ANULT.I. -No.t: 602
26 AUGUST 1890
Nuitniirial Jo
.103011 ANENT EILE
owe Lk IR. 14 LIA. MEW IRO LIM S
PLITESC TOT.DEIUMA .'NA61113
in,espernaresci easa Mitninistratiel .1
IA
Judete si Streimtate prin man,
ditote pOstalé.
zul in tar& 30 let; in
*4se I. '15
haul 8 '
'LA PARIS, zmrul se gksWi de Vitn.
za.re numerul la barociulll
Bouleaiard, S .-MicheL
./tIVACGRWELF,,
ISTRATIA Strada Rauh',
Buturesoi 25 August%
SFPTAMANA
IntrVederea de' la: NarVa. pare
cayn'a nut, rezultatul dorit, Se
. 4optese multe in ..privinta tmor in-
cidente neplacute de War h pro-
dus-in- durstil tritrevederel..st 'cart
'ar fkut á Iinp6ratuI
sa!sl scurteze Vizita..cu deu, zile.
9fidiesil .ambelor Tof neagai fi-
reste, a
ar fi iritervenit oare
: care, röceala intre ambele .0apete
.incoronate, dar 'aceasta desmintire
nu prea are valeare. -In orl-ce caz,
schimbare insemnata *in o-
.
rientarek po1itic. n'a avut led'. A-
ceasta 'Se devedeste prin limbagiul
ziarelor ruse si 'mg aies a unor
ziare earl primesd inspiratignile
lor de sus,
-Ele arata cum .existerita triple
aliante, si mg ales faptul cä ,An-.
s'a apropiat d puterile- cep-
trale, pun 1,pe Rusta .. in necesitatea
de a'sl tine ,puterile incerclate.
A-de-v.04ff amenintatorl a pap'
ce europene, zic ziarele..,
- ilu 'stint nicl :Rusia; MCI yranta, ci
' puterile earl :formeaza t;ipla a-
,Austro-Ungaria
.§i Italia., Ele aü todiro de eX-.
- pansiunt,incompatibile cu dreptu-
rile siguranta Rusie si ale Fran- vatiunea comuna .va impiedica pe
tel.;,Anglia pare inal inainte era re- aliaiI ce sunt asta-z1' la puteib de
zervata, s'a:aseciat si ea in ulti-
mi la aceasta politica. Po
-ata vreme aceastä situatiune va
dainui, nu poate-ft cestiunea de
cat de ,o: Pace -arinatä, adica, pro-
vizOrie.
Un ineidet :care a lAciit, 'mare joritate.
sensatiune In ,,lumea politica cure-
p eana; este Nenirea 1a Viena si la
,
' nianevrele armate austriace;
a ba-
talioanelor Herzegovéniene i BpS.
niace. AdeaSta Se priveste 'cu drept
dityfrit ca o Aida:re' vdita, a tra-
tatulai din 'Berlin care.;dispuneca De si sosirea rnarelul duce mostenitor
Bosnia st 'Herzegovina, s fte':
ocUpate de'Austro-Ungaria,,dar lat luiperial care
sg, lirmeze a recunonte:stiverani-
,tate.aSaltanuluf: Xa§teiritebarea: situl
'cum' se nipacg, incorporarea,bata- lice" a facut explozie, sunt vr'o' 10
' lioauelor din
Herzegovina' si din mortl mal niulti raniti.
Bosnia In arinata austriacapu,res- Duee
pectiil suVeranitatel Sultanulul
.Se vede dar cat colo'ca Austro- struliA -de sold'all In. i8' zlle.
Ungaria paseste Meet, dar, sigur, rut olandeia a iMpiedicat
spre '-an4area complecta a..aCes- buia sä fie intre 1)-nii, de Rochefort.
`tór provinil slave 'ale Imperiuhil Thiébaud.,,Adversaril
.
eternal].
Dar este.' du neputinta'ca RUsia,
,Serbia si,,,Muntenegrul sa sufere o
asemenew anexare, dare ar da Aus-
-trO-Ungariel, Q.Inriurire cov.40ár"e hi de fier at atins
In, peninsula' balcarricl.
* ,* '
La 'rid in tail marele. eVeniment sului
al ziel este meartea hil Vasile crese. Imptratul a tames 'lifetime-,
Alexandri., Or CA de, a§tepAa4 :era lpr
Aceasta neneredire ,. dutia ultimele
r
, ,
. .
Strei4tate 50
25'
13
srtTN
Précuni, am zis'e In ma multe
rindurl, nu eyed ca, cu aceSt pri-
legitl. sa se. faca ruptura intro con-
centra i junimit i sa se pro-
dud, o criza,
a impinge lucrurile extrem, cad
rezultatul une crize ministeriale
ar fi de a sill p Rege al se a-
dreseze liberalilor ; Camerile ar
diselvate, i ryas' crede ca,
legen prezidate de un ;Cabinet li-
beral, ,conservatoril ar esi in ma-
Asa dar; lucrurile se ,,Vor
prin dendesiunl =Wale.
MOM
CONSTANTIITOlka.:, 24 'August.
Nicolae foSt Inca anuntati ,Intr'un
mod. oficial, Sultanul a si hotarit un pa-
serveasca de' rase-
dinta,
ROCEIELLE, 24 August.
1 dinamiti din bazenul Oa 'Pa-
PETERSBURG, 24 August. -Marele
Nicolae a inaugurat Hula drunip-
fill de fier ,de la Lutz la ,Kiwerrut; eon-
ELZACTE, 24 ..Atigiist.,-.Jandarmel
duehil ce tre-
,eu, Martoril
plecat ,la Oandr,
Inundatiile din Austria
VIENA; 24 AuguSt.
llard
nlvelui
Apele Du-
liniej drumu-,
care merge in lungul
»put magazilde depozit
pivnitele din partea ":joasa ,a, orar;
fost inunda;te.
PRAGA, 24 Au¡ust. Apele des-
prim ajutor de I0,009
NW*
.1p1Dr1dk
te fere,tip Române: de cura strein in cash.
ICI Director politic: ALEX. V. BELDIMANO
' '11,14144L7 tri.:gt1"' e MAAWATZ.
-
tir carI sosise 'din Mircestl, to-
tusl ea a produs o durere nesPusa
HORA UNIREI
in'teate straturile Societate rornane. Haf sa ddm Wind eu mând
De la palaturl pana la bordeiurI, Ce' cü inimd :ronainet,
ori-ce roman .simte ce a pierdut.
.,
Sli 'nvértim hora frettiel
,Pe pelméntul Românief !
Doliul este general el nu este o-
. ';
ficial, ci national. Se poate zice ca Iarba_ rea din' holde plard'!
Romania' Intreaga e ceinita. Maine 'Piard' dusmcinia fard ,!
Intre noi scl mai fie
römasitele ilustrulul patriot i poet
vor inmormintate Mirce;t1,
,De e4t: florl omenie !
pe plaiurile inflorite .ale carer, nurne Muntene,. m Veeine,'
dulcele bard Al Tre l'a lacut ne- Vinci s4 te pinz' u min,e
muritor. Si la viatet c tnire
De adtini inainte MircetiI, Vor
,
ti rla ,moarte ou .'nfrdtire !
deveni un loc de pelerinagit pen-
putere
tru neamul nostru. ' LaPnevoi la duxere.
Din foaté iiiighiurile parnentn7 Uncle's doui, Aterea .ere,ste
lul romanesc fte-care ' Si dusmanul nu sporeste !
yeni SO,
verse o lacrima sa. se inchine Améndoui suntem de-o Mama',
pe un.,inerniOt atat de, squaw. o fdpticrd de-o sama,
Ca' dota brazi intr'o Minna,
* * Ca douj ochi inteo
S6ptamana viitoare cestiunea nu-
mirilor Améndoui avein, un nume,
magistratura
Améndouiio soartel 'n lame.
va, fl transata: ce frate, tu'mi esti frate,
erg] abseutl sosit la postul lor
,na gout un suflet bate !
si de maine incolo, ei .savór in-
:WW,10 1Vjilcov gr4bire
tflie `-rtitsbVtrligtápibi5u-SA
de miistrul justitieL , 41
seedm dintr'o sorbire
Ca sa &wet 'drumul Mare
reste-a noastré, vechi hotare,
`vadet sfantul Som
intr'o zi de serbatoare,
Censer-
.1.fo,ra .noastra Cea fräteasea
Pe eamPia ,Româneased !-
Tasile A lexandit
Monarchice
'BANGOR,e, 21 August.-Regina Ro-
maniel a asistat azi dap& amiazi la In-
trunirea galica de la Eisteddford. Ma-
jestatea sa, care al fost aleasa, bard sub
numele+ de Carmen Sylva, a recitat, ca
r6spuns la adresa de buna venire, o poem&
compusi de (Musa.' Regina s'a intors cu
un tren special la Llandudno.
,
LISABONA, 24 August.-,Boala de
ca care sufer Regele urmeaza un curs re-
plat ; frigurile ad; mal Incetat.
e'agu. DRESDA,. 24 August. Din cauza - de a cere de la Domn vindecarea su-
inundatiunilor, Curtea stramutat re-
sedinta de la Pillnitz la Strehlen.
COPENHAGA, 24 August.-Regele
TELECRAKE GrecieI a sosit.
MUM*
EPISOD Dff ANUL
Incercarea ;de rèsceala din zina de
;
.
28 Martie 1848, care avu in.,Iasi o ne-
reusire atat de tristg,, gratie Unor seff
Dlepo-
bunt de gur i mai bunt Inca de fugg,
a obligat pe multi tined din ,Moldova,
vitinae; entuziasmului patriotic, a se
deet,Ora pentru ca, sa scape' do perse+
cutárile unni guveAl cuprins de spaima.,
'Unul din, ei, po carel vorn tto rmi
,
Vali, era mai''eu deosebire amenintat
de a resirati efectul acelei spaime donir
,
nest1; ce -se' traducea in acte,' de' cru-
zime; insa el parveni a +se refugia In
muntii Hangulul. Visul urma
aa evenimentelor din Capital& 'nu tintea
la mat' putiri 'de cat la desteptarea po-,
muntene, pe care el voia-sa
.a)oriaaaei
o reverse ca un torent asuprw. trona-
Vis ,.np,iv a unet inchipuiri
poet,!-,
Acel, tren :devenise In adevr un
simplu scaun rusesc, dupa zisul mul-
time. ; dar. prestigiul sal nu se stin-
sese inca, de tot in ochiit+ tern ; ead
a tars, ,z,goea, n amertire l intuneric.
k;+Vali sésind la Hang, dung Multe
groutatI. ga,si ,in durtea casei boeresti
o adunatura de veo douò sute de Ro-
mani inarmatl cu topoare, ci land;
cu cease i eu pusti ; iMma lui !salta
de bucurie la acel spectacol nea4tep-
DUMINICA.
V. Allexandri.
REDACTIA : Strada titouill
.7. 4 tyggesP>44 4":41'
tat : Iata, zise el In sine, incePutul
realizarti visulut met
ca abuzurile; tinpiegatilor 'facuser&
! pe 'Roniani a stigmatiza eu porecla in-
Printul C., proprietariil Hangului, in- sultatoare de Ciocoi, pe Ott' 'acei cad
tampina p Vali cu Imbratisari nu erktl din "rtndul bor.
rug, sg-facg un cuvint eloquent t6ra-
nilor, pentru ea sa'i infla'care i sal
Vali Incepu a se cam' indoi;de-
pregateasca de luptg ; tinrul refugiat
primi cu multumire sacra music de o-
rator revolutionar si, dupa obiceiul° o-
ratorilor; îídrese glasul mal
cgutand a produce note vibrante care
patrunda adanc In sufletele ascul-
tatorilor.
Era In spre searg, pe cand natura
pare ca, e In asteptare de un eveni-
ment misterios ; soarele coborandu-se
dupg crestetul muntilor, 'Area el re-
greteaza de a nu' putea asiSta la o
scena atat de ;noug in plaiurile Car-
patilor ; iar cate-va, raze r6zletite prin-
tre braza se incolacead pe crengi, ca
niste semi de aur. In vale vuia Bis-
trite, pe patul de bolovanl, i pe cO-
rarile de pe -coastele dealurilor se za-
read siruri de plaesi urcandu-se spre
curte la chernarea unlit bucium.
Tranil formagerg, un rond mare, ti
mijlocul caruia' intrase Vali. Exaltat
uim't junele nostru erod, admira
timpurile frumoase i caracteristice de
care se vedea Inconjurat ;' In fie-care
plges; el privea pe un demn 'pogori-
tor din vitezelo legioane ale lui Tra-
ian pe un adev6rat stranepot de a
vitejllor lui §tefan-Voda ! improviza
dar un discurs colorat de poezia ilu-
ziilor sale, graind de Pattie, de glorie,
de libertate, de, egalitate, de fraterni-
tate,, de 'virtutile stròrriosilo, de viito-
rul maret al Romaniel, etc. apot voind
sî Inchee prin o'peroratie aprinz Otoare,
el ,se adresa d'a-dreptul la ttrani, zi-
-
céndu'le :
Ai aflat ce s'a Int6mplat la
-
Iasi ?
Am aflat ; respunse un v6n6tor
'nalt i spätos, anume Cretu : Ci-ca
Veda a prins pe ciocol i le-ar fi tras
o sfanta batae.,., cum s'ar zice,' bataia
popusoiului. Biqa, ciocol nu le-a fi
fost pre& la hide/416mA."
Un hohot tesunator se ridicg si facu
intfo jurul rondului. Vali so mira
mult de acest vis produs prin ideia
suferinteior boeresti, insa judecand ca
vestea intémplarilor din Iasi ar fi a-
juns desfigurata În sinul muntilor, el
-
intreprinse a face istoricul zilei de 28
Martie, sub colori vi i infioratoare.
El spuse, In euvinte bine adese, cum
fecioril de boeri, indignati, de abuzu-
rile guvernului, se intrunira cu gaud
ferintelor tèril, imbunatatirea starel
claselor de jos ; respectarea dreptatel
fie-earui orn ; egalitatea pentru toti di-
naintea legit, desfiintarea priviIegiuri-
lor .; libertatea gandirei si a presel, etc ;
cum guvernul trimise In contra lor
mai multe sute de soldatt ametiti de
184,8 Muturi spirtoase, i o ceata de arna-
uti deghizati In haine mihtare , cum
nonorocitil amici at poporulut fur& in-
selati eu promiteri false, prinsi,
sdrobiti de straturile pustilor, tiriti de
Or de alungul stradelor i inchisi la
cazarma ea niste facatori de rele ; cum
bandele arnautiler luasera cu pradg
orasul; navalind noaptea prin casele
oamenilor, sub pretext de a cauta re-
voltanti; i Turan& arrne,' argintarii, tot
ce 'le ';eadea In mana ; cum lumea se
inspaimantase,4, orezéndU-se In timpul
+ mea nu'i alci ape,' se aduce eu+sacaua
ieriicerilor, si 'cum in fine adevrati
patrioti vat desemnati+ a fi victimele
' resbunaril doinnestit Vali se' inaltase
;la mimes ,eloeuentei i spera a pro-
duce o impresie... Ins& un om 'cgrunt
;
-
Il Intierupse; intrebandul.:
Pentru ce s'at resculat boerii ?
Pentru ca sa scape Ora de o
411 sehitul Hangului, uncle sunt ziduri,
-
Demnie tirana i degradata...
Hum !., Schimbarea Domnilor, bu-
curia nebunilor replica b6trénul, ell-
tind din cap.
!
Oratorul rnaase incremenit !
Neeompatirnirea' tranilor pentru
searta boerilor II zmulse +de "pe ochi
,ast=fel intfun .mod original, paru eel
un vel c&i ascunsese adevèrul pana
atunel, tristul adevekr ea, distanta so.
ciala dintre clasa privilegiata i popor,
desvoltase In inima poporului o indi-
ferenta absoluta In privirea boerilor,
.=MINI
Bani
, kNiiNciu_RILq
Din BUCUREECirvi JUDETE sc.pri
mesc direct la administratie.
Din PARIS la Agen0a tibial, C. Adam
Agentia. Harasi
STREINÉTATE. direct la aihni.
nistratie.,si la,tcate Oficiile ode
publieitate.
Anuncluri la pagina IV,. . , 0.30 1); knia
B « HI 21- 10
, . . 3,- le4
Imértiunile ?.11 Reciametie 3.40 randul
UN NUMi'it 'nail() 30 RANT
10
01'4
.
cursul
-
edn-
gloateIor 'la realizarea dorinte:
lor sale, si sub Indenmul amararel be'-
inundase Minia, el era acum 'sg apos-
trofeze pe tkrani intfun mod violent
C voi, nedenod urina0 ar lul Traian,
strgitepotl degenerar tean eel
Mare vet L. cand 'de o data un strein
!.
aparu Ware In urte, aduct;nd o scri-
soare de la platia.
Printul C. seretrese.departe cu a-
'
micib lul
intristara
le eiti scrisoarea. Totl se '
caztra pe gandúri, cad:
printre multe alte vesti rele, corespon-
dentul mal adaogg : ca, politia din Iasi
ar fi arestat un mare nurnr de per-
soarie, pe care le supunea ' l tórtifre
In Intunericul Inchisorilor, ca o suma
de tineri ar fi fost expeduiti spre Du-
nare In carute de 'post& iar ca sosind
In padured de la Poeni, nu departe de
basj ar fi fost uci.§1 de arnautil care'i
escortad in fine, ca unul din eel' mi-
Printul G., ,plecase la munti .`cu
un regiment de sóldati i cu o ceata
nurneroasa de ' slujitori, pentru ea sa
calce Hangul In ajunul Invierif, 'etc."
aceSte' provenite din isvor si-
gar,. ea toate vestile ce se nase si se
impr4tie In timpl de tulburari, erat
de natur6, a inspira Ingrijire. Printut
-
C. forna Indatá cu 'amicil s61 un soiú
de consiliff de 'rtzbolt; pentru a chib-
zui rnijloaeele deHimpotrivire si de a-
ptrare
-Unul dintre membril adelut consilid
propuse a merge cu tOranii de vale,
pe malul Bistritei Si a se atinea la
capra poduht de la R&pciune pentru
a opri trecerea dusmanului ; ún al doi-
lea, unindu-se cu acest plan, adgogi
'au prudent& ca, ar fi destui de neme-
rit sa se' darime chiar podul.
Un al treilea, mal fantesist, oping
de a se inainta pang pe culmea dea-
lului Doamnei, i acolo de a aseza pus-
easi prin copacil de pe margmile dru-
mului, pentru a ploa de sus eta gloante
In capetele soldatilor !ma un al pa-
;
trulea pretinse ca nu ar fi 6.-mivare
strategic& de a alerga inaintea perico-
lulu eu o 'aka de oameni inar-
matt si nedepiinsi cu rzboaie, prin ur-
rt
mare, el gasi mult mai avantagios .de
,
a sta ;locului pe piscul unde era; clg-
.
dita caSa, boereasca, fiind aceastg po-
zitie fcarte gred de luat cu asalt.
-De fata la acest cousin r&boinic
se afla un vechiti enicer, anume
Mehmet-Aga, care fâcea de cati-va ani
negot; de cherestea; el asculta serios
toate planurile, apoi luand cuvintul,
zise cu Ufl accent,' tureesc destul de '
comic :
-Boeri, dumneavoastr6
gem la pod la Rtpciune; bun este ;
mer- SI
ama daca dusmanul trece Bistrita .pe
_anima inconjura pe la spate, .nol
ne gasim de o datA intre foc
apg,
asta rtd este . . . sa ne sium pe
dealul Doamne i acolo sg ne acatám
'
ea momitele prin copaei, 1min este, mate
daca dusmanul da, foc pad:tint noi
suntem fripí, i asta
yid&
'esté
starn aci pe loc Inchist, 'In curte, pe
bún este, aina la rz-
sa r
boiii omul' se Inferbanta, are. sete tre-
bue ap6 dansul. Aici apg r ci-
din vale L. Ce facem nol dach dusmanit
ne taie izvoarele ? Cand a Incepe fey-
bumba, bumbai; bumbai cum stin- -
gem setea, la' noi ?.. Foe la pusca, foe
la piept; foe la+ gat, asta este
Ed cred ca am nemeri mai bine, daca
ne-am retrage mai In fundul rnuntilor,
uncle stint' patru tumuli unde apa,
este. Acolo stam la meterez si !lupus-
carn ;tot tn. 'plin, bumba, bumba;' bum-
ba, ha 1"
'
Planul lui Mehmet-Aga, de si expus
nai eu minte i fu adoptat In unani-
mutate. Deci se ordona pregatirile ne-
cesare pentru.,, retragerea pe a doua-zi
la schitul Hangulul ; i spre' paza nap-
tei se asezara sentinele pe la idiferite
loeuri Invecinate cu casa,' se trimise

2 DUMINICA 26 AUGUST 1890
hew
cIr1a
zece .puscasi captul podului
de la Rkpciunei se iniparti merinde
la oamenil adunati in curte.
Acum, noapteas ,se, Igtise ca un v61
negrn, -cnut ,-cut diamanturi ; o lung
plink poleia valurile Bistritelsi Imbra-
case muntii ou o draperie fantastic&
de lumina, Romanii aprinsesma, mai
multe focuri in, curte si se grupaserg
cete, cote iMprejur, Waind, povestind,
'glumind si'..riz.end 'de pacgliturile ce
'si adresati dupg obicetul lor. Vali se
plimba printre grupe,i raportandu-se cu
gandul la tiMpurile acele de barbatie,
uncle ppóruI nostru era dedatcu viata
r&boinicg. Adese-oA el cercase a 's1
imagina o tabgra, de ostasl tromanI, pe
timpul luI Stefan, o convorbire din-
tre acei oameni tarl, cart trMail in
frgtie CU moartea i 'cart 1st oteliserg
natura in focul luptelor necurmate. Im-
batat de poezia Muntilor si a noptei,
rgpit de aripile nalucireI afar& din do-
meniul realitateI, el crezu 1111.moment
ea vede visul cu ochi.I. I ',se spgru
c& exist& cu 'patru secoli in urMg, 'cl
se ggsea in ajunul bataliel de la, Va-
lea-Albg asculta, ulmit, Soaptele de
pe Imprejurul focurilor. iatl ce .auzi :
-Mi. Meg! inteles-ati voi ce ne-a
spus toerul cel fugit de la ?
-B,a cat, ,haciu ; el grkia, pgsgreste.
-ne ducem ea 0,;41unggan
Voda, pentril c Vod& at ,prins pe
beeil umbland Cu mats, In sac, Si 'I-a
pus, la. pedeapsg.
-Ce ,aVem noi cu'boern Ei ne cid
magesc pe nol, Vodg, pe dnii, par,te
dreaptg.
-,--Bataea'i din raiti. !
=Dar clack; ar veni oamenil stäpa-
'
nirei.'ca sg re calce n locurile noaStre?
-Pentru ce sa, vie, firtate?
LPentru ca sk, ne ia seanta ce
he-am adunat cu arme la curte.
7-Le:om,yspune 'poruncit.
stgpanul.
-Dar dacg nu s'ar, multumi cu ar
tata ar cats, s ne,facg vre-o daung?
-Atunel 'I Vom *magi noi pe
La adest rspans,SiMplu daer'
z6tbr puse a canta :
Mult, mi-e drag,. Mult mi-e -drag
Fatiorul de ciomag;
In dusmanl cu el m6 bag
Si le trag, si le trag.... etc. ete.
Vali se desteapta, din visul i e a7
propia de grupele damelor C. esite in
balcon. Aicl se vorbea de o reprezen,
tare ce se dase pe teatrul din lasi In
folosul skracilor si de talentul cu,care
persoanele din societatea aristocratg
jucaserg rolurile Jor. Frumoasa prin-
ces& Olga sora Printului C ; rugatg, .de
toti, cantg un cuplet vesel dintr'un
yodevil francez ; Le poste d'honneur ;
iar Vali, inspirat de armonia glasului,
imprails& un sonet, Plin, de poezia pea
mai delicata Din nenorocire, el nu se
gandi a'l pune pe hârti i pang a
doua ;zi n tag ; insg junele improvi-
,sato,r, ,se mangaia de 'perderea acelui
cap-d'operg, observand cg, Mai bine
.pentru un poet W
uite singur ver-
surile, de cat sä le, uite lumea.
, A doua zi un lung sir de, calesce
cu dame elegante, de, brisce ,cu servi-
tori, de care cu merinde, de tdrani pe
jos i de cati-va calgreti, cad prece-
dad cortegiul, se Indrumail pe valea,
ce duce la Ceahläil, trecand pe 1a schi-
01 Hangului.
Acest schit, odimioarg adgpost , de,
calugärite, era acurn pargsit i Mee-
pea a se degrada. Ca toate mongsti-
rele vechi, ascunse, Intre munti, era in-
tarit cu ziduri inalte i cu patriit tur-
nuri ridicate pe la unghiuri. Unul din
aceste, turnuri, sub care se' deschidea
poarta, servea de clopotnitg. In laun-
trul zidurilor se ggsea o bisericg, mic&
de piatra i cate-va,chilii, prin care
suera Ventul pustietatil, Iarba crescuse
mare In ogradg, acoperise lespezile
mormintelor de pp imprejurul bisericeI;
cate-va cruel de laan. zkceau r4stur-
nate, prin buruien, pa o tristg mkr-'
turie de pargeire.
Ajungênd In acest loc singuratic, pe
care moartea pusese acmn stapanire
si 'care inspira sufletului o adancg
tristetk, damele se ,adäpostirg, Inteo
°Mlle, iar bärbatii se ocupark .cu pre-
gatirile de ,apgrare., MehmedrAga, fu in-
skreinat s& desvolteze i s puie In
practicg toate cunostintele sale de ,stra-
tegie, ca until cc., in calitatea sa de
enicer, trebuia sa fie deprins*, çu lua-
rea i cu apdrarea .cetätilorr El a-
seza indatg eke optpuscast .in, fie-care
turn, puse jur imprejur schitului sen-
tinele destepte, alese yre-o zee& ,plgeS1
yoinicI de'l postg ca , aVangard& la
200,,pasi ;departe d zid,
la margi-
nea ,unui rediu de molivi prin, care
,
trecea, drumul,; iar gloata Inarmatg,cu
lancl sicu topoare, el o Înirá pe di-
-
era in fat& curec.ul.
Cana s'a ,ivi
.
nuntru, dealungel zidulul darn:oat ce
zise el
tranilor, si a ,da asalt ,schituluI, voi
s&'I improscati çu boleyarn. Asta arti-
lerie este
Ziva intreagg se petrpou in astep-
, Pe ale ingerilor harpe junecand 'ingiggritare-
tare. Un nou divas din isvor sigur, a-
duse vestea sigurd, ca, ,o armatá nu-
meroask ar fi plecat din tIrgul Petrel,
ck, ,ar fi inceput a eui dealul Doanmei.
Un ona, necunoscut se oprise cate-va
minute la poarta schitulul, Igsand In
mama unuI pikes ún sac mic plin de
prat' si se depkrtase, repede spre Du-
al Un cioban coborandu-se din ver-
DeVceptarea Românieí
1848
VW' ce stati in adormire, vo ce stati in 'nentikare,
N' auziti prin somnul vostru acel glás triumfdtor,
Ce se 'nalt pan' la cerurt ;din a lumell desteptare
Ca',o lungd salutare
Cdtre un falnic viitor ?
Nu simti(i. inima voastrci 1,cd, tresare si se bate'?
Nu sinitIti in piepul vostru un dor sfâfzt i Romdne4
La cel glas de inviere, la cel glas de libertate
Ce pcitrunde i resbate
Ori ce suffet .omenesc?
adanca'Lletargie !
IatcZ ! lumea se desteaptd ,din
Ea un tel de Ault dorit
pciseste cu pas' mare cdtre
Ak! treziti-v a dansa, fratii mei de. Rominie !
Sculati- toti Cu birbeitie,
Ziva vietei a sosit !
Libertatea fata lima, a aprins un tridndrit soarei
neamurile tqate, ccitre densul atintesc
Ca tin card) de vulturi ageri ce du-aripi mantuitoare
.
Se cerc vesel ca sd sboar
Ccitre soarele ceresc !
Numai tu, popor Române, sd zaci vecinic In orbire
Numai tu sd fif nevrednic, de-acest timp reformator ?
Numai tu a nu iei parte la erbsteasca infreitire,
La ,obsteasca fericire,
La,,obstescul viitor ?
Rind and a creadd lumea, o ! COPii de
C' ori ce dor de libertate a petit,. s'a stins din voi ?
?o/d, cet.nd,sa, ne tot piece cruda, oarba tirank
i ,la ectru'l, de, trufle
a fie ' njuge ea pe noi !
' ,t
and î tara
Pandi noastrd, tot, streinul sd domneasa ?
.Nu sunteti seituf de rele, n' ati avu.t destui stdpetni ?
La arme, viteji, la arme ! faceti lurnea sd priveascd
Pe ampia Romd,neakci
.Cete nainclre de români!
cuprim
Sciulati frafti de acelasi -nume iatd timpul de' tritie !
Peste Molna, peste hfilcov, ,peste Prut, peste Carpati
Aruncari bratele voastre cu-o puternia metndrie
de-acum pe vecinicie !
Cu toti mtlinile dati !
Hai copii de-acelasi onge ! liai cu toti intr'o unire
Libertate-acum sao, moarte s
cdtdm, scl dobândim.
:Pas'," Romani, ! lumea pe vede... pentru-a patriei
Pentru-a marnei desrobire
"Viata nogstrd sâ jertfim !
Fericit acel ce caki tiranici sub picioare.!
,Care vede 'n a lui ,tara libertatea re'nviind
Fericit, .meiret acela care sub, un falnic soare
, ,
Pentru Patria sa moare,
.Nemurire mostenind.
Tasile Alexandrl.
SERGENTUL
ye drumul de costs() ce, duce la VasluM
.Venea un orn, cu jale zidénd- In gandul -lui :
Mai lungg'mi pare calea actual la tutors acasg...
A§I vrea s& sbor, dar rana, din pulp& nu lash!"
Si bietul om slab, palid; avônd sumanul rupt
o camasä rupt& bucgti pe dedesupt,
Paso, trAgend piciorul Incet, dar pe a lui fatä
Sbura ca o luming de glorie- mareatg,
ochii luI de vultur adanci, viol
treceaii lucioase umbre de erol legdndari.
Opines:I era spartg, cgciula desfundath
Dar fruntea lui de raze pgrea incoronatg,.
Caliai era haina dar strdluçea pe ea
grucea Sfantul, Gheorghe s'a RonianieI Stea:
Romanul venea singur pe drUmul plin de sôare
,t
Gaud ,iatg cá aude fanfare sungtoare
Si vede nu departe in fata lui venind"
Un corp de oaste mandrä In aur strlucind :
Eraù tre batalioane de garda Imperateasca
Mergnd voios la Plevna cu dor sto cucereasc&
fruntel Colonelul surnet, pe calu'i Tag
La bravil si
tovargsr privea ades. cu drag,
Mima in pieptu'i bgtea ,cu, foc, desteapta,
aci el, yisa, privindu'I,, la lupta eel -asteaptä.
; ,
De odata ;el d& cu. ochiI' de searbddul Bornan
Ce stase in loc la umbra, sub un stejar, bdtr6n,
mult se minuneazg, nicf Vine a.,crede,
Cand crucea Sfantul ',Gheorghef pe sinul lui o vede.
S'opreste regimentul, iar bravul Colonel
Se 'aching 'la -drurnetul,. s'apropie de! el
i'í ,zice ,cu, bland* :-De unde vil streine ?
Vin tocnnal de la Plevna.;-- Cum e acolo ? -Bine.
-- Dar aste decoratit cum; .ciÍe i le-an dat ?'
Chiar Domnitorul nostrut
Dar pentrucare
vostru' Imprat
?.. Ci ea, drept plat&
,
c6 am luat iv& ,steagul redutel.. i pe data.
Cu el, strpunsl dc glonturi, ne-am prgbusit In ;sant..,
Dar ce rang al, voinice ?-Am rang.:) de Dorobant !..
,
Atunci Colonelul (land mama cu, Sergentul
Se 'ntoarce, d& un 1Pe loc, tot regiMeritul
' Se 'nsirg, poartg arriaa, salut& cu tam
Romanul care !pleacg trag8nd al lul picior.
Mircestl, DeCembrie
I MIPS
Eminescu despre Alexandri
[DIN EPIGONII]
Si acel rege-al poeziel, vecinic:,ttnr i ferice,
Ce din frunze doineste, ce cu fluerul ÎI zice,
X
Ce cu basmul povestest,- veselul Alexandri,
Ce 'nsirand margaritare pe a stelel Marta, raza
'Acura seculii stabate, o mimme luminoasg,
Acum ride printe lacrimi, cand o cantg, pre Dridri ;
Sat visand o umbrg dulce de argint aripe albe
Cu. dol .ochi ca dou6 basme mistice, adance, dalbe,
'Cu izimbirea,' de verging, cu glas bland, duios incet,
El II pune pe a el frunte mandru diadem de stele,
0 asaan tron de aur s domneasc& lumi rebele
iubind'o färk mdrginl scrié visul de pbet" ;
-
Sa visand- cu doina tristg, a voiniculul de munte
Visul apelor adance i al stancilor cgrunte
Visul selbelor barane de pe =ern de deál,
'El desteaptg, struil nostru dorul t6reI cel strgbune,
El invoacg In dulci icoane a istorie minune,
Vremea lui Stefan eel Mare, iimbru sombru si regal.
04111111111.1
Dezrobirea Tiganilor
? Te slávesc, o! zi ferice! dint& zi.de libertate,
Tu a cärel nitndrä raza Sufietul roman: strebate!
Te,slávese, o ! zi mireati pentru patria'ml
Ti3,.c&ArAti ochilor nostri Omenirea dezrobitá!
yeacur1 multe de durere' aü trecut cu vijelie
Romdnie !
Sub asprime plsb'ând ca:pul uriul miamin "osandire!
Dar Romanul cu-a, sa rani rumpe lantul de rbbie
,tiginul, fiber, astá-zl, se, desteaptá 'n fsricire!
,Az1 e Floarele mal falniC! lumea azl e mal voioasa!
Az1 in piept inima'ml crestel azi e viata mea 'frumoasi,
) Citcl la' glasul libertAtel véd Moldovi ,desteptatá
.
lalasul Omenirel, o simtesc induiosata. ,
,
Falb, 'n lume i märire pentru tine 'n veel sti, fie
0! Moldovo, rá randrá tu 'ce dam' sfinta dreptate!
!
Bratul tú ce sfarmA asti-zfrun jug aspru de robie,
Tie Jrisás1 pregateste viitor de libertate!
' Taslle Alexandri.
%,.caro:47pl lanuarie 1844.
Concerful In luncii
'
In poiana tginuitg uncle sbor, lucirl de lung
Floarea oaspeti1or5Luncil ci.i grabire se adung '
Ca .s'asculte-o cantgreatg revenit In primgvarg
Din strdingtatea neagrg unde'I viata mult amara.
.
'Rohl 'de flacarl usurele; LuciolI scinteitoare
Trec In aer, staii lipite de. luminarele In floare
Respandind prin -crenglt prin tufe
Ce, mgreste in miezul dalba luncii feerie..
Iat& vin pe rink pgreche, si pgtrund colea ,Inpeiang
Bujorelul vial, rumen, cu naltuta odoleana,
Frafiorl i romanite care se atin la drumurl,
aiopofri mazerek Imbgtate 'de parfumur1.-
.
Iatg, 'frageda sukina, stelisoare, bldnde rialbe
Urmgrind pe busuiocul iubitor de sinuri albe.
Dediçel i garofife pargaite In foc de soare,
Topora* ce se Inching gingaselor lacramioare.
m Tine Cimbrul de Ja carripuir biOetica de 'la 'vie,.
Nufgrut din balta, vine intristat, fir& s-otie,
Si.' oat el apare galbin, oachesele viorele.
Se retrag de el departe, riz'end Vesel Intré ele.
In poiang mai vin Inc& elegante floricele.
Unele In condurii Poaninel si In rochiti de rondunele
Altele purtand In frunte, Insirate pe o razg,
Picgturi .,de)roug dulce care in umbrk, scinteiazg.
Ele merg; s'adung In grupe, se feresc de buruiene
privesc sosind pin aer sburgtori ou mandre pene,
Dumbrgvenci, gangurf de aur ee cuiburi de matask - In fat,g cu altarul se inchina vene-
, . Ciocarlii, 'oaspeti de soare, ondlinele-oasPeti de casg.
Mierle vii suergtoare, Cucul p1M de tngamfare,
' Gaita ce imiteazg ori ce sunete bizare,
presuri, macalendri ce prin tufe se alungki
duioase turturele cu dor lung,, cu jale lungg.
let& vin gandaceii: îii lamide zingltuite
Iatg, grieri, iat& fluturi cu aripioare pudruite,
.culbeci care fac coarne purtandu's1 casa In spinare...
La ivirea poiana clocoteSte In hohot mare.
Iata ti &mg, si lbiiie aduCand in 'gurg
Sburgtoril gust& în grabit dulcele rod cu pl&cere
Apot sorb limpedea rou& din a florilor petire
Soptind florilor in taing blande' soapte de iubire.
, Dar, t&cere!.. Sus'Pe un frasin un freamat
" Totl Teman In asteptare: Cantgréata "Meet prelude:
Vantul tace frimza deas& st& in aer neclMtitg...
Sub o panel, de, IMning lunca pare' adormita,.
,
Iu a nöptiii 1initie 'o, diving melódie
Ca suilarea 'unui goiit .kiritre frunzl alM adie
Si. tot creste maI sonorg, mal placutg, mal frumoisg,
Pan'ce umple Intreaga lunc& de o vibrare armonioas&
Ganditoare i tacutg luna In cale'l se opreste
Sufletul en' voluptate In estaz adanc pluteste,
4i se ;pare s'aude pin a rodului cantare
E privighetoarea dulce care spune
,
Tainele inimo sale»vieul ei de fericire...
Luinea Intreagg st& petruns& de-al ercantic Ora nume.
Maoul singur, roe la fatk doarme dus pe cea lume
VaslicAlexaudri. , Tasile
ast
m-rftilor,, pretindea ea,
41"1"Its,ful 7ifseeollrie
departare strucind al ce-va, care se.
mma cu putile soldailor. Aerul era
plin de ve§tI Ingrijitoare, Ins& linistea
cea mal perfectg argta
romanilor el 'pgreati. 'a nu 'aye a con-
stiinta periculultif eel ameninta i con.
tinuat, glumele lor ca In ajuntd uneI
s rbcugt cog.
*Ins& lumina scgdea, cu at
umbrele serif se tntindeall pe väl,
umbrg de seriositate acoperi fruntile
Hanganiler ; cgcl amurgul aduce spi-
ritul meditgrii pe aripele sale. A-
murgul e pragul noptil, anuntgtorul
anuntgtorul misterelor intune-
ricului, balaurin ce inspaimantg soa-
rele face a se retrage In grabg, CU
tsoealittgoapreo.mpa lui de raze aurite ve-
Inca, o clipg i cerul se Intuneck
muntil luarg forme fantastice, si co-
dril incepurg résuna de, niste urlete
bizare, toate buhnele cucuveicele
se trezirk, titre ruine, chemandu-se cu
tipete infiorgtoare. pranil 1st facing
cruCe.
k
Semn Mg, observg unul.
Semn de moarte adangi altul.
Tocmai atuncl se ridic& in vdzduh
sziidururll.etul lung al unui cane, afarg din
-MX, alungat,i haita ceea, strigg
ml puscas din clopotnitg. Nu auziti
cum url& amortiii ?
Cati-va fläcgi_se alungarg dupa cane,
aruncand cu pietre dupg
cainele fugea pe imprejurul schitului,
iar se oprea i iar urla cu jale.
-A cul cainele;,, intreb& prin-
till C.
Nu sifti bine intrebarea i deodatä
se auzi o impuscaturg inteuna din
Printul C. i amicii lui alergarg
iute la acea chilie i ggsiä& implantat
In -sange. pe im biet leah,' care, voiM
descarce arma, se r&nise cumplit.
Nenorocitul eipirg duPg, o juin6tate
de org.
Cainele ce urlase atat .de jalnic era
al lui, el presimtise moartea stank-
' nului séül
Aceastg nenorocit& intimplare 'pro-
duce o impresie deseuragiatoare In
spirite.
SrManul ornl cum
a: murit . de grabnic departe de. tara
lui, f&ra, impartasenie, fgrg luminare !
R Inceput ! Cine stie dacg n'om
eu
-
peri i noi tot ast-fel.
glas
Ce sunteti prostl! spune Crethl
puternic. Nu vedeti voi cg ur-
letul cainelui vaetul cucuveicilor a
fost o prevestire pentru bietul leah
!
Primejdia ce zbura prin vzduh s'aii
strecurat ca fulgerul pe capul iui.
-Bine zise Cretul ; adgogi Udrea
batrinul. Ne facem spairng de geaba,
albästfie --c-a-fil§te001311;-,- ear -au- febt; suns' sa
moarA, a murit. Diunnezeii sal ierte !
-
Amin ziserg cu toVi.
! '
Ean vezi dracul ! observg, cimpo-
erul ; leahul tot cu cap : el a répesat
Spre InViere, cu iildejde ca s& reinvie
dintre morti la mezul noptii, o-datg
-
cu Donmul Hristos.
Taci, afurisitule, strigg Cretul in-
dignat; nu te atinge' de cele sfinte,
sfgram capul cu ghioaga.
- tii una, m6i Cretule ? replica
cimpoerul'; de mureal tu in local lea-
hului, rai-as fi durat un cimpoi nou
cu pelea ta... Numai astaI dracu c o
sunat a dogit.
Tranit riser& u hohot la aceastg
,observare dar risul lor fu curmat prin
sunetul clopotulu,i, care chiamg pe
crestini la biserfcg. Un preot de la schi-
tul Dugulul deschisese altarul parlsit
incepuse celebrarea servicialul divin.
In curind biserica umplu de cre-
dincioSI, venitI ca sg 'aSiste la, sacrul
mister al invierei Domnulul.
rabila princesg C. incunjuratk, de nu-
meroasa ;el familie ; In strane, euleatj
pe mid saltele, dormiail trel copilasi
ca niste ingeri, obositi de calea de-
partatk, a ceruluI ; iar fundul' biserieeI
era ocupat de trani perduti in umbrk.
Tgcerea adancg ce domnea in Ion-
' ul Dumnezeesc, avée, i.m caracter mis-
;
terios, atat mai imposant, ca, din vreme
lu vreme- era intrerupt prin strigatele
'sentinelelor din afarg. Toate capetele
staú plecate, toate sufietele stall p-:
trunse de, uimirea dulce a ruggciunel,
toate gandurile îi luaserg zborul cg-
tre plaiurile cereSti. De o-datg altarul
se deschide !.... preotul apgru pe prag
cu Sf. cruce 'In mân i glasul su
se aude!.. r6sungtor Vesti indeplinirea rnarelul
mister.
Hristos a Iriviat I
Adevrat a inviati strigarg OU bu-
curie toti crestinii.
Pe loc biserica se Juming, ea prin
un ,efect magic i prezentg un spec-
tacul de un caracter Cu totul not.
Princesele aprindeag zimbind, una de
la alta, luminkri de cear lj i, po-
leit& ; iar din mijlocul bisericel i pang
de plgesI, rzematI
'in lund multime
pe armele lor, tineal eu mana, stang&
lumingrile mici de cearl galbeng. Fi-
gurele expresive, pletele lor lungi,
uimire costumul lor pitoresc, topoarele, län-
strgluceal printre ei,
cile, pustele ce
compuneaIi un tablort derrin de penelul
until mare artist.
Serviciul era acum,pe la sfIrsit, cand
AlexaudrI. urral din pgzitorii turnurilor veni In
grab& de spuse, cä s'ar ' fl auzit Im-
ptulaturi In directila Hangulul. La a-

ceastaaveste se fan 9 miecare zgo-
motoasa in biserica"; ranií Ora, zi-
cum baett ! Female
luptg de-a-
ond : Vnie duemanul,seperetraserg in
altar ea late() cetate apratg
Dumnézed iar printul C cu amicil
;
de Insuet
MI se oprirg In pridvor ca sg Impartg
praf i plumb pusbasi.
Aict se petrecu ,o scena sjigimanta-
toare t Praful era intr'o ladg neagra
»
Tn care el se Imprastiase ; Vall, Inge-
nuchiase 'dInaintea lázif 'deSchisé
incunjurat, 'de plaseil cart se Indesaii
si se, plecad, de-asupra e cu himIngrile
aprinse, 1 da pe rind fie-carui ate o
mang, de praf, zic'endu-le : Tot In p1M
tragetl copil fail a se gandi nict
el, nie et, la pericolul ee't ameninta.
0, engura scanteie azuta dintr'o lu-
Mitare, ar fi asvIrlit In nuort bige-
tic&
- oament.
Mare noroc a avut la vot ; ob-
serva Mehmed-Aga, dupg, ce se ter-
--
ming, Impartirea.
Pentru ce Efendi ? Intrebg Vali.
Pentru a
norocul e frate cu ne-
bunil ; respunse enicerul, Indreptándu-
se spre, poartk
Printul C. se urea In clopotnita
anzi In depgrtare un vuet de Impue-
aturt, ce parea a se tot apropia ; el
ordong indatg unui alaret ,ca sa se
repeadg. spre Hangu i sk aduca etire
de oe se petrecea acolo. Calaretul plea
fugg se facia nevzut in intune-
recut rdiului de molivt. Tot-o-data Vah,
Into-v.11.4h de dot pia*, se duse ca
cerceteze sentinelele pe'mprejurul zi-
Esind din schit, el se indrepta
spre locul uncle Mehmed-Aga asezase
avangarda mina nu gag pe nhnent în
-
calea luI.
&ad speriat ticloi i au fugit
-
zise el in gura mare.
Cine a
fugit ? Intreba un glas
"
--
din marginea
Puscasil renduitI ale de paza.
Noi ? replicará mat Multi oament
culcatt sub copact ; ne sg, fugim !
aie
- Vo suntett ? De ce .v'att retras
?,
- Ne-am dat la umbrk bgtea
mint sculändu-se, pentru
rgspunse
luna
cg,
In plin pe locul unde ne pusese jupa-
nul Mehmet, si arn chitit asa, a de a
fi vie dusmanul, el ne-ar
O., fi luat la
ochi ca pe niste rate de baltg, and
not, n'am fi vgzut In cine sa, tragem ;
mat' bine s fim not In urnbr 1 ei in
- Bine, dar de ce preggtit de
-
somn
parant,
?
Ba nu ; ne-am lipit urechea de
ca sg auzirn de departe, pa-
--
surile soldatilor.
Si ati auzit ceva:
Dar ; niste racnete sUrde Si ate-
ya lovituri de hmscg. Poate
-mat
a
s'aii
hartg öü slujitalf,--Trerike
plgesi trimisi de ieri la capra podulut
-
de la Rapciune.
Se poate... Inég, sa 041 c dacg,
s'or Inainta soldatil pang, aict, sk vg
rétrageti in lämtrul schitulut.
Ne-om retrage, dupa ce nelom
desarca flintele In et ca sa le mal
--
rgcorim.
Rmaneti cu bine, flacal !
De lp,ine s, auzim, cucoane
Vali se departa multurnit, i ajun-
génd lng turnul despe pirlul Hangulut,
ggsi acolo pe Cretu, rezemat Inteo
--
ghioagg monstruoasg de 'stejar.
Ce fact aicl, Cretule ? îl intrebg.
- Stair de strajg, cocoane.
Singur, 'singurel ?
Ba cu astg ghioagg.
Ds ce n'ai luat ma bine o purg ?
- C&s fac cu ea ? Sátragodat a
pierd vremea cu Mama-
tul ?... Mal dp folos imi-e ghioaga ; cât
intorc intr'un picior, sfgrm cate
-
cinci tidve ou o loviturg.
Bravo, Cretule, esti un voinic
dar spune-'ml auzit ceva -spre
Hangu ?
--Auzit Mete Impuscaturi.
j ce crezi sa, fie ?
Stitt ed ?. Insk pe cat; mg duce
mintea, nu cred s yie duemanul ca
-
sa ne calce chiar acum.
Pentru ce ?
prost ca
Pentru a
doar nu't el asa de
i inchipuiasa
aetep-
tam cu colact calzt. Si lut grija ca
nou, mai mult Ina de at
nou,
pentru o sa, treaca prin strimtori,
prin paduri, unde '0-ar putea gasi pe
dracul... De-a fi '0;0 ceree norocul, el
a sa vie pe furie In faptul zilet, and
om fi cu totil obositi de ostenealg,
de sonin ; ast-fel se Veneazgoocoeil de
munte.
-- Dar dacg or veni, eel ziee ?
-1- De venit poate sg, vie ; iar de
tutors' nu atiii cum s'or Intoarce.
Vali Ms& In unnkr pe voinicul Pltiee
suerând o doh*: dupk, ce Mon ju-
rul schitulnI, se lutearse poartk unde
gasi pe printul C., pe arnica lui i pe
Mehmet.
To0 oamenil sUnt la pesturile lo ;
-
zise el.
Si cum le sta. inima ? intreha ,
printul.
must*.
Bine de tot.
I tratl, cart vgd In aceste numirl o inla-
Aferim! striga enicerul, suoindull turare sistematica a partizauilor lor.
Timpul Insa trecea i ogaretul tri- magistratil cel maI integri si mat de
mes nu se mat intorcea ; vintul de i seama at nostri, a. impresionat WI pu-
noapte aducea din and. In cand vuete blicul Iesan, in slnul caruia D. Liciu
de larma care deveneati Ingrozitoare, se bueura de simpatil foarte multe.
nedunierirea dä, peritolulTot nevzut
DUMPNICA ,26 'AUGUST' 1890
Ofter.±.01.06,402,107A111041r9owlanewigallatibWarirsa.vvy,,,reforpowsztetoornMeigise4tft:14140er.i7e.±LASIVISWAtirAtA, 4:4v74,1,
proportit uriese. tin al doilea calgret Ierl pe la, orele 3 p. m., an proprie-
a ' ebhda Magpie,. de, ilicredere
fu repezit pe drurnul Hangulut, dar rile tar din jndetul '-noStra Constantin Ru- MIME INFORMATII 1 , b1Blrie si Penerie
-
acesta nu se intoarse.
treba cu
Ce li s'a intamplat oare ? se in-
seanu, Indreptandú-se de' la Palatul ad-
ministrativ spr case D-lut 'avocet Ne- Mine se fac, alegerile ge-
Straqa' Itiv4einY, No. 54
jeel feealit aIfrulraltid a B -
- fi ucis soldatil
Ascultatl zise Vali.
!
nitescu mare ivea' treaba, -cazu aokt,
In momentul and pusese piciorul pe
pragal easel D-lul Nenitescu.
nerale pentru So)irania BO=
garL
11LIfflh':uamiZbt'rcl
creton, schirting, plaieturI etc.
pfertoes Ódse4'neeisier ittery %tee amr2
-
!
S iciEri
Toti tacurg ; acum acea larrng se 44t361.4.
nationale In diferite'colorl de retea
010
Inainta cu repegiune, fund formata de Infnorm6fitarea lui Vasile A- PE/la
albe et. coloY,' Pertiere.
RODICA lexandri se va fade maine Dumi-
I U.Olb
PLIpiimif de linnet Sictianele sist. Dr Eiger.
rgcnete, de pocnete, de tropote de cal
inmultite prin sonoritatea necA, la orele 2'. parind gulere, manseto; cravate, cierapi, ba-
tiste, fharuntihrl.
,
Un puscae din avangarda aterga spre Purtând contA Cu apa rece
Corpnl sgii a toit raormiagte;, c n
apoartk racnind latki
vin
yin iatkl a !
Pe aI set umeri albl, rotunjorl,
June Rodica vbioasa trece
Pe langa, junit semariatort.
de ieri. Trilsooi
psieece% j)toLtarzuá
cdoelle
articole pentru copit diii pensioane:
p liVglearie
!
Gata suuteg, pepil ? strigg C. la EY cu grabie it,.sar in cale o parté din -reprrezentantil zia-
, Sel*Itgnesen
terani. Zicend: Rodiba, floare de crin,
Gata rgspunse sute de' glasurl,
! ,In plin mearga vrerile tale relor §i corinsitinea sindentilor' Boalelo' sifilitico
si In adevr, sub razele lune se ivirg Precum tu, draga, ne 130 cu plin! pleat de ,asearA, Ja. Mircep.
.1S`EPUTINT.P.BIRDITEASC1
la ferestrele turnurilor cete de ,plgest S'ajungl mireasa, s'ajungt cralasa, Vindeca, dupa cote mal hot Pen-
cu puscile In,tinse ; iar pe ruinele zi- Calea sa'tl fie nu-mat cu fief, tode radical fara durere §i' im-
Societatea.Presei, va dopune "o
dulul dgernat se ineirara ca piste urn-
bre oainéni Inarmati cu tOpoare 4 casa
sinul ,leagan
Casa, $,I masa masa
de- pruncu$ort!" prea frarhoask" coroanA pe- mor-
pedicare, dnpa experienta de 19
ant Specialist in boale.lumestl.
Met Printul C., Vali i prietenii lor Cu grid cde aur, el presoark rnOntul lui Aléxandri, de asemeni In)r.
îl preggtise armele, Mehmet-Aga îî .kpol cofita intreaga-o bed. reprezentantul, societAtei- va tine 'Strada Emigratu No. 3, intrarea
acoase eartagamil din Seleaf, zic8nd
La Allah,' ilk, Akh, 'u Mhanted raSui
;. Copila ride cale't slobara,
Scuturând grill!. din perql,seii.
V. A lexandri.
o cuvintare din partea presel. din calea ,Victoriei prin strada
Sf. Voivozi (Tramvay)
Consultant ne la 10 dI111. Dana
.
la 6.seata
Allah I D. Lahovary,' ginistru de ex- Loc separat de asteptare Ventru,
Apot se fgcu o tacere de raormgnt, fle-care,
6. Were In enul cgreia tot praul îí terne, 'a sosit asearl in CapitalA,
intorcOtidu-se de la Paris. CASA. DE SCHIMB
auzia bgtgile Mime. Larma rgsuna
cum la vecingtatea schitulut ea. pa-
trunse In rediul de molivt ; putine ' A.dministratia ziariÍiu Ade7 Din cauza ploilor §i a uprintel
-44tUte4 - ¡Kahan 13 .mai,
minute, ei dusmanul, avea sa vbid, pentru a putea reduce
cu care Se lucreazA canalurile, eri
.11,-Strada Lipse4.0,"o. 14
AlAturi cu Bacania Faun Popeecu & Comp.
De ,o data. vr'o zece impusaturi vuirg, eu 250/0 pretul .publicatu, Cnnipà.r vind ,tot felal de Mete de
noapte, sat surpat rnalurile Stat, dup5. sicurse.).
Intre copact, urmate de,:rgenete slba-
tice, i pe loc se ivi pe marginea re-
nilor a renuntat eu desévar- de azi en prAnr 11e cele
la canalele in constructie din mai avantagioase, atit peAtru cumpiirátor
ire la serviciul agentilor de cat l aentru vAnzAtor
diulul... un cuped Inhamat cu opt Fie- Griviei, Moilor §i din strada
talioni ,Inconjurat de un pale de ea- publicitate, i anunta pe nu- calea De la Si Maik S'A DESCIIIS
lgrett meroií s61 cititort s,i n special Negrt-VodA.
In strada Négru-VodA, din pri-
Era o cumnatg, a printului ! A cea
dama venea de la Peatra, i neggend
pe D-nii eo1nerciant i iudus- rina greutAei, pAmpntului, s'a rupt
triaA cg, in villar anunturile; conductul de apa, a§a cA toata, ROMANA MOGEN
pe nime la curtea de la Hangu ea
insertiile i reclamelese pri- D.V.Piciteanue4C-2?
1 blase pe langg trasura ei p1eii pos-
tati la capra podulul de la Rapciune, mese riumalt A_dmiL groapa la este plina, de a:pa; debor- Strada Boamnei, palatal Nifon. '
tott aeeeti oament impreun'a cu cg- nistratie Sty. 1.NouVL, dam d .
Rugärn e onorata PrimArie sA mite.
Bogat asortiment de .Produse ehia
Until trirnist de la schit, vrênd sg, Ncy. 1(.).
celebreze serbarea invieret, chiuirg
Impuscara tot drumul. hotie S'a descoperit la rninis-
ia msurf, contra antreprenorilor. SPecialititti farinacentice.,
APARATg Si reactive chimice.
"1171'artomerie.
Chiotele lor si ale surugiilor, pocne- terul de Interne, directiunea
tele armelor i ale harapniciler, tropo-
tul cailor po prundie, produseserg larrna
tarA. Un functionar anuMe
Azi casa Torsch va primi
rest de argint ce are cumpé-
Emilian de la serviciul Epizootiel; rat de la: guvernul nostru.
Tot felul de articee hygienlee
DEPOSIT special de objecte de pan-
te de doug ore tinea in uimire pe a-
prgtorit schitulut, apgratori imaginart ;
,
a 'fAcut Mai mufte mandate fal§e. Plata ultimelor., patru
sament.
APE MINERALE, dhr toate =See. ,
act toate vestile sosite de la Piatra lost descoperit §i destituit va h° facutA in fondele de aur, ServiG4u 'prompt i pre.turt moderate., .
()rail fiind provenite din izvor Indati care vor fi batute la monetäria
sigur.
Ast-fel' se terming lupta nericeputg
Nu se §tie pnä acum numrui Statulul ca moneda nationala de DOCTORUL ID MOH
de sub poala,, Ceahlgulut Noaptea In- mandatelor falsificate de el §i sum 20 1el. S'a mutat Strada Vestel,No. 5.
!
treagg se petrecu in veselie i cantart. bAnilor incasati. ' 4416tIND .
Cimpoerul mat cu seaing avu mare Se zice cA guarzil de artilerie, STEM CIURCliwien,
succes prin cantiqul urmgtor Adunarea generalA a' sdeietgei
presel, care era sa aiba, loc azl
vor cherna in judecatA pe D. Do- ,
Doctoul. IX Pe-
likangasse1o.
Cabinet de consulta0e nu celebritatile medi-
tale si medicI specialist din Viena.
fitefan
*tefan Voda, ratecit
Códrul SambatA,, va amAnatA din cauzA
ca mal multi rnernbri vor lipsi cu
brescu-Arge§-, pentru alomnie.
Prin vama Turnu-ADgurele s'a Hotel de Francla
intra. 'n codrul infrunzit. Cf3
Codru-I zice: Domn viteazi
Itt curg lacrAml pe obaz.
- Dar ! imt plâng,ostasil met
ocaZia inmormIntArel poetulul A-
lexandri.
exportat de la ,1 la 20 August in-
clusiv, 30,018 'chile grit, 2,036
,
Strada Maotr-Basarab, leingd Bultvard
In ori-ce timp $e gaseac Camere mobilat
r
"Mortl, luptând ca niste zmet! OspAtAria' populara se,va inau- chile porumb, 116 , chile orz, 3
chile s6rriintA, de in, 3,184 chile
curat, nu servicin prompt si preciurile ur-
matoare, cu servicin cu tot.
Mângae sufletul ten, g-nra la 1 Septefnbrie. Cu aceasta L'agiu de sus ,' jes
capitalei va face rapítá V. 4,500 kilograrne raina, 0 camera eu un pat 1 len 50 banl
CA din brazil met trufasI ocazie
- voInict'osta$11..
FA! respunse mult voios
Dcannul n9stru inimos.
mai multe Invitatif. Presa
meni va fi
ase-
chernatá sa ia parte
gran.
,; done paturl 2 ,
trel paturl 2,50
Proprietar loan (aconite (Milker:1i)
, '
la aceasta solemnitate. o intamplare fie Mai
Coldrul puse a vui
Brazil all insufleti,
Pe loc brazil marl si mict Directiunea Asilului Elena Doam-
auzitA puse in mare mirare cAtu- vivizare
Se schimbarA in voinici nul Chiostel din judetul Constanta StabilimentUl Balniar. Nästasachie'
1
- spre Domn se inainta:
sá trAqtf, Maria ta! etc.
na, aduce la ciino§tinta pArintilo
cu 'copil in acest Institut, ca pen- san, hind gelos
A doua zi bberii i .6rani.I se intoar- tru cauze de reparatil, intoarcerea
'de' numele
§i iata de ce': Hogea Keazim As- din TgeOcn a
Ape minerale chloirre-jeclice-sulfurese
gea Apus Veli tot din acel judq S'ad vindleat aci, Casuri grave d4reuma
sera la satul Hangului. Schitul rgmase elevelör din familie, este 'fixatA pp
iar IIi pargsire avend un mormênt mai ziva de '10 Septembrie.
mutt, un Moringnt pe care' sta un biet
la prins i ucis, dandul mai
multe lovituri, de cutit.
a tism, sifilis, bele femeiesci, de stomach etc
cart nu s'ad vindicat la nicI ô bae din
strinatate. A se adresa la a. L-colone
cane planggnd !.,.
Vasile Alexandri. Din Lacal &Tat
Keazim a fost arestat: P. Botez,
DIN IA*f D. Gr. Olänescu, secretar general al Noi am ' fostr cel elintAdti earl
am vorbit despre, scandalul Intim-
I. NDEscu
Studentil In Intrunirea ce ad avut
Ministerulul de finante, paraseste asta-zi
IA Talal0,FalterNIT
zilele aceste, ail ales o" comisiune dintre
dénsil, care sa pregateasca toate cele
Cu D-na Olanescu Lacul-Sarat, pentru
a reintra In Bucurestl.
plat li`Predeal, ifitre ofiterpl pune-
tuluI §i ajutorul Vainevilui. Se Vie 0.'3, - Strada Lipscant, -
(fost' Ioanid & Comp.)
No1,3 .
necesare pentru a face o primire cat se Alalta-eri Impartitorul telegranielor o anchetA a, fost inceputA de 'e au sosit si
poate de mare* colegilor lor , din Bu- ante In toate casele pe D. Alex. Em. cAtre ministerul Finantelor qi
curesti, cand vor vizita Iasul dupa ce
se vor intoarce de la Congres.
Lahovary, ' secretar general al Ministeru-
lut de Externe.
acela al Rezbeltilui. PE IVIIILIE-agiLE
Ancheta terminatd, stabile§te cA din toate sursele
,
* * * Truda' bietulul impartitor fu zadarnica, ofiterul a fost culpabil §i çonchide
D. Vranceanu In cal' de va ft mutat act D. Alex. Em. Lahovary nict venise la darea luI in judecatd.
din tard i streinötate
ea procuror general, la. Bucurestl, 's! va
da demisia din magistratura, pentru, mo-
tive famillare:
In Lacul &rat.
Telegramele air fost inapoiate la Braila.
edin la. Consiliului 'cornunal. care
94=041
comandeie se efectuízA In OM' tara
1Preturl modort-i,te,
* In noaptea de Mercurl spre Jot a fost trebuia sA' se tinA trixolocxxox. 9:841$0,C34C 34C 34CX
* * eri, a fost, am4-
o ware ploae în Lacul-Sarat- care a du-
-
Coleetivistil vor avea Optamâna vii- rat mat' multe ceasur1. natd, pentru Luni la orele 3 p, m. X
toare o Intruaire la clubul lor, pentru
a se consfatui In, privinta alegerilor eo-
Astkzi Job timp frumos cu o caldura
placuta i necesara bolnavilor.
Pe §oseaua Pite§tilor, in drentul X
munale si In acelast amp sä aleaga un
presedinte In locul D-lul V. Gheorghian. satului Buftea, sa interfiplat o je-
Sunt trel andidatI : Andrei Vizaati, Arderea Salo toului fuire alaltA-eri pe, la. orele 9' di- T E CI ER
1
$1Biraila
Stefan Sendrea si Colonel Petrovan. mineata.
SALOMC; 24 August. (Sorginte X PLUGURI SACK deuss8ttnuo, on bar
- * * *
D. G. Marzescu esteatsteptat cu nerab-
dare de partizanil sl, pentru a vedea
-
particularg). Un ,inare incenditi a
izbucnit in ora§. Or ce ajutor
Trel indivizi mascatl armati X za de otol turuat nebstructibi,l, N4. '10, 6.
e§it inaintea-,; D-lui Durnitrache X' La 66, 63.
Plugari obioinalte,Saok 03.. eftln
ee ad de f.cut fat& cu alegerile. ,.erbariescu *distribuitor, de tutunuri X Pluguri cu 2 0, 3 brazde pentru inters og6r e.
imposibil diri cauza marei lipse de
,
care se "intorcea, IIi Capitall, §i o- X Locomobile Ituston,foade tare lacrat pen- A
* *
* ape& Pompierit, afÁ trebuit sd inceteze tra akorl.
De cate-va zile Maximilian Bosco prindu'i cAruta '1.-afilarat -1760 lel X Grape in diferite felmi , x
Ori-ce lucru pentru a ,putea ser Semeniteare ,iu iat
Impreuna cu Dloara Barnone dad re, pe 'earl i iu raudurI.
avea din 'incasAri,facute X Trier! Mayer or ginal in toate X
prezentatit la gridina Tivoli, .reprezen- scape bunurile lor. Consulatele gene-
de la debitanti ,apol hotif au frigit: 4ou6 trei ciliudre. §it
and pe diferit! cement de Stet sub for- rale ale ,Anglie i Grecid,
AutoritAtile, 'hind incunoViintate A. Venturatoare No .5, original Clayton; .
ma de statul de marmora. Aseara are- moscheea cea mare, biserica Aghiu Mori po postament rdc fm.Rustea
prezentat pe Miron Costin si pe Stefan s'at pus in urmArire ; se crede cit postament d learn Clayton- 00,
12,000,de' per-
I
ASofia olis toate. Pietro, de mori franca() in toate 7111111114e A
eel Mare. Statuele air fost bine repro- talharh sunt oarneni cunoscutl Yl.1
Libre do grid in dsu mImi. Illusamale X
soane, sunt lard addpost ; Mizeria
zentate, semana aidoma. lui Dumitrache. Xalbe, oeruao dVerito
* . nu a) poate descrie.
-r 910/2** WOK 14,K3$01K 1.SC ItOttl4C NCXC 114 Not X
i.i
Eventuala numire a D-lut Abgar
,
Buicliu si Efrem Mazlim ca membril la
'
eurtea de apel ti froizat rd pe concen-
De vanzara Maine se celebreazA
cAsAt6ria D-nei Lucretia Neaoe
'43.00
EOT2L,
i
i'
Mutarea D-lut G. Liciu, unul din
oricgmi LveacIllaSetpritbe.mbIrai$e
mosia Uricant de 980 falcl : aratura,
se
e , cu D. CApitan Dinaltrie Petrescu.
FelicitArile noastre. grp111 orm tt
rat, imae, 30 pogoane renumitai vie, a- facialloalui Palat al Bahcationalo st PoSto
CAIVIERE sptioae
carete, moara, crgama, Ware, vil cu 1NSTITITTUL DE 'FETE
dijrna ; 3 kilometre departare de fast.
J pe lhila ferata dintre, statiile Iast-Cu- Educatiunean Romana elpgalite
, cutent. Sub direct'umea d-ne Elisa CAFENEA si RESTAURANT
* Vanzarea se face pentru Imparteala; Ctirsurile incep Lunt, 8 SePtembre.
* *

Lleeul de doinnitoare
Marla-Doamna"
last strada Carol (Doom N. 42 casele Eller.
(autorisat de guvern).
Cursurile ; primer de 4 clase, liceal de .7
clase, sectie do baealaureat, toate dupa
programele Statului, curs de cunoscinte ge-
nerale de 5 clase dupa programa specie% :
lucre de mane, piano ei curs speciarsant
'Personal didactic :
Pdr. I. Carp pentru religiune.
D., Aron Densufianu, profesor la Universi- Franta.
tate, pentru limba române i latiaa curs
superior, ei limba ,greace,
pentru filosofie et Economia politica.
D. I. Gdvdnescu, profesor la Universitate, matica
D. P. Rdqcan; profesor la Universitate, pen-
tru Istoriel cursul superior.
D. M. Vlacleseu, profesor la Universitate, cu certificatele eliberate de acest institut au-
pentru Sciintele naturale, cursul superior. torisat de onor. Minister.
D. A Burri, profesor, pentru limba frame-
ze, cursul superior.
D. Elena Densuginu pentru limba germane
stitut.
cursul superior.
D. G. Negruli profesor, pentru Matematici,
cursul superior.
D. Stefan Cerchez, profesor la Liceu pentru
limba romána, cursul inferior.
D. M. Sldtineanu, profesor la Liceu, pentru
f limba latino. cursul infarior.
D-raOctavia Moroianu sub-directoarsaIns-
titutulul, pentru istorie í geografie, cur-
sul ieferior.
pregatitoare
D. 1h. Niedau,'profesor la Seminar, pentru in ecoala
sciintele naturale i fisice.
D-ra Marie Guillot, cu diploma de la Aca-
demia din Bainsancón, pentru limba francesa, pregatitoare
curs primar ta inferior.
D-ria Aurelia Solomon, profesoaa, pentru de Sediunea
limba germana, curs primar si inferior.
Dl. Teodoreanu, profesor pentru Materna- profesor
tic!, cursul inferior.
D-ra Eufrosana Noeasar, institutoara pen- vreemel
tru curean primer:
Dl. W .Bellissimus, profesor la Seminav, nea
comisiunl compusa din profesoril acesterecoll
pentru desemn i caligrafie.
Dl. A. Meisiner profesor de piano ei cant. de in cancelarie.
D-na losephinePiefrangéli.
, pentru piano.
O a, doua institutoara, se la prin concurs.
de asemenea profesoara pentu lucru de celaria
mane.
Septembrie. Deslueiri se pot da in cancelaria
Institutul este Intemeiat i condus in spi sad dupe cerere printr'o scrisoare.
rit i eu ingrijire familiare. Fiicele intemeie-
tortlor f primese de asernenea edueatia ai in-
steuetia in Institut. Educatie 8olidä, Instruc-
ie serioascl, tratament,din cele mai ingrUite
Limbile moderna se invat á. nu nutnaI sciin-
tific, dar i prin vil cenversatie cu profesoa-
re ei guYernante straine.
Elevele presentate pentru eame s eolite
publice au fost toate promovate. Párintil
public, care a asistat la esatnenele din In-
stitut ad lamas foarte multumitl exprimân-
Mel maltumirea lor atat prin scrisarl adre-
sate directiunel, cat i prin pres5a.
Localul spatios, cu o mare gradina, nu la-
st, nimic de dorit in privinta igienel. Cu toa-
te boalek eantagioase de peste an, institutui
a fost cu desclvtireire sdutit.
Cursurile incep la 1 Sept. Se primese ele
ve interne, sémainterne i externe.
. PreturI moderate.
Pentru informatiunl a ate adresa la Direc-
tiune.
Iael 10 August 1890.
Director de studil
Directoár&
Elena Densusian
Ar. DenSurfian
Prof. la Universitate
ilistituttil Poh¡olic de Doillisoare
PAULINA DEMETRESCUi
Bucitresti Strada Prima-verei 30-bis
Acest Institut, deschis nuniai de un an a
realisat deja patru doe primare i ease
clase Iiceale. Studiele s'ad predat dupa pro-
gramele respective ale Scoalelor Statulul.
Elevele ad depus etamenele generale la scoa-
lele publice, uncle ad isbutit cu deosebit suc-
ces nerameind nici una repetente
Buna asbanda din anul acesta ecolar a in-
cununat silintele Directiunel care nu cruta
nimic spre a da elevelor belie instructiune,
bun& educatiune intretinere escelente.
Institutul se afla instalat intr'o cladire in-
capatoare, bine aerisittaei lumipatat, preva-
zute du doue grádini care II dad un aspect
pitoresc, rar in centrul oraeului.
Cursurile claselor primare; vor incepe de
la 15 August, iar ale color liaeale; de la 1
Septembne i vor fi predate de profesoare
ei profesorl cunoscutl peatru titlurile, acti-
vitatea i priceperea lor in ale Invatamen-
tutu! public.
Directiunea pun e toate aceetea In vederea
parintilor can ar don sá incredinteze Inst.
tutului nostru instrudia i edueatia copile-
lor lor, sprijinind ast-fel mersul Mainte al
Institutiel i inlesnindu-ne realisarea scope-
lui : instructinfie temeinica i educatiune
aleasä.
Inscrierile se fac in cancelaria Institutului
eu incepere de la 15 Julie eurent In toate
zilele de la orele 10 -12 maei de la 2 -4 p m
.
Directoara :Pauline Demetrescu
VICTORIA
IIIStitlliill e DOMIligeare
Fondat In 1870
HOISY 4. SO. .Negustori 4.
BUOURESCI
Directiunea tt reeneare a 4eo cunescut pá-
rintilor de fatailie ca cu Ificeperea anulul
ecolar 189 "-1891 iievatemantul in atcest in-
stitut va coprinde urmatoarele trel sediunl
I-iu sectiunea pregátitoare, pentru cursul pri-
mer, II lea Sectiune celor 4 clase primare,
III lea Sectiunea cursulul Secundar compus
de 4 Clase, due& programul Statului.
In toate sectiunile cursurite de limba fran-
cesa, Germane i lucru de mane sent obli-
gator, ei se propun in mod special, limba
Englesa, Piano, ei Picture suet facultative.
Elevele tree examenele de finele anulul eco-
lar la acoaiele statulul sad In institut (tape
dorinta Perintilor
primesc eleve interne, 'semi-interne si
externe asemenea .ei eleve co nail sk Neu-
entess externatul secundar No 2.
Inscrierile se fez la cantelaria institutulu1
cii Incepere do la 3 - 15 August, in toate zi-
lelo de la orele 1taa-12 a. M. §i de la 2-6
p. m.
Oursul primar incepe le 16 Augast
Ousel secundar la 1 Septembrie.
Directiunea
D" illstitutte Domnisoare
1 STAHL Autorisat de onor. Minis.
al Cultelor in anul 1882.
Situat in Calea gabovel No. 36, BucureetI.
Directiunea are (»mare a face cunoscut ca
la 16 August viitor se *or incepe cursurile
de limba Franceza, Germane, Romana, De-
semn i lucru Fde*mana, care suut coprinse
In invetamant. Pianta ei picture sunt facul-
tative.
Dupii dorinta parintilor elevele pot trace
examenele la ecoalele statulul. Se primeete
eleve interne, somi-interne l externe
Inserierile in toate zilele. Directiunea.
DUMINICA 26' AUGUST 189e
Institutul Profesorilor Asociati Lyceul
Calea Tictoriel, 190.-Bucuresei 46, Calea Raltovel, 46
111011111 ,,Nai' Î IM' bg. 110118i01111111RE11111-B11.1100.1111
Cursurile primare se redeschid la 16 Au- Mosllor .138) se eitutá urmátoarele
(cale,t.1
Directiunea 'are onoarela Aduce;la cu- F 0 N D AT LA ANUL 1876. gust iar cole rcoale i comerciale, la 1 Sep- persoane :
nostinta párintilor de famille ci de la Cu 1 Septembrie a. c., ecoala noastra tembre. Pentru inserien i dri cet informati-
Septembre cursurfie superioare de Heed complectat toate 7 clase lyceale, avänd o urn sa se aclreseze la,Directiune strada Foti I Un guvernor german altn1 frae.
sectiune preparatoare de bacalauriat, sub No. 3 ei 5, ciz cad sa supravegbeze seolaril in re.
preparatiunile de bacalaureat se fac conducerea ei garantia morale a profesorilor
In Institut de distinsil profesorl liceall : ereatil, lb,' dormito'are, îi curte, In gininas-
publicl aci motet! :
Gr. G. Toeilesete Inspector general de ecoale
Liceul de Domnipare tick In .refectoriii, la plimbári si In du-
Barbn Nloolae doctor in litere de la Berlin,
loan Blanc licentiat in litere ei filosofie. profesor universitar. cerea' le scoalele publice.
Stet Mihalleanu licentiat in litere. C. D. Dumitrescu profesor universitar. BUcure§t1, 27 -Strada Sf ,1Voivozi-,27 II. Se cautti una Sail clod dame 'ID
Bonifaolu Floresou licentiat în litére din David Emanoil Directitinea liceulul de Domnieoare Via etate e:ari* sá iorbeaS3a limbile franceza
D. *Negreanu torul" are onoare a face cunoseut Domnilor
loan Clasen licentiat in matematica. Nicolae Barbte profesor la Sf. Sava Perinta, ce po lange imbunatatirea ce va in- germana spre a supraveghia In totul
loan Otescu Lazar troduce In Institut cu inceperea anului eco- pretutindeni pe scolaril eel
Mr:place Cosio eson licentiat in fisica-mate-
Stefan Nionlesou licentiat In fmico-chimice
loan Clinciu
George Coman
. Mihait Brew
lar 1890-91, ve initiate i o gradine de co-
pii (Kinder-Garten), sub conduceita uneia,
t MI. Se cautA repetitorl' dintre absob
Lupu Antonescu *coals: de Institutor!. ventil facultátilor litere i tiinte, pro-
IcoIae Floresou licentiat in St. Naturale. dintro cele mai distinse specialiste:germana:
Elevilabsolventl sunt admiel la bacaleureat D. R. Cordescu de .Institut. Doamna, Fridericha Prager-Honai. =M. 0' unul din absolventil scoalel de
Inscrierile se fac in toate' zilele la can- Directoara, Elena Alesslu. comert.
celaria institutului. Amatoril Pentrn' aceste
Preturile fixe ,ei loarte reduse subt pe an. vo-r
Inscrierile so pot face in orl ce zi la In- presinta in peitÓank:ofertele d-lor la di-
I. Pentru bacalauriat: interni 1200. semi-
interni 900 ei externi 700 lei.
Iilstitiltal WO dill GALATI
rectie dimpreuna cu actéle de serviciú si
Director : . Novian Cursurile primare se deschid la 16 August
II. Pentru Lyceil: interni 1000, semi-in- C. Elevil din Lice i Acoala de Comercid de studi5 In toate zilele, dimineata!Ide
Liceul ALEXANDRI
Stkada Armeana No, I.
tern! 800 ei esterel 600.
III. Pentru gimnasil interni 800, !semi-
uniaeaza cursurile in ecoalele Statulul ;
insa in Institut intregul menagiu í prepa-'
la a 8-10.
interni 600 i esterni 400.
Fondat in anu11871 IV. Pentra .cursul primar : interni 600
ratiunile. A.1.
Libraria *coalelor
Direetor-proprietar, profesor, semi-interni 400, esterni 200. r
ST. TELLESCU
°
,
Deslueiri at prospecte se expediaza la Parintilor de copii C. SITTEA
Acest aeezement coprincleWsectiam : cerere. natul Eniii-Bálteanu, calea MoSilor 138, 'In filta grddinei St. Gheorghe Bucuresti
Director de steal,
1
L Seetiunea primará eu 4 clase i o clasa Director. InstitutuluTi wide copill gäsesc Ingrijire párinteasná. Asortiment compleet in citrtl de
Gr., G. Tocilescu. D. R. Cordescu.
pentru admiterea in Invátátura sérioasá i educatiune sánátósá, Scoará Pentru clasele : primate, gi-
comerciala.
II. Sectiunea liceala cu 7 clase i o deal Institutul de fete Pensionatul acesta e singurul In Bu- mnaziale,r eomerciale, pentra
pentru baaalaureat.
Sediunea Comerciala. Liceul FAMILIA" curest1 (care poséclá un curs complect cu
desáve'rsire, primind pe copil de la 3 an!
Scoalele, de fete etc :
oily de de literáturil,
liceall este pusa sub directiunea
studil a D-luT profes or V. PIIJN.
al profesorilor anciati cenduCându1 paná, la" examentd de ba- ' francese, germane, latine, elene, etc
Sediunea Comerciala sub directia D-hil DIN PLOETI calauriat, del aci se al% sgrädina de co- Obiebtele Irebnincloase la seris si
desemn, precum
El. Crassan. Directiunea acestul institut are onoare a pil dupe 'metoda froebelianá, aci se aflá toate neeesarele
Elevil cad s'ad pregatit pentru materfile educe la cunostinta onor. public in genera clase priMare, ,gimnasiale, liceale studiulni eleVilor.
clase primare sa liceale pot depu- £,A in special a onor. parinti de familie ca-
cu inceperea anulul viitor ecolar 1890e-91- merciale. Specialitate in Registre de corn-
examen de promotiune inaintea unel
acest institut, dobândind autorizarea onor. Elevii gininasiall si liceall 241 invqa, dtabilitate. Hártie de corespondenta
la 1 Septembrie in zilele si orele afleate Ministru de Instructie cu adresa N. 5313 din in Institut sag, rit iirma la ycoalele sta- comereialA, p1ienr i Objecte (le
21 Maid 1890 0, pentru un liceii de fete, va
tuM, dupe intelegerea mati. cu bin roil:
Inscrierile se .pot face in orl-ce zi in can fainctiona de la Septembre viitor in acelaei
local márit cu casele din fund proprietate a cel ea fax' clasele 'In pensionat sunt 'sett-
Liceului. Cursurile se deschide la 1
D-lui Iuliu Goruneann; aea, in ,cat Institutul titi de a mal umbla pe drumurl, sunt Mai Cart} de §coa1a leDransteri%;
va dispune de un local mai confortabil bine suptaveghiaV decl Inv* mal bine, Mare el secundarke ambele-sexe, e pentru
igienic, curte spatioasa inconjurata de plan- apol n'a5 nevoe sa mal depuná ex'a- ;scolile comerciale etc, precum §i material
tatfunl i flori. velar cum aunt: compasurf ghiosdane, caete,
Institutul de Fete Pe langa studiele de pana acum, leceul men la scoalele publice, el se ¡Jot tocuri, Penite etc. se gasesc la
cu 7 claset cursurl de limbl streine; -clue presinta la examenul de bacalauriat cia
ANANESCU"'
Bucuresti Strada Luteran& 12
primare, pianul .0 lucrul de plank cu trice- certificatele date' de directia acestul ins-
pereaanulul viitor va functiona i o greldinci titut care este autorizat de ono. Minister.
TABRIRIA CENTRALI
copii (Fabel) un atelier de croitorie i, pe RAnisteann
Se deschide la Septeilbrieviitor cursul de Elévil gimnasiall I comerciall earl nr- Calea Victoriel N.
primer i secundar cad se vor urma in toe- langa desemn 'se va preda i. picture. vis-a-vis de HotelOtetelesehano
Personalul didactic ei administrativ sufl-' meazá la scoalele statului ifilpensio-
mal dupe programele ecoalelor Statulul.
Personalui didactie al Institului va fl ur- cient iales.
matorul :
tat OM Intretinerea,. suprävegherea si
Onor. parinti carl,-de 15 anl de cand fuiac- meditarea lectiilor, pentru care scoP sunt
Tjn. t8"
4,.
fost meditator, care covers«-
seed, i corespondeaza b ine
In cursul primer tioneaza acest institut bine-voit i cel
.1.
in Umbel« francesa, roman& ei germana de-
D-nu M. G. Pareelana Institutor "pentru cari vor mai bineevoi a confia i pe viitor profesorl repetitorl i guVerori, suprave reete a se angaja inteun kirou ert adminis-
clase I ei II. educatiunea i instructiunea ficelor d-lor, ghetorl. tratia,-La trebuinta asi ofera servicille sale
D-nu Mihail Petresen profesor la liceul profesorilor asociati al acestul Institut aunt Pre MO studiile din 'Programa Mi- ei ea' profesor pedagog inteo familie ei ci
St. George pentru clasaIII rugatl a se adresa catre sub-semnata Direc- nisteriala, scolaril primari mal bavatá Adresa se aft. la administratiunea
In cursul secundar : toare pentru a cunoaete orce detalil in pri- liibile mesturziar.
D-nu Ion SlavitI pentru Istorie i Geo- 'vinta studieIor ei a conditiunilor de admi-
francezá i germana fárá plat& milio
gralie. tore, In ori-ce zi de la 1 August intro orele "deosebita, ask cá 'la ,terminarea cursulul Libtaria Alex. Degenmann
D-nu T. nun, profesor la liceul St. Sava 9 dimineata ei 6 seam, in localul institutulul primar el pot votbi; scrie ai traduce dou 65 C'elea lhotoriel. 65 (Ho tel %au), B200r3111
pentru limba si literature romana. Strada Justitiei in Ploeetl. limb! streine.
D-nu L. La véque profesor la Scoala norma- Directoare, Pauline I. Ghetu. se: recomandi pentru efectuarea cu ma.
l& superioará pentru limba Ploelti, 1890 Iuliu. Scolaril intern!' simt obligati 0, +Or-
i literature mal mare promptitudine a tuturor co,
francesá. beascá in limba germana i mai cu seama
menizilor.
D-nu Th. MatheI, profesor la gimnasiul
Cantemri pentru limbele latina i elenii. Institutul In cea franceza,
Párintli i tutoril scolarilor pot visita Relatiunile directe cu casele &ale mai
D-na Clelia Brazzesi profesoará a ecoala 6.-Strada Pesearia-veche- 6. or cand ar voi mâncar,ea, dormitoarele, marl de librárie din strehatate ne per-
Centrala pentru limba i literature italiana. BUCCRESTI mit a esecuta oft ce comandA' in ter-
D-nu Schultze, profesor la ecoala reala, clasele, curtea, griclina,infirmeria. ginma- ,
, "
pentru limba i literature germana.
Gratie incuragiarel numeroeilor parinti de stiea, etc.
spre a se meredinta prin el menul. cel mal scurt si in conditiunile
famlie earl ne-an cu increderea Dlor.
Preotul loranesen licentiat in teologie, Institutul luand oonorat desvoltare mare s'a 'mu- insisi de buna Ingrijire si de starea pen-
cele mai avantagioase.
pentru religiune. tat intram local Warta -spatdos eadipfett eu sionatahri-
D-ra Ch. Cheisteann profesoara la, ecoala totul dupe cerintele higienel ei al ,bunului Ca toate ateeste 1111-11 alto ilistilatio piasaro
Centrala, pentru scfintele-naturale. traiii ; prin positiunea sa centrala -(langa pensionatulni este ,bune"calitátl, pretul
a
.
Concesionat de cátre gavern pentru toatá
D-na M. D. Saegiu, profesoara. la Asilul gradina Sf. Gheorgbe) ee afia In con mai moderat, mal ales tark procurand institutoáre, guvernante,
Elena Doamna pentru matematicl. mare apropiere de ecoala- de .comerciu, Li- direetia a luat hotarirea sa tnal redua
Dnu I. Tasilescn, profesor la gimnasiul ceul Matel-Basarab i Gimnasiul Mihal-Bra. din preturl pentru Scolari tárá mijloace menagere si bone pentrd copil.
Cantemir pentrti musica vocala. vul. Pensionat pentra institutoare far& o-
D-uu I. Gasser, Profesor la ecoala, indeeulitoare.
Cursurile color patru clase primare se cupatie.
pentru desemn î caligrafie.
la Conservator pentru ,piano,
predaii In Institut conform programel Minis -
D-na Emilia Saegia-Melissianu profesoara terului Instructiunel publice de catre pro- Institutele-Unite
IA 1
Adelaide Banda5
8 Strada Model 8
-
feson titular! ai statulul. 10101*
D-na Virginia Mittnniane, profesoara la
externatul Secundar No 1 pentru piano.
Elevil cart' unneazii la liceele Statute!: Cu inceputul tut Septembrie, Institutele
primesc In Institut meditatiunI de la pro- Unite intra in al 25-lea an al existentel sale.
In acest institut se prirnesc eleve interne, fesorl speciall pentru fie-care studi in'parte.
ALNUNCIAJ
Cursurile -anul acesta' incep Lunt dimi- Sub-semnatul aduc la cunostnta nnor.
semiinterne ei externe. Elevii cari frecuenta ecoala de Comer- neata la 3 ,Septembrae. ' public ci. .posedând o quantitate conSide-
In primul an so infiinteazá, numal trel cia- cif!, primesc meditatiuni de la un profesor
Inscrierile se pot face de la 25 August, rabilá, de vinurl noi i vechl din' viile
se din cursul Secundar; mesa cu uh namer diplomat al ecoalel de comerciú din capital& in fie-care zi intro orele 8, ante aneridiane-
de cel putin ease eleve Directiuneal formea- mele (Drágäsani), Tmâioas
ze clase superioare celor re entionate,
ei al inaltel ecoale din Anvers (Belgia). ei 3 post meridiane. Bordo,
Cursurile preparatorlI pentru ecoala ma,
Programele iii detaliu se vor trimite de Mara se .predaii in, institut de catre profe-
Informatiunl se expedia,za prin póeta.' negru, alb Si vroind a-le desface
la Institut dupe ceren. Local ul Institutulta, In sorl al ecoalei militareachian Directinuea. rog pe nor. Public si comerciantl de
buturl spirtoase a qe adresa eu coman-
urine unel reparatiunt radicale ce i s'a fecut Limbele Franceza ei German& suet obli-
se gasesce in eele mat bune conditiunl hy. gatoare pentru toti elevil ; Conversatiunea
Institutul de Domnivare dele D-lor fie-care personal sa5 prin
gienice.
nu este permisa de cat in aceste doua linabi
InScrierile se pot face cu incepere de la 1 Directiunea are pentru acest scop un anti- SEVASTA BALTACEANU scrisoare, undel vol5 putea servi cu o-
August, In toate zilele de la 9 -11 ei de me personal din Streinetate.
'
Craiova strada Chiriae No. 2 forte si Tanstre.
la 2-6. Directiunea are onoare a incunoetiinta o- Efectuez comandele contra ramburs.
Institutul posedend un ntimar considered
Directoare Maria D. Siteghi ba de elevl de nationalitate Greece are un nor parintl de familie, eh localul institutulul
,
Florea I BAdesca.
nitseuti Ananeseu curs obligatorid ei de limba Greed), moder- s'a reparet in mod Higionic i dormitoarele
na pontru copil familiiior grece. s'ad largit prin constructiun1 nuol: CASA DE SCEUM=13
LICEUL sr. GHEORGHE Limbele
facultative.
Engleza, Italian5. ei Piano aunt Cursurile incep la I-id Septembre conform
programelbr statulul in vfgaore, elevele cad MERCURITL BApaN"
Calea Victorie No. 166. Se ade.ce toade-odate la cunoetinta D-lor dupe, dorinta .perintilor nu vor depune la ft-
'EMIL EL. MIAS
(In fala Ministerului de Finance). parinti ca 'elevil' preparatt. in acest Institut, nele anulul esamen la ecoalele Statulul vor
Cursurile incep la 1 Septembrie. Delesibit trecut cu distinctiune examenele de fi- unna parte din cursuri in limba Francese Bucuresti, strada Lipscanl No, 51.
de studiile liceale, se propun 'act materille nele anulul ecolar 'la Licaul Matei-Baserabt Germane.
Se va Incepe i o sectie de pictara l una Cumpirli hide etecte publics sauteed maim
claseior primare intocmal dupe programele Gimnasiul Mihal-Bravnl, epoala de Comercid ei face era-es schimb dQ menezi, recomand& ou dee-
statulul ei de catre instituted special!. Di- ecoaia militara precum ei la ecoala primarä de croitorie. sebire marele sl
depo asertat ou lesurl garantate
rediunea n'a cratat niel un sacrificid pen- comunala calearea de, galben. Or ce detaliuri ee pot "la' trimite pros- de Stat atit en bast gate cat ai in; rate
trn a ridica acest heed la nivelui color mal Iscrierile se fac in toate zilele la Direc- pecte dupe dorinta. lunare, Comandele din provinde se dote:sea prompt
bune institute similare din tare ei din stre- tiunea Institutulut undo se pot lua t6te infer- - contra Mandat postal.
inetate. Pentru acest scop a atras in corm] matiunile nocesare. Prospecte se trirnet dapa InstrtutuI Cultura din Giurgiu Cursul pe ziva de 22 August 1890
sad de activitate pe profesoril cel mal dis. cerere. Cursurile incep- la 1 Septembrie.
tinel din invatemantul 'public ca D-nil 1- Director, Se educe 'la cunosciinta onor. Public ca, Vinde
0dobescu, Dr. Felix, Vitzu, Dr. Istrati, Cra- Baron Kapri-MeretzeL cursurile primare, secondare ,ei gimnasiale Vtalorl
chinescu i altil, cari s'an insarcinat cu pre- incep regulat la I-iii Septembrie iar infordia- Comunale nol 5 la suta . 961/2
tiunile pentru inscrierea elevelor se pot lua
darea cursurilor de istorie universala i na-
tionality higiena, etiinte naturale, chimie, fi- lastitatal
losofie, limba latina etc. Prin noua dispo-
j domaisoaro jj Boliiitilioallu
ti
de la Dire .1tiune Ana la inceperea cgrsuri-
bor.
bo/o. Kenta perpetua .
50/, Heath amortisabill . .
40/, lenta, amortiaabila . .
. .
.
1.031/a
100 100 tat
87V, 878a
104j,
(fondat .in anul 1874).
zitie a onor. Minister de Instructiune certi- Directoare Elena Plopeanu
.
61,' ObligatiI do Stet (Cony. ruraia) 102 10211% -
ficatele liberate do diredia acestui institut, Sosea in Institut,
Acest situat dupa, cum se etie la Impr. Corn. Bum. Em 1883 , 95 la 96
partea cea mal inalta a Bucureetiulul
dad dreptul absolventiror sal de a se pre- inconjurat de gridini ei in aerul cel 4 V, Funciare'rurile . . . 1031a 104
serita Ia examenul de bacaladreat. mai cu-
ret ei satiates ; prin adaosele co i s'a p.dus Raba do caii a sociotati roman Qie Furmiare made . . . 09"a
Limbele Francezt ati Germane, suet obli- se afla in anul acesta in situatiune Foloasele unel bune grádini de copil, 'irl, Funciare urbane . . . 104 104 ta
de a pri- 60/, Funciare urbane . . , 1018/, 102ia
gatedl in atnendoua sectiunele, iar cea En- mi un numar mal mare de copile -Cursurile dupe metoda lui Frcebel, stint foarte 'marl .
glezá, facultative. Repetttorl eh* dintre ti- se deschid la 1 Septembrie, visitele, i ins- pentru frageda copilárie, cad nu numal 60/, Punciaro urbane 97 9711,
nedl col mal meritoel al facultatilor noastre crierile se primese 50/. Flinders urbane de Iassy . 8114 81%
in toate zilele de la:8-12 copilasul este ferit de role, dar Inca, Agio la sur . . .
pregatese ale elevil interni ei semainterbi. ei deals, 2.7. Prospectele
Pentru practice zilnice a limbelor streine, te tutulor ,celor ce vorInstitutulul se trime-
face cerere direc- el se deprinde aci de mic ca ordinea, 2 26 2 28--
.
Roble
,
3 10
angajat pedagogi fiance& ei germana tiunel. Perintil care dorosc a aaeza copilele curätenia, buna-cuviintá, ca spiritul de d'e 3
Localul ei aparatut didactic fäcute anume lor din hod in a'citist Institut aunt rugatl
al observatie i cu placerea de lucru, call-
kaasurt Driacil.
pentrn ecoale; sail de desemn, muzica si visita spre a se incredinta Mat de positiu- Orsail Bealetta Lei. 2 000,000 43 4"
gimnastica. Curte mare, intre gradini, Ten- nea lul cat ei de Instalatia i comochtatee tat! nepretuite pentru viitorul bárbat Orgill Bari . . 500,000
tru recreatiui in timp frumos, coridoare spa - ce intruneete. pentru viitoarea femele. In trile inainta- 3010 Ville Paris Ema 11186 100,000 100 1051
eo/o 1871 100,000 170°3
tioasepe timp urit supraveghiate de pedagogi te asemenea scoll se ad. In toate , -1:0785
Dormitteere curate ei salubre, sala de man- 2,120/, Ville Aruzell'es 1886.150,000
care spatioase cu meso de mariner., infir- Pensionatul itaeschi" Aceastá este causa .ctt societatea 3u/. Impr. Raw
Em. 1881 100,000 92
8 7 8
99 5-
merie, vizita medical. pe fie-care zi, Infer - românil Intretine eu sacrificil o gradiná 5°10 Impr. Congo Eta. 1888 200,000 71.0 5
719
mattuni mal de aproape 50 pot lua in fie- S'a mutat vis-a-vis de Erternatul se- de copil care 84 serve de model ' Cram alb& Holienlesi 400,000
altora.
care zf de la 10 August incolo in cancelaria condar, Strada .Alexandri.
liceulua ,Prospecte se dad grab is.
Iasi. Familiile scdpaIate 10 pot trimite copilasi Cruces rosie Austriaci , 100,000
Cruces rosie tinged 50,000
43- 4r, --
27- 29,-
Director, Ang. Demetrieseu.
aci firá plata, cele cu mijloace p14'- Crimea roeie Italian& 3525-, ' -
Franivois' 100,000 3640
Oragul Bucureetil 100,000
104, Calea Plevnel, 104, tinAd coeamstiadgtraádxlin.i% de' coPil se aili acum Otomane (400 . y. n,) 600,000 78 82
Institu!ul de domnisoare Chici minute departe,de noul Lice" Lazar. calea Mosilor 138, 'nitric) sectie a pen- Slabesol Tabac 300,000
Basilica Dombai 40,000
PROFESORI ASOCIATI Cureurile primare, secundare, comerci .
ale ei preparatitmele pentru ecoala mili-
sionatuful Enitl-Bálteanu si ea se deschide Weald Milano (10 lire It) 58,000
la 16 August curent. ()read friburg 1878 1
Directiunea 1)-nel Filioneseu 16 stra-
da Italiand 16 Liceu clasic, curs pri-
vor reincepe la 1 .Septernbrie e.
Informatiuni ei Inscrierl chiar do aeuma 10 S'a Inters
Expos. Pranced 1889
10000
50,000
1416PL'
8-
:118936
10
5-
-
mar, externat. ReinCeperea cursurilor 1
Septembrie.
In cancelaria Institatulul de la 9 -12,a. m.
el de la 2 5 p.
Direetiunea.
B. eCialPoictua:
Itotterdam flohonwburg 300,000
Iooziv (Boncoeur)' 60,000
Riordinato (Bev. la Nam) 500.000
4
10'
11 "al
11
14-
eete in Strada Brezolana No, 53. Se negociazi i orI-ce effect() derite d ) 'or okra.
Iripagratt% latoderni Greg-oils Lidu Str