trecut pe la mai D. av. Ion Olănescu, delegált P.N.L., In oraşul şl judeţul Rr&tila elegerile
toate secţiile de votare creând anima­ Brătianu la secţia I votare a declarat au decura In toată libertatea şl tn ge*
ţie şl voie bună. că alegerile au decurs în cea mal per­
La secţia de vot Şcoala Mârzescu u® ne^al fără incidente, fapt recunoscut
fectă ordine şi deplină linişte, alegă­
orb s’a prezentat spre a-şl da votul intorii nefilnd împiedicaţi dela vot. S’au dealtfel şl de delegaţii opoziţiei
pline alegeri libere.
produs două contestaţii fără Importanţă.
La secţia de vot dela Liceul Comerciil In com. Vlzlru grupuri ,Istorice’*
Păr, Grămescu delegat P,N.Ţ., Maniu
s’a observat că delegaţii tltelişti poartă au atacat cn pietre secţia de votare
cocarda „ochiul“ şi fao propagandă din aceiaş secţie a declarat că alege,
pentru manişti. Dealtfel din însăşi in ­ dar au fost puse pe goană de săteni
rile au decurs în linişte, fără Incidente
tervenţia candidatului maniat Petrică şi In conformitate cu legea. care au trecut apoi din proprie tal-
Bogdan s’a văzut c i amândoi delegaţii
D-na Ponei fu delegat din partea ţlaitivă la supraveghJeTea împrejuri­
titelişti Zrâncă Gheorghe şi Aioanei
Vasi-le sunt agenţi electorali manişti.P.N.L., Brătianu şi d_na dr. Mateescu milor secţiei de votare.
Delegaţii manişti şl brătienişti au d e­
delegata P.N,Ţ„ Maindu au declarat de
clarat că alegerile au decurs cum nu
s’au aşteptat.
asemenea că alegerile au decurs în mod
corect.
La Cisnâdie populaţia ■
votat cântând
La Timişoara D. consilier Grigori T. Popetcu pre­
şedintele secţiei 8_a votare a arătat că
La Timişoara, pe o vreme frumoasă, în interiorul secţiei şl în afara el, a
l a Sibiu a’a rem arcai e
p a rticip a re la v o t care a decurm
alegerile au decurs în linişte, ohsar- fost linişte deplină ne semnalându-se
vându-se o m are afluenţă la secţiile nici un incident. La aceiaş secţie, d. tn p e r fe c tă ordine. I n e ă fi delega­
de votare, Iulian Alexandrescu delegat P.N.L., ţii o p o ziţiei au fo s t n e v o iţi s ă re­
B-rătianu arată că alegerile au decurs cu n oască deplina leg a lita te a or
La Craiova în cea mal deplină linişte.
p e ra fiilo r electo ra le.
La secţia 10, d. consilier de curte de
.« N icio d a tă p o p o r u l n ’a apel Glogojanu spune că a fost sur­ Un entuziasm deosebit a domnit
f o s t a t â t d e lib e r să v o ­ prins de rânduiala şl liniştea în care In Corn. Oisnfidie. Aci um număr do
decurs alegerile, iar d. Sandu Tu.
t e z e , d e c la r ă S a n d u T u ­ au
dor delegatul P.N.Ţ., Maniu, declară :
peste 1000 cetăţeni s’a încolonat del«
orele 5 dmneaţa pornind cântând,
d o r, d e le o e t m a n is t d in „sunt un om de SI ani şi am luat par­
C ra io v a te la multe alegeri, dar niciodată po­ cu uni car alegoric în frunte, spre
porul nostru n’a fost atât de liber să secţia de votare.
La Craiova alegerile au decurs In li­
Pentru a tulbura libertatea alegerilor
Flanlsto-brâticnişfll s’au dedat

• fost de acord, insistând să ră­
mână până va trece perioada de
după alegeri.
Ziua scrutinului electoral ca şi
rezultatele comunicate la centru
de electorii liberali, au pus pe lea-
derii brătienişti în faţa unei sdrobi-
toare realităţi.
Maniştii îndemnau pe
la agresiuni şi provocări
cele mal multe dintre ele emoţia pri­ Au votat numeroase femei. Lucrul CARE A FOST IN MIJLOCUL SI IN
mului contact cu răspunderile cetăţe­ e explicabil dacă ţinem seama că e FRUNTEA NOA8TRA IN 1933“.
neşti. Au fost cele mai răbdătoare e- pentru prima oară când elemen, ul
lemente ale lungilor cozi din faţa femin'n votează. Dar au votat şi tot La Ţintea
secţiilor de votare. atât de mulţi bărbaţi, din toate stra­ La secţia de votare din Ţintea e
Prin admiterea la vot a femeilor şiturile sociale şl din toate vârstele maire animaţie. Oamenii sunt mai toţi
a militarilor numărul electorilor a în straie de sărbătoare. E una din co­
majoratului”.
fost cel mal mare din câte a înregis­
trat istoria noastră electorală”.
Şl articolul d-lud C. Ring se Încheie
astfel :
munele cele mal bogate ale ţării. Au.
ru3 negru scos aci cu grea trudă din
Fruntaşi ai Blocului Partidelor Democrate atacafi cu grenade, localuri de vot
Ziarul „UNIVERSUL", după ce re­
marcă afluenţa cetăţenilor spre sec­
După noi, participarea aceasta a-
ţât de numeroasă «onstitue cal mal
adâncimea pământiului a adus huz-ur şi
venituri de zeci şl zeci de miliarde,
devastate, urne incendiate, militari şi preşedinţi de secţii maltrataţi
important rezultat al alegerilor de domnilor oare aflaţi pe Coasta de A .

alegători să nu dea votul

ţiile de votare din toată ţara, decla­
ziua alegerilor:
eri şi de aceea am socotit necesar
ră, referitor la aspectul Capitalei din
să-l consemnăm. Asistăm la un pro­
zur, n id nu ştiu cam prin ce locuri
&e află sondele din care 11 se trage bo­
găţia şl trândăvia. Nici cum arată
— S u n t m o rţi şi ră n iţi —
,,Păni seara târziu, la secţiile deces de regenerare a celulelor v eţel Streini cu desăvârşire de nevoile şi năzuinţele maselor populare, ma- In comuna suburbană Dndeştl-do-
ij Brătienilor cotare au dcmn't aceeaş animaţie şi politice româneşti. Cetăţeanul întors chipul oamenilor oare din moşi stră .
moşi muncesc ca să.l ferească pe niştii si brătieniştii nu au izbutit să-ş i mobilizeze în ziua alegerilor nici plea, bandele de bătăuşi ale maniatului
aceeaş disciplină, conştiinţa cetăţe­ la viaţa politică nu-şi va mai aban­ măcar proprii partizani. Deaceea ,»is toriéit” s'au bizuit in campania elec­ C-tin Brânzoi au rănit grav pe ALE­
dânşii de orice oboseală nu_l ştiu. Şl
Nemulţumirea vechilor cadre nească a alegătorilor dând toată im­ dona de aci înainte prerogativele. E
oamenii aceştia sunt mulţi, nevoiaşi torală şi tn ziua alegerilor, numai pe echipele de şoc, care — acţionând XANDRU OB1ALA, din „Frontul Plu­
liberale a luat dim acel moment portanţa consultării populare din învăţământul cel mal important care după un plan prestabilit, aşa cum a arătat Comunicatul Ministerului de garilor” şi pe Marcela Schweitzer,
trebue tras din consultarea populară Iar azi ştiu oe vor Şl ştiu ce nu mai membră a Tineretului Progresist.
forme foairte violente. Astfel s'a care va ieşi Adunarea legislativă”. vor în ruptul capulu i,„ interne — au încercat cu violenţa di sperării să turbure desfăşurarea nor­
face o sugestivă care s’a terminat aseară”. 40 de derbedei manişti, în frunte cu
scos în relief sistemul propa­ sch„ADEVĂRUL” iţă-b ilan ţ a alegerilor de altă­ Sub semnătura A. S. „GRAIUL »Te însemna cu cretă ş
mală a votării. ■
finul lui Brânzoi şi cu şeful organizaţiei
gandistic folosit de manişti în dată, şi apoi revin e la prezent: NOU" — ziarul Direcţiunii P o litice « apoi începeau să ploui Agresiunile „istorice” au stârnit un opoziţie! de a împiedeca prezentarea P. N. L. - Brătianu din comună, l-au
campania electorală, ccrrl ce­ „M’am întrebat eri, privind afluxul Grupului de Trupe ale Armatei So­ puternic val de indignare In toată la vot şl de a ore’a o atmosferă de scos pe Al. Obială din casă şl l-au bă­
alegătorilor ta localurile de .votare, vietice — redă im p resiile unul mem­
cu măciuci pe cap” ţara. teroare. Uriaşa manifestaţie de con- tut crunt.
reau alegătorilor atât prin dacă în compacta seriozitate ou care bru al delegaţiei de ziarişti sovietici, PRUNA VA3ILE îşi povesteşte amin Frertutindeni intervenţia promptă a ştiinţă cetăţenească de ordine şl U In stare gravă. Al. Obială a fost sal­
„Dreptatea", cât şl prin agita­ Îşi aşteptau rândul în lungile coloane, americani, francezi, ş i jugoslavi cari tirlle electorale. vat de jandarmi.
-Am 46 de ani. In 1927, când au venit marelor mase participante la vot şi a nişte din ziua alegerilor a spulberat
ţie directă să nu risipească vo- • nu trehue văzută adânca gestaţie a au vizitat'diferite secţii de votare. averescanii am mâncat 0 bătaie de m autorităţilor au păstrat liniştea şl toate inoercările de provocare ale ★
turiîe, dându-le brătieniştilor. experienţei politice prin care au tre- După ce arată atmosfera sărbăto­ dus fratl-ineu cu oaru acasă. Pe urmă ordinea alegerilor, dejucând planurile clicilor „istorice”. fn ţară bandele „Istorice" au devas­
Deasemeni a fost prezentat out Niciodată — evocările de mal sus rească în care s’au desfăşurat alege­ au venit ţărăniştii, ou multe promisiuni tat localuri de vot, atacând populaţia
mărturisesc aceasta prin comparaţie— rile, şi redă câteva aspecte dela sec­
conducerii partidului, un mani­ cetăţeanul nu s’a Înfăţişat cu mal ţiile de votare, reportajul se încheie
Pentru noi ţăranii şl noi l-am crezut. In
trei ani aşa de bine ne-au oondus de George Nechiti, candidat al EL P. 0 . grav paşnică şi pe reprezentanţii autorită­
ţilor.
astfel: am ajuns la sapă de lemn”. Agresiunile în unele locuri cu carac­
„Astfel, un moment hotăritor în viaţa
României noul s’a desfăşurat în mod
PARVU VASILE tot din Ţintea, a pă--
ţit şl el multe belele in alegerile din rănit de bandele maniste la Năsăud ter antisemit, ca tn jud. Putna, şt cri­
trecut. mele care s’au săvârşit dovedesc furia

Eximen pentru absovirea şco’ilor demn şl cu adevărat demooratic. Po­

porul român şl-a ales cel dintâi par­
lament, după prevederile unei legi
electorale progres ste şl vrednice de
„Să vedeţi dv., în trecut la alegeri
fiecare cabină avea câte o gaură pe
unde te observa, pe care listă al pus
ştampila. Când eşlai de aoolo te în
La Năsăud au fost atacaţi cu focuri
de arme şi grenade, de către bandele
maniste ale lui Leonida Pop, George
tea pe drumul dintre comunele Salva neputincioasă a reacţiunii, şi confirmă
şi Dumitra, iar ocupanţii grav răniţi. pregătirea din vreme a unei vaste ac­
Victimele atentatului manist au fost ţiuni teroriste tn care au fost folosite
internate la spitalul din Bistriţa.Nă. rămăşiţele legionare,
de ofiţeri şi subofiţeri rezerva năzuinţele sale”.
Reportajul ziarului MOMENTUL,
se opreşte deasemeni asupra imen­
sei participări a corpului electoral la
semna cu cretă sau te lovea pe spate
prieteneşte cu mâna scoasă atunci din
tr’un sac de făină. Şl până acasă îţi
plouau cu măciucile pe spinare de te
Nechiti, candidat al B.P.D, vice-preşe­
dinţe al Federaţiei Naţionale a tinere.
tului democrat şi dr. Florio Fodor, se­
cretarul judeţean al B.P.D.
săud.
încercarea de asasinare a fruntaşului
tineretului democrat, G. Nechiti nu a fost primit cu
★
La Gala(i, nn grup de partizani B.P.D.
focuri de arme trase
Confcrtn ordtnudui Marelui Stat ofiţerii Infanterie şi administraţie 1» vot: mirai ea prostul de unde ştiu el pe cine Maşina prefecturii, in care se aflau poate trece fără aspra sancţionare a au­ din locuinţa şefului organizaţiei maniste
ai votat. torilor şi inspiratorilor acestui odios Glcă Simlonescu, tn timp ce lipeau pe
Major Nr. 8711125/1946 s’a ţinut în Făgăraş ; ofiţerii şi subofiţerii cava­ .Pretutindeni, atât în Capitală cât , Era la no] unul Pălearcă-, omul lui d, George Nechiti şi dr. Fodor a fost lo­
vită de o grenadă la orele l l ‘/i noap­ atentat străzi afişe.
«ulrs'il Iunei Apgust 1946 ura examen lerie la Tâmgovişte; ofiţerii şi sub­ şi în toată ţara, dela ţăranul din Bordeni, ăla de candidează acuma la
liberali. Pălearcă ăsta avea o piatră în ★
Pentru absamrea şcolilor de ofiţeri ofiţerii geniu la Bucureşti; of'ţeri şl cel mal Îndepărtat cătun şi până la
profesor universitar interesul arătat
şi subofiţeri rezervă de către tinerii subofiţer; tcehnici auto la Bucureşti- actualelor alegeri a fost extrem de
făşurată într’o basma ou care te poc
nea în cap dacă te mirosea că n’ai dat Agitatorul manist Cezar Sgineanu In comuna Sorănga din jud Buzău
maniştii au atacat primăria, rănind, cu
Elevii vor aduce dela unităţile unde votul lui Bordeni. Cine reclama la cuţitul pe pandurul Costică Niţă Do.
oare au absolvit anul I de studii la
şoolile de rezervă.
au contat în ultima vreme, copil depe mare, faţă de alegerile din trecut” —
scrie „Momentul”.
judecător o păţea şl mai rău că era dat
pe mâna jandarmilor. în fruntea bandelor de terorişti garu din comisia electorală de pe lângă
acea primărie.
foile matricole şi actele necesare a- Acel aş lucru 0 con stata şi Zău, n’am văzut nlciun om beat sau
Pentru tinerii oare nu s’au putut vansăril, pe care le vor depune la
pBezanta la examenul dini luna Au­ şcoală. .-FAPTA"; bătut şl tot Iml vine sft cred că astea
nu sunt alegeri că prea e multă linişte
din jud. Dâmboviţa, atacă localurile Rănitul a fost dus la spitalul din
Buzău tn stare gravă,
gust, din cauză de forffv majoră, , Neindoelnio o nouă mentalitate şl ordine". Acţiunea a fost condusă de Fănioă
Maiele Stat Major a aprobat să se Prezentarea la şcoli la 24 Noem- sl-a cTo’t drum Indiferent de rezul­
ţină un uilt'm examen între 25__30 brie 1946. tatul alegerilor; oamenii ţin să voteze. La Câmpina de vot şi armata Nlculae.
★
N oem hrie 1946, după cum urmează : Cei ce nu se vor prezenta rămân Vor să-şi exprime voinţa şl dreptul
ofiţe"ii infanterie şl administraţie, la în categoria trupă, ou gradul de cel pe oa/re-1 conferă legile de a-şl alege In faţa primăriei din Câmpina, lume —2 morţi şi p este 30 răniţi- In com. Florlca, din aceiaş judeţ, de­
legatul dinist Brădeanu a tăbărît asupra
Şcoala Ofiţeri Infanterie 8 b iu ; sub­ mult sergent. reprezentanţii din viitorul P aria- multă, şl se discuită cu aprindere ulti preşedintelui secţiei de vot, d. jude Po­
I ment”. mul matrapazlâc „iatoric” deeooperlt In judeţul Dâmboviţa cunoscutul Nlţă şl fratele acestuia şt grav răniţi. pa, maltratându-1.
şef de bătăuşi Cezar Spineanu candi­ Focarul terorist manist dela Căminul La Secţia Lopâtarl, delegatul manist
dat pe lista P.N.Ţ- Maniu, îmbătând de vânzători ambulanţi este patronat Găzdarn cu o bandă de bătăuşi a atacat
o ceată de derbedei, a devastat loca­ de directorul Nacu şf subdirectorul Ml- garda rănind grav nn ostaş. Ordinea a
lul de vot din comuna Poiana de Jost hateche. fost restabilită.
dând foe Wnel de vot şl luând la bă­
taie pe preşedintele secţiei şl pe a-
sistenţl.
Agresiuni antisemite în jud. Pufssa
In d ig n a ţi d e a a r e s lu n e a ma

o llc ta lc î d in t a r ă
( C o n tin u a r e d i n p a g . l - a ) P.Ţ.D, (dr, Lupu)
P.S D I. (Titel Petrescu)
4.817 Votanţi
781 Anulate
81.178 P-Ţ.D. (dr. Lupu) 2 942
n is t â a le g ă to r ii p r e z e n ţi a u in-
terw en it p en tr u r e s t a b ilir e a o r ­
d in ii. R e z u lta tu l a g r e s iu n ii co n
d u s e d e S p in e a n u s ’a s o ld a t cu
2 m o rţi şl S3 ră n iţi, d in tre oaH
8 In s t a r e g r a v ă .
Cn ocazia zilei de 19 Noembrle,
In timp oe cetăţenii se aflau la sec­
ţiile de votare, elemente reacţiona­
re maniste, s’au dedat la dezordini
şl agresiuni, devastând 7 magazine
evreeşti,- o sinagogă, precum şl se­
cu maşina în care transportau armele,
au fost duşi la politia din Curtea de
Argeş.
★
Agitatorii manişti Popa Gheorghe,
998 Votanţi 62.858 prof. Chirie şi dr Silviu Buciu, tn
T â r ita v i-M a r e Ghlaţă 3.422 Folosind aceleaşi procedee Cezar diul Partidului Social Democrat din
stare de ebrietate s’au strecurat la pre­
Independente 3.440 Spineanu cu o ceată de manişti a a- Foeşani. fectura judeţului Turda în cercând să
B. V D 29.185 însorişi 150.075 Trei Scaune F ăgăraş Se fac cercetări pentrn Identifica
agite şi *ă terorizeze personalul, Intre
P. N. Ţ. (Maniu) 10 374 Votanţi tacat şl secţia de vot dim com. Ser-
138.996 B P D. 5.847 B. P. D. 26.096 danu pe care a devastat-o. A fost ne­ rea şl prinderea «(retorilor. cart şi secretarul şi telefonista prefec­
P-N.L. (Brătianu) 1.566 Anulate 3 465 P.N.Ţ (Maniu) turii. La invitaţia prefectului de Tur­
P.Ţ.D (dr Lupţi) 1.307 5.489 P N Ţ. (Maniu) 7.688 voie de intervenţia energică a orior ★ da col. Lascăr, de a părăsi localul,
U. P. M. 7.389 P.N.L (Brătianu) 2.994 P.N.L. (Brătianu) 1.652 prezenţi pentru a pune în siguranţă La Fvmdeni — Tecuci, membri ai Popa Gheorghe l-a lovit fapt ce a de­
H u nedosP i 774
Independente 854 B. p. D. U. P. M. 63 790 P.Ţ.D. (dr. Lupu) atât ai’hiva cât şl pe membrii comi­ partidelor reacţionari au pătruns tn terminat arestarea lui. Complicii atu
130-374 A nulate 997 P.S.DI. (Titel Petrescu) 1.113 siei. Cu acest prilej s’au semnalat localul de vot, au pus stăpânire pe fugit.
înscrişi 55.855 P.N.Ţ (Maniu) 14.213 Votanţi urne şi au bătut pe delegatul B.P.D,,
Votanţi 51.776 P.N.L. (Brătianu) 79.117 Independente 102 mulţi răniţi. Asemenea Incidente s’au
7.021 Votanţi 87.573 mai întâmplat şi la secţia de votare Dumitraşcu. it
Anulate 372 P.S D.I (Titel Petrescu) 2.231 Elemente reacţionare au paralizat le­
O d o rh ei d:n Dobra Măneşti. Bălenl şi Crovu- In Jud. Arad, corn. Băneşti, atmosfera
U. P. M 11521 gătura Intre Hanul Conache şi comuna
R ădăuţii Câmpulung-Bitcovina La Dobra manişti! au tras clopo - Iliea întrerupând legătura telefonică sărbătorească şl ordinea alegerilor a
Independente 1.685 n P D. 4.639 B P. D. 85.566 tele. pentru a speria populaţia. intre Galaţi şi Tecuci fost Întunecată de Incidentul provocat
B. P D înscrişi
27.536 Votanţi 189.793 P.N Ţ (Maniu) 1.932 P.N.Ţ (Maniu) 4.661 In comuna Isvoarele, din îndemnul In comuna Galben Tecuci elemente de manişti. Câţiva bătăuşi instigaţi de
PN.Ţ. fMantu) 169.576 PS.D.I. (Titel Petrescu) 942 P.Ţ.D. (dr Lupu) 422 acehiiaş Spineanu, un număr de der­ reacţionare au tăiat stâlpii de telefon. fruntaşi manişti au provocat imediat
12688 Anulate 2.531 U. P..M . 57.763
P.N.L. (Brătianu) 2.005 P.N.L. (Brătianu) 1.118 bedei având In frunte pe tâlharul şi după Începerea votării un incident spăr­
Înscrişi 69.922 bătăuşul Tralan Marinescu au atacat
★
P.Ţ.D] (dr. Lupu) 1.517 P.S.D.I. 429 gând urna şl bătând grav pe preşedin­
P.S.DI (Titel Petrescu) 487 la ş i Votant! 66097 Independente 225 localul de vot. Secţia de votare dela fabrica CAPS tele secţiei de votare. Atacatorii au fost
85.296 Anulate 821 A ta c u r ile HuMgnrrioe c o n d u s e de din Curtea de Argeş, a fost atacată de puşi In scurtă vreme la punct de către
înscrişi 51,171 B. P. D. înscrişii 47,655 o bandă de huligani manişti adunaţi de autorităţi şi alegători şi votarea a con­
Votanţi 44 737 P.N.Ţ. (Maniu) 19.111 manistul Cezar ’’iln ean u sunt în­
R o m a n a ţi fierate cu a s - ne de Întreaga pe valea Bârsanului Înarmaţi şl trans tinuat tu linişte.
Anulate 504 P-N.L (Brătianu) 9.359 T ufova populaţie a jud. Dâmboviţa, din portaţi In maşini de conducătorii ma­
P.S.D I, (Titel Petrescu) 1.617
ia lo m iţ a Í P.Ţ.D. (tir. Lupu) 2.520 B P D.
P.N T
105 377 B. P. D.
P N.Ţ. (Maniu)
Sl-459
7.226
rândurile c ă r e i, au căzut nume­ nişti.
Huliganii an bătui pe militarii din
Independente 1 527 P.N.L (Maniu) 6 475
P.N.L (Brătianu) 2.536
roase victime. Teroristul Cezar
gardă, pe delegaţi şi asistenţii dela ur­
93.973 1 înscrişi 150.178 (Brătianu) 3-341 Spineanu şi oamenii lui trebue să
tf. 9 D. 1.660 P-Ţ.D (dr. Lupu) 1.890 ne, precum şi pe prezident. Primim şi semnalăm
P.N.Ţ (Maniu) 8.978 Votanţi 121 504 P Ţ I) (dr Lupu) Independente 1 879
răspundă pentru atentatele la li­
Victimele sunt Internate la spital.
P.N.L. (Brătianu) 4.555 Anulate 2.074 P.S D.I. (Titel Petrescu) 585 bertatea alegerilor şl la viata
înscrişi 73.014 autorităţilor şl « oetător.llor paş­ Secţiunea era prezidată de d. Ing. D. UN CITITOR ni se plânge că bruta­
P.Ţ.D. (dr. Lupu) 2.151 Independente 809
2.969 Olt înscrişi 137.866 nici. D. Ionescu directorul regionalei CAPS rul Sterghiu din călea Răhovei 88 scoate
Independente
119.424
Ci u s Piteşti, om care nu este înscris în nici o pâine cleioasă, prost frământată, plină
Vbtanţl 113 861 B. P D. 67.267 Votant!
A nulate 1-177 U P M 63.975 A g r ‘»?;'”tî n r s ü s t e un partid politic.
P.N.Ţ (Mar. iu) 5.998 7.762 cu diferite necurăţenii şi acră. La re-
B. p n. în Pentru a-şi desăvârşi acţiunea cri­
M e h e d in ţi P.N.L. (Brătianu) 2 676 P.NŢ. (Maniu) 5.345 minalii au spart urna şl au rupt bule­ clamaţiile cetăţenilor brutarul n’a luat
R o iti’ -j
P.Ţ.D, (dr, Lupu) 1.751 P.N.L. (Brătlaru) La Căminul, de vânzători ambulanţi tinele votate. După devastarea localu­ nicio măsuri
B. F . » . 109-163 P.S.D.I (Titel Petrescu) P.99 B P. D 39-332 P Ţ D , (Dr. Lupu) 2.491 din Obor muncitorii Alioşa Vladimir Şl lui huliganii au răsturnat o maşină cu Autorităţile au datoria să ia măsuri
PN.Ţ. (Maniu) 7.506 Independente 1.658 P. N. Ţ. (Mamlu) 16 700 Anulate 1.225 Ionescu Gh., au fost atacaţi cu cuţi­ pasageri şl au bătut 2 sergenţi. severe tmPotriva acestui brutar care îşi
5.702 înscrişi 101.497 PN.L. (Brătianu) 8.031 Votanţi 85.240 tele tn ziua alegerilor de manişiul Huliganii au fost prinşi şi împreună 1 baie joc de consumatori.

I
 I

4 „SCÂNTEIA"

GH. DIMITROV
Rezoluţia propusă aclamat de opozi­ Observatorii presei străine au constatat că
de V. M. MOLOTOV M Í N A f uni ir ţia b u l g a r ă
român nu a avut niciodati
cu p r i v i r e la
(AFLATE IN T Ă R IE 'E NUM C! ....

LAKE SUCCESS, 20 (R ador). — M olotov, m inistrul da e x te rn e al Uniunii S o v ietica , a l u a t ' p arto

M iercuri d im in eaţa la ş e d in ţa co x i s l e i politice a Adunării G en erale a N aţiunilor Unite. Pe ordinea
de zi se a fla p ro b lem a ce a m ai f o s t rid ic a tă de Uniunea S o v ie tic ă in Consiliul de S ecuritatB -'nu
priv ire la p re z e n ţa fo rţe lo r a r m a t e ale N aţiunilor Unite pe te r ito r ii neinam lce.
L uând primii] cuvântul MOLO-
TOV A AFIRM AT CA PREZENTA
FORŢELOR NAŢIUNILOR UNITE
PE TERITORIILE NEIN AMICE NU
MAI ESTE JU STIFICA BILA , DAT
FIIND CA M ISIUNEA LOR S’A TER­
MINAT.
M INISTRUL DE EXTERNE SO­
VIETIC A SUBLINIAT CA ACESTE
FORTE EXERCITA O INFLUENŢA
ASUPRA PO L IT IC EI
LOR ŢARILOR IN CARE SE AFLA.
GUVERNE­
F orţele sovietice au fost retrase
din Persia. Iugoslavia, Cehoslovacia
şi N orvegia. Priniir’u n acord eu aliaţii,
forţele sovietice maii samt încă în Co­
reea de Nord.
Singura justificare p e n tru prezenţa
trupelor aliate pe terito riile neina-
m !ce — a a ră ta t şeful delegaţiei so­
vietica ■ — este în anum ite cazuri n e­
cesitatea de a se m enţine liniile de
comunicaţie. T rupele soviet'ce au eva»
eu?t ’n întregim e China. U nele forţe
sovietice se m ai găsesc în Polonia
Spre a m enţine liniile de com unicaţie
cu G erm ania.
Unde sunt staţionate
trupe nordamericane
şi britanice
Molotov a arătat apoi oă unele forţe
nordamericane şi britanice mai sunt
încă staţionate, mult tim p după term i_
narea războiului, pe teritorii neinami­
ce din Europa, Asia şi America de
Sud. „Forţe şi baze aeriene nordame­
ricane şi engleze mai sunt încă repar­
tizate în toată lumea şi în special în
Atlantic şi Pacific, în tim p ce unele ;
ţări dau dovadă de un inheres deose­
bit pentru regiunea arctică.
Molotov a reamintit în continuare că ,
Uniunea Sovietică a cerut Informaţii i
Naţiunilor Unite prin intermediul Con- |
j
siliului ■de Securitate cu privire la tru­
pele lor aflate pe teritorii neinamice■j
„Independent de chestiunile politice. 1
aceste informaţii sunt necesare const, ţ
liului şi Comitetului de stast major lu- I
crßnd la problemele în legătură cu i
forţele armate ce urmează a fi puse la
dispoziţia Naţiunilor Unite".
Molotov s’a referit la declaraţiile de­
legatului nordamerican Austin în A du.
narea Generală; acesta nu s’a opus
propunerii sovietice, sugerând să se
adauge informaţii “cu privire la trupele
aflate pe propriile lor teritorii, „Gu­
vernul U.R.S.S. a subliniat ministrul
de externe sovietic — este gata să ac­
cepte această propunere şi să încheie
un acord în această privinţă.
Ca urmare a atitudinilor Uniunii So­
vietice şi a Statelor Unite „vom avea
înaintea noastră o propunere combinată
americano .sovietică“
El a subliniat că TOATE ŢĂRILE schim b câţiv a delegaţi şi m ai
AU FOST DE ACORD SA IA IN reprezen tan ţii rep ublicilor Equador. T oate aceste delegaţii au su sţin u t delegaţii, p ropuneri care să fie stu
CONSIDERARE PROBLEMA REDU­ Panam a, şi al U niunii S udafricane pr«punerea de a se am âna discutarea diate în chip am ănunţit.
CERII ÎNARM ĂRILOR, după care a
adăugat: „Putem să obţinem un acord
cu privire la trupele în interiorul te ­
ritoriilor, examinând chestiunea redu­
cerii înarmărilor".
Textul
propunerilor sovietice
Molotov a p r e z e n ta t d u p ă aceas­
ta, în numele delegaţiei sovietice,
următorul proect de rezoluţie în
patru puncte cu privire la foiţele
armate ale Naţiunilor Unite sta­
ţionate pe teritorii străine:
„Adunarea Generală recomandă
Consiliului de Securitate să ceară
statelor membre a/!e ONU-lui să se
prezinte înfr’un interval de o lună
următoarele informaţii Consiliului de
Securitate şi secretarului general;
1. Unde se găsesc şi cari sunt e-
feciiveie trupelor Naţiunilor Unite
j 4. Toate informaţiile prevăzute în
j cele trei paragrafe de mai sus tre-
j bue să se raporteze ia situaţi* dai»
j 1 Noamhrie 1843".
' 1 II
staţionate pe teritoriile altor mem­
bri ai Naţiunilor Unite sau altor
ţări, cu excepţia festelor state ina.
mice.
2. Unde se găsesc şi cari sunt e-
fectiveie forţelor armate ale puteri­
lor aliate şi ala altor membri ai
Naţiunilor Unite, staţionate pe teri­
toriile foştilor inamiéi.
3. Unde sa găsesc şl cari sunt e~
fectivcle gornisoaneloT bazelor na­
vale şi aeriene aparţinând forţelor
armate »!«• altor membri ai Naţiu­
nilor Unite pe teritoriile mai sus
menţionate.
in Comitetul Nr. 1 a r
Adunării Generale O.N.U..
SUBMINAREA PRINOPiULUt UNANIMITAJil
SUS PRESIUNEA CERCURILOR INTERESATE, UNELE DELEGAŢII
ÎNTREPRIND MANEVRE PENTRU REVIZUIREA STATUTULUI 0.N.U.-LUI
MOSCOVA 20 (Radio). — L a ş e d i n ţ a d in 1 8 N o e m b r i e a C o m i t e t u l u i J ir. 1 a l A d u n ă r i i G e n e r a l e a
N a ţ i u n il o r U n ite s ’a u t e r m i n a t d * s c u f iu n ile a s u p r a p r i n c i p i u l u i u n a n f m ită f ii. I n c u r s u l a c e s t o r d i s c « -
fiu n i, c a r e a u c o n t i n u a t c â t e v a z i l e , a u l u a t c u v â n t u l 4 9 tic o r a t o r i -
In ultim a şedinţă nim eni n’a m al a u continuat să Insiste asupra unei acestei chestiuni. Delegatul francez a
vorbit de revizuirea statu tu lu i, d a r în m a ri restrân g eri a aplicării prin ci - propus să se facă o clasificare a pro
ales p h ilu i u n anim ităţii M arilor P uteri. punerilor făcute de către diferitele
ATITUDINEA UNIUNII SOVIETICE RAMANE NESCHIMBATA
Reprezentantul sovietic, A. Gro- nată. Este absolut evident că această caută să obţină, p rin u n eltiri de cu­
mîko, a dat chire unei declaraţhmi nonă m an ev ră a fost Întrep rin să sub lise, ceeaee le-ar fi greu să facă în
în care se arată că delegaţia sovie­ presiunea Cercurilor in teresate care condiţii de largă publicitate.
tică se pronunţă categoric contra ori­
căror încercări de a revizui statutul
organizaţiei Naţiunilor Unite.
„Slăbirea acestui statut — a spus
Gromîko — ar dăuna activităţii or­
ganizaţiei. lată dece delegaţia sovie­
tică se pronunţă categoric împotriva
proectelor de rezoluţie propuse de
delegaţiile Australiei, Fitlpinelcr, Ar­
gentinei, Cubei şi repubHcei Peru".
Delegaţia sovietică s'a mai pro­
nunţat şi împotriva acceptării rezolu­
ţiei franceze cu privire la clasificarea
şi studierea 1tuturor rezoluţiilor pro­
puse, ai căror sens este absolut lim­
pede şi nu Implică nici un studiu
suplimentar.
P unându-se la v ot rezoluţia fra n ­ LA 5 DECEMBRIE Şl CA ADUNAREA
ceză a fost totuşi adoptată cu 38 vo­ GENERALA SA-ŞI ÎNCETEZE ACTI­
A luat apoi cuvântul senatorul Con-
rally (Statele Unite), care a declarat
că ţara sa respinge afirmaţia că pre­
zenţa trupelor nordamericnae pe teri­
torii străine ameninţă pacea interna­
W ţională şi pricinueşte nelinişte. Dele­
gatul nordamerican a declarat apoi:
„Actualmente, noi ’ avem aproximativ
800.000 soiriaţi in străinătate".
IfliineitoriiMea ame­
r ic a n ă c e r e d e s fiiii-
■farsa stocului n^ MQk
w.»
:!BC®
A T L A N T IC C IT T 2 0 ( l in il o r ) . —
tm ş e d i n f a d e H a r ţ i a C o n g r e s u ­
lu i o r g a n i z a ţ i e i C IO , e u r e e s t e în ­
tr u n it în o r a ş u l A tla n ti c C ity , s ’a
p r e z e n t a t o m o ţi u n e p r i n o a r e s e
c e r e d e s t ii m tn r e a s t o c u l u i d e Com­
be a t o m i c e .
S e c r e d e o ă a c e a s t ă m o ţi u n e v a
f i p r o b a b i l a p r o b a t ă în m a j o r i t a ­
te p r in fa p tu l că éa a f o s t p r e ­
z e n t a t ă c u a p r o b a r e a o o m ie h m ii
p e n t r u r e z o l u ţ i u n i.
ssEs.Tawsorr
Adunarea Generală a ONU-ului îşi încheie sesiu­
nea la 11 Decembrie
NEW-Y0RK, 20. fRador). — Comi­
tetul de conducere al QNU-lui a căzut
de acord Marţi soara fără desbatert să
trimită în faţa Adunării Generale pro­
punerea ucraineană ca viitoarea sesiune
a Adunării Generale să se ţină în
Europa. ,
COMITETUL DE CONDUCERE A
HOTARIT CA TOATE COMISIILE
SA-ŞI TERMINE LUCRĂRILE FANA
alegeri atât de libere ia acum
Cu toate că Maniu a cerut înainte de alegeri partizanilor săi să provoace
dezordini, votarea a decurs în ordine şi linişte.
£®?Ţ:EMTAmUL
MOSCOVA. 30 (Radio). — 2*»r«l
,,Pravda" publică în numărul său de as­
tăzi un articol semnat de Leontiev, in­
titulat „In Bucureşti“, In care spune :
„Buoureştlul are acum mulţi oaspeţi
străini. Aci poţi vedea americani, en­
glezi, francezi, etc.
Campania electorală dki România a
atras mulţi vizitatori şi observatori.
Lupta electorală este o problemă mare
pentru poporul român, deoarece în urma
ei se va vedea dacă poporul VREA SA
SCAPE DE ARENDAŞII DE ERI Ş! DE
LACOMIA IMPERIALIŞTILOR.
SOFIA. 20 (Agerpres). — AGERPRES POPORUL ROMAN NU A AVUT
NICIODATĂ ALEGERI AŞA DÉ LI­
transmite: Adunarea Constituantă Bul­ BERE CA ACUM.
gară a dat eri o nouă dovadă de ca­
racterul eu adevărat parlamentar şi Alegerile din România constitwe o et apă importantă
democrat ai regimului Frontului Pa­
triei. calea renaşterii democratice” scrie presa franceză
In şedinţa de eri, îrvtemEiieforul Fron­
tului Patriei Gheorghi Dimitrov a luat
cuvântul, de două ori, pentru a sprijini PARIS 20. (AGERPRES), — Z « -
rele párisimé s’ow ocupat to ziua qc
două propuneri făcute de opoziţie, cu
ocazia examinării regulamentului pen­
ÎS Noembrie pe târg de alegerile din
România,
tru ordinea internă a Adunării. ,La Qdpécbe“, rodioal soeiaüst a pu-
biisat editorialul semnat de erontearul
In cursul zilei de erű opoziţia a acla­
mat de două ori pe îniemeietorel Fron­
tului Patriei, Gheorghi Dimitrov. Dease-
diplomatic relevând trecutul abuziv ol
partidelor .din trecut şi caracterul de­
mocratic al actualului regim.
menea, pentru pjfma oară dela deschi­ „L’Humaallé" sub titlul ^Poporul
român îşi alege aetăei Parlamentul",
derea sesiunii Adunării Constituante,
opoziţia a ridicat mâna pentru a vota
sUblvniaaă libeftatea alegerilor.
„Franstireur“, independent, intri un
împreună cu majoritatea. lUng articol după ce spune „când se
vorbeşte de un popor unde două parti­
de zise istorice se succedau la putere,
LASAND OPOZIŢIA MUNCITOREAS­
CA IN ÎNCHISOARE, nu trebuie să
pierdem din vedere că incidentele ^ şi
neînţelegerile care în mod firesc în­
soţesc lichidarea fascismului, nu pot
împiedica adevărul că ALEGERILE
CONSTlTUE O ETAPA IMPORTAN­
TA PE CALEA RENAŞTERII DEMO­
CRATICE", adaugă că grafie BPD.ului
România a realizat profunda reformă
agrară, a desvoltat sindicalismul fi a
creat condiţii frăţeşti naţionalităţilor
conlocuitoare,
,,Le Monde“ într’un articol pe două
coloane examinează legea electorală,
alcătuirea opoziţiei şl a Blocului Par­
tid e lo r D em o cra tice, p e baza d a te lo r o .
ficiale, ţi consideră că opoziţia se M-
o zuîe pe nem ulţumiţii de dificultăţile e-
conomice iar BPD, are la activ reali­
zările din domeniul social şi sindical
precum ţi voinţa dârză de a reuşi în
alegeri.
„Figaro“ , a netot că Români a face
alegeri pentru prima oară după nouă
Ziariştii americani au caracterizat alegerile din România
drept libere şi efectuate în ordine
CE SCRIE PRESA IUGOSLAVA ŞI BULGARA
LONDRA, 20 (Rador). — Postai de ra ­
dio Belgrad, reproducând Marţi seara o
corespondenţă a trimisului special al
Agenţiei Iugoslave de presă, a declarai
oă la amiază 50 la sută din numărul to­
tal al alegătorilor Îşi exprimaseră vo­
turile In România.
Agenţia iagesk»\ ă de presă a anunţat
oă PESTE 49 DE ZIARIŞTI ' * STRAW)
tale de oemista politică al aărei pre­ AU OBSERV AH' ALBGEIULB DElKV
şedinte este. BUCUREŞTI.
Z I ARULUI „ P R A V D A ’"
La Baeweşti, iii«a alegerilor a fost adresat marilor puteri ou diferite plân­
geri. El vor să se întoarcă la vechea
însemnată p rin tre vie activitate poti-
ti«ă a populaţiei. In centrul oraşului Românie boerească.
s’a putut observa mul* «gomei, iar la iManiu a oerut înainte de alegeri par­
periferii a fo*t şl multă veselie. tizanilor săi ai provoace dezordini.
Primele rezultate arată oâ succesul
Partidele reaoftonar* nu au putut în ­
văţa nimic din timpurile pe care le
tries o. ELE AU AAMAS LA VECHILE
LOR SISTEME. Au venit în alegeri ou
Blocului Partidelor Democrate este zdro­
bitor.
Puţini români au votat ou partidele
provocări şl âsuXMnimk <’»*■<' a« fost În­
registrate atât te Bucureşti cât şl în
provhole.
Istorice. Aceasta dovedeşte că susţină­
torii partidelor istorice sunt puţini pi el
vor să dea bogăţiile ţării, străinilor.
Unii au chemat populaţi« să voteze la
Legaţia Americană. Prin aceasta reac­ Blocul democratic are acum datori«
ţionarii au vrut s i arate că alegerile nu
se fae liber şi demociafic. Chiar îna­
inte de alegeri Maniu şi Brăttanu s’au
să cţepnnă toate eforturile pentru ownsr
trulrea nonei Românii democrate.
„L’Ordre", a publicat o largă expu»
ani şi că ..aceste alegeri constituie pre­
faţa la restabilirea vieţii politice fior. nere psupra regimurilor dictatoriale d e
României şi a evidenţiat caracterul de­
male şi de aceea prezintă o MARE
mocratic al guvernului ţi al noului re­
IMPORTANTA NV NWMAt tff IN fE -
fttlQR DOR Şl ÉÍ S fM U a & rA ffK . gim electoral.
,Oameni! petrotalMl rontra poporului”
„Daily Werker” ataşă partidele „Istorice” din
România
LONDRA, 29 (Agerpres). — Corespon­ din preajma alegerilor, a comparat a-
dentul special ai agenţiei Agerpres titu[linsa muncitorilor din Bucureşti faţă
transm its : Presa britanică a acordat cu de reprezentanţii partidelor istorice, cu
prilej »1 alegerilor o atenţie deosebită
României. Radio Londra a difuzat cu­ aceea a minerilor din tara Galilor FAŢA
prinsul deefaraţlUor ministrului de In­
terne Teohari G«orgescu, iar m ajorita­
tea presei a reprodus pasagidle princi­
DE ŞEFUL FASCIŞTILOR BRITANICI
MOSLEY.
pale fără comentarii,
„Istoricii” lucrau în Inte­
to „DAILY WORKER", Frank Pit-
calm a scris un lung articol, pe trei co­
loane, intitulat „OAMENII PETROLU­ resul oamenilor de afa­
LUI CONTRA POPORULUI“ afirmând,
ceri — scrie „Manchester
între altele, că alegerile ver arăta daca
şi ce putere mal reprezintă m iű o an d t
companiilor petrolifere Internaţionale Guardian”
oare dau un sprijin deschis şl persis­
tent politicienilor locali din solda Vor. LONDRA. 1» (Radio). — Cu privire
la sdagsri&e ăui Rom ânia, ziarul libe­
Articolul scris tn tr’un .ton polemic,
ATACA VIOLENT METODELE ŞI AC­ ral . M anch«ster G aaidia51” serie în ­
TIVITATEA SPECULANŢILOR STRĂ­
INI IN ROMANIA ŞI ALE PARTIDE­
tră « IM ţi vorbiad despre partidei«
de opoziţi* că „tetorlcii” în tot tim pul
LOR „ISTORICE". guvernării lori începând din auul
„DAILY WORKER" a publicat dease- 1918, au lu crat în interesul oameni or
de afaceri, In schim b nu au satisfăcut
menea o corespondenţă a d-lui Ivor
Montague oare, ocupându-se atmosfera interesele m asse’.or ţărăneşti.
Ea a adăugat că mai mulţi zia­
speciali aflaţi in România cu ocazia ar
rişti nord americani, care au vizi­ legerllor, cu privire la modul cum au
tat seoţiile de votare au caracte- decurs alegerile de eri din România
'rlzat alegerile drept „LIBERE ş i
DECURGÂND IN ORDINE”.
In aceste reportagii, se subliniază, în
deosebi, participarea masivă a po­
porului român la aceste alegeri şi apoi
ORDINEA ŞI LINIŞTEA IN CARE
SOFIA, 20 (AGSnPRES). — Cores,
pondeniţil Agenţiei AtíERPRES trans­
AU DECURS ALEGERILE, fiind
mintite totdeodată ţi neînsemnate in­
a-
mite ; Presa bulgară de azi publică cidenţa, care au avut loc în provincie,
Irungi reportagii dela corespondenţii provocate de elementele opoziţiei.

& mm
tu ri contra 6 şi 5 albţineri. îm potriva
VITATEA LA 11 DECEMBRIE.

ZIARIŞTISIPAIM
acestei rezoluţii au votat: U niunea
Sovietică, Ucraina, Polonia, Jugosla­ D. Z. MANUILISKI (Ucraina) a su­
via; Bieloruşi a. Cehoslovacia. bliniat că au mal rămas 18 puncte —
A stfel hotărârea acestei chestiuni
de im p o rtan ţă v ita lă p en tru organi­ unele dintre cele mai importante — de
zaţia N aţiunilor U nite a fost amâ­ pe ordinea de zl ce urmează a fi diecu-

Greva minerilor americani ASUPRA DESFĂŞURĂRII ALEGERILOR IN ROMANIA Operaţiile de vot s’au desfăşurat în ordlrra. — Alegătorii n’au fost supuşi
m *

Iotov, m inistrul de afaceri

sthăiJie al Uniunii Sovietice, a adre­
sat Marţi o scrisoare guvernului
Italian în care declară că Uniunea
o iz b u c n it Ó
LONDRA, 2 0 (R a d io )__ sindicatului minierilor.
P a tr u s u t e m ii d e m in e r i A c e a s tă g r e v ă v a p a r a ­
El nici unei presiuni sau constrângeri. — Secretul votului a fost respectat
cu stricteţe. — Cetăţenii au putut să şi exprime în deplină libertate şi

Corespondenţii străini veniţi special in România ou ocazia

Sovietelor sprijină propunerea pri­
vitoare la începerea unor negocieri
directe între Italia şi Iugoslavia în
legătură cu Triestul.
6 D. Ministru I. Stoilov, ambasa­
dorul României la Paris, a dat o re ­
cepţie in cinstea prof. Danielopoi.
Partidul Socialist Unificat ger­
man a aprobat proectul de Constitu­
ţie al Republicii Democratice Ger*
mane
A Federaţia Sindicală Mondială a
oerut să aibă legătură dtrectă cu
Comisia economică şi socială a
ONU-ului.
>0 334.004 semnături a cules o pe­
tiţie în Olanda pentru recunoaşterea
republicii independente indoneziană.
# Partizani greci au obţinut notri
succese militare.
I# Ziarele din China critică trata­
tul de comerţ cu Statele Unite.
'A Inflaţia, şomajul şl foametea
sunt in creştere în Japonia.
. # In urma grevei muncitorilor
ÎeruViari — arabi şl evrei — din Pa
lestina au fost suspendate toate tre ­
nurile de pasageri.
# Cererile de admitere în ONU ale
Albaniei, Mongoliei, Transiordanlei,
Irlandei şi Portugaliei vor f! reexa­
minate.
# Lahaut, fruntaş comunist bel­
gian, a fost ales vicepreşedinte al Ca­
merei.
® Autorităţile militare aliate din
Goriţa dau sprijin partidului neofas-
I cist „Uomoqualunque”,
siguranţă preferinţele lor politice.
a m e r ic a n i in tr ă o fic ia l în liz a în t r e a g a v ia ţă e c o n o ­ VLADUVÍTR TQPENCEAROV, „Ote- SEMIONOV „Komsomolskaia P ra v ­
aleperilor şi-au exprim at părerea asupra modului in oare s'au
g r e v ă , la m ie z u l n o p ţii. m ic ă a S t a t e lo r U n ite . d esfăşu rat alegerile prin urm ătoarea declaraţie:
oesven F ro n t” Sofia. da” Moscova
100 m ii d e m in ie r i în ­ ROLLAND DIGUELOU, „L’H um a- PAU L SOLTÉSZ „Szabadság” Bu­
Bucureşti 20 N oem brie 1946 ORDIN MORAL, NICI UN ALEGA- n ité” Paris. dapesta.
c e t a s e r ă lu c r u în c ă d e A T L A N T IC C IT Y , 2 0 ( R a ă o r ) , — JA N WANEK, „Pravo I id u ” Praga. Dr. JO SEF BRODCKI Varşovia.
ie r i. C o n g r e s u l C IO , î n t r u n i t la A t la n ti é Nel, subsem naţii, corespondenţi tu TOR NRFUN P ÎMPIEDICAT SA-ŞI PRVGSLO VASILIEVICI, directo­ H. OLIVER, Sofia.
KXKBdTE DREPTUL SAU DE VOT.
O rice s c h im b a r e c e ar C i ty a c o n d a m n a t M ie r c u r i <HnM- B*o«r©şti şi trim iţi apostoli ai ju r n a ­
IN SECŢIILE Dfi VOTARE RE­ rul postului de radio Belgrad. AL. RAVINSKI ,,S. A P .” Varşo­
p u te a in t e r v e n i în u lti­ na m e a f a a t f tm f t n e a g u v e r n u lu i n e r ă - lelor dfci diferite ţări, veniţi to Bu- A. NO VICKI, „A genţia M u n cito ­ via.
e r i c a n f a ţ ă d e d . J o h n L e w ie , tmrteşfl p o n tra a unrasrţ desfăşurarea PREZENTANŢII TUTUROR LISTE­ rească de P resă” Varşovia.
m u l m o m e n t, d e p in d e d e p r e ş e d i n t e l e g t n d t c a t d l u t n A lie r i­ LOR DEPUSE VEGHEAU LA RE­ A. WAGNENSTEIN. Sofia.
alegerilor p arlam en tare dia 19 N oém . JO H N PITTM AN „Chicago Defen­ ANTON KOEF, Sofia.
J o h n L ew is, c o n d u c ă to r u l l o r . b rie 1946, socotim de datoria n o astră GULARITATEA OPERAŢIILOR. d er” U. S. A.
NICI-O PLÂNGERE NU NE-A FOST CTIBOR SINGER „Svobodna'a
să facem urm ătoarea declaraţie: LEONTINOV ■,P ra v d a” Moscova. V rem eni” Bratislava.
ADRESATA ASUPRA DESFASU -
A u to rităţile rom âne n e-au acordat RARII VOTĂRII. ANDREI GÖMÖRY „Szabadság” MIHALOVÁ „Rude P ravo” P ra -a:
toate înlesnirile p en tru deplasările SECRETUL VOTULUI A FOST Budapesta. J. NEDELEA „France S oir” Pr-ris.
n o astre în decursul alegerilor. Am RESPECTAT CU STRICTEŢE. STOIANOV TENO secretar gen. al Dr. SCHMERTZ, P resa Cehoslo­
p u tu t să vorbim după plac cu alegă­ Da o concluzie a acestor consta­ vacă.
Sind. Z iariştilor Sofia.
to rii şl să vizităm secţiile de vot pe tări, pe care le-am putut face fără J. SIERATKI, Cracovia.
care am dorit. EGON FRIES „Rude P ravo” P ra -
să întâlnim vreo piedică din par­ JU H ASZ SARI. B udapesta.
Am c o n s ta ta t că o p eraţiile de tea autorităţilor şi tnconj uraţi de ga.
FRANCIS COHEN „L’H um anité” F. FACHNER, Praga.
voit s'a u d e s fă ş u ra t In ordine. sim patia alegătorilor, după ce am
D easem eni am c o n s ta ta t că constatat tntr’o întreagă serie do Paris. KOVÁCS GH. „Agenţia te leg r°f:că
in Japonia p a rtic ip a re a la v o t a fo s t e x tr a ­ secţiuni de votare fap tele relatate
o rd in a r d e im p o rta n tă , de di­ mai sus, declarăm că cetăţenii ro­
m in eaţă şi p f ^ ă n o ap tea t â r ­ mâni au putut să-şi exprim e In
ziu; in fa ţa tu tu ro r se c ţiilo r de deplină libertate şi siguranţă pre­
A. VOLCOV „K rasnaia Zvezda”
Moscova-
NELLY BARBIER ,,Umon F ran —
Caise d ’Inform ation” Paris.
BOGDAN BOTEV „N arodna Vla-
m aghiară”.
HORVATH IOSIF, ^Budapesta.
EDUARD ELLENBERG; „Jo u rn al
d’O rlent” Istam bul.
TOKIO, 20. (Agerpres). — Corespon­ şi pentru realizarea unui Front Uniic vot ş iru ri lunpi de b ă rb a ţi şi ferinţele lor politice. de” Sofia. A . USTINOV, ,.P ra v d a” Moscova.
dentul Agenţiei TASS Transmite: Ziarul Muncitoresc. Ziarul semnalează că sin­ de fem ei au fă c u t co ad ă aştep - EMILE BURÉ, directorul ziarului STEVO TOMI CI „Naprized” Za­ L. GA-NCEV, Sofia.
Tokio Shinbun scrie că Congresul Na­ dicatele elaborează în acelaş timp pla­ tân d u -şi rân d u l pen tru a-şi e x ­ „O rdre”, Paris greb. N. KAPETANOVICI, „B orba” Bel­
nuri concrete care prevăd reeonstruţia prim a votul. IVOR MONTAGUE, „Daily W o r­
ţional al SindicateloT Industriale, Fe­ JA N BALICKI „A genţia Poloneză grad.
CETĂŢENII CAKE S’AU PRE - k e r” Londra. de P resă” Varşovia. Ing. PASSEK „Praee” P raga.
deraţia Naţională a Muncii şi sindica­ industriei naţionale, stabilirea unui nou ZENTAT SA-ŞI EXPRIM E VOTUL
C. KORMOS. ..Ţelejpres.'” Londra. LANG AS SFZEN „Action” Paris- S. GERGOV, «.Otecestven F r m t”
tele neutre îşi propun să declanşeze la sistem de salarizare şi unui front N’AU FOST SUPUŞI NICI UNEI A. LUBO, A genţia „Tass”.
J. F. ROT T AND ,.ce Soir” Paris. Sofia.
începutul lunii viitoare o campanie muncitoresc pentru a se opune ofensi­ PRESIU NI SAU CONSTRÂNGERI. JO SEF KLARMAN, „Jew ish Tele­ LAD)ST AU KOHLICH „C- T, K-” I. NIEDERMAYER, ..M ishm ar” P a­
pentru, răsturnarea cabinetului Yoshida vei capitalului. ATAT DE ORDIN FIZIC CAT ŞI DE graphic Agency” New-York. n ,aga. * lestina.
IMPRIMERIILE „SCRISUL LIBER” STRADA BELVEDERE Nr. 6, BUCUREŞTI
 Ő i

SERIA ni— ANUL XVI—Nr. 685 *»-*«* as Noembrie m e 3 0 0 LEI 4 PAGINI

cu 4.766.630 riin r n r iR i m s toatb ţ a r i i . fj d s i t i f a :
Directoi <
MIRON UONSIANTINESCt
IELKFOANE >
Castrai» -------
T tp e m fU »84.M
abonamente

V
O T M M I
Lnnai 6000
PENTRU MUNCITORI, MILI­
TARI. TARANI ŞI STUDENŢI
L unar Lei <MW0
ftedaeţ!» (t »dmlnlstrsţl*
Str»d» Belvedere Nt. f

d a l a » B l o c u l u i Cent I» Cm Na. Lttl

Tarra poet »IS plltltâ tg newer»»
eoof «prob. Dir. 0*la T I . "

P a r tid e lo r D e m o c r a te
Wüi|ilH!llnl:li||l!'* 7 iÍ p m m i

PO PO R U L ROM AN A VOTAT
P E N T R U D E M O C R A Ţ IE
Din 414 mandate B. P. D. a luat 348, Uniunea Populară
Maghiară: 29, maniştii: 32, brătieniştii: 3 şi Dr. Lupu: 2
In toată fara reaef l u n e a a suferit Ön procentaj
fără precedent
o sdrobitoare î n f r â n g e r e In istoria politică
a României
Ii a C iu l, f o r ţ e l e d e m o c r a t i c e , in fvunie c u î n s c r
IN TO A TA Ţ A R A i
i ş i

d r . P E T R U G R O Z A ş i io v . VMSILB LU C R 7 .8 5 9 .2 1 2
AU VOT.ATi
a u o b ţin u i T O R T E m a n d a i e i e 6 .9 3 4 .5 8 3
a d ic ă
88,99% , d in în s c r iş i
Decise meni la Făgăraş, Hunedoara, Otforhei, B .P .D . A O B Ţ IN U T i
71,80%, d in v o tu r i
IAR U .P.M . I
Sibiu, Trei Scaune, Ciuc, Mureş, Sâlaj, 8,06%
PR O C E N T A JU L

Som eş, maniştii n'au luat ÜICÍUN m andat B„

U.
m andatelor
P.
P.
O.
M.
= 84%
= 7%
P. M. Ţ .-M a n iu = 7 ,7 2 %

Liberalii dinişti desfiinţaţi politiceşte P. N.

tia n u
L .-B ră-
P . Ţ . D . L u p u = 0 ,4 8 %
= 0 ,7 2 ° / « !

Soare în Noembrie
d e MIRON C O N ST A N T !N E SC U .
Rezultatul alegerilor parlamentare pe iară
A S U P R A R E Z U L T A T U ­ COMUNICA URMATOA- L I S T E L E ESTE DE D . D r. P E T R U GROZA
Membru In Birou] Politic LUI A L E G E R IL O R M I­ R E L E : 6.934.583 D IN T R E
al C. C. al P. C. R.
(D ep u tat «le Cevwriui) N IS T E R U L J U S T IŢ IE I NUM ĂRUL VOTURILOR C A R E I Pe marginea rezultatelor votului
ÎN T R U N IT E P E T O A TE
B. P. D.
D e obicet Noembri« este o Bufniţele şl şerpii lui Brătianu
lună mohorâtă în care ceţu­ ţipau ameninţător din întuneric.
rile acotperă cu vălurile lor Lupii sângeroşi ai lui Mani« lătrau
pufoase pământul muiat de ploi. şi muşcau eşind din vizuinile lor.
UmP. M. (Uniunea Populară Maghiară
P. Ţ. D. (dr. Lupu)
4.766.630
569.651
156.775
Repartizarea mandatelor
De obicei Noembrie este luna când Dar el şi-a hotăirît soarta în mod
lumini palide tremură In neguri liber, în deplină conştiinţă şi dem­
ţi când un soare ruginiu «e rosto­ nitate.
goleşte greoi prin văzduhul jilav. Sub razele unui soare de primă­
Am cunoscut Insă anul acesta un vară, apărut subit şi simbolic în ce­
P. N. Ţ. (Maniu)
P. N. L. (Brătianu)
878.927
259.306
în noul Parlament
Ce liste au eşit în întregime. — Soarta vechilor
altfel de Noembrie, un Noembrie ţosul Noejnbrie, poporul nostru şi-a P. S. D. I. (Titel Petrescu) 65.528 fiefuri electorale „Istorice” : Alba, Muscel, Bu­
însorit, un Noembrie lu/mimat de o hotărît destinul, votând pentru
mare victorie şl o mare bucurie. pace, democraţie şi prosperitate. P. P. R. (P, GSsîaţă) 11.089 zău, Cluj, Argeş. — Nu mele capilor de listă cari
Toamna acestui an 1946 va rămâne Soarele care ne-a luminat acest
tn memoria .poporului nostru ca un 19 Noembrie, ne va călăuzi ţara
P. R. M. B. (N. N. Mateescu) 3.041 au obţinut victorii răsunătoare
Însemnat moment de răscruce. Ea spre o pace trainică, spre o demo­
venea după ani grei de război şi craţie puternică independentă şi
Mişcarea Naţional Ţărănească 3.345 Pe drept cuv&nt, niciodată rezul­ tn că da la p rim ele re z u lta te d a ta
p u blicităţii, s a tis fa c ţia opiniei pu­
apoi de secetă. Peste distragerile îmbelşugată.
jtirovocate de război a urmat jalea
Restul, liste independente locale. tatul alegerilor n’a fost urmărit de
cetăţenii din România cu atâta în­
blice — la a f la r e a victoriei re p u r­
ta te de Blocul P a rtid e lo r Demo­
Victoria Blocului Partidelor De­ In p a g in a 11 l-a s T a b lo u l r e z u lt a te lo r d e f in it iv e frigurare. Posturile de radio sunt
secetelor. Peste ruine s‘a aşezat mocrate este victoria poporului în­ c ra tic e — a fo st a tâ t de adâncă-
urmărite cu atenţie, ziarele sunt
cenuşă. suşi asupra adversarilor săi'. smulse din mâna vânzătorilor, iar
In r â n d u r ile p ro p riilo r p a r tiz a n i
Iar cei ce au fost şi se mai voiau Victoria Blocului Partidelor De­ ai o p o z iţie i, z iu a d e 19 N o em b rie,
telefoanele redacţiilor supuse unui
cioclii ai acestui îndurerat neam, mocrate este izbânda unităţii mun­
hrăpăreţii moşieri şi bancheri, răs­ citorilor, a alianţei dintre munci­
pândeau în norod svomurle lor tori. ţărani şi cărturari, este izbân­
C o n u *DSnuy in a in ie ş i ... tir necontenit al curiozităţii cetă­
ţeneşti.
E ste şl aici o p re ţio a să Indica*
p r in t o t c e ia c e a a d u s ea n o u în
m o r a v u r ile e le c to r a le , a p ro d u s o
se r io a să sg u d u itu r ă p o litic ă . P r e ­
ticăloase, mincinoase şi prin specu­ da prieteniei dintre poporul român fie a in teresu lu i pe c a re l-a s tâ r ­ g ă t iţi să a s is t e l a o p e r a ţiu n i d e
la Jor deşănţată, prin scumpetea şi naţionalităţile conlocuitoare. nit tn m assete largi po p u lare m a­ S ilv iu Efrucan
provocată de dânş'i, căutau să în­ Victoria Blocului Partidelor De­ re a b ătălie e lecto rală pen tru
fometeze, s» aţâţe masoele împo­ mocrate în Alegeri, înseamnă che­ trium ful dem ocraţiei, ia tă deee, (Continuare în pag. I l-a col. 4-5)
triva îndrumătorilor lor. zăşia un.ui Parlament nou, democra­
La 6 Martie 1945 ţara îşi dă­ tic, in care îşi va spune cuvântul
duse un regim cu adevărat nou şi său hotărît poporul muncitor şi toţi
cu adevărat democratic. Regimul cei cari vor ca România să devină
•ceasta a înfăptuit mullt, foarte mult o ţară înfloritoare şi bogată.
în împrejurări atât de grele pen­
tru popor.
Victoria Blocului Partidelor De­
mocrate în alegeri este cea mai si­
o ti t-tk 'tiC /
In ţara aceasta s‘a schimbat ceva gură chezăşie a înfăptuirii prin 4*
hi ultimii doi an! şi s‘a schimbat a" munca noastră a tuturor şi prin
dânc. Poporul nostru a pornit pe luptă necurmată a acelei Platfor- DECES POLITIC Şl mânuţi 6.457 voturi faţă că duduie vine lângă
un drum nou, pe un drum al său, me-Program menită să scoată ţara COLIVA ELECTORALA de cele 105.377 obţinute d-sa, în apropiere de str.
SAU INVERS de Bloc, iar dela P.N.L. Visarion, şi îi pune pe
al intereselor şl aspiraţiilor sale. din greutăţile zilei de azi. s’a remarcat in deosebi reverul paltonului insignă
Călăuzit de oameni devotaţi şi Victoria Blocului Partidelor De­ In toate cercurile poli­ d Vasile Sasu care la Blocului şi nerecunoe-
înţelepţi, de oameni ai săi, pe care mocrate a dovedit lumii întregi vo­ tice se comentează ma­ Constanta a strâns 3.933 când ilustra figură a se­
rele succes electoral al voturi faţă de cele
şi i-» făurit în suferinţe şi lupte, inţa de pace, de libertate, democra­ d-lui Dinu Brătianu care 120.776 ale Blocului
cretarului general ai P.
N. L. se depărtează stri-
pemtruca să-l conducă spre limanul ţie şi independenţă a poporului ro­ a reuşit să rămână în a- Culmea popularităţii g ân d u -i: „votaţi Soa­
libertăţii, păcii şi bunei stări — el mân. a dovedit tuturor popoarelor fara parlamentului obţi­ pare însă să fi fost a- rele". '
fi rasă de candidaţii „isto­
a pornit eu hotărlre pe această cale lumii că se poate avea încredere în nând 12.974 voturi faţă
rici" de Prahova. Aci d Abia revenindu-şi In
nou A. înţelepciunea naţiuni] noastre. de cele 424.826 ale Blocu­ fire după criminala agre­
lui. Constantinesou - Bordeni
(P.N.L.) a obţinut 4 437 siune suferită, d. Bebe
19 Noembrie a fost sorocul la De unde rezultă că nici voturi iar d Lazăr ' I- Brătianu îşi îndreaptă
care poporul nostru a avut de cer­ măcar clienţii Băncii Ro­ liescu (P.N.Ţ) a atins privirile spre cer cău­
cetat ce au făcut aceste călăuze ale
sale şi ce au de gând să facă de a- Telegrama mâneşti nu l-»u votat cu
toţii.
De altfel se afirmă oă
chiar cifra d e '8.923 vo.
turi în tim p ce lista
Blocului având în frunte
tând în tr’acolo alinare şi
înţelegere, când razeie
Soarelui îi orbiră în tr’a-
cum încolo. Iar după cercetare să
aprobe sau să desaprobe această în­
drumare, să continue a urca sau să
Generalisimului . im : Delegaţia Permanentă a
hotărît să sărbătorească
strălucita victorie repur­
pe tov. Vasilichi a obţi­
nut abia.. 231.390 vo­
turi.
tât încât văzu negru îna­
intea ochilor, ceeace îl
făcu să înţeleagă că şl
se întoarcă îndărăt în beznă şi
zloată. STALIN '— D o r iţi ş i p e r d a f , b o ie r u le P.
tată de P. N. L. în ale­
geri oferind tuturor can­
didaţilor (care In urma
Asta-l curat ghinion :
auzi. după ce toată pro­
paganda d-lor miroase
cerul devenise obiect de
propagandă bepedistă.
Toată ziua d-sa fu chi­
La 19 Noembrie 1946, pentru pri­
ma oară în istoria sa, poporul nos­ către A. R. L. U. S. succesului obţinut umblă
toţi în doliu) un banchet
intim la care se va servi
dela o poştă a petrol, să
dea faliment ■tocmai în
regiunea petroliferă!
nuit de sinistre presim­
ţiri. Abia a doua zi înţe­
lesese în toată amploarea
tru a putut să facă această cerce­ r.a t e l e g r a m a d e f e l i c i t ă r i a d r e ­
tare. acest examen în mod liber şi s a t ă G e n e r a l i s s i m u l u i S t a l in cu
CETĂŢENI şi CETAŢENE I un singur fel : o colivă
simbolico-electorală. TOPENIE ELECTO­ lor ravagiile Soarelui.
Dinu Brătianu căzuse ,1a
RALA Bucureşti, d. Jorj la Il­
anei să-şi hotărască soarta sa iarăşi p r i l e j u l a n i v e r s ă r i i R e v o l u ţ i e i d in Veniţi cu toţii la CULMEA POPULARI­
slobod. O c to m b r ie , A. R. V. S . a p r i m i t Ziua bună de diminea­ fov, Dănuţ Brătianu ob­
TĂŢII
Şi el a ştiut să se folosească de u r m ă t o r u l r ă s p u n s :
această libertate pentru a-şi apăra PREŞEDINTELUI ARLUS-ulul
M A R E L E ME E T I NG t»
Se 'anunţă că cele
ţă se cunoaşte. Tocmai

două partide „isterice"

de aceea d. Bebeluş Bră­
tianu s’a trezit Marţi mai
ţinuse 3341 voturi
de cele 105.377 ale Blocu­
lui, lista d-lui Bebe Bră­
tianu naufragiase complet
faţă

cuceririle şi înfăptui aspiraţiile P rof. C. I. PARHON au iniţiat un mare con­ devreme şi a pornit spre
sale. ce va avea loc azi 22 Noembrie ora 14.30 curs de popularitate. localul de vot, lăsându-şi în Vlaşca iar cumnătiea
Pia Alimănişteanu a dat
Vă r o i să prim iţi m ulţum irile Concurenţii cu cele mai acasă mănuşile ca să poa­
Cu toate că duşmani' săi, moşier; IN PIAŢA NAŢIUNII mari şanse sunt dela tă socoti mai comod nu­ un chix lamentabil în
m ele p en tru felicitările cu ocazia
ş: bancheri, au trecut la amenin­ a 29 a n iv e rsări a K a ré i Revoluţii P.N.Ţ., ă-nii : Virgil So­ mărul voturilor proba­ Olt.
ţări, iar apoi la atacuri tnişeleştj. cfin Octombrie. pentru a sărbători marea victorie a democraţie! româneşti asupra lomon. cure a obfinut la
Hunedoara 14.213 voturi
bile. Intr’adevăr Soarele S
fost fără milă : toată fa­
Poporul nostru nu s’a abătut dela Şi pe când d-sa foarte
făgaşul său nou croit. I. S T A L IN
_____________________reacţiunll fără de patrie ! faţă de cele 130.374 ale
Blocului şi Şt. Mihăies-
preocupat de numărătoa­ milia Brătianu a fost to­
pită.
re," ajunsese la al şaselea
eu care a cules la Ro. deget, iată că o simpati­ Tudó** O loru

I

Şi a noastră este izbânda
O r ic e f e n i e i e c o n ş t ie n t ă a ş t e p t a c u în f r ig u r a r e c e a s u l c o n s a c r ă r ii e i
e a c e tă f e a n ă c u d r e p t u r i e g a le in t o a t e d o m e n i il e v ie ţ ii .
Z iu a d e 1 9 N o e m b r ie 1 0 1 6 , — z i c a r e a în s o r it ş i c e r u l ş i in im ile n o a s ­
tr e a d o v e d i t c ă f e m e i l e d in R o m â n ia , ş tiu s ă s e f o l o s e a s c ă d e a c e s t e
d r e p t u r i , d e n o b ila a r m ă c e t ă ţ e n e a s c ă v o tu l.
M a m e , f i i c e ş i b u n ic e , c u f e ţ e s t r ă lu c i to a r e d e b u c u r ie , d e n ă d e j d e ş i
d e s o le m n ă e m o ţ ie , a u f o s t p r e r e n t e la u r n e , — c u s u t e l e d e m i i — p e n tr u a
a le g e p e a c e i c a n d id a ţ i ş i c a n d id a t e c a r i a u în s c r is î n t r e p r i m e l e r e v e n d i ­
c ă r i a le p o p o r u lu i / D r e p tu l f e m e ilo r d e a a le g e ş i a f î a le s e .
R e z u l t a t e l e p e ţ a r ă v e s t e s c ş i s t r ă lu c i tu l s u c c e s a l d á r z e i n o a s tr e
l u p t e f e m in i n e t a s tă z i c a n d id a t e le n o a s tr e s u n t d e p u ta te in P a r la m e n t .
E le v o r s t a d e v e g h e c a tn l e g i l e d e r e c o n s tr u c ţ ie a ţă rii, p e n o i t e m e l i i d e
d r e p t a t e s ă s e î m p l e t e a s c ă ş i r e v e n d i c ă r il e n o a s t r e a le f e m e il o r .
I n p r i m e l e a l e g e r i l i b e r e a iz b â n d it d e m o c r a ţia . F e m e ia r o m â n ă
p o a t e f i m â n d r ă c ă a c o n tr ib u i t t n m a r e p a r t e la a c e a s tă v ic t o r i e .
V o r b e ş te
De dimineaţa, pe k ora fapte au*
tăi o bătae stăruitoare în uşe. Deschid.
In faţa mea apare o femee între două
vârste, cu părui legat într’o broboadă,
ou îmbrăcămintea simplă. îm bătrânită
de griji şi de necazuri. Poartă oche­
lari.
îmi spune numele, eu o voce aspră,
Puţin răguşită:
.— Ecaterina Miarcu, muncitoare te s ­
ti listă. _ A j vrea să stăm mai m ult de
vorbă. Sunteţi ziaristă şl cred că viaţa
mea poate fi multor® de învăţătură. Ieri
pe când mă duceam acasă cu tram va­
iul, am auzit două cucoane vorbind. Una
din ele, frumos îmbrăcată, rumenă fi
voinică, se plângea de greutăţii* vieţii
de azi. „N'avem zahăr cât ne trâbue.
nici unt nici făină.... Ce bine era pe
timpuri, când aveam de toate" — spu­
nea ea. N'am aşteptat să aud qe-i răs­
punde cealaltă şi m'am amestecat si eu
în vorbă, „Poate erau de toate" i-am
apus „dar pentru noi, femeile muncitoa­
re. erau mai mul lacrimi.. Noi cumpă­
ram de un leu zahăr ai ne indatorem la
băcan... Noi ne vindeam lucrurile din
casă, pentru mâncare.’’ Am mai vorbit
m ult cu ea şi mi-a dat dreptate, dar
tot n’am putut să-i spun câte mă fră­
mântau. Simt nevoia să spun tuturor
pentru ce am votat cu soarele!
Obosită de drumul lung, cu un oftat,
tovarăşa Ecaterina ş‘a aşezat pe un
scaun şi a început să-mi depene poves­
tea ei. a multora:
— Sunt de cincispreze ani muncitoa­
re textilistă. Ştiu bine cum era Sa tre­
cut în fabrici... Cunosc şi viaţa dels
ţară. Eu m’am născut în satul Redi,
din judeţul Vaslui, Tata a fost vizitiu
pe moşia unui boer, la care a muncit
dela nouăsprezece ani, până l-au luat
în războiul din 1916. A m urit la Mără-
ţeşti. In urma lui au răma«ţ nouă co­
pii şi mizerie neagră. Boerul nu s’a
gândit să ne ajute eu nimic. Pământ
n’aveam. Dar iată, a venit prima împro­
prietărire. Ne-sm bucurat şi noi cu o
sfoară de pământ. Am muncit în su­
doare ţarina, gândindu-ne că o să ne
hrănească $1 om avea şi cu ce să plă­
tim, „despăgubirea” boerulul. Dar n’am
avut cu ce ne plăti petecul de pământ
şi aşa cura ni s'a dai, la fel ni s’a şi
luat...
Atunci, ne-em răspândit, cu jale, care
încotro., în lume.
Am: muncit mal bine de nouă ani la
fabrica de textile „Soeola” din Iaşi. Ce
viată duceam acolo, n'oiu uita.
I.ucrsm câte douăsprezece şi chiar
câte douăzeci de ore. Vedeam cum to­
varăşii noştri de^ lucru, bărbaţii, mun­
cesc la aceleaşi războae şi fac acelaş lu­
cru şi cu toate acestea sunt plătiţi cu
câte o sută de lej mai mult decât noi,
P p zi. In 1939 o muncitoare perfecţiona­
tă ajunsese primească 548 de lei pe
săptămână, iar un bărbat, pentru ace­
iaşi muncă primea câte 1000—1200 lei..
Nedreptatea acsaota ne lovea dar erau
altele şi mai mari. Salariul era mal
mult pe hârtie. întotdeauna ni se du­
cea jumătate, chiar trei sferturi din
salariu, pe amenzi. Nu există muncitor
sau muncitoare să nu primească amenzi,
pentrucă nu sp putea şă nu dăm nici­
odată şi lucru cu defect, mai ales că
maşinile erau vechi si prost îngrijite.
Săreau câteodată suveicile fi răneau
pe muncitoare, dar nimeni nu se îngri­
jea de sănătatea şi de viata celor acci­
dentaţi. Nu aveam nici doctori, nici
dispensar, nici farmacia pe lângă fabri­
că. Cel mai dureros era, pentru noi fe­
meile, când se apropia ziua hărăzită fă
aducem pe lump o nouă viaţă. De con­
cediu nici nu era vorbă. A jutoare de
naştere nu primeam, cum nu primeam
n ;d ajutoare de căsătorie, de boală, sau
de înmormântare. Viata noastră parti­
culară nu interesa pe nimeni. Eram so­
cotite maj prejos de maşinile la oare lu­
cram. Iată, trai aduc aminte că o fe­
rn ee a născut lângă maşina la care lu­
cra. O chema Ruxanda Lipşa. O chema,
acum nu o mai cheamă în nlciun fel,
pentrucă a m urit la trei zile după naş­
tere. Când au apncat-o pe femee du­
rerile, eu m’am due la maestrul Sera­
fim — un om fără inimă — fi l-am ru­
gat să-i dea voe să părăsească lucrui
A răcnit la mine şi mi-a tras două pal­
me Parcă mă arde fi acum pe obraz
usturimea îor. Dar eu n’ara ţinut seamă
şi am plecat după o trăsură, să iau fe­
meia care năştea, la spital. Am venit
cu trăsura prea târziu. O muncitoare
bătrână, una Elena Moşneagu, tăiase
buricul copilului care urla. umplând fa­
brica de strigătele lui. Femeea Lipşa a.
m urit din infecţie. Soţul ei era concen­
trat...
Ecaterina Harcu îşi şterse pe furiş
sticla aburită a ochelarilor şi urmă,
mai departe:
— Să crezi, tovarăşă, că astfel de
fapte treceau aproape nebăgate tn sea­
mă... Dar pe mine mă umpleau de răs-
vrătire. Deaceea Serafim îmi spurţea
„bolşevică” deaceea îmi ajunsese „fai­
m a” până Ia urechile directorului. Si eu
habar n’aveam pe atunci de p o litică!
In fiecare fabrică erau carcere pentru
muncitori şi ptr. muncitoare. Dacă în­
drăzneam să ne cerem Vreun drept, ne În­
cuia în carceră, fără niciun fel de jude­
cată. Câteodată femeile erau uitate a-
colo, în carcere şi trebuiau să bată cu
mâinile şi cu picioarele în pereţi, să
6biere, ca să-şi aducă aminte de ele şi
să le dea drumul! El. tovarăşă: astăzi
avem salariu egal la muncă egală, pri­
mim ajutoare la căsătorie, de naştere,
de boală şi de înmormântare. Avem la
dispoziţia noastră asistentă medicală,
maternităţi, leagăne şi cămine de copil.
Dar toate acestea le avem numai după
6 Martie, datorită eliberării noastre, or­
ganizării sindicale şl guvernului Petru
Groza! In trecut femeile erau bătute
tn fabrică. Şi la Soeola, şi la Filatura
Românească, unde am intrat mal tâ r­
ziu şi tn alte multe fabrici... Eeonomat?
Tain de metraj? Ajutoare de iarnă? Noi
toate ştim că acestea nu sunt decât cu­
ceriri ce le-am putut obţine datorită
guvernului Petru Groza!
Nimeni nu vroia să ştie dacă avem
sau nu oe mânca... Umblam desculţ®
sau cu saboţi de lemn, îmbrăcate în
zdrenţe şi primeam din leafă, câte doi
lei pe săptămână!
> Cum să nu înţelegem noi. binele ee
nl-1 aduce căminul de să, când înainte,
dacă plecam la lucru, ne legam copii
de piciorul patului fl-i deslegam seara
când veneam acasă, istovite, să începem
o nouă muncă... Multe femei Îşi arun­
cau copiii după ce-i năşteau, din dis­
perare...
Doar toate femeile din fabrică eu vă­
su ţ că, Ruxandei Lipşa, patronul n u
l-a plătit nici trăsura până la m aterni­
tate, nici cosciugul în care au îngropa'
t-oi Şi era un patron bogat şi o fabri­
că mar», sucursala unor fabrici din A-
»SÖEI hí -
o m tie if ilo a r e !
Dacă a’a r scrie un roman din viata
ce am dus-o la Iaşi, 'ar fi prea din cale
afară de trist. închipuirea unui scriitor
nu ar fi putut aduna la un loo atâtea
euferinţi. Soţul meu a m urit de ftizie,
neavând putinta să se îngrijească. Era
şi el muncitor, Ia uzina electrică. A-
veam doi copii meri. Când s’a Început
războiul, toată grija, toată dragostea
mea era aţintită numai asupra lor. Au
venit bombardamentele... Casa ce-o lo­
cuiam s’a prăbuşit în flăeări şi de sub
dărâm ături, mi-am cules copil, morţi.
De atunci, tovarăşă, port ochelari.
Am vărsat, prea multe lacrimi, mi-au
slăbit vederea. Grozăvia războiului ni­
meni n’a putut-o simţi mai din plin ca
mine. Am pierdut urma mamei mele în
refugiu, iar fratele meu mai mic s’a în­
tors de pe front, fără un 'picior.
Şi mă întreb adesea trecând pe lângă
vitrinele luxoase, pe lângă casele bo­
gate, câţi din acei re se lăfleec in lux
şi bucurii şi pomenesc cu plăcere des­
pre bomba atomică şi-au jertfit pe cei
dragi, în războiu? Şi văd că tot noi, cei
săraci, am dus greul, tot noi am purtat
doliu... Deaceea noi spunem sue si tare
de tot, eă ne audă întreaga lume: Nu
mai vrem războiu!
Iată : am avut şi eu prilejul să-i cu­
nosc: pe domnul Msrdu şi pe domnul
Mjhalache...
Cu vreo două săptămâni înainte de
douăzeci şi trei August mă reîugiasero
la nişte săteni din Pasărea-Frumuşani,
unde avea moşie un boer, Petre Sfe-
F e m e i f e ît® tnre « rîmt îs
c o m e rc ia l^
P uţini su n t acei care ştiu că deşi
flota noastră comercială este atât de
redusă to tu şi ea num ără 51 de fem ei
m arinari înscrise în sindicatul m a ­
rinarilor civili.
Ţoale su n t insă încadrate în pos­
turi inferioare ca: spălătorese, ca ­
m eriste, coafeze şi sanitare.
S ’a gândit oare cineva p á n i acum
că su n t m u lte fem ei elem ente tin-
n&re, capabile şt dornice de a îm ­
brăţişa nobila şi aspra carieră de
navigator ? Li se puneau bărbaţilor
atâtea piedici. Ia adm iterea tn p e r­
sonalul m aritim , exceptând p e cel cu
relaţii sau neam uri sus puse, încât
dela început era condam nată orice ve­
leitate spre m arinărie unei fem ei.
la tă însă că noul regulam ent al m a ­
rinei Comerciale introduce o m ă ­
sură caracteristică, regim ului dem o­
cratic, recunoscând fem eilor dreptul
de a servi ca m arinar de p u n te şi
dreptul de a aspira la posturile de
conducere a navelor
A s tă z i când s’au dat fem eilor pos­
tu ri de m are răspundere tn Stat, ele
capătă d reptul de a-şi îndrepta p ri­
virile şi spre Marea oare la este atât
de dragă-
X tin iii t i i itiln tilii » i n
de „Uniunea studenţilor englezi",
cu o c a z i a s ă r b ă t o r i r i i
„Zilei internaţionale a studenţilor”
Postul de radio Londra a transmis
In emisiunea sa de Duminică 11
Noembrie 14.45, în l. română, urm ă­
toarele :
Uniunea studenţilor englezi a tr i­
mis studenţilor români, cu ocazia
sărbătoririi „Zilei Internaţionale a
Studenţilor”, următorul mesagiu:
„Trimitem salutul nostru priete­
nesc tuturor studenţilor români.
Ne îndreptăm gândurile noastre
către toţi studenţii români, care au
rezistat ?i au luptat fri anii grei de
luptă.
Ne face plăcere să colaborăm cu
studenţii'rom âni tn cadrul organiza­
ţiei internaţionale, la a cărei for­
mare au contribuit şi ei.
Pentru a pune în practică acest lu­
cru, este nevoe de muncă şi zel. Prin
schimburile de studenţi, echipe spor­
tive şl publicaţii, sperăm că vom
reuşi să ne cunoaştem mai bine.
A m auzit cu plăcere despre cânte­
cele şi jocurile pe care delegaţia stu ­
denţilor români, le-a prezentat la
Congresul dela Praga.
A m auzit despre formarea ,f r o n ­
Tineretul cere pedepsirea
atentatorilor la viata d-lui Gh. Nechiti
vice-preşedintele Federaţiei Tineretului
Democratic din România
Df« numeroase părţi ale ţării au
sosit la Sediul Central al Federaţiei
Naţionale a Tineretului Democrat
din România, telegrame de protest
prin care tinerii tşi exprimă indig­
narea şi veştejesc cu toată energia
agresiunea mişelească împotriva lui
G. Nechiti, vicepreşedintele F. N. T.
D. Şi candidat al B. P. D., grav ră­
nit la Năsăud de bandele maniste.
A stfel Consiliul Judeţean Praho­
va al F, N- T. D. R.-ului spune între
altele :
... înfierăm en toată tăria această
faptă banditească împotriva repre-
xegtaştrlul nostm, aj tineretului ţl
\
teeeu. Acolo vedeam cum muncesc fe­
meile în edrenţe şi când răneau să-şi
ceară plata, erau luate la bătae cu
ciomagul. O ferne«. Ileana Pădure, vână.
tă da lovituri, mi 6e plângea că după ce
a muncit doi ani de zile la boerul acela
s’a ales, in loc de bani, cu bătaia...
In timp ce ti auzeam bocetele, trecu
o maşină tntriun .nor de praf... domnii
Maniu şi Mihalâche erau înăuntru.
Veneau la boerul Sfetescu, unde pe­
trecerile se ţineau lanţ.
Ileana Pădure a vrut să ajungă la ei,
să Ii se plângă şi lor... Dar n’a reuşit.
Mal bine! Prietenii ciocoilor nici n’ar
ţi ascultat-o. Noi ştim. tovarăşă, că dela
aceştia nu am avea de primit decât lo­
vituri.’ carcere, moerte. Nu mai vrem
să trăim suferinţele din trecui! Vrem
să mergem înainte, pe drumul propă­
şirii noastre, pe drumul deschis de gu­
vernul nostru!
Sunt mulţumită că astăzi şl noi fe­
meile putem face politică, putem să ne
spunem cuvântul !
Suferinţele noastre au fost prea mari
şi au lăsat urme ce nu_se pot şterge.-
Dar pentru copii — dacă nu pentru ai
mei, pentru ai altora, tot trebue să
lupţi...
Iată de ce marea mulţime a femeilor
a votat Blocul Partidelor Democrate,
iată dece ele au ştiut astfel să alijte
la înfrângerea definitivă a re.acfiunii.
Ochii Ecatertnei Marcu, slăbiţi de la­
crimi. privesc Înainte...
R u x a n d a P a îla d i
In tr’o zi poate vom vedea o fem ee
la p untea de com andă a u nui vapor-
Ş i în acest dom eniu al navigaţiei
fem eile pot dovedi că su n t d em ne
de drepturile pe care le-du căpătat
tn regim ul dem ocrat al. României.
MARIANA GRAUR
navigatoare
Chemare eătre toate
gospodinele din Capitală
Populaţia tn suferinţă din regiu­
nile bântuite de secetă aşteaptă aju­
tor.
In acest scop F.DF.K. face un
călduros apel către toate gospodine­
le din Capitală, rugându-le să strân­
gă resturi de stofă, pânzeturi, hain«
uzate, ciorapi, mănuşi, fulare, jer-
seurl şi rochii şl să le aducă la se­
diul F.D.F.R. din str. G-ral Berthelo!
29, pentru a fi reparate şi trimis«
apoi populaţiei din regiunile sece­
toase.
Totodată F.D.F.R. roagă pe gospo­
dinele Capitalei să la parte la c li­
cile care se ţin zilnic la sediul Fe­
deraţiei tu toate după amiezile intre
orele 4-7.
tu lu i D em ocrat U niversitar“ din R o­
mânia, care urm ăreşte să colaboreze
cu organizaţia noastră ' studenţească
şi care prin in term ed iu l „Uniunii In ­
ternaţionale a S tu d en ţilo r“, va lucra
p en tru a p une tem eliile u n u i viitor
m ai bun".
Telegrama tineretului
universitar sovietic
către Federaţia Demo­
cratică Universitară
C om itetul A n tifascist ai Tine­
retului' S ovietic s a lu tă pe toţi
stu d en ţii d em o c ra ţi ai României
cu ocazia zilei in te rn a ţio n a le a
stu d en ţilo r.
Vă dorim să vă în su şiţi cu
su cces cunoştinţele, p en tru p ro ­
p ă ş ire a noii Rom ânii libere, şi
să în tă riţi le g ă tu rile v o a s tre cu
Y. U. S. şi W. F. D. Y.
C o m ite tu l A n tifa s e is t al
T in e r e tu lu i S o v ie tic
S e c ţiu n e a S tu d e n ţe a s c ă
* \
vă asigurăm că vom lupta dtn toate
puterile noastre pentru stârpirea da-
finitvă a reacţiunii fascisto-legionare
grupată în jurul lui Maniu ?! Bră-
tíanu care vrea să tulbure liniştea
ţării”.
ESTE GÂNDUL U N A N IM A L TI­
NERILOR DEM OCRAŢI ŞI CIN -
ŞTIŢI D IN ÎNTREAGA ŢARA.
FEDERAŢIA N A ŢIO N A LA A TI­
NERETULUI IN NUM ELE M A SE­
LOR D E TINERI D IN ROMANIA
CERE A SPR A PEDEPSIRE A AGRE­
SORILOR M A N IŞTI DELA N A -
SA U D ,
„SCÂNTEIA*
s e
Repartizarea mandatelor M şiilioane ű c A m e r ic a n i
popoarele indiei, Congo-ului Belgian
î n noul parlam ent
(C o n tin u a r e d in p a g . l- a )
tip electoral vechhi, după ce li s’a
băgat in cap că vor. fi împiedecaţi
să voteze, că vor fi maltrataţi şi a-
restaţi. ei s’au trezit stupefiaţi că
nimic din toate acestea nu li se
întâmplă; au votat , nestingheriţi,
apoi pe drum spre casă au văzut
că în oraş sau în sat e linişte şi
ordine şi în loc să întâlnească a-
genţi electorali cu bâte groase, au
Vechi citadele electorale prăbuşite
Rezultatele votului sunt bogate tn
semnificaţii politice. Fiefuri «lectora!«
„istorice“ socotite până astăzi imbata­
bile, au suferit înfrângeri catastrofal».
Citadele cari se bazau pe fabrica, ban­
ca sau moşia capului de listă din judeţ,
s au prăbuşit trăgând după ele şi pe
ieaderii respectivi, lată cum se prizintă
situaţia după calculele aproximative fă­
cute de noi pe baza rezultatelor.
Judeţul ALBA, tradiţionalul biet aj
d-lu! Maniu — părăsit de astă dată
pentru că numărul mai miţ de voturi
necesar unui candidat in Capitală pre­
zenta mai multe şanse de a evita un
ruşinos eşec — abea a dart un ioc ma-
niştiloi, în timp ce lista B. P. D- în
frunte cu" plugarul Ion Moga Fileru
a cucerit 5 mandate. , „M'am întreţinut nestingherit cu
MUSCELUL d-lui Mihatache a. tras
şi el concluziile trădării maniste; lista
B P. D. în frunte cu d. Ilie Pairaulea
(Frontul Plugarilor) a iuat 3 mandate
şi maniştii unul singur.
CLUJUL, vechea citadelă Pianistă a
adus o victorie masivă a listei in frunte
cu d. dt. PETRU GROZA, primul mi­
nistru şi tcv. Vasile Luca. D. Emil Ha-
ţieganu a căzut in alegeri.
ARGEŞUL, unde lusese.o puternică
organizaţie naţior.al-ţărănislă încă de
pe vretm a lui Armand Călinescu, a dat
o majoritate sdrobiioare listei B. P, D-
in frunte cu Al. Mâţă. Copul de listă
manist, Nicolae Penescu a rămas pe
dinafară.
La BUZĂU, fieful d-rului Anghelescu,
bătrânii liberali nici n’au existat pe te­
ren. Din 9 mandate, lista B. P. D. în
frunte cu d. Mihai Dragcmirescu secre­
tarul general al P. N. P. a cucerit 8.
Moşnenii din Nelioi au voiat în massă
peniru ciem-c-craţie.
Fruntaşii Partidului nostru, cari au
candidat capi de listă, au avut de în­
fruntai opăriţi» în centre cu vechi po­
ziţii electorale „istorice”. Un triumf cu
adevărat semnificativ l-a obţinut lista
pe CAPITALA în frunte cu tovarăşul
GHEQRGHIU-BEJ, luând 28 mandate
din 31 ! Busureşienii —- socotiţi ca o
avangardă a corpului electoral — nu au
dat listei în frunte cu Iuliu Manîu de
cât 2 mandate ia Umilă, iar lista libe­
rală cu d. Dinu BrăUanu a fost pur şl
simplu înmormântată politiceşte. Un
mandat a luat în Capitală d. dr. N.
Lupu.
LA TIMIŞ TORONTAL lista B. P. D.
în frunte cu tov. Teohari Georgeseu a
luat 11 mandate din 13, unul U. P. M.
şl unul maniştii (Sever Bocu).
La ARAD, lista în cap cg tov. L. Pa-
.traşesnu a luat 9 mandate din 12, U. P.
j M. unu! şi maniştii 2.
I La COVURLUI, lista tn frunte cu tov.
Miron Consfaniinescu a luat 5 mandate
din 6. (Al şaselea.- d- Mihail Râmni­
ce anu).
U ş te e ş ite în în tre g im ©
Lista din PRAHOVA, având în cap pe
tov. GHEOBGHE VASILICHI a ieşit
în întregime, dând 16 mandate B. P.
D.-uhii. D«asemeni lista din BACAÜ,
în frunte cu tov. CHIVU STOICA a
eşit in Întregime, secretarul general-ad­
junct ai P. N. Ţ„ Virgil Veniamin, su­
ferind un răsunător eşec. In HUNE­
DOARA lista în cap cu tov. GHEOR-
GHE APOSTOL a cucerit toate manda­
tele în num ăr de 8; Virgil Solomon,
fruntaşul m anist a fost înfrânt tn mod
categoric. La CAMPULUNG-Bucovina,
lista în frunte cu tov. EMIL BODNA-
RAŞ a luat toate mandatele ia r la
DAMBOVIŢA, lista în frunte cu tov
CONST. PARVULESCU a eşit în între­
gime, bătăuşul Cezar Spineanu suferind
un eşec definitiv.
In peste 20 de judeţe lista B. P. D.
a eşit în întregime; la DOROHOI (cap
de listă maestrul George Enescu), Ia
TTJLCEA (cap de listă d-na dr. Florica
Bagdasar), la TUTOVA (cap de listă
prof. Petre Constantinescu-Iaşi) la VÂL­
CEA (cap de listă d. Anton Alexandres-
eu), la IALOMIŢA (cap de listă Const.
INFO R MAŢII
şş Farmaciştii sunt invitaţi Duminică
24 Noembrie 1946 orele 10,30 la confe­
rinţa d-lui prbf. Dr. I. Gh. Popescu,
Decanul Facultăţii de Farmacie din Bu­
cureşti intitulată „Profesiune* de F ar­
macist şi problemele ei”.
Conferinţa se va ţine în cadrul Cer­
cului de Studii al Colegiului General
al Farmaciilor dtn România, în localul
din str. Pitar Moş Nr. 6 et II şi va fi
urmată de un concert al orchestrei Co­
legiului de sub conducerea d-lui farm.
Dr. V. Rothenberg.
@ V ineri 22 N oem brie a. e-, în
B-dul Dacia Nr. 33, se va ţine, la ora
18, şedinţa plenară a C om itetului ju ­
deţean Ilfov, p en tru ajutorarea re­
giunilor secetoase (C. A. R. S.).
I n c u r s u l să p tă n iA n il d e laParis, Lyon şi Bordeaux se vor des­ noapte. 23.30: Radio Jurnal. 23.35: Con­
0—17 'N oem brie a. c., C. A. K. S.-ul
a p r i m i t p e n tr u a ju to r a r e a re g iu ­12 AUTOCAMIOANE CEHOSLOVA­ închiderea emisiunii.
n ilo r in s e c e ta te d o n a ţii iu h a n i CE PENTRU RATA. Din Cehoslovaci»
c a re s e rid ic ă la 4 2 S .1 1 S .9 tS le i, s’a anunţat expedierea a 12 autoca­ şi Română, pe lungime de undă de 32,4 m (
(83 Legaţiunea republicei cehoslo­
vace d in B ucureşti in v ită p e cetă ţe­
nii cari trăesc în Rom ânia, cari in ­
tenţionează a se repatria în cadrul mit un proect de decret-lege prin
acţiunii de repatriere tn patrie, d e a care Creditul judeţean şl comunal
a nunţa adresele lor Legaţiei, str. »»ic autorizat de a eontracta dela
V asile Lascăr 45, cu scopul de a p ri­ Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni
m i in strucţiunile respective.
In a n unţurile lor treb u e să speci­
fic e, dacă au, sau nu au averi imo­ Creditul Judeţean şl Comunal ea
biliare în România.
a M uncitorii şi muncitoarele din
Sindicatul T extil si îmbrăcăminte din
Am învins reacţiunea tn alegeri!
Uniţi vom învinge specula şi
sab otaju l!
stat şi au ascultat corurile munci­
toreşti şi echipele artistice de pro­
pagandişti ale B. P. D- Aşa se ex­
plică cum UN MARE NUMĂR DE
DELEGAŢI AI OPOZIŢIEI LA
LOCALURILE DE VOT, AU FĂ­
CUT ZIARIŞTILOR ROMANI ŞI
STRĂINI DECLARAŢII IN CARE
RECUNOSC LIBERTATEA —
SUB SEMNUL CAREIA S’AU
DESFĂŞURAT ALEGERILE.
Agiu), la CONSTANŢA (cap de listă
Radu Roşculeţ), la ILFOV (cap de listă
tov. Theodor Iordăchescu), la MEHE­
DINŢI (cap de listă M. Ghelmegsanu),
la NEAMŢ (cap de listă D. Dimitriu),
la OLT (cap de listă I. A. Tomescu), la
R. SARAT (cap de listă Octav Livezea-
nu), ia ROMAN AŢI (cap de listă tov.
Tudor Ionescu), la SIBIU (cap de listă
tov. Zaharia Tănase) la SUCEAVA
(cap de listă tov. Miron Nicol««cu);
TECUCI (cap de listă general adj.
Dămăceanu).
In acelaş tim p Uniunea Populară
M aghiară a obţinut toate m andatele
în judeţe: e CIUC. TREI SCAUNE şi
ODORHEI.
In c e le la lt e ju d e ţe
După calculele făcute de noi, şi pe
care le prezentăm cu toate rezet
ve.e cuvenite, în cele.ajte judeţe si
tuaţia mandatelor va fi probabil ur
mătoarea :
BAIA, lista in frunle cu Gh. Radu
(Fr. Plugarilor) a luat 4 mandate dm
b; man.ştii 1.
BIHOR, lista în frunte cu tov. Io'
tar Eâdăceenu: 8 mandate din 14, U.
P. M. 5 şl maniştii 1 loc.
BOTOŞANI, cap da listă D.Răutu
(iătărăscu); 3 mandat© din 6; două
Ntaniq şi un dinist.
BRAŞOV, lista în frunte cu tov.
Briitiăieaau: 3 mandate din 5; U. P
M. 1 şi maniştii 1.
BRAILA, lista în frunt* eu tov. Io"
Burcă: 6 mandate din 1; un manist
CARAŞ, lista tn frunte cu tov. Şer-
ban Vontea: 4 mandate din 5; un
manist.
DOLJ, cap de listă tov. Şt Voite« grăvită
10 mandate din 13; două manist« şi
unul dinist.
FALCIU. lista In frunte cu Mihail
Relea: 2 mandate din 3; un mandat
a luat d. Penait Lupu <P. T- D.)
GORJ, cap de listă d. Gr. Geemănu:
5 mandate din 6; un manist.
IAŞI, cap de listă d. Gh. Vânt«
8 mandate din 9; un manist.
MARAMUREŞ, cap de li«té prof. C
Parhon: 3 mandate din 4; un ma
»ist.
MUREŞ, cap de listă Ichim lacob
(Fr. Plug.): 4 mandat® din 7; trei U.
P. M. Reacţiunea — niciun mandat.
NASAUD, cap de listă tov. Gh,
Stroia; 3 mandate din 4; un manist,
PUTNA, cap de listă prof. Vlădescu*
Răcoaaa 5 din 6; unul manist,
RĂDĂUŢI, cap de listă N. Gheor-
ghian (P. N. L Tătărăscu): 2 mandate
din 3; un manist.
ROMAN, cap de listă Gh. Anastasie
(P. N. LTitarSseu): 5 m an d ate din 4
un manist.
SALAJ, cap de listă tov. P. Mir®'
neseu-Mera: 7 mandate din 9; două
U. P. M. Zaharia Boilă a căzut.
SATU MARE. cap de listă d. Gh.
Tătărăscu: 5 mandate din 7 ; unul
P. M. şi unul manist.
SEVERIN, cap de listă d. Al. Ala
xandrlni: 7 din 8; un manist.
SOMEŞ, cap d* listă tov. Valda
V asile: 4 din 5; unul U. P. M. (Ghlţă. resu
Pop a căzut).
TARNAVA MARE, cap de listă tov. P artid elo r Dem ocrate din hotelul Con­ c e s t e p o p o a r e , c a r e d in î n t â m ­
L Gh. Maurer: 3 din 4; un manist.
TARNAVA MICA, cap de listă Ro­ se noate clădi cu asem enea mijloace". a o m e n i r i i a c e s t e i lu m i, p o s i b i l i t a ­
mulus Zărani: 3 din 4; un manist.
TELEORMAN, cap de listă prof. Pravo“ (Cehoslovacia), su b ’iniază faP' ţ e n i l o r B o m itn ie i, a r f i c o n s i d e ­
Stanciu Stolen: 9 din 10; un manist. tul că ..pentru prim a dată au votat r a t ă c a e s e n ţ a u n e i d e m o c r a ţ i i
TURDA, cap de listă dr. Emil Maior şi fem eile rom âne, cărora regim ul r e a l e ”.
(Tătărăscu): 4 din 6; unul U. P. M. şi
jn manist.
VASLUI, cap de listă Aurel Potop:
3 din 4; un manist.
VLAŞCA, cap de listă FI. Şteîăne-
scu-Goangă (Tătărăscu): 7 din 8; un
manist.
N u m ă r u l to t a l a l dep.-j-
la ţ ilo r p e o a r e-i v a a v e a
Blocvt! s e r id ic ă — d u n ă
c a lc u le le n o a s tr e — la
3 4 8 I P . N . Ţ.*M astîu »R
a v e a a n r o x in ta tiv 3 2 —3 3
Incuri in » u ia m n n * s II.
P . IV!, — 2 9 , la? P . N, L,
(B r ă tia n u ) ■ 3 ; P a r tid u l
lu i T it e l P e t r e ş c u n « a
lu a t n ic i u n m a n d a t.
Ploeşti, au dăruit pentru populaţia zul Reininger. 14.52: Publicitate. 14.57:
din judeţele lipsite, bani şi alimente Buletin meteorologic. 15.00: Rezumatul
în valoare de 44.282.800 Iei.
Ştiri economice
PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA Revista presei. 20.15: Ora Naţiunilor
TÂRGURILE DE MOSTRE DIN 20.S5: Recital de canto — Aida Helta.
FRANŢA. Comisariatul Comerţului Ex­ 20.55: Oglinda zilei. 21.00: Ora Ardea­
terior, pentru a organiza din timp par­ lului. 21.40: Aurel Constantinescu —can­
ticiparea României la târgurile de to Cântece de toamnă de Schubert.
mostre ce vor avea loc în Franţa, a 22.00: Radio Jurnal. 22.17: Buletinul de
luat contact cu Camera de Comerţ ştiri române în limba rusă. 22.22: Bu­
Franco-Română din Paris.
Cele trei târguri de mostre dela muzicale mondiale. 23.00: Concert d«
chide în primăvara ce vine.
mioane „Skoda” pentru Regia autono­
mă de transportări „Rata”.
• Ministerul de Finanţe a întoc­
un împrumut de 6 mii'arde le t
Acest Împrumut va fl utilizat de
fond, ta vederea finanţării d'ferltelor
exploatări comunale de utilitate pu­
blică.
-S P O ­
Indoneziei s’ar bucura sä aibă asemenea
posibilităţi de a vota ca poporul român
— a declarat ziaristul amsriean John Pittman —
— Declaraţiile ziariştilor străini veniţi
in ţară cm prilejui alegerilor -
Z iariştii străin i sosiţi tn tară cu p rüeful alegerilor, au ţin u t să. îm păr­
tăşească lum ii întregi, la microfonul postului de radio „România Ciberd’
im presiile culese cu această ocazie. i
Privitor |a posibilităţile pe care, partidelor, am văzul răbdarea »1 ©n-
îe-au avut ca să se documenteze, d. j tuziasmul alegătorilor dornici să-ţi
Provoslav Vasilievicl, directorul po-j dea votul acelora care le-au câşti­
stului de radio Belgrad, a declarat: gat încrederea, a alegătorilor fă­
„Mulţumită înţelegerii Ministerului când coadă la uşa secţiilor de vot,
Informaţiilor din Bucureşti, grupul în satele din jurul Capitalei ca şi tn
ziariştilor Iugoslavi şi al celorlalte uzine".
ţări a avut posibilitatea să urmă­
rească mersul alegerilor dela dv.". „N ’a m o b s e r v a t n ic i o ne*
la fel d. Teiu Stoianov, secretarul r e g u la r it a t e în proce­
g-ral al Uniunii Ziariştilor Bulgari, a d u r a d e v o t”
sp u s: „Guvernul dr Petru G«oza
ne-a dat posibilitatea să urmărim D. Charles Körme* dela „Td epress”
pregătirea şi efectuarea alegerilor. afirm ă urm ătoarele: „Z iariştii străini
Am vizitat multe secţii de votare dia care au venit în R om ânia sun-t una­
Bucureşti; deasemanea în ziua a e- nimi in a recunoaşte că guvernul sl
gerilor am vizitat comuna Domneşti partidele care-l susţin au făcut to t ce
din jud. Ilfov". le sta ‘ea in putinţă pentru a asigura
Relativ la posibilitatea de a lua pacea şi ordinea... N’am observat n id o
contact cu opoziţia, d. Jacques Rol­ n ere g ilaritate sau fa.sificare în pro­
land a declarat: cedura de vot”.
R eprezentantul presei polone, <L
reprezentanţii opoziţiei, care mi-au losif Sieradzki, dela .D zien n ik Polski“
răspuns la. fel de .nestingheriţi. Am din K rak o vio, spune te x tu a l: ..Sunt
putut'constata că în fiecare secţie covârşit de adm iraţie p en tru liniştea
de vot reprezentanţii opoziţiei a- şi seriozitatea în care au decurs ale­
veau posibilitatea să controleze bu­ gerile, p entru ordinea şi deplina li­
nul mers al operaţiunilor". bertate In care cetăţenii şi-au ex ­
Priv’for la felul cum au decurs a primat. voinţa lor".
tegeriie, Francis Cohen dela ziarul La fel d. Provoslav VasUievipi, de­
Humanité" a declarat: clară că grupul ziariştilor iugoslavi şi
„Am văzut libertatea desăvârşită ai celorlalte ţâ ri. s’au convins că ale­
şi secretul votului perfect asigurate gerile au fost (ntr’adevăr secrete şi
în prezenţa' reprezentanţilor tuturor libere.
„SetcercăriEe opoziţiei de a discredita
alegerile au fest înfrânte“ , a declarat
ziaristul englez Ivor Montague
Activitatea opoziţie i este astfel z>i-( Ie-a dat posibilitatea de a decide a*
de Ivor M ontague dela j supra viitorului lor şi al copiilor lor“.
.L o n d o n Daily W orker“ • La fe; d. Francisc F ahner dela ..Spo-
„Pe măsură ce sosesc ştirile din loda Ceskost’ salută cu bucurie fap­
întreaga ţară, un fapt S9 évidén- tul „că şi arm ata rom ână participă
jlază d e pe acuma, făptui lim­ cu depline drepturi politice la re­
pede că încercările opeziţiei de naşterea nouet Rom ânii dem ocrate".
Ca o concluzie a declaraţiilor zia­
a discredita alegerile au fost în­
frânte. Metodele opoziţiei preci­ riştilor străini, veniţi iv tară cu o ri-
zate de mai multe săptămâni, de leiul alegerilor, iată cele spuse de d.
a provoca cât mai multe incictonte John Pittm an dela ,N ew -V ork W ily
care ar putea strica reputaţia gu­ W o rk e r■:
vernului, au fost aduse la înde­ „ E x i s t a m il i o a n e d o r ş a m e n i itt
plinire în multe părţi. Cele mai S t a t e l e d e S u d a l e S t a t e l o r U n ite
ţrave Incidente a« avut loc în a l e A m e r ic ii, c u r e i n v i d i a v d p e a -
Î
ud. Tâmava Mare, unde doi co­ c e şti ţ ă r a n i r o m â n i. E x i s ă m il i ­
munişti au fost omorîţi. Firele te­ o a n e d e n e g r i a m e r i c a n i f i m i l i ­
lefonice au fost tăiate în mai o a n e d e ţ ă r a n i a m e r ic a n i , c a r e
multe părţi. In Trensilvenia ma- s ’a r b u c u r a s ă a i b e p o s i b i l i t a t e a
d e a m e r g e la l o c u lu i d e v o t , d e a
niştii au instigat la atacuri împo­
triva ungurilor. La Tecuci partizanii a v e a f o r ţ e p o l i ţ i e n e ş t i f i s o l d a ţ i
fui Maniu au încercat, sub condu­ c a r o s ă - i a p e r e tn l o e d e a - i a m e ­
cerea şefului lor local, asedierea n in ţa f i d e a -i î n d e p ă r t a . S u n t m i­
localului de vot în timpul nopţii. l io a n e d e a m e r i c a n i c a r e a r t i b u ­
La Galaţi, ministrul partidului lui c u r o ş i s ă p o a t ă v o t a tn fr’o c a b in ă
Brătianu ,a trebuit să fie apărat s e p a r a t ă in c a r e s ă - e i e x p r i m e l i ­
d e poliţie, împotriva populaţiei b e r f i s e c r e t v o t u l f i a p o i s ă - l
revoltată de manifestaţia pe care p u n ă fn u r n ă f i s ă o e r e î n t o a r c ă
Romniceanu o organizase, cu o a c a s ă la m u n c ă , f ă r ă s ă - i f i f
bandă de partizani, cari au strigat t e a m ă c ă r o r f i t o r t u r a ţ i d e K m*
lozinci provocatoare pe străzi. lilu .r - K la n s a u c ă n e g u s t o r u l d i n
. In alte părţi, au fost arestaţi c a r t i e r v a r e t u s a s ă le v ă n d ă a -
membri ai opoziţiei, găsiţi cu grá­ l im e n t e .
náté de mână asupra lor". K a i m u l t c a s i g u r e ă p o p o a r e ®*
I n d ie i a r fi b u c u r o a s e s ă a ib ă
D. Tenius Stoianov decară: „îna­
a s e m e n e a p o s i b i l i t ă ţ i , ta f e l f i p o ­
in tea alegerilor am văzut in Bucu­
reşti cum
m em brii pt artid u lu i natio- p o a r e l e d in C o n g o B e lg ia n f i d tn
cum membru
I n d ii l e O l a n d e t e .
1 mai-tm-anesc (Maniu). au atacat se­
diul Com itetului C entral a'. Blocului P e n tr u a c e ş tia , p e n tr u t o a te a -
tinental. S o co tim ' că dem ocraţia nu p l a r e a lc ă tu ie s c m a r e a m a j o r i t a t e
In sfârşit, d. F ries Egon, dela , Rude t e a c a r e a f o s t d a t ă n s l ă x l c e t ă ­
R A D I O
RADIC) ROMANIA ŞI RADIO BU­ Ansamblul Emanuil Ienescu. 19.15: Bule­
CUREŞTI. — 7.00: Deschiderea emisiu­
nii — Radio Jurnal. 7.15: Buletinul de
ştiri române în limba rusă. 7.20: Rezu­
tin de ştiri. 19.25: Muzică Instrumenta*
lă. 19.35: Cronica muzicală de Alexsn*
dru Manole. 19.44 Muzică românească.,
matul programului 7.22: Publicitate.
7.27: Muzica dimineţii. — RADIO RO­
MANIA. — 7.30: Emisiune în limbs ma,
19.50: Viaţa politică. 20.00: Lieduri de
Hilda Jerea. Cântă Marioara Rodau. La
pian compozitoarea. 20.20: Gazetari Sto­
ghiară. — RADIO BUCUREŞTI. - 7.30:
Continuarea muzicii de dimineaţă. —
RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCU­
rni la microfon. 20.30: Muzică uşoară.
20.45: Buletin de ştiri. 20.55: închiderea
emisiunii.
REŞTI. — 8.00: Muzică variată uşoară.
9.00: închiderea emisiunii. Farmaciile de serviciu
Deta orele 9.00—9.05 pe Radio Româ­
na! şi Radio Bucureşti, Jurnal în limba
bulgară. — RADIO ROMANIA ŞI RA­ Vasllln C .Dan, Calea Victori«* 70,
DIO BUCUREŞTI. — 13.00: Deschide­ Dr. Constantinescu Gr. Dumitru, Str.
rea emisiunii — Cotele apelor Dunării. Sf. Vineri 37, Deciu Ana, Bd. Filantro­
Publicitate. Muzică variată. 13.30: Or­ piei 120, Ghicinleseu Margareta, Str.
Romană 130, Dr. Ionescu Tomescu Ni*
chestra de jazz Steve Bernard. 13.55:
Publicitate .14.00: Radio Jurnal. 14.17:
Revista presei. 14.22: Carnetul unui bu-
cureştean. 14.27: Muzică oferită de Jaz»
culina. Şos. Ştefan cel Mare 159, Dr.
Sima George. Calea Şerban Vodă 198,
Cepleanu Alex., Str. Carol Davilla 33.
programului de a doua zi.15.05: închide­
rea emisiunii. — RADIO ROMANIA ŞI Rezultatele concursului
RADIO BUCUREŞTI. — 18.00: Deschi­
derea emisiunii. — Muzică de operă. In
pauză: 1 Carnet Cultural: Cronica cine­ pentru ansamblul
matografică. 19.30: Actualităţi artistice
artistic C.G M,
sovietice. 20.00: Radio Jurnal. 20.10:
In nnna concursului Instituit de
Unite — Statele Unite ale Americei.
Confederaţia Generală a Munciî
pentrn aleătuirea ansamblului artistic
C. G. M., In zilele de 3 Octombrie
şi 3 Noembrie a. e. au fost declaraţi
reuşiţi din prima serie, 53 candidaţi
din Capitală şl 39 din provincie.
letin sportiv. 22.26: Rezumatul progra­
mului de a doua zl. 22.30: Actualităţi
tinuarea concertului de noapte. 24.00"
Adânc îndureraţi : Marioara S im io n ,
soţie, cn Luci fiifca, Dima Visile şi Mag­
Dela orele 14.30:—15.30: Radio Dacia
^ r--— cumnaţi, cu copiii. Hie Dima -şi
dalena
Poetul pe Undă Scurtă de 25 m., e m it. *ocrl- anuntă Pierderea scumpi.
Ini lor
pentru străinătate.
Radio „ R o m â n i a Liberă” S fm lo n Vasile
48,2 lungime de undă
12.00: Deschiderea emisiunii. Ora e*
Aviator C. F .R,
Mort la datorie tn groaznicul aooldeni
xactă. -Muzică românească. 12.05: Bule­
tin informativ. 12.10: Muzică uşoară.
12.20: Actualităţi la microfon. 12.24: Mu­
de aviaţie dela Constanţa in ziua d*
18 XI 1946
înhum area se va face To ziua de
22 XI 1946, ora 14 i cortegiul va porni
zică românească. 12.30: Buletin de ştiri. dela domiciliul său din str. Căluţ Nr,
12.40: Muzică uşoară. 12.50: De toate 19 Dămăroaia.
pentru toţl.12.54: Muzică variată. 13.00:
Spicuiri din presă. 13.05: Formaţiune»
de muzică uşoară a postului de radio
R. Liberă. Cântă Dorina Drăghici. 13.20: ORGANIZAŢIA CIRC. 5 P. C, R. aduce
la cunoştinţă moartea tov.
Catrinel vorbeşte femeilor. 13.24: Muzică
românească. 13.30: Buletin de ştiri. 13,40:
Formaţiunea de muzică uşoară a postu­ J u li e t t a G o ld s te in !
lui de radio România Liberă, cântă Do­
rina Drăghici. 13.55: Anunţarea progra­ după • lungă şl grea suferinţă, ta urmgj
mului de după masă. închiderea emi. regimului de exterminare suferit tn tas
svunii.
18.30: Deschiderea emisiunii. Örs e.
chisorl şi lagăre.
Înmorm ântarea va avea loe Vineri 2f
xactă. Muzică Românească. 18.40: Ştiri Noembrie, orele 2 p. m. la cimitirul
şi fapte din toate colţurile lumii. 18.45:
Ansamblul compozitorului Emanuil lo-
din şoseaua Giurgiului.
neecu, 19.00; Spicuiri dia presă. 10.05i
ţ
 »I

„ S C A N T E ÎA *

Tabloul r e z u l t a t e l o r a l e g e r i l o r g e n e r a l e d e l a 1 9 Noembrie 1946 Telegramele adresate

Alegatori Votanţi
Votuii
anulata
de' S. I. K svtaradz*
B. P. D. P. N. Ţ.
(Maniu)
P. N. L.
(Brft anu)
P. Ţ. L\
(dr. Li ).u)
P. S. D. } ~ v . âî—
(Titel Petrescu) «Uniunea , opu u i.e se lis
J Iară magfh ară) independente
Înscrişi

638.57E 515.518
ambasadorul Ununii Sovietice în România
4 2 4 .8 2 6 45.187 12.941 15.33C 10.387 _ 6.814 S. I. Kavtaradze, a m b a sa d o ru l nale a T ineretului D em ocrat din
B U C ţJ R E Ş T l
99.161 82.126 1.861 Ö 5 .I8 7 13.259 —— 1.949 980 6.951 1.941 V. li. S. S. în România, a trim is u r­ Rom ânia sl în p e rso a n a sa — tl*
ALRA n eretu lu l d e m o c ra t din Rom ânia,
AAAD 234.271 202.127 171 1 1 7 .0 4 1 38.58f 7.751 3.944 4.368 25.507 4.757 m ătoarele telegrame:
— m ulţum irile G eneralissim ulul lo slf
155.365 127.761 1.445 9 9 .4 9 3 13.312 7.86E 1.296 4.346 D -I«i O i w g h e A p o sto l V isarionovici Stalin, p en tru feliei*
BACAU 139.73^l 123.01S 619 1 0 1 .4 6 5 5.52C 1.411 12.095
u
574 L.329 P r e ş e d i n t e l e C o m (f e lü ln i ţă rile trim ise cu p rile ju l celei da
«... 63.334 4 2 .3 3 6 16.41C 1.719 1.372 -- - 1.491 E x e c u tiv a l C o n f e d e r a - a 29-a a n iv e rsă ri a M arel Revo­
BAIA luţii S o cialiste din O ctom brie.
BIHOR 293.601 262.544 T.714 1 2 5 .2 6 2 30.931 6.05' 8.126 17.762 6.689 ţi,ei G e n e r a le a M u n c ii »», A m b a s a d o r E x t r a o r d i n a r ( i
BO TO ŞA N I 114.20-1 97.679 2.460 3 6 .5 4 0 37.121 14.821 2.026 1.126 1.584 d in R o m â n ia . P l e n i p o t e n ţ i a r a l V. R . 8 . 8 . I*
_ 95.696 1.58S 4 5 .8 5 0 19.516 3.75” 2.262 2.179 18.701 1.841 Am o n o are să tra n sm it Corni* R o m á n ia
B R A ŞO V t feti»!ui Executiv oi C onfederaţiei
BRAS LA 134.98E 108.498 8 3 .3 6 ! 15.514 5.281 1.273 790 2.279 G enerate a B uneii «I In p erso an a S . I. K a v ta r a d x e
162.80S 118.488 9 3 .5 2 4 14.215 6.201 1.512 1.042 1.989 sa m uncito rilo r României, imirt tu Bucureşti, 21 Noembrle 1946.
B U ZĂ U 5 4 ,4 4 3
108.248 86.921 2.608 19.052 3.374 — 5.644 1.799 mirii a G enersiissim ului Iosif VI*
CAR A Ş
47.65E 3 5 .5 6 6 4.664 1.118 422 429 * «ta* 225 saricmovic) S talin pen tru salutu l C o m ite tu lu i E x e c u tiv a f
CÂM PULUNG
_ 1.225 7 .7 6 2 2.491 tata căld u ro s a d re s a t p o p o arelo r U- F e d e r a ţie i N a ţio n a le a
GÎUC 85.240 5.34E 63.975 niunii Sovietice si perso n al Dom- T in e r e tu lu i D e m o c r a t ifin
203.486 192.440 2.888 1 1 9 .5 0 3 19.21C 3.738 — 42.989 4.112 niss-Sa!® In siu a cetei de a 29-a
C LUJ R o m â n ia
139.320 136.806 1.067 1 2 0 .6 7 6 7.056 3.933 1.758 878 1.438 n n lv m ă r i n Mare! Revoluţii So­ Am o n o are s ă tra n s m it Com ite­
C O N STA N ŢA 6 2 .7 8 1 cialiste din O ctom brie. tului Executiv al F e d e ra ţie i N atio­
COVURLUI 91.325 1.003 '10.935 11.475 2.134 860 1.989
1 2 8 .2 4 0 ... »*. A m b a s a d o r e x t r a o r d i n a r e i nale a T ineretului D em ocrat din
DAM BOV IŢA *) 179.011 156.224 1.527 13.708 4.357 3.564 1.425 3.403 p l e n i p o t e n ţ i a r a i V. R. 8 . 8 . în Rom ânia m ulţum irile Iul A. I. Vâ-
229.537 5.510 1 4 1 .5 7 0 41.500 25.500 7.754 3.850 —, 3.873 R o m â n ia
DOLJ — —-
Sinski, prim vice-m inistru al Afa­
DOROHGI 85.976 1.246 6 2 .1 2 6 10.785 9.615 1.211 993 S , I. K a v ts r a d z e c e rilo r S tră in e al II. R. S. S. pen­
FA G A R A Ş 37.573 — 2 6 .0 9 6 7.688 1.652 774 1.113 — 102 Bucureşti, 21 Noem brie 1946. tru felic ită rile trim ise cu p rllejid
FA L C IU 58.813 50.061 1.075 2 7 .9 4 9 8.845 — 10.896 — — 1.296 C o m ite tu lu i E x e c u tiv a l celei de a 29-a a n iv e rs ă ri a M srel
R evoluţii S o cialiste din O ctom brie.
114.678 99.869 1.769 7 7 .7 7 1 13.901 3.588 922 905 -ta. 1.013 Federativei N a ţio n a le a sg . A m b a s a d o r E x t r a o r d i n a r pi
GORJ
189.793 169.576 2.531 1 3 0 .3 7 4 14.213 * 7.021 — 2.231 11.521 1.685 T in e r e tu lu i D e m o c r a t (Un P l e n i p o t e n ţ i a r a l V, R . 8 . 8 . In
H U N EDO AR A _ — ta».
— 113.861 9 3 .9 7 3 8.978 ' 4.555 2.151 2.969 R o m â n ia R o m á n ia
IALO M IŢA Am o n o are a tra n sm ite Comite­
IA ŞI 150.178 121.504 2.074 8 5 .2 9 6 19.111 9.359 2.520 1.616 — 1.527 S . I. K a v ta r a d z »
— 2.987 1 3 9 .2 7 6 3.329 ta-™» tului Executiv al F ed eraţiei N atio­ Bucureşti, 21 Noem brie 1946.
ILFOV 169.010 11.844 5.611 1.211 4.647
65.833 1.273 3 7 .6 6 6 22.285 1.155 1.936 --- ta«. 1.518
M A R A M U R EŞ
M E H E D IN Ţ I
M U REŞ
M USCEL
150.075
176.623
91.105
71.838
138.996
162.912
80.541
68.347
3.465
2.360
1.153
1.427
1 0 9 .1 6 3
7 6 .6 9 2
5 5 .0 7 5
3 7 j2 7 7
7.506
15.662
15.105
21.313
5.702
—
3.880
4.319
4.817
—
2.141
2.252
781
2.326
1.440
—
ta».
63.288
.ta.
«ta.
6.862
2.584
1.747
1.7591
Populaţia tării îşi exprimă
N A SA U O
NEAM Ţ
ODORHET
OLT
«9.922
101.497
100.556
66.097
81.178
818
821
998
74 302
4 .6 3 9
6 7 .2 6 7
11.875
1.932
5.998
8.119
—
2.676
3.262

1.751
806
942
890
ta».
57.763
tata.
1.3441
__ 1
1.658
satisfacţia panţru rezu tatu! aieŢarilor
BLOCUL PARTIDELOR DEMOCRATICE A PR IM IT URMĂTOARELE
PTAHOVA w 255.882 1.239 2 3 1 .3 9 0 8.923 4.437 3.544 1.549 «ta. 2.800 TELEGRAME :
PUTM A Mta 82.316 —« 5 3 .8 3 2 18.338 6.986 1.257 664 ta-» 1.689 Către Consiliul Blocului Partide-lui Partidelor Democrate In alegerii*
81.171 44.737 504 2 7 .5 3 6 12.688 2.005 1.517 487 tata lor Democrate parlam entare, locuitorii plasei Ai ud
RADAUŢr 6 4 .2 7 4 — ta»» vă asigură de întregul lor devota­
R. SA R A T 104.363 83.800 811 10.275 4.612 567 3.261 Bucureşti
— 3 9 .3 3 2 3.031 2.942 — «ta S alariaţii urinelor m etalurgice Le- m ent şi de sprijinul activ în opera
ROMAN 62.858 16.700 de realizare a Platform ei P rogram .
R £ MAN A Ţ I 137.866 119.424 1.177 1 0 5 .3 7 7 6.475 3.341 1.660 585 -ta» 809 T răiască intâhjl P arlam en t dem o­
SA LA J 178-319 —• 1 1 4 .7 7 3 15.605 — 3.772 44.169 «ta» Vom m unci cu toată h o tărîrea pen- cra t ! T răiască pacea in tre popoare.
SA T U M A R E — 147.380 — 9 2 .1 1 8 24.034 2.122 23.181 4.556 ru a asig u ra în făp tu irea Platform ei LOCUITORII PLA SEI ATUD
129.659 111.997 2.120 8 4 .9 5 7 17.446 3.264 _ • 845 «mm. 2.365 Tograra a Blocului P artid elo r De- Către .Consiliul Blocului Partide­
S E V E R IN lor Democrate
S I B IU 89.913 77.237 908 6 0 .8 1 3 12.131 — 1.128 849 ta«. 1.408
96.903 776 1.146 1.779 ~~ B u c u r e şti
SO M E Ş 117.704 6 5 .8 0 7 10.766 14.921 1.708 Tn num ele învăţătorilor din Capi*
SU C EA V A 580.296 53.068 778 4 3 .7 8 2 6.220 898 757 — ta». 633 COMITETUL DE FABRICA ta,lă, transm item felicitările noaste«
55.855 51.776 372 2 9 .1 8 5 10.374 1.566 1.307 __ 7.389 854 litre Consiliul Blocului Partide­ pentru m area victorie a D em ocraţiei
T A R N A V A Mh R E — rom âneşti, deschizătoare de posibili­
T A R N AVA MH3A 71.453 61.418 810 3 1 .5 3 3 16.002 1.388 «ta» 9.868 1.367 lor Democrate
«ta». »ta. tăţi largi p entru culturalizarea m a ­
TECUCI 83.375 71.475 943 5 5 .9 1 9 10.153 2Ú720 713 1.027 Bucureşti selor
TELEORM AN 190.633 171.695 _ 1 2 4 .3 3 9 19.693 12.340 3.044 2.728 ta— 7.201 Locuitorii com unei Flâm ânzent- Preşed. Sindic în v ăţăto rilo r
193.254 192.562 3.284 13 ! .4 8 3 22.970 8.207 3.585 ta-» 21.115 Ifov, aflând do m area victorie a din Capitală i
T IM SŞ-TO R O N TA C 1.915 Hocului P artid elo r D em ocrate în »-
—• 79.117 997 5 .8 4 7 5.489 2.994 «ta». 63.790 înv. GH. DUMTTRF.SC17
T R EI' SC A U N E este alegeri, v ă transm ite nn salut Către Consiliul Blocului Partide­
T U LC EA — 79.774 703 6 8 .7 5 6 5.995 1.721 1.003 857 739 ăld u rt»
102.362 86.472 1.839 4 8 .4 5 F 14.608 1.448 lor Democrate
TURDA 2.834 1.087 15.131 970 A ceastă victorie va duce î s îjnflo-
73.014 —» —- 7.226 2.536 ta.. Bucureşti
TUTOVA 5 1 .4 5 9 1.890 1.879 M uncitorii, technic'enli ?{ toţi « *
V A SLU I 70.260 59.912 1.958 3 4 .7 4 5 14.933 4.479 1.953 .__ - 1.834 în v ăţ. SÎMIONESCU GREORGHE lartaţil A telierelor G riviţa C. F. EL
VALCEA 133.403 116.665 1.494 9 3 .2 2 8 12.287 4.602 1.418 672 2.914 com. Flămănzeni (Ilfov) vă trim it un salut fierbinte cu oca.
144.859 130.214 1.915 1 0 1 .2 9 6 14.555 4.135 2.754 zia strălucitei vicierii a Blocului P a r ­
VLAŞCA 1.445 4.120 Către Consiliul Bl omiiu i Partide­ tidelor Democrate în prim ele alegeri
*) Fără secţia de rotar? Isvoare- lor Democrate libere
Bucureşti îndrum aţi de iubitul nostrn tovarăş
le cu un n u m ă r de 2374 a le g ă to ri 1 Cu prilejul mare] victorii « Blocu- Gh. G heorghiu-Dej. ne angajăm sä
continuăm , cu şl mal m are avânt,
D e la I D e c e m b r ie opera de reconstrucţie a căilor ferata

Curse de coletărle
v o r in o e p e
Un grup de polonezi din România pentru binele ţării noastre,
Preşed. Comit, de fabrică

rapidă Bucureşti—Buda­ s’a repatriat în Polonia RADU N1COLAE

In ziua de 20 N oembrie crt., a p8-
pesta—Bratislava— ră s ’t B ucw eşttul, ou destinaţia Po­
Praga lonia, un tran sp o rt de 450 de polo­
nezi din Bucovina de Sud.
I n « v r s v l stilu l d r la id a w s o s i t In gara B ucureşti-M ărfuri, ei au
nisterului Com unicaţiilor, d. Vice­
consul J. Krzyzanow ski, da re p re ­
zentanţii Casei Polone, de reprezen­
tanţii presei polone, care se află în
Rom ânia, de m em hrii Ambasadei P o­
Către Consiliul Blocului Part’d«-
. lor Democrate
U niunea A rtiştilor,
Bucureşti
Scriitorilor şl
Ztariptih»r din România salută cu en ­
tuziasm strălu c'tu l succes obţinut îa
alegerile parlam entare de forţele Í«*

Tot efortul nostru -pentru realizarea platf rmev tn C a p i t a l ă

m Ioane
c e la
c u m p ă r a te
121 a u t o - c a -
d a la
n e l e * T a tr a " d i n P r o n ia d e c ă ­
t r e « . A. T . A.
u z i­
fost salutaţi de în sărcin atu l cu A fa­
ceri al Republicei Polone, d. Stefan
Wengierow, rep rezen tan tu l M iniste­
ru lu i de Interne, d. Rocaş, care înso­
lone şi o m ulţim e de polonezi din
Bucureşti.
R ep atriaţilo r polonezi din Bucovi­
na li s a p reg ă tit gospodării în R e­
moerate unite în B. P. D.
Avem depi'nă încredere că această
victorie va asigura posibilităţi nebA-
niiite pentru desvoltarea artei şi a
program şi penfro birnirea dittcalidfiior economice 9 to n e , c u r e m o r c i,
u tiliz a te la
si vor
tr a n s p o r tu r ile
ţeşte tran sp o rtu l până la graniţa Ro­
A u to -c a m ia a n c lm su .n l d e e d .tr mâniei, d. Holik, rep rezen tan tu l M i­
fi
in ■
giunile recucerite, unde vor fi colo­
nizaţi.
culturii naţionale
Secretar general, M, BRESLAŞU

—a declarat primul ministru Dr. Petru Groza — te r n u tio n o le

p idă.
C o n fo rm
de c o fe tă rie va

A, ér. Petru. Greva, preşedintele
Consiliului de M iniştri, a oferit eri vn
dejun directorilor j i redactorilor po­
litici ai principalelor cotdiane din Ca­
pitală.
A u lu a t p a rte tov. George Msoo-
vescu, secretar general al m inisteru­
lu i Inform aţiilor, Ion Pas, directorul
ziarului „L ibertatea“ şi preşedintele
S indicatul Ziariştilor, d. prof. G Că-
ltoescu, directorul ziarului „N aţiu­
nea", M ihail H urtig, directorul zia
relo r „Tim pul“ şl „A rgus“, S ebastian
Şerbascu, directorul ziarului .Semna
Iul”, tov. I. Chişinevschi d in com itetul
d e d irecţie «1 « a ru lu i .„Scânteia“,
S orin Toma, redactorul responsabil
a l ziarului „Scânteia“, d. dr. G rigore
G raur director al ziarului „A devărul",
Nicolas Bellu, redactor responsabil al
ziarului „Rom ânia liberă", M. F- E»
conomu, director el ziarului „Finanţe
şl Indu strie“, Gh. Mici«, d irector el
ziarului „F rontul P lugarilor“, Dinu
H ervian, red acto r responsabil a l zia­
ru lu i „F rontul P lu g a rilo r; V. Firoiu,
Al. N edeleanu, Ion Bulgăr, Sim lon Al-
terescu, I. Drădşăneanu, L. Paul, loco­
ten ent P. V orbiţchi şl M lrcea Petrescu.
D upă dejun, prim ul m in istru a răs­
p u n s în treb ărilo r puse da ziarişti, de­
clarând intre altele r
I n p e r i o a d a d e g ttv e r -
n a re ce va u rm a v o r p re ­
d o m in a p r e o c u p ă r ile d e
mul ministru, m>vor hotărî măwuiri atât vom merge mai hotărî! spre
drastice împotriva epecullanţilor”. pace şi spre siguranţa zilei de mâine
REZULTATUL
a poporului nostru.
D IS P A R IŢ IA P A R T ID U ­
A L E G E R IL O R
Vorbind despre rezultatul ai »gă­
LUI L IB E R A L DIN A R E ­
NA P O L IT IC A
rilor, primul ministru profită de a-
cest prilej pentru a adresa mulţu­
miri populaţiei ţării, care şi-a ma­
nifestat încrederea în guvern.
D. dr. Groza menţionează în spe­
cial elend şi armata care s au do­
vedit alături de popor.
„Plin rezultatul aiegerilor — mai
adaugă primul ministru, s’a creat
posibilitate continuării operei de.
guvernare, o stabilitate care nu s’a
obţinut în alte ţări.
D E S P R E VOTUL
F E M E IL O R
— „Am avut încredere în rolul
femeilor întemeiat pe instinctul lor
de mame, soţii şi surori. S’a adeve­
rit că bme am făcut dându-le drep­
turi.
Cu efit femei!« vor participa mai
mult la vot şi la viaţa politică, cu
Note şi comentarii
— Ce credeţi despre dispariţia
partidului liberal din arena pol'ti-
că. respins fiind de corpul electo­
ral ?
— „ E s t e u n p r o c e s na*
tu n a i1', r ă s p u n d e p r im u l
m in is tru .
D E S P R E M EM O R IIL E
O P O Z IŢ IE I
— Dar despre memoriile parti-
dellor de opoziţie în legătură cu a-
legerile ?
„Lectură Inutilă, răspunde d. dr.
Groza, eu nu fac. Memoriile sunt
inepuizabile.
Guvernul are alte preocupări.
Ordinea şi libertatea care au
domnist în timpul alegerilor au pu­
tut fi constatate de toată lumea” —
a încheiat primul minstru.
p i a n u lu i m in is te r u l u i
C o m u n ic a ţi i l o r şt
P u b l ic e , î n c e p â n d d e in
c e m b r i c c r i.,
lu c r ă r ilo r
1 Re.
m ut o - c a m io n n e te
v o r r e l u a c u r s a B u c u r e ş ti - ttu
d a p e s ta - B r a tis la v a - B ra g a
tr a n s p o r tâ n d c o fe tă r ie s i m ăr
f u r i.
In ta lu l
n o a s tr e
a c e s ta , le g ă tu r ile
e c o n o m ic e cu s tr ă in ă
tlg ie a v o r fi. s i m ţ i t o r ts U ă r iie .
Cotele obligatorii
de predare pentru pro­
ducătorii de orez
Subsecretariatul Aprovizionării ă M
o decizie, prin care producătorii de
Orez sunt obligaţi a preda INCOOP-
ului până la 1 Decembrie 194S câte 750
kgr. orez nedecorticat de fiecare hec­
tar cultivat cu orez. Cantitatea care de­
păşeşte această cotă obligatorie de pre­
dare rămâne la dispoziţia producători
lor pentru plata în natură a treerişu -
lui orezului, pentru însămănţarea vii­
toare, pentru consumul propriu şl pen­
tru vânzarea liberă.
Producătorii neînscrişi tn Sindicatul
cultivatorilor de orez nu por putea păs.
tra pentru consumul propriu decât 20
kgr orez nedecorticat de fiecare hectar
cultivat, iar restul îl vor vinde inte­
gral şi obligatoriu INCOOP-ului la pre­
ţul oficial.
M e l c ş t ir i d in p r o v in c ie
confirmâ libertatea şi legalitatea
în care s’au desfăşurat alegerile
Alte provocări şl agresl uni manisto-brătieniste în ziua alegerilor
Ştirile care sosec de pe to t cu p rin su l ţării arată că alegerile au bâte, garda militară şi pe cetăţenii re-<
fo st prilejul unor m asive şi entuziaste m anifestări a înaltei conştiinţe ce­ niţi să vbteze.
tăţeneşti a întregului popor. Sublocotenentul ZECIU NTŢA. *o-
Milioane de bărbaţi şi fem ei, m uncitori, ţărani şi intelectuali, tn- inându-i să părăsească localul de vot,
tr’o atm osferă de largă libertate, legalitate şi ordine şi-au exprim at
voinţa de a continua pe drum ul dem ocraţiei şi reconstrucţiei.
pentru a lăsa să decurgă în ordine ope­
raţiunile, a fost lovit cu un ciomag In
cap şl lăsat în nesimţire. Atacul a fost
Ici şi colo, bande de mam’şti ră. Intervenţia cetăţenilor i-a zădăr­ condus de candidatul manist Horaţiu
şi brătienişti au încercat p rin provo­ nicit planul.
Ionescu, care a venit In fruntea agre­
cări şi agres uni să tu lb u re cursul
norm al al alegerilor- Cu h o tă 'îre şi A ta c u l b a n d ite s c d in B e i- sorilor călare pe un cal alb, rupând
promptituclv-e, p retu tin d en i masele 'd&ud’TuiI©ea. — Un o f iţ e r cordonul de ordine. Principalii atacanţi
sunt : Iordan Istrate, Beca Nicolaie şl
de a'eggtori şi au to rităţile au inter­
raănit Mitcu Nicolae din Eschi Baba, Nicu
venit sj-ulberând orice încercare de In comuna Beidaud, din tud. 1 ulcea, Tudor, Dumitru Săveanu şi Învăţătorul
dezordine şi teroare.
un grup opoziţionist a provocat un Carniciu, din Sărighiolul din deal.
grav incident.
A le g e r ile Ia C luj *
Clujul a fo st îm părţit în 26 sec­
Alegerile au decurs în perfectă ordi­ In comuna. Călineştl, jud. Satu-
ne până la ora 12, când o bandă de Mar e o bandă m anistă a tras focuri
ţiuni de votare. Pănă în m iezul nop­
ţii şiruri nesfârşite de votanţi s’au huligani manişli din comunele Eschi- de armă asupra u n u i caporal şi a 2
prezentat la urne p en tru a-şi spune Buba, Sărighiolul de deal şi Ccamureia jandarm i, rănindu-i grav.
voinţa.. Cetăţenii rom jni şi u n g u riîn -
tr’o atm osferă în su fleţită au m ani­
festa t cu tărie in tr'u n spirit dem o­
cratic şi frăţesc.
de sus. au asediat localul 4« vot, ata­

Fruntaşii crpraţiei din laşi rccusiGsc

Transportaţi spre spital, pe drum
când cu foeuri de armă, pietroaie şi au încetat din viaţă toţi trei.

o fd îv t e c o n o m ic . M u n c in d R e a credinţă mocratice, In alegerile dip 19 No­ Până la predarea cotelor obligatorii A legerile au decurs în p trfec tă
fi» a c e la ş s p i r i t d e i m i t a t e „Construirea marelui viaduct dein embrie, dovedeşte in primul rând de mai sus, întreaga cantitate de orez ordine.
libertatea şî legalitatea alegerilor
ea şi păn ă acu m vo m pu- Caracău — unul din cele mai mari că acţiunea de până acum a guver­ produsă se consideră blocată la culti­
nului Groza găseşte sprijin şi apro­ vatori la dispoziţia Subsecretariatului în c e r c ă r i ele d e r o d m i
£ ca b ir u i d i f i c u l t ă ţ i l e e c o ­ caro există în Europa şi operă de
artă care rezolvă problema deschide­ bare in sânul maselor largi din Ro­ Aprovizionării. ir» ju d e ţu l M a ra m u reş
La Iaşi alegerile au decurs în tr’o li­
nişte desăvârşită.
ţeni din Târgul Mureş au m a nifestai
în tr’o atm osferă în su fleţită cu oca­
n o m ic e , s p t'e a a j u n g e c u rii unui mare arc susţinut numai prin mânia.
La secţiunile de votare ROZAVLIA, Desfăşurarea ireproşabilă a operaţiu­ zia victoriei Blocului Partidelor De­
ti m p u l la a a fa b il (s a r e a echilibrul celor două capete ale ar­ Totodată rezultatul alegerilor în ­
SALIŞTEA DE SUS şi DRAGOMJ- nilor de votare, de desfacere a scruti­ m ocrate în această regiune. F iind *t
m o n e d e i n o a s tr e ş i la o cadei-.. — scrie „L iberalul”. seamnă consfinţirea ţie către poporul Navigaţia pe Dunăre în’ REŞTI, bande maniste şi brătienlste au nului şi de num ărătoare a voturilor a de târg se aflau în localitate, sute da
român a Programului Blocului
r e d r e s a r e a e c o n o m ie i Bine înţeles, construcţia dela Ca­
racău. a cătoi însem nătate n u o poate Partidelor Democratice. program cetează la 1 Decembrie provocat dezordini, atacând cu focuri fost recunoscută unanim de toţi frun­
taşii opoziţiei. ţărani care s’au alăturat m anifestan­
n a ţio n a le . nega, este p en tru oficiosul b r ă t’emiist care cuprinde şi principiile politicii
de armă , gărzile militare.
Ei au vrut ca prin teroare să impu­ Astfel la secţia de vot „GIIEORGHE ţilor, sărbătorind, îm preună cu oră­
Düiscafitairea m a r ilo r pro* doar u n produs ăl „geniului eivT ro­ externe a României democrate, adi­ Societatea „S ovrom transport“ a a- şenii m area victorie.
că promovarea de raporturi de prie­ nă preşedinţilor secţiilor de votare să ASACHI“ unde Blocui a obţinut o stră­
Ibüeino e©orwmwi©e la tr i- mânesc”..- n u n ţa t că linia flu v ială G alaţi-B răi- semneze procese verbale false. Flanu- lucită victorie, delegaţii partidului na­
tenie cu toate ţările democratice şl A m ăaiu nte assspra aiemLa*
fomsa P a r la m e n t silui v a pe„Lingineri, iberalul” s’a apucat să-i laude
cărora' p artid u l brătiemist in primul rând cu Uniunea Sovie­
!a-T r. Severin va fi închisă oficial rile lor au fost dejucate de intervenţia ţional ţărănesc manist, d, Octav Gheor-
e lim in a d in s o lu ţio n a r e a le-a in ch ’s pe v rem u ri orice perspec­ la 1 D ecem brie a. c. U ltim a cursă din cetăţenilor, cari’ împreună cu autori­ ghiu şi Tupăză, precum şi delegaţii tu!wi d e la N ă să u d
tică”. G alaţi va pleca la 25 Noembrie, iar tăţile au apărat urnele şi comisiile. partidului brătienist. d. gindilaru si
kür o r ic e in t e r e s e p arii» tiv« constructive şi face să treacă „Guvernarea viitoare bazată pe din Tr. Severin la 29 Noembrie. LA SECŢIUNEA DE VOTARE GLOD preot Chirică an făcut declaraţii in BISTRIŢA NASAUD, 21 (Agerpresta.
ci*5ate s a u d e p a r tid . V a neobservată personalitatea in iţiato ru ­ un regim sincer parlamentar, va Cele două vase care deservesc a- elemente maniste, urmărind acelaş plan acest sens. — In Icgăfuni cu atentatul îndreptai
p r im a in te r e s u l n a ţio n a l. lui viaductului dela Caracău. a ace­
luia care, în strân să colaborare cu ;irl-
avea o şi mal mare autoritate in in­
terior ca până acum. La fel şi pe
ceastă linie vor fi folosite dela 1 t/rorist, au distrus podurile şi m ij­ După despuierea scrutinului, d. Octav împotriva d-Iul Gh. Nechiti, capul list«!
B. P, D. 1» Năsăud, se dau următoareîo
Decembrie pe liniile de interes lo­ loacele £a comunicaţie eu judeţul, Gheorghiu a declarat textual ;
T e i e fo r tu l n o s tr u s e v a ginerii şi lucrătorii, a câştigat b ă tă ­ arena internaţională, unde se au- cal. pentru a împiedica pe preşedinte să « „Daţl-mi voie demnilor, ea reprezen­ amănunte :
în d r e p ta acum p e n tr u lia drum ulu i de fier, tov. Gh. G heor- zean deseori voci care puneau la ceară trim iterea de eventuale ajutoare tant al partidului meu şi ca om mai în Maşina în care se afla deputatul Nt»
reailsasirea p la t fo r m e i p ro ­ ghm -Dej. Îndoială sau tăgăduiau popularita­ militare. vârstă, să mărturisesc cu profundă sin­ chiti şi secretarul B. P. D.-ului, 41*,
Vicleniile ,.Liberalului” n u au Im­ tea guvernului Groza şi a Blocului ceritate şi în mod obiectiv, că la acea­ Fodor Flavin, a fost atacată cu grenade
g r a m c a r e a p b ţim rl _o portanţă.; Inginerii ca !fi m uncitorii Partidelor Democratice”. 1.200.000.009 lei F r a te le lu i Iile Läsest în stă secţie, votarea şi numărătoarea s au
c sr r fir m a r e s tr ă lu c ită d in au în v ă ţa t să-şţ p reţu i ase ă tovarăşul „Succesul forţelor democratice în de mână, cari, explodând, au distra*
alocate de guvern pentru fr u n t e a urnei Léiresie d e efect.ţiat conform legii, în condiţii p er­ complect maşina, rănind grav pe cel
o r te a popou w*.u i. S u n te m de m uncă şi conducătorul pe teren, alegerile din România dovedeşte

S r e a ©i.
in m ’jlocul g reutăţilor uriaşe şi în
e e i a n g a j a ţi ân în f ă p t u i­ tim pul anilo r de activitate încordată.
Ceeace ţreb u e reţin u t este însă fap­
încă odată, ca şi alegerile din alte
ţări, că democraţia poate ieşi birui­
toare faţă de reacţiune numai atunci
reconstrucţia Judeţului
Turda
a g reso ri fecte, ncavând nici o clipă vreo suspi­
ciune oarecare. Eu sunt satisfăcut
Candidatul m anist Vastte L azăr, domnilor, de obiectivitatea şi onestita­
fratele lui Ilié Lazăr, a încercat la tea Dvs.”.
de mai sus.
Din cercetările făcute până In pre­
zent. s’a constatat că atentatul a fost
S u b a c e s t s e m n în c e p e tul că nici duşm anii cei mai înver­ când îşi uneşte forţele”. Secţia de Votare D oseşti-M aram ureş, pregătit dinainte de către LeonidA
n o u a fa * ă d e g u v e r n a r e . m şunaţi ai dem ocraţiei n u pot nega Victoria în alegeri, scrie „Graiul să sechestreze pe preşedintele secţiei M are m im ife s t a ţie
G uvernul a a c o rd a t 1 m iliard Popp. primul candidat de pe lista F.
ăreţia şi însem nătatea realizării Nou”, îngăduie B. P. D. să păşească
200.000.000 lai p en tru ju d e ţu l de votare, profitând de ocazia că la T g,«M ureş
dela Caracău. cu mai multă tărie la rezolvarea tocmai atunci plecase garda m ilita ­ Eri, peste 20.000 de oameni, cetă­ N. Ţ. - Maniu.
LEG EA S P E C U L E I principalelor sa rc in i: „refacerea e- T urda. Din a c e s t fond se vor
„ P o p o r u l r o m An s i-a sp u s
t a o întrebare asupra primelor
măsuri cu c a r a c te r econonic, şeful
c u v â n tu l'’
Referitor la- rezultatul alegerilor, zia­
conomiei naţionale, consolidarea re­
gimului democratic, lichidarea ră ­
măşiţelor fascismului şi colaborarea
c o n stru i d iv e rse Instalaţii
blic«. p a la t e u ltu rcl, eic, Lu •
pu­
Trăiască deputaţii Blocului Partidelor Democrate,
guvernului a precizat că est« imi­ rul „Graiul Nou” serie în editorialul
nentă definitivarea legii speculei. s ă u :
„Victoria Bleexlul Partidele» De­
eu celelalte naţiuni la stabilirea
unei păci democratice, drepte şi du­
rabile”, -----.v-------VT-.-ri..«-’
a ră rile p en tru d e s ă v â rş ire a
p ro e c te la r v o r fl în cepute încă
•n u l a cesta.
aleşii poporului!
kdM p Xtotu le««, fl adăugat pui»
w

„SCÂNTEIA'

Succesul maestru- fidunarea Generală a O.N.li.-ului

GH. DIMITROV
RELEVA I f| INIVNIÂ S#Y(II‘C4
UN ARTIC O L AL FO NDATORULUI FR O N TU LUI P A T R IE I D IN BULGARJA
P U B L IC A T IN Z IA R U L „ D R U J B A ”
SO F IA , 21 (A G E R P R E S ). — A g e n ţia T ele g ra fic ă B u lg a ră
n u m ă r u l său de azi u r m ă to r u l a rtic o l de sea m ă scris de fo n d a to r u l F ro n tu lu i P a trie i G h eo rg h i D im i­
tro v , pe care îl red ă m în e x te n s o :
„P rietenia bulgaro-sovietică are o
im portanţă h o tărîto are p en tru p re ­
zentul şi viitorul Republicii Bulgare.
Nu este în tâ m p lă to r că această p rie­
tenie constituie p ia tra de boltă a po-
î ’ticei noastre ex tern e şl se prezintă
ca un factor de forţă în desvoîtarea
economică şi cu ltu rală a ţării noastre.
P rietenia cu UNIUNEA SOVIETICA
ESTE GARANŢIA PENTRU PACE,
FIINDCĂ UNIUNEA SOVIETICA
ESTE ACEEA CARE MERGE IN
FRUNTEA POPOARELOR IN LU P­
TA LOR PENTRU O PACE DURA­
1
Eui George Enescu
m America VOTAREA REZOLUTIO
cu privire la discriminările rasiale
VASHINGTON, 21 (Agerpres). —
Agerpres transmite : Maestrul Geor­
ge Enescu (se ştie că maestrul
George Enescu a candidat în fruntea
Í listei electorale a B. P. D., la Do-
rohoi, fiind ales cu o mare majo­ NEW YORK, 21 (AGERPRES). — TASS transmite :
tra n s m ite : Z ia ru l „ D rujba” p u b tîca în După cum am anunţat la timp. irl lima şedinţă plenară a hotărît să se pună p e agenda Adunării G enerale
ritate de voturi), a obţinut la Mon­ rezoluţia prezentată d e d elegaţia e g i p te a n ă relativă la lupta împotriva discriminării. Această rezoluţie, dis­
treal (Canada) un succes enorm tribuită delegaţiilor, are următorul conţinut : „Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunile Unite declară că.
Publicul şi presa au fost entuzias­ în interesul suprem al umanităţii, es te de cea mai mare importanţă să se pună capăt discriminărilor şi perse­
V IE T IC A ESTE O C O X D 1 Ţ IE P en tru poporul bulgar prietenia cu mate. „Montreal Gazette“ scrie în ­ cuţiilor religioase şi rasiale. Ea tace apei la guverne şi la autorităţile responsabile să respecte litera şi spi­
N E C E S A R A P E X T IIU AV A X T U U U niunea Sovietică este la fel de n e­ tre altele : „Puterea extraordinară ritul Chartei Naţiunilor Unite şi să ia măsuri cât se poate de urgente şl viguroase tn această direcţie".
C U I.T U R U N O A S T R E . P r i e t e n i a cesară şi vitală ca şi soarele ş i.a tu u l a muzicii lui Enescu constă în uimi­
cu U n iu n e a S o v i e t i c ă E S T E O p en tru orice creatu ră Vie. Această
X E C E S IT A T E O RC AX IC A p e n ­ prietenie creatoare de v u ţă va d ă l
toarea împletire de simplitate şi de
profundă măestrie“.
A. I. WÂŞENSUB sprijină rezoluţia, aducând unele
t r u p o p o r u l n o s tr u , e s t e o m a ­ nui în veşnicia veacurilor”.
n ife s ta r e a se n tim e n tu lu i
le g a l, a g r a t i t u d i n i i f a t ă
lu i In acelaş n u m ăr al ziarului „Druj.
d e b a” au fost publicate şi articole de
Ziarul „Le Canade“ sub titlul
„George Enescu face minuni“ scrie : obiecţii asupra caracterului ei neconcret
t r a t e l e m a i m e tr e , m a r e l e p o p o r V as'le Colarov, preşedintele provi­ „Concertul va rămâne veşnic săpat
Reprezentanţii Naţiunilor Unite au cienţele serioase ale proectulut de rezo­
ru s, t a t ă d e U n iu n e a S o v i e t i c ă zoriu al Republicei, de d. Kimcm în am intirea noastră ca unul din lorilor membri din Consiliul de Secu­
ş i C o n d u c ă t o r u l e i g e n ia l, I O ­ Gheorghiev, prim ul m inistru al Bul sprijinit In unanimitate această pro­ luţie, Vâşinski a declarat că această re ­
ritate : Mexic, Olanda şi Egipt şi ai u r­
cele mai înălţătoare şi perfecte. EI punere. Vâşinski, care a luat cuvântul zoluţie este totuşi semnificativă în prin­
S I F V IS A U I O X O V I C I ST A U IX ) gariei şi de academ icianul Pavlov. mătorilor membri ai Consiliului Econo­
a stârnit entuziasmul cel mai deli­ printre primii, a declarat : Uniunea So­ cipia. fapt pentru care, CU TOATE DE­
mic şi Social : U. S. A., Ucraina, Co­
rant al unui public distins“. vietică aprobă călduros măsurile care FICIENTELE EI, DELEGAŢIA SOVIE­
lumbia, Grecia, Liban şi Jugoslavia ex­
„La presse“ sub titlul „COMPOZI­ se iau pentru realizarea principiilor TICA VA VOTA IN FAVOAREA EI. piră Ia 1 Ianuarie 1917 AdumaTea Gene­
Chartei Naţiunilor Unite. In acelaş timp D. Sliawcross, delegatul britanic, s.a

BILA- Nimeni n u a făcut şi n u face
aşa de m ult p e n tru realizarea unei
păci drepte p e n tru Bulgaria, ca U ni­
unea Sovietică. PRIETEN IA CU
UNIUNEA SOVIETICA ESTE GA ­
RANŢIA PENTRU LIBERTATE ŞI
INDEPENDENŢA NAŢIONALA A
POPORULUI. NOSTRU. De două ori
în istoria poporului nostru, m arele
popor rus a înt):n s m âna sa nobilă
pen tru a ne elibera de jugul străin.
Ţi acum a, U niunea Sovietică face, în
m od sincer şi dezinteresat, to t posi­
bilul p en tru a ne aju ta să apărăm
dreptul nostru p e n tru o existenţă li­
beră şi indepen dentă şl pentru apă­ ţ i a T e l e g r a f i c ă B u l g a r ă t r a n s ­ ducţii.
ra re a cauzei n oastre drep te naţionale. m i t e : Ua I S
P r i e t e n i a e u U n iu n e a S o v i e t i c ă
e e te un f a c to r p e n tr u p r o s p e r ita ­
t e a p o p o r u l u i h u la n r . U n iu n e a S o ­
v i e t i c ă n e -a a j u t a t s ă s a l v ă m ă e
fo a n v e ite
e s te a ju to r u l
p o p u l a ţ i a . De n e p r e ţ u i t
s o v ie tic p e n tr u re-
e o n s tr u c tia e c o n o m ie i n a tio n a le
Im or fante iie iin r
a l e
PLENAREI COMITETULUI CENTRAL
AL PARTIDULUI MUNCITORESC
( COMUNI ST) B UL GAR
SOFIA 21 (A gerpres). — A g e n ­ surile pentru mărirea acestei pro­
X o e r n b r ic a a v u t IV. — Raportul lui Dobri Terpeşev
lo c s u b p r e ş e d i n ţ i a f o n d a t o r u ­
lu i F r o n t u lu i P a t r i e i , G h e o r g h i
D i m it r o v , ş e d i n ţ a c e le i d e a
1 3 -a p l e n a r e a C o m it e tu lu i C e n ­
t r a l a l P a r t i d u l u i M u n c it o r e s c
B u lg a r ( c o m u n i s t ) , c u u r m ă t o a ­
r e a o r d in e d e si:
I. — Raportul Iul V&lco Cervencov,
despre măsurile pentru colectarea
cerealelor.
V. — Chestiuni de organizare —
raportor Vâlco Cervencov.
VI. — Măsuri disciplinare — ra­
portor Dimo Dimov.
PLENARA A DECIS SA
PROFUNDA RECUNOŞTINŢA FAŢA DE
TORUL DE GENIU GEORGE E-
NESCU S’A DOVEDIT 'MARE DI­
RIJOR“, scrie : „Abonaţii concer­
telor simfonice au descoperit UNUI.
DIN MARII DIRIJORI AI EPOCEI
NOASTRE. Orchestra concertelor,
simfonice, dirijată de Enescu. putea
fi comparată cu cele mai bune din
Amercia. Enescu a şi fost, de aceea,
nevoit să repete a doua zi concer­
tul Ia Montreal.
Ieri, maestrul Enescu a început sc­
ria de concerte la Cleveland. Colo­
nia română şi personalităţi culturale
americane au făcut maestrului E-
nescu o frumoasă primire.
In ciuda presiunilor guvernului american
EXPRIME
însă, delegaţia sovietică trebue să spună
că rezoluţia prezentată de delegaţia e-
gipteană, pentru punerea pe agendă a
căreia noi am votat în unanimitate data
trecută, nu ne poate satisface. ACEAS­
TA REZOLUŢIE ESTE PREA GENE­
RALA. Ea nu citează niciun fel de date
cu privire la discriminările şi persecu­
ţiile rasiale, şi nu menţionează niciun
fel de fapte, nume sau adrese care re­
clamă atenţia noastră şi luarea de mă­
suri adecvate pentru a combate discri-
minarea şi persecuţia. SubHniind defi­
ADVERSARII COOPERĂRII INTERNAŢIONA­
LE IŞI CONT INUA JOCUL
După aceia, Adunarea Generală a tate cu Charta, trebuesc aleşi anual banul). Pe de altă parte mandatele U-
procedat la alegerea membrilor organe­ trei membri temporari ai Consiliului E- crainei şi Iugoslaviei, care în prezent
lor permanente ale ONU. In conformi­ conomic şl Social. îm puternicirile urmă- sunt membre ale aceluiaşi Consiliu, nu
rală urma să decidă cine ii va înlocui.
declarat întru totul de acord eu cele
Votarea s’a prelungit timp de câteva ore
rostite de Vâşinski împotriva discrimi­
şi a fost tendenţioasă. Este izbitor fap­
nării. care se practică încă în anumite
tul că majoritatea din Adunarea Gene­
ţări. Din păcate, delegatul britanic nu
rală se strădueşte pe de-o-parte să per­
a fost prea explicit şi nu a specificat
petueze cu orice preţ prezenţa în comi­
la ce anume ţări se referă. Se ştie to­
siile permanente al ONU-uIui a acelor
tuşi foarte bine că NUMEROASE DIS­
CRIMINĂRI SUNT FĂCUTE IN TARI
APARŢINÂND IMPERIULUI BRITA­
state fire , cum s’a constatat din expe­
rienţă, nu sc disting printr’o politică in­
dependentă (de regulă delegaţii acestor
NIC ŞI IN SPECIAL IN INDIA. UNIU­
NEA SUD AFRICANA ş. a.
state exprimă punctele de vedere ale ţă­
rilor conducătoare ale blocului anglo-
Rezoluţia a fost aprobată în unanimi­
american) ; şi pe de altă parte luptă, ou
tate. o egală persistenţă, să excludă din a-
ceste organe state care sunt conduse în
politica lor nu dc considera ţinui parti-
culariste, ci de interesele popoarelor lor
şi de interesele păcii şi securităţii inter­
naţionale (de exemplu. Columbia şi Li­
au fost reconfirmate. In aceste con;
diţii, devine de o însemnătate esenţială
lupta pentru menţinerea nezdruncinată
Ü a fundamentelor Chartei Naţiunilor fi­
nite şi a principiului unanimităţii Mari­
lor Puteri în Consiliul de Securitate,
luptă dusă în mod consecvent şi energic
de delegaţia sovietică.

mineri au declarat
c a re a f o s t d is tr u s ă de gu ver­ Rezultatul general al alegerilor este :
REPREZENTANŢII UNIUNII SOVIETICE
n a n ţ ii m o n a r h o - f a s e i f t i f i d e j e ­ despre rezultatul alegerilor şl sarci­ CARI AU APARAT CAUZA BULGA­ Columbia. Belgia şi Siria au fost alese
f u ito r ii g e r m a n i. nile Imediate ele partidului. membre temporare în Consiliul dc Se­

î n t ă r i r e a c o la b o r ă r ii n o a s tr e
e u U n iu n e a S o v i e t i c ă , a c e s t v i ­
g u r o s v e c i n , s ’a a c c e l e r a t ş i a
a s i g u r a t o d e p l i n ă î n f l o r i r e e-
c o n o m ie i n a tio n a le b u lg a r e .
P R I E T E N I A CU U X IU X E A SO ­
LA NEW-YORK AU ÎNCEPUT
II. — Raportul lui Traicic Costov,
despre rolul şl funcţiunile comitete­
lor de întreprinderi.
III. — Raportul Iul Traicio Costov
despre producţia de cărbuni şi mă­
RIEI şi să protesteze împotriva pre-
tenţiunilor teritoriale şi cererilor de
reparaţiuni ale Greciei. La sfârşitul
conferinţei Gheorghi Dimitrov a in­
format plenul despre bazele
care trebue SA FIE ALCĂTUIT NOUL
pe
GUVERN AL FRONTULUI PATRIEI.
4 0 0 .0 0 0
curitate; Statele Unite şi Libanul au
fost realese în Consiliul Economic şi So­
grevă in U. $. A. cial, iar Venezuela şi Noua Zeclandă au
fost alese pentru prima dată. Chestiu­
nea celorlalţi doi membri ai Consiliu­
lui Economic şi Social a rămas des­
PR O D U C Ţ IA D E C Ă R BU N I A ÎN C E T A T IN ÎN T R E A G A Ţ A R A . T R A F IC U L chisă.
F E R O V IA R Ş l CONSUMUL D E E L E C T R IC IT A T E MJ FO ST R E D U S E .
FR U N T A ŞU L S IN D IC A L IS T JO H N L E W IS D A T IN JU D E C A T A D E GU­
V ERN U L N O R D -A M ER IC A N
W A S H IN G T O N , 21 K a ­ N E W Y O R K . 2 1 ( R a d a r ) . pe generală. Ţoale minele din cele mai
l l ó t ’) . — C o r e s p o n d e n t u l — D in c a u z a g r e v e i m i ­ importantă regiuni carbonifere suni în­

PRIMELE CONVERSAŢII A g e n ţie i F r a n c e z e de n i e r i l o r , î n t r e a g a p r o d u c ­ chise.

P re să tr a n s m ite : ţie d e c ă r b u n e b itu m in ö s ¥
P o s tu l d e r a d io a m e r i­ d in A m e r ic a a în c e ta t c u WASHINGTON, 21 (Rador). -
Guvernul S ta te lo r Unite a h o tă rît
c a n a n u n ţă că în n o a p te a în c e p e r e de Joi d i m i ­ să citeze în fa fa ju stiţie i pe John

1 T A L O -H JG O S Î
NEW YORK. 21 (Rador). — In iţia ­
tiva ita lia n ă de a in tra în contact cu
delegaţii iugoslavi dela N ew -York
p en tru a discuta problem ele în legă­
tu ră ou tra ta tu l do pace cu Itália a
fost p rim ită favorabil de delegaţii
iugoslavi care au avut Miei outi o
lungă şi am icală conversaţie cu re­
prezentantul italian, — declară
com unicat italo-iugoslav dat publici,
lă ţii M iercuri seară.
un
Comunicatul spune : „D. Pieră
Quaroni, am basadorul Italiei la Mos­
cova, ce se află acum la N ew -York. a
făcut o vizită M iercuri d-lui Stance
Simici, m inistrul de afaceri străine
ai Iugoslaviei p en tru a com unica
urm ătoarea h o tărîre lu ată de comi­
sia tratatelo r dope lângă A dunarea
Constituantă Italian ă delegaţiei iu­
goslave :
„Comisia tratate lo r şi-a ex p rim at în
A V E
u n anim itate sp eran ţa că vor începe
conversaţii directe în tre Iugoslavia
şi Italia şi că ele vor putea fi duse
cu sucues în tr’un sp irit de cooperare
în tre cele două ţă ri”.
D-nii Simici, Quaroni. Sava Kosa_
novici, am basadorul Iugoslaviei la
W ashington, şi Ales Bebîer, m inistrul Americană a Muncii a condamnat şi din minele de huilă, au început să
adjunct al afacerilor străine al Iugo­ ea atitudinea guvernului faţă de lohn părăsească lucrul în mine,
slaviei au av u t o îndelungată şi Lewis.
cordială întrevedere”.
d e M ie r c u r i s p r e d o i , la n e a ţa . Lewis, cunoscutul le a d e r al m iş­
o r e le 2 4 , a fo s t d e c la n ­
ş a tă g r e v a a 4 0 0 .0 0 0 m i ­
n e r i a m e r ic a n i.
cării m uncitoreşti, sub in cu lp area
LONDRA, 21 (Rsdio). — Greva din de „u ltraj com is îm p o triv a m agis­
industria minieră americană este aproa­ traţilo r".
Se angajează o Suptă până Ea capăt între guversaufi american 0 Biroul politic al P artid u lu i
Com unist F ran cez a pus la
punct p ro g ram u l d e g u v ern ă­
şi sindicatele muncitoreşti m ânt, pe c a re îl va sup u n e a-
p ro b ă rîi C om itetului C entral al
partid u lu i, convocat p en tru
WASHINGTON (AFP). — Federaţia semn de solidaritate cu tovarărşii lor WASHINGTON, 21 (Rador). — O d a ta de 27 Noem brie.
nouă ameninţare apasă asupra Sta­
telor Unite : 76.000 mineri din Penn­ . Miho Marinko a format noul
p este
! 8.000 dintre ei neprezentându-se joi
William Green, preşedintele Fede­ i la lucru.
sylvania au declarat că vor face grevă
dc solidarizare în cazul când John Be-
wiş va fi arestat.
Ö I sloven.
£i Louis Saillaut, secretrrul Fede­
raţiei Americane a Muncii, a declarat raţiei Sindicale Mondiale, a declarat

IUGOSLAVIA denunţă GRECIA drept un focar de război
BELGRAD, 21, (Rador), — TANJUG
transmite :
De o bună bucată de vreme, presa
reacţionară greacă duce o campanie
furibundă împotriva Republicei Fede­
rale Populare Iugoslave în scópul de
a arunca răspunderea pentru greaua
situaţie. internă din Grecia erei aţă de
teroarea monarho-fasciştilor asupra
Iugoslaviei, prezentând-o astfel ca tur­
burătoare a păcii, tinzând astfel să
dăuneze prestigiul de care această Re­
publică se bucură în lume
Caracterul diversionist al provocărilor guver
să nici baionetele, nici închisoarea
,.nu vor servi pentru a se extrage
o tonă de cărbuni".
că F. S M. îşi va spune cuvântul a-
snpra persecutării şi lipsei de drep­
turi a muncitorilor iranieni.
In ceeace priveşte aceste acuzaţii este I Deaceea monarho-fasclştii greci, răs-
de ajuns a se menţiona declaraţia făcu- j punzători de situaţia pe care au provo-
Green a criticat dealtfel guvernul
că nu a încredinţat conflictul spre
Declaraţiile lui Jean-Richard- ® Comisiunea bulgară însărcinată
cu redactarea proectului de Consti­
tuţie cuprinde şi opt membrii ai opo­
tă de către însuşi comandantul celui de i cat-o prin teroarea şi crimele săvâr-
al treilea corp de arm ată greacă, gene- >şite, încearcă să arunce vina pe spina-
ralul monarho-fascist Ventiris, care se ! rea altora, voind astfel să înşele pro-
afla în fruntea detaşamentelor greceşti | PŢiul 'or popor şi opinia publică mon-
rezolvare ministerului muncii sau bi­
roului de arbitraj.
SE PARE DECI CA SE ANGAJEAZA
Bloch la B e lg r a d ziţiei.
O delegaţie finlandeză se află
în drum spre Bulgaria.
O LUPTA PANA LA CAPAT INTRE GU­ BELGRAD, 21 (AGERPRES).. — A- putea fi adresate tuturor artiştilor pro­ © Ziarul iranian „Rahbar” scrie
ce efectuau operaţiile de „epurare în ^ TOATE PROVOCĂRILE INDREPTA- VERN ŞI SINDICATELE MUNCITO­ Qeriţia Tanfug transm ite: Scriitorul gresişti’-, a spus, în concluzie Jean Ri­ că societăţile petrolifere engleze in­
Maccdonia şi Tesalia şi care a declarat ' TE ÎMPOTRIVA IUGOSLAVIEI CA Şl REŞTI. francez. Jean Richa.rd Bloch, care a chard Bloch. tervin în alegeri, împărţind buleti­
că este inexact faptul că partizanii greci î GREAUA SITUAŢIE IN CARE CA ŞI Declaraţia lui Green lasă dease- I
asistat în calitate de delegat al Fran-
ţei, la Congresul scriitorilor din Iugo­
ne dc vot la diferite persoane sus­
pecte.
primesc arme din străinătate şi că sunt
comandaţi de străini. ŞITA DE CĂTRE MONARIIO-FASCIŞ-
S A x lt meni să se înţeleagă că orice încer­
care din partea guvernului de a re­
curge la presiuni contra minierilor
I
slavia, a ţinut o conferinţă la Belgrad,
asupra literaturii franceze moderne
Parlizasiii formează
© Trei depozite militare au fost
asvârlite în aer de partizanii spa­
TI1 GRECI, DOVEDESC CA ACUZĂRI­ D, Bloch a subliniat, cu această oca­ nioli la Bcrcelona.
LE ADUSE IN FAŢA CONSILIULUI ar putea să determine greve de sim­ zie, că toţi scriitorii, cu excepţia ace­ % Ministerul de războiu britanic a

nulul T saldaris
DE SECURITATE AL ONU-lui ÎMPO­
TRIVA GRECIEI MO NARHO-FASCIS­
patie declarate din celelalte sindi­
cate din Federaţia Americană a
lor cari au colaborat cu ocupanţii s’au
apropiat de popor. armata naţională dezminţit ştirea după care o divizie
aeropurtată ar urma să fie retrasă
TE CA FIIND UN FOCAR DE CON­ Muncii. D-sa a mai i-orh't si dp blocul re- din Palestina.
Totuşi este evident că toate aceste ca­ TA A POPORULUI GREC SE PRODU- FLICTE ŞI DF AMENINŢARE A PA­
CE ATAT IN MACEDONIA CAT ŞI TN Cil IN ACEASTA PARTE A EUROPEI,
Conducătorii CIO-u!ui au şl arătat
că sindicatele lor sprijină în întregime
acţiunii care există azi, în literatura
ţării sale şi in rândurile căruia se gă­
democrată greacă gţ Organizaţiile clandestine evre-
eşti au îm părţit manifeste declarând
lomnii ş i. provocări îndreptate împotri­ seşte André Gide, că. războiul civil din Palestina, va
va Iugoslaviei nu sunt făcute J a întâm­ TESALIA; PELOPONEZ Şl CHIAR IN . SUNT IN ÎNTREGIME JUSTIFICATE. pe minieri.
plare. In Macedonia unde trăiesc mai CRETA. GUVERNUL MONARHO-FAS-1 Iugoslavia nu poate decât regreta D. Bloch a expus apoi impresiile sale ATEN A, 21 (Rador). — Joreşpon- continua atâta timp cât trupele bri­
ASTFEL DOUA VASTE ORGANIZA­ dentul Agenţiei Franceze d ^-P re să tanice vor rămâne tn ţară.
mutle sute de mii de macedoneni, mo- CIST GREC A FOST OBLIGAT CHIAR faptul că Consiliul de Securitate rŢa ŢI! SINDICALE PAR SA SPRIJINE PE asupra congresului scriitorilor din fii-
narho-făsciştii terorizează populaţia goslavia si asupra convorbirii pe care transmite: D. Tsaldaris a fost silit să-şi
CA APLICE
SA » p i r n r IN A r r - c T E REGIUNI
t n ACESTE P E C T T T N T LE
tu
ţi ,rţrj
u a t care
î n s ear
s l uputea
nea faeea n u l înceteze
a c e s t a h noul
o ta- LEWIS PENTRU A FACE SA DEA GREŞ a avut-o cu mareşalul Tito In tr’un m anifest a cărui publicare scuze dela opoziţia elenă, pe
slavă. încât poporul este obligat pentru EFORTURILE GUVERNULUI DE A ÎM­ care o calificase drept „antinaţio­
a-şi apăra viaţa să se refugieze prin GEA MASURILOR EXTRAORDINARE provocări din partea Greciei monarho- „Am avut onoarea, a declarat d-sa, a fo st interzisă de către poliţie, şefii
păduri, punându-se acolo în apărare. INFIINŢAND ŞI CURŢI MARŢIALE. ‘ fasciste. PIEDECA DESIANTUIREA GREV3I IN să stau alături de marele vostru om de nală”.
INDUSTRIA CAREONIERA. partizanilor proclamă că constituesc A In Indochina s’au produs grave
Chiar în Grecia organizaţiile demo­ stat, pe care întreaga lume vi-I invi­

ffclaţiile g rcco -ln g o sla ie

cratice sunt persecutate. Cei mai buni
patrioţi greci sunt asasinaţi. După de­
claraţiile medicilor organizaţiei UNRRA
care au vizitat lagărele de concentrare
din Grecia, declaraţii care au fost pu­
blicate şi de revista engleză „Econo­
mist* din 12 Octombrie 1946, NUMĂRUL
DEŢINUŢILOR TN GRECIA, ESTE DE
50.000:—100.000.
Deaceea nu este de mirare dacă astăzi
poporul grec se ridică împotriva guver­
nului pe care nu-1 doreşte, şi care îi
..armata naţională dem ocratică” şi incidente Intre militarii vietnarnieni
diază. Am ascultat pe mareşal când se
dezm int fa p tu l de a fi în legături cu
Primele efecte ale adresa scriitorilor dv. Cuvintele pe care
le-a adresat scriitorilor iugoslavi ar ţările străine.
şi francezi.
grevei
mf
ii ru p te?
NEW YORK, 21 (Rador). — Clădirile
municipale din Neu) York au rezerve
LONDRA, 21 (Rador). — După că se dă sp rijin din s tră in ă ta te dc cărbune pentru 100 de zile ; totuşi,
cum anunţă Radio P rag a, a ta ş a ­ p a rtiz a n ilo r greci din m unţii Gre­ mici întreprinderi industriale nu posedă
tul dc presă iugoslav la P rag a, a ciei de nord, vor duce la ru p e ­ rezerve de combustibil decât pentru o
d e c la rat la o c o n ferin ţă de p re să
că „ultim ele ieşiri ale ce rc u rilo r re a re la ţiilo r diplom atice în tre Iu­ săptămână şi se tem că vor fl obligate

m.cuD IIT IfMmmÎNSĂRCINAI

este impus, luptând împotriva lui cu să-şi înceteze activitatea după o săp­
armele în mână. ACEASTA REZISTEN- oficiale greceşti", c a re au p retin s goslavia şi Grecia.
tămână de grevă.
Pe de altă parte, ’ direcţiunea unui

HanciLorimcachineză se opune
mare concern de hoteluri din New York
anunţă că îşi va transforma cât mai u r­
gent cu putinţă sistemul de încălzire
centrală, pentru a folosi păcura în locul

mmnoului
cărbunelui.

lcn d iii(clor de sp argere a u iiilâ ţii sa le Până la orele 11 şi 30 (ora locală) nu

s’a semnalat nici un incident în întreaga
ţară.
P R O T E S T Â N D ÎM P O T R IV A M A N E V R E L O R G U V E R N U L U I K T O M IN T A N G U
L U I, P R E Ş E D I N T E L E F E D E R A Ţ I E I C H IN E Z E A M U N C II A

SHANGAI, 21. (Agerpres). — TASS

C U IN A
P A R A S IT

tă asupra Federaţiei Chineze a Muncii; mulţumit din această cauză, guvernul

transmite; Preşedintele Federaţiei Chi­
neze a Muncii, Cluihsueh Fan, a făcui
o declaraţie, în care a demascat încer­
cările făcute de către guvernul Kuo-
mintangului de a distruge unitatea mun­
citorimii chineze şi forţa Federaţiei
Chineze a Muncii, prin desfiinţarea sin­
dicatelor din regiunile eliberate, aflale
suh conducerea comunişiiior chinezi.
Având în vedere presiunea exercita­
în SCOPUL DE A 0 FORŢA SA ÎN­ Kuomintangului a încercai să mă ares­
TREPRINDĂ 0 ACŢIUNE FĂŢIŞE teze.
ÎMPOTRIVA PARTIDULUI COMUNIST Guvernul lui Chang-Kai-Shek a ame­
CHINEZ, a declarat Chuhsueh Fan, am ninţat că va publica declaraţii în nume­
părăsii China. le Federaţiei Chineze a Muncii, prin
Guvernul a Încercai să mă silească să care se condamnă Partidul Comunist şi
iau parié la Adunarea Naţională nede­ Liga democratică. TOTUŞI, FEDERAŢIA
CHINEZA A MUNCII NU VA CON-
mocrată şi uniiaterailă chineză, CARE
SINŢI NICIODATĂ LA UN ASEMENEA
NU REPREZINTĂ NICIDECUM DO­ ACT SI NICI MUNCITORII NU VOR
RINŢELE POPORULUI CHINEZ. Ne­ TOLERA ACEASTA.
în t r e p r in d e r ile „ S C R IS U L L IB E R ”, S ir . B e lv e d e r e Nr. 6, B u c u r e ş ti
Noi greve în perspectivă
LO N D RA, 21 (Radio). — Conducă­
torii m inieri din m inele de antracit
GUVERN BULGAR
SOFIA, 21 (AGERPRES). — Corespondentul Agenţiei Agerpres trans­
au dat avertism ent că şi ei vor de­
clara grevă dacă se va lua m ăsuri
mite prin telefon :
în contra lui John Lewis. Intre tim p, „Azi la orele 18 Preşedinţia Republicei a primit pe d. KIMON GHEOR­
G uvernul a luat m ăsuri să se redu­ GHIEV care a prezentat în faţa Adunării Constituante demisia Cabinetului
că traficul feroviar şi consumul de
electricitate p en tru ilum inat în tr’u-
bulgar. Guvernul bulgar a fost însărcinat să continue girarea afacerilor sta­
nele oraşe. tului
★ După aceea Preşedinţia Republicii a încredinţat lui GHEORGHI DIME
NEW YORK 21 (Rador). — Munci­
torii din minele de antracit din Wil­
TROV, PREŞEDINTELE FRONTULUI PATRIEI. UN MANDAT NELIMU
kes Barre, din statul Pensylvania, In TAT PENTRU FORMAREA UNUI NOU GUVERN. _______

TOV. GH. G H E O fcG H IU -D E J
ro stin d tr-şi c u v â n t a r e a
fiarele mcclin
forţele r
ASPECTE
U rcat pe o m asă, în/tr’uin colţ al
tribunei, contem plam tabloul viu,
de o grandioasă frum useţe, care
m i se oferea p riv irii Contem plam
spectacolul acesta unic şi — In a-
celaş t m p — căutam expresia c a ­
re să red ea în chip plastic im a­
ginea tabloului pe care — p riv i­
rea m ea îl cuprindea. Şi m i-am
am in tit de o vori)ă, care m i-a în ­
câ n ta t m ai mulit copilăria: Lume
— câtă fru n ză şi iarbă-...
Lume, câ tă frunză şi iarbă! Ca
în poveştile m inunate auzite în
copilărie, norodul în treg s’a strân s
lieâvallma — să prăznuiasoă m a­
rca lui izbândă. Şi — to t asemeni
poveştilor populare —. e o după
am iază lum inoasă, pe cure toam na
a împodobit-o cu toate frum use-
i> c ei.
P riv irea cuprinde ju r-îm p reju r
!i. ga P aţă a N aţiunii — care p a­
re acum o m are, un ocean de ca-
3. peste care ră sa r catarge cu
n u ri fâifâitoare. E o m are nes-
. şită. care şi-a ieşit din lim an
şi acum îşi trim ite apele — miile
şi miile de capete om eneşti — pâ-
p", dincolo, spre Sf. Ghedijgbe şi
rV-moace — spre dealul Fatri&r-
h ci-
E lum e m u ltă adunată aici —
peste ju m ă ta te m ilion de oam eni—
o popor ul Capitalei, sunt bărbaţii
şi fem eile şi tin erii — care trăesc,
muncesc şl visează în oraşul a - [
cesta m are, — ce au venit astăzi
ră,-şj. sărbătorească victoria!
Ei au venit să-şi sărbătorească
victoria, ei au venit să afirm e în
văzul Şj, auzu] tu tu ro r legătura
adâncă şi de nezdruncinat care
există în tre popor şi aleşii săi,
în tre ţa ră şi guvernul el.
D eaceea se află aici dna lângă
om, tru p lângă tru p şi — m u l.
m ult — inim ă lângă inim ă, m ul­
ţim ea aceasta fream ătăto are veselă
cntuziastăl.
C h ip u ri şi. în tâ m p lă r i
d e o s e b it e
La început, m area p a te u nifor­
m ă în copleşitoarea ei im ensitate.
Dar, trep tat, ochiul se deprinde cu
priveliştea şi pbate descifra chi­
p u ri şi în tâ m p lă ri deosebite. Iată -
în colţul acela din dreapta, ce
p are ca o m in u n ată broderie d an ­
telată: e u n grup de fe te şi femei
tinere, îm brăcate în pitoresc cos­
tu m naţional. Din m ijlocul lo r ră ­
sare tov. A lex an d ra Sidorovici. Ea,
aleasa lor, d ep u tata femeilor, a
dezlănţuit u n val de entuziasm
care se extinde acum în cercuri
to t m ai largi»
D inspre _ P iaţa S enatului apare
un cortegiu ciudat: o coloană de
lă u ta ri dâre înaintează cântând
din toate instrum entele, dela vi­
oară şi ţam bal şi p ân ă la fla u t şi
nai. Iar de ju r în p reju ru l său,
lîiulţim ea s’a leg at îmtr’o horă tu ­
m ultuoasă oare creşte ou fiecare
în vârtitură.
A proape de tribună, s’au în şirat
corurile m uncitoreşti. In tre ele se
află şi corul Operei. Un m uncitor
chipeş, cu căciulă ţurcăneasdă pe
cap, dirijează şi fan fa ra C-F.R. a-
com pâniază ou nădejde.
V ic to r R u ssu
C ontinuare în pag. IH -a col. 5-6-7
SERIA n i— ANUL XVI- N r , 686 n -* « •« şq q L0
I, V. STAU«
PBO CETiBi nrrv w a r n t a r iu b u x it i.
Director» V . răspunde telegra­
mir! CONSTAmiSGü
TELEFOANEl
Centrala S-28J66
mei de feiicitare
Lunar
Tipografia MM»
abonam ente
W 6-000
a 0.0. a! P. C- R-
C om iütetului C e n tr a l
S Â " S S '. a l P a r tid u lu i C o m u n ist
Lunar W 6.000 R om ân
Redacţia şl aamtabtraţl»
Strada BehredeH N». 0 T t-u c u re şti
Oont ta Cec Na, MM!
Taxa postată plătită tn numerar Mulţumesc pentru felicitările
cont aprob. Dir. O-te P. 1 »• exprimate cu prilejul celei de ct
Nr. «6.578/9«
29 aniversări a Maréi Revoluţii
Socialiste din Octombrie.
I. S T A L IN
PESTE Scrisoarea unui
student român din U.R.S.S.
500.000
C E TĂ Ţ EN I LA
„Ne bucurim de toata ospitalitatea unui popor t a
şi muncilor*
L en in g rad 20.X.1946 însuşi, va trebui să le pun acasă, în
S tim ate prietene M agheru, serviciul poporului. De aceea m ă stră-
Deşi cu oarecare întârziere, pe care duesc din răsputeri ca să ju stific pe
te rog să m i-o scuzi, îţi scriu p en tru deplin încrederea care m i-a fost a-
a -ţi m u lţu m i că m i-a i dat putinţa, cu cordată, trim iţâ n d u -m ă aici şi sper că
a ju to ru l D -tale, să m ă a flu aici. V i­ după u n an m ă voiu putea înfăţişa cu
sul pe care l-a a vu t şi tatăl m eu încă rezultate frum oase.
de tânăr, de a putea m erge în ţară Şi acum câteva cu vin te despre fe ­
Care evoluează spre progres, a d eve­ lul cum trăim aci atât eu, cât şi co­
n it o realitate nu p en tru el, ci p en tru legii m ei din Leningrad. A r fi m u lte
copiii lui. P rin lupta m ultora am p u ­ de spus, dar este suficient să spun
tut, însfârşit, să ajungem să studiem că, ne bucurăm de toată ospitalitatea
aici, să cunoaştem binefacerile nouii unui popor b un şi m uncitor. A m fost
orânduiri socialiste după 29 de ani îm părţiţi la d iferite institute. De
de existenţă. exem plu eu, sunt la In stitu tu l de M i­
ne din Leningrad, un u l dintre cele
M i se deschid m in u n a te perspecti­ m ai apreciate din întreaga lum e, şi
ve de stu d ii în m eseria pe care o voiu urm ez cursurile F acultăţii de E xploa­
avea, aceea de inginer de m ine şi îm i tare a Zăcăm intelor de Cărbuni, cu
dau p erfect de bine seama că aceste specia lita tea : lucrări subterane. A m
cunoştinţe şi altele pe care m i le voiu fo st p rim it în anul III şi m i s’au re­
cunoscut toate exam enele. Până în vă ţ
ruseşte, voiu putea să-m i dau exam e­
D. tir. PETRU GROZA, preşedintele Consiliului de Miniştri, nele în fra n ţu zeşte şi chiar în rom â­
neşte. Săptăm âna viitoare dau un
a declarat: • f, :?l. Î-. * . *„ i_>•..
•*> .•* m- FVP ' - *«
V -■ iji
exam en în lim ba română.
Fiecăruia dintre noi ni s’a dat câte
un profesor de lim ba rusă care ne
Unirea tuturor forţelor democrate din această ţară ne-a dat această bi. predă două ore pe zi. Unora dintre
colegi le predă prin interm ediul lim -
ruinţă care ne face ca de aci încolo să putem să ne prezentăm cu capul bei franceze, iar m ie chiar în lim ba
română.
sus şi în faţa acelor care până acum au pus la îndoială drepturile noastre L ocuim câte unul sau doi în tr’o ca­
m eră cu tot confortul şi cu toate ser­
Cetăţeni, plugari cari au m ă rşălu it în fa ţa u r­ poporului şi cinste i se cuvine pentru viciile necesare. La masă m âncăm
nelor îm preună cu pro letariatu l p e n . I consolidarea forţelor dem ocrate din
A ceastă zi splendidă ne găseşte azi tr u a-şi m anifesta voinţa, să m u lţu ­ ţară. Apoi arm ata popom ui care n straşnic : m ărturisesc că tim p de trei
m ai uniţi ca oricând. Văd în ju ru l 1 mesc fem eii rom âne. Profitorii isto­ devenit a noastră, a tu tu ro r si va ră­ ani cât am fo st stu d en t la B ucureşti
n o stru încrederea» pe oare acest po­ rici, oameni mici la suflet, nu se îm ­ n’am m âncat nici pe sfe rt ca aici. A -
por a m anifestat-o alaltăeri p e n a u pacă cu gândul că de aci încolo fe­ m âne pen tru totdeauna de aci înainte vem o.celaş regim, ca şi studenţii so­
m unca noastră. A ceastă m anifestaţie meia păşeşte egal în d rep tăţită alătu ri în slujba num ai şi num ai a poporu­ vietici, prim im câte o bursă de 500
estető garan ţie că noi vom duce lupta de bărbat» în toate d repturile ei de lui. Ctn6te ei şi toate u rările noastre ruble p6 lună, din care ne plătim
p ân ă la biruinţă. Vom duce această cetăţeana. Noi am av u t încredere în pentru ca să-şi co n trare d ru n u u i. m,asa cca. 400, aşa că ne m ai răm ân
lu p tă în a in te până vom sm ulge din femei şi n u n e-am înşelat, fiindcă fe- canid politica intereselor naţionale a- ţţm 100 ruble pe lună, care ne sunt su-
rădăcinii şi ultim a buru ian ă de reac- meile acestei ţă ri m uncitoare din u- ; lături de cei cari muncesc în această
ţară pentru reconstrucţia ţării noas.
ciente pentru m icile cheltuieli.
ţiune, de şovinism şi d e u ră din a . ] zine şi fabrici, depe ogoare, sutele şi Dela in stitu te (aşa se num esc în
ceastă m inunată ţară, din această m i­ sutele de mii de albine harnice, in­ t.re. Această unire a tu tu ro r forţelor TJRSS unele fa c u ltă ţi) ni se dau de
n u n ată g răd in ă care se num eşte Ro­ telectualele, luptătoarele, au m ă' ră- democratice din această ţa ră ne-a dai toate, începând dela creion şi până la
m ânia. j luit toate în coloane alătu ri de b ă r­ b iru in ţa pe care alte ţă ri în condiţii cel m ai com plicat tratat.
sim ilare n ’a cunoscut-o, b iru n ţă care V ’am ruga, dacă se poate, să na tr i­
In ^calitatea m ea de preşedinte a l baţi pecetluind voinţa unui po-por, ne face ca de aci încolo să putem să m iteţi pe aici ziare şi reviste pentru
adunării, treb u e să încep prin a m ul- I U rez fem eilor să-şi păstreze acest ne prezentăm cu cnpi.1 sus si în faţa a fi. informaţi, de situaţia în ţară. de­
ţumi în numele colegilor mei cari au ei am de lu p tă p en tru a putea salva acelor cari până acum au pus 1« în ­ oarece la rădic nu se prea pot prinde
făcut m uncă cinstită alătu ri de voi, pacea ţării noastre şi a tu tu ro r popoa­ doială d rep tu rile noastre. bine posturi,o rom âneşti.
să m ulţum esc p ro letariatului, să m u l­ relor conlocuitoare pacea p entru o- De acum încolo nim eni de
ţum esc F rontului Únic M uncitoresc m enirea întreagă. M ulţumesc to t a s t­ 12u I cn* A 5sjţ “ f au»
(■((lăuze), să m ulţum esc plugarilor, fel rep rezen tan ţilo r bieerîcei. Biserica
(«ţlauze), pe slab nu va p u tea să nu tie Lsriisgrad
ni
nesfârşitelor coloane de m ilioane de cu preoţim ea ei este piusă în slujba te a m a de noi.
Tov. GHEQRGHE GHEORGHIU-DEJ, primul ales al poporului P i r l m s s ü h s ”t
în Capitală a spus: sdI C e f e « ’ '* ;? :
PI!
ţH W 'H
„Acei care au alcătuit p'atforma-program şi şi-ai luat înaintea ţării an­
gajamentul de a o înfăptui, şî-l vor respecta cu toată hotărîrea”.
li ii U lii i:i P ţ?
tim p o d o v ad ă p en tru cele­
D om nule prim-ministlrii, dom nilor I u b iţi c e t ă ţ e n i, m a i D. P e tr u G roza, p r e ş e d in te le C on si li u lu i d e M iniştrii la m a re le m e e ­
m iniştri, iubiţi ostaşi,
P erm iteţi-m i să m ă folosesc de a-
lalte p o p o a re că poporul
m ân este h o tă rît s ă m earg ă pe
calea d em o craţiei, pe ca lea
ro ­
în ­ v
m
o
u
r
l t n u -m i în g ă d u i s ă
b e s c ; m ă m ă r g in e s c
tin g a l V icto r iei D e m o c r a ţie i m
cest p rile j p entru a transm ite cele
m ai călduroase m u lţum iri tu tu ro r c ep u tă în ziua de 23 August Şi
p ecetlu ită în ziua de 6 M artie
s ă a fir m cu tă r ie că
acelora cari p rin votul lo r au asigu­
1945. a c e i c a r i a u a lc ă tu it Milioane
ra t victo ria B. P. D. în aceste ale­
Cu toate sfo rţările p artid elo r „isto­ p la tfo r m a -p r o g r a m şi de Cehi şi
geri.
A ceastă victorie dovedeşte
m ai m u lt că forţele cari
odată
rice“ de a îm piedica
aJIcătueşc norm ală a alegerilor, poporal
desfăşurarea
tru a respins ou to ată hotărârea aceste
nos­
ş
a
i-a u lu a t în a i n te a ţ ă r ii
n g a ja m e n tu l d e n, €c. Siovaci săr-
Dătoresc azi
a cincize-
B. P. D. su n t strân s legate de popor,
încercări şi a obţinut o victorie m a­ în f ă p tu i , ş i-l v o r r e s ­ cea aniver­
că reprezin tă interesele şi n ăzu in ­ sivă. p e c ta c u to a t ă h o t ă r î ­ sare a lui
ţele poporului rom ân. Clement
Cea m ai b ună recunoştinţă pe G u vern u l ca re v a fi r e a . REPREZENTATIVII lalţi doi deputaţi liberali
care au intrat în P arla­
gazine evrec,:1
întâmplător, unul din Gottwald,
care reprezentanţii aleşi ai poporului a lc ă t u it , a j u t a t d e p r i ­ Să trăiască Blocul P artid elo r D e­ D-nii miniştrii M. Rom-
niceanu şi Em. Haţjega-
ment din totalul de 414
candidaţi ai partidului,
primii candidaţi pe. lis­
ta PNŢ era d. ing.
primul
nistru .
mi­
al
o pot avea fa ţă de poporu] rom ân
va fi acea dé a-şi respecta an g aja­
m u l P a r la m e n t li b e r m ocrate şi victoria sa în a le g e ri! nu, surmenaţi în urma sau pe onorabilul d. Puiu loan, fost director Cehoslova­
m entele pe cari şi le-au lu a t şi a- a le s a l ţ ă r i i , l e g a t (aplauze) T răiască u n itatea de luptă intensei activităţi guver­ Haţieganu, proaspătul al Căminului Legionar ciei şi pre­
s t r â n s d e m a s s a a le g ă ­ iască a clasei m uncitoare (ap'auze), T ră ­ namentale memoralistice, căzut în fruntea listei al Şcolii Politehnice . şedinte al
n u m e : de a aplica eu stricteţe au cerut să fie lăsaţi la maniste la Cluj. CIUDATA D ISC R E ŢIE
p latform a program . to r ilo r , l e g a t d e î n t r e ­ m e’s rom ţărăn im ea noastră, trăiască fe­
ână (aplauze), trăiască in te­ vatră. COINCIDENTA
Niciunul din ziarele o-
Partidului
Comunist
Im p o rta n ta ac e ste i victorii g u l p o p o r , v a r e z o lv a în lectu alitatea Noua situaţie creată în
In ziua alegerilor, re voziţiei nu publică re- Cehoslovac. Ei îşi îndrea ptă gân­
d e p ă ş e ş te cu m ult g ran iţele î n t r e g i m e p r e v e d e r i l e Rom ânia demţăocrată rii noastre! T răiască
şi independentă,
urma acestui fericit eve­
nim ent e examinată de prezentanţii partidelor
de „ordine“ au activat
ultatele alegerilor. dul cu recunoştinţă spre acest
tă rii n o a stre . Ea e ste în ac e la ş p la tf o r m e i- p r o g r a m * (apilawse). „Libera lul“ de eri în tr’un Poate că nu le-au a- nume care' rămâne legat d e o pe-
articol intitulat : „Sfâr­ intens la Focşani şi nu­ flat ? Vioadă istorică a poporului vecin
şitul guvernului repre­ mai măsurile .,abuzive‘ Sau poate că dat fiind
ale autorităţilor i-au im şi prieten, şi care reprezintă voinţa
zentativ“. marele succes repurtat, covârşitoarei majorităţi a unui
poporului ron.ân va bucura
Cu alte cuvinte guver­ piedecat să dea tot ran­ n’au calculat încă numă­
nul a încetat să mai fie damentul rul exact al deputaţi­ popor ce vrea să-şi construiască
viaţa p e baze politice, ec o n o ­
„reprezentativ pentrucă Totuşi eforturile nu lor?
i s’a retras sprijinul unor le-au fost întru totul Sau să fie cenzura de mice şi sociale noi şi progresiste.
figuri atM de „reprezen­ lipsite de roade: au vină care nu-i lasă să-şi încă din 1920, când a fost a ’es
pe toţi
tative“ ea cea a d-lui fost atacate şi devasta­ trâmbiţeze victoria? preşedinte ai Partidului Com*.-’st
Ronjniceabu care se re­ te un sediu al blocului, Cehoslovac, Gottwald a afrms? că
prezintă pe d-sa plus cei­ o sinagogă şi şapte ma­ T udor •t,v,u statut cehoslovac trebuie >.... -it
p e noi baze, iar lupla Iu:, ezre se
confundă cu însuşi lupta Parti­
Corespondentul special Ia Bucureşti al ziarului „Pravda” despre rezul­ dului Comunist Cehoslovac, a fost
tatul alegerilor din România IN P A G IN A 11 l- a s
toată închinată acestui scop. Se
p o a t e afirma că nu există fază în
MOSCOVA, 22 (Radon). — Agenţia TASS tra n sm ite : evoluţia Partidului Comunist C e­
Com entând re z u lta te le al eg erilo r din R om ânia, c a re au ad us o victo rie s tră lu c ită „Blocului e Lista deputaţilor comunişti. hoslovac în care cuvântul său să
P a rtid e lo r D em ocratice”, L eontiev, coresp o n d en tu l sp ecial la B u c u re ş ti al ziarului PRAVDA, scrie: nu fi jucat un rol hotărîtor. De-
mascând necontenit reacţiunea
înfrângerea partidului libera! Bră- Cel mai mare partid al moşierilor şi Timp de mai multe decenii, ţara a • Comisia Centrală electorală a începui veri­ trădă toare şi războinică, Clement
tianu reaminteşte de înfrângerea conser­ baronilor financiari, din România, care fost condusă de digestia lui Ion Bră- Gottw ald a arătat pericolul hitle-
vatorilor în România, după primul răz­ atâta vreme a condus destinele ţării,
ficarea dosarelor electorale.
boi mondfal. Cont'nuai'é în pag ccl. 5
părăseşte acum scena istoriei. C ontlnuare In IV-a col. 1-2
k c/V •• % V O & Â ? '"A P ^ ^ ^ ,r ' N, s í ' . .. '
•*-•■< i' -’rv. *. -y .y / Ş . >,.v ■...*. y.-.-y, “fi
A-: •■<$£
mm-**
:• v» -y'>
X&V.•■■<Py\y .
-&' V
. •''
k- M
{toste o jumătate milion de cetăţeni, din Capitală aclamă victoria forţelor democrato
(M.-ăM,'. /gs
A.

T Á R Á N ) isi
Singurul drum pentru plugari:
fr ă ţia cu m u n c ito r ii
DeSa twi capăt la altul, tara în­
treagă, ţara adevăraţi), popseul
muncitor dela oraşe şi sate sărbă­
toreşte astăsi marea biruinţă asu­
pra duşmanilor lui de veawri.
împreună cu ruupeitarii d®la ora­
şe plugarii depe întreg cuprinsul
României sunt eu t»ti cuprinşi de
bucuria nemărginită pe car* orice
luptător o simte după câştigarea
unei bătălii lungi şi grele,
Căcj lnpta câştigată la 19 Noem-
brie n’a fost uşoară. Duşmanul a
fost dânz şi viclean. In tot timpul
acestei lupte, moşierimea şi parti­
dele oi au căutat, să hnpjedice şi,
mai apoi, să desfacă şi să sape
frăţia dintre ţărani şi muncitori,
frăţie în care ciocoii manişti şi
brătienişti vedeau cea mai maro
primejdie pentru ei.
Frăţia dintre muncitori şi ţă»
răni, reprezentată prin guvernul
Groza le-a dat în Martie 1945,
c.oco lor o lovitură de moarte, prin
reforma agrară.
Au trecut de atunci 20 de luni
în cari lupta a continuat totuşi eu
multă dârzenie.
Ciocoii expropriaţi şi ufljeltde
lor n’au lăsat greutate şpu lipsă a
ţărănimii xefolcsită, n’au scăpat
nie’un prilej pe care să nu încarce
să-l folosească pentru rceâşriganoa
moşiilor.
CâG ins! multe arături
d i toamnă
Tim pul este inain fat Din cauza se­ gheţul. In felul acesta plantele în să­ noastre. Decenii deardndul, In tlmp-
cetei prelungite m u ic ile câm pului au m ânţate prim ăvara, avân d mal m ultă
început târziu. Trebuesc insă folosite umezeală, pot să încolţească şi să se
toate mijloacele ea a ră tu rile şi însă- desvolte ch iar d ao i n u va ploua im e­
m ânţările de tcansnă să fie duse 1* diat. E ste luoru îndeobşte cunoscut
bun sfârşit. N umai in felul acesta că se recoltează cu 20 la su tă mal
vom putea în lătu ra p entru viitor u r­ m ult depe locurile ara te în ain te de
m ările secetei, Insă chiar dacă în ­ venirea iernii. P e lângă acestea, vitele
săm ânţăm toate locurile pe care 1« de m uncă su n t acum în putere. Din
avara in plan pen tru toam na aceasta, iarnă vor ieşi slăbite pentrucă, din
treb u s să facem acum cât mai m ulte cauza secetei, n u avem n u tre ţ îndes­
ară tu ri şi pentru îsusăjnâMţările din tulăto r p en tru ele. M uncile grele nn
prim ăvară. Aceasta penteucă zăpada se vor p u tea face In p rim ăv ară mai
căzută în timpul iernii, tnpindu-se In bine ca acum.
lunile de prim ăvară, p ătru n d e foarte
uşor fi m ult mai adânc in păm ântul am inte şl să n n precupeţească nimic,
a ra t de cu toamnă. Ia r bolovanii
peste care a trecu t gerul se sfărâm ă p entru a face cât mai m ulte arătu ri
fără greutate atunci când r in e des- de toam nă.
.............."«—a
filele de mimed locale. Până la 5 Noembrie S. e. s’au
Câtă trudă pe ţăranjl nevoiaşi până
să-şi strângă banii trebuincioşi cumpă­
rării vitelor de muncă !
Cei mai mulţi dintre el îşi fac rost
de câte doi viţei, ii îngrijesc şi hrănesc
până se fac mari, ca să-i poată pune
la jug. De primăvara şi până toamna
târziu, chiar şi în timpul iernii, vitele
sunt pentru ţăranii noştri cei mal buni
tovarăşi de muncă. Fără ele cu greu
sa poate înjgheba o gospodărie la ţară
Totuşi, acum, din cauza secetei eaţ-e
s’a abătut în doi ani la rând asupra
unor regiuni din ţara noastră, mulţi
plugari din aeeste regiuni au fost ne­
voi ţi să se despartă de ele. P rin faptul
că ţăranii din regiunile lipsite au fost
nevoiţi să-şi înstrăineze vitele, cele mai
multe luând drumul abatorului, agricul­
tura are de suferit.
Guvernul a luat măsuri din timp
pentru a înlătura, atât cât se poate,
urm ările secetei şi în privinţa anim a­
lelor de muncă.
După ce a fixat preţul cărnii şi a
organizat vânzarea şi tăierea vitelor, ca
ţăranii să nu fie lăsaţi pe mâna specu­
lanţilor, s’a îngrijit de hrănisaa şi răs­
pândirea animalelor din regiunile fnso-
cetate. în cele care n'an avut de sá­
torit Astfel până ia dat» d« 3 ŞJo***brie
s’au trimis din jndeţeie lipsita in restul
ţării 5.59« bovine şi 719 cai, Iar pentru
iernat îp bălţile Dunării au fost duse
■ 20.558 bobine şi 4.339 cai. Stşftnjwrea
frunzarelor, stufului şl oricărui fel de
nutreţ pentru hrena vitgjsr a început
din vreme, luând pante ţa a«»g*tl ac­
ţiune cei care aveau nevon, e it şi au­
torităţile şi organizaţiile denşocratiee
Au fost însămânţate
2.080.647 hectare
Arăturile de toamnă continuă
M'nistemil Agriculturii şl Domeniilor
comunică următoarele date asupra si­
tuaţiei agricole în săptămâna dela 11
la 17 Noembrie 1946 :
Timpul a fost ploios Ja r temperatura
In urcare.
Precipitaţlunile au fost gene»*!« şi ar
bundente: 15 mm. în Sud-Eabul ţării,
20 mm. în Moldova şi Bucovina, 25—40
mm. în Maramureş, Crişana şi Oltania,
30—50 mm. în Transilvania şi Banat.
In urma ploilor căzuta şi a Hmi*ului
aoros, solul este în general umed, iar
in 27 judeţe foarte umed, ce-zae* a îm­
piedecat mult însămânţările,
S’au arat 215.100 ha Suprafaţa totală
a arăturilor a crescut astfel la 2.832.100
Poşta redacţiei
© NICOLAE CORBU — Am reţi­
nut una din poesiile trimise, pentru a
fi publicată. Lucrează, citeşte mult şi
scrie cu atenţie. Vei face lucruri fru­
moase în felul acesta încearcă în a-
celaş timp să eviţi lungimea inutiiă.
Comunică-ne adresa d-tale exactă
Suntem în aşteptare.
© N. GRÁCIÁN, Bucuroşti — Comu­
nicaţi numărul secţiei comerciale la
care se găseşte dosarul dvs.
i® IOSIF ŢOMPI. — Comunicaţi a-
dresa exactă, pentru a vă răspunde.
Necazurile, nevoile şi sărăcia
pricinuite de urmările războiului Şi
do cei doi ani de secetă au fost
cai de bătae folosiţi din plin de
moşieri şi de oamenii lor pentru
îndepărtarea plugarilor de mun­
citori.
La 19 Noembrie, această frăţie
s’a dovedit însă mult mai puter­
nică decât o credeau moşierei.
Numărul covârşitor de voturi
obţinute de Blocxil Partidelor De­
PeformaAgrară
ita iî
-90
'■■■; G uvernul Groza i-a împropriot&r it. D ânduT votul şi încrederea, p lu­
garii şi-an asig u rat p e veci stă p ân ire a păm ântului*
Pădurile au constituit dintotdeauna,
una din principalele ţiopăfli ale tării
Ia tă dar, dece plugarii treb u e să 1»
repartizat prin Comisia Interm inisterială
de Comandament Unic, Instituţiilor şi
particularilor din regiunile lovite de
secetă, următoarele cantităţi de furaje
şi rezidii furajere:
1.413.000 kg. fân, 1.016.000 kg. pae,
110.000 kg. ooceni, 3.650.000 kg. «tuf,
900.000 kg. dughie, G0.000 kg. borceag,
60.000 kg. măzăriche, 370.000 kg. deşeuri,
408.590 kg. tăriţe, 552.340 kg. şroturl,
31.000 kg. borhot şl 120.000 kg. tălţel.
Dar pe lângă ajutoarele date de gu­
vern şi plugarii la rândul lor trebue
să nu se lase ademeniţi de speculanţi,
să îngrijească şi să cruţe cât mai mult
vitele de muncă. Interesele lor şi ale
ţării cer acest lucru.
E timpul să îngropaţi
v iile!
Podgorenii sunt sfătuiţi sS ia de
îndată măsuri pentru Îngropatul
viilor. Timpul frumos, în urma ploi­
lor căzute, este foarte binevenit
pentru punerea la adăpost a butu­
cilor şl coardelor de viţă de vie.
Acolo unde tăerea se face scurt
— la cap — îngropatul se va face
num ai P,rtn muşuroae, spre deose­
bire de tăerea lungă, unde îngropa­
tul urmează a se face în întregime.
Pe lingă foloasele aduse prin buna
îngrijire şi păstrare a corzilor, în­
gropatul viilor contribue mult la re­
ţinerea apei provenită din ploi şi
zăpezi.
P â n ă î n p r e z e n t cepeau să pregătească mâncarea pentru
ha., ceea ce reprezintă 85°/o din media acuzată de furt de către o vecină cu
arătuirlor ia anii 1940—1945 la aceiaşi care se certase cu câteva ore înainte,
epocă.
S’au însămânţat 126.705 ha., ajungân-
du-se la un total de 2.080.647 ha. ceea
ea reprezintă 89°/o faţă de media fnfiă-
mânţărilor din anii 1940—1945 la aceiaşi
epocă şi 73,60/0 faţă de suprafaţa pre­
văzută tn pianul de cultură pe anul
1948.
Starea de vegetaţie a semănăturilor
este în general b u n ă : ele eu răsărit fiin ţa t 14 cantine, la care iau masa
uniform tar oele timpurii au înfrăţit. 2500 cetăţeni. In oraş au fost înfiin­
Timpul destul de cald din cursul săp­ ţa te 3 cantine, la care iau m asa 600
tămânii a fost favorabil vegetaţiei.
tfÜGEN CAMAR. Cri? scrise de d-to
în articolul trimis sunt lucruri intere­
sante Şi juste noi am scris insă de re­
petate ori despre această chestiune- CA RŞ-ului vor fi în fiin ţate ia 24 No-
Mai scrie.ne
Dr, GH VREJOIV, Vă rugăm să ne joaia, R ăch it-C ărăm id ăriş şi Sfântul
comunicaţi adresa dvs.
Băspâiisliţi
„SCÂNTEIA“
mocrate în secţiile de votare dela
sate arată că ţărănimea înţelege
să continue drumul alături de
muncitorii din oraşe.
Că ea nu a uitat ajutorul mun­
citorimii la exproprierea ciocoilor
şi că înţelege să trimită în parla­
ment ţărani cunoscuţi pentru lup­
ta lor comună cu muncitorii şi nu
moşieri sau vătafi de-ai lor.
Ţărănimea nu a uitat.
Şi asta e bine!
M. IONESCU
WNRMI/7ARIU
(troprietârlţl
Pădurile — bun al
poporului
pul dominaţiei partidelor „istorice*“
ele au fost date tn exploatare diferi­
ţilor aventurieri al căror unic scop
era îmbogăţirea cât mai rapidă, cu
orice preţ.
Aşa au fost goliţi m unţi întregi
aşa a fost jefuită ţara ţi batjocorit
poporul.
Abia azi, sub guvefm ü CrWea se
pune capăt acestui jaf.
Din iniţiativa tovarăşului Gheor-
ghiu-Dej şi a tovarăşului Emil Bod­
nár aş, C-F-R.-ul a încheiat o conven­ ministrul munţii, are lo ţ Marţi, 26
ţie cu Fondul Bisericesc, pentru ex­ Nomebrie, orele 17, solemnitatea des­
ploatarea întregului patrimoniu al a- chiderii
cestuia din urmă.
Pentru prima dată în Istoria ţării, de Arte Frumoase.
bunvHle Fondului Bisericesc, nu vor
mal fi exploatate in vederea îmbogă­ aceste; instituţiunl, în str- Pla H m tia-
ţirii unor particulari, ci în vederea nu 19, în tr’un cadru festiv.
desvoltării economia naţionale.
Convenţia dintre O. F. R. şi Fon- , preşedintele
dul Bisericesc este numai o răndu- ] directorul O. M. E. C,, Eugen M'cu, ^-
1 'Ttri —i recto ru l C onservatorului şl d-na Elisa
nea, care chiar dacă n u d d l i e e p r i
m ăvara, prevesteşte to tu şi a p ro p ie - j tor^ ţtl de A rte F n lm oase.
rea unor timpuri când profitul par­
ticular nu va mai fi unicul ?i nici n istru al Muncii va înm âna diplomele
principalul motor al qctivităţil eco­
nomice.
A u f o s t d e s c o p e r it e m a r i
c a n tit ă ţi d e s t o f e şi p â n ­
z e tu r i fă r ă fa c tiw ă
Organele poliţiei economice au des­
coperit eri o m are cantitate de stofe
şi pânzeturi, pe când erau introduce în
magazinul N. Bercovlci din str. Gabro­
veni Nr, 22, fără acte justificative.
S’a stabilit că m ărfurile preveneau
dela fabricile „Agrotex” şl „Postavul”.
Vinovaţilor 11 s’au dresat gete de tri­
mitere în faţa Instanţei de sabotaj,
C e r tâ n d u -se c u o w ecinăj
o f e m e i e îţ i d ă f o c U n tâ n ă r a s f ix ia t în so m n
d e o la m p ă c u g a z
In cartierul Regina Marla s’a petrecut
Ieri o întâmplare ’ oare a îngrozit pe
cetăţeni.
Când mare parte din gospodine în ­
prânz, pe la orele 9 dimineaţa, o femeie
cuprinsă de flăcări gonea ţa o torţă
vie pe străzile cartierului, După dânsa,
zeci de oameni care şe străduiau să o
prindă, şă o ajute. Când au alunş-o
oamenii í-au smuls hainele, cuprinse de
flăcări şl cu prima maşină M ăruţă în
oale, au transportat-o la Suflului F i­
lantropia.
Femela se numeşte Maria Ion, şl lo-
cueşte In str. Elena Clucereas», Fiind
Acţiunea pentru ajutorarea
populaţiei din regiunile secetoase continuă
IAŞI. — In jud. Iaşi, Cars-ul a în­
cetăţeni. P rin căm inele de trie re Cars-
ul a trim is 1000 copii nevoiaşi în ju ­
deţele excedentare. P rin contribuţia
m uncitorilor, C ars-ul a obţinut 2 vag.
cereale dela Făgăraş, 3 vag. cereale
dela Constanţa, 5 vag, cereale din Tg.
M ureş şi 1 vagon efecte îm brăcăm inte
din Tim işoara. d ru l cam paniei de ajutorare a re piu­
iţilor lovite de secetă, răspunzând la
BOTOŞANI, 22 In aadrul cum păniri apelul com itetului de iniţiativă, sala­
riaţii din Şibiu ai Societăţii de Tele­
em brie 3 cantine în cartierele Lui- foane au contribuit tn cursul lunilor
Septerribrie şt O ctom brie cu salariul cim ent din Dej distrusă de către tru ­
Nicolaie din Botoşani. La acestg can­
tine se va servi g ratu it masa de prânz pe o zi în s u m ă r i 3.253.000 lei.
populaţiei lipsite
* lefoane autom ate, din fondurile pro­ fel resurse dc existenţă m uncitorilor
CLUJ, 21 (prin telefon). — Acum prii, a donat pentru acelaş scop suma şi Afam
câteva zile funcţionarele dela tri­ de 1.000,000 lei.
bunalele din Cluj au organizat o
fS C A N T E I A"
Pensionarii Asigurărilor
A äÄ » B l
Sociale vor primi
noul ajutoare
In „Monltopul Oficial" da Ieri a
apărut daopatul-leaa prin oara Casa ligSfBHB8Ei6ZBiili8B£8IHfi8EÍ5iMI83MIIIIBrilBjMHtăSBMiB8EB8!igiiaCg3BEăBtiB3{5!Sii?riMBM)Kl l III IMllllllWIWUhU.IHP IIIIIW
Hi w i s s» s i5nu»abs»»y-..-n,«y«*’---«--r-w--.*»i. - vşg
C entrală a A alaurărilor S o cia la
e s te a u to riza tă s ă p lă te a sc ă p en ­
sio n a rilo r ol, din două In două
După victoria demiocraţiei In alegeri
luni, a ju to a re ea alo cu p en siile
lu nare r e sp ec tiv e .
In felu l a c e sta , In a fa ră de p en ­
s ia oara a f o s t recen t sp o rită —
p en sio n a rii v o r m al p utea prim i
A sosit vremea sa înceteze
pe an 6 a ju to a re , eeafls fie c a r e cu
p en sia lunară. D eci, prin p lata
s a b o t a j u l $i a b u z u r i l e
rea u la tă a a ju to a relo r, p en siile
La „Bistriţa” din 13 maşini, lucrează numai una. La „Kandia” nu se aplică
vo r fl sp o r ite In fa p t cu 50«/»
Examenele dela Acade­
nici azi contractul colectiv. Patronii dela „Forestiera de Nord” ameninţă
salariaţii că-l aruncă pe drumuri
In ciuda măsurilor guvernului şl (iispoziţiunilor legilor tn vigoare, mal nici cămin, deşi din 240 sa la r ia ţi
mia de înalte Studii sunt întreprinderi în care drepturile muncitorilor sunt nesocotite, mai »unt peste 300 sunt femei.
Comerciale şi Industriale întreprinderi care se dedau la cel mai josnic sabotaj împiedicând producţia F aţă de toate aceste acte de sabo­
sau sustrăgându-se dela plata impozitelor cuveni te. ta re , a producţiei şi nesocotire a
din Bucureşti In timp ce muncitorii de toate categoriile fac eforturi serioase pentru a d rep tu rilo r m uncitoreşti. salariaţii
îmbunătăţi situaţia economică — mat sunt patroni cari duc o acţiune nega­ duc lupta în mod organizat, strân s
Academ ia de în a lte Studii Com er­ tivă care nu mai pate fi tolerată, uniţi în sindicate şi conduşi de comi­
ciale şl In d u striale din B ucureşti a- Deaceea, ei trebuesc demascaţi ?< constrânşi să intre tn legalitate. tetele de întreprindere
Este nevoie însă şi de intervenţia
duoe la cunoştinţa studenţilor că Astfel, domnii M ihail Bach ?î ge- [ pot duce tratative unul fără celălalt,
exam enele pentru sesiunea de toam ­ neral D iam andy D um itru, p atro n i' j Directorul Mazăre a ameninţat Pe autorităţilo r pentru ca patronii să
nă încep în ziua de 26 N oembrie 1946. societăţii ,.Lignifer“, cari au în ex - 1 delegaţi cu concedierea, cănd aceştia fie detarininaţi a in tra în legalitate.
orele 8 dim ineaţa. ploatare şi fabrica „B istriţa", caută au cănit respectarea contractului co­
E xam enul de adm itere în A cade­ pe toate căile să saboteze producţia. lectiv.
m ie va începe în zuia de 26 Noem­ Deyi există comenzi şi m aterii p ri­ Sesizăndu-s* de celt de mai rus,
Moşierul Echim Zoinea
brie 1948, o ra 7,30 dim ineaţa, me p en tru 6 luni, fabrica lucrează Uniunea Sindicatelor Lemn-Forvitier, a Sustras dela blocare
doar cu o sin g u ră maşină, din cele a cerut organele* tn drept im tituirea
13 m arini în bună stare, ch iar Şi a- unei severe anchete şi arestarea sabo­ 5 vagoane de cereale
Ştiri economice ceasta num ai d upă o energică acţi­ torilor Mazăre şi Garflnghel.
un e dusă de com itetul de în tre p rin ­
dere cu sp rijin u l sindicatului Lem n- P a tr o n ii
M oşierul Echim Zoinea din Com una
fa b r ic ii „ K a n ­ C âm plna a sustras dela blocare ©an.
Institutul General de Asigurare al F orestier.
Funcţionarilor l'ubliri acord» membrilor d ia ” d in T im iţ o r r a în f o ­ ti Uri ea de 5 vgoane de cereale, PO
şcoalelor secundare
P e n tru a încetini producţia şl a
săi care au copii elevi la cursurile creia disensiuni în rân d u rile m unci­
ajutoare în bani torilor, patronii
pentru anul şcolar 1946/1947, fabrice! „B istriţa"
m e te a z ă m u n c ito r ii
La această fabrică, 240 de salariaţi
care a depozitat-o la Aii Sulim an
în C onstanţa.
L a observaţia făcută de m uncitorul
Cererile, însoţite de acte, vor ft îna­ întrebuinţează, la m aşini salariaţi trăeso în cea mal neagră mizerie agricol P an ait G heorghe din serviciul
intate Institutului, cel mai târziu p â n ă , necalifieaţi, m uncitorii calificaţi fiind său, Echim Zoinea l-a b ătu t pe acesta
la 15 Decembrie a. c. puri la dlferte munci de corvoadă Nici până azi nu s’a apiieat procesul- p ân ă la sânge şi l-a concediat.
3 MILIARDE PENTRtJ RATA. — | Din această cauză se întâm plă verbal anexă la contractul colectiv. A fost nevoie de in terv en ţia orga­
Regia Autonomă de Transporturi cu num eroase accidente. Astfel, m unci­ In schimb, se aplică amenzi, neom e­ nelor sindicale p entru ca m uncitorul
Autovehicule (RATA) a obţinut la to ru l Costin Sim ion a su ferit un noase, Iar iUrectorij K aufm an şl La- să fie repus în drep tu rile lui.
CAFA un împrumut de 3 miliarde grav accident la o m ână, nţscunos- F ap ta m oşierului Echim Zoinea,
lei. care va fi folosit ca fond tie eând m ecanism ul m aşinii la care a pldias, terorizează m uncitorii. treb u e sancţionată cu to ată severi"
rulment pentru exploatarea patrimo- ' fost pus să lucreze. Fabrioa nu are creşă de copii şi t a tea. I
niului său. P atro n ii generai D iam andy şî Mi­
ORGANIZAREA CĂRĂUŞIEI PU­ hail Bach, au descoperit «in sistem
BLICE. In ,.Monitorul Oficial” i n „ingenios“ p en tru a se su strag e în ­
22 N oem brie a. c* a ap ă ru t legea datoririlor fiscale, B unăoară când a
p en tru exploatarea serviciilor de venit Comisia de im punere num iţii
S~ur e "tiri sindicale
• Turneul ansamblului muzical „Bar­ stndlcat, Impunând respectarea dreptu­
cărăuşie publică pe dru m u ri, prin patron] au în cu iat m uncitorii în m a­
vehicule eu trac ţiu n e m ecanică. gazia de m ateriale, cam ufând uşa, strului im L&utaru” de sub conducerea mae­ rilor lor. Peasemenea, ei au obţinut
Predespu a stârnit entuziasmul suma de 10 milioane lei retroactiv, în
4B In vederea colectării seminţe- în care se găseau depozitate, cea. 4000 muncitorimii braşovene. baza contractului colectiv, nerespectat
lor de lucerna şţ trifoi, Casa de De­
puneri a deschis pe numele Minis­
terului Agriculturii un credit de 5
m -2
dela
de
im
parch
punere
ete pe oare l’au sustras Muncitorii din Braşov, îşi exprimă până în prezent de susnumitul patron.
mulţumirile lor, Sindicatului Mixt al Din această sumă, muncitorii au donat
S tingheriţi în afacerile Kţr Inco­ Muzicanţilor, pentru opera de educaţie 600.000 lei pentru ajutorarea regiunilor
miliarde lei, tn contul creditului ge­ recte, d e vigilenţa com itetului de fa­ artistieă ce a întreprins-o.
neral de 3Q0 miliarde lei, alocat pen­ brică patro n ii au încercat să conce­
tru combaterea efectelor secetei. dieze pe tov. N egruţ. preşedintele co­
La apelul Regionalei C. G. M-
f
rogea pentru confecţionarea
lovite de secetă.
• Salariaţii agricoli de pe moşia
de Ionel Popeia, din oom Ciocârlia, jud.
gardienilor publici, Constanţa au ţinut eă se organizeze în
m itetului de fabrică, îm p reu n ă cu alţi îmbrăcăminte
trei m uncitori c in stiţi., Sindicatul Lucrătorilor ca şi al p a ­ sindicate, pentru «-şi puţea impune şl
S’au lovit însă de solidaritatea tu ­ tronilor croitori au în ţeles şă le vină apăra drepturile Au întâmpinat însă
refuzul moşierului care-i ameninţa cu
Deschiderea cursurilor tu ro r m uncitorilor, cari îm p reu n ă ou în ajutor, confecţionând în m od cu concedierea.
Sindicatul L em n-F orestier, au im pns totul gratuit, 20 m antale şi 20 costu­ Solidari în acţiunea lor şi având spri„
Conservatorului Munci­ m enţinerea în şerv'oiu a acestora. m e haine p entru gardieni publici. jinul Comisiei Locale din Canstanta,
M uncitorii dela „B istriţa“ cer auto- • Muncitorii, cari lucrează la gră­ salariaţii de pe această moşie au în­
toresc şi aie Şcoalel rităţijo r de reso rt o sev eră anchetă dina de zarzavaturi a lui Demosţene frânt oerijipia moşierului reuşind să sa
Muncitoreşti de Arte şi aplicarea de sancţiuni d rastice p a ­ Necula din Mangalia, s'au organizat tn organizeze
tronilor abuzivi.
Frumoase S is te m u l p a tr o n ilo r d e la 1 miliard lei pentru func­ Muncitorii dela „Herghe­
fa b r ic a „ F o r e s t ie r a d e
In Prezenţa tov, Lotar Rădăceanu, ţionarii P. T. T. lia Statului” şi-au primit
N o rd ” d in B a c ă u
Consiliul de Miniştri a autorizat drepturile cuvenite
Iama trecută „Forestiera de N ori" Direcţiunea Generală P T.T. eă acorde
ţu rţu rilo r Conservatorului
din Bacău, a tăiat doar 120 m .t che­
Muncitoreso de Muzică, Dans şl Artă din disponibilul său de trezorerie un D upă tem einica organizare a salar
Dramatică şl ale Şcoalet Munettoreştt restea lunar ,deşl capacitatea reală de împrumut de I miliard iei, fără do­
producţie lunară ţsţe de 1500 m.» De bândă, Casei de Economie. Credit şi H oţilor agricoli — care Pentru prim a
Solemnitatea va avea loo în Ionelul doi ani, această fabrică lucrează nu­ oară în ţara noastră au posibilitatea
Asistentă a Personalului P.T.T. de a se organiza înw sindicate — şi
mai cu 2 gatere din cele 4 pe care le Această sumă va fi deştimaiă pentru
posedă, iar în vara aceasta patronii au acordarea de împrumuturi funcţiona­ datorită acţiunii hotărâte a Comisiei
Vor lua cuvântul tov: Gh. Apostol
.... .... . C.
_ G. M„ Paul Teadorescu,
...
p.epeţeanu, directoarea Şchitei Miusci-
refuzat s i aducă lemnul necesar con-
tir.uării lucrului.
Dând delegat iile de muncitori s’au pre­
zentat direcţiunii pentru a trata do­
rilor şi în speoial ceW din regiunile
lovite de secetă pentru aprovizionă­
rile de lamă «i taxe şcolare, precum
şi factoraor rurali pentru procurarea
l,ocale din Mangalia, m uncitor ii
dela Herghelia Statului au prim it a-
jutorul de iarnă, ajutorul pentru co­
pil, plata concendiului de odihnă, etc.
Solidari eu cei in suferinţă, m u n ­
leanţele salariaţilor d-n U Mazăre şl de cad.
In cadrul acestei solemnităţi, d. ml- citorii au donat Pentru populaţia diri
Garfinghel, au adoptat sistemul clasic regiunile însecet ate sum a de lei
de eschivare, plecănd ţn diferite direc­
de absolvire prim ei serii de absolvenţi
al C onservatorului M uncitoresc, ţii, pentru ca apoi să pretexteze c i nu...
Muncitorii C.F.R.-Iştl 2 . 000. 000,
dela atelierele Paşcani Ucenicii din Buhuşi şl
au depăşit norma de contractul colectiv
lucru cu 240°/» Tineretul Progresist din Buhuşi a por»
aSecţia
ţ ţ m Il-a vagoane marfă, -----
dela---ate-
- nit o acţiune la fabrica de postav din
lierele C. F. Jţ. Paşcani, a avut prevă- această localitate, pentru ca şi ucenicu
zut în planul de lueru pentru interva- i să beneficieze de prevederile contrac­
tul 1 Iulie — 1 Octombrie, repararea a tulul colectiv,
HO vagoane. Printr’un efori W tJtM j. . “ ™ a pereche bo!
T iv o li B LU IZA munoWomi aceatei secţii în frunte cu pano/ gratult| !ncheierea contractelor de
(pvnrÂ?ul GH. lOASUB, au aepaş munc&, recunoaşterea timpului servit
Un film frumos ca Aida Vall. $e norma da protfţiQţie stabilită eu 240°/«. neeniei până în prezent, precum şi
Maria Ion a Intrat In casă plângând şl,
faţă de fini el în vârstă de 14 uni şi-a
Impune dela început prin tablourile In loc de 140 vagoane programate, «I pjata de către patron a cotizaţiilor 1»
pitoreşti oare formează cadrul ac­ au reparat în total 545 vagoane. 1 Asigurările Sociale.
turnat un bidon de gaz peşte haine şi
ţiunii. Dacă ar fi numai atât şl încă
ţn păr ea să-şi 4ea f<x>*
Băiatul a reuşit să-i smulgă chibritu­ ar merita să fie văzut. Dar fl po­
rile din mână şi să o liniştească puţin. vestea de pe ecran e foarte intere­
Fiind nevoit să plece însă la serviciu santă. Acţiunea se petrece pe la Ju­
a lăsat-o singură în casă. mătatea secolului trecut în Italia, pe
Nici n ’a ajuns bine la colţul străzii
când întorcând privirea şl-a văzut mama vremea luptelor pentru unitatea na­
arzând ca o torţă gonind spre partea ţională, In afară de frământările
cealaltă a drumului. eroice înclinate patriei cari II dau
Datorită numai intervenţiei cetăţeni­ o valoare istorică filmul prezintă şi
lor oare treceau pe acolo, biata femele
a putut fi salvată. unele aspecte al« vieţii sociale din
acea epocă, eeeace îi dă conţinut
reab
Din dapănarea acţiunii se desprinde
Venind Ieri seară obosit dela muncă, diferenţa de concepţii dintre doi soţi
tânărul Ceauşescu Ştefan, vânzător am­ care luptă alături pentru acelaş ideal
bulant, domiciliat în şţr. D- Nr. 6, car­ naţional, dar care — în ciuda dra­
tierul Ortrov, şl-a pus mâncarea să se
gostei şl conlucrării lor — îşi păs­
încălzească deasupra unei lămpi de gătit chinezesc. TEATRUL MIC : Evantaiul
şl s’a trân tit apoi pe pat. trează specificul claselor din care Radlo „România Liberă” Ledy-ei Windermere. SAVOY (ora 5): Via
Somnul însă l-a furat şl a adormit.
Dimineaţa vecinii sezizaţl de fumul ce
ieşea prin crăpăturile ferestrei au spart
fac parte. Lupta naţională a soţului
ar fl fost mult uşurată, dacă acesta 48.3 fomgfane de tundă
Mala ; (ora 8) : Două inimi înto’un vals.
MUNICIPAL : Holywood oraşul stelelor
MOGADOR (Romană 127) : „Sosesc di-
uşa şi au intrat în camera tânărului.
El au descoperit pe tânărul vânzător
asfixiat da gazele şl fumul pe care
lampa de iftiţ* le-a şpos toată noapţea.
nu s’ar fi dat în lături, din cauza
prejudecăţilor, să lovească direct în
inamicul naţional şl serial in ace­
12.00: Deschiderea emisiunii. Ora exac­
tă. Muzică românească. 12.05: Buletin
informativ 12.1Q: Myaică uşoară- 12.20:
Actualităţi la microfon. 12.24: Muzică
şeară“. ATLANTIC: Votat! cu Stroe.
MUNCITORESC C. F. R, : Revizorul.
STUDIO BARAŞEUM : Femeea sub
mască. BARAŞEUM : Moritz al Il-lea.
Era mort.
Din ordinul procurorului de serviciu,
laş timp. Filmul reuşeşte totuşi să românească. 12.30: Buletin de
12.40: Muzică uşoară. 12.50: De toaite
ştiri. MUNCITORESC ; Vicleniile Iul Scapin.
CIRCUL PALLADIUM : Mefisto, vrăji­
ducă acţiunea la bun capăt: şchio­
cadavrul nefericitului tânăr a fori tran­ pentru ţoţi 13.Ş4: Muzică românească. torul modem. TEATRUL DE PĂPUŞI
sportat la Institutul Medico-Legal. pătând puţin în final, îndulcind fără 13.00: Spicuiri din presă. 13.05: Surorile „TANDARICA“ (B-dul Brătianu 27) :
Kimu. Eei miei la microfon. 13.20: Ga- „Cu Ţăndărică spre Mările Sudului“.
rost câteva trăsături aspre ale rea­
lităţii. El trebuie înţeles deci mai trinel vorbeşte femeilor. 13.24: Muzică Jo(, Sâmbătă ora 16, t«r Duminică orele
11 şl 16.
cu seamă în intenţiile din care a iz­ românească 13.30:, Buletin de ştiri.
vorî t şi apreciat, la fel.
13.40: Cei opt optimişti 13 55: A nunţa­
rea programului de după masă. Ora
exactă. închiderea emisiunii. 18.30: Des­
chiderea emisunii Ora exactă. Muzică
românească. 18.40: Ştiri şl fapte din
C IN E M A T O G R A F E
ARO ; Oameni şi şoareci. SCALA :
Vautrin, CAPITOL : înapoi Ia viaţă.
Convocare toate colţurile lumii 18.45: Cântă Mia
Pober. La pian George Ipsllante. 10.00:
Spicuiri, din presă. 19.05: Muzică ro­
TRIANON: Dunărea Albastră. TIVOLI:
Luisa. ORFEU : Oameni şi măşti. SE­
LECT : Sylvia şl fantomele. EXCEL­
clacă pentru ajutorarea regiunilor 0 Sindicatul Sanitar, Secţia Optl- mânească 19.15: Buletin de ştiri,
cieni medicali, face cunoscut tu tu ro r 19.25; Muzică d® jaz. 19.35: Scrii­ SIOR • iubire şl mândrie. FANTASIO :
bântuite de secetă aducând de aca­ tori români la microfon Cicerone Teo­ „Nikita” (film sovietic). REGAL: Floarea
opticienilor m edicali, salariaţi: uce­ darescu. 19.44: Muzică românească,
să resturi de stofă şi lână pentru
nici, lucrători, m eşteri, independenţi 19,50: Ni se semnalează, de piatră (film sovietic), TOMIS: Balau­
semnalăm.
confecţionarea îmbrăcămintei co­şl vânzători, ca Dum inică 24 Noem­ 20.00: Cântă d. Bernfeld Recital rul (film sovietic). LUXOR : Secretul.
de
piilor lipsiţi. Deasemeni au contri­
brie 1946, ora 9,30 precis va avea loc vioară Son«ţtta de Veraceim Respi - FRANKLIN ! Zile fericite. FEMINA :
adunarea generală ex tra o rd in ară a ghi 20.20: Evenimentele intern« de N. Luana. VICTORIA: Pat şi Patachon. BD.
buit şi eu o parte din salariul lor.
optie'enilpr medicali, la sediul S in ­ Mpraru 20,30: Muzică din opere 20.45: PALACE : Oraşul nostru. CASANDRA :
dicatului in. S plaiul Independenţei Buletin de ştiri. 20.55: închiderea emi­ Escapada. CORSQ : Manón Lescaut şi
iir siunii.
Nr. 49 Et. I, (unu). jurnal. OMNIA : Eşti cea mai frumoasă
SIBIU. 32 (prin telefon). — In ca­ Com itetul şi revistă. N1SSA : Corsarul şi revistă.
SPECTACOLE A, R. P. A -: Eu am uciş.
A ID A : Dragostea mea îţi aparţine,
Redeschiderea fabricii TEATRE jurnal şi revistă. AMERICAN Răzbu­
narea fatală seria li şl III ri revista.
de ciment din Dej ALHAMBRA (pra 4 30) : Trei erai de ASTORIA : J ’accuşe şl revistă. ALIAN­
la... Qdobeşti • (gra 8) : Prinţesa cir^u ŢA': Macario la tribunal Şi revistă.
DEJ 22 (prin telefon).— Fabrica de lui. TEATRUL VICTORIEI (gra 4)
Domnii sunt geloşi ; (ora 8) : Tinereţea
pele fasciste in retragere, a fost re­ unei regine. COLORADO : Birlic. LI­
Deasemeni Sindicatul S. A. R. T e­ deschisă zilele trecute, dându-se ast­ RIC : Elixirul dragostei TEATRUL A-
TENEULUI : Dragostea... carte de aur.
Bonul de pâine
iliilor lor. MODERN : Nana. COMEDIA : Vis de
secătură. ODEON : Visul unei nopţi de A*i e s t e w lftllilă a th u a
zi în atelierele acestei fabrici lu­
crează peste 80 m uncitori, iar în luna
D ecem brie vor lucra 300 m uncitori.
vară. TEATRUL MARIA FILOTTI : jtutu* la te a b o n u l u i Nr.
Mello. TEATRUL NOSTRU : ora 17 :
Viaţa începe m â in e ; (era 8) : Scrinul 138«
 t
Lista deputaţilor comunişti
p u p i l d a t e l e p r o v i z o r i i d e l a M in is te r u l J u s t i ţ i e i ş i p u b li c a te în n u n tă -
r u l d e e r i a l m ă r u lu i n o s t r u , li s t a p r o b a b ilă a c a n d i d a ţ i l o r c o m u n iş ti a le ş i
— în o r d in e a l f a b e t i c ă — e s t e u r m ă t o a r e a :
Angheliu Emílián, Apostol Gheor- D u m itru , B ă d u le s c u G heorghe L e « n tin , S to ia E len a, S to ica Chi
ghe, Babuci Pavel, Băiăceana Pe­ preot, Rangheţ Iosif, Roşianu Mi­ vu, Stoica Gheorghe, Tenvscu Olim­
tre, Barbu Gheorghe, Bărbuleseu hail prof., Russu Gheorghe, Sandu pia, Vaida Vasile, Valeu Vasile,
Ioiaaţă. Bârzon Constantin, Bodnă- Constantin, Sencovici Alexandru, Vasiflichi Gheorghe, Vinţe Ion, Vi-
Taş Emil, Câmpeanu Constantin, Sidorovici Alexandra, ing., Silaghi joli Aurel.
Ceauşescu Niculae, Chişinevschi Io­
sif, Cioroiu Constantin, ConstantA-
nescu Mirpn, Crăciun Constanţa, Comisia Centraiă Electorală a început
Cuedan Petru, Daicovici Constan­
tin prof., Dalea Miha!, Diaconescu verificarea dosarelor electorale
Anton, Doncea Constantin Drăgan
Comisia C entrală Electorală d e p e Rădăuţi, Suceava Braşov, Târnava
Ilie, Drăghici Alexandru, Florescu lângă Ministerul Dustiţiei, a în cep u t
Mică, Neamţ şi Roman.
Gheorghe, Florescu Mihail, Focşă- eri verificarea d o sa re lo r cuprinzând După în ch eierea operaţiunilor. Co­
neanu Dumitru, Georgescu Teo-
hari, Gheorghe Gheorghiu-Dej,
rezultatele p e ju d e ţe , aşă cum au
jţo st consem nate d e către birourile e-
je eto rale ju d e ţe n e care, conform le­
misia C entrală Electorală va înainta ţ
Adunării Deputaţilor to a te a c e ste c!o-1 ?
sare, pen tru a servi la validarea main-'
Ghiaţă Constantin, Hag'u Dumitru,
Luca Vasile, lonescu Marin *Floroa,
Şvanovâei D., Maciu Vasile, Marussi
gii, au proclam at p e aleşii din cir-
comşcriipţHile resp ectiv e.
In acest scop, p e lângă Comisia j
d atelor.
D. Lucian Stupinesnu, secretai' Ge­
Gheorghe, Mârza Vasile dr., Mau­
ler I. Gheorghe av, Moraru Ste­
fan , Mujic Mihai, Neagu Andrei,
C entrală Electorală a fost numită o
com isie de ex p erţi calculatori, for­
mată din consilier technic dr. I. Teo-
neral adlnterim al Preşedinţiei Coi»-
silfului de Miniştri, a semnat decizia
prin care se constituie următoarea
iţculi Ion, Nicolau Gheorghe prof.,
îiţulescu Stelian av., Oeriu Simion
dorescu, şi ex p erţi calculatori Gh.
M. lonescu, C ristea Crlstescu, Bădu­
lescu Casill Marié şi N. Bâtcu, care
comisie de recepţie a localului Adu­
nării Deputaţilor.
Icachim Traian, Georgescu Aurel
Olteanu Dumitru, Pârvulescu
onstanün, Pârvulescu Nicolae, ge-
ral Patraşcanu Lucreţiu, Pătraş-
a şi începu t calcularea pe Judeţe.
Pe ziua d e eri au fost calcu late şi
verificate rezu ltatele din urm ătoa­
şl Buzoianu Ion, membri. Iar ca $e-i!
creier V. V. Negreanu.
Numirea acestei comisiuni este în)
legătură cu lucrările ce se fa r p e n ­
feu Andrei, Pauker Ana, Pavel Şte­
fan , Popa Emil, Popescu-Doreanu
Nicolae, Pepovici Ion Protopop eseu
rele ju d e ţe-:
Teleorman, Vlaşca, O dorhel, Fălcio,
Tecuci, Vaslui, futovaş Câmpulung,
tru am enajarea interiorului Palatului! (
Camerei în vederea deschiderii se-i
siunil par'amentaro.
‘Tyyfe f i eom
Calomniatorii să fie Judecaţi plină libertate şi ordine, acesta nu maii
putea să intre in socotelile reoefiurtii:
ce aveau să aştepte duşmanii reformei!
Ruşinos înfrânte în alegeri, când poporul român a avut agrare, ai libertăţilor sindicale, ai tu-1
prilejul să-şi arate tot dispreţul ce le poartă, clicile „Istorice" turor libertăţilor democratice şi ai in­
dependenţei nationale dela milioanele,
revin la vechile lor metode de lu p tă : minciuna, provocarea, de oatneni pe care i-av asuprit decenii1
calomnia. dearândul?
Fără îndoială ceeace au şi căpătat :
Incapabile să răspundă gr avelor acuzaţii — dovedite prin desfiinţarea politică — sau, în cel mas
fapte şi documente de netăgăd uit — aduse căpeteniilor lor
politice, partidele „istorice" cu tează să improşte cu noroiu în
conducătorii luptei antifascist e a poporului român, în frun­
hun caz pentru şi •— discreditul şi ne-
puţinîa.
Deaceea „Dreptatea” se ocupă de
„alegerile fi străinătatea”.
Penă cplo, numeroşi ziarişti străini
t
taşii Partidului nostru.
Ei îndrăznesc să calomnie ze pe acei eroi ai clasei mun­
„îndrituesc“ să declare, în asentimen­
tul poporulpi şi chiar al alegătorilor şi
citoare, ai poporului nostm, ca re au dovedit în cursul zecilor
ani de temniţă şi prigoane, a la ş amen tul lor faţă de cauza mare
delegaţilor m an işti: ..cetăţenii români
au puţut şă-şi exprime iu deplină li­
bertate fi siguranţă vederile politice“ .
a libertăţii, dragostea şl încrederea lor nezdruncinată In po­
por. M e rite şi „ m e r ite ”
Conducătorii Partidului nostru, invulnerabili In ceeace pri­
veşte trecutul lor politic şi via ţa lor particulară şl publică au N eln d răzaln d s i fpmşmbeze, cu g ă ­
lă g ia caracteristică, ac tu a lita te a , a-
Introdus in arena noastră politl că un suflu nou. bazat pe o con­ cllcă propria înfrângere în aleg e ri,
cepţie de viaţă de neînţeles pentru cămătarii, moşierii şi sam ­ o ficio asele „istorice" au în c e p u t să
sarii politici din fruntea partidelor „Istorice". facă Incursiuni în trecut. R ecunoaş­
tem c# prezentul şl viitorul — după
Şi împotriva acestor eroici fii ai poporului nostru pe tru­
p răb u şirea d ela 19 N oem brie — nu
pul cărora se mai văd şi azi urmele schingiuirilor şl bestiali­ pot fl su b ie cte p lăcu te p en tru p resa tru S trân g erea L egăturilor cu tl.K-SilB.
tăţilor îndurate din partea zbiri lor „istorici" pentrucă n'au în­
reacţionară, dar nu p sfătuim totuşi salu tăm v ictoria în alegerile din 19
ţeles să trădeze Patria şi popo nil, împotriva lor se revarsă azi să se o cu p e tocmai d e trecut. N oem brie 1946 a Blocului P artidelor
puhoiul de calomnii al „Istoricilor". Aştfel „D rep tatea" amint'indu-şl d e Democratice.
O b io g rafie a gl-lui dr. P etru G roza,
Acum câteva zile, secretarul generai aj P. C. R., tov. Gh. p u b licată în ziarul nostru, în ca re se ţia consolidării regimului de paşni­
Gbeorghiu-Dej a acţionat în Judecată pe condeierii „Dreptă­ arăta p articip area sa v ig u ro asă la că reconstrucţie a Ţării, a libertăţii
ţii" pentru m ârşavele calom nii debitate pe socoteala sa. acţiunile şi Iniţiativele dfin p e rio a d a şi independenţii naţionale.
luptei Ileg ale a to rţe lo r d em ocraţiei
Eri, acelaş ziar îşi arăta ur a neputincioasă faţă de alţi îm p o triv a fascismutiui, ex<|lamg iro­ penţru totdeauna prietenia trainică a
doi mari luptători pentru refacerea şi înflorirea României tov. poptfritîui rom ân cp popoarele Un tu­
n ic : „A ceste sunt m erite te I“
Ana Pauker şi Teoharî George seu. Şl a d a o g ă : „P o ate fi co n sid erat nU Sovietice, lu p tă to a re p en tru pace
Făcându-ne Interpreţi al Indignării ce o resimte oricare d re p t « lu p tăto r tn „ ile g a lita te " u n 1 şi
sl progres
om c a re a d e ra t" , „a răşpun«", ,^ 1-a
Român, în faţa acestor provocă rf şi calomnii cerem Imediata şl d a t co n tribuţia“ s a u - „« răm as cre­ leg erl!
aspra judecare a calomniatorilor dela „Dreptatea" şi a Inspi­ d in c io s " -
ratorilor lor. N edumerirea „Dreptăţii" Ifiseamn# sovietiefi 1
Ou wioe pre*?!»..
Inonstrezie „neseriozitatea“ reprezen­
zdrobitoare înfrângere politică a „lato
morală
tanţilor presei străine la sarutiniul dela tizani,
dovedind chiar propriilor
amăgiţi până atunci de propu
par­
d e s ig u r: „luptător tn Ilegalitate"
Alegerile nu au însemnat nutnad < es te acela care „NU a ad e rat l-a lupt«
cte m a se împotriva
înfrânţii în alegeri ee grăbesc să de- ricilor“. cd şi o ruşinoasă înfrângere „NU a răspuns la apelul împotriva
diktatulul dela Viena", „NU şl-a dat
hitleriismuluil"
de ARLUS d-;lui Petru Groza, tov. Gh.
gvamda reacţionară, netemeinicia acestei contribuţia la constituirea formaţiilor Gheorghhi-Dej
Noembrie.. reproducând deolarriaţil- campanii de calomnii.
» şi sem năturile acestora. Oficiosul
(nanist se aşează, ca de obicei, împotri­
va evidenţei.
Continuând pe drumtd minciunii
orice preţ, „Dreptatea“ peine să fie ho­
pu
patriotice" şl „NU a rămas credincios
dem ocraţiei şi poporului". Domnului
Aţi ghicit d esig u r d n e p o a t e fî lui d e M iniştri Dr. PETRU GROZA
Ce-o să spună Insă alegătorii m#- tărî tă să ee discrediteze până şi în „luptătorul fn ilegalitate" pe carp
ŞAşti, oare s’au prezentat la m e şi au ochii celor oare, câţi vor mai fi rămas, „D reptatea" îl opune, cu seriozitate,
luptat în deplină libertate î îşi puseseră nădejdile în d. Maniu. d-lui dr. Groza: e chiar d. Maplu I din România este fericită de a putea
Chiar dacă nu vor avea onestitatea
kă o m ărturisească public, în conştiinţa Ş i ei I
lo r nu vor putea fi decât de acord pu
declaraţi i’.e ziariştilor s tru n i : „Cetă­ ,,/»toriéit" sunt ou atdt mai îndure­
ţenii care s’au prezentat să-şi exprime raţi de atitudinea obiectivi a presei
Votul n’au fost supuşi nici unei pre- străine cu cât pentru ei problema ale­
K Uni sau constrângeri, atât de ordin gerilor se p unt în tfu n singur fel : „A-
tie, cât şi de ordin moral, niciun legerile din România şi străinătatea".
Un nou tabel
Mlegätor ne fiind împiedecat să-şi exer- Cât despre poporul român, care şi-a
Ştie dreptul său la vot". határit Ia 19 Noembrie viitorul in de-
de prizonieri români
REPETENTUL repatriaţi din U. R. S. S.
D . Titel Petresau n ‘a luat niid un Biroul de prizonieri de pe lă a g t Co­
mandat în noul parlament. mitetul Central al Apărării Patriotice
f ia re i» ) tom oosnuaoieâ uemfetorul tabel cu nume
de prtaowteri români repatriaţi In ul-
ttmeto sile din U.R.S.S. :
Marine seu X. D-tru, Bvctwreştl-llfov;
M annescu Ion, Ploeşti; Apostol Con -
slant im, Misi ca- Prahova; Pasau Ion.
Bssfti-GăUAu,- fatw in ion, Onceşti-
M aramurtş; Olacu Gheorghe, Baooş-
Tăm ava Mică; Lipădatu George, Ţ&-
tiraai-Proahova; Aioanei Mihai, Dpio»,
oo-Baia; Stan Vosile, Brezoaia-Tâmava
Mici; Damian Adomnicăi, Brăieşti-Do-
rohoi; fon P. BoloUti, Glagooa-Mehe -
dinţi; DUru Gheorghe, jŞlidtm-Amgeş;
Draga Gheorghe, S p in i Marét-Brăila;
Hărju-Traiam Goloşei-tSrâU»; Dumi -
tresou Constantin, Bradu de Jos-Argeş;
Ghindă Florea, Stoioeni-Argeş; Eremica
Marin, Cucueşti-Teleorman; Boldor Car­
dei, BAUşca-Sameş; Crietemm Petire,
Cart. Regele Ferdinand etr. Prime, M i­
hai 35; Balogon Nicolae, U defti-Su-
otova; Grosanu Nicolae, Casei-Someş;
Irhmeaş Candies. FeidAoara-Someş;
Cetele Alfred, Bucureşti etr. Ecoului
55; Moga Teodor, Bobohalma Tâmava-
Mică; Gavrilă Stoica, Bulga-Prahovo;
Filimon Niculaie, Vinedea-Hunedoada ;
Movilă Constantin, Târgu-Bereetti-Co-
vurlui; Bâm ea Ion, Valea Roşie-Ilfov;
Stanciu Niculaie, Jadera-Prahova; Ene
Stan, Mohreanu-Brăila, Criştoiu Con­
stantin, Negru-Vodă-Constanţa; Dan
EriCf Bucureşti etr. Gen Cérnát 17;
Dobrg Alexandru, Bucureşti Fundătura
Ciurce 2; Staicţndci Constantin, Buráid
Mică-Mehedinţi; Drăghici Aurel, Balig
Verde-Mehedinţi; Ignaşg Constantin,
Breastg-Uglj; Popa Teodor, Munteni
Buzâu-Iakrrnlţa; Moraru Efrim, T vfeş.
«-Brăila; Nşpulaie 1 Şpiridon, Piria-
Mehedinţi; Cozma Gh. Alexandru, Bem
chiu-Bihor; Epure N. Constantin, De­
M A N IU s V a i tir a n ă m i - T i ţ e l e , m ’a i f ă c u t d e râ - geraţi-Mehedinţi; Luntra.ru Ion, Tipă-
lu m ii... reşti-Brăila; Gheorghe I. Dinu, Traian
Sat-Brăila; D umitru M Constantine
IT E L :
ST* f ii» !
ţ a s ă n e‘in e , e sct ă■> n----
ic i m
-
a t a le n- u. e ş t i m a i Arţari-Ialomiţa; Leca C. Marin, Dără-
mineşti-Prahova; Maria M, Qristea,
1
. S C Â N T E I A'
tf/>i
»f S c â n te ia
Organ Central al Partidului.;
Comunist Român
Director î
MIRON CONSTANTINESCUj
I
Redactor responsabil : /
Sorin Toma g în so ţită de aclam aţiile calde ale
COMITETUL DE DIRECŢIE
• Lucreţiu D. Patraşcan
• Mixon Constantinescu
• Gh. VasUlchl
• I. Chişinevschi fH
• L. Râu tu
• Al. Bulcan
9 N. Popescu-Doreanu
Í dragoste îşi întâm pină poporul P ri­
Ansanihlu! sovietici
ALEXANDROV
dă un concert de
gală pentru ajuto­
rarea regiunilor io-
rvite de secetă
i M a re le A n sa m b lu de câ n te ce
, , . ■ R oşii
ş i t!a n siin nl
r A .L E X A N D R O V dián M o sco v a
f v a d a u n c o n c e rt d e g ală, M a rţi
„„ , . , on ţ„
26 N o em b w » cnt., o rele , -
sala Aro, -a cărui reţetă este
cedată în întregime CA-R-S.-
ului, pentru ajutorarea regiu­
nilor lovite de secetă.
Biletele de vânzare la librăria
„Cartea Rusă“ dm Calea Vic­
toriei Nr. 42.
Telegrame de felicitare trimise
d-lui prim ministru Dr. PETRII GROZA,
tov. GHEORGHIU - DEJ şi B. P. D. - ului
/ c u ocazia strălucitei victorii
in alegerile din 19 Noemhrie
C ă tre
C o n s iliu l P o l i t i c a l B lo c u lu i
P a r t id e l o r D e m o c r a tic e ,
In numele Asociaţiei Româ ne pen
Această victorie reprezintă garan­
Prin această victorie m asigură
nroirre*
Trăiaacă victoria Democraţiei în a-
Trăiască în veci prietenia româno-
‘P reşedintele ARLUS
P re ţ. C, 1. PARHON
Secretar General
MT B A I MAGHEBU
Tiilar
Telegrame similare au fost trimise
şi d-lui Gh. T itirfa eu .
P re
ş e d in te ai C onsiliu­
Federaţia Demooitatä a Femeilor
C u d o g -R fo v , P iu rea M . Ion, Tudor
V ia íthntreaeu-Brdila; T om escu losxup
P e tre , B u cu reşti, s tr , S ăn zăien e 6; Mir*
cea Th. ilie, P etro şiţa -D ă m b o v iţa ; G a-
vn ilo iu Verile, B u cu reşti atţr. D.
C art, C.C-Ä-; P aleano N. Vasile, Agăş-
Bacău, A dom n icăi M a n o le , Dam ian,
L eo rd a m B o to şa n i; B w d u g Gh, Ion»
Tffbâneştt-Vaelwt; Hâ rjea b ă N. N icu ­
laie, D oftona-B acău; flîicloş Gr. Ş te ­
fa n , Criftur-H unedoorra; Horai&u I. N i-
ouú áe, la şi str. C onta 43, Raica TUe
G heorghe, H ă n te şti-D o ro h o i;’ P a v e l
F lorian, B asia-B ihor; V iţv S a m C on-
Jtantin* Bfrăhăşeşti-T ecuci; B urlarca
C o n sta n tin P e tr e , In torsu ra Buzăului,
Braşov; C urcă Z. N icu laie, B obaiţa-
M eh edin ţi; M ogoş THe Ion, Tg M ureş
etr. In su lei 2; B urcă V. lan cu , B w te n L 1
laşi; B a n á n P e jr e V,, R ălra Mare-Bie-
tr iţa Năsăud; M anea I, T itu , Rudina -
M eh edin ţi; Gr.osu M. A n d re i, A p o şu l-
T â m a v a M are; Mâne.cuţă B ucur , I., Po . I
iana M ăru lm -B raşov; M ăndrac Radu,
S tă b ă re şti - T eleorm an ; G oldner Gh.,
J ö b irt-T é rn a m -M a re ; Lmcocí A lex á n .
d m , P e trin e l-C h ij; Buzadu G h iţă, N e -
delcu -C h e vu ia -B ră ila ; Do işti G heorghe
C avn ic-S aiu M are; Saba loam, C u b le-
şul-Cluj; Teaneu V icto r, V e ze n d in -Satu
M are; G eorgescu Z am fir; Pia.tra-Te*
leorm an, C ostea T eodor, M esteacăn -
Cluj; M u dure A u gu stin , B r ă iş o r -C lu j;
Ciobanu G heorghe, H ârlani-B acău; Bu_
lagea loan, S to ile şti-A rg e ş; A nton S i-
dor, M dlädia-SßUij; L yn gu Iosif, S ebeş
Atba-Vulia; Enache V p sile, C o rlfto n i -
D orohoi; Huţan M ihgl, L unca-D ervhpi;
B olboeeanu Gh., H openi-FSlciu; D inu
M grin, P isce-C o vu rlu i; T rifon P etre,
C orn iţei-B ih or; C rostea T eodor, Bistri.
ţa-N ăsău d; Crăciun M ihai, Ivă n eşti-D o -
rohoi; M oldoveovu Ion, Budáéul
S u s-B istriţu N.ăşăud: T urcu G h eorghe, |
C oţan e-D olj' NHă Ş tefan . C orctu -D ol);
M archeş V asile, S lă tio a ra -M a ra m u re ş; >
Mgrele meeting al victoriei
' ( U r m a r e d in p a g . t- a )
A stfe l — P iaţa N a ţiu n ii « tnvm dati Petru Grea», Prim -m tniwtru l ţării. ■Şl
d e bucuria şi ,entuziasm ul frem ătător cuvtetele m ie stâm eec ecouri adânci copiilor noştri, fem eile din R om ânie
al •poporului. Uriaşe ş i -dom inatoare, în maea* «are-1 ovaţionează.
răsar d in m u lţim e chipurile Al- S. R e­
gelui, al P rim ului M inistru Dr. P etru
Groza şi dl tov. G heorghiu-D ej.
P rin tre urate şi aclam aţii — ca
p r m tr ’o pădure m ajestoasă — tşi fac
drum , petrecuţi, de p rivirile pline de
dragoste ale m u lţim ii, conducătorii,
fruntaşii, aleşii poporului.
poporului, soseşte top. A na Pauker.
Apoi, tov- V asile Luca, Miron Con­
stantinescu.
Din m u lţim e, cineva zăreşte p e d.
dr. P etru Groza, care tocm ai acum
descinde d in m aşină. Dintriodată, tri­
buna, piaţa, m u lţim ea întreagă e n u ­
mai fream ăt şi urate. Cu neţărm urită
m ul-m inistru, pe Doctorul P etru Gro­
za — .omul care, in fru n tea .guvernu­
lu i de doi ani îşi dedică fiecare zi, fie ­ Dej !
care ceas m uncii de ridicare a Patriei,
de întărire şi consolidat# a forţei •po­
porului.
Deaceea — norodul recunoscător, îl
ovaţionează şi-l ex p rim ă toată dra­
gostea.
M iniştrii poporului au venit să se
bucure şi ei de bucuria poporului. Cu
ovaţii deosebit de p uternice su n t în ­
tâm pinaţi tov. Teoharî Georgescu,
d-n.a Floriea Bagdasar. general R ăş-
can\i.
Ca întotdeauna, şi totuşi parcă a-
cum şi m ai nestăpânit poporul tşi pri­
m eşte cu entuziasm clocotitor m in iş ­
trii. Flori ura le aplauze.
I n s c r ip ţii f e r t ile
B ucuria şi .geniul p o p u lar au tra n s­ didat de pe -lista căre'a i-a dat vo­
ad ev ărată turile «abe.
form at această zi in .r o
apoteoză. Poporul a găsit zeci şi zeci
I de .chipuri -diferite sp re a - ş i .exprim a
; m area bu cu r.e a victoriei. Un g ru p de
1 m uncitori au co nstruit un cosciug în
| m in iatu ră a b ă tu nd în urm a lud o
m acab ră p ro c e siu n e : înm orm ânvarca
reaeţiunii. Nu lipsesc nici carele ale-
* gorice. care vorbesc d esp re acelaş
h u cu ria D
luoru: -bucuria p en tru victo ria dem
entru
demo.
o raţiei—.
.Ferm e şl h o tă râ te a p a r inscripţiile
pe care m âini vânjoase le ridică în
văzduh: ,.Am lu p ta t şi am învins”.
,,Vom consolida victoria deka 19
N oem brle”.
P e drept, să rb ă to area de azi e a tu ­
tu ro r. fiindcă toţi au lu p ta t p en tru
Izbânda dem ocraţiei. T u tu ro r — m un-
fdlicUa Guvernul de tuto onorata Dvs.
conducere pentru m area victor o ob­
ţinută în afegeriite din 19 Noembrie.
Totedată FDFR vă asigură oă ya
sta şl mat departe în «flufba păcii şl
a progresului în d ru m ân d nesecatul
t e *hia de ÎS N oem brie ne-am
isvor de energie şl capacitate a fe­ ptatonnicit d ru m u l gpr® viiitor. Vrem
meilor d n ţara noastră spre marea
să p&?im p e drumiua progresului şi a-
operă de ridi carnea morală fi msite- devăiratei dem ocraţii, pe drum ul iubi­
ntaflă a Ţării Româneşti.
Tov. m in istru G H EO RGHIU-DEJ.
rii de oam eni şl a Întregului popor.
Am ales d ru m u l p&dil p en tru a ev ita
prim c a n d id a t pe lis ta BPD In d ru m u l războiulu.1 şl al n enorociri­
C apitală lor. N u vom u ita ziua <te 19 Noean-
B ucu reşti
b rte când ne-am sim ţit egale în
TOVAR ARC Ml NISTRU, d rep tu ri si d ato rii cu cealaltă Jum ă­
Munsútorii, tecboiioienii f i funcţio­ ta te a ţării. N u vom irita că acest
narii S.T-B-işti te feUcită călduros drept lib er l a m uncă n e-a fost aco r­
dat de p rim u l g uvern dem ocrat al
pentru reuşita în Capitală a U stei
Nr. 1 B-P.D.. în alegerile partamen-
tajre dela 19 Noembrie 1946.
Acesta este rezultatul luptei tale
d e o viaţă întreagă, cinstită şi devo­
tată clasei m uncitoare fi întregului
popor român.
Muncitorii, technicienh şl funcţio­
narii S.T.B -işti cane cunosc suferin­
ţele şi lupta ta, te asigură şl pe viitor
de acelaşi devotament- Vom duce
lupta hotărâtă şi pe viitor în cadrul
BJP.D-uîul, muncind cu râvnă pen­
tru m ărirea producţiei în interesul
poporului şi fericirea ţării luptând
cu hotărîre alături de tine pentru
distrugerea definitivă a duşmanilor
poporului-
C om itetul C entral BPD B ucureşti
Muncitorii şi funcţionarii ateliere­
lor C-F.R. G heorghe G heorghiu-D ej
Târgovişte ir trim iţi în adunare ge­
nerală în Tftua de 22 Noembrie, »
Iuta eu însufleţire victoria în alegeri
a Blocul ic Partidelor Democrate şi
a s 'g tr ă guvernul şi aleşii poporului
că vor munci neprecupeţit pentru
înfăptuirea întocmai a platform ei
program a B.P.B,
COMITETUL SINDICAL C.F.R.
TÂRGOVIŞTE
il A s e m e n e a te le g r a m e au m a i fo s t
e sep ed ia te 1n c u r s u l zilei d e ieri de
întreprinderile ; Monet&rla Naţională,
G ralex, U niversul, P apetărla Ciornei,
T iparul Românesc, T im pul, Uzinele
23 A ugust-M alaxa, Talpa S. A. R.
S. E. T., Ţe&ătoriile R eunite, S in d i­
catul Tipografilor, etc.
Clement Gottwald
împlineşte azi 50 ani
( C o n tin u a r e d i n p a g . t - a )
rist şl necesita tea unei colaborări
loiale cu Uniuawsa Sovietică. Ier ta
1938, c8r»d Cehoslovacia e p r e ­
d ată necnţiilor fără lupte, Gottwald
»pune :
— „Reacţiunea tr ă d ă to a re a a
runcat arma din mâna poporu­
lui»"
Jn timpul ocupaţiei tiiileriste,
conduce jparţisiul ,ta lupta ilegală
pentru eliberare şi pregă teşte, b a ­
zei* pentru constoucf.ia ,noil repu­
blici. f l e liniţiaitorwl 'Programului
din Kosice care stă azi Ta baz a
regimului dem ocrat din Cehoslo­
vacia şi car* p o a t e fi socotit ca
un semna! «I reconstrucţiei p a ş ­
nice.
Ziua lut aniversară înseam nă
pentru poporul cehoslovac a n g a ­
jamentul d e a împlânt acest p ro ­
gram d e realizări ta slujba mas-
se,!or. « fără drept, — dar unui ziarist străin
Noi, care ştim cât p reţu ieşte
de p rie te n ia şi sprijini# C e h o slo v a­
ciei îi urăm tovarăşului Gotlwaid,
ani mull ţi d e muriră spornică p e n ­
tru bine-'e Patriei sale, şi al păcii
euro p e n e. _ ______ 1
eitorfloT. plugarilor, , ţării, d« adevăratul guvern prezîdaifi
fttor — le m ulţumeşte acum d. dr. de d jdr. P etru G roza (aplauze).
P en tru sig u ran ţa zilei de m âine a
.-adlamă din tot suifletuţi prim ul Parla­
m ent al României democrate (a’
plauze).
tow. Gheorghiu-Dej
Un murmur străbat« mulţimea p lu g a r u lu i Ş t e f a n StofaM
aceasta imensă. D. dr. Petru Groza
vesteşte:
— Vorbeşte Gheorghiu-Dej.
Vestea este reluată dlim om în om
şi în mai puţin de o secundă a fă­
cut ocolul vastei P ieţi: „Vorbeşte
tovarăşul Gheorghiu-Dej”,
O furtună de aplauze s’a dezlăn­
ţuit sub cerul atât de senin. Flamu­
rile, sutele de flamurii âricolore,
fâlfâie în vântul uşor al înserării,
iar sute de mii de piepturi scan­
dează un singur mume : Gheorghiu-
De undeva, im stol dé porum­
bei au svâenit şi şi-au luat deodată
sboruS, Surprinse de vuetul mulţi­
mii, ei se rotesc de câteva ori în
■înălţime, ca o solie a libertăţii.
In primele rânduri, se află o ma­
mă tânără cu un cop'las — o fetiţă
în braţe. Fetiţa şi-a iînălţat ochişori
maci urmărind sbmeu] porumbe'llor.
I-a pierdut acum din ochi şi flutu-
rându-şi mânută a salut .gungureşte-,
şi ea alături de mămica : Gheor-
ghiu-Dej.
In tăcere şi cu dragoste poporul
Capitalei ascultă cuvintele limbezi
şi pi ne de miez «de primului can­
O Â)'tă z i
Meetingul « lu at sfârşit. In aoelaş.
entuziasm m ulţim ea a pornit-o
străzile şi bulevardele Capitalei.
In fru n te , păşesc fru n taşii a le şii'
poporului, tei fru n te — m e re u în
o.
fru n te : şi acum tn oeasxü bucuriei,
ea şi de a tâ te a ori, în focul luptei. In
prim uj rân d a l coloanei înaintează d.
dr. P etru Groza, P rim -m tn istru l oe-
ilui d in tâi g u v ern dem ocrat, to v |
Gheorghiu-Dej, A na P au k er, Vasile
Luoa, conducătorii iubiţi ai clasei
m uncitoare. U.rrnează deputaţii, aleşii,
poporului. Apoi, coloanele compacte
de m uncitori, b ărb aţi şi femei. I n su­
netul fan farelo r, coloanele p arcu rg
Bd. B rătian u ş l Colea Victoriei.
I n tr’o ordine d esăv ârşită el m an i­
festează p e n tru dem ocraţie, p entru
progres, p en tru u n ita te a clasei m un­
citoare p en tru g u v ern u l £ . p. D. şl
p en tru prim ul P a rla m e n t lib e r’ ales.
Io P ia ţa P alatu lu i se’noinge hora :
m are, veselă găltâreaţă, ca în săşi
bucuria m ulţim ii. G ândul se întoarce
respectuos că tre Regele P oporului —
— îndelung aclam at.
ileana a coborât ca o draperie. Focu­
rile de artificii prelungesc sărbătoa­
rea până noapte® târziu.
Mâine începe o altă zi — zi de
muncă, de creaţie şi realizări depline.
V ic to r R u ssu
d -n e i C o r a li» C ă lin
CU ZIARIŞTII STRĂINI...
Era ora douăsprezece dimineaţa
când amândouă maşinile Direcţiei
Presei cu ziariştii m â in i au ajuns
in comuna Militari.
— Suntem satisfăcuţi do ceeace
am văzut tn oraş. Am văzut votând
pe intelectuali, pe muncitori. Ne-am
convine c i opoziţiei t s’a dat toi
dreptul să asiste la vot. Vrem t i
vedem şi un sat.
Zis şi făcut I şi iată-ne la sat.
Pretutindeni linişte şi aspect de
sărbătoare. Iată şi primăria — lo­
calul de vot. Preşedintele comisiei
ne strânge mâna şi prezintă pe zia­
rişti celorlalţi membri. D. Clarman,
reprezentantul agenţiei americane
ITA, ee îndreaptă spre reprezentan­
ţii opoziţiei. Dacă au ceva de decla­
rat, sau au nemulţumiri.
— Nu, spune reprezentantul par­
tidului Dr. Ltipu. Totul se petrece
după lege şi tn perfectă ordine.
De aceeaş părere este şi repre­
zentantul partidului lui Titel Pe-
trescu.
— Unde e reprezentantul lui Ma­
niu ?
— A fost invitat şi n’a venit.
— Uitaţi-vă, uitaţi-vă ce tablou
frumos, ne atrage atenţia ziaristul
iugoslav, d. Tonici.
O fem ee de vreo 70—60 de ani,
susţinută din amândouă părţile, pă.
şeşte spre cabina de vot. Rămânem
cu toţii înlemniţi.
Femeea aceasta votează pentru
prima oară în viaţă.
D. Clarman se îndepărtează de
grupul nostru şi când bătrâna iese
d n cabină ii arată prin gesturi că
a,r vrea să vadă buletinul de v o t
Deschide. Ştampila rotundă împo­
dobeşte pătratul blocului partidelor
democrate.
— Cu cin* el votat, întreabă ame­
ricanul ««credul fi sad roagă s i
traduc.
— Cu soarele, răspunde bătrăna.
— Ştii ce e soarele ?
— Soarele e Groza, răspunde în ­
cet bătrâna.
—Dar ce e Groza ? continuă ame­
ricanul.
— Groza e soarele, răspunde bă­
trâna victorioasă la examenul ne­
prevăzut.
Lumea râde cu bucurie.
Ah ia în maşină d. Clarman »roi
comunică că a invitat pe mai mulţi
ţărani să-î arate buletinele. Cu sau
se iartă această mică „'legalitate”-
— Si ?
— Pe toate era „votat” pentru
.soare".
Deodată maşina noastră intră in ­
s
•1
C u v â n tu l
plugarii au înţeflee să nu zoai fl*
ca m e de tu n p en tru doooii cart n'ant
făcut altce v a decât să ne exploa­
teze. Noi ţă ra n ii n ’am u ita t că aut
p rim it păm ânt cu aju to ru l m uncito­
rilor, că am p rim it titlu ri d e îm r
p ro p rie tă rire şi că o v ia ţă nouă ta"
cepe p en tru plugărim e. P lugarii nul
m ai sunt slugile alto ra cl el su n t stă"
pâni pe păm ân tu l lor. P lu g aru l ro ­
m ân şl-a sp u s cu v ân tu l cu ţări*
p en tru ca să poată avea loc de casa,
unelte, maşini, v ite p e n tru ei »1 fa"
m ilia lui.
C u v â n tu l
d -lu i C ă p ita n Cctrlănescna
Alegerile acestea au însem nat pen"
tru noi m ilitării u n exam en politic»
Noi am fost ţin u ţi până acum de­
p a rte de v ia ţa politică şi întrebuin­
ţaţi de guvernele reacţio n are p en tru
susţinerea politicii lor an ti-popular*
şl anti-dmwwraftice.
Noi m ilitarii, ofiţeri şl ostaşi, ani
fost chem aţi tn ziu a de 19 Noembri®
să dăm dovadă că interesele noastr*
sim t identice cu cele ale poporului.
Noi prin votul nostru am contribui#
la victoria B. P. D. în alegeri.
A legerile au o o n sfin ţit defi­
nitiv le g ă tu ra In tre p o g o r el
arm a t A Nai, d a to rită regtma*
lui Dr. P e tru G roza, apărăi®
a stă z i p acea In tre p o p o .irş,
devenind a s tfe l a p ă r ă to r i a l M<
porului, (aplauze).
pe C u v â n tu l m u n c i to n u lu i !
B a lo g h A le x a n d r u
Noi m uncitorii suntem m ândri df
am fost to t tim pul în fru n te a m arel
bătălii p en tru înfrângerea reaeţiunii
m ianisto-brătieniste care credea efl v*
putea opri avântul no stru p en tru a
viaţă m ai bună.
Informaţii
„ S p ita lu l d e u r g e n tă ”, S e rv ic iu l
P erm a n en t de Gardă, T e le fo n
7.47.05-7.05.73.
Q Se aduce la cunoştinţa celor in­
te re saţi că s’a fix a t un nou exam en
de adm itere p en tru anul I la şcoala
de subingineri agronomi dela Roman,
pe ziua de 9 D ecem brie a. c. Absol­
venţii a 8 clase de liceu teoretic, sau
a.i unei şcoli echivalente, care doreso
să se Înscrie se vor adresa pentru re-
laţiuni la se cretariatu l şcolii.
M Aseară (22 Noembrie) posturile de
Orei Ardealului, 69 de ani dela naşterea
radio româneşti au sărbătorit In cadrul
marelui poet democrat, prieten al Ro­
mânilor ADY ENDRE.
D-l Costa Care), traducătorul acestuia
1n româneşte şl director In Minitserul
NaţionaHtătiîor Intr’o călduroasă cuvân­
tare a prezentat personalitatea lui ADY
ENDRE, după care au fost executata
lled-uri de Luciliu Olteanu pe cuvin­
tele poemelor scriitorului maghiar
• D um inică 24 N oem brie 1946 va
avea loc Adunarea Generală a m em ­
brilor C om itetului Şcolar, părinţilor
de elevi, corespondenţilor dela ó im ­
éiul eomenabal „Regele Ferdi­
nand” din Calea Văcăreşti 111.
• M em brii SO C IE T Ă Ţ II COMPO­
Z IT O R IL O R RO M A N I înscrişi în E-
conom atul M inisterului A rtelor sim t
rugaţi a trece pe la sediul respectiv
p en tru repartizarea cotei de cartofi,
zahăr şi legume.
tr’o groapă şi se opreşte. Ce s ’a în­
tâmplat Í
— S ’a rupt arcul.
Până să repare şoferul să ne plim­
băm aici la periferia BucureştiuliU,
să auzim ce vorbesc cetăţenii.
Nu departe e o secţie de vot. Un
muncitor cu soţia lui se întorc a-
casă după vot.
— Proasto, spune el supărat. Cât
ţi-am spus şi cât ţi-am explicat.
Ei I face un gest disperat cu mâna.
Femeea tot femee rămâne.
— Ce s’a întâmplat ? întrebăm noi,
— Am ştiut că trebue să votez cu
soarele, răspunde femeea aproape
plângând şi am pus stampila direct
pe soare.
— Şi de câte ort ţi-am spus că
trebue pusă tn mijloc, reîncepe
muncitorul.
— Nu credem eă va fi anulat, V
liniştim noi.
— Da, sper şi eu. Iată pe verl-
şoara noastră. Ea a votat bine.
Facem cunoştinţă şi cu verişoara.
Dar ce are pe gură T De ee e aşa
murdărită.
— Eu, râde fata 7 Mi-a fost frică
că n’o să iasă bine ştampila şi am
suflat pe ea. M’am uitat bine, bine
unde e Gheorghiu-Dej şi Ana Pau­
ker şi am pus drept tn mijloc, A
eşlt bine I
— Frumoe, râde elveţianul, d.
Frank, reprezentantul agenţiei
„France”.
Intre timp arcul e legat. Maşina
e gata.
In faţa noastră, o femee tânără
vorbeşte cu doi bărbaţi.
— Până acwma bărbatul meu cre­
dea că el e buricul pământului.
Acum am votat şi eu. Am căpătat
drepturi egal*. I
— Ei eu cine ai votat7 Parcă Ştii cu
cine să voteziT întreabă unul mai In
glum i, mai cu un oarecare dis­
preţ.
— Ba bine că nu l Am votat cu
acei care mi-au dat drepturile.
Pornim înapoi spre oraş. D. P it­
man, reprezentantul presei sindicale
şl celei a negrilor din U. S. A., care
a sosit abia astăzi şi imediat a por­
nit cu noi la sat, neştiind nici o lim ­
bă afară de engleză, foloseşte câte­
va cuvinte cunoscute în limba fran­
c e zi ca să declare radioss:
— Foarte frumos, foarte drr&guţ,
foarte gentil I Toţi colegii surâd cu
bucurie. Sunt într’adevăr bucuroşi
de ceeace au văzut şi de ceeace
s’au convins.
Soarele râde pe cer, tnsoţindu-ne
până în centrul Bucureştiului.
N a ta lia S cut tu
 y

,S C Â N T E I A

Gh. Dimitrov a format PHILIP MURRAY

reales preşedinte Pocea poate B I cooperare
Noul guvern bulgaţ
S O F IA , 2 2 (A g e r p r e s ), — C o r e s p o n d e n tu l A g e n ţ ie iJ f /e » ’p»’e s tr a n s m it e
al C. I. 0. - ului
p r in t e l e f o n : G h e o r g h i D a m ^ ro v , P r e ş e d in t e le F r o n t u lu i P a t r ie i, a f o h n a t
angio - franco- sovieto
asigurată prin ~ I nordamericană
IM P O R T A N T E D E C L A R A Ţ II A L E D E P U T A T U L U I B R IT A N IC
n o u l g u v e r n a l R e p u b lic e i P o p u la r e B u lg a r e . G u v e r n u l a r e u r m ă to a r e a Z IL L IA C U S
com pune e s LONDRA, 22. (Rador). — Zilliacus, spate al automobilului“ în ce priveşte niunea Sovietelor, Anglia şl-ar putea
membru laburist al Camerei Comune­ Palestina şi şi-ar asuma partea cuve­ îmbunătăţi poziţia ei faţă de Statele
1. GHEORGHI D IM ITR O V , P r e ş e ­ 10. GH. TRA1K O V, M in istru l A- lor, luând Cuvântul Vineri seara la o nită din răspundere dacă Uniunea So­ Unite, deoarece calea spre Washington
d in te al C o n siliu lu i d e M iniştri a r ic u ltu rii (A g ra ria n ). reuniune comună a ‘cluburilor universi­ vietelor ar fi şi ea chemată să parti­ duce prin Paris şi Moscova.
tare laburiste şi■ socialiste din Cam­ cipe, Aceasta ar însemna o POLITICA
(C o m u n ist). 11. R A D I NAID ENO V, M in istru al bridge, a declarat că actualmente Ma­ COMUNA ANGLO-FRANCO-SOVIE -
2. ALEXAND RU OBBOV, M inistru J u s tiţi e i (A g ra ria n ). rea Britanic nu are o politică externă, TO - NORDAMERICANA PENTRU
ea lăsându-se la voia întâmplării MENŢINEREA LIN IŞTII ŞI A ORDI­
fă r ă p o r to fo liu ş i V ie e -P r e şe d in te 12. IV A N STEP A N O V , M in istru a l
El a spus că Anglia trebue să renurii NE.1 IN ORIENTUL MIJLOCIU PRIN- Punctul de vedere
a l C o n siliu lu i (A g ra ria n ). F in a n ţe lo r (C o m u n ist). ţe la menţinerea echilibrului puteri­ TR'O FORŢA INTERNAŢIONALA LA
ritanic In chestiunea
а. T R A IC IO R O STO V ,

a l C o n siliu lu i (C o m u n ist).
M inistru
fă r ă p o r to fo liu ş i V ie e -P r e şe d in te

A. GH. POPOV, M in istru td r it p o r ­

to fo liu ş i V ie e -P r e şe d in te al Con­
s iliu lu i (S o c ia l-D e m o c ra t).
5. K IM OX G H EO RG H IE V, Viee-
P r e ş e d in te al C o n siliu lu i ş i M inis­
tr u a l A fa c e r ilo r S tr ă in e (Z ven o ).
б. ANTO N JUGOV, M in istru a l A-
fa c e r ilo r I n te r n e (C o m u n ist).
7. M INCIO NEICEV, M in istru al
I n s tr u c ţiu n ii P u b lic e (C o m u n ist).
8. GENERAL COLONEL D A M IA -
NOV, M in istru d e R ă zb o i (C om u­
n ist).
9. IO R D A N B O JILO V , M in istru al
C o m e rţu lu i (C o m u n ist).
I.H. RÁCIÓ ANGHEI.OV, M in istru
ui S ă n ă tă ţii (C o m u n ist).
14. GH. DRAGNEV, M in istru a l
L u c ră rilo r P u b lic e (A g ra ria n ).
15. ST E F A N TONCF.V, M in istru a l
C ăilor F e r a te (A g ra ria n ).
10. IIR IS T O t.lL K O V , M in istru a l
I n ă tis tr ie i (Z v e n o ).
17. MANÓT. SOKOLAROV, M in is ­
tru a l E le c tr ific ă r ii (C o m u n ist).
18. ZD RAFKO M IT O V S K I, M in is­
tr u a l P o litic e i S o c ia le (S o c ia l D e­
m o c ra t).
10. DIMO K A ZA SO V , M in istru a l
I n fo r m a ţiilo r ş i a l A rte lo r.
D e c re tu l a f o s t s e m n a t d e P r e ­
ş e d in ţia R e p u b lic e i î»t c u r s u l a-
GHEOKGHI DIMITROV c e s te i se ri.
lor ca ţel al politicii externe brita­
nice, lucrând în schimb pentru desvol-
tarea Naţiunilor Unite întFun sistem
de guvern mondial. Naţiunile Unite nu
pot începe să lucreze dacă membrii
permanenţi ai Consiliului se înarmea­
ORDINELE
CURITATE
CONSILIULUI DE SE­
CIPRUL ŞI DODECANEZUL
TREBUI DEM ILITARIZATE ŞI PUSE
SUB CONTROLUL CONSILIULUI DE
SECURITATE CANALUL SUEZ ŞI
AR
C / Dardanelelor
LONDRA 22 (Radio). — Guver­
nul britanic a publicat în cursul
ză unul îm potriva altuia. STRÂM TO AREA G1BRALT ARULUI nopţii de Joi spre Vineri textul d
Nordamericanii ar renunţa la atitu­ AR TREBUI DEASEMENE A SA FIE două note trimise acum câtva timp
dinea de „conducători din locul din CONTROLATE guvernului sovietic, în legătură cu
problema Dardanelelor.
Pentru o politică comună In prima notă, guvernul britanic
ATLANTIC CITY, 22 (R ador). şl cu statele din Europa răsăriteană şl
se declară de acord cu cel sovietic
Capătul occidental al acordului euro­
centrală spre a promova răspândirea
în ceiace priveşte începerea de ne­
- PH IL IP MURRAY A FOST pean ar fi unirea democraţiilor aplicând
democraţiei şi a libertăţii politice în
gocieri cu privire la revizuirea con­
REALES PRIN ACLAMAŢII o politică comună de tutelare asupra
Europa p rin tr’o redresare socialistă.
venţiei dela Montreux, făcând însă
PREŞEDINTE AL CIO-ULUI coloniilor lor şi legate economiceştc u- rezerve asupra câtorva puncte diis
(CONGRESUL ORGANIZAŢIILOR Adoptând o politică activă şi pro­
nele de altele. propunerea sovietică.
INDUSTRIALE) DE CĂTRE DE­ gresivă în Europa, Anglia şi-ar servi
Acest grup de state ar urm a să lucreze, Nota a doua repetă atitudinea gu­
propriile el Interese economice. P rin­
LEGAŢII ÎNTRUNIT! IN CON­ vernului britanic faţă de această
mână tn mână. cu Uniunea Sovietelor tr’o strânsă cooperare cu Franţa şi U-
GRES. chestiune.
A
A TL AN TIC CITY 22 (Rador). —

I n C o n s i l i u ^ m'nis r i o r d e e x t e r n e Q
Congresul anual ai C IO -uluî a adop­
tat V ineri o rezoluţie d e p olitică e x ­
ternă în care acordă sp rijin u l fără
rezerve N aţiunilor Urnite, cere oprire«
împotriva unor delegaţi
TGMTÂT ucraineni la New-York
Desbetcrlle asupra statutului im ediată a fabricării bom belor a to ­
m ice de către Statele U nite, con -
dam na dem onstraţiile d e forţă m ili­
tară pTin punerea în evidenţă a unor IN C E R C U R I L E A D U N Ă R I I G E N E R A L E A O .N .U .-u lu i S E C R E D E C A E S T E

Iriestului sc apropie dc sfârşit

V . M. MOLOTOV C E R E S A S E IA IN C O N S ID E R A Ţ IE I N T E R E S E L E IUGO­
S L A V IE I ş i IT A L IE I LA C R E A R E A P O R T U L U I L IB E R T R I E S T Ş l S T A B I ­
L IR E A T E R M E N U L U I D E R E T R A G E R E A T R U P E L O R S T R Ă IN E
NEW YORK, 33 (Rador). — Consiliul
miniştrilor de externe a desbătut ulti­
mele trei articole din proectul de pro­
punere franceză pentru Triest şi a-
nome Constituţia portului liber, cetă­
ţe n ia teritoriului liber şi guvernul pro­
vizoriu.
sovietic privitor la privilegiile speciale
şi uniunea vamală.
Consiliul a căzut de acord să supună
această chestiune adjuncţilor.
Djscutându-se chestiunea guvernului
provizoriu, s’a căzut de acord ca mem­
brii Consiliului să examineze propune­
parte la şedinţă ca reprezentanţi ai de­
legaţiei sovietice,
Miniştrii afacerilor t străine au avut
un schimb de vederi relativ la moda­
litatea ratificării definitive a Consti­
tuţiei teritoriului liber.
marj arm ate şi cere dezarm area uni­
versală.
R ezoluţia condam nă pe lân gă a-
ceasta fascism ul ce am eninţă pacea
lum ii, în special pe cei din Spania,
d in A rgentina, ţări cu care Statele
U nite ar trebui să întrerupă relaţiile
diplom atice şi econonroe.
Sub ho regim dc adevărată sclavie
V O R B A D E UN A T E N T A T P O L IT IC
NEW YORK, 33 (Agerpres). — Agenţia
TASS tran sm ite: In searai zilei de 30
Noembrie, în tr’o miioă fructarle de pe
str. 58 din centrul oraşului New York,
a fost comis un atentat împotriva lui
Volna şi Stadnik, delegaţii Ucrainei la
Adunarea Generală a O. N. U. Doi n e­
cunoscuţi înarm aţi ou revolvere, an a-
tacat pe delegaţii Ucranei în momentul atentat ca nn caz de banditism „obiş­
intrării lor în magazinul de unde cum­ nuit" la New York. Eie sunt însă obli­
pără de obicei fructe. t gate să admită că atentatorii nu an fă­
Stadnik a fost grav rănit la picior da/ cut nicio încercare de a jefui pe Voina
un glonte dum-dum. Deşi atentatul a şi Stadnik.
fost oomis în centrul oraşului, autorii In cercurile Adunării Generale, se
săi au putut să dispară.
Zlartle se străduesc să prezinte acest crede că atentatul are un caracter po­
litic şi sc protestează contra organelor
poliţieneşti americane, care nu au luat
suficiente m ăsuri pentru a garanta si­
guranţa delegaţilor la O. N. U.
De©! airaiţi i Ie

niLIOJNE
DELEGAŢIA SO VIETICA A A P A ­

Molotov, ministrul de afaceri străine
al Uniunii Sovietice a persistat în ce­
rerea de a se creja zone speciale în
portul liber Triest pen tru Iugoslavia şi
Italia sau oel puţin privilegii speciale.
Molotov a insistat deasemeni în ce
priveşte adm inistrarea în comun a căi­
rea privitoare la statut făcută de dele­
gaţiile engleză şi nordamericană.
Ultimul punct discutat de miniştrii de
externe a fost retragerea trupelor stră ­
ine din Triest.
U. R. S. S. DOREŞTE CA ACEASTA
RETRAGERE SA FIE EFECTUATA
IrAfrica
RAT PUNCTUL DE VEDERE CA lu i D . Z. MantiiTskif
CONSTITUŢIA TREBUE SA FIE R A ­
SEIT YORK, 22 (K ador). — D. Z.
TIFICATA DE CĂTRE ADUNAREA
POPULARA A TERITORIULUI LIBER. M anu ilsh i, ş e fu l d e le g a ţie i u c r a i­
Delegaţiile Statelor Unite şi Marii B ri­ n en e , a c a lific a t d r e p t „ b a n d itism
tanii au socotit că Constituţia terito­ p o litic " a ta c u l c ă ru ia i-a c ă z u t

lor ferate de către teritoriul liber şi
Iugoslavia.
El a scos în evidenţă că nu poate ac­
cepta articolul garantând libertatea
tranzitului pirin teritoriul liber fără nici
o discriminare internaţiională decât
num,ii dacă se aprobă amendamentul
Dreptul ADUNĂRII POPULARE
de a ratifica Constituţia
~ NEW YORK, 22 (Rador). — TASS
transmite:
In şedinţa neoficială a Consiliului
minştrilor de afaceri străine de Miercuri,
INTR’O PERIOADA LIMITATA.
Anglia şi Statele Unite au repetat o-
biecţiile lor faţă de fixarea unei date
precise întrucât guvernul Triestului va
f; relativ slab la început şi s’ar naşte
primejdia unor dezordini.
H otărîrea în această privinţă a fost
am ânată pentru o altă reuniune.
s’a contânuat examinarea chestiunilor locale din Triest.
relative la creearea teritoriului liber
Triest.
Molotov, Vâşinki şl Gusev, au luat explicaţi une.
s » ii de oamen
riului liber trebuie să fie ratificată de v ic tim ă G rigore S ta d n ih , m e m b r u
Consiliul de Securitate.
D. Couve de Murville, delegatul Fran­ al d e le g a ţie i u c r a in e n e ta Netv-
ţei, a explicat că autorii acestei pro­ Y orie.
puneri franceze luau in considerare M anuilslei n u a d e s v ă lu it m o ti­
v e le a c u z a ţie i p e c a se a adus-Ot
faptul că Constituţia teritoriului liber
nu este pasibilă a fi ratificată de că­ d a r a d e c la r a t că v a fa d e o a n ­
NEW YORK 22 (Rador). —
tre Consiliul de Securitate. Totuşi, transmite :
TASS U .-u lu i, In d ia a a d u s a c u z a ţii cu
p r iv ir e la r ă u l tr a ta m e n t la cari
D e le g a ţ ii u n u i n u m ă r d e 7 n a ­
ţ iu n i m e m b r e a u s p r ijin it p r o p u n e ­
c h e tă p e r s o n a lă ş i că v a în to c m i
dreptul de veto al guvernatorului, se „Consiliul pentru afacerile afri­ un r a p o r t „la tim p u l ş i în clip a
cane" a publicat două broşuri prin
întinde asupra Constituţiei, ca asupra care se combat declaraţiile guver­
s u n t s u p u ş i b ă ş tin a ş ii A fr io e i de
Sud.
re a In d ie i de a s e lu a a titu d in e
c o n tr a a c e sto r m a ltr a tă r i. p o tr iv ită ”.
altor acte legislative ale autorităţilor nului Uni unei sud-africane, d u p ă care
populaţia din Africa d e sud-est s'ar
pronunţa pentru o pretinsă anexiune.
Miniştrii au consimţit a primi această
A ceste broşuri descriu d ea se m en i
groaznicele condiţii în care se află
lucrătorii din Uniunea sud-africană.
„Consiliul pentru afacerile afri­
ca n e" îşi propune să împrăştie mii

EirlJe p
întreaga activitate indu striaiă a Statelor Unite ar putea fi paralizată.
LO N D RA, 22 (Radio). — Greva din
m inele de lignit a trecut la m inele
de antracit unde zece m ii de m unci­
tori au învelit lucrul în semn de soli­
darizare.
Un com entator am erican al servi­
ciului de radio Londra afirm ă că
noua grevă a m inerilor V A A V E A
REPERC U SIU NI SE R IO A SE A SU ­
P R A R E F AC E RII IN D U ST R IA L E A -
M ERICAN E, m ai serioase chiar de­
cât a avut aceia din prim ăvara anu­
lui trecut, ordonată to t de d. Lewis.
NO U A G R EV A P O A TE S A DEA
VICTORIA POPORULUI ROMAN
d e asem e n ea broşuri printre d e l e ­
gaţii ce iau p arte la sesiunea Adu­
nării G enerale a Organizaţiei Naţiu­
nilor Unite, precum şi printre sindi­
ca te le şi organizaţiile progresiste din
Statele Unite,
Două dintre ac este broşuri sunt In­
titulate „PUNEŢI CAPAT CRIMELOR Trupe americane în Grecia?
UNIUNII SUD-AFRICANE" şi „OPT
LOC L A ÎN C H ID E R E A T U R N A T O ­ n ează In p re z e n t p ro p u n e re a de MILIOANE DE OAMENI CER
R IIL O R DE OTEL, A ÎN T R E G II IN ­ s p o rire p ro v izo rie a sa la riilo r.
LIBER­ A T E N A , 2 2 (R a d o r ). — C o r e s p o n d e n tu l A g e n ţ ie i F r a n c e z e d e P r e s ă
TATEA".
D U ST R II M ETA LU R G IC E S I P O A ­ * Ziarul POST DISPATCH, care apare tr a n s m it e :
TE P A R A L IZ A ÎN T R E A G A A C T I­ WASHINGTON, 22 (Radio). — 300 ta Saint Louis, critică în termeni e- D u p ă in fo r m a ţi u n i s e m io f ic ia le , la S a lo n ic s e s e m n a le a z ă a p r o p ia t a
V IT A T E IN D Ú S T R IA L A A M E R IC A ­ MINE DE CĂRBUNI SUNT PARALI­ nergîci propunerea Uniunii sud-afri­ s o s ir ee a umor tr upe a mm e r ic ae n er, d
N A , PRECU M S I C O M U N IC A ŢIILE ZATE IN U. S. A. în urma grevei mi­ ca n a d e a anexa Africa d e sud-vest. rru u e s tuin
n a it e „ p ă s tr ă r ii ou rmd m
ir ct ei is■««
în M
»*■a c e d o n ia ”.
F E R O V IA R E . nerilor. P R IM U L EŞA LO N D E Q F iŢ E R I A M E R IC A N I A R F I S O S IT
începând de Joi dimineaţa, Statele U- Ziarul menţionat scrie că autoriza­ 1 5 .0 0 0
nite trăesc din rezervele de cărbuni rea Uniune! sud-africane d e a anexa
P R IM U L C O N T IN G E N T A Ş T E P T A T A R C U P R IN D E CIR C A
O A M EN I.
MONTEVIDEO, 22 (R ador). - De care vor ajunge pentru 38 zile. Sta- Africa d e sud-vest va pune în p eri­
la m ie zu l nopţii de Jo i s p re Vi­ tele-Uinite pierd 2.000.000 tone cărbuni col întreg plănui d e tutelă, care tre­
n eri in to a tă R epublica U ruguay în fiecare zi de grevă
a în c e ta t tra fic u l fe ro v ia r.
b u e să asigure conducerea şi p ro ­
gresul în regiunile în a p o iate. Locui­
AVIOANELE Şl TANCURILE LUI TSALDARIS
S ’a cerut convocarea torii din ac ea stă parté a Afrîcet au
S in d icatu l fe ro v ia rilo r exam i-
Congresului nevoie mai mult d e c â t oricare alţii ATACA PE PATRIOŢII GRECI
d e protecţia Internaţională.
WASHINGTON, 22 (Rador).— şi Ziarul NEW YORK POST înfierează ATENA, 22. (Rador). — Corespon­ contra partizanilor operează în câm­ suspendate, deoarece A l publicat oiy
el „discriminarea rasială antidem o­
Senatorii democraţi Rankin şi cratică, brutală şi d e s p o tic ă şi ex­
Byrd au cerut preşedintelui Tru­ p loa tarea din Uniunea sud-africană".
dentul Agenţiei franceze de presă trans­
mite :
pia Farsale. d ine de zl a le C om andam entului Miji
lite r al P artizanilor din nordul G rei

VA BUCURA PE TOŢI D R ^R Â Ţ I! man să convoace o sesiune spe­ +

N E W -Y O R K , 22. (R ad io). — In
Sprijinite de avioane de vânătoare,
detaşamente din divizia a doua şi a
Noi restricţii împotriva
presei în Grecia
ciei.

SINCERI
(U i m u r e d in p a g . l - a )
tianu, care nu fără dreptate era numit
„Regele neînooronat al României“.
In prezent, dinastia Brătianu a apus,
deoarece B.LOCUL PARTIDELOR DE­
MOCRATICE A CÂŞTIGAT SIMPATII­
LE POPORULUI NU NUMAI CU PRO­
GRAMUL SAU PROGRESIST, CI Şl CU
REFORMELE PE CARE LE-A Şl REA­
LIZAT.
Alegerile au adus, o graivă înfrângere
şi partidului naţional-ţărănist Manlu.
Aşteptările naţional-ţărăniştilor s’au do­
vedit zadarnice. Chiar în judeţele unde
distrugerile războiului au fost foarte
grave, naţional-ţărăniştii nu au câştigat
majoritatea.
Evident că ei sunt mai dibaci, mai
„Tadicali“ decât liberalii, dar totuşi na-
tional-târăniştir au suferit o înfrângere
şi sunt reprezentaţi în parlament de un
grup restrâns.
D em n de subliniat este m arele suc­
ces al U niunii P opulare Maghiare,
care a câştigat 29 de locuri în par­
lam ent. V ictoria acestui grup politic
care sprijină actualul guvern serveş­
te drept m ărturie ' a politicei corecte
a partidelor care au form at guvernul
Groza, ca soluţionare cinstită a pro-
cială a Congresului, pentru lua­
rea măsurilor ce se impun în ur­
ma
blemei naţionale a României de
astăzi. Pentru prima dată, minorita­
tea ungară din Transilvania va fi
reprezentată în parlamentul român
de un atât de puternic grup politic.
Atitudinea unor corespondenţi bri­
tanici şi americani nu poate decât
să stârnească o adâncă uimire. Nu­
mai la partizanii lui Maniu şi Bră­
tianu au apelat în provincie cores­
pondenţii americani şi britanici.
Reprezentanţa oficiali britanici şi
americani sunt gata să primească
plângerile persoanelor care au pier­
dut drepturile electorale, pentru că
au participat la guvernul fascist,
pentru voluntariat împotriva Naţiu­
nilor Unite şt pentru aseméz-ea alte
cazuri.
VICTORIA POPORULUI ROMAN
— s c rie Leontiev fn tn c h e e re — VA
BUCURA PE TUTI DEMOCRAŢII
SINCERI DIN TOATA LUMEA. Ea
a r a tă că s ’au re a liz a t su c c e se
m ari pe c a le a a firm ă rii tâ n ă ru lu i
s ta t p ro g re s is t din sud -estu l Eu­
ro pei. Ea e ste o do v ad ă a în tă r i­
rii şi c re ş te rii nouei vieţi a u n o r
OAMENI, CARE SE STRADUESC
SINCER PENTRU PACE, PENTRU
COLABORARE ECONOMICA
CULTURALA CU TOATE t a r i l e
IUBITOARE DE PACE.
grevei minerilor.
Ce e no
f l n U. 8 . A. societatea de auto­
mobile „Hudson" a anunţat că va
închide uzinele şj că va concedia
13.000 lucrfitorţ din cauza lipsei de
oţel.
A 1 Guvernul republican spaniol a
fost invitat să ia parte la şedinţele
U.N .E.S.C.O. -ului.
0 IM area Sofrram&e Naţională a
Bulgariei a votat In unanim itate o »-
drisă către Consiliul M iniştrilor de
Externe, In oare se veştejesc agita­
ţiile imperialiste ale Greciei, eerân-
du-se totodată recunoaşterea drep­
tului Bulgariei ia accesul la Marea
Egee, prin Tracta Occidentală,
• ’ Franţa a propus ca în luna
Ianuarie 1947, să aibe loc o consfă­
tuire între cele 4 Mari Puteri, cd
privire la problema germană
M Peste 6.000 muncitori şi func­
ţionari ai societăţilor de autobuze
SI din Manchester au declarat grevă,
A Biroul Politic al Partidului Co­
munist Francez a dat un comunicat.
fn tre p r J itd e r i Ie „S C R IS U L L IB E R ”, S ir . B e lv e d e re Nr. 6 , © u c u re ş ti
f a ţa u n e i în tr u n ir i m ix t e a o o m i-
s itm ii p o litic e d e s e c u r ita te şi l e ­
g a le a A d u n ă r ii G e n e r a le a O. N . front de trei kilometri.
în care aprobă declaraţiile f&awté
de Maurice Thorez, privitoare iá
dreptul Partidului Comunist de a
obţine preşedinţia noului guvern.
f. •> Qreva lucrătorilor dela oţelă-
r&e din Biscaya (Spania) au luat
proporţii, mai ales în oraşul Bilbao,
centru dl Ţării Bascilor
Mar i dl e m o n s l r a ţ i i
• Uniunea Sindicatelor din O-
landa a adoptat o moţiune prin care
protestează împotriva politicei ex­
terne a actualului guvern, subliniind
a n tifa sc iste în A u stria
dă această politică reprezintă un
‘ pentru siguranţa păcii.
’■ie Unite se opun la înfiin-
?i organizaţiuni care să in­
fused UNRRA.
& Guvernul olandez se află în
faţa unei crize im inente, datorită
politicii externe criticate în Parla­
m ent de socialişti şi comunişti.
A In sudul Olandei, câteva mii
de minieri au intrat în grevă.
15-a dau lupta cu partizanii pe mun­
tele Fleiburon Ia nord de Spati, pe un
Un grup de partizani se află în lup­
tă cu trupele iul Tsaldaris deaiungul
fluviului Aliakmam.
Pe muntele Tsenas, partizanii aflaţi
pe poziţii la o altitudine de 2000 de
metri deaîirngut frontului Iugoslave,
sunt supuşi focului aviaţiei.
Ni Tesafla, carele blindate trimise
VIENA, 22. (Rador). *- Corespon­
dentul Agenţiei TASS transmite;
Indignarea masselor faţă de situaţia
Intolerabilă din şcolite superioare aus-
triace, unde elementele fasciste stau
încă nepedepsrte a dus ieri la o mare
demonstraţie a lumii muncitoare.
Muncitori din numeroase cartiere ale
Vienei au demonstrat în faţa Universi­
tăţii oraşului.
T E M E R IL E
L O N D R A , 22. (Radio). — A gen­
ţia R e u te r transm ite:
LUI T S A L D A R IS
A TE NA . 22 (Radio). <=* A gen ţia
G u vern u l grec a introd u s în şe­F ranceză tr a n s m ite : In xzfma mani*
d in ţa de ieri în P arlam ent, u n pro-ie stu lu i A rm atei dem ocrate, gu vern u l
ect de lege p e n tru a obţine auto­ T saldaris se tem e ca tu lb u rările' să
riză ri de a confisca, p en tru anu­ n u s e întindă şl în centrele urbane.
m ite m otive, ziare.
★
A zi d im ineaţă a a vu t loc ö co n fe­
rin ţă în tre m iniştrii justiţiei, ordinei
LO ND R A , 22 (Radio). — D in A tena publice, procurorului gen eral ş i pre­
se anunţă că ziarele elen e de stânga, fectul poliţiei, în care s ‘a exam in at
•.E lefteria” şl ,,RizospastLs”, au fost situaţia.
O
Demonstranţii au aplaudat pe vorbi­ Mai multe ciocniri între tineretul pro­
torii care au cerut o îndepărtare hotă- gresist şi studenţii profascişti au avut
loc în cursul demonstraţiilor.
rîtă a fasciştilor din şcolile superioare
şi au înfierat cu indignare elementele Organizaţia „Tineretul Austriei Lî*
fasciste. bere“ a cerut epurarea şcolilor supe­
Asistenţa a ales o delegaţie pentru a rioare de provocatori fascişti.
Totodată, s’a arătat că UNII PROFE­
cere o audienţă rectorului Universităţii
SORI REACŢIONARI CONTINUA SA
spunându-i dorinţele poporului mun­
OTRAVEASCA TINERET^ CU IDEI­
citor. LE LOR NEDEMOCRAŢI^
■9***

i
 UN CAP DE POD SIRIA III— ANUL XVI —Nr. 687 tta h i 2 3 N tta m M i Î9 4 6
300 LEI 4 PAGINI 9 n p a g . I l-a ;
• Cultura ln U.R.S S.
1
MAI PUTIN r n o z c T A m T O A T E Ţ A T tlIJ B U N IŢ I-V A ?
Director i C o n fe r in ţa ţtn u lă la
A .R .L .U .S . d o p r o fi V os-
MIRON UJNS1ANTINESCU itesens& i irector 9 Urei«
„Fabricanţii dc moarte“ — cum zi cu zi o muncă neobosită pen­ TELEFOANE •. v m i t ă ţ i i d in L eu n grad
li se spuse magnaţilor armamentu­ tru îndrumarea şi organizarea ma­ Centrai» l.U M
lui — ca şi trusturile mondiale sselor populare în spiritul paşnicei Tiponafla
ABONAMENT*
*M M I n p a g . 111-a :
ca re-ţt; umflă pungile din răz­ convieţuiri între naţionalităţi.
boaie, au fost serios decepţionate Este vrednică de semnalat, în ac­
Luna. »** BU0° • Noua organ ire a
PENTRU MUNCITORI. Ml CI -
de rezultatul alegerilor din Ro­ ţiunea întreprinsă de forţele demo­
mânia. Este aici ceva din senii cratice unite pentru atingerea aces­
TARI TARANI 51 STUDENŢI Preşedinţiei ionsl-
mentiül p® care-1 încearcă un ne­ tui scop naţional, bogata activitate Lunar L * 5000
gustor care a pierdut un client desfăşurată de Primul Ministru al Sedaeţta tt admlBtutr*«» liulul de Mir ,»trl.
vechi şi solvabil. Strada BrlrrlJer» Nr *
De fapt, simptomele acestei du
ţării. Cant la Ce» Na 1.8*1 • Ce alimente . ©t ff
D. dr. PETRU GROZA luptător T as» p o şta li p tătttâ In • w ţ * r * t
reroeee lovituri se anunţaseră politic încercat, a străbătut ora M n f aprót* tllr 0-1« P * * transportate fără
încă la Conferinţa de Pace odată şele şi satele ardelene în lung şi în tt* st* te*
cu hotărîrea privitoare la Ardeal lat, dând o contribuţie remarcabilă formalitate de
Pentru.că aici era nădejdea, în a- mai cu seamă în lămurirea intelee
eest vechi focar de război, la în- tualităţii ardelene, asupra căreia se consumatori.
treţinerrea căruia lucrează de de încerca o operă de pervertire şi
«etnii — într’o dulce arinon ie corupere iniţiată de afaceriştii raa-
reacţionarii români şi revizioniştii aişti.
maghiari. p-viTitru a asigura o bună aprovizionare a salar la­
In acest spirit de aţâţare şo­
vină şi mcăernre între naţiona­ nu
Efectele acestei munci neistovite
puteau să nu pătrundă adânc şi Reparaiiuni, curăţenie mare
lităţi a fost dusă şi campania e- în massele maghiare. Făurindu-şi
ţilor şi familiilor ior, s’a întocmit şi aerisire ia Camera Deputaţilor
1ort orală de către oamenii lui un organism politic core se inspiră
Meniu, cartelaţi în alegeri eu ne­ din principiile democratice şi îşi a-
astâmpăraţii ciraci ai dr. Sebesy firmă puternic dorinţa de colabo­
Iacoş, faimosul campion revizio­ rare în cadrul Statului Român De­
nist din fruntea listei manete la mocrat — Uniunea Populară Ma­
ghiară — ele i-au dat votul la 19
PARLAMENTUL
0 n o ii lege a econotnalelor se pregăteşte sa primească
Odorhen.
Din fermentul învrăjbirii Ro­ Noembrie într’o proporţie fără pre­
mânilor împotriva Ungurilor, îşi cedent în viaţa pol’tică a acestei Ea preceda noui mi&isri penirei finanţarea şi controlai!
făurise d. Iul;« Maliin legenda naţionalităţi ardelene. Toate încer­
popularităţii în Ardeal. Şi pentru- cările de a se ereia organizaţii pa­
că totul s’ar fi irosit, dacă po­ ralele, cu scopuri diversioniste sau economotclor şi sancţiuni secere împotriva
PE ALEŞII POPORULUI
pulaţia maghiară îşi vedea liniştit pur şd simplu reacţionare, în sânul
Cum a fost odată... Pe vremea gorilei cuziste
de treabă, leaderii manişii conlu­ populaţiei maghiare, au suferit un patronilor sabotori Nich ifor Rofau. — Ceie patru zile din 1931
crau cu Bethlenii, Banfyi şi Telekit eşec categoric. [— D in c ita d e lă a r e a c t Juraşi, o asaireă a e n e rg iilo r
tboşiilor şi băncilor ardelene la in­ Gu alte cuvinte, toate încercările Economatele. atât de hulite de cercurile finanţei reacţionare m a-
citarea conaţionalilor acestora îm­ de a face ca în urma alegerilor. Ro­ nisto-br&tieniste, dar su sţin u te cu tă rie ţi adâncă convingere de către oa­ I ţ ă r ii -
m enii m.uncii, vor funcţiona după o nouă lege, care urm ează să fie su­ Păţesc oarecum im presionat pe
potriva Românilor. Iar cercurile mânia şi îndeosebi ArdeEÎul să con­ pusă curând aprobării Consiliului de M iniştri.
imperialiste mondiale îşi frecau siliile o spărtură în mijlocul popoa­ culoarele acestui locaş, unde odi­
Faţă de unele lipsuri co n sta ta te în legea dela 3 Mai, G uvernul jájÉMíáji ifâjjj nioară ,oam eni ca.re n’aveau nimic
mâinile, mulţumite că oricând in­ relor paşnice din basmul dunărean Groza, consecvent in realizarea platform ei-program a B. P. D. a păşit, com un cu patria, făureau legi prin
teresele lor ar dicta provocarea şi din întreg Răsări tul Europei, toate încă cu m u lt înainte de alegeri la statornicirea unor noui norm e pentru care se sugrum a libertatea popo­
unei noui Conflagraţii între po încercările de a crea aci un cap de buna funcţionare a economatelor.
V om expune m ai jos părţile esenţiale ale nonei legi întocm ite de rului ţi sleiau orice avânt spre
poare, agenţii. lor din România pod propice uneltirilor războinice, Subsecretariatul de S ta t al Aprovizio nării. M inisterul M uncii şi M inisterul progres.
stau gata să le furnizeze un cap au fost definitiv condamnate de po­ Industriei şi Comerţului. nSaM i :: ::3? Pe pereţi atârnă tablouri: figu­
de pod în estul Europei. porul român. rile celor ce com puneau aduriările
O bligatiw ita& ea pteitrfcrti deputaţilor, dela înfiinţarea parla­
Poporul -rămân a înţeles acest Nu spărtură în mijlocul tinerelor m entului si până ia dizolvarea hii
joc ce se făcea pe spinarea lui şi democraţii înjghebate de popoarele pafironi d a a în f iin ţ a
l-a trântit pe Maniu în alegeri, în­ din estuil Europei, ci factor de sta­ Fest© 100© telegra­ e cn m o m a le şi a ajsrowi-
fin 1938.
Tn această sală, făcută anum e
mormântând odată pentru tot­ bilitate democratică, de pace, de zioraa |ţ@ s a l «trişaţi pentru a se vorbi cât m ai m ult,
deauna legenda popularităţii aces­ colaborare internaţională în această me tie felicitare pri­ Noua Decret Lege va prevedea în nsed tăcerea — răzbunătoare parcă —
tuia în Ardeal. In 11 judeţe arde- parte a Europei — iată rolul Ro­ expres obligativitatea pentru pătrimi stăpâneşte de 8 ani. De câtva tim p
taneişti, manlştîi n’au obţinut mâniei, aşa cum îl pecetluesc ale­
NICI UN MANDAT. Aşa înţeleg gerile din 19 Noembrie.
mit© de tovarăşul de a înfiinţa eocmomale şi a aprovi­
ziona pe salariaţii lor. Patronii care
la Camera deputaţilor se lucrea­
ză intens: se curăţă, se repwră, se
Românii să lupte pentru pace! au cel puţin 589 de salariaţi vor fi da­ aeriseşte şi se pregăteşte deschide­
Aducând astfel o preţioasă con­
Munca nu a fost uşoară, pent ru­ tribuţie la aşezarea pe temelii cât m E om um - d e j cei tori a îafiinţa eeonomate proprii, ia r
care au sub 500 salariaţi se tot
rea unui nou parlam ent.
Camera D eputaţilor va arăta
ca să se ajungă la acest rezultat. A mai solide a acestei colaborării in­ asocia în vederea formării unni eco- încă, de data aceasta cu totul a lti
fost necesară o acţiune de lămu­ ternationale, România ş -a sporit In urma masivei victorii repurtată Bomat car e să deservească cel puţin fel, discuţiile ce se vor desfăşura
rire dusă zi cu zi, o acţiune do po­ propria ei valoare, propria ei greu­ în fruntea listei p e Capitală, tovară­ 590 de salariaţi sau să se aprovizio­ la tribuna ei vor avea alte obiec­
tolire a patimilor şl răbufnirilor tate specifică ÎTiternaţ'onală. Căci şul GHEORGHE GHEORGHIU-DE1, s e ­ neze printr’ur. eoonosnat mai mare. tive, egale hotărîte, alt conţinut
revanşard», prin trasarea unei con- aliniindu-se în primei» rânduri ale cretarul general a] Partidului Comu- Patronii care au peste 100 salariaţi decât in trecut.
duüte de înaltă principialitate na­ ţărilor luptătoare pentru pace şi . , o__ - ... , „„„„ , si care în term en de 30 zile dela pu-
ţională şi democratică, perfect co­ democraţie, în fruntea cărora pă­ mst Român,, a primit p e s te 1000 tele-; blicarea legii n u se vor afilia vreunui A f o s t o d a tă
respunzătoare intereselor de viaţă şeşte, cu imensa eli autoritate, U- grame de felicitare din partea orga- i economat. vor fi obligaţi a Înfiinţa «*- Cum ar putea îi altfel oare când noul
ale masselor de peste Carpaţi. In niiunea Sovietică, România nu mai ruîzaţiilor sindicale, a numeroase a s o - ; conomate proprii. P entru a se d a po- parlament liber ales de popor va cu­
această direcţi© Partidul nostru ciaţii culturale 3au artistice, comitete s<bU;tatca aprovizionării şi acelor în­ prinde reprezentanţii reali ai masselor
poate fi privită de către nimeni treprinderi cari sunt izolate de cen- muncitoare dela oraşe şi sate, nu ca în
Comunist a fost organul politic cel drept o pradă uşoară pentru pofte­ săteşti, ca şi din partea unor p e r­ b e le m ai m ari, lege» prevede înfiin­ trecut o adunătură de ciocoi afacerişti
mari consecvent şi dinamic, fuirm«- le diferitelor grupuri imperialiste soane de pe fntreg cuprinsul ţării ţare» de economatc proprii şi la a- cari nu reprezentau decât interesele
care-şi exprimă dragostea şi bucu­ ceste întreprinderi. băncilor sau ale marilor concerne in­
zând luptătorilor democraţi din sau un instrument docil In mâna P ontru a s© gslowifîofl câ t iwßl *0* dustriale?
Ardeal acel document politic cu­ acestora. Prin consolidarea regi­ ria faţă d e alege re a primului d epu­ mcsnic a p ro v izio n area s a la ria ţi­ Iată, luăm la întâmplare parlamentul
prinzător şl limpede: expozeul to­ murilor democrate, România şi ce­ tat a!l Capitalei. lor, noua le se p revede în fiin ţa re a manist din 1032. Cine „reprezenta*' a-
varăşului GHEORGHIU-DE.T pri­ lelalte state mici din Răsăritul tunoi poporul ? Parlam entid cuprindea
de Uniuni de econom ate, fie pe 112 avocaţi (majoritatea bancheri, mo­
vitor la curentele şovine ţi re­ Europei au arătat că pentru ele a ram u ri de producţie, fie pe re ­ şieri, industriaşi, foarte putini profesio­
vizioniste. Este explicabil că apa­ fi ţară mică nu mai înseamnă câ­ giuni. Aceste Uniuni v o r av ea ne- nişti), ÎS mari agricultori (cu moşii de
riţia lui a produs un puternic tuşi de puţin a fi o ţară neputin­ Creşte producţia legaţi pe lungă S u b se c re ta ria tu l
de S ta t »1 A provizionării şl Qîi-
mii de hectare), 10 mari proprietari ur­
bani, 9 ingineri (mari industriaşi), 6 pu_
reviriment în Ardeal, clătinând nu­ cioasă lipsită de suveranitate na alfle Economico Judeţene. In vede­ blicfşti (gen Şeicaru), 6 medici.’ 2 co­
meroase poziţii reacţionare şi fiind ţională.
semnalul urcă bătălii neşovăitoare
de cărbuni re a o p e ra ţiilo r de re p a rtiz a re şl
ech iziilo n ere a p ro d u selo r la p re ­
mercianţi, 1 industriaş, 1 farmacist etc.
Dacă ar fi să tragem concluzii dtn com­
Se poate spune pe drept cuvânt poziţia acelui „Parlam ent“ am putea
pentru consolidarea naţională şi
politică a graniţri de Vest, bătălie că poporul român, aşa cum se pre
in Halea Jiului ţu ri legale. crede că poporul nostru era format a-
tunci, nici mai mult, nici mai puţin,
E crereom af® p e n t r u i m m ­
In care Pariidul nostru a jucat un zimţă în faţa lumii după alegeri, P ro d u c ţia de cărbuni In Valea decât din moşieri, bancheri, şi mari pro­
rol d« frunte. şi-a înţeles răspunderea interna Jiului e ste fn c re şte re . er l o r i i d i n p o r t u r i prietari. Milioanele de ţărani şi mun­
ţională. In rrim a ju m ă ta te a lunel cu­ Pentru aprovizionarea m uncitorilor citori nu aveau nici un reprezentant
Cunoscător profund al problemei re n te m edia producţiei zilnice a din porturi* legea prevede că M ini- real al lor. Poporul părea pur şi sim­
ardelene, tov. VASILE LUCA a dus S ilv iu B m c a n a tin s 6534 tone, ou ten d in lă de plu că nu există.
c re ş te re continuă. Continuare tn pag. m - a col. 5-6-7 CLĂDIREA CAMEREI DEPUTA­
T rebue m en ţio n at că f a ţă de B u fe t, m a şin ă d e v o t ş i.n
aceiaşi p e rio a d ă a anului t r e ­ ŢILOR — looiil o a re a co resp u n s
u n e o r i b ă ta ie
cu t p ro d u ciia este m ai m ar».

F ©P O R U L
at&t de pufin, In tre c u t, m enirii
M aniştii sabotează Astfel in O ctom brie anul a c e sta
s’a p ro d u s In m edie 5370 de
to n » zilnic fa ţă de 4225 to n e in
aceiaşi lupă a anului trecu t.
sale, d a r ©ave, de-acum înainte,
d a to r iţi »iotort ei d em ocratici In
D. Negrea nu, director general admi­
nistrativ, este de 33 de ani în serviciu
la jMirlament şi multe a avut prilejul să

s p o v iw e a p r o d u c ţ i e i aleg eri, va fl „ m in a t u t u r o r Dela el aflu, că activitatea deputaţilor

« ie p@
is*oI 7 miliarda de lei pentru NU fNOADUÉ
înfrângerea dezastruoasă dela 19 bună şi mai dreaptă, pentru po-
c
e n e r g i i l o r t* r U ‘\ Ccrest. CStirSfă
Continuare în pag, IV-a col. 1-2

aprovizionarea
Cm**i lucrează azi şi ciisn a lucrat sisb An- populaţiei cu zahăr
Noembrie a vechilor politicienii
„istorici“ ntu este nimnaâ un fali­
portul nostru, ar fi făurită, din „a-
celaş material'' cu miliardar» .is­
torici“, campionii tuturor afaceri­
tvneşti înginertiS £R*âeă Gsorffeses* deEa m in is te r u l F in a n ţe lo r a a p ro ­
ment politic, ci şi unul moral.

soc. „Române - Isiţericană“

b a t I n s titu tu lu i Ka.’to n a l a l Coo­
p e r a ţie i u n c r e d it d e y m ilia rd e
Pătrunzând pentru întâia oară la
urne în deplină libertate şi legali­
tate, poporul şi-a arătat hotărîrea
lor murdare.
O asemenea acuzaţie calomnioa­
să nu poate fi trecută cu vederea
C4A tc e s tâ c f
lei, p e n tr u fin a n ţa r e a o p e r a ţiu ­
Ţara are nevoie de petrol. nii de a p ro ri& io n a re a p o p u ­ puternică de a-i înlătura pe aceia de nici un om cinstit şi cu atât mai
la ţie i cm vahttr. care decenii dearândul au térfe­ puţin de un luptător a cărui viaţă FANTANA CU 8HI-
Este nevoie do petrol pentru acoperirea trebuinţelor Interne, pentru pu­ In sehlmb la rubrica te din acea organizaţie
nerea In mişcare a fabricilor şi pentru încălzit ; e nevoie de cât mai mult pe­ C red itu l va f i r e á lis á t im e d ia t leit cinstea naţcnaUi, au compro­ şi activitate este ştiută şi preţuită NION Hipism găsim pe două
p rin K anca K a tio n o id . antifascistă maghiară
trol, pentru a se putea plăti importurile de alimente, materii prime si m ate­ mis numele de Român, au dus de­ de întreg poporul. D. Const. Titel Petres- ooloane rezultatul alergă­ care a salutat reînca­
riale. IN PAG. III-a : parte peste hotare faima corupţiei cu <a declarat că merge rilor de trap şi galop. drarea Ardealului la Ro­
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej a che­ singur tn alegeri ca să-şi Ţinând seama de vitre­ mânia democrată şi care
Cum ee distribue zahărul păturii conducătoare din această mat în judecată factorii răspunză­ gia timpurilor familia luptă in aceiaşi măsură
O producţie mal abundentă de pe numere forţele.
trol ne perm ite deci să depd. im mai ţară. tori »i oficinei maa:ste. Partidul Drept care fi-a luai Brătianu se mulţumeşte contra revizioniştilor ma­
uş&r dificultăţile economice actuale, Scrutaţi-vă amintirile, cercetaţi Comunist Român, clasa muncii - semn electoral: „fântâ­ ca dupăee e*a clasat ul­ ghiari şi a şoviniştilor
colecţiile vechi do z are : nesfârş-t na“, şi a trecut la numă­ tima în alegeri, cel puţin maniştl.
să refacem m ai curând ţara să r e
întărim independenţa în fala tendin­
ţelor de subjugare economică pe care
Pe uvmeîetu este lanţul panamalelor, al jafu­
rilor în bunul public.
to are şi întreg poporul cer grab -
ni,ca judecare a calomniatorilor. Să
rătoare. să-şl menţie poziţiile la
După care a căzut din hipodrom.
lac tn puţ.
Ei daci riar fi ales tn
parlament alde
Bethlen, Teleky
conţii
Lo­
răspundă fabricanţii de minciuni REGRETE renz, von Hegedues, R u­
le m anifestă m arile trusturi interna ■ nu fi...") Niciodată poporul nostru nu s’a DE MORTUI«
ţionale. continud at însă cu mâna de politi­ ticăloase dela „Dreptatea“. în faţa Victoria obţinută In dolf, von Kallay ş i . toţi
justiţiei acestei ţări şi să se stâr­ începând din acest nu­ regiunile secuieşti de ceilalţi magnaţi revizio­
M uncitorii din industria petroliferă cieni veroşi. ieşiţi din rândurile m ăr ne abţinem dela orice candidaţii U.PM, a a- nişti cv care d-nit Ha-
au înţeles m ai dem ult acest lucru. De moş&crimiii feu dale şd ai finanţei pească odată pentru totdeauna a- vut darul să nem ulţu­ ţieganu, Mikai Jopov.ci,
atac la adresa PNL (Bră.
aceea îndată după 23 A ugust ei au reacţionare. semenea procedee. tianu). mească adânc cercurile Ghilezan şi Ionel Pop,
păşit cu încredere la m uncă d ep a ­ Fiindcă de astădată au e vorba manirie, iar „Dreptatea'
Vorba tu rcu lu i: despre colaborează frăţeşte în
Deaceea la 6 Martie şl la 19 se face ecoul acestei su­ diferite consilii de ad­
nând toate eforturile pentru sporirea de un simplu proces de presă. AHi morţi, numai bine.
producţiei de ţiţei şi au isbutit să Noembrie, poporul a luptat şi a părări. ministraţie, atunci s’ar fi
biruit pentru o nouă viaţă, pentru trecut vremurile când politicienii CONSOLARE De fapt maniştii nu schimbat lucrurile
red'izeze o producţie de 4.650.832 Aceia erau oameni ma­
o nouă morală, pentru o'mxtea ro­ Nici tn nnmărnl săn de sunt într'atăt de supăraţi
tone în 1945, faţă dc num ai 3.525.000 N e sto r Ig n a t cri, „Liberalul” n’a avut de faptul că s’au ales nieraţi. înţelegători. în-
tone în 1944. mânească, pentru înlăturarea defi­ spaţiul necesar publicării deputaţi unguri, cât de sfărşit ,de-ai noştri“..,
Există însă elemente reacţionare care nitivă a corupţiei. Continuare in pag. U-a col. 6-7 rezultatului alegerilor, acela că aceştia fac par­ TUDOR OLARU
nu văd cu ochi buni eforturile munci­ Ce le-a mai rămas „istoricilor“,
torilor. Aceste elemente sabotoare fac ■.saeggAsfagB EB v. B
.grap
compromişii în ziua alegerilor până . i—rxri—.-.Tv^cr. .v m—
.

tot posibilul pentru a împiedica spori­ şi în ochii celor pe cared mai a-

rea producţiei, pentru a întârzia cât
mai mult refacerea ţării şi îmbunătăţi­
măgiseră până atunci ?
CALOMNIA! „Dreptatea'’ a a-
lirisemiiffi&rS d in ir’o călătorie îi» l T
,R.S.Ş.
rea condiţiunilor de existenţă ale mun­
citorilor. runcat neruşinate calomnii împo­
triva tov. Gh. Gheorghiu*-Dej şi a
in ţara unde
KIEVUL
Fiică G e o r g e s « ! s e b o te a z ă altor ' Mutaşi ai popoorjrlui ro -
mân.
Un exemplu caracteristic H oferă in­ Ce urmăreşte oficiosul mamfist?
ginerul Rică Georgescu, vestitul fruntaş
maniat, despre care Eugen Cristessu, şe­ Să semene sămânţa îndo-elii, să creşte tin e­
lonsetEe svonwl viclean şi ticălos că
ful Siguranţei antonesoiene, declarase
la procesul maréi trădări : „domnii a-
ceştla primiseră un m are fond, domnii
oamenii ca tov. Gb. Gheorghiu -
Dej, ieşiţi din sânul poporului,
reţea lumii !
aceştia făcuseră spionaj, Iar din acea­ oameni care au pătimit torturi şi
stă afacere dumnealor făcuseră un
târg, pentrucă au îm părţit o bună parte
din bani între ei”. Rică Georgescu,
„eroul chefurilor dela Maimaison”, con­
duce astăzi, ca şl înainte de război, so­
ani stat zeci de ami in temniţi, pen­
tru a clădi acum p m muncă în -
cordată şi fără răgaz, o viaţă mai se înalţă strălucitor şi puternic In lumina picii
cietatea de petrol „Româno-Americană” şl temeiurile ior. Dar, pentru rine vrea ţionate. Uniunea Sovietică e o cate-
Trai simt concluziile prime pe care
ale cărei acţiuni sunt deţinute de m a­ le-am putut trage din această călă­ să simtă viaţa directă, concretă, vie, i gorie nouă a lumii noastre, e, — cum
rele trust internaţional „Standard Oii
Procesul calomniatorilor torie : una priveşte spaţiul, a doua a popoarelor din Uniunea Sovietică, am spus, — o vârstă şi un organism
timpul şi a treia, omul sovietic. Ne pentru cine e dornic să descopere cu totul proaspăt, tânăr, neaşteptat,
Company of New-Jersey”. dela „Dreptatea” el însuşi, cu simţurile şi cu inteli­ surprinzător în prospeţimea, forţa şi
aflăm, adică, |a d atele elem entare ale
Cura „lucrează” sei Rică Georgescu î lumii şi vieţii, la isvoarele lor, p e genţa iui proprie această viaţă şi a- căldura lui.
Iu regiunea Cep^RTa-Urlaţi, î i de BVC U R E ŞTI, 23 M C EB PR ES).
— l u n i va f i f ix a t te r m e n u l d e care Uniunea Sovietică le comunică ceastâ realit-Me, o primă luare de
sonde ale societăţii „Româno-America­
Ju d eca re a z ia r iş tilo r d ela H a ­ contact cu Uniunea Sovietică < o tre­
în chip ap ro a p e nemijlocit oricărui Spaţiul rusesc
nă” sunt sooase din producţie, din care călător venit acolo din oricare parte cere într'o altă epocă a umanităţii. E
r u l „BM SPTATEA" r a re l-au ca- MaH întâi, spaţiul. Cine a căl&tărtt
cauză producţia de petrol a societăţii a (o M iik t p e to v . G heorghe Ghe- a lumii ar fi ei. ceva oii totul nou şi tulburător tot
scăzut cu o treime, din August până în m arile m etropole afle lum ii apu­
orghiu-TIeJ, S e c r e ta r G eneral al Fiindcă Uniunea Sovietică este cu ceeace poate vedea şi cuprinde o- sene, Paris, Londra, N eiv-Y ork. nu va
Oii Septembrie. P . C. R. ş i m in is tr u a l C om uni- chiu| unui reporter străin când vine găsi nici o asemănare cu Moscova, sau
totul altceva decât tot c e e a c e ne-am
I, Conducerea Întreprinderii, tn frunte ca tiR o r ş i L u c ră rilo r P ublice. fi putut imagina, ea oferă un peisaj pentru întâia dată în această ţară aproape nici una. Nu m ai vorbesc de
*a Rică Georgescu, stă nepăsătoare, P ro c e su l r a a v e a lo c in c u rsu l şi o adâncime de cu tr ti altă struc­ unde creşte, de 29 de ani, tinereţea Românii care vin din România.
pretextând lipsa de- curele de transm i­ a c e s te i să p tă m â n i. tură şi dimensiune decât cele pe însăşi a lumii, a planetei, a omenirii De unde vine această puternică tm-
siune. In realitate curelele de piele pot R e c h izito riu l e d a t îm p o tr iv a care le-am fi putut ded u c e din lec­întregi.
fi Înlocuite foarte sgmm> «* «£*** din d o m n ilo r K. C arandino ci I. F i­ turi. reportagii, mărturii d e călătorie,Nimic comparabil cu cele ştiute
M iron R . P atra sch iv eseu
ii,. ................ «»in wl^^aBapM»fca^£yc^>şp®»^ lip. dinainte, nimic conform unor tipare
filme, d ate statistice, conferinţe, etc.
Go®touar« to P*f- Ä*Ä tofc M ., Desig-ur, toate eceste« tşl au rostul sau unor concepţii dinainte confec­ CotttM» to m , n-s coi. fr9
 .BCÄHTETÄ* V.

KIEVUL se înaltă strălucitor Poporul nningâdnc!

şi puternic In lu m in a p arii
( U r m a r e d in p a g . l- a )
ce a p u tu t însem n* războiul p u rta t pe
( U r in a r « (tin p a ff. l- a )
„fertootted”, pătaţi co toţii, na to -
drăzneau să «pulbere n id calom­
vern a oamenilor teşiţi din rând»*
rile lor eat* o garanţi© put « ra id
a unei noi şl curate vieţi politic©.
Chemarea In faţa justiţiei a ca»
niile, de teamă să nu ia*ă la Iveală lomniatorilor dela „Dreptatea" tre­

CULTURA I N U. R. S. S .
p ăm ân tu l U niunii Sovietice.
presto de noutate, i e n em aiv ă zu t de Oraşe fără „periferie* matrapazlâcurile. buia să fie «a sever avértanáéul
realitate cu totul alta, în afara orică­ Del* aeroport până’n central Kiern- Calomniile „Dreptăţii" nu «nit pentru acest sat de piraţi *1 pre­
rei categorii ? Desigur în prim ul lni, sunt vreo 8-9 kilometri. Trecem Îndreptate wmmPi împotriva tov. sei. „Dreptatea" nu a înţeles aven-
rând, din faptul că Uniunea Sovietică prin periferiile oraşului, d istrm e d« Gh. Gheorghru-Dej sau a alto* Cementul şl — h» furia neputin­
a izb u tit să im p rim e oraşelor şi oam e­ bombe şl mine. fruntaşi ai democraţiei, d repre - cioasă a înfrângerii în alegeri —
Conferinţa rostită la A.R.L.U.S. de prof. Vosnesenskl rectorul Univer­ nilor ei u n stil propriu, o u n ita te care D ar p eriferie e un fel de a v e r b ! ; tn
e deopotrivă a tradiţiei ruseşti şi o U ninnea Sovietica această deosebire e
zimţă un adevărat gtentat la în ­ continuă să calomniere.
crederea poporului român tn pro­
sităţii din Leningrad m orei revoluţii socialiste, care, fără să (re n de făcnt. C lădiri m ăreţe, xidlte,
priile lui forţe, tntr’un viitor mai
,.Dreptatea" pune la grea ţ» •
fi m istu it această tradiţie, a cuprms-o on m ulte etaje, se Înalţă im ediat de cercare răbdarea mundtorimiá. a
Eri tn localul bibliotecii „A rfus" a le -a lu a t guvernul sovietic. T oată se bazau p e /o serie tie forţe străin e şi şi a înglobat-o ca pe o parte organică când Intrăm în oraş. D ar ruina lor e eu bun. întregului popor care a» înţelege
a vu t loc conferinţa profesorului VOS- desvoltarea societăţii noastre, poste- nu corespundeau intereselor reale ale în corpul cel nou al creaţiei sovietice. a tâ t mai dureroasă. N’an răm as decât Ce altceva urmăresc oare ma- să-i fie defăimaţi fără nie hm te­
N E SE N SK I, recto ru l U niversităţii din rio ară lui L enin este condusă de co­ popoarelor 'noastre. Acum, s’au pus Ne aflăm , aşa dar, ca punct de ple­ zidurile din afară, eăci în ău n tru totul niştii decât să răpească acestui mei conducătorii ced mai iubiţi.
Leningrad, despre „CU LTU RA IN U. laboratorul său, card s’a dovedit şi bazele unr/r relaţii prieteneşti în tre care la spaţiul rusesc, la acea imensă e ars, nim icit. A lături de casele In popor încrederea că este capabil să Să ia aminte oficiosul m aniat:
R. S. S.“. un m are s a v a n t: I. V. Stalin. popoarele _ noastre. Se stabilesc legă­ întindere de păm ânt pe care o vedem in ruine, se şl Înalţă m al semeţe, ridice din sânul său oameni cu a-
Intelectualii ve chi,, au p rim it la în ­ tu ri cultural© strân se şi in acest sens dedesubtul nostru, de îndată ce, peste blocuri noul. roşii, construcţiile in re ­ m ulţimile însetate de o viaţă poli­
A u fost de fa ţă d» wnkkwA distinşii devărat cinstiţi şi hotărîţi să rupă
reprezentanţi ai culturii sovietice d-nli cep u t cu rezepvă ş i ,c h ia r cu d uşm ă­ m enţiondş ou satisfacţie vizita d-tor Moldova Sovietică, norii s’au spulbe­ facere. tică bazată pe muncă şl cinste nu
rat şi a v ’onul care ne poartă spre cu vechile tradiţii politicianiste vor avea lini«şt© atâta timp cât ca­
I- Anisimov si Borls Polevoi, redactor nie regim ul sovietic. Un exem plu profesori Roşeşti, O ţetea şi Perovioi rec In fund, eta ja t pe dealurile de pe
3a ziarul PRAVDA, d-nii m iniştri C- este ‘ al genialului fiziolog P avlov ta rii celor 3 universităţi din Rom ânia, Kiev trece peste stepa nem ărginită, m alurile N iprulni, se vede oraşul. de pricopsire personală şi de căl­ lomniatorii dela „Dreptatea" nu-şi
Cons tantinescu-Iaşi, <jr, Oeriu, Oetav care când îşi Începea cu rsu rile ataca pe c a re .a u făcut-o la Leningiad, unde brăzdată însă de covoarele regulate, P rim a im presie e m ăreaţă. C enuşiu- carea făgăduelilor făcute? vor fi primit pedeapsa meritată.
Livezeanu, d -n a dr. F. B agdasar, ge­ regim ul. R ealităţile şi uriaşele re a li­ în moiŢjientul de faţă, un num ăr încă geometrice, de o geom etrie densă a roşcat. K ievul Işi ridică In lum ina Poporul acesta, cinstit şi munci­
n eral Q. Vasiliu-Răşcanu, A urel Potop zări ale regim ului nostru, au făcut restrân s de ştiidenţj rom âni în vaţă la câm purilor lucrate m etru cu m etru. ab u rită a toam nei, tru p u l nriaş. b ă ­ tor, ştie însă că prezenţa in gu­ N e sto r I g n a t
P in p artea A m basadei Sovietice însă din cel m ai m are fiziolog al lu ­ U niversitatea po oare o conduc. Aş Atâta cât îl p utem vedea dela cei o trâ n şi solid, de m are aşezare om enea­
d -nii Dangulov, consilier de Ambasa­ mii, de m arele savant pavlov', u n vrea ca nu m ăru l lor să crea-scă şi to t­ m ie de m etri, tot păm ântul Republicii scă. O civilizaţie m ilenară răsuflă din
dă, Lîsikov, secretar d e am basadă, m are p atrio t care la congresul m on­ odată in v it profesori! rom âni să ţină M oldoveneşti şi, m ai departe, acela al toată această panoram ă im presionantă
Cotlear, secretar de am basadă.

toaipr Rom anenko si Russu,

Din partea ARLUS, prof. C. I. P a r ­
dial al fiziologilor din 1930, p rez id at cu rsu ri în U niversităţile noastre.
Din partea A rm atei Sovietica d - n ii: de el, a a ră ta t soliditatea şi m ăreţia
regim ului nostru.
tion. preşedintele ARLUS-ului, M ihai sfrän s de popor şi îm p reu n ă cu el,
M agheru secretar general. Al. Rosettl, cuceresc culm i de progres nebănuite. Arlutsului, a m u lţu m it conferenţiaru­
rectorul universităţii, prof. P akxm ci.
M irrea Florian. A. Oţetea, rectorul P«*©f, V fisn e se n sk i
« diversităţii din Iaşi, prof. G h .. p s p c o f e s o f ii r o m â n i să &legerile dela 19 Noembrie, va■m ilita
Op-rescu, prof. Em il Crăciun, prof. ţin ă p r e le g e r i ia U n iv e r ­ n eîn treru p t p en tru p rieten ia atât de
M ladenat. prof E. B ădărău. prof. Ta»
tos, prof. M. Mazilescu, prof G. N. Io-
pescu, prof- V âlcevid. pwrf. Gabréa,
scriitorii Gala Galacticii, Csmil Pe-
traseu, p . I. Suchianu, precum si nu­ neînţelegere în tre ţările noastre, cafe m ia t l a ' Cannes.
m eroşi reprezentanţi ai literelor si
presei rom âneşti.
D. prof. Al. Rosettl, rectorul U ni­
versităţii Bucureşti, a sa lu ta t în nu*
m ele ,,A rlusului“ si al U niversităţii
pe distinsul oaspete subliniind toto­
d a tă înalta perso nalitate a profeso­
la lent poetic ţi putem nădăjdui că va deveni, într’o zi un adevărat poet. Pen-
ru lu i Vosnesenski, em erit om de
ştiinţă al U. R. S. S. şi un u l din prin-
" Cipálii organizatori ai rezistenţii Le­
ningradului în tim pul războiului.
P. prof. Vosvesenski, a luat apoi
cuvântul,, spunând :
C um s e e x p lic ă s p o r ir e a
n u m ă r u lu i in t e le c tu a lilo r
su b r e g im u l s o v ie t ic
P erm iteţi-m i să v ă m ulţum esc pen­
tru calda, prim ire şi să tran sm it sa­
lutul intelectualilor sovietici oameni­
lor de ştiinţă rom âni.
S ituaţia şi rolul in td e c tu ailor so­
vietici su n ţ determ inate in prim ul
rân d de faptul că societatea sovietici
este form at» din 3 p ă tu ri so ciale:
m uncitori, ţăran i şi intelectuali, în tre
eari există perfectă egalitate şi alian­
ţă în m u n c i
In cadrul regim ului sovietic a avut
loc o creştere foarte m are în rândul
intelectualilor. A ceastă im ensă creş­
te re se exprim ă a s tf e l; 1) industria.
r sovietică a atins un nivel foarte rid i­
cat. 2) S’au creat noui m o m i de
producţie. 3) S’au Creat zeci şi sute
de întreprinderi n o u i 4) Technics de
producţie a fost radical schim bată.
In anul 1944 producţia industrială a
TT.R.S.S. întrecea de 12 ori producţia
industrială din t/m pui ţarism ului. Pe
atunci reprezenta deabia 2,6°/« d>n
producţia m ondială ia r astăzi repre­
zintă 17»/«.
A ceastă creştere im ensă a trez it te
rândul său o ereşteT© a intelectualilor
tecbnicîeni. S’au cerut techniden/i,
conducători de întreprinderi inginöd.
şpecial'stj în domeniul industrial. La
fel schim barea structurii în agricul­
tu ră şi crearea agriculturii extensive
a cerut cadre de Intelectuali care să
se ocupe cu agricultura, economia
asrrieoflă. Beasem enl in domeniul cultu­
ra l al tă rii noastre au av u t loc tran s­
form ări im portante.
In ö , R , S . S . in v n ţă
3 5 ntiliiKMte c a p ii
P u p ă daţele din 1916 în şcolile R u­
siei, e ra u 8 m ilioane de elevi, 2CP/o
din num ărul celor care p u te au frec­
venta şcolile. In 1940, în şcolile noas-
tre învaţă 35 m ilioane de copii.
Insă înapoierea cu ltu rală a Rusiei
din trecu t n u înseam nă că din punct
de vedere ca litativ c u ltu ra ru să era
inferioară.
Popopul no stru a dat din rândul
său adevărate genii ca: Tolstoi, M en-
deleeff, Havîov, pobatcjrevski. Ina-
poerea culturală se rezum a la faptul
că rnassele largi erau lip site de cul­
tură.
I.2 Ü 0 .0 0 0 în v ă ţă to r i
şi 6 3 6 .0 0 0 studenţi
Intelectualii sovietici s’au legat
Dotftm ca aceste relaţii să devină
cât rtţai largi şi mai puternice în in te­
resul, popoarelor noastre.
Ucrainei, este aşternut cu mii de co prin m asivitatea şi u n itatea stilului,
voare, de a ră tu ri şi sem ănături ordo­ influenţat mai ales de arh itectu ra ita ­
nate, lipite unele de a ltele, in tr’o or­ liană dela sfârşitul secolului
dine riguroasă neîntreruptă. Doar din Ruinele îi dau un aier de nobleţe, prin
loc in loc, ca un p u m n de grăunţe care trecu tu l vorbeşte şi mai puternio
trecut. Maniştii sabotează
D. prof. C. I. Parhon, preşedintele
lui, asigurându-l că poporul român,
albe aruncat ici Şt colo peste această E o m aiestate m ută şi dureroasă in tot
aeom-etrie agrară, se văd aşezările o- aeest oraş, vechi centru economic şl
sporirea producţiei de petrol
In v ita in ta rin d u -şi regim ul democrat prin m eneşti, sate sau târguri, sclipind cn cultural al U crainei, care-şi întinde
sideful în lum ina lim pede a dim ineţii trupul pe zeci de kilom etri adâncime. ( U r m a r e d in p a g . l- a ) conuinal că prin sporirea producţiei
de petrol işi asiguri lor şi asigură
de Noembrie. senină totuşi ca î-ntr’o Cu cât mergem spre centru, ruinele se
zi de prim ăvară, iar în alte părţi, Îm puţinează bum bac îm bibate In ulei, care «u ţării perspective reale de propre« «i
necesară şi dorită cu popoarele sovie­ şi afluenţa publicului dai rezultate excelente la alte În tre ­
s it a t e a dsn L e n in g r a d dgalungul şoselelor şi a căilor ferate, creşte. Străzile sunt late, uriaşe. In a de bună stare, cer să se ia m ăsuri
tice. prinderi petrolifere. In loc Insă să cum ­ pentru a determ ina pe conducătorii a -
S ’a prezentat apoi film u l docum en­ satele IH schimbă în fă ţişa re a : din ri­ cord cu în treg ansam blul oraşului ş
pere curele, RicS Georgescu foloseşte cestor întreprinderi petrolifere să in­
In istorie au fost uneori cauze de tar rom anesc „Rapsodia rustică“ p re­ sipite fluviale, ca nişte m ici caraca­ ceiace izbeşte c curăţenia lor, scli­
tiţe albe, se înşiră clădiri drepte, re­ pitoare. fondurile societăţii pen tru finanţarea tensifice acţiunea de foraj şi să re­
bandelor provocatoare m aniate sau pen­ pună in funcţiune sondele, astfel în ­
gulate, la fel de geom etrice ca si lo­ Se văd m ulte tram vaie, troleibuze şl
turile de păm ânt ou arătura proas­ autobuz* albastre, d ar m ultă lum e tru afaceri personale. cât să se mărească producţia de pe­
trol, at&t de necesară reconstrucţiei *-
pătă : sunt satele noui. socialiste, fie inundă arterele ca nişte fluvii ale ora­
din acelea care au scăpat de furia şului. A ceiaşi oam eni ca şl cel întâlniţi C um lu c r a R o m â n o -A m e» conomice a ţârii.
SUFLETUL POPULAR războiului, fie din cele refăcute la aeroport: Îm brăcaţi bine, cu haine
după el. şi Încălţăm inte călduroasă, m ulţi tn
r ic a n ă , su b A n to n e ş ti.
Astăzi fru n taşu l man ist face totul
Tovarăşul Nievlae Corbu este fără nici o ttndoială un om înzestrat eu mult.
Apoi, peste Bug num ărul acestor a uniform ele cenuşii ale arm atei, femeile pentru a îm piedica sporirea producţiei Ajutoare colectate
şezări de tip nou sporeşte. Aşa cum m ajoritatea Îm blănite şl m ulţi, foarte de petrol. A lta era în: atitudinea Iul
tru aceasta este necesar numai să-şi cultivsi mereu, cu grijă, mintea, să ei-
tească m ulte opere literare de valoare Căutăv.el munca şi libertatea, el va păşi se poate întrezări din avion, cu cât
m ulţi copii.
Oam enii au un m ers care ni s* pare
pe vrem ea lui Antonescu. Pe atunot el de F.D.F R.
depunea toate eforturile pen tru a spori
statornic pe urmele poeţilor pe care poporpl nu-i uită■ înaintăm spre inim a U niunii Sovie­ specific: un ritm anum it, nu a tâ t repe
Făgăduielile artistice ale sov. Corbu -» aşd cum se întrevăd ele din versv- producţia, sprijinind astfel m aşina de f>'u toate părţile ţării fem efle
rile ce »1 le-a trimis - - ne îndrituiesc •s i naj/dăjduim cu tărie că pe calea a- tice, trecerea aceasta dela form a n e­ dc cât n e în treru p t, sacadat, precis, război hitlerista, care acapara aproape au răspuns cu însufleţire apelului
ceasta va merge, Versurile tov. Corbu sunt, bogate de culoare, pline de relief regulată, sporadică, răsfirată, a sate­ parcă flecare are un ţel precis, o des­ în treaga producţie a societăţii. lansat de F. D. F. R. pen tru a veni
Fondul Lor e un fond autentic şi seria s Aga, dar, e mai mult decât o făgă- lor şi târgurilor, spre una geometrică, tinaţie conştientă, voluntară, hotărită. A stfel, d e'a 601.000 tone in 1940 în ajutorul locuitorilor din regiunile
dutete. E un frumos început literar. Nimeni nu trenează, deşi nim eni nu
rectilinie, dreptunghiulară, parcă aleargă, nu gâfâie. Pe străzi, oraşul soc. „Român u-Am ericană" şi-a sporit bântuite de secetă. A stfel resortul
chiar ilustraţia vie a trecerii d in tr’un face, aceiaşi im presie, de şantier, de producţia la 722.913 tone în 1941, iar fem enin dela I. N. C. a organizat in
Viaţa biruitoara stadiu iniţial organic si oarecum în ritm ordonat şi liber, organic,
Schelării, fabrici, m ulţi zidari repară
tâm piător, a aşezării om ului, spre una ease, pun geam uri, acoperă clădirile
vin. lucrările de forai au fost şi ele inten­
sificate, în vederea realizării v/nei
producţii edi m ai mari.
ziua de 2 Noem brie a. c., u n festival
din care s’a realizat sum a de 7.500.009
lei.
Spune, tovarăşe, îţi mal aminteşti
de ziua aceea cenuşie de toamnă conştientă, cristalizată, armonioasă, i eu tablă. T rebue a m in tit că în Februarie 1941 Banii au fost depuşi prin sindica­
cănd urina lungă şl neagră ca un sicriu Dar. încă odată, ceeace im presio­ Şi iată-n e ajunşi In eentrn, la hote­ — pe atunci Rică Georgescu era ad- tul funcţionarilor din cooperaţie la
şi-a lăsat capacul peşte omul viu? nează e această im ensitate nem ărgi­ lul „ In tu ristu lu i”, ai cărui oaspeţi vom m inistrator-delegat al întreprinderii Comisia Locală pentru a fi vărsaţi
nită a stepei, acest ocean de şesuri, se­ fi tim p de tre i zile: e o casă veche cu — societatea „Româno-Americană", CARS-ului. In afară de bani s’a mal
Cum au gemut tăcând colectat o cantitate însem nată de a-
maşinile I m ănat cu sate ca nişte insule albe, e trei etaje, peste drum de U niversitate alături de altele a cerut guvernului
antonescian să ia m ăsuri care să per­ li m ente, cari au fost depuse la sediul
Şi, frânte, această nouă realitate a spaţiului din şi la câţiva paşi de T e a tra l cel Mare F. D. F. R .-ului de unde vor fi în­
s-au pornit lanţurile să cân te. care avea să nască o nouă concepţie al K ievului. Peste vechea arhitectură, m ită intensificarea exportului de pro­
Amorţit dar prelung a lui. D in aceste zări nesfârşite, din s'a adăugat confortul m odern: liftul, duse petrolifere în Germania, propu­ drum ate către CARS.
scrâşneau sufletele muşcate de strung. acest păm ânt in fin it, s’a născut o altă caloriferul, electricitatea, chiuvetele. nând „să se cum pere d e grupul ger­
Risipite zăceau dreptăţile-n vânt dim ensiune a sufletului şi a faptei o- La p arter, nn re sta u ra n t luxos, larg, in m an o can titate de 100 000 tone ben­
zină lu n a r” iar pentru ca propunerea
iar salopeta ne
de pământ...
înăbuşea ca un veşmânt m eneşti. „A la m aniere soviétique, oglinzi şi p ictu ri m urale. Descoperi şi
soyons larges', *) — spunea în tr’u n v e r s alei, acelaş gust Intim ist, aceiaşi grijă să placă mai m u lt nem ţilor, petro­
Refacerea gării din ]
Stăpână
cu priviri sticloase şl reci
de-al său debitat la Radio-Paris, unul pentru detaliul decoraţiei
din fru n ta şii tinerei poezii ruse. Si casnice: perdele lucrate Înflorat, p lu ­
Interioare liştii se ofereau „să iacă o uşurare
de plată m ergând până la 50»/o din
Timişoara
ne sfârtecau din ochii de Hlincl. în tr’adevăr, această lărgim e a gestu­ şuri, m ătăsuri. valoarea produselor“. Direcţia Construcţiilor C. F. R. a în­
Stăpânii... lui, a sentim entului, a cugetului si a P o rtaru l hotelului, tn livrea albastră Iată dar că in vrem e ee tn 1941 ceput refacerea Gărei D om nita Elena
Liniştea se ghemulse cu noi faptei îşi are parcă leagănul in im en­ cn n astu rii au riţi, poartă favorite şl Rică Georgescu făcea toate eforturile din Timişoara, lucrare în valoare de
te uzină ca-ntr*o carceră unde crăpau plămânii. sitatea spaţiului rusesc, a acestui spa­ şapcă In firetu ri, ea pe vrem ea ţa r i­ în vederea aprovizionării trupelor hit 820 milioane lei.
ţiu fără pereche pe lum e, aşa cum e lor. El face nna eu corpul vechi al leriste cu produse petrolifere, astăzi O serie de alte lucrări C. T. R. axi
Ce mută şt tare , şi viata şi organizarea socială, năs­ clădirii, e unul din vestigiile acestui el sabotează ridicarea producţiei, tn fost începute tn toată ţara. A stfel s'a,
se-ncleşt3se cută din el. Acest spaţiu nu poate fi trecu t pe care Sovietele nu l-a n ni­ cercând pe această cale să sporească început refacerea a încă două poduri
răbdarea strânsă bolovan tn pumnfl grei cu cerit; au stiu t-o năvălitorii tuturor micit, cl l-an asim ilat. dificultăţile economice şi să îm pie­ distruse de nem ţi pe linia Ciceu R áz-
şi cum ni te-incrunta secolelor, până Ta Napoleon şi Hitler. M inőn R . P a r a s a h iv e s c n dice îm bunătăţirea condÂţiunlîor de boierit, a atelierului din Depoul Târ­
mocnind E o dim ensiune ce nu poate fi stăpâ­ II. K R IS C IA T IC U L existentă ale m uncitorilor. gul Mureş, a două castele de apă in
fruntea stropită de u lei.. > nită decât d e su flete asemenea ei.‘ w- Salariaţii din industria petroliferi. Ardeal si a altor constructii m ai mici.
Noaptea atârna la ferestre riaşe, largi, cum proclamă poetul so­
linţoliu vietic. E un spaţiu geografic ce face
şi nici o stea nu tresărea.
Undeva, de parte, libertatea j
una cu cel sufletesc, acest nou spaţiu
al U niversului sovietic.
Informaţii
putrezea 7
E s c a lă la Kiew Tov. l e o r i s M acovesou. • ©oreto­
rul ven era i «I M inisterului In fo r­
Dar bucuria toi pâlpâia --»opaiţ chinuit —
când sosea ziarul mărunt A vionul aterizează pe aeroportul m aţiilor v o r b e şte a stă z i la o rele
K ievului, undeva, la m arginea oraşu­ 20,20, la p ostu l de rad io „R om â­
ascuns sub cămaşă
ori sub ciorapul găurii. lui, d e u nde se văd d oar furnalele nia Liberă” d esp re: „Im presii do
lungi, în ălţân d u -şi spre cer gâtlejurile că lă to r ie din U. R. S. S.”.
Atunci, îngrămădiţi, subliniam
negre-roşii. D ar ou cât n e apropiem £ Se aduce la cunoştinţa celor Intere­
(conspirativ tngenunchJaţi în fundul magaziei
oraşele ruseşti ce-naintau pe hartă de sol, se fac vizibile urm ele războ­ saţi că s’a fixat un nou examen de
şl Inima ne bocănea iului: h an g are scheletice, ziduri în admitere pentru anul I la Şcoala do
ca ci?ma sentinelei germane din poartă. ru in e şi m ai în fund, clădirile m asi­ Subingineri agronomi dela Roman, pe
ve ale oraşului. A eroportul p o artă Şl ziua de 9 Decembrie a. c.
in fiecare zl adormeau el încă, urm ele distrugerii n e m ţe ş ti: Doritorii a se Înscrie, trebuesc să fie
cu ochii mari spre ce» şl mâ Inîle-ngheţat® teren u l a fost ciu ru it de bombe, gău­ absolvenţi a 8 cla’se de liceu teoretic,
aiţii dintre tovarăşi : rile su n t acum um plute cu p ăm ân t ş> sau a unei şcoli echivalente.
semănătorii de dreptate, nivelate, d a r to tu l face im presia unui Alte relaţiuni privitoare la acesi
de încredere, m are şan tier în construcţie. A eroga­ examen, se vor cere direct dela Secre­
de nădejde., < ra, la fel: e o clădire cu etaj, im pro­ tariatul şcolii. Farmacii de serviciu toţi. 12.54: Muzică românească. 13.00:
Spicuiri din presă. 13.05: Puiu Maxim,
« • * i i . vizată recent, căci vechea aero g ară *
muzică românească. 13.20: Catrinel vor­
Şi spune, îţi mal aminteşti
de ziua aceea uriaşă
fost d istru să din temelii. P e săli, o
m ulţim e im e n s ă : b ărb a ţi şi fa n é i
Convocări Bronson Peisich, calea Moşâlor 89;
M ina Moise, P iaţa Botesou 4; Mătă-
beşte femeilor. 13.25: Muzică româneas­
că. 13.30: Buletin de ştiri. 13.40: Opt op­
care-a intrat de-odată năvalnic te uzină ^ Sindicatul A rte G rafice convoacă saru Iacob, Calea Victoriei, 112; Po­ timişti. 13.55: Anunţarea programului de
de to ate vârstele, îm b răcaţi în haine
şi a lărgit-o, a-rsorlt-o ca pe o grădină 7 groase, cu cizme de piele sau de
pe toţi responsabili de grupe sindicale lak N achm an, Şos. Ş tefan cel Mare după amiază. Ora exactă. închiderea e-
misiunii.
O n e era 7 pâslă în picioare, cu galoşi, cu că­ !a şedinţa regulată ce se ţine în sala 252; A păteanu Dora, Şos. Bantelimon
18.30 : Deschiderea emisiunii. Ora e-
Purtată pe pumrrH tovarăş] or ciuli de blană şi m ănuşi. — Cei mai sindicatului, L uni 25 Nov. a.e. la orele 262; Leascu L aura, Calea Văcăreşti
xactă. Muzică românească. 18.40: Ştiri şi
ca Victoria pe umeri, m ulţi în haine poate lipsite de eleganţă 4Instituţie.
fix. Va veni câte un responsabil pe 74; M axinciu Elena, S tr. L. 2 Parcul! fapte din toate colţurile lumii. 18.45:
atunci, dimineaţa, d a r fo arte practice si călduroase. Toa­ Rahova. Muzică de jazz, prezentată de Sandu
intrase pe poarta 'n uzină T otodată se ream inteşte că şedinţele Fera.ru, 19.15: Buletin de ştiri. 13.25:
tă această forfotă îţi dă im presia că „ S p ita lu l d e u r g e n ţă ”,
Viaţa I te afli în tr ’o gară, n u pe un aeroport cu reso rtu l economie şi resortul femei s e r v ic u l p e r m a n e n t de
Muzică din filme. 19.35: Cronica teatra­
NICUIAE CORBU se ţin regulat în flecare M arţi după
E xplicaţia o aflăm în d a tă: în Uniunea cum urm ează: lă de Simdon Alteresou. 19.44: Muzică
garda« T e l e f o n 7 4 4 0 5 — românească. 19.50: De vorbă cu ascultă­
Sovietică, avionul e u n m ijloc de R esortul economie la orele 4 fix. torii. 20.00: Cântă domnul Nioulescu-
tran sp o rt obişnuit. Costă foarte eftin R esortul fem ei la orele S Hx.
70573. Basu. Trei arii din „Nunta lui Figaro“

Ciclul de conferinţe M.ÜS Radio

75»/« din populaţie n u ştia carie,
Astăzi în ţa ra aceasta to a tă lum ea şti«
carie. In anii dinainte de război 40 de
m ilioane de adulţi au în v ă ţa t carte,
în trecut erau 230.000 de învăţători,
astăzi şu n t 1.200.000.
Peasem eni s’au desvoîtat şî şcolîJc
superioare. In tre c u t erau 91. astăzi
su n t 798. în a in te e ra u 112.000 studenţi
astăzi su n t 636.000.
în a in te de revoluţie erau 117.00
specialişti cn studii superioare. In 9
„ ani au absolvit şcoli superioare peşte
1 milion.
P reocuparea sănătăţi* publice a- tre­
zit o m are desvoltare în acest dom e­
niu. In trecut 9000 oam eni u rm au şcoli
superioare de m edicină astăzi sunt
peste 100.000. F a ţă de 19.500 medici
dinainte, avem acum 118.000,
La rândul ei şi a ria dram atică s’a
d esv d fat. In 1914 erau 253 te a tre din
care a treim e jucau farse. A cum sunt
729 teatre plus 49 de teatre pentru
copii.
Cifre analoge s’a r p u tea adăuga şi
pentru celelalte ram u ri de cultură.
T oate acestea explică de ce intelec­
tualii sovietici — cari su n t în m area
lor m a jo ritate foşti m uncitori şi ţă­
rani. — reprezin tă 13»/« din num ărul
total al Intelectualilor fa ţă de 13fU în
trecut. Cu toate acestea nici un inte­
lectual nu este şom er.
I n te le c t u a li! a u u n <rel
d e c in s t e
R olul intelectualilor în ţa ra noas­
tră , estg u n rol de cinste, p r in inte­
lectuali, m uncitorii din U .R. S. S. pot
realiza politica in te rn ă şi externă.
Intelectualii sunt aceia car« dirijea­
ză econom ia ţă rii şi lucrează la al­
cătu irea p la n u rilo r de sfat, care con­
duc în tre p rin d e rile industriale şi a -
gricole. P a to rită intelectualilor se
realizează creşterea c u ltu ra lă a ţării.
La noi ştiin ţa raţionalistă, care se
ocupă de rolul om ului în vjjţţa socia­
lă, este pe prim u l plan. Că; prim ul
conducător al S tatu lu i nosfru a fost
m arele savant V. I- L enin şi tocmai
analiza lu i stric t ştiinţifică a feno­
m enelor sociale şi economice a stat
1# baza tu tu ro r m ăsurilor pe care
despre „lllerafara rasă in sec. XIX”
In sala Dalles d. prof. A. Oţetea, rec­
torul Universităţii din Iaşi, a vorbit
despre „Desvoltarea gândirii sociale
progresiste ruse în see. XIX”. Confe­
rinţa face parte dintr’un ciclu organi­
zat de ARLUS, în scopul unei familia­
rizări cât mal largi a publicului român
cu evoluţia culturii ruse de înainte de
revoluţie, pe linia progresivă de cuge­
tare, de afirmare intelectuală a demo­
craţilor, care a dat apoi naştere puter­
nicului stat sovietie de astăzi.
In conferinţa d-sale, d. prof. A. Ote­
tea s’a ocupat îndeosebi de marile cu­
rente filozofice şi culturale progresiste
care au înflorit în Rusia în secolul
trecut, datorită atât nemulţumirilor
populare cât şi celor ale intelectualilor
fată de regimul ţarist. Vorbitorul a a-
rătat în mod lămurit că, dacă decem­
briştii din 1825 acţionează mai ales sub
influenţa ideilor revoluţiei franceze,
populismul (narodnicismul) pleacă, la
rândul Iul, dela un punct de vedere
greşit atunci când îşi imaginează că li­
bertatea poporului poate fi cucerită,prin
acţiuni individuale Izolate. Conferen­
ţiarul a analizat apoi concepţia lui, Ple­
hanov (din prima fază a activităţii)
conform căreia libertatea socială nu
poate fi dobândită decât prin ridicarea
morală şi materială a muncitorimii,
clasa cea mai complet integrată pro­
cesului de desvoltare a civilizaţiei u-
mane *i deci cea mai tn măsură să
conducă biruitor lupta mulţimilor
populare spre mal bine. Plehanov însă
-- a adăugat- d. prof. Oţetea — a co­
mis marea greşală de a-şi închipui că
muncitorimea poate izbândi singură
asupra claselor parazitare, adi.că nefitnd
aliată ou ţărănimea, îm potriva acestei
idei false Lenin s’a ridicat eu toată
energia, preconizând dimpotrivă cea
mal strânsă alianţă îiitre ţărănime,
muncitorime şi intelectualitate. Aceasta
era, de altfel, însăşi consecinţa logică
ce se impunea după cunoaşterea m a­
lival opere & marilor cugetători ruşi
<ü« M.c4ul ţţegutj Herfen, BelkLşki,
Cemîşevski şi Dobroliubov. Lenin, a-
plicând metoda materialismului dia­
lectic, la fenomenele ruseşti ale tim­
pului, s’a văzut obligat de însăşi me­
toda m arxistă să respecte întru totul
specificul desvoltării istorice ruseşti şi
deci să-l combată cu tărie pe Plehanov
care, interpretând greşit aceeaş metodă,
lăsa deoparte ţărănimea.
D. prof. A. Oţetea nu a desvoltat, In
conferinţa d-sale, decât ideile cugetă­
torilor ruşi anteriori lui Lenin şi Sta­
lin, dar din premizele puse de d-sa în
mod just, auditoriul a putut trage
concluziile cele mai nimerite pentru
a-şi explica evoluţia ulterioară a gân­
dirii sociale progresiste în URSS.
A u r e l L a m b rin o
Cărţi apărute
in editura
„Cartea Rusă”
Dr. E. Glaser: Cum
votează un popor liber
fCoSeofîa ARLUS)
Iată o lucrare excelent scrisă şl foarte
Mne informată asupra principiilor elec­
torate din U.R.S.S. Stadiul dr. E. Glaser
este profund şl cât se poate de exact,
dând cititorilor toate lămuririle asupra
democraţiei sovietice. Ceea ee Impre­
sionează mai ales în cartea d-ruluî
Glaser este in deosebi logica Interioară
a mecanismului electoral sovietie şl con­
cluziile care se impun în mod firesc
după lectură. Se vede de aici cât de
înaintat este Statul Sovietic unde oa­
menii muncii au Izbutit aă-sl spună
hotărlt voinţa *i să treacă la fapte,
luând în mâinile lor conducerea ţării.
POntru publicul românesc, interesat
de problemele economice, sociale şi po-
lSdee din U.R.S.S., această carte cons­
tituie unul din cele mai bune mijloace
de cunoaştere e. marilor şi temeinicelor
realizări sovie Kcş»
şi suprim ă, p rin rapiditate, distanţele
uriaşe, aşa că av iaţia e astăzi un m ij
loc de com unicaţie popular. Acelaş
lucru aveam să-l în tâm p in ăm şi în
aerogara dela Moscova, căreia afluen­ P ublici, convoacă co m ite te le s n d ic a te -
ţa pubiicului de toate categoriile îi dă to r de fu n c ţio n a ri p u b lici, d in B u c u ­
în făţişarea unei gări u riaşe
reşti, co m itetele se c ţiu n ilo r şi deleg a­
Suim în sala de aştep tare dela etaj, ţii sin d ic a te lo r In com isia d e în c a d ra ­
căci avionul nostru aşteaptă îhcă o r e p le n a r ă L u n i 25 N oem brie o ra 16,
com unicare telegrafică dela Moscova, în s a la F a c u ltă ţii d e F a rm a c ie (P ia ţa
unde se p are că a ’nceput să se lase U n iv ersităţii) U n iv e r s tă ţii et. III.
ceaţă, ceiace face problem atică p u tin ­
ţa de aterisaj.
Sala de aştep tare poartă aceiaşi pe- d ra r e a fu n c ţio n a lilo r conform noului
cetie a im provizaţiei. Nu lipseşte însă S tatut.
nici caloriferul, nici lum ina electrică,
şl nu lipsesc nici podoabele modeste,
dar cu a tât mai m işcătoare p rin care
oam enii au că u tat să înfrum useţeze
aceste, în c ă p e ri: p erdele şl feţe de
mese de pluş, ab a tjo u r-u ri portocalii
în ju ru l becurilor, totul d ân d o notă
de intim ism , de căm in am en ajat în
pripă, d ar cu dragoste, cu căldură.
Pe unul din pereţii sălilor de aş­
teptare, e un covor m are, lu crat în
tehniCa gobelinurilor. Covorul În făţi­
şează expediţia P ap an ln dela Polul
Nord, salutând sosirea p rim u lu i avion
de salv are sovietic. P este peisajul po­
la r flu tu ră steagul roşu în fip t acolo de
m em brii expediţiei. T otul e lu crat cu
gust artistic, şi m ă rtu riseşte d e aceas­
tă trecere a eroism ului sovietic în le­
gendă. Asem enea covoare, înfăţişează
la noi scene din bătăliile cu Turcii
sau din cam paniile napoleoniene. Vom
vedea m ai tâ rz iu — la m uzeul din
K iev — că asem enea opere su n t ex ­
presia firească a gustului şi sufletului
popular. Colhoznicii im ortalizează ast­
fel in ţesăturile, vasele şi obiectele lor
casnice, scene din opera de construc­
ţie şi cucerire a eroilor m uncii so­
cialiste.
In tre timp. prim im ştirea că la Mos­
cova nu se m ai poate ateriza astăzi, —
Sl iată-n e rasp eţi p e nepusă m asă ai
Kievului Dacă această în târziere n e­
prevăzută avea să n e răpească aproa­
pe cinci zile din p-ogram . ea n e-a în ­
v ă ţa t însă imul din lu cru rile cele
mai grave, ne-a dat o im agine » ceia­
*)' „Să fim largi r i t e 9 lărgime so­
vietică”. ..
Com itetele de fabrică vor Îndruma
tovarăşii la aceste şedinţe.
U n iu n e a S in d ic a te lo r d e S a la ria ţi
L a o rd in e a d e ri :
1) P ro b e le m a în le g ă tu ră cu în c a ­
2) D iverse.
f l apV rui / ' , , r ' '
CONTEM PO RANUL
N o , 10
A! zecelea număr al săptă.
tnâoalultr , CONTFMFDr a -
NUL” a apărui eu nn mate­
rial politic, soci a. şi literar
excepţional.
Reţinem îndeosebi: proble­
mele intelectualităţii române-
de GH. GHEORGHIU.
DEJ j Roiul viitorului Parla­
ment de B. BRÂNIŞTFANU;
Lev Tolstoi de MAXIM GOR­
KI : Cemm văzut ta ziua a-
©eea de ROLAND DIOUFXOU
(redactor )« .iL’Hnmatiitâ'*):
Trei lumi întruna de G. B, H.
COLE profesor de teorie poli-
Mcă $1 socială la Universitatea
din Oxford; După 19 Noem-
brte, de L, RÄUTU; Ignoranţă,
superstiţie misticism, de ION
BIBERI; Economicul »e pri­
mai plan. de ŞT. VOICU; Sta-
bizare — cum şl când, de AN­
DREI ŞERBULESCU; Clon-
stan tiu TsaîdaHs. mxmt caro
ave Geoda de vânzare de HO-
RIA LIMAN.
O c a le i de; IO N CÄLUGÄ-
BU , MARIN DfM A, VIRGIL
GJJEOROHÎU, s il v ia n
S ir a s c o d «DgESi SCJWs
RADIO ROMANIA ŞI RADIO
BUCUREŞTI
7.30: Deschiderea emisiunii — Radio
Jurnal. 7.45: Buletinul de ştiri române
in limba rusă. 7.50: Rezumatul progra­
mului. 7.52. Publicitate. 7.57: Muzica di­
mineţii.
RADIO ROMANIA
8.15: Emisiune în limba maghiară.
RADIO BUCUREŞTI
8.15: Continuarea muzicii de dimi­
neaţă.
RADIO ROMANIA SI RADIO
BUCUREŞTI
8.45: Ora Copiilor. 9.45: Transmisiunea
slujbei religioase dela Sfânta Patriarhie.
11.00: Transmisiune dela Ateneul Ro­
mân. Concertul simfonic al Orchestrei
Radio. 13.00: Cotele apelor Dunării, Pu­
blicitate, Ora Satului. 13.55: Publicitate.
14.00: Radio Jurnal. 14.10: Revista pre­
sei. 14.22: Carnetul unui bucureştean.
14.27: Radio Magazin. 14.57: Buletin me­
teorologic. 15.05: Rezumatul programu­
lui de a doua zi. 15.10: Mudcă oferită:
Jazzul Reinimger. 15.25 : Orchestra Nlcu
Stănescu. 16.15: Taraful Nae Cioacă.
16.45: In ritm de vals. 17.00: După amia­
ză dansantă. 18.00: Ora Sindicală. 18.30:
Actualităţi Sovietice. 19.00: Caleidoscop
muzical. 19.30: Universitatea Radio. 19 45:
Dr. Lucian Galperin — fierăstrău. 20.00:
Radio Jurnal. 20.10: Revista presei. 20.15:
Ora Naţiunilor Unite-Franţa. 20.35: Or­
chestra „Les Brown“. 20.40: Ora femeii.
20.55: Oglinda zilei. 21.00: Jean Moeco-
pol-canto: Romanţele toamnei .21.20:
Cronica externă de George Ivaşcu. 21.35:
Recital de violoncel—Radu Aldulescu.
22.00: Radio Jurnal. 22.17 Buletinul de ştiri
române în limba rasă. 32.30: Cronica
sportivă. 22.32: Rezumatul programului
de a doua zi, 22.37: Muzică variată u-
şoară Kt de dans. 23.30: Radio Jurnal.
23.35: Continuarea muzicii variate, u-
Soare şi de dens. 24.00: închiderea emi-
misiunît.
Dela orei* 14.30—15.30. Radio Dacia
Română, pe lungime de undă de 32,4 m
şi Postul pe Undă Scurtă de 25 m., emit
pentru străinătate.
Radio „România Liberă”
* 48,3 m. lungime de undă
12.00: Deschiderea emisiunii. Ora er
io . xactă. Mhizică românească. 12.03; Bule­
tin de ştiri. 12.10: Muzică uşoară, 12.20:
Aotualităţi la microfon, 12.24: Muzică
românească. 12.30: Buletin de ştiri. 12.40:
Muzică uşoară. 12.50; De toate penţjf.i
de Mozart. 20.20: Străinii despre Româ­
nia, 20.30: Muzică de jazz. 20.45: Bule­
tin de ştiri. 20.55: închiderea emisiunii,
SPECTACOLE
TEATRE
ALHAMBRA (ora 4.30): Trei crai de
la... Odobeşti ; (ora 8) : Prinţesa circu­
lui. TEATRUL VICTORIEI (ora 4) :
Domnii sunt geloşi ; (ora 8) : Tinereţea
unei regine. COLORADO : Birlic. LI­
RIC : Elixirul dragostei TEATRUL A-
TENEULUI ; Dragostea... carte da aur.
MODERN: Nana. COMEDIA: Vis de
secătură. ODEON : Visul unei nopţi de
vară. TEATRUL MARIA FILOTTI :
Viat» tncepe m âine; (ora 8) : Scrinul
chinezesc. TEATRUL MIC : Evantaiul
Lady-ei Windermere. SAVOY (o n 5): Via
Mala ; (ora 8) : Două inimi tntr’un vals.
MUNICIPAL : Holywood oraşul stelelor
MOGADOR (Romană 127) : „Sosesc di-
seară“. ATLANTIC : Votaţi cu Stroe.
MUNCITORESC C. F R. : Revizorul.
STUDIO BARAŞEUM: Femeca sub
mască. BARAŞEUM : Moritz al tl-leâ.
MUNCITORESC : Vicleniile lui Scapin.
CIRCUL PALLADIUM : Mefisto, vrăji­
torul modem. TEATRUL DE PĂPUŞI
„ŢĂNDĂRICĂ“ (B-dul Brătianu 27) :
„Cu Ţăndărică spre Mările Sudului“.
Joi, Sâmbătă ora 16. Iar Duminică orele
11 şl 16.
C I \E M A T O G R A F E
ARO : Oameni şi şoareci. SCALA ;
Vautrin. CAPITOL: Înapoi la viată.
TRIANON : Dunărea Albastră. T’ VOLI :
Luisa. ORFEU : Oameni şi măşti. SE­
LECT : Sylvia şi fantomele. EXCEL­
SIOR : Iubire şi mândrie. FANTASIO :
..Nikita" (film sovietic). REGAL: Floarea
de piatră (film sovietic). TOMIS: Balau­
rul (film sovietic). LUXOR : SeeretuL
FRANKLIN: Zile fericite. FEM INA:
Luana. VICTORIA: Pat si Patachon. BD.
PALACE : Oraşul nostru. CASANDRA :
Escapada, CORSO: Manón Lesoaut ?î
Jurnal. OMNIA: Eşti cea mat frumoasă
şl revistă. NISS'A : Corsarul şi revistă.
A. R. P, A .: Eu am ucis.
AIDA : Dragostea mea îţi aparţin»,
jurnal şi revistă. AMERICAN: Răzbu­
narea totală seria II şl III şi revistă,
AŞŢQHIA: J ’accuse şi revistă. ALLAN-
?Aă UţgBâ* fe tribunal «i raviatih
 íjrcfrffTB! A* 3

m sm

0 ncuă lege a economatelor

{C nnfhrttPtTe d in p a g . l- a ) bineînţeles dacă tn momentul pensionă­ na fac.# de c ă tre c o m ite tu l d e i*r

„ S c â n te ia " sterul M uncii v» organiza economate

p en tru această categorie de m unci­
rii au fost în servielul acelei întreprin­
deri.
trepri»«fer*. ia r la cele fo r m a te
p rin n ec o ie re. d eleţta tii s e v o r dfi-
Fam ilia sa la ria tu lu i sa va a p ro ­ s e m n a dfl că tre C om isia I,ocaT0 <t
Noua organizare a Preşedinţiei Organ Central al Partidului
Comunist Komftn
tori, fiind totodată autorizat să con­
tracteze un îm prum ut la Casa de De­
puneri şi C onsem raţiuni, ram bui'sa-
rea îm prum utului făcân-du-se din ve­
viziona prin econom at, ea cu p rin ­ FhuiictH 0 * >r.
zând în sensul Ionii: sot, soţie, p ă ­
rinţi sl copiii m inori.
Mei «tstBarts Ie şe a a r a tă că sa
cina detonatului s a la ria ţilo r în
p iie tu i de su p ra v e g h e re es&e li-
C o n s ţ i u l u i de M i n i ş t r i Director î
MmON CONSTANTINES CU
nitul realizat p rin in stitu irea unei
taxe de 7*/o asupra tarifu lu i de m un­
că. A ceastă tax ă va fi su p o rtată de
P en tru a se evita în sc rie re a la
mai m ulte esonom ate, conducăto­
rii în tre p rin d e rilo r su n t oblipati a
c iita tâ num ai la
Sipiicării lesîi.
s u pravdShpre«
’*

Se înfiinţează un nm subsecretariat de stat Redactor responsabil

S orin Toma
patronii oarî folosesc această muncă-
C in e esî;e îrnft. ep tă ţS t a s e
face m enţiune pe Buletinul] Birou­
lui P opulaţiei al fiecăru i m em bru
a su p ra în sc rie rii in econom at.
A v a n ta g íü e e c o m tta te to r
După ce în ciâtevs aristoole legear'*
Şi un Oficiu Superior ai Coordonării COMITETUL DE DIRECŢIE ;
• Lucre jiu D. Palraşcanu
©S»row?3EtcMrK» p r in ee sm o -
m a te . P r e ţu l máirftsrií-or
Eaonoanatele vor vinde salariaţi­
lor mă-rfurile la p reţu ri legale la
care se vor adăuga taxele şi impozi­
se ocupă de modul cum salar)aţii îşi
i« r achita dator <le în caz de con­
cediere. demise«, etc,, la capitolul 5
iOBi i a Í llStie -a *^rvkiil<>r p u b l c c - P«>î*w- d e a c tiv ita te ale O i « u l u i , şi m e d u l d e dîsfi îb u ir e tele p lătite efect'v. Cheitue'.H« de
Ş p ă f J t u n d e c re t Siege p ţw to ir la j no m a s u rile n e c e s a re pecvtru raţ.,-*o- ză a s u p ra m a s u rilo r g e n e ra le d e © Miron Constnrot'íw seu ve enum ără avantagiSle de «are «o
funcţicciarea Coîisiliwlui de minÂŞ' nal'zaneia ^m etodelor d e lu c ru , iexe- toansport la articolele alim entare bucură economatcle. Aceste» sunt s
co o rd o n a re , o rg a n iz a re ş i r a ţio n a ­ ® Gh. Vcsillch! In noua lose se stabilesc categorii!« precum ţd cele de colector* ţi adm i­
tn «i organraarea PrcşetKtoţî*i Com- c u tă măsurii!© o rd o n a te d e P re şe - precădere la repartizarea cotele/, ur-
de nn'te'ştri. liz a r e şi a s u p ra tu tu r o r p ro b a te lo r 1 ® I. Chisinevschi celor îndreptăţiţi a so aproviziona prin n istrare a ecoeom atelor răm ân tn g erţa transportului pe C. F. B., pre-
A în ţ'a Co<nsi:.&;iuhtâ, etc. d e le g i. © L. Räutu economate. Ei s u n t: salariaţii, practi­ sarcina patronilor. (ădere la livrarea comenzilor, scuti­
Dorretwl-lege toupritrde diapo- D ocretul-lecie p re v e d e d e s s e m e - canţii şi ucenicii intreprimierei respec­ In ce priveşte plata m ărfurilor de
*-’ţT
usnţ greierai o prin care se pre­ P e lâ p g ă O ficiu l s u p e rio r al
n e a c ă In s titu tu l c o n tro l d e s t a t i s ­ • Al. Euican consum cu d u rată cum su n t lem cele,
re de taxe vam ale la m ărfurile Im­
tiva, aceştia din urmă dacă nu pr tnesa portate degrevări de ta x e şl impozi­
cizează aftrtJ>tiifftuiil'ile şi org©»’za­ co o rd o n ă rii fim c ţic n e a a ă C onsi­ tic ă tr e c e sleia P r e ş e d in ţia C onsi­ ® N. Popescu-Doreacu îm brăcăm intea. încălţăm intea. ete-, te. r,entire de orice taxe sau tim bre,
rea CornsiLului de miniştri şi a liu l s u p e r io r de co o rd o n a re ş i o r ­ liului d a m in iş tri la M in isteru l A- întreţinerea prin cămine. Deasetnanea
cum şi alim entele necesare aprov aio- scutiri de rochiz ţii şt alte prestaţii
Preşedinţiei Consiliului, ctc. g a n iz a re , car® s ta b ile ş te n o rm e le f a c a r ilo r In te rn e . pensionarii întreprinderilor respective, nări; de tem ă, ea se va face în cel pentru veb'cu'cle destinate aprovi­
I n tr e «sitele s a IsvíSíniessá pe m ult 10 rate zionării economatelor şi dispensă d«
lâragă P r e ş e d in ţia C onsiliului tio
m in iş tri f u n c ţiu n e a d e s u b s e c r e ta r
d e Stfrt, S u b s e c r e ta r u l dc S ín t va
_ S’au verificat rezultatele aiegeriior brevete peairu funcţionarea ateliere­
F p it® w |g 3 r © a eo c .iw p m E !Í£ > 5 ® r lor de m eserii înfiinţate p entru eco»
In legătură cu finanţarea, ecanoma- nomate.
« S uia pe p r e ş e d in te le C onsiliului
d e m in iş tri in e x e c u ta r e a s trib u -
tiim ilo r so le.
tóin Garj, leman, Dorohoi, Trei Scanne. i t e c e p f i a c l e i ă telgr, legea prevede obligativitatea
pen-tru. patroni de a procura fo n d u ­ iV»»rfiar-iie a c h iz iţio n a te
P e d e a ltă p a r te , s s în f iin ţe a z ă
uri o fic iu s u p e r io r al c o o rd o n ă ri!
Câmpulung, Alba, Muscel, Rădăuţi şi duc de dl. prim ministru dr. Petru Ciroza rile necesare aprovizionării, de a a-
fe.cta localurt potrivite, a colecta, şi f»5ood<
tran sp o rta la tim p mărfurile.
«ie b r a n t m u 'e n u pírt f i
5 s i n •rc«ST»riféí5-!,i«ite
*1 o rg a n iz ă rii, c a r e e s te o ficiu l de
d e m in iştri.
_ Corat s?a C entrală Bleotoră'ă de pe
s tu d ii al P re ş e d in ţie i C onsiliului lângă Min islerül Ju stiţiei şl com sia
speciaîă de experţi calculatori oe fim«-
corasponJenf Ser presei străina
g o r j r o m a n , d o r o h o i. t r e i
SCAUNE, CÂMPULUNG.
MUSCEL, BAJUAUŢl şi CÍUC.
ALBA.
In caz că întreprinderile nu dispun DF.ASF.MENEA. MARFURIT.E A-
de fonduri suficiente pentru ajrrovi- î O H iaîTIO N A TE DE
ztQncre. acesteu vor putea solicita ; NU VOR PUTEA FI BLOCATE RE­
ECONOMATE

Oficiul propune măsurii« tiece- nuat
•ar® pentru coordoniarea proecte- tfteaăeşiprim
lo.r de legi, reguláméra!® şi Jurna­ judeţtone.
le al« Consiliului de miinştTS, stu­
diază eficienţa şi tendinţa de evo- veriSicato rezultatei® din judeţele:
ţioneneă pe lângă aeeneia, au conti-
er; v srif'earea dosarelor ţţeo-
ite rtcla birourile electoral®
P e zssia de erj au fost calculate şi
S ’a c s rîs l.o îrt c ă mi e x is t a njcs o
c r a a r a m a t é r i á i t so u ş r e ş i t ş ortse-
ro tlifn i sir-iSmeilioe, c a r o s ă m o rtifi­
ce r e z u lts tc f a a n u n ţa te
L ucrările cornelilor continuă.
Vineri sea'a la orele fi d. dr. Petru
Grozn, preşedintele Consiliului de Mi­
niştri a primit a cară pe corespondenţii
presei străine atlaţi în ţară cu ocazia
alegerilor.
Au participat d-nii : B. Leontiev, Al.
Volkov, A. Ustinov, M. Domenov, Ni-
chitin Petre, M. Semenov, din partea
presei sovietice; Emil Búré, R. Audibert,
F. Cohen, R. Diquelon, F. J. Rolland,
din partea presei franceze; H. Edwarde,
ski, din partea presei poloneze; K ara,
blngeak şi Langas Sezen din partea pre­
sei turce.
La recepţie au mai luat parte d. prof.
Constantineacu-Iaşi, Ministral Informa­
ţiilor şi G. Macovescu, secretar gene­
ral.
Timp de douS ore d. Prim Ministru
răspuns numeroaselor întrebări ale
reprezentanţilor presei străine asupra
medului în care s’au desfăşurat alege­
creditele necesare la C. A. F. A. s a u ’ CHIZIŢIONATE SAU LUATE SUB
orice alte in stitu ţii de credit publice ORICE TITLU DE CĂTRE O AUTÓ­
sau particulare. ÉIT ATE CIVILA SAU M IL IT A R Ă
M inisterul de finanţe de acord cu ORICE ÎMPIEDICARE A APROVI­
Banca Naţională vor înlesni punerea ZIONĂRII ECONOMATELOR D Í
la dispoziţie a fondurilo-r necesare\a- CĂTRE FUNCŢIONARII PU B LIC I
cosim instituţii de credit. Fondul de IŢIND SANCŢIONATE.
j rulm ent m inim al, necesar aprovizio­
nării fiecărui salariat sa va stabili S e î i t f i i n i c a i ă
un o rţ^ n
prin decizia subsecretariatului de d e e o o ird -a iT O ire ţ i c o n v o i
Stat al Aprovizionării.

f i oom&vfaAff
O. R. Gedije din par'ea presei engleze; rile şi asupra activităţii pe care guver.
Fradin, S. Bürgin, J. Pringle şi K ir­ nul prezidat dc dr. Petru Groza o va P en tru a se reiJisa o cât mal bună
schen, din partea presei americane; IS ® s t'iz .a re ’pi f>ot>:»Gflsţa l c - aproviziosvare a ecenom atolor legea
desfăşura după victoria în alegeri a
d-nii P. Vasiltevici, N. Slefanovici, N. Blocului Partidelor Democratice. D. Icir, f i v a n t o ţ ţ i î i e d s ciw -e prevede pe lângă Subsecretariatul de
Cap ’.tanovici, S. Tomici, Nedomaki, L.1- Prim Ministru s’a întreţinut tndelun s© bwGâhră S ta „ ai i» w # v .u v tm ,i in iio iţarea u. Oi
dosava. din partea presei iugoslave; J. cu reprezentanţii fiecărei ţări în parte. Cognisiiuit C ent a,® a Kconoroatetof
Jo s m ân aI Vanek, E. Frier, F. Fachnon F. Miha- S'au prezentat filme documentare şi ac­ Psnttăi a se da o cât mai tem eini­ din ctu'e vor face p arte câte un dele­
C e e s t e c n Ic i j m acela anunţat în platforma-prograro lova, din partea presei cehoslovace; tualităţi cari au trez't un deosebit, in­ că organizare economatelor, legea gat al M te isteţul u' M un oii SSiniste-
„ O tfie r u â u i” şi pe care înţelese să-l dură la bun Stoianov, Pauncev, N. GoUovski, A. teres. Ziariştii rirăini au mulţumit
In preajm a alegerilor, un edi­ sfârşit, trecând peste toatg piedicile prevede îndatorirea p en tru patron Ş«ufeii dc Finanţe, Industrie şi Oonrtrţ,
Koef, A. Wagnenstoln, L. Gancev, din d-lui Prim Ministru pentru călduroasa ca economateie să constituie servicii Camtex-ir. 's'ni General &> P reţurilor,
torial al „Dreptăţii" semnat de ce i-ar sta în cale. Este m,|i întâi de f partea presei bulgare: J. Sieraţkl, I. prim ire şi atenţia acordată.
După studii amănunţite şi după o te­ aparte, destinate exclusiv aprovizio­ Băncii N aţionale a României. Confe­
id. N. Polizu-M icşuneşti şi care meinică cercetară a situaţiei din i-ndus- toate un program naţional, nu poli- 1 Broţkl, A. Noviţki, J. Baliţki, A. Rovin- Recepţia a luat sfârşit la ora 22. n ări', avân d o contabilitate separată, deraţie’ (tonei ale a Munrli, Federaţiei
conţinea aprecieri cu totul ire­ ţria metalurgică, secţia economica a tic, a cărui realizare trebuie urmă- ’
rită cu tenacitate pe deasupra ori­ registre de magazie, ete. vizate de Micilor Patroni M eseriaşi şi Uniunii
verenţioase faţă de persoana M. Blocului Pariitleior Bar.toorat# a în­ căror diferenţieri Ideologice, în tr’un
T ribunalul local. G enerale a Mese11iaşilor, fiecare d o a-

Telegram e de felicitare
S. Regelui a atras puneri la tocmit — după cum am arătat la vrs- spirit de perfectă colaborare, de j Legea obligă deasem enea pe pa­ ceşti delegaţi având câte un supleant,
troni să num ească la economate p e r­
punct pline de bun simţ în nu­ (me — un proect de lege pentru o nouă încredere mutuală şi de solidaritate j
soane îm puternicite, ale căror num e PJRajirovtaîoitarea e c o m n
m eroase ziare. organizare a oontrolului asupra produc­ morală”.
Esté ceea.ee a afirmat cnj marea sa vor fi com unicate Oficiilor Judeţene m atele.» s o c o n s id e r ă sa*
Cu to a tă indignarea stârnită ţiei şi distribuţiei fierului şi pentru în ­ autoritate politică tov. Gh. Gheorghiu- Economice şi S. S. A. Aceştia. îm­
S e provocarea m anistă în opi­ fiinţarea „Oficiului fiorului", care să
înlăture oficina de speculă şi satotej
nia publică, „Dreptatea" de eri care este „Cdesfer”-ul.
revine asupra articolului m en­ Proectul a fost însuşit de factorii de
ţionat arătând că se menţine pe resort, a căpătat forma definitivă şi nu
Dej, secretar general al JPCR şi pri­
mul deputat al Capitalei, la marele
meeting din Piaţa Naţiunii: „afirm cu
tărie că acei cari au alcătuit, platforma-
trimisă fruntaşilor dem craţisi preună c-u patronul şi Consiliul de
A dm inistraţie. . su n t responsab’V de
buna funcţionare a economatuUii-
Fondurile procurate de întreprinderi
N rtn j.
I i t f n r e j i u n i şi psclej»®«
La a r t 31 al a c tu a le i legi sa a ra tă
din d sp o n ib ilú l propriu cât şi cre­ că n űr*3jjeelnrea cliapozitiunîiap In
a c e e a şi poziţie. Poziţie de a ta c mai rămăsese decât să fi* pus în vi­
program şi şi-au luat înaintea ţării an ­
gajamentul de a o înfăptui, şi-l vor res­
cu oca da m irai victorii obfinufs la 19 Noembrie ditele obţinute pentru aprov zio.tare le g ă tu ră eu obliH atiunea intoenrin-
pecta cu toată hotărîrea”. BommcHii CB. PETRU GROZA D om nului nu vor putea fi întrebuinţate în alte des'îloe p a rtic u la ro de a Irfiiafa,
la adresa Coroanei pentrucă nu goare. m scopuri. Banca Naţională prin orga- o rganiza, fin a n ţa *1 an rovizion* e-
f r o şe d in ţe le C onsiliului Pnim M in istru DR. PETRU GROZA
s ’a lă sa t antrenată în lupte p o­ Totuşi nici până astăzi proectul nu a ne;e sale va avea îm puternicirea de eononiatele, c ă lc a re a dispoxjţiuni-
P.»r lîfStnJ b ră iiem la ip d e M in iştri T tle g m m i a controla această în treb u in ţare a lo r S, 5 A., su n t c o n sid a ra ta ca de-
litice de partid, împotriva inte­ căpătat putere ce lege. şi cfrtn ia (nufteHică B ucureşti îîcîo do s a b o ta j şi so itedepaeae eu
Ţăranii au nevoie de produse feroase M uncitorii da to ate categoriile din fondurilor.
resului poporului. în cantităţi mari, dar „Odösfer‘‘-ul sa­
Comitetul Centrai al A părării Pa-
Precum ora şl firesc, rezultotele »- 1 teiofetoe vă tr a n sm te cele mai căldu­ A telierele Griiviţa Roşie vă trim it cele san«îiiu«lte prevăzut® de a rt. ZV
A te st lucru nu poate fl to le ­ botează aprovizionarea satelor. Munci­ leg cîilcr din 10 N oem brie continuă m ai calde fclteitări pentiru nxarea vic­ Com itet©!© de su p rave- a l I c n ii H ă t p e n t r u r e p r i m a r e a s p e c
rat. Numai duşm anii permanenţi j torii din industria metalurgică voi să a fi am plu com entate de întreaga roase fe'icsiări pzntvu síriiu o ito v ie . torie a Blocului P artidelor Democra­ g i n e re c u l e i i l i c i t e şi a s a b o t a j u l u i e c o n o ­
torié obţinută de forţele dem ocratice m i c d i n :i ISa i a 1 f i l ă , c u m o d i f i c ă ­
Ol intereselor naţionale pot lua; lucreze pentru nevoile plugarilor, dar noastră opinie publică. In special, în alegerile parlam entare de!a 19 tice în alegerile parlam entar« din z ua Pe lă ţin d fle c a r e e r o n a n ia t va r i l e u l t e r i o a r e . Ju d e c a re a Infrac­
0 asem en ea poziţie politică.
( două aspecte ale sc.utinuiui au a .
„Oiiesfeir”«ui sabolează ap rov tete» anca v ut darul de a în tru n i unanim ita­ Noembrie. Doricm G uvernului de sub de 19 N oembrie 1S46 şi vă asigură că ftin ciio tia r ă le un c o m ite t d e s u ­ ţiunilor f& c M u -s e de c ă tr e Ina-
Lucrul a c e sta a fost spus cu|' fabricilor. tea Ut» vederi a mászol or populare ; 1preşedinţia dvs. cel mai deplin su cces vor lu p ta şi m ai d eparte p en tru înîăp- p r a v e g h e r e c o m p u s d in d e te v a ti fan tele de s a b o ta j.
to a tă tăria de Secretarul G e­ Toarte aceste neajunsuri ar putea lua răsu n ăto area victorie a Blocului P a r. $ £ * * * % * • « c o n a tra c ţle a ţă r i . A- tu re a piaterit m ei program . ai s a la r ia ţilo r ş i ai p a tro n ilo r. Iu La disRoziţitm ile fin ale şl tran al-
• - — ■- - - ' p ara re a P a firi etica va oonttaua îupifa n tn n d r egal, ş i a n u m e i d le un d e ­ te rii legea se ooup* de p o sib ilita­
neral al Partidului nostru l<r sfârşit prin desfiinţarea „Odesfsr-”-ului tideîor D em ocratice şi — coopomi- p en tru în frân g erea ultim elor răm ăsi- le g a t p â n ă la t o m s a la r ia ţi şi doi tea c a o ric e exonom at exist ant sau
şi prin înlăturarea elicei de profitori ten t — dexasiiul p artidului brătiesiSet.
m area întrunire o stă şe a sc ă de Sem nificaţi Le loialei înfrângeri a ţe ale întunecatei trac ţiu n i p en tru v in ­ d e le g a ţi la în tr e p r in d e r ile d e p e s ­ în fiin ţa t în b a sa p rezen tei legi să
şl afacerişti din fruntea acestei oficine
săp tăm âna trecută. de speculă. brăticnlştU ar nu scapă nim ănui. Pe decarea irănr’OT irăzboiuilu’ şi o rio r.ta m Telegritme asem ănătoare au fost te IfíOO sa la r ia ţi. I n e c o n o m n le fe se noadă o ricân d tra n s fo rm a in
Tov. Gh. Gheorghiu-De) a d é­ masceţov la r !ţi pepultere pe jin ia pă cii trim ise prim ului m inistru de salariaţii p ro p rii d e s e m n a re a d e le g a ţilo r se co o p erativ ă.
De ce, atunci, nu aipare mai curând drept ouv.ânit comec’. ti» :! acest fapt, şi a ptrc-grerniîni. I:tsl.Jtutulul NaţionaJ al Cooperaţiei,
ri arqt : „Gândul meu so în­ legea pentru înfiinţarea noului oficiu „Sem nalul” s c r ie : ■.Pentru ei, (libe­ COMITETUL CENTRAL fabricai ,.E. W olff” a; soc. „U nirea”,
ralii d .lu i Dinu B rătisn u n. n.), re­
dreaptă către A cela, pe care o al fierului? Oare mai poate credo ci- zultatul sorutinu’u i însem nează quasi, AL APARARII PA­ a întreprinderii A. P. A. C. A-, ai S in ­
m ână d e Ooro-ui pentru apăra- j nova că vechiul şi putredul „Odesfer” lichidare”.
rea intereselor lor înguste, în­ şi-ar putea schimba metod»!« da lucru
cearcă să-L defăim eze". care au dart rezultate atât de nefericite
Iar „Adevărul", analizând si­
TRIOTICE
Sos. Bonaparte, 8—Loco
tuaţia, face urm ătoarele consta­ Oomnuiug Pi-of. Ung. GH. NIBULAU
dicatului Funcţionarilor, operatorilor
şi plasatorilor dela casete de film e
cinem atografe şi teatre, salariaţii a-
A provizionările de i a r n ă
După oe au împroşcat cu no­
roi intelectualitatea ţării, dună
până acum?

ce au lovit în prestigiul Arma­
tei noastre, clica m anis'ă cu­
tea z ă azi să defăim eze însăşi pescuitori în ape turburi, în legătură
persoana M. S. Regelut.
îm potriva acestui atac m işe­ DRAPELUL subliniază că:
le le , clica manitstă va găsi uniţi
într'un singur front, pe toţi Ro­
mânii.
A ceştia le strigă într'un glas,
cuvintele ministrului de război.
Generalul Vasiiliu-Răşcanu :
,Jos m âna de p e tronul ţă­
r ii 1"
PiDírtjus c e a p op oru l
ro m ân
Examinând felul In care an Înţeles
paţlidels „istorice” să facă propaganda
electorală, G. Ivanov scrie In GRAIUL
NOU că din manifestele lor electorale
„SE DEGAJA ACELAŞ SPIRIT DE
HULIGANISM. DE URA, ŞOVINA, DE
DEFĂIMARE A DEMOCRAŢIEI, DE
LOVIRE PIEZIŞA — CÂND NU SE
POATE DEADKEPTUL — A UNIUNII
SOVIETICE, PE CARE L-AM GĂSIT
ŞI ÎNAINTE IN MANIFESTĂRILE A-
CESTOtt PARTIDE”.
Reaceia, îşi încheie Ivanov articolul
„IN FAŢA URNELOR ALEGATORII
ROMANI ŞI-AU AMINTIT ŞI DE
TRECUTUL ACTIVITĂŢII PARTIDE­
LOR ISTORICE ŞI DE ACŢIUNEA
LOR PREZENTA. POPORUL ROMAN
A RESPINS POLITICA ACESTOR
PARTIDE ŞI PE PURTĂTORII LOB
ŞI A OPTAT PENTRU POLITICA
BLOCULUI PARTIDELOR DEMO­
CRATE.
A OPTAT PENTRU DEMOCRAŢIA
POPULARA, PENTRU LIBERTATEA
ŞI INDEPENDENŢA REALA A ŢARII
SALE. PENTRU ÎNFRĂŢIREA CU
NAŢIUNILE CONLOCUITOARE, PEN­
TRU PRIETENIA CU UNIUNEA SO­
VIETICA ŞI CU TOATE ŢĂRILE IU­
BITOARE DE PACE ŞI LIBERTATE”.
Şl cu cele cinci milioane de voturi
•cordate BPD, poporul român a dat o
lovitură hotărîtoare acelor partide care
In tot decursul existenţei lor au făcut
totul spre a pregăti şi sprijini agre­
siunea antisovietică.
Semăn:ăftoGÎi île p a n ic ă
tări : M ărişorul A s ig u ră rilo r S o c ia le
„In lupta dintre cele două lumi, şi P r e ş e d in ta al A P ă ra ril P a tr io tic e
una care moare şi alta care se ri­ B u c u re şti
tgitere or mecanice C. F. R. Otoţpeni.
Doasemenl salariaţii acestor în tre ­
p rin d eri au trim is telegram e de feli-
pentru salariaţii intraprindsr.lor din Capitală
dică. unul din m arile partide^ ale Cu prilcju,] v otoriei în alegeri a citare tov. Gh. G heorghiu-D ej, prim ul Faţă ou greutăţile Întâmpinate In a- priveşte alim entele, 17 întreprinderi
înfierând campania de svonuri fan­ ţării pare să aibă soarta a vută de BJocw'ui P artid e’Cr Democratice, o rg a­ d ep u tat aii Bloctdui în Capitală şi Con­ proviţionările de iarnă. Comisia Lucidă , ou făcut o aprovizionate tc totală, restul
teziste dusă cu insistenţă de anumiţi partidul conservator după răz­ siliului Politic ai B. P. D. a Sindicatelor Unite din Capitală a pre- fabricilor în proporţie de 60 la sut.ă.
nizaţia noastră Vă transm ite cele mai
boiul trecut. Şi ceeace este sl mai prieteneşti fel iritări. S alariaţii Soc. Peiroşani-B ucureşti. văzut în planul său de immcă elaborai întreprinderile ai căror salariaţi a-
cu politica economică a guvernului, sem nificativ, e că această conclu­
P rin m unca neobosită pe care aţi şi ai fabrieei „H ydro-C aloria“ au tr i­ pe perioada 1 Septembrie—7 Noembrie Pa.rţin Sindicatului A lim entar, au
zie este acceptată şi da celelalte distribuit : lem ne, ţartofi, fßsole. cea­
partide din opoziţie”. depţis-o în fru n tea M inisterului Asi­ m is tetegram e de felicitare Com itetu­ a. c., desfăşurarea unor acţiuni care să
„Guvernul va purcede neîntârziat pă, varză şi zarzavaturi, in cantităţi
Ia realizarea unui vast program de precum se vede, deces consem nat g u rărilo r Soc'ale şi a A părării P a trio . lui C entrai E 'ectoral al B. P- D. determin« pe patroni să facă aprovizio­ stabilite de S- S. A.
ticeţ. în sprijinul lum ii I. O. V., Domnia Tov. Miron Constant in eseu, membru nările la timp.
reconstrucţie economică şi socială, în to a tă re g u 'la ! întreprinderile aparţinând Sindica­
V oastră aţi câştigat dragostea şi în ­ al B fioudul P olitic al C. € . e l P. C. R ,
crederea în treg u 'u i popor. Această muncă a fost însă destul de tului Panificaţie, au făcut aprovizio­
director al ziarului „Scânteia” şi de­
O rganizaţia no astră v ă asigură că în putat de Covurtui a prim it te'.egrame
g rea A trebuit înfrântă rezistenţa unor nări în proporţie de 90 la sută, cu
de felicitare din partea m uncitorilor patroni care refuză cu orice preţ să dea excepţia Moarei Colentina, unde Di­
Ce preduse allmeitars pol f traosurtate v îfor v a p u re to ată p u te re a de m uncă
peri teu lecuirea rănilor războiului şl
pefitiru fău rirea Homântoi libere şi fe­
ririi®. '
U zin e’ .,T't»n”: ralairisţitor INCOOP- sumele necesare de bani. Până la urmă
ului, of'c'ului PTT., fabrice) „Fusul“ Comisia Locală a reuşit — în bună
Sindicatului parte — să impună patronilor să facă a-
recţia s’a dedat la acte de sabotaj re­
fuzând să afecteze sum ele necesare
aprovizionării.
• fără nici e formalitate COMITETUL CENTRAL
AL APARARTT PA­
Cooperativei Victoria,
Mif’teJftorilor din Fort; S n d lcatiilu l prcvizionălri de iarnă cu alimente şi lem­
SalariaţiCoi* Comunali şl a m uncitorilor ne.
Foarte slab aprovizionate sunt cele
160 de întreprinderi afiliate la eco-
nom atele 17. s, I, C.-ului şi — «n Spe­
d s c c n s u s m to ri TRIOTICE
Sos. Bonaparte, 8—Loco
★
füláturei AtîUnt'c, toate din Galaţi.
U niunea Sa'ariaţiîor Comunali dfn
S t a r e a a p r o v iiic n ă r iîo r
Iată care este sladiid aprovizionă­
cial — acanombatele colective N. 4,
6 , 7, 8, 10, 11 ţi 12.
Subsecretariatul Aprovizionării a dat , tităţt de lapte proaspăt : orice cantităţi Româirâa a trim is telegram e de felici­ rilor de iarnă Pe ram uri de produc­ Fabricile a{ căror m uncitori aparţin
un comunicat prin care aminteşte că : de ouă ; cel mult 5 kgr. ulei ţărănesc ; Deisemenii C. C. al A. P. s trim is tare tov. Teohari Gecrgeseu. minislteul Sindicatului L em n Forestier, au dis­
ieletrram e de fe’icftare Com itetului ţie :
Se pot transporta pentru consum cei cel mult
mult 20 20 kgr.
kgr. untură, slănină, afu- L a C A. M .-M anufactura Belve­ tribuit : lem ne oca. 80 la sută. Ceapă
propriu, fără nieio formalitate, cu con­ mături sau pastrama ; cel muH 20 kgr. C e n tu l Eleritora’ al B. P. D., d-nei Afacerilor Interne, CcnsHIuJu' P olitic cartofi şi varză cca. 80 Ia sută.
i’mm>:stru F toriea B a îd a sa r şi d-'lui mi- al B. P. D., şi Com telului E xecutiv al dere, s'a distribuit complect prima
diţia insă ca transportul să fie însoţit ^ brânzeturi. Intr'o situaţie aproape similară se
de către consumator, următoarele pro- Producătorii vor avea asupra lor cer 'ntetru g-ral P ân -u ’escu. C. G. M. tranşă de lem ne {2000 kgr.) iar tranşa
găsesc şi întreprinderile ai căror sa­
duse : 3 kg. pâine ; 20 kg. mălai ; 20 tificate de producători : cei cari desfac doua este în curs de distribuire. Dea­
lariaţi aparţin Sindicatelor : Petrol-
kg. fasole, mazăre şi linte, socotite îm­ j lapte vor avea asupra lor şi autorizaţia semenea, s’a d a t: fasole, ceapă, car­
preună ; 20 kg. varză ; 10 kg. ceapă : î dela ODELAP. tofi ţi varză. Bucureşti, Piclari, Constructori, Sani­
5 kg. untdelemn ; 10 kg. untură ; 10 kg. i La Fabrica de chibrituri. Lem nele tari şi Tipografi.
slănină ; 20 kg. carne proaspătă de orice ■ HfSs'> ic ţiu n i
fel ; 20 kg. mezeluri, afumăturt sau pa- j
stramă, socotite împreună î 3 kg. peşte
sărat ; 1 kg. unt ; 10 kg. brânzeturi ; 3
şi itrterdic»
ţiu iţi d e tr a n s p o r t
E ste in te r zis tra n s p o rtu l, p r e ­
CUMSE DISTRIBUE ZAHARUL tin curs de distributee. S'a dat : cea­
pă, varză ţi cartofi.
La D irecţia G enerală C. A. M. S’a
distribuit prim a tranşă de lemne.
*
Din ce!» de mai sus, se poate vedea
că úalori!ă acţiunilor temeinice duse de
kg. lapte, smântână sau frişcă, socotite c u m ş i v â n z a r e a ile. c t í t r e p r o d u ­ Sindicate pentru a determina pe pa­
Deasemenea, s’a d a t: cartofi, varză
împreună : 50 buc. ouă. c ă t o r i d i r e c t c o n s u m a t o r i l o r , la> - ^'«Mf o r B e l e © d e P r im ir s e ~ şi ceapă. troni să facă aprov iz Ion ar ea do iarnă a
Deasemenea se pot transporta pentru d o m i c i l i u , t n o b o a r e , t â r g u r i ş l întreprinderile ai căror salariaţi salariaţilor, aceri lucru s'a putut fac«
consum propriu, fără nieio formalitate, i n o r i c e a l t e p i e ţ e s a u l o c u r i d f Oficiul Economic al Municipiului Bu­ I nominale de către Casa Şcoalelor.
din orice parte a ţării, cu excepţia , d esfa cere a u rm ă to a relo r pro cureşti comunică următoarele cu privire I CANTINELE MUNCITOREŞTI vor aparţin Sindicatului M etalo-Chimic îritr'o proporţie m-utt mai mar» ca anul
detclor
+ - 1 ..I .
Cine,
r l î ___
Trei OScaune,
m ___I ^
Braşov, tlP
V - n r n e
Tr.
V _ . . I la modul de distribuire a zahărului : primi câte 100 gr. zahăr de persoană lu­ au distribuit lem ne tn proporţie de trecut
d u s e : g r â u , s e c a r ă , o rx , o r s o a i d t , Toate econcmattlc vor înainta Oiiciu-
Mare, Făgăraş. C0 kgr. cartofi. nar, iar căminele de ucenici vor primi 60 l-a sută, iar alim ente in proporţie
o r ă » , p o r u m b , f ă i n u r i f i o r i c e fiel Jui Economic, odată cu bonuri e ie za­ câte 200 gr. lunar. D» felul cum vor sti să lupte sala­
Pentru transporturile de zarzavaturi d e f a b r i c a ţ i e d i n a c e s t e p r o d u s a ; hăr (care vor fi lipite pe coli de hârtie de 40 la sută.
(morcovi, pătrunjel etc.) fructe proas­ f l o a r e a s o a r e l u i . Calculul cantităţilor necesare se va La în tre p rin d e rile textile. S'a dis­ riaţii prin Sindicale şl comitete de în­
pete şi uscate, miere de albine, păsări a 100 sau 200 bonuri fiecare coală şi aşe­ face pe baza tablourilor nominale, indi­ treprindere, depinde ca aprovizionările
zate în aşa fel încât numărătoarea lor să trib u it întreaga cotă de lem ne la 15
şi carne de pasăre nu se cere nieio for. Orice transport din produsele de mai se facă cu uşurinţă) şi tabele nominale când efectivele pentru fiecare categorie fabrici, iar la restul întreprinderilor de iarnă să fie complectat» şl terminate.
malitate, ele fiind libere. sus va fi confiscat, chiar dacă este in­ în 3 exemplare care să cuprindă urm ă­ prezentate de către Ministerul Muncii — fn proporţie de 70 la sută. In coace L, TINTEA
Producătorii cari locuesc în jurul Ca­ solit de o fişe de transport elibe/rată toarele rubrici : numărul curent, numele Direcţia Căminelor de Ucenici..
pitalei într’o rază de 30 km. rau in fără aprobarea expresă a Subsecreta­ şl pronumele salariatului, funcţiunea, CANTINELE INSTITUŢIILOR PU-
jurul altor municipii, în tr’o rază de 20 riatului Aprovizionării. numărul membrilor înscrişi în economat P.LICE, vor primi câte 100 gr. zahăr d-e
km. iar pentru celelalte oraşe 10 km., persoană lunar, calculul cantităţilor res­
Primăriile nu mai au dreptul de a numărul de ordine al cartelelor, canti­
pot transporta spre vânzare la târgurile elibera niciun fci de autorizaţii de cum­ tatea cuvenită (parţial-total) şi semnă­ pective făcându-se pe baza tablourilor
şi pieţele din oraşele respective, fără părare şi transport ; în consecinţă, tran ­ tura de primire. nominale cu efectivele respective prezen­
îndeplinirea vreunei formalităţi şi fără sporturile însoţite de asemenea autori-
fişe sau autorizaţie de transport, urmă­ zaţiuni sunt nelegale şi deci supuse
toarele produse : confiscării.
Aceste tabele vor fi certificate de co­
mitetele de întreprindere.
Pentru suplimentele la care au drep­
tul numai lucrătorii (nu şi membrii fa-
tate de Economatul Gen-eral al Funcţie
narilor Publici.
CANTINELE COMUNITĂŢII EVREI­
LOR vor primi câte 100 gr. zahăr de
O e s c o p e r ir e a
Orice cantitate de fasole, mazăre, Toate organele de control au primit
linte, cartofi, ceapă, varză precum şi dispoziţiuni să ia măsuri de confiscare
alte legume şl zarzavaturi ; orice can- a tuturor produselor alimentare tran ­
sportate fără respectarea normelor ară­
miliilpr lor) şi anume câte 125 gr. lunar
pentru lucrătorii obişnuiţi, câte 230 gr.
lunar pentru lucrătorii de munci grele
Sl câte 500 grame lunar, pentru lucră­
persoană lunar, cantităţile necesare de
zahăr calculându-se pe baza efective­
lor prezentate de către numita comu­
nitate.
unei noui organizaţii teroriste ia And
tate mai sur. torii dela temperaturi înalte, se vor în­ D. col. m agistrat Ä1. Burada, consi­ tan te arestări în rândurile c tfe r ce
Prezentarea bonurilor al tabelelor ee nu participat la sprijinirea şi la ac­
EB»»»m - s~- - « w s s 'B í a a : e=sb=e =~==— tocmi tabele separate, tot în 3 exem­ va face cu începere de Marti 2fl Noem­ lier la înalta Curte d e C asaţie şi Ju­

r e u n iu n e a d e v r e s ă 0 vastă acţiune pentru

iu cinstea de'egatiei ziariştilor polonezi
S ecţia efe presă a A m basadei R e.
publicei poioneze la B ucureşti a orga­
nizat eri după am iază o reuniune de
p resă în cinstea delegaţiei ziariştilor
polonezi Ia alegerii® dela 19 N oem .
brie.
A u lu a i p arte d-nii St. Vengerov,
însărcinatul de afaceri polonez. Iosef
Brodski, dela „Zicye W arsaw y“ tosef
Sieradzki, dela ,,Dz;enlc Rőtek"! Jean
Balicki dela agenţia P. A. P. A ndrei
Novicki dela agenţia m uncitorească
E A .P ., AL Rasinski, dela agenţia S.
£ ,p j gţ num eroşi ziarişti rom âni şi
străini.
A u lu a t cuvântul d-nii : lo an GeJ-
bort, ataşa t de presă pe lângă Am­
basada Poloniei, Sieradzki şi Brodski,
care au subliniat problem ele comune
ale dem ocraţiilor polone şi rom âne şi
au insistat asupra problem ei G erm a­
niei.
Vorbitorii şi-ou ex p rim at satisfac­
ţia pentru victoria în alegeri a demo­
craţiei rom âneşti şi p en tru m odul în
oare au decurs alegerile .
A răspuns tov. Ion P as, preşedintele
S indicatului ziariştilor profesionişti,
descoperirea evazionlşti-
Icr fiscali
M inisterul F inanţelor a hot&rît ca
recensăm ântul fiscal ai clădirilor să
înceapă în în treag a fă ră în prim ele
zile ale lunii Decembrie eri.
P en tru realizarea acestei operaţi­
uni de m ari proporţii. M inisterul Fi­
nanţelor a red actat instrucţiuni d e­
tailate şi a întocm it un plan, care va
fi discutat în am ănunţim e la prim a
şedinţă cu inspectorii generali finan­
ciari.
Cu ocazia recensăm ântului fiscal,
organele fiscale vor întreprinde şi o
vastă acţiune de descoperire a evazio-
islştilor fiscali,
plare şl pentru fiecare fel de muncă.
Aceste tabele pentru suplimentele cu­
venite lucrătorilor de munci grele şl
pentru lucrătorii dela temperaturi înalte
se vor întocmi numai pentru lucrătorii
calificaţi astfel de către Confederaţia
Generală a Muncii.
SPITALELE vor primi câte 375 gr.
zahăr lunar de fiecare pat, sanatoriile
de tuberculoşi vor primi câte 500 gr.
lunar iar oreşele vor primi câte 250 gr.
ten ar de fiecare copil.
Cantităţile necesare acestora se vor
calcula pe baza efectivelor comunicate
pentru flecare distribuţie, prin tablouri
nominale, de către Inspectoratul Gene­
ral Sanitar sl Capitalei.
CANTINELE ŞCOLARE vor primi câte
100 gr. zahăr de persoană lunar, iar in­
ternatele şcolare vor primi câte 250 gT.
lunar.
Cantităţile necesare acestora se vor
calcula pe baza efectivelor comunicate
pentru fiecare categorie prm tablouri
brie 1946 la Oficiul Economic al Muni­
cipiului Bucureşti In str. Vasile Boe-
rescu Nr. 15 orele 8—12,30.
Pentru stabilirea normelor de distri­
buire a zahărului la populaţia neînscrisă
stiţie Militară, a continuat tn cursul
acestei săptăm âni Instruirea c e 'c r im­
plicaţi îrn organizaţia subversivă te ­
roristă d esco p erită d e curând la Cluj
ţiunea ac estei organizaţii.
De în d a tă ce ce rcetările vor fi în­
cheiate, dosarul cu concluziile magi­
stratului instructor va fi înaintat d-kd
gen.. Gr. Nicoiau, com andantul cor­
in ecomomate reprezentanţii cooperati­
velor sunt convocaţi Luni 25 Noembrie
a. c. orele 17 la Oficiul Economic al
d e o rg an ele Siguranţei generale.
Iniţiatorul şl conducătorul acestei
organizaţii, care urm ărea aceleaşi
pului 2 Armată, pentru sem narea re­
feratului introductiv d e trim itere în
scopuri ca şi „Sumanele N egre" este judecată.
Municipiului.
generalul d e divizie G eorgeacu Te- Procesul va ft ju d e ca t tot d e Înalta
tre; o d a tă cu ac esta au mal fost are­ Curte d» C asaţie şi Dustiţie Militară,
urmând, ca şi în procesul „Sumane­
staţi colaboratorii săi apropiaţi, tn
conducerea ac estei organizaţii clan­ lor" şi celorlalte organizaţii subver­
Ansamblul Alexandrov d estin e; col. Sorescu, It. col. M ândre- sive teroriste în car! au fost implicaţi
scu, cpL Ene, It. M angheru, plot. Pop ofiţeri generali, să se num ească un
a sosit la Gralova plot. G urban Sediul organizaţiei procuror general special în gradul
ie afla la Arad, unde domiciliau toţi d e general de divizie.
CRAIOVA. 23 (AGERPRES). — arestaţii. Teroriştii dispuneau d e o Com pletul de ju d e ca tă va fi alcă­
Ari dim ineaţă la orele 12 a sosit la mare can titate d e arma ş> mirsiţii ce tuit dessem en i din ofiţeri g»-er»1|
Craiova ansam blul de ’cântece şi d an ­ o fost capturată. ce vor fi numiţi d e d. g-rai C Vasi-
suri al A rm atei Roşii, „A V , A le­ In aceiaşi tim p eu cei d e mat tu«, liu-Răşcanu nţinîsirul d e război,
xandrov”» ------— — - -— anchetatorii au mal o p e ra t Impor­ ----------- — — ■ •*'
 « *S6 C A N T E 1A'
C hestiunea prezenţei torţelor
a rm a te ale K aţiunilor Unite pe
teritorii neinam ice, expusă de
MEW-YORK, MB. <R u tie r ) — C o r e sp o n d e n tu l sp e c ia l al A g e n ţie i TA S S tr a n s m ite u r m ă to r u l t e x t «I
d is c u r s u lu i p e c a r e M olotov l-a p r o n u n ţa t J o i ţn s e d iu fa c o m ite tu lu i Mr. I a l A dw ndrii G en era le, cu p r i­
v ir e la to r ţe le a r m a te e le M o ţiu n ilo r U nite p e te r ito r iile neine/m iee i
vDanmul«
Mu este necesar o> a t m i ooud In
Boest m om ent tie natura în săsi a che­
stiunii, deoarece m ajoritatea delega­
ţiilor oare au lu at cu vân tu l aci n u au
protestat în contra propunerii dele­
gaţiei sovietice. In cazul când acea­
stă, propunere va da loc la obiecţii,
îm i rezerv desigur dreptul de a vorbi
li de natura chestiunii.
Chestiunea a fost pusă aci de d.
Cadogan, delegatul M aréi Britanii. É!
a cerut să se ex p lice în oe scop che­
stiunea luată în considerare a fost
pusă în fata A dunării G enerale. Voi
face aceasta în că otiată. Dar atrag a-
ten ţia dom niilor voastre oft am ex p li­
cat până acum în două rânduiri sco­
purile urm ărite prim propunerea so­
vietică.
0 chestiune de mare Importanţă politică
D edgar, au e s te vorba numai tft
t e prim ească cutare sau cutare In­
formaţii, după cum nu este nici ehe-
stfwttea d e activitate« p e c a re tre b u s purilor p&clfiee, car» sunt principala
•ă » facă com isia militară d e sta t
major. Este p erfec t evident, după
cftte mi se p are , CA PUNEREA ACES­
TOR mirORhîATH IA DISPOZIŢIA
e o N s m u i u f de sec u r it a t e v a a -
VEA DEASEMENI 0 MARE IMPOR­
TANTA POLITICA. IN ORICE C A t MOI
VOM ŞTI ATUNCI EXACT CE ŢAR) AU
FORŢE ARMATE IN AFARA TEWTO-
RRIOS LOR Şi UNDE SE AFLA STA­
ŢIONATE ACESTE FORŢE ARMATE. A-
te n d când noi toţi, fftră o:
vom pune a c e s te Informaţii to
poziţia Consiliului d e S ecuritate şi
al secretarului genera) al O rganiza­
ţiei şl când vom p u te a să n e facem
o idee precisă d e s p re situaţie, MUL­
TE LUCRURI VOR DEVENI MULT MAI
CLARA
la orice caz, a c e s te Informaţii ne
t o r da putinţa să vedem d ac ă a c e a ­
stă chestiune, — chestiunea prezen­
ţe i forţelor arm ato a ia Naţiunilor
Unite p e teritorii neifeismice, — are în-
triadevăr e maro Im portanţă politică. tei« Ţruman a plecat Sâmbătă eu avio­
is te foarte Im portant p en tru nai nul dela Florida, la Washington, pen­
te ţl d a a n e face © id®e precisă tru a conduct operaţiunile luptei îm­
d e s p re situaţia rea lă In a c ea stă a- potriva lui John Lewis, şeful celor
w cere, fapt care, d u p ă p ă re re a met», iOO.OOO de grevişti din minele de căr­
®**® în e e n fo m iîa te cu In teresele buni din Statele Unite, a căror grevă
păcii g en e rale , eu g aran tarea liber- am eninţi s i paralizeze viaţa economica
Semnificaţia rezultatului
a le g e rilo r < u
/ í UN C O M EN TA R IU AL ZI ARULUI n„T' R U D "
MOSCOVA, S3 (Rador). — ZSaml sovăo-
lf* „Trud" publică sub titlul „Rezulta­
tele alogenilor disn România" un aritool
In cane se ocupă d!e situaţia poliilaâ dăm
Romünia, aşa cum se prezintă ea în u r­
ma victoriei Blocului Partidelor Demo­
crate.
Ziarul relevă faptul că alegerile sunt
primele pentru prima oară Sn istoria Ro­
mâniei libiene, accentuând asupra de-
cla.raţii'or reprezentanţilor presei stră ­
ine, care au confirmat ordinea si liber­
tatea votului
In continuare, „TrotP* se ocupă om re-
pereustanilc pe plan extern ale acestor
alegeri; Înfrângerea opoziţiei, reprezintă
PARLAMENTUL
{ C o n tin u a r e d t n p a g . l - a )
era foarte simţită... 1» bufet. Cu ceaşca
de cafea dinainte, priveau foştii „aleşi
ad poporului" visători şi seci la fumul da
ţigară, în a cărui şerpulre uşoară spre
tavan retrSJau orgiile consumata în
cursul nopţilor bucureştene, tresărind
speriaţi parcă la sunetul clopoţelului
care le anunţa votul. Nu era nevoie să
ştie ce legi se pun la vot. Votau lefegii
trusturilor, disciplinat cu DA sau NU,
eu bilă albă sau bilă neagră după cum
propunerea era sau nu era a cercurilor
lor. Şi mulţi aflau abea a doua zi ce
legi au votat ei în ajun la Cameră sau
la Senat.
Câteodată, domnii deputaţi se mai şi
hvcăerau între ei, nu pentru vreun prin­
cipiu, pentru vreun drept ad poporului,
că din cauze personale : fie din cauza
unei ironii s a u . a unei insulte, oare a-
bundau în tot timpul şedinţelor ca 6ă fie
şedinţa „mal vie”, fie din cauza unei a-
foceri sau a unui comision periclitat.
Manistul Lupercu asasinul de mai târ­
ziu al unul paraşutist sovietic, îşi fă­
cuse o faimă de m are bătăuş de care
era mândru mal ales după lovirea de­
putaţilor, Volceanu şi Florian, şi după
ce, într’un acces de furie a rupt o ba­
lustradă de lemn a tribunei. La fel ma-
niştii Aurel Dobrescu şi Ule Lazăr. Pe
atunci Parlamentul era un fel de bâlci
în care se cerea mal mult îndrăzneală
de scandalagiu şi slugărnicie decât con.
ştiinţă, dragoste de ţară şi cinste.
D e p u ta ţii te l t w s u l u f c m v n *
c ifr r c 3 c * ţă r ă n e so
Şl cuib ta fi putui oă fie altfel când
alegerile care desemnau in trecut Ca­
mera deputaţilor, nu erau ele singur*
decât grosolane farse jucate de către a-
cei eari aranjau Parlamentul poporu­
lui nostru in cluburile maréi industrii
şi maréi finanţe.
Libertatea de propagandă, dreptul de
vot, garantate, dragă Doamne, prin Con­
stituţie nu existau decât pe hârtie.
Voinţa poporului era călcată In picioare
«o neruşinare, presa partidelor mnnei-
ţoreţii silită să apară ilegal iar condu­
ctio n ! forţelor populare întemniţaţi.
Cu toate acestea în 1931, comuniştii
tm reuşit să înfăptuiască „blocul mun-
tUStorescu-ţărăncs'c’' şi cu toată teroarea
faiterdîcţia şl masacrele jandarmeriei să
(leagă 6 deputaţi. In fruntea lor era
tov Patraşcann, care candidase la Cer
nănţi şi Timişoara şi ieşise in ambele
locuri deşi în aceste judeţe avea contra
candidaţi do talia lui N. larga şi a Iui
tăjîî şi In d ep en d en tei tuturor
I ţărilor
şl
şi tn
In sp ecial a mfetter
micilor p o p o a re şt
contribue to to d a tă |a realizarea sco­
misiune a O rganizaţiei Naţiunilor
UnHe.
lată c a p a c e votam s i d e d a i
i i com plecta p re c e d e n te le
YORK,
ac e a stă chestiune.
S3 (Redw). — TASS
G rera m in e r ilo r
am eninţă sä paralizeze viaţa
econom ica a STATELOR U N I T E
NEW YORK, 23 (Rador), — Preşedin­
m m m WASHINGTON, 23 (Rador). — Vor­
pierderea unor puternice atn-uri ale in­
tereselor cercurilor financiare legate de
liră sau dolar. înseamnă deasemenea
posibilitate» pentru toate popoarele b aj­
omié« de a convieţui de acum Înainte
in pace şi armonie.
Pe plan Intern, victoria democraţiei
verifică slăbiciunea partidelor „istorice"
şi afirmarea uoei noul forţe p o litice:
muncitorimea urbană.
Astfel se oreiază acum posibilitatea
păşirii la un rând de reforme necesare
României.
„Trud" inchee arătând eă întreaga lu ­
me progresistă a întâmpinat eu bucurie
vestea victoriei democraţiei In România.
O. Argotota««*. Aleşii poporului >« «u
putut să activeze io Parlament decât
patru atâta, hărţuiţi exu acuză»ri gratuite
de „trădare”, şi altele. Prin manevre
josnice şi grosolane el au fost invalidaţi
mimart după patru zile dela alegerea
lor.
Aceste i zile vor rămâne însă însori­
se hi istoria Camerei deputaţilor, ea
dovezi de curaj cetăţenesc şi demni­
tate politică.
Aleşii comunişti au demascat din pri­
ma zi şi fără nici o ezitare toată acti­
vitatea antipopulară a Parlam entului de
atunci ou toarte zbieretele disperate ale
reacţiunil oare era îngrozită că va fi
demascată fără nici o cruţare, ţn cele
din urmă „boierii” au asmuţit pe cu-
zistul Nichifor Robu Împotriva comu­
niştilor şi gărzile cuziste s'au repezit a-
supra tov. Patraşcanu, aruncându-I dela
tribună în aplauzele deputaţilor manişti
şi brătienlşti.
In parlamentul dtn trecut, — maşină
de vot şi de legi, contra poporului în­
florea doar mătrăguna ticăloşiei, ni­cursiuni pc deasupra teritoriului iugo­
micnicia, minciuna, înşelăciunea şi pa­
razitismul.
Poporul plătea biruri grele, pentru o
clică restrânsă care se lăfăi» in lux şi
nu ostenea decât oa să-i prindă fiinţa
In chingile şi lanţurile unor legi de asu­ Către ora 11,30, aceste avioane an mi­
prire.
„O u zin ă a tu tu r o r e n e r ­ apropiere
g iilo r ţ ă r ii”
Primai* olegorl libero de-lo 19 Noem- avioane de luptă greceşti a violat spa­
brle, au desem nat im parlam ent a că­ ţiul aerian lu**slav in aceeaşi regiune.
rui înfăţişare e s te cu totul diferită de
cea din trecut. Noul! d ep u taţi sorti cu
ad ev ărat aleşii şl reprezentanţii! p o ­
porului. Numărul m are d e muncitori,
ţărani şi oam eni d e artă şi cultură,
aleşi în Parlament, reprezintă to ate
forţele vii şi creato are ale poporului
nostru.
Fiecare clasă şl ca te g o rie socială m i t e :
îşi va avea trimişii în noul parlam ent
dem ocrat, care va apăra poporul şi f e r i t o r l a c a m p a n i a a n t i - i u g o s l a v ă
îi va susţine drepturile.
Şi, aşa cum a spus tovarăşa Ana g r e c e ş t i :
Pauker, Parlamentul va deveni „O
UZINA A TUTUROR ENERGIILOR ŢA­ v i r e l a a m e n i n ţ a r e a G r e c i e i d e
RII", uzină care va lucra numai p en ­ c ă t r e v e c i n i i s ă i , a u d e s c o p s ă î n ­
tru reconstrucţia şi pentru progresul ş e l e p o p o r u l g r e c ş i s ă a r u n c e a-
patriei noastre dem ocrate, pentru ri­ s u p r a a l t o r a r ă s p u n d e r e a a c t u a l u ­
dicarea poporului !a o viaţă mai bună, l u i r ă x b o i d e v a s t a t o r d u s d e p i o -
liberă şi fericită.
C onst. Cfsiriţă
4
DECLARAŢIILE PROECTUL DE CONSTITUŢIE
PREŞEDINTELUI A .L
BENEŞ
PRAG A, 23 -
(AGERPRES). Co­
respondentul Agen­
REPUBLICEI DEMOCRATE GERMANE
Propunerea pe c&re Molotov, şeful de-
lepaHtei Utaaui 11 Sovietelor, a form u­
lat-o Joi reţine atenţia Adunării Gene­
ţiei TANJUG Irane­
rniie : Preşedintele
Republicai Cehoslo­
vace, d. EDUARD
ELABORAT DE PARTIDUL SOCIALIST UNIFICAT
rale p a Intre* ei opinii publice. BENEŞ. a făcut de­
Discursul lui Molotov a fost ascultat
wToată puterea de stat emană dela popor, este exercitată de către
cu atenţie susţinută. Majoritatea orato­ claraţii corespon­
rilor au sprijinit propunerea delegaţiei dentului ziarului
sovietice. Astfel, d. Parodi (Franţa) a
declarat ; „F.xiată m ari posibilităţi să Se
CONTINENTAL popor şi serveşte poporului”
DA ILLY MAH. fn care destninie min­
facă in această sesiune un pas înainte în
favoarea întronării unei păci stabile şi ciunile răspândite tn Occident, cu pri­ B E R L IN , 2 3 (A G E R P R E S ). — C o resp m u lein îu l A g e n ţie i T a s s frâne*
s i se treacă dincolo do frazele ge­ m ite I
nerale. Această posibilitate ne-a fost vire la ocupare» Cehoslovaciei de către
dată de d. Molotov. Armata Roşie, spumând că mi există
G ondaceti'ea P A R T ID U L U I SO C IA L IST U N IF IC A T , fo r r n a t p r in tuarihf*
După ce a mulţumit lui Molotov pen­
nici o unitate a acestei armate tn Ceho­
n e a P a r tid u lu i C o m u n ist şi S o c ia lis t g e r m a n e , a s u p u s u n p r o e c t d e ©om*
tru explicaţiile date delegaţiei brita­
nice, d. Bevin nu s'a rostit nici pentru s titu ţio a v iit o a r e i R e p u b lic i D e n e c r a t e G e rm a n e s p r e a f i d is c u ta t d e o r
slovacia.
şl nici contra esenţei propunerii sovie­ ga/nziaţiîSe s o c ia le d in G e rm a n ia .
tice. El a rostit un discurs al căriii scop Apoi preşedintele Bencş a subliniat
a fost să înece această propunere con­ Prim ul capitol al aoestui proect („ba- ; cetăţenii simt egali fn faţa legii, B ir- mane va fi compus diutr’un PRIM MB*
cretă în alte probleme mai generale. că Cehoslovacia nu va permite In vi­
zale sistemului de stat”) stipulează că boţii şi femeile beneficiază de drepturi NISTRU ALEG DE PARLAMENT ŞI DI2ţ
NEW -YORK. 23. (Rador) — Comen­ itor un nou Mönchen, relevând că {ana Germania este o Republică Democrată egale“. Paragraful de mai sus sublinia­ MINIŞTRI DESEMNAŢI TOT DE PAK-
tând pe larg propunerea sovietică de ză că ORICE PERSECUŢIE RELI­ LAMENT. Capii ol ui al IV-lea stipu­
a se da informaţii asupra trupelor fi­ sa speră într’un ajutor «I Statelor mem­ Unita, compusă din teritorii diferite. GIOASA SAU RASIALA VA FI PE­
„TOATA PUTEREA DE STAT EMANA DEPSITA CU SEVERITATE. Oansti- lează apoi drepturile şl îndatoririle
liate depe teritoriile nemernice, pr<ţ»a a- bre fn 0. N. U.
msrtcană continuă să sublinieze c i e- DELA POPOR, ESTE EXERCITATĂ DE tuţia prevede libertatea individuală, D- primului m inistru şl ale miniştrilor»
anstă toarte posibilităţile pentru a se C e h o slo v a c se bizue pe propriile CÄTKE POPOR ŞI S E R V E Ş T E bertatea opiniei, a discursurilor, a pre­ precum şi caracterul legilor p*
cădea de acord in această chestiune. sale forţe şi P® racordurile încheiate cu POPORULUI”. sei, a călătoriilor, a secretului cores­ care republica poate să le promulghexe.
ROLUL CONDUCĂTOR AL DELE­ Puterea de stat în comune este exer­ pondenţei, etc. Constituţia prevede După punerea în vigoare a alegerfloţ
GAŢIEI SOVIETICE A FOST CON­ Uniunea Sovietică şi Jugoslavia, Ce­ citată de către o reprezentantă comuna­ DREPTUL CETĂŢENILOR DE A promulgate de către republică, legile dl*
STA TA T A STA ZI DE AGENŢIA AME­ hoslovacia condamnă zvonurile ră lă, în districte de oătre Kreistag, în te ­ FORMA SINDICATE £1 ASOCIAŢII. feritelor teritorii cari sunt în contra*!*
RICANA .UNITED PRESS", CARE EX­ ritorii de către Landtag, iar in repu­ SINDICATELE RECUNOSCUTE DE cere cu aeestea, sunt anulate.
PRIMA PĂREREA CA „UNIUNEA SO­ voitoare privitor la un aşa zis bloc GUVERN VOR FI PROTEJATE DE
VIETELOR VA CAŞTIGA CAMPA­ ri antal. blică de către Parlam entul republice!. Capitolul al V-lea din proect stipu­
N IA PE CARE O DUCE PENTRU Primul paragraf din capitolul II al ACESTA. Muncitorii şi patronii au
lează că justiţia este adm inistrată Cal
PREZENTAREA CĂTRE NAŢIUNILE D. BENEŞ A ÎNCHEIAT SPUNÂND proectulvi care este întitulat „dreptu­ drepturi egale cu privire la reglemen­ republică pe baza unei echităţi sooiale.
UNITE A DATELOR ASUPRA NU­ CA COLABORAREA REPUBLICEI CE­ rile şi datoriile fundamentale ale cetă­ tarea prtblemelor asupra salariilor, a- Preşedintele şi membrii tribunalului su­
MĂRULUI TRUPELOR ALIATE PE ţenilor" este conceput a stfe l: „Toţi supra condiţiilor de lucru, etc. prem precum şl procurorul general e|
TERITORII NEIN AMICE ÎNTĂRIND HOSLOVACE CU STATELE EUROPEI
republicai vor fi aleşi de către parla­
ASTFEL POZIŢIA SA DE LEADER ORIENTALE, SE BAZEAZA PE IN­
IU DISCUTAREA CHESTIUNE1 DE-
Interzicerea monopolurilor ment.
Z'ÂRlMARll GENERALE". TERESELE ECONOMICE. Capitolul al VI-lea din proect „Admi­
trusturi!®? şi cartelurilor nistraţia", se ocupă de unitatea vămile*
şi a comerţului german, de stabilirea
meni na are dreptnl să dizolve parla­ planurilor economice anuale şl de alt*
F<moara cetăţean, după cum preved*
mentul decât însuşi parlamentul sau chestiuni cari privesc economia ţării.
proechtl Constituţii», ara dreptul la
poporul care îşi poate valorifica aocst
muncă la învăţământ» la odihnă» la a- Capitolul al VII-lea al proectului con­
drept p rin tr’un referendum. stituţiei se ocupă de adm inistraţia inte­
J-ufor tn coz da boală şi la ajutor de bă­
In conformitate ca capitolul al IV-Iea rioară şi de drepturile teritoriilor, al*
trâneţe. Educaţia specială e»te realizată
al proectului Intitulat „Guvernul Repu- districtelor şi ale comunelor cari fa*
prin şcoala democrată unică bazată pe blicei”, guvernul viitoarei republici ger- parte din republică.
învăţământul şcolar obligatoriu. Pentru
a pune capăt dictaturii economice
TOATE ÎNTREPRINDERILE MONO­
a S ta telo r Unite. din cele 43 de state ale republicii nord-
POLIZATE GIJM AR FI CARTELURI­
LE, SOCIETĂŢILE Şl TRUSTURILE
VOR FI INTERZISE. CONSTITUŢIA
APARA PROPRIETATEA PRIVATA
E x p e r ţi g e r m a n i
La New York s’« emi* citaţia prln ) americane.
care i . John Lewis este invitat să se
IN LIMITELE FIXATE DE LEGE.
Confiscarea proprietăţii nu se poate
prezinte Luni tn faţa tribunalului fe ­ (6 5 d e trem uri n u v o r m a i face decât )n conformitate cu prevede­
tf aw sp'^steţi in
deral, care va avea de hotărît dacă a- ©irouiSa rile legii şi numai tn favoarea socie­ E l VOR LUCRA IN IN D U S T R IA A M ER IC A N A
cesta şl ceilalţi şefi sindicali ai m i­ NEW YORK, 23 (Rswlor). - S o c ie ­ tăţii- ÎNTREPRINDERILE CARE A-
nerilor vor fi sau nu pedepsiţi. ta te a de căi fe ra te din cen tru l ţ ă ­ PARTIN CRIMINALILOR DE RAZ- FRANCKFURT' 23 (Rador). — Ager.- In baza planului tntocmit. se vor dup*
In scopul de a «e face economic de rii a an u n ţa t V inori s e a ra că un B0!U Şl FASCIŞTILOR ACTIVI VOR ţia germană de presă DANA din zona tn Statele Unite in total 1.000 de geri
cărbune. In urma grevei ce a intrat în n u m ă r ido IBS d in tre n u rile sa l» de nordamericană anunţă că un număr de mani şi a-ustriaei.
cea de a patra ti a ei, s’au luat mă- * p a s a g e ri v o r în c e ta s ă m a i c irc a DEVENI BUNURI PUBLICE FARA 300 de germani experţi tn probleme Dacă după o perioadă de tntercarB
sv/ri energice pentru reducerea consu­ le cu în c e p e re d e Luni tn u rm a NICI 0 INDEMNIZAŢIE. Bogăţiile na­ industriale şi financiare interm-lionale. de şase luni ei se vor dovedi capabili
mului de electricitate, măsuri ce intră arenei c e lo r 4DQ.Q03 m ineri din In- turale ele ţării vor deveni preprieiaiea ca şi tn medicină au părăsit Vineri de a aduce la îndeplinire misiunUB
în vigoare cu începere de Luni, tn 21 sätssiria cfiriborsieră. portul Bremen cu destinaţia Statele U- încredinţate, li se va îngă/dvA să stea în
republicii sau o teritoriilor. MAREA Statele Unite şi să ceară cetăţenie nordj
nite pentru a da ajutor la desvoltarea
PROPRIETATE PARTICULARA ESTE industriei americane“. americană.
Numeroase întreprinderi Industriale Îşi vor DESFIINŢATĂ.
suspenda producţia Un parlament
bind despre greva minierilor, d. Julius
fi obligate să suspende producţia In cel
mult două săptămâni, ccace va avea al poporului
Krug, ministru de interne american, a drept urmare închiderea altor în tre­
declarat că SITUAŢIA ACTUALA prinderi ce depind in întregime de Capitolul al III-lea : „Parlamentul Re­
ESTE MULT MAI REA DECÂT CEA producţia de oţel. publice!” arată că parlamentul este o r­
ganul suprem al puterii de stat In re­
CARE EXISTA IN MOMENTUL IZ­ Uzinele electrice — dnpă cum a ob­
BUCNIRII PRIMEI GREVE A MINE­ publică, este singurul care poate exercita
servat d. Krug — dispun in medie de
RILOR IN PRÄWÄVARÄ în timp ce puterea legislativă. Guvernul republice!
o rezervă de cărbuni pentru două luni
nevoile de cărbuni «unt mai impor­ şi Jumătate, dar una din şase vor fi este ales de parlament şl este responsa­
tante ca atunci. bil faţă de el. Membrii parlamentului
epuizat stocurile de cărbuni în două HAMBURG, 23 (Rador). — Dtaţr'um de bucătărie şi alte bunuri de care ati
D. Krug a prezis că industria side­ săptămâni şi unele Ia sfârşitul săptă­ sunt aleşi de popor prin sufragiu uni­ raport publicat de administraţia militară nevoie.
rurgică va fi prima care va suferi depe mânii viitoare dacă nu pot obţine li­ versal egal şl direct la scrutinul se­ britanică rezultă că ACTIVITATEA TĂIERILE ILEGALE DE VITE ŞI
cret. Proectul constituţiei prevede for­ BURSEI NEGRE IN ZONA BRITA­ DISTILAREA NEPERMISA DE SPIR­
arm a grevei şi numeroase oţelării vor vrarea de stocuri de siguranţă. TOASE AU SPORIT DEASEMENEA UI
marea prezidiumului parlamentului care NICA DIN GERMANIA A SPORIT O-
DATA CU APROPIEREA IERNII. SPECIAL IN REGIUNEA HANOVRA,
va fi compus din reprezentanţii tuturor In Koeln, poliţia a descoperit o BUR­
partidelor în conformitate cu numărul Se practică deasemenea pe o scară în­
Federaţia Sindicală Mondială va putea deputaţilor lor, Preşedintele prezidiumu­
lui va exercita funcţiunile cele mai
tinsă schimbul în natură în diferite p ră­
vălii. Agricultorii vin la oraş cu produ­
sele lor şi le schimbă direct în maga­
SA NEAGRA, DEOSEBIT DE AC­
TIVA CU PRODUSE FARMACEU­
supune Consiliului Economic şi Social înalte ale reprezentanţei populare. Ni­ zine pentru instrumente agricole, vase TICE.
0. N. li, probleme pentru ordinea de zi
LAKE SUCCESS, 23 (Radio). —
D elegaţia sovietică a depus un pro.
se oerea ca F.S.3VŢ. să fie tn d rep t do
a prezenta declaraţiim i scrise siau
m H îm potriva politicii d-lui Bevin
1 a reînceput in A nglia
ieet de rezoluţie pain care se cere ca v erbale Consiliului, asupra tu tu ro r
F ed eraţia Sindicală M ondială să aibe problem elor ce interesează F.S.M.
dreptul să supună Consiliului Econo­ P artea în tâia a rezoluţiei sovietice Z iarul „Evenlna S tan d ard Dia­ ored că cel pulin 4 din actu alii mi­
LONDRA, 23 (AGERPRESS).- Co­
m ic şi Social problem e c® vor fi în ­ a fost aprobată şi recom andată A du­ ris t” an u n ţă că LUPTA IStiPOTKI- n iştri c ritic ă politica e x te rn ă a
respondentul special al Aqenfiei guvernului. „REBELII“ SUNT DE­
serate în ordinea de z! provizorie. nării G enerale ONU, cu 22 voturi VA POLITICEI D-LIM BEVIN A RE­
D easem enea în rezoluţia sovietică contra 15. T ass tran sm itei CIŞI ACUM SA SE CONCENTREZE
ÎNCEPUT DIN NOU IN SÂNUL OR­
GANIZAŢIILOR LOCALE, POLITICE ASUPRA PROBLEMEI GERMANIEI,
Şl SINDICALE Şl CHIAR IN S­ problem ă a s u p ra c ă re ia au c ă z u t
NUL GUVERNULUI. Ca o u rm a re de acord to ţi cei c a ri s p rijin ă po­
Aviaţia g r e a s ă a v io la t
a „desbafesrîlar rebelilor" A socia­ litica lo r ţl a c ă re i so lu ţio n a ră
ţia T ra n sp o rtu rilo r a început să este de o m are u rg en ţă.
p rim ească rezoluţii in fa v o a re a
„reheiiior” din p a rte a orsan îzalii-
h%\ kLEBERl
spaţiul aerian
BELGRAD, 23 (Rador). — Agenţia de 3 şi 10, avioane de luptă greceşti an Guvernul Ivgloslavlei a adresat Sâm­
lor. C onducerea
ŢIILOR FEMININE DIN ÎNTREA­
co o p erativ elo r
continuă s ă prim ească ţi ea PRO­
TESTE DIN PARTEA ORGANIZA­
GA ŢARA. O ra m u ră a partidului
Ui BELGIA
BRUXELLES, 23 (R ador) - Du­
lab u rist a omis circu lări ou o r e ­ m inică 24 N oem brie au ioc in Bel­
presă TANJUG transmite următorul co­ violat spaţiul aerian deasupra teritoriu­ bătă guvernului grec o a doua notă zoluţie îm p o triv a politicei d-lui gia alegeri m unicipale, in 2.270 da
municat : lui iugoslav In regiunea Mala Rupă, pă­ Bevin tu tu ro r celorlalte form aţiuni comune.
trunzând în interior pe o adâncime de energici de protest împotriva continui­
„In cursul zilei de 20 Noembrie, avi­ prin c are cere sp rijin u l lor pen­ In listele electo rale su n t tn s c rlţl
oane de luptă greceşti au efectuat in­ 1 km. lor violări ale suveranităţii Iugosla­
La 22 Noembrie, în jurul orei 9,30, un tru tre c e re a pe ord in ea do zi a a- 2.671.681 b ă rb a ţi ţi* 2.380 SÖ3 fe ­
viei prin sborurile avioanelor militare cestei problem e cu ocazia confe­ mei.
slav, trecând peste frontieră prin pune. avion greu a violat frontiera iugoslavă
între Cium şi Mali Kriss. greceşti pe deasupra teritoriului Iugos­ rinţei naţionale. Ziarul „D jarist” C am pania e le c to ra lă a d ecu rs
tele Mali, Krien, Cium şi Kojuh. Ele
au pătruns pe o adâncime de 5 km. în Apărarea antiaeriană iugoslavă a tre ­ laviei. a d a u să că p arlam en tarii „rebeli" în tr’o linişte absolută.
interiorul Republieel Iugoslave. buit să intervină şi avionul greu g’a re ­
tras imediat.
traliat postul de frontieră Iugoslav din Cam pe la ora 15, In aceeaşi regiune,
regiunea Mali Kriss şl un alt post din un bombardier bimotor greo a violat
din nou frontiera iugoslavă, dar s’a re­
de Cium.
Opt rafale de m itralieră au atins pos­ tras imediat ce a intrat in acţiune apă­
turile iugoslave. rarea antiaeriană iugoslavă.
In Jurul orei 15,30, un grup de cinci Ministrul de afaceri străine »I Iugo­
slaviei a adresat prin intermediul mi­
nistrului Greciei la Belgrad, o notă de
In ziua de >1 Noerakrie, intre orele protest guvernului greo”.
Dedesubturile camp antei antl-jugoslave
a fascişti lor grec!
BELGRAD, « 3 (R a d o r). — C o re s- şi stă p â n ii lo r din s tr ă in ă ta te îş i
D o n d en tu l A g e n ţie i T A S S tr a n s - d a u p e r f e c t d e b i n e s e a m a c ă MU
S ’AK P U T E A MEIN T IM E LA P U T E ­
LONDRA, 23 (Radio). —■ Nouă ţiş fi şi peste 20 studerifi au fost ră­ RÖSTIT1 DE STUDENŢII EGIP­
Z i a r u l i u g o s l a v KO R B A , s c r i e r e ­ RE FARA P R E Z E N T A S I A JU T O ­
RU L D I R E C T AL T R U P E L O R B R I ­ grenade de mână au fost aruncate niţi. TENI CARE AU PROTESTAT ÎM­
U u sit t ie c e r c u r i l e g u v e r n a m e n t a l e T A N IC E . azi la Cairo, in cursul unei demon­ ACEASTA DEMONSTRAŢIE .4
E ste evid en t că re c en ta c a m p a ­ POTRIVA PREZENŢEI TRUPE­
straţii care a dat loc unei cioc' iri FOST ORGANIZATA DUPĂ
n ie , d u s ă î m p o t r i v a I u g o s l a v i e i ş i între poliţie şi studenţi, 13 poli- DISCURSURI
„ A firm a ţiile n e în te m e ia te cu p r i­ INFLACARATE LOR BRITANICE IN EGIPT. r]
a l t o r ţ ă r i d e m o c r a t e din B a lca n i,
tin d e a j u s t i f i c a în f a ţ a o p in ie i p u ­ FURT DE M U N iy iU N I D ELA D E P O Z IT E L E M I L I T A R E B R I T A N I C E
blic e m o n d ia le p e r s i s t e n t a o c u p a ­
ţie b r ita n ic ă a G reciei. CAIRO, 23 (Rador). — Confrab-nda tarea celor ce au furat 12 lăzi cu gre pe şosele a permis să se dessopere în­
★ de arme preocupă mai mult decât ori­ tr’o căruţă a unor comercianţi 50.000
nate din depozitele armatei britanice.
n a rh isto -fa sc işti îm p o triv a m a jo r i­ BELGRAD, 23 (Rador). — Corespon­ de cartuşe, 10 revolvere şi 50 kgr. de
când poltţk egipteană, cere este !n cău- Pe de altă parte, controlul Instituit
tă ţii rep u b lica n e G u ve rn a n ţii g r e c i dentul Agenţiei REUTER transmite explosiv*.
în t r e p r in d e r ile „ S C R IS U L L IB E R ”, S ir . B e lv e d e r e Nr. 6, B u c u r e ş ti
i.
 SERIA ni—ANUL X V i- N r . 688 *7 * * "™ * * '* m 4 pAGjN,
FaÜntentt Casei Brătianu
.d e M IR O N C O N S T A N T IN E S C U . VROKETAR1 TOATE ŢĂRILE UNIŢ1-VA 7, Director *
V. M. MOLOTOV
a precizat la 0. N. U.

acă p e r io a d a d e d u p ă p rim u l a l ţă r ii n ’a m a i in tr a t nicd/un MiRON CONSTANTINESCU Punctul

D ră z b o i m o n d ia l a în se m n a i B r ă tia n u . N ic i D in u , n ic i D a n , n ic i
î n v ia ţa p o litic ă in te r n ă a E^bé, n ic i G eo rg e, e tc . P o p o r u l r o ­
R o m â n ie i, d isp a r iţia p a r tid u lu i comnâ­n s'a s ă tu r a t d e fa m ilia Bcră-
IBLJEFOANB I
Centrale
T taorr.ru
IÄ M
*m m
de vedere
se r v a to r , p erio a d a c a r e u rm ea z ă tia a u , la c a r e a s lu g ă r it 100 de
c e lu i de a l d o ile a ră z b o i m o n d ia l a n i şi d e C asa B r ă tia n u , ca r e l - a
v a m a rca lic h id a r e a p o litic ă a p a r ­ je fu it aitâta v r e m e . D e g e a b a au
Ltuuu
ABONAMENTE
U» sovif Ic
tid e lo r „ isto r ic e “ a le fa m iliilo r a ru n ca t 28 s a u p o a te m a i m u lte
m ilia r d e . D e g e a b a a u a ru n ca t b a ­
PENTRU MUNCITORI. MILL
TARI. ŢARANI Şl STUDENŢI în clu tl-
B r ă tia n u şi M an iu ,
I n tr ’a d ev ă r, în c e e a c e p r iv e şte
n ii ţă r ii la tr e p ă d u şii lo r
ra li, d e g e a b a au a n u n ţa t că d a u
e le c to ­ Lunar
Kedaetta »1 admt«Utr»t«»
Stmds B»lved*r« Nt. 1
S’000
unea r e ­
C a sa B rătianiu, a le g e r ile d in 19 N o ­
e m b r ie 1946 a u în se m n a t p e n tr u
d e m â n c a r e şi d e b ă u t g r a tis
z ile în a in te d e a le g e r i c e lo r a m a ­
A ceasta — ca s ă n e e x p r im ă m în to r i. P o p o r u l n o str u , c a r e l e c u ­
3 Coni te Cec Na LM1
Tax. ooştall plătită !„ aumeru*
zente! trupelor ( la­
lim b a ju l c a r e î i e s te p r o p r iu — u n n o a şte a cu m p rea b in e în ş e lă to ­
V erita b il fa lim e n t, o b a n c r u tă t o ta ­ r iile şi tr u c u r ile , n u s ’a m a i lă sa t
poaf .prob Dir. O-le F. f. *•
S t t l « 57»V«l te in alte ţări.
lă . D in 8 m ilio a n e d e a le g ă to r i şi a m ă g it.
d in 6.934.583 d e v o ta n ţi, p a r tid u ţu l Ia tă d e c e a c e ste a le g e r i a u a d u s T e x tu l In p a g . IV«a
B r ă tia n u a o b ţin u t 259.306 v o tu r i, d e z a s tr u l p o litic a l fa m ilie i B r ă ­
Atfică 3,6*/*. tia n u . - - - n ■ ' ij > ,
In m a te m a tic i, a ce st p ro c e n t a* Ş i a cu m , b ă tr â n u l z a r a f stă î n ­
p u te a f i n u m it c a n tita te n e g lija b ilă , fu n d a t în tr e p e r n e şi fa c e b ila n ţu l;
7
d a r î n p o litic ă , u n d e n u s e n e g li­ în c o n ju r a t d e fe c io r i şi n e p o ţi, fa c e
je a z ă n im ic , s e n u m e ş t e : in fim ă b ila n ţu l şi c o n sta tă fa lim e n tu l. L a
m in o r ita te , p a r tid în lic h id a r e . p ie r d e r i a p u s, p e lâ n g ă c e le câ ­
P a r tid u l f a m l i e i B r ă tia u u e co n ­ te v a z e c i d e m ilia r d e le i c h e ltu iţi,
Mari manii.,'**îi populare Ţ ara întreagă sa­
D u p â a le g e r i
s tr u it, b in e în ţe le s , p e r u b e d e n ii. p e lâ n g ă p r o c e su l A n to n e sc u şi al
D e a c e ia a lă tu r i d e D in u B r ă tia n u , „ su m a n e lo r n e g r e “, p ră b u şir ea în
în fard pentru s a îiâ fo r lr c a lută victoria B. P.
c a n d id a t la B u c u r e şti, a fo st B é b é a le g e r i. L a r u b r ic a „ b e n e fic iu p o ­
B r ă tia n u la V la şc a , D a n B r ă tia n u lit ic “ n u m a i p o a te a d ă u g a n im ic ,
victoriei Dlocnlni Partidelor O. în alegeri C
ifrele — zice-se — vorbesc dela
sine. Şi 80°/u din totalul votu­
este am estecul străin în treburile in­
fern e aie ţării şi exploatarea ci ne­
l a R o m a n a ţi, G e o rg e B r ă tia n u la d e c â t în c ă c â ţiv a
I lfo v . P ia A lim ă n iş te a n u la O lt, 11.000 u c iş i în 1907, c e i u d işi la
G e o r g e F o tiiio la A ra d , C. P illá t la 19 D e c e m b r ie 1918 s a u la s u te le de
m o r ţi la cei
Democrate tn alegeri M5« d e t e le g r a m e d in Groza)
rilo r exprim ate (atâta au luat,
în cifră rotundă, organizaţiile dem o­
cratice care susţm guvernul Dr. P etru
sunt prin suie însăşi o cifră deo
miloasă în unire cu cercurile im pe­
rialiste străine, au fost respi;i®c ca­
tegoric de poporul nostru.
Să ne închipuim o ci pă, ce s’a r fi
In provincie au Ioc mari manifestaţii, în cadrul cărora cetăţenii
B o to şa n i. Ş i fă ră în d o ia lă că dacă m ii d in r ă z b o iu l n e fa st. sărbătoresc victoria în alegeri a Blocului Partidelor Democrate. Ma­ fa b r ic i, s a te , fefrouri şi su sebit de elocventă. Dar p en tru a m ă­ Întâm plat dacă rezultatul votuiui ar
V in tilic ă B r ă tia n u şi M . F ă r c ă şa n u D e a su p r a c la n u lu i B r ă tia n u se nifestanţii au înconjurat cu un entuziasm caid pe reprezentanţii ra cu m ăsu ră d reap tă victoria po­ ii fost altul. Desigur, a r fi o bătaia
n ’ar £i d isp ă r u ţi d in m o tiv e le g it i­ p r o file a z ă a m e n in ţă to a r e ş i de n e ­ porului nostru în aceste alegeri, tre ­ de cap absolut inu liîă să exam inăm
aleşi de ei în Parlamentul ţării, exprimându-şi totodată încrederea că d a la c e t ă ţ e n i, p r w i t e ime ţin u t n e a p ă ra t seam a ce rep re- ipoteza, pe cât de fantastică pe a tâ t
m e (v e r i p r o c e su l „ su m a n e lo r n e ­ în lă tu r a t e ta tiz a r e a Bănicii N a ţio ­ prin ei, programul de lucru cuprins în Platformă, va fl înfăptuit.
e n tă acea SUTA de procente, din
g r e “) ar f i c a n d id a t şi d â n şii, că n a le a R o m â n ie i. G u vern u l nou d e fr u n ta ş ii B ia c u l u i. care de rid culă- pe care ne-o sugerează
80 au fost date p en tru continua­
doar ru d e s â n t . . . şi d em o c r a tic a l R om âni.ei, a scu l La Focşani, peste 15.0C0 cetăţeni au manifestat rea operei regim ului actual.
,,D reptatea“ : aceea a unei m ajori­
tăţi „istorice” de neconceput. M erită
tâ n d v o in ţa p o p o r u lu i n o str u , v a R ep ortaj în p a g . I I I - a
U n p a r tid p o litic e s te e x p r e s ia pentru vtetoria Blocului Suta aceasta înseam nă aproape insă să n e în tre b ă m : ce s’a r fi în ­
d a şi a c e a stă m a r e lo v itu r ă C asei ŞAPTE MILIOANE de voturi, adică tâm plat dacă poporul nostru nu so
u n e i c la se social® s a u a u n u i gru p
B r ă tia n u . Ş i ţ ip e te le şi p la n ş e te le circa 89°/« d in n u m ăru l cetăţenilor, dovedea a tâ t de unit, dacă m ajorit«-
so c ia l sa u ec o n o m ic . P artiduţul! F O C Ş A N I, 25 (p rin te le fo n ). —
s e in e r h o c h v e r e h r te n E x z e lle n z înscrişi în listele electorale. Cu peste
B r ă tia n u e s t e e x p r e sia u n u i cla n
H e rr R o m n ic ea n u , a le co n u lu i In ziu a d e 24 N o em b r ic a c., a a- un m ilo n m ai m u lt decât dublul nu- _____________ S o r in T orn a \
fam iliiar r e d u s c a n u m ă r, d a r c a r e v u t lo c în o r a şu l n o str u o m a n i­ cetăţer care au v o tat în
î ş i în tin d e în că t e n ta c u le le s a le de
c a r a c a tiţă în b ă n c ile , in d u s tr iile şi
P le s s ia şi a le b ă tă u şu lu i P illá t, n u
v o r p u te a îm p ie d ic a a cest maTe aot
d e d rep ta te .
O impunătoare realizare
fe s ta ţie p lin ă d e e n tu z ia sm , la ca ­
r e au p a rticip a t p e ste 15.000 de
m ărului de cetăţeni
1932, în alegerile, „făcute” de ma-
nişti. Va fi probabil, foarte g reu ge­
(Continuare în pag. IV -a col. 1—2) I

p e o g o a r e le ţării.
P o p o r u l n o str u d e p lu g a r i,
m u n c ito r i şi că r tu r a r i ş i- a m a ­
de o a m e n ii v iito r u lu i v o r scrie:
n ife s t a t ră s p ic a t a titu d in e a fa ţă de ti amu
fa m ilia B r ă tia n u , în a le g e r ile diţ;
lu n a a ce a sta . Ş i în n o u l P a r la m e n t 1 Pe jaf, în ş e lă to r ie şi a sa sin a t.
Şedinţa plenară lărgită a Comitetului
Central al Tineretului Progresist
IaT p e c a v o u l fa m ilie i B r ă tia n u ,
A c i zac r ă m ă ş iţe le fa m ilie i B r ă
C are ş i- a c lă d it h u z u r u l
ţ ilo r d e Putm a, p lu g a r u l Io n C ojo­ de la Grozăveşti,
şi to v . Io n S ta n ciu .
a Societăţii 4c Gaz şi Electricitate
c e tă ţe n i, p e n tr u să r b ă to r ir e a v ic ­
to r ie i în a le g e r i a B .P .D .
A u v o r b it: p r e fe c tu l ju d e ţu lu i,
neraţiilor viitoare să-şi închipuie cum
şi p rin ce m anopere cele 1.195.000
voturi o bţinute in acea vrem e de
pom ină de p artid u l m an ist. şi re p re ­
Schimb de telegrame
între Gheorghi Dimitrov
to v . S ig h irea rm ; d in p a r te a B .P .D ., Inaugurarea fumului de răcire dela uzinele zentând mai puţin de 13e/o din n u ­ şi d. dr. Petru Groza
d n a in g . C ocea; d in p a r te a A r m a ­ m ărul cetăţenilor m ajori de am be
te i, d. M a io r M ă ră cin ea n u ; d in Groză vreşti sexe, au p u tu t da n aştere unei m ajo ­ EXCELENŢEI SALE
p a r te a s ă te n c e lo r , E le n a U rsa ch e; rităţi p arlam en tare compacte, şi cum GHEORGHI DIMITROV
d in p a r te a in te le c tu a lilo r , d. a v o ­ le ii a avut loe Ia anum e guvernul bazat pe aceste vo­
uzinele Societăţii de P reşedintele Consiliului de M iniştri
c a t B u g u lig ă ; d in p a rtea d e p u ta ­ Gaz şi Electricitate tu ri — o bţinute p rin falsuri şi sil­ al B ulgar ei
ca r ii, d. p r o f. G h . V lă d e sc u -R ă - solemnitatea inau­
nicii. — a p u tu t pretinde că vor­
beşte în num ele ţării, atunci când a
SOFIA
Binevoit! o primi felicitările m ela
ooasa, m in is tr u l
N a ţio n a lită ţilo r gurării unui turn

M a n ife sta ţia s’a în c h e ia t p rin -

In d i ş e u : P rezldium ul Plenarei larg ite a C om itetului Central al T inere­
tu lu i Progresist. In m ijloc tov. Const anţa Crăciun secretară generală a
C om itetului C entral al T ineretului P rogresist
DeSa 6 Hârtie 1945 pani astăzi
tr ’o d e fila r e în fr u n te c u m u z ic ile peră
c e fe r iş tilo r ş i a sin d ic a tu lu i d e muncitorilor şi in ­
in str u m e n tişti.
A le ş ii p A p tm ih i d r. Mâr« re are o capacitate
z a , V irg il Sc it e s e u şi Ion 1de 5000 m. c. apă
N ic u iî, p u r ta ţi p e b r a ţe
d e ie ş e n i
IA Ş I, 25 (prin telefon). In cadrul putere de 15.000
u n u i m eeting im punător, la care au kw.-oră.
participat şi deputaţii aleşi, m eeting
u rm a t de dem onstraţii de stradă, ce­ tov.
tăţenii oraşului nostru au sărbătorit Petre Ion, ajutor
victoria in alegeri a B. P. D.
A u lu a t cuvântul tov. G heorghe al Capitalei, mem­
Ion, m u n cito r ceferist, soldatul Con­ brii Consiliului de
sta n tin Sufoă, d. g-ral Stănciulescu, adm inistraţie
d. prof. Nicuţă, plugarul L efter, muncitorii de la u-
din Şipote, d-na A urelia Turcov, tn zina Grozăveşti.
nu m ele fem eilor şi tov. Ion -Nîcul),
care, în m ijlocul aclamaţiilor nesfâr­ tov. inginer EnuL
şite şi-a luat angajam entul, in num ele că, dirertorul ge­
tu tu ro r deputaţilor Blocului, să res­ neral al societăţii,
p ecte P latform a-Program şi să lupte care a subliniat re­
p en tru înfăptuirea ei .
In Piaţa Unirii, m uzicile m ilitare
şi fanfara m uncitorilor ceferişti au Neagu Andrei, ca­
(Reportajul în pag. IH-a) cântat m arşuri şi dansuri naţionale, re a scos în evi­
iar cetăţenii, în tr ’un entuziasm de denţă sprijinul dat
nedescris, au P urtat pe um eri pe de­ de guvern acţiu­
p u ta ţii dr. Vasile Mârza, V irgil Io- nii întreprinse de
nescu şi Ion Niculi. M anifestaţia a Societatea de Gaz
continuat în tr’o atm osferă de m are şi Electricitate în
în su fleţire, până seara târziu.
de răcire a apei.
Noul turn de ră ­
pus-o la cherem ul m aréi fin an ţe stră ­
ine.
F aptul că în alegerile dela 19
cire, o minunată o. N oembrie 1946 au votat şi fem eile, şi
technică a m ilitarii, că listele de alegători au în­
globat ap-oape 8 m ilioane de cetă­
ginerilor de Ia a- ţeni., că din aceştia 89°/e au venit
ceastă întreprinde­
cu serio z'late şi convingere în faţa
urnelor şi că 80°/o din ei şi-au ex p ri­
m at în to ată libertatea în cred erea în
pe oră asigurând regim ul cu ad ev ărat dem ocratic care
astfel funcţionarea
călăuzeşte azi destinele noii Românii,
unor turbine cu o dă guvernului de concentrare dem o­
cratică prezidat de Dr. P e tru G roza
o au to ritate pe care nieten guvern
Au participat la rom ân de p ân ă acum n u a p u tut-o
această solemnitate,
avea, nici în ţa ră şi n“ci p e aren a
Neagu Andrei, internaţională.
de primar general Căci ou ACEASTA COMPOZIŢIE
a corpului electoral cu ACEASTA I-
MENSA PA R TIC IPA R E Ia vot, cu
şi ACESTE REZULTATE ALE SCRU­
TINULUI. n u m ai poate fi vorba de
, o sim plă m ajoritate, sau m ăcar de o
A Inat -cuvântul ' m are m a jo rita te : avem de-a face,
fără exagerare, cu o adev ărată U N I­
TATE NAŢIONALA.
Şi tocm ai d e ea are nevoie, mai
m ult ea de orice, şi tocmai astăzi,
alizările întreprin­ poporul nostru.
derii in ultimii ani.
A vorbit apoi tov. Ne aflăm în faza întocm irii tr a ta ­
telor de pace. mai m u lt ch iar in
faza definirii s'tu aţiei in tim aţio n ale
a României. Şl orice bun Rom ân
poate fl satisfăcut că guvernul care
apără d rep tu l n o stru la o deplină
su v eran itate naţională, la condiţiuni
internaţionale care să ne asigure pa­
folosul publicului cea, secu ritatea şl refacerea econo­
cele mai sincere şi urările m ele cela
mai bune pentru noul guvern al Ro-
publîcii P opulare Bulgare şi pentru
Excelenţa Voastră.
Asigur Poporul Bulgar şt guvernul
său dem ocrat d e hotărîrea noastră
de a servi mai d e p a rte cu sinceritate
şi ferm itate d esv o itarea cea mai prie­
te n ea scă a relafiunilor dintre cela
două ţări pentru care victoriile e lec­
torale aie forţelor dem ocratice bul­
g are şi române constitue o nouă şl
cea mai bună garanţie.
Dr. PETRU GROZA
P reşedintele ConsUnlui de Miniştfri
ai României
EXCELENŢEI SALE
DR. PETRU GROZA
P reşedintele Consiliului de Miniştri
ai României
BUCUREŞTI
Cu ocazia formării noului guvern a1
Republicii Populare a Bulgariei pe
care am onoarea sS-l prezidez, a d re­
sez Poporului Român dem ocrat şi ve­
cia ca şi guvernului său popular asi­
gurări de a servi şi mai d e p a rte cau­
za desvoltării celei mal prieten eşti
şi celei mai sincere a relaţiilor poli­
tice, econom ice şi culturale care exis­
tă atât d e fericit între cele două ţări
ale noasrie.
Victoria elect.orală a dem ocraţiei în
România şi în Bulgaria constitue cea
mai bună g aran ţie pentru a c e a sta .
Binevoiţi a primi, Excelenţă, urările
m ele cele mai bune penţru prosperi­
ta tea poporului dvs. ca şi pentru fe­

Guvernul Groza a realizat consumator. „Să in-

tartm Blocul Partidelor Democrate—a
p u ta t d e Airad, In m ij lo ­ spus tov. Neaga Andrej — şi aşa cum fericit pentru ţara noastră”.
c u l m u n c ito r ilo r d e la f a ­
1 astfel, uniţi vom câştiga un viitor mal
mică, va veni de-acum în ain te în faţa
T o v . C u e d a n P e t r e , d e ­ í- l i 1” d1? “ 4? 1 „Unic Munc*toresc, să in- , uniţi am câştigat bătălia alegerilor, tot forurilor in tern aţio n ale ea reprezen­
ta n t de necontestat al naţiunii.Ln timp
ce p artid ele „Istorice” al c ă ro r ţel
ricirea dvs. personală.
GHEORGHI DIMITROV
P reşedintele Consiliului de M in'ştrî
»1 Bulgariei
de 50 de ori mai mult decât în ultimii b r ic a „ T e lia ”

20 de ani pentru sănătatea poporului ARAD, 25. — (Prin telefon). — Zile­

le acestea a avut loc la fabrica Teba
din Arad sărbătorirea victoriei B.P.D.
Biruinţa forţelor demo­
cratice din 19 Noembrie
In ţara unde creşte tinereţea lumii
în alegeri la care a fost de faţă şi tov.
S’au ridicat spitale noul, s'au înfiinţat sute de întăreşte prietenia
M A R EA ŢA VIZIUNE
Cuedan Petre, deputat, Ieşit din rân ­
durile muncitorilor. Au mai fost de
centre medicale şi de maternităţi Ia sate pen­ faţă, reprezentanţii Comisiei Locale şi
româno-sovietică
reprezentanţii presei.
tru a garanta întregii populaţii asistenţă medicală Au vorbit tov. Costinar Gheorghe,
fostul prefect al Aradului, după oare T e le m a r n a a d r e s a t ă
m- în condiţiuni omeneşti
La venirea sa, guvernul Dr.
Petru Groza s’a văzut pus în
(Continuare în pag. n - a col. 3—4)
A R L U S -u lu i d e d. D r.
P e t r u G roza
D. dr. P etru Groza, P reşedintele
a unui oraş în reconstrucţie
faţa unor probleme urgente, ar­
zătoare, tn ceeace priveşte sănă­
tatea poporului. Cu toate sarci­
ConfUci conjugai Consiliului de M iniştri, a ad resat
ARLtTS-ului u rm ăto area telegram ă :
Vă m ulţum esc din to a tă inima — Impresii dintr’o călătorie în U.R.S.S. —
nile lăsate de moştenirea grea a D -nii D inu B rătian u şi T itel .P etrescu îl reproşează p en tru frum oasele sen tim en te ex ­ Pătrundem în centrul propriu zis a răriile şi cofetăriile, a d e v ărate insti­
prim ate cu prilejul biruinţei forţe­ lizat strada propriu zisă : în asfalt şî
trecutului, guvernul a pornit la d-lui M aniu dezast ru l lor electoral. Kievului, p e artera lui principală, tuţii p o p u lare sovietice. Căci dacă bazalt, lată, strălucitoare, îm părţită
(ZIARELE) lor d em ocratice din 19 Noem brie, Krisciaticul, u nde se înşiră marile ma to a te m agazinele sunt pline d e lume
refacerea sănătăţii naţiunii. biruinţă care în tă re şte prietenia în două dea-l-ungul prin lam pioane
ga zi ne arhipline d e mărfuri şi cum pă­ o lume calmă, voioasă, zâm bitoare şl portocalii, galb en e, verzi şi roşii, pen­
O cereau mamele ce-şi vedeau rom âno-sovietică şi e s te o nouă rători, halele, cafen elele, brutăriile, necrezut d e o rdonată, într'o disci­
odraslele murind sub ochii lo r; chezăşie pentru co n so lid area p e tru ca să dirijeze astfel sensul unic
„gostro n o am ele", m agazinele uriaşe cu plină liberă şi firească ; apoi floră­ a| j/ehîcu-lelor, iar p e m arginea tro-
o cereau sutele de mii de bol­ v ecie a acestei prietenii, pentru tot felul d e artico le alim entare, şi riile şi cofetăriile sunt, — îm preună
navi de tuberculoză, sifilis, pe­ care Asociaţia ce conduceţi ţuptă „univerm ag''-ul, magazinul universal, cu teatrele, — ad e v ă ra te le locuri de
M iron R . P a r a s c h 5v e s c u
lagră, reumatism- cu a tâta în ălţăto r entuziasm şi p a ­ cu absolut tot c e e a c e se p o a te dori reuniune ale publicului. La e le , se
şi cum păra, •d ela încălţăm inte şi sto­ face co ad ă, dar o co ad ă care se to ­ (C ontinuare în pag. I l- a col. 4—5)
E greu de spus câtă incurie triotism, spre b in ele ţării şi al p o ­ fe, p ân ă la jucării şi piane. p e ş te în câteva m in u te : toţi cum­
administrativă, câtă necinste, porului. Am lăsat d e o p a rte într'adins, fio- p ără dulciuri şi flori.
câtă delăsare a existat in do­
meniul sanitar. In ce priveşte Krisciaticul, centrul Kievului,
buie să fi fost fala iui. E o strad ă
tre­ Vom primi 2000 vagoane
satele, ele erau de-a-dreptul lă­
sate în voia Domnulw, cu câte
iată, cam cât d e patru ori Bulevardul
BrStianu dela noi, cu tro tu arele late
grâu şi porumb din
un medic izolat la 20— 35.000 de cât to ată C alea Victoriei. Dar d e o Iugoslavia
locuitori, pe regiuni întinse...
Cu simţul răspunderii, cu fer­ C41 t c k & f p a n e şi d e alta, casele d e p e ea
sunt numai ruine. Nemţii le-au minat
p e rând, în retrag ere, aşa că tot cen­
Corespondentul specia,! al Agenţiei
A gerprea” tran sm ite din B e lg ra d :
mitate şi curaj a pornit la luptă In doplnfa de a a ju ta Rom â­
trul era ruină într'o p ro p o rţie de
guvernul Groza, pentru îndrep­ 70%. n ia d em ccraM , guvernul Repu­
tarea grelei situaţii sanitare în MUSCA Şl procesul organizaţiilor te­ Racul, broasca şi cu blice! F e d e ra tiv e Iugoslave a
Acum, se reconstruieşte. Arhitecţii
care ne aflam. „VALURILE” roriste. ştiuca au fost tn felul a- oraşului ne-au arătat planurile la a ră sp u n s fa v o ra b il c e re rii gu­
D. Maniu, respectând cesta lipsite de cel mai căror în deplinire se lucrează n eîn ce
vernului ro m â n p re z e n ta tă Ma­
Descoperirea unei noul re şa lu lu i Tito, p e n tru un îm ­
organizaţii teroriste „Va­ tradiţia, a venit, — ca şi preţios sprijin electoral. tat şl care vor face din Kiev unul din
F o n d u r i m s r i p e n tr u lurile Dunării” şi a r ă t a ­ la procesul „Căpitanului“ Un serios motiv de p ru m u t de 2G00 v agoane g râu
ce le mai m ăreţe o ra şe ale Uniunii
s ă n ă t a t e a p u b lic ă rea fruntaşilor acesteia a şi al lui Antonescu, — să contestare a „libertăţii“ Sovietice. E o viziune arhitectonică şi porum b.
avut darul să indispună depună ca martor al apă­ alegerilor. m ăreaţă, cu p ersp ectiv e, arcuri de T oate ziarele din B elgrad au pu­
Di p rim ul râ n d guvernul dr. P etru partidele din opoziţie ca­ rării şi să dea un certifi. blicat d ir i de seam ă despre audien­
re au declarat sus şi tare CA RAND INISME triumf, squaruri şi p alate străluci­
Groza a alocat M inisterului S ăn ătă­ cat de „antifascism“, — to are, îm p o d o b ite cu statui, frize şl ţa am basadorului rom ân d. prof. T u­
că sunt contra acestor a- „victimei“ din boxă.
ţii 6,8 la su tă din bugetul ţă rii In restări samavolnice şi reliefuri, cu parcuri şi m onum ente în dor Vianu şi a trim isului spec al al
D. Dinu Brătianu s’a Marele umortet N. Ca-
ioc de l,8"/o câte erau p ân ă atunci că... n’au nici o legătu­ randino, capul oozii listei marmoră şi bronz, — o viziune d e ce­ guvernului rom ân, Ia M areşalul Tito,
ră cu aceasta. declarat entuziasmat faţă maniste de Bucureşti, ta te din basme. Până acum, s'a rea-
*ub „istorici” al legionaro - antone« - Un am ănunt nu lipsit de calităţile de bărbat de semnează un foarte spi­
d e n i. de interes e faptul că stat ale şefului bandelor ritual articol iu „Drep­
nimeni nu i-a acuzat de teroriste cu a cărui operă tatea” de eiri.
U n p rim pas era realizat: oarecări aşa ceva.
m ijloace financiare găsite. R egretatul de guvernare s’a declarat Cităm : „Evenimentele
Dar probabil că ştiu întru totul solidar.
prof. B agdasar, m 'n istru l S ănătăţii, d-lor ceva, altfel ce ne­ au demonstrat că sun­
dsn acea vrem e, a păşit în d ată ia voie ar fi fost să se scu­ Cât despre venerabilul tem singura forţă politi­
ze. C. Titel Petrescu, acesta că din această ţară, sus­
m unca pe teren, care după m oartea ceptibilă să-şi asume rol
sa a fost condusă m ai d eparte cu a- N’AU FOST LIBERE a declarat că se simte „o- de oenducere"!
jeaeaş h o tă rîre de d -n a dr. F iorica no r-at“ de prietenia co­ E vorba — fără în ­
IntiJun stil melodrama­ mandantului de „haiduci”, doială — de „conduce­
B agdasar care se află azi în fru n tea tic şi lacrimogen, presa pe care l-a declarat: „un rea” defunctului partid
acestui m inister. opoziţionistă deplânge.tra­ mare democrat". brătienist şi a marelui şi
Nici un dom eniu n ’a fost neglijat. gica soartă a generalului Numai că, spre ghinio­ inexistentului partid ti­
R e a liz ă rile m in istru lu i S ă n ă tă ţii, Aldea. nul domniilor lor, aceste telist. 1
in r ă s tim p u l d e la 6 M a rtie 1945 După cum se ştie. sim­ mărturii cu totul desin- Alta: „avem dreptul să
patia cercurilor „istorice" teresate, n’au avut darul ne considerăm cel mai
p â n ă azi, r e p r e z in tă s ta tis t ic de puternic partid muncito­
faţă de fostu-l ministru de să convingă Curtea, ast­ resc“.
80 do o ri m ai m u lt d e c â t s ’a f ă ­ interne de tristă amintire, fel încât „Marele Demo­
cu t în u ltim ii d o u ă z e c i d e an i. care după ce a fost lăsat Intr’adevăr. nu-i unul
crat” a fost indisponibil din deputaţii manişti ca­
la vatră s’a apucat să mo­ in perioada alegerilor, re să nu fie lucrător ca­
D r. S= D an bilizeze în jurul său tot ceeace a dus la. descom- lificat de — „chemin de
CÎONU D IN U : — Mi»ai d istr u s v ia ţa şi l-ai n e n o ­ soiul de „sumane“ şi „hai­ plectarea cartelului opozi­ fer”. Kiev. Capitala Ucaninei Sovietice. S trad a Korolenko. In planul prim .
(Continuare in pag. I l-a col. 5—6—7) r o c it şi p e m i- t iie lu l ă s ta l duci", s’a evidenţiat şi ia ţiei. T u d o r O laru T eatru l Academic de operă Şt balet. T. Şevoenko,
 2 A*S C A N T E I AK
m m
Realizările tineretului s ndicalist in cadru!
planului de muncă dela 1 Septembrie-
7 Noembrie
In cadrul planului de muncă, ela­
borat de Comisia Locală a Sindicatelor
din Capitală tn perioada 1 'Septembrie
— 7 Noembrie crt,, s'a pus un accent
deosebit pe toate problemele care fră­
m ântă tineretul sindicalist din Capita­
lă, dându-se sarcini precise Sindicate­
lor, pentru rezolvarea lor.
Din rapoartele sosite până tn p re­
zent, la Resortul Tineret al Comisiei
Locale, reese că unele din sarcini au
fost îndeplinite, Îmbunătăţind în bună
m ăsură viaţa tineretului muncitoresc
dip fabrici $ uzine.
P e tâ r â m e c o n o m ic
ş i profesiora»]
Datorită munci! depuse, s’a reuşit
ea la o serie de întreprinderi, să se
impună respectarea punctelor specifice
pentru tineret, din contractul colec­
tiv de muncă. Deasemenea, tn urma
luptelor duse, tineret«! a prim it aju ­
torul de iarnă.
Situaţia tineretului este mal grea tn
atelierele mici, unde patronii nu în ţe­
le s să respecte drepturile lui.
In ceeace priveşte căminele de uce­
nici din fabrici, au fost controlate 4
cămine, unde s'au luat măsuri de îm ­
bunătăţire a situaţiei sub toate ra ­
porturile. S'a mai constatat, eă la unele
ateliere mici, ucenicii sunt ţinuţi fără
contracte de ucenicie şi s’au luat m ă­
suri pentru intrarea in legalitate a pa­
tronilor.
Au fost controlate şcolile profesionale
dş pe lângă întreprinderi şi cele par­
ticulare, luâudu-se măsurile dictate de
îm prejurări.
Pe lă^âm cultural
şi sportiv
Pentru ridicarea nivelului cultural al
tineretului muncitor, s’a crelat la fle­
care sindicat câte un ziar de perete.
Asemenea gazete de perete cari o-
glindesc revendicările şi realizările ti­
neretului, există tn 72 de Întreprinderi.
S’au organizat 19 festivaluri artistice
In Întreprinderi. ResorţnJ dc tineret
CFR reuşind să organizeze 3 coruri, 2
orchestre de mandoline şi două clu­
buri. Tineretul UCB are deasemenea un
cor.
In perioada acestui plan de muncă,
48 de tineri au urmat cu regularitate
cursurile şcolilor de cadre de pe lân­
gă C.G.M. şl Comisia Locală, o parte
din ei fiind premiaţi.
S’a dat apoi o ţnare importanţă spor­
Centrala Soc. „Creditul
împ’edicl aprovizionarea minerilor
din Comâneşti
Ca şt apui trecut. Centrala Soc. „Cre­
ditul Carbonifer’*, sabotează aprovizio­
narea de iarnă « muncitorilor mineri
din Comăneştl.
Astfel, deşi Subsecretariatul de Stat
al Aprovizionării a repartizat Societă­
ţii 40 vagoane de cartofi, eliberând au­
torizaţii pentru ju d e ţele: Şibiu, Făgă­
raş şi Braşov, sus-numlta societate a
edus în două luni de zile abia 8 v a­
goane, pentru un total de 11.009 su-
ţleie.
De 3 luni de rile, minerii din Comă-
neşti n ’au primit fasole, deşi muncito­
rii au trimis la Bucureşti la acest scop
două delegaţii.
Activitatea şi realizările
sindi rale la Sinaia
Sindicatul alimentar din Sinaia a
înfiinţat o creşă care adăposteşte in
cele mai bune condition! un num ăr de
2Q copii şi este condusă de tov. Paras-
ehlva Pârvulescu. In prezent, şe aş­
teaptă sosirea a 20—25 copii mici din
Moldova, cari vor fj întreţinuţi până
în vara viitoare.
★
Zilele trecute a avut loc la Acuga
solemnitatea începerii exploatării con­
ductei de gaze naturale, operă de o
covârşitoare importanţă pentru econo­ ln colaborare cu F.U.M, sindicatul
mia ţării noastre. Au luat parte tov. alim entar Sinaia a organizat o şcoală
Gh. Vasilichi, dr. Dimitriu prefectul da cadre, frequentată de 40 tineri.
Scurte ştiri sin d icale
m Zilele acestea, a avut Joc în tr’un
cadru festiv inaugurarea Clubului Sin­
dicatului funcţionarilor particulari din
Braşov.
Clubul este înzestrat cu o bibliotecă
bogată, colecţii da ziar« şi reviste de­
mocratice, mese de şah, radio şi alte
jocurj distractive.
El stă la dispoziţia membrilor săi
toată ziua.
f i Tineretul fabricii „Hass” din B ra­
şov a organizat un ceai dansant. Be­
neficiul de 887.000 iei a fort depus pen­
tru ajutorarea regiunilor lovite, de se­
cetă.
gh Zilele trecute a avut loc la Co­
misia Locală a Sindicatelor Unite din
Tarnu-Severtn, o conferinţă a preşe­
dinţilor şi secretarilor comitetelor de
secţii din plăşi şi instituţii, din Sindi­
catul Funcţionarilor Puhlici
S’au depus rapoarte cu privire la re­
organizarea Economatului Funcţionarilor
Publici, făcâcdu-se propuneri pentru
Înfiinţarea de secţii pe plăşi, pentru ca
estfel să se poată aprovtzlona toţi
membrii Sindicatelor.
a Săptămâna trecută, Sindicatul S.F.
J.P.l.A, a organizat tn sala bizantină a
Cercului Militar, un reuşjt festival a r ­
tistic urm at de dans. Beneficiul realizat
a fost destinat ajutorării regiunilor lo­
vite de secetă.
ţ ţ Costel Vasflescn, proprietarul fa­
brice! de ulei din Constanţa, recidivist
la legea speculei şi a sabotajului, re ­
fuză să plătească salariile muncitorilor,
pretextând că na are bani.
Cerem organelor tn drept să la m ă­
suri Împotriva acestui speculant care
Înfometează muncitorii.
£ M uncitoarea M arta O prea d ela
Uzinele ..A stra” din B raşov care lu ­
crează la secţia 580, u n a din cele m ai
Im portante secţii unde se m ontează şi
se sudează cisterne, a reu şit — p rin
vo in ţă şi abnegaţie — să m ărească
producţia cu 400 la sută,
• F irm a ,,C artonaşe” din Brasov,
« r e fusese pe tim pul d ictaturii a n to .
topescisno proprietatea fascistului
Fiaagner Carol, a fost cam uflată după
m m
tului. Până in prezent s'au format 18
echipe de foot-ball şi altele de ping-
pong, volley-ball, etc. Deasemenea s’au
creiat o serie de cluburi sportive.
Pentru a putea cuprinde munca, s’a
mai organizat 72 de resoarte de tineret
tn diferite întreprinderi, pe lângă cela
224 de resoarte existente. In cadrul
Sindicatelor, s’au ţinut 94 de şedinţe cu
resoartele de tineret din fabrici şi 108
şedinţe plenare, in cadrul cărora au
fost prelucrate sarcinile primite pentru
îndeplinirea planului de muncă.
Să se respecte drepturile
cuvenite salariaţilor casn’ci
Sub diferite pretexte, unii proprietari,
locatari, giranţi de imobile ?i chiar
conducătorii unor instituţii, au refuzat
fi refu zi să semneze contractele eoi.ee-
tice de muncă, prin eare se stabilesc
drepturile salariaţilor din serviciile
casnice.
Mulţi muncitori din această catego­
rie au încă salarii de mizerie, supt a-
desea maltrataţi ?l aruncaţi tn stradă,
nu ti se dă ajutorul de iarnă, n’au e-
conomate ţi cantine.
Vegea stabileşte clar, obligativitatea
pentru patroni de a plăti salariaţilor
respectivi, diferenţa pentru pâine.
Ori, celei mai mari părţi din acea­
La Soc. „Pa za de N oapte
contractul colectiv a’a lost aplicat
f r a i e r e Ssi rana
Am p rim it, eri d im ineaţă la r e ­
dacţia „S cânteii“ o delegaţie de sa la ­
ria ţi ai S- A. B- „Paza de N oapte“.
O arnenil n e-a u v o rb it despre traiu l
lo r m izer şi despre felul cum su n t
batjoco riţi de p atro n ii susnum itei so­
cietăţi.
L a .B aza de N oapte" nu se respec­
tă co n tractu l colectiv. Avem în fa ţă
n ota de p la tă pe lu n a Octom brie a
m uncitorului P ecingine Nicolaie. Deşi
a lu c ra t în a fa ra celor 208 o re n o r­
m ale a lte 317 ore suplim entare, el a
p rim it la sfârşitu l lu n ii suipa de
forf t condiţiunilor în care treb u ia să tră ­
Deasemenea, Societatea „Creditul te“ cer d rep tate. Ei vor ca directorul
Carbonifer” nu respectă procesul v e r­ Sa
bal anexă la contractul colectiv, ffus- alungaţi, tn stalân d u -se la conducerea
tând astfel muncitorii.
Ţinând seama, că neaprovlzlonarea la d rep tu rile salariaţilor.
timp a m uncitorilor mineri din Comă­
neştl, se restrânge asupra bunului mers
a) producţiei, cerem o anchetă severă
la faţa locului, pentru a se stabili cine
poartă răspunderea aprovizionării.
Minerii din Comăneştl cer să U se
aducă de Îndată Întreaga cantitate de
cartofi repartizată de S. S. A şi să
se oblige Direcţiunea de a face apro­ M inaur din C erteşti îşi b ate joc de
vizionarea de lam ă cu toate cele de m uncitorim e.
care au nevoie.
judeţului, precum şi reprezentanţii sin­
dicatelor.
In cuvântul rostit, tov. Gh. Vasilichi,
dr. Dimitriu şi ing. Motas au relevai
eforturile depuse de muncitori pentru
term inarea lucrării, aducându-Ie mul­
ţum irile guvernului si ale poporului.
A urm at apoi vizitarea expoziţiei de
gag metan şi interesante demonstraţi-
uni de întreţinere a gazelor, urmărite
cu Interes de toţi cei prezenţi.
it
23 A ugust p e nurnele lui G ali Emil. terile m ele de m uncă, p en tru ferici­
A cest dom n n u respectă d rep tu rile rea şi buna stare a ţării’’.
roíuncitorüpr, ia r fată de chiriaşii săi
este un ad e v ărat star.
Din activitatea ceferişti­
lor din Comăneştl
La atelierele C. F. R. din Comăneştl,
muncitorii; lucrând 70 de ore supli­ laţi
mentare, tn tim pul lor liber au con­ Partidelor Democrate în alegeri. In
fecţionat scule tn valoare de 500.000 piaţa Olympic, în faţa cetăţenilor a
lei, necesare pentru repararea locomo­ Mârza, tov. prefect Ignat şi tovarăşii
tivelor. • C. Câmpeanu şi Solomon, primiţi cu
Sculele au fost trecute (n Inventarul rătat covârşitoarea Importanţă a vic­
remizei dela Comăneştl.
Muncitorii dela cariera i e piatră Ca- fost trimişi în Parlam ent adevăraţi
răliţa au făcut o serie de reparaţii, de
mare însemnătate pentru siguranţa cir­
culaţiei tn carieră, au aşezat 200 tra­
verse şt au reparat eclise de recor-
dare.
Inaugurarea orfelinatu­
lui C.F.R. Burdujeni
In piua de de J0 Noem brie a. e. a sufleţire victoria sd ro b ito a re a for­
a v u t loc inaugurarea orfelinatului libere din România.
C. F. R- d in B urdujeni, in tr’u n sp a­
ţios local, situ a t lângă clădirea gării. to a te p u terile d e muncă şi tot p a ­
E l a fo st renovat ?i înzestrat cu to tală a Platformét Program a B.P.D„
cele trebuincioase.
f n n u m ele secretariatului regional no astre Patrii.
C F. R. a v o rb it tov. R otundu, ară­
tând sprijinul necondiţionat al tov. ţiunile b an d iteşti ale p artid elo r „is­
G heorghiu-D ej d at acestei opere Şi torice" reacţio n are, care au încercat
datoria corpului profesional de a ţi %â tulbure liniştea poporului — Şi
la înălţim e.
A u rm at apai un, frum os program Ipr înfrângere.
artistic.
Muncitorii din serviciul
şcolilor primare vor
primi ajutorul de iarnă
şi gratificaţia de Crăciun
cuvenite pe anul 1945
In urm® stăruinţelor Sindicatului
} Muncitorilor Casnici din Bucureşti,
muncitorii din serviciul soolilor prima­
re din Capitală vor primi ajutorul de
iarnă şi gnatibeaţia de Crăciun cuve­
nite pe anul 1945, drepturi pe cart
muncitorii le aşteptau de multă vreme
Deşi era normal ca aceste ajutoare
să le fie acordate încă de anul trecut,
datorită neglijenţei avocatului D Şte-
fănescu, din serviciul primăriei Muni­
cipiului Bucureşti, plata lor a întârziat
până in momentul de faţă.
stă categorie de muncitori, 1 se refuză
de către patronii respectivi recunoaş­
terea acestui drept.
Atât Un unea cât şi sindicatele sa­
lariaţilor casnici au dus şi duc o luptă
temeinică pentru rezolvarea dezidera­
telor muncitorilor casnici.
Autorităţile de resort au datoria de
a interveni de urgenţă, pentru ca Şi
drepturile cuvenite muncitorilor cas­
nici să fie respectate Sn întregime.
Nimănui nu-i este îngăduit de a se
sustrage îndeplinirii obligaţiilor faţă
de salariaţii săi Şi orice abuz, orice
nerespsetare, trebue sancţionată cu
toată severitatea.
u tului strălucind d e curăţenie. O mul­ belşug, dar se simte mai ales voinţa
Lei 108.170. Ceilalţi salariaţi al aces­
tei în tre p rin d e ri prim esc şi m ai p u ­
ţin decât Pecingine Nicplae.
Econom at nu există, ia r can tin a —
care serveşte două ciorbe pe zi —
costă 2000 lei. Lem ne n u s’au d at şi
d upă 12 ore de serviciu p e ploaie sau
vânt, m uncitorii dorm în frig.
S ocietatea a in stala t în Calea Ra-
hovei No. 91 un aşa zis căm in. P a ­
tu rile n ’au saltele, n ’au cearceafuri,
n au perne. P ăduchii colcăe şi m u r­
d ăria nu mai are m ăsură. C âţiva din
m uncitori s’au îm b o ln ăv it grav, iar
u n u l din ei — Cioară C onstantin — a
m u rit acum câteva zile din cauza
iască.
C erându-şi d rep tu rile, tov. Con­
sta n tin Zălog a fost b ă tu t şi am enin­
ţa t că v a fi sv â rlit afară.
Desculţi, flăm ânzi, cu o sin g u ră c ă ­
m aşă sau h ain ă pe care şi le spală
la diferiţi clienţi, înşelaţi de patronii
h răp ă re ţi, salariaţii „Pazei de Noap­
in îm p reu n ă cu toţii zbirii, să fie
societăţii oam eni cari să respecte
Cei 700 mineri dela
„NSinaur” - Certeşti
n’au cantină
DEVA. 25. — D irect’unea societăţii
700 m ineri a | acestei
societăţi, cu to ată in te rv en ţia lor pe
lângă conducere, su n t şj ari fă ră can­
tine, D irecţiunea s ’a m u lţu m it cu pro­
pun erea făcută m uncitorilor ea în loo
de can tin ă să li se p lătească 400 Iei
pe zi, ceeace m uncitorim ea a refuzat.
M nerii cer cu b o tă rîre ca d irecţiu­
nea sabotoare să în fiinţeze cantine
conform con tractu lu i colectiv.
Mari m a n i f e s t a ţ i i
peppier© în ţ a r â
( U r m a r e d in p a g . t- a )
a luat cuvântul tov. Cuedan Petre,
care a spus:
„Ca unul ieşit din rândurile voas­
tre, m uncitori din industria grea, lă­
cătuş de m eserie şi alesul vostru, nu
Pot spune decât că acolo, în Parla­
m en tu l ţării, acolo unde m ă voi afla
p rin vo tu l vostru, vo i lupta cu toată
priceperea, cu to t elanul, cu toate p u ­
A urm a t apoi o serbare culturală
şi o masă com ună, la care au parti­
cipat toţi m uncitorii fabricei.
Un maire meetEnrs p o p u la ;
Ja T a la ţi
GALAŢI. — Populaţia oraşului Ga­
s’a adunat în tr’un mare meeting
pentru a sărbători victoria Blocului
luat cuvântul tov. prim ar Constantin
aclamaţii nesfârşite. Vorbitorii au a-
toriei şi au scos în evidenţă făptui că
pentru prima oară în istoria ţării au
reprezentanţi ai poporului.
In faţa tribunalului, cetăţenii au fă­
Moţiunea cetăţenilor din Oâmbovlţa
Către Comitetul Central B.P.D.
P opulaţia Judeţului D âm boviţa şi
oraşului Târgovişte, ad u n ată azi 24
N oem brie 19?6 în p iaţa M areşal Ma-
linovschi din Târgovişte. la un mare
m eeting popular, salută cu m are în­
ţelo r d em o crate in prim ele aleg eri
Ne luăm angajam entul să punem
triotismul nostru, pentru înfăptuirea
ca re va duce ia înflorirea scum pei
T otodată înfierăm cu en e rg ie ac­
vom lupta cu h o tă rire p ân ă Ia totala
T răiască primul P a r la m e n t d e m o c r a t
Deschiderea expoziţiei de fotografii In timp ce populaţia civilă din f a g i
era lipsită de pâine
„PRIN TARA SOVIETELOR“ P r o f a n i P iş c h ifâ D n m lfrn
In sala Royal din calea Victoriei,
Com itetul C apitalei al Blocului
P artidelor D em ocrate a organizai
a maselor populare, pentru ferici­
rea tuturor oamenilor muncii, a ma­ dosise 7.500 kgr. făină si vindea pâinea
o ex p o ziţia d e fotografii sub titlul
Prin ţa r a Sovietelor. Inaugurarea
a avut loc Duminică 24 N oem brie
selor d e multe milioane".
Dincolo d e magnificile realizări
ale regimului sovietic tn M oscova
care va deveni cel mai frumos
la preţ de speculă
în p rezen ţa d-ior ministru Vasiliu
Răşcanu, contraam iral Bărbimeanu,
oraş al lumii, în Bielorusia sau Tn
Ucraina mai cunoscută în care are »«=,
P e n tr u a cre ia a tm o sfe ră o stilă
se B. P. D . b r u ta r u l re a c ţio n a r P uş-
îrvaiţă din nou sp re so a re g ig a n -j c h ilă D u m itru d in co m u n a A zuga-
d a rm i S in aia . îm p r e u n ă e u ţcrpf«-
ze n ta r,ţii a u to r ită ţilo r lo c ale ţ i o
d e le g a ţie m u n c ito re a sc ă s’a u d e p la ­
Korj, consilier d e am b asad ă, Co-
tlear, se cretar d e am b asad ă şi Lî-
sicov, şeful biroului d e informaţii
d e p e iâcgă A m basada Sovietică.
ticeie stăvilare ale Niprului, u zi-; P ra h o v a , a în c e ta t fa b ric a re a pfii-
n ele Dombasului şi Harcovulul, iată n,jj cu d ouă să p tă m â n i în a in te de a-
sa t la b r u tă r ia su sn u m itu lu i.
In d f e rite ascu n z işu ri s ’a g ă ^ î
Asia C entrală u nde arid ele, ina- jeg e rj j n fe)u j ac esta o p o p u la ţie o c a n tita te de 7.500 k g r. d® făin ă
A vorbit tov. Popa llie, d e p u ta t p o ia teie provmci. a,e U zbakista- d e î2 0 n su fle te _ ln afj(rS d e rat*n _
alb ă şi in te g ra lă .
B. P. D., sü b lin iérd im portanţa a- nulul, Kazahstanului, Turkmemei, .... . , , . _ _x,__ în tr e a g a c a n tita te a fost confis­
cestel m anifestaţii d e cu n o aştere Kirghizia! s’au transforma* în ţări c,i.o n i d,n faljrîcI ~ au ră m a s fără
c a tă şi d e p o z ita tă în m a g az ia co m u ­
a maréi noastre v ecin e şi p rieten e. industriale cu agricultură m odernă p â in e . L a to a te p ro te ste le , b r u ta r u l
şi cu o înaltă cultură. Fotografiile a v e a wn s in g u r r ă s p u n s : lip seşte n e i. P r in t r ’o decizie a P re fe c tu r ii
Expoziţia e s te o vastă frescă a
vieţii şi activităţii din ţara uriaşă stad io an elo r in care o minunată, făin a. P ra h o v a făin a şi g râ u l au fo st
a socialismului Panourile sunt ax a­ arm onică tin ereţe îşi reliefează D e fa p t, P u şc h ilă fab rica p â n c , tra n s f o r m a te în p âin e, c a re • fo st
frum useţea şi avântul, altern ează | d a r n u p e n tru co n su m u l popirla'/e»,
te p e o idei© cen trală ilustrată d e v â n d u tă ia p re ţ oficial.
su te le d e fotografii extrem d e ex ­ cu acelea ale bibliotecilor, ale la­ ci p e n tru a fi v â n d u tă ia b u rs ă n e a ­
Ţ in â n d sc am a de g r a v ita te a s a ­
presive. In fundul sălii, îm p o d o b ită b oratoarelor, ale vastelor săli d e b o ta ju lu i la c a re s ’a d ed a t w u n rttd
operaţii. g ră la p r e ţu l de 9 - 12.000 Şei. Ş e ­
cu steag u rile româneşti şi so v ie­
tice şl cu busturile lui Lenin şi A cestea tb a te au fost ■posibile fi zat d e 'c ă tr e tov B u rte a Ion, d. P u şch ilă D u m itru , se im p u n e e x e m ­
Stalin, se ridică înalt panoul cu pentrucă tn U R.S.S., d upă cum cp t. D u ţn itre sc u , d ela se cţia ja n ­ p la ra lui p e d e p sire .
tab lo u rile m em brilor guvernului sp u n e G eneralissim ul I V. Stalin,
U.R.S.S. Cuvintele lui Stalin d efi­ dem ocraţia e s te dem ocraţia p en ­
R A D I O
n esc luminos sarcina şi structura tru m asele celor ce mur.cesc, ad ică
d e o s e b ită a cârm u ito rilo r: „In dem o craţie pentru toţi, iar poporul
eeia ce n e p riv eşte pe noi mem­ rus a întins tuturor celo rlalte p o ­
brii guvernului, pentru noi nu
ex istă aită viaţă d e c â t v iaţa p e n ­
tru m area noastră cauză, d e c â t
p o are din U.R.S S o m ână puter­
nică, frăţească, d e ajutor, în to a te
dom eniile desvoltării Integrale, PĂPUŞI ,,ŢĂNDĂRICĂ” CB-dul Brătf.
viaţa d e luptă pentru buna stare econom ice şi culturale. „România Liberă” snu 27): ,.Cu Ţăndărică spre Mările Su-
pe 48,3 m. lungime de undă oulul ‘. Joi. Sâmbătă ora 18. iar Duoţt-
nica orele 11 şi 18.
12.00: Deschiderea emisiunii Ora e-
T IX E H A T O G R A F E
M ă r e a ţa v iz iu n e
xactă. Muzică Românească. 12 05 Bu­
letin Inform ativ. 12 }0: Muzică uşoară.
12 20: Actuali’ăti la Microfon. 12 24 : ARO: Ispita. SCALA: Papa LebonaM,
Muzică românească. 12.30: Buletin de FANTASIO: Balaurul (film sovietic),
ştiri. 12.40: M uzici uşoară. 12 50: De
CAPITOL: înapoi la viat». TRIANON 5
toate pentru toţi. 12 54: Muz ied varia­
( U r m a r e d in p a g . l- a ) marile oraşe ale Uniunii Sovietice, u-
I nul din oraşele cele mal greu, mai tă. 13.00: Spicuiri din Presă. 13.05: For­
Dunărea Albastră. TIVOLI :
ÍZBANDA: Copiii cpt. Grant (Clm so­
Luisa
maţiunea de muzică uşoară a postului vietic) DIANA: Documentul mistei-ţo*
tuarelor, cresc lu jerele subţiri cu dureros lovite dar care se înalţă mai de rad’0 R. Liberă. Cântă Nicu Stoe-
multe b raţe ale felinarelor, îm plân­ strălucitor şi puternic ln lumina păcii (film sovietic). COTROCENI: 4 Inimi
neseu 13,20: Rodiră vorbeşte femeilor, (film sovietici. REGAL: Floarea de pta*
ta te în blocuri scunde d e marm oră câştigată eu atâtea eforturi. 13 24: M uzici românească. 13.10: Bule­ tră. LUXOR: Secretul. FRANKLIN:
neagră, în ca re sunt tă ia te , d e o p a rte Pe străzile Iul, ruinate încă. se văd tin de ştiri. 13.40: Formaţiunea de mu­ Zile fericite. FEMINA: Pasiunea ce«
zică uşoară a postului de radio R, Li­
şi d e alta, câ te două bănci. S eara, a- urmele cotropirii, se strevăd resturile mare. OMNIA: Ispitele trupului şl r e ­
ceastă arteră e o m are luminoasă, cu fostelor clădiri, măreţe ruine care vor­ beră cântă Nicu Stoenescu. 13 55: În­ vistă. NISSA: Corsarul şi revistă. A-R.
chiderea emisiunii, anunţare« progra­
reflexe d e oglindă din pricina asfal­ besc de un trecut apropiat de pace şt mului de după mesă Ora erectă P.A.: Eu am ucis. ORFEU: Leş enfants
du Paradis. SELECT: Sylvia şî fanto­
ţim e im ensă inundă străzile. şi peeetla fierbinte a reconstrucţiei de
Totul e năvalnic, copleşitor, m ăreţ. mâine, mal măreaţă, mai frumoasă şi
18 30: Deschiderea emisiunii Ora, exac­
tă. Muzică românească. 18 40: Ştiri şi
fapte din toate colţurile lumii. 19,45:
mele. EXCELSIOR: Iubire şî mândrie,
CORSO: Comedia umană. CENTRAL*
Spune-mi cine eşti. VICTORIA: P at şi
Clădirea Operei din K iev, care nu mai mândră decât orice trecut. Cântă Petre Gurii. 19.00: Spicuiri din
este nici cel m ai mare, nici cel m ai Pomeneam la începutul acestor în ­
elegant tea tru din câte am vă zu t în semnări, de cele trei dimensiuni spe­
presă. 19 05: M uzici uşoară 19.15: Bu­
letin de ştiri. 19.25: Muzică instrumen­
tală. 19.35: Cronica pentru femei. 10 44:
Pat-pchon. Bd. PALACE: Veutrln. CA­
SA NDR A: Escapada. AIDA: Colonel
Chsbert. AMERICAN: Răzbunarea
Uniunea Sovietică, e o capod'operă o cific sovietice; spaţiul, timpul şl omul. Muzică Sovietică 19 50: Viaţa Politică, seria II şi III şi revirtă ASTORIA!
genului cu cinci ranguri de loji, scăl­ N’am izbutit să schiţez decât una din 20.00: Cântă d-na Maria Şovin, Muzi­ j ’accuse şi revistă. ALIANŢA: Macarîo
date în purpură şi decoraţii aurite, ele, destul de fugară, dintr’un singur că franceză 20.20: Miron R. Paraschi- la Tribuna] şi revistă. BARCELONA)
num ărând peste 1500 de locuri, cu o oraş al Uniunii Sovietice, n a r ceiace vescu: Impresii din 1J.R.S.S 20.20: Nebunul străzii, jurnal şi revistă. CAR­
scenă de cel puţin zece m etri adân­ Kievul ne-a arătat în tr’o măsură, avea Muzică slavă. 20.45: Buletin de ştiri MEN SYLVA: Răzbunarea calului Re*
cime, cu o orchestră a dm irabili A m să ne Întărească în tr’o proporţie co­ şi revistă. DACIA: S’a întâmplat măins
si jurnal. ELDORADO: 7.oro (Cavalerul
văzut acolo o rep rezen taţie a „Băr­ vârşitoare, capitala patriei socialiste!
bierului din Sevilla" şi ceeace u im eş­ măreţia.
te în Opera sovietică, cum aveam să Căci totul In Uniunea Sovietic* «
SPECTACOLE dreptăţii). FLORIDA: Mândrie şţ Dran
goste şi reviştă.
vedem şi la Opera din Leningrad, măreţ. Există un cuvânt rusesc care TEATRE v&esemsmsm
este — pe lângă decorurile m agnifice, exprimă acest lucru; balşoi, mare. To­
pe lângă punerea în scenă modernă tul e mare, grandios, unle ln Soviete ALHAMBRA: Trei crai dela Odobeşti; Farmacii de serviciu
dar respectând în acelaşi tim p ritm ul Dar această măreţie, acest sentiment Prinţesa circului. TEATRUL VICTO­
RIEI: Tinereţea unei regine. COLORA­
originalului, — felul cu totul nou al al grandorii, nu covârşeşte omul, nu-1 DO: Birlic. LIRIC. Elixirul dragostei.
Steinberg Martos. Str. C. A. RoeeiBÖ
actorilor de a juca, şi nu n u m a i de umileşte, nu-1 anihilează, ci-1 Insuflă TEATRUL ATENEULUI: Dragostea... 14 Dr, vdreovici Herman, Str. Acade­
a-şi, cânta rolul. E o fericită îm binare chiar lui acelaş sentiment al grandorii carte de aur. MODERN (ora 4): Păcat miei 6. Cărbvnescu Olga Piaţa Buze«*
de joc de tea tru şi m uzică de operă sale In istoria şl civilizaţia pe oare el de tine Toni; (ora 3): Nana. COMEDIA. ti 2, Hotăranu Gheorghe, Str. Veşăld
un m o n u m en t viu de artă sensibilă, a făcut-o şi o face continuu. Vis de secătură. ODEON: Visul unei Leecăr 76, Dr Trifdntscu RădutofCU
în care fiece detaliu al gestului, fiece nopţi de vară, TEATRUL MARIA FI- Victoria, Str. Th Sperenţia 172. Teodo­
Pe străzile largi, uriaşe, strălucitoare, LOTTI: ri« Eugenia. ColenMne Str. Regii» # « -
alinei al pa rtitu rii e însoţit d e o m i­ peste teate rulnile Kievului, treo fe­
m ică şi pantom im ă studiate riguros, mei şl bărbaţi ou flori ln braţe.
fără golurile, şi obositoare, şi ridicule, nul
Mello. TEATRUL NOSTRU:
ora 17, Viaţa Începe mâine; (ora 8): Seri.
chinezesc. TEATRUL MIC: Evan -
In mijlocul metropolei, omul sovietic tátiul Lady Vicndermere. MUNICIPAL :
fără acea înţepenire a cântăreţului de strânge la sânul Iui buchetele vii ale Sărutul
rta 13 Crastoic I., Calea Dudeotl Bo,
Constantinescu Aurora, Şo», Giurgiu­
lui 105. mtmrnm
ln faţa oglinzii. ATLANTIC :
operă care-şi debitează te x tu l stând florilor care parcă cresc din Inima Iul, Votaţi cu Stroe. SAVOY: Cristal-bar.
Pe loc, — ei to tu l e legat şi arm oni­ odată ou aurora păcii, odată cu acea­ MOGADOR (Romană 127). „Soses-c di- Bonul de pâine !H
zat în tr’o u n ita te a u n u i adevărat stă uriaşă tinereţe a lumii căreia o- seară“. MUNCITORESC C.F.R.: Revi­
spectacol scenic.
Se aflau dealtfel p rin tre noi, unii drapel.
raul sovietic H este făuritor, strajă sl zorul. STUDIO BARAŞEUM: Fernen«
- sub mască. BARASEUM: Moritz al A n e s t e v a la k íla
colegi care m ărturiseau că nici la II-lea. MUNCITORESC: Tache, tar.che jurm ă ta t e a b a n u lu ; fi®«
Scala din M ilano nu văzuseră un M iron R . P ara® ch iw escu • şt Cadâr. CIRCUL PALLADIUM: Me-
160.
>,B ărbier" m ai bine pus în scenă, u n III MOSCOVA fisto, vrăjitorul modern. TEATRUL DE
spectacol m ai în acord cu libretul şl
m uzica specifică acestei com edii de
Guvernul Groza a realizat de 50 de ori
spirit si n erv italienesc.
A flu en ţa publicului la spectacole *
uriaşă. Toate locurile erau pline, ocu­
pate de aceiaşi oameni în tâ ln iţi ziua
pe străzi p rin prăvălii, oam eni ve.
mai mult de cât în ultimii 20 de ani
şeii, zâm bitori, calzi, com unicativi, oa­
m eni cu înfăţişare sim plă dar lu m i­
noasă, cu o eleganţă firească in ges­
turi, eu o disciplină de cetăţeni al
m arilor m etropole, stăpâni p e ei în ­
şişi, fiindcă stăpâni pe soarta şi isto ­
ria patriei lor, pe libertatea p e care pentru sánenfatea ţpoţ*orultii
ei înşişi, cu atâtea je rtfe dar cu atât
eroism şi-au cucerit-o.
Un oraş ca re r e n a şte
( C o n tin u a r e d in p a g . l- a ) eîî de în g rijire a gravidelor înainte
de naştere, în fiin ţarea de m aternităţi
la Lupcni, Petroşani, Oînj, Reşiţa,
făcut prin alocări de fonduri ex­
traordinare ale guvernului (45 mi­
liarde lei) prin caravane sanitare
p e s t e r u in e E fortul guvernului pe lin ia sâni- Sibiu, Braşov (ÎNAINTE DE 23 AU­
Şi acesta era numai Kievul, unul din ta ră a fost de m ari proporţii. GUST NICIUNUL DIN
F ă ră a mai socoti cam paniile sa n i­ CENTRE NU AVEA M ATERNITA­
ACESTE
(ale FJD.F.R.) prin A.P,. etc. etc.
Din enunţarea numai a celor de
ta re organizate cu aju to ru l U.R.S.S. TE!). în fiin ţarea unei m arj m aterni­ mai sus se poate vedea clar grija
îm potriva tifosului exantem atic, în tăţi în Capitală, (Spitalul Polizu) a Guvernului Blocului Partidelor
an u l 1945, M inisterul S ăn ătăţii p o ­ unui laborator de toxicologie pentru
Democrate pentru sănătatea po­
porului a realizat m ari lucrări sa n i­ eereetarea cazurilor de otrăviri Pr«- porului.
ta re pe to t cuprinsul ţă rii şi cu deo­ fesionale (cu p 'um b a zeţarilor, etc.)
sebire in regiunile şi satele unde cen­ a unui serviciu anticanceros la Spit. Şi. aceasta, nu este de cât ucn
trele sa n ita re erau mai ra re sau nu Floreasca şi Spitalul Principele Nice- început. S’au întâmpinat marj gre­
existau de loc.
n
D ela 6 M artie 1945 M inisterul Să­
ătăţii a realizat urm ătoarele: 332 lu ­
lae (Min. Sănătăţii).
P e tărâm u l medicinái curative,
utăţi lăsate moştenire de trecut,
dar nimern n’a pierdut curajul. &-
cut apoi o caldă maufiestaţie de sim­ M inisterul A sigurărilor Sociale a forturile s’au îndoit Oamenii mun­
cră ri de rep araţii şi întreţin ere, 324 realizat o operă deosebit de im por­
patie deputaţilor aleşi. cii din câmpul sanitar, această ar­
Investiţii noi, 40 lucrări de am enajări ta n tă prin crearea a 87 noui organi­
mată albă, care acum are mai mul­
în cadrul com baterii u rm ărilor sece­ zaţii m edicale (infirm erii, dispensare,
TG .-JIU . — Marea victorie a fo r­ tei, 51 rep araţii san itare în curs de spitale, posturi de prim ajutor, pre- te unelte de luptă contra boilor,
mai multe spitale, maternităţi, case
ţelor dem ocratice a fo st sărbătorită înzestrare, crearea de 36 secţii de } ventorii. laboratoare etc.) atât în Ca-
sp ital p en tru specialitatea derm ato - p jtală cât şi în provincie, iar în teri-
Sâm bătă 23 Noem brie in localitate venerice, cu alocarea unui fond de 45 de naşteri, etc. etc , — decât în
toriul A rdealului redobândit 121 or trecut, — consideră sănătatea po­
’A rintr'un m are m eetin g popular. m ilioane de lei destinat com baterii ganizaţii m edicale (reînfiinţate) porului ca un bun naţional şj în
P reşedintele com____ isiei _____
locale din i bolilor sociale, 26 secţii de m atern itate
deschis seria cuvântărilor în d em n â n d j de sp ital p en tru com baterea tu b er ______
In afa ră de acestea. M inisterul Asi­
ju d e ţu l Gorj d. Penescu A urel, a ' şi 34 secţii de puerieuitură, 24 secţii gurărilor Sociale a vegheat ca ve­
chile _____ ____. să fie reînzestrate.
in stituţiuni
consecinţă. în patriotismul ei lu­
minat. o va apăra cu hotărire, cu
m uncitorii la m uncă p en tru reface- | culozei (în spitalele judeţene) aloca- , puse în bună funcţiune competenţă, cu devotament.
rea şt totala redresare economică a l rea u n o r fonduri speciale p entru co n -j SE p o a t e OBSERVA CA 30*/» Sub un regim de democraţie a-
ţării. D. T. Gălcescu, directorul liceu­ [ stru îrea a 10 dispensare şd crearea de DIN TOTALUL ORGANIZAŢIILOR devărată, aşa cum îl chezăşueşte
lui T. V ladim irescu, a adus salutul 3000 p atu rj b ugetare (pentru tu b er MEDICALE EXISTENTE IN MIN Blocul Partidelor Democrato, în
deputaţilor. A m ai vo rb it d. prof. culoşi şi bolnavi venerici). în fiin ţarea «a SIG SOCIALE, AU FOST CREIA- pace ş! prosperitate, copiii, mame­
unuj n u m ăr im presionant de case de ^TE DUPA 23 AUGUST 1944
Stellán S ter eseu, din partea A R LU S- n aşteri la ţa ră — peste 300 — (ast S’a vegheat asu p ra calităţii asisten- le, oamenii muncii vor fi cât mai
ului. Din partea deputaţilor a vo rb it fel, num ai în regiunea P iteşti s'au ţei medicale, care era în trecut aşa mult feriţi de boli iar cei bolnavi
candidatul B. P. D. p en tru ju d . Gorj, pus în fu n cţiu n e 70 două m ater­ de slabă S’a ajuns, după 2 ani de mai bme îngrijiţi.
Const. Buzuloiu, care a fă eu t un n ităţi (în Râm nicul Vâlcea şi Piteşti) conducere dem ocratică a M inisterului
D r. S. D an
scurt istoric al m u n cii depuse dela cu câte 60 patu ri, un spital judeţean la o am eliorare im portantă. Punc­
24 A u g u st 1944 până la 19 Noem brie la Botoşanii, san ato riu l T.B.C. dela tu a lita te a în respectarea orariului de
1946. P rim it cu o entuziastă m a n i­ Păuleşti, achiziţionarea Sanatoriului consultaţii, m ai m ultă atenţie pentru Primim şi semnalăm
festaţie de sim patie a luat apoi cu- de tuberculoză osoasă dela M angalia, bolnav (om al muncii!), mai bune
vâ n tu l tov. Fleancu Nicolae, secreta­ im porturi m asive de m edicam ente condiţii de spitalizare de punere a Un grup de candidaţi la examsmţl d*
rul jud. Gorj al P. C. R., care a ară­
(sulfam ide. Penicilină arsenobenzol). diagnosticului bolii. etc. etc., — iată admitere la Politehnică, Fu-.ultptea da
tat im portanţa even im en tu lu i istoric scutirea de ta x e a farm aciilor noui o p arte din realizările acestui m inis­ Electro Mecanică, care au ohjtout un
dela sate, crearea de 348 noui punctaj superior celui neersaz la Facul­
dela 19 Noem brie, când poporul ro ­ posturi de m edici la ţa ră (ocupate ter.
tăţile de Construcţii şi de Mina, şi Me­
mân a decis soarta ţă rii noastre. prin concurs), îm piedicarea tra n sfe ­ C o n tr ib u ţia o r g a n iz a ţiila r talurgie, roagă ministerul Educa iei Na­
După term inarea m eetin g u lu i m as- rării fără m otiv a m edicilor dela d e m o c r a tic e la o p e r a s a ­
ţionale să intervină pentru mări-ea nu­
sele de cetăţeni au m a n ifesta t în d e­ ţară, la oraşe, acordarea de avanta- n ita r ă în tr e p r in s ă d e g u ­
lung pe străzile oraşului. mărului de locuri |a Facultatea dr E-
gii m ateriale acestora, etc etc., — vern
lectromecanică, ori pentru transferarea
N u m e r o a s e c e n tr e m e d i­ dda Electromecanică la FacuHijfle de
La opera de Asistenţă a lnvali
c a le ş i m a te r n ită ţi r u r a le ziSor. victime ale războiului hitle­ Construcţii şi Mine şi Metatorcie, aşa
în f iin ţ a t e d e m in is t e r u l rist, trebue pomenită activitatea cum se proceda în trecut.
a! ţării no astre 1 Trăiască aleşii p o ­ A s ig u r ă r ilo r S o c ia le impresionantă a Apărării Patrio­
porului din jud. D âm boviţa, în frunte M inisterul A sigurărilor Sociale pe tice care a înfiinţat şi 47 dispen­
cu tov. Constantin P ârv u lescu ! Tră­ de altă p arte a realizat, în tr’un sp irit sare în Capitală şi provincie, un­ Cu adâncă durere Com itetul Ju d e­
nou, în care se recunoaşte, forţa ţean Ilfov al A părării P atriotice, a-
iască o p era d e reconstrucţie şi p ro ­
păşire a ţării I creatoare a dem ocraţiei, alte o- de zeci de mii de consultaţii şi me­ duce la cunoştinţă m oartea scumpei
pere de p rev en ire şi curarisire a bo­ dicamente de zeci de milioane sunt prietene
lilor asiguraţilor. C entrul de m icro­ date lunar. LUCIA LEVY
C o n fe r in ţ e radiografie (cu zccj de mii de exa­ Să nu uităm opera sanitară a m em bră a Com itetului Ju deţean, d e­
m ene de acest fel), 4 noui centre de C.F.R. Acesta a pus în funcţiune 4 cedată în urm a unei scurte şi grele
„Războiul şl Pacea depistare şi tra ta re a bolilor v en e ri­ spitale noui. 4 policlinici, 40 cir­ suferinţe,
ce, crearea de echipe antiveneriene, în m o rm ân tarea va avea loc M arţi
în opera lui Tolstoi” în fiin ţarea unui cen tru pen tru p reîn - cumscripţii medicale şi a subven­ 26 N oem brie crt. orele 15 la uim iţi,
Apărarea Patriotică, Cercul de S tu - tâ m p in area bolilor de cord, orga- ţionat 6 colonii la munte şi mare. rul Spaniol din Şoseaua G iurgiului.
dii Bucureşti, organizează un ciclu de nizarea (în curs) a unui laboratot U.F.A.R.-ul — a organizate: 12 T oţi acei care au cunoscut m unca
conferinţe cu tem a ,,Războiul şi Pacea cen tral de Sffologie (pentru analize dispensării, 2 cabinete dentare, 29 plină de abnegaţie şi devotam ent p â­
în opera lui L. Tolstoi“. dé sânge), cursurile de perfecţionare cămine de zj pentru copii, o ma­ nă în ultim ele clipe ale vieţei ei, i a
p en tru medicii din în trep rin d eri (Igie­ jb a dem ocraţiei, sunt ru g aţi a lua
P rim a conferinţă R Ă ZB O IU L Ş l
n a muncii), trim iterea a peste 8000 tern*' ite, 3 case . de odihnă, 7 colo­ pslu
arte la cerem onia înhum ării.
PA C E A va fi ţinută de d. Ion Biberi,
scriitor, m âine 27 Noem brie a. c-, orele de ucenici bolnavi sau plăpânzi în mi d e vară şi două cantine, Corpul defunctei « t e depus la c a .
18, în sala F undaţiei „Regele Carol I“. colonii de vară, în fiin ţarea a 16 s e r - 1 Acţiunea de ajutorare pe linie pela d m itiru iu i.
Intrarea liberă, s. vicii noui de puerieuitură, a 8 servi- sanitară a regiunilor însecetata s’a
m
 ... ~
SCÂNTEIA»

plenară lărgită a Comitetului

t e a t r a l al lliiereiutot P r o g r e s i s t
„Scânteia" — Ziua întâia
Ţara întreagă salută Organ Central al Partidului
Comunist Român
Director:
T ineretul, constructiv, optim ist,
dornic de v iaţă nouă, plin de elan,
cu p riv irea aţin tită în viitor, e un e-
lem en t dinam ic, an im ato r al acţiu ­
res se confundă cu al poporului
P entru tin e ret victoria Blocului p ar­
tidelor D em ocrate e şt o victorie a sa
treţ pentru vite în valoare de 42 mî*
ltoane lei.
Fiecare sector, flecar« organizaţia

v i c t o r i a B. P. D. in a l e g e ri
MU de telegrame din fabrici, sate, birouri şl deîa cetăţeni, primite de
fruntaşii Blocului
Consiliul Politic al Blocului P arti­
delor Democrate împreună, cu, Comi­
teau! Central Electoral continuă să
primească num eroase telegram e de
felicitare pe.ntru succesul în alegeri al
B- P. D. In aceste telegrame, cetăţe­
nii de. pe întreg cuprinsul ţării isi iau
angajam entul de a-şi înm ulţi sforţă­
rile ti a ' da întreg sprijinul deputaţi­
lor Blocului pentru înfăptuirea Plat-
form ei-Program . In acest sens sunt
telegram ele trim ise de locuitorii ora­
şului R. S A R A T precum■ si locuitorii
din. com unele SLO B O ZIA , B R A Z I -
LOV. SIH L E A, A L E X A N D R U ODO-
BESCU, R A M N IC E N l. BU LI ANC A
BO G ZA, CAI A T A , P U EŞTI si cele­
lalte com une din ju d eţu l R. Sărat, sin ­
dicatul „D ESRO BIREA" din oraşul
Constanţă, m uncitorii din în trep rin ­
derile p c . A-, A stra Rom ână, Uni­
porului m oldovenesc al cărui
părinte duhovnicesc sunt, a lese
urări d e deplină sănătat© şi
spor în munca d e propăşire a
poporului.
( s s ) IF IN E U ,
M i t r o p o l it u l M o l d a v e i
Conducerea Asociaţiei M aghiaro-
Rom âne din B udapesta vă trim ite
cele m al sincere felicitări pen tru iz­
bânda pe care ati rep u rtat-o . Sperăm
că ziua de 19 N oembrie va deschide m â n d r i d e v i c t o r i a o b ţ i n u t ă i e i i a u
o eră nouă de p rieten ie şi colaborare a n a a j a t n e n l i U î n f a t a c o n d u c ă t o ­
Jntre popoarele noastre.
Conducerea Asoc. M aghtaro- c o m p l e c t a , n i m i c i r e a r ă m ă ş i ţ e l o r
Rom âne (ss) Gh. Chesariacu f a s c i s l o - r e a c t i o n a r e d i n t a r ă .
D -LU I DR. PETRU GROZA
O fiţerii şi soldaţii rom âni fo şti pri­
zonieri în U. R. S. S. la trecerea gra­
MIRON CONSTAN7INESCU
COMITETUL DE DIRECŢIE ;
d e p u ta t al p o p o ru lu i şi-l a s ig u ră
că v o r lu p ta şi In v iito r cu aceiaşi
h o tă rîre , ca îm p re u n ă eu g u v e rn u l
ţă rii, să asig u re în f ă p tu ire a P la t-
fo rm e i-P ro g ra n i.
T ră ia sc ă d e p u ta ţii p o p o ru lu i c a ­
re v o r as’g u ra b u n ă s ta r e a g o sp o ­
d ă riilo r n o astre .
P re ş e d in te le B. P. D. S N A G O V
Tov. cur. anEonaiuji-oEJ
S a la ria fiii ta b rlce l „H o m ă n la "
r u l u i l o r d r u g d e « l u p t a p â n ă ta,
Premierea echipelor culturale
ANA PA U K ER
C om itetul
Redactor responsabil J
n ilo r generoase şi progresiste. P re­
zen ţa în v iaţa politică a tineretului
m uncitoresc, a rep rezen tat o prim e­
Sorin Toma n ire a clim atului sp iritu al şi m oral al
tin e retu lu i rom ân.
Robust, călit in m unca grea de zi
cu zi, tin eretu l lu p tă cu însufleţire
• Lucrcţiu D. Fatraşcanu
în rân d u rile fo rţelo r dem ocratice.
0 Miron Constantin Jseu Cu aceiaş h o tărâre, fă r ă a-şi cruţa
• Gh. Vosillchi osteneală, tin e retu l a p articip a t şi în
0 I. CHslnevscbi cam pania electorală. Cu devotam ent
cu dârzenie şi entuziasm , tin e retu l a
0 L. Răutu
luptai; p e n tru victoria D em ocraţiei
• Al. Buican t a alegeri, p en tru în frân g erea zdrobi­
0 N. Popescu-Dorecrau
to are a reacţiunii.
V ictoria e a dem ocraţiei, a celor
m ulţi, a tu tu ro r acelor al căror inte-
D u m îitic ă , Ia G iu ie ş ti a aw-jrl lo c
chezăşie a îm pliniri năzuinţelor sale
In cad ru l strălu cito r al Victoriei
s’a deschis eri la B ucureşti în am fi­
te atru l dr. Babeş, şedinţa plenară lă r­
gită a C om itetului C entral al T inere­
tului Progresist.
Intrunindu-^p Com itetul Central
nu s’a o p rit mim ai la exam n area ac­
tiv ităţii tineretului, ci şi-a în d rep tat
privirea către sarcinile viitoare
S alutând în num ele Biroului, ple­
nara C om itetului Central al T. P.,
tovarăşa Constanţa Crăciun a spus
in cuvântul de deschidere, că şedin­
ţa aceasta are rostul de a realiza un
schim b de experienţe, de a îm p ru ­
m uta învăţăm inte, de a pregăti şi în ­
tări m unca de consolidare a reg im u ­
lui dem ocrat.
•Se deschide drum ul ur»e! munci de
adâncireo, de în v ăţătu ră, de pregătire
tem einică profesională şi cu ltu rală a
tin eretu lu i român. T n eretu l să fie şi
de aci încolo un elem ent constructiv
în m unca p en tru ridicarea economică
şi cu ltu rală a poporului.
are brigada sa voluntară p e n tru r®"
construcţie. Două brigăzi din Cluj au
reconstruit satul S fânta M arla.
Deasemenea s'au realizat brigăzi de
muncă perm anente. E e aduc un im­
portant aport national pe planul de
reconstrucţie si asigură posibilitate«
de a munci p entru num eroşii tineri,
educându-i totodată în spiritul solida­
rităţii
Două brigăzi de ace®t fd lucrează 1*
calea ferată Rueureştl-C raiova. una
la Roşiorii de Vede şi a’ta la D răsă-
neşti-O lt. Deasem enea o a treia b ri­
gadă lucrează la viaductul dela Valea
Popii. Ele au un total de 259 tineri
brigadieri.
Alţi fidO de tineri au început- de ga­
rând m unca în tr ’o brigadă la .u r in r i«
U.E.H. din H unedoara.
L ucrările plenarei C om itetului Cen­
tral T P. vor fi continuate azi, când
d ’"r>â term inarea rapoartelor se va în­
mâna un drapel de onoare organizaţiei
fn»n*ase si se va elabora un nou plan
de muncă.

rea, oraşul H ârşova, m arinarii com er­
ciali, precum şi locuitorii a num eroa­
se com une din judeţul Constanţa;
m uncitorii U ZIN ELO R CHIM ICE din
Oradea, locuitorii oraşului SA L Q N T A ,
m uncitorii şj funcţionarii Societăţii
M IN AU R din Baia Mare; din Covur-
lu i funcţionarii Camerei Agricole, sa­
lariaţii publici. Comisia Locală a S in ­
dicatelor, m uncitorii Şantierelor Na­
vale şl Sovrom transport; m uncitorii
d in SOV A T A, din Tfirgu Mureş, cefe­
riştii din TG. M URES, salariaţii co­
m unali Tg. Mureş, m uncitorii şi fu n c­
ţionarii fabricii de zahăr Tg. Mureş ;
cetăţenii şi m uncitorii oraşului B U Ş­
TE N I; m uncitorii Uzinelor M AR G I-
NE A N C A , m uncitorii şi funcţionarii
d in Băicoi, etc. etc.
P ublicăm m.ai jos câteva telegrame:
O-LUI DH. PETRU GROZA
Biruitor în cole m ai ep ocale
alege?! din istoria politică a
a c e ste i ţări, od ată cu arhiereş­
tii© noastre binecuvântări, pri­
miţi, vă rog. Domnule Prim Mi­
nistru din partea m ea şi a p o­
R a m o lis m e n t
Una "din cale mai amuzant® rubrici
ale ziarului d e familia brătienist e s te
fără îndoială „cronica externă". In
plus, paginaţia buclucaşă o alătură
în mod sistem atic unei rubrici cu vă­
d ite intenţii d e . humor, aşa încât ci­
titorii conspirativi ai „Liberalului" sunt
mereu puşi în încurcătură, neştiind
u nde să râdă şi unde nu.
Vorbind eri d e sp re „g re v ele din
St. Unita", d S ever (n'o fi d. O nitof?)
prezintă p e d. John le w is ca p re şe ­
d in te al organizaţiei C. I. O., aflat în
luptă aprigă cu A. F. L. {American
B U C U R E ŞT I
ceri au contribuit la victoria B.P.O în aseqeri După cuvântul tov C onstanţa C ră ­
ciun au urm at rap o artele regionale­
lor şi apoi a Şcolilor C entrate ale
M, P .
niţei în patria lor scumpă. îşi în ­ T ineretului Progresist. C uprinzând
dreaptă gândul către Domnia-Voastră Vă e x p rim ă m b u c u r ia şi s a tisfa c ­ „ A c e s t e e c h i p e s i m t s â m b u r e l e u n e i m u r i m i ş c ă r i activ itatea pe ultimi!© 2 luni, rap o a r­
şi către toţi m em brii guvernului, asi- ţia n o a s tră p e n tr u m a re a v ic to rie c u l t u r a l e p e n t r u r i d i c a r e a n i v e l u l u i c u l t u r a l a l tele au oglindit vasta activ itate a t i ­
Concertele Ansamblului
crurându-vă de devotam entul lor către d e m o c ra tic ă a s u p ra re a c ţiu n ii.
Ţară, Tron şi G uvern. Totodată Vă ru ­ Z ia ru l „ R o u m a n ie N o u v e lie “
p o p o ru lu i” n eretului în această perioadă, p reg ă­
tito are a alegerilor. P ătru n şi de sp i­
Alexandrov
găm şă binevoiţi a prim i respectuoa­
— a s p u s to v , f a s if O h sşin e v sc h i —
P a ris ritu l un ităţii şi a! datoriei fată de Dup* c o n c e rtu l de ş a lă 4 t
sele noastre m u lţu m iri pentru repa­ V A SIL E LU CA Duminică dim ineaţa. Sntr’un cadru LAR. Pornind la o nouă fază de mun­ popor, tinerii progresişti au fost p re ­ oxi d e ls AHO d a t n eu tru «Iu»
triere şi rugăm intea de a ne considera SE C R E T A R A L P C. R. festiv, în sala teatrului „Gh. Gheor- că aven» o nouă sarcină: de a continua tu tindeni în frunte. te v a re a re jiu n ilo r lovite do ••»
alături de bunii rom âni şi luptători în Cu p rile ju l s tră lu c ite i v ic to rii a ghiu-D ej" dela Ginleşti, s’au decer- cu perseverentă această minunată acti­ Ca si în cam pania electorală tin e ­ cetit. Ansamblu! A lexandrov v*
marea operă de refacere a nonei Ro­ ' nat num eroase prem ii în bani si vitate, de a ridica calitatea muncii retul a rea izat acţiuni dem ne de lau­ m ai da a sc rie de tre i concer»
m ânii dem ocrate în num ele a 1400 o fi­ d e m o c ra ţie i în p rim e le a le g e ri >]*• I curţi echipelor culturale form ate din noastre. Not, deputaţii Blocului vom
dă în cam pania îm potriva urm ărilor ta, tn zilele de 27, 28, 29 N#>
ţeri şi soldaţi. b e re în R o m ân ia, tra n s m ite m s a lu ­ I artişti profesionişti, echipelor artis­ sprijin) din răsputeri această c» lotul secet°i şj rn lupta de reconstruc­ em brie a. c. p e n tru public. Bir
(ss) Cpt. D utzesru loan lu i n o s tru fie rb in te lu p tă to ru lu i, n e ­ tice sindicale precum si elem entelor nouă manifestare a forţelor artistice şi ţie. S'au făcut numai colectări de nu­ latele la „C artea Rusă",
(ss) Cpt. Drăghicescu C-tin în fric a t p e n tr u p ac e şi în f r ă ţir e a active din aceste echipe care s'au culturale populare.
(ss) Lt. Guja Pavel p o p o are lo r. distins în m unca culturală desfăşura­
(ss) Lt. Nicolae Mihalnche A p ă ra re a P a tr io tic ă tă în cadrul B. P. D. cu ocazia alege­ D isîriS îa ir ca pr& m iilor
(ss) Lt. Poleacu Virgil
(ss) Slt. S fetcu Ion
(ss) Porcescu Pani
C o m ite tu l R e g io n a l C lu j
D -LU I D EPU TAT
M IR O N CO N STA N T IN E SC U
rilor parlam entare.
k Tov. Sandu Eliad a dat citire listei
cu echipele şt ansamblurile
La tribună au luat loc d, Octav 1,1- cars s’au evidenţiat în muneă şi care
artistice Cu •T? s e f t u e încadrarea
(ss) Serg. Berea Ion.
(ss) Soldat Aldescu Vasile
P R IM U L U I D EPU TA T
BU CU REŞTI vezeanu, ministrul Artelor, tov. Iosif au fost premiate. Astfel au luat pre­
întreaga lum e I- O. V. R. din Ga­ Chişinevschi, membru al C. C. al P.C.R. miul intâiu a câte un milion lei urmă­
laţi si judeţul Covurlui vă transm ite Gheorghe Apostol, preşedinte al C.G.M., toarele eebips: Corul şl echipa CFR
funcţionar! or publici
A L C A P IT A L E I, deplina ei m u lţu m ire p entru reuşita Anton IVloisescu dela Comisia Locală, Grivita-Raşic; Echipa H -a STB.; An­
în aleoeri. S u n te m m ândri de a vă şti tov. Al. Ion, A uerbach, Sandu Fiiad şi samblul artistic al UFAR-uIui şi Echi­
Situaţia funcţionarilor din Ardealul de Nord —
T O V . GH . G H E O R G H ilJ -D E J
B U C U R E Ş T I unu; din stâlpii de nădejde ăi poporu­ Ilie Frimu.
Tov. Geo Maican a deschis adunarea,
pa Formarea Trenurilor Griviţ». In ce clase vor fl numiţi absolvenţii cursului su-
C u p rile ju l m a ré i v ic to rii o b ţin u ­ lui şi un sprijinitor al invalizilor Co- S’au mai acordat premii celor mai
te d e B. P . D. în a le g e rile p a r la ­
vurluienl. arătând aportul neprecupeţit adus de active echipe sindicale şi anume : pra-primar. — importante avize de principiu date
C om itetul I. O. V. R, din Apăra­ echipele artistice culturale care au lu­
m e n ta re , lo c u ito rii co m u n ei S n ag o v Tăbăcări Naţională. Mociorniţa, Ja-
rea Patriotică Covurlui, crat in cadrul B.P.D. formate din ar­ dc Comisia Centrală
tr im it u n s a lu t fie r b in te p rim u lu i Maior SEN D R E A tişti profesionişti şi din elemente cu <}uard, Ansamblul Sindicatului P.T.T.,
talent dintre sindicalişti. D-sa a sub­ Echipa Sind. îmbrăcăminte, Org. Tine­
liniat că în loc de ţuică şi vin B.P.D.-ui retului Democrat, Corul Ministerului Comisiunea Centrală p entru ţnea- . m a r (4 clase) p lu s 3 a n i d e curs
a dus Ia sate şi oraşe cultura şi arta. Sănătăţii. Echipa Speranţa a Sindica­ drarea funcţionarilor publici a dat u r. s u p r a - p r m a r d r e p t şcoală sp ecială.
Caravane formate din artişti profesio­ tului Alimentar şi Echipa AMI » Sin­ m ătoarele avize de principii, potrivit A b so lv e n ţii cari pe lâ n g ă c u rsu l
nişti au colindat peste 4000 de sate, iar dicatului Metalo-Chimic. dispoziţiunilor art. 1 20 şi 126 din Sta supra primar (3 asti) mai au o şcoală
echipele sindicale au vizitat fără ră­ D intre cele mai bune elemente ale tu tu i funcţionarilor publici. în co nti­ specială de un an, vor fi numiţi în
gaz satele din judeţul respectiv şi ma­ echipelor au fost prem iaţi: Filip Ton, nuarea prim ei serii de avize publicate clasa IV-a. cei 3 ani de curs supra-
halalele oraşelor. Vasile Răpciug, Răcaru Dumitru, Gusan primar cumulându~se cu 1 an de
A luat apoi cuvântul d. Octav Live- Gh., PintiLie . Petre, Mateescu Victoria, în M onitorul Oficial No. 269 din ÎS
zeanu, ministrul Artelor aducând mul­ Petrescu Paula, Staneiu Mihail, Stăn- Noembrie 1946. şcoală specială, socotindu-se astfel
gaţii m an işti şi b rătientşti care au a- stre precise, bazate pe docum ente: ţumiri celor ce au înfruntat multe culescu Maria, Nut-i Flavian, Hary-Tine- ca având o şcoală special»”» de 4 ani.
sistat la scrutin, au afirm at tocmai fiindcă „n ’au d re p t la rip o stă” ! greutăţi şi lipsuri şi totuşi n’au pre­ reţ; Popovici-tipograf. Petre Cartea Ro- I n c F d fw o a a b s o lv e n ţa or Prin şcoală specială în spiritul
jgiáneasca, Mosulie Nădejdea: Bărbulescu c i w s 'j I i m s u p r a - f i p ă m a r , Statutului se înţelege orice altă
contrariul. $ i ca să dovedească tu tu ro r că getat să se ducă în mijlocul ţăranilor Gh. Gaz şi Electricitate; Pavel UCB;
Ca şi In Capitală, delegaţii opozi­ „n’au d rep t la rip o stă” s’au apucat să~l lumineze şl să-i încurajeze în lup­ sa u a u n e i ş c o i i s p e c i a l e şcoală peste cursul primar, gimna­
ţiei din provincie atestă şi el deplina să riposteze, nu leal, dovedind, dacă ta pentru bătălia alegerilor. D-sa îşi ia Niţă-CFR; Silvia-UFAR; Bejan-STB; ziu teoretic sau liceu teoretic.
ordine şi leg alitate In car e au de­ ar fi a vu t cu ce, netem einicia acuza­ angajamentul că va susţine mai depar­ Felicia Crişqn-Tineret, etc. A b so lv e n ţii c u rsu lu i s u p r a p r m a ,
cu rs alegerile. ţiilor noastre, ci odios, calom niind te echipele formate din aceşti profe­ Deasemenea s’a acordat premii în co m p let cu 7 ani v o r fi n u m iţi în V e s h im e a fu nstionsriliM *
Astfel, d. dr. Popescu şt cpt. Co- pe fru n ta şii p a rtidului nostru. sionişti dându-le tot sprijinul material cărţi tuturor echipelor profesioniste şi clasa IH -a , g ra d u l j o r de stu d ii so-
cănescu, din Roman, p rim u l delegat pentru a continua munca începută , muncitoreşti. d in A r d e a lu l d e Mord
P entru aceasta vor cunoaşte rigo­ so tin d u -se e c h iv a le n t cu cu rsu l pri»
al P.N.Ţ.-M aniu şl celălalt delegat Funcţionarilor caH la data de 3<S
P.N .L.-B rătianu pe lângă secţia I de rile legilor democratice. Sa!&*iiî3 C o n fe d e r a ţie i
votare din localitate, au red actat o In ce n e priveşte a şteptăm să ne August 1940, când a fost cedat Ar­
declaraţie în care sp u n te x tu al : dea „Dreptatea" în judecată: ju sti­
G e n e r a te a M u n cii dealul de Nord se găseau în acti­
..Alegerile dela secţia Nr. 1, d in lo­ ţia m ai poale afla încă destule lu
calul prim ăriei oraşului Rom an, au cruri neplăcute despre patronii o fi­ C. G. , M., salută echipele de artişti şi
decurs în ordine şi linişte, nim eni cinei m aniste!
­ Tov. Gheorgbe Apostol., preşedintele

arat.ă că această muncă uriaşă dusă pe

F ederation of Labour) !'* şi adau g ă
sp re stupefacţia cititorului „John l e ­
wis a sprijinii în aleg eri partidul re ­
publican p e când A. F. L. luptă pentru
dem ocraţi".
O rice om informat şl cu a tâ t’ mal
mult un cronicar de politică externă
Ştie că p re şe d in te al organizaţiei
C. (. O. a fost — şi a b e a deunăzi rea­
les — d. Murray, iar lohn Lewis e s te
p re şe d in te a! sindicatului minerilor,
care face p arte din A. F. L.
Dacş ar fi să credem p e d. Sever,
Lewis ' se b ate cu propria lui organi­
zaţie. Mai normal e s te însă să cre­
dem că partidul Brătianu, îm preună
eu organul său de presă, se află în-
t r o s u r e d e ramolisment, propice
confuziei şi humorului involuntar.
R e fo r m a f is c a lă
O ficiosul m a n is t d isc u tă din
nou, şi to t cu re a c re d in ţă , p r o ­
b lem a re fo rm e i fiscale pe c a re g u ­
v e rn u l a în c e p u t s’o aplice.
p in c în ţe le s că z ia ru l m a rilo r
s p e c u la n ţi s; a fa c e rişti în c e a rc ă să
sesm enj n e în c re d e re în a c e a stă
re fo rm ă şi să b a g a te liz e z e r e z u l­
ta te le ei.
C o n d e eru ] m a n ist se fac e în să a
u ita că în c a să rile d in im p o z ’te
d ire c te n ’au d a t în p rim e le lu n i
ale e x e rc iţiu lu i în c u rs ra n d a m e n ­
tu l d e p lin tocm ai fiin d c ă, u rm ă -
rin d u -s e o d r e a p tă c u m p ă n ire a
p u te rii de p la tă a fie c ă ru i c o n tri­
b u a b il în p a rte , a n u l ac e sta o p e ­
r a ţiu n ile de im p u n e re au d u rat
m ai m u lt ca o ri cân d . D e aceea a-
b ia din O cto m b rie, când cele m ai
m u lte d in im p u n e rile d ire c te
fo st s ta b ilite , în c a s ă rile la im p o ­
zite d ire c te a u în c e p u t s ă c o re s­
au
p u n d ă r e a lită ţii şi ele c o n tin u ă a
c re şte p e zi ce tre c e .
A p ă r ă to ru l s p e c u la n ţilo r se f a ­
ce d e a se m e n e a a u ita că a n u l a-
c e sta s ’au a d u s în s e m n a te d e g re ­
v ă ri d e im p o z ite d ire c te p e n tru
s a la r ’a ţi, c o m ercia n ţi şj m e seria şi,
şi că im p o z ite le in d ire c te la m ă r ­
fu rile d e s tin a te m a ré i m a sse a afacerilor in tern e a fost solicitat să unde populaţia maghiară nu era în nu­ decizie m inisterială.
p o p u la ţie i cu v e n itu ri fix e au fost
s im ţito r red u se .
A d e v ă ru l — e ste că în îm p r e ju ­
r ă r ile g re le de d u p ă răz b o i, g u ­
v e rn u l G roza n ’a p r e g e ta t să facă
p aşi h o tă rîto ri pe ca lea u n e i a-
dânci re fo rm e b u g e ta re , c a re ad u ­
ce în le sn iri s im ţito a re m a re î m a s­
se a p o p u la ţie i şi sta to rn ic e şte
p rin c ip iu l d e m o c ra ţie i fiscale,
care g u v e rn e le d in tr e c u t — şi
pe
m ai ales g u v e rn e le m anxste — l-a u
n eso co tit to td e a u n a .
îs I s to r ic ii” desuwrnwafi «Se
p r o p r ii ÎO!* p a r tiz a n i
Copleşiţi de categorica înfrângere
pe ca®e au ?nreg'strat-o în alegeri,
m eniştii şi brătienişt'i încearcă să o
ascundă, născocind tot felul de mo­
tive, unul inai neserios decât altul,
îndeosebi, „istorie'i“ ar vrea să a-
creditcze versiunea .-alegerilor Ue-
D ar evidenta faptelor îl dezice ea-
iegoriQ, Mai m ult c h ia r ; înşişi dele­
it@€€ş§ ţ£@ în onnoireci 3
vitate de serviciu în Ardealul da
Nord şi care au rămas în continuare'
de serviciu şi sub autorităţile ma-,
neputând să se plângă că i s’a făcut
vreo nem ulţum ire“. în c ă un e ş e c m a n is t
teren a dat posibilitatea de întâlnire a
artiştilor profesionişti cu elementele g r e f ă r ilo r sirâln i aure a» asisiat ghiare continuând să funcţioneze
până la retrocedarea acestui teri­
D eclaraţii asem ănătoare an d at Şî care se aflau
încercările manlştilor de a provoca sindicale. In acest fel se vor putea ri­
d. Gh. Gheorghiesei, delegat brătie- panică şi neîncredere şi de a împiedica
nist, şi ceilalţi asisteuţi dela secţia astfel participarea tuturor păturilor so­ dica noui şi noui elemente cu talent
în sânul organizaţiilor
la alegerile gin 19 NocmDrie toriu sau până în preajma acestei
date. li se va calcula ea vechime
XV-a din Roman. ciale Ia opera de reconstrucţie începută din nesecatul izvor al maselor populare. Dum inică 24 N oem brie a av u t loc Rescti (Radio-Jurnal), Col. G avrilov şj pentru încadrare şi timpul servit
Iată-i, dar, pe ..Istorici“ dezavuaţi de guvernul dr. Petru Groza, an eşuat I G. G. M.-ul va sprijini această muncă la A thénée P alace recepţia gazetari­ m aior Bulan (Graiul Nou). A urel Ba sub administraţia maghiară.
de proprii lo r parii* « n i complet şi au primit în ziua de 19 No- pentru ca arta să devină un bun al lor străini care au asistat la alege­ ran g a şi S, A lte m c u (RÜdio Rom â­ La fel intră în calculul de vechi­
ernbrie o replică usturătoare din partea poporului, rile din 19 Noembire, de către Comi­ nia Liberă), me pentru încadrare şi timpul ser­
Cu m u sc a p e c ă c iu lă corpului electoral. A mat vorbit d. Fluieraş rUn partea tetul de Conducere al Sindicatului Din partea M inisterului In fo rm aţii­ vit. sub administraţia maghiară de
Victoria zdrobitoare a R. P D. în ale­ echipelor de artişti profesionişti şi tov. Z iariştilor Profesionişti din Bucureşti. lor, d. George Ivaşcu. directorul rela­
O ficiosul răm ăşiţelor reacţionare şi geri demonstrează falimentul propagan­ Niţă în numele echipelor artistice mun­ Au p a r tic ip a t: Com itetul S indieatu. ţiilor culturale cu străinătatea. către funcţionarii cari au fost nu­
fasciste se plânge că fru n ta şii m a- dei antidemocratice şi în special an ti­ citoreşti. lui form at din Ion Pas, Nieolae Mo. miţi de autorităţile maghiare si caro
nişti „nu au d rep tu l să se sesizeze”. comuniste, a maniştilor. Ea arată în a- raru , G eorge M ace v es eu G heorghe D irecţia Presei a fost reprezentată după retrocedarea ArdealuJui de
Cu alte cu vin te d. M aniu, n ’ar avea celaş timp încrederea deplină a maréi C u v â n tu l tow. I o s if Dinu, G heorghe Z aharia. O ctav Live- prin : G rigorc Preoteasa, director G. Nord au fost numiţi din nou de
dreptul să nege că este siăpăm tor a majorităţi a poporului român în telurile C h iş in e v s c h i zeanu. C. P etrescu.C . F. K.. Paul Teo- Spina, director-adjunct, C ristina L n. Statul Român, dacă îndeplinesc
8 m in e de aur, d -n ii Ionel Pop şi propuse în Piatforma.Program şi în bo- c!or eseu, T raian ŞeîmaTu D. Lesnea. ca, Paul Donici C onstanţa Ni col eseu.
M ihai Popovici n ’ar avea dreptul să tărîrea de a înfăptui până la capăt acest In numele deputaţilor aleşi pe lista I. Felea, Ştefan TUa. toate condiţiunile cerute de art. 9
pretindă că n’au colaborat cu grofii plan de muneă B. P. D. în Capitală cât şi aî C. C. al C ristina Mores. din Statut.
Din p a rte a gazetarilor din Capitală
revizionişti în rentabile consilii de Pentru întâia oară In istoria tării un P.C.R. tov. IOSIF CHIŞINEVSCHI, au lu a t p a rte : d. X. Boss, (Jurnalul), D intre gazetarii străini, rem arcăm Dispozitiunile art. 122 din Statut
adm inistraţie, d -n ii A urel Dobrescu guvern reuşit în alegeri nu-şi aruncă după ce a arătat cum au trăit în tre­ tov. X. Chişinevschi, Xj . Răutu Sorin pe d-nii : se referă la funcţionarii cari au fost
şi Ionel L upeseu nit o r fi liberi să programul la coş ci, dimpotrivă, păşeşte cut artiştii, îndurând foame şi mizerie, Toma şi Silviu B rucan (Scânteia) d-nii Al, Lubo, corespondentul A genţiei înlăturaţi din serviciu de către re­
conteste acuzaţiile de asasinat ce li cu mai multă energie la înfăptuirea Iui, subliniază că azi, cu toate greutăţile T udor A ndreescu (Universul) Mihail
aşa cum a afirm at tov. GH GHEOR-
se aduc, d. Boilâ n’ar putea afirma GHÍU-DEJ, Secretarul general al P. C. economice, regimul democratic a găsit H urtig (Timpul). M. L ibros (Argus), Tass şi preşedintele asociaţiei cores, gimul Hortist, chiar sub forma pen­
că a sprijin it pe legionari şi anto- R.: „acei care au alcătuit platfom a-pro- posibilităţi ca arta şi cultura să fie Al, Steleseu (Fapta), Nicolae Bellu, pondenţei presei străin e, A. Langas sionării forţate, în tot intervalul de'
nescieni, etc. etc. timp dela 1940 şi până la încetarea '
gram şi şi-au luat. înaintea ţării angaja­ puse ia loc de cinste, a mobilizat cle­ Cost'n M urgescu, F îorica Şelm aru şi Sezen, secretar general, Raym ond A u.
V edeţi dvs.: deaceea n u au răspuns mentul de a o înfăptui, şi-l vor respecta mentele talentate pentru a fi puse în Tini B um itrescu (R. Liberă) tovii. I. dlbert. din p artea presei franceze, Gh. funcţionarii autorităţilor maghiare,1
fruntaşii m anişti la acuzaţiile noa­ cu toată h o tă rîre a1. . slujba poporului, fn continuare tov. R. Şoni’iz. M rcea Florentin, I. Şer- iar nu numai la cei ce au fost înlă­
Paunceff, ataşat de presă al legaţiei turaţi din serviciu în anul 1940.
Chişinevschi a scos în evidenţă că a- heanu (Libertatea), d. Dinu H crvian,
eeste echipe artistice n’au fost numai (Fr. Plugarilor), Mişa l.evin (Poporul), bulgare, Bocirarov, şeful de presă ai Art. 123 din Statut nu este de a-
Ş U R I P O L IT IC E echipe de propagandă ci în multe fo­ H. M ănescu. (D reptatea Nouă) AI. Vi. am basadei sovietice John Bennet. şe­ plicare restrictivă. Timpul servit tn
curi ele au desţelenit calea pentru a şan (Era Nouă), Camii R ug (Semna­ ful de presă a! m isiunii britanice, B it. afară de serviciile publice în pro­
putea pătrunde echipele de lăm urire lul), I. Lespezeanu (Cot dianul), M. F. men» din p artea m isiunii am ericane
fesiunea sau meseria pe care sa­
politică ale B. P. D. şi în aceiaş timp Econcmu şi I Cincu (Finanţe şi in ­ G elbort, din p artea p rese’ polone,
C o n fo rm h o tă r îr ii C om isiei C en­ ■viei, Fm Ghilezan, A. Schileru, V. au desvoltat gustul pentru artă al lariatul a îndeplinit-o sau o înde­
dustrie), XI, D eleann şi G r. S'îvian
tr a le E le c to ra le , azi au Ioc a le g e ri ] Serdici. N. Z ahe şi Constantinescu, poporului. ACESTE ECHIPE CONSTI­ Francois Cohen, dela ..L’H um antté" plineşte în administraţie, nu s« in­
însoţită de d. V. Veniamin, secretar (Ultima Oră). C. Borănescu Lahovari
în Com una IZ V O A R E L E , ju d .
general adjunct al P N. Ţ .-M aniu TUIE SÂMBURELE UNEI MARI MIŞ- (Naţiunea). X. K„ P etea şi V. G. B â r. precum şi d. m aior Levy din partea terpretează în sensul unei identi­
D âm b o v iţa. D elegaţia a fost p rim ită de tov. CAR1 CULTURALE PENTRU RIDICA­ că (Drapelul) Popescu-Puţurî (Viaţa Comisiei aliate de control. tăţi absolute. Această apreciere pre­
S e ştie că în a c ea stă co m u n ă o Teohari Georgescu eri Ia orele 13. REA NIVELULUI CULTURAL POPU- Sindicală). I. A rdeleanu şi P aul Geor- Deasem enei s’a remarcat, prezenţa cum şi recunoaşterea proporţiei
b a n d ă de h u lig a n i co n d u să d e fai­ * poetului francez de origină rom ână. timpului până la 2/3 sunt lăsate la,
m o su l b ă tă u ş C e za r S p in e a n u a a- Tov. EM. BODNÁR A3, secretarul ge­ latitudinea şefului administraţiei,
T ristan Tzara.
ta c a t se c ţia d e v o ta re , d â n d foc neral al Preşedinţiei Consiliului, care pe baza avizului Comisiunîi de pro­
u rn e i.
*
D. dr. PETRU GROZA, Preşedin­
tele Consiliului, a primit eri în au­
se află plecat, în Bucovina, va reveni in
cursul zilei de azi în Capitală.
*
Cei 29 deputaţi ai Uniunii Populare
e a m c iitie © Cu acest prilej, au vorbit tov. Ion
Pas. preşedintele Sindicatului Ziariş­ puneri
tilor Profesionişti şi tov. N. M oraru, Directorul de contabilitate mt
S ecretarul general al Sindicatului» face parte do drept din comisiunea
m ulţum ind confraţilor străini p entru de încadrare.
dienţă pe d-nii: Gr. Geamănu, se­ Maghiare au fost convocaţi pentru Sâm­ COLECTĂRILE DE IN ŞI CANEPA J dat o decizie, prin care se stabileşte aten ţia cu care n e .a u onorat şţ ru-
P e n tru îm plinirea nevoilor secto- > „ . . .
cretar general la Interne, C. Agiu, bătă 2 ' Noembrie a. c. la C’uj la o con­ rului industrial şi celui tehnic, în a- că p reţu l trav erselo r de stejar, fag gându-i ca, întorşi în ţările respective, C u m u lu l d e fu n c ţiu n i
vxce-preşedintele Frontului Pluga­ ferinţă preliminară, având de scop să nul acesta se va da o deosebită a ten ­ şi ulm va fi fix a t în viitor de către să inform eze popoarele lor de rea li­ In ceeace priveşte funcţionarii
rilor, pr. Liviu Stan, secretar ge­ traseze liniile principale ale activităţii ţie colectării inului şi cânepei. tăţile din ţa ra noastră, de voinţa fer­
producătorii respectivi pe baza re ­ m ă pe care poporul rom ân şi-a ară- cari cumulează, în mod legal două
neral la Culte şi col- Egizzio Ma- ce vor desfăşura in noul parlament. Subsecretariatul A provizionării a gistrului de calculaţie, prevăzut de ta t.o de a-şj fău ri o viaţă mai bună, FuncUunî. în vederea încadrări? lor
ssini, directorul Operei Române. La convorbirile ce vor avea loc cu luat m ăsuri ca să activeze colecta­ legea N r 349/945. în clasa de salarizare, pentru una
în tr’o ţa ră liberă şi dem ocrată.
* această ocazie se va desemna câte un rea acestor m aterii prim e te x tile şi 1 MILIARD PENTRU UZINA ELEC­ din funcţiuni li-se recunoaşte întreg
Tov. T eoharţ Georgescu. m inistrul deputat maghiar şi pentru judeţele, în acest sens va apare în curând o
TRICA DIN TIMIŞOARA. — în tre­ timpul servit în câmpul muncii, po*>
prim ească în aud ien ţă o delegaţie de FONDURILE CASEI DE ASIGURA­ prinderile Electromecanice din Timi Mari Importuri de căr­ trivit dispprfiun'lor Statutului, iar
RE A AVOCAŢILOR. — Consiliul Ca­
deputaţi PN Ţ-M anlu com pusă d :n măr suficient de a alege un reprezen­ sei Centrale de Asigurări a Avocaţilor şoara au fost attntixate să contracteze
pentru cealaltă funcţiune li se re­
d - n ii: PoHztuM lcşuneşti. Victor Popo- tant al ei în parlament. a desbătut în tr’o recentă şedinţă situa­ la CAFA un împrumut de I miliard Iei, buni din Polonia cunoaşte numai timnul efectiv ser­
ţia fondurilor instituţiei, care se ridi_ vit în această funcţiune. v
că la peste 5 miliarde lei pentru procurarea combustibilului şl a în cazul când încetează cumulul
S’a hotărît să se rezerve o cotă de 1 materialelor necesare pentru asigura­ A co rd u l c o m e r c ia l
rom âne^ ftolcm ez de funcţiuni, la încadrarea în clasa
REUNIUNEA ZIARIŞTILOR miliard lei pentru nevoile curente
(pensii plăţi etc ), urmând ea testul de
4 miliarde !?; să fie folosit pentru a-
rea bunei funcţionări a uzinei electrice
In „Monitorul Oficial” de ieri s
chiziţionarea unui mare imobil de ra­ apărut o decizie a Subsecretariatului
port din Capitală.
v a f i p r e lu n g it de salarizare se socoteşte întreg
timnul servit în câmpul m uncii,
D irecţia acordurilor din Comis* conform Statutului, în afară de tim­
rialul Com erţului E xterior a prim it pul care se suprapune.
CEH O SLO VA CI LA A. I?. €. I .
COLECTARFA SEMINŢELOR DE
BUMBAC. — l a Subsecretariatul
Aprovizionării, prin
A- obligaţiile producătorilor de
provizionării se lucrează Ia o decizie ee din mătase artificială.
care se stabilesc
eri din p artea ataşatu lu i Comercial
ţesături ia Varşovia o com unicare telegrafică,
T im p u l s e r v ii în c â m p u l
Ziîeîe trecute a avut, loc o în­ reprezentat „Uniunea Patrioţilor Ce­ va apare peste câteva zile, prin oare se prin ca-re se an u n ţă că a reînceput m u n c ii
tâlnire amicală organizată de ARCEIi hoslovaci din România'' iar din pariea prevede o nonă reglementare a colec­ IMPORT DE GLICERINA. — Din in­ ex p ed ’w ea cărbunilor, respectiv a R e c u n o a şte re a tim p u lu i ««evit
în cinstea ziariştilor cehoslovaci. sosi­ .coloniei Cehoslovacilor din România“ tării seminţelor de humtiac. formaţiile pe care le deţinem, la Rus cocsului şi huilei, în baza acordulu' in câm pul m uncii, con fo rm a rt, 123
ţi tn Capitală, cu ocazia alegerilor par­ a participat ă Rieha. Din partea Con­ «rae-eiai existent.
lamentare
Pentru înlesnirea operaţiunilor se ciuk a sosit o im portantă cantitate dc P r im e le e a tiiifâ ţi, d e ren 950@ Hn S ta tu i, s e fa c e num ai In cazul
federaţiei Generale a Muncii a fost d. pare eă Oficiul Bumbacului, Inului şi glicerina cu destinaţia România. fon« c ă r b u n i s e ş i «flit u c l v r l m e n ­ când a c e s t tim p nu coincide eu
Au participat d-nii lan Vanek Ticu, iar din partea tin eretu lu i d. Cânepe! <08!C) va fi însărcinat eu co­ »el s e rv it In lF o in s titu ţie publică.
Friess şt F Fahner delegaţii ziarelor ÎNCURAJAREA IMPORTULUI DE! t e itt d r u m s p r e ( i tr ă .
cehoslovace: din partea ARCEH-ului. ing. Martin Kicz.ales lectarea, In tocul OFAUL ului, care le
D atorită acestor ir-’'-•f.»rl indus­
Tim pul s e rv it la şcolile partion»
MOTOCICLETE. — Pentru a se în­ fare se « e c o te şto în câm pul mufl*
d-nii : preşedinte N D Cocea, vie? pre­ După ee s’au discutat, diferite ches­ coieeta până acum. triile m etalurgie« şi chhnlce vor pu aii p a rtic u la re .
Dară datele oficiale existente, pro curaja aducerea în tară a unui număr *»•» irt*-»--rfî„a e e t'v * te * .
şedinte ing F Pion şt secretar general tiuni care privesc organizarea legături
dt’X'ia de srm inţe de bumbac în anul cât mai mare de motor »fiaté, s’a dat flw n d u l ro*vei'r.ií»l eu P o lo n ia
Maximilian Kiczoles Din partea Mi­ lor cu privire la schimbul de munci- acesta este de aproximativ 4 milioane
nisterului Informaţiilor, d. Popovici iar 'ori studentă şi materia 1 de inferm -re kg Seminţele de bumbac vor fi folosite
din partea Agenţiei Telegrafice Ceho­ d-nii N. D Cocea şi Jan Vanek au la fabricarea unsori'or consistente.
decret lege prin rare importuri*« r r ş e x v ir ă I» firseis an u lu i, v a fi
de motociclete sunt scutite de toate ta ­ ■meîvngit, d u r ă cum s u s îe m in fe r
R ăspândiţi
m a il, po în c ă tr e i luni.
slovace, d redactor Kochlik
D-nii inginer Pasek şi dr. Singer au slovacă, __J
toastat pentru prietenia româno-ceho­ ® PREŢUI. TRAVERSELOR. - xele de import, cu excepţia taxei va
H Com isariatul G eneral al Preţurilor a nţale propriu-zise.
In cu rau ) c c e s fo r tr e i Ioni
v o r im p o rta 49.000 tono cărbuni.
ae »SCÂNTEIA»
r

CA t i T E ! A"
isanstSBeSSjifm Jóm 58 B S Ü .....niJ '

In alegerile pentru Consiliul Republicii

M n mtt irnpeiiraliate Icomitetul Nr.
a l
1

COMUNIŞTII FRANCEZI
i n a l t e f i r i i i s c o í a f i !■ i ^ c V T * AU OBŢINUI 0 NOUA VICTORIE
Stăruind în refuzul de a adera la principiul unităţii muncitoreşti, sod a*
V. M. Kolotov precizează punctul de vedere sovietic liştii au suferit un nou eşec
NEW YORK a5 (AGEItPitES). A genţia TASS tran sm ite discursull lui V. M. Molotov ţin u t la 22 N oem brie mentul de faţă tratatele de pace. Este
la şedinţa C om itetului No. 1 al Adu năxii G e n e ra le : deasemeni arătat în mod desluşit. în P A R IS, 95. (R adar). — D upă a l e g e r i l e p e n t r u A d u n a r e a N a ţ i o n u l ă d i n IO N o e m b r i e , e r i a u a w r $
aceste tratate de pace, că după în- t o c t n t o a t ă F r a n ţ a st i n c o l o n i i a l e g e r i p e n t r u C o n s i l i u l R e p u b l i c ii. P o p o r u l f r a n c e z a ; a l e s d e l e g t p
M. M olotov a în cep u t prin a arăta n u Va treb u i să adm item nici-o ac- scopul de p resiu n e a s u p ra a fa c e ­ cheerea lor, trupele aliate vor trebui f ii ( m a r i e l e c t o r i ) c a r i l a r â n d u l lo r v o r a le g e 9 0 0 m e m b r i a i C o n s iliu lu i R e p u b lic ii. C e ila lţi 1 I S m e n i.
că propunerea g uvernului sovietic, ţiune vreunei ţări, car© să aducă rilo r in tern e ale tă rii ci e s te in evacuate depe teritoriile fostelor state bri su n t a le ş i d e A d u n a re a N aţio nală şi d e te r ito r iile f r a n c e z e d e p e s te m a re .
propunere ca prevede că N aţiunile vreo ştirb ire „independenţei politice' tre b u in ta tă $1 ca o a m e n in ţa re a Inamice în termenul fixat Numai tra ­ In I a n u a r ie , C o n siliu l R e p tib licii î m p r e u n ă c u A d u n a r e a N a ţio n a lă v o r a l e g e p e n o u l p r e ş e d i n t ă
U nite trebuesc să dea in form aţii p ri­ altei ţări. In unele cazuri s’a d at o s u p ra vecinilor. tatul de pace cu Germania şi Japonia al R ep u b lic ii fr a n c e ze .
vitoare la trupele lor, dacă acestea im portanţă excesivă chiar, răm ânerii nu sunt încă abordate, tratate, cere
se găsesc în afara ţării, fi m ai ales unor tru p e ailiaie p e te r ít oriile altor A T IT U D IN E A D E L E G A ­ după cum ştiţi au multe chestiuni su­ P A R I S , 25 (R ador). — Lumá, la L is te le s o c ia lis te (SF IO ) şi g r u ­ P A R IS 25 (Radorfy. —
dacă ele se găsesc pe teritoriul uneia naţiu n i u n ite : astfel când trupele so­ Ţ IE I S O V IE T IC E F A Ţ A ficient de importante. Dar şi aci lu ­
o ra 7 şi 30, m in is te r u l d e in te r n e a p ă rile în r u d ite 2.963.300 v o tu r i, a*
sau alteia dintre N aţiunile Unite, se vietice au treb u it să răm ân ă câteva D E COM PLECT A B IL E
crurile nu răm ân pe loc. R e z u lta te le d e f in it iv e a le
In ce priveşte tratatele de pace cu d a t p u b lic ită ţii s ta tis tic a u r m ă ­ d ică 16,7 la su tă .
referă In prim u l rând la m arile p u ­ A M E R IC A N E Italia, Bulgaria, România, Ungaria şl toare:
a le g e r ilo r p e n tr u Const*
teri. M A R IL E P U TE R I A R TRE B U I Finlanda, acestea prevăd evacuarea tu ­ U n iu n e a s tâ n g e i (so c ia lişti, r a d i­ Hui R e p u b lic ii s u n t un*
SA CO NSID ERE P R E Z E N T A R E A Luând cuvântul în faţa Adunării Ge­ „ V o tu r ile o b ţin u te d e d ife r ite le ca li sa u gruipări în r u d ite ) 126.297
nerale, d. Austin a declamat că Statele turor trupelor aliate din aceste ţări în
p a r tid e p en tr u 89 d e d ep a rta m e n te m ă t o a ie le :
A C E STO R IN F O R M A Ţ II CA O O- Unite nu se vo<r opune la examinarea termen de 90 rile dela intrarea în vi- v o tu r i, ad ică 0.7 la su tă .
BL IG A Ţ IE CE LE IN C U M BA IN aoesţpi chestiuni în Adunarea Gene­ gocure Astfel .există o deplină claritate^ în
m e tr o p o lita n e , e x c lu s iv C orsica:
C o n cen tra rea s tâ n g e i r e p u b lica n e P A R T [S U L C O M U NIST
FAŢA ALTO R STATE ŞI IN rală. In acelaş +imp el a propus să se în s c r iş i: 24.867.973 a le g ă to r i.
l A Ţ A M IC IL O R S T A T E ÎND EO ­ extindă chestiunea si a adus două noul ce priveşte trupele allot© depe terito­ V o ta n ţi: 18.022.223, ad ică 72,4 la
şi p a r tid u l ra d ica l s o c ia lis t 1.459.450 24.7&Í E L E C T O R I,
SEBI. propuneri .ln primul rând d. Austin a riile fostelor 6tate inamice Totuşi, gu­ su tă .
v o tu r i, ad ică 8,2 la su tă .
M işc a r e a R e p u M ic a n ă
R ăzboiul a luat sfâ rşit dar trupele propus ce informaţiile privitoare la vernul sovietic n’a protestat împotriva U n iu n e a g a u llis tă 346.066 v o tu r i,
aliate continuă să răm ână pe te rito ­ trupele Naţiunilor Unite să fie date pi opunerii d-lui Austin, găsind cu cale V o tu r i e x p r i m a t e : 17.718.858, a -
ad ică 1,9 la su tă .
P o p u la r ă 24.751 m a r i e*
nu numai ln ce priveşte teritoriile al­ că prezentarea de informaţiuni preci­ dlică 71.2 la su tă .
riile altor N aţiuni Unite. E ste abso­ tor naţiuni unite, dar deasemeni şi în se, in această chestiune, prezintă un L IS T E L E C O M U N IS T E Ş I A L E C o a liţia M R P ., p a r tid u l r e p u b li­ le c t o r i.
lu t lim pede că trecerea dela starea ce priveşte fostele state inamice. In al oarecare interes pentru Naţiunile U- U N IU N II R E P U B L IC A N IL O R D IN can a l lib e r tă ţii, m o d e r a ţi, d iv er se A c e s te d o u ă p a r tid «
de război la cea de pace a distrus doilea rând d-sa a propus să se dea nite. g ru p ă ri şi e v e n tu a l r a d ic a l-so c ia liş­
vechile m o tiv e şi raţiuni ale acestei inform aţii asupra trupelor Naţiunilor D Connaly o pretins că trupele ame­ R E Z IS T E N Ţ A : 5.138.450 V O T U R I, su n t urm a la m a r e d is­
răm âneri. E ste evid en t că p e n tru a- Unite oe se găsesc tn patrie. ricane se găsesc în Austria cu consim- A D IC A 29 la su tă . tii 1.358.080 v o tu r i, ad ică 7,7 la
Delegaţia sovietică a dat un răspuns î ămăntv.l guvernului austriac. In rea­ su tă .
ta n ţă d e c e . ~ ite g r u p ă r i
ceasta su n t alte raţiuni. T otuşi noi M işca rea R ep u b lic a n ă P o p u la r ă
nu ştim nim ic precis asupra acestui pozitiv acestor chestiuni deşi acest răs­ litate însă aliaţii n’au cerut tn această P a r tid u l re p u b lica n a l lib e r tă ţii p o lit ic e c a r e a u p â rtiei*
subiect. O rganizaţia N aţiunilor U nite puns nu coincide in întregim e cu pro­ privinţă avizul guvernului austriac. şi g r u p ă r ile în r u d ite , 4.614.207 v o ­
p a t la a le g e r i.
punerile guvernului Statelor Unite. Senatorul Connolly a făcut încă o tu r i, a d ică 26 la su tă . 264.869 v o tu r i, ad ică 1,5 la su tă .
trebue să fie inform ată asupra aces­ Să lulăm eh esti urnita trupelor aliate observaţie privitoare la situaţia din
tei chestiuni care atinge aspectele
foarte im portante ale relaţiilor d in ­
depe teritoriile fostelor state inamice. interiorul fostelor
Această chestiune este suficient de d a ­ Punctul principal al
teritorii inamice,
cuvântării sale Partidul Oomuuist rămâne primul partid din Franţa
tre state. ră fără alte date suplimentare. Staţio­ era: dacă se susţine că prezenţa tru­
narea trupelor aliate pe teritoriile fos­ pelor aliate în statele prietene are ca Nimeni nu va m al p u te a co n te­
Principiile O.N.U.ulul să telor ţări inamice este prevăzută în rezultat intervenţia în afacerile interne
PARIS, 23. (R ador). — „P oporal
fra n c e z a c o n firm a t s tră lu c it v er­
PARTIDELOR, POPORUL FRANCEZ
ŞI-A MANIFESTAT VOINŢA DE A s ta v o i n ţ a poporului su v eran ,
Clauzele acordului de armistiţiu. Gu­ ale acestor ţări, atunci armatele care
I fie puse în practică vernul sovietic n’a văzut raţiunea de staţionează tn statele foste inamice, dictul său dela 10 N oem brie şl a VEDEA APLICANDU-SE PROGRA­
MUL DEMOCRAŢIEI POLITICE,
CARE A MENŢINUT PARTIDUL
COMUNIST IN FRUNTEA TUTU­
ln p rim u l capitol al sta tu tu lu i, a pune această chestiune paralel cu a- influenţează afacerile interne fi în po­ d e s ă v â rş it v ic to ria so d em o crati­
ceia a staţionării trupelor aliate pe litica acestor state. c ă “, — a d e c la ra t unul re p re z e n ­ ECONOMICE Şl SOCIALE. El s'a ROR PARTIDELOR, de a v ed ea
care vorbeşte despre scopurile In această privinţă, d, Connally are p ro n u n ţa t p e n tru a s ig u ra re a s e ­ fo rm ân d u -se in F ra n ţa un guvern
)i p rincipiile O rganizaţiei N a­ teritoriile altor Naţiunii Unite, Clauzele ta n t al Agenţiei FRANCE PRESSE
săptăm âni m a; m u lt pe te rito rial I ra ­ acordurilor de arm istiţiu cu fiecare absolută dreptate. Totuşi trupele aliate Florim ond Bonte, m em bru In Co­ c u rită ţii fra n c e ze in tr'o pace de­ d e Uniune d em o cratică, PREZIDAT
ţiunilor U nite, citim că toţi dintre statele învinse, sunt semnate de stau tn teritoriile fostelor state ina­ m itetul C entral al P a rtid u lu i Co­ m o c ra tic ă şl d u rab ilă, în te m e ia tă DE REPREZENTANTUL CEL MAI
tnem bri O rganizaţiei N aţiunilor nului faptul acesta a p rileju it u n su ­ mai mulţi aliaţi şi nu de unul singur, mice tocmai tn scopul de a controla pe c o la b o ra re a am icală cu An­ CALIFICAT AL CELUI MAI IM­
m unist. B onte a ad ă u g a t:
U nite treb u e să se abţină, în r e ­ biect de discuţie în tim pul a n u m e­ pe de altă parte ele au fost aduse la situaţia internă din aceste state tn tim ­ .AŞEZAND PARTIDUL COMU­ glia, S ta te le Unite şl Uniunea So­ PORTANT PARTID DIN ADUNA­
laţiile lo r intern aţio n ale, dela roase şedinţe ale Consiliului de Secu­ cunoştinţa generală şi deasemeni toată pul unei perioade definite. NIST IN FRUNTEA TUTUROR vietelor. REA NAŢIONALA".
am en in ţare sau dela în tre b u in ­ ritate. lumea este informată despre motivele Este totuş just ca măsurile pe care
ţa re a fo rţei îm potriva in te g rită ­ Şi în acest caz U niunea Sovietică ipenflru oare trupele aliottş se găsesc le socotim necesar© faţă de fostele state =H=
ţii te rito riale sau independenţei pe teritoriile fostelor stete inamice. inamice să le aplicăm si ţărilor apar­
nu s*a lă sa t p rea m u lt aşteptată. — Mai mult, aliaţii elaborează în mo­ ţinând Naţiunilor Unite?
politice a v reu n u i stat, sau în
orice a lt chip incom patibil cu E vacuarea u n ită ţilo r mffliitar© sovieti­
co depe te rito riu l iran ian a fost te r­ Problema organizării forţelor armate
PRÍMÜL MINISTRU AL REPUBLICE! BULGARE
ţe lu rile N aţiunilor Unite. S un­
m inată în mod precis în in terv alu l de
te m cu to ţii credincioşi acestor ale Q.N U.-ulul
Oft. D M f r o v COMPOZIŢIA SI CARACTERUL
prin cip ii şi TREBUE SA NE ÎN ­ tim p a ră ta t de guvernul soV’e/tic.
G R IJIM CA ELE SA NU RA - T rebue să adăugăm că este im posi­ DACA CONSILIUL DE SECURI.
MANA NUM AI P E HÂRTIE Acum aş vrea să mă întorc din nou
bil să se aplice o m ă su ră în unele
Ia o chestiune ridicată a id de un nu­ TÄTE ŞI COMITETUL SAU DE STAT
CI SA F IE APLICATE IN cazuri şi altă m ăsu ră în altele. T re­
măr de delegaţi. Delegaţia sovietică a MAJOR NU CUNOAŞTE SITUAŢIA
PRACTICA. ime aplicată o m ăsu ră în to ate caru-
fost întrebată despre scopurile el ln ACTUALA PRIVITOARE LA ACESTE
. ’Conformându-ne acestor principii rile şi fa ţă de to ate statele.
tJ N E L E P U T E R I A U A P R O A P E IN T O A T E P A R -
I J T L E G L O B U L U I, R A Z E M I L IT A R E
prezentarea propunerii sale. Deoarece
această întrebare a fost repetată, voi
insista încă odată asupra cl.
Voi trebui să reamintesc încă odată,
că Consiliul de Securitate şi Comite­
TRUPE. CUM SE POATE ELABORA
PLANUL NECESAR PENTRU FOR­
ŢELE ARMATE ALE ONU? NUMAI
INFORMAŢIUNI COMPLECTE ASU­
PRA ACESTOR FORTE ARMATE NE
« f 8> r c , h q u iu i GUVERN BULGAR
tul său de stat major sunt obligaţi Pr,n VOR PERMITE SA ELABORAM UN
Suntem cu toţii informaţi despre ră­ statut să pregătească propunerile re ­ PLAN CORECT PENTRU ORGANI­ R e p a r tiz a r e a p o s tu r ilo r m in is t e r ia le n u s’a f ă c u t p e b a z a n u m ă r u lu i d e d e ­
mânerea trupelor britanice pe teritoriul baze militare, aeronautice şi navale feritoare la forţele armate care să ZAREA FORŢELOR ARMATE SU­
Din spusele reprezentantului statului
Greciei. Nimeni nu va putea să nege Panama reese cd baze americane exis­ stea la dispoziţia Consiliului de Secu­ BORDONATE CONSILIULUI DE SE­ p u ta ţi p e c a r e f ie c a r e p a r tid ti a r e în A d u n a r e a C o n s titu a n tă , c i d in p u n c ­
Cd prezenţa acestor tru-pe străine exer­ tă încă în Panama. ritate pentru menţinerea p ic ii in ter­ CURITATE ŞI DESTINATE SA MEN­ tu l d e v e d e r e a l c o n s o lid ă r ii F r o n tu lu i P a t r ie i şi a l a s ig u r ă r ii c a p a c ită ţii
cită^ o puternică presiune asupra si­ naţionale, după ©um stipuleacă a rti­ ŢINĂ PACEA ŞI SECURITATEA IN­ d e m u n c ă a g u v e r n u lu i
tuaţiei interne a Greciei, că daboirită Reprezentantul Braziliei a am intit e- colul 43 din statut. TERNAŢIONALA.
acestui fapt Grecia s’a transformat în xistenţa bazelor militare pe teritoriul SOFIA, 25 (Agerpres). — Agenţia te­ nisteriale s’a făcut NU PE BAZA NU­ partid stau mal presus decât interese!«
ţâra cea mai puţin liniştită din Euro­ brazilian unde se află exclusiv specia­ U.R.S.S-, Franţa şl China au prezentat date ofi­ patriei noastre. Deasemenea este clar
pa. Avem noi oare dreptul să ignorăm lişti americani. legrafică Bulgară transmite : MĂRULUI DE DEPUTAŢI PE CARE
0 cest fapt? FIECARE PARTID IL ARE IN ADU­ că deputaţii opoziţionişfi nu sunt încă
Chiar tn ultimul tim p am citit tn
Iată un alt exemplu: trupele Statelor presd informaţiuni privitoare la liti­ ciale asupra forţelor lor armate staţionând în Primul ministru al Bulgariei Gheoi-
NAREA CONSTITUANTA, Cl DIN copţi pentru o schimbare a politicei lor
ţiuite continuă să staţioneze pe terito­ giul dintre Statele Unite fi Islanda cu ghi Dimitrov a făcut următoarele de-
riul Chinei. Rămânerea trupelor a- privire la păstrarea botelor americane afară ţărilor lor PUNCT DE VEDERE AL CONSOLI­ de până acum. VA Fl NECESAR SA
v ricane agravează în mod vădit des- pe teritoriul Islan.dei. claraţiuni : DĂRII FRONTULUI PATRIEI Şl AL TREACA INCA UN ANUMIT TIMP
D in c e l e 5 m a r i p u t e r i , U n i u n e a Nu este greu totuşi, de a dovedi că a-
iâşurarrea situaţiei inţerne o Chinei, oeastă unire este inutilă. „Noul guvern după compunerea şi ca­ ASIGURĂRII CAPACITĂŢII DE MUN­ PANA CÂND El SE VOR LEPĂDĂ DE
adeentuiază sciziunea internă fi pune N’am citat decât câteva exemple pen­ S o v i e t i c ă , F r a n ţ a v i C h i n a a u p r e ­ Iivtr'edevăr dacă înţelegem deja că racterul său este un guvern al Frontu­ CA A GUVERNULUI. In compunerea POLITICA LOR, care îl împiedică de a
Republica Chineză într’o situaţie spe­ tru a ilustra importanţa chestiunii puse z e n t a t o d a r e d e s e a m ă o ficială
chestiunea staţionării trupelor aliate
cială în faţa lumii din afară. de guvernul sovietic. Aceste exemple a s u p r a t o r t e l o r l o r a r m a t e s t a ţ i o ­ pe teritoriile străine nu este o proble­ lui Patriei. EL ESTE COMPUS DIN guvernului intră 10 comunişti, 5 agra­ gândi şi de a activa ca adevăraţi bul­
Trebue să semnalez o altă Impor­ ar putea fi înm ulţite, n â n d i n a f a r a ţ ă r i l o r l o r . D in n e ­ mă simplă şl că ea necesită o discuţie REPREZENTANŢII TUTUROR PARTI­ rieni, 2 social democraţi, 2 din gari. Constituirea rapidă a noului gu­
tantă chestiune, aceia că unele puteri In unele cazu ri răm ânere© tr u ­ f e r i c i r e n o i n u am a u r i t n i m i c fii serioasă* problema reducerii generale DELOR DIN FRONTUL PATRIEI CU „Zveno” şi 1 independent. Conducă­ vern este o mărturie pentru unitatea
au. aproape în toate părţile globului, p elo r s tră in e nu u rm ă re ş te num ai u o e a s t ă p r i v i n ţ ă d i n p a r t e a r e ­ a înarm ărilor este încă mai complexă. Frontului Patriei şi pentru rel«(ilwvHa
EXCEPŢIA PARTIDULUI RADICAL, torii opoziţiei continuă să ducă politica
p r e z e n t a n ţ i l o r S t a t e l o r U n ite s a u F-xaminarea primei şi celei de a doua
chestiuni 6© va resim ţi inevitabil în a- al cărui reprezentant, cu consimţămân­ lor. Ei nu au manifestat nici o dorinţă amicale care există între partidei«
a l M a rii B rita n ii. Fi nu n e -a u d a t
a s t f e l d e i n f o r m a ţ i u n i s o c o t i n d , e- ceastă discuţie comună. tul acestui partid, nu va fi tn actualul de colaborare în lucrările de construc­ Frontului Patriei. Personal eu văd în

DUPĂ ALEGERI v iă e n t că nu e ste n e c e s a r s ă v o r ­
b ea scă de a slfet de lucruri
f a f a r e p r e z e n t a n ţ i l o r O.N.U,
Guvernul Statelor Unite a propus ca
( C o n tin u a r e d in p a g . l- a ) facă focar de măcel, i-a resplna M ol­
dova, a cărei a ju to rare au oabotat-o
pe lângă iinformaţflunile asupra forţe­
lor armate ale Naţiunilor Unite sta­
tea de voturi acordată de corpul e- pe to ate căile. ţionând In teritoriile foste Inamice, să
fie prezentate şi informaţiuni asupra
lectoral dem ocraţiei n u e ra a tâ t de ..Necunoscutele" de care vorbeam trupelor staţionând In patrie. G uver­
compactă, dacă , istoricii” ar fl reu - s’au transform at în una singură, ne­
nul sovietic nu se opune acestei pro­
fU să am ăgească n u cele câteva ja l­ cunoscută doar p eu tru e i : SUFLE­ puneri. Credem cu toate acestea că a-
nice procente de alegători, ci o bună TUL POPO RU LUI NOSTRU. ceastă chestiune trebuie discutată a-
parte din poporul rom ân ? M uncitorii în tre e i ; b ărb a ţii şl fe­ tu n d când ne vom ooupa de problema
reducerii generale a înarmărilor.
Şi trebue să spunem că dom niile lor, meile ; poporul şii a r m a ta ; m uncito­
«aşi patronii lor din a fa ra graniţelor rim ea şi ţă ră n im e a ; poporul rom ân Am asoultat erl o nouă propunere.
Delegatul britanic a propus unirea ce­
ţării, contau ta re m u lt pe asta. Soco­ şi n aţionalităţile conlocuitoare, s ’au lor două chestiuni, ac©ea a trupelor
teau — socoteală negustorească — arătat, aşa cum îl ştiam n o i : UNIŢI, Naţiunilor Unite din teritoriile străine
cum că problem a alegerilor avea câ­ creând în mod conştient, p rin însăşi
teva m ari n ec u n o sc u te : votul fem ei­ această unitate, prem izele b iru itii
lor, al m ilitarilor, atitu d in ea m osselor I greutăţilor economice p rin m uncă
populare şi îndeosebi a celor ţă r ă ­ constructivă.
neşti fa ţă de g reu tăţile economice, Şi această îm p re ju ra re fericită se
m odul cum vor reacţiona m assele a r ­ reflectă şi în P arlam ent, în acest
şi aceea a reducerii generale a în ar­
m ărilor care cuprinde deasemenea şl
chestiunea trupelor aflătoare Sn patrie.
C e le la lte s t a t e tr e b u e să p r o c e d e z e la f e l
Trebuie oare să interpretăm propu­ guvern. Preşedinţia Consiliului are pa­ ţie a tinerei noastre Republici sau a acest fapt o oondiţiune din cele mai fa­
nerea de a discuta în comum cele două tru vice-preşedinţi, câte unul din fie­ participării în guvernarea ţării. Este vorabile pentru o activitate rodnică în
(n chestiuni susmenţionate ca o hotărîre
de a nu cere Angliei, Statelor Unite, care partid. îm părţirea posturilor mi­ evident că pentru ei, considerentele de folosul poporului, ,
Uniunii Sovietice, Franţei şi celor­
lalte state, informaţiuni asupra trupelor
din teritoriie străine până la elabo­
Sindicatele bulgare sprijină guvernul Dimitrov
rarea definitivă a problemei reducerii
generale a înarmărilor? SOFIA, 25 (Kador). — A genţia ŞI MAI MARE ENERGIE CALEA garia, — încheie declaraţia, — prom*l
TASS tra n sm ite : noului guvern al Frontului P atriei să
Dacă acesta este cazul, atunci ne DE LUPTA TRASATA DE FRON­
vom găsi într’o situaţie delicată prin Com itetul C entral ai Sindicatului m uncească cu entuziasm to t m ai
TUL PA TR IEI ŞI CA VA APLICA m are şi « ţ clădească R epublica Popu­
luarea acestei hot&rîrî. Se va in!er- G eneral al M uncitorilor din B ulga­
preta această hotărîre. în sensul că noi ria a p ublicat o declaraţie, spunând ŞI MAI DÂRZ PROGRAM UL LUI. lară RuĂHgră în tr ’adevăr p uternică,
nu voim să prezentăm la ONU infor­ M uncitorii şl funcţionarii din B ul­ in d c p e a lp ltă şl prosperă.
că noul guvern TJRMAIUEŞTE CU
maţiuni asupra efectivelor noastre din
teritoriile străine.
S© v» crede In consecinţă, că noi
voim să menţinem trupele noastre pe
democraţiei în România
teritoriile celorlalte
cât de mult timp posibil.
Naţiuni Unite,

CUŢIILE CARE AU AVUT LOC, NOI

constitue unaport preţios
adus cauzei securităţii si
ETMÍE
Toată lumea va înţelege că acum
delene fa ţă de ag itaţia şovină şi rev i­ prim P arlam en t ieşit din voinţa ţă­ nimeni nu va indrăsni să refuze dca- TREBUIE SA SPUNEM CLAR : RE­
zionistă a m aniştilor şi a grofilor. dreptul furnizarea informaţiunildr 0 . CUNOAŞTEM NOI CA ACEASTA MOSCOVA, 25 (Radio). — Transmi­ fracţiune minusculă, iar în ceea ce pri­ Şi a stă z i In p ofida fa p te lo r,
rii şi alcătu it d upă chipul şi asem ă­ cerc u rile re a c lio n a re din An­
NU-ulul. Acest refuz ar pune fiecare PROPUNERE ESTE UTILA SAU I- tem articolul intitulat „Victoria Demo­ veşte partidul Iui Brătianu, se poate
De aceste „necunoscute” se legau narea ei. D acă alegerile au dovedit NUTILA? CEL MAI BUN LUCRU AR craţiei Româneşti“. spune că acest partid al moşierilor şi glia Şi S ta te le Units în c e a rc ă s ă
m ari sp eran ţe ale la g ăru lu i reacţio­ ţării că poate conta pe LIN IŞTEA ţară in tr’o situaţie care ar fi difleil
de explicat popoarelor. FI SA VORBIM PE ŞLEAU IN A- Alegerile au adus o înfrângere ruşi­ financiarilor, dispare de pe arena poli­ d isc re d ite z e aleg erile din Ro­
nar. Sensul acestor sp eran ţe n i l-au STABILITATEA ŞI U NITATEA de CEASTA CHESTUNE. CEI CARI NU noasă partidelor istorice, SPRIJINUL tică.
ară tat, g d -g o lu ţ, unele întâm plări care are nevoie, m ajo rităţile p arla­ IN ORICE CAZ, DACA CINEVA REACŢIUNEI, REPREZENTANTELE A legerile din R om ânia au şl o m ânia. D ar d u p ă cum au d o v ed it
DINTRE NOI AR VOI SA EVITE UN VOR SA PREZINTE INFORMAŢIUNI TRECUTULUI NEGRU, AGENTURA
foarte caracteristice petrecute în ziua m entare rezu ltate din ele oferă a tâ t RĂSPUNS PRECIS LA ACEASTA ÎN ­ ASUPRA TRUPELOR LOR DIN TE­ m are im p o rta n tă in tern aţio n ală. a c e ste alegeri, POPORUL ROMAN
alegerilor : num eroasele atac u ri în a r­ guvernului G roza cât şl poporului, TREBARE, CEI MAI MULTI DINTRE RITORIILE STRAINS, SA O SPUNĂ CAPITALULUI STRAIN. Până în ulti­ V ictoria Blocului D em ocrat a sp u l­ RESPINGE CU HOTARARE TOA­
m ate să v ârşite de ,,istorici” şi m ai a- garanţii solide de u n ita te şi de s ta ­ NOI IMI PARE, NU VOR CONSIMT! DEADREPTUL ŞI SA EXPLICE MO­ mul timp, aceste partide pretindeau că b e ra t p lan u rile c e rc u rilo r re a c ţio ­ TE UNELTIRILE REACTIUNII IN­
l «8 de man işti îm potriva autorităţilor, bilitate pe care alte ţări ni le pot in ­ LA ACEASTA. DUPĂ TOATE DIS­ TIVELE LOR. ocupă o poziţie dominantă în viata po­ n a re in tern aţio n ale, CARE ÎNCER­
litică a României. Maniu şi Brătianu a- CAU CU AJUTORUL AGENŢILOR TERNATIONALE.
localurilor de vot şi alegătorilor, rai­ vidia.
durile teroriste ale lu i C ezar S pi. Dacă în F ra n ţa F rontului Popular, Unanimitatea Marilor Puteri Interesează ţările 95 la sută
firmau demagogic că sunt susţinuţi de
din populaţia ţării. Alegerile
LOR, MANIU Şl BRATIAriU, SA RE­ T rium ful Blocului P a rtid e lo r De­
ÎNVIE IN ROMANIA VECHILE m o c ra te din R om ânia co n stitu ie
nearnu şi ale altora de soiul I u l ; ră- m ajorităţile p arla m en tare erau de
mici însă au demonstrat că ei nu se bucură
ORÂNDUIRI, SA PUNA DIN NOU UN APORT PREŢIOS ADUS CAU­
niTea şi uciderea u n o r oam eni care nu aşa n a tu ră încât, fă ră noul alegeri, de simpatii în masse. Naţioao 1-ţarâniştii
NERALA, T R E B U IE S A I N T A- vor fi reprezentaţi în parlament de o MANA PE BOGĂŢIILE ŢARII. ZEI PĂCII SI SECURITĂŢII.
făcuseră altceva decât să -şi exercite am pu tu t asista, în cursul a câţiva I n c e e a c e p r i v e ş t e M a rtie P u ­
REASCA C O N VIN G EREA M IC I­
cele m ai sfin te d rep tu ri cetăţeneşti. ani. la o ad ev ărată d en a tu rare a r e ­ teri, ele tr e b u ie s ă c o n s id e r e d e
L O R N A Ţ I U N I , CA A I C I S E A-
J>aoă ziua alegerilor n ’a fost dom ina­ gimului dem ocratic, în dau n a execu­ d a t o r i a lor, ca tn f a f a celo r­
CORDA ATEN ŢIA NECESARA
tă de spectrul sângelui şi al om oru­ tării program ului ex tern şl intern la lte n a ţiu n i, s ă d e a un r ă s p u n s
IN TE R E SE LO R IN D EPEN D EN ­
rilor, cl de acea atm osferă de bucurie pentru care votase poporul, la noi c la r in a c e a s tă p r iv in ţă . M a re ­
T E I S I L I B E R T A T U L O R 2V.4-
eoJemnă pe ca re am sim ţit-o cu toţii, surprizele de acest fel su n t excluse, le r o l ş i r ă s p u n d e r e a M a rilo r
T IO N ALE
m eritul n u este al p artid elo r ,,istori­ şi reacţiunea se vede d in capul locu­ P u te r i — m e m b r e ale O r g a n iza ­
D eleg a ţia s o v ie tic ă s p e r ă că
ce". oi al SLĂ B IC IU N II lor. M ai bine lui lipsită de asem enea atu-uri. F ro n ­ ţ ie i N a ţ i u n il o r U n ite, t r e b u i e s ă
te t a c ă s ă î n ţ e l e a g ă n e c e s i t a ­ n o i v o m o b ţ in e u n a n i m i t a t e a tn
zis : m eritul a fost al poporului, a că. tul Unic M uncitoresc, u n ita te a fo rţe ­
ru l înţelepciune, a făcu t ca „istoricii“ lor dem ocratice In cad ru l B. P. D., te a d e a d a un r ă s p u n s p o ziii)> rezo lva rea a c e ste i c h e stiu n i.
să se dovedească cu prilejul aleg eri­ legătura d in tre poporul ro m ân şl na- la a c e a s t ă propunere. Ţ ă rile A c ea stă rezo lva re treb u ie să
lor. a tâ t de slabi. , ţionalităţiiîe conlocuitoare, s u n t a tâ t m i c i s u n t c ti a t â t m a i m u l t i n ­
în tă re a sc ă a u to rita te a O.N.U.-
t e r e s a t e i n t r ’o a s t f e l de. u n a n i ­
Ijesfiin tân d politiceşte p artid u l b an ­ de adânc anco rate în masse, com po­
cherilor brătienişti refuzând grupării ziţia parlam en tu lu i însuşi este a tâ t
titel tete dreptul la existen ţa politică şi de sănătoasă, încât p u tem fi sig u ri
zădărnicind încercarea p artid u lu i m a . că în acest P arlam en t n u v o r domni
n ist de a redeveni u n puternic partid ca în trecut com binaţiile de culise, ci
0 nouă metodă de dezintegrare atomică
m i t a t e , EXAM IN AREA A C E S T E I
C H E ST IU N I IA ADUNAREA GE­
lui ş i s ă c o r e s p u n d ă i n t e r e s e l o r
p ă cii şi se c n rită fii g en era le.

N o iir c s ă r iln G recia descoperită de un savant sovietic

d e masse, poporul n ostru a ridicat un numai m unca — încordată, creato are — si
ea.
zăgaz de n etre cu t în calea to t mai
perseverent b ă tu tă de ,-istorici“ îns­ Poporul nostru are astăzi în frnn-
p re PREG ĂTIREA ŞI DEZLĂNŢUI­ te-i p rim ul G uvern şi prim ul P a rla ­
REA UNUI RĂ ZBO I CIVIL. m ent care, după un a tât de răsu n ă­
ATENA, 25. (R adar). - O rganele EAM a p ro te s ta t en ergic pe lângă
Cu to ate că m aniştii au strân s în tor succes electoral în loc să-şi a- LOMDFîA. 2 5 (R a d io ). — C o r e s p o n d e n t« ! d e la M rsco v n al A g e n ţie i U ni­
sig u ra n ţe i g re c e şti au a r e s ta t pe guvern îm p o triv a acestei d e p o r­
runce program ul la coş, îşi în d reap tă te d P r e s s tr a n s m it e c ă savaisîrctl s o v ie t ic , p r o f. JLUK BÉVSICI A D E S C O P E R IT
fnrui lor, după cum se vede a tâ t din d. Alcibiade Lulis, fru n ta ş al p a r ­ tări.
activitatea lor, cât Şi din rezultatul dim potrivă aten ţia sp re cele mai tidului rep u b lican radical, afilia t O M ETODA NOUA D E D E Z iN T E SSR A R E ATOM ICA.
Se ştie că d. Lulis este p re şe d in ­
alegerilor, m ai toate elem entele fas­ gre’c problem e — cele economice — la EAM, sub a c u z a iir de a fi o r­ tele unei o rg an izaţii de stân g a, Această^ ş tir e a t e s t a n u n ţa tă d e A c a d e m ia d e Ş t iin ţe S o v ie tic a deo-
ciste şi reacţionare, — aproape tre i­ şi lansează tă rii lozinca : g an izat p a rtiz a n i la Atena.
zeci de judeţe. în care ei avuseseră PRIN MUNCA ŞI UNIRE — SPRE © sandală în s ă 3 n u s fa d a i n ic i un a m ă n u n t c u p r iv ir e 1st novti d e s c o p e r ir e .
B. Lulis a fo st d e n o rtrt pe tim p d e sp re c a re se spune că se bucu­
citadele inexpugnabile, i-?.n respins ÎNDEPLINIREA PLATFORM EI-
da 8 luni pe insula stâ n c o a să Fo- ră de sp rijin u l d-nei R oosevelt, C o r e s p o n d e n ţii! »•■•aportează d e a s e m e n e a c ă m a i m u lţi g e o fiz ic ie n i
cu desăvârşire, j - a respins A rdealul PROGRAM, — ÎN A IN TE! legandros. ■ Iîm
FTup U
reu
KMnTSă«I cu d e la U n iv e r s it a te a din L e n in g r a d au r e u ş ii să s o n d e z e sc o a r ţa te r e s tr ă prrin
d. L.UIIS
CU U. Lulis aiîl
au TO
fo st a-
trădat de ei, şi din care ei sperau să S o r in T©ma Com itetul cen tral al o rg an izaţiei f resţ&fi şi 46 com unişti greci. m ij lo a c e e le c t r ic e p â n ă l a o a d â n c im e d e 3 0 km .
în t r e p r in d e r ile „ S C R IS U L L IB E R ”, S ir . B e lv e d e r e Nr. S, B u c u r e ş ti
 SERIA" ffl— ANUL X V ! - N r . 689 J o i 2 8 N o e m tir fe 1948
300 LEI 4 PAGINI IN PA G . II!
Problem ele e c o n o m i c e ,
T O A T E T A R I L E U N IŢ I-V A VICTORIA
î n centrul p r e o c u p ă r i l o r P R O ÍB T 4 B Z /
Director *
DEMOCRAŢIEI
MIRON C0NS1ANTINESCU
*h\ ^ toi nu 0e anunţaseră in«* bis»«.
rezumatele alegerilor generale
rtl exploatării măriilor zăcăm inte de
cărbuni, m etale, p etro l şl gaze n a ­
tu rale industrializării bogăţiilor n a ­
m K F O A N I»
Centrala
Tipografia
I-Ä0.20
*84.«
sărbătorită nu
parlam entare — şl presa în ­
treagă, reflectând gândul m ilioanelor
de oam eni cari şi-au m anifestat În­
turale, odată eu folosirea capacităţii
m axim e de producţie de b u n u ri de
consum-
Dunai
ABONAMENTE

PENTRU MUNCITORI, M IL I­
8-009 entuziasm i i
crederea in listele Blocului P a rtid e ­
lor Democrate, a pus întreb area fi­
rească ce stă pe buzele tu tu ro r : Ce
A lcătuit p e această bază,
Îm brăţişează şl d esv o ltarea agriculr
tu ril rom âneşti, p rin aplicarea teh-
p lan u l TARI. ŢABANI ŞI STUDENŢI
L unar I » 3.000
oraşele şi s* ale
va face acum guvernul p en tru soiu-
ţtonarea grelelor problem e economice?
Căci aceste problem e stau astăzi în
nicel m oderne şl a descoperirilor
ştiinţifice, p rin În tărirea gospodăriei
şi p ro p rie tă ţii ţărăn eşti.
Bedseţi» f< adm lnbtrsţl»
Strada Belvedere N». •
Con» la Ce« No, LS8Î
României
eetitra 5 preocupărilor tuturor, Inc«' Taxa poştală plătită 1« numerar
O asem enea politică economică de
pâmd dcla gospodinele nevoiaşe care
ansam blu, treb u ie coordonată cu eonf. aprob. Dir. O-le P- »> ” • Poporul întreg îşi ex­
*tan să num ere banul a cărui valoa­
politică a com erţului ex terio r care,
re e din ce în ce m ai m ică fa ţă de
p reţurile in urcare, p ân ă la cei ce au ţinând seam a de ten d in ţele d e aser­ primă Încrederea într’o
vire a le tru stu rilo r internaţionale,
găspundeirea conducerii treburilor pu-
servi te de agenţii Şi oam enii lo r de viaţă ma! bună.
b'riee- afaceri m anisto-brătienlşti, să asigure
Războlnl a lăsat o m oştenire grea. astfel de re ţe a com ercială cu
Cei doi ani consecutivi de secată au fel de condiţiuni Încât Interesele, in ­
agravat această moştenire- Efortul dependenţa şi su v e ra n ita tea n o astră
neînchipuit al m uncitorilor de a re ­ naţională să fie apărate.
pune în stare de funcţiune m arile în-
0 economie de 54.750 vagoane de lemşNţ Conferinţa deputaţilor 0. P, M, la Cluj
Dap n u num ai problem ele produc­
b'cţpirindcri şi căile de com unicaţii, de ţiei in d u striale şi agricole, cu leg ă­
a reface economia naţională, a ob­ turile lo r com erciale in te rn e şl ex ­
sau de 148.000 tone păcură é»
ţinut succese rem arcabile, d a r succe­ terne, sta u p e prim ul plan al actua­
se frâ n ate de sabotajul unora din lităţii. Ele fac p arte d in tr’un con­
m arii întrep rinzători reacţionari, de glom erat în care chestiunile de ordin
b ăn b ie şi societăţi© conduse sau stă ­ financiar, — p riv in d a tâ t finanţele
pânite de elem entele reacţionare m ai publice, cât şl cele p articu lare, — au
m ult sau m ai puţin ,„istorice”. o im p o rtan ţă esenţială. Căci p ro g ra ­
P! a t form a -p ro -
gpattt p r e v e d e
in t e n s if ic a r e a Capitala Deputaţii m aghiari «or colabora
e x p lo a tă r ii
N u poate fi vorba de progresul nici mul de refacere economică este strâ n s z ă c ă m in te lo r d e
ci iciiâK olc ic ifr i p ru iifS r cs
unui dom eniu de activitate naţională legat de în săn ăto şirea fin an ţelo r p u ­
şi socială, n u poate fi vorba de asi­ blice şi d e ech ilib rarea b u g etu lu i
gurarea bunei stări a indivizilor, dacă Statului. Cu o deosebită ascuţim e se
g a z e n a tu r a le
e a lim e n ta tă
nu se înfăpfcueşte m area operă de re ­ pune astăzi această c h e s tiu n e ; m ai
facere economică a ţării, în p rim ul ales este de stric tă actu alitate rezol­
rând prin MAKIKBA PRODUCŢIEI varea ei în d irecţia unei dem ocrati­
a tâ t în industrie cât şi In agricultură- zări rea le fiscale, cu p rin zân d refo r-
Şi In această d irecţ’e tirebuese con­ manea tem einică a actu alu lu i sistem
cu g a z m etan din A rd eal Stârnim democratic r o m
centrate toate forţele creatoare. E ste de impozite directe, im punerea rig u ­ Peste culmile Carpaţilor două conducte mari de
necesar m al m u lt ca oricând ca tot roasă a beneficiarilor de războiu, p ri­
ce este forţă productivă să fie mobi­ vilegiaţi în c ă şi astăzi, precum şi li­ gaze fac legătura între Transilvania şi Muntenia
— a declarat d. Korks Gyárfás, preşed nfale Uniunei Populare Maghiare —
lizat şi stim ulat p e n tru îndeplinirea chid area evazionism ului fiscal al m a­ R ezultatele aleg erilo r din 19 Noem- M eetingul, la care au p articip at
unui anum ’t program de ansam blu rilor oam eni de afaceri negre. brie au dat o lovitură grea p artid e­ peste 3000 de cetăţeni, s’a tra n sfo r­
bine închegat, care să îm brăţişeze Din noianul de problem e economice lor reacţio n are din ţara noastră. m at în tr’o viguroasă m anifestaţie
toate sectoarele economico-finánc'are, şi financiare, se disting câtev a cari Multe planuri şi multe urzeli ticăloase p e n tru guvernul Groza, p e n tru victo­
cu o conducere consecventă şi hotă­ form ează un p u n ct de plecare p en tru s'au prăbuşit. Legenda popularităţii ria dem ocraţiei rom âne şl m aghiare
râtă. capabilă să atingă obiectivele asig u rarea cursului dem ocratic de m aniste în A rdeal s'a destrăm at. Ace­ în alegeri şi p e n tru p rieten ia şi cola­
Stabilite- consolidare econom ică şi financiară. sta a fost d ealtfel unu! din eşecurile borarea frăţească rom âno-naaghiară.
Acest p u n c t de plecare este trecerea cele mai d u rero ase ale „istoricilor".
R czuliatuî alegerilor generale con. în p ro p rie ta tea S tatu lu i a celui mal
•tH uie un răspuns strălu cit la proble­ puternic in stru m en t de în d ru m are a
Alături d e m ăreaţa victorie elec­ R e a liz ă r ile g tiv e r n u lu l
to rală a Blocului P artidelor Demo­ G roza pen-irsi p o p u la ţia
m a planului fie ansam blu, I n tr ’adevăr activ ităţii economice şl a creditului,
cei peste cinci m ilioane de alegători adică etatizare* Băncii Naţionale- crate, dem ocraţia m aghiară din Ar­
d eal, rep rezen tată prin Uniunea m a g h ia ră d i st A r d e a l
cari au votat p entru regim ul instau­ E tatizarea B ăncii N aţionale este, de Populară M aghiară, a repurtat d ease-
ra t la 6 M artie 1945, nu au d a t . n u ­ altfel, şi u n a din condiţiile prelim i­ D um inică seara, tn cadrul unet
meni un succes strălucit. conferinţe de presă cu u n grup d«
m ai ad erarea lor la politica dusă de nare p en tru realizarea operaţiei m ari
actualul guvern tim p de 18 luni de Şi dificile a stabilizării m onetare, des. ziarişti străini, conducătorii U. P. M.-
zile, ci şi-au exprim at d o rin ţa ea p lat- pre care a început să se vorbească.
5 6 9 .6 5 J v o tu r i ului au expus program ul parlam en­
form a-program a B.P-D. şă fie în făp ­ M oneda naţio n ală treb u ie în tă rită, U niunea P o p u lară M agh-ară, care tar al grupului de deputaţi unguri.
tu ită. M assele populare au înţeles inflaţia treb u ie lichidată tre p ta t, cre­ n u m ără astăzi aproape 900 m 'j mem­ V orbind despre situ aţia în v ă ţăm ân ­
cetaoe noi am subliniat m e r e u , ditul treb u ie reg lem en tat ca el să s® bri, s ’a p rezen tat în 17 judeţe cu tu lu i m aghiar din A rdeal, dr. Ödön
cei ace toţi candidaţii democra ţi s’au în d rep te în tria d e v ă r sspre su sţin erea I-ste proprii. In restul judeţelor, U. Felszeghy, secretar general în M inis­
angajat a re s p e c ta ; platform a-pro- efortului de reconstrucţie economică P. M .-ul a în d em n at pe m aghiari te ru l E ducaţiei N aţionale a declarat
gram n u este un program electoral, şl de fin an ţare a m arilo r lu c ră ri de să-şi dea v o tu rile Blocului P artid e­ că m u lţu m ită guvernului G roza popu-
ci un program de guvernăm ânt- folos obştesc. lor Democrate. V s r g il P e ir e s c u
Deaceia, la m arele m eeting al Vic­ T oate cele de mai sus privesc în ­ La 19 N oem brie, U niunea P opulară
toriei forţelor dem ocratice ţin u t în deaproape v ia ţa de to ate zilele a 1- M aghiara * o b ţin u t 569.651 voturi, (C ontinuare In pag. n-a col. 4—5)
C apitală a doua zl după proclam area mensel m ajo rităţi a populaţiei ţării. adică peste 8% din num ărul votanţi­
rezultatelor, tov. G heorghe G beor- O dată alegerile trecu te guvernul, în ­ lor, cucerind astfel 29 m andate.
ghiu-Dc.j, în scu rta lui cuvântare, a tă rit ou încred erea poporului întreg, U n:unea P o p u lară M aghiară a re u ­
ţin u t să accentueze un singur lucru, va trece im ediat la soluţionarea lor. şit să făurească un itatea dem ocratică
a populaţiei m aghiare din România.
adică pe cel e s e n ţia l: ,,mă m ărginesc luând în acela? tim p m ăsu ri se­ In ju d e ţc 'e Năsăud, F ăgăraş, Caras,
să afirm ou tă rie că acei care au vere judecătoreşti şi adm in istrativ e Severin, M aram ureş, Sibiu ca şi în
aflcătuit platíbrm a-prograjn, 'şi şi-au îm potriva speculanţilor şi aplicând o Conducta dc gaz m etan străb a te m unţii, prin tunelul dela Posada
lu at înaintea ţârii angajam entul de politică coordonată în tre p re ţu ri şl Bucureşti, ungurii au v o tat în tr ’o
B o înfăptui şl -1 vor respecta cu to ată salarii, ca d isp ro p o rţia n u n u m ai să A treb u it să treacă un pătrar de veac, a treb u it ca p rin voinţa poporu­ m ajo ritate covârşitoare listele dem o­
nu crească, d a r să scadă perm anent. lui să vie la cârma ţării un guvern constructiv, pentruca gazele natura­ craţiei rom âneşti.
hotărîrea”.
A cest program reprezintă de fapt, P entru aceasta este necesar
tn linii m ari, planul de red resare şi îm potriva speculei să iasă c â t m ai re ­
desvoltare economică a ţării- P ornind pede din cartoane şi să devină o rea­
ca legea le, una din preţioasele bogăţii ale ţă rii noastre să
scară întinsă, aducând econom iei noastre beneficii im portante.
fie puse în valoare pe
CALOMNIATORII în cercările reacţio n arilo r de a creta
organizaţii diversioniste în sânul m a-
ghiarim ii n ’au lipsit. Maniu, B rătia-
dela folosirea resurselor in tern e p e n ­ litate aplicată pe teren.
tru procurarea m ateriilor prim e şi Problem ele
Sursele dela Basna, Saroş, S ărm ă-
şel, Noul Săsesc, Copşa Mică, Nadaş,
economice prim ează. etc., aflate în T ransilvania, au serv it
dela »DREPTATEA” nu şi Titel P etrescu şi-au av u t agen­
ţii lo r in sânul aceste! populaţii.
prevăzând p rocurarea prin Im port a Ele trebueso soluţionate în fav o area dela prim ul războiu m ondial n u m ai
Utilajului şl m ateriilor prim e care nu largilor m asse populare dela oraşe şl regiunilor apropiate, ia r re ţe a u a de
»6 găsssc la noi, program ul acesta p u ­ sate. E fortul constructiv »1 clasei conducte, lim ita tă
In p a g . II S-a APAR LUNI IN FAŢA Mai cu seam ă în secuim e au cău­
ta t ei să lovească în U niunea Popu­
la ră M aghiară. Sebcsy Janos, cunos­
n e pe prim ul p la n folosire* Întregii m uncitoare şă al ţărăn im ii,
d ealtfel şl acolo,
m unca nu a depăşit C arpaţii, fie spre M u n ­
capacităţi de producţie a industriei creato are a intelectualilor, a m eseria­ tenia, O ltenia sau Dobrogea, fie pe
0 senzaţională de­ JUSTIŢIEI cutul a g 'ta to r revizionist,
cap de listă al man ştllor Ia Odorhci,
a figurat

m etalurgic« grele, în scopul fabricării şilor, treb u ie să-şi găsească răsp u n ­ m eleagurile Moldovei.
d e tra c to a re , m aşini şl emelte agricole, sul în chezăşuirea condiţiunilor favo­ In vrem uri când lu crările p u te au
claraţie a deputa­ P r i n d e s c h i d e r e a a c ţ i u n i i p u b l i ­ Biro Denes, candidat titelist (fost
c e î m p o t r i v a d - l u i N. C a r a n d i n o , m em bru în batalioanele nyiîaşisfe ale
m ijloace de transport, m aşini indus­ rabile de ex isten ţă m a terială şl mo­ fi lesne executate, m aterialele fiin d
triale, eto- Deschide larg, deci p e r ­ rală a acestor p ă tu ri sociale. uşor de căpătat, gu v ern an ţii de a-
tului brătienist 0. d i r e c t o r u l z i a r u l u i „ D r e p t a t e a “, ş i lui Jaross), contele N orm an Reginald
a d - l u i t o n F t lip , g i r a n t r e s p o n s a ­ (un intim prieten al lui Kill ngcr) şi
spectivele desvoltărti tu tu ro r ra m u ri­ In această direcţie trebuiesc m obi­ tunci, preocupaţi de afaceri rem u n e­
lizate toate forţele care p o t asig u ra
Filial b i l a l a c e l u i a ş i stiar, p e n t r u c a l o m ­ alţii, n ’au m ai p u tu t amăgi pe n i­
n i e p r i n p r e s ă î m p o t r i v a t o v , GH. meni.
lor de producţie, folosind cât m al ratorii, n u au găsit cu cale să facă
m ult propriile noastre forţe. Şi m er­ refacerea şă p ro sp eritatea ţă rii şi a L e a d e r i i m a n iş ti c ă z u ţi GHISOIIGH IV-D EJ, S e c ţ i a I I c o r e c - Dum inică 24 N oem brie s’a ţin u t în
gând pe această cafe, se va desfăşu­ poporului rom ân.
R. F lo r in Ân a le g e r i c e r r e t r a g e ­ t i o n a l ă a T r i b . I l f o v a f i x a t t e r ­ sala T ea tru lu i de S tat M aghiar din
Ş t. V o ic u Cluj u n m are m eeting al populaţiei
ra politica constructivă a Intensifică- (C ontinuare In pag. III-a col. 6—7) r e a d in P a r la m e n t . — m e n d e j u d e c a t ă p e n t r u l u n i Kt m aghiare din Cluj, în cadrul căruia
D e c e m b r i e a , e.
D. M aniu a ş te a p tă in d i­ d. K urko G yárfás, preşedintele U. P.
c a ţii, ia«* c e i a le ş i s u n t M. a p rezen tat pe cei 29 d ep u taţi u n ­
guri.
Ostaşi, magistraţi şi secţii de vot îm p o tr iv a r e t r a g e r ii. —
La b ă tr â n ii l i b e r a l i C e a c te s e c e r p e n tr u D eputaţii u n g u ri fac p arte din cele
LT. COL. B. A. ALEXANDROV, con­
ducătorul şi dirijorul principal a! An­
atacate !a 19 Noembrie d o u ă c u r e n te şi o a c ţiu ­
n e d e r ă s tu r n a r e a „ c io ­ încadrarea profe­
m ai d iferite profesiuni şi categorii
sociale, 8 su n t plugari, 7 m uncitori, 6
samblului d e câ n te ce şi dansuri al
Armatei Sovietice, artist em erit al
avocaţi, 2 profesori, 3 preoţi, 2 scrii­ R.S.F.S.R., compozitor.

s iu l o p e r s f
c lii© “ p a r tid u lu i”. — D. tori şl o învăţătoare. (A gerpres-foto)
: M aniu s o c o a t e c ă v o tu ­
r ile b r ă tie n is fe şi iâ te-
sorilor după noul
lis t e c o r e s p u n d c e lo r statut al funcţiona­
e c h i p e l e d e ş o c „ i s t o r ic e două grupări
rilor publici ű c ís tf c /
Un document revelator. — Provocările şl asasina­
>(P a r f i d In v e d e re a încadrării profesori­

tele s’au făcut după un plan bine stabilit.—Lista

morţilor şi a răniţilor. — Numeroşi ostaşi şi cetă­
ţeni democraţi atacaţi cu focuri de armă, gre­
I La 10 Noembrie
au căzut la d atorie răpuşi de e c h i- |
pele de şoc „istorice” m u n cito resc“
La Grivifa. Marţi, 19 Noembrie,
lor, potrivit p rev e d erilo r

nisterul Educaţiei N aţionale face

cunoscut urm ătoarele :
Profesorii trebue să-şt procure În
noului
statu t al funcţionarilor publici. Mi­ JUST
„Capitala unei ţări nu
poatte fl decât expresia
cea mai curată a voinţei
relul Român Iuliu Ma­
niu care a prim it Sn
1930 suma dc 128 miliarde
lei pentrn arendarea mi­
nelor sale de aur, sau
ta t că dece nu s’a luat
Sn consideraţie că ei sunt
de familie bună Bi cum
să-i trântească aşa, mal
ales că în ajunul exa­
S o ld a tu l Iată-i: bărbaţi cu trup puternic şi naţionale“, ne infor - luptători de specia d-lul menului îşi aranjaseră
nade, expiosivi ION IŢA n i c o l a e alături de ei ■— femei cu câte un timpul cel mai scurt posibil următoa­
rele :
meoză „Liberalul
Fapt întru totul con­
Em. Haţieganu, „regele niscaiva „pile". Şi apoi
prunc în braţe. Era aici massa — bocancilor“ a boxerului Interveniseră şl nişta
(secţia de votare Bardiîjemd- maiestuoasă în copleşitoarea ei sim­ firm ai de alegătorii Ca­ Leucuţia, a voluntarului
Lo 20 Noem brie cri. a doua zi după desfăşurarea alegerilor, un co­ — acte de stare civilă pentru el şl pitalei noastre care din protectori, prieteni de
la'.omiţa) plitate In fund, decorul: porţi Mihalache, a lui Teodor
m unicat al M inisterului A facerilor In tern e anunţă că în unele localităţi, înalte cu grilaj masiv. Mai încolo, copiii aflaţi sub îngrijirea lor. sutele de mii de voturi Roxin „regele spirtului al casei. Ba mai trim i­
bande alcătuite d in agenţi plătiţi ai celor două partide „istorice”, au în cer­ C a p o ra lu l coşuri înalte şi ziduri înegrite de — acte de studii secundare, universi­ au dat listei Casei Bră- negru“, a „brigandului seseră şl nişte bileţele
cat să tulbure desfăşurarea liniştită a alegerilor. fum, ale uzinii. tiara«, având, in frunte codrilor din Chic“ Aurel doar s’or muia examina­
O N O FR E I V A SI LE tare şl speciale.

I
Că toate aceste incidente şi agresiuni cărora le-au căzut jertfă mai Era Marţi — 19 Noembrie şi Gri„ pe însuşi şeful familiei, Dobrescu sau a fraţilor torii...
(garda secţiei de votare viţa voia. Aşa mi s’a părut: massa — certificate de funcţionare efectivă numai 12.974. siamezi Boilă - Skoda şl Şi s’au întors sughi­
m u lţi ostaşi din garda secţiilor de votare nu au fost întâm plătoare ci ele
s’au desfăşurat DUPĂ UN P L A N B IN E O R G A N IZ A T de către P. -N. Ţ.- Călineşti-Satu M are aceasta de cam e şi sânge grilajul In învăţăm ântul de stat, ori particular IŞTIA SUNT? Mihail Popovicl - Chibrit. ţând şl smorcâind repe­
M aniu şl P. N. L.-Brătianu. cari au form at şi echipe speciale de şoc. re- de fier, zidurile fum urii, coşurile, (etatizat sau nectatlzat) sau In altă Dumnealor ts...........u r­ tenţii acasă împreună cu
halele, alcătuiau laolaltă o singură „Pe urmele tribunilor maşii Romei". elevul Maniu Iuliu, care
zultă lim pede din instrucţiunile pe care cele două partide le-au trim is agen­ de m uniţii, grenade şi tro til la fru n ­ făptură uriaşă — Griviţa. Şi făp­ funcţie publică. şl dânsul s’a trezit cori­
ţilor lor din ţară. dela Islaz“ e titlul unui REPETENT! I ANU­
taşii celor două p artid e „Istorice“. In tura aceasta — Griviţa — îşi ros­ — dovada oficială a datei obţinerii articol apărut In „Drep­ jent şi care le spunea
tea acum cuvântul — Griviţa vota! LEAZĂ.. EXAME­ că astea nu-s alegeri le­
Ia tă un extras d in tr’o circulară a Concom itent cu acestea, organele titlului definitiv In învăţământ. tatea“ şl din care rezul­ NELE
P artid u lu i N aţional Ţărănesc-M aniu, poliţiei de
V ir g il C o n sta n t Făcăndu-mi pârtie printre trupu tă că spiritul patrioţilor gale. Auzi să nu poţi
S iguranţă au descoperit rile omeneşti, am intrat tn sala de — certificate de plata impozitului pro­ şi luptătorilor care au copia...
organizaţia Someş, adresată şefilor votare. Aceleaşi figuri peste tot; fesional pentrn profesorii şi asimilaţii Examenul a avut toc la
sute de arm e şi cantităţi im portante Continuare. în pag. I lI-a col. 4—5) fost în fruntea mişcării 19 Noembrie Iar a doua Şi asa după ce au vă­
de S ecto are: oameni cu privire ageră, cu chip Iniţiate în 1848 la Islaz, zut că nici pilele nu
• • • • B a s a # * tăbăcit de arşiţă şi fum , cu pumni lor care au practicat servicii tn afara şi a treia zi s’au publi­
animă azi doar pe unii cat listele ou rezultatele mai prind şl că au căzut
2. „Să pregătiţi ş! *ă organizaţi tn ca două ciocane. funcţiilor publice. samsari şi pockcrişti m a­ definitiv la examenele
Printre aceştia, o fig u ri m’a iz­ obţinute.
— Certificatul de profesor va cuprin­ nişii din clubul din str. Elevii M l.tltel Petres- electorale, s’au adunat
fiecare comună din sectorul dvs. e-
chipe de şoc şi de apărare, compuse
din câte 4—5 oameni, de preferinţă
M elaticoiie bit dela prima vedere O faţă răvă
şită, doi ochi jucăuşi, o frizură po„
mădată. Un spilcuit. Străin, — se
vedea cale de o poştă, de lumea a-
de numărul orelor predate tn flecare
an şcolar şţ concediile pe eare le-a avut
Clemenceanu.
On alte cuvinte urm a­
şii tribunilor dela Islaz
îu şi Dinuţ Brătianu s’au
trezit repetenţi şl au în­
ceput să plângă Apoi
toţi trei şl eu declarat
examenele... nule.
După caxe s’au dus să
tineri hoiărîţi şi energici“ -. cu specificarea datelor precise. sunt specii Sn geniu] Ma- s’au răţolt şl au protes­ se culce.
ceasta, in care, printrio iron!«, că'
„Aceste echipe vor avea un şef des­ zuse sl tn care se simţea ca peş­
toinic, de preferinţă un fost gradai tele pe uscat.
în armată, «au un intelectual local, — Sunteţi delegat? l-am întrebat,
să stea la dispoziţia preşedintelui or­ — Dela P.N.Ţ,-Maniu m l lămuri Confederaţia Generală a Muncii studiază
străinul
ganizaţiei locale, în orice Împreju­ — Singur?
rare, tot timpul campaniei electorale,
până după term inarea alegerilor şi
cunoaşterea definitivă a votului ex­
primat”...
Singur, In ajun fuseseră desemnaţi
patru: doi delegaţi şi doi asistenţi.
Acum — nu venise decât unul: el.
— Şi ceilalţi?
— Celorlalţi le-a fost frici.. Eu,
P relu n girea contractelor
„Echipele de şoc astfel constituita însă am venit Da, la început mă
speriasem şi eu: intre atâţia m un­

vor face legătura prin agenţii de le­
gătură cu echipele din comunele ve­
cine, pentruca la nevoe să poată ac­
ţiona In comună...“
„Ţoale echipele de şoc dinfr’un
sector constituesc gărzile de apărare
ale sectorului respectiv, care e pus la
dispoziţia dvs. în calitate de şef de
sectar şi care va acţiona numai la
ordinul dvs.
Gărzile pe sectoare vor constitui
garda plăşii care va acţiona sub con­
ducerea şi supravegherea directă a
subsemnatului în timpul campaniei
electorale, precum şi în ziua alege­
rilor”.
7 August 1946.
B p , Corneliei S. R adctcea
Vice preşedintele P. N. Ţ (Maniu)
din Jud.-Someş
c o l e c t i v e la 1 D e c e m b r I
citori — şi incă la Griviţa...
Rostise vorba muncitori cu a-
ceeaşi intonaţie cu care un explora­
tor scăpat din frigarea sălbatecilor
ar spune canibali şi Griviţa părea,
în gura lui, că însemnează „văgău,
nă de şerpi".
— Şi?
îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale salariaţilor prin micşorarea distan­
Fireşte, nu i se clintise un fir de
păr. Mai m ult chiar: par oameni
ţei dintre preţuri şl lefuri
bine crescuţi, muncitorii aceştia.
Mai că nu-i pare rău că venise, D u p ă iit fa r m a tiu iiile p e c a r e le lo r c e m u n c e s c C. G. M, c o n tin u ă să
Tocmai intrase o serie nouă de a v e m , C o n fe d e r a ţia G e n e r a lă a M un­ m e a r g ă p e d r u m u l c e t r e b u ie să d u ­
votanţi Intre ei, şi o femee cu un
prunc tn braţe. Mamă în salopetă. cii s tu d ia z ă , in ni a m a n tu l d c fa ţ ă , că la m ic ş o r a r e a d is ta n ţe i d in tr e
Prin fereastra deschisă, năvălea toată p r o b le m a p r e lu n g ir ii c o n tr a c te lo r
forfota Griviţei. In faţa mea, spil­ p r e ţu r i ş i s a la r ii şi d e a c e e a d e p u n e
c o le c tiv e , la I D e c . crt.„ c ă u tâ n d so ­
cuit şi incă speriat, stătea delegatul
lu ţ iile c e le m a i p o t r iv ite p e itfc « to a t e s tr ă d u in ţe le c a p r in p r e lu n g i­
PJSt.Ţ,. Maniu.
Privindu-l, mi .am amintit de o a d a p ta r e a lo r la s itu a ţ ia d e a s tă z i, r e a c o n tr a c te lo r c o le c t iv e să n u s s
C o n tt D in te* F r a te Iu liu le , d e g e a b a n e -a m înacr- vorbă a lor: „Cel mai mare partid
muncitoresc“. în s c o p u l u n e i r e a le îm b u n ă tă ţir i a d e a p r ile j utrar n o u l u r c ă ri d e p r e ­
A v a t p â n ă ’n d ir a ţi. Şi am râs, ca de o glumă bună. . s itu a ţ ie i s a la r ia ţilo r . ţu ri şi s ă s e o b ţin ă în a c e la ş tim p
M a n iu : D a d r a g u le , s’a d u s T e ic ă P a s ă r e , n e -a n i Victor Russu J In lu p ta p e n tr u îm b u n ă tă ţir e a c o n ­ c r e ş t e r e a p u te r ii d e c u m p ă r a r e a
d u s s i noi.«. d iţiilo r d e m u n c ă şi d e tr a iu a le c e ­ s a la r iilo r .

M M
naosn m
Iul calcic iii Cipiíili
iosie
Máili:
• Să lupte pentru realizarea Platformsi-Program a B. P. D.
• Să întărească disciplina în muncă şl controlul asupra circulaţiei măr­
furilor.
© Telegrama de felicitări pentru victoria In alegeri
Eri, I« orele f dâmtneaţa, * avui
loc o importantă şedinţă a Com isiei
Locale a Sindicatelor Unite din Ca­
pitală, la care au luat parte preşe­
din ţii şi secretarii de Sindicate.
In lum ina rapoartelor făcute de
Sindicatele: Metalo-Chimia, P ielari,
Telefoane, T extile, S.F.M., funcţio­
n arii din cooperaţie, voiajori« Mine,
şi Petrol, etc. t’a examinat spiritul
care a domnit ţ i domneşte tn rându­
rile masselor salariate.
S'a constatat, că oamenii nwtncB
4e toate categoriile, au luptat c y a-
văn.t i i abnegaţie pentru triumful
B.pip. tn alegeri, iar rezultatele ob-
ţin u te in întreprinderi au marcat o
înfrângere netă a elementelor reac­
ţionare î i sabotoare, unelte ale par­
tid dor „Istorice”.
Astăzi, după obţinerea victoriei,
massele sunt animate de o ceia ţi ho-
tărire de luptă, şi aşteaptă cu nerăb­
dare o nouă cotitură în cecace p ri­
peşte ofensiva contra
şi a sabotorilor.
speculanţilor
fPü-in m im ică ş i lu p tă Ia
înfăptuirea platform ei*»
p /csp -a m
Din partea Biroului Comisiei Locale
au vorbit tovarăşii Ghknişascu şi Voieu-
lescu, care au arătat, că victoria ob|i-
mjtă in aleseri de B- P. D. trebuie
consolidată, prin trecerea neîntârziată la
înfăptuirea platformei-program.
In această direcţie, le revine oameni­
lor muncii de toate categorii!» rarşi ni
m a rt Este Imperii» necesar să se Intro­
ducă disciplină In muncă, $ă fie etsnui*
tale inovaţiile şi eforturile, pentru a se
aş;pura bunul mers ai producţiei.
Abundenţa de m ărfuri, va aduce o
îmbunătăţire a situaţiei «comunica, a sar
lariajiior şl va uşura — fn măsură lar-
Oă — şi schimburile dintre sate şi oraş«.
§ 3 l' e m il« im e d ia t e a le
S in d ic a te lo r*
T re c â p d u -se ta s a r c in ile im e d ia ­
te e r r e s ta ţi a c i în fa ta S in d ic a te ­
lo r d in C apitală, B iro u l C o m isiei
ia c a le , a sln b ilU u r m ă to a r e le :
SW m CATH SLU W VXC IT OKEŞŢZ
tre-bve s ă lu p te p e n tr u a a sig u ra
o re g u la tă fr e c v e n tă a m u n c ito r i­
lo r. B c a se m e n e a , tr a b u c s ă s s *-
c o r d e o în d o ită v ig ile n tă tn coti-
tra iu l c ir c u la ţie i m ă r fu r ilo r . 6'ie-
m tm te le c a ri s ’a u d o v e d it că nu
c o r e s p u n d a c e s to r m u n c i, v r in
tfp ş a e x e r c ită r ii u tm i c o n tr o l r i­
g u r o s la in tr a r e a f i s p ir e a m ă r ­
fu r ile r d in în tr e p r in d e r i, tr e b u e so
im e d ia t în lă tu r a te .
S í X D H M E L E B E F U X C T lO V iltl
F A B n C T T A K l tv e b u e s ă în c e a p ă
a c ţiu n i h o tă r ite p e n tr u lic h id a re a
s a b o ta ju lu i s i a e v a z iu n ilo r tis-
cede.
Ş i în a c e a s tă d ir e c ţie . S in d ic a te ­
le v o r fa c e o s e le c ţie a e le m e n te
lo r în s ă r c in a te cu co n tro lu l. O rice
a b a te re , n e r e g u lă s a u c o m p lic i­
ta te ri( a ce i c a ri fr u s te a x ă S ta tu l,
tr e im e s ă a tr a g ă a s p r e s i s e v e r e
pedepse.
s r a m c A T E iE b e f v c t io f a r i
P VK S 1 C I Ir e b u e s ă lu p te d in r ă s ­
p u te r i p e n tr u lic h id a r e a d e fin iti­
vă si. — p e n tr u to td e a u n a — a bi-
r o u c ra tism u lu i. T r e b u e s ă în c e a ­
p ă a c ţiu n i te m e in ic e d e e p u r a r e a
a p a r a tu lu i d e S ta t p r in în lă tu ­
ra re a r ă m ă ş iţe lo r r e a c ţio n a r e din
M in iste re .
J tiim -a r e a s tu d e n ţ ilo r
lip & ifi d e m i j l o a c e
Ţ ln d n d s e a m a că o b u n ă p a r te
d in s tu d e n ţim e a d in C a p ita lă s e
a b a te fn m a ri lip s u ri, C o m isia Lo­
ca lă a c e r u t tu tu r o r S in d ic a te lo r
să în to c m e a s c ă im e d ia t ta b lo u ri,
in d ic â n d în tr e p r in d e r ile c a re -şi
iau sa r c in a de n a s ig u r a u n u i n u ­
m ă r de s tu d e n ţi n e v o ia şi, bu rse,
c a z a r e ş i în tr e ţin e r e .
La sfârşit, în aplauzele entuziaste ale
asistenţei, ţ ‘a dat citire următoarei te­
legrame:
CĂTRE
CSMITETUL CENTRAL AL B. P- D.
Primiţi, In nume!« cei ar 360.000 de
salariaţi organizaţi în sindicatele din
Capitală, felicitările noastre fier­
binţi cu ocazia victoriei obţînuie tn
alegerea primului Pari ament über.
Suntem mândri că sub cupole
Sărbătorirea a doi ani da act vtats
a direcţiunii democrate dala Soc. de (iaz
si Electricitate
In cadrul unei festivităţi, muncito­
rii şl funcţionarii dela Societatea de
Gaz şl Electricitate au sărbătorit Luni
39 XI ,dol ard da activitate rodnică a
direcţiuni! generale * societăţii.
Au hiat cuvântul mal mulţi munci­
to ri şi ingineri, qare au su b lin iat im ­
portantele realizări ale aocdetăţif, da­
to rită tn m are m ăsu ră şl m uncii, îl
de zi a dîreeţhmîd, care dela început
s’a alăturat strădaniei muncitorilor,
Primim şi semnalăm
PETRE BUNGARZEAN şl LEIBOVTCI
ARNOLD reclamă că brutarul Gariţopol
din Bvd. Filantropia 90 anulează eu
dela eine putere unele Imnuri de pâine
şi vinde p âinea la p r e ţ de speculă. A u ­
torităţile treb u ie a& cerceteze cazul şi
a i la măsuri severe Împotriva ţsruta ­
raiul eoe colant
LAZAR DUMITRU «Hn comuna W*r-
feţţl jud. Dâaţboviţa ne scrie că Ingioe*
- — —
m í m
m
Parlamentului, pentru prima oară In
Istoria Patrie! noastre, vor veni re­
prezentanţii ce! m§| strălucit! din
teats straturile sociale.
Vă eslgurăm că vom II alături de
«oul Govam fl Parlamentul său tn
opera de aplicare a Platformei Pro­
prem, pentru ridicarea Patriei noas­
tre I« nivelul ţărilor calor mţjl a- Telegrame asemănătoare au fost tri­
valsata. mise ţi d-lui dr. Petru Groza, preşe­
Vă asigurăm că vom munci pentru dintele Consiliului de Miniştri şi Con­
ridicarea producţiei, vom lupta îm­ federaţiei Generale a Muncii.
Sarcinile mişcării sindica e Elin Ranaiia
d tip ă o ls g e r i
Dedat agile făcuta da to». Sheorghe flpssfo- unu*
ziarist polansz
Z ilele trecute, tov. poslol — în prim ul rând, sarcina de
G beorşhe Apostol, a lupta
preşed intele C. G. M
a acordat un in ter,
view ziaristului polo­
nez .Alexandru R o .
■winşki, v en it în ţăra
noastră cu ocazia a-
......... iegerilor.
La
în tre b a re a : PENTRUCA ACEASTA SA POATA
».Care su n t nrrnc-i. EFECTIV APROVIZIONA PE TOŢI
■tŞPKŞSiv paiele s te n ii
m işcării sindicale c>n Rom ánia in pro*
se a t ? “ tpv. Gh. APOSTOL , a räfepuns
că astăzi, după să rb ă to rire a -victoriei
obţin u tă de Blocul P artid elo r Demo-
craţice în alegeri, eu im p o rta ltu l
sp ţijtn al m itooitoţim ii organisate. ţia sindicală a fabricii Scherg din Bra­
sarcina m işcării sindicale u n ite din şov, a d a t un frum os festival artistic
ţâ ra n o astră este da a lu p ta p en tru de pe urm a căruia s’a realizat suma
în făptuirea prevederilor „ P latform ei- d e 3 m iliogne lei, în tre ag a sumă a
p ro g ra m “ a B -P . D., în tru c â t ea cu ­ aju to rarea populaţiei din Moldova.
prinde toate revendicările im ediate ale
cjşsei m uncitoare şi anum e: ..etatiza, P iatra-N eam t, în şedinţa de Sâm bătă
rea Băncii N aţîpnale, sín túlír ea s ila riu - 23 N oem brie crt., a h o tă rît — pe baza
lui în rap o rt cu m unca depusă şi ,asi­ rapoartelor com itetelor de fabrică -
g u rarea unui ra s in de existenţă, scă­ excluderea d in sin d icat a u rm ăto rilo r
derea im pozitelor asu p ra salariilo r M are Gheorghe, U ranu Vaî.ile, Olaru
şi im punerea severă a îm bogăţiţilor A lexandru del a fabrica de celuloză
de război şi speculă, .a co rd are a
credite p en tru econom&te. îm b u n ătă­ M ihut M aria şi A ntonache Ion, del a
ţire a funcţio n ar'! cantinelor, autono­ fabrica de m ucava, p e n tru acţiunea lor
m ia casei A sigurărilor Soc ale, asi­ rep etată de a sparge u n itatea m unci­
g u rarea pensiilor d e b ătrâ n eţe p en tru torească.
toţi salariaţii, construirea d e locuinţe
efiino p en tru m uncitori, de spitale. brica de cherestea C. A. P. S. din ea.
Sanatorii şi case d e odihnă etc-“
,,Avem însă. — a spus tov Gh A- sindicale.
O s o lu ţ ie
m w  u
in câmpul muncii, vieţi mele războiului îşi vor
pulsa reface visţa. — Invalizii, crescători de
viermi de mătase
Asigurarea vieţii văduvelor şi «r.
fanilor rămaşi fifă sâriiin in urma
războiului, ea şi aceea a invali-,
iilor cari nu-fi -pot relua vechile lor
profesiuni eonrţ'ive pentru Stat. o
problemă de cea -mat mare însem­
nătate Pentru rezolvarea ei, îtfinis.
terül Asistenţei, şi Asigurărilor so.
eis le a luat o scrie întreagă de mă-
şp.ri tn acest se ts, printre care. în
ultim ul timp. majorarea tuturor
pensiilor I O V.R şi crearea unui
dispensar modei, cu asistenţă me.
diefilă gratuită. Pe deasupra acestor
realizări, ministerul Asgvrărilor
Sociale este preocupat însă şi. de ne­
voia. reftxerii pteţii acestor oameni
Şi pentru aceasta pensiile şt dis­
pensarele nu sunt ăţajuns
Aidturi de ele. mai este nevoie de
o asistentă constructivă, cure, gi-
sind pentru fiecaree invalid
tnvaíi o m unci
potrivită forţelor şt înclinaţiilor
sole, să readuci pe aceşti oameni tn
câmpul muncii. Húrnál astfel In­
valizii pot deveni din nou jolosi-
ţ-ri. ţăpli şi famnuiar lor, pot re­
căpăta încredere in ei. se poţ simţi
oameni printre oameni.
In Uniunea Sovietică, asistenţa eons,
tructivă e un bun de mult câştigat.
Sute de mii de invalizi lucrează în
înţetogându-le durerile şl nevoile.
Tuturor te-a răspuiiş tov. inginer E-
nulcă Constantin, directorul genera!,
care-a spus în esenţă că cei»ce s’a pu­
tut înfăptui se datoreşte încrederii ce
i-au acordat-o salariaţii sl în scelaş
timp sprijinului m eterial al moral al
guveţjiulul Groza.
A urm at un frumos program artis-
ttb prezentat de ansamblul „Qazelee-
fcra”
rul N. Popesou, şeful ocolului silvic
Vornicv-Mărgineni lud. Prahova, face
greutăţi la livrarea lemnelor către locur
itoril îndreptăţiţi. în scMmb vinde can­
tităţi mari de lemne unor întreprinderi
care le speculează.
Autorităţile de resort sunt rugate să
cerceteze cazul şl să la măsurile cuve-
n l» ,
m im
potriva bursei negre şl a speculei,
împotriva sabotajului economic şi
pentru stârpirea din rădăcină a ele,
mentelor profasciste, indiferent sub
ce haină sa vor accperi.
Trăiască primul Parlam ent liber
Trăiască deputaţii aleşi ai pO‘
porului I
PENTRU IN F KAN ARE A
■SPECULEI Ş l SABOTAJULUI. In
această privinţă, NOUL GUVERN
VA TREBUI SA LEGIFEREZE UK
GENT : JN F II NT A REA TRIBUNA­
LELOR POPULARE PENTRU SPE­
CULANŢI ŞI SABOTORI ŞI MODI­
FICAREA L EG II ECONOMATELOR
ale SALA RIA ŢII1’.
Scurte ştiri sindicale
O R esortul de fem ei d in organiza­
fost v ărsată C- A. R. S-ului, pentru
6» S indicatul M etalo-C him ic din
de şi Vasile Căsoi, C ălugăream : V asile
«t Zilele trecute, a lu a t fiin ţă la fa­
m una Scurtam, prim a şcoală de cadre
s ă n ă to a s ă şi c o n s tr u c tiv ă
ü r
fabrici şt uzine, fn sw hozgrl, eoL
hozuri şi alte instituţii. In 1643, pro.
bIerna era rezolvată in proporţie de
SI®/« iar in regiunea Moscova, Kiroy
şi în Buriato-Mongolia, in proporţie
de 95«/,.
In v a liz i, ©rescătOTi
a i v ie r m ilo r d e m ă t a s e
La M’nlsterul Asistentei şî Asigură­
rilor Sociale s’a întocmit un proeci
pentru încadrarea Invalizilor tn câm­
pul muncii, In diferite îndeletniciri prin­
tre care şi oreşterea viermilor de mă­
tase.In urina, unui acord cu Min- Agric.,
sănjânţa viermilor de mătase nu va mal
fl vândută de aci înainte ,.pe sprftn
ceapă” ca până acum, pentru ca apoi
să se lase ta speoulă borangicul pro­ j
dus. Au fost întocmite liste de crescă­
tori la sate. de către agenţii comunali ai
Asistenţei, şl toţi cei înscrişi vor primi
sămânţa GRATUIT- Ministerul s’a în ­
grijit din vreme să pregătească tot
materialul, de care e nevoe pentru o
bună cultură. Sunt instrumente simple,
foarte uşor de mânn’t. Un corp de Ins­
pectori tehnici .ajutaţi de agenţii co­
munali, vqr supraveghea îndeaproape
munca invalizilor şi desvoîtarea pro-
ducţiei viermilor de mătase.
P r e g ă t ir e a p r e ie s io n a f ă
a p ă tu r ilo r n e v o ia ş e
. Asistenţa constructivă, începută şl
organizată de regimul democraţiei
populare, tinde să cuprindă în tim­
pul el şi lumea nevoiaşă, neînca-
Arată în categoria I. O. V. R. Minis­
terul Asigurărilor şi Asistenţei e con­
dus de principiul: nu filantropie ipo­
crită ci muncă rodnică prin stimularea
talentelor, pregătire şi perfşcţionere
profesională. O dovadă elocventă o
constitue atelierul de lucru din
curtea spitaluluţ 303. Acest atelier care
aparţine Ministerului Asistenţei, pri­
meşte comenzi de broderii, croşetărie şi
diferite confecţiuni. Comenzile sunt îm­
părţite celor 14 centre, create până a-
cum tn diferita cartiere şl sunt date în
lucru femeilor nevoiaşe, care primesc
toate indicaţiunile necesare pentru a
realiza o bună execuţie. Aceiaşi grije
re oglindeşte şi în căminele rurale în
care se organizează adevărate gospo­
dării, care. procurând copiilor în mare
parte hrana necesară, îl iniţiază în ă-
celaş timp în secretele agriculturii şi
creşterii vitelor. La Sighişoara şi la
Lugoj s’au obţinut frumoase realizări
m acest domeniu.
Min’sterul Asistenţei Sociale * reu­
şit să obţină aştfel de rezultate, deşi
avea de luptat cu m entalitatea nefastă
înrădăcinată în corpul funcţionarilor
* MIM: Interpret care redă senti­
publici de guvernările trecute, cu toate
greutăţile financiare mari pe care le-a mente şi gânduri, fără cuvinte, nu­
•v u t de întâmpnati mai prin atitudine şi gest,
■é-..
3 C Ä H TETÄ*
Toţi cercetătorii democrat! din
ţară chemaţi să Ia parte la
ön concurs despre răscoale
tiran ilo r din 1 9 0 ?
Ce vor trebui să cuprindă lucrările
Juriului de premiere
Pentru a putea cunoaşte marea luptă din 1207 a ţăranilor pentru pă­
prezentate
mânt şi libertate, se organizează cu prilejul aniversării a 40 de ani dela
răscoală, un concurs pontru cel« mai bune manag rai ii care vor trata des­
Farmacii de serviciu
Dr. Constantinescu Margareta, b-dul
Reg. Carol I 47, Georgescu Ş. Ntco'ae,
RADIO ROMANIA SI
RADIO BUCUREŞTI
19.30 : Emisiune pentru tinerşt ; 20 00)
Radio Jurnal ; 2010: Revista presai ţ
20.15 : Transmisiune dela Ateneul Ro­
făşurarea răscoalei din 1007, în oricare judeţ sau plasă. calea Grjvitei 303, Sceopul MarceDa, mân. Orchestra O. M. E. C., dirij. de
sţr. N. Bălcescu 14, Wasserman Ilka Const. Rueesnu. Ş o list: Dumitru tlie.
Cu tuefeue să ©isprindă izbucnire şi direcţiile inf u en ţirii sa­ calea Moşilor 249, Nemţeanu Tomesiu Jn pauză : (20,45 — 21.05) : Poşta Ra­
lu c r ă r ile telor. Steliana, Calentina. st.r. R. Maria 55,
Roşu Malania, calea Pudeştt 213, Tu­
dio.
22.00 : Radio Jurnal ; 22.17 : Buletinul
Aceste monografii vor rebut să aibă P i-e m iile nase Călinescu Zoe, strada Izvor 43. de ştiri române în limba rusă ; 22.22
Cele m a i b u n e m a n o s;-a fii v o r fi Buletin sportiv : 22.26 : Rezumatul pro­
un caracter strict local (judeţ sau
plasă).
p u b lic a te ş i p r e m ia te cu :
P re m iu l I Lai 2.000 CCC
Radio gramului de a doua zi ; 22.30 : Figuri
de compozitori: Richard Wagner; 23 30:
Materialul va trebui să cuprindă : P re m iu l II Lei l . 8 f 1 COS RADIO ROMANIA ŞI Radio Jurnal ; 23.35 : Muzică sovietică ;
P re m iu l IEI Lei öBu.OCS
S ituaţia proprietăţii-- agrare în jude­ RADIO BUCUREŞTI 24.00 • Închiderea emisiunii.
L u c ră rile c a r i nu v o r fi p re m ia te ,
7.00 : Deschiderea emisiunii. — Radio
ţul sau plasa respectivă; condiţiuni’e de
v o r fi p u b lic a te in te p r a l s a u
p a r te , în m ă s u r a în c a r e e la v o r
in Jurnal ; 7,15 : Buletinul de ştiri române „România Liberă” ]
muncă (dijmă, clacă, arenda în bani); în limba rusă : 7.20: Rezumatul pro­ pe 48,3 m. lungime de undi
a d u c e un m a te r ia ! d o c u m e n to r de gramului : 7.22 ; Publicitate ; 7.27 : Mu­
starea socială a ţărănimii; satele d;n ju­ v a lo a re , p u tâ n d s e rv i ta în to c m i
zica dimineţii. 12.00 ; Deschiderea emisiunii. Ora
deţ sau plasă de unde a pornit răs­ r e a u m U tcrä rt c o m p le te c s u p r a RADIO ROMANIA exactă. Mustea Românească. 12.05 Bu­
r á s c o ie i din 1807.
coala; centrele mai puternice ale răs­ 7.30 : Emisiune în limba maghiară letin Informativ. 12.10 : Muzică uşoară-
M a n u s c ris e le s e v o r t r i m i t e
RADIO BUCUREŞTI 12.20 Actualităţi la Microfon. 12.2.4 Mu­
coalei din judeţ şi cum au influenţat p â n ă la 15 F e b r u á r i« tî)4 7 , la 7.30 ; Continuarea muzicii de dimi­ zică românească. 12.30 Buletin de ştiri,
ele celelalte sate; lozincile sub care au C ercu l do S tu d ii si 0 o « u m e rri« re neaţă
al S ectiunU C e n tra ta d a t d u c -tto 12.40 Muzică uşoară. 12-50 De toate pen­
pornit răsculaţii; dacă au existat legă­ RADIO ROMANIA SI tru toţi. 12.54 Muzică variată. 13.00
P o litic ă P. C. R. B u c u re şti, s i r h 1DIO BUCUREŞTI
spicuiri din presă. 12.03 Formaţiunea
tu ri cu muncitorimea industrială din a- B e lv e d e re 6 ( „ S c â n te ia ’’). 8.00 :Muzică. variată uşoară ; 9.00 : în ­ de muzică uşoară a postului de radm
propiere şi cum s’au manifestat e!e; a- Un juriu compus dio : Lucreţio Fa- chiderea emisiunii. R. Liberă. Cântă Micşunica Gheorghiu
titudinea diferitelor partide, organizaţii
politice şi categorii sociale; cum a de­
curs represiunea, acte de fraternizare a
traşcanu, Mihail Sadoveanu, Andrei O
ţete», Constantin Agiu, Barbu Lăsare»
nu, Nicoiae Popescu-Doreanu,
Kolter, Mihai Roşianu,
Mihail
Dela orei« 9 00 — 9.05 pe Radio Ro­
mă»! ia si Radio Bucureşti : Jurnal în
Umba bulgară.
RADIO ROMANIA $1
13 20 Rodica vorbeşte femeilor.
Muzică românească.
13 24
13.20 Buletin de
ştiri. 13 24 Formaţiunea de muzică u-
şoară a postului de radio R. Liberă.
armatei, asasinate, arestări, procese,
condamnări; etc., etc.
va aprecia şi decide asupra calităţii lu­
crărilor şi acordării premiilor.
La acest concurs Invităm pe toţi cer­
RADTO BUCUREŞTI
13.00: Deschiderea emisiunii. — Co­
tele apelor Dunării. Publicitate. Con­
Cântă Micşunica Gheorghiu. J13 55 A-
nunţarea programului de după masă.
Ora exactă. Închiderea emisiunii.
Recomandăm studierea întregii lite­ cert de muzică variată : 13.30 : Taraful
raturi şi documentări LOCALE privind
cetătorii democraţi din ţară — profe­
sori. învăţători, p-eoţi. publicişti ţi pe Gh. Sy chici ; 13 5?; P u b licitate, 14.00.
Radio Jurnal ; 14-17 : Revista presei ;
13.30 Deschiderea emisiunii. Ora
exactă. Muzică românească. 18.40 Ştiri
această problemă, precum şi mărturiile
verbale ale participanţi'or la răscoală,
oricine e preocupat de lăm urirea aces­
tei probleme şi posedă material docu­
14.22: Carnetol unui bucuteşţean ,
14.27 : Ora armatei ; 14.57 : Publicitate ,
si fapte din toate colţurile lumii. 1345
Muzică de jazz. Cântă Mara Milton. La
De.asemeni, întocmirea unei hărţi a ju mentar (documente de tot felul, »»'t-
sori. acte. fotografii) sau are posibili­
15.02 ; Euietin meteorologic ; 15.05 : Re­ oian Marina Mihail. 19.00 Spicuiri din
deţului sau plăşii în care să se vadă zi tatea să-l procure şi să-l folosească în
zumatul programului de a doua zi , presă. 19 05 Orchestra de mandoline
15.10 : închiderea emisiunii. VOLGA sub conducerea d-lui An o toi
de zi mersul răscoalei centrele de acest scop.
RADIO ROMANŢA Şl Gheorghiu. 19.15 Buletin de ştiri. 19 25
RADIO BUCUREŞTI Orchestra de mandoline VOLGA. 19.35:
13.00 : Deschiderea emisiunii. Orche­ Cronica literară de Virgil Ierunca. 13.44
stra Barbu Lăutaru : 18.45 : Carnet Muzică Românească. 19.50 Viaţa Ppli-
C onferinţa de '-utaţiîor Cultural. Cronica muzicii de Victor
Pandelescu.
RADIO ROMANIA
tlcă. 20.00 Recitalul de pian al dom­
nului Radu Negreanu. Muzică de Ravel.
20.20 Evenimentele externe de dl.
U. P, M,le Cluj 19.00 : E m i'tene in limba maghiară
RADiO BUCUREŞTI
19.00 : Muzică populară românească.
George Macovescu. 20.30 Muzică (ie
cameră 20.45 Buletin de ştiri, 20 55
Închiderea emisiunii.
(U rm a re d in p e r j, 1 -a ) a iâ t p en tru p o pulaţia m aghiară cât
şi p entru S tatul rum ân, este aceea a
la ţia m a g h iară din A rdeal se bucu­ industrializării reg unii secuieşti să­
r ă de o ad e v ărată lib e rtate şi egali­ racă din punct de vedete agrar, dar
ta te cu ltu rală. U ngurii d in R om ânia foarte avută în m inerale
poşedă astăzi 1781 şcoli p rim are, 262 fier, pietre de construcţie, gaz m e!an.
(cărbune, Ţ I N T A R
secundare şi m ai m ulte şcoli su p e ­ sare. p etro ' ape m ’ncraie. eţe ).
program: Webér, WieniavSltl. Ceţt*
rioare. P en tru exp lo atarea acestor bPK'ăţ'i
kovsUL Solist Dumitru Ilie-voizră.
La Cluj fiinţează 3 fac u ltăţi ale U- sp re binele obştesc, s’au a lc ă tu it, ia
n lv ersităţii „Bolyai”, la Tg. M ureş o Oflorboî şi Brasov asociaţii pentru CONCERTUL SIMFCNIIC
facu ltate de M edicină. De cu rân d la cercetări m iniere şi un in stitu t pen- ALOR C HÉ S T nÉ 7~ R ADl O
Cluj ş a deschis o A cadem ie de M u­ tru cercetarea su b sp ’uluF P entru p u ­
zică şi A rtă dram atică. Se p reg ăteşte n ere a în ex p lo atare a acestor bogăţii Joi 28 Octombrie, orei 19,45, fi­
deasem eni deschiderea unei Acade­ vra fi necesar aju to ru l industrial şi fi­ MIHAIL S fin ţi VE ANU
re loc în Sala A teneului Român,
mii de A g ricu ltu ră şi a unei şcoli de nanciar soviet e care dvpă cum se 3ES*”BE GOfiOL
sub ai gineri. ’ ştie a fost acordat întotdeauna P’*- al 2 -lea concert sim fonic in abo­
nam ent al O rchestrei Radio, sub
In tim pul g u v ern ărilo r istorice n’au Í porului nostru în copdiţiun de per­ In cadrul ciclului de conferinţe
exigtat d ecât 771 şcoli prim are. 46 fectă egalitate- „Literatura rusă în sec. XÍX, or- conducerea d-lui Theodor Rogals-
AI*e chestiuni care preocupă pe d e­ g"'.rtezt de AULLS, Maestrul Mihail
şcoli secundare şi nici u n a su p e rio a­ ki, ctţ concursul d -lu i prof. Const,
ră. T oate acestea erau şcoli confesio­ p utaţii unguri s u n t: dobândirea de Sanoveamu va vuibi Joi 28 Noembrie, Stroescu-canto.
orile 17, in sala Daiies despre Qo-
nale. Se înţelege că p en tru o popu­ drep tu ri egale pentru cooperativele In program: Debussy, Ravel, Du-
gol.
la ţie de 1 m ilion şi juţniţtate de o a ­ ungureşti de producţie, consum şi parc, Silvestri, Brahm s, Haydn
m eni asta însem na fo arte puţin. credit, cu in sl’tu ţiile rom âneşti ase­ RĂZBOIUL ŞI PAC F A
Richard Strauss.
P o p u laţia m ag h iară îşi are dease­ m ănătoare. şi legarea cooperativelor IM OPERA LUI TOLSTOI
m eni te atrele ei la Cluj, Tg. M ureş ungureşti de în treag a v iaţă ccono- Bilei ele la agenţia O rf eu.
(T eatrul secuiesc), Oradea, S atu -M are m că a ţării : rezolvarea unor situaţii Apărarea Patriotică — Cercul de
UN CONCERT ÎNCHINAT
şi A rad. create p r n legea C ash’ chestiuni în ALI " f f i 11 ARDEALULU I^ '
studii B icurtşti — o.gau’zeză un ci­
S ’au deschis num eroase muzee legătură cu an’icarea reform ei a g ra­ clu de conferinţe cu terna . Războiul
M uzeul N aţional Secuiesc la Sf. re. dem ocratizarea în văţăraâniului, ţi pacea în opera iul Lew Tpţstol". Ifu m iitică I D e c e m b r i e , o r e l e
G heorghe, la A rad, Cluj etc. M uzeul etc. Pr.ma eorffe-imţa , Războ.ul şi
cea'’, va ti ţinută de scriitor il
pa­
Ion
I I , »•« aven loc l a A t e n e u , c o n -
m a rtirilo r revoluţiei din 1848, închis c r t i n i f e s t i v a l O r c h e s t r e i F i­
pe tim pul g u v ern ărilo r „istorice” şi LeS'JitîîLe pp.-rfr-c*ă faţţă Biberi", azi 27 Noembrie. 'orele 13 l a r m o n i c a , î n c h i n a t a lip ir ii. A r ­
sub ocupaţia horthysta, şi-a redeschis d e S ta tu l R o m â n . F r ă ţie în sala Fundaţiei -„Regate Carol I".
d e a l u l u i la P a t r i a M a m ă , Va d i ­
porţile.
In A rdeal ap ar astăzi 7 ziare ale
şi CCÎEÎ2 C zrc c u p o p s r iS ■JrtîA (f* TEATRU r i j a d. ( ' o n ş ţ a n t i n S i l v e e l r i şi
U niunii p o p u la re M aghiare, cu tira ie rom ân .lot 28 Noembrie, orele 17. are loc
so list va fi c e le b r u l p ia n ist
ce aju n g la 15.000, 4 rev iste să p tă ­ C onferinţa s’a Încheiat cu dcc’a ra - orb . I m r e Ungur.
in sala F"ndati»i Carol, conferinţa
m ânale, o excelentă rev istă p en tru ţiile d-lui K urko G yárfás c ire a spus d-nei Ana I n:a cu subiectul . Fe­ P ro g ra m u l cu prin de: S ilvcstrl,
p lu g ari („F alvak népe”) şi o rev istă p rin tre altele : meia în leat: u” Intrarea liberă. It. X c u r e a , C e a i h a e s l n , C h o p i n ,
literară, fă ră să vorbim de n u m ero a­ „Noi ungur i din A rdeal nu vom M o.t a r t .
sele ziare şi rev iste u n g u reşti ale uita niciodată că d em ocraţia rom â­
p artid elo r m uncitoreşti, ale sin d icate­ nească ne-a desch's drum ul spre eâş- CONCERTELE „A B I U.5."
lor, etc. t’ra re a egalităţii de drep tu ri
în tre b a t fiind de gazetari despre Noi vom sp rijin i cteaceea în toate A R L U S o rg a n iz ea z ă u n m are
a rt'v ita te a grapnlui p arlam en tar m a­ j îm p reju rările S tatui rom ân dem ocrat. ciclu «le co n certe p en tru c u n o a ş­
ghiar în parlam ent, d. K urko G y ár­ ! ai căru ţ fii leali înţelegem să fim. CONCERTUL ORCI4ESTREI te r e a m itzicei ruse.
fás, preşedintele U. P IVI şi deputat j Vom colabora frăţeşte cu poporul ro­ P rin u l! concert va av e a loc
de Ciue, a a ră ta t că D EPU TA ŢII UN­ mân jif parlam en t în p ara d ele de- o. «i. E c r ~
M a rţi 3 D ecem brie ja o r te 18,
GURI VOR COLABORA CU LEA LI­ j mocrate, în oraşe şi sate. Azi la ore!» 19,”4. are ioc în Sala la «ediţii A RLU S din C a le a V ic ­
TATE PENTRU PROPAŞ7REA STA ­ j Astfei vom consolida dem ocrat a Ateneului Român, cune.ertui «te des­ to r ei 115. Iu p ro g ra m G la z u ­
TULUI DEMOCRATIC ROMAN SI ii n ţa ra noastră, care va putea sta chidere ai O- clifMrei O.IME.C., diri­
VOR S P R IJIN I CU TARIF, FORŢE­ j cu cinste alătu ri de cete’alte ţă ri lup- jat de d. Consiarttin Bugeanu. în n o v şi B orodin.
LE DEMOCRATICE ROMANEŞTI. I tătoare p en tru n are şi demoteraţ'e >n
O chestiune deosebit de interesan tă 1 fru n te cu U.R S.S. Deschiderea stegiunii Operei Române
D eschiderea siegten“! O p erei I te»’« cu seria III-*, strat v a l î b i l a
^ A . se-sro* ii i**v»a eă a •K«a Inr Duminică '8 D ec e m b rie Is m atineu.
Vineri 29 Noem brie. se am ână j ★
pentru Duminică 1 Decem brie Şe aduce la cunoştinţa publicului
o rele 19, când va avea loc un că Opern d- Stat din Bucureşti, a
spectacol festiv. pus in vânzare biletele pentru pri­
formai îtifr’un film B iletele cu seria l-a sunt vala-
bite Miercuri 4 D ecem brie, b l’e-
mele 8 spectacole la agenţia Orfeu
din Caisa Victoriei 42.
Nu se fac reţinerile de bilete prin
antirealist tete cu seria Il-a sunt v a ’ab i’e
Miercuri 11 D ecem brie, iar bile­
telefon.
La ORFEU continuă să ruleze, cu un teresül spectatorului să nu rămâte me­
succes în bună măsură m eritat, filmul reu concentrat), el mai nedumireşte si Deschiderea cursurilor Conservatorului
„Les enfants du paradis” (titlul româ­
nesc : OAMENI ŞI MĂŞTI), realizat de
prin construetia de fond pe care o
aduce.
Munci terese
Marcel Carné. Calităţile artistice ale
Morala acţiunii sale (ca să zicem Erl la erele 18 a avut loc. în pre în cuvSrtărite ţinute, profesorii sl *»
acestui film sunt de necontestat. aşa), e lâncedă, e leşinat de romantică.
zeuţ» reprezentanţilor Mh-riieru .) •evil au arătat Importanţa conser-
Ele prilejuesc unui iubitor de artă o Dragostea mimului şi actorului pentru Muncii şi al Confederatei Genera!« !t .ru'ui pentru muncitori ţi rolul
desfătare reală. o aceiaşi femeie se rezolvă in favoarea a Muncii, deschiderea festîv - i în pregătirea elementelor taten.-
Filmul se impune tn prim ul rând primului, numai pentrucă mimul iube­ CH.rsurlor Conservatorului Mur»' ■ Is din rândul truditorilor.
prin realismul cu care Înfăţişează via­ şte oarecum lunar, visător la exces, reso din str. Pia Brătianu Nr..1 9 . . Printre participanţi, am rcmiaroai
S.’au înmânat diplome primeiei ser, j şi prezenţa scriitorului francez T ris­
ta Parisului, acum 100 de ’ ani. Bule­ absent la orice realitate imediată. Dra­
vardul trăieşte pe ecran, în mod im ­ de absolvenţi ai conservatorului si tan Tzara.
gostea ideală, predicată de filmul „Oa­
presionant, aşa cum era el pe-atunci, meni şi măşti” e un sentiment, gratuit,
mişunând de crime şi de geniu, mai un sentiment care nu numai că refuză
totdeauna fals apreciat. Dacă Lace- a se fixa pe ceva concret, terestru, dar
naire, poet.ul-asasin este o viziune au­
tentică a vrem urilor de altă dată (per­
miţând reflecţiile necesare asupra se­
menilor săi contemporani mai rafinat'.),
care îşi pierde drept din intensitate
atunci când îşi află corespondentul ma­
terial. Este drept că, îngrijorat oe I N F O R M A Ţ I I
actorul şi mimul care luptă cu mii de
greutăţi înainte de a putea dovedi lu­
semne de perspectiva falşă oferită de o
asemenea concepţie strident romantică
(până la n-şi afişa direct antirealismul),
■fr A zi, M iercu ri
o r e le 19,30 O rch estra
27 N o em b r ie ,
S im fo n ic ă
• Sindicatul lucrătorilor st lucră,
toarelo-r din Industria îm brăcăm inte
Bucureşti, convoacă pe toţi croitorii,
mii posibilităţile şi dimensiunile talen­
tului lor, sunt nu mai puţin exemplare
scenaristul corectează mereu prin m a­
nifestările contrarii pline de viaţă, sie
OM EC, r e v e n ită dintr'un lu n g tu r ­
n e u în o r a ş e le şi p r in c ip a le le c e n ­
Ungerii, blănării, pălărierii, perierii fi
toate celelalte branşe afiliate Sindica­
fi
de um anitate chinuită, vrednică să altor personagii. Dar mimul şi drago­ t r e m unaitoreşt» d in ţa ră , v a da tului nostru, la o adunare generali
ilustreze efortul spre lumină şi afir­ stea sa rămân pe primul plan. adâncind în sa ia A te n e u lu i R o m â n p rim u l care va avea loc în ziua de 28 O ctom ­
mare al celor ce au dreptul la aceasta.
şl agravând contradicţia. Mal mult : co n cert s im fo n 'c d n tr ’un ciclu de brie 194S ora 61/* p, m. la localul S in .
Debutul marelui actor Frédéric Lemaî- desfăşurarea intrigii (dealtfel relativ 12 co n certe. dicatului din str. Popa Soare nr. 8.
tre în teatrul de pantomimé din „Bu­ simplă — şi asta-i un merit) Încearcă Prezenţa obligatorie,
C o n certu l v a d irija t d e d. C.
levardul Crimei" demonstrează de pri­ să dovedească superioritatea, nobleţea Comitetul StodicsrtuiUd
sos ce stavilă reprezintă o societate rău B u g ea n u , d ire cto ru l o rc h e stre i, a-
unei asemenea iubiri romantice cu tot
organizată pentru valorile omeneşti absurdul ei, fată de concepţia obişnui­ vân d «ia s o l ’st pe d. D u m itru fire,
care-si caută drumul. tă, exprim ată tn film prin repetarea, p rim concert, m a estru . Sărbătorirea scriitorului
Filmul lui Carné reuşeşte să redea
sensul acesta dramatic şl social cu des­
exclamaţiei : „Dragostea e simplă” şi
Insolită în general, la oamenii normali,
® înscrierile şi reinscrierile la Se­ Tristan Tzara
m inarul Pedagogic Universitar „Cam
tulă măestrie. Ca un detaliu semnifi­ de sentimentul de bucurie. Societatea Scriitorilor Români,
cativ trebuie să menţionăm, In Imediată m en S ylva ” din Bucureşti, pentru a- sărbătoreşte azi 27 Noembrie, orele
Deaceea impresia lăsată spectatoru­
legătură cu aceasta, admirabilele pan­ lui de către „Oameni şi măşti” este că n ul şcolar 1946.1947, se fac, zilnic în ­ 17, pe scriitorul francez. Tristan
tomime ale lui Jean-Louls Barrault, în tre orele 5-8 după amiază, la S ecte,
avem deaface cu un film hotărît aott- Tzara, care după o lungă absenţă
deosebi acel prim act în care mimul *) realist ca intenţii şl dăunător celor ce tariatul Sem inarului (B-dul I. C. Bră- din ţară, se află pentru scurt timp,
îşi procură hainele necesare pentru ca să
intre la bal. Este, în jocul lui Barrault,
o excepţională putere de redare a sen­
timentelor nediferenţiate, un fel aparte
s’ar lăsa Influenţaţi. în viata lor inte­
rioară, de concepţia generală ce a dat
naştere scenariului, — deşi, altfel, felul
tianu nr. 1, etaj, II).
Condiţiunile su n t afişate la Secre­
tariatul Sem inarului.
printre noi.
Sărbătorirea va avea loc la «e*
diul S. S. R. d in str. Berthelot nr,
în care a fost tra ta t subiectul este pro­
— dar traditional în' teatrul francez — fund realist, veridic chiar în largă mă­ Q Ministerul Educaţiei Naţional* 18, tn cadrul unei adunări a m em ­
de a ridica firesc coeficientul comediei sură, atent să nu prezinte fals viata, aduce la cunoştinţa directorilor de licee b rilo r S . S . R.
dell’arte până la expresivitatea mo- şi profesorilor, eă în orele prevăzute în
nici epoca pe care o povesteşte. Din V o r vorbi d- Victor Bftimhi, pre-t
lierescă. aceasta însă se naşte un mape senti­ plus la clasele 7-a şl a 8 -a, secţia litera şedinţei e S. S■ R., părintele Gala,
Filmul are însă şl defecte de con­
ment de nedumerire : de ce s’au în tre­ şl ştiinţifică (la limba română, limba
strucţie. In afară de faptul că este de o feanceză şl ştiinţele fizico -chimee) se va
Galaction $i F . Aderca.
buinţat mijloace artistice excelente D -na Margueritta Roman ş i d,
lungime obositoare (ceea ce face ca tn- pentru ca să se puie sub ochii specta­ adâpcl materia predată în orele comu­
Ch. Etterla var ceti din operei#
torilor o Inutilă demonstraţie b absur­ ne, iar la clasa VII-a ştiinţifică g* va
face desen ştiinţifie : Industrial, de a r­ poetului •
dului sentimental ? Cui poate folosi ?
hitectură şi istoria stilurilor arhitec­ Membrii g, S, & su n t rugaţi a îs
A u r e l L a m b r ln o tonica,
V
*
 ^ Ö Ä W T IIÄ *
ÍMiám,
3

S ă p tă m â n a p o iitic ă in te r n ă
„ S c â n te ia ”
O r g a n C e n t r a l cd P a r t i d u l u i
cu entuziasm în satele şi oraşele tării
Comunist Român Poporul întreg îşi exprimă nădejdea într’o viaţă mai bună
Director: I bol nim icitor”, — telegrafiază m ine­ ZA, P reşedintele Consiliului de Mi­

O sen zaţion ală declaraţie D in to a te c o lţu rile ţă rii. C o n si­

a d ep u tatu lu i brâtienist
Lsaderlt maniştl căzuţi In alegeri cer retragerea din Parlament —
D, Manlu aşteaptă indicaţii, Iar cel aleşi sunt împotriva retragerii. — La
bătrânii liberali două curente şl o acţiune de răsturnare a „cioclilor par­
tidului”—D. IVIanlu socoate că voturile brătienlste şl tltellste corespund
celor două grupări
Insfârştt Românfa « cvrwseut
primele alegeri fără sate contagia­
te, fără „morţi” ţi şosele barate.
Am urmărit cu deosebită atenţie o-
ficioasele opoziţiei pentru a găsi un
singur caz de acest fel imputat gu­
vernului. Niciunul.
Acuzaţii generalizate, lipsite de
preciziuni ţi dovezi — toate covâr­
şite de sutele de semnături ale a-
tistenţilor opoziţiei la operaţiunile
electorale, cari atestă libertatea şi
Corectitudinea acestor operaţiuni.
In schimb, ambele oficioase seamă­
nă ca d o u ă picături de apă — în
conţinut, stil, fi chiar prezentare
grafică — cu vechile numere ale
„Dreptăţii” sau „Viitorului” de
'după alegerile faimoase din 1926,
1927, 1932 sau 1933. Toate capetele
de acuzare ce se imputau atunci
guvernelor maniste sau brătieniste
de către organul opoziţionist res­
pectiv, sunt reliiate astăzi cu o fi­
delitate şi o lipsă de imaginaţie care
descoperă necruţător în, faţa opi­
niei publice elementara lipsă de
seriozitate a leaderilor „istorici” s i
a condeelor neputincioase din sluj­
ba lom,
âlsgeri Istoric©
U-Mverwril
Avenwwm
Anri
L026
înscrişi
3.498.814
firîiti©«jtst 1927 3.586.088
Macist 1938 3.671.352
lmrghf*f m i 4.038.484
Mantet 19S2 4.220.731
Drătienist 1983 4.330.354
1-
/IBecpon Sihere ~ ¥©t aisiiversal
fâuvermd Anal Înscrişi
Dr. P. Groza 1948 7.859.213
C om paraţi numărul înscrişilor, al
Votanţilor şl apoi numărul voturilor
ob; nul» d e B. P. D. şl veţi găsi ex­
plicaţia Îndrăznelii justificata d e care
au d at d o v ad ă forţele dem ocratice
d® a se prezen ta în faţa UNUI NU­
MĂR APROAPE TRIPLU DE VOTANJI
ia 19 Noembrl» 1946.
Est® lim pede — din cifre!« neiertă­
to a re ale tabloului — că cefe două
p artid e „Istorice" au avut voturi ma­
siva numai când „făceau" alegeri cu
urna furata, cu sa te con tag iate, cu
ţuică, mititei şi d e m a g o g ia neruşi­
nată. R ealitatea popularităţii lor re­
ieşea însă ca teg o rică
următor.
l-a scrutinul
lată d a exem plu P. N. J. în 1928
la guvern fiind, ia 78% din voturi.
După trei ani s c a d e catastrofal la
Î5%, pentrucă după un a-n, la gu­
vern, să salte la 41% şl tot după un
an să co b o a re vertiginos la 14%!
Bătrânii liberali — aşa cum se vede
— se d ă d e a u cu d ib ăcie In acelaş
scrânciob electoral.
Sunt alegeri „făcute” şi patro n ate
d e ei. Mai e s te nev o e de com en­
tarii ?
MIRON CONSTANTINUS CU liu l P o litic şi C o m ite tu l C entrali al rii dela Petroşani. S’au m ai prim it niştri, tov. GHEORGHIÜ-DEJ, pri­
B lo cu lu i Part'iddîoir D e m o c ra te p ri­ telegram e din partea locuitorilor p lă­ mul dep u tat al Capitalei şi Comite­
Redactor responsabil i ţii Petroşani, m uncitorii şi organiza­ tului C entral al Blocului P artidelor
m e sc riln ic ’n u m e ro a s e te le g ra m e ţia P artidului Com unist din Cugir, Democrate.
Sorin Toma
C. P illát COMITETUL DE DIRECŢIE :
d e ca ld e fe lic ită ri p e n tru m a re le
su cces o b ţin u t d e fo rţe le d e m o c ra ­
ţie i ro m â n e şti în aflegerile p a r la ­
organizaţia fem eilor dem ocrate din
H unedoara, m inerii Soc. Mica Brad, Ş i p o p u l a ţ i a b â r l ă f t e a n ă
m uncitorii, tehnicienii şt funcţionarii îş i s ă r b ă î o r e ş l e a le ş ii
© Lacreţiu D. Patraşcemu U zinelor de Fier din HUNEDOARA,
• Mhrar>. Constantin acu
m e n ta re d in li) N o em b rie.
angajaţii întreprinderilor Com unale Cei, patru deputaţi, ai poporului aleşi
© G h . V ctsfficM
A stfe l m u n c ito rii şi c e tă ţe n ii r e ­ O RAD EA, m uncitorii fabricilor E- pe lista Nr. 1 a Blocului Partidelor
g iu n ii p e tro life r« M O R E N I, s a lu ­ LE C TR A şi CELULOID ORADEA. Democrate au fost sărbătoriţi de popu­
© î . C liteia o v scb .il laţia din Bârlad în cadrul unui m arş
© L. Rfiuiu
tâ n d v ic to ria B lo cu lu i, îşi ia u an ­
g a ja m e n tu l d e a m ă ri p ro d u c ţia şi
A lătu ri de toţi cetăţenii ţă rii au m eeting popular ţin u t la Teatrul W ir
m ai trim is telegram e de felicitare şi
© Ä1. Buican d e a m u n ci s tr â n s u n iţi la o p e ra d e în tre p rin d e re a „SCRISUL LIBER- huţă. La acest m eeting au luat cuvân­
© N. Popeiîcu-Dorecmu re c o n stru c ţie a ţă rii. In acelaş fel SCÄNTEIA” m uncitorii Şantierelor tu l d. prefect Ion Andronache, táv­
se e x p rim ă F ro n tu l U nic d in R a fi­ N avale „SO VRO M TRANSPO RT” Ga­ ion Savin, secretar P. C. R,, tov. Kind
n ă r ia B R A Z I, m u n c ito rii d in sin ­ laţi, m uncitorii din OCNA MUREŞU­ Dumbravă, tov. Vasile Pânzaru. Ulti­
D e c la ra ţia d -lu i P ilîa t Rom âniei. în le g ătu ră cn alegerile. LUI, m uncitorim ea din oraşul TUR­ m ul a luat cuvântul plugarul deputat
D intre cei aleşi, s’au ridicat mal d ic a tu l p e trd i ist F IL IP E Ş T I, ce fe­ DA. Gheorghe Pruteanu-
C h iar astăzi ne-a p arv en it dala Bo­ m u lţi fru n taşi în tre cari d. Vasile riş tii d in P L O E Ş T I. s in d ic a tu l F ed eraţia D em ocrată a Fem eilor Oratorii au subliniat libertatea <f*-
toşani conţinutul declaraţiei făcute de
d- CONSTANTIN PILLÁT, capul li­
Serdici (T ârnava Mare) şi N. A nghel
(Buzău) csri au su sţin u t teza p artici­
p ării la lucrări.
REZULTATUL m u n c ito rilo r ag ric o li d in ju d . B I­
HOR.
din R om ánia prin preşedinta sa d -na plină in care cetăţenii şi-au p u tu i
MARIA ROSETTI a trim is telegram e spune cupântul in prim ele alegeri cu
de felicitări d-lui dr. PETRU GRO­ adevărat libere din România.
stei P. N. L .-B rătianu din acei ju d e ţ
şi p roaspăt d ep u tat al noului P a rla ­
ment. D -sa spune te x tu a l:
D. Man iu a propus ca h o tă rire a să
fie lu a tă de com itetul central executiv
ALEGERILOR DIN P lu g a rii din H U N E D O A R A s a lu ­
t ă cu b u c u rie v ic to ria z d ro b ito a re
la 30 Nocmbrie.
COMA a B lo cu lu i P a r tid e lo r D e m o c ra te
„A legerile sa fost lib e re ; n'au fost
Incidents şi au decurs în p erfectă ti
nişte. S a asigurat din p arte a tuturor
alegătorilor, indiferent d e culoare
poiitică, o p erfec tă în ţe le g e re a mo­
B e c e a m â n ă d. Manii* ?
L a şe d in ţa ţin u tă la 22 N o em b rie
iSVOARELE
e o n tra re a c ţiu n ii m artiste şi b r ă tie ­
n iste caire i-a ţin u t în m iz e rie şi
în tu n e ric tim p de zeci d e an i. Ei
s u n t h o lă rîţi d e a p ă ş i m a i d e p a rte
„Suntem siguri ca vremurile
mentului d e faţă, do v ed in d mult in­
cu d e le g a ţii şi a s is te n ţ ii cari an re­ E ri s'an desfăşurat în corn. 1st'oa­
p r e z e n ta t p a r tid u l la s e c ţiile d e v o ­ rele - D âm boviţa alegerile pentru
te re s ac e sto r alegeri. S’a putut o b ­
ta re , d. M a n iu a r e c u n o sc u t c u a- Adunarea D eputaţilor, alegeri ce nu
a iă lu r i d e f o iţe le d e m o c ra te a le
ţă r ii la lu p ta p e n tru r e a liz a re a (rccofoioi isii st m
m ii iRiaa
serva o afluenţă neobişnuita d e a le ­
gători. N'au fost provocări d e nici un c e s t p r ile j că r e z u lta te le p u b lic a te s'au p u tu t încheia la, 19 Noem brie
P la ifo rm e i-P ro g ra m , c a re a s ig u ră
în tă r ire a şi d e s v o lta re a g o sp o d ă­
a declarat muncitorimea din judeţul Hunedoara
p r iv ito r la v o t u r ile o b ţin u te d e p a r­ din cauza bandelor m aniste ce au dat
fel, din a c e a stă cauză aieg eriie d e ­ rie i ţă ră n e ş ti în z e s trâ n d -o cu to a te In piaţa oraşului, cei 7000 de pa*“
curgând în p erfec tă linişte ţi ordine, tiz a n ii d -lu i D in u B r ă tia n u şi Täte] foc urnelor înainte de num ărătoare. DEVA, 25. — V ictoria strălu cită a
R ezultatul total al votării este u r ­ cele n e c e sa re . „V om în tă r i a lia n ţa Blocului P artidelor Dem ocrate în a- ticipanţi la m eeting au ascultat cu­
(ss) CONSTANTIN PIUAT P e tr e s c u stin t r e a ’e şi c o r e sp u n d cu
m ătorul: n o a s tră sin c e ră cu m u n c ito rii şi legeriie parlam en tare dela 19 Noem­ vântările tov. Creţu, care a u rat buB
capul listei P.N.L. Botoşani fo r ţa p o litic ă a ceil or d ouă g r u ­ B. P. D. 1631 vo tu ri brie, a produs un m are entuziasm în sosit aleşilor, tov. Cotat 1.. din part®«
p ări. c ă r tu ra rii, lu p ta n o a s tră c o m u n ă v a
d eputat P. Ţ. D. (dr. Lupu) 61 g a r a n ta v iito ru l fru m o s şi b u n ă rân d u rile cetăţenilor judeţului H une­ Sindicatelor m inere din Valea Jiu lu i,
In c e e a c e p r iv e ş te a titu d in e a fa ­ Independente (4 liste) 43 doara şi în special în rân d u rile m u n ­ locot. Rom an, în num ele A rm atei şi
O aie este twtuş explicaţia oă fo ru ­ ţă d e a le g e r i şi d e P a r la m e n t, d -sa s ta re a în tre g u lu i p o p o r“ — s c riu
B rătianu 122 citorim ii din Valea Jiului. tov. M ihăilă, după care a luat cuvân­
rile condiucătoare ale opoziţiei în cear­ ca u tă să a m â n e h o tă r ir e a p â n ă la P. N. Ţ .-M aniu 165 ei. M u n cito rii d in re g iu n e a BR A D LA DEVA, în seara zilei de 22 No­ tul tov. M ihai Mujic.
că eă acrediteze 6 altă v ersiune ? P. S. D. I. (Titel Petrescu) 30 CRISCXOR îşi ia u a n g a ja m e n tu l ca
p r im ir e a u n e i in d ic a ţii d e la a n u ­ em brie, ceităţeni din toate stratu rile M eétingul s’a încheiat în m netei«
Vom vedea m ai târziu. A n u la te 9 p r in m u n c a lo r să co n trâb u e la b u ­ sociale, îm preună cu ostaşii, au m ani „Im nului M iner” şi „Im nului Regal”
m ite ce r c u r i str ă in e , fa ţă d e care
CHtre c o m p a r a tiv e V otanţi 2061 n ă s ta re a şi lib e r ta te a p o p o ru lu i. festa t pe străzi până noaptea târziu. în tim p ce pe deasupra oraşului, ra ­
îş i co o r d o n ea z ă c u p le c ă c iu n e to a te După cum se vede, rezultatul v o ­ „Minierii din V A L E A JIU LU I şi cu In fa ţa sediului B.P.D., m anifestanţii chete m ulticolore salutau victoria de­
Este deosebiţ de in teresan t p en tru m a n ife s tă r ile p o litic e . D u p ă v o tu l tu lu i din secţia Isvoarele n u schim bă ei tot poporul au vo ta t pen tru prim a au ascu ltat cuvântarea tov. Gârbo- m ocraţiei.
edificarea cetăţenilor să privească un d e la 19 N o e m b r ie , d. M a n iu e co n ­ cu nim ic rezultatul general pe ju d e ­ dată liber în ţara românească şi au veanu, deputat, care a declarat că îm ­ P entru m uncitorim ea din Valea Jiw*
tablou com parativ a l alegerilor „isto­ v in s m a i m u lt ea o r ic â n d că n u se ţu l Dâm boviţa, care a dat 9 m anda­
votat a stfe l' încât să nu m ai fie a- p reu n ă cu în treg poporul, deputaţii de lui, ziua aceasta a însem nat în mod
rice” şi al celor făcu te eub regim ul m a i p o a te sp r ijin i p e o b ază p o p u ­ te B. P. D .-ului (lista întreagă). m en in ţa ţi de spectrul u nui nou răz- H unedoara vor duce la îndeplinire deosebit o zi m are, ei fiind cei ce au
dem ocrat a c tu a l: la r ă în R o m â n ia ş i că n u - i ră m â n e m arile sarcini prevăzute in P latform a suferit cel m ai m ult de pe urm a gu­
d e c â t să f ie u n a g e n t d o c il al u n or Program a B. P. D. vernărilor reacţionare.
c e r c u r i s tr ă in e in te r e s a te să ad ucă C etăţenii au răspuns prin puternice De acum încolo, ei vor avea în P a r-
Votanţi P.N.T-
2.622.568 737.262
P.N.L.
m .s«9
Avere*©»
1.308.108
ştir b ir i s u v e r a n ită ţii R o m â n ie i.
Iorşa
„ L ffc e r a Ü l I u i M a n iu ”
ŞTSH I P O L IT IC E uirale, scandând num ele aleşilor l o r :
G heorghe Apostol, M ujic, Drăgbici,
Gârboveanu.
lamented Tării oam eni cari vor şti P*
facă auzit glasul lor şi „vor şti să
lupte pentru clasa munci*oare” —
2.762.779 610.149 1.704.435 M. S. REGELE a primii eri la onoare Regionalei Bucureşti, cairo s'a La P refectură, a v orbit prefectul ju ­ cum a ppus tov, M ihai Mujic în cu­
2.810.630 2.228.928 185.939 In arm a sdrobitoarei Înfrângeri elec­ deţului, dr. A ugustin Alm ăşan. Şi in
torale, ne desemnează tn sânul grupaţii orei© 12 în audienţă do lucru distins tn această perioadă de muncă. vân tarea sa.
4F tim p ce horele se în v ârteau în ritm
2.927.112 438.747 173.588 brătienlste donft categ o rii: primii sunt pe d. dr. PETRU GROZA, Preşe­ săltat, în piaţa P refecturii, tân ăra
1.SÄ9J01 cei caracterizaţi da „Drapelul” drept 7,tarul „Dreptatea“ a fost condamnat
2.987.120 1.203.700 487.023 dintei® Consiliului de Miniştri. cri, 28 Noembrie pentru sabotaj, de m uncitoare Morar Marioara, dela fa ­
2.978.748 414.683 1.518.864 „liberalii Ini Mani«*’, gata a urma ori- Judecătoria de Muncă, Secţia II-a. Ta b rica de perii din Deva, m i-a spus, cu Decorarea unor modici
ee dispoziţie a acestuia (vezi şi arti­ ★ 3C0.000 Iei amendă penală şl 5.000 lei
colul d« ert din „Liberalul” închinat cheltuoli de procedură, pentru faptul
faţa roşie de joc şi ochii strălucind de
veselie: „Mă bucur de victoria o b ţin u ­
români de către guver*
d-Iui Maniu, articol care aduc« o recu­
noaştere a dispariţiei grupării Brătianu)
C o m ite tu l C e n tra l E le c to ra l al de a fi concediat personalul redacţio­
B. P , D --u Iu i a fost co n v o cat p e n ­ nal fără aprobarea Inspectoratului
tă da Bloc, pentrucă de acum înainte nul polon
Votanţi Muncii, aşa cum prevede art. 15 şi 16 SU NTEM SIG U RI CA VREM U RILE
r.N.T. r.N.L. B.P.D. D.P.M. şi alţii, in frunte cu d-nli VASILE tr u azi, la o rele 18. din Legea No. 314 din 1946. TREC U TU LU I NU SE VOR M AI ÎN ­ La sediul Casei Polone din Bucii*
8.934.383 878.927 259.308. 4.766.630 569.651 SASSU, N. GURANDA, NACU, SLA- V a p re z id a d. G h. V â n tu , m in is­ T O A R C E ”. reşti a av u t loc solem nitatea de­
MA, SANDTJLESCU (şeful tineretului) t r u s u b s e c r e ta r de s ta t la in te rn e . A sem enea m anifestaţii au av u t loc corării unui grup de 15 medici ofi­
tn d isc u ţie: 1 ) cererea biroului politic şi CAMPEANTJ, cari atacă cu vigoare şt la Sim eria, Brad, Hunedoara, Orăş-
V o r p a rtic ip a to v . M iro n C o n stan - ţeri p rin tre care 3 femei, cetăţeni ro ­
de a sg lua o poziţie asupra alegeri­
lo r ; 2 ) retragerea reprezentantului în
politica de remorcă faţă de manişli —
tin e sc u , s e c r e ta r g e n e ra l C. C. E le c­
Cumpărăm din Italia tie şi alte localităţi din judeţul nos­ mâni care au lu p tat tn rân d u rile ar­
pe care-i socot de rea credinţă — şi tru , ia r deputaţii aleşi prim esc zilnic m atei polone în anii 1944-19ţ5 pentnJ
guvern d. Em il Haţieganu, căzut în susjin că aceştia sunt in stare să ma­ to ra l, to v . B. Solom on, to v . G h. A - remorchere şl vase zeci de telegram e din p arte a hunedo- eliberarea Poloniei. însărcinatul cu A -
alegeri ţ i 3) p articip area satt neparti- nevreze astfel Încât să-i scoată din p ostol, d. M ih a il D ra g o m irescu , d. faceri al Poloniei în România, d. Şte­
ciparea deputaţilor mard'; ii la lucră­ Parlam ent pentru a rămâne singurul A urcJ P o to p şi d. M. G h elm eg e an u . maritime renilor.
La PETROŞANI, m uncitorii şi cetă­ fan W englerow, în num ele m inistru­
rile de va Udare ale Paftamentiului. partid de opoziţie.- ★ ţenii din localitate, în prezenţa can­ lui de Războiu, M areşalul Mich*
S’a rem arcat cu acest prilej că CEI P e s te c â te v a mtte v a p le ca tn
Mai cu seamă în rândurile tinerilor, Eri au luat sfârşit lucrările şed in ­ H u lia o d e le g a ţie a a d m in is ­ didaţilor de H unedoara, au sărb ăto rit Rola-Zym ierski, a înm ânat celor dis­
CĂZUŢI în alegeri ca şi cei cari n’au se observă o acţiune de răsturnare a victoria in alegeri a B P. D. şi au a- tinşi m edaliile „P en tru V ictorie sî
putut candida din diferite m otive, ţei plenare lărgite a C om itetului Cen­ tr a ţie i P. C. A., tfx rs v a în c h eia
unor conducători — dr. Costinescu, Al. tral al Tineretului Progresist. După tr a tiv e ie p e n tr u c u m p ă ra r e a elam at pe aleşii lor în fru n te cu tov. L ibertate” şi insignele G rundw ald-
sunt pentru o poziţie negativă în Donescu şi M. Berceanu — pe care-i Gh. Apostol şi Mihai Mujic. B erlin”.
caiace priveşte alegerile şi îm potriva rapoartele secţiunilor centrale a u r­ u n u i n u m ă r d e re m o r c h e r e n e ­
consideră ca „ciocli ai partidului” şl m at aprecierea Biroului T ineretului c e s a r e p o r tu lu i C o n sta n ta f i
participării la lucrările P arlam entu­ vinovaţi de dezastrul suferit.
lui. Progresist asupra a ctivită ţii desfăşu­ tr a fic u lu i p e llu n ă r e . V e n se m e -
In fruntea „tinerilor", se află Săn- rate în u ltim ele două luni expusă de ni, d e le g a ţia v a p e r fe c ta o co ­
D ealtfel între fronte,şfl aleşi s ’a
creiat u n curen t îm potriva h o tărîriio r
biroului, care fiind compus — excep­
ţie făcând ă Msuiiu — din d - n ii: M i.
dulescu, Câmpeanu, Furlungeanu şl
Ispir Lactantiu, având sprijinul d-lui
Ghcorghe Brătianu, a d-lui av. Gh.
către tov. C onstanţa V inte Crăciun,
secretară generală a T ineretului P ro­
gresist.
m a n d ă d e v a s e m a ritim e .
C o n fo rm în ţe le g e r ii s ta b ilite
tn p re a la b il, p la ta s e v a fa c e
Capitala e alim entata
halache, M ihai Popovici, Nicolae P e-
nescu. Ştefan Mihfiescu şi Emil H afte.
gran toţi răm aşi în afa ra P arlam en tu ­
lui, se declară num ai p en tru soluţii
Siama şi în genere a fostelor cadre
georgiste.
★
In acest tîmp, forţele politice
A urm a t prezentarea planului ge­
neral de muncă, făcută de tov. Petre
Lupu, secretar al T ineretului Progre­
sist.
a s tf e l : VJO/n f»> d e v is e p e c a re
P. C. A. f i le-a p r o c u r a t fă r ă a
ta c e a p e l la r e s u r s e le S ta tu lu i,
ia r r e s tu l d e 750/. v a f i p lă tit
cu ioi m
iiii Ardeal
r e c t dela S in a ia la A gnita, t n lu n ­
negative. A ceastă înclinare a b iro u ­ constituite in Blocul Partidelor La sfârşit s’a înm ânat un drapel de In d e c u r s d e 5 ani. ( U r m a r e d in p a ţj. 1 -a ) g im e d e ISŞ hm .
lui este explicată p rin . faptul că cel ceva p en tru extinderea utilizării g a­
Dem ocrate întărite considerabil A c e a stă c o n d u c tă va f i d a tă î n
num iţi m ai su s se tem că v o r fi tre ­ zului m etan. fu n c ţiu n e fu Juvul d a te i d e Î S
cuţi pe Hnia doua in p artid , în urm a în urma victoriei electorale se In acest timp, *’au consum at sute
D ec em b rie a. c.
activităţii publice a p arlam en tarilo r
m aniştl. In plus, acestora nu le con­
vine că peste criza de prestigiu psân
care trec în urm a înfrângerii lor în
p regătesc — strâns unite —
pentru deschiderea Parlamen­
tului la 1 Decem brie şi pentru
Cum au o p e r a t de m ii de vagoane păcură, sute de
m ii vagoane lemne, care a r fi m ărit
ex p o rtu l nostru, s’a irosit m uncă, s’au
aglom erat căile ferate. P ierd eri im en­
Şi această conductă v a alim ent*
Capitala, MĂRIND DEBITUL DELA
370.000 METRI CUBI ZILNIC, LA

D e ©e cfcîî?£Tî?î» » f iît u d in e a
o jis iiţie i
In cadrul şedinţei delegaţiei •perma­
nente m an st e ce a am it loc in zii'.a
i e 23 Noembrie la locvint(i d-lvA Va-
sile Serdici, şedinţă prezidată de d-
lu liu M aniu şi la care au participat
fi candidaţii reuşiţi în alegeri s’a pus
alegeri, să se sup rap u n ă o nouă situ ­
aţie de inferioritate faţă de cei aleşi.
A stfel, la această şedinţă d .n îi M i-
h al ache. M ihai Popovici şl ştefan
M îhăescu au lu a t cuvântul, susţinând
că p articiparea 1» lucrările p arlam en ­
ta re nu are nici un rost. A rgum entul
suprem folosit de ei a fost că a c e a sta .
ar îm piedeca anum ite cercuri străin e j
să interv in ă în afacerile interne ale
cciiipclc ic „isiori£€
520 000 METRI CUBI.
activitatea leg isla tiv ă parla­ 99 se. a su ferit ţa ra noastră din cauza Ca să no dăm se a m a «le lmpoe-
m entară ce v a fi inaugurată cm folosirii restrân se a gazelor naturale. ta n ta «ceste«* p rim e lu c ră ri, v o m
a cest prilej. m a r ă ta că nasul m etan fu rn iz a i Ca­
P r im a c o n d u c tă a in tr a t pitalei va p erm ite să se econom i­
Ţara întreagă a şteap tă dala ( U r m a r e d in p a ţj. l- a ) Vasiîe Isac au fost prinşi. £n fu n c ţiu n e se a sc ă , 146,000 to n e păcur® sau
noul Parlament măsurii 3 con­ afară de cele rela tate în re p o ite g iile , Au m aiq .h>
fost răn iţi: sold, jandarm i
VALEANU TEODOR G uvom ul Groza, preocupat de re ­ 54-750 v ag o an e lem ne anual, so ­
structive şi salvatoare cuprinse noastre anterioare, num ai in 16 zile I ]a călin eşti (Satu Mare)> Sllblt. p 0pa, dresare» economică ă ţării, de vatori- cotind echivalentul la can titâflla
. _ din Luna N oembrie ert- s’a găsit ar- ficai'PJ Ia m axim um a tu tu ro r bogă­ de aaz m etan de m ai sus.
W PlCtÎOHÎJftePTOqţaW b moment, m uniţii şi m aterial de p r o - ' a w tp ru l com andantului gărzii dela ţiilor, s'a ocupat de problem a gazelor
S l S v s n rEto UCSHTl pagandă fascist şl hiUeríSt LA PESTE | B™d^ , n(Şi_biu). subit. n a tu ra le şi a pornit Ta lucru.
A lle în e c ă r i in p r o e c t
100 DE FRUNTAŞI M ANIŞTI ZE1CU MIRCEA, cd-tul gărzii din 1 »« pofidra g r e u tă ţilo r f i n U pset O dată term in ate Lucrările a ră ta te
BRATIENIŞTI. com. Bei taur-(T ulcea); PETRE SPA- m a te r ia le lo r, p r im u l p a s o fo s t t ă ­ m aţ sus, sc va trece la construire»
TARU, sorg. m áj. E. C. P. din garvla cu t, Q nzut m e ta n d in N ouţ S ă s e s c conducte: de legătură cn C etatea de
Soc'ţsi ele v o ta r e a ta ca t© secţiei A dunaţii de G eorm ara (Dolj), a lim e n te a z ă p e n tr u p rim a o a ră B altă — o nouă sursă de gaz m etan
După ea am văzut o rd in ate d e for­ răn it de m anistul A ndronache I.; sold- Ca p itu la ţă r ii f i in d u s tr iile d in — unde au şi început săpăturile pen­

<jY‘ e & m e é v ta A
m area g â iiilo r do şoe şi înarm area jand. SPIRU STAN la Copăcioasa- va lea P ra h o ve i.
acesto ra, să aruncăm o priviră asu­ Gorj.
pra modului cum ag en ţii plătiţi d a
A cest lucru n u a fost posibfv decât

ce te d o u ă p artid e „istorice" au dus gardă STOICA GH. a fost ră n it de lor ?1 inginerilor de!» C-F.K. care au la Râşnov p en tru m ărirea presiunii.
1a îndeplinire o rd in ele stăpânilor lor, brâtienist ui Dobricearau Gh. construit conducta de fegătură in tre
tru exploatare.

In com. Bujoru (Oovurlut) sold. din ou efo rtu l multe terilo r, tchn'oieni- laţiile şi se vor adăuga compresoar©
T otodată se vor îm bunătăţi in sta ­

Cu a c e ste o p e ra ţiu n i încheiat©,

d upă efectu area alegerilor, abia după p rovocând desordinl şi incid en te sân* La V intea de jos (Făgăraş), d- MIR- M ănefti şi Sinaia, intri un tim p record când volum ul de « azs p en tru Ca­
Legea cconcniatßlor trabuc să apară de îndată ! aflarea d e către cei trei şefi d e p ar­ g ero a se, in d eo seb i în ziua a le g e ri­ CEA MOTOC preş. secţiei de votare Şi in cornii Luni ireproşabile- Cei p ita lă va atin p e 1 m ilion si Iun«®-
tid e a d atelo r oficiale asupra d eza­ lor. şi STANGA VASILE, grefier, au fost 67 hm. de conductă instalaţi pe ta m etri cobi, se va tre c » la
t aun
E co ro m a teS e re p re z in t® u « t 8 zl p e n tru s a la r ia ţi o puternic® A ceste ec h ip e In d eo seb i maniste, răn iţi de m aniştii Cişmaşoi I., Rado- teren dificil, ou 5-200 suduri au co­ c o n stru ire a a lto r reţele. în alt©
• r r * ă ti© lupt® îm p o tr iv a n s a ltu lu I b a n d îts s o a l sp e c u la n ţilo r, lat® strului ce l-au suferit.
au în cercat să a ta c e 74 secţii d e vo­ cea V asile şi Stoica Achim. La Co- respuns pe deplin Ia probele i-eriuni a le ţă rii, unde a d u c e re a
făcute
«Sece ele tr e b u c s c g e n e r a liz a te şi S întărite, a s tf e l in c â t s ă fio la fn- Pentru m ilioane d e alegători, p en ­
d te iâ n a t u tu r o r s a la r ia ţilo r , de 1 o a te c a te g o riilo r şi d in to a te col­ tru un po p o r în treg care întorcân-
tare, dintre cari 9 în jud. BdAiLA, 2 v a m e t (Teleorman) p r e ş a lin to e şi Este necesar să am Uit m că dela wazetor n a tu r a le va av ea u rm ă ri
tu r ile tă rii. VtAŞCA. 29 ROMANAŢI, 15 VAICÎA, secretarul secţiei de votare au fost Măr.eşti la Bucureşti ex ista o con- * econom ice din cele mai bune.
du-se acasă d upă ce a depus în 4 SiBiU, 3 TURDA, 4 TECUCI. 3 IALO­ d ea semeni răniţi. ductă care furniza gaze din regiunea ★
E ste to c m a i c e e a c e s 'a urm® r it p rin în to c m ir e a p ro e c tu lu l u- urnă, fără nici un fel d e constrân­
n e i nou« lepi a e e o e c m a le io r . MIŢA, etc. L a C urtea de Arges a-u fost răn iţi poitroliferă, în să în c a n ih ă ţi insufi- P rin « rija p e rm a n e n tă a guver­
g ere, votul care reprezintă convin­ In c e a mai m are p a rte a cazurilor, da m aniştii ce-au d ev astat secţia de oiente. nului, prin p ric e p e re a ţ i m unca
T re im e s® c o n s ta tă m Sns® c ă d e ş i p ro c c tu l a f o s t p u s la p u n c t e te au fost resp in se d e gărzile mi­ votare, gardianul public ZAMFIR Făcându-se legătura eu «urset'e din inginerilor teh n icien ilo r şi m unci­
în c ă do E cain c â te v a s ă p tă m â n i, ou a s e n tim e n tu l t u tu r o r f o r u r ilo r g erea sa liberă, fruct al unui în d e­ litare şi d e mossa d e ce tă ţen i d o r­ IOAN„ com isarul şef D. CHIRILA, T ransilvania, prin porţiunea de con- to rilo r, gazul m etan va fi u tilizat
«ie r e s o r t, «Ieşi c! I n te r e s e a z ă în cel m a i in a it p ra d m a r e a in a s s á lungat . p roces d e conştiinţă, pentru nică să v oteze în linişte, c e se afla gardienii OPREA ION ţi DUŢA ductă Braşov — Sinaia eonsDuTä de pa v iito r po o s c a ră din ce în ce
a populaf(o) s a la r ia te , to tu ş i nici p â n ă a s tă z i el nu a r e in c ă p u te re toţi aceştia m anevra în cercată de în faţa secţiilor d e votare. Totuşi, C-TIN. m uncitorh din Gaz Metan, gazele te m ai m are. El va fi fo lo sit nu nu­
d e lege, P rin a c e a s ta s e în tâ r z ie a p r o v iz io n a r e a unei p ă r ţi din ec h ip e le d e şoc au d e v a sta t 14 secţii D intre candidaţii pe listele B.P.D.- sondă din regiunea petroliferă vor fi m ai ca sim plu com bustibil, p en tru
p o p u la ţia irtuncitinare, se in(si*eun eaz® r<3zolvai*ea p ro b le m e i f in a n ­ p artid ele din. o poziţie constitue o
p ro v o care şi o sfidare d e neîngă- d e vot, dintre cari 5 în TECUCI, 2 în uiuî au fost răn iţi d. GH. NEC HI TI, ©l'bcrafe şi u tilv a ie exclusiv pen tru fa b ric a re a u n o r p ro d u se sintetic»
ţă r i i a p r o v iz io n ă r ilo r şi ş e îm p le decă s a n c ţio n a r e a s e v e r ă a p a t r o ­ TURDA, 2 DOLJ, ARGEŞ, etc. necesar© în in d u stria cauciucului,
n ilo r n a re s a b o te a z ă eco n o m aţele. la Slava (’Năsăud) îm preună cu dr. rafinăriile şl industrifte locale..
duit. S’au p rid u s 40 d e agresiuni asupra FODOR FLAVIU asisten t P. C. R, la tă b ă c ire a picilor, la co lo ran ţi,
S itu a ţia a c e a s ta n u m a i p o a t e c o n tin u a . L ep ea e c o n o m a te lo r Dar mal mult, chiar pentru cei gărzilor m ilitare d e pază, încercân- CASSIAN ION (PCR), M ISTRIC AN­ A douai c o n d u c tă In cu rs su b sta n ţe in secticide, înlocuitor
trebuie s ă in tr e in v ifjo e re în cel m a i s c u r t tim p . E a tr e b u e s ă p r e ­ 1.203.761 cetăţeni, cei mai mulţi vic­ du-se dezarm area îor : 6 în jud. PUT- d e ex ecu ta re ni glicerinéi, explozivi, etc.
v a d ă , în c h ia r c u p rin s u l ei, s a n c ţiu n i e x e m p la re p e n tru p a tro n ii tim e ale unei p ro p a g a n d e dem ago­ NA, 5 în ARGEŞ, S COVUJHUI, etc. DREI, procuror şef şi IONESCU I.
Dar, opera m uncitorilor şi technl- In felul a c e s ta so va aplica unul
c a r e în f o m e te a z ă m u n c ito rim e a , a s tf e l în c â t n iciu n u l d in a c e ş tia
gice şi neizbutind încă să se libe­ In 29 d e cazuri s’au în cercat a g re ­ (P.S.D.); PETRE IOSIF, candidat în cienilor ceferişti şi specialişti în din p rin cip alele puncte din plat-
s ă nu m ai s c a p e n e p e d e p s it. siuni asupra birourilor electorale, p re ­ Vlaşca, răn it la Sârbeni Moşneni de co n stru irea conductelor de gaz m e­ fo rm a -p ro g ra m a Stocului P a rti­
M uncitorii c e r s ă fie a p ă r a ţ i îm p o triv a sp e c u le i, c e r ca econo- reze de povara unei educaţii şi unui
mediu putred, care au votat LIBER, şedinţilor secţiilor d e votare, candi- m aniştii D -tra şi C -tin B âtă si C. ta n nu s’a lim itat aci. d elo r D em ocrate, c a re p rev ed e In­
m atel© s ă fie p o c e r a liz a t« ş i în tă rite . C e re re a lo r tr e b u e s a tis fă ­ daţBor şi deîogaţîior. C eîe mai multe Luescu. C o n c o m ite n t cn lu c r a r e a p o m e ­ te n s ific a re a e x p lo a tă rii zăcăm in-
c u tă f ă r ă în tâ r z ie r e . nesupuşi nici unei presiuni, listele D in tre.fru n taşii şl delegaţii P. C. R.
opoziţiei, pentru aceştia ca şi pen­ din ac e ste a s'au p etre cu t In Roma. n ită m a i s u s f t care, tace- le g ă tu ra tolo r de gaze n a tu ra le , d ezv o lta­
naţi, Tecuci, Vâlcea, Călăraşi. au fost răniţi : Doichitescu D. (Mo- p r in n r a f o v eu s u r s a d e g a t m e ­ re« consum ului a c e s to r com busti­
tru miile d e d eleg a ţi ta secţiile de cod-Năsăud), T rif Raveca. Weiss Ca­
votare, maniştl, brătieniştî şl titelişti, C ăutând să prov o ace haos şi n esi­ ta n d in T ra n silv a n ia , m u n c ito r ii bili şl în fiin ţa re a de inftestri« cer©
guranţă, ec h ip e le „istorice" au tăiat rol, (Dum itra-Năsăud), Florică Ion şi a u c o n s tr u it o a ltă e o n d u c tă di- I© va folosi c a m a te rie prim ă.
Cu p r iv ir e Sa „ se n fe m e n - gl«* — n’are novele de Ipocrite de­ care înmărmuriţi ei înşişi d e formi­
claraţii de fidelitate din partea fllo- dabilul avânt ai m aselor liniile telefo n ice în <5 p uncte: 9 în Lazăr H etkeş (Sieu-Năsăud), Stoica
tei© i* fj'Ictehr l i t m u s a le naziştiloT de eri, camuflaţii „filo-en- populare, Muscel, 7 Tecuci, 5 Făgăraş, 6 Roma- Romul, te fu l org. P. C- R. A rieşeni-
glezl" de azi), ci acelor clici agresive, au dat declaraţii prin care recunosc naţi, etc. T ’.irda. răn it de o bandă de soc m a-
m a n iş liu a r
militariste din jurul d-lui Churchill.— deplina leg alitate şi libertate In care nistă form ată din Mocanu Iostf, Ma­
Oficiosul msnJst contiunS campania cu care, tntr’adevăr e în dulce tandre­ au decurs aleg erile şi pentru ei, în­
i c calomniere a deputaţilor britanici ţe !
care vizită,ndu-no şi având prilej de a
lua contact nemijlocit cu realităţile ro­ A le g e r i „ w i s " î H m !
cercarea de a li se declara nule vo­
turile e ste o sfidare.
N tsm e'e celpir c ă zu ţi
şi ră n iţi
N um ărul persoanelor ce au avut
tei T. T rifu A vram , M arc Nicolae,
Boş că Alex.
Deasemeni Taiacov St. (P. C. R ) Banda Adorian-Hurmuzsstru
mâneşti, restabilesc adevărul. în patria
lor, cu privire la starea de lucruri de
la noi.
Şi fiind®* această operă de asanare
Un com unicat purtând sem năturile
d-lor luliu Maniu, Dinu Brătianu ţi Import de porumb
de suferit de t>e urm a agresiunilor e- din T ârgu J i u ; Roşu Gh. se­
chipelor de soc „isterice“ este mare. cretarul org. P. C R- Cireaşov (OU);
Atacul acestora s’a îndreptat în p ri­ H arabel C. si H arabel Z am fir
mul rând asupra m ilitarilor din sard a corn. Diocheşti (Putna), Corăc Ghiţă,
din
ia ft jadecatâ de Cartea narfială
In urma ordinului d-lui g-ral Vasiüli titularul Cabinetului < Instrucţie d e
morală nu este pe placul maniştjlor, Titel Petrescu, declară că şefii celor
scribii dela „Dreptatea” au îndreptat trei grupări opoziţioniste consideră
focul calomniei şi al Injuriei împotri­
In compensaţie secţiilor de vot, asupra m agistraţilor Pangrati Ton, Ichim Ion. A ngheluţă Raşcanu, ministrul d e Război, Curtea lângă Curtea M arţială C li A. ş.
Si preşedinţilor secţiilor de vot, asu ­ Bitere şi Ziza C-tin toţi din com. Pu- M arţială a C. II A. a refăcut instrucţia încheiat ©ri cercetările întemeîr.du-şl
G
alegerii©... nule. pra delegaţilor si asisten ţi'o r p a rti­ feşti (Putna) răniţi de m aniştii M un- în cunoscuta afacere A tiarian-Huron?- referatul d e d a re In judecată. Ä de­
va deputaţilor englezi.
lă ţă deoe foaia manîstă abundă de Prima concluzie ce se d esp rin d e In u ltim a şe d in ţă a Com is ei In- delor democratice, în deosebi cei ai teanu V., A ndronic V.. Io-rgu Stoica zeicu. rten, Hurmuzeseu şi complicii lor
trivialităţi şl grosolănii, la adresa u- pentru orice ce tăţean , indiferent d e te r m :n :. şte ria le sp e cia le $’an d a t o P artidului Comunist Român. şi M unteanu I. Sg ştie că aceştia, tn timpul guver­ Schenzw eig şi Balcy au fost trimişi
nor aî©şi al poporului britauc. seni« d e a p ro b ă ri d e im p o rt de po­ Soldatul IONIŢA NICOLAE, din Numărui; fru n taşilo r partidelor de­ nării Rădeseu, sub pretextul colectării în ju d ecată prn«ru fraudă şi prejudi­
Ceeace, pentru o gazetă care face concepţiile sale politice e „că cei garda secţiei de votare Bordu.ieni-Ia­ m ocratice răniţi de către bandele de d e v ite în contuî armistiţiului ,eu rl- cierea avutului naţional,
atâta caz de sentimente filo-britanica, ce se încum etă să declare alegerile ru m b în co m p en saţie. T o to d a tă, Co­ lomiţa si îandartnu.1 ONOFRET VA­ şoc „Istorice“, treee de o sută. Iată ţ'te?’l num eroase vile d e la ţărani, pe
este o atitudine cel puţin... ciudată. „nule" sunt tocmai acei pe care a le ­ m isia I n te rm in is te ria lă şi-a m ai dai S'au îndeiriînil fermaiifäjife pentru
SILE din garda secţiei’ Călinesti- un foarte succint bilanţ al modului e.-'o apoi le-eu vândut la preţuri ri­ ©••trade rea d e către autorităţile im-
Numai că „ciudăţenia“ are tâlcul ei: gerile i-a anulat. a v 'z u l la d iv e rse p ro p u n e ri a le unor
„Dreptatea," este ataşată nn poporului Satei M are au căzut la datorie răpuşi cum «u ooerat. echipele de soc „iste d ic ate p e piaţă, realizând beneficii ő sre a Iul Adorian, care a fugit din
«oriez (căci poporal britanic — cum O a doua concluzie © aceea că fin n é s tr ă in e în v e d e re a u n o r im ­ de bandele maniste. Asasinii cehii de rice“ in ziua alegerilor. enorme. ţrră înaisit© *nc©nerea primeîoi
* deeiarat-o recent un dem nitar en­ declaraţia a venit abia ia şa p te zile p o rtu ri m ai m a siv e de p o ru m b . el doilea, mani ştii Doroş Vasile ş i 1 v »*’ßil C o n sta n t P. maior magistrat lergu Popescu cercetări,
 4 „ S C Â N T E I A '

N
O P o litic a M u rei B r ita n ii fa ţ ă d e c e r o ?ie d e in d e p e n d e n ţă »I« e g ip te n ilo r .
CONDIŢIA Z ec i de m ii d e p r iz o n ie r i ‘get m a n i co n stru iesc f o r t i f i c a ţ i S tr a te g ic e . —
Ce* ftierul g e n e r a l ai! fo r ţ e lo r brstgrroise se- a f lă îa S 3 k m , d e C airo. 2 0 0
m ii d e s o ld a ţi b r ita n ic i c o n tin u ă să s ta ţio n e z e în E g ip t. S itu a ţia in te r n ă
C IPA LA ® La Triest au avut loc primele
manifeslaţiuni de înţelegere între
a ţă r ii d e v in e t o i m a i g r a v ă . ______________________ ___________
organizaţiunile sindicale italiene şi MOSCOVA ,26. (Rador).— Agenţia TASS transmite:
A PROGRESULU cele iugoslave.
& Din Franţa se repatriază un
Comentând negocieriJ?. anglo.egip tene, observatorul ziarului IZVESTIA, Belinkov, scrie:
încă din Decembrie anul trecut, guvernul din Cairo a informat Londra că tratatul anglo-egiptean din

CEHOSLOVACIEI
„¥©121 merge inaint e pe drumul pe car® asu pornii” dec! sra
primul ministru cehoslovac, CLEMENT GOTTWALD
P R A O A (IP ). Un g a x e t a r b r a z i l i a n a p u s , tn s c r i s , c ă t e v a î n t r e b ă r i l a i C l e m e n t G o t t w a l ă , p r e ş e ­
d i n t e l e g u v e r n u l u i c e h o s l o v a c , la c a r e p r e m i e r u l c e h o s l t e v a c a r ă s p u n s î n t e l u l u r m ă t o r :
Cai« su n t factorii principali
cari d au Cehoslovaciei sentim en­
tu l de siguranţă economică 'şi so­
cială?
„Primul factor principal oare ne dă
sentimentul de siguranţă economică şl
socială, esto SIGURANŢA POLITICA,
NAŢIONALA. ACEASTA SIGURANŢA
NE ESTE DATA DE FAPTUL CA. MAI
MULT CA ORICÂND, NE SPRIJINIM
PE PRIETENUL NOSTRU ÎNCERCAT,
CARE NE-A DAT CELE MAI BUNE
DOVEZI DE LEALITATE IN VREMU­
RILE CELE MAI GRELE, NOUL NOS­
TRU VECIN PUTERNIC: UNIUNEA
SOVIETICA. Legătura strânsă cu U-
niunea Sovietelor şl cu celelalte naţiuni
slave ne pune Ia adăpostul unei viitoa­
re agresiuni a duşmanului nostru prin ­
cipal: imperialismul german. Siguranţa
existenţei noastre naţionale este deci
pentru noi pilonul tuturor siguranţelor.
„Mal există apoi factorii interni. Cel
mai principal este acela, că mulţumită
naţionalizării maréi industrii şi a băn­
cilor şi MULŢUMITĂ ECONOMIEI D I­
RIJATE, POPORUL NOSTRU ARE SI­
GURANŢA CA NU LUCREAZĂ PEN­
TRU O MANA DE SPECULANŢI, CI
PENTRU SINE, PENTRU PROPĂŞI­
REA NAŢÎUNEI ŞI A STATULUI. A-
fceasta este cea de a doua siguranţă
fundamentală» ancorată p® principiile
Comuniştii cehoslovaci mobilizează masele pentru reface-
I« rea economică a ţării
D E C L A R A Ţ IIL E LUI RU D O L F S L A N S K Y LA C O N F E R IN Ţ A ECONOMICA
IdBt ăi N A ŢIO N A L A
A P A R T ID U L U I COM UNIST CEHOSLOVAC
TRAC A (IP).— Zilele acestea a fost
'deschisă la Praga cea de a doua con-
feriiiţă economică-naţională a Parti­
dului Comunist Cehoslovac.
Conferinţa a fost inaugurată de R u­
dolf SUţansky. secretar general al Par­
tidului Comunist Cehoslovac. printr’un
discurs, tn care a făcut bilanţul p ri­
mului an de naţionalizare a industriei
cehoslovace.
Acest bilanţ arată că economia Ce.
Partidul Comunist a elaborat planul
^ pe doi ani al Cehoslovaciei
„PARTIDUL COMUNIST CEHOSLO­
VAC A FOST PRIMUL CARE A VE­
NIT CU IDEEA PLANULUI ECONO­
MIC DE DOI ANI. PREŞEDINTELE
stră conferinţă economică: „PARTI­
DUL COMUNIST CEHOSLOVAC
ESTE UN PARTID DE UN CARAC­
ordinii noastre democratice populare.
In baza aoestor două siguranţe funda­
mentale poporul cehoslovac priveşte
cu Încredere în viitor.
P oporul ceh p are a fi p rin tre
popoarele europene care şi-a gă­
sit cal m ai repede un drum şi o
ţintă. E ste o stare tem porară sau
perm anentă?
„Am găsit, după cum afirmaţi singur,
o ţintă şi Un drum. VOM CAUTA A-
CUM SA MERGEM PE DRUMUL PE
CARE AM PĂŞIT. După aceea vom pu­
tea vorbi de o stare permanentă“! Sper
că NU NE VOM ABATE DIN DRUMUL
PE CARE AM PORNIT.
A ŞA Z IS A C R IZA A CSV ILIZAŢEE3
E X IS T A NUMAI P E N T R U R E A C Ţ IO N A R I
In unele ţă ri există m oda de a
se vorbi de o decadenţă a civili­
zaţiei europene. Ce credeţi des­
p re acest lucru?
„Despre o decadenţă sau o amenin­
ţare a civilizaţiei s’a r fi putut vorbi
numai In cazul când aproape întreaga
Europă a r fi căzut sub călcâiul imperia­
lismului barbar german. Prin înfrânge,
rea lui H itler şl prin m area desvoltare
a forţelor populare, care. după lupta
pentru libertatea naţională, g’au ridicat
la o viaţă naţională şl de stat şl oare
in mod activ participă astăzi la reface­
hoslovcseiti nu numai că nu tfa prăbu­
’ şit, dar a înfruntat cu succes toate
greutăţile postbelice.
Deasemeni nici băncile cehoslovace
nu s’au prăbuşit, cu toate că economia
hitleristă le-a adus pa pragul catas­
trofe i. Valuta a fost stabilizată şi mar
rea operaţie monetară a reuşit pe dej
plin CEHOSLOVACIA ESTE ASTAZI
UNA DIN TARILE CELE MAI CON­
SOLIDATE ALE EUROPEI
economic
A r f; fost posibilă refacerea
fă ră F ro n tu l Naţional, care com­
pune actualul guvern?
„FRONTUL NAŢIONAL ESTE FOR­
ŢA MOTRICE PRINCIPALA A REFA­
CERE! NOASTRE. NUMAI PRINTRO
UNITATE NAŢIONALA ŞI PRINTR’O
MUNCA EXEMPLARA A INTREGEI
NAŢIUNI AM OBŢINUT O CONSOLI­
DARE. RELATIV REPEDE. A STĂRI­
LOR NOASTRE Şt AM PUTUT PAŞI
LA O REÎNNOIRE GENERALA A TA­
RII NOASTRE. FRONTUL NAŢIONAL
A FOST ŞI ESTE DECI, CONDIŢIU-
NEA PRINCIPALA A PROGRESULUI
NOSTRU.
EOROPEPâE
rea statelor lor, pericolul care amenin­
ţa civilizaţia şi cultura nu numai că
a fost înlăturat, dar în unele state se
poate vorbi de o nouă epocă a renaş­
tere! culture! şi civilizaţiei umane.
SUSŢINERILE IN JURUL UNEI DE­
CĂDERI A CIVILIZAŢIEI AU NUMAI
UN CARACTER REACŢIONAR, ELE
FIIND EXPRESIA UNEI NEMULŢU­
MIRI DE FAPTUL CA MASSELE PO­
PULARE DEŞTEPTATE PUN ELE
MANA PE POSIBILITĂŢILE CIVILI­
ZAŢIEI. IN TIMP CE MAI ÎNAINTE
ACESTEA ERAU REZERVATE NUMAI
UNOR ANUMITE STRATURI'*.
trarea tuturor forţelor noastre naţio­
nale pentru ducerea la bun sfârşit
a planului de doi ani, pentru pros­
peritatea ţării şi a cetăţenilor lui‘‘
a declarat in incheere Rudolf Slan-
sky, secretar general al Partidului
Comunist Cehoslovac.
C O M ISIE P E N T R U SU ­
PRAVEGHEREA EXE­
C U T Ă R II PLA N U LU I
B IE N A L CEHOSLOVAC
PRAGA, 26 (AGERPRES). — TASS
tra n s m ite : Un com itet special de
control a fost Instituit d e Ackmarea
N aţională Legislativă a C ehoslovaciei
p entru a supraveghia ex ecu tarea
planului bienal.
număr Ce 1108 ruşi care părăsiseră
Uniunea Sovietsiă după revoluţia
din 1817.
® GUIDO SCHMIDT, fost mi­
nistru de externe in guvernul
Schuschnigg, va fi judecat de tri­
bunalul poporului din Viena drept
criminal de războiu.
ia O delegaţie a Sovietului din
Moscova ,a sosit la Helsinki In vi­
zită oficială.
Şj La Haiphong au continuat lup­
tele între francezi şi unităţi nere­
gulate aie Vict-Nam-ului. (Mişcarea
de Independenţă).
a Ziarul libanez „SAUD AL
SHAAB” atacă guvernul Libanului,
pentru faptul că se alătură politicii
imperialiste.
a Doi membri marcanţi ai P ar­
tidului Socialist Unificat, au fost
răpiţi din Berlin. Unul din ei, era
secretarul tribunalului de denazifi­
care din llheinichendorf (sectorul
francez de ocupaţie al Berlinului).
a Un al doilea grup de repa­
triaţi Iugoslavi a părăsit Parisul,
îndreptându-se spre ţară.
© Guvernul american a dat dls-
poziţiuni pentru reducerea consumu­
lui de cărbune în şcoli şi casc p ar­
ticulare.
© Artista sovietică Vera Miciu-
rina Samoilova, a fost decorată cu
ordinul „Lenin" pentru serviciile
aduse artei teatrale sovietice.
© La Varşovia, se judecă proce­
sul a 12 membri ai organizaţiilor te­
roriste „Narodowe Sily Zbroine" şi
„Organizacija Polska". Deasemenea.
la Katowice a început procesul a 32
membri ai ..MSZ“ -ului, care prădau
regiunea Siileziei.
© La Litibliana, capitala Slove­
niei, în cadrul Adunării Constituan­
te Slovene, a luat cuvântul Frattz
Berk, preşedintele Comitetului tie
eliberare al slovenilor din Primőrje
(coasta slovenă a Istriei). Berk a
declarat că populaţia slovenă din
Primőrje este persecutată de ban­
dele fasciste, la fel ca *1 în trecut.
Grevă !a Triest
BELfiRADi 26. (R ador) — C orei-
pondentul A tenţiol TASS tr a n s ­ H E G E L E FARU8C A D I­
m ite:
Pontul de ra d io Belgrad an u n ţă P E N T R U N E G O C IE R IL E
oft In 28 n o e m b rle , du p ă am iază,
m uncitorii dela tra m v a c le
T rie st au d e c la r a t » rev ă tn semn
de p ro test îm p o triv a violării con­ o re în a in te de şe d in ţa p a r la m e n ­
trac tu lu i de c ă tr e a d m in istra ţia tu lu i, re g e le F a r u k a d iso lv a t d e ­
tram w aelor din Tries*.
Pentru soluţionarea problemei dezarmării
II. i t s
impus Egiptului în timpul "Tizei in te rnafirreale, nu mai este admisibiţ.
De a t u n c i a trecut aproape un an In acest timp. au fost duse negocieri intre Marea Britanic şi Egipt
Cairo şi la Londra.
Totuşi, toate încercările egiptenilor pentru, a obpne o anulare a articolelor respective din tratat, care con
erau o situaţie dependentă a tării, s’au dovedit infructuoase.
Presa egipteană este mai plină de-i teu a vedea clar că ele au ca scop tratat de aservire cu Marea Britanle
cât oricând de reproşuri amare la a- ţ menţinerea în vigoare a principalelor au avut loc tn marile oraşe ale văii
dresa laburiştilor, ale căror cuvinte ’ articole ale tratatului din 1838, a carul Nilului. Cercurile progresiste egipte­
de ordine democratice rămân cu mult an "io re o cere poporul egiptean, ne, fiind de părere eă negocierile cu
departe de actele lor practice. Í Britanicii insistă pentru un termen Anglia sunt inutile, cer ca chestiunea
NUMĂRUL ARMATEI BRITANICE ' de frei api în vederea evacuării, pe egiptului să fie supusă fără Întârziere
DIN EGIPT ATINGE 209.000 DE OA- !j când eâr.d egiptenii cred că un an este ab- j Consiliului de Securitate, spre soiu-
MENI. Sub larma conversaţiilor asupra ' solut
evacuării eventuale a englezilor, ZECI
solul suficient pentru aceasta. I jionare.
MARFA BRITAN: E SE STRADITE , politica britanică din Valea Nilului,
DE MII DE PRIZONIERI DE RĂZ­ “ A IMPUNĂ CU ORICE PREŢ EGIP-J [„norând principiile egalităţii părţilor,
BOI GERMANI CONSTRUESC CA­ TUI.UI O ALIANŢA jiiL ilA K A . 1 nu a făcut decât să întărească tensiu-
ZĂRMI MILITARE ŞI FORTIFICA­ Ultima formulă britanică face o d a-ţ „sa atât în Egjpt, Căt şi în tot Orientul
ŢII IN DIFERITE PUNCTE STRA­ (orie pentru Egipt din luarea unor mă- j ,rrro p iat şi Mijlociu. Fără îndoială fă
TEGICE ALE EGIPTULUI. suri <’e comun acord cu Anglia, în ca­ ac asta provoacă o alarmă legitimă !a
La 80 km. de Cairo, in zona Cana­ zul când Anglia ar fi în război cu ţări toţi adevăraţii prieteni al păcii şi ai
lului Suez, continuă construirea unui ve d re Egiptului, ca şi în cazul unei a- colaborării rodnice dintre popoare. Cu
NOU CARTIER GENERAL PENTRU ] menîntări a Securităţii celor două părţi
COMANDAMENTUL BK TAXIC AL cont—eUnte. atât ma muit, cu cât este vOTba ds
FORŢELOR TERESTRE DIN ŐRIEN- j A!moşiera, politică din valea Nilului j independenta naţională a Egiptului,
TUL MIJLOCIU. I *e încălzeşte din ce in ce mai mult. stat care, ca şi Anglia, este membru
Este de ajuns să sc parcurgă propu- Mari manifestaţii de protest împotriva egal in drepturi al Organizaţiei Naţiu­
nerilc britanice făcute Egiptului, pen- intenţiei guvernului de a încheia acest nilor Unite.
Ifâajcritatea membrilor delegaţiei egip feite re s Ä g « acor-
du! Bewih- Sidky Paşa
CAIRO, 26. (Rador). — Şapie din cri pe ca re o ni'.m 'sc în lu n a M e rtie > tan-ică în v e d e re a re v iz u irii tr a -
p e n tru n eg o c ie ri cu d e le g a ţia brv- I la tu lu i a n g lo -e g ip te a n din 1936.
12 membri ai delegaţiei egiptene însăr­
cinata să poarte negocieri cu delegaţia
britanică în vederea revizuirii tratai,ului Opoziţia egipteană a părăsit în bloc parlamentul
anglo-egiptean din 1938 au dat publi­
cităţii un comunicat prin care enunţă CAIRO. 26. (Rador).— In urma tul­ şe d in ţe i se c re te , s u b lin iin d că ţa-ra
burărilor petrecuta la Cairo, parlamen­ tr e b u e să cu n o a sc ă în a m ă n u n te ,
că resping formal protcful de acord
tul egiptean urma să ia Marţi seara în
realizai de d. Bevin, ministrul de exier- discuţie proectul de acord pentru noul d e sb a te rilc . In cele din u rm ă î n ­
ne al Angliei, şi de Ismail Sidky Paşa, tratat cu Marea Britanie, tr e a g a opoziţie a p ă r ă s it p a rla m e n ­
Sidky Paşa, primul ministru a ce­ tu l ,re fu z â n d să ia în discuţio p r o ­
preşedintele consiliului de miniştri e-
rut deîa începutul şedinţei să se pro­
giptean. cedare la evacuarea publicului. b le m a tr a ta tu lu i cu M a re a B r ita ­
EI declară că nu au puiul accepia F r u n ta ş i ai o p a z iţ'e i s ’au opus nic.
articolul 2 din acord prin care Egip­
tul va putea deveni din nou o bază mi­
Turburările seist fetesc Sa Cairo
n o u i ciocxnu i n t r e
litară pentru trupele de ocupaţie bri­ s t u d e n ţ i p o l i ţ i e .
tanice. N U M E R O ŞI R Ă N IŢ I
CAIRO, 26. (Rador) .— Manifestaţiile NUMĂR DESTUL d e m a r e d e r a
ZOLVAT D E L E G A Ţ IA
studenţeşti au continuat şi astăzi în N1ŢI.
mai multe puncte ale oapitalei. LA ALEXANDRIA,
La Ciubro, elevii unei şcoli secun­ DIFERITELOR FACULTĂŢI AU DE­
STUDENŢII
dare s’au baricadat în Interiorul clădi­ CLARAT GREVA în interiorul Uni­
rii şcoalel.
CU ANGLIA CIRCULAŢIA TRAMVAIELOR A
versităţii şl au deslănţuiţ o grindină
djn de pietre asupra cordoanelor de poli­
CAIRO- 25. (R ador). — Cui c â te v a FOST OPRITA IN DOUA CARTIERE.
IN CARTIERUL POPULAR KALIG,
ţişti. *
„Fraţii Musulmani“, al căror ziar a
MANIFESTANŢII S’AU C I O C N I T fost confiscat de poliţie ieri dimineaţă,
CU I M P O R T A N T E FORŢE PO­ au manifestat aseară pe străzile ora­
le g a ţia com pusă din 12 m e m b ri, LIŢIENEŞTI. SE SEMNALEAZĂ UN şului Cairo.
Un comunicat recunoaşte că tram ­
vaie şi autobuze au fost incendeaie,
că un soldat a fost omorît, că mai
mulţi ofiţeri şi 22 de poliţişti au fost
răniţi.
Sidky Paşa amsnsnţă
cu represalii
i i i SE C AIR O , 20. (R a d o r), — I s m a il
Sidfcy P a ş a , p r e ş e d i n t e l e c o n siliu ­

d a te a s u p r a
TER NOU. LA BAZA POLITICÉI
PARTIDULUI. ELEMENT GOTTWALD LUI STA MUNCA. EL NU URMĂ­ D eputatul Fedoma din Partidul So­ lui d e m in iş tr i, a d a t p u b lic ită ţii

A FOST ACELA CARE A FORMULAT
PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE
NOULUI PLAN, PRINCIPII CARE AU
FOST APOI ADOPTATE DE ÎNTRE­
GUL SAU GUVERN.
„REALIZAREA PLANULUI ESTE O
CHESTIUNE A INTREGEI NAŢIUNI,
propune
_ _ _ _ _ca J a r m a m e n t u l u i
REŞTE INTERESE DE PARTID, CI cialist a fost alles p reşe d in te al co­ huni s e a r a un co m u n ica t, a v e r ii-
O MOBILIZARE A MASELOR IN
VEDEREA UNEI PARTICIPĂRI mitetului, Iar d ep utaţii Valo din Par­ itiănd c ă g u v e r n u l a o r d o n a t p o l i ­
ACTIVE LA REFACEREA NOUEI
NOASTRE VIEŢI NAŢIONALE".
Fie ca aceste cuvinte să formeze
miezul discuţiilor noastre: concen­
tidul Comunist Slovac, Treiman din
Partidul Comunist C ehoslovac şi Vi-
canok din Partidul Popular au fost
aleşi vice-preşedinţl.
de c a r e d i s p u n tic i să r e c u r g ă la f o r ţ ă ori
c a l e o r i v a fi n e v o e .
de

P o l i t i a a a r e st l a t GO d e stwtienfi»
A TUTUROR PARTIDELOR FRONTU­
LUI NAŢIONAL. DUCEREA LA BUN Noui propuneri făcute de şeful delegaţiei sovietice la O.N.U.
SFÂRŞIT A PLANULUI NU ESTE O

PROBLEMA TOCMAI UŞOARA ŞI RE­
CLAMA O ÎNCORDARE A TUTUROR
FORŢELOR NOASTRE. Cu toate suc­
cesele obţinute, avem încă foarte mul­
te deficienţe. Trebue să le cunoaştem şi
să reparăm greşelile comise.
„PROBLEMA PRINCIPALA, IN DIS­
CUŢIILE NOASTRE, TREBUE SA FIE
ACEA A MAJORĂRII RANDAMEN­
TULUI DE MUNCA. ACEASTA POA­
TE PI OBŢINUTĂ IN PRIMUL RAND
PRINTR’O MODERNIZARE A PROCE­
SULUI DE PRODUCŢIE ŞI PRINTR’O
MUNCA MAI BINE ORGANIZATA.
„Conferinţa noastră trebue să se
ţină în spiritul cuvintelor exprim ate ţia TANJUG tran sm ite :
de Klement Gottwaid, la prima noa­
Tensiune politică
Opoziţia din România
LAKH SUCCES minată odată ou problem» reducerii TEŞTE DREPT ESENŢIAL CA TOŢI
26 (Rador).— In şe­ armamentelor, sarcină de lungă dura­ MEMBRII NAŢIUNILOR UNITE SA
dinţa de Marţi a tă, în legătură cu care toate statele PREZINTE INFORMAŢII CU PRIVIRE
Comisiei politice a
O.N.U.-ului a luat
„vor trebui să furnizeze nu numai in­ LA FORŢELE ARMATE ŞI LA AR­ in Grecia
se află in slujba imperialiştilor
formaţii cu privire la personalul mili­ MAMENTUL DIN INTERIORUL FRON­
cuvântul V. MOLO­ tar în serviciu activ sau asupra orga­ TIERELOR LOR NAŢIONALE.
TOV, m inistru de ATENA, 26. (Radio). Deputaţii din
nizaţiei cu caracter militar, ci dease­ ACESTE INFORMAŢII URMEAZA Pcloponcz au avertizat că se vor abţine
externe şi şef menea asupra tuturor tipurilor de ar­ A FI PREZENTATE NUMAI CÂND să participe la lucrările Camcrii, iar d.
delegaţiei sovietice Venizelos a prezentat Regelui un me­
mament de stau la dispoziţia tuturor CONSILIUL DE SECURITATE VA
care a început prin ţărilor”, — a spus Mşlotov. moriu prin care arată necesitatea for­
- Ce scrie ziarul „Borba“ -
»5*
a declara că va fi
necesar să se obţi­ In Încheiere, m ia litn l de externe
EXAMINA PROPUNEREA PENTRU
REDUCEREA ÎNARMĂRILOR".
mării «nui guvern de uniune naţională.
*
sovietic a propus să *« adauge la re­ D. Connally, delegatul Statelor Unite,
BELGRAD, 26 (Agerpres). — A gen­ său, com entând rezu ltatu l alegerilor nă informaţii asu­ ATENA, 26. (Rador). — In urma cioc­
subliniază că aceste pra tuturor tipurilor de arm am en t: zoluţia ce a fost prezentată comisiei se opune cererii britanice de a se ve­ nirilor din 22 Noembrie la Xirovryaşi,
din Rom ânia,
următorul paragraf: rifica sau controla pe plan Internaţio­ in apropiere de Kilkis, au căzut 49 de
Z iarul ,,BOUBA“, In editorialul rezu ltate ara tă hotăirîraa poporului fuzee şi bombe atomice şi că numai
ro m ân de a nu se opri la ju m ătatea dupăce Adunarea Generală va începe „ADUNAREA GENERALA SOCO­ nal recensământul forţelor armate. m oiţi şi 45 răniţi.
drum ului, în lu p ta pe care o duce examinarea problemei generale a re­
p e n tru tran sfo rm area d em o cratici a

Măsuri pentru denazificarea ţării. ducerii înarm ărilor vor trebui să fie
Subliniind că opoziţi» reacţio n ară furnizate informaţiuni cu privire la
a exploatat, din belşug, .şi m ai ex ­ forţele armate din interiorul frontie­
ploatează şi astăzj g reu tăţile linier- relor.
m aţionale d in Rom ânia dem ocratică,

, universităţilor din Austria g reu tăţi care provin din faptul că a- „Problema dezarmării nu poate fi re­
ceastă ţa ră a participat p ân ă în Au­ glementată numai prin recensământul
gust 1944 la războiu alătu ri d e G er­ forţelor armate din interiorul şl ex­

IM
IIÉimuni II
m ania, autorul articolului face să re ­ teriorul- frontierelor naţionala şl nici
V1ENA, 26. (Agerpres).— Tass trans­ ie hitlerlşti j( de foşti ofiţeri din ar­ iasă că cercurile im perialiste din prin furnizarea de amănunte cu privi­
mite: mata hitleristă. Numai la Universita­ stră in ă ta te s’au bazat pe acest fapt
întrunirea comandanţilor aliaţi din tea din Vierea se găsesc 700 de persoane p en tru a face o co n stan tă pTesinne şi re la bazele m ilitare ale Naţiunilor U-
Vierea a discutat chestiunea dezordine- antidemocratice Având tn vedere cele încercări de ingerinţă in politic» in­ nite din diferite ţă ri” — a afirmat Mo­
lor provocate de elementele fasciste in de mai sus comandantul sovietic a fă­ tern ă a României.
timpul alegerilor studenţeşti. cut câteva propuneri concrete. lotov. „Va trebui deasemenea să ţinem
Comandantul sovietic a declarat că S’a căzut de acord ca Universitatea O PO ZIŢIA ŞI-A FUS SERVICIILE
seama de anumite arme de război şi Când imigranţii au trebuit să fie de­
în ultimul timp activitatea elementelor să fie închisă timp de o lună ţi să se SALE LA D ISPO ZIŢIA IM PE R IA ­ IERUSALIM, 26. (Rador). — In îm­ TARAT SA ORGANIZEZE O ÎNTRU­
hitleriste a fost remarcată în Vierea stabilească dispoziţiuni speciale pentru LIŞTILOR STRĂINI, IN LU PTA ÎM ­ in special de fabricarea bombelor a- prejurimile portului Haifa, arm ata a NIRE DE PROTEST ÎMPOTRIVA U- barcaţi, s'a produs printre ei o miş­
mai ales printre studenţi. Locotenentul admiterea la şcolile superioare austnave. tomice”. luat Marţi dimineaţă măsuri extraordi­ NOR EVENTUALE DEPORTĂRI ALE care de rezistenţă at&t de puternică,
general Lebedenko a subliniat că intre ingăduindu-se accesul numai elemen­ POTRIVA A SPIRA ŢIILOR DEMO­ nare de precautiuni din cauza sosirii NOUILOR IMIGRANŢI. încât politia a trebuit să facă uz de
Delegaţia sovietică — a spus Molotov vasului KESSKTH ISRAEL, încărcat Organizaţia evreeaseă „Stern” a li­ gaze lacrimogene împotriva lor. Când
aceşti studenţi există un mare număr telor democratice. CRATICE ALE POPO RU LUI RO­ — nu va aduce obiecţii furnizării unor cu aproape 4000 de imigranţi ilegali, pit peste noapte afişe pe zidurile ora­ gazele au început (ft se răspândească
MAN. PARTIDELE AŞA ZISE informaţii cât de complete de către printre care se crede că sc află nu­ şului Tel Aviv, în care GUVERNUL pe bordul vasului supraîncărcat, peste
„ISTO RICE" DIN ROMANIA, CARE toate ţările, dar numai când comisia meroşi bolnavi, care vor trebui să fie ŞI ARMATA BRITANICA SUNT A- 30 de persoane n’au mai putut înainta
transportaţi în infirmeria unui lagăr. MENINŢATE CU REPRESALII SE­

ACTIVITATEA TERORISTA REPREZIN TĂ ELEMENTELE E X ­ va axamina problema generală a re- O MARE ÎNCORDARE DOMNEŞTE VERE DACA VREUNUL DINTRE I- decât tinându-se de otgoanele de zma-
IN HAIFA. COMUNITATEA EVRE- MIGRANTH DE PE VASUL NOUL raj. Doi bărbaţi s’au aruncat îmbră­
PLOATATOARE DIN ŢARA, PR E ­ ducei-ii înarm ărilor. caţi în apă, dc unde au fost pescuiţi de
EASCA A PROCLAMAT O GREVA SOSIT AR FI DEPORTAT DIN FA-
CUM ŞI PATRON II LOR DIN Molotov a declarat că s’ar face o DE O ORA Şl JUMĂTATE ŞI A HO- LESTINA. o patrulă a poliţiei.
STRĂINĂTATE. AU ACŢIONAT, greşeală dacâ s’ar întârzia livrarea de

A PRCFASCISTILCR ITALIENI
ROMA, 26. (S ucîot. — Coresponden­ llştii şi alte elemente reacţionare ex­
ÎNTOTDEAUNA, DUPĂ D IRECTI­ informaţiuni cu privire la forţele Na­
VELE STĂPÂNILOR LOR DIN A- ţiunilor Unite pe teritorii străine şi că
FARA. o asemenea soluţie ar pute fi inter­
„BORBA" conchide cu u rm ă ­ pretată drept . un refuz de a se da
IÜ URMA GREVEI MINERILOR
tul Agenţiei TASS' transmite: tremiste recurg acum la metodele fas­ toarele : „V ictoria dem ocraţiei în răspuns la întrebarea pusă de Uniunea

P e s te un m ilion şo m e r i în USA
Atacuri armate comise de raffchbrl ai ciste de violentă şi de terorism armat, România, reprezintă un gaj în Sovietică.
Partidului profascist Ucmo Qualunque în numeroase locuri. plus p en tru clădirea păc'i şS a de­
împotriva instituţiilor democratice i- Actele de violenţă comise de quan- m ocraţiei în lume. A ceastă victo­ Uniunea Sovietică va accepta propu­
taliene au devenit în ultima vreme lunquişti sur.t deosebit de frecvente iu rie va contribui. în prim ul rând, nerea britanică că aceste informaţii să
mult mai frecvente. Italia de Sud, unde au numeroase a- la stab ilirea păcii ş i dem ocraţiei fie furnizate pe data de 1 Ianuarie 1947
încurajaţi de lipsa de pedeapsă in sociaţii printre poliţişti.
cursul recentei campanii electorale, Organele de presă ale qualunquişti- în Balcani, şi va perm ite, şi mai — a spus Molotov. LOMBRA, 26. (Radio). — Efectele ce m ai mult. G uvernul am erican a sele p a rtic u la re.
dusă cu lozinci profasciste şi cu laude Ior încurajează pe faţă acţiunile tero­ m ult în viitor, să sc întărească Brevei din in d u stria de cărbuni j d at noui instru cţiu n i în v ed erea P EST E UN MILION DE MUNCI­
pa faţă ale agresiunii şi dictaturii fas­ riste ale partizanilor lor. colaborarea şi ajutorul m utual si Problema trupelor din interiorul din S tatele Unite, care in tră acum red u cerei uzului cărbunelui n én ­ TORI IN URMA GREVEI AU HA­
ciste, qualunquiştii, în bloc cu rega- popoarelor balcanice“. I frontierelor naţionale va putea fi exa­ in a 7-a zi, sunt sim ţite din ce In I tru încălzitul din şcoli şi din c a ­ MAS FARA LUCRU.
I m p r im e r iile „ S C R IS U L L IB E R ”, S tr a d a B e lv e d e r e Nr. 6 — B u c u r e ş ti
 SERIA III — ANUL XVI__ Nr. 690 V in eri 2 9 N o e m b r ie 19 4 6
300 LE! 4 PAGINI
PARLAM ENTUL IN PA G . I l- a i
• Scrisoarea unui sîu~
T O A T E T A R I L E Ü JV ITI-F A ^
P este câteva zile, sub cupola Jintr'o singură adunare a deputa­
Director« dent român din
de mult adormită din dealul ţilor, este de astă dată o adevă MIRON UINSlANTINESCl) U. R. S. S.
Patriarhiei, va clocoti din rată faţă a ţării. IKLFFOAN*i
nou viata. Dar o viaţă nouă, în­ Compoziţia socială a majorită­ Centrala U U
chinată muncii constructive, cum­ ţii democratice a Parlamentului Ttpognfla 4 84.0 IN PA G . II l-a I
pănirii serioase a marilor proble­ (Blocul Partidelor Democrate şi ABONAMENT a
me, a legiuirilor menite să stea la U. P. M.) oglindeşte toate păturile Lunar Lei tt.000 • Noul pian de activi
temeliile României democrate. creatoare şi viabile ale societăţii PENTRÜ MUNCITORI, MILI­
Instituţie din cele mai înalte ale româneşti. TARI. ŢARANI ŞI STUDENŢI täte ai Tineretului
orânduirii democratice, Parlamen­ Puţină statistică comparată poa­ Lunar Lel 5.000
tul ajunsese în trecut, prin com­ te lumina chiar pe aceia care nu
Progresist
Redact la «t administrat!*
poziţia şi manifestările lui, un târg vor să-şi creadă ochilor. In anii Strada Belvedere Ni. •
al deşertăciunilor. 1928—1931, adunarea deputaţilor Cent la Ce« Ne IMI • Luni începe distribu­
Parlamentul care ar fi trebuit aă avea o majoritate manistă. Din to­ Taxa poştali plitlt» ln ootnera»
fie, după lege, faţa ţării, a fost talul de 387 deputaţi, câţi credeţi
oonf. aprob Dir. O-le T T T. irea zahărului pentru
Wt II8 578T«
sub „istorici“, faţa nemerniciei cli­ că erau plugari? Mulţi, nu-i aşa populaţia nelnscrlsă în
cilor conducătoare, surpând în că doar partidul la putere era „ţă­
mintea multora — insuficient pre­ rănesc“ . . . conomate.
gătiţi politiceşte pentru a deosebi Ei, bine, In Cameră erau 2 (doi)
fondul de formă — însăşi încrede' plugari mari şl laţi — mare mi­
rea în democraţie şi deschizând nune dacă şi aceştia vor fi fost
astfel calea fascismului. plugari!
Astăzi poporul ştie că mult Cine — veţi întreba — apăra Date concludente asupra principale­
Şcoala primară din Cartierul Steaua C. F. R,

Mn cuitfaciliitifui"
trâmbiţatul „faliment al parlamen­ atunci interesele ţărănimii? Evi­ lor Partide Comuniste
tarismului“ a însemnat de fapt fa­ dent cei 22 „agricultori“ (citeşte: In p a g . 3 -a i
limentul vechilor partide, repre­ moşieri) şi ceilalţi mulţi, declaraţi
zentante ale intereselor 'înguste de avocaţi, profesori şi altfel, dar în
clică, a însemnat falimentul mas­ realitate de profesiune proprietari
caradei „democratice“ pe spinarea de latifundii sau membrii In con­ T R I U M F U L Opoziţia tn derută
maselor, a marilor moşieri, ban­ silii de administraţie. politică
cheri şi fabricanţi reacţionari. Unde era însă muncitorimea,
Poporul român a înţeles că pen­ unde era intelectualitatea produc­ c o m u n iş tilo r De ce nu a publicat a spus foi. 6b. Gheorghin-Dej
tru a asigura trăinicia şi continu­ tivă, croitoare şi nu şleahta titra'
itatea democraţiei are nevoie de
reprezentanţă naţională reală şi
ţilor parazitari?
Nu-i veţi găsi nicăeri în parla­
au e o «accepţie! „Dreptatea” comunica, « ş l acolo unde era o groapă adâncă, şl gunoi s'a
nu plăsmuită. cum erau „parla­ mentele „istorice“, fiindcă aceştia tui opoziţiei în numărul făcut pentru copiii muncitorilor o şcoală îngri­
mentele“ din trecut, o reprezen toţi erau doar cu birurile şi corve­
tanţă naţională pe care luptătorii zile, pâinea şi cuţitul fiind rezer
Pretutindeni Partidele Comuniste obţin de Marţi. jită, cu lumină electrică şl cu grădină de flori
pentru democraţie o visau încă de vaite exclusiv protipendadei, „is­
pe la 1848, torice“ şi prepuşilor ei de circum­ milioane de voturi devenind forţe politice C o im in io a tu l f u s e s e r e - C â n d a m a f l a t d e s p r e a t a c u l b a n d i t e s e s ă v â r ş i t d e „băe ţil" naţio­
n a l - ţ ă r ă n i ş t i l o r a s u p r a t o v . N ic o la ie A c h i m , In a j u n u l a l e g e r ilo r , p r i m u l
Noul Parlament, ales la 19 No- stanţă.
embrie, este tocmai o asemenea re­ Să cercetăm acum compoziţia de primă mărime (ia c ia f şl s e m n a i în a in ­
t e d e 19 N o e m b r ie . —
g â n d m i - a s b u r a t nu a t â t s p r e r ă n ii, el s p r e soţia lui, L iv i n . O ş t i a m îm ­
p o v ă r a t ă d e m u n c ă şi g r i j i : copiii, c a s a , m u n c a d e t o a t e zilele... Ş i acum
prezentanţă naţională reală a pO' majorităţii democrate din noul P este ţot în Europa t a şi în co n tin en tele d e p e ste o cean e, comu­
şi zbucium ul ăsta... Ş i m ’a m d u s î n d a t ă tfo v ă d , s ă a f l u v e ş t i d e s p r e
porului român. Parlament. Ascultaţi: 77 munci D. Mart iu v r e a s ă -i a n u ­ răn it.
niştii câştigă din ce în ce mai mult în c re d erea marilor m asse
El a fost, mai întâi, ales pe te­ tori, 56 plugari şi mici agricultori. populare, cari văd în Partidul Com unist stindardul luptei pentru p ro ­ le z e v a lo a r e a p o litic ă . Ea tocmai se întorsese dela spital ba încă nas minunată'.' Vezi curtea asta
meiul unei legi electorale care 202 intelectuali (de astădată oa­ gres, p ac e şi lib e r a te . Iar acc!o.»unde Partidul Comunist n'a existat să mai vadă de copii. mare, netezită, Îngrădită, in care se
pune capăt tuturor ficţiunilor me­ meni care trăesc din munca lor in­ nicicând, el ap are ca o n e c e s ita te organică. — Deşt e grav rănit (î s’a făcut Joacă eopiil noştri? A fost un maidan
nite să creieze majorităţi antide­ telectuală în folosul poporului: pro­ transfuzie de sânge) doctorii m’au a- Infect. Toate runoaiele din cartier aici
mocratice, cum erau „prima elec­ fesori, învăţători, avocaţi, medici, „ P a c tid u l îm p u ş c s j i b r ” sigurat că Nlcu scapă cu viaţă. Mă eran aruncate, de se făcuse un munte
torală“ sau „corpul ponderator' ingineri, preoţi), 12 meseriaşi, 11 Aşa i s’a spus în Franţa. V n partid doare suferinţa Iul, dar mă m ai doa­ tn timpul războiului, deşi aci se afla o
Senatul, mai mult numit de pu­ comercianţi, 11 funcţionari, 2 in­ care a organizat şi condus lupta de
ternicii zilei, decât ales. dustriaşi, 6 militari activi aau în rezistenţă îm potriva ocupanţilor n a ­
oscova 1946 re şl faptul că tocmai acum să fie
ţintuit el ln pat, el care muncea cu
a tâ ta râvnă şi bucurie ca să teşim
şcoală. Şl cola* peste pupăză, mal era

S id y T o m a
Această nouă lege electorală a rezervă. zişti u n partid care s’a confundat cu biruitori în alegeri. Şi cu dârzenie
deschis drum la vot femeilor şi Cu o asemenea structură, Parla­ însăşi epopeea m ăreaţă a rezistentei în glas : „Cred m aniştii că cu sălbă-
militarilor, a dat conţinut, pentru mentul născut la 19 Noembrie se Franţei îm potriva barbariei brune , 1 tecii de astea au să iasă în alegeri ? Continuare în pag. IU-a, col. 4-5
trebuia să dea şi cele mai m ulte
întâia oară, principiului votului poate intitula cu mândrie, pentru jertfe. Peste tot, luptătorii com un şti
A bia n e în va ţă să-i cunoaştem m ai
universal, luat în deşert atâta a- întâia oară în istoria ţării, DE­ t ’au aflat în frunte, în Savoia ca şi b in e !
fflar de vreme. Şi din una în alta, ne luăm cu
Numărul uriaş de voturi date
MOCRATIC ŞI NAŢIONAL. in Bretanla sau la Paris. Peste tot, j
vorba... Copilaşii ei, G hiţă, prâslea Etatizarea Băncii
El va fi, în guvernarea de mâi com uniştii au în su fleţit massele şi au
democraţiei, depăşeşte cu mult nu ne, un depozitar al tuturor forţe, m u rit p entru libertatea Franţei. de trei anişori, răsfoieşte o ca rte cu
poze. Nelu, în clasa I II -a p rim ară
Naţionale
numai voturile acordate vreodată lor ereatoare ale naţiunii, dând Iar după eliberare, Partidul Com u- : C o n siliu l S u p er io r al
şi-a te rm in at lecţiile. E ta re m ândru
în trecut unui partid, dar chiar chip legal uriaşei opere de înfăp­ n ist a prezentat poporului francez cei i că pe lângă celelalte în v aţă şi limba E c o n o m ie i N a tio n a le l u c r e a z ă in ­
numărul cetăţenilor înscrişi în lis­ tuire a Platformei-Program, la mai m ai constructiv program si munca cea t e n s la p re g ă tire a m a teria lu lu i
însufleţită In slujba reconstruc- i franceză şi a c ă p ătat n o ta 10.
tele electorale în oricare din ale­ care vor trudi şl de care se vor tiei ţării şi a orientării Franţei p e ; — E d ep a rte şcoala ? in l e g ă t u r ă e u e t a t i z a r e a B ăncii
gerile ,.istorice", cetăţeni care nu bucura toţi cei cari năzuesc In »- drum ul intereselor sale cele mai ar- j N ationale.
— Nu, aici aproape, în cartierul I n t r e a lte le , s e l u c r e a z ă la în ­
ajungeau la vot decât în foarte ceastă ţară către progres. zătoare. In bazinul Nord si Pas-de- j „Steaua C. F. R.“ Şcoala noastră, to c m ir e a p ro e c tu lu i u n o r noui s t a ­
mică măsură. Calais, în I emu orie 1945 se scoteau 1 spune cu m ân d rie tov. Livia, o iubim tu te a le B ăn cii N a tio n a le, c a r e să
Deaceea Parlamentul, format N e sto r I g n a t 1.726.000 tone de că rb u n i; în ianuarie ca şi pe copiii noştri. Am văzut-o în - c o r e s p u n d ă rolulu i p e c a r e îl v a
1946, extracţia cărbunelui din această firip ân d u -se şi crescând sub ochii
noştri. în d e p lin i in stitu ţia d e em isiu n e
regiune se ridica la 2.299.000 tone. j in v i i t o a r e a s a s t r u c t u r ă .
E ra un dom eniu de activitate în fru n - j P ăcat că n ’am tim p să-ţi a ră t la

Să itiitc în vigoare
tea căruia gospodărea u n m inistru co-
m unist. In Adunarea Constituantă se
cerea naţionalizarea ourentidui elec­
tric, una din m arile bogăţii ale Fran­
ţei, aflată în stăpânirea trusturilor
legea c o n tra speculei hrăpăreţe. Cel ce ridica această pro­
blem ă vitală, era un com unist. Par-
tidtul Com unist se identifică cit inte­
S p e c id a m ţii c o n tin u ă s ă - ş i f a c ă d e c a p . I n p i e ţ e resele de viaţă <jde Franţei si Franţa
p r e ţ u r i l e c r e s c m e r e u ia a lim e n te . Z a r z a v a tu r ile
ş i f r u c t e l e a u d e v e n i t a p r o a p e in a c c e s ib i le m a r é i
m a s s e a p o p u la ţ ie i c o n s u m a to a r e . C o n tr o lu l e c a ş i
înţelege acest hijr.ru. Peste cinci m i­
lioane si ju m ă ta te de cetăţeni in tro ­
duc, în urne. cu o credinţă neclintită,
i n e x i s t e n t.
vo tu l lor p entru comunişti. După
uzanţele constituţionale, noul guvern
A c e tts tă s i t i t a ţ i e n u m a i p o a te c o n tin u a . S p e ­ francez va trebui să fie prezidat de
c u la tr e b u e în f r â n tă p r in t o a t e m i j l o a c e l e , ţin â n - M aurice Thorez.
Franţa s’a îm părţit în două ta b e re :
d u - s e s e a m a d e s i tu a ţ ia d in î n t r e g u l s e c to t' e c o n o ­ stânga şi dreapta. Alegerile au con­
m ie . E e g e a p e n t r u c o m b a t e r e a s p é c i d é i tr e b u e s ă firm a t uoinfa poporului de a m erge
in t r e în v ig o a r e f ă r ă în t â r z i e r e . ia stânga. Com uniştii au cerut adese-
C o n tr o lu l p o p u la r , j u s t i ţ i a p o p u la r ă , a p li c a te H o ria L im a n
c u h o tă r îr e , v o r p u n e c a p ă t d e s m ă ţu l u i d e p e
p ie ţe . (C ontinuare în pag. IV-a, col 1-2-3)
i faţa locului, ce a fost şi ce a deve-
\
„p
Bulevardul Gorki — una din arterele principale ale oraşului
Ommeni
în ajutorul regiunilor
c a v e a ş îe a p îâ
M inunat anotim p este toam na, •
aici la Bucureşti. Nici iarna n u -i j
de fe l deşagreabilă. După căldu­
rile din vară, e plăcut când văn
tu l îţi m ângâie obrajii şi aerul
tare, îţi îm prospătează parcă în ­
treag a făptură. Şi apoi, toam na a-
duce cu sine — e drept, deocam ■
dată num ai p en tru u n ii — sum e
denie de bucurii şi p rileju ri de
p e tre c e ri! Când fru n zele capătă
sclipirea aramei, se deschide sta­
giunea teatrală, începe sezonul
Artiştii plastici
lovite de secetă
S indicatul A rtiştilo r p lastici a
lu a t in iţiativ a o rg an izării unei
expoziţii cu lu c ră ri d o n ate de
m em brii sindicatului, s p re a fl
ex p u se şi v ândute, beneficiile
fiind pu se la d isp o ziţia Comite­
tului do a ju to r a r e a reg iu n ilo rO firmă pe fronton : „Şcoala Primară
lovite de secetă.
E xpoziţia va fi d esch isă in tre
7-2S D ecem brie a. o., In sălile
A teneului Român, şl va cu p rin ­
de piese de o re a lă v a lo a re a r ­
tistic ă , d a to rite celo r mo) d e s­
n it şcoala noastră, dac’a pus um ărul
şi tov. G heorghiu-Dej şi alătu ri de el.
directorul şcolii, în v ăţăto rii şi cetă­
Import de medicamente
ţenii din p artea locului—p ărn ţii co­
piilor. Când s’o face Nicu m ai bime
m ergem îm preună.
M inisterul Sănătăţii
„Drogueria Standard” să
a autorizat
im porte
din N ew Y ork, 190.000 serii Neoarsp-
A io î a f o s t o g r o a p ă m a r e henam ine, preparat antisifiiitic.
A trecut o săptămână. Tovarăşul
Arhi m e ln afară de orice primejdie,
Ingineri români
O ţin dc cuvânt pe tov. Lívia.
— Mergem să vedem şcoala 7 Invitaţi în Polonia i
— Mergem.
După cum suntem inform aţi, Am­
Ajungem după câteva minute. Avem
basada R om âniei la varşovia a trans­
înaintea noastră o cabană mare de
lemn, tip militar, care adăposteşte cla­
m is autorităţilor noastre invitaţia
sele, cancelaria şi familia directorului.
prim ită dn partea C orpului Tehnic
Superior al Poloniei, pentru partici­
parea unei delegaţii de ingineri şi
Mixtă No. 4“, tar sub această Inscrip­ tehnicieni rom âni la congresul ce va
ţie un loc liber acoperit cu hârtie albă.
Vom vedea mai târziu tâlcul acestei avea loc în zilele de 1-3 Decembrie
hârtii. a c. la Katovice.
Cu această ocazie se va pune la
— Asta vă e şcoala 7 t dispoziţia delegaţiei, pentru studiu
— Stal, stal, nu te grăbi, ţl-am spui

I Importante realizări
e le c ­
tr ic ă tr e b u e să
d e v in ă u n b u n
al în t r e g u lu i po­
planul de 3 ani de refacere econo­
balurilor şi concertelor, repre­ toinici a rtiş ti rom âni. doar că şcoala noastră are o poveste, mică a Poloniei.
zen ta ţiile de gală se fin lanţ...
In acest vârtej, cine m ai are 9SE iSS&sr
tim p să-şi aducă am in te că u n d e­
va — to t în ţara asta — dincolo
de M ilcov — trăesc oam eni p en ­ Celebrul economist EUGEN VARGA anunţă:
ale muncitorilor şi tehnicienilor tru care toam na aceasta — aici

0 liobă criză economică

atât de su p e rb ă ! e o m are şi în ­
p o r. spăim ântătoare am eninţare? Vine

1 dela Gaz şi Electricitate

Din Platform a-Program ia r n a ! Ş i p en tru ei asta înseam ­
nă : crivăţ, foam e, f r i g !
Pe ecranul u n u i cinem a de pe
bulevard, în tre reclam a u n ei case

va izbucni în curând în Statele Unite

de blănuri şi a n unţul unei pa rfu -
încă 20.000 kw-ore pentru consumul de energie electrică al Capitalei m erii de lu x , a apărut deunăzi un
a p e l: „A jutaţi regiunile în fo m e­
C apitala a aprovizionată cu e n e rg ie electrică d ela patru mari Polceşti (Ialomiţa) de 20-30-000 kw- tate". Exasperaţi, bărbaţii subtil
s u rs e : uzinele G rozăveşti, Filaret, D obreşti şi Schitul G oleşti. Deasem enea se va începe construcţia p a rfu m a ţi şi cucoanele — au bă­
O bună p arte din instalaţii şl din maşini, din reţeau a aeriană unei uzine hidroelectrice pe Argeş,
şi din conductele subterane, au fost d istruse de urgia războiului.
A ceastă stare d e lucruri ar fi putut periclita iluminatul C apitalei
în d rep tu l comunei Căpătâneni.
D ar realizările de până acum ale
tu t din p a lm e : neinteresant şi e-
nervant.
E greu să-ţi păstrezi m em oria
probabil nu mai târziu de 1948 şi eventual chiar mal devreme“
şi să producă perturbări tn m ersul industriei şi transporturilor în Ca- m uncitorilor şi technicienilor dela in tre atâtea cinem atografe, teatre, MOSCOVA, 27. (Agerpres). — Agenţia TASS transmite: Acade­ ciuda acestei „stări excepţionale“
pitală. Gaz 'şi Electricitate, a ra tă că ei pot petreceri. micianul EUGEN VARGA scrie tn ziarul PRAVDA că FRICA UNEI s’au înregistrat în Am erica 2 m ilioa­
Muncitorii! şi techniclenii So cietăţii d e G az şl Electricitate au învinge greutăţile, pot aduce p reţi­ Ş i totuşi, în satele presărate NOUI CRIZE ECONOMICE CUP RINDE DIN CE IN CE MAI MULT ne şi ju m ă ta te de şom eri şi un m i­
păşit în 3 ă dela încep u t cu hotă rîre la munca d e refacere a surselor oase contribuţii la în făp tu irea pro­ p rin tre colinele Iaşilor şi pe mă- LUMEA CAPITALISTA, ACUM CÂND STATELE UNITE AU A- lion şi jum ătate de soldaţi dem obi­
d e e n e rg ie electrică cari alim entează C apitala. gram ului de reconstrucţie a ţării con­ lizaţi care continuă să trăiască din
cretizată în P latfo rm a-P ro g ram a V ic to r R u ssu JUNS LA CEL MAI ÎNALT NIVEL ECONOMIC PE CARE ACEA­
ajutoarele pe care le prim esc din
Cu toate lipsurile de m ateriale şi tribirtt articole de peste 10 m iliarde Blocului P artid elo r Democratice. STA ŢARA L’A AVUT VREODATĂ. Această frică este cu totul ju s ­ partea guvernului. In 1945 producţia
fle fonduri, a fost refăc u tă şl const-ru lei- V a le r iu B u c iu m Continuare în pag. IlI-a, col. 5 tificată. Cu excepţia Statelor Unite şi a Canadei, toate ţările capi­ industrială a scăzut cu peste o tr e im e .
4 ă reţe au a electrică aerian ă pe o C onstruirea blocului dela Grozăveşti taliste care au luptat în acest război, au eşit din acest conflict mult faţă de producţia din 1943. V aloarea'
lungim e de 39 hm- în afa ră de con­ pus la dispoziţia m uncitorilor altit ,1 pe mai sărace decât au fost înainte. salariilor m uncitorilor scade în urm a
stru irea de reţele de alim entare pen. B ulevardul Carol, destinat Casei de
rapidei urcări a preţurilor. D esfiin­
tru industrii ru r»le (mori, prese de
nisi etc.) pe o lungim e de 20 km
plus electrificarea a 14 com une in
Pensiuni e te - su n t realizări din cele
mru frumoase-
P r in c o n s tr u ir e a n o u lu i
P oveste fává cuvinte M area BritanJe a p ierd u t cam 26fl/o
din bogăţia sa n aţio n ală a tâ t în Me­
tropolă, cât şi peste m ări. G erm ania
se observă num ai în Sta tele U nite pe
când în alte ţări care au luptat şi
ele în acest război, condiţiile econo­
ţarea controlului asupra preţurilor
va aduce o nouă ridicare a lor si în
consecinţă scăderea posibilităţii de
judeţele Ilfov, P rahova, D âm boviţa şi a p ierd u t cam ju m ă ta te din bogăţia m ice îşi revin foarte încet şi produc­ cum părare a m uncitorilor, a fu ncţio­
Ialom iţa, pentru care s’au construit tu r n trăcitor d e la G roză­ sa naţională. V olum ul producţiei din ţia se face pe un n ivel scăzut, carac­ narilor publici şi particulari, 1care
reţele electrice pe o lungim e de pes­ v e ş t i, C a p ita la a r e a p r o v i­ ţă rile europene variază în tre 30 şi 80 teristic perioadelor de criză. Dar form ează m ajoritatea consumatorilor.
te 57 km. z io n a r e a a s ig u r a tă ou la su tă faţă de n ivelul d in ain te de chiar şi această „stare excepţională“
Concom itent cu aceste lucrări, a război, acest procent depinzând în a Statelor U nite n u este normală. In Continuare în pag. III-a, col. 2-3.
fost p relu a tă d istribuţia şi refacerea
în c ă i 5 .0 0 0 -2 0 .0 0 0 k w -o re m are p a rte d e d istru g erile su ferite în
reţelei electrice în oraşul Târgovişte Construirea u nui nou tuirn de răcire tim pul războiului şi în consecinţă n i­
T otodată au fost m ontate b ran şa­ a apei la uzinele Grozăveşti, e o nouă velul este m u lt m ai scăzut decât a
m ente electrice la un num ăr de 1152 şi im portantă realizare a m uncitori­ fost în cele m ai grave crize.
abonaţi noui- lor dela Gaz şi Electricitate. In contrast cu continentul european
Pr-sn îm b u n ă tă ţire a efectiv ă a Uzina electrică dela G rozăveşti «, devastat, Statele U nite au eşit din
m aşin ilo r, c a n tita te a de energie
e lectric ă p ro d u să in ră stim p de
după cum se ştie, prin instalatiunile
cu care este dotată, cea m ai mare
acest război cu o situ a ţie m aterială
ameliorată. Producţia industrială din
€ > U fc b & A
n u m a i doi ani, a a tin s c ifra de Uzină de acest fel din Sud-E stul E u­ 1946 a Statelor U nite întrece cu 50'/»
p e ste o ju m ă ta te m iliard kw -ore, ropean. producţia din 1938 şi a atins astfel
c ifră ce nu a fo s t n icio d ată s tin ­ Capacitatea sa de producţie, nu a cel m ai ridicat nivel p e care Va a vu t SE SCUTURA
să pân ă in p re z e n t In fa ra n o a s tră p u tu t fi exploatată la m a xim u m da­ vreodată. Producţia Statelor U nite în personalităţilor din con­ piedeca partidul liberal
ra p o rtâ n d la p ro d u c ţia m edie a- torită lipsei de apă. D âmboviţa, sursa ducerea P.N.Ţ. care au să obţină un răsunător
tim p de război a fo st de două ori Partizanii d-lul Dino luat parte la trista so­
nuală. de unde se aprovizionează uzina, nu m ai m are în com paraţie cu aceia din Brătianu, care mulţumită succes în alegerile din...
lemnitate. ne permitem Uruguay, unde candidatul
ANUL ACESTA, PRODUCŢIA DE are totdeuna debit suficient. 1939. O astfel de m ărire a producţiei între altele şi consursului să întrebăm dacă printre liberal d. dr. Thomas
ENERGIE ELECTRICA, A CRESCUT Fără cantitatea de apă suficientă a perm is Statelor U nite să facă faţă d-lui Maniu, an obţinut cei prezenţi a fost şi d. Berreta—Colorado, a fost
CU 40«'o FATA DE ANUL 1944 Şl nu puteau fi puse ín funcţiune toate cunoscutul succes in ale­ Horaţiu Comaniclu, fost ales preşedinte al Repu­
n u num ai cerinţelor de război dar şi geri, au fost numiţi de
CU 1 0,6«/o FATA DE ANUL 1945. turbinele ce produc efectiv curentul acelora ale populaţiei civile. In plus comandant legionar ş< blicii.
electric. Ori răcitorul nou construit
ziarul „Drapelul" : „li­ secretar al lui Borta
In acelaş tim p au fost refăcute Sta tele U nite şi-au acum ulat o avere beralii Iui Maniu”. Sima, actual şef spiri. Strălucita victorie elec­
toate posturile de transform are dis­ îm preună cu cel vechi al cărui in te­ considerabilă pe care au în vestit-o în torală a BNL a fost pri­
rior a treb u it să fie reconstruit com­
Fapt care a provocat o tual al tineretului ma- mită cu aplauze nesfârşi­
tru se de bom bardam ent. fabrici noui şi in vase. De m are im ­ explozie de indignare în nist şi fruntaş al ,S u ­
C ablurile reţelei subter ane constru­ plect, poate să asigure uzinei, o canti­ manelor Negre“ te de întreaga asistenţă
portanţă a fost şi fa p tu l că Statele coloanele „Dreptăţii“. în afara celor trei depu­
ite după 25 Noembrie 1944 depăşesc tate suficientă de apă pentru o bună U nite au in tra t în război m ai târziu Vasăzică aşa de lepădat Nu de alta ia r pre­ tat!, d-nii Romnlceanu,
lungim ea de 94 km. d intre care 4*509 funcţionare. A stfel uzina n u m ai are decât celelalte ţări, ele trim iţă n d u -şi au ajuns, încât nici d. Ma­ zenţa ilustrului „demo„ Plessia şi Piîat, îngrijo­
m. cabluri sunt de în altă tensiune. •nevoie să absoarbă cantităţi m asive fo rţe m ari pe câm pul de bătălie abia niu nu mai vrea să se erat“ la parastasul lui raţi de noul cohcurent
In domeniul gazelor n atu rale a fost dim. D âm boviţa la a num ite intervale• în 1944. Teritoriul Statelor U nite nu compromită, patronân- Madgearu ar fi avut un care le-ar putea submina
P rin a c e a s tă nouă c o n stru cţie. du-i? înălţător sens simbolic şi poziţiile electorale.
ext n să reţeaua pe o lungim e de a a vu t de su fe rit niclun fel de deva­ o înaltă valoare mo­
peste 34 km-, m ontându-se în acelaş C apitala c a re consum ă in m edie stări în tim p u l războiului. La rugămintea celor
45.000 kw. in 24 ore, e ap ro v izio ­ OMUL POTRIVIT». rală.
timp branşam ente de gaz n atu ra l la prezenţi d. Dinu Brătia­
n a tă cu încă 15.000-20.000 kw Ca u n rezu lta t al efectului diferit VICTORIA nu a acceptat ca la vii­
un n um ăr de 581 abonaţi noi- p e care l-a a vu t războiul asupra S ta ­ Eri a avut loc parasta­ toarele alegeri să candi­
S‘au început lucrările pentru con­ sul de 6 ani dela moar­
stru ire a unei uzine h idraul'ce cu o
Ce u z in e s e var c o n s tr u i telor U nite şl a Canadei pe de o par­
te şi a ţărilor capitaliste din Europa tea lui Virgil Madgearu, Comitetul Executiv al
PNT, (Brătianu) a fost
deze tn fruntea listei li­
berale la... Montevideo.
capacitate de 16.000 kw., la Moreni P en tru m om ent Societatea de Gaz fostul secretar general al convocat eri în şedinţă Nădejdea e că, poate
şi din E xtrem u l O rient pe de alta, P.N.Ţ. asasinat în condi­
pe cursul râului Ialomiţa- şi E lectricitate are în proectuî să u o se constată că, capitalism ul n u are extraordinară. Cu glasul acolo, unde n’a auzit ni­
serie de noui îm b u n ătăţiri şi cons­ ţiile ştiute de o bandă de trem urând de emoţie, d. meni de dânsul, va obţi­
P aralei cu aceste acţiuni, salariaţii condiţii economice uniform e, precum legionari.
dela Gaz şi Electricitate, au înregis- trucţii- Dinu Brătianu a adus la ne mai m ult decât cele
s’a în tâm plat dealtfel şi în perioada Întrucât I« „Drepta­ cunoştinţa celor prezenţi 12.974 voturi recoltate la
tr a t sueese şi pe plan economic şi so- I Vor fi construite : o centrală ta r- care a u rm a t prim ului război m o n ­ tea" de eri a apărut doar Bucureşti.
"■->> T, -ort-omni de pildă s’au dis- moelectrică cu tigraţi ha regiunea că teroarea şl silniciile
dial. Aceasta „stare excepţională“ o listă incomplectă a bepeckste n ’ou putut îm­ Tudor Olani

Conservatorul muncitoresc
O ş c o a l ă c u e l e v i d e l a 8 la 4 5 <le a n i
465 dc muncitori st pregătesc sâ deed lamina
artei în mfjlocal poporala!
Skr&âupi care începe din P oloni, are un aspect de centru provin­
cial. Case boereşti cu un etaj se in a ţă deoparte şi de alta- Copacii
şi-au scuturat ultim ele frunze ruginite. Caut cu insistenţă
19 şi Ü găsesc tocmai la sfârşitul străzii. N u -m i prea vin e să cred că
această căsuţă, care nu diferă cu nim ic de celelalte, poate să cuprindă
un întreg conservator m uncitoresc.
Pe scară e o anim aţie neobişnuită. Cu greu vot urca- S u n t zeci
şi »ute de tineri care aşteaptă des chiderea cursurilor.
E le v i m a r i ş i m ic i
Deosebesc tn marea de oameni o fe­
tită slăbuţă cu ochii vii şi şi inteligent!
Mişcările el lejere, îndepărtează orice
urm ă de sfială cu toate că anii deabta-i
depăşesc cifra de 10. Când a aflat că
sunt dela „Scânteia”, a tresărit şi m’a
rugat cu căldură să scriu despre ea
Micuţa noastră Adriana Tomescu, t
orfană de mult timp. Tatăl el, muncitor
zugrav, a m urit din cauza unei vieţi
grele, impusă de societatea nemiloasă
din trecut. Şi-a luat cu succes exame­
nul ia conservator şl acum e încredin­
ţată că va ajunge artistă.
..Mi-au plăcut aşa de mult piesele şl
am simţit că pot şi eu juca la fel ca
artiştii ”, mi-a spus ea, îneordâtidu-şi
pumnii.
Şi Sntr’ad erăr e una din elementele
foarte talentate ale conservatorului. E
mică, dar cu Voinţă mare.
Sus, unde se term ină scările, un grup
de muncitori deabia ieşiţi din fabrică
discu*ă aprins despre cursuri şi pro­
fesori.
Praia Aurél dela fabrica Tudor V ar­
da, e muncitor în regulă, in pragul ma­
turităţii. trai m ărturiseşte că e îndră­
gostit de artă la fel ca şi de munca
lui. Prietenul său, Eiîy, o figură care
parcă s’a îm prietenit veşnie cu zâmbe,
tul şi veselia, îtni demonstrează, plin de
vervă, că arta rru poate să fie decât în
slujba poporului şi a progresului. Aflu
dela cei din jurul lui, că la examen a
fost unul d!n cel mai străluciţi candi*
daţi.
3 s e c ţ ii şi 4 6 5 d e e M i
d s !a 3 la 45 d e a n i
Cu to ată afluenţa dela se c re ta ­
riat^ reuşesc să rămân câteva clip«
singur cu subdirectorul conservatoru­
lui m uncitoresc, tov. Rădulescu, care
tmi dă to a te d a le le d e care am ne-
.VO'ie.
Conservatorul are un număr d e 465
d e elevi, toţi m uncitori sau fii de
muncitori. Cursurile sunt com plet gra­
tuite, Se g ăsesc înscrişi elevi dela
8 ia 45 d e ani.
localul mic şi îm părţit tn cam ere
d e locuit — altăd ată un apartam ent
— nu co resp u n d e cerinţelor şi mi­
siunii sale. In sălile car® d ea b ia cu­
prind 35 d e p ersoane, trebuie să în­
v eţe 80 d e elevi Şi sunt 3 secţii mari,
divizate şi eie. Secţia muzicală cu­
prinde numai ^a: canto, vioară, pian,
acordeon, violoncel, ansam blu coral,
teoria şi istoria muzicii, solfegii, ar­
monie.
R E S P O N D E N ţ A
' SÎO IC U tE Ţ DUMITRU. — Versuri,
le dvs. dovedesc de sigur talent. Ele au
ceva din ritmul sfătos, oarecum ironic
al poeziei lui Anton Perm, pe care vi-1
recomandăm, dacă nu l-aţi citit până •-
cum. „Povestea vorbei" sau „Nastretin
Hogea“ ar fi cărţi care pot contribui la
educarea talentului dvs. Bineînţeles, cu
o floare nu se face primăvara Dar
dacă 'aveţi într’edevăr darul poeziei şi
daca ţineţi cu tot dinadinsul să ajun­
geţi un scriitor de poezie publicabilă,
atunci va trebui să citiţi mult, s l vă
gândiţi Ia ceiace aţi citit, să căutaţi să
inţe egeţi cât mal adânc tot ce se tn-
tâmplă în viaţă şi să nu scrieţi decât
atunci când simţiţi că aveţi ceva de
spus, un gând car« vă năpădeşte şi
cere nu poate fi spus altfel decât în
versuri
Deocamdată cu oelitătile lor de ver­
sificaţie sprintenă şi de humor ver.
şurile dvs. nu sunt decât o făgăduială.
Dar cine ştie de unde sare iepurele...
şi uneori poetul ! Deci. citiţi, gândiţi-
vă 1« flecare lucrul sau întâmplare ce
v a 'impresionat în vreun fel, fie In
bine fie in rău, căutaţi să găsiţi cât
mai multe legături, cât mai multa Idei
în legătură cu asemenea lucruri sau
, întâmplări, şi când aţi ajuns să aveţi
de. spus atât de multe şl de adânci lu­
Câvii apâvuie
m edUuKa C aviea
B , M, Z avadsjvski i
„ O r ig in e a s n it n s ie lo r
d o m e s tic e “
In colecţia „ŞTIINŢA PENTRU
TOŢI” a ap ă ru t broşura Nr. 14 ,,ORJ.
GINEA ANIMATELOR DOMESTICE”
de B- IM ZAVADOVSKI.
S avantul sovietic îşi popularizează
cunoştinţele le face accesibile m ari­
lor masse. Ceeace caracterizează şi
această broşură care lăm ureşte prin
exem ple vii. localizate în viaţă pro­
blema origini; anim alelor pe păm ânt
A. V c?otiin i „ M ă r e ţe le
Şl îi i f f i c o ş e i o a r e l e f e n o ­
m e n e a l n a tu r ii“
A a p ă ru t bro şu ra N r. 15 din colec­
ţia „Ş tiinţa p entru to ţi”.
A ceastă extrem de in teresantă bro­
şură î ş i . propune să fam iliarizeze pe
cetitor cu câteva fenomene naturale
,. dintre cele mai curente, ca furtuni,
Inundaţii, cutrem ure, etc., care au a-
vut. din totdeauna daru] de a fascina
gl de a înspăim ânta pe oameni.
„ C e a p a e v “ d o D . A. F u r­
m a n o v c u o p r e fa ţă d e
P a u l V a illa n t-C o u tu r ie r
Cu prilejul aniversării Marii Revolu­
ţii Socialiste Ruse, a apărut Intr’o fru .
. moaşă versiune românească cunoscutul
roman al lu* Furmanov — „Cec pa ev“
A test roman ne Înfăţişează câteva as­
pecte ale războiului civil, grupate tn
farul acelei fascinante personalităţi care
AcoJo unde muncitorii şl copiii lor învaţă muzica
Instrumentală, armonia, arta dramatică şi dansul
num ărul
In plus, moi există secţia dram a­
tică, formată din dram ă, co m edie şl
regie şi secţia coreografie, care cu­
prinde dansuri naţio n ale şl balet.
Cu to a te a c e ste condiţii, destul d e
grele, elevii se p re g ă te sc serios şi
(emelnie. Dorinţa lor vie d e artă,
care p ân ă acum ny s e p u te a m ani­
festa, îl în deam nă astăzi să treacă
p este orice greutăţi, privind cu spe-
(«nţă viitorul.
Multi d in tre absolvenţi, au astăzi
an g ajam en te la te a tre le m uncito­
reşti din Uranus şi Gîuieştî, iar alţii
organizează cu p ric e p e re acţiunile
Sufle! ui popular
Autorul versurilor de mai fos este. după cum mărturiseşte sub semnă«
tură, student.. Glasul său capătă tn s l accente care îmbrăţişează poporul tn,
trag, şi .atinge deseori momente de poezie reală prin ritmul gâfâit, prin
monortma susţinută, prin suflul lui tineresc şi fierbinte.
Desigur, nu e vorba de o poezie p e deplin realizată; u m p lu tu ri ca
„muzicanţii fără game11 din a doua strofă n’au ce căuta, tar versurile ce­
lei de-a treia parcă su n i mai m ult a lozincă de. afiş decât a poezie, dat
tn întregul ei încercarea lui N. Basarab mărturiseşte un talent poetic
remarcabil şi. desigur, năzuinţa întregului suflet popular.
CHEMÄREA LUMI Nn
S o a r e ! încă soare 1 Mal mult soare,
Pentru păduri, pentru livezi, pentru ogoare,
Pentru pajişti năpădite d e floare,
Pentru fabrici şl laboratoare.
Pentru şantiere şi uzine.
Pentru 'ntunecatele ocne şl mine,
Pentru umili, pentru prostim e, soare 1
Pentru plugarii cu obrazul supt d e foam e,
Pentru bâtrăni, pentru prunci, pentru m am e,
Pentru proletari, — m uzicanţi fără gam e, —
Sortiţi la carul muncii sâ 'nhame
Grumaz năpădit d® sudoare,
Soare 1 încă soare 1 Mal m ult soare,
Ca bezna din v e a c s'o destram e 1
Să 'ntoarcem neam nou din ruină!
Pentru libertate deplină,
Pentru dreptatea oe-o vrem stăpănă.
Pentru toată suflarea rom fină,
Soare 1 în că so a r e! Mai m ult soare,
Pe 'ntiegul întins din hotare,
C'avem şi noi gla s la lu m in ă!
cruri despre cav« oricât de simplu tn
aparenţă, numai atunci încărcaţi să le
spuneţi în versuri
Şi ca să vă dăm un exemplu, iată
cam ceiace a r însemna, un sentiment
poetic. Unul din tovarăşii noştri, poet
şi scriitor fclruis nu vrem aă-i spu­
nem numele, fiindcă povestim această
întâmplare fără ştirea lui, pe când se
afla in închisoare, sub regimurile tre­
cute. a găsit pe patul celulei tn oare
fusese întemniţat un fir de păr din ca­
pul deţinutului oare fusese acolo înain.
tea lui El nu ştia cine a fost acel de­
ţinut. Dar firul acela de pă.r, singura
m ărturie rămasă în celula închisorii de
pe urma altul om cere trecuse pe eco-
'lo, l-a emoţionat $i a stârnit în min.
tea tovarăşului nostru mii de gânduri.
El a început să-şi închipuie şi şă fău­
rească în gândul lui, toată vieţa. toate
suferinţele şi nădejdii!« celui ce fuse.
se închis înaintea lui în celula aceia
Firicelul de păr găsit în celulă i-a dat
prilejul poetului nostru să zămislească
o întreagă vieţă, o lume întreagă nu­
mai cu închipuirea lui poetică. Aceas­
ta însemnează că tovarăşul nostru are o
imaginaţie de poet, că el ere în sufle­
tul lui puterea de a descoperi, de a ve­
dea in lucrurile simple si întâmplătoa­
re din viaţa de toate zilele, un înţeSe#
adânc şi omenesc. El are. adică, darul
a fast Ceapaev. erou legendar al Ura­
lului, comandantul unităţilor de m un­
citori.
„Unul din meritele cărţii lui Furma­
nov, — scrie Paul Vaillant-Couturler In
prefaţă, — este de a pune la locul care
i se cuvine personalitatea, oricât de
grandioasă ar fi ea, a unui Ceapaev, tn
mijlocul freamătului şi clocotului vieţii
masselor. Alt merit este de a ne- fi re­
dat istoricul creării Armatei Roşii".
Un roman al Revoluţiei, născut din
frământarea luptelor eroice, din Iure­
şul creator de viaţă nouă al oamenilor
sovietici
Iv a n T u r g h e n ie v i „ P o ­
v e s t ir ile u n u i v â n ă to r “
în tă lm ă c ir e a lu i M ih ail
S ad ovean u
Verş iun ea românească * „Povestirilor
unui vânător" constituia Un eveniment
cultural de primă însemnătate pentru
că Ac date aceasta nu avem de a face
cu o simplă traducere, ci cu o întâlnire
în spaţiul literar « doi mari povesti,
tori.
Mihail Sadoveanu • dat admirabilelor
povestiri vânătereşti ale scriitorului rus.
coloritul sl atmosfera lor adevărată iz­
butind să realizeze o echivalare măias­
tră a textului original.
Neîntrecuta savoare e scrisului 'Iul
Turgbemiev. ştiinţa fermecătoare a por­
tretului şi evocarea stărilor sociale ale
vremii — sunt prezente şi valorificate
Ip versiunea românească.
După cum spune Sadoveanu în pre.
feţe cărţii. Ţureheniev n’a r avea motiv
s i protesteze, deşi versiunea mea nu e
cu totul impersonali."
! Cum 6 void in LI. !?. S. S
culturale cfln întreprinderi şl uzine,
făcând astfel să pătrundă gustul pen­
tru artă în m assele largi ale pop o ru ­
lui.
P r im a s e r ie d e a b s o lv e n ţi
îş i ia d ip lo m e le
Zi mare pentru elevi. Se îm part dl
plcmele primilor absolvenţi al conser­
vatorului muncitoresc. Ii privesc pe
acei care au terminat şi observ In
ochii ior puţină duioşie. Se despart cu
greutate de colegii şi profesorii lor. dc
conservatorul tn care şi-au făcut uce­
nicia şi au putut să-şi des voite talen­
tul să răspundă chemării sufletului lor
Sunt primii absolvent! şi prima mare
experienţă. Ea dovedeşte însă conclu­
dent că arta creşte din belşug în sânul
poporului, iar exponenţii el, tinerii de
azi sunt o garanţie că ea va fi pnsă in
mod concret în slujba poporului.
C o n st. Chî'rîţă
M. R P.
J în relief contribuţia lu i tn cadrul
M. BASARAB
de a afla tn lucrurile aoţrmrn«, obiş­
nuite, ceiace e în ele neobişnuit, ex.
traordinar, de a 1« complecta cu în­
chipuirea de a le da un romantism care
e de natură poetică. Un fir de păr 1 Ce
poate fi mai simplu, mal neînsemnat şi
mai banal decât un fir de păr căzut
din capul cuiva? Şi totuşi, pentru un
poet, firul ăsta de păr găsit întâmplă­
tor într'o celulă de închisoare, poate
spune atâtea lucruri; poate că era că­
zut depe fruntea unui muncitor, a
unul tânăr, a unul bătrân care pleşu.
vea, a unei femei... Şi câte gânduri nu
se aflau sub asemenea frunte, şi ce în­
tâmplări dureroase l-ar fi făcut pe o-
mul acela de pe fruntea căruia căzuse
în celula rece un fir de păr, să aju n .
gă aoolo... Iată ce va să zică reconsti­
tuirea unui univers, a unei lumi poe­
tice.
Şi ea să înţelegeţi »1 mal bine ce în­
semnează o idee poetică, o să vă spu­
nem că un mare învăţat francez care
a trăit oam acum vreo 150 de ani, Geor­
ges Cuvier, a izbutit ca din câteva os­
cioare «le unor lighioane ce pieriseră
de mii de ani, osteoare pe care le gă­
sise în nişte săpături, să reconstituie
aidoma înfăţişarea acelor lighioane al
căror neam se stinsese cu totul
El bine, ideia cerc l_a călăuzit din­
tru început pe Georges Cuvier era o i-
deie poetică. El a făcut însă treabă da
om de ştiinţă, anume, de naturalist Dar
asta 8 altă vorbă. Ceiace ne interesea­
ză pe noi aici, e ideia poetică, putinţa
poetului de a face dintr’un amănunt
întâmplător o lume întreagă, de a-i da
viaţă şi de a desprinde dintrânsul un
înţeles cât mai adânc, cât mai general,
o ideie nouă.
Acuma, ca să ne întoarcem dela Cu.
vier la versurile dvs., ele nu sunt, de
bubă seamă, cu mult mai mult decât
un manifest electoral în rime şi ritm de
poezie Dar am surprins chiar în ele
năzuinţa dvs. de a chibzui mai adânc
asupra lucrurilor. De pildă, dvs aţi
scris că B P. D.-ul „nu promite Ol­
tul“, nici marea. Dar aţi ad ă u g a t:
.marea cu vapoare“ deci gândul dvs.
a mers mai departe dela ideia p® care
v’a trezit-o cuvântul marea. Şl deoda.
tă, eu. cititor, .văd şi mal bine marea
pe care dvs. aţi pomenlt-o doar în trea­
căt. Căci „marea cu vapoare“ răsare
altfel In închipuirea mea. decât dacă
aţi fi scris doar marea, pur şl simplu.
Acesta « oarecum un fel de a gândi
poetic !
Acuma, tot ee vă spunem noi aici, ar
putea fi exagerat fată de valoarea lite.
rară a poeziei dvs. Dar o facem fiind­
că. în afară de dvs., probabil că şi
alţi cititori care 6criu versuri vor citi
aceste rânduri oare şi lor le sunt adre­
sate.
Iar dvs.. chiar dacă nu veţi mai serie
versuri, veţi afla din rândurile aces­
tea. cel puţin cam cum trebuie citită
si înţeleasă poezia. Şi vă recomandăm
să citiţi, pe lângă Anton Pann. poezii,
le lui Mihail Eminésou, ale Iul Vasile
Alecsandrt, Mihail Săuleseu, D Iaeo-
bescu, Iullu Cezar Săvescu, G, Topár,
eeanu, Mihail Codreanu, Ion Minules-
cu. ca să ajungeţi să .l puteţi citi, să-l
înţelegeţi sl să vă placă, de pildă Tu­
dor Arghezl. După cum vedeţi mese­
ria de poet nu e chiar atât de uşoară
Ea cere multă trudă, mult timp chel­
tuit pe lecturi şi multă bătaie de cap.
Dai «itfel nu se poate ! _______
r
9?S CÂRŢÂIA"
Scrisoarea unui student român
■n n . r e .
Reproducem din „G raiul Nou“ scrisoarea stu d en tu lu i român Radu
Negru, care urm ează cu rsu rile In stitu tu lu i de C onstrucţii dm L enin­
grad.
Dragă tată şi m am ă.
Deoarece abia azi am. aflat că se pot trim ite scrisori prin avion, Concert simfonie al orchestrei Radio
Farmacii de serviciu
profit de acest f a p t Eu sunt bin e. sănătos, cu toate bagajele m rafluld dirij, de Theodor Rogeiski. In pauză:
si deocamdată vizitez Leningradul. M t-am aranjat situaţia şcolară. I oi Beilich Arthur, Str. Academiei 2, Scriitorii noştri ; 22.00: Radio jurnal.;
începe şcoala direct dela sem estrul 11 al anului 111. Sper totuşi sa dau Bernard Washerman, Bd Domnitei 29, 22.17: Buletinul de ştiri române în
şi exam ene de anul IV cu aşa zisul plan in d w id v 1 Grigoroiu Lavinia, Şos. Gîuieştî 44, A- limba rusă; 22,22: Buletin sportiv; 22,20:
Trebue să vii aici ca să -ţi dai seama de im ensitatea m inciunilor, vram Frime, Str. Ştirbei Vodă 33. Rezumatul programului de a dc.ue z l ;
care au circulat pe la noi. De călătorie : se poate circula, cu trenul in Mărgineanu Comeliu, Şos. Crângaşi 62, 22,30: Ansamblul Edmond Deda: 23.00:
orice parte a U. R. S. S. fără nici un fel de autorizaţie, care, e drept, Drăguş George, Str. Viitor 114, Dr. Concertul de noapte; 2330: Radio jur­
a exista t ca şi la noi, tn tim p u l războiului. In p rivin ţa aparatelor de
r a d io : m u lţi studenţi au aparate, de radio cu care prind Londra, New
Trandefirescu Magdalena, Şo*. Colen-
tina 132, Oheorghlu Evlempia, str, 13
nal; 23,35: Continuer®» concertului de
noepie; 24,00: închiderea emisiunii.
Y o rk -u l etc. Dacă aş avea 700 de ruble, aş cum păra şt eti unul. Septembrie 2.
P reţurile ? La „ lib er": pâinea — 6,50 ruble kgr., o căciulă de
blană. — 80 ruble. Tram vaiul — 15 copeici biletul. Mărcile de scrisoare Radio
„România Liberă’*
pe 48,3 m lungime de undă
— ridicol de pufim Aceasta fără cartelă. Cu cartele preturile sunt r i ­
dicole : o pereche de galoşi — 15 ruble, un kilogram de zahăr -- 13,50
ruble, pâinea — 3,50, o pereche de pantofi — 40 ruble. Toate acestea
la un salariu ridicat O profesoară de franceză prim eşte la Institutul
7,00: Deschiderea emiscuní t. Radio
jurnal; 7,15; Buletinul de ştiri române
în limba nisă; 7,20: Rezumatul progra­
12.00: Deschiderea emisiunii. Ora
exactă. Muteică uşoară. 12.0.": Bu ciin
informativ; 12,10: Muzică uşoară; 12,20;
m eu 2 000 ruble pe lună. Tot ea la alt in stitu t — 1.500 ruble şi dă şt mului; 7,22: Publicitate. 7,27: Muzlcw
Actualităţi la microfon; 12,24: Muzică
lecţii particulare. In genere, m edia salariului e de 2.500 ruble pe lună dimineţii- românească; 12,30: Buletin de ş t i r i »
din care cu rca . 300 se poate lua tot ce se dă pe cartelă. Un academician 7,30: Continuarea muzicii de dimi­
neaţă. 12.40: Muzică uşoară; 12,60: Do toate
prim eşte 15.000 ruble. Cum spun. se găsesc de toate (am u ita t sâ vă pentru toţi; 12,54: Muzică românească;
spun că produsele farmaceutice, su n t foarte ieftine). A m găsit aici un 8,00: Muzică variată uşoară; 8,10: Des­
autom at pe lângă care cele d in Cehoslovacia sunt u n vax, este insă chiderea emisiunii, 13.00: Spicuiri din presă; 13.05: Cântă
Dela orele 9,00—9,05 pe Radio Româ­ Gilberte Dupré muzică franceză; 13,20:
ceva m ai puţin elegant decât ele. Rodica vorbeşte femeilor; 13,24: Muzi­
Leningradul e foarte frum os, cu u n port m are, cu 4 m ilioane de nia şi Radio Bucureşti Jurnal in limba
bulgară. că românească; 13,30: Buletin de ştiri;
locuitori. O plim bare prin oraş te învafă m u lte lucruri interesante. De 13,50: Cei opt optimişti; 13,55: Anunţa­
exem plu, tn tram vaie : tn m area m ajoritate, w a tm a n ii su n t fem ei 13,00: Deschiderea emisiunii. Cotele
apelor Dunării. Publicitate. Muzică u- rea programului de după mar-ă. Ora
Există un obicei foarte interesant. Fiindcă taxatoarea stă la o masă exactă. închiderea emisiunii; 18,30:
şoeră; 13,30:, O ra Naţiunilor vecine;
la m ijloc, toată lum ea ca te n ’a trecu t prin fa ţa ei, trim ite banii din Deschiderea emisiunii. Ora exactă,
mână in mână la ea şi prim eşte biletul la fel. Taxatoarea are biletele 13,55: Publicitate; 14,00: Radio jurnal;
Muzică românească; 18,40: Ştiri şi fapte
înfăşurate tn tr’un sul ag ă ţa t la piept. 14,17; Revista presei; 14,22: Carnetul u-
nui bucurestean; 14,27: Orchestra lancu din toate colturile lumii; 18,45: Muzică
In Leningrad se m ănâncă şi iarna îngheţată. Fructele costă mai de jazz. Cântă Jóra Fink, la plan Louis
scump, însă poţi cum păra aici banane, ananas, etc. Meteescu din Ploeşti; 14.52: Publicitate;
Georges; 19.00: Spicuiri din presă; 19,05:
Ia m a se face sky. In afară de cursurile de construcţie, avem 14.57: Buletin meteorologic; 15.00: Re-
zumatut programului de « doua zi ; Muzică de promenadă; 10,15: Buletin
în mod obligator la şcoală şi pe cele de sky. de ştiri; 19,25: Muzică uşoară; 19,35:
Aci am văzut p en tru prim a dată lim u zin e ruseşti „ZIS". S u n t su ­ 15.05: închiderea emisiunii.
18,00: Deschiderea emisiunii. Orche­ Cronica cinematografică da Ing. Buze-
perbe. Model 1946 poate rivaliza cu orice autom obil american. seu; 19,44: Muzică românească; 19,50!
A ici cărţile sunt foarte ieftine. A m cum părat câteva fra n ţu zeşti cu stra Aldo Şoimi; 18,30: Ora pentru cei
Viate politică; 20,00: Ciclul sonetelor
preţ derizoriu. Eri am a uzit în tra m va i vorbind în tre ele două ţărance miei.
finlandeze. M i-am zis : u ite unde ai ajuns, b ă e te ! A m vizita t parcul 19,00: Carnet cultural. Revista Revis­ de Mozart Adta G herţovid vioară şl
culturii. Are bazin de în o t acoperit, terenuri de volley, basket, tennis telor de Ion Mihătleanu; 19, 15: Câte­ Mircea Brueăr pian ; 20,5»: Dr. Gngore
şi chiar de foot-ball. A m fo st azi la fr iz e r : m ’a costat u n tuns 1,20 va glasuri frumoase. Graur : Impresii din Uniunea Sovieti­
19,30: Universitatea Radio; 19,45: Ra­ că ; 20,30: Muzică de Pnokofieff; 20,45;
ruble. Buletin de ştiri; 20,55: închiderea emi­
A m vă zu t pe stradă şi la lucru m u lţi prizonieri nem ţi. Şi m i-a dio jurnal; 19,55: Revista presei; 20.00 :
spus un coleg că m ănâncă ca şi noi. S u n t şi destul de veseli.
A m vizita t printre altele şi iarm arocul de toam nă — „Osenia
Iarmarca", care este foarte frum os. Da, am u ita t: aparatele de fo to ­
Transmisiune dela Ateneul Român, siunii.
grafiat su n t foarte ieftine. T erm in şi vă rog să-m i scrieţi.
' Cu drag, RADU
Ţ I N T A R
—!--------- 1 , a m a msee— 1— e b b ....... > Tn program : Debussy,
Ravel Duparc Brahms: F E S T IV A LLU
URRIf I
C O N F E R IN Ţ E
Sărbătorirea poetului MIHAIL SADOVEANU
Haydn şi
Strauss.
R ic h a rd
UN CONCERT INCHI-. l a
Sala Aro: Azi şl m âine
o rele 20, festivaluri
Tristan Tzara DESPRE 6 0 6 0 L
In cedrul ciclului de
conferinţe cu tema „Li.
WAT A L IP IR II pentru public dat© d e
ARDEALULUI celebrul ansam blu de
şi dansuri #1
EH a a vu t loc la Sbcietatea Scrii­ m on şi d. Fory Etterle, au recitat Duminică 1 Decembrie concerte
teratura rusă în sec.
orale 11, va avea loc la Armatei Roşii „A. V.
torilor Români, sărbătorirea poetului versuri din opera poetului Tristan XIV” organizat de
francez T ristan Tzara. Tzara. ARLÜS. maestrul Mt- Ateneu, concertul festiv Alexandrov".
hail Sadoveanu, va vorbi orcheftvci Fitennoni-
A u luat parte d - n ii: prof- Al. ca, închinat alipirii A r.
azi la -orele 17, în «ala
Rosseti, rectorul U niversităţii B ucu­ „RĂZBOI Şl PACE” Dalles despre Gogol. dralullui ia Patria Mumă, F IL M E
reşti, N. D. Cocea, directorul gene­ Va dirija d Constantin
ral al Teatrelor, V ictor Eftim iu, p re . D. ION BIBERI a in au g u rat eri FEMEEA IN TEATRU
ciclul de conferinţe- organizat de A- Silvestri şi solist va fi PATRU REPREZEN­
şedinţele Societăţii Scriitorilor R o­ celebrul pianist orb,
p ăra re a P atriotică, în am fiteatrul Azi la orele Í7, are TAŢII c in e m a t o ­
mâni, P hilippe RebeyrOl, directorul Intre Ungar. progra- g r a f ic e PENTRU
In stitu tu lu i francez de înalte S tu d ii din F undaţiei „REGELE CAROL I ”, o loc în sala Fundaţiei Ca­
conferinţă asupra celebrului rom an rol I, conferinţa d-net mul cuprinde: Silvestri, REGIUNILE LOVITE
România, Camil Petrescu, părintele
..RĂZBOI SI PACE” de Tolstoi, ro­ -
Ana Luca cu subiectul ’ -
M. Negrea. -Ceaikovski,
- de seceta
Gala Galaotion, S aşa Pană, F. A der- m an care în lum ina evenim entelor ,,Femeia în teatru". In­ Chopin şl Mozart
Vineri 89 Noembrie s. o,
ca, G heorghe Dinu, Dan Petraşincu, care caracterizează epoca actuală, trarea liberă. vor avea loc, la cinemato­
H. Maxy, P etru Com am escu, Eugen câştigă o nouă şi grăitoare însem nă­ graful „Excelsior”, patra
Jebelearm , Cicerone Theodorescu, le ­ tate. E X P O Z IŢ II reprezentaţii de ga ă date
rónám Serbu, Eusebiu Camil ar, M ar­ Astăzi, când se discută m ai m u lt CON C ER TE în folosul regiunilor sece­
cel B reslaşul, d -na Cella Serghi, etc. ca oricând asupra fatalism ului sau a
D. V IC TO R EFTIM IU , preşedin­ neoesităţil războiului ca atare, figu­ Sala Royal (Calea Vic­ toase, cu filmele:
CONCERTUL SIMFO- toriei) expoziţia „In tara Rapsodia Rustică, film
tele S. S. R„ a deschis seria cuvântă­ rile pline de realism din rom an ilus­
NIC AL ORCHESTREI Sovietelor“ organizată de românesc premiat la Can-
rilor, arătând sem nificaţia vizitei lui trează . în mod v ăd it ceeace ultim ii
şase ani de războiţi au înscris in isto- RAOIO Comitetul Capitalei B. nes şl
T ristan Tzara în România. P. D. * Enrlc al TV-lea.
Scriitorii F. A D ERC A şl S A S A ria orneniTii. | Azi 1« orele 19,45. ar» Universul, Honoriu Ore- Reprezentaţiile sunt or-
Războiul n u este o necesitate a e- ţ loe jn sa]a Ateneului ţuleecu—pictură ganizate de Sindicalul Sa-
PANĂ. au subliniat activitatea poe­ voluţiei omenirii. O este p ricin u it d e J Român. ai 2-lee concert
tică a lui Tristan Tzara, scoţând în Dalles Schweitzer . lariaţilor din Ministerul
anum ite cauze, în lătu rân d aceste Simfonic în abo nement
cauze, om enirea v a în lă tu ra războa­ al orchestrei Radio sub Ve™M _ p le u ră ’ Informaţiilor. Împreună
m işcării de rezistenţă franceză, ară­ Ateneul r L J I i N. *u cinematograful ..Excel­
iele. conducerea d-lui Theo­
dor Rogalski, cu concur. Grant — pictură, sior” şi casa Cineromit.
tând că după eliberarea Franţei a îm p o triv a celor ceri încearcă s i Cik Spcct. încep la orele
fo st trim is ca reprezentant a l Fran­ am eninţe om enirea cu u n nou războiţi, sul d-lui prof. Const. Librăria Italiană
Stroescu-cento. sculptură şi desen, S, 5. 7, si 9 i a.
ţei de S udvest in consiliul prepaiia- şan tajân d astfel popoarele lum ii şi p a­
m en ta r al statelor generale. ralizând lu p ta lor p en tru fericire şi
D. N. D. COCEA şl d-na CELLA progres, îm potriva celor cari lasă, să
planeze am eninţarea bombei atomice S p « * c t a fo î
SE R G H I au urat oaspetelui bun so­
peste m ă ri şi continente, se în d reap tă
sit. lu p ta tu tu ro r forţelor dem ocratice, TEATRE ffostea carte de aur; ATLANTIC: No-
T u tu ro r vorbitorilor le-a răspuns tu tu ro r popoarelor iubitoare de taţi cu Stroe; BARAŞEUM: Moritz al
d. T ristan Tzara, m u lţu m in d pentru NATIONAL : Năframa Iubitei ; STU­ 2-lea; STUDIO BARAŞEUM: Femeia
pace şi progres, p en tru întem eierea
călduroasa prim ire făcută de Socie­
tatea Scriitorilor Români.
In încheiere, ă-na M arguerltte R u­
unei păci d rep te şi d u rab ile şi p en tru
în făp tu irea unei lume. libere şi feri­
cite.
DIO: Ultima Oră; ALHAMBRA: ora sub mască; COLORADO: Birlic; CO­
4: Trei crai dela Odobeşti; seara: Prin­ MEDIA: Joc de societate; LIRIC: Vă-
ţesa circului; T. ATENEULUI: Dra- duva veselă; M ARIA F1LOTTI: Melo;
MIC: Evantaiul Lady ei Windermere;
MODERN: ora 5: Păcat de tine Tony;
seara: Nana; MUNICIPAL: Sărutul tn
fa^a oglinzii; MUNCITORESC: Vicle­
niile lui Scapin; NOSTRU: ora 5: Te­
» H i
resa Raguin; seara: Viaţa începe mâi­
ne; SAVOY: ora 4.30: Via Mala; seara:
Cristal-Bar; V IC T O R IA : Tinereţea to­
nei regine; ODEON: Visul unei nopţi
de vară; PALADIUM: Mefisto; MUN­
CITORESC C.F.R.: Revizorul.
CINEMATOGRAFE
E2S&EBOSB
ARO: Oameni şi şoareci; SCALĂ!
La minele O M producţia de cărbuni stagnează
Papa Lebonard; CAPITOL: înapoi la
viaţă; ORFEU: Oameni şi măşti; EX­
CELSIOR: Iubire şi mândrie; TRIA ­
NON : Dunărea A lbastră; REGAL:
Floarea de piatră; LUXOR: Ediţie spe­
E fortul m inerilor dela A nina, Secul cio cane de a b a ta j. In sta la re a de fabrica unelte agricole, poduri, loco­ cială; FF.MINA: Pasiunea cea m a re ;
şi D om sn de a d a cât mai m u lt că r­ v e n tila to a re , re p a r a r e a pom pelor motive, m otoare electrice şi răm âne FANTASIO: N ikita; VICTORIA: Pen-
cu a e r co m p rim at şi tre c e re a la
bune necesar drum ului de fier şi mai neaprovizionată cu semi fabricate in- siunea veseliei; CENTRAL: Spune-mi
ales fabricării oţelurilor, s’a lovit ne- e x e c u ta re a unui plan de p ro d u c­ treaga industrie m etalurgică din ţară. cine eşti; BUL. PALACE: Vautrin; T I­
ţie în c a re să se p re v a d ă deschi
conten t de desînteresarea conducerii M inerii dela A nina cer ca elem en­ VOLI: Luisa; CASANDRA: Escapada;
direcţiei m inelor dela U-D.K- şi de deri nouj. tele sabotoare din fru n te a conducerii SELECT: Sylvia şi fantomele; CORSO:
Azi, p en tru fa b ric a re a otelului.
sabotajul p racticat de unele clem ente Direcţiei M inelor dela U.D.R. să fie Manón Lescaut; FRANKLIN: Zile fe ­
din conducerea sus zisei direcţiuni. Uzinele R eşiţa p o sed ă cu p ris o ­ Înlăturate. ricite; N1SSA: Air Force; OMNIA: Is­
sin ţă celela lte m aterii (fier vechi, pitele trupului; AIDA: Dragostea mea
Deşi Uzinele şi Domeniile R eşiţa m a te ria l r e f r a c ta r ) şi num ai c ă r ­
au o seam ă de special-şt- care a r tre ­ — o — iţi aparţine; AMERICAN: Veninul; A S ­
bune nu e s te încă în d e stu lă to r TORIA: Neguţătorul de sclave; A LIA N ­
bui să vegheze la bunuî m ers al p en tru a rid ic a p ro d u cţia de otel !n zilele de 3 şi 4 Decem­ ŢA: Macario la Tribunal; BARCELO­
producţiei m inelor ap arţin ân d acelor dela 10.000 tone la 15.000 tone cât
domenii dela izgonirea hitleriştilor e ra p ro d u cţia norm ală. brie va avea loc confe­ NA: Coloana 5 -a; COTROCENJ: Colo­
nel Charbert; CARMEN S Y L V A : Jun­
un s’a făcut nimic în această d'rec-
ţie. Nici o desohidere nouă de mină,
nici o investiţie de capital p en tru în-
In ce p riv eşte, ciocanele de a b a ­
ta j, ele se pot fa b ric a c h ia r la Re­
şiţa. Acolo unde se ex ecu tă scule
rinţa pe Capitală
a tineretului sindicalist
gla fiarelor; DACIA: S ’a întâmplat
mâine; DIANA: Mohicanii: ELDORA­
locuirea u tilaju lu i technic, nici o lu ­
crare de am en ajare a pom pelor cu
aer com primat- Acest u tilaj techn c
de m a re precizie, se p o t lu cra cu
u şu rin ţă şi a c e s te unelte a tâ t de
n e c e sa re m in erilo r p en tru a ră s c o ­
DO: Zorro; FLORIDA: Două lumi şl
o dragoste; GLORIA: Omul de lut;
In zilele d e 3 şl 4 Decembrie crt.. 1ZBANDA: Copiii Căpitanului Grant;
va avea loc în sa la de festivităţi a ILE A N A : Focul s a c r u ;'L I A: Sărutul
n’a m ai fost prim enit de circa G ani-
li fundul păm ântului, mai ale s că Comisiei Locale, conferinţa pe Capi­ fatal; MARCONI: Parada vedetei or;
P e to t tim pul războiului dus de An- Uzinele R eşiţa p o sed ă oţelul „ ra ­ tală a tineretului sindicalist, convo­
tonescu, conducerea so cietăţ’i U.D-R. pid” din c a re se fa b ric ă a c e ste cată de Resortul C entral al T in ere­
a av u t o direcţiune a m inelor care a ciocane.
tului din C. G. M. şl Resortul dc T i­
d irijat ex tracţia cărbunelui, însă dela
2?. A ugust 1944 şi p ân ă azi n ’a ex istat
nn conducător al acestui direcţiuni.
F ără cărbuni şi fără oţel nu se pot neret al Comisiei Locale.
Inform aţii
Toată grija producţiei de cărbuni a
fost lăsată în seam a unui elem ent
lipsit de experienţă şl au to ritate un
anum e Inginer A rdeleanu, care la râ n ­
Muncitorii mineri cer punerea in vigoare 0 Azi la ore!« 20,20 la
„R om ânia L iberă" pe 48,3 m, lun-
BwM»
Rim« de u ndă v o rb e ş te d. dr. Gri-
dul său prim ea dispoziţiunl dela con-
s lie ru l technic Poboran ep u rat de
d nouei leg! a ecoitomcatelor « o re G raur, prim r e d a c to r Iu z ia ­
ru l A devărul d e s p re Im presiile cu­
muncitori dela m inele din Anina- A- lese in c ă lă to ria din U.R.S.S.
M unultoril m ineri do pe Va le* T rofuşulul, c a ri m uncesc I«
cest consilier technic, oploşit la con­ rid ic a re « producţiei de nftrbun a — a tâ t de n e c e sa ră re fa c e rii $ Cu o ca z ia u n u i an d e la p ro­
ducerea cen trală a U-D .R-nlui din tă rii—c e r punere« Im ediată în vi po are a nouel lepi a econom ate- cla m a rea R ep u b lic ii F e d e r a tiv e
Bucureşti, a făcut to t ce l-a sta t in lor. P o p u la re Iu g o sla v e , m em b r ii co lo ­
put n ţă p entru a sabota producţia de A lături de In treep a m uncite rim e e! e e r s ă II se aslp u re o bună
n iei iu g o sla v e v o r fi p r im iţi la a m ­
cărbuni dela Anina, Secul şi Doman ap ro v iz io n a rea m ai ales acum In prag de Iarnă.
unde se găseşte cel mai bun cărbune basadă în ziu a de 29 N o em b rie,
din ţară. în tre o r e le I I şi 13.
Acolo unde m inerii au făcut des­
chideri noui, n eţinând
frân a pe care o punea
seam a de
conducerea
centrală (de ex. la Anina) producţia
Salariaţii fericilor chimice Copşa Mică 0 In cadrul Societăţii Rnm&ne de
Psihopatologie şi Psihoterapie vor con­
ferenţia Duminică 1 Decembrie a. c.
orele 10.30 ». m. În am fiteatrul Spita­
a crescut in tr’o lună cu 25-30®/»-
M ă su ri p e n tr u b u n u l
suferă din cauza neaprovizionării e c o itm t jlui lului Coltea d-nit prof. Dr. Gh. Zapan
despre „Noul contribuţiunl tn legătură
cu problema volnţti” şt dr. P. Schwärt*
De peste un an, economatui fa­ despre „Personalitate şl Instinct”.
m ft’ s al p r o d u c ţie i s’an ales doar cu sim ple prom i­
bricilor chimice din Copşa Mică, siuni.
P en tru e id isa re a p ro d u cţiei de este complect gol. A devărul este că D irecţiune» nu
cărbuni, c a re fo losesc in m are m ă­ M uncitorii su n t desbrăoaţâ, iar vrea să dea banii necesari pentru
s u r ă R eşitei la fa b ric a re a otelului, despre aproviizonarea de iarnă Bonul de pâine
e ste n e c e sa r ea d ire c ţia g en erală nici nu poate fi vorba. aprovizionare, cău tân d astfel să
a U.D.R. pe lânpă c re a re a unor N um eroasele delegaţii, cari an înfometeze m uncitorii.
Azi e s t e v a la b i li p rim a
conditiung de v iată om en ească m i­ lu a t contact cu D irecţiunea .fabri­ Ceeace face D irecţiunea fabri­
n erilo r. să realizezo In cel m ai cilor, in vederea aprovizionării cilor chimice din Copşa M iei e*t®
iu m ă t a t s a b o n u lu i Nr.
161. . --------- -------- - —
sc u rt tim p ■ u tila re a m inelor ou salariaţilo r cu cele strict necesare sa b o taj şi treb u e să înceteze.

iii ln f l c n i d p o llflc d
De cs nu a publicat „Broptatea” comunicatul semnat de capii opoziţiei în
numărul de Marţi. — Declaraţia d-Sui Acheson, secretarul d-5u! Byrnes,
a produs consternare în conducerea gmpăriior „istorice". — Comunicatul
opoziiţiei fusese redactat şi semnat încă înainte de 19 Noembrie.—
D. Maniu vrea să.i anuleze valoarea politică
Am arătat în numărul de eri că
hotărirea biroului P. N. Ţ.-Maniu
pusă în discuţia şedinţei delegaţiei
permanente, de a se retrage gru­
pul parlamentar de la lucrările le­
gislative a întâmpinat o puternică
rezistenţă' din partea fruntaşilor
manişti aleşi în noul Parlament.
Cu toate că d. Maniu se angajase
in faţa delegaţiei să nu ia nici o
iniţiativă până Sâmbătă, când se
întruneşte comitetul executiv al
partidului, Marţi a apărut în „Li­
beralul“ un comunicat semnat de
d-nii Maniu, Brătianu şi Titel Pe-
trescu în care se arată că cele trei
grupări consideră alegerile „nule“.
A pariţia acestui com unicat a produs
«* fierbere deosebită în rândurile p a r .
lam entărilor m anişti, cari socot că
FORUL CONVOCAT PENTRU SÂ M ­
BĂTA ESTE PUS TN FAŢA UNUI
FA PT ÎM PLIN IT, (deci convocarea
device inutilă) şi califică gestul d-lui
M aniu CA UN ACT DISCREŢIONAR
ŞI SFIDĂTOR ia adresa cadrelor p a r­
tidului şl f, celor cari au m uncit p e n ­
tru ca să se obţină acest n u m ăr de
m andata.
E xplicaţia egte u rm ă to a re a : co­
m unicatul a p ă ru t în .'L iberalul“ fu .
sese sem nat de mai dem ult de cei trei
capi ai opoziţiei, urm ând a se fixa ul­
terior, — de comun acord, — zUia a- IZIDOR candidat brătienist si d. ing.
p ariţiel în presă.
T ru cu l d -lu i B r ă tia n u
F r u n ta şii b r ă tie n işti te m â n d u -se nr.
ca d. M an iu s ă n-u f ie s ilit s ă -ş i r e ­ in cea mai mare ordine, linişte şi lega­
tra g ă c u v â n tu l d a t în c ă în a in te de litate, neînregistrându-se nici un inci­
19 N o em b r ie — cân d se h otărâse r e ­ dent.
d a c ta r e a ş i . p u b lic a r e a c o m u n ic a ­ giu după despuierea scrutinului, dele­
tu lu i — l-a u d a t p u b lic ită ţii, D . gatul ppoziţionist, d. av. Septimiu Ro­
D in u B r ă tia n u şi c u a p ro p ia ţii să i şu, a declarat: „am asistat la multe a-
a u aju n s la co n clu z ia că p e n tr u b ă - legeri dar niciodată poporul n’a fost a-
' tr â n ti lib e r a li, p r e z e n ţa in fim u lu i cum. Să vă spun drept. încă de dimi­
n u m ă r d e d e p u ta ţi în n o u l P a r la ­ neaţă venisem cu contestaţii formulate
m e n t — ş i în c ă d in tr e c e i m a i p u ţin dar acum ne având ce să reclam nu
„ r e p r ez en ta tiv i" — ar în se m n a O
C O N F IR M A R E P E T E R E N P A R ­
LAM ENTAR A DECESULUI P O ­
L IT IC A L G R U P Ă R II. P e n tr u a
e v ita a cea stă , e i au hotărât să u z e ­
z e de to a te m ijlo a c e le p e n tr u a fo r ­
ţa m â n a d -lu i M a n iu .şi p r im u l a ct
în a ce st scop a f o s t p u b lic a r e a c o ­
m u n ic a tu lu i b u c lu c a ş.
D . D in u B rătiarra a tr im 's M a rţi
co m u n ic a tu l şi z ia r u lu i „ D r e p ta te a “,
ca re în să a re fu z a t să -l .publice.
P e n tr u a n u d e m a sc a în să în fa ţa
o p in e i p u b l'c e r o m â n e şti în tr e a g a
m a n e v ră p r e m e d ita tă îm p r e u n ă cu
rep rezentanţii! u n o r a n u m ite c e rc ă ri siliului de Miniştri al Afacerilor
stră in e î» - ă d in a in te de 19 N o e m ­ Străine.
b rie, d. M a n iu a d isp u s e r i să s e
p u b lic e şi în „ D r e n ta te a “ c o m u n i­ lat, d. Tătărescu a avut o între­
ca tu l, la tin Hoc Ifipsît d e im p o r ta n ­ vedere cu d. Prim Ministru dr.
tă . Ie ri a a p ă ru t — p r e z e n ta t în tr ’o Petru Groza.
fo rm ă g ra fic ă cu v ă d ită te n d in ţă d e
m inftm aPzare — în p a g in a tr e ia .
P e n tr u o r ic e o m cât de p u ţin la
cu re n t cu r e g a le le g a z e tă r e şti, a-
cen sta, în se a m n ă p u r Ş5 sioroilu
A N U L A R E A IN T E N T IO N A T Ä A
V A L O R II S A L E P O L IT IC E .
H e c la r a f ia tM u î A c h e so n
In plus. a intervenit în desfăşurarea
„ D e m o c r a ţis '’ b r ă tie n is lă
„L iberalul!“ în c h in ă um d u io s p a ­ specula p rin „im posibilitatea“ ap ro ­
n e g ir ic ex -p a rtid u lu ii b ră tien ist.
R ecu n o scâ n d p rin tr e râ n d u r i p ro ­
p o r ţiile d eza str u lu i s u fe r it d e p a r ­ m ai m ult, în chiar oficiosul lui
tid u l b a n ch erilo r , o fic io su l în c e a r ­ M aniu-
c ă să ş e au to c o n so le z e . . . evo­
câ n d tr e c u te le în fr â n g e r i.
Ş i p en tru eă — o ricu m ar su c i-o
— b r ă tle n iştii s e a flă în a ce la ş
cerc v ic io s al d eza str u lu i ele c to r a l,
red a cto ru l în s e r v ic iu l fa lim e n ta r e i
C ase B r ă tia n u îşi în c h e c a r tic o lu l
c u o se n tin ţă , care su n ă a ş a : „N u
u rn a, d U R M A a le g e “ .
Cu a lt e c u v in te , n e g a r e a e v i­
d en tă a în să şi v o tu lu i u n iv e r sa l —
p rin cip iu fu n d a m e n ta l în tr ’un r e ­
g im d em ocratic,.
N u cu n o a ştem ce s u b în ţe le g e „L i-
herailo.l“ p rin „ u rm a “ p e ca re o
s u b s tiiu e voi n ţii p o p u la re . P o a te
— v reu n a 'Sin g r u p ă r ile te r o r iste
re ce n t d esco p erite. P o a te — v r e ­
u n a d in c lic ile r ă z b o in ic e d e d in ­
colo de g ra n iţă , d e la ca re „ isto r i­
c i i“ a ştea p tă ord in e.
O ricu m ar fi, fa p ţu l e s e m n ific a ­
t i v p en tru „ d em o c r a tism u l“ pe c a ­
re „ L ib e ra lu l“ îl a g ită , ca p e o
m o m e a lă ce n u m a i în şe a lă p e n i­
m en i.
F^anîştîi in s lu jb a
sp ecu lan ţilor*
Oficiosul m anist încearcă sS se­
mene nelinişte afirm ând, fă ră niciun
temeiu, că .aprovizionarea Capitalei
cu lem ne este im posibilă”.
F ără îndoială că situ aţia s’a r fi.
p rezentat aşa, dacă m anşitii a r fi
fost la guvern. In rea lita te insă, g ra ­
ţie m ăsurilor luate din vrem e de
autorităţi, num ai până la 1 O ctom ­
brie a. e. se adusese în C apitală 60°/o
din cantitatea de lem ne de foc tr e ­
buincioasă. De atunci transporturile
d e lem ne au continuat, astfel încât
anul acesta situaţia este m ult mai
bună decât ón alţi ani, m ai ales că
acum se vor economisi cantităţi în ­
sem nate de lerr.ne şi păcură. în urm a
aducerii gazului m etan ón Capitală-
Afirm ând că „aprovizionarea cu
ţjşmne e im posibilă”, oficiosul m anist
«MNw
„ S C Â N T E I Av
. V? " ■
•■/ •
/f\ »w
*$#*•
„ S c â n te ia ” salută victoria S. P. D. în aiegeri
Organ Central al Partidului
Comunist Român
Director:
MIRON CONSTANTINESCU
Cetăţenii se angajează sa sprijine aplicare ca
P o t ic « 1m ei" p r o g r a m s p r e b in e le p a p c r y iy s
Ş i eri Consiliul politic şi Coi.iite tul Central Electoral al Blocului Par- tori, Ziarişti, telegrafiazS: „Rezultatul
j Udelor Democrate, au prim it nu m ero a se telegram e din parién sindicate- alegerilor din 19 Noembrie a făcut do*
Redactor resp on sab il:
I lor şi a cetăţenilor din diferite cale gorii sociale, care felicită B. P. D—ul vada că întregul popor şi-a dat adeziu­
Sorin Toma nea totală ia riatform a-program B. P-
pentru strălucitul succes obţinut în alegerile dela 19 Noembrie, arit&n-
du-şi încrederea că BlpaM Partidelor Democrate, cu sprijinul tuturor ce­
I). şi la opera de reconstrucţie morală
COMITETUL DE DIRECŢIE ; şi materială a tării, Înfăptuită de gu­
* Lucreţiu D. Patraşcanu
tăţenilor ţării, va izbuti să aplice Platform a-program , să păzească in d e­ vernul Dr. Petru Groza Toţi creatorii
pendenţa ţării, să dură la capăt m u n c a de reconstrucţie şi să desăvâr­ d* artă. grupaţi în jurul Uniunii Sin­
Mîron Constantin^scu şească procesul de dem ocratizare a ţării. Vom cita câteva fragm ente din dicatelor de Artişti. Scriitori şi Zia­
telegramele p r im ite : rişti, vă felicită călduros pentru acest
m anevrei p u să la oale în ain te de ale­
Gh. Vasillch! imens succes şi aşteaptă ou încredere
anula valoarea politică a comiLni- I. ChişSnevschi Comitetul SINDICATULUI HIGIENA felicită călduros B.P.D.-ul pentru suc­ aducerea la îndeplinire a capitolului
geri, u n fap t deosebit de im portant şi privitor la artă şt cultură, prevăzut I«
catului prin care se considerau a-
care a a v u t daru l să producă o totală L. Räutti din Bucureşti, asigură Blocul P artide­ cesul fără precedent obţinut In alegeri.
legerile „nule“. lor Democrate că va sprijini aplicare» In continuare. Liga îşi arată încredin­ Fia tf orma -progra m.
consternare în rân d u rile fruntaşilor o- Al. Buîcan Platformei-program pentru binele po­ ţarea că guvernul va avea grijă de sini­
poziţiei. Opinia publică românească, ca N. Pcpcscu-Derecnu straţii războiului. rVotfeswrii şi în v ă ţă to r ii
Este vorba de precizarea făcută de porului.
Şi cea internaţională, vor fi astfel LIGA SINISTRAŢILOR din România Comitetul de întreprindere COLUM­
d. ACHESON, secretaru l adjunct a . BIA arată că va duce lupta alături de Sindicatele Învăţătorilor, profesorilor
în m ă su r ă să cunoască toată lucră­ şi salariaţilor din Ministerul Educaţiei
m erican la D epartam entul d® Stat, eu ■\a=£i\Taúsxi.T Tiî B.P.D.I în vederea creerii Statului de­
tura perfidă pusă la cale de şefii
prilejul unei conferinţe de p resă şi mocrat românesc spre binele României. Naţionale, salută cu entuziasm străluci­
transm isă în seara de 26 N oem brie„istorici“ încă înainte de alegeri. Comitetul sindical GAZ METAN, luând tul succes obţinut în alegerile parlam en­
Şedinţa plenară a C.C. al Tineretului Progr esist tare de forţele democrate unite in B.P.D.
de R ad 'o New York. Este încă o dovadă — dacă mai cunoştinţă de rezultatul alegerilor, se
angajează să lupte mai departe alături „Avem deplina încredere că această
NOßi
R ăspunzând u n ei în treb ări puse de
era nevoe — că d-nii Maniu, Bră­ de B.P.D.. pentru realizarea Platformei. victorie va asigura posibilităţi nebănui­
ziarişti, d. Acheson a d eclarat că tianu şi Titel Petrescu AU ŞTIUT te pentru desvoltarca învăţăm ântului
punctul de vedere al guvernului am e­ S a l s tr ia ţii şi a educaţiei naţionale“.
CU PRECIZIUNE CA VOR RE­
rican p riv ito r lâ alegerile din R om â­
COLTA O ÎNFRÂNGERE CATE­
P liii M ilV lM C d i n  n trep i sn d e r i
nia NU ARE NICI O LEGĂTURA F e n t e iS e
CU RECUNOAŞTEREA ACTUALU.
LUI GUVERN ROMAN DE CĂTRE
STATELE UNITE.
D upă care, D -sa a precizat că în
GORICA IN ALEGERI ŞI CA TOT
CEIACE AU FĂCUT ŞI FAC AS­
TĂZI ESTE DICTAT NUMAI ŞI
NUMAI DE INTENŢIA DE A
@ 1 liic r c iiiln ! P iit r e s is f Salariaţii DIRECŢIUNII PERSONA­
LULUI C. F. R., muncitorii şi funcţio­ „Federaţia Democrată a Femeilor din
narii din întreprinderile SCRISUL L I­ Románia felicită călduros pe deputaţii
BER, comitetul fabricii ANGHELESCU, E. P. D.. vrednici reprezentanţi ai po­
Federaţia Generală a Meseriaşilor Pa­ porului român, cu ocazia victoriei ob­
PROVOCA O IMIXTIUNE STRĂI­ „Tineretul va fi un spriji n solid în consolidarea
prezent ex istă un M inistru rom ân la troni din România, Sindicatul Soc. S. A. ţinută în primele alegeri libere din ţara
W ashington şi că S tatele U nite au un R de TELEFOANE, membrii sindicali noastră. Tot odată vă asigurăm de tgţ
NĂ IN AFACERILE INTERNE
rep rezen tan t diplom atic In Rom ânia. democraţiei”, a spus iov. Constanţa Crăciun ai Comitetului de birou din Direcţia sprijinul femeilor din Federaţie in m<m-
ALE ROMÂNIEI, pentru a-şi aco­ 1. Regională C. F. R. Bucureşti, per­ ca noastră pentru consolidarea păcii şl
Deruta provocată în cercuri1e peri astfel neputinţa politică şi
Marti 26 Noembrie a, c., au avut loc munca începută pentru a trăi în tr’o sonalul Depozitului Central CHITTLA, realizarea bunei stări a poporului şi
conducătoare „istorice“ de această impovularitatea consacrată prin lucrările finale ale plenarei lărgite a patrie prosperă şi liberă, pentru un muncitorii şi muncitoarele din între­ ţării româneşti“ .
declaraţie a purtătorului de cuvânt votul popular dela 19 Noembrie. Comitetului Central al Tineretului viitor fericit. prinderile SOCEC, muncitorii uzinelor Preşedintă, MARIA ROSETTI
Progresist. Nimicirea rămăşiţelor fasciste şi şovi­ textile TREBITSCII. personalul Direc­
autorizat al guvernului american,
S ilv iu B ru ca si După prezentarea rapoartelor sec­ ne, aplicarea integrală a Platformei- ţiunii Financiare C. F. R., personalul Ţ ăram î
a contribuit şi ea la tendinţa de a ţiunilor centrale a luat cuvântul tov. Program, cheia viitorului tineretului, o Direcţiunii Superioare a Planificării din
Constanţa Vinţe Crăciun, secretară ge­ pregătire profesională solidă, o muncă Direcţia Generală C.F.R. Uniunea Sin­ Consiliul Politic şi Comitetul Central
temeinică de înălţare culturală şi dc dicatelor din Industrii şi Comerţ, Electoral B.P.D , au primit telegrame
SîeSegaţii opoziţiei despre desfăşurarea nerală a T.P., care în numele birou­
lui, a expus aprecierea munoii desfă­ întărire a moralităţii, creşterea unui personalul staţiei Chitila. muncitorii şi 1 ^ felicitare însoţite de asigurarea că
tineret viguros, curat şi luminat, sunt muncitoarele fabrice! TEXACOM. mun­
şurate in perioada de activitate a ul­
alegerilor timelor două luni, fixând totodată ja ­ sarcini ce trebuiesc urm ărite de tinerii citorii fabricii APRETUUA, Popeşti- lupta pentru refacerea ţării. întărirea
democraţiei şi aplicarea Platformei-
loanele planului da muncă viitoare. progresişti cu perseverenţă, până la Leorfleni. salariaţii din INDUSTRIA program va fi dusă mai departe de la
dul cinstit şi democratic cu care aţi După ce a înfăţişat cadrul general deplină realizare. BUMBACULUI, membrii Sindicatului
DEVA, 27 (Agwpres). — D. Av. RADU
condus şi în Care s a desfăşurat vota­ politic în care sc desfăşoară şedinţa, Condiţia realizării acestor sarcini e Ministerului Agriculturii şi Domeniilor următorii: locuitorii din comuna Ne-
tov. Constanta Crăciun a subliniat a- UNITATEA tineretului, munca nepre­ şi Instituţiilor anexe, salariaţii Comi­ goeşti-Ilfov care spune: „Locuitorii co­
SURCEA VLAD delegat manist, dela rea". cupeţită, cu toate forţele tinere ale po- siei Române de legătură Cu comisia munei Negoeşti-Ilfov au luat cunoştin­
secţia dc votare nr. 55 din Orăştie au * portul deosebit al organizaţiilor de ti­ ţă cu marc bucurie dc marea victorie a
neret in câştigarea strălucitei victorii poruiui. aliată de control, Sindicatul Funcţio­
declarat că alegerile au fost libere şl SIBIU, 27 (Agerpres). — Cu ocazia a- In îneheere. tov. Constanţa Crăciun narilor din Subsecretariatul de Stat ai Blocului Partidelor Democrate în ale­
în deplină legalitate. D. av. Ardeleanu legcrilor electorale din comuna Síim­ a forţelor democrate în alegeri. gerile de la 19 Noembrie şi salută acea­
delegat brătienist la secţia de votare Trecând peste cifrele uscate ale ra ­ spune: Tineretul să fieconsolidarea mai departe de- u« ji Naţionalităţilor,
N ^ ^ ^ ^ i ^ ’^lucrătorii
â T o r i i şi salariaţii
mé, jud. Sibiu, care au decurs în mod sprijin solid pentru < fabricii ARLY. salariaţii stă mare biruinţă a democraţiei. Ne
5 Deva a spus c i alegerile au decurs absolut liber şi în perfectă ordine, d. poartelor vom vedea mii de bieţi şi Centralei Coo. '.uă:n angajamentul — spun sătenii,— ca
fete care cu toate că erau încărcaţi mocraţiei. Deputaţii
dr. Tutelea Oliviu, delegat din partea
de griji şi nevoi, dar plini de elan şi voinţei milioanelor
î 1 2 —— — . 1 M —
de Unerid i n ^ oi r->l _. , rii şi funcţionarii ORAP-ului, salariaţii ţ.l pe viitor să luptăm cu aceiaşi hntări-
. 1 — ♦ . va .. ■ r í ă va
opoziţiei, a făcut urm ătoarea declara­ mânia, Bă audă permanentglasul ace- j •e pentru ca împreună cu guvernul de­
lora pe care îi reprezintă, să simtă con­I j Societăţii PETROŞANI, salariaţii fabri­ mocrat al poporului să Înfăptuim Plat*
pătrunşi de convingerea că victoria
ţie: „Ţin să declar că în tot timpul a-
democraţiei va fi şi o victorie a lor, ce! POSTAVUL, salariaţii societăţii
La secţia de votare din comuna Geoa- cestor alegeri, ia această secţie n'am au luptat, au muncit, au colindat sate tinuu sprijinul şi imboldul lor. (aplauze ! forma-program, pentru buna stare a
observat nimic ca libertatea dreptului PRAUOV A-Petrol, salariaţii fabricci tuturor si înflorirea gospodăriilor noas­
şi oraşe pentru a duce în toate case­ puternice) j LF,GRAIN salariaţii fabrieei de trlco- tre. pentru o viaţă liberă si fericită“ In
de vot să fie alterată, datorită capaci­
tăţilor, spiritului just şi impartial de le lozincile programatice ale demo­ M ( lu li „ l - M g in p o ţ i v î ’a f e i APELE MINERALE, salariaţii IM- acelas sens au mai dat telegrame mun­
E'*t®,U,l p i a n t» e S rectiei Gen ennie C. F. R.. salariaţii in- citorii şi muncitoarele Filature! Gasa-
care d. preşedinte a dat dovadă. D aci craţiei.
ar fi iost cel mai capabil judecător Către mulţimea tinerilor anonimi A urmat apoi expunerea principiilor ^ ^ " ^ r t ' ^D U ST R ÎA ELECTRICA novici din 7,ără foaia-Dârnbovita. locui­
tăt de ltber să-şi exprime voinţa ca a- care au îmbrăcat oraşul în afişele
cliiar preşedinte dc tribunal şi n a r fi noului plan de muncă, făcută de to v .; ROMANEASCA. Sindicatul Unic al *a- torii comunei Ulmeni. locuitorii comu-
fost la aceia« înălţime la care a ajuns B. P. D., caro au difuzat câte 166.660 PETRE LUPU secretar al C.C.T.P. p aria ţilo r din Ministerul Artelor, mun- iei Gălhlnasi Ilfov locuitorii cnmnnfl
d. preşedinte, inspector Barbu Silves­ de foi „Strâmbătatea". săptămânal, Planul de muncă se orientează după ( eitorti şt funcţionarii din întreprinderea Vasilat.i-Mfov. locuitorii comunei Uăs-
care în echipe artistice şi dc îndrum a­
pot decât să vă mulţumesc pentru mo­ tru. re au adus în desfăşurarea acestor a- următoarele trei principii: Ş textilă IRANCO-ROMANA. muncitorii, cioarele-Ilfov. locuitorii comunei Olte­
1) Lichidarea oricăror urme de şovi-J funcţionarii şi technicienii din fabrica niţa Rurală, locuitorii comunei Dără-
legeri un spirit nou. sărbătoresc şi nism şi fascism în rândurile tin eretu -j ALBION. Sindicatul Unit a! Mnncitori- bani-TSrg locuitorii plăşii Brănesti .0-
Audiente Ia Palat combativ, se îndreaptă salutul Comi­
tetului Central T.P., felicitându-i pen­
tru rodnicia muncii lor.
In campania de ajutorare a regiuni­
lu; I lor din Industria Construcţiei. Sindiea- cuitorii comunei llomorog din jud. Bi­
2) Ridicarea nivelului cultural şi pro- j tul Salariaţilor rubVci din Ministerul hor, locuitorii comunei Madaras din a-
fesional al tineretului şi i Cooperaţiei, salariaţii Ministerul! Infor- ectas judeţ, locuitorii comunei Tâmazda-
3) Sprijinirea înfăptuirii Platformei- , mafiilor. — toţi aceştia felicită Con- Bihor.
Eri dimineaţă a fost primit în le ş i Asistenţă; Silviu Pop, secretar lor lovite de secetă. în munca dc re ­
construcţie. acţiunea tineretului pro­ Pragiram. I sHiul Politie si Comitetut Central Flec-
audientă de lucru de către M. S. general al Administraţiei Livrărilor Cşea ce trebue să conducă munca ti- ţ torai al R.P.D. pentru deplina victorie
gresist a fost neobosită şi trebue re ­
REGELE tov. TEOHARI GEOR- de Stat, pr. Vaşcă, secretar general levat spiritul de înaltă solidaritate al neretulul trebuie să fie convingerea că câştigată asupra rcactiunii In alegerile
numai prin învăţătură serioasă el va | deia 16 Noembrie şi încredinţează B’o-
GESCU, ministrul Afacerilor In­ la Culte şi pr. Lwiu Stan, consil er tineretului ţării noastre. Astfel, tine­
retul din Dolj a trimis ajutoare tine­ putea să fie de folos Patriei. ţ cui Partidelor Democrate că fiecare tn Dosminţire dată *
terne. la Culte; Romulus Zăroni, minis­ Şedinţa a luat sfârşit prin Inmânarea ^ sectorul său va continua să dea spri-
La orei® 11, a fost primit dea­
trul Agriculturii ş i D omeni lor, C,
retului din Secuime, iar tineretul ma­
ghiar din Tg. Mureş a făcut colectări solemnă a unui drapel de onoare R e -'fin u l necesar Blocului. în vederea in- de U. C. B.
masive pentru moldoveni. gionalei Bucureşti, care a fost fruntaşe ■feririi democraţiei, reconstrucţiei tării
sement în audientă de lucru de Agiu şi M. Ghelmegeanti. vicepre­ Tineretului democratic victorios U re ­ în această perioadă de muncă. ţ şi aplicării Platformei-nrperam B P.D. C onducerea Uxlneior Comunala
către M. S. REGELE, d. GH. TA- şedinţi ai Frontului Plugar lor. vin azi sarcini măreţe. S’au expediat telegrame Comitetului j Comitetul Democrat Evrcesc, secţia B ucu reşti com unică:
El nu se poate culca pe lauri, ci tre ­ Cent.ral
e n traluP.C.R.,
l Consiliului
~ ’ Naţional al i Capitală spune: „înregistrăm cn vie
TARESCU, vicepreşedintele con­ buie să continue cu hotărire lupta şi .N.T.D.R., şi Consiliului Politic B.P.D. J satlsfS!,t5e vointa poporului, exprimată In ultim ele zile a a p ă ru i In p re­
cu atâta elan la 1.9 Noembrie pentru să o Inform atiune, d u p ă c a re Uzi­
Blocul Partidelor Democrate, şi vă asi­
Comisia Centrală Electorală dr pe gurăm de întregul sprijin fu opera de nele Com unale B u cureşti a r fi ce­
„Pentru copii facem totul”
înainte de a se prezenta la Pa­ lângă ministerul de justiţie, prezidată reconstrucţie a tării, ca şi în toate ce­ ru t fo ru rilo r s u p e rio a re m a jo ra ­
de d. Oconel Cireş, Primul Preşedinte lelalte mari probleme care se pun ti­ re a ta rife lo r.
al înaltei Curţi de Casaţie, a continuat nerei democraţii româneşti“.
cii ajutorul comisiei technice ce a fost P rin p rezen tu l com u n icat se e-
formată, verificarea dosarelor alegeri­ A r tiş tii, s c r iito r ii, z ia r iş tii duce la cuno»tîn)ă, că ş tir e a e ste
lor, înaintate dc către birourile electo­ curs de fab ricare $1 m obilierul pen ­ Uniunea Sindicatelor de Artişti, Scrlî- in e x a c tă şi lip sită de o rice tem ei,
★ rale judeţene. ( U r m a r e d in p a g . t- a ) tru în zestrarea şcolii — to t p rin g ri­
D . dr. PETRU GROZA, Preşe­ Până aseară fuseseră verificate rezul­
aici şi un bazin mare de 60 metri lun­ ja dom nului M inistru.
dintele Consiliului, a primit eri In tatele din 57 judeţe şi din Capitală, ră ­
mânând să se facă azi verificarea şi la gime. 46 lăţime şi 4 adâncime. Veşnică — Şi atunci d. O lărescu, directorul
■audienţă pe d-niti: gen■ C. Vasfliu- judeţul Dolj. primejdie pentru copiii noştri şi groază îm preună cu com itetul şcolar, spune Luni 2 Decembrie
Răşca.nu, ministru de Război, Octav Până Ia sfârşitul acestei săptămâni do­ pentru noi mamele. După război, după tov. Livia, s’au gândit că şcoala
n o astră trebuie, fireşte, să p o arte n u ­
sarele vor fi înaintate Adunării Depu­
Livezeanu, nvmistrul Artelor, ing. taţilor
Rachieru’ secretar general la Agri-l datelor.
spre a servi la validarea man­
cc s'a secat apa, printre alte stârvuri
s'a găsit şi cadavrul unui copil. In ae­
rul ăsta plin de miasme învăţau copi­
m ele aceluia care, ca un b u n p ă rin ­
te, a ctito rit şcoala noastră.
începe distribuirea zahărului
cultură şi Domenii; dr. Cinca, se- Azi, la orele 17, are loc la sediul cen­ — Da, de atunci şcoala se num eşte
tral al Partidului Naţional Popular şe­
cretar general la Asigurările Soda- I dinţa Biroului Executiv al P. N. P.
laşii noştri carte. Şcoala veche, tot de
lemn, a ars pe vremea bombardamen­
telor. Dar uite, în grădiniţă e doamna
G heorghe G heorghiu-D ej, intervine
doam na O lărescu. Ceeace s’a făcut
pentru populaţia neînscrisă
însă, e abia un slab început al unei
profesoară Olărescu, — bai, să vorbeşti
şi cu dânsa.
Facem cunoştinţă şl ne pofteşte in
m ari în făp tu iri ce n e-a chezăşuit-o
d. M inistru. Am să vă desvălui un in economate
secret. P e locul acesta se v a pune în
casă. Ii spun cc m'a adus acolo. curând p ia tra fu n d am en tală a unei
im punătoare clădiri în p ia tră,_ şcoală
Zahărul se eliberează pe baza bonului din cartelă
în t r e c e r e p a tr io tic ă p rim a ră model, fă ră seam ăn în ţa ra cu tichetul de pâine
H e o m e t v é a / ű í noastră.
— Da, nu e chiar aşa de m u lt de Şcoala nouă va cup rin d e săli de Oficiul de aprovizionare al P rim ă ­ Banca Populară M ilitari Comuna
când ni s'a in stala t cabana aceasta. clasă încăpătoare, sală de recreaţie riei M unicipiului B ucureşti a d at u r' Militari.
m inte, p en tru a aduce apă la m oara te răm ăşiţele fasciste că d. M aniu şi Clasele su n t destul de încăpătoare, cu pereţi şi acoperiş de sticlă p en tru m ătorul comun: cat : Cooperativa Oborul Şos. şte fa n eel
speculanţilor, care şi-ar „ju stifica“ prieteni{ săi politici, su n t contra îm ­ luminoase, dar, m aidanul de gunoaie tim p de ploaie şi viscol, un solaria, Oficiul Economic al P rim ăriei Mu­ M are 150.
proprietăririi ţăranilor, a reprezentan­ din ju r şi baz.inul erau pacostea şco­ bae, d ispensar medical, cantină, sală nicipiului Bucureşti, com unică urm ă­ C ooperativa Cuţituţ de A rgint Str.
vizionării. ţei nationale, a egalităţilor în tre n a ­ lii. Eforii şcolii îm preună cu soţul de gim naslică, sală de spectacol, etc., toarele cu p r'v irc la modu] de dis­ M itropolitul G rigore 59 .
L egătura strânsă d in tre m anişti şi ţionalităţile conlocuitoare, a libertă­ meu, directorul, nu mai ştiau cum să — u n ad e v ărat p arad is al copiilor. tribuire a zahărului, p en tru populaţia
Se vor prezenta Institutului Naţio­
speculanţi este d esvăluită astfel odată ţilor democratice, toate înscrise în mai înoade capetele ca să facă faţă P en tru ziua aceea de m are să rb ă­ neînscrisă în Econom ate : nal al Cooperaţ ei, S erviciulu' d istri­
cheltuclilor de zi cu zi ; pas de mai to are — pun erea pietrei fu ndam en­
proclamaţia dela Islaz a revoluţiona­ 1) — Ţoale C ooperat 1vele specifi­ buirii zahăruîui în zilele de 29 şi 30
fă ceva îm bunătăţiri. A tunci ce m'arn ta le — ne-am rezerv at bucuria de a
rilor paşoptişti „străini“ d e . ■. naţie. cate în com unicatul S ubsecretariatu­ Noembrie 1946 pentru a ridica co­
gândit : Şcoala noastră funcţionează ru p e h â rtia care acoperă, provizoriu, lui de S tat al Aprovizionării, publicat léig de zahăr ce 1j s ’au rep a rtiza t
B ocit îi c u b a r b ă şi a n u l A legerile dela 19 Noem brie au do­ în ca rtieru l „Steaua C. F. R.“. S 'a lum inosul şi iu b itu l num e al ctito ­
în ziua de 20 Noembrie 1946 şi anu
1848 ved it însă că poporul român, în uria­
dovedit că dom nul M inistru G heor- ru lu i n o stru cultural. me : ** 2 . Cu în c iip e r e d e L uni
şa lui m ajoritate, m erge cu aceia care
ghiu-D ej nu s’a d at niciodată în lă ­ In terv en ţia sa neşovăelnică d e p ă n ă C ooperativa G aiîle'a Bd. F ilantro 2 D e c e m b r ie £946, s e f a ­
In cele două ediţii ale m anifestului continuă tradiţia dem ocratică dela tu ri când a fost vorba de ridicarea acum, precum şi m ăreţul aşezăm ânt pia Nr. 304. c e disiţ°iifauţia zalhăruftii
lor electoral, din Mai şi din Iunie, 1848, care au în fă p tu it năzuinţele pa­ ce ni l-a făgăduit în num ele g u v er­
acestui sector, locuit în m are p arte Cooperalvva Larom eţ Şos. Bucureşti p o p u la ţie i neSnsctrisă în
m aniaţii declarau principiile elem en­ şoptiştilor — şi că respinge total pe de ceferişti. nului Dr. P etru Groza, au stâ rn it Noui 283 b s.
tare dem ocratice ale revoluţiei din duşm anii paşoptism ului şi ai dem o­ m are vâlvă in ca rtier. Cetăţenii noş­ e c o n t is r s B if f pe baza bo«
1848 Ca „forme străine", cu a căror craţiei de astăzi. De lucrul acesta s’au P ot să m ă m ândresc că eu am fost tri, — tati, mame, cu totii, şi-au dove­ Cooperativa Mihai Bravul, Str. A-
aceea care l-a îndem nat, pe soţul griouitori 11. i ■»’. 2 S 8 dub-lu, d in
,„im itare" trebue să se term ine. A n ti- convins şi m aniştii. Dovada : nu pus dit entuziasm ul şi recu n o ştin ţa lor cu c a r t e la d e p â in e 1946, e -
paşoptism ul pianiştilor nu este nou: el pe un scrib dela „D reptatea" să-i de­ meu să se adreseze dom nului M inistru p rilejul alegerilor, votând ..Soarele“ Cooperat va N ădejdea Com Marc-
G heorghiu-Dej. Noi, femeile, am lu ­ iifce câ n d u -se p e n tr u f i e ­
a fost caracteristic p entru toate gru­ c la r e -.. urm aşi ai „tribunilor dela Is­ S îd y T om a Ie Voevod Mihai.
cra t d intotdeauna în um bră, fă ră să se Cooperativa In tra ’aju to rarea, Str. c a r e b a n cât© 7 5 0 g r . za-
pările reacţionare, dela răposatul p a r­ laz“.
ţin ă seama de p ărerea noastră. Azi
Oa m s n i c a r e
tid conservator până la bandele legio­ Dacă au neapărat nevoie de tradiţie Labirint 77. h a r la p r e ţu l s ta b ilit p r in
nare- ,paşoptistă“ ar trebui să o caute, p en­ sub noul regim dem ocratic ni s’a fă C ooperat va Cârme] Bd. Regina d e c iz ia _ M in is Ieru l ui
cut şi nouă în sfârşit d rep tate şi ni se In-
N eîndrăznind să se declare făţiş îm ­ tru ca să n u jignească sim ţul istoric M aria 33.
potriva dem ocraţiei si pentru fascism, al ponorului român, printre ,,boerii cu cere sfatul şi sprijinul în treb ile obş­ Cooperativa Bănoasa Nouă Corn. du sfríen şî C om ec-ţului nr.
m anîştii au ales calea ocolită şi s’au barbă" şi cu latifundii, care um blau teşti. Băneasa. 6 6 .5 0 3 p u b lic a t în Moni«
năpustit asupra revoluţiei din 1848. In să pâine revoluţia dem ocratică din
felul acesta trebuiau să ştie bine toa­ 1 8 4 8 ...
Zis şi făcut. îm p reu n ă cii o dele^
gaţie de cetăţeni, directorul s’a p re ­
zen tat dom nului M inistru care în d a­
aşteaptă C ooperativa Viaţa Nouă Şos. Giur- for 25S O fic ia l n r. 2 6 2 d in
g ului 36.
C ooperativa Sebastian Str. Sebas­
II N o e m b r ie 1946.
tă a şi sosit la fata locului. A văzut ( U r m a r e d in p a g . t - a ) tian 133. P n in fr e a b o n u r ilo r s e
cum stau lu cru rile şi m ult n ’a stat C ooperativa Pers, Arsen. A rm atei, ffsce its a c e le a ş i c o n d iţi-
0 nouă criză economică pe gânduri : „P entru copii facem to
tul!" — n e-a răspuns el.
Zis şi făcut. C hiar a doua zi ne-a
şi trim is un caterp iler de s'a astu p at
bazinul acela imens. A răsă rit apoi o
gura Huşilor, foam ea este o mare
şi cum plită realitate.
Peste ogoarele pârjolite de se­
cetă a căzut deunăzi bruma. Ca
un linţoliu. De atunci păm ântul
Str, U ranus 5.
vpdul Mihai 76.
Cooperativa intr. Popoarelor Aliate
un* ia p â in e a d ic ă ! se
C ooperai va L ib e rta te a Str. Voe- wa p r e z e n ta b o n u l (e h 'a r
d e t a ş e t d in c a r t e lă ) , în ­
s o ţit d e tro b etu l c a r t e le i
va izbucni in curând in Statele Unite echipă de 80 de tin eri progresişti
din brigada de m uncă „G heorghe
G heorghiu-D ej“ cu sape şi greble şi
frige tălpile crude ale copiilor
A zi, m âine se va aşterne omătul.
Ş i pătulele su n t goale, grajdul
Str. Apolodor 16.
Cooperativa Cişmeaua M avrogheni r e s p e c t iv e al
Str. Hagi G hiţă 41.
căru i nu­
m ă r 2 3 8 d e p c t ic h e t s e va
Cooperativa Mihai Bravul. Str. Re­ p e r fo r a .
plini de voioşie au netezit locul ca în pustiu. Ca o fiară hăm esită —
(U r m a r e d in p a g . t- a ) tatea lunii Mal până la jum ătatea Turti
Septembrie a acestui an. Valoarea to­ palm ă. D ar domnul M inistru a fost şi foamea. — dă târcoale satelor
gală 14.
Cooperativa
Cooperalivele sunt ru g ate a face a*
Victoria Bd. P iep tă­ coastă distribuţie, până i’a d ata de 22
tală a acţiunilor înregistrate la bursa diplom at: a avut. grijă să-l pofteas m oldovene. nari 7.
Această situaţie va a,duce un sfârşit Decembrie 1946, inclusiv, urm ând ca
grabnic „stării excepţionale“ şi va din New-York a scăzut, dela 94 la 65 că şi pe d. P rim ar General. Şcoala Dacă nu erau cantinele din v re­
miliarde de dolari. Experienţa ne arată era lum inată pe atunci cu petrol. C o o p e ra ţia Victoria Bd. B rătianu până Ia 1 Ianuarie 1947, să justifice
deslănţui o nouă criză economică. m e înfiripate... Nr. 2.
că o astfel dc prăbuşire a procentelor P ână astupăm, bazinul, d -ta ce ne Numai in judeţul Iaşi sunt pes­ Oficiului Economic al prim ăriei M u-
Trei lucruri arată că această criză începe dc obicei între 12 şi 18 luni Cooperativa Victoria, Cale» G rivi- trie:piuîui B ucureşti cantităţile de za­
se apropie în Statele Unite. dai, dom nule P rim ar ? — Instalez e- te 30. Şaisprezece deschise in u l­ ţei G ara de Nord.
înainte de izbucnirea crizei economice, lectrică. dom nule M inistru. — Apoi, hăr p rim 'te dcîa Incoop,
1: Stocurile produselor de primă n e­ în urma faptului că Conducătorii oli­ tim a vrem e. Cele mai m ulte, din Cooperativa Victoria, P iaţa Amzei,
cesitate sunt în continuă creştere. Du­ garhiei financiare, bine informaţi. în­ dacă d -ta instalezi electrică, noi p u ­ obolul m uncitorilor. Căci oamenii P entru jnstif'carea. cantităţilor dis­
pă datele date de Ministerul de Co­ cep să-şi vândă acţiunile industriale. nem de se îngrădeşte curtea. Şi aşa Cooperativa Victoria -C alea Moşilor tribuite. cooperativele sunt obligate
merţ, stocurile produselor de primă sim pli au m em orie. Şi încă ceva : Nr. 299.
Toaite a c e ste a ne dovedesc că s'au lu at la în trecere m in istru l şi suflet. a trece în tr’un registru toate pe>soa-
necesitate din industrii precum şi cele noua criză econom ică va izbucni prim arul. Iar ca ultim ă surpriză, Cooperativa Victoria Calea Vergu- iioie care au permit zahăr spec ficân-
dim comerţul de en gros şt in detaliu în cu rând în S ta te le Unite, p ro b a­ D im ineaţa când. lim uzinele duc lui Nr. 2.
au crescut cu un miliard dc dolari. domnul M inistru n e-a trim is un g ră­ un-sc : num ele şl pronum ele, adresa
pe obişnuiţii barurilor la culcare Cooperativa Victoria Calea Raho- si cantitatea p rim 'tă de cetăţeni res­
Ministerul de Comerţ a declarat eă a- bil nu m ai tâ rz iu de anul 1048 şl din ar care ne-a împodobit, cu flori de — şi pe’nserat — când teatrele rel 107.
eeastă mărire a stocurilor „este plină eventual c h ia r m ai devrem e. Câţi­ tot felul cu rtea din faţa şcolii, — bvi- pectivi.
îşi aprin lum inile — acolo, peste Cooperativa Victoria M alaxa
de ameninţare pentru viitoarea tlesvol- va facto ri, cu te tu i speciali, cum ru rie nespusă p entru noi corpul pro­ Milcov, flăm ânzii aşteaptă în can­ P e n tr u cp înfşraaga p a p u -
tare a economiei". a r ti mari!® in vestiţii în în arm ări, fesoral, şcolarii şi p ărinţii lor. Cooperativa Victoria Corn. P rin d -
2. Preţurile materiilor pritnr au scă­ m arile îm p ru m u tu ri a c o rd a te o ltc r tine un blid de mâncare şi un boţ PC r N eolae. lipţi!» n fiîn sop isă în «şcono-
zut brusc în luna Octombrie la bursă. ţă ri. p relu n g irea provelor nu pot M ulţum ită acestor îm bunătăţiri, de m ăm ăligă.
p ărinţii care-şi retrăseseră copiii din Cooperativa Victoria S.T.B. tro fo s ă n o ta tă p rim i zn-
Indexul preţurilor materiilor prime a d ecât să în tâ rz ie a c e a stă criză un Şi oamenii sătui şi bine trăiţi Cooperativa Victoria Uz riale Chi­ h a r u l în te r m e n u l
arătet în decurs de numai o săptămână cauzele de ra re v’am vorbit, şi-au pot tace ca flăm ânzii Moldovei să mice Române. ffrtaf
o scădere cum n'a mai fost întâlnită anum it tim o. Criza econom ică din readus cn; iii la şcoala noastră : n u ­ nu aştepte, uneori. în zadar. Ei fîocpş-r^*f»eltF» SM'TÎ* o b li-
din 1933. S tatele Unite va a fe c ta în mod mărul elevilor dublându-se, şcoala C ooperat va 1 Mai. Cai'ea Şerban
trebue s’o facă. Vodă 1. T**«e a fa n e d is tr ib u ţia
3. Procentele acţiunilor industriale au nrnv sf situ a ţia celo rlalte ţă ri ca ­ funcţionează azi cu clasa compHmen-
început eă scadă vertiginos dela jum ă­ pitaliste. tare. In afară de toate astea este in Cooperativa Domenii, Bd, Filantro uiimic înfire o r e le 8 —13 «I
V icto r R u ssu piei 119. “6 — 19,30, ~ -
1
r ^
P ROBLE MA
INDIENILOR
din Africa de Sud
plaga socială a discriminării rasiale
' a declarat A. I. GROMIKO la şedinţa Comisiei politice
LAKE SUCCES, 27. (Rador). — De­
legaţia indiană la ONU a depus o
rezoluţie subcom itetului de tu telaj
oerând oa fosta colonie germ ană
A frica de S ud-V est să fie pusă sub
sistem ul tu te la ju lu l in te rn aţio n a l şi
oa U niunea A fricei de Sud să fie in ­
'^
v ita tă să p regătească im ediat un a -
oord de tu te la j pe cai j să-l supună
ONU-lui.
In comisia politi i şi juridică, d.
G-unnar Sandberg (Suedia) a propus
în şedinţa m ixtă de M arţi ca A du­
n area G enerală a O N U -lui să ceară
C urţii In tern al . n ale de Ju stiţie sá­
gi dea un aviz consultativ în legă­
tu ră cu p ro b ier"! tra ta m e n tu lu i apli­
cat indienilor în U niunea A fricei de
Sud, spre a se stab ili dacă această
problem ă este de jurisd icţia in tern ă
• U niunii A fricei de Sud.
D. dr, van R oiken (Olanda) s’a de­
c la ra t de acord cu această propunere.
Gromiko, d eleg a tu l so v ie tic , a
„v t In Comisia de tutelă, Interesante desbaterl in legătură cu
MITULE PIIIEHILi MMM
FATA DE POPOARELE
TJÜULE B2
N E W -Y O R K , 27 (Rador), — TA SS transm ite: Subcomitetul N t. 1, creat de comitetul Nr. 4, continuă examina­
rea proectului acordului de tutelare asupra teritoriilor care nu se administrează singure, proecte supuse de Noua
teelandă, Australia, Belgia, Anglia şi Franţa.
Ss ştie că aceste proecte au lipsuri
esenţiale: ele nu garantează drepturile
elementare ale popoarelor ale căror te­
ritorii sânt puse fcub tutelă. Reprezen­
tanţii diferitelor delegaţii au propus
amendamente in aces sens. Totuşi, re ­
prezentanţii ţărilor care pretind a avea
rolul de tutore, obiectează In mod viu
la fiecare din amendamentele prezen­
tate. îndeosebi, delegatul Nonei Zee-
lande a declarat pe faţă că proectul de
acord dc tutelă asupra insulelor Samoa,
regiunea occidentală, a fost aprobat (?)
de către guvernul Nouel Zeelande şi
pentru acest motiv nu este pasibil de
nici o modificare. Astfel, statele care
su supus proecte de acord nu caută a
obţine decât sancţiunea formală a
ONU-Ini şl nn doresc de loc să sub­
ordoneze regimul adm inistraţiei terito­
riilor dependente spiritului statutului
ONU-ului.
mamiul comuniştilor francezi
nu ©sie o excepţie !
(U r m a r e d in p a g . l-a .)
ori socialiştilor but Leon Bhum să-şi
unească forţele cu ei. R efuzul socia­
liştilor s’a soldat cu pierderi im ense
de votiwri. Consecinţele politicei de
izolare de aspiraţiile masseflor m unci­
toreşti, n’au în târziat să se arate.
C el m a i p u te r n ic Parti«!
C o m u n ist d in E u r o p a
Ou excepţia P artid u lu i Com unist
din U.R.S.S., cel d in Italia este cel
m ai puternic num ericcşle din E u ro ­
pa: el n u m ără peste două m ilioane
de mem bri. N um ai la M ilano, n u m ă ­
ru l com uniştilor se ridică ta 145.000,
In alegerile dm 2 îu n e 1946, com u­
n iştii au obţin u t 4.342.722 voturi. Azi,
fo rţa partidului este în continuă oreş.
tere. In alegerile m u n cipa-le din 6 bri cari au organizat 25.000 adunări
Octombrie, com uniştii au, obţin u t
m ajorităţi categorice la RSmini, Cre­
m ona şi Cassino, după cum în 16
N oem brie au câştigat la Livorno
23.386 voturi fa ţă de 5.836 ai'e socia­
liştilor şi 5798 aîe dem ocraţilor creş­
tinii.
In Ian u arie 1946, com uniştii şi so-
cîaiMştliii au căzut de acord asupra u-
nei platform e de colaborare, care a
dejucat m ulte m an ev re ale rea cţiu -
nfli. ,,Noi luptăm p e n tru unitate, in­
dependenţă şi dem ocraţie, p en tru a
n e apăra de atacurile forţelo r rea c­
ţionare cari am eninţă această u n i­
tate, Independenţă şi dem ocraţie”
scria T agî'aţii, se cretaru l general al
P artM îiţ C om unist Ita& an. I a r P ie­
tro Nennii sublinia în .T rib u n a doi
Fopolo” : „A devărul este că actuaV-
menite suntem an g ajaţi în tr ’o b ă ta ie
politică al cărei obiectiv este Consti­
tu a n ta, adică dem ocraţia... Politica
voastră este în d re p ta tă în sensul u-
irir’i forţelor pro letare şi populare”.
D e ită fă r i c u g u v e r n a
p r e z id a te d e c o m u n iş ii
In ziua de 26 M ai 1946, aiegerile
din Cehoslovacia au dat P artid u lu i
Com unist din Boem ia şi M oravia
2.205.658 voturi ia r celui din Slova­
cia 490.257 de voturi. P artid u l Comu­
n ist s’a situ at în Cehoslovacia în fru n ­
tea tu tu ro r partidelor.
în a in te de război, Partidul C om u­
n ist Cehoslovac num ăra 70.000 de
m em bri. A zi, el are peste u n m ilion de
m em bri, din cari 250.000 sunt. intraţi
în partid în uU im ile luni, datorită
prestigiului câştigat de el priit', pro­
gramul său de reconstrucţie. Ddşi n u ­
m ărul de voturi obţinut de com unişti
în^alegeri este im presionant, Jtotuşi
1 . f U... " !■
Sarcina 0. N.U.-ului
este să distrugă
afirm a t cA d eleg a ţia s a sp rijin ă
c e r e r e a indiană a d resa tă Adună­
rii Generale.
Uniunea A fricei de Sud, a d ecla ­
rat Gromiko, a că lca t o b lig a ţiile
asu m a te prin Charta CNU-ului.
SARCINA ONU-ULUI ESTE SA ELI­
MINE Ş l SA DISTRUGĂ O PLAGA
SOCIALA CUM ESTE DISCRIMI­
NAREA RASIALA.
Ce urmăreşte Uniunea Sud-Africană
MOSCOVA, 27. (Radio). - Ziarul
„Daily Worker" din Londra a pu­
b licat un articol al zia ristu lu i
Storno, din A frica d e Sud, prin
c a r e a c e sta d em a scă planurile
a n ex io n iste a le Uniunii Sud-Afri-
carte p riv ito a re la A frica d e Sud-
Vest.
Autorul articolu lui su b lin ia ză că
m areşalu l S m uts, prim ul m inistru
al Uniunii Sud-A frlcane, s e In tere­
s e a z ă m ai a le s d e p o sib ilita te a de
s u b tutela lor
Delegatul Statelor Unite, d. Dulles, a
sprijinit pe reprezentanţii Nouel Zee­
lande, Belgiei, Franţei şi Australiei.
D-sa a propus să nu se examineze
amendamentelele prezentate la proectul
de acord.
Dacă ne amintim de intenţia State­
lor Unite de a lua sub tutelă insulele
din Pacific, adm inistrate anterior de
Japonia, în urma mandatului Societăţii
Naţiunilor, se va înţelege nşor că acest
sprijin nu este deloc desinteresat.
La şedinţa subcomitetului s’a produs
un fapt caracteristic. Supunându-se pro­
ectul de acord de tutelare asuipra nouel
Guinee, delegatul australian a Încercat
să dovedească că nu trebue să se ex­
tindă asupra Nouei Guinee diferitele
principii conţinute în celelalte proecte
de acorduri, căci populaţia Nouel Gub
nee se mal află încă la nivelul cul­
tural al epocii de piatră.
ei continuă să susţină cu toată con­
vingerea form ula guvernului de Front
Naţional tn care intră P artidul Co­
m unist, P artidul Social-D em ocrat,
P artidul Socialist Naţional şi P arti­
dul Catolic.
In Bulgaria, alegerile din 27 Oc­
tom brie 1946, în care F rontul Pa­
triei a a vu t o victorie răsunătoare, au
dat Partidului C om unist m ajoritatea
absolută a voturilor. In tr’adevăr, după
cum a arătaţ D im itrov, cam paniile
electorale din A u g u st şi Septem brie
1945 au fo st o m are şcoală politică
pentru poporul bulgar. Cu acest p ri­
lej, activitatea com uniştilor a cuprins
cele m ai largi pături ale populaţiei.
Din iniţiativa P artidului Com unist,
au activa t atunci 13.000 com itete e-
lectorele cu aproape 1,00.000 de m e m ­
publice cu 15.000 oratori, cu m ilioane
de participanţi. M obilizarea urnii atât
de covârşitor n u m ă r de oam eni, m i
poate fi realizată decât de o m are
forţă politică. N u este aşa d a r de
m irare că preşedintele noului consiliu
de m in iştri bulgar, este m arele lu p ­
tător com unist Gh. D im itrov, în te­
m eietorul Frontului Patriei.
A c o lo u n d e c r e ş t e
in f lu e n ţ a P a r tid u lu i
In U ngaria, P artid u l Com unist n u ­
m ă ră peste 600.000 de m em brii. D ato­
rită acţiunii sale hotărâte p en tru rea­
lizarea unităţii fo rţelo r muncitoreştii,
cele două p artid e m uncitoreşti (comu­
nist şi Social-Democrat) au zăd ărn icit
adeseori încercările reacţio n arilo r din
partidul m icilor agrarieni de a arunca
ţa ra în tr’un nou haus politic. In p ri­
m ă v ara trecută, această acţiu n e e n e r­
gică a dus ch iar la excluderea din p a r ­
tidul agrarienilor a unui n u m ă r de 20
de elem ente din cele m ai reacţionare.
In A ustria, P artid u l Com unist are
132.268 de m em bri, din cari 18 ®/o
m em brii vechi. D upă 13 ani dela d i.
zolvarea lui, p artid u l are o m are in ­
fluenţă asupra opiniei publice au stri-
ace, d ato rita atitudine! sale consee.
vente în toţij anii ocupaţiei şi războ­
iului. In tre 1938-1945, 1400 de m em ­
bri de p a rtid au fost asasinaţi de n a­
zişti _ p rin tre ei aflândiise 12 m em brii
ai C om itetului C en tral 4280 a u isbu.
tit s ă scape din lag ărele şi închisorile
n a z is te ; 557 au su p rav ieţu it lu p telo r
de p artizan i pe cari le-a p u rta t P a r ­
tidul. A cestor lu p te se dator eşte faptul
că P artid u l a câştigat în cursul ocu­
paţiei şi războiului 13.280 de m em bri
noui. P rin tre fru n taşii săi se află cu ­
şi Juridică
Grom iko a declarat că delegaţia
sovietică este de p ă re re că argum en­
ta re a în favoarea supunerii acestei
problem e în faţa C urţii In tern aţio ­
n ale de Ju stiţie este indispensabilă şi
co n tra ră prev ed erilo r C hartei şi sta ­
tu tu lu i C urţii In tern aţio n ale de J u s­
tiţie.
D elegatul filipinez s’a asociat la
p u n ctu l de vedere al lui Gromiko.
a c ă p ă ta m ână de lucru pentru
m m e şi a g ricu ltu ră, d e o a r e c e r e ­
s u r s e le proprii d e m ână d e lucru
a le Uniunii Sud-A fricane au f o s t
s e c ă tu ite d a to rită unei ex p lo a tă ri
m a siv e.
Z iaristu l S te m e a m in teşte, cu
c e s t p rilej, că o ele 8 m ilio a n e de
b ă ştin a ţl din Uniunea Sud-A frica­
nă su n t cu d e să v â r şir e lip siţi de
o r ic e drepturi.
'm
>;*•>
i.
Reprezentanţii Indillor, Irakului, Chi­
nei şi Jugoslaviei au criticat proectul
în chestiune.
Propunerile sovietice
Delegatul sovietic relevează că refe­
rinţele la civilizaţia vârstei de piatră,
departe de a suprima chestiunea mă­
surilor de luat în vederea ridicării n i­
velului cultural al populaţiei Nouel j
Guinee, cere, dimpotrivă, asupra aces­
tui punct, o mai mare asistenţă din
partea guvernului australian. Deaccca,
DELEGAŢIA SOVIETICA INSISTA CA
SA SE INCORPOREZE IN PROECTUL
DE ACORD ARTICOLE OBLIGÂND
M O S C O V A , 27 (R adio). _ In tr ’o
GUVERNUL AUSTRALIEI SA IA MA- ]
r e z o lu ţie a C o m ite tu lu i C en tra l al
SURI PENTRU RIDICAREA NIVELU­
LUI POLITIC, ECONOMIC ŞI CUL­ P a r tid u lu i C o m u n ist Ita lia n , a ce sta
TURAL AL POPULAŢIEI. a p recia ză s itu a ţia p o litic ă a ţă rii
d u p ă u ltim e le a le g e r i.
R e z o lu ţia r e le v ă
r e p u r ta te în d o m e n iu l co n so lid ă r ii
d em o cr a ţie i şi îm b u n ă tă ţir ii v ie ţii
m a s e lo r p o p u la re— S U C C E S E C A ­
RE S U N T R E Z U L T A T U L A C T I­
V IT Ă Ţ II
P A R T ID U L C O M U N IS T IN
L A B O R A R E C U P A R T ID U L S O ­
C IA L IS T Ş I C E L E L A L T E P A R ­
noscuţi social-dem od aţi deveniţi co­ T ID E D E M O C R A T E .
m unişti în tim pul războiului şi după R e z o lu ţia
eliberare. p r o g r e s e le in s u fic ie n te
In alegerile legislative din O ctom ­ în d o m e n iu l r e fa c e r ii e c o n o m ic e
b rie 1945, COM UNIŞTII NORVEGI­ ţă rii, sa b o ta ju l c o n ş tie n t şi p a si­
ENI, cari în trec u t nu aveau nici un v ita te a co n d a m n a b ilă a u n o r g r u ­
m andat, au o b ţin u t 13. In alegerile co­
m unale, ei au aju n s dela 59 la 1018 p u r i d e în tr e p r in z ă to r i, în u r m a
locuri. căru i fa p t n ic i p â n ă în p rez en t
D anem arca are un P artid Com unist n ’au fo s t r e a liz a te r e fo r m e le eco
a căru i au to ritate politică se im pune
to t mai m u lt în fa ţa m asselor p o p u la­
re. Com uniştii danezi — a că ro r r e .
zistenţă vie din tim pul ocupaţiei a fost
bine cunoscută poporului danez — au
câştigat în u ltim ele alegeri 15 m an ­
date.
In F inlanda, alegerile m unicipale
din D ecem brie 1945 au dem onstrat
creşterea P artid u lu i Comunist, oare a
câştigat la Helsinki cele m ai m ulte lo ­
curi (26).
O landa are un P a rtid Com unist cu
o in flu en ţă deosebită. O rganul lui cen­
tral. WOORHEID, care ap ărea în ile­
g alitate în 25.000 foi, cunoaşte azi cel
m ai m are tira j din ţ a r ă : 300.000 foi.
Din cei 1059 de delegaţi la Congres
668 au activat in m işcarea de rezis­
tenţă, iar 338 au fost m em brj d e p a r­
tid încă d inainte de război. P artid u l
a fost p u r si sim plu m ăcinat de n a ­
zişti, cart îl u rm ă re a u cu o fu rie fă ră
de m argini. Din în treg Biroul Politic,
num ai doi au su p rav ieţu it.
P artid u l Com unist Belgian a îm p li­
n it recen t 25 an i de existenţă. E l n u .
m ă ră 100.000 de m em brii, şi a obţinut
la ultim ele alegeri 300.000 de voturi.
In guvern, com uniştii su n t un factor
activ de cea m ai m a re însem nătate-
■■aşi în G e r m a n ia
N u se poate trece cu v ederea acti­
v itatea P. C. G erm an. D ato rită in iţia ­
tivei sale. s’a realizat — în zona de
ocupaţie sovietică — u n irea tu tu ro r
fo rţelo r m uncitoreşti în tr’un P artid
U nic Socialist G erm an, care a o b ţin u t
în recen tele aleg eri peste 5 m ilioane
de voturi. P rogram ul de reconstrucţie
al acestui p u tern ic p artid este un p ro .
gram realist şi dem ocraţie.
In to a te ţă r ile , P a r tid e le C o m u ­
n is te s u n t în c o n tin u ă în tă r ir e şi
c r e ş te r e . V ii, d in a m ic e, h o tă r îte ,
e le se id e n tific ă ou n ă z u in ţe le p o ­
p o a r e lo r sp r e p a ce, c o la b o r a re in ­
te r n a ţio n a lă şi sp r e p ro p ă şire a p a­
tr iilo r lor.
D e a c e e a , m a s s e le le în co n jo a ră
cu d r a g o ste ş i cu în c r e d e r e a lor
fă ră m a r g in i, în tr e a g ă ş i ad ân că.
H o rîa L im a n
„SCÂNTEIA"1
• Postul d e radio Moscova sub- f
liniată marele succes repurtat d e
Partidul Comunist, cu prilejul ale­
gerilor dela 24 Noembna, din
Franţa.
A legerile din 24 Noembrie, au
confirmat trăinicia tradiţiilor d e ­
mocratice franceze şi au marcat
continua ascensiune a forţelor pro­
gresiste tn Franţa.
Conducătorul partidului Inde­
pendenţei Sudanului, a plecat la Lon-
dţa, pentru a apăra punctul de ve­
d ere al independenţei ţării sale.
2 Ciu-Su-Fan, preşedintele Fede­
raţiei Muncitorilor chinezi, care p ă­
răsise Shanghaiul, fiind împotriva
politicei Kuomintang-ului a fost vic­
tima unui atentat la Hong-Kong.
gl Agenţia de Presă bulgară a des-
irimţit afirmaţiile greceşti, după care
trnpe bulgare ar fi provocat incidente
la frontiera bulgaro-greacă.
I /Ş ) In cursul incidentelor care au
avut! loc la Haiffa între Imigranţii e-
vrei ilegali şi trupele britanice, au
fost răniţi 20 soldaţi englezi.
• Prim ul congres al Uniunii So­
cietăţilor bulgaro-sovietice şi-a în ­
cheiat lucrările prin adoptarea unei
moţiuni în care se mulţumeşte Uniu- i
nii Sovietice, generalissimului Stalin
şi lui Molotov, pentru sprijinul acor­
dat Bulgariei la Conferinţa dela P a­
ris.
0 Se anunţă din Hanoi (Indochi­
na), că trupele franceze dau lupte
grele cu unităţile de viet-nam-ieni
(aderenţii Mişcării Indochincze de
Independenţă).
o Prezidium-ul Sovietului Su­
prem al Uniunii Sovietice, a ra ti­
ficat acordul de credit între URSS
şi Suedia semnat Ia Moscova tn ziua
de 7 Octombrie 1946.
$ Mareşalul Tito a semnat ordi­
nul de demobilizare a unei părţi a
armatei iugoslave.
„Federaţia Mondială Sindicală
0 dintele sindicatului muncitorilor din
este gata să susţină cu toate pu­
terile sale clasa muncitorească aus­
triacă” a declarat Lonls Saillant
£ In Iran, continuă teroarea
Împotriva elementelor democratice
din partea autorităţilor de stat.
Rezoluţia C. C. al Perfidului Comunist dalian în legături cu
SHoo îa politică i n Hollo
u n e le su c c e se
DESFĂŞURATE DE
CO­
r e le v ă d e a se m e n e a
r e a liz a te
Turburărl în K u rd ion
TEHERAN, 27 (AGERPRES). —
TASS tran sm ite:
Z iarul „KURDISTAN” care apare
în M e h a b a d a p u b lic a t in te rv ie w u l
cu K azi M oham m ed, şeful P artid u lu i
d e m o c ra tic k u rd , in te r v ie w în c a re
se citează num eroase fap te p rin tre
care acela că „Englezii se folosesc de
toate m ijloacele p e n tru a provoca
dezordini în Ira n şi a îm piedica ale­
gerile p e n tru Meyeis, în m ulte r e ­
giuni, şi în deosebi la T eheran şi o-
raşele învecinate. Englezii cred că
K u rd istan tu l şi districtele sudice ale
Ira n u lu i su n t cele m ai p o triv ite p en ­
tru a provoca dezordini. A cum E n ­
glezii su n t fo arte activi în K urdis­
ta n ”.
Constituţia Bosniei
şl Herzegovinei va fi
discutată de masele
populare
SARAJEVO, 27 (AGERPRES). — A-
genţia Tanjag transmite:
Comisiunea Constituţională a Adună­
rii Constituante din Bosnia şi Herţego-
vina, după ce a examinat proectul de
Constituţie prezentat de către guvern, a
hotărît să-l supună discuţiei populare
generale a cetăţenilor din acea provin­
cie.
Luând această hotărîre, Comisiunea
Constituţională s’a inspirat de necesita­
tea de a permite masselor populare
să-şi exprime părerea asupra Constitu­
ţiei.
Astfel, massele cari au participat la
eliberarea şi la crearea noului Stat
popular, vor contribui şi la alcătuirea
Constituţiei Republicei lor, precum au
contribuit, anul trecut la crearea Con­
stituţiei Republicei federative a Iugo­
slaviei.
In legătură cu această hotărâre, Co­
misiunea Constituţională a invitat pe
toţi Cetăţenii, societăţile, organizaţiile
şi instituţiile să-i transm ită observaţiile
şi propunerile lor. Astfel, Adunarea
Constituantă va putea vota Constituţia
care va corespunde cel mai bine inte­
reselor poporului.
Gravele tonsecnfe economice ale grevei ]
cetor 400.000 m ineri amencani
IM III i» SUI Li Iliit
si s u u iu tM n o i »
R e d u c e r e a c o n s u m u lu i d e c ă r b u n e în 2 2 d e s t a t e . —_N u m ă ru l tr e n u r ilo r d e
c ă lă to r i m ic ş o r a t c u 2 5 la su tă . — 120 m ilio a n e d e z ile d e Itten i p ie r d u t e
n u m a i în 1 9 4 6 d in c a u z a g r e v e lo r . — A p e lu l P a r tid u lu i C o m u n ist A m e r ic a n
NEW-YORK, 27. (Radio). — Cu to a te a m en in ţările guvernului că va san cţion a pe John L ew is,
p reşed in tele sin d ica tu lu i m in erilo r, a filia t F ed era ţiei a m erica n e a m uncii, i n i ţ i e r i i d i n V, S . A. a u r e .
t a x a t s d r e i a l u c r u l . In fa ţa a o est ei situ a ţii, d irecţiu n ea pentru c h e s tiu n ile p rod ucţiei civ ile a d isp u s
r e d u c e r e a c o n s i d e r a b i l a a c o a s a m u l a i d e c d r b u n e î n 9 9 d e s t a t e . D easem eni, d irecţiu n ea tra n sp o r­
turilor m ilitare, a d isp u s oa num d r a l t r e n u r i l o r d e c d l d t o r i s d t i e r e d u s c u J85«/«. P re şed in te le fab ri­
cilor de au tom ob ile Pakr.rd a de clarat z ia r iştilo r că g r e v a m i n e r i i o r v a d i s t r u g e c o m p l e c t a m e n t e («-
d a s t r i a d e a u t o m o b i l e . P entru fie ca re zi de grev ă a m inerilor, ind u stria de au tom obile pierde d ou ă
zile de lucru. INDUSTRIA GREA DIN STATELE UNITE SE PARALI ZEAZA TREPTAT.
S e su b lin ia ză fa p tu l că in U. S. A. s'cu pierdut in cu rsul a c e s t u i an 120 m ilioan e de zile dc lu o n l
din ca u za grevelor.
TOATE SINDICATELE, I N D I E S*
Comuniştii americani sprijină pe muncitorii RE N T D E A P A R T E N E N Ţ A L O R LA
grevişti VREUNA DIN O R G A N IZAŢIILE
SINDICALE, SA ÎN TR E PR IN D Ă
r o n s T F . n ş i d f .n n i s , f r u n t a ş i M INERILOR E ST E OE O IM P O R ­
A C Ţ I U N I CO M U N E P E N T R U S P R t *
A I P A R T m i J l U I C O M U N IST AME­ TAN TA VITALA P E N T R U TOT!
R I C A N , AU D E C L A R A T CA L U P T A M U N C I T O R I I Ş I AU ÎN DEM NAT J IN IR E A G REVIŞTILOR.
C. I. O. va continua lupta împotriva complotului
forţelor reacţionare
importante hotărlri luate de Congresul Sindicatelor de producţie
ATLANTIC-CITT, 26. (Coresp. special Industria petroliferă. Fruntaşul progre- organizat pichete provocând închide*
(TASS). In şedinţa de Incheere a Confe­ sist Robinson, preşedintele sindicatului rea a peste 70 şcoli prim are şi ri?-
rinţei naţionale a Congresului Sindicate­ turnătorilor şi minerilor din industria cundare. învăţătorii cer recunoaşte-
lor de Producţie au fost reaieşi preşedin­ mineră şi metalurgică, a fost ales mem­
rea drepturilor sindicatului lor şi
tele Murray şi secretarul Cary. Printre
cei 9 vice-preşedinţi aleşi figurează
brii al comitetului executiv. In comitetul
executiv a mai fost ales secretarul sin
mărirea cheltuielilor m unicipale p en -
noul preşedinte al sindicatului munci­ tru nevoile învăţăm ântului.
torilor din industria de automobile,
Rayter, social-democrat, şi fostul pre­
şedinte al sindicatului muncitorilor din
Industria de automobile, Thomas. Menu
dicatu’ul marinarilor, negrul Smith.
Congresul a adoptat o rezoluţie, ca­
LONDRA, 27 (Rador). — Procesul lot
re menţionează pericolul intensificării
Lewis, conducătorul minerilor din In­
legislaţiei represive şi antimuncitoreşti
brii progresişti ai congresului au sus­
ţinut oandidatura lui Thomas Împotriva
candidaturii propuse a lui Night, preşe­
dustria carboniferă a tncepnt azi !•
şi care exprimă totodată hotărîrea par.
Washington.
ticipanţilor la congres de a continua
La începutul şedinţei, avocatul prin«
lupta împotriva „complotului forţelor
cipal al apărării a susţinut că tribuna­
reacţionare’1.
lul federal nu este organul component
Mii do învăţători au deciarat şi ei grevă de a determina o asemenea infracţiune.
Avocatul a afirmat deasemenea c i
N E W -Y O R K , 26 Noem brie (TASS). S. A. Mii de m em bri ai sindicatului guvernul n’a respectat term enii con­
Presa anunţă că ieri a început cea învăţătorilor, care fac p a rte din Fe­ tractul de muncă cu minerii, astfel
m ai m are grevă a învăţătorHor pe deraţia A m ericană a M uncii din ora­ că aceştia au fost îndreptăţiţi sfc
care a cunoscut-o vreodată ístávia U. şul Saint Paul (statul M innesota) au declare grevă.
Comisii pentru „clarifi­
carea loialităţii funeţiO"
narilor de stat”
WASHINGTON. 26. (TASS).— P re­
şedintele U. S. A., T rum an, a d at pu­
blicităţii un decret care prevede în­
fiin ţa re a unei „com isiuni provizorii
preşedinţiale p en tru clarificarea loia­
n o m ic e în fa v o a r e a cărora s ’a p ro ­ ţio n a liz a r e a m a rilo r b ă n c i, a in ­
lită ţii funcţionarilor de stat".
n u n ţa t en o rm a m a jo r ita te a p o p u ­ d u striilo r e le c tr ic e şi ch im ic e,
la ţie i. p en tru in d u str ia liz a r e a re g iu n ilo r D ecretul acordă com isiunii îm pu­
C o m ite tu l C en tra l a l P a r tid u lu i | d in su d u l ţă r ii şi e fe c tu a r e a r e fo r ­ tern iciri largi în ceeace priveşte d a -
C o m u n ist s e p ro n u n ţă p en tr u n a ­ m ei a g ra re. rifioarea, cu a ju to ru l m etodelor m o­
derne de cercetare, a activităţii func­
Üliftă noua victorie comunistă din Franţa
ţionarilor de sta t şi a persoanele*
P A R IS , 27 (Rador). — Com itetul C om entând m icşorarea n u m ă rului care doresc să ocupe un serviciu d#
C entral al P a rtid u lu i C om unist, reu ­ de vo tu ri ale socialiştilor, com unica­
n it M iercuri dim ineaţa, a publicat un stat, precum şi în ce priveşte conce­
tu l spune că m assele populare au
com unicat p rin care, după ce anali­ prim it rău refu zu l p a rtidului socia­ dierea sau retro g rad area lor.
zează rezu lta tele alegerilor, arată că list de a răspunde favorabil apelului Com isiunea treb u e să pregătească
alegătorii francezi au aco rd at în cre­ com unist p en tru form area u n u i g u ­ propuneri cu p riv ire la atitudinea pe
dere P a rtid u lu i C om unist şi au cerut vern cu conducere com unistă. C om u­ v iito r şi la m ăsurile care vor treb u i
ca M aurice Thorez să candideze la nicatul preconizează constituirea ţi­ să fie aplicate funcţionarilor de sta i
p reşed in ţia guvernului. nui n um ăr cât m ai m are de secţiuni
„neloiali şi acelora care desfăşoară
S’a declarat că n u poate fi vorba , ale uunui
tue n u i partid
j » m u m uncitoresc
u n c u u re ic francez
j
de o p relu n g ire a cab in etu lu i actual. | — socialisto-com unist unificat. o activ itate de subm inare“, S
Formaţiuni militare germane
în zona britanică dc ocupe (ic ?
După relatările corespondentului din Berlin al ziarului „PRAVDA” ele aiî
fi comandate de foşti ofiţeri hitlerişti
MOSCOVA 2 7 (R a d io ). z o lv a r e a a c e s to r fo r m a ­ c u n ic i u n f e l d e m u n c ă
C o r e s p o n d e n tu l z ia r u lu i ţiu n i. fiz ic ă , ci f a c s e r v ic iu l m i-
„ P r a v d a “ a n u n ţă d in C o r e s p o n d e n tu l z ia r u ­ l i t a r , f i in d c o m a n d a te deţ
BeHEn c ă in z o n a e n g le z ă lu i „ P r a v d a “ d e s c r ie a- o f i ţ e r i d in a r m a ta h i t l e -
d e o c u p a ţ ie a G e r m a n ie i m ă n u n ţit u n ifo r m a a c e s ­ r is tă .
m a i e x is t ă şi în p r e z e n t to r fo r m a ţiu n i m ilita r e C o r e s p o n d e n tu l a r a tă
ffowm a ţi u n i m ilita r e g e r ­ a p o i c ă n u m e r o a s e a lt e
p e c a r e , în s c o p u l c a m u ­
m a n e , în c iu d a r e p e t a t e ­ f lă r ii lo r, a u t o r it ă ţ ile e n ­ f a p t e c u n o s c u te d o v e d e s c
lo r a s ig u r ă r i d a t e d e r e ­ c ă e n g le z ii în c ă n’a u în ­
p r e z e n ta n tu l e n g le z d in g le z e le n u m e s c „ c o m p a ­ d e p lin it h o t ă r îr e a C on si­
n ii d e tr a n s p o r t“ s a u
C o n siliu l A lia t d e C on­ liu lu i d e C o n tro l d e a di­
„ m u n c ito r e ş ti”. In r e a li­
ţi’o l, c ă a r f i f o s t lu a te z o lv a fo r m a ţ iu n ile m ili­
t o a t e m ă s u r ile p e n tr u d i­ t a t e în s ă e l e nu s e o c u p ă ta r e g e r m a n e . i
P A R T I Z A N I I GRECI
AU CUCERIT .00 o , SATE
A f o s t în tr e r u p tă c o m u n ic a ţia p e c ă ile f e r a t e c u T u r c ia
ATENA, 27 (Radio). - Ultimul ra ­ s a te în u ltim ele două z ile In lup­ au tă ia t linia fe r a tă sp re Turcia,
port cu p rivire la lu p tele din Gre­ te le din în trea g a T racie a p u sea n ă aruncând in a e r podul p e ste râul
cia a s o s it M iercuri d ela c o r e s ­ până la gran iţa tu r ce a scă . Gailico pe p rin cip ala lin ie fer a tă
pondentul din Ankara al A genţiei A tena-Istanbul; au a ta c a t Man.
Cele mal g re le lupte, după cum
iu g o sla v e TANJUG In el se sp un e s a anunţat M iercuri la Atena, s ’au dana şi au n im icit garn izoan a dlR
că partizan ii au cu ce rit 100 de dat in M acedonia unde p artizan ii N otia, în tr’un a ta c c e a durat to a tă
n o a p tea .
-4 . ■.... -
 SERIA III— ANUL XVI - N r . 691 300 LEI 4 PAGIN'
Intre socoteala de acasă
Si cc# Oii a r e Director
MIRON UONSÎANTINESCli
rSUCFOANB I
'•

T o ţi ce i ce am In a t p a r te p e te ­ u şu r e z e su b ju g a r e a « n o r ţă r i ca C n ln lt *•??**?
ren la d e sfă şu r a r e a c a m p a n ie i e - S p a n ia , C e h o slo v a c ia . P o lo n ia , n » o * r» fu 4M-M
le cto ra le şi a a le g e r ilo r , am p u tu t N o r v e g ia , D a n em a rca , F ra n ţa , Iu ­ abonam ente
co n sta ta că p a r tid e le r e a cţio n a re g o sla v ia , etc. In a ce a stă ca m p a n ie, I auuu L*l 6-tHW
au fo lo sit to a tă g a m a m eto d e lo r aşa cu m h itle r iş tii îş i a v e a u câte PENTRU MUNCITORI, MILI­
fa sciste, p en tru a sm u lg e cu orice o c o lo a n ă a 5 -a p e n tr u su b m in a re a TAM, ŢARANI ŞI STUDENŢI
p reţ şi p rin o rice m ijlo c un r e z u l­ 1 p o z iţiilo r in te r n e în fie c a r e ţa ră Lunar C«* 5-Mft
tat m ai p u ţin d eza str u o s p en tr u ei. în p a rte, tot aşa, în a c e ste v r e ­ Bedach» »I adrolnt.tr»»»
P r o fitâ n d d e lib e r ta te a ca r e s ’a m u ri, p a r tid e le isto r ic e au c o n sti­ Strada Bclveder» Kt. *
acordat ..isto r ic ii“ au fo lo sit ră­
tu it c o lo a n a 5 -a a fo r ţe lo r r e a c - Cont la Cer No LMt
m ă şiţe le le g io n a r e în v e d e r e a în ­ f ţio n a r e str ă in e , care d o resc să su - Taxa «oftat» plătită 1«
I aprob IMr CM« P
cercă rii lo r — d in fer icir e, n e r e u ­ I g ru m e ec o n o m ia ro m â n ea sc ă şi să Nr. US.S7S/*«
tr a n sfo r m e ţa ra în tr ’u n cap de
şită — de a crea în ziu a a le g e r i­ A ri s e îm p lin e s c 94 d e an i d e ­
p od p e n tr u n o u i p ro v o că r i a g re­
lo r o a tm o sfer ă d e a g r e siu n e şi te le m o a rtea m a r e lu i p a trio t
siv e . D a r n ici m in c iu n a şi n ici c o ­
roare, şi au r e în v ia t m e to d e le fa s­ N IC O LA E B A LC ESC U
ru p ţia , — m ilia r d e le r isip ite p e n ­
c iste d e p r e siu n e şi ca lo m n ii.
In f a ţa p r o p a g a n d e i c in stite d es tru cu m p ă ra rea de v o tu r i. — nu
fă fu ra tă d e p io c , ca r e a v e a la le - a u fo st de fo lo s.
3
bază m a r ile r e a liz ă r i p o litic e , so N u sim t lip s ite d e in te r e s s v o -
n u r ile p e care m a n iş tii le -a u la n ­
cla ie şi n a ţio n a le a le g u v e r n u lu i
G roza şi v a s tu l să u p ro g r a m d e sa t în ju d e ţe le d e la g r a n iţa do Pe lânşă cele 355 can I n w w ţH i l z i a r u l u i i
Pentru prima oară vor Hm Io c
g u v e rn a re , c o n cr etiz a t p rin P la t- V est, cu in te n ţia d e a c â ştig a v o ­
tu ri u n g u r e şti. A s tfe l, p r in tr e U n ­
fn Parlamentul ţării, Duminică,
F orm a-P rogram , p a r tid e le ..istorice'*
au d e slă n ţu it cu m ijlo a c e îm p r u ­
m u ta te d in b ir o u r ile , lu i G ö b b els, că M a n iu s e g ă se şte la D e b r e ţin şi
o p ro p a g a n d ă ca re a
M AI E NBYOE
g u r i c ir c u la cu in te n s ita te s v o n u l

a v u t drep t tr a tea z ă cu g u v e r n u l u n g a r c e d a ­
bază: ter o a rea , m in c iu n a , co ru p ţia , rea c e lo r tr e i ju d e ţe . D e u n d e s ’a
Propunerile Iul V. M.
Molotov pentru confe­
rinţa dunăreană. Deputaţii ceimniştl
d em a g o g ia şi su p e r stiţia .
F o lo s in d u -s e d e a n u m ite e le ­
m e n te p ro v o ca to a r e , d u şm a n e p o ­
n ă sc u t u n a s tfe l d e sv o n ?
fă ră foc, nu iese!
S e ş tie că r e a c ţiu n e a
p o ru lu i rom ân , „ is to r ic ii“ au a m e ­ a în c e r c a t la C o n fer in ţa d e la P a r is
de 1200cantine în Moldova
Fum

m o n d ia lă
Democraţia trebue cu­
răţată de trusturi. —oameni cum n’au mai intrat
n in ţa t cu m o a r te a p e n u m er o şi să îm p a c e c e r c u r ile r e v iz io n is te Ce s’a r e a W penă acum. — S’au primit marii fJM befaraţtife l u i M a u r ic e
fu n c ţio n a r i d in a p a r a tu l n o str u de r e a c ţio n a r e
stat, d acă n u v o r se r v i sc o p u rilo r d e la n o i; a ce a sta
m a g h ia r e , cu a c e le a
ajutoare şi din străinătate. — Datoria noastră I
n u era p o sib il th e re * i n niciun Parlament românesc
lo r m â r şa v e ş i în u n e le lo c u r i, d up ă d ecâ t prrntr'o p o litic ă d e co m p ro ­
cu m r e la te a z ă z iln ic p resa , au tr e ­ m is în tr e c e le d ouă r e a c ţiu n i, care In primul parlam ent al Româ­
cu t la fa p te. ar f i d us la o r e e d ita r e în m a i m ie niei democrate, ce se deschide Du*
N u e s te se m n ific a tiv , p e n tr u ac­ a d ic ta tu lu i d e la V ie n a , p en tr u
% ' v 5 sa im . '<s •?«w mwnică- pe băncile din stânga m a­
te le lo r ca re a m in te sc isp r ă v ile ca r e H itle r s ’a s e r v it d e co lo a n a rii săli de şedinţe vor lua loc 67
b a n d elo r le g io n a r e , fa p tu l că în 5 -a le g io n a r ă . F o r ţe le r e a c ţio n a r e de deputaţi comunişti, oameni cum
afară d e n u m e r o a se le v ic tim e ci­ str ă in e îşi au în p a r tid e le „ isto ­ n ’au m ai lătrat în nichm parlament
v ile au fo st u c iş i m iş e le ş te 2 o s­ rice'*, c o lo a n a 5 -a cu c a r e a r fi românesc.
ta şi şi g r a v r ă n iţi 2 o fiţe r i, 1 su b o ­ d o rit să n e ru p ă c e le tre i ju d e ţe ;
fiţe r şi 4 so ld a ţi? n ic i d u p ă e ş e c u l s u fe r it, r e a c ţiu ­ Se va întâm pla eu ei un hwru
P r o p a g a n d ei B lo c u lu i, ca re a v e a n e a n u s e dă b ă tu tă , ş i e le m e n te le totu l neobişnuit în analele noastre
la bază c o n v in g e r e a m a s e lo r p rin m a n iste din N o r d u l A r d e a lu lu i au parlam entare. Când se va urca ore.
fa p te şi a r g u m e n te , ei n u i-a u p u ­ în c e r c a t să r e în v ie m ă c a r su b fo r ­ unul din et la tribună ?t-şi va spune
cuvântul, nim eni nu va putea să-l
tu t o p u n e d ecâ t b â ta şi p isto lu l. m ă de sv o n u r i a ce a stă c h e s tiu n e
întrerupă, am intindu-i că a fost a-
B a, ca s ă mi ex a g e r ă m , au m ai d e fin itiv în g ro p a tă , cu sc o p u l p o ­ m estecat în panamaua concesiunilor,
avu t o arm ă... litic ia n is t d e a câ ştig a v o tu r ile u n ­ în scandalul .spirtului negru“ sau ffl
N ic io d a tă m in c iu n a nu şi-a g ă ­ g u reşti. N u m a i că so c o te a la de a- Skodei, nim eni nu-l va putea spune
sit u n p la sa m e n t m ai b u n ca în casă a re a c ţiu n ii n u s’a p o tr iv it cu că nu e decât o marionetă a unui
gu ra e le m e n te lo r co ru p te din p a r­ ce a din tâ r g . M a n ev r a n ’a re u şit. mare tru st de peste graniţă, «ou că
tid e le isto rice . A s tfe l, m o şie r ii şi In a ce la ş tim p s ’a d e slă n ţu it o a plecat cu slugărnicie spinarea tn
că m ă tarii d in a c e ste p a r tid e ştia u fu r ib u n d ă ca m p a n ie a n tim a g b ia r ă , faţa tuturor stăpânilor ce s'au succe­
b in e că p o litic a g u v e r n u lu i s e sp r i­ a n tise m ită şi a n tiso v ie tic ă . ,,F u ­ dat la cârma ţării.
Şi aceasta pentrucă niciunul din
jin ă p e în c u r a ja r e a ş i în flo r ir e a r iile “ d in a r se n a lu l id e o lo g ic a l la i
cei 67 deputaţi comunişti, dela bă­
g o sp o d ă r iei ţă ră n eşti. Cu to a te a - R o se n b e r g au fo st d e c la n şa te , cu
trânul savant al cărui prestigiu a fă­
cestea au la n sa t în m o d te n d e n ­ sc o p u l de a câ ştig a p rin m ijlo a ­
. •• aU 1&cut muncitorii din zeci şi tute da întreprinderi, — Cum n’au făcut insă cei cu dare de mână, — muncitorii dela’ „Scrisul Li- cut cunoscut departe peste hotare
ţios s v o n u l „ c o lh o z u lu i“. c e le b a n d ite şti, fa sc is te , c e e a c e nu j J Íeia au J uat Vi e* I copii din Moldova, — toţi din jud. Neamţ, — ca să-i îngrijească până s’or îndrepta lucrurile la ei acasă. num ele de Român, până la Mihai
V o rb in d d esp re p r o p a g a n d a a d ­ s e p u te a o b ţin e d e b u n ă v o ie . . Ia,ii cum ar“ iau când au venit la Bucureşti copiii Baş Mi hai, Cosma Constantin şi Constantin Afloarei, din comuna J iro v ; Olteanu Gheorghe din Mujic, m inerul din Valea Jiului,
v er sa r ilo r p o litic i a i B lo c u lu i, to ­ T o a te a c e ste a s’au iz b it d e v o in ţa Fiiuaara, Victor Aursoaei din Boţeşti, Eugen Grigoraş din Tarcău şi Dumitru Vasile din Piatra, — şi cum arată de când sunt în îngrijirea „Scrisului care cu doi ani tn u rm i mai sfrede­
v a r ă ş u l G h. G h e o r g h iu -D e j a a r ă ­ h o tă r îtă a tin e r e i d e m o c r a ţii r o ­ lea în adâncul păm ântului cărbunii,
tat la a d u n a rea p r e o ţim ii d in C a ­ m â n e şti, c a r e a ş tiu t să în fr u n te niciunul din ei nu are în trecutul
Faţă de copţi, faţă de toţi înfometaţii din Moldova, avevi, —
p ita lă c ă „ su n t n er o a d e , a b su r d e p e d u şm a n ii p o p o r u lu i ro m â n şi flecare din noi, — o mare îndatorire: de a le sări în ajutor. Datori T u d o r O lgru
şi ch ia r c r im in a le s v o n u r ile m in ­ să în v in g ă fo r ţe le re a c ţio n a r e , cu suntem să dăm, din ce avem, pentru flămânzii Moldovei.
c in o a se p rin c a r e „istoricii*1 v o r to a te p r o v o c ă r ile , m in c iu n ile şi de­
să fa că p e ţă ra n i să cr ea d ă că g u ­ m a g o g ia lo r.
v e r n u l «’ar g â n d i m ă ca r să în fiin ­ U n lu c r u au în v ă ţa t m a s e le
T r e iz e c i d e m ii d e
flă m â n z i...
Consiliu! Central
2 9 N oem brie* (Continuare în pag. 2-8)

Muncitorii metaHir-
’

ţez e co lh o z u r i... N o i a m în tă r it şi p o p u la re : să d isp r e ţu ia sc ă n o u a

în tă r im p r o p r ie ta te a ţă r ă n e a sc ă şi c o lo a n ă a 3 -a , fo r m a tă d e p a r ti­ F ân ă »cum, funcţionează în M ol­
dova 355 cantine, organizate de C. A.
să v ifă io a v e a p o p o r u lu i
su sţin e m p rin to a te m ijlo a c e le in i­ d e le ..isto r ic e “, ca r e au a r ă ta t că
ţia tiv a p a r tic u la r ă “.
al SîaidieateBelor
R. 8 . Treizeci de m ii de flăm ânzi p ri­
su n t d e m n e u r m a şe a le în a in ta şilo r mesc de două orj p e zi, în aceste can ­ I U G O S L A V gişti bulgari saitiiă
T im p u l ş i f a p te le au d e sm in ţit le g io n a r i!
to a te m in c iu n ile r e a c ţiu n ii. Itjsi A c e i care v o r s ă n e a r u n c e în mămăligă. în jg h e b ate cu m are trudă,
din U.R.S.S. mulţu­
tine, o m âncare caldă şi o bucată de
Iugoslavia eroică şl neînvinsă, a c ee aşi statornică sim patie şl victoria in alegeri a
su n t p ro a sp e te în m e m o r ie c u v in ­ b r a ţe le h r ă p ă reţe a le tr u stu r ilo r şi adeseori în tr’o ruină, — căci num e­ Iugoslavia partizanilor neînfricaţi, sp e ra n ţă lu p tele p en tru libertate.
te le unod ţă ra n în ş e la t d e p ro p a ­ m o n o p o lu r ilo r str ă in e , fo r m â n d co ­ roase su n t satele m oldoveneşti care
g a n d a rea cţio n a ră . A m sta t de lo a n a d e tră d ă to r i în s p a te le m a r e ­ nu au nici o singură casă n eatinsă de
meşte muRcitorimii Iugoslavia nouă a Mareşalului
Ţito, e azi în sărb ăto are.
In ziua sărb ăto are! sale, poporul
român se bucură alături d e po-
muncitorilor
v o rb ă cu eS, c â te v a z ile d u p ă a le ­ lu i fr o n t d e a p ă ra re
geri: „ M i-a u sp u s c ă a d o u a zi d e n ţe i şi s u v e r a n ită ţii
române
urgia războiului, — can tin a este iz­
a in d e p e n ­ vorul Însuşi al vieţii plugarilor, în ­
Acum doi »ni — la 29 N oem­ drumul sp re p ro g re s şi civilizaţie
porul Iugoslav şl salută călduros români
n a ţio n a le , deosebi al copiilor de prin acele p e ca re p ă ş e şte sub co n d u cerea
după ce r e u ş e ş te g u v e r n u l, n e v a ş i-a u p r im it în fie r a r e a în m o d p u ­ locuri. c o n f e d e r a ţ i e i g e n e r a l e a c o n f e d e r a ţ ie i generale a
MUNCII DIN ROMANIA m areşalului-erou îosef Broz Tito.
fa ce co lh o z. D a că l- a ş p r in d e în b lic. MUNCII
Dar, în a fa ră de aceşti 30.000, ma> V. R.
8 f t p e ş m e c h e r u l c a r e m i-a sp u s A şa cu m v â n d u ţii de e r i ai h it- su n t încă mii şl m ii de flăm ânzi care Noi, Consiliul Central al Sin­ Sindicalul lucrătorilor metalur­
m in c iu n a is t a , cu fu r ca l- a ş a - le r iş tilo r a u fo st r e sp in ş i cu u ră vin la can tin ă şi n u p ot intra, fiindcă dicatelor din U. R. S. S„ expri­ gist! bulgari vă transmite călduroa
h m g a !“ E ra r e v o lta u n u i în şe la t. ş i d e sg u st d e p o p o r u l ro m â n , v â n ­ toate locurile su n t ocupate şi hran a măm sincere mulţumiri sindi­ salutări tovărăşeşti cu ocazia vic­
Cele m a i fa n ta s tic e m in c iu n i d u ţii d e azi ai r e a c ţiu n ii str ă in e , neîndestulătoare p en tru toţi. P en tru
g feb b elsietie a u fo st a r u n c a te cu p a r tid e le „ isto r ic e “ , au p r im it ca şi aceşti flăm ânzi să aibă loc 1#
şi masă. p en tru ca şi ei să-şi poată as­
caliştilor români pentru salu­
tările frăţeşti trimise cu ocazia
Au sosit primele torie! strălucite în alegerile dela
19 Noembrie.
irivire la p o ziţia g u v e r n u lu i fa ţă e le l a 19
B iser ică , a s itu a ţie i p r iz o n ie r i­ d e m n ita te
N o e m b r ie o le c ţ ie
d em o cra tă şi
de tâm p ăra foam ea, este necesar să se
ro m â ­ Înfiinţeze cantine noni, cel puţin
celei
Maréi
de a 29-a aniversare a
Revoluţii Socialiste şi le
transporturi de Trăiască victoria Partidelor De­
mocrate I
lo r d in U .B .S .S . şi a lt e le .
C a m p a n ia
fu se se d e slă n ţu ită
a n tic o m u n istă ca re
n ea sc ă .
Isto ria , p e ca r e e u r e v e n d ic a t-o .
In to a tă ţara, n u 6-a ie rta t!
1. 200 .
M ai este nevoie de haine, de în ­
călţăm inte p en tru copii, şi p entru
urăm succes în activitatea lor.
Cu salutări tovărăşeşti
cartofi din Ceho­ Metaiurgiştîl bulgari simt fericiţi
că această victorie desvoită condi­
ţii favorabile pentru democraţia
«da a id o m a c a m p a n ie i h itle r is te din
anĂ 1936— 1939, ca r e tr e b u ia să M ih ail F lo r e s e u
cel sărac din p u ţin u l lui.
asta, treb u ie ca to ată lum ea să d e a :
cel în stă rit pe m ăsu ra bogăţiei sale, (ss) K U ZN EŢO V
P reşed in tele Consiliului C entral
slovacia română, pentru crearea unei vieţi
ma! bune lucrătorilor manuali şl In­
telectuali din România şl pentru o
La Becheri au *o*tt 3 şlep u ri cât mal strânsă prietenie între po­
al Sindicatelor Sovietice în că r ca te cu ca rto fi, con stituin d
P e n t r u fiă n tâ m K poarele vecine.
prim a tra n şă din Im portul do

Declaraţiile reprezentanţilor M o ld o v e i Trăiască clasa muncitoare din

c a r to fi din C eh oslovacia. România.
P â n ă acum, s’au strâ n s aproape
cinci m iliarde şi ju m ă ta te de lei, p en ­
tru flăm ânzii Moldovei. Ca d e obicei,
Şt. Popescu zis (orga S e anunţă In a c e la ş tim p eă
a lte 4 şle p u ri eunt a ctu a lm en te
Trăiască metalurglştil români.
Preşedinte
(ss) TACEFF
perfidelor istorice despre ordinea si libertatea acei care au dat, — cu m ână larg ă si
din to ată inima, — au fost oamenii
simpli, cu m ijloace puţine. M uncito­
’ A cu m câteva zile, la R âm nicul •
Vâlcii, şi-a pus capăt zilelor tâ­
b rie — Iugoslavie s'a proclam at
Republică F ederativă Populară. In
în că r ca te la B ra tisla v a , urm ând
a s o s i z ile le a c e ste a In ta ră .
Secretar
(SS) MIWKOFF

in cere s’ae desfăşurat alegerile ia las rii au ru p t din salariu l câştig at cu

IAŞI. — D. prof. Octav Gheor- tuturor celorlalţi delegaţi ai opo-
ghiu şi d. Popaze, delegaţi al P .?ziţiei a declarat:
N. Ţ.-Maniu, d. Alexandru Sin- j
a tâ ta t r u d ă : p en tru flăm ânzii Mol­
nărul Ş tefa n Popescu zis lorga.
Ţ in eţi m in te a sta : zis lorga. Cică
ac ea stă z!, tânărul stat a c ă p ă ta t
Constituţia c a re co n sfin ţeşte liber­
ta te a şi d rep tu rile c â ştig a te d e în ­
,,Daţi-mi voie domnilor ca re­
dovei. F uncţionarii au lu c ra t ore
peste p ro g ra m : p en tru M oldova în ­
fom etată. Femeile, intelectualii pa­
trioţi. au um blat din casă în casă, au
avea n u m a i 30 de ani $i era logo­
dit cu fiica u nui fo st p rim a r din
partea locului. Aşa sp u n ziarele.
Până aici, nim ic deosebit. E lu ­
tregul popor, în anii grei
luptă şi cu preţul atâto r Jertfe.
Inspirată d in principii profund
dem ocratice. C onstituţia din 29
de

Cunoscutul deputat britanic

ghileru şi preot Firică, delegaţi ai prezentant al partidului meu Şt
P. N. L.-Brătiamu, precum şi cei- ■ ca om mai în vârstă să mărturi­
b ătu t la fiecare u ş ă : p en tru flăm ân­
zii Moldovei. Aşa s’au strâ n s 5V» mi­
liarde.
cru ş tiu t: în vrem u rile fără co­
m unicate de război, reporterii îşi
pasc dram ul de senzaţional pe
N oem brie g a ra n te a z ă muncitorilor
dreptul d e mutică, în tă re şte stă­ Prm felicita poporal român
lalţi delegaţi ai partidelor de opo­ sesc cu profundă sinceritate şi
ziţie de la secţia de votare Ghe - 1 în mod obiectiv că votarea şi
P lugarii, m uncitorii, — el au dat.
Şi bani, şi alim ente. 48 vagoane de
grâu, 30 vagoane porum b, 40 vagoa­
unde pot, fie în viitoarele irupţii
ale vulcanului Kama, fie în linia
coapselor lu i M iriam Petacci, —
pânirea ţăranului asupra p ăm ântu­
lui p e care-1 m unceşte, proclam ă
lib e rtate a şl d ep lin a e g a lita te a
femeii, asigură condiţii largi d e
peatra rezultata! alegerilor
orghe Asachi din Iaşi, au decla­ numărătoarea s’au efectuat con­ ne cartofi. Vagoane de secară, va­ sora am antei lu i M ussolini, fie in d ez v o ltare tineretului. Astfel, to a te tru victoria lui tn alegeri. Ö
L O N D R A , 28 (A G E R P R E S S ), —
rat, că faţă de conştinciozitatea form legii în condiţiuni în cari goane de orz. m eteoriţii aceia suspecţi, care ar asp iraţiile poporului Iugoslav sunt consider deosebit de Impor­
C o re sp o n d e n tu l s p e c ia l « l A gen ­
şi deplina libertate în care s’a e- n’am avut ricio singură clipă N u odată, plugarii d in tr’o p arte * putea fi în stare cică să berbe- cuprinse în C onstituţia sa — cu ţ ie i A G E R P R E S S tr a n s m ite :
ta n tă . A ceastă victorie situla-
ţării pun m ână dela m ână, încarcă ceaşcă păm ântul ca pe-o bilă de care, p e d re p t cuvânt se mân­
fectuat votarea, ei nu au de o- vreo suspiciune oarecare. an vagon de porum b şl pleacă cu el. biliard, fie — de ce nu? — In s i­
L e g a ţia ro m â n ă d in L o n d r a *
zâ poporul rom ân printre for­
Sunt satisfăcut domnilor de d reşte, ea una din ce le mal d e ­ p r im it d in p a rtea a n u m e r o şi
biectat absolut nimic biroului şi Zile Şi nopţi călătoresc p e d ru m de nuciderea u n u i tânăr de 30 de ani, m ocratice şi p ro g re siste din lume, ţele p ro g resiste care se des-
nú au de contestat nimic. In con -. obiectivitatea dvs. care aţi apli­ fier, cocoţaţi în v ârfu l sacilor cu cu u ltim u l dom iciliu tn R âm nicul m em b r i ai P a r la m e n tu lu i b rita n ic
Pe acest fundam ent îşi reclă­
şedinţă au semnat procesul-verbal j cat aici legea". grăunţe, până când ajung In câte o Vâlcii. d e şte eroicul p o p o r vecin patria voliâ a stă z i în a tâ t de m ulte
fe lic ită r i a d resa te p o p o r u lu i ro­
prin care se constată că votarea j Mărturii în acelaş sens âu fost
gară m ăru n tă din Moldova. N im ic deosebit. sa liberă şi înfloritoare. Şi d acă ţări din Europa, foiţe care vor
m â n cu o ca z ia a le g er ilo r .
Tntr’o dim ineaţă, u n astfel de v a­ In teresa n t e doar fa p tu l că, tn astăzi. Iugoslavia p ă ş e ş te p e dru­ crea noul dem ocraţii, vor în­
Ia tă c e le s c r is e d e m a r e le a v o ­
s’a desfăşurat permanent în lite- c]ate de reprezentanţii opoziţiei gon a ajuns în tr’o com ună din jnde- continuare, reportajul m orţii lui mul sigur al ridicării nivelului ma­ c a t D . N . P r itt, C o n silie r R e g a l şi
ra şi spiritul legii electorale. din numeroase secţiuni de vota­ ţul P u tn a : la Domneşti. Ca fulge- Şt. Popescu n u n e dă tradiţiona­ terial şl cultural al cetăţen ilo r d e p ă rta m ulte din cauzele răz­
m em b r u aii P a r la m e n tu lu i, r e p r e­
După deschiderea urnei, d. prof re din judeţ. Nici un delegat al Vactor R u ssu lele detalii tehnice ale sinuciderii, săi, d ac ă astăzi e a e s te — alături z e n tâ n d c irc u m scr ip ţia
boiului şl vor ridica popoarele
H a m m e r­
— otravă, ştreang, pistol, tren, d e M area Uniune Sovietică — un din Balcani şi din celelalte ţâri
Octav Gheorghiu, reprezentan­ opoziţiei n’a refuzat să semneze etc. — ci se pierde tn am ănunte b astion a! păcii şi securităţii între s m ith d in L o n d ra ca d ep u ta t in d e ­
tul P. N. Ţ., vorbind în numele procesul verbal. (C ontinuare în pag. k-s) de cu to tu l altă natură. p o p o a re se d a to re şte în largă pendent : la o situaţie prosperă, sigură
A num e, ni se spune că sinuci­ m ăsură C onstituţiei e! dem o cra­ „Felicit poporul rom ân p en ­ şi fericită”.
gaşul lasă în urm ă, în tre altele, o tice, oare l-a în g ăd u it să realizeze
scrisoare. Un fel de autobiografie, p ro g re se a tât d e rem arcabile, în

D e m I s i a de spovedanie.
S ă -l a sc u ltă m :
Ş te fa n Popescu a făcut parte
din echipa de călăi cari au to rtu ­
rat si asasinat acum 6 ani pe V ir­
gil M adgearu. La 23 A ugust, sim-
ţin d u -se m ai m u lt hitlerisf decât
to a te dom eniile.
Condusă în spiritul ac estei Oon-
stituţii. Iugoslavia se bucură de
p restigiu In faţa tuturor p o p o a re ­
lor, iar ţărilor mic! le e s te pildă
vie d e felul cum tre b u e să se d ez­
volte tinerele dem ocraţii.

g u Y e r n u I ii« fr a n c e * rom ân, a plecat cu nem ţii.

N em ţii l-au instruit. Lau înar­
m at şi l-au lăsat cu o paraşută tn
Chiar şl acei mai puţini binevoi­
tori sunt nevoiţi să recunoască
p ro g resele tinerei Republici.
VREMURI GRELE nevoită ti renunţe ta cizie prin care o parte S
înrădăcinat eie-i tradiţii averii Iul Antonescu a
tara duşm anilor lor • de m o a r te : Astăzi, viguroasa Republică Iu ­ Alaltăerî după amiază filantropice... fost atribuită spre folo­
Rezoluţia C. C. al Partidului Comunist francez în legătură în România. Aici, rem arcaţi o ciu ­
d ă ţe n ie : asasinul lui Madgearu,
îşi alege u n n u m e falş: d e v in e . . .
goslavă e s te un factor d e p a c e şi
arm onie In cadrul Naţiunilor
Unite — v eghind ca spiritul a c es­
o figură patriarhală (şi
făcu apariţia in „Piv­
niţele Brătianu", adăpos­
sinţă în exclusivitate P re ­
SLAB şedinţiei Consiliului.

cu programul de guvernământ lorga. Ia deci n u m ele celui asa­

LONDRA, 28 (Radio). — Demisia for­
mală o cabinetului Bidault a fost a-
nunţată azi după amiază, când s’a ci­
tit In faţa nouii adunări naţionale o
scrisoare în acest sens. semnată de d.
Bidault. D-sa precizează tn această
scrisoare că guvernul său va rămâne
Programul preconizat de comunişti
PARIS, 28 (Radio). — Comitetul
Central al Partidului Comunist F ran­
cez a cerut Miercuri ca Preşedinţi#
eonstKulul de miniştri să fie Încredin­ să Intre fn Partidul Comunist, ace­
ţată Imediat lui Maurice Thorez, şe­
tn Partidul Socialist.
ful partidului.
sinat paralel, de echipa a doua a
tui înalt for internaţional să nu fie
alterat.
tite in blocul ..Letea“
din str. Matei Millo.
Vânzătorii se precipita­
„Dreptatea" prezintă
fie înfăţişând coloana
Când ştiut sunt legă­
cititorilor ei • fotogra­ turile sufleteşti dintre
fostul „mareşal“ *1 pre­
la cârma ţării până la alcătuirea nou­ Socialiştii ce vor voi să intre tn P ar­ călăilor verzi. Ştiind să-şi im pue cu h o tărire ră în întâmpinarea ilus­ de fum de 8000 m, ce »*a şedintele PNT, care abia
Asuprd celor ce au urm at, Şt. resp e cta re a d repturilor ei d e n e­ înălţat după explozia cu câteva zile înaintea
lui guvern. D-sa a subliniat deaseme- tidul Comunist vor avea dreptul să trei apariţii, care nu era
Popescu n u m ai dă referinţe. Sau co n testat, Iugoslavia luptă d e o ­ altul decât însuşi d bombei atomice delet Bi­ sfârşitului acestuia, î-a
nea necesitatea formării grabnice a ceară posturi executive tn Partidul Dinu Brătianu, proprP . kini. strâns mâna tn boxă Si
chiar dacă le dă el, n u i le m ai potrivă p entru Instaurarea unei
noului guvern, care urmează să se con­ Comunist ca şi cum ar fi fost membri reproduc ziarele. A organizat sa- păci Juste şi d u rab ile în ac ea stă tarul pivniţelor... Interesant fără îndoia­ l’a asigurat că rămâne
al acestui partid chiar din clipa când p arte a Europei. D-sa, ocupat /Und du­ lă, totuşi slabă consola­ continuatorul „operei“
botagii ? A creat depozite de m u­
centreze asupra situaţiei delicate a fi­ au intrat tn Partidul Socialist. Poporul român, a ta şa i prlntria pă cum se ştie cu nenu­ re pentru atomicii noş­ sale, atunel devine lim ­
niţii? A pus la cale vreu n M. N. mărate probleme de Stat. tri, mai ales după explo. pede că perfida manevră
nanţelor franceze. Deputaţii socialişti îşi vor păstra R., san „Glasul Sângelui"? Nu p rieten ie d ev e n ită tradiţională d e bepedist$ prin care ş) oel
nu zăbovi mult, îndestul zia dela 19 Noembrie.
mandatele lor parlamentare. ştim . eroicul p o p o r Jugoslav, a putut totuşi spre a ordona ca mai mio suvenir d’amour
J a cq u es D u c lo s, a ex p u s în l i ­ Iată însă că tn luna Noembrie verifica tăria ac esto r legături cu
prilejul Conferinţei d ela Paris,
vinul de 12,000 lei kg. să INDIGNARE LEGITIMA din parcea „mareşalului**
a refuzat d-lui Maniu,
Ş tefa n Popescu s’a sinucis, m o­ fie vândut eu 16.000, iar După îndelungate cer­
Comitetul Central a hot&rlt dease- n ii m a ri, p ro g ra m u l d e g u v e r n ă ­ tivând in scris că face lucrul a- când d repturile n o astre au găsit cel de 16.000 cu 2 0 .000 , cetări, suntem In măsură nu pntea să nu fl stârnit
m â n t a l p a rtid u lu i: red resarea e - cesta deoarece „ştie ce-l aşteaptă" un puternic şi sigur susţinător In noul preţ urmând a P in sfârâit să face lumi­ acel sentiment de adâncă
meni să acorde tuturor membrilor ac­ plătit chiar de clienţii
Prin urm are, până tn preajm a d eleg a ţia iugoslavă. nă asupra cauzelor care indignare care împiedică
tivi al Partidului Socialist, acceptând conomică în prim ul rân d şi des- ce se aflau atunci acolo. au determinat reprezen­ pe partizanii d-lui Maniu
Ca prieten i şi ca vecini. Ro­
voltarea com erţului; condiţiile u- V. E m , Galar» mânii urmăresc cu interes ş! sim­
După cum. se vede, de. tanţii opoziţiei să refuze să stea alături de profa­
leaşi poziţii ea şt eele pe eare le au nei stab ilizări m onetare; echili­ clarată în stare de fali­ de a la s parte la lucră­ natorii celor mai sublime
(C o n tin u a re în pag. 2-a) p a tie p ro g re sele Iugoslavie! d e­ ment la 19 Noembrie
b ru l fisca l. rile Parlamentului. am intiri din „Rezistenţă**
m ocratice, precum au urmărit cu uCasa Brătianu" n vede X vorb» de recent* de­ alo şefului lor.
f
„ S C Â N T E I A"
TX-------- - r ~ r -"---- ——r~ - -»

Depot* (ii (oaiaal$ ti

(U rm a re d in pug. /-a ) L U C A , unuil d in în te m e ie to r ii săi,
ap rig lu p tă to r p en tru stâ rp ire a tu ­
său vreo pată, niciunul din ei nu are tu ro r ş o v in ism e lo r şi p en tru a p ă ­
n im ic de ascuns. ' rarea p ăcii prin în fr ă ţir e a po­
V iaţa fiecăruia din ei e o carte
p o a relo r din R o m â n ia , sa u m o­
deschisă, pe filele căreia nu citeşti
decât tru d i, luptă si je rtfe fără pre­ d e stu l m ilita n t m oş IO N N IC U L I,

F tm o la îm producţia
Concom itent cn dcavoltaJea indus-
porţie de 85 1$ «rată şl a sporii pro-
pentPu a asigura p ro sp eritatea şi stan-
get pentru poporul din care au ieşit,
dovezi ale acelui fie rb in te patriotism
prin care. com uniştii înţeleg „AM IN­
T IR E A SI L E G Ă T U R Ă CU TOT
TREC U TU L EROIC DE LU PTA
ca re a în c h in a t 30 de a n i de v ia ţă
lu p te i p en tr u lib e r ta te
m u n cito a re , şi n oua, tân ăra gardă
în fru n te cu M IR O N C O N S T A N -
T IN E S C U . co n d u c ă to r u l
a cla sei

i r t ó a crescut şi roiul fem eii în p ro ­
ducţie.
B repturS e Insă şl im plicit recunoaş­
te re a eforturilor ei, au v en it m ult
m ai târziu.
A u treb u it m ariié fră m â n tă ri se­
riale, de du p ă prim ul răxbo u m on­
dial p en tru ca A nglia in 1918 ş i A-
m erica in 1929 să acorde cu m ulte
restricţii, posibilitatea de m anifestare
politică a femeilor.
S ingură Un u a e a Sovietică, ru p ân d
oq an trecut dureros şi întunecat, a
ducţie pe an u l tre c u t cu 140 la sută.
L a m area şosea a B lrm aniel au lu-
crat, 300.000 fem ei chineze, eo".tr bu n d
astfel in m od h o tărâto r la în frân g e-
rea im perialism ului Japonez.
Fem eia în p roducţie tşi a re locul
ei b in e definit.
Ea v» continua pe drwmd acesta
O creşâ din M oscova
d ard u i d e v 'a ţă de care a re nevoie.
E a v a m unci şi v a lu p ta p en tru a-
p ä ra re a d rep tu rilo r câştig ate pentru
a sp u lb era sp iritu l reacţionar, pentru
a contribui la consolidarea regim ului
cu ad ev ărat dem ocrat, care să aducă
fericirea întregului popor.
A lta A n g h c lill
de o d i­
Farmacii de serviciu 19.00 Transmisiune dela Opera RomS**
nă : „Dama de Pică” — operă in trei
PENTRU L IB E R T A T E AL PO­ n ioară al lu p te lo r s tu d e n ţim ii d e­ lacobl Victor, strada Oituz 27, Dr. acte de Ceaikowskî. In pauză : Carnet
PORULUI NO STRU, M UNCA DE
m o cra te, p ild ă v ie a in te le c tu a lu ­ Sterescu Mircea, b-dul Regina Elisa- Cultural. Cronica cinematografică.
FIECARE 7A PENTRU RECO N­ beta 34, Damian Maria, calea Griviţei In pauza II: Radio Jurnal şl Revista
ST R U C ŢIA Ţ A R II N O A STR E , V I. lu i ce -şi p u n e to a te fo r ţe le în
370, Firică Elena, strada C. A. Rosetti Presei. 21.20 : Ora Ardealului. 22.00:
SUL S I LU PTA PENTRU UN V II­ slu jb a rid ică rii p o p o r u lu i şi a lă ­
turi de el CO N STAN ŢA CRĂ­
27. Dr. Caracas Gr. Ştefan, şoseaua Co- Radio Jurnal. 22.17: Buletinul de ştiri
TOR LU M INO S SI FERIC1T AL lentina 33, Eainich Moise, strada Ner- române în limba rusă. 22.22 : Buletin
P A TR IE I N O A STRE ". tM iron Con- C IU N şi ION V 1N ŢE, ca re în plin va Traian 93, Stănciulescu Paula Dr. sportiv. 22.26 : Rezumatul programului
stantinescu). răzb oi şi su b o c u p a ţie h itle r istă Drăgan, Militari, strada Reg. Maria 31. de a doua z i ; 22.30 : Guirag Sakâzlian
L u p tă to r i in v u ln e r a b ili au str ig a t în fa ţa S ig u r a n ţe i şi — canto : Cântece armeneşti. 22.50 :
S 'a dus în cursul acestei cam panii ju s tiţie i a n to n e sc ie n e , v o in ţa p o ­ Spitalul de urgenţă Concert de noapte. 23.30 : Radio Jurnal.
electorale cea m al vic.eană si cea
mai d eşăn ţată acţiune de a ţa ta re şi
de calom niere Îm potriva P artid u lu i
p o ru lu i rom ân d e a lu p ta şi a trăi
p en tru A r d e a lu l R o m â n e sc şi
de a m u ri p en tru H itle r p e m a lu ­
n,u A’hitect Mincu Nr. 7.
Telefon : 7 47.05 şi 7.05.73.
22.35 : Continuarea concertului
Serviciul perm anent de gardă, str. noapte. 24.00: închiderea emisiunii.
Dela orele 14 30 — 15.30 pe Radio Da­
de

Înţeles că în tre d rep tu rile b ărb aţilo r
şi fem eilor n u se poate pu n e nici o
barieră, fiindcă acolo unde su n t con­
diţii de m uncă egală, treb u ie să fie
şi u n tra ta m e n t egal.
Politicienii' reacţionaFî oe au con­
dus guvernele din ţa ra n o astră în
trecu t n u au acordat fem eilor d rep­
tul la vot.
D ar în tr ’un s ta t eu ad ev ărat dem o-
erşilc, echilibrul in tre d re p tu ri şi da­
to rii tre b u ’a să fie o realitate-
L a m uncă egală, condiţii de drept
şi de tratam en t egal este lozinca de
bază d u P latform a-P rogram cu care
Bţ'ooul P artidelor D em ocrate s ’a pre­
zen tat in faţa ţării şl a învins.
G uvernul l>r. P etru G roza a acor­
d a t fem eii d in Rom ânia d rep tu rile
pe care 1 le conferee de m ult. p u te .
rea de m uncă, priceperea şl in iţia ­
tiva e' în ptoducţie.
Ne stau Ta indom ânâ o m ulţim e de
date, care stabilesc aportul fem eii io
producţie la noi în ţa ră şi în stră in ă ­
tate. Cităm num ai c â te v a :
P roducţia da război ca şi cea de
parc, rir tor este femeilor, în unele ca­
zuri. chiar mai m ult decât b ă rb a tu ­
lui.
Astfel, la r o ; in ţară, din 5.890.080
m uncitori agricol , num ai 2.800.000
su n t b ărb aţi restu l 3 000.000 deed 57
la sută îl reprezintă femeile.
în industrie fem eile au in tr a t fa­
ta“un n u m ăr fo arte m are, maa ales in
ifidustr a uşoară şi in special în te x ­
tile, unde depăşesc cu m u lt pe b ă r ­
baţi. B ar chiar în in d u stria grea se
num ără 1 G0.000 lu crătoare speciali-
zaie şi m aestre, care fao fa ţă tu tu ro r
cerinţelor tehnice şi al căror ro l în
producţie nu poate fi contestat. In -
sbişiţiile publice şi p articu la re au în
servic'ffle lor c i c a 150.050 funcţionare,
esve le asigură bunuV m ers. P ro fe ­
soare, medici, educatoare, artiste,
chiar savante, fem eile au ştiu t să a-
jur.gă în dom eniile respective la ace-
laş nivel cu bărbaţii.
A p w tu j fe m e ţ în crearea valorilor
economies este covârşitor.
Vom fia num ai câteva exem ple de
ceeace a însem nat aportul fem eii in
producţie*
In U niunea Sovietică fem eile m u n ­
cesc ea şi bărbaţii în toate ra m u rile
de activitate. N um ai sov'etele săteşti
num ără 454.000 de fem e', ceeace r e ­
prezintă echivalentul politic al u n u l
Imo is n u m ăr de m uncitoare agricole.
A n g la n u m iră 1.500.000 de sin d i­
calista din care foarte m ulte în in ­
dustria grea.
In F ra n ţa uzina m etalurgică M ade­
leine are personal fem inin în p ro ­
nostru. Nici un miiloc, oricât ar fl cia Română, pe lungime de undă de 32,4
D. Or. Graur publică tn ziarul „A-care d in ele o soră, sau pedagogă. rile V o lg á i. m. şi Postul pe undă scurtă de 25 m,
devărul" im presii din călătoria fă ­ Copiii n e prim esc bucuroşi, n e salută
cută recent tn* U niunea Sovietică d in g ură sau cu m ân u ţa, nu sunt
fost de m u rd ar si de josnic, n ’a fost
Lisat la o parte. Nici o arm ă n ’a fost
C o n d u cători ai P a r tid u lu i
cu rsu l a n ilo r d e d icta tu ră şi cr ea ­
în R AOI O emit pentru străinătate.
îm preună cu un grup de ziarişti ro­ «specioşi. cru tată în lu p ta îm potriva duşm a­
m âni. La cererea noastră, copiii de 3 ani, nului N r. 1 al clicilor ex p lo atato ri­ tori ai u nu i a p a ra t d e s ta t d e m o ­ RADIO ROMANIA SI ROMANIA LIBERA
lo r fă ră de patrie, Îm potriva celui crat ca T E O H A R I G E O R G E SC U RADIO BUCUREŞTI pe 48.3 m. lungime de undă
Extragem din reportajul d-sale ■ ne cân tă în cor cântece. O fetiţă în- 7.00 : Deschiderea emisiunii. Radio
„O fabrică d in M oscova ’1 (al 6-le i n a ltă de două palm e ne spune o poe­ m ai ap rig lu p tă to r p en tru libertatea, v o r sta a lă tu r i d e o rg a n iz a to r i ai
independenta şi în flo rirea României. a cţiu n ii d e R e z iste n ţă ca to v a r ă ­ jurnal. 7.15 : Buletin de ştiri române în 12.00: Deschiderea emisiunii. Ora
din se r ia : ,,V ă zu te şi trăite tn U. R. zie, u n băetel de aceeaşi m ărim e îi limba rusă. 7.20: Rezumatul progra­ exactă. Muzică românească. 12.05 : Bu­
S. S.), partea referitoare la CRESA face concurentă si ne spune altă poe­ D ar nu s’a p u tu t ridica nici din râ n ­ şii P A T R A Ş C A N U (care, a le s în
durile profesioniştilor in ju riei si ca­ mului de a doua zi ; 7.22 : Publicitate ; letin informativ. 12.10: Muzică uşoară.
fabricel, socotind-o de un deosebit zie. I n tr ’o cam eră se p arată c |ţiv a 1931. d ep u ta t în d o u ă ju d e ţe , a fo st 7,27 : Muzica dimineţii.
lomniei un singur glas care să a- 12.20 : Actualităţi la microfon. 12.24:
interes p entru toate cititoarele noas­ copii convalescenţi după bronşită, itt as'vârlit d in C a m eră d u p ă 4 şe­ RADIO ROMANIA Muzică românească. 12.30 : Buletin de
tre. a lta convalescenţi d upă en ten te. duoă un u ia m ăcar din cei 80 d e can­
didaţi com unişti, o sin g u ră acuzaţie. d in ţe) B O D N A R A Ş , o rg a n iz a to r al 7.30 Emisiune In limba maghiară. ştiri. 12.40: Muzică uşoară. 12.50 : De
* — P ăca t că n ’aţi venit cu un sfert RADIO BUCUREŞTI
Şi cât a r fi v ru t ! D ar ce acuzaţii F o r ţe lo r d e L u p tă P a tr io tic e , P Â R - toate pentru toţi, 12.45 : Muzică variată.
,.Am trec u t apoi sä vizităm cresa de oră m ai curând, ne spune docto­ V U L E S C U şi R A N G H E Ţ . sa u de 7.30 : Continuarea muzicii de dimi- 43.00 : Spicuiri din presă. 13.05 : For­
se pot aduce unor oameni crescuţi şi
A d am fost im presionat tn cel mai riţa. Acum lu cru l s’a te rm in at în educaţi la m area „ŞCOALĂ DE CU­ ap ărători ai lu p tă to r ilo r p en ţ^ u t neaţă. maţiunea de muzică uşoară a postului
în a lt g rad de ce am v ă z u t Clădirea fab rică şi m am ele şi-au lu a t copii a- RA J SI CLARVIZIUNE“ ca re e RADIO ROMANIA ŞI de Radio România Liberă, cântă Ştefan
veche. La in tra re , o fem ee în tre casă. S u n t peste o su tă care răm ân P artid u l nostru, oam eni pe care o
lib e r ta te şi d e lu p tă to r i pen ­ RADIO BUCUREŞTI Kiriţescu. 13.20 : Rodica vorbeşte fe­
două v ârste, în h a la t alb, scundă, num ai în tim pul lu cru lu i aci. viaţă în ch in ată celor m al nobile 1-
tru a p ărarea ca u zei ro m â n eşti la 8.00 : Muzică variată uşoară. 9.00 : în­ meilor ; 13.24 : Muzică românească.
grasă, eu u n zâm bet fo arte p riete­ Mai stau d e vorbă cu doctoriţa. C o n fer in ţa P ă cii ca IO N GH. chiderea emisiunii.
dealuri ale u m an ităţii i-a făcu t in ­ 13.30 : Buletin de ştiri. 13.40: Forma-
nos, fo arte volubilă, n e prim eşte cu După ce şi-a lu a t diplom a de medic M AURER. Dela orele 9.00 — 9.05 pe Radio Ro­ ţiuna de muzică românească a postului
cea m ai m a re afa b ilita te declarân- a m ai u rm a t un curs de p ed iatrie u- vulnerabili ? mânia şi Radio Bucureşti : Jurnal în de Radio'România Liberă, cântă Ştefan
D eputaţii comunişti- D eputaţi ai L u p tă to a r e p en tr u d r e p tu r ile f e ­
du-se în cân tată d e vizita n o a stră rrol de p u ericu ltu ra. E ste ocupată cu limba bulgară.
clasei m uncitoare, ai ţă ră n im ii si ai m e ilo r şi p en tru o p a ce train ică Kiriţescu. 13.55 : Anunţarea programu­
— S u n teţi supraveghetoarea ere­ ereşa to a tă ziua, dela 7 d im in eaţa la in telectu alităţii rom âneşti, — când care să îm p ie d ic e m ă c e lă r ir e a co ­ RADIO ROMANIA ŞI lui- de după masă. închiderea emisiunii.
sei ? o în tre b p rin in terp reta care ne 7 seara. oare şi-a m ai p u tu t alege poporul RADIO BUCUREŞTI 18.30 : Deschiderea emisiunii. Ora
conducea. — Clientelă p articu la ră n u faceţi ? p iilo r lo r in n o u i ră z b o a ie im p e ­ 13.00: Deschiderea emisiunii. Cotele exactă. Muzică românească. 18.40 : Ştiri
— P e n tru a sta n ’am timp. Nici ne- nostru astfel d e rep rezen tan ţi ? r ia lis te ca in g . ALEXANDRA
— Nu. S u n t medie. C ărtu rari si oam eni de ştiin ţă ce apelor Dunării. Fublicitate. — Concert şi fapte din toate colţurile lumii. 18.45:
Creşa este org an izată p en tru 200 voe. A m salariu l m eu şi apoi, fiind şi-au în ch in at v ia ta luptei pen tru a-
S IB O R O V IC I sa u m u n cito a re a O- de prânz. Ansamblul compozitorului Emanuel Io-
copii, plus sugarii pe cari sa la ria ­ singurul medic, în loc d e doi, cum L IM P IA Ţ E N E S C U su n t d e p u ta te 13.30 : Taraful Lăscuţ Făgărăşanu ;
d evăr şi lum ină : PARHON. PA-
te le îi aduc cu ele la fabrică, îi lasă a r tre b u i la cap acitatea creşei, am şi TRAŞCANU, NICOLAU, MÄRZA, co m u n iste , a lă tu r i d e lu p tă to r i cu 13.55 : Publicitate. 14.00 : Radio Jurnal. nescu. 19.00 : Spicuiri din presă. 19.05 î
în cresă şi vin od ată la două sau trei sa lariu l respectiv, aşa încât surit OERIU si alătu ri de ei plu g a­ arm a în m â n ă p en tr u lib e r ta te a 14.17 : Revista preset. 14.22 : Carnetul Ansamblul Emanuel Ionescu. 19.15 : Bu­
ere. d u p ă p resc rip ţia m edicului, să-i foarte m ulţum ită. unul bucureştean. 14.27 : Muzică oferi­ letin de ştiri. 19.25 : Muzică instrumen­
P ărăsin d fabrica, gândul m i-a răm as ru l ialom itean IONIŢĂ BĂRBU- p o p o a r elo r ca lu p tă to r u l în „m a-
alăpteze. LESCU, lu p tă to r p e n tru p ăm ân t tă : Jazz Reininger ; 14.40 : Muzică va­ tală. 19.35 : Cronica muzicală de Ale­
M omentan, su n t în creşă 150 de n u m ai la creşă. Am u ita t oe văzu­ q u is“ şi fo stu l in te r n a t în la g ă r u l riată. 17.52: Publicitate. 14.57: Buletin xandru Manole. 19.44 : Muzică româ­
şi d rep tate, generalul Pârvu! es­
copii, ap ro x im ativ 100 sta u acolo n u ­ sem in uzină. M i-am am in tit de o eu, pe care dragostea de popor şi
m o rţii d ela D a ch a u , G H . V A S I- meteorologic 15.00: Rezumatul progra­ nească. 19.50 : Viaţa politică. 20.00: Cân­
m ai ziua, ia r seara sunt. duşi de pă­ discuţie la care asistasem nu de m ult .L IC H I, sa u lt.-c o lo n e lu l d in F o r ­ mului de a doua zi. tă domnul Constantin N iculescu: Arii
de prestigiul oştirii, l-a făcut să fie
rin ţi acasă. Vreo 50 de copil, debili la o fabrică d in B ucureşti, în tre d i­ gonit cu ani în u rm ă d in rân d u rile
ţe le F r a n c e z e d in In te rio r , M I­ RADIO ROMANIA $1 de operă. 20.20 : G. Călinescu : Aspecte
sau convalescenţi după diverse b ca- recto are şi o lu c ră to are cu u n copil
de 3-4 ani, oare m ai lu crase la acea acesteia, sau conducătorii Iubiţi ai H A IL F L O R E SC U , co la b o r a to r al RADIO BUCUREŞTI din lumea intelectuală sovietică. 20.45 :
le, su n t ţin u ţi în perm an en tă o lună, fabrică şi lăsase cele m ai bune a - „ S c â n te ii“, ca re în B r ig ă z ile In ­ 18.00: Deschiderea emisiunii. Muzică Buletin de ştiri.
acelei u riaşe arm ate a oam enilor variată. 18.30 : Actualităţi sovietice. 20.35 : închiderea emisiunii.
două sau ch iar trei, ca in tri un san a­ m intiri. D irectoarea vroia s’o anga­ muncii încolonate sub steagul C G. te r n a ţio n a le d in S p a n ia a lu p ta t
to riu p en tru întrem are.
jeze din nou, lu c ră to ere a avea nevoe M., ca GHEORGHE A PO STO L cot la cot cu d e p u ta tu l d e A rg eş,
A proxim ativ 80 la su tă din copii CHIVU STOICA, AL. SENCOVICI,
de acest: post. D ar n u avea u n d e să C O N ST . D O N C E A , (ce a v e a să
eutnt al sa lariaţilo r fabricii, restul îşi lase copilul peste zi. A u d iscu tat EM. ANGHELIU, M ARIN FLOREA
su n t d in a fa ra fabricii, d in cartier. con d u că m a i tâ rz iu u n d eta şa m e n t
diverse posibilităţi, d ar, în cele din IONESCU, ELENA STOIA, STE- d e p a rtiza n i în O lte n ia ) şi de d e ­
P la ta p en tru copii este de 12-18 urm ă, a u ren u n ţat, nici o soluţie ne- LIA N MORARU şi alţii.
ruble pe lună, tin e în ţeles m ult m ai p u ta tu l d e T u lc e a , GHEORGHE
p u ţin decât costul rea l al în tre ţi­ fiin d realizabilă. 6 0 la s u tă d in d e p u ta ţii ST O IC A , carea a v ea să p a rticip e
N u ştiu dacă to a te fabricile, cel
nerii. Cresa este în tre ţin u tă de m i­
p u ţin cele m ai m ari, d in U niunea So­ c ö im in s s l’ a u t r ă ’t m a i ca o fiţe r su p e r io r în c a d r e le D i­
nisteru l săn ătăţii, d a r a re şi subven­ m isst d e 155 a n i riujpă gra*
vietică au astfel d e creşe. D ar aceea v iz ie i T u d o r V la d im ir e sc u la e l i­ M. Negre«. Ceaikovski şi dansuri al 'Armatei
ţie dela fabrică.
I l i i é D ö f ta n é i şi J ila v e i
R aţia de alim erit* este de 500 gr. pe ca re am văzut-o, corespundea în b era rea A r d e a lu lu i şi iz g o n ir e a
CONCERTE Chopin si Mozart. Roşii „A„V. Alexandrov"
lapte, 40 gr. unt, 30 gr. d e zahăr de to tu l descrierilo r pe cari îe citisem Peste 60 la sută d in d ep u ta ţii co­ n e m ţilo r d in ţară.
SPECTACOLUL FES-
asu p ra grijei de copii d in Uniune.
copil, p e zi. P âin ea num ai albă, se C aut u n adjectiv, ca s’o calific. D ar m u n işti s'au călit în acele lăcaşuri A s tfe l d é o a m en i su n t d ep u ta ţii TIV AL OPEREI RO­
coac? în b u cătăria eresei. de groază pe care stăpânirile de ieri/ co m u n işti. IN FOLOSUL FILAR- E X P O Z IŢ II MANE.
n u -1 găsesc“. le rezervau luptătorilor p entru liber­ MONICEI DIN IAŞI
Personalul se com pune dintriun
medic, două surori prim e, 8 surori, G r, ß ta u r tate, în tre zidurile um ede ale Dofta- M intie nu«i p o a t e în f r â n g e Duminici 1 Decembrie,
câtev a aju to are, câteva pedagoge n ei şi Jilavei, după ţarcurile cu E şiţi d in râ n d u l p o p o r u lu i m u n ­ Luni 2 Decembrie, o- Sala Royal (Cale« Vic­ orele 19, are loc la O-
bucătăreasă, fem et d e serviciu, por­ sârmă ghim pată ale lagărelor dela cito r, răm ân ân d în fr u n te a lu i în
rele 20, tn sal-a Ateneu­ toriei) expoziţia „In tors pera Rom âni din Piaţa
lui Român, va avea loc Sovietelor“ organizată da
ta r. spălătorese, etc., etc. Am v izitat
toate în căp erile oreşei. D orm itoare
spaţioase, cu u n p ătu c d e flecare co­
pil. Un d o rm ito r d e zi, cu canapele,
„Salvaţi Moldova!“ Caracal şi T q.-Jiu.
M AI M U LT DE 155 A N I DE ÎN ­
C H ISO AR E A U IN U RM A LO R DE­
P U T A Ţ II CO M U NIŞTI. N iciunul
m ijlo c u l c e lo r m a i g r e le în cercă ri,
n it io p u te r e d in lu m e n ’a iz b u tit
s ă - i ru p ă de popor, d e la ca re-şi
tra g toa tă v la g a şî acea în c r e d e r e
un concert simfonic dat Comitetul Capitalei
d e Orchestra Filarmoni­
c ă — B u c u r e ş ti tn folo­
P, D.
Universul Honoriu Cre-
sul F ila r m o n ic e i d in Ia şi. tul-eseu—pictură
B. Senatului un spectacol
festiv închinat deschiderii
primului parlament de­
mocrat al României.
Se va p re z e n ta opera
cu ferestrele p erm an en t d ^ c h ls e şi O c a r t e în c h in a tă ©opi?î«rc* dintre ei n ’are la activul să u consilii Dirijează <t-ntt; Const. Dalles Sohweitzer - „Dama de pică‘‘ fie Ceal-
de adm inistraţie, p articip a {ii la în d rep ta te a ca u ze i lo r c a r e -i fac Silvestri, Eduard Lin- Cumpănă, Catargi, U m i,
cu p ă tu ri groase d e învelit. -Bucătă­ kovskl sub conducerea
ria de o cu ră ţen ie exem plară. Că­ din r e g iu n ile lo v ite de bănci sau m in e de aur ci zeci de^ a- d e n eb iru it. demberg şt Vaşile Jianu. Verona — pictură d-iui colonel Egizzlo Mo-
S o list: Radu Aldulescu- Ateneul R om ân; N. sslni, director general »1
m a ra excelent dotată- se ce tă restărl şi perchiziţii, bătfli cu vâna Ei a u d o v e d it — d u p ă cum s p u ­
violoncel. In program : Grant,, Aurel Diaconesc-u; Operei Române,
Cam eră de Joacă p en tru 10-12 co­ de bou, zile şi nopţi p etrecute în n ea JA C Q U E S D U C L O S, s e c r e ta r al Brahms, Dvorjack, Stra- Ion Olt-eanu — pictară.
pii, m ai m ari sau m ai mici, în fie» A apărut, tn Editura Uniunii Femei­ carcere, ani îndelungaţi de mujică »* P a r tid u lu i C o m u n ist F ra n ce z — vinski.
lor Antifasciste din România, o cart» legală, dealungul cărora erau h ă i­ Librăria Italiană : Cik.
închinată copiilor din Moldovat lovită tu iţi ca fiarele de păzitorii „ordinei”
că „N IM IC N U P O A T E S A -I Î N ­ CONCERTELE sculptură şl desen. FSLFitE
de secetă, ,,Salvaţi Moldova", de Pa- asupritorilor. FRÂNG Ă PENTRUCĂ EI S U N T A.R.L.U.S.
*ana Giosanu, De câte ori n u H s’au sm uls u n ­ C A R N E D IN C A R N E A SI S A N G E

Ocaia fereca iá
De copil, mi-a răscolit suCetul
adânc, basmul lui „Barbă-alba-
stră“.
„Pentruce femeia lui n’avea voe
să descue toate uşile? Pentruce nu
putea cuprinde toate tainele, pe
care el, „stăpânul absolut“ le ştia?“
„Numai în basmele vechi, se mai
silă asemenea nedreptăţi“ — mi-a
spus mama.
Şi gândul ei bun — l-am crezut.
Dar anii trecând, m’am lovit de
porţile ferecate ale vieţii şi am
descoperit că basmul lui „Barbă-
Albastră“, trăia.
Eram în primii ani de universd-
tate. Trezindu-mă alături de stu-
denţi, nu numai cu colegele, am
căutat să nu le fiu mai prejos la
învăţătură... Dar zâmbetul ]or de
dispreţ sau de amară îngăduinţă
mă . urmărea prea adeseori.
— Dar, voi fetele... învăţaţi carte
numai din „modă“. Pentruce mai
ocupaţi un loc, care s’ar cuveni,
unui bărbat, când viitorul vostru
este numai măritişul, cratiţa şi
copiii?...
-In anii aceia, unii din colegii
mei făceau „politică“ trăgând cu încerce şă alunge pe tinerele fete
pistoalele, baricadând uşile dela din universitate.
intrarea sălilor de cursuri, amenin­
ţând cu bătaia sau schingiuirea...
încercam să le vorbesc. -— Voi care au zidit şi ele o piatră Ia te­
fetele, vedeţi-vă de treabă, voi n’a-
vgţi drepturi politice! — mi se lupta conştientă şi necurmată a fe­
răspundea, evasiv.
Am luat licenţa. Aşteptând de
deschideţi odaia ferecată... Oa în hectare, urgia războiului, seceta, care sta t izo la ţi in celule fără lum ină şi
basmul lui „Barbă Albastră“, veţi afoametea.
muri...".
Azi, femeile au dobândit toate nul moldovean. Cu ultimele forte tu
cheile.
S’a deschis şi cea din urmă odae, pământul părjqlit, şi e în tărit în spe­
cea mai misterioasă.
Duminecă, la deschiderea noului
parlament al ţării, primele noastre ţiile
alese, primele deputate femei, în citoare a ţării.
frunte cu întâia femee ministru, vor
păşi în incinta parlamentului,
Sunt printre ele, nu numai inte-
lectuale ci şi femei oare au trudit fondurile, realizate din vânzare sunt strădanie de reclădire a ţării, pe
în uzine şi ţărănci: sunt reprezen­ închinate copiilor moldoveni.
tantele tuturor femeilor din ţara
noastră.
Cu dragoste, cu bucurie, gândul
meu plin de nădejdi se îndreaptă
către ele.
şţ ştiindu-le pe ele acolo, în Sfa-
tul ţării, ştiu că şi glasul meu va
# ascultat...
gtiu că mâine nimeni nu va mai
putea spune unei tinere:
— Tu nu poţi ajunge mad mult,
pentrucă eşti femee.
Nimeni nu va mal îndrăzni să JFORA>rs^(IN ^R^anţ
Fără jertfa femeilor luptătoare,
melia României democrate, fără
meilor organizate, nu ne-am fi me­
ritat locul de cinste de azi.
Privesc înainte şi mi se pare că
Toate suferinţele populaţiei din Mol­ ghiile, sau au fost băgaţi cu m âinile
dova, în special ale copiilor, sunt suges­ leqate tn saci laolaltă cu pistei ce
tia zu g ră vite: robia de veacuri a ţă­ erau b ă tu te până ce, inebwnite,
ranilor pe moşiile boiereşti de sute de le sfdşiau carnea \ L uni de zile au
D IN S Â N G E L E P O P O R U L U I“.
„C O M U N IŞ T II — a ră ta m a r e le
co n d u că to r al p o p o a r e lo r s o v ie t i­
ce, G e n e rá lisa im u l S ta lin — N E A -
MTMTESC P E E R O U L M IT O L O ­
Pentru cunoaşterea mu-
zicei ruse. Arlusul orga.
nizează un ciclu de con­
C O N F E R IN Ţ E
certe care se deschide ASPECTE DIN LUMEA
Marţi 3 Decembrie, la o- INTELECTUALA
rele 18 tn sala Arlns din VIETICA
SO ­
,
PATRU REFREZEN-
TATII CINEMATO­
GRAFICE PENTRU
REGIUNILE LOVITE
DE SECETA
pustiit şi ce a mai scăpat de războiu, lanţuri, de nenum ărate ori au fost
bolile, mizeria, moartea. bătuţi la tălpi, îm p u n şi cu acele sau G IE I G R E C E ŞT I A N T E U . C A SI Calea Victoriei 115. In Vineri 29 Noembrie a. o.
program : Glazunov şi Azi la orele 20.20, d. vor avea loc, la cinemato­
Cartea dă o imagine vie a luptei apri­ puşi la curent electric. Au fo st b ă ­ A N T E U , EI S U N T TARI P R IN graful „Excelsior”, patra
Borodin. Geo’-ge C â in escu vor­
ge cu viaţa, pe care o dă astăzi ţăra­ A C E E A CA P A ST R E A É A LE G A reprezentaţii de gală date
te soţiile în fa ţa lor. iar ei au fo st
în tin şi p e macarale speciale de le T U R A CU M A M A LOR, CU M A ­ UN CONCERT ÎNCHI­ beşte îa radio Rom ânia în folosul regiunilor sece­
strânse, el începe din nou să-jt are NAT ALIPIRII L iberă pe 48,3 m lungi­ toase, cu filmele:
trosneau oasele. S E L E C A R E I-A U N Ă S C U T . I-A U ARDEALULUI m e de undă despre ,.As
Doar or trăda. Să n u le pese că A L A P T A T . I -A U E D U C A T . SI A - Rapsodia Rustici, film
ranţa sa pentru o mai bună zi de mâi­ pccte din ium ea intelec­ românesc premiat la Can­
ne, de ajutorul neprecupeţit, pe care ţara e înşelată, furată, vândută, că T A T A T IM P C A T P A S T R E A Z A Duminică 1 Decembrie
i-l dă Guvernul, CARS-ul, organiza­
poporul e îm pilat, batjocorit, trădat. LE G Ă T U R Ă CU M A M A LOR. CU orele 11, va avea loc la tu ală sovietică. nes şl
Să tacă. Să se şupuie. AD ICA SA Ateneu, concertul festiv Enric al IV-leş. .
democratice şi întreaga clasă m un­ ÎNCETEZE A M A I FI CO M U NIŞTI. P O P O R U L , EI A U T O A T E Ş A N ­ Reprezentaţiile sunt or­
al orchestrei Filarmoni­
S i n’au făcut-o. Deaceea se p re ­ SELE SA R AM AN A DE N E ÎN ­ ca, inchinat alipirii Ar­ F E S T IV A L U R I ganizate de Sindicatul Sa­
Un îndemn la ajutorare prin chiar V IN S “. dealului la Patria Mumă. lariaţilor din Ministerul
conţinutul său, cartea este ea însăşi zintă ei azi cu capul sus în Parla­ D e a ceea e d e n e în v in s P a rtid u l Informaţiilor, împreună
dar pentru Moldova necăjită, toate m en tu l ţării având în fru n tea lor pe Va dirija d Constantin
un
stegarul poporului rom ân tn uriaşa n o stru . Silvestri şi solist va fi Sala A ro: Azi la cu cinematograful „Excel­
celebrul pianist orb orele 20, festival pentru sior” şi casa Cineromit.
Tudó** Q!as*u Imre Ungar. p ro g ra­ public d s t de celebrul Spect. fncep la orele
GHEORGHIU-DE.I.
Ei vin cu capul sus după cum cu mul cuprinde : Silvestri, ansam blu de co ncerte 3, 5, 7, şi 9 d. a.
fru n tea svs apăra tn 1913 tn faţa
,,judecătorilor" săi deputatul de azi
Conferinţele GHEORGHIU-DEJ,
m uncitoare.
cauza clasei
î»?l©rm«8tii
d-lui Tristan Tzara După cum cu u n glonte în picior,
dar cu fruntea sus chem a In 1935 în ünma înţelegerii intervenit* Intre
Rectoratul linivensitătil din Bucureşti
S r M * c l a i î o 5«-
şi
P o étá i lu p tăto ru l îti Rezis­ A N A P A U K E R d in sala Curţii M ar­ T e a tr e Man hatan; MARNA: Convoiul; MO­
te n ţa (franceză T ristan T za ra va ţiale, poporul la unire şi luptă îm p o ­ şi Societatea Studenţilor în Medicină DEL: Buffalo Bill; NERO: Stcuilarul
ţine, cu prilejul prezenţei sale în triva fascism ului si a războiului. studenţii bursieri ai Facultăţii de Me­ N A ŢIO N AL: Năframa iu b itei; STU­ morţii; ODEON: Francisc Villon; PA-
dicină din anul universitar 1915—46
ţară urm ăto arele c o n fe rin ţe : V e te r a n i a i lu p te i p e n tr u
care mai au Încă examene de trecut tn
DIO: Ultima Oră; ALHAMBRA: ora
4: Trei crai dela Odobeşti; seara: Prin­
CHE: Taras Bulba; RIGOLETTO: Pri­
măvara mortală; REX: Buffalo Bill;
1. IZVOARELE REVOLUŢIO­ d e m o c r a ţie , o r g a n iz a to r i
NARE ALE P O E Z IEI CONTE3VI- ai R e z is t e n ţ e i n a ţio n a le , sesiunea Noembrie — Decembrie 1946 ţesa circului; T. ATENEULUI: Dra­ RAHOVA: Manhatan; SPLENDID: Cor.
îşi pot continua bursa pentru perioada gostea carte de aur; ATLANTIC: Vo­
lu p tă to r i p e n tr u lib e r ta ­ examenelor, făcând o cerere ia Secre­ taţi cu Stroe; BARAŞEUM: Moritz al
sarui; TOMIS: Balaurul; UNIC: Viva
2. AVANGARDA LITERARA ŞI Villa.
R E Z IST E N Ţ A t e a n o r o a d e lo r , ia tă -j tariatul Societăţii Studenţilor în Me­ 2-lea; STUDIO BARAŞEUM: Femeia
dicină în fiecare zi, între oreie 17 şi 13 sub mască; COLORADO: Birlic; CO­ ‘ *
C onferinţele v o r avea Tbe la S tn . p e d e p u ta ţii c o m u n iş ti MEDIA: Joc de societate; LIRIC: Vă­
(ffio TealTu[ N aţional in zilele <îe
V o r sta p e a c e le a ş i b ă n ci ala
fş Ministerul Educaţiei Naţionale a
duva veselă; M ARIA FILOTTI: Melo; Sindicatul S-F.I.P.I.A, aduce la cu­
M arţi 3 D ecem vrie şi M iercuri 4 fixat o nouă sesiune de examen pentru
Decem vrie 1946 la orele 16 30 (4,30 d e p u ta ţilo r c o m u n iş ti, v e te r a n ii absolvenţii şcoalelor tehnice aeronau­ MIC: Evantaiul Ladyei Windermere;
noştinţa colegilor că reprezentaţiile de
cinem atograf reîncep in ziua de 29
g lo rio şi — v e c h e a gard ă a P a r ti­ MODERN: ora 5: Păcat de tine Tony;
d. a ).
In tra rea liberă- d u lu i — ft» fr u n te cu V A S IL E
tice din Mediaş cu 6 ş 1 7 ani şcolari­
tate, ai şcoalelor tehnice sanitare cu
seara: Nana; MUNICIPAL: Sărutul fn N oem brie oreie 19 şi vor avea loc to
flecare V ienir în localul şcoalei Cle­
faţa oglinzii: MUNCITORESC: Vicle­
Í ani şcolaritate şi ai şcoalelor de me­ niile lui Scapin; NOSTRU: ora 5: Te­ m enţa din str. C. A. Rosetti 33. In tra ­
serii C. F. R„ şi şcoala medie de m a­ rea liberă.

St. Popcsca zis lorge

nenumărate ori pe la uşi, am reu­
şit. să fiu numită dactilografă, cu văd incinta populată a parlamen­
titlul de impiegat clasa treia, la tului...
fel cu colegii bărbaţi, care aveau
numai câteva clase de liceu.
— Nu putem face mai mult pen­ totul abia începe.
tru ea, i-a spus „d. director“, tatei.
Dacă ár fi băiat, am numi-o într’un reţe înfăptuiri de realizat...
grad mai mare, aşa, este imposibil...
Vroiam să scriu. Dar era parcă deschise înainte imense posibilităţi,
un consemn, între redactorii diver- Iar taina „odăii ferecate" este la in­
selor gazete, să arunce la coş ma- demârla tuturor,
ţerialul primit dela femei...
Da. am isbutit într’un rând să
păşesc în sala imensă a p a r ia m en-
tului, dar desigur că le-am văzut
pe semene1e mele de suferinţă, fe­
meile, numai la galeria de unde
priveau, ca la teatru, spectacolul
dezgustător din incintă, insultele şi
chiar palmele pe care deputaţii şi
le aruncau unii altora.
Şi atunci, prin norii de fum ai
visului, întrevedeam o lume mai
bună, mai fericită, când în incinta
parlamentului se vor discuta într a-
devăr interesele poporului şi când
şi noi femeile, vom fi recunoscute
ca nişte adevărate fiice ale ţării,
ca nişte cetăţene capabile de răs­
punderi mari.
Visam.-. Dar o voce rea îmi şop­
tea, la ureche: „politica nu este
pgjvtru voj femeile... nu încercaţi £a
Pe ici pe colo. apar surorile noas­
tre — deputate. Pentru noi femeile
Şi avem atât de vaste, de mă-
Principalul este că acum avem
A d in a D o t'u a n
-Q -
Dln realizările
F*D.F.R.-ulul
Au fost Internaţi 4 copil la leagă­
nul „M aterna”.
Au av«t loc 3 elăcl la sediul Fe­
deraţiei, unde au fost executate
haine pentru copii din regiunile lo­
vite de secetă.
7 copii din Moldova au fost pla­
saţi in îngrijirea Şcolii Ortodoxe, a
şcolii de Ţesătorie, a întreprinde­
rilor UCB şi Gaz şi Electricitate.
In riua alegerilor au funcţionat 90
centre pentru copii pe lângă sec­
ţiile de votare unde mamele au
lisa t in îngrijire copiii în timpul vo­
tului.
Au fost plasate cinci femei să­
race, venite din Moldova.
(U r m fr r e d in p fff- t-n )
alegerilor, viitorul sinucigaş
crezut că ceva s'or m a i putea
a dejde, — m ai au dreptul să vor­
schimba- „Ceva“ care sd-i ju stifi­
ce continuarea existenţei.
Iar când şi-a v ă zu t speranţele
înşelate, când a înţeles că alege­
rile n u -l vo r readuce n im ic din
cele tainic sau făţiş aşteptate, s’a
sinucis.
Dacă însă — să presupunem o
clipă această situaţie im posibilă
de presupus — partidul din care
a făcut parte altă dată Virgil
Madgearu, ar fi a vu t un num ăr
m ai m are de prieteni şi de voturi,
atunci asasinul lui Virgil M adgea­
ru ar fi tră it si a z i : m ai activ şi
mai înfloritor ca totdeauna.
. . . Z i s larga.
★
A m dat loc m ai m u lt decât ar
fi m erita t poate sinuciderii lui Ş t
Popescu, pentrucă s’au . îm p lin it
zilele acestea 6 ani dela asasina­
rea lu i V iţg il Madgearu. ,4 co­
m em orat- o şi „Dreptatea".
S i'n e întrebăm dacă oam enii de
cari ucigaşii lu i Madgearu îşi a-
nină toate nădejdile, oam enii cari
au fă cu t şi continuă să facă totul
terial rulant, tn vederea echivalării
studiilor acestora cu absolvirea licee­
lor industriale.
Examenul se va ţine tn localul li­
ceului industrial de băeţi No. 2 Bu­
p en tru a în tă ri şi a păstra In ju ­ cureşti Str. Gh. Sine ai No. 10, la da­
ru l lor p e toţi pistolarii fă ră n ă­ ta de 15 Decembrie 1946,
bească despre V irgil Madgearu ca
U zinele ,,A stra“ Braşov an g ajea­
ză u r g e n t: 20 tu rn ăto ri şi 5 modelori
despre u n u l d in tr’ai lor.
Lăsăm cititorilor sarcina de « eu carttet de lu crăto r; calificaţi In m e­
răspunde. serie. C ererile se vor adresa la U zine­
V. E m . G a la n le ,.A stra" B raşov sau . D irecţiunea
G enerală a Societăţii A stea. Va goane
Pânzeturi pentru sate din B ucureşti, str. Rom ană Nr. 8 .
O Astăzi Vineri, ora 16.30, se ţine la
O.B.I.C.-nl a rep a r tiza t INCOOP-
ANEF al III-lea colocviu, în care d.
ului tra n şa 8-a de p ân zetu ri ce ur-
Prof. Dr. Gh. Tătăr-inu va vorbi des­
m ează a fi rid ica te d ela fa b rici şl
trim ise la sate, după cum ur- pre „Efectul substanţelor exicitante fo­
ntează : losite în antrenament, de sportivi.
Americă 442.814 m etri Q Societatea Română de Biologie
F in et 1 C9.039 „ — Secţiunea Bucureşti — anunţă că
BarcHet 48.440 „ următoarea şedinţă . ştiinţifică se va
Stam bă 131.141 „ ţine în ziua de 3 Decembrie la orele
18 în Amfiteatrul Institutului „Dr.
Âu inirat în ţară I. Cantacuzino”.
O „Facultatea’ de Ştiinţe din Bucu­
600 vagoane de grâu reşti, aduce ia cunoştinţă că examenul
de admitere la secţia Fizico-Chimice
din Bulgaria are loc Miercuri 4 Decembrie, ora 9
In c a d r u l i m p o r tu lu i d e g r d u din dimineaţa, iar la secţia St. Naturale,
B u l g a r i a , a u s o s i t p rin d a c u m In
Joi 5 Decembrie, ora 9 dim.
( a r ă dOO v a g o a n e g r d u . d i n c e l e
tOOO v a g o a n e a c o r d a t e R o m â n i e i înscrierile la toate secţiile se mai
primesc până Sâmbătă 30 Noembrie
în b a z a c o n tr a c tu lu i î n c h e ia t r e ­
1946, inclusiv”.
c en t.
resa Raguin; seara: Viaţa începe ■mâi­
ne,• SAVOY: ora 4.30: Via Mala; seara:
Cristal-Bar; VICTORI A : Tinereţea u-
nei regine; ODEON: Visul unei nopţi
de vară: PALADIUM: Mefisto; MUN­
CITORESC C.F.R.: Revizorul.
C in e m a to g r a fe
ARO: Oameni şt şoareci;
Papa Lebonard; CAPITOL: Înapoi la
SCALA:
viaţă; ORFEU: Oameni şi măşti; EX­
CELSIOR: Iubire ?i mândrie; TRIA ­
NON : Dunărea Albastră ; REGAL:
Floarea de piatră; LUXOR: Ediţie spe­
cială; FEMIN A: Pasiunea cea mare;
FANTASIO: N ikita; VICTORIA: Pen­
siunea veseliei; CENTRAL: Spune-mi
cine eşti; BUL. PALACE: Vautrin; TI­
VOLI: Luisa; CASANDRA: Escapada:
SELECT: Sylvia şi fantomele; CORSO:
Manón Lescaut; FRANKLIN: Zile fe­
ricite; N1SSA: Air Force; OMNIA: Is­
pitele trupului; AIDA: Dragostea mea
îţi aparţine; AMERICAN: Veninul; AS­
TORIA: Neguţătorul de sclave; A LIA N ­
ŢA: Macario la Tribunal; BARCELO­
NA: Coloana 5-a; COTROCENI: Colo­
nel Charbert; CARMEN SYLVA: Jun­
gla ferelor; DACIA: S’a întâmplat
mâine: DIANA: Mohicanii: ELDORA­
DO: Zorro; FLORIDA: Două lumi şi
o dragoste: GLORIA: Omul de lut;
IZB A N D A ’ Copiii Căpitanului Grant;.
ILE A N A : Focul sacru - LI A' Sărutul
fatal: MARCONI: Parada vedetelor;
MIORIŢA; Sora mea Elena; MILANO:
Bonul de pâine
Azi c v a la b ilă a d c u a
j u m ă t a t e a b o n u lu i No»
aes.
Convocări
f i .Sindicatul m uncitorilor din servi­
ciile casnice Buc., str. Bibeseu Vo­
d ă nr. 14 etaju l 1, convoacă o adu­
nare ex tra o rd in ară a tu tu ro r mem­
brilor din secţia ad m inistrativă te h ­
nică, ca: intendenţi, mec-ancii, portari,
oam eni şi femei de serviciu, liftieri,
curieri, com isionari, paznici, pentru
Duminică 1 Decem brie a. c., orele 10
dim ineaţă în vederea com p'ectăru
com itetului secţiei.
A Sindicatul m uncitorilor din servi­
ciile casnice din Buc., str. Eibescu
Vodă No. 14, etaju l I, convoacă o a-
d u n are generală ex tra o rd in ară p entru
ziua de Vineri 29 N oem brie a. c oreie
4 , după m asă, a personalului casnic
din blocuri şi case particulare, bucă­
tărese, jupânese, m enajere, femei la
toate, guvernante, doici, fete în casă,
spălătorese etc. p en tru com plectare#
comitetului acestei secţii-

PBLÍM SA
ü l 0 S c l ®
8«lata ficior ia s. p. D.inalegeri
In toată ţara au loc m ari d em onstraţii populare, prin care se săr­
bătoreşte victoria obţinută de Blocul Partidelor Democrate, cu m ajorităţi
zdrobitoare, în prim ele alegeri libere care au a vu t loc in R om ânia la 19
N oem bfie. C etăţenii îşi arată bucuria de a fi în vin s prin vo tu l lor forţele
reacţiunii si încrederea că Platform a -Program a Blocului Partidelor De­
m ocrate va fi aplicată în întregim e. Consiliul Politic şi C om itetul Central
Electoral B. P. D. prim esc zilnic num eroase telegram e de felicitare din
partea sindicatelor, a persoanelor par ticulare, a organizaţiilor de tin eret fi
fem ei şi a locuitorilor satelor şi oraşelor.
înregistrăm aci câteva din aceste na­ cetăţenii din alte straturi sociale din dela sătenii din comuna Luncan-Bacău,
me roase telegrame : regiunea petroliferă Morcnl, salută vic­ dela muncitorimea din Iţeani şl din nu­
„Comisia electorală de tineret a Jud. toria Blocului in alegeri şl felicită căl­ meroase localităţi dtn judeţul Buzău.
Covurlui exprimă Comitetului Central
B. P. 0. cele mal călduroase şi sincere
felicitări eu ocazia victoriei obţinută tn
primele alegeri iibere parlamentare şi
asigură B. P. D. de continuitatea devo­
tamentului şi ataşamentului tineretului
faţă de desăvârşirea operei începute”.
In aeelaş sens se exprim ă Federaţia
Naţională a Tineretului Democrat Ro­
man, judeţeană Covurlui. secţia Ospă­
tari din Sindicatul Alimentar Galaţi,
Sindicatul salariaţilor comunali Galaţi,
Consiliu! Judeţean al Federaţiei Demo­
crate a Femeilor, salariaţii Asigurărilor
Sociale din Galaţi, Biroul Muncii şi
Sindicatul Muncitorilor din portul Ga­
laţi.
Colectivul de muncă al cooperativei
Victoria din Galaţi, înfierează politica
reacţionară dusă de partidele Istorice şi
asigură B. F. D. că va lupta şi mai
departe pentru completa democratizare
S României libere şi independente.
Lumea I. O. V. din Galaţi şi Jud. Co-
vurlul, felegrafiază :
„Iotr’un singur glas vă felicităm pen­
tru reuşita in alegeri, asigurându-vă că
victoria B F D. este şt victoria noastră”
Câştigarea tuturor locurilor de pe lis­
ta Blocului, care avea în frunte pe ne­
înfricatul luptător Gh. Vasilichi, a pro­
dus în întregul judeţ Prahova şl mai
ales in regiunile petrolifere, nn adânc
entuziasm. In oraşe şi sate, victoria
Blocului in alegeri a fost sărbătorită.
Iată câteva din telegramele primite s
„Cetăţenii oraşului Ploeşti, sărbăto­
rind ziua maréi victorii in alegerile
parlamentare, victoria democraţiei asu­
pra reacţiunii, trim it Comitetului Cen­
tral al E. P. D., salutul lor plin
de recunoştinţă şi devotament, tuturor
acelora ce au ajutat ta câştigarea ma­
réi bătălii a alegerilor şi an biruit”.
„Muncitorii de toate categoriile şt'* alegeri.
Ş T IR I P O L IT IC E
Eri la or d ie 11 d im . a fo st p ri­
m it îr> a u d ie n ţă d e lu cr u , d e către
M S. lim fele , tov. L u cr eţiu P a tr a ş-
ca i.u , m in istr u l J u s tiţie i.
D u p ă to v . L u cr eţiu P a tr a sc a m i,
á fo st p rim it Ia P a la t în a u d ien ţă
d e către M. S. K e g ele , d. g en er a l
C.: V a şiliu -R ă şca n u ,
R ăzboi.
m in istr u de
Ü. rlr. Petru, Groza. Preşedintele
Consiliului, a prim it eri pe tov. Gh.
G heorghiu-Dei, m inistru al Com uni­
caţiilor şi Lucra H or Publice, dr. S i­
m ian O efiu, m inistru, I. Gh. Maurer,
ministru, subsecretar de Stat la Co­
m unicaţii, d-nii gen. Vaşiliu-Răşcanu,
m in istru de Război, prof. P. Constan-
tinesru-IaŞi, m in istru Inform aţiilor,
consilier Neckan dela legaţia Unga­
rie i şi pe d. amiral B&lănCscu in
fruntea unei delegaţii a Uniunii ge­
nerale a pensionarilor civili şi m ili­
tari,
-4u m ai fost prim iţi deasem eni de
d. Prim M inistru d-nii Gh. Vlădes- lor din jud. Cluj, a proclam at ales ca
cu-Rffcoasa, m inistrul Naţionalităţilor, d ep u tat pe d. Em. H aţieganu de pe
Mihail Dragomirescu, secretar gene­
ral al P. N- P. şi general C. Popescu,
director general al Poliţiei.
Eri a avut loc la m inisterul A fa­
cerilor In tern e o im portantă confe­
rin ţă prezidată, de tov. Teohari Geor- decretul lege p rin care obiectele pro­
gsseu, .titularul departam entului, la venind din averea m obüä a fostului
care au particip at d-nii prof. T raian „M areşal” A ntonescu, trecu te în p a ­
S ăruiescu, m inistru subsecretar de trim oniul S tatu lu i în v irtu te a legii
E ta t la A gricultură şi Domenii, m i­ 647 din 1940, se atrib u e în folosinţa
n istru dr. Simion Oeriu, general P âr- P reşedinţiei Consiliulu de M iniştri.
vulescu, m inistrul A provizionării, şi
M. Leven-e, secretar general la Apro­ semeni lista obiectelor ce tre c în fo­
vizionare.
Conferinţa maestrului M hail Sadoveanu
d esp re Nico!aI Gogol
E ri a avut loc în sala Dalie», confe­
rinţa maestrului Mihail Sadoveanu des­
pre Gogol.
D-sa şi-a început conferinţa printr’o
scurtă introducere asupra rolu’ui scrii­
torului tn societate, care nu poate să
fie decât în slujba poporului şi a pro­
gresului.
In continuare, maestrul Mihail Sa-
dovea.nu a a ulat că Gogol se încadrea-
*1 tn această mişcare progresistă, des­
criind apoi originea şi biografia iui Go­
gol, copilăria şi frământările lut spiri­
tuale.
„Gogol, acest observator aacuţit, plin
de humor, fantezie şl supranatural, după
cum spunea el, şi-a închinat viaţa bi­
nelui pu bl ic, căci acolo a văzut câmpul
său do activitate.
Cu toate condiţiile grele Impuse de
«ooietate, geniul lui izbucneşte, în 1831,
«ând îşi publică. „Şezătorile“.
El descrie trecutul eroic al Ucrainei tn
„Taras Bulba" şi prezintă societatea
plină de prejudecăţi şi superstiţii din
timpul său în „Cura s’au oertat Ivan
Ivanoviei şi Ivan Nikiforovici“.
Protestează prin nuvelele lui împo­
triva neomeniei şi îndreaptă arm a lui
oontra biuroorafismului.
Gogol a smuls adevărul de pe măştile
contemporanilor săi şi a. căutat viaţa
adevărată în omiú simp'u.
Marele critic Bielinski fl situkză a-
lături de Puskin şi arată că prin el îşi
face apariţia romanul realist..
„Revizorul“, în care descrie toată
corupţia provincială a societăţii ruse,
a atras ura aristocraţiei asupra iui.
Gogol, însă, ridiculizează şl acuză, do­
gind binele ţării şi al poporului.
In „Suflete moarte", el nu numai că
I oglindit R«*l» contemporană, 4ar *
*SCANTetW
ff S cân teia”
ta «
S t S f f J S S f asgEffiBBPO*!.w , ÍSSSiUSS-WfJÂAHJL-ifJfJiM M I
Pe calea înfăptuirilor regimului democratic se asigură
ţ j € â ^ 9 W KS í « * © O rgan Central cd Partidului
Comunist Hőmön
Director l
MIRON CONSTANTINE3CU
Redactor responsabil î
Sorin T o n a
O v ia tă m a i b u n ă
duros Comitetul Central »1 B. P. D.-
de felul cum a muncit pentru vic­
toria adevăratei democraţii româneşti”.
Telegrame cu conţinut asemănător
COMITETUL DE DIRECŢIE :
9 Lucreţiu D. Patraşcanu
• Miron C onstantim scu
p e n tr u m in e r i
s’au mal primit dela muncitorii şl func­
ţionarii diferitelor societăţi miniere din
• G h . V a sU lc h !
• I. Chlşinevschî
9 L, Rău tu
SmiMtâfirca condiţiilor de locrn, de salarizare
Baia Mare, dela populaţia română şi
maghiară din Oradea, dela muncitorii
manuali şl Intelectuali din Comăneştl,
9 Al. Bulcan
© N. Popeucu-Doreanu
şl aprovizionare a muncitorilor din mine
M inerii, au fost categoria de m uncitori cea mai n ăp ăstu ită în trecut- P rin introducerea m uncii In acoM
Deşi aveau de făcut o m uncă extrem de grea, expunăudu-se asfixierii progresiv, care perm ite m inerului
cu gaze şi îngropării de vii In ad â n cu l galeriilor, tra iu l lo r e ra foarte realizarea unui câştig destul de m are
aspru. Şl atunci efind şi-au cerut d rep tu l la o, viaţă mai bună, stăp ân i­ peste salariul de bază, In rap o rt ca
ceea ce a produs, s’a adus o posibi­
Zahărul se distribue re a „istorică“ în anul de pomină 1929, a slo b o z i pium bi ucigaşi în piep­
tu rile lor slăbite de m unca grea Şi de foame. litate de m ărire a câştigului cât ţl »
pe bază de bonuri ridicării productivităţii m uncii.
^ T ijrte )H e o m e ^ v ta  lf de cartelă
In alte ţări, cum e Franţa, A nglia guvernanţii de atunci au convenit cu
etc. — fără a m ai vorbi de U niunea cei din Franţa să le „vândă" mână
Sovietică, unde m inerul se bucură de lucru dela noi. Şi au trim is în
P u terea de cum părare a salariilor
a fost rid 'e ată prin obligativitate»
patronilor de a suporta diferenţele
de un tra ta m en t cu totul special, — Franţa câteva m ii de m ineri pentru de preţ la cantine, cafe în industria
S ă la F tw in le I N u s e vor* p r e tin d e c a r t e ­ s'a socotit necesar a se da pentru a m unci în m in ele de acolo. Iar pe m ineră se cifrează ta cca 14 m iliar­
P ro cesu l de calom nie in te n ta t ziaru lu i „D re p ta te a" de tov. 8h. le le ci n u m a i h o n u r ile şi m u n cito rii din această industrie o tim p u l dictaturii antoişesciene, atât de lei pe an
S hearghiu-D cj a fo s t fix at, s p r e sa tis fa c ţia opiniei publioe ro m â ­ cantitate de a lim ente care să cu p rin ­ de scum pă d -lu i M aniu şi Brătianu, Dcasem enea patronatul a fost obli­
t îc h e t e le dă 4240 calorii. La noi. un m iner n ’a m inerii au fost supuşi u n u i regim gat să suporte diferenţele de p re ţ 1»
neşti, la un term en a p ro p ia t, 2 D ecem brie.
Evident num ai c alo m n iato rii m an işti su n t nem ulţum iţi. Prefectura Poliţiei Capitalei, Oficiu! prim it până acum decât 2197 calorii, de. silnicie şi teroare. Cine refuza să articolele distribuite prin economate,
„Ce a tâ ta p ra b ă 7" v re a să Spună in tr'o n o tiţă o b ra z n ic ă o fi­ de Control al Pâinii, comunică urm ă­ deci m ai p u ţin cu 48,24"/». lucreze în m ină era arestat şi trim is m uncitorii obţinând o scădere la pre­
ciosul condus de d, Carandireo. toarele : pe front. Hrana era insuficientă şi ţu ri de 30—40”/o-
C alom nia — du p ă cum se ştie — e ste una din „ a rm e le ” o b işn u ite Cetăţenii care urmează să primească C um o ra v â n d u tă m â n a uneori in loc de pâine prim eau, oa­ S’au m ă rit raţiile alim entelor
ale „ D rep tăţii”. Nu e do m ira re că in lr'e ase m e n e a a tm o sfe ră r e ­ zahărul sau alte produse raţionalizate, efe lu o u a m in e r ilo r sufc m enii, făină de mei. Bocancii m in e­ bază pentru m uncitorii subteran* cu
d a c to rii m an iştl au p ie rd u t c o m p le t — dacă-i v o r fl av u t cân d v a — vor prezenta la oficiile respective fl< rilor erau tă lp u iţi cu lemn. cca. 60—70 faţă de trecut, ridicân-
„ is t o r ic i“ In asemenea condiţii de m izerie.de du se astfel qu^ntum ul de calorii de
sim ţul cel m ai e le m e n ta r al re sp o nsabilităţii. distribuire, numai bonul specificat şl
D acă nu su n t sensifcrî in să f a ţă de re s p o n s a b ilită ţile m o rale, tichetul pentru control şi anularea nu­ Pe lângă acestea, în trecut, s tă p â ­ încălcare a d em n ită ţii om eneşti, în ­ Ia 2.197 la 3.741.
v o r fi Insă n e a p ă ra t, fa ţă de san cţiu n ile legale. mărului corespunzător. n ii exploatărilor carbonifere nu co n ­ fom etare continuă şi exploatare şi-au Anul acesta, pentru p rim a oară,
J u d e c a re a g rab n ică şi s e v e ră a c a lo m n ia to rilo r d ela •D re p ta ­ Este Interzis să se pretindă cetăţeni­ duceau m unca după un plan ch ib ­ dus m inerii viaţa sub regim urile de 800 de m ineri bolnavi şi slăbiţi de
te a " o reiază un p re c e d e n t îm b u c u ră to r, c a re va a d u c e la re a lita te lor prezentarea cartelelor care ar pu­ zuit, ci după cum le dictau in terese­ ja f şi corupţie patronate de M aniu Şi m uncă şi-au găsit alin area in tr ’o ca­
pe to ţi fa b ric a n ţii do m inciuni jo sn ic e din p re s a „istorică". tea fi furate sau pierdute. le. Când constatau că o m ină m i le Brătianu. să de o d ih n i de lângă Haţeg.
S'aii sch im b at m o rav u rile, dom nilor ! De acum în a in te se va p ro ­ Se aminteşte că nu se vor mal elibera dă de îndată rentabilitatea, o în c h i­ Cu toate n ea junsurile şi greutăţile P rin stă ru in ţa Sind catului UDnle#
ceda, cu to n tă a sp rim e a leţşll, la orice în c e rc a re d e a ponegri f ă r ă cartele în locul celor pierdute sau fu­ deau fără să se sinchisească de n e­ provocate de răsboiul hitlerist şi. de C risL íor, .lud Hunedoara, s a u elec­
tem ei v alo rile cele m al scum pe ale poporului n o stru . rate, afară de cazurile de furt prin voile de producţie ale ţării sau de cel 2 ani seeetoşi, tn fu n d u l m u n ţi­ trificat 4 com une in acea regiune.
efracţie sau arderea locuinţei, dovedit« fa p tu l că o sum edenie de m uncitori in lor a pătruns acum lum ina nădejdii Alte com une urm ează a fi electrifi­
m ai bine, viaţa a căpătat alt sens, cate in curând.
S a t is f a c ţ ii... su n ă to a rei D is tr ib u ir e a z a h ă r u lu i cu acte oficiale. răm âneau pe drum uri. In anii 1920—
alt conţinut.
Cel ce vor pretinde cetăţenilor pre­ 1921 p en tru a se descotorosi de m u n ­ La Petroşani s’a creiat o universi­
F am ilia B ră tia n u o d u ce cam Luni înicepe în Capitală distri zentarea cartelelor, vor fi daţi In Jude­ citorii răm aşi fără lucru, p roprieta­ nea Sindicatelor Prin lupte, dusă zt cu zi da U niu­ tate m uncitorească populară care
M iniere, având sp ri­ num ără peste 120 de audienţi.
greu cu p o litica , d a r d e stu l de b in e buirea zahărului, pentru populaţia cată pentru sabotaj. rii de m in e d in România de acord cu
jin u l n ep recupeţit al C. G. M., cât şi
S’au înfiinţat 8 şcoli de cadre nu­
cu afa cerile. S e p a re că tn sp ecia l neînscrisă tn economate. al guvernului Dr. P etru Groza s’a m eroase şcoli de analfabeţi, 17 an­
fa b rica „ L e tea ” p ro c u ră p a tro n ilo r Pentru ca această operaţiune — p u tu t trece la o seam ă de realizări sam bluri artistice, 8 fanfare, 10 co­
ei m a ri sa tisfa cţii... su n ă to a re, gra­ care se face prin cele 30 coopo-
ţie p lasă rii h â rtiei în b u rsa nea g ră . rative anunţate — să nu provoace
Pentru a înlătura urmăr Sa secetei şi îm b u n ă tă ţiri substanţiale tn fa ­
voarea m inerilor.
Pe lângă celelalte Im ense avanta-
ruri, iar bibliotecile existente num ă­
ră cca 18000 volume. I) ease men ea
s’au achiziţionat 9 aparate de proiec­
D rep t aceea, c a p ita lu l so c ie tă ţii cozi nesffirşite, cu sute de oameni
„L e te a ” va fi sp o rit dela 1 2 la 60 care să aştepte ore întregi
m ilia rd e lei.
pe
ploaie, sugerăm Primăriei Munici­
.•.Ceeace d o v e d e ş te că fa m ilia piului două măsuri:
Ciinpiifi liisiiiiiiârilqr gii ce au decurs din aplicarea con­
tractelor colective de m uncă pe tă ­
râm economic, social şi cultural, o-
sebit se cuvine să relevăm, realizările
ţie p entru filme.
D e z id e r a te im e d ia te
B ră tia n u încearcă să se co n so leze Să se asigure personal suficient tr e b u r e cfsisă p â n ă Io c o p a l m ai de seamă în fă p tu ite tn favoarea
m inerilor in urm a acţiunii, dusă de
Tn planul de lucru »I TTnitznii Mi­
niere s'a prevăzut realizarea unor
centrelor de distribuire; organizaţiile, sindicale m inere con­ dez derate im ediate p rin tre care fi­
pe u n d e p o a te, de in su c c e su l tn „Cum îi crem enea — aşa s ’a în ­ pul era scurt, râvna cu care au pornit duse de U niunea lor.
Să se modifice orariul de lucru gurează : încadrarea m inerilor în
tă rit p ăm ân tu l“ , o ftau p lu g arii ui- plugarii să are şi să însămânţeze cat rândurile m uncitorilor calificaţi : eta­
al cooperativelor pe tot timpul S’au n ta ja -e t zilele de eonced’u de
dstribuirli, acestea urmând să fie tân d u -se după o geană de n o r care mai multe suprafeţe, arată că el au In1 odihnă In prouorţfa, u rm ă to a re : pen­ tea pensionării va fi redusă dela S5
la 50 de ani şi construirea de locuin­
deschise toată ziua.
In felul acesa distribuirea ar
merge mai repede şi ş’ar evita ne­
să le aducă ploae p e n tru ţa rin e ’e ţeles dela început, câtă însemnătate tru ee! ou o vechim e de 1 Ia 3 ani
p ârjo lite de secetă. T im pul era are pentru întreaga populaţie a ţării dela 7-10 «Pe: cei .cu vechim e del» 3
în ain tat. T rebuiau în cepute m unci­
ducerea la bun sfârşit a muncilor de la 5 ami del? ÎO-14 zile şi cei eu ve­
chime dej» 5 1» 10 ani d ela 14 zile
ţe h Igienice în apropierea exploatări­
lor m inere.
T oate aceste deziderate su n t p rin ­
D. G h. Tăt& rescu, v ic e p r e ş e d in ­ mulţumirile. le de toam nă. P lu g u rile nu puteau toamnă. 2.200.481 hectare însămânţate la 21 d e sile. • cipial cuprinse in P latform a Program
p o rn i din cauza uscăciunii p ăm ân ­ şi 3 050.600 hectare arături de toamnă a B. P. D. pentru înfăptuirea căreia
te le C o n siliu lu i şi m in is tr u a l A f a ­ dovedesc acest lucru. Datorită eforturilor S’a cre iat o p rim ă de in tra re Ir
ce rilo r S tr ă in e , a a v u t e r i d im i­ tului. T ârziu — abia în O ctom brie mină, In rap o rt cu g reu tăţile de ex­ luptă popor ul m uncitor din Româ­
— au în ceput ploile. P u ţin e la în ­ depuse de plugari şl ajutoarelor guver ploatare, această p r im i variind dela nia. ,
n ea ţă o în tr e v e d e r e cu to v . E m il
B o d n ă ra ş, se c r e ta r u l g e n e r a l al
Noul decan al facultăţi! ceput. Şi cu ele a ră tu rile şi însă-
nuiui, stăm mult mai bine ca in 1941. 10-30*/.. i G h. G h e o rg h iţS |
când la -această dată aiveaim însămânţai
P r e şe d in ţie i C o n siliu lu i. de medicină m ânţările.
67,69”/», iar în 1944 numai 65,85'/. din
★
Tov, Lucreţiu Patraşcanu, m inistrul
Justiţiei, o a v u t eri o întrevedere cu
D. prof. dr. N. Gh. Lnpn a fort Ho­
rnit decan al facultăţii de medicină din
Ţ ă r a n ii îş î f a c d a to r ia plan. Atunci n’am avut de înfruntai
greutăţile a doi ani de secetă. FRţă de
Dar star«a câmpurilor *’a îmbunătă­ media tnsăm ânţărilor din anii 1940-1945,
SercirSciţîi m in e lo r
tov, I. Gh, M aurer, m in istru su b se­ Bucureşti, In locul d-lul prof. Gr. Popa,
cretar de S ta t la Comunicaţii-
demisionat. ţit. Au căzut ploi din belşug. Deşi tim- in toamna aceasta s’a însămânţat 87°/«i
îndeplinindu-s® până le 24 Noambrie
din Fiiipestii de Pădure au sărbătorit
★
M in is te r u l J u s tiţie i c o m u n ic ă :
peste trei sferturi din pian. In Vtaşea»
Doi], Severin, Mehedinţi, Satu-Mare s’au victoria în alegeri a B. P. D.
D o m n ii d e p u ta ţi cari n u au p r i­
m it d e la B ir o u r ile E le c to r a le r e s ­
p e c tiv e c e r tific a te co n ,sta to a re că
Două decizii ale Ministerului Agriculturii făcut Insămânţări aproape sută la sută- M uncitorul şl fu n cţio n arii m inelor
Unele judeţe chiar au întrecut planul din FiliipeştU de Pădm.re au reuşit ca
pe care îl aveau întocmit. Dintre acestea la alegerile parlam entare din 19
sarcinile de viitor ín şantiere!« noas­
tre.
Tov. Cristian Gh preşedintele Sin­
au fo st p ro cla m a ţi a le şi, p o t r id i­
ca d e îa M in iste r u l J u s tiţie i, d ir e c ­
ţia ju d ic ia r ă — b iro u l e le c to r a l —
în legătură cu aplicarea Reformei Agrare Teleorman in loc de 160.000 ha. a în­ Noemb. să obţină Ia secţia de votare
săm ânţat ,161.210, iar Romana]! 130.540 F ilipeştli de Pădure 92*h din voturile
dicatului local m ulţu m eşte tuturor
celor care au dat tot sprijinul pen­
tru educarea m uncitorilor pe tărâm
c e r tific a te p r o v iz o r ii d e c o n s ta ta ­
rea c a lită ţii lo r. fmpropridârirHe vor Si rcsprciatc hectare în loc de 126-000. In fruntea p entru B.P.D.
tuturor stă însă judeţul Sălaj care şl-a P entru sărbătorirea victoriei în a-
depăşit planul cu 22°/», însămânţând legeri a Blocului Partidelor Democra­
te au organizat un m eeting pe ziua
sindical şi politic.
Cu această ocazie s’a trim is d-lui
Dr. P etru Grúza şi tov. Gh. Gheor-
★ Ministerul Agriculturii şl Domeniilor Organele de reform ă agrară care 73.658 hectare In loc de 60 000,
Comisia C entrală E lectorală v e ri­ de 23 X I a. c. ghiu-D ej urm ătoarea telegram ă :
a dat o decizie, în baza căreia toate te­ predă indreptăţiţilor alte loturi dcegi „Nu le frebue ţăranilor pământ. Suni M uncitorii şi funcţionarii dela m i­
ficând dosarele rezu ltatelo r aleg eri­ renurile intrate în patrimoniul Statului, din terenul expropriat, vor fi răspunză­ In seara aceleaşi zile, din iniţiativa nele de cărbuni C.F.R. „Gh. Gheor-
ca urm are a aplicării legii de reformă toare de daunele provocate proprietari­ leneşi. Să muncească la noi", spuneau com itetului sindical, pe şan tieru l Pa- ghiu-D ej” din Filipeştii de Pădure —*
agrară, urmează s fi producătoare de lor reali şi de eventualele dezordine. moşierii Dar muncile agricole din primă­ langa s’a dat o serbare urm ată de
lista P. N. Ţ.-M aniu. Prahova, întru n iţi în adunarea pen­
venituri pe timpul de la data expro­ Cel ce vor ara şi însămânţa din pro­ vara şi toamna anului 1945 şl cele din dans cu care ocazie a luat cuvântul tru sărbătorirea victoriei în alegeri,
R epartiţia m andatelor Iu Jud. Cluj prierii efective şi dării în folosinţă ţă­ din partea Regionalei P .C R . Prahova
prie iniţiativă terenurile altora, vor îşi îndreaptă cu dragoste gândul că­
este deci urm ătoarea : 5 locuiri de de­ ranilor Îndreptăţiţi la îm proprietărire pierde arătura şi sămânţa in iavoarea 1946 au arălaţ tuturor că plugarii care tov. Ionescu care a arătat cum va fi tre aceia care i-au condus la victo­
p u ta t B. P. D., 2 locuri U. P. M. şi până la data em iterii titlurilor de îm­ adevăratului proprietar, acesta putân- au primit pământ prin legea Reformei form at noul P arlam ent şi m isiunea
unul lista m aniată. ria dela 19 Noem brie 1946 şi îşi iau
proprietărire. du-şi valorifica drepturile pe orice cale, Agrare a guvernului Groza, ştiu să mun­ lui in aplicarea P latform ei—Program, angajam entul de a duce m unca şi
★ Pentru perioada de timp arătată ee pe care l-o pun la dispoziţie legile ţă­ Tov. dr. Şerbănescu loan a făcut
cească pentru binele lor şl propăşirea istoricul luptelor care au adus victo ­ lupta alături, de aleşii poporului pen­
M onitorul Oficial d e eri publică stabileşte o. arendă anuală de 10.000 rii. tru realizarea Platformei-Program.,
lei de fiecare ha. fării. IN TOAMNA ACEASTA CELE ria din 19 Noem brie 1946. pentru fericirea clasei m uncitoare şi
Pentru terenurile folosite de alte per­ Tov. subing. Radu loan a arătat a întregidui popor.
soane se va calcula arenda comercială MAI ÎNTINSE SUPRAFEŢE AU FOST
cole respective. Nu se măreşte preţul ARATE Şl INSAMANŢATE DE PLU­
M onitorul Oficial publică
dease-
Toate arenzile calculate aşa cum ee
arată mai sus, se vor urmări şi incasa
prin organele adm inistraţiilor finan­
ciare, pe baza tablourilor de debite ce
lemnelor GARII CU PAMANT PUŢIN. PRIN ­
TRE ACEŞTIA — IN PRIMELE RÂN­
Ministerial A griculturii şl D om e­ DURI — SUNT Şl NOUII ÎMPROPRIE­
Grupul de c ădiri G.F.R. Triaj
va ii te n inat in D e c  e
losinţa P reşedinţiei Consiliului. se vor- întocmi de către Camerele agri­ niilor conrftnică : TĂRIŢI. Fără teamă de biciul vătafilor
cole respective. Z iarul „A urora“ eu d a ta de 27 boereştl, ei dovedesc astăzi că liberi pot
A doua decizie prevede respectarea N oem brie a. c., a publicat o inform a­ să-şi lucreze mai bine ogoarele. Munca
îm proprietăririlor : ţie după care M inisterul A griculturii
nu le-a fost zadarnică. Grânete însăm ân­
Toţi locuitorii sunt obligaţi a respeota
cu cea mai mare stricteţe, îm proprietă­
ririle ce s'au făcut de către organele
competente şt cotele scutite de expro­
şi Dom eniilor a r fi dat aviz favora­
bil cererei CA PS-ului p en tru sp o ri­
rea p reţu lu i lem nelor de foo.
ţate
frigul
au răsărit bine. încă nu s'a lăsat
care să le împiedic» creşterea.
In apropierea Gării Chitila, pe un
teren de 8000 m etri pătraţi, direc­
ţiunea construcţiilor CFR, a proectat
M inisterul A griculturii şi Dome­ Peste 30“/» din semănături sunt înfră­ şi a început în S ep tem b rie 1945 cons­
transform ată şl in sală de cincmato*
graf, conferinţe, etc.
Pentru această construcţie, cart
priere definitiv, In baza legii agrare
din 1945;
In acest scop, flecare locuitor Işt va
niilor dă cea mai categorică desm 'n- ţite.
ţire acestei inform aţii ero n ate şi te n ­
denţioase, precizând că m ajorarea P la n u l tr e h u e în d e p lin it ăl Triajului.
truirea u nui com plex de trei clădiri,
care form ează un centru im portant
este utilată m odern şi cuprinde, bi­
rouri şi locuinţe p en tru personal, s’<i
cheltuit, suma. de 2 m iliarde lei.
arătat şi drumul ei in viitor. Si de- ara şl însămânţa numai porţiunea de A treia clădire este pavilionul adm
p reţu lu i lem nelor este exclusiv de Una din clădiri este ateliervl-depau m inistrativ, unde sunt birourile. în*
astădată aristocraţia l-a condamnat, nu- teren ce i-a fost atribuită de organele com petenţa C om isariatului General Seceta a luat sfârşit. Urmările ei, de reparat locom otive, cu o suprafaţă
mindu -1 „răsvrătit, şi anarhist“ . în drept şi nnmal in locul Indicat de trenului com plex de clădire.
al P re ţu rilo r .singurul în m ăsu ră să încă nu. Ca să scăpăm de greutăţi clădită de 1 1 0 0 m etri pătraţi şi se Pe aceleaş teren s’a început, acurrt
Din cauza vieţii grele impuse de so­ către comisiile de reformă agrară. rezolve această chestiune. trebue să muncim cât mai mult com pune din trei hale m ari de m on­ trei lu n i construirea un u i bloc, pen­
cietate, Gogol este nevoit să plece în pentru viitoarea recoltă■ Pămân­ taj, înconjurate de nenum ărate ate­
tru lucrătorii şi funcţionarii din acesi
străinătate de unde se întoarce slăbit şi tul are umezeală destulă. Timpul liere de sudură anexe, de strvngă- atclier-depou. O sută de persoane
suferind. călduros ne este într’ajutor, ne ga­ rie, cărăţire, etc. Această construc­
In 1852, Gogol moare, lăsând în ur­
ma lui o operă In care a descris tainele
Rusiei imperialiste, a atacat neomenia
0 mare acţiune de ajutori re rantează starea semănăturilor. A- ţie, care a costat un m iliard cinci sute
vem nevoe doar de zece zile favo­ m ilioane lei, este gata, urm ând a fi
rabile pentru a ne îndeplini planul dată în folosinţă pel a m ijlocul lunii
Decembrie, când toate instalaţiile vor
vor putea locui în cele treizeci de
apartam ente ; construcţia, are o su ­
prafaţă de 1 0 0 0 m etri pătraţi, având
trei etaje.
şi nedreptatea cu toată puterea geniu­
lui său şi a prevăzut'renaşterea şi as­
censiunea Rusiei populare“.
a regiunilor lovite de seceta de insămânţări.
Nu ne rămâne decât să mobili­
fi. puse la pu n ct .
Pentru m uncitorii şi funcţionarii
zăm în acest răstimp toate forţele care vor lucra în aceşt depou, s’a
Fiecare a.partament va fi form at
din două camere, bucătărie, camară
şi duş. Cheltuelile necesare ridicării
Ieri la orele I I a av u t loc la sediu! m itetelor de ajutorare- plugăreşti, să folosim toată trac­ construit o cantină care are capaci­
din Bd. Dacia 33, şedinţa C om itetu­ acestui bloc se cifrează la sum a de
S’a h o tă rît popularizarea cât mai ţiunea animală şi mecanică pentru tatea de 250—300 persoane şi poate fi
1 m iliard 600 m ilioane lei.
lui C entral ai C-A .R.S-ului. Au p â r­ largă a realizărilor de p ân ă acum şi
tie p at : m aestru l M ihail Sadoveanu,
In c o n tin u a r e a a p lic ă r ii preşedinte, extinderea cercului acelora care Iu p însămânţa şi suprafeţele rămase-
orează pentru aju to rarea regiunilor A şa vom înlătura urmările secetei
Realizările muncitorilor
dr. E duard M erineescu'
P ia ifo r m c ä -P r o ijr a m secretar, m in istru prof- T raian S ăvu- înfom etate. şi vom scăpa de foamete. Aşa vom
lescu, d-i>a M aria Rosseti. general dr. putea asigura hrana populaţiei şi
Calea ferată Intre liva Zam fir, general Petrescu, d-na gene­ vom garanta ţării noastre o via­
ral Teclu. p r 0f. dr. Rădulescu, d -na Lucrări de refacere ţă liberi.
Mică — llva Mare
a fost refăcută
Sanda Cupcea, N. D- Cocea, E lena U -
vezeanu, M iliţa P ătraşcu, etc.
D. Dr. E duard Mezfncescu a făcut Direcţia C onstrucţiilor C. F. R. a
la C. F. R. Gh. G r isie a şi tehnicienilor de a d ipju de iosom ativj Arad
il un am plu rap o rt al activităţii C A R S , început ARAD (Prin telefon). — Fabricile Arad, circa 1000—1500 m. c. zilnic, plă­
BISTRIŢA, 28 (prin telefon). — ului de p ân ă acum. D-sa a prezentat Elena” dinrefacerea gării „Domniţa
Timişoara, lucrare in v a ­ Masiv control efectuat noastre au de luptat cu numeroase greu­ tind sume fantastice Cu sprijinul mun­
Calea ferată dela Ilva-Mică la cifre şi date în legătură cu opera de loare de 820 m ilioane lei, tăţi, datorate fie lipsei de materiale, citorilor. tov. Crican a construit un si­
fie lipsei de unelte. Pentru înlăturarea fon cu care aduce apa dintr un puţ fără
Ilva-iMare a fost refăcută şi se aju to rare a ju d eţelo r secetoase schi­ O serie de alte lucrări C. F. R. au ' în pieţele Capitalei lor muncitorii şl specialiştii din toată Instalaţii intr’un put secat însă având
lucrează mai departe pentru legă­ ţând înşitruplanul de activ itate viitor,
c â t o d a tă cu v en irea ie r­ fo st începute în toată ţara. D intre
ţara se străduiesc să remedieze pe cât aparatele necesare. Inutil să spunem că
Peste o sută de controlori apar­ posibil lipsurile. Iată de exemplu, ce prin acest sistem depoul realizează e-
tura cu Vatra Dornei. nii lip su rile devin to t m ai ac ­ cele m qi im portante notăm : reface­
ţinând Comisariatului Preţurilor, au s’a făcut in acest domeniu, la depoul ■conomii mari.
Podurile dela Salva şi podul de­ ce n tu a te , s ’a h o tâ rît în c e p e re a rea a două poduri pe linia Ciceu-Răs- efectuat ieri dimineaţă o inspecţie de locomotive din Arad.
la Tonei au fost deasemeni refă­ unei m ari cam panii de m obili­ boieni, un atelier in depoul Tg. M u­ generală în pieţele Capitalei.
j P ă c u r ă în lo c d e c ă r b u n i
cute. z a re a tu tu ro r cetă ţe n ilo r, p a ­ reş, două castele de apă în Ardeal.
S e c o n s t r u c s c c u p to a r e Din cauza lipsei de cărbuni a fost
Au fost cercetate pieţele : Obor, noui , modificată instalaţia de ardere la caste»
trio ţi p e n tru a ju to r a r e a re g iu ­ Naţiunii, Regina Maria, Rahova,
n ilo r d e fic ita re. Matache Măcelarii, Amsei, Filan­ peLipsea o turnătorie. Oamenii s'au pus ' Iul de păcură. Astăzi ?e utilizează pă-
Dl. pro? dr. Rătlufescu a d at cetire Ultimul termen pentru tropia şi Domenii. lucru şi au construit două cuptoare : t cura care se găseşte din belşug,
Primim şl semnalăm rap o rtu lu i d° casă- S’au încasat până unul pentru fo n ti cu o capacitate de f La instalaţia de alimentare s'a dublat
acum, din colecte şi subscripţii, a- controlul străinilor Comercianţii din hale au fort 500 kg. şi unul pentru bronz. In con­ linia pentru vagonete, aşa că producţia
siliţi să-şi desfacă produsele la strucţie se află şi un cuptor oscilant s’a ridicat cu 500 Ia sută.
Părinţii unor elevi absolvenţi ai proape 5‘/e m iliarde lei. din car e 3*/* Prefectura Poliţiei Capitalei, Servi­ preţuri oficiale, publicul consuma­ pentru bronz, Încălzit cu motorină. S'a modificat deasemeni si coloana
Liceului Teoretic care nu au putut m iliarde au şi fost trim ise judeţelor ciul Controlul Străinilor comunică : re­ tor putând cumpăra astfeT carnea Demn de remarcat e faptul că toate de alimentare cu păcură ceeace nu mai
obţine Bacalaureatul în sesiu n ile de secetoase. Com itetul a verificat ges­ vizuirea cetăţenilor străini, se prelun­ la 9000 lei kgr., iar mezelurile la aceste cuptoare se fac exclusiv din dis- tivelor. paralizarea circulaţiei locomo­
provoacă
toamnă, roagă m inisterul Educaţiei tiunea, dând cuvenita descălrcare. geşte până Ia 10 Decembrie 1946. poiiibi'liătiie de materiale ale depoului.
27.000 lei Au fost făcute nume­ Lucrările
Nation sie să aprobe constituirea unei D m ’n istru prof. T raian Săvuîescn După această dată cererile celor care au fost conduse de tov. ing. Muncitorii au mal refăcut recent şi
roase procese de sabotaj. Con­ Crican şi de tov. mecanic Suhl Liviu. uscătoria de nisip necesar pentru a feri
oom 'sii şl a unei sesiu ni ex cep ţio ­ a d a t p reţio ase indicaţii cu p riv W intră în categoria de mai sus vor fl troalele în pieţele Capitalei vor
nal« de B acalaureat, N £» modul de activitate pe te^en e Co­ resplnae, . _ Pentru alimentarea locomotivelor cu locomotivele de patinare.
eontlaua cm reapari tat«, «pi, depoul consuma del« uzina dia / T h e o T ăn ase