inul «I 8 0 -lea Hi*. 164. Bani 25 N um ărul Breşei», M a rţi, 12 A u gust 1919.

R edacţia şî R d m în istraţîa
Braşev, Str. Prundului Nr. 15.
• Telefon 226.

De-aceea v’am propus comisia de 7) In cursul, înainte şi după alegeri se nu fim formalişti. Iar noi cari hotărâm re­
de reorganizare 10 membri, care va dirija politica partidu­
lui în faţa alegerilor’ şi va face şi planul
vor face înscrier iîn cluburile partidului.
8) Partidul va avea un birou al său se­
forme atunci, putem cere organizarea de
conducere.
parat de resorturile oficiale de stat, cu
a partidului national de reorganizare.
Intru cât priveşte măsurile cari tre­
buiesc luate acum pentru organizarea în
personal stabil sub supravegherea şefului
— condus de un secretar al partidului.
Timpurile de azi cer expeditivîtate,
constituţionalism şi democraţi. Altfel trece
valul peste noi, ca să nu întârziem anali­
4 » D -l d r. S u c iu îş i d ă d e m isiu n e a d in C onsiliul d irig e n t.— R a p o r tu l d -lu i faţa alegerilor, dl coleg Suciu va face o Propune în comisia de 10 pe d-uii: zarea curentelor din popor* Deci trebuie
O ctavian Goga» — C u vâ n ta rea E p isc o p iilu i jHadu» — P r o p u n e re a p r i n ­ expunere. Teodor JVihali, V. Saftu, St. Roşian şi sâ organizăm mai repede partidul nosru.
c ip iu lu i de m o ra lita te n a ţio n a lă : C uvântarea d -lu i T ă slă u a n u . _ Const. Bucşan, Ant. Mocsonyi, G. Bog­ D-lor daţî-mi voie să vă spun alt­
C u vâ n ta rea E p isc o p u lu i R a d u dan, Dr. Nistor Crişati, Dr. N. Zigre, A.
I n te r v e n ţia d -lo r dr- S u c iu , B o n tescu ş i G o ld iş ,_ ceva. D*1 Tăslăuanu a enunţat un principiu,
Pentru prima oara la o adunare a Nilvan şi Sever Nigrea» care la aparenţă are perfectă justeţă.1 Dar
îl trimisul nostru special — partidului asistă întreg episcopatul român Dl Oanea combate părerea că oficial în practică, nu poate fi aplicat cu drep­
din Ardeal. El totdeauna a fost la postul Consiliul Dirigent nu poate fi Comitetul tate în vremea de azi, după frământările
Sibiu, 9 August, Cunoaştem ideile politice ale lor, dar de luptă pentru neam. Aminteşte momen­ executiv fiindcă nu poate servi numai intere­ prin cari am trecut, când munca naţională
In sala & teatru a Asociaţi un ei s’a sântern pentru moment în rezervă şi nu tele istorice la care episcopii români au sele partidului ciîntr’o măsură egală pentru îşi avea atâtea părţi în cât nu puteai sâ
mt adua^aa partiduiui naţional român facem aprecieri. fost în frunte pentru afirmarea dreptu­ toate partidele. Deci nu trebue să dâţn o deosebeşti dintr’odată pe cei buni de cei
° 'aD-
nS%PrL*i. Noi acerdăm încrederea, creditul nos­ rilor neamului românesc, deşi ei nu pu­ coloare politică stabilită corpului nos­ răi. Să nu-1 aplicăm d-lor, pentru câ sunt
7. Mihalţf saluta
|a (-aadunftrAa
1°C T- .Mihali!
tru tuturora celor cari au lucrat pentru i- teau fi formal înşişi în partidul naţional. tru de administraţie. oameni cari nu ştiu să lupte, dar care sunt
s© va discuta programul s; spune dealul naţional. Acelaş lucru nu-1 putem Acolo le erau gândurile şi inimele. Oct. Goga — Nu este nici un fel de cinstiţi muncitori. Sunt oameni laşi
rea partidului în fata alegerile rn°rgan ~ face pentru ceilalţi cari au fost împotrivă Promite întreg concursul episcopatu­ deosebire dintre cele susţinute de 10 oa­ d-lor îşi totuşi de folos ca muncitori ne­
i secretari pe d-nii Montani \ f opune lui, pentru victoria ’ acestui partid care
aportor po «jl q Goga v nr. Bucşan. (Aplauze). meni şi noi. Dior, membrii. Consiliului di­ obosiţi.
Voci: Aici sânt trădători. singur reprezintă interesele adevărate ale rigent au fost aleşi la Alba-lulia ca frun­ De ce-am începe noi să categorisim
^ Hh<intarea d -lu i i \ . „ neamului. (Aplauze.) taşi ai partidului astăzi pe oameni noştri, când după o viaţă
Ne vom fixa mai târziu punctul nos­ Domnilor, vom merge să descâlicăm Dacă dv. mai aveţi încredere în ei
tru de vedere faţă de partidele politice de slugă la aparenţă, sub presiunea duş­
ms s * — pe marurile Dâmboviţei, ca sâ ducem chia-
„»«îSsr*Siff' ■*—
■
mJ . U‘ . ^ L ^ ehegtlunlle intern» a' e P " :
din Regat. Acum vom sta în expectativă,
dar când atitudinea de azi va fi părăsită
de partidele politice din vechiul Yegat, vom
gul care sâ unească partidele româneşti
într’un singur partid. Sau vom merge ca
un torent care va dărâma, lăsând ţarinei
atunci Consiliul dirigent trebue sâ fie şi
comitetul executiv.
Deci să trecem la lucru.
Să alegem pe şeful partidului în
manului, acum au prilej de viaţă liberi,
conştientă, să-i stigmatizăm. Să-l ertăm,
căci tavem nevoe de muncitori mulţi, şi
n’avem. D-lor dacă au fost slugă 1000 de
Î 5 t r n - Discuţia este oportuDă şi eşi şi noi din rezervă. apoi să producă roade înfloritoare pentru persoana d-lui luliu Maniu (Aplauze.)
X ^ S î ţwiprei»^"- Partida nt naţional ani, nu te poţi naşte deodată erou. Să nu*i
Dar domnilor, se mai pune problema neamul românesc. Episcopatul va lupta eliminăm din viaţa noastră. Să fim Iertă­
r o â £ d î r f % » să ne gândim la tre­ ideei de-a căuta soluţiile în ce priveşte pentru tradiţiile neamului. (Aplauze) D iscu ţii în ju r u l u n u i p r in c ip iu
s t i a tu T o» o**«“ sâ-i acordăm acest prezentul şi acţiunea de mâine. La Alba- tori, fiind-că numai din ertare şi dragoste
C u vân tarea dltti' lA slă u n n u wValei Moldovart. — Spune că trebuie va eşi acel amalgan care va fi de folos
itţncdjepaS ^ ^ este însuşi trecutul nostru, lulia comitetul partidului naţional şi-a în­ să lămurim competinţa comisiei şi com-
Kusi^popecal 8° stru luptător. El este ex- aintat demisia, a fost încredinţat Consiliul neamului nostru. (Aplauze repetate.)
Dl lâslăuanu spune că partidul na­ petinţa noastră. Aci am venit numai să
resie tifeei naţionale In lupta împotriva dirigent actual cu conducerea trebilor po­ ţional trebue să se înfăţişeze unitar ?n- . Balea. Spune să nu se neglijeze păr­
Ingurtktr* Dela 1848 încoace e l exprimă litice. In mod logic, în mod normal consi­ ne sfătuim. Propun comisiunei sâ facă
tr’un bloc politic în faţa alegerilor. Acest ca în timpul cel mai scurt să cheme con­ ţile mărginaşe ale noastre, cum s’a făcut
AeM luptei de rasă. liul dirigent reprezintă comitetul executiv partid va juca un mare rol în reorganiza­ până acum.
ferinţa naţională reprezentativă, adecă a
Partidul în lupta sa a fost depozi- al partidului. rea şi purificarea, îndreptarea moravuri­ tuturor cercurilor. Ea va hotărî definitiv Uroş Pateanu. Cred că ne-am adu­
1. credinţelor noastre naţionale. In lor politice din ţara noastră mare. programul, comitetul să pue sub sancţi­ nat să ne sfătuim pentru alegeri. Dacă
-ecut ttfwn putut organiza partidul. N’am Cred dlor: Comitetul executiv se con­ asta dorim, să ţinem foarte mare cont de
fundă cu Consiliul dirigent care este ema­ Trebue atunci dlor ca îa baza parti­ unea sa candidaturile conforme.
vut registre pentru partizani fiind-că erau dului să stea principiul cardinal al mora- dorinţa generală. Spune că aceea comisie
irănumăr; Era un partid din membri născuţi nat din voinţa dvoastră, ca organism al Piecup: Dacă vrem principii democra­
lităţei naţionale. Fără a vrea să facem re­ tice să nu inpunem hotărâri nediscutate. executivă, membrii de aci auto cercat s’o
ir nu făcuţi. Era compus din toţi cari partidului. chizitorii, recriminări, ci numai îndemnaţi aleagă. In comisiune să fie bărbaţi integri
rodeau că poporul are drept la libertate, Concluzia logică este că preşedintele Cere să se facă o comisiune din toate ju­
de acest principiu, îmi iau ^ îndrăsneala a deţele şi aceasta să cumpănească, să scoa­ cari totdeauna au fost în fruntea luptei
rogrameie noastre s’au modificat având Consiliului este în mod normal şi preşe­ spune ce cred — şi această credinţă are noastre naţionale. Sunt unele persoane a-
ceiaşi idele la bază, lupta de apărare dintele Partidului (Aplauze). lă ia iveală candidaţii pentru conducerea
majoritatea (Voci. Aşa e l) Trebue să pre­ partidului (Aplauze) supra căror nu putem să ne pronunţăm
aţională. După moartea Im Pop de Băseşti, în plan ci numai în discuţia comisiei.
Dacă ideea naţională şi-a găsit ex- care a fost o frumoasă figură reprezenta­ cizăm acest principiu. Uroş Păteanu. — Numai cei cu tre­
sia In membrii partidului si codificat ea tivă a luptelor noastre naţionale, s’a pus Ştiţi că în cursul războiului massa cut nepătat naţional (Aplauze) Dr. Suciu. Pune încredere în Con­
fost tn programele partidului. poporului şi-a îndeplinit datoria aşa cum siliul dirigent. (Aprobări. Aplauze.)
în mod logic chestia conducerei parti­ Precup — Propun să se discute prin­
i-au poruncit stăpânii, — cu credinţa că cipiul de organizare şi comisiunea de azi , Spune că felul de a vedea, de a alege
împrejurările s’au schimbat şi noi dului. o comisie în locul Consiliului, este Io neîa-
rebuie sâ reorganizăm partidul. S’a mo- fapta lor nu este o pagubă pentru neam. sâ propue pe cei 10 definitiv.
Rostul nostru este astăzi ca această Dovadă regimentele multe din Rusia pri­ credere în Consiliul dirigent. Spune câva
ificat In Chip firesc programul şi metoda stare să o consacrăm. Socot deci, fără a Dl dr. Suciu spune că propunerea trage consecinţele şi nu va mai veni cu
e organizare a partidului. zoniere, cari au plecat acum să servească făcută de d-sa eu cei 10 membri, nu o
căuta din acest loc să fac apologie unuia ideia adevărată. nici-o propunere.
Programul a fost anunţat la Alba- care nu se potriveşte cu seriozitatea noa­ impune d-sa cu ori-ce preţ.
ulia. S’au stabilit principiile călăuzitoare, stră, — vorbind absolut sincer. L^ngă pătura poporului, au fost căr­ D-l Tăslăuanu. N’am voit prin enun­
turarii. Nu vreau să analizez aci atitudinea C u vâ n ta rea m itr o p o litu lu i S u c iu ţarea principiului ca să fac acte de răzbu­
le vor trebui însă să fie lămurite şi expli­ nare. N’am ro it să fim aspri cu cei cari
cate lumei, alcătuind un plan de muncă Iuiiu Maniu (aplauze) prin . trecutul lor ci numai cazurile sporadice din parti­ Mitropolitului Blajului Suciu: Parti­
Iui este omul care se bucură de încrederea dul nostru. Nu stărui mai mult, fiindcă le dul nostru nu este aşa de închegat ca să au greşit. Dacă nu ne vom ţinea însă de
clin. concluziile principiilor dela Alba-lulia. acest principiu, urmările vor fî grele.
politică şi în împrejurările de azi poate cinoaşteţi. nu ţinem seamă de susceptibilităţi. Intere­
In viaţa internă de reorganizare, tre­ fi chemat ia conducere. Atmosfera dîn ţara românească nu
buie să luăm măsuri ca să fie un meca­ Dar fiind vorba de organizarea de sul nostru este ca să fim umăr la umăr şi
De aceea socot că trebuie să-l con- partid, trebue să nu admitem pe aceşti pe baza principiilor democratice; repetă este aşa de iertătoare. Bărbaţi- politici
nism de viaţă de partid. Partidul se gă- foarte sus puşi cari au făcut acte împo­
*fceştş într'o continuitate de acţiune. saerăm în jostul lui de preşedinte al par­ oameni ,în organizarea noastră de partid; propunerea d-lui Precup. (Aplauze).
tidului naţional (Aplauze : Voci, ova- dacă ţinem la curăţenia morală a partide­ triva demnităţei naţionale au înfundat
Este absolut necesar sâ punem baze \\vnr). In te r v e n ţia d -lu i G oldiş puşcăria.
olide, în faţa vremurilor zbuciumate când lor, sâ facă jertfa cerută chiar şi fruntaşi
e dei subversive pot agita poporul. In mod Asupra celorlalte organizări, în faţa
ndividual unii pot zice că in împrejurările alegerilor cari se apropie, drebuie^ să ne
de-ai noştri. Nici în comitetul central, nici
în cele judeţene, nici în cele săteşti —
Dl ministru GoWş: Pe dv. v-a ales
Adunarea naţională, deci cum poporul a fost
La noi nu cer excluderea din viaţa
politică; dar să nu fie la conducerea par­
J e azi putem avea diferite curente. Dim­ organizăm şi deci ne-am gândit că Con­ nici unul dintre românii, cari în timpul răs- reprezentat mai bine ca nici-odatâ la Alba- tidului. Să nu fie în fruntea partidului po­
potrivă noi credem absolut necesar' să siliul dirigent nu se poate devota ches­ boiului pentru întregirea neamului au avut lulia, aveţi puterea de reprezentare. Deci litic, fiind-că atunci avem tot atâtea puncte
^stâm în una şi singură tabără şi partidul tiunilor de alegeri, fiind-că Şi constituţio- atitudini protivniea intereselor noastre na­ nu înţeleg rostul unor noui adunări naţio­ slabe ale partidului E vorba de dreptate,
taostfb să adune toate elementele de muncă. naliceşte ar fi o chestie delicată ca lupta, ţionale. (Aplauze) nale. Apoi peste 6 săpt. trebue alegeri d-lor şi deci nu se poate.
electorală să o înrămeze în calitatea o- Le cerem această jertfă pentru ca de deputaţi. E mult de lucru; să nu per- D-l Dragomir. Care este criteriul?
Cu deosebire astăzi când stăm în faţa ficioasă.
^alegerilor, trebuie să se adune toate ener- în viitor în luptele din Constituantă sâ nu dem vreme cu altă adunare generală na­ D-l Tăslăuanu. întâi este sufletul. Să
e fiind-că pot fi satisfăcute toate pre- Propune alegerea comisiunei electo­ ni se arunce acuza pentru vinele unora ţională. luăm măsuri preventive. Deci toţi acei frun­
P|
ţlile legitime. rale, compuse din 10 membri aleşi din
toate regiunile. Aceasta conrsiune ar fi în
Atitudinea noastră, în cursul desba» contact cu Consiliul dirigent.
dintre noi. Partidul naţional pretinde
jertfe grele în interesul său şi al neamu­
lui. (Aplauze.) Cred că sântem înţeleşi
Comisia de 10 poate fi propusă şi
din sânul dv. Dar noi ne putem con­
sulta împreună căci de aceea sântem aci,
taşi politici cari au făcut acte publice împo­
triva demnităţei naţionale, vor trebui lă­
saţi deoparte.
Jterilor, am făcut-o faţă de socialişti. Putem Asupra reorganizărei partidului, spune şi nu vom fi siliţi sâ trecem la exemplifi­ şeful nostru, ales azi, ne-a sfătuit când
;?spune, că partidul nostru sprijinit pe ma- că este absolut necesar să arătăm ideile D l Goldiş. Spune să se amâne dis­
cări carjl ar duce la polemici persoanele a plecat să alegem 3 bănăţeni, trei din cuţia după şedinţa Marelui sfat* spune că
>sele ţităneşti, se deosebeşte în mod or­ noastre conducătoare în această chestie. dureroase. părţile ungurene ş; restul din ardeleni ca
ganic de partidul socialist, care are alte Noi avem concepţia politică democratică e bine să asiste la această vină şi şeful
In ce priveşte Consiliul Dirigent, sâ fie reprezentate toate ţinuturile.
, dorinţi de realizat şl alte credinţe. Putem nu ştiu dacă el este identic cu Comitetul partidului.
naţională, deci trebute să organizăm par­ Deci mi e vorba de persoane ci de *
să colaborăm cu ei dar poate sâ şi luptăm. tidul bazaţi pe massele populare, care or­ partidului, fiindcă n’am luat parte1la şe­
gţVoci: Aşa el) principii. Propuneţi dv. alte persoane dacă Adunarea de reorganizare a partidului
ganizare să pornească de jos, din comuna dinţele Consiliului. In nici un caz la re­ vreţi. Să fim uniţi însă şi să nu ne di­
Raţă de tendinţele ‘ legitime de orga­ dela ţară şi până sus în vârful piramidei organizarea partidului nu vor întră în co­ a continuat Duminecă la ora 11. Darea de
nizare ale socialiştilor trebae sâ opunem noastre sociale. vizăm. seamă o vora da în numerile viitoare.
mitetul de 10 persoane, care ar fi păcă­
organizarea noastră. tuit principiului pus. (Aplauze.) Dl Tăslâ’ianu. — Nu ne divizăm ci
Să luăm dar contactul cu satele, să e principiul democrat care trebue res­ Rep.
In afară de cureniul socialist care Dl Dr. Suciu spune câ în ce priveşte
represintă o mentalitate politică, mai sunt ducem ideia partidului nostru acolo ca pectat.
ţăranul să înţeleagă rostul drepturilor şi organizarea partidului este de acord cu
curente subversive care trebuiesc com
l bătute. îndatoririlor
tactul nostru.
lui în viaţa politică prin con­ dl. Goga. Această organizare nu s’a p u ­
tut face din pricina împrejurărilor vitrige
Dl Goldiş: — Pune chestia de încre­
dere. Dacă vreţi o comisie de 7 care să Teiegrama M. S. Regina
Partidul nostru poate înlătura ele­
mentele subversive din poporul românesc ’ Să meargă dar reprezentanţi de-ai ale vremei ce-a trecut. Partidul naţional
este reprezentantul firesc al neamului şi
hotărască, în locul nostru, atunci să vie şi
să ne ia locul.
către Marele Stat Naţional
numai prin acţiunea noastră în mijlocul noştri la sate, cari explicând rostul par­ deci dela popor trebuie să pornească or­ Dl Onişor. — Să nu fim grăbiţi. In Palatul Cotrocem.
lui. piglauze.) tidului, să înscrie ţăranii în acest partid. ganizarea. Pentru olegeri trebue eă or­ ziua a doua dela Aiba-Iuiia ne-am grăbit JD-lui P reşed in te M ih a li
că vorbeşte sincer, fiind-că a Aroi Odată înscrişi, ei pot alege preşedin­ ganizăm un organ de partid sub direcţia şi am rămas cu această nemulţumire care Marelui Sfat uaţioual.
ad< ||«k< tiirm cipiu politic sinceritatea, tele partidului naţional in sat cu dci de­ comisiunei de 10. se vădeşte şi aci.
© e s p u n e că partidele istorice d',, legaţi ai satului, dintre oamenii lor. Prin a- Propune: 1) ca şef al partidului naţio­ Consiliul dirigent nu s'a ales cu pro­ S ib iu .
vechiul le g a t ar avea tendinţa ca m îm­ ceştia vom avea legătura cu ei. Propune nal roman, pe dl. Iuliu Maniu. (Aplauze. bleme şi atribuţiuni de partid ci cu cele „Mişcătoarele du. cuvinte iriaa
p re ju ră m TaCtiftâle să câştige aderenţi ideia constituirei dubulai sătesc, unde să Ovaţf.) 2) Consiliul Dirigent să fie comi­ de guvern. Atunci s’au ale* oameni potri­ înduioşat adânc. Mâ simt prea feri­
la noi.* i i. se discute ideile partidului. '
tetul executiv şi şeful lui să fse preşe­ viţi pentru rol de conducere administra­
Nu ştiacât e de adevărat, dar trebue Toate comunele cari alcătuesc o cir­ tivă nu oolitică. El avea sâ guverneze şi cită de ceea-ce am făcut văzând că
să lămurim situaţia. cumscripţie electorală, vor fi reprezentate dintele partidului. 3) Comisia de 10 mem­
în comitetul cercual al partidului prin pre­ bri. In această comisie pot să conlucre alte naţionalităţi. sunt răsplătită cu neţărmurită dra­
J r y «»pt4. că pentr.u şedinţii dela sate. Apoi câte 3 delegaţi din şi membrii Consiliului Dirigent, deci ai Ceea-ce s’a omis la Alba Iulia, să se goste a tuturor Românilor.
moment este w âm h ca faţă de Consti­ Comitetului executiv. 4) Congresul parti­ facă acum : să se aleagă comitetu; exe­
tuantă, dintre noi să fte reprezentanţi din fie-care consiliu cercual fac comitetul ju­ dului, care până ce este Marele Sfat, este cutiv al partidului. (Aplauze.) Deci nu poate Vă mulţumesc tuturor din suflet
oamenii eşiţi din sânul poporului. Ar f i deţean, care îşi va alege preşedintele lui compus din membrii lui. După alegeri fi comitetul executiv ales din Consiliul Di­ fşi fa c cele mai ferbinţi urări de bine
d m jn a te gieşală că partidele din vechia care va fi şeful politic ai partidului în mandatul lor încetează. Atunci membrii ligent, aceasta nu în mod definitiv ci nu­
Î2 & 5 1 99 amestece în viaţa noastră po- judeţ congresului vor fi membrii partidului în mai pro vizor. pentru întregul nostru neam .
Im m F m azi. Natural că marile afaceri de Apoi 3 delegaţi aleşi din comitetul
n* unesc, fiind-câ sântern împotriva judeţean plus membrii marelui Sfat, sau
parlament, plus 3 delegaţ» de fiecare
judeţ. 5) In fiecare judeţ un comitet exe­ C uvântarea d -lu i B o n tescu
maria.
ori Că separatism ori regionalism. (A- membrii Parlamentului vor reprezenta Con­ cutiv judeţean diu deputaţi şi senatori D-l Bontescu. Nu înţelege rostul unei Comisiunea universitară a numit
pta«s& gresul partidului. Din acest Congres vor din acel judeţ plus câte 3 delegaţi ai co­ noui conferinţe naţionale, fiind-că nu avem până acum următorii profesori universitarii
CrUd că de aci putem desminţi zvo- eşi hotărîrile asupra vieţei noastre de pâr­ mitetului cercual. 6) Comitetul cercual: 1 timpul necesar. Adunarea naţională dela prof. Babeş din Bucureşti, dr. Lupaş, Iuliu
aul cA jtet^dele politice din regat ar tia. Tot din el va eşi comitetul execu­ delegat din fiecare comună. Acest delegat Alba Iulia a fost isvorâtâ din trio spontană Moldovau şi O. Ghibu.
căuta ternii aderenţi în Ardeal. tiv al partidului. este şi preşedinte în respectiva comună. mişcare de liberare a poporului» Deci sâ

i
 Pagina 2. GAZETA T R A N S I L V AN I E ! Nr. 164—191

La mata studenţilor „V.

esbaterile Marelui Sfat Naţional
— Dela trimisul nostru special
Şedinţele delà 6 şi ? August.
/ Votarea legel electoralo. — Discuţia reformei agrare
Mei cari 6 August
Şedinţa se deschide la ora 10 dimi­
neaţa. Presidează d-1 T. Mihali, care a-
nunţă primirea a două telegrame dela
d-nii Halipa şi Ciugureanu. Se ÎDtră în
ordinea de zi, discuţîunea pe articole a
reformei electorale.
Se votează, cu mici discuţiuni, art.
12—93. Acest din urmă se modifică ur-
cându-se pedeapsa dela suma de 500—
2000 lei. La art. 110 se adaogă un nou
aliniat specificând că legea va rămâne în
vigoare până ia aducerea alte i1legi elec­
torale din partea Constituantei.
După ce se fac© votarea pe articole,
se citeşte legea in total, votându-se cu
unanimitate. Şedinţa s’a închis la 12 şi
25 minute.
Şedinţa de după amiazi
Reforma agrară
Şedinţa se di sein de la ora 4 d. a.
D-1 T. Mihali anunţă adunărei că d-nul
Disescu, fruntaş politic al vechiului regat,
Se află ca oaspe în Marele Sfat. Ii adre­
sează câte-va cuvinte de bine venire, la
care d-1 Disescu răspunde că simte cea
mai mare fericire că asistă la desbaterile
parlamentului, care precedează Constitu­
anta. (Aplauze)
Se trece în ordinea zilei: reforma
agrara.
D-1 raportor Vaier Moldovan face o
foarte clară motivare a reformei agrare,
arătând în afară de importanţa ei naţio­
nală, şi importanţă din punct de ve­
dere etic, ai moralei creştine şi din punct
de vedere economic. Reforma agrară are
importanţă naţională, fiind că — deşi nu
exclude pe ţăranul sas şi ungur — va
face să beneficieze în cea mai largă mă­
sură. pe ţăranul român, care în număr
covârşitor este cultivatorul pământului
nostru.
Din puuct de vedere etic, reforma
rezolvă problema pauperismului, ast-fel
câ urmează preceptelor moralei creştine.
Din punct de vedere s^cial-economic, re­
forma tinde la îmbunătăţirea soartei ţăra­
nilor şi ia o nivelare socială. Privilegiile
au fost şterse. Dacă admitem inegalitatea
o facem pentru însuşi progresul, fiind-că
după cum a spus d-1 ministru Goldiş, di-
ferenţiarea aduce progresul. Nu admitem
inegalitatea bazată pe privilegii de clasă
ci aceea pe pricepere* şi muncă, a forţei
şi vicleniei. Să facem dreptate pentru a
pune ţărei noastre aceiaşi bază ca a sta­
telor moderne.
Nu însemnează că facem socialism.
Eeralitatea o cerem pentru condiţiile de
luptă. Neegalitatea bazată pe întâmplările
de naştere că ai moştenit 10.000 iu-
găre sau nu — nu e întemeiată şi trebuie
să dispară.
Trebuie să facem o bună împărţire
de pământ, fiind-eâ azi nu stăm bine.
132.000 gospodării au 40.000 iugăre; fie­
care gospodărie 494 stânjeni. 342 000 gos­
podării au 853.000 iugăre, câte 2 iugăre
de gospodărie — ceea ce înseamnă 2 8 ^ .
Pe când 436 000 gospodării — socotind
5 persoane de gospodărie — cu 2.183 000
suflete — (50% din populaţia Ardealului)
au 6 procente din pământul cultivat, alte
21.000 suflete au 37% din acest pă­
dioase, s’ar putea molipsi. Conducătorii
au înţeles şi ne-au dat cele două mari
reforme. Poporul acum are nevoie de li­
nişte şi regret că socialiştii caută să-l
învrăjbească. Declară câ va vota pro­
iectul.
D-nul profesor Iosif face o ştiinţifică
expunere a principiului minimului de pro­
prietate şi asigurărei acestui minimum.
Proiectul de azi nu se îngrijeşte ca
proprietăţile să fie indivizibile, aşa că
vom putea ajunge, după cei 11 ani pre­
văzuţi, iar într’o situaţie critică. Trebuie
fixat dar minimum de proprietate funciară.
De asemenea să apătăm acest minim de
orice urmări aîe calamităţilor ce poate
avea un gospodar, asigurându-i minimul
de moşie împotriva datoriilor.
Cuvântarea dlui Agârbiceanu
Părintele Agârbiceanu, directorul zia­
rului „Patria“ rosteşte o admirabilă apo­
logie a pământului.
Sântem un popor de plugari din în­
săşi originea noastră. Romanii au fost
plugari şi au trăit sub cerul liber şi îu a-
propiere de ogor. Din acest continuu con­
tact cu natura s’a născut şi s’a păstrat
spiritul drept care a caracterizat poporul
roman şi caracterizează pe cel român.
Cea mai mare răsplată pe care stră­
moşii noştri romani o dădeau legionari­
lor, luptătorilor, eia împărţirea de pământ.
Aceiaşi politică a fost urmată şi de marii
voevozi români. Şi astfel neamul nostru
s’a legat de glia strămoşească, dela cei
dintâi coloni şi până Ia Românii noştri
din Aideal, Bucovina, Basarabia şi vechiul
regat. Această legătură a fost tot substra­
tul luptelor etnice şi politice.
După 17 veacuri de jertfe pentru pă­
mânt, poporul român se vede în sfârşit
astăzi stăpân pe el, prin înfăptuirii re-
ormei agrare. El îl merită pe deplin. Chiar
în vremea robiei, poporul nostru a mun­
cit pământul cu dragoste nemărginită, nu
de frică, nu de sila împilatorilor ci din
convingere că el este născut să fie de
veci legat de glie, să o apere 1 De aceea
’a lucrat, de aceea l-a apărat şi a luptat
să*l întindă. (Aplauze puternice)
E drept dar să i-se dea, în proprie­
tate, plugarului român singurul lui tova-
roş credincios.
Partidul naţional român diu Ardeal
a avut totdeauna în vedere lupta pentru
pământ, dorinţa de a-1 vedea in mâna
ţăranilor. Dar voinţa lui n’a fost ascultată
de duşmanii noştri seculari* Astăzi însă,
cel dintâi act ce-I face, este să dea pă­
mântul celor ce l-au apărat cu preţul vie-
ţei lor (Aplauze). Noi nu dăm pământul
statului — cum cer socialiştii, — fiind-că
singurul lui proprietar e ţăranul, pe care
pământul îl cunoaşte, ţăranului care l-a
muncit şi nu statului care cuprinde ele­
mente cari n’au aface nimic cu pământul,
nici cu dragostea, nici cu simţirea noas­
tră. ( Aplauze repetate)
Ca să dăm un cuprins românesc a-
cestei ţări, pământul trebue să fie al ţă­
ranului român. Aşa dar nu voim comu-
nizarea pământului ci proprietatea indivi­
duală a ţăranilor. (Aplauze)
Dar trebuie pusă o condiţie: pămân­
tul să fie bine lucrat, sâ dea toată roada.
Introducând în reformă acest principiu,
INFO RM AŢIUNI
Manifestaţia pentru Italia Di Ma­
rele Sfat. La deschiderea şedinţei de
Sâmbătă dimineaţa a asistat şi generalul
italian Ferigo, căruia i s’a făcut o mani­
festaţie călduroasă.
Dl Preşedinte salută pe dl general
Ferigo, comandantul suprem ai legiunilor
române din Italia, aducând urarea şi recu­
noştinţa poporului român din Ardeal pentru
meritele şi dragostea ce a arătat volunta­
rilor ardeleni pe cari i-a organizat în le­
giuni cari şi-au făcut dovada bravurei lor.
Să trăiască ia mulţi ani scumpul coman­
dant. suprem al legionarilor ardeleni
(Aplauze. Ovaţiuni.)
Dl general Ferigo strigă în româ­
neşte Trăiască România. (Ovaţiuni răs­
pund urărei generalului Ferigo.)
Comandantul italian ţine apoi o în­
sufleţită cuvântare, în care salută România
şi bravele ei trupe cari astăzi înscriu o
glorioasă pagină prin cucerirea Budapestei.
Termină strigând: Trăiască România. (A-
plauze, Ovaţiuni.)
Părintele Lucaci spune că nu va tăl­
măci cuvântarea d-lui general Ferigo, fi­
ind-că de sigur toţi au înţeles-o, limba
română fiind atât de aproape de cea ita­
liană. Salută pe bravul comandant italian
şi aduce omagiul poporului românesc
Suveranului mare al Italiei. (Ovaţiuni ne­
sfârşite.)
Dl general Ferigo părăseşte apoi sala
în aplauzele şi ovaţiunile membrilor. A
fost o manifestaţie caldă şi entusiastă
pentru Italia.
Generalul Ferigo la Braşov. Vineri
a fost în localitate generalul Ferigo, ata­
şatul militar la Bucureşti, italian, pentru
a vizita batalionul Voluntarilor. Generalul
Ferigo a stat în Biaşov numai o zi plecând
mai departe înspre Sibiu.
Banchet ta onoarea reprezentan­
ţilor presei la Marele Sfat. — Dl Iuîiu
Maniu, preşedintele Consiliului dirigent a
oferit Joi la amiază un banchet în onoa­
rea reprezentanţilor presei la desbaterile
Marelui sfat. Au asistat d-nii Iullu M'iniu
şi Mihai Popovici, dl dr. Silviu Dragomir
şeful biuroului presei şi ziariştii I. Minu-
lescu, Iosif Nădejde, I. Dragu, M Ciuceanu
I. Rozin, N. Rusu — Ardeleanu din partea
ziarelor din Bucureşti şi d-nii Agârbiceanu,
Virginîu Sf. Iosif şi Al. Al. Hodoş din
partea ziarelor din Ardeal. Dl Liviu Po-
pescu din partea agenţiei Dacia. De-ase-
meni au luat parte şefii de cabinet : dr.
Savu şi Tilea.
La şampanie a toastat dl Maniu
pentru prosperarea şi sănătoasa îndru­
mare a presei diu România-Mare, insis­
tând asupra rolului ei educativ; d-nii I.
Minulescu din partea presei bucureştene
şi I. Agârbiceanu din partea presei din
Ardeal.
Poetul Octavian Goga a oferit Mer- c. se vor executa trageri, silnic în fiecare
curi un dejun intim, în saloanele casei dimineaţă îu Poligonul Centrului de Ins­
sale, ziariştilor aflători în Sibiu cu prile­ trucţie al artileriei, cuprins între comunele
jul dezbaterilor Marelui Sfat.
Au luat parte d-na şi d-I D. Goga,
d-na şi d-1 dr. Bucşan, dna Bucşan, d-1
Eugen Goga, I. Agârbiceanu, I. Minulescu,
I. U. Sorieu, Emil Isac, Iosif Nădejde, Virg.
St. Iosif R. Dragnea, M. Ciuceanu, I. Ro­
zin, Al. Al. Hodoş, N. Rusu Ardeleanu.
ir u it: Tinerimea intelectuală
hî.-* din venitul curat al petreceri
lt*'e în ziua de Sf. Ilie, prin d-uL
DupS ocuparea Pestei. O telegran iae Pana, 100 cor.
din Lyon anunţă Cin Berna: Sincere muîţămite
Biroul presei române afirmă că Direcţiunea şcoalelor secund
vernul din Bucureşti e strein de îm p/ 1 vk, rom. din Braşov.
jurările prin cari s-a făcut numirea arhi­
ducelui Iosif în fruntea guvernului actual
din Budapesta. Aviz 1 Membrii „Cooperative
— „L# Tenips* primeşte o telegramă răşîa de consum din Scheii — B r#
sunt rugaţi a grăbi cu ridicarea bi
din Londra, în care se spu^e că au întrat
în Budapesta 30.000 de Români, ca osta­ pentru făină. D. Mareea cassar.
*
tici au fost luaţi 3 membrii ai Cabinetu­
lui. Trupele române au fost încasarmate Urania. Luni „Marţi 12 si
în casarmele cavaleriei dela periferie. 13 Aug. orele 6 şi 8 mare serată
Premieră extraordinară“: Logodnă f
ditului. Dramă emoţiouală în 4
Invfitfitori şi Învăţătoare basara* rolul principal cunoscuta şi iubita
bene ta Braşov. Mâine, Marţi la orele 4
Hering Poiten. — Spectacolul înţ
p. m. cu tren special, sosesc în Braşov
„Bocşeiul. Comedie în 2 acte.
2oO învăţători şi învăţătoare din Basa­
rabia.
Toţi învăţătorii din împrejurimi ca Concert armat de „Dans1
şi cei din localitate sunt rugaţi să fie la sul — Fondului muzicei militare,
orele 31/, la gara Braşov, pentru a primi Teatr. Reduta Joi 14 Aug. c.
pe colegi. seara lumea iubitoare de artă su
de muzică aleasă, va avea prilejul
culte pentru prima oară la Braşov
Pogromuri tu Budapesta. Ziarul cele mai frumoase voci de Barit(
Dacia dă ştirea că în ziua de 7 August
Ţară G. Teodorescu, un cântăreţ d
au avut loc în Budapesta pogromuri din prim solist al Operei Române care
partea populaţiei maghiare contra evreilor
delecta cu cele mai frumoase ai
din oraş. mâneşti ale compozitorilor ardeled
Trupele noastre au intervenit imediat Brediceanu cât şi cela mai interesa
pentru restabilirea ordinei. duri de Schumann şi Schubert. şi
operă de Wagner, Verdi, Roin1.
Programul se va anunţa. Duj
Ploaie de lăcuste la Sofia Din cert muzica militară va antrena
Rusciuc se anunţă că în Sofia, Joi a că­ lumea pasionată de această artă.
zut o adevărată ploae de lăcuste care a la cassa teatrului şi Comenduirea
durat aproape o jumătate de oră. Milioane *
de asemenea insecte, spune ziarul ?Daciaa,
au acoperit-străzile, impedecâud circulaţia. APEL
Stratul de lcâuste, în multe locuri era de Au trecut 10 zile de când &*i
peste 20 cm. ceput înscrierile Ia liceul real (şcoi
superioară) din Braşov, dar până
puţini elevi sau prezentat. Despre
Aprovizionarea ou făină Toţi lo­ uătatea deosebită, ce are liceul rei
cuitorii Braşovului, cari sunt de perma­ tru tinerimea noastră, s’a scris toi
nenţă îu oraş şi câţi nu-s prevăzuţi cu ziar de xepeţite ori.
bucate, nici nu sunt în stare să şi-le pro­
cure pentru anul economic 1919—1920, Rugăm încă odată pe preoţ hj
sunt obligaţi a-şi anunţa familia cu formu­ Tăţătorii noştri, să îndemne cu toaţ
larul primit în localul oiăşănesc pentru ruinţa pe părinţi, ca să-şi înscrie
împăiţiiea de bilete (Str. Neagră A/. 19) cât mai e timp. Acuma când Statul
începând dela 14 până în 2 8 A u g u st1919. a deschis porţile atâtor şcoli, d(
caracter românesc, trebuie să dovi
Muncitorii de fabrici au să-se anunţe suntem vreduici de aceste daruri
la stăpânii lor, adecă la ceice le dau de toate părţile să alerge copilaşii sate
lucru, iară cei aplicaţi Ia căile ferate vor învăţătură.
fi conscrişi de autorităţile dela căile ferate.
înscrierile mai ţin încă săpţ
Anunţările trebue să corespundă ade­ aceasta, anume până la 15 August
vărului pentrucă anunţări false vor fi aspru grăbiţi!
pedepsite.
Cursurile de şcoală se. vor dj
Ceice ce nu se anunţă la vreme^n-au mai târziu.
drept să pretindă a fi aprovizionaţi de au­
Direcţiunea liceului real de ai
torităţile orăşăneşti. — Oficiul orăşănesc Biaşov.
pentru aprovizionare.
Biblio;
Trageri de artilerie. Din partea A apărut Nr. 1 din revista d£f
Centrului de Instrucţie al artileriei se face şi satiră GHIMPELE cu următorul
cunoscut că, îneepând de la 12 August a. în versuri şi proză:
Ghimpele . . • dâ Ghimpele.
Chestia lemenină (intervie\
sufragetâ de — Cârcotaş,
Râşnov, Zârneşti, Tohanul Nou, Sohodol. La tarabă (balada gheşeftarului)!
In zilele acestea strict oprit a călca teri-
suri) de (Ghidale-Nuhătn.
torul susnumit, izolat de cordon militar. Hingheiul (versuri) de Moş Sf|
Zilele în care nu vor fi trageri se Surii lui\„ de Ioan Virgulă.
vor anunţa la timp.
Adorarea Iubiţi ds diferiţi pro|
Braşov, în 9. August 1919 nişti de Val. Maximilian.
Consiliul orăşănesc Amapa de Nae Chefliu.
Epigrame de Tănase Punct, etej
işi cu mai multe caricaturi de V.
milian. 1 Numărul 4

mânt.
E nedrept. De aceea scopul reformei
este de a spori, complecta şi integra pro­
prietăţile rurale ţărăneşti-
Intreagă viaţa noastră economică nu
va lua însă o desvoltare mare decât a-
tunci când ne vom modifica felul de pro­
ducţie — din pricina lipsei de pământ —
intensificând cultura, trecând spre indus­
trie. Economie naţională dar, intensivă nu
extensivi Dacă după împroprietărire va
rămâne pământ, vom avea grije de des-
voltarea muncei industriale agricole şi a
fermelor, a proprietăţei mijlocii.
Ardealul este în cei mai scurt timp
chemat să fie o cetate; industrială; deci
trebuie să rezervăm pe seama existenţei
sau viitoarei industrii, teritoriile de care
are nevoie.
D-1 raportor face apoi expunerea
discuţiunei din comisiunea reformei asu­
pra limitei de expropriere. D-sa a propus
ca maximum de proprietate 200 iugăre, iar
unde prisoseşte poate să lase 500 iugăre.
Comisia a adoptat maximum de 500, care
poate fi redus, unde e lipsă, la 200 sau
mai puţin. Dezvoltă apoi pe larg pămân­
turile ce se vor expropia — arătând că
în comunele urbane (oraşe) este fixat un
minimum de 50 iugăre, iar pentru locu­
inţă 1 iugăr. Despre păduri, in caz ţ de
trebuie creîate şcoli agricole, ferme şi mai
ales în vremea serviciului militar instruc­
ţia militară să fie complectată cu cea a-
gricoiă. (Bravo! Aplauze)
Nu e nevoie la noi să n» gândim că
mijloacele de trai ni-le dă industria, ca
în Anglia, de pildă. Cu economia agricolă,
cu creşterea vitelor vom avea să trăim
fiind-că Dumuezeu ne-a aşezat într’o ast­
au fo st respinse cu focuri.
fel de regiune care este pentru plug şi
pentru păstor. Sâ rămânem Ia viaţa să­
trului a capturat 3 tunuri de câmp.
nătoasă a câmpului, sub cerul senin şi
printre holdele bogate. Ţărănul va scăpa
astfel de bolile sufleteşti ale celor cari
frontiera ceho-slovacă precum şi câteva unităţi isoîate apărute la sud de
sânt nevoiţi să se chinuiască între pere­
Budapesta.
ţii fabricelor. (Aplauze)
Am vrut, domnilor să aduc aci cu­
vinte de mulţumită ţăranului curat la
suflet şi harnic, care a păstrat integrita­
tea noastră naţională. Actul de dreptate pe
care îl facem ne arată ca un popor de viitor
care menit este să trăiască ani mulţi şi
bogaţi în roade (Aplauze. Ovaţiuni. Ora­
torul este viu felicitat)
Dl Teodor Bucur eseu spune că vine
să mulţumească în numele ţăranilor din
Banat pentra reforma ce se votează azi.
Trebuie însă să dăm o nouă desvoltare
agricuiturei şi propune ca instrucţia agricolă
să se facă odată cu cea militară!
Dl Laurenţiu Oanea în chestia Băn-
U ltim a oră
Aviz important
Extras din ordonanţa N r 2
25. modificată a comandamen
Comunicatul oficial din 19 August st. n. trupelor din Transilvania. Vor fi
sideraţi ca infractari : acei cari
Frontal de Est: încercări isaolte de trecere a Nistrului şi fraternizare,
rea credmţă prin localuri pat
gări, trenuri, pe străzi etc, vor ca
Una din vedetele noastre, surprinzând posturile inamice la gura N is­
nica, colporta, comenta în orice
Frontal de Vest: Se urmăresc fracţiunile armatei roşii retrase spre ştiri fie adevărate fie imaginare j
păreri relative la operaţiunile de i
boiu, situaţia şi dislocarea trupi
dispozifiunile autorităţilor mili -
Diviziile caii au capitulat continuă a depune armamentul şi materialul
sau orice chestiuni privitoare la \
cu care erau aprovizionate .
m ata română. Aceasta infracţ
Nota col. Romanei!! către guvernai maghiar se va judeca şi condamna de
tori în prima şi ultima instanţă
B u c u re şti Colonelul R om anelli a înaintat noului guvern ungar ur­
închisoare până la un an şi cu ami
mătoarea notă:
până la 2000 lei. Când faptele
In urma faptului că trupele române, adecă trupe ale Aliaţilor, au în­
mai sus se vor fi săvârşit în si
trat în Budapesta, guvernul ungar nu mai are nevoe de o armată pro­ de a spiona sau trada> se aplicăf|
prie pentru a asigura liniştea oraşului, căci pentru acest scop stau la dis­ depsele prevăzute de legile pet
în vigoare pe timp de răsboi.
poziţie trupe române.
D ea-ceea propun guvernului ungar urm ătoarele: Censurât de loan Brotea
1. Armata ungară trebue redusă la efectivul statorit prin armistiţiul

nevoie se pot expropria, ţinând seamă de
condiţiile silvice,, Subsolul pământului ex­
propriat va rămâne întreg statului-. Explică
procedura de expropriere şi închee —
după-ce remarcă că pentru expropriere s’a
fixat preţui comparativ d da 1913 — cu
elogii aduse autorilor legei, d-nii Bon-
tescu, şef de resort, Osvadă, secretar ge­
neral şi Poruţiu. (Aplauze).
Şedinţa se suspendă. La ora 5.55 se
redeschide luând cuvântul săteanul Ştefan
Boroş, care roagă Marele Sfat să aibă în
vedere pe economii de vite. Unii din <h
ceştia — cum sânt cei din Săcele — au
fost mult încercaţi, jefuiţi de armatele
duşmane, aşa că e drept să fie răsplătiţi.
D-1 Vasile Costea, învăţător, ţine să
constate că reforma se face pentru împă­
carea spiritelor poporului, care după un
lung război, trăind între curente primej­
CIRCU
cei agrare, spune că trebuie să se dea ga­ dela 1 3 Nov. 1 9 1 3 .
ranţii ca această bancă să corespundă ex­ 2. Populaţia civilă este obligată să predea armele.
clusiv ajutorărei ţăranilor înproprietâriţi,
8. Transformarea şi desarmarea trupelor roşii trebue începută im ediat.
să li se facă deci ţăranilor toate favorurie
şi baaca să tragă minim de profit.
Dl Pavel Dârlea propune ca în lo­
cul fermelor de stat să se facă şcoli prac*
4 . D oresc să fiu ţinut în curent cu executarea acestor măsuri.
Un protest a! României, Greciei şl Serbiei
KRATIL
A stă zi ş i în zilele u rm ă to a re
tice de agrlcnltură raţională intensivă. Lyon. După »L’Echo de Paris“, România, Serbia şi Grecia au protestat contra
Cere protecţiunea statului pentru pălduri. unor stipulaţiuni ale tratatului cu Bulgaria, în care se spune că ele nu vor avea re­
Dl dr. Cerghizan face una din cele prezentanţi în comisia reparaţi un ilor.
mai documentate analize a proiectului de
Mari Reprezentaţia
ca an
„Echo* scrie că unele din cereri au fost satisfăcute.
reformă. Analizează pe larg toate dispo­
ziţiile proiectului lege şi critică unele
din ele mai aîes cele privitoare la păstra­
Comisia pentra protejarea minorităţilor
Lyon. S*a întrunit din nou comisia însărcinată cu revizuirea dispoziţiunilor des­
program nou do to
rea de pământ pentru viitoarea industrie. tinate sâ protejezfe minorităţile din România şi Ceho*Slovacia.
Cere să se dea cât mai mult pământ ţă­
ranilor ca să beneficieze cu adevărat de Consiliul saprem aprobă condiţiile pase de Romlni Ungarilor Se caută bucătăreas
această lege poporul satelor. vorbind româneşte pentru Bucureşti.
Şedinţa se închide târziu, după ora 9. Sibiu. Consiliul suprem al Aliaţilor a recunoscut tratatul de armistiţiu Cor. lunar, cu mâncare şi locuinţă. Adr
între România şi Ungaria , ... ..... . ... ___ Str. Porţii, Nr. 68 Etajul I. 1
fişoffftfl* à . ftureştaft Brasipe & Comp. dmev..