Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
întîlnit niciodată. Vameşii că în chip voit l-am pro nu pot da faţă c u ... ni
Jean-Louis Cpvier, vice români şi cei maghiari au vocat pe prof. Şt. Pascu, meni. Cine este d-1 Chin-
primar de Nancy, a fost la ciocnit uri pahar. Semnifi pentru ca apoi să mă de driş? Este cel care s-a
Timişoara. Cu ornaşină de caţia gestului a fost purta solidarizez de dînsul. I. strecurat, în cercetare, pe
medicamente. S-a reîntors tă de reporterii străini in Chindriş îşi împănează uşa din dos, deschisă de
în patrie şi la un ai doilea toate colţurile lumii. O po ghiveciul de . invective , cu prof. Şt. Pascu, avînd şi
drum, cu camioane pline ză de familie, din marea comparaţii şi metafore, dar meritul de a se fi făcut re
de ajutoare, ne-a declarat: familie a.Europei noi; nu se opreşte doar la atît marcat In antecamera a-
- — în Franţa există un ■Ceaţă mare, ;s-o tai dacă şi, depăşind cadrul unei restuia din urmă. în nu
poţi — şi, deodată, lumini critici, ajunge la un atac mele calităţii de om de an-
sentiment viu pentru ro
mâni, pentru că la cea de ce anunţau că vin'e convo- Ia'persoană. Mai mult, îmi tecameră şi-a arogat drep
•a 200-a aniversare a Revo / iul. Paşapoarte, scurte re porunceşte Şă. mă prezint turi ■pe' care nu ’ ie avea.
flectorizante şi, firesc, am ia camera 20! Oare îmi tre Un asemenea-exemplu este
luţiei noastre, ne-am văzut,
iie-am revăzut prin dum , întrebat .de' domnul Călin buie cu ra j. sau ‘ discernă-’- ş‘i apariţia d-lui Chindriş
neavoastră şi televiziunea Ilea. E reţinut la nişte mînt pentru a accepta o în sumarul Anuarului Ins
•Română Liberă luptînd concerte, mi s-a spus, dar întîlnire cu lin om subur titutului de Istorie, pe anul
Doamna Dobrea Ilea, fiica Ruxandra Ilea şi grupul de
psntru libertate. Este o sen ajutorare din Koln Fotografia: N. PETCU soţia1domniei sal£ doamna ban în limbaj, dictatorial 1990, cu 4 articole, peste
zaţie extraordinară. Dobrea Ilea şi studenta în prin poziţie, ce -utilizează capul ; colegiului, de redac
Am fost Ia frontieră, la Borş medicină Ruxandra Ilea au un ton de intimidare şi ţie, c a r e ' nţi ştia . nimic.
’ _ ' A\’eţi lin adevărat .venit. Iniţiativă parţicula- comandă? Cred că ara ne Bineînţeles, ' cu ..aprobarea;
plan de ajutorare? . ră de ajutorare, a unor-spi voie doar de discernămînt. prof. Şt. PascU: Cînd, dîn-
— Pe tjaza unor nevoi
reale, şi aveţi . nevoie ' de
LUMINI ÎN CEAŢĂ tale cu medicamente şi a- In legătură cu cele afir
mate de d-1 Chindriş, ani
su] a fost înlăturat,’ au dis
părut ‘ şi articolele lui I.
paratură medicală. Peste 2
asta în toate sectoarele de . — Bună seara, oameni — Aveţi treabă multă? tone. Şi o dorinţă. Să-şi de făcut cîteva precizări. Chindriş.
activitate, vom continua. buni. . — Intră în ţară sute; şi facă abonament la „Adevă . 1. D-1 Chindriş spune un 5. ‘ Tonul, de sus în jos,
De Ia ajutorul material, — Bună seara. sute de maşini, ies tot atît rul în libertate“. Mi-am în neadevăr cînd susţine că cu care mă abordează nu
pînă la schimburi de oa — Fiţi amabil, cit aveţi de multe şi, cu toate că for tors capul să nu se vadă o nu mă cunoaşte, A avut o- este, nici pc plan ştiinţific,
meni. Pentru a ne cunoaşte. ceasul? malităţile de vamă s-au lacrimă. Omenesc,' riu? cazia să mă vadă şî să mă prin -absolut nimic justifi
— Este ora 19,55. simplificat, numai de lipsă Şi din. nou ceaţa, şi lu audă îa sesiunile anuale de cat. La vîrstă, de 50 de, ani,
— Cînd vă întoarceţi în Aşa â început. Pentru un de lucru nu ne putem plîu- minile farurilor deschizînd comunicări ale Institutului cel „d in . camera cu hîr-
România? motiv simplu. Reporterul, ’ ge. Au trecut nişte camio calea spre oraşul prieten. de istorie, începînd cu a- 1ongc“ n-a reuşit să pă
, în . mai puţin de ; zece care pînă mai ieri nu avea nete din Marea Britanie, Cu adevărat înfrăţit L u nul 1984. Dar este foarte trundă nici în Dicţionarul
zile; cînd începe de fapt ce căuta în această zonă, â ia f dumneavoastră aştep mini care, mi s-a părut, uşor să te faci că nu cu istoricilor, iar bibliografia
so£it în vamă, a trecut ne- taţi camioanele de la Koln. împrăştie ceaţa de pînă a- noşti pe cineva. ce o semnează este pre
concretizarea simpatiei ce stinglierit pînă Ia pichetul Oraşul,frate cu municipiul cum. 2. Nn m-am dus să cer zentă mai ales în Tribuna,
lor din Nancy pentru-dum maghiar şi l-a oprit pe pri Cluj.
prof. Şt; Pascu adeziune la Manuscrîptum şi Revista
neavoastră. mul vameş. Mulţumindu-i interlocu : Din inimile tuturor. dc istorie şi teorie literară,
— Sînt şeful turei de torului meu, am observat mesajul meu! Discuţia pe
care am avut-o cu domnia care nu sînt publicaţii de
. R .v . serviciu, Sotoc Corneliu. un maior căutînd ceva în Badu VIDA sa a fost, de fapt, preci specialitate. Ii fac cunos
zarea poziţiei pe care am cut că la cei 36 de ani ai
IN CINSTEA luat-o faţă de cele spuse mei âm publicat cîteva lu
de d-1 Pascu, în ziua de crări numai în reviste de
A doua pasiune a unui preot EROILOR joi, 2i decembrie 1989. Aşa
că toată peroraţia d-lui
profil.
Ce se ascunde, d-le CKin-
NEAMULUI Chindriş este o interpre driş, in spatele articolului
Preotul Gavril Pop din ţiile In care mulţi colecţio — Cu mari eforturi şi, tare sui generis a ultime cu mizeria? Despre a cui
îclod a avut şi are, pe lin nari, inclusiv străini de ţa cheltuieli. , lor 3— 4 -minute, fie 5, ale mizerie morală este vorba?
Preotul Radu Man din prezenţei mele acolo, cînd
gă vocaţia preoţească, o ra noastră, alergau cu su- — Aşa e. Dar acestea Nu primesc lecţii de
altă mare pasiune, aceea fletul Ia gură după aseme parohia Gfrboul Dejului, de fapt a apărut şi dînsul. morală de Ia cineva care
trec,-se uită. Colecţia însă
de a aduna, obiecte de va nea Icoane. Şi atunci, cum filiala Leurda, ne-a comu Precizez că în tot acel .- sprijină pe cei ce hu apro
există şi va exista. timp nu s-a scos o vorbă
loare. Astfel a alcătuit o si- lăsăm de izbelişte şi sâ nicat că din donaţiile be bat şi aplaudat genocidul
colecţie de icoane pe sticlă — Ea trebuie Insă să fie dar, probabil, dl Chindriş
nu adunăm noi obiectele văzută de cit mai mulţi oa nevole a le . credincioşilor organizat, carc au calom
şi lemn, cărţi rare, biseri de valoare care ne dezvă posedă mijloace oculte niat pe cei căzuţi, al căror
ceşti şi laice, ceramică, mo meni. ... s Ioan Boţea, Gavrită Vaida prin care află ce nu se dis
luie fiinţa noastră ca ro sînge l-aţi invocat.
bilier, dovedindu-se un om mâni? •, — Casa mea este deschi şî Susana Vaida, în bise cută în prezenţa sa. Şi to
să tuturor, au vizitat-o şi o tuşi jură cu mîna pe ini îancu MOŢU
de bine şi iubitor de fru — Aveţi dreptate să pu rica din satul Leurda a
mos cum nu sînt foarte vizitează cetăţenii din co - mă că spune adevărul. •ir
neţi această întrebare. Spu- : mună, din alte localităţi a- avut Ioc parastasul dupâ
mulţi. " ' neţi-ne din ce este alcătui Ceea ce este; însă adevărat, P.S. Cele de mai sus
le ţării, din străinătate. toate datinile creştineşti din tot ce a spus, este că
— Ce v-a îndemnat, pă tă colecţia d-voastrâ? le-am predat redacţiei la
rinte Pop, la sacrificiile pe — Sînt sigur că aţi fă- pentru cinstirea eroilor că acad. prof. Şt. Pascu este data de 13 ianuarie 1990.
care ştiu că le-aţi făcu t?- ' cut mult şi pentru educa zuţi în focul Revoluţiei. şi a fost gata să seric orice. La noua intervenţie a d-lui
. — Am considerat întot rea în spiritul religiei a Este un adevăr scăpat, de Chindriş, din 1 februarie,
Totodată, parohia Gîrboul
deauna că, împlinindu-mi . v VIATA BISERICII populaţiei. sigur fără să vrea, lui a Adevărului în libertate,
— Este, nu-i aşa; prima Dejului, filiala Leurda, a I. Chindriş.
vocaţia preoţească şi mi rog; redacţia să motiveze,
siunea încredinţată, nu pot mea îndatorire. Şi mă gîn- contribuit cu suma de 3. Nu ştiu ce înseamnă dacă poate, întîrzierea pu
trece nepăsător pe lîngă a- — Icoane pe lemn, le desc că acum, în condiţii 21.000 Iei Ia contul Liber că am fost „pilotat**. Pro blicării de peste 3 săptă
semenea obiecte de mare puteţi vedea, de o valoare, de deplină libertate religi tatea 1989“, acţiunea fiind babil câ I: Chindriş, fiind mîni, a celor scrise de mine.
valoare privind spirituali inclusiv artistică, foarte oasă, preoţii au multe de în desfăşurare • Din înca tot timpul manevrat de N. Red.: Intîţzierea ne-
tatea noastră. Ara alergat mare, icoane pe. sticlă din făcut. Este nevoie şă în maestrul său, nu-şi închi blicării s-a datorat spaţiu
sările Ia spectacolele orga
mult pentru a aduna c?.-a zona Niculei, localitate eu cepem o adevărată catehi puie că cineva ponte ffîndi lui tipografic redus; ţi ~a-
mai rămas, ce-a fost posibil specific unic în lume, unde zare a intelectualilor sate nizate în luna ianuarie a.c.. şi acţiona liber. Sînt des pai^ţiel unor evenimente
să găsesc-în sate. Trebuie la un moment dat toată lor, dintre care mulţi sînt Casă studenţilor Cluj a tul de stăpînpe mine pen mai importante decît pole-
să spun, cu durere în su populaţia picta. Dacă e să convinşi că religia este un tru a nu fi manevrat si, micile personale. Conside
depus în contul „Liberta
flet, că mulţi preoţi puteau menţionez cîteva dintre e- lucru demodat şi că nu sînt tea" suma de 21.000 lei. •
oricum, nimeni nu mă poa răm, deci, disputa înche
face ce-am făcut eu, dar le, le-aş aminti pe urmă cu adevărat liberi dâ~ă ma* te dovedi sluga cuiva. iată aici.
n-au fâcut. E aproape stra- toarele:. Icoana Hramului • cred în Dumnezeu; apoi a Credincioşii Parohiei orto
- niu că într-un pod de bise bisericii din Aluniş, Icoana tinerilor şi a copiilor. Abia doxe române din Dăbîca
ÎNDEMN I.A MUNCA
rică un om trăgea clopotele Pantocratorului, , ’,. Icoana ; aştept să merg la şcoală să
predau ore de religie.
au depus In acelaşi cont APEL
stînd pe un podium în care Sfîntului Ierarh Nicolae, suma de 41.000 lei • Preo
erau bătute în cuie icoane — Merg' oamenii ia bise- . Cine sînteţi dumneavoas
Icoana Sfintei învieri. Şi tră; domnilor, cei care con ... A m . citit cu stupoare a-
cu, faţa in jos, fără . ca altele;,. bineînţeles. Multe ; rică? ' ’ tul Gavril Bica din Paro pelul fostului nostru coleg
preotul respectivei biserici hia ortodoxă română Pădu- turbaţi liniştea unor oa
dintre ele s-?ar fi deteriora' Mai mulţi ca altădată, meni care muncesc cinstit, de echipă, Viorel Mateianu,
să încerce să le salveze. în poduri de case şi bise în .orice caz.. O parte a care, in disperare, solicită
reni,
> care administrează si
* cu aşa-ziselc „manifesta
Ba, mai mult, afirma . ,că rici; de aceea m ă. bucur., lor vin din curiozitate. Noi sprijinul medicilor din Ro~-
n-are nimic de valoare în F ilia' Saiu Lung, ne-a co ţii"? Copiii foştilor activişti
foarte mult că am reuşit credem însă în misiunea de partid? Copiii terorişti mănia pentru a-i depista
biserică. Şi asta, în condi să le salvez. noastră. Biserica este lo boala de care a fost dobo-
municat câ, la apelul lan lor?' Sau chiar ei in per
cul de întîlnire şi comuni soană? Ar fi timpul să lă r ît..
care, unde nu se face nici sat- credincioşilor pentru n- In numele umanităţii, al
saţi F.S.N.-ul să-şi facă da
o politică. Preotul, nu a- jutorarea celor-care'au su toria, aşa cum a dat do onestităţii, al gloriei spor
parţine nici unui sistem po vadă de Ia începutul Revo tive ţi colegialităţii, care
litic, iar biserica, este •a ferit pierderi omeneşti şi ne-a unit, vă rugăm şi noi-
luţiei. Vă este frică dc
tuturor iubitorilor de drep pentru ref.iccrea ţării, s-au muncă? Nu sinteţi obişnu să găsiţi cele mai eficiente
tate şi cinste. Acesta este iţi cu ca? Recomandarea şi mai rapide căi fn a-i in
adunat in contul „Liberta fluenţa pe medicii specia
marele adevăr şi marea pa noastră este să. munciţi!
siune a preotului. tea" 11.305 Ici in Satu Lung lişti, cit ţi Crucea Roşie a
SEMNEAZĂ UN GRUP României libere de a con
Interviu realizat dc şi 12.225 lei în Păd.ne i, tribui la salvarea fostului
DE 13 SALARIAŢI DE LA
Vaier CIIIOREANU comuna Chiiilcni. I.V.P.S., SECŢIA BACIU nostru coleg de echipă. Fa
cem acest apel pentru că
este in pericol viaţa unui
om, stimat ţi admirat de
Răspuns la scrisoarea deschisă adresată domnului Chihaia Victor iubitorii fotbalului din ţa
ră ţi mai ales din Cluj, atit
Vă relatăm, fără comentarii, rezultatul — Contestaţi valabilitatea Frontului din pentru activitatea sa ca ju
votului secret acordat conducerii între întreprindere, nu doriţi să dialogaţi cu cător, cit ţi ca antrenor.
prinderii, de către angajaţii I.G.S.M. Tex- noi, numai cu cei 15 oameni „de bună cre Dragul nostru prieten, te
tile-Incălţăminte Cluj: 814 voturi valabile, dinţă", ziceţi dvs., „fără bun simţ", zicem vom primi ţi găzdui la Cluj
din care 751 pentru dl. Ghihaia Victor, şef noi? •. .■ ţi vom cere specialiştilor
contabil, şi 256 voturi pentru Sabău Ma clujeni să te consulte ţi să
ria, director coordonator (fără „doamnă'*, Comportarea dvs, ne. aduce aminte de o
scenă nu de mult văzută la televizor, „nu te trateze.
deoarece chiar dînsa a zis „nu am fost şi FOŞTII COLEGI DE E-
nu voi fi niciodată doamnă'* — lucru pe recunosc . . . nu răspund . . . vorbesc în nu
mele poporului. . . “ Sfîrşitul îl cunoaşteţi. CHIl’ A: Petru Emil, Vasile
care l-a dovedit' cu vîrf şi îndesat). Costin, Felician Mureşan,
In această situaţie, o întfebăm pe Sabău La întrebările puse prin presă, nu con- Mihai Adam, Paul Marcu,
Maria: ' siderăm necesar ca dl. Chihaia să răspun .Vasile Uăluţiu, Aurel Ni-
— Cum puteţi contesta voinţa majorită dă, pentru că oamenii care lucrează de coară, Simion Moguţ, IIo-
ţii covîrşitoare a oamenilor care lucrează atîta timp 11 cunosc, 11 respectă şi nu au raţiu Moldovan, Călin Ga-
de peste 20 de ani cu dl. Chihaia? nevoie de disculpări. nc, Gheorghe Kromely, Ion
n e crcie. ~L/ectTrurigr Uifcivitunaw *
.! 11.111.TIII... l n ............................................... -." - - n r - .
PAGINA 3 ADEVĂRUL - ÎN LIBERTATE
La această oră nu dis arbitrare şi altor cauze făşurării activităţii de pro în folosul redresării cît
punem de date statistice — a devenit un fenomen ducţie în m ajoritatea în mai "rapide, a activităţii
pe întreprinderi şi la ni cu caracter general, din treprinderilor, o bună par productive se cere spirit
velul industriei judeţului care motiv în ultimii ani te din luna ianuarie sau. de iniţiativă din partea
pentru a putea formula a- se practicau comparaţi', cu chiar tot timpul. Este o conducerilor de întreprin
precieri privind activitatea „perioada corespunzătoare realitate. In unele între deri ce] puţin in două do
de producţie din luna ia a anului trecut", compara prinderi, situaţia s-a apro menii: al asigurării resur
nuarie. Chiar dacă le-am ţii care, la unii indicatori piat de norm alizare mai selor materiale (încheierea
fi avut, prelucrîndu-le pu chiar măsluiţi, situaţia era repede, în altele şi -acum de contracte, aducerea
team ajunge printr-o ana defavorabilă. este departe de ceea ce în mărfurilor etc.) şi al con
liză superficială, simplistă, Avînd in vedere acestea, seamnă o activitate nor tractării propriei producţii
la concluzii mai mult sau precum şi situaţia dezastru mală, adică cel puţin la la intern şi la export, pe
mai puţin apropiate de a- oasă a pregătirii produc parametrii din lunile an . cît posibil pe întregul, an.
devăr. Nu ştim în ce mă ţiei pentru anul 1990, ci terioare (care _şi ei erau în multe întreprinderi -o
sură indicatorii de plan pe frele ■de plan nerealiste, aşa cum erau). astfel de iniţiativă se ma
ianuarie — in principal baza materială şi energeti Neîndeplinirea -planului nifestă timid sau chiar lip
producţia fizică, valoarea că la nivel critic, de alar- duce in m od firesc la neo- seşte. De ce? Pentru că
producţiei marfă — expri planau semne de întrebare
mă o. realitate: cerinţe asupra legitimităţii, unor
le pieţii, capacităţile de cadre de conducere, pen
producţie existente, resur
sele materiale şi energeti
CERCUL VICIOS tru că frămîntările interne,
inevitabile şi fireşti, pen
La Laboratorul de cofclărie nr. 7 din Cluj au intrat în
producţie patru noi sortimente de prăjituri. Consumato
ce disponibile. Am făcut tru înnoire, canalizau preo rii spun că sînt ş i . . . dulci
această subliniere deoarece mă (cine mai ştie exact ce i norarea . contractelor, deci cupările în alte direcţii.
ani în şir — mai ales în şi cît avem?) — chiar dacă"; la dereglări în circuitul e- Ne aşteaptă o perioadă
ultima perioadă majo
ritatea întreprinderilor tiin
am fi dispus de un bilanţ conomic, cu efecte, propa
pe ianuarie, am fi putut; gate în timp şi spaţiu care
grea. Intrăm îri februarie
de la un nivel relativ scă ABATERI GRAVE DE LA LEGILE ŢĂRII
judeţ primeau sarcini de risca să formulăm şi con periclitează activitatea al zut al producţiei din mo în perioada .scursă din acest an, chiar dacă poliţia con
plan care se îndepărtau de cluzii' greşite.-E bine în- tor întreprinderi în luna tivele pe care nu dorim tinuă să vegheze la păstrarea liniştii şi securităţii popu
real itate..Se sta b ilea o p ro- tr-un fel că nu dispunem sau lunile viitoare. Con să le mai invocăm. Baza laţiei, la apărarea avutului ci. după cum ne asigura It.col.
ducţie fizică valorică fără de cifre la nivelul: indus cluzia rezultă de la sine, materială cu siguranţă că Grigore Miclea, şeful Poliţiei din Turda, totuşi s-au mai
o ■susţinere prin nominali triei judeţului!... Dar vi— la fel şi chemarea pe care va fi ceya mai bună, dar găsit unele elemente fără căpătîi, declasate, carc au în
zarea a ceea ce trebuie rea zitînd- multe întreprinderi o adresăm colectivelor de nu suficientă, pentru că nu călcat grav legile ţării.
lizat, pe baza contractelor industriale,. discutînd % cu muncă din întreprinderi. s-a produs cît trebuia.
(expresie a cererii pieţii) oamenii, cu şi fără cifre Din discuţii cu conducă Deci, pentru a rupe cercul Iată despre ce este vorba; . ',
pentru intern şi export. în faţă, am putut desprin tori de întreprinderi, cu vicios — nu se reali/.ează CRIMINALUL ERA FIUL Unul dintre ei, Popa Doru,
Din această cauză — şi de unele concluzii. . reprezentanţi ai Frontului, producţia planificată dato VICTIMEI! purta pe cap căciula pri
din multe altele — planul O : primă concluzie este cu ingineri, maiştri şim nn-. rită insuficientelor resur mei victime. Ce se întâm
nu se realiza în marea aceea că ianuarie 1930 —; citori a rezultat persisten se, nil cresc resursele pen In 20, ianuarie a.c., pen
plase? Şi Popa Doru fuse- -
majoritate a întreprinderi ca şi ianuarie 1989, 1988 ţa unui fenomen inevita tru că nu creşte producţia sionarul Vasile Varodi, do se atacat, i se luase şi lui
lor, ceea ce amplifica per- etc. — a început în criză bil, probabil, în această — trebuie să facem ceva.' miciliat în comuna Mihai căciula, ceva mai valoroa
turbaţiile în economia na de resurse, cu indicatori primă lună de. după Revo Acel, ceva înseamnă că Viteazul, a decedat în Spi să ca prima. Drept ... „des
ţională, fa p t. vizibil, în de plan sub semnul provi luţie: se aşteaptă, .în, con fiecare să facă tot ce de talul municipal din Turda. păgubire1* tîlh&rii i-au dat
primul rînd, la capitolul zoratului. In pluş eveni tinuare, indicaţii, soluţii pinde de el (chiar dacă se In urma cercetărilor între în schimb căciula lui Va
aprovizionare tehnico-ma- mentele care au marcat etc. de la centrală, minis cer mari eforturi) pentru prinse şi a autopsiei efec sile Feneşan. Cercetările au
terială, incluzînd aci şi ma ultima decadă a lunii de ter. Nu este cazul, deoa normalizarea activităţii de tuate de factorii compe fost extinse. Aşa s-a ajuns
şinile, utilajele, echipamen cembrie, care au deschis rece centralele s-au dove producţie, sau altfel spus, tenţi, s-a constatat că la reţinerea minorului loan
tele tehnologice, combusti poporului drumui spre de dit neputincioase şi se aş pentru îndeplinirea planu moartea a fost violentă şi Mese, care avea pe c a p ;
bilul şi energia. mocraţie, libertate, dem teaptă, să fie desfiinţate, lui. ea s-a datorat fracturii du căciula Iui Popa Doru.
■ Neîndeplinirea planului nitate, şi-au pus, inevita iar ministerele sînt şi ele ble a mandibulei. Complicele lui," Mircea Foi-
— datorită fundamentării bil, .amprenta asupra des- în reorganizare. De aceea, . Ion GOIA După verificări minuţi toş, de curînd eliberat din
oase s-a stabilit că în seara penitenciar, simţindu-se cu
zilei de 11 ianuarie, Vasile mai m ulte. . . '„muşte* pe
dar după trei zile a demi PROGRAMUL Varodi (junior), fiul victi
Clujul poate fi curat! sionat. Pentru ei, în schimb,
E. Vereş cere ş i: caută so
COMPETIŢIILOR
SPORTIVE
mei, In etate de 40 ani,
neîncadrat în muncă, di
căciulă, a izbutit să fugă.
; Deocamdată.- De pedeapsă
luţii de construire a unui • ATLETISM. Astăzi şi tot nu va scăpa! J’îlhăria
De la E.G.C., secţia mix compactoare, cinci contai vorţat, cu patru copii, cu tot tîlhărie rămîne. V
tă (aici lucrează gunoierii) nere, un tractor cu două vestiar (gunoierii clujeni, mîine, cu înccpere de Ia antecedente penale, ' în
nu a sărit nimeni în sus remorci (toate închiriate de majoritatea localnici, . nu orele 15, respectiv 9, se des stare de ebrietate fiind,
aveau uri robinet cu apă făşoară în Parcul sportiv ÎMBRAC AMINTEA
cînd au fost criticaţi. la I.J.Ţ.L.) şi 3 tractoare după un schimb de cuvin NU-I ERA PE . . .
, Săptămîna trecută, Eugen propriu Necesarul de m ij- caldă unde să se spele), de „V. Babeş“ etapa de; zonă te, l-a luat pe bătrîn la
sporire a salariilor în ra a-cam pionatului republi MASURA î
Vereş, şeful acestei secţii, loace: auto este cu total al bătaie. In urma acesteia,
m-a chemat să'văd cum lu tul: 15 containere, 22 com port cu munca. Clujul poa can de seniori şi tineret. victima a decedat. Crimi Aurelia Mocanu, domici
crează „ţiganii" lui. Am pactoare şi 12 tractoare cu te deveni, deci, ceea ce a • BASCHET. Mîine, la nalul, în stare de arest, va liată fn satul Gopăceni, co
cutreierat centrul, cartierul remorcă. Şi-ar mai trebui fost — un oraş curat. Ceea ora 8,30, partida feminină fi judecat şi aspru pedep muna Sănduleşti, întoreîn-
Mănăştur, cartierul Mă- 100 de containere, noi. Sec ce cere secţia mixtă nu es dintre echipele „U“ n — sit. du-se de Ia lucru (era mun
răşti şi Grigorescu. Intr-a ţia ar mai vrea ca mijloa te exagerat. Constructorul Crai ova' citoare necalificată la co
CU MUSCA P E ...
devăr cu mici excepţii, con cele auto să reintre în pro Acum, rămîne ca princi (div. B); Ia ora 10 se vor operativa „Potaissa**),! vă-
CĂCIULĂ
tainerele şi celelalte vase prietatea lor, pentru a nu' pală atitudinea cetăţenilor întîlni divizionarele A zînd o uşă deschisă, a in
de gunoi erau golite. In ju mai plăti I.J.T.L. cîte 1000 cărora nu le rămîne decii (fem.) „U " — Mobila Satu 19 ianuarie, orele 22,30. trat Era locuinţa lui V. F.,-
rul containerelor: hîrtii, lei în medie, pe zi, de ma să se supună regulii ele Mare, iar' la ora 11,30, e- Vasile Feneşan, om la 70 din str. Velicicov nr. 15,
murdărie, cu nemiluita. şină. mentare de a folosi contai chipele masculine de divi ani, domiciliat în satul Turda. De . aici a sustras
Mai ales, în Mărăşti. Gu Aşadar, gunoierii au răs nerele. Şi pentru că, de re zia A „U-Metalul roşu" — Crăieşti, com. Petreştii' de îmbrăcăminte în valoare -
noierii au dreptate: ei cară puns pozitiv la critica zia gulă,^ mizeria rămîne lîngă ELBA Timişoara. Luni şe Jos, se deplasa pe strada de cca 3000 Iei. A - fost
gunoaiele. Excepţiile care rului şi a cetăţenilor. Au container în zonele în ca vor întîlni la ora 18 divi- . Eminescu din Turda. La prinsă în flagrant de o
mai există se datorează' vrut ei, de revoluţie, să re mai multe blocuri folo zionarele A feminine „U“ un moment dat, a fost a- patrulă a poliţiei care se a-
noilor-veniţi, care nu şi-au facă rocadă cu românii ca sesc acelaşi v a s,' gunoierii — Olimpia Bucureşti. Toa tacat prin spate de doi ti fia în rond. Chiar dacă a
intrat în mînă. - re îi normează. Unul a în vin cu o propunere. Ei sînt te întîlnirile se vor dispu neri. Aceştia i-au aplicat încercat să „justifice" că
Vineri se lucra cu 10 ■ cercat să se facă normator, dispuşi, ca în schimbul u- ta în Sala sporturilor. Or-» mai multe lovituri după îmbrăcămintea era a ei,
nei taxe rezonabile, •care ganizatorii comunică că la care i-au fu rat... căciula, nu a reuşit. Nu-i era pe
s-ar adăuga taxelor de întîlnirile respective, orice făcîndu-şi pierdute urmele măsură. Pedeapsa pe care
transport, să facă' curăţenie gratuitate Îşi pierde vala în noapte. o va primi, sîntem siguri,
• SĂ SALVĂM... „SALVAREA” în jurul containerelor. - , bilitatea, intrarea făcîn- Sesizată, poliţia a acţio va fi p e ... măsura faptei
du-se exclusiv pe bază de nat prompt. Pe str. Şan comise.
Staţia xle Salvare, prin specificul activităţii, se situează (M.S.) bilete. ţului a întîlriit doi tineri. Ion CORDOŞ
în primul eşalon de baza al asistenţei medicale. Aceasta
este profilată pe afecţiuni urgente medico-chirurgicale in valută. La rîridul nostru 320—130 cm, păr castaniu,
stalate brusc şi care pun în pericol vieţi oriieneşti. „Sal ne-am adresat la PECO ochi negri, pe frunte are o ’
varea" judeţeană deserveşte municipiul,Cluj şi iocalităţi- BREVIAR CETĂŢENESC din localitate şi am, aflat câ cicatrice „ îri formă de Y, ~
le din jur pe o rază de 30—40 km. . Acest avanpost al prin telexul 169/24 ian u a-- vorbeşte greoi. Poza este,
sănătăţii . s-a confruntat ş l se confruntă încă cu mari ' • Lucreţia Varga,. Viori-: vorba despre ■ sindicatul'
muncitorilor de la „Elec-, rie 1990, ministerul 'a co făcută cînd era mică. Ma
greutăţi care au diminuat promptitudinea şi eficacitatea ca Dodea, Mariâ Drînda şi municat instrucţiuni ferme - ma ei, Ferenczi Leontina,
intervenţiilor. Drept consecinţă, multe solicitări în oraş alte 20 de femei din comii- troceramica1*, unitatea nr.- 2., de desfacere a benzinei din Cluj, str. Gîrbău nr. 3,
au fost rezolvate după abia 3—4 ore, iar în teritoriul a- na Gilău ne sesizează ,că, ’ n ; . • Pentru locatarii blocu pentru, străini (pe valută).; bloc P 1, apartamentul 13
rondat după 7—8 ore, fapt care a creat numeroase n e / comună, au sosit ajutoare lui diri strada M oldovea-; La rîridul ei, întreprinde aşteaptă, cu speranţă, un
mulţumiri în rîndul populaţiei? din străinătate (două TIR- nu nr. 12, bloc R 12, Ştefan ; rea a procedat Ia •comuni răspuns. ' ’
La- ora actuală. Staţia de Salvare are repartizată o cotă uri din Elveţia), care a u ; Răcăşân răspunde că fon carea dispoziţiilor ,. tuturor
suficientă de carburanţi, dar lipsesc conducătorii auto. fost, descărcate la ,Casa d e ; dul de rulment ar fi m u lt: unităţilor aparţinătoare. A-^, • Accst om se numeşte
Din această cauza, în unele zile, se lucrează cu 8—10 au cultură şi Şcoala ajutătoa mai mare dacă locatarii:
şadar, numai ministerul ar Emeric Coprean şi avea tlo-
tosanitare pe tură. Situaţia parcului auto este total 'n e re. Bunurile au fost îm şi-ar achita taxele restante, nţiciliul îri comuna Buza.
care variază între 9.091 lei: pu tea'să ne dea relaţii a-
corespunzătoare. Din 91 autosanitare,’ funcţionează 75. părţite la unii, la alţii. Cei-t supra deciziei luate. A dispărut de acasă,în oc?
Dar şi. acestea slnt vechi, uzate, improprii (constructiv) este că cel puţin 23 de fa (Şfaiţ Dănuţ), 4.228 lei (Fi- tombrie, anul trecut Acte
• Persoane • dispărute.
pentru activitatea de urgenţă. Lipsesc, în continuare, milii n-au primit nimic. lip Vasile) şi 353. (Man Ni le i-au fost trimise din Cluj
Fetiţa din poză se numeşte
cauciucurile şi piesele de schimb. Intre ele L. Varga, . rare colae) restanţa cea mai mi de. Mărginean Cornel. G;nc
Ferenczi Mihaela Claudia
Nici situaţia personalului nu este corespunzătoare. E- are trei copii, M. Drînda, că. poate da relaţii despre el
• Din Ciurila, Vasile (Uţa) şi a dispărut de aca
xistă, in prezent, 3 medici ai staţiei, 4 medici detaşaţi şi cu un copil şi V. Dodca, să în ziua de 8 martie 1989. să sune la telefon 2-98-03,
4 medici cooptaţi din reţeaua urbană pentru gărzi de care are soţul militar. Si Muncaciu ne scrie că în familia Krisbai Emeric. :
data de 9 ianuarie a sosit Semnalmente: îriălţimea
noapte şi sărbători legale; personal mediu — 49, bran tuaţii similare ni s-au sem-
cardieri — 7 şi 5 persoane gardă la telefon. Personalul nalat la Apahida şi Nicula. în localitate un TIR cu ^a-
existent nu ajunge. Este nevoie, apoii de echipament Există insinuări cum că jutoare din Germania Fe
(tensiometre, stetoscoape, seringi cu o singură întrebuin membrii Frontului împart derală, condus de şoferul
ţare — ceea ce ar permite evitarea transmiterii unor boli după regula leului ajutoa Vasile Marcu, un fiu al sa
ca hepatita, sida şi altele — etc.), medicamente (din aju rele. Dar cine a ales con tului. . Ajutoarele au fost
torul trimis la „Salvare- n-au ajuns decît cantităţi negli siliile F.S.N.? Iar dacă nu • predate consiliului Frontu
jabile). sînt bune alegerile, cine vă lui pe bază de proces ver
Există şi o altă chestiune care trebuie abordată. „Sal- împiedică să-i schimbaţi? bal. în ziua de 10 ianua
varea“. este solicitată, de multe ori, abuziv de unii bol • Asociaţia surzilor din rie, dimineaţa, cînd s-a tre-
navi care se pot deplasa la dispensarele medierile de care Cluj, cu sediul în strada /cut la împărţirea ajutoare
aparţin. Or, se ştie că, in multe cazuri, cîteva minute Dostoievski nr. 74, a depus lor, s-a constatat că lipseau
clştigate salvează o viaţă. ; ' în contul „Libertatea 1989“ conservele de carne şi alt?
Consiliul F.S.N. de la Staţia de Salvare ne-a solicitat sunia de 15.100 lei. Adu produse — haine, cafea, «•
să propunem introducerea cît mai grabnică în parcul cem la cunoştinţa celor ce lîrnente. Paza ajutoarelor
propriu a autosanitarei primită din.Franţa, aflată acum nu ştiu cum să împartă a- a fost asigurată de loan
în curtea Clinicii de cardiologie. Fireşte, aceasta va ră- jutoarele din străinătate că Muncaciu şi Simion Fene
mlne tot la dispoziţia instituţiei amintite, dar activă. aceşti oameni nu au bene şan. Aşteptăm răspunsul % ^ <■ ;
Reţinem şi o altă propunere menită să sporească ope ficiat de nici un fel de a- poliţiei locale în acest caz.
rativitatea în activitaiea de urgenţă; organizarea unor jutoare. • Am fost întrebaţi de
puncte de urgenţă în cartiere. Se pune însă şi aici pro- • Primul sindicat liber mai multe persoane de ce
PAGINA 4 ADEVĂRUL = ÎN LIBERTATE
î l . După stabilirea persoanelor care în condiţiile pre d) pentru personalul muncitor din activitatea de mică
INSTRUCŢIUNI văzute prin Dccretul-Lege nr. 35/1990 pot primi în anul
1990 salarii tarifare m ai'm ari pentru munca peste pro
industrie, în raport cu producţia realizată şi tariful apro
bat:
gram, precum şi a noilor cote de majorare, se vor regu MINISTRUL MUNCII SI OCROTIRILOR
lariza drepturile cuvenite fiecăruia începînd cu data de SOCIALE, MIIINEĂ MARMELIUG
CU PRIVIRE LA PLATA SALARIILOR PE LUNA 1 ianuarie a.c. şi se vor acorda odată cu plata salariilor
IANUARIE 19'JO ; .pe luna februarie.
TRAGEREA LA SORTI A GRUPELOR PRELIMINARE
(Urmare din pag. I) 12. Pentru luna ianuarie 1990, sporul dc şantier şi spo ALE CELEI DE A 7 -A EDlJil A CAMPIONATULUI
rul dc vechime sc acordă în raport cu timpul prezent în
EUROPEAN DE FOTBAL
nici o restricţie ile număr, pe baza regulamentelor exis ' unitate în cadrul , programului normal de lu cra :
tente de acordare a acestora. ?. • : ‘ Celelalte sporuri de salarii (pentru condiţii deosebite In Marea sală a primă Franţa, Islanda; -Albania;
7. Salariile, tarifare mai mari pentru condiţii grele de sau grele de muncă, indemnizaţia de şef de echipă etc.) riei din Stockholm s-a e- grupa a 3-a: Italia; U.R.S.S.;
muncă se acordă întregului personal de la locurile de se acordă î'n raport cu timpul efectiv lucrat în cadrul fectuat vineri tragerea la Ungaria; Norvegia; Cipru;
muncii care au fost stabilite prin acte normative pentru programului de lucru aprobat. sorţi a grupelor prelimina grupa a 4-a: Iugoslavia;
anul 1989 şi care lucrează în aceleaşi condiţii cu 'cei care' re ale celei de-a 7-a ediţii Danemarca; Austria; Irlan
au beneficiat de acest drept, în procentele stabilite pen 13. Pentru luna-ianuarie 1990, suma salariilor, stabilită a Campionatului european da de Nord; Insulele Fe*
tru anul 1989. de fiecare unitate, potrivit celor de mai sus, se eliberează de fotbal, al cărui turneu roe; grupa a 5-a: R.F. Ger
0. 5porul pentru condiţii deosebite de muncă sau sala integral de bănci. . . final va avea loc în 1992 în mania; Belgia; R.D. Ger
riul tarifar mai mare pentru condiţii grele de rtiurică, 14. Salariile cooperatorilor şi celorlalte categorii do per Suedia. . mană; Ţara Galilor; Lu
după caz, sa acordă şi la locurile de muncă care "se în sonal din unităţile agricole cooperatiste pe luna ianuarie Selecţionata României, xemburg; grupa a 6-a: © -
cadrează în cele de. mai sus, cliiar dacă în documenta 1990 se vor calcula şi plăti astfel: ' ■• ' desemnată cap do serie da landa; Portugalia; Grecia;
ţia de investiţii nu s-a prevăzut acordarea a ce s to r; drep a) pentru cooperatorii care lucrează nemijlocit în sec- torită rezultatelor bune în Finlanda; Malta; grupa a
turi: '‘ , toarel.e vegetal şi animal, pe baza numărului de norme registrate în preliminariile 7-a: Anglia; Irlanda; Polo
Conducerea' unităţii stabileşte în raport de condiţiile realizate şi tarifele pe norma de, muncă pe categorii de precedente ale campiona nia; Turcia.
de muncă drepturile care se acordă la fiecare lo c . de tului continentului, cît şî,
complexitate din Legea nr. 1/1982, dar nu mai mici de Reprezentativa Suediei
muncă — spor pentru condiţii deosebite sau salarii tari mai ales în calificările pen
cît cele din grupa I de complexitate; tru turneul final i'al cam este calificată din oficiu, in
fare mai mari .pentru condiţii grele de muncă conform
celor arătate la punctele 6 şl 7. ' ' * b) pentru personalul muncitor încadrat cu contract de pionatului lumii programat calitate de ţară gazdă â
muncă în raport cu. retribuţia tarifară de încadrare co anul acesta; va evolua în turneului final. •.
- 9. Sporul de şantier se, acordă potrivit reglementărilor
respunzătoare timpului efectiv lucrat; : ■■ grupa a doua, alături da Preliminariile vor începe
existente, fără restricţii de număr, personalului nelocal
nic de la obiectivele stabilite pentru aniil 1989. : c) pentru celelalte categorii de personal cu contract de echipele Scoţiei, Bulgariei, în luna septembrie a aces
• 10. Salariul tarifar mai mare pentru munca peste pro muncă sau pentru care salariul se stabileşte conform Elveţiei şi San Marino. . . tui aii şl se vor încheia in
gram se plăteşte, fără limitarea numărului de 1personal, anexei nr; 2 la Legea nr. 1/1982, în funcţie de salariul Somponenţa celorlalte noiembrie 1991. Din fiecare
la locurile de muncă (meseriile, funcţiile etc.); şi în cuan- tarifar de încadrare pentru timpul efectiv lucrat şi inde- serii este următoarea': gru grupă se califică primă cla
tumurjio stabilite pentru anul 1989. ' 7 “ v ' plinirea'sarcinilor.proprii de muncă; v • ; pa I: Spania; Cehoslovacia; sată
telefoane Interioarei secretariat — 223ţ secţia culturală — 227 şi J.ip? r£! executai Ia întreprinderea poligrafică |