păşirii obligaţiilor de muncă): secţia III nităţile din ţară, conform reglementări­

La C.U.G. disciplină, îm m de la Fabrica de maşini termoen^rgetice

Salariaţii Combinatului de utilaj greu
din Cluj îşi dovedesc maturitatea politi­
că şi înţelepciunea în aprecierea mo­
mea telor prin care trece ţara. In 5 fe­
bruarie a avut loc alegerea de către a-
dunarea generală a oamenilor muncii a
noii conduceri — adunare la care au vo-
- tat 5.955 de oameni (o parte fiind . In
concedii medicale sau de odihnă). ;în ur­
ma exprimării libere a opţiunilor au fost
aleşi, cu' mare majoritate de voturf. în
conducerea întreprinderii, domnii: Mi­
hai Tălpeanu — director general; Dorin
Ilieş — director tehnic; Flaviu M oldo­
van — director comercial; Coriolan
G iurgea— inginer şef cu pregătirea fa­
bricaţiei; Sabin Bărbosu — inginer şef
la investiţii şi mecano-energetic, Florin
Steopan — inginer şef la motxtaj, Gheor­
ghe Bădău — contabil şef. / Gheorghe Bechici (20,1 ■Ia suta) şi Ioşif
Publicăm această informaţie . pentru
a-i informa pe cei care ne-au întrebat
telefonic care1este situaţia Ia această
mare unitate a industriei clujene. Şi o
completăm cu alta, nu mai puţin impor­
tantă: în luna i ianuarie la C.U.G. s-a
muncit. Unele secţii şi ateliere au mun­
cit chiar mâi bine decît în luna decem­
brie. Mulţi dintre oameni au înţeles că
singura sursă adevărată de;bogăţie a ţă­
rii şi de asigurare a propriilor venituri
este munca — astfel că şi-au chiar de­
păşit normele. Iată, pe scurt, cîteva
exemple (în paranteză — proporţia de­
(3,8 la şută); echipele lui Ioaif Moldovan
(8,9 la sută) şi Vasile Petrovan (6 la sută)
lor cunoscute. Nu putem, Insă, uita că
şi aici au existat oameni care au lucrat
doar pentru 70 sau 80 la sută din salar.
din atelierul V al aceleiaşi fabrici; echi­ Presupunem, că atunci - cînd- au încasat
pele lui Antal VVagner (21,1 la sută), banii vor fl transmis, măcar în gînd,'
mulţumiri -celor care au lucrat mai mult
Moldovan- (16,7 la sută) din secţia me- şi au dat ţării, posibilitatea să-l susţină
cano-sudură a Fabricii de maşini grele;, financiar pe cei care nu şi-au îndeplinit
formaţiile maiştrilor Vasile Păşcuţă’ (14,5 atribuţiile de serviciu. . , In' ce ne pri­
la sută). Constantin Apostol (14,5 Ia su­ veşte, ne exprimăm respectul pentru t o ţ i.
tă) şl Gavrilă Negru (14,5 la sută) de la "cei — de la C.U.G. şi din alte întreprin­
turnătoria, de fontă; ale maiştrilor Va­ deri — care an muncit aşa cum se cu ­
sile Miclea 03,5 la sută), Ioan Coşma vine şi care-au dovedit înţelepciune In
(13,5 la sută). Alexandru Mînzat (5 la . această perioadă dificilă sub raport eco­
sută) şi Viorei Căprar (5 la sută) de la nomic prin care trecem. Pe asemenea oa­
turnătoria de oţel a Fabricii metalurgi- s meni se sprijină ţara, pe asemenea oa- -
ce. Conform legii, toţi aceşti oameni au meni ne bizuim ., Şi sperăm că tot mai
fost plătiţi proporţional cu munca depu­ mulţi vor înţelege, cît mai grabnic, ce.
să. Kste adevărat, întregul personal şi-a au de făcut. ,
primit salariul integral, câ în - toate u- , Ilic C/U.IAN

Şedinţa dc constituire
a Consiliului Provizoriu
fy iig - H ig fli f p § | •m ■(mm
dc Uniune Naţională
I t ş flŞ i w k J llllf 8Si § ' Ba - - — ■— Reprezentanţii partidelor' înregistrate 45 de form a­
politice şi ai Consiliului ţiuni politice (35 de partide
Frontului Salvării Naţiona­ şi 10 uniuni ale naţionalită­
le s-au reunit, vineri după- ţilor). fapt care va determi­
ANUL II. NR. 42
EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEJUL CLUJ SÎIVIBATA, 10 FEBRUARIE 1990 8 PAGINI 1 LEU amiază, la Bucureşti, în şe­ na o lărgire a componenţei
dinţa de constituire.a Con­ viitorului Consiliu.
siliului Provizoriu de Uniu­ Dezbaterile pe marginea
ne Naţională. ordinii de zi au prilejuit de
Potrivit celor convenite la început discuţii deschise,
Aşa este, ocupaţia care zentîndUrSe. drept urmaşi cîştigat,; iar oamenii sef tui; mai pltternio şi mai anterior, noul organism va. uneori aprinse.
a fixat primele tipare ale ai ţăranilor (formula măi mirau cum ■este posibilă folositor, ajunge la fi constituit din participanţi
statorniciei umane a fost o asemenea . înşelăciune; 180.000 le i.; Cu ce bani în urma dezbaterilor nu
gică) îşi închipuie, că poţ ■activi la revoluţia de Ia 22 lipsite de controverse şi pa­
agricultura. Dacă vorbim . vorbi fără sfială în nu­ ca aceea petrecută atunci. „ să-l cumpere? In rate, se decembrie 1989, personali­
desprp acele vremuri, pu­ mele acestora. Mă; întreb, Uite că a fost , posibilă.' siuni desfăşurate în prima
va spune. Dar ratele ace­ tăţi ale vieţii ştiinţifice şi
tem spune îritr-adevăr că însă, dacă aceşti oămehi Cred că ţăranii nu ştiau pârfe a şedinţei de consti­
lea trebuie plătite, iar ţă­ culturale, muncitori, "ţă­
la origine toţi sîntem ţă- • au stat de vorbă cu ţă­ la acea oră că partidul tuire a Consiliului Provizo­
ranii bătrîni mi au’ chiar, rani, . intelectuali, tineri
rani. Şi cei care nu ştiu ranii? Cu cei d e acum; lui Maniu a cîştigat ale­ atît de mulţi ani înaintea riu de Uniune. Naţională,
studenţi, minorităţi. naţio­ reprezentanţii ' partidelor'
sau au uitat cum arată un nu cu fantoma celor din- gerile,'însă' erau atît de lor. Apoi, pămîntul să fie nale din întreaga ţară,pre-\' politice şi ai Consiliului -
ţăran în propria gospodă­ - ţr-urt trecut mai mult sau ataşaţi acelei gmpări po- 'indivizibil. Oare, să în­ cum şi de o reprezentare
r ie , pa cîmp primăvara, , mai ; puţin -.' îndepărtat. litices pentru care votase­ semne acest cuvînt, ca Frontului Salvării Naţiona­
Ştiu ce gîndesc ţăranii şi > ră ca-toţii, îneît, fără -'>ă egală a partidelor consti­ le au stabilit, prin consens,
vara şi toamna, în grajd, pămîntul nu poate fi lă ­ tuite pînă la această dată.
eu răţind animalele, iarna; cum. îşi închipuie că vă se întrebe unul pe celă­ ca din nour organ legislativ
sat moştenire decît pri­ Lucrările sesiunii găzdui--
(îneît socotesc că a aduce arăta viitorul lor?. Nu lalt! erau convinşi că nu­ al ţarii,, care va funcţiona
mului născut? Probabil. te de Palatul Parlamentu­ pînă la alegerile libere de
o vacă în grădina zoologi- pun la îndoială buna cre­ mai partidul respectiv ' Şi . cîte alte. probleme nu
câ este cel mai i potrivit dinţă a unor asemenea lui, situat în vecinătatea la 20 inai, să facă parte 105
putea cîştiga alegerile. frămîntă acum lumea sa­
- lucru — pentru a vedea Patriarhiei Române, au fost reprezentanţi, ai partidelor
oameni. dar buna credin­ ■Am trăit multă vreme în telor? Realitatea arată
şi copiii orăşenilor cum ţă nu ajunge.pentru a da deschise de dl. Ion lliescu, şi formaţiunilor politice nou
cultul pentru partidul lui altfel decît şl-o închipuie
âratâ im asemenea ani­ răspunsurile cele mal bu- preşedintele , Consiliului ■create, 106 reprezentanţi al
Iuliu Maniu, iar acest lu- unii, dintre cei ce vor­
ma! preistoric). Şi fiul tu; Frontului Salvării : N aţio-- Consiliului Frontului Sal­
besc la televizor. De a- vării Naţionale, 27 repre­
negustor,1care afirmă cu : ceea, cred că ar trebui nale. .
dispreţ că „numai de la a La ordinea de zi au fost zentanţi ai uniunilor mino­
;. să* f i e ; întrebaţi întţi da Înscrise: •..* ... rităţilor naţionale şi, 3 re­
treia: generaţie poţi fi
considerat orăşean", adi­ LÂ ORIGINE, toate ţăranii. Şi apoi să li
se ofere mai ştiu eu ce.
-— Constituirea Consiliu­
lui Provizoriu de Uniune.
prezentanţi ai- Asociaţiei
că: numai după ce buni­ în satul românesc n-a ră­ foştilor deţinuţi politici —
cul locuind în casa 'ui Naţionată; în total 241 membri. ,
mas aproape nimic din
din sat a murit şl legătu­ T0T1 SÎNTEM ŢĂRANI... . imaginea pe care o au u-
— Proiectul de regula­
ment privind modul de des­
Tot prin consens s-a ho­
tărît ca partidele care se
rile tale- cii el s-au' rl1p* ■ nil despre el. Iar din cio­ vor mai constitui în conti­
făşurate a lucrărilor Consi­
definitiv. Şi cei care a- buri sfărîmate nu se poa­ nuare să între în compo­
liului;
bia au păşii pe trotuare­ ne unor probleme cum ar : cru nu poate fi uitat, te reface vechea oglindă.
— O informare a guver­ nenţa Consiliului Provizo-.
le oraşelor, vara mer- fi, lâ ora actuală, aceea a cum neuitate rămîn cără­ Dacă veşnicia s-a născut riu de Uniune Naţională ca
rile copilăriei. Iată însă nului privind, situaţia eco­
gînd încă la cîmp alături ţăranilor. Mulţi dintre la sat, cu siguranţă tot observatori.
acolo a murit. Iar cel ca­ nomică a României.
de părinţi sau fraţi, sub cei care vorbesc despre că oameni care se decla­
S-a anunţat că pînă în
soarele care arde mat ta­ situaţia ţăranilor, ; inclu­ ră adepţi ai aceluiaşi par­ re s-au născut acolo tre­ (Rompres)
tid politic vorbesc despre buie să caută in altă par­ momentul de faţă au fost
re decît dogoarea oricărui siv unii dintre reprezen-
furnal.' La origine toţi •: ' tanţii partidelor politice, ţărani fără să ştie prea: te răspunsuri la „proble­
sîntem'ţărani, o sintagmă dovedesc o totală necu­ mult despre ei. Apelînd- mele insolubile" ale v i e ­ DE LA MINISTERUL iNVĂTĂMlNTULUI
pe cît de adevărată, pe a- noaştere a situaţiei reale : la formula fără greş „îa ţii. Dilema nu: este însă Susţinerea examenului de verificare de către studenţii
tît de mincinoasă, care existente în sate. L-am . origine toţi sîntem ţă­ a acelora care vorbesc cu fostei Facultăţi de Ziaristică (anii 1,11, III, IV — cursuri
permite- oricui să se pre­ ascultat pe un tînăr din, rani". Ştie oare persoana uşurinţă despre ţărani, o- cu frecvenţă şi anii I, .II, III, IV, V — cursuri fără frec­
valeze de acest adevăr cu organizaţia de tineret, a respectivă; că - la ora ac­ ferind soluţii care nu ţin ... venţă) va avea loc la sediul fostei Facultăţi de Ziaristi­
o mie de feţe. Altfel ■ Partidului naţional-ţâră- tuală ţăranii sînt cu totul seama de realităţile ac­ că, în Corpul A, etajul 6, începînd cu data d e -1 9 februa­
cum s-ar putea alinia par nesc, promiţînd împro­ altceva decît au fost oda- tuale ale satelor. Acum rie 1990. Detalii se pot obţine la telefonul 31.78.00/182,
oglinda televizorului gru- v-- prietărirea ţăranilor cu 6 ; tă, că mulţi .dintre ei nu este nevoie de o etapă de
puri de oameni dintre ca­ hectare. Aş vrea acum vor pur şi simplu pămîn­ tranziţie, care ar puţea VIITOARELE APARIŢII ALE ZIARULUI NOSTRU
re unul o obligatoriu sâ -să fac o digresiuiie. Tră­ tul cu care unii ar dori face ca incertitudinile sâ Direcţia judeţeană do poştă şi telecomunicaţii ne
vorbească - despre ţărani? ind în -Transilvania, am să-i , împroprietărească?. fie înlăturate încetul cu. informează că duminica nu - vor .mai fi dcschiso
Cine i-ar crede ' dacă « f “ moştenit un cult care e- De ce anume? Motivele încetul, iar neîncrederea chioşcurile do ziare, iar poştaşii nu vor lucra. In a-
ocoli .această categorie xista cu adevărat între sînt multe. Ţăranii au ţăranilor risipită. Dacă ccstc condiţii, începînd cu săptămîna viitoare ziarul
socială^ şi n-ăr spune ni­ ţărani pentru partidul Iui ,; Imbătrînit în vreme ce „la origine toţi sîntem , nostru de duminică va fi difuzat lunca. Pînă la aco­
mic despre ea? - Iuliu M anîa Nu ţin'.min- ,• prim arul. a d u s. din oraş ţărani1* atunci să învăţăm modarea, populaţiei cu noul" program, sc aplică un re­
^ Intr-adevăr,- : cine i-ar te cum s-au desfăşurat a- vorbea Ia diferite şedinţe gim do tranziţie, astfel că -duminică,. 11 februarie,
a-i respecta pe aceşti sus­
crede? Or, în perspecti­ iegerile din-1946, dar ştiu, ■ şl la televizor, despre , el chioşcurile vor fi, totuşi, deschise.
exact Că toată lumâa, sa­ fără şă-i întrebe. Ţăranii ţinători ai istoriei nea­ Precizăm, de a s e m e n e a , că viitoarele numere.dublo
va alegerilor, lucrul . e
foarte Important, ■nu? telor transilvănene vor­ nu au animale, iar un mului. ale ziarului noslru vor apare, înccpînd de săptămîna
Totuşi, este foarte. ciudat bea, după alegeri, că tractor costă- 90.000 lei, viitoare, marţea. Pentru abonaţi nu se majorează p r o
că unele persoane, pre- partidul lui Maniu le-a dar nU cel mai biinţ al­ Vaier CMOREANU ţuL .

Vestitorii primăverii îi vedem azi ca mesa­ vieţuire, Adevăr tulbu­

Dialog în tre p ro d u c ţie nu ■sînt întotdeauna pă­
sările Jnvocate de Geor-
ga Coşbuc în cunoscuta
sa poezie. Un fenomen
şi c e rc e ta re ciudat şi, după toate a-
parenţele fără prccedent,
a aviit loc in toamna
Ziarul „Adevărul în li­ • Tema unică a dialogu­ trecută, prin apariţia la
bertate**, răspiinrînd soli­ lui pc care îl propune zia­ Cluj a pescăruşilor. Nu
citărilor unor întreprin­ rul esto modalitatea do ştim de cc s-au aşezat
deri şi institute de pro­ eoopernro pentru asigura­ •aici şi d e unde vin, nici
iectare şi cercetaro din rea dezvoltării economice cît de lungă va fi pe­
municipiul nostru, con­ a municipiului nostru. rioada habitatului pe
voacă pc data de 15.02 malurile Someşului, Lă­
Domeniile dialogului:
1990», ora 14,00 Ia C.U.G. Cercetare — proiectarc săm ornitologilor sarci­
Cluj 2t- 3 reprezen­ na să-şi spună cuvîntul
tanţi ai întreprinderilor constructivă şi tehnologi­ în această privinţă, sfi
că; Management: Marke­
economice şi ai institute­ încerce să descifreze
ting; Prognoză. cauzele aclimatizării lor
lor dc ccrcclare proiecta­
subite pe aceste melea­
re Intr-un dialog cu cen- Confirmarea participă­
guri. Pentru nespecia-
trolc dc cercetare — prft- rii se solicită pînă în da­ llşti întimplarea joacă
iecturc în cibernetică, ta dc l t februarie 1990, o - rolul unei prcmoniţii.
tehnică de calcul şi>auto- rn 9,00 la telefoanele din Surprinşi şl încintaţi de
zborul lor liber pe dea­
matirări. ; C.U.G.: 4-28-88 şi 4-59-27.
supra apelor Someşului,
geri ai primăverii romă- rător care ne vizează
neştt ce a . început la 22 direct pe fiecare din noi. M M
Decembrie 1989, Şi ari­ Iată mesajul., exprimat
pa gindului nu se o- atît dc limpede: e-
preşte aici. Dacă accep­
tăm parabola lui George
xistă un ţel pentru ca-,
re viaţa merită să fie „LIBERTATEA”
trăită! Ne putem elib e­
ra din starea, dc * igno­ • Salariaţii Direcţiei
ranţă in care ne aflăm judeţene de drumuri şi
PESCĂRUŞI acum. Putem fi lib eri.. poduri Cluj au depus în
Putem învăţa să zbu­ contul „Libertatea" su­
răm.“ Îndemnul lui Jo­ ma de 265.258 lei • Cre­
L A CLUJ nathan Livingston spre din cioşii Parohiei orto­
desăvîrşire n -a ' rămas doxe Năoiu, comuna C i-
fără ecou. Am primit
măraşu au depus în .a -
Onuell din „Ferma ani­ în suflete primăvara a- celaşl cont suma de
malelor“, acest scriitor tît de mult dorită şi aş­
atit de gustat azi tn teptată, am aşezat-o la 29.670 lei • Credincioşii
România, trebuie să as­ locul cuvenit de unde a Parohiei ortodoxe româ­
cultăm şi cuvintele pes­ fost a lu n g a tă ... Nu pot ne Sfîntul Ioan Boteză­
căruşului Jonathan IA- scăpa de aceste' glnduri
torul din cartierul Mă­
vlngston, creaţie a am e­ ori d e cîte ori privesc
ricanului Rlchard Uach, zborul curat al pescăru­ răşti au depils în contul
un pescăruş ' carc desko- şilor pripăşiţi pe malul „Libertatea" suma de
peră că viaţa înseamnă : Someşul ui, 121.815 lei.
mal mult decît supra­
Adrian ŢION
 ADEVĂRUL' = ÎN LIBERTATE
0 opinie ,,într-un spirit de înţelegere
creştină şi unitate românească”
Vreau, de la început, să
‘ înlătur orice răstălmăcirea
intenţiilor mele: mă consi­
der şi voi rămîne un fiu
spiritual al veacului al
XVIII-lea, al „marelui veac
filozofic". Aşadar: raţiona­
list, scientist, uşor sceptic
ţi aderent, mai presus de
orice, al dezideratului li­
bertăţii conştiinţei. In nu­
mele acestuia aş scrie la
fel ca acum, chiar dacă ar
fi vorba de Un cult tote­
mic din cine ştie ce colţ
pierdut de lume.
• A apărut recent un co­
municat din partea Minis­
terului Cultelor, semnat de
dL ministru Nicolae Stoi-
cescu. Gonchizînd pe mar­
ginea unei întîlriiri ce s-ar
fi desfăşurat In spiritul ci­
tat In titlul acestei inter­
venţii, comunicatul pretin­
de bisericii greco-catolice
„să ceară legalizarea de la
’ organele In drept", iar cre­
dincioşii să se lămurească:
„rămîn ortodocşi — aşa
cum au fost moşii şi stră­
moşii lor — sau devin gre-
co-catolici (uniţi)“. , vedem ce l-ar împiedica să
Biserica* greco-catolicăa
fost suprimată prin Decre­
tul nr. 358 din 1948, căruia
i s-a zis, oficial şi eufe­
mistic, „pentru stabilirea
situaţiei de drept a fostu­
lui cult greco-catolic". A-
cest decret a fost anulat
prin Decretul-lege al Con­
siliului Frontului Salvării
Naţionale, semnat de ' dl.
Ion Iliescu şi publicat în
presă cu data de 4 ianua­
rie, 1990. In introducere la
acest Decret-lege.se spâne:
în scopul înlăturării ime­
diate din legislaţia ţării a
unor reglementări legalp e-
mise de fostul regim dicta­
torial, care prin caracterul
lor discriminator,, nedrept,
au adus grave prejudicii !
materiale şi morale po­
porului român, intereselor
legitime ale tuturor cetăţe­
nilor, desfăşurării unor re­
laţii normale cu celelalte
state, Consiliul Frontului
D IC TO A N E 9 PROVERBE
— „Dacă tăceai, filozof
rămineai
Da, dar rămîneai nere­
tribuit.
— Foamea este cel mai
bun bucătar“.
Cu pregătirea ce-o a-
vem în acest domeniu,
cucerim, piaţa internaţio­
nală.
— tn „epoca" trccută
vorbea unul şi ascultau
toţi. Acum vorbesc tofi şi
nu ascultă nimeni.
— După ploaie se în­
mulţesc ciupercile. ' După
revoluţie, partidele.
— Miliţia s-a transfor­
mat în poliţie. Bancurile
au rămas neschimbate.
—■ Prost să fii, partid
s î ai.
— Ziua bună se cunoaş­
te după alegeri.
_— Lupul îşi schimbă u-
niforma, dar năravul ba.
— „Dintre două rele
trebuie să alegem totdea­
una pe cel mai mic", Corp
O fi cel mai mic din cele
80 partide?
— „înţelepciunea nu se
cunoaşte după îmbrăcă­
minte”. Acesta mi este
un motiv să umblăm în
pielea goală. .
—■ „Lauda de sive nu
miroase a bine“
Miroase
a candidatură.
— „Ce-i prea mult nu-i
s ă n ă to sD a r
nici ce-i
prea puţin.
— „Cezar nu putea to­
lera un superior şi nici
Pompei un egal". Ceati-
Salvării Naţionale decre­
tează: (a se vedea art. 20).
Orice astfel de măsură
de anulare a unei situaţii
calificate ca injuste, şi în­
că în termeni afit de ca ­
tegorici ca aceia pe care
i-am citat, restabileşte im­
plicit, de drept şi de fapt,
pe cel lovit de măsura ne­
dreaptă anulată, In situaţia
anterioară respectivei mă­
suri. Aceasta sub regimul
oricăror legi din lumea de­
mocratică.
Dar a tu n ci... înseamnă
că dl. ministru Stoicescu
refuză să recunoască De­
cretul-lege din 4 ianuarie
1990 emis de un organ su­
perior Domniei Sale? De ce
mai instituie Dsa,_ pentru
beneficiara acestui Decret-
lege, încă o obligaţie, a-
ceea de a-şi cere legaliza­
rea? Ce valoare mai are
Decretul-lege la care ne
referim, din moment ce
problema aparent soluţio­
nată de el a rămas deschi­
să — în opinia d-lui mi­
nistru Stoicescu —, şi nu
respingă această eventuală '
cerere de recunoaştere din
partea bisericii greco-cato- '
lice?
Dar cel mai grav lucra
în comunicatul de care ne
ocupăm este redactarea sa
tendenţioasă, incompatibilă
cu un ministru al Cultelor,
ci doar, poate, cu un mi­
nistru al unui Cult. Se
spune despre opţiunea vi­
itoare a credincioşilor: „ră­
mîn ortodocşi —: aşa cum
au fost moşii şi strămoşii
lor —, sau devin greco-ca-
tolici (uniţi)1*. Aici n u m a i'
poate fi vorba de nici un
echivoc. Pentru Dl. minis­
tru Stoicescu nu numai că
nu există Decretul-lege din
4 ianuarie 1990; pentru
Domnia Sa nici n-a existat
vreodată o biserică greco-
catolică. în privinţa aceas­
ta autorii Decretului 358
din 1948 au fost mai „fair":
ei au recunoscut că a 'exis-
C UGETĂRI { com entate)
şcscu nu suporta un
Dumnezeu.
— „Munca îţi oferă ce­
ea ce natura îţi refuză".
Dar dacă natura hu-ţi re­
fuză, ce rost mai are
munca?
— „ Rareori o nenoroci­
re vine s i n g u r ă V i n e cu
o gardă personală numită
MANIFESTANŢI.
— „Din obiceiurile rele
s-au născut legile bune".'
Să ne ajute Dumnezeu şi
nouă?
— „Prostul îşi spune
cel dinţii părerea".
foarle-prostul îl lasă.
— „Prietenul la nevoie
se cunoaşte". Preferabil,
insă, să nu ai nevoie.
— „Bate fierul cît
cald". Dacă ; nu găseşti
fier, bate ce poţi, even­
tual opozanţii.
— „Pe nătărăi îi recu­
noaştem după vorbe — pc
măgar după urechi." E.r-
rrocii politici se află
mijloc.
— „Cît timp respiră, se
spune că b o ln a v u lv a fi
salvat”. Revoluţia ' noas­
tră respiră, tiranii nu.
— „d in e le care latră
tiu muşcă". Işi expune
platforma program.
— „Cîte casc atîtea o-
hiccuiri". Şi, cîte parti­
de, atîtea programe.
— „Adesea, sub haine
zdrenţăroasc se ascunde o
inima de aur". Asia mi
înseamnă •că trebuie
despici pieptul cuiva
pentru a-i redea iuima.
V
tat o asemenea instituţie,
altminteri n-ar fi putut-o
desfiin ţa...
Dl. ministru Stoicescu
Insă, împreună cu „cămă-
raşii d e taină" ai D-sale,
socoteşte că biserica greco-
catolică trebuie „să devi­
nă" abia de-acum înainte,
graţie generozităţii D-sale.
Nu e corect, D-le minis­
tru! Ca istoric, ar trebui să
cunoaşteţi realităţile tre­
cutului acestui popor!
A ş vrea să vă întreb:
presupunînd că aş fi con-
fesionalist, ceea ce am spus
şi repet că nu sînt, şi ar
trebui să dau curs invita­
ţiei Dv. la o opţiune în a-
ceastă problemă, cum m-aţi
sfătui să procedez? Să ră­
mîn ortodox, ca moşul şi
strămoşul meu, George Ba-
riţ, sau să devin acuma,
împreună cu umbra sa,
ceva ce se pretinde că
n-am fost niciodată?
Şi încă ceva: sînt cu to­
tul de acord cu Dl. minis­
tru că în viitoarele depar­
tajări ale lăcaşurilor " d e
cult, precum şi în orice
alte probleme delicate în­
tre cele două. confesiuni, e
necesar să se evite orice
acţiune bruscată. Orice ar
fi survenit în trecut, uni­
tatea spirituală a naţiunii
este un bun de preţ su­
prem, pe care nu-1 putem
abandona.
Dar totuşi. . . să închei
un asemenea comunicat,
referitor la situaţia unui
cult care peste 40 de ani
a suferit cele mai cumpli­
te persecuţii, cu noi ame­
ninţări cu rigorile legii, mi
se pare că prea seamănă
cu termenii şi cu efectele
Decretului 358/1948! Nu câ
Dl. ministru nu are drep­
tul să spună acest lucru,
d a r . . . parcă nu s-ar fi
cuvenit să sfîrşească pe a-
cest ton. Că doar, era vor­
ba de „spirit creştinesc"!...
Prof. univ. dr.
Camil MURESAN
alt — „Cine poate, oase
roade, cine, nu, nici car­
ne moale". Noi, românii,
cu oasele am stat bine.
— „Nu da vrabia din
mînă pe cioara de pe
gard". Dă-o pe valută.
— „Din orice lemn nu
se face b u c iu m N i c i mă­
car pentru alegeri demo­
cratice.
— „Nu rîde dc măgar,
că vine vremea să încaleci
pe dînsul". Aşa e şi cu
partidele. . .
— ■„Caprei îi pică coa­
Iar
da de rîie şi ea tot sus o
■ţine". De, fiecare cu port­
drapelul lui.
, ■ Ion HERINEANU
e-
la
să
Din expoziţia cu vinzare deschisă Ia Galeria marc dc pc strada 6 Martie: 1‘ EIKAJ,
de hti^cn raiachi ?i FLORI, dc Lconid Blaj. Reproducerile aparţin lui SZABO TAMAŞ
Adunarea generală a compozitorilor şi muzicologilor
După. 22 de ani de interdicţie a exerci­
tării drepturilor de .consfătuire, recent a
avut Ioc la Bucureşti Adunarea generală
a Compozitorilor şi Muzicologilor din Ro­
mânia. Filiala din Gluj, cea mai mare din
ţară, a participat cu o delegaţie la marele
forum al creatorilor de frumos prin ima­
gini muzicale, adueîndu-şi contribuţia la
formarea şi definitivarea noului Statut al
Uniunii, la sublinierea acelor idei care
vor face ca muzica românească să devină,
cu adevărat, un tezaur cultural cunoscut
în toată lumea. ~ presie a spiritualităţii de adîncime a p o- .
Din multele probleme pe care le are de
rezolvat Uniunea Compozitorilor şi Muzi­
cologilor din România (Pascal Bentoiu fi­
ind noul preşedinte, iar clujeanul Cornel
Ţăranu unul din vicepreşedinţi), s-au des­
prins patru idei fundamentale: dezideo-
logizarea (depolitizarea) Uniunii, liberta­
tea absolută a creaţiei supusă responsabi­
lităţii etice, competenţa-expresie a actu­
lui' de valorizare creatoare şi a criticii
muzicale, repunerea în drepturi a marilor
resurse ale artei religioase. S-a evidenţiat
faptul că. politizarea muzicii, scrierea la
comandă (mai ales cantate şi cîntece pen­
tru întreţinerea cultului personalităţii),
dar şi alte cauze, au dus la lipsa de in­
teres pentru creaţia românească autentică.
Cu toate că şi în perioada trecută, com­
pozitorii au dat la iveală creaţii de o cer­
tă valoare, cunoscute parţial şi peste gra­
niţă, politizarea muzicii a afectat ţinuta
artistică a multor creaţii. Pentrii ca ni­
velul muzicii româneşti să poată atinge
gradele necesare universalităţii se va în­
curaja, în viitor, afirmarea tuturor stilu­
rilor şi genurilor muzicale şi a multiple­
lor direcţii de activitate muzicală. Liber­
tatea absolută a creaţiei muzicale va fi
legată expres de responsabilitate, pentru
ca aportul muzicii să fie, efectiv, o com­
Să scriem poezie. Dar cum?
Primim la redacţie, zilnic, zeci, sute de nescu. C lu j: poezia „Tineri eroi", scrisă
scrisori (în curînd vor fi mii) conţinînd
poezii, proză, epigrame, alte genuri şi
specii literare care, în totalitate, eviden­
ţiază adevărul că literatura momentului
tinde să-şi cîşţige statutul de veritabil
catharsis. Revoluţia română a născut, ine­
vitabil, .atitudini lirice imprevizibile . în cu zdrobite oseminte" • Aurel Păculea
fiecare suflet sensibil. Simţul poeziei însă
nu există în fiecare individ, iar bunele in­
tenţii nu fac o poezie. Multe, dacă nu ma­
joritatea creaţiilor trimise spre publicare,
suferă prin necunoaşterea sau neînsuşi-
rea fenomenului poetic, în toată comple­
xitatea sa, ca,să nu mai amintim de mo­
dul îng'rijorător în care se insinuează je ­
nante greşeli de ortografie . . . Făr;r a des­
curaja persoana, susţinem că nu vom cul­
tiva pseudopoezia. Este necesar a fi men­
ţinut un echilibru chiar în efluviul senti­
mentelor generate de Revoluţie, un bun
simţ necesar mecanicii interioare a poe­
ziei.
• Pavel Miclea, C luj: poezie nu în- ■ pia Turzii: dispuneţi de un cert exerci­
seamnă doar versificaţie; ortografia (!) •
Dumitru Dan, Luna d e . Jos: titlul „Un
vers, iubito" e singurul notabil în aceas­
tă poezie. în rest, cele de mai sus rămîn
valabile • Irina Naşca, Cluj: versul
şchioapătă în „Victoria", iar cuvîntul etern / Iar gloanţele s-adun din trup /
Dumnezeu nu se pretează la prescurtare
o Nicolae Frăţilă, Gluj: am reţinut'cîte­
va versuri din „Eroi ai libertăţii noas­
tre" — Eroi ai libertăţii noastre / voi aţi
murit nemîngîiaţi / flămînzi, cu piepturi­
le goale / ai libertăţii bravi soldaţi /.
„Scrisoarea soldatului erou din decembrie
1989“ este mult prea lungă, noi neavînd
posibilitatea publicării unor poeme epice
de o asemenea întindere • Lucia Locus-
teanu, Cluj: interesantă ni s-a părut poe­
zia „A lb decembrie": „A m stropit cu su­
fletul pămîntul / Mi-am păstrat neîntinat
cuvîntul / Şi trecînd curat .şi alb prin vre­ mânie liberă / Care în veci de veci va
me / „N-am dat lumii" pînă azi poeme /
N-am uitat nici farmecul privirii / Nici
fiorul tainelor şi-al firii" • Ileana Stă-
PAGINA 2
ponentă a dezvoltării culturii româneşti.
In ceea ce priveşte critica muzicală, s-a
apreciat că judecata critică, componenţă a
conduitei profesionale, nu permite mani­
festarea actului critic de către nespecia-
lişti, folosirea acestora in paginile revis­
telor şi ziarelor fiind considerată un •a-
buz de putere a redactorilor, dar şi o lipsă
de competenţă şi orientare a celor ce per­
mit coborîrea acestei nobile misiuni sub
gradele unei etici necesare menţinerii gra­
dului d e civilizaţie. Muzica religioasă, ex ­
porului român, va primi statutul de o fi­
cializare. -
Dintre obiectivele noi ale Uniunii ţinem
sâ menţionăm pe acelea care vor sprijini
difuzarea şi popularizarea creaţiilor de
valoare ale muzicii şi muzicologiei româ­
neşti. în ţară ca şi în străinătate. Aceasta
va însemna şi promovarea legăturilor cu
organizaţiile profesionale similare din alte
ţări. De o mare importanţă se va bucura
în viitor caracterul internaţional al Festi­
valului „George Enescu". Muzica uşoară
va avea un spectru stilistic mai larg, Fes­
tivalul „Cerbul de aur" de la Braşov ina-
punîndu-se a fi reactualizat.
Adunarea generală a compozitorilor şi
muzicologilor din ROmânia a găsit m ijloa­
cele de revitalizare a muzicii româneşti
pe care le va anima în aşa fel îneît iubi­
torii de frumos prin sunete să-şi recîştige
cu adevărat demnitatea intelectuală, care
să fie-la nivelul miracolului românesc de
la 22 decembrie 1989.
Preşedinte de onoare al Asociaţiei com ­
pozitorilor şi muzicologilor Cluj "Şte
maestrul Sigismund Toduţă. . ,
Emiliu DRAGEA
în genul odei eroice, susţine prin invoca- .
ţii retorice sentimentul de preamărire şi
admiraţie faţă de jertfa eroilor din De­
cembrie. Cităm un fragment: „V oi sînteţi
tinerii profeţi / Ce staţi în veşnicie
drepţi / Voi, tinerii cu gînduri sfinte / Şi
(Turda), Gheorghe Marin (Gherla), Gheor­
ghe Stancalău, loan Avram, Mariana Bo-
ţoacă şi Sorin Crişan (toţi din Cluj): în­
tre intenţii şi materializarea lor poetică
este, credeţi-ne, o „cale-atît de lungă" i ^
• loan Vana, Turda: ne-a plăcut ultima
strofă din poezia „Mamei": „Să-i spui lui
tata, azi, cu vocea-ţi blîndă j Că am fă­
cut ce-a trebuit să fac, / Gă n-am putut
să rabd şi să mai tac / Iar moartea-mi-
n-a fost moarte, ci izbîndă" • Tamara
Parcu, Turda: ne trimiteţi un poem fără,
titlu. Să i-1 punem noi? Cîte ceva spre
final: „A lb fie-le trupul J Sub a iernii
.ninsoare, / Au fost începutul J Răsaduri
de floare" • Mircea Vasile Grindean, Cîm­
ţiu al scrisului, motiv pentru care repro­
ducem „Visul celui căzut pentru Liberta-
tej*: „Aud în'm ine-un gîrid plîngînd / .-
Să-ngrop durerea în pămînt / Sus, sus în
aer sâ m-aştern / purtînd speranţa în
Din carnea mea apoi să rup / Amesteeînd
cu sînge viu / Cu lemnul dulce de sicriu
/ Să mă sculptez păduri şi glie / Pe frun-
tea-ţi demnă, Românie"! • Anonim ă,Cluj:
am reţinut finalul din „Noi n^am murit":
„Nu plîngeţi, scumpii mei părinţi / Lîn­
gă al meu mormînt; / Eu n-am murit. Nu
auziţi? / Nu auziţi? / Tot plînsul mi-i-un
colind" • Fekete Kinga Ildiko, clasa a -
V-a, Cluj: cîteva versuri din poezia „Li­
bertate": Români, maghiari, germani / în­
frăţiţi de-a pururi vor fi / în demna Ro­
dăinui". Ai dreptate, aşa simţim şi noi.
Poesis
PAGINA 3 ADEVĂRUL - ÎN LIBERTATE
gricole ara trăit şi am sim­ nou, sistematic-integralist, nau copiii să caute alte
AGRICULTURA LA ORA ADEVĂRULUI ţit o asuprire şi o nedrep­
tate socială profundă, lu-
îndu-ni-se drepturile legi­
ecologic şi economic, teo­
retic şi aplicativ în raport
cu noile cerinţe de renaş­
locuri de muncă, mai bine
retribuite. Şi nu numai
problema retribuirii a dus
time de autori pentru so­ tere a agriculturii. la acest exod, ci faptul că
Continuă să ne sosească la redacţie cîteva opinii, constatări şi, mai ales, pro­ iurile, hibrizii şi brevetele
scrisori ale on or categorii diverse d e lu­ 3. Valorificarea — In in­ muncitorii agricoli ajunse­
puneri menite să conducă la o redresa­ de invenţii create, care au teresul unităţilor de cerce­ seră să fie priviţi ca o ul­
crători’ din agricultură, ale altor oa­ fost acordate formal uni­ tare agricole şi ale autori­
meni care menţin legături, intr-un fel re cît mai grabnică a agriculturii. Aş­ timă clasă socială. A ră-
teptăm în continuare şi ale opinii, că­ tăţilor de cercetare şi nu­ lor — a producţiei de şti­ mine în agricultură, mai
sau altul, cu acest important sector de mai onorific. Ne-au fost inţă, constînd din soiuri,
activitate. Redăm, în cele cc urmează. rora le vom da curs în ziarul nostru^. ales In zootehnie, „la coa­
luate drepturile conferite hibrizi, tehnologii şi breve­ da vacii** cum se spune a-
de titlurile şi gradele şti­ te, pe baza principiilor e- deseori, a fost şi este în ­
, Prof. univ. dr. Vasile străduiesc cu toată price­ lătura suspiciunea şi ne­ inţifice, de lucrările ştiin­ conomiei de piaţă, prin că pentru unii oameni o
Nilcai Paşi spre o renaşte^ perea lor, să scoată rodni­ dreptatea. Acest teren să ţifice publicate, ne-a fost constituirea preţurilor de ruşine, o degradare. Doam­
re a agriculturii. In viitor, cia acestui pămînt spre fo ­ fie în folosinţa lui cît va luat dreptul de a partici­ ' producţie şi a preţurilor de ne, de unde această men­
destinul nostru ca neam, losul tuturor. trăi. pa la Invăţămîntul univer- livrare către beneficiar, talitate, cum am ajuns să
ca stat, atîrnă, cum spunea A Venit timpul- ca spe­ Din restul terenului ce - sitar. Am fost umiliţi şi scopul de a deschide calea urîm animalele, pămîntul.
Liviu Rebreanu — „de cialiştii din unităţi să poa­ rămîne să se întocmească nedreptăţiţi, impunîndu- reală către o perspectivă izvorul însuşi al vieţii
cantitatea 'de aur curat ce tă avea o gîndire proprie şi în primul rînd planul ba­ du-nî-se un sistem de re­ treptată a eficienţei econo­ noastre? Cum am : ajuns
se află In sufleul ţâranu- responsabilă cu privire la zei furajere, asigurînd din tribuţie discriminatoriu, mice în activitatea de cer­ să-i detestăm pei cei chic ■
lui nostru. Dar, mai atir- ) munca lor, la aplicarea plin hrana pentru toate a - părtinitor," nedrept şi inu­ cetare. nu şi-au părăsit satele, :
nă, In aceeaşi măsură şl tehnologiilor adecvate în nimalele pe vîrste şi felul man, care a favorizat o 4. Elaborarea unui sta­ gospodăriile, pentru ' un •
de felul cum va fi utilizat condiţiile concrete din a- de producţie (creştere, car­ parte a lucrătorilor din u- tut al cercetătorului, care
nităţile de cercetai^, res­ să conţină drepturile şi o- trai mai comod la oraş, pa
şi transformat acest aur în ceste unităţi, să fie scutiţi, ne, lapte etc.). Aceasta mo­
valori eterne1*. . pectiv pe lucrătorii dm bligaţiile sacre ale lucrăto­ cei care ori d e cîte ori îţi
de minciunile impuse de tivat' de faptul că nu se
„dirijorii-atoţştiutoii" în poate face agricultură ra­ conducere şi din aşa-zisul rului în, domeniul ştiinţei, vcrbesc, Îşi laudă în pri- _j
Din acest punct de ve­ „sector de producţie1*, care, pe toate treptele sale ierar­
ale agriculturii, care mer­ ţională fără stoc de ani­ mul rînd animalele pe c a - :
dere regimul trecut, de la aceeaşi categorie şi ni­ hice, să prevadă normele
geau pînă la obligaţia d e a male corespunzător şi nici re le îngrijesc şi pămîntul
tristă amintire, a adus in - raporta cifre astronomice, produse lactate fără hrană vel de muncă, au primit de recrutare şi promovare
retribuţii mai mari. în muncă numai prin con­ pe care asudă.
calculabile daune economi­ care să convină „făuritori­ corespunzătoare la ■ ani­
ce, psihice şi morale ţăra­ lor" de diverse revoluţii a- male. Apreciem starea de fapt curs, bazat exclusiv pe cri­ Tineri în agricultura
nului. lipsindu-l de bunul grare. Din restul terenului incompatibilă cu statutul teriile competenţei profe­ noastră există, există şi în
cel mai de valoare pe care . A venit timpul ca spe­ (asigurat cu îngrăşăminte ROMÂNIEI LIBERE ŞI sionale şi etice şi pasiunea
DEMOCRATICE, de aceea pentru adevăr, şi care să ferma zootehnică pe care O
de-a lungul atîtor genera­ cialiştii să scape, în sflrşit chimice, nu cu promisiuni) conduc, fermă aparţinînd
ţii l-a cultivat şi l-a men­ şi de „sabia lui Damocles1* şi cu îngrăşăminte natura­ cerem: prevadă normele de for­
ţinut cu sfinţenie, cu evla­ care plana permanent asu­ le să se facă un plan de — mai întîi abolirea prin mare şi pregătire a cerce­ C.A.P.-ului Huedin, \jnii ■
vie: dragostea de pămînt pra lor pentru orice insuc­ cultură raţional, cu plante lege a tuturor inechităţilor, tătorului . prin sistemele de sînt chiar foarte tineri, de
şi de animale. Urmarea fi­ ces din unităţi, datorat nu potrivite terenului (nu in ­ care să înlăture pentru doctorat şi specializare In
totdeauna injustiţia gene­ ţară şi peste hotare. 16— 17 ani, fără studii prea
rească a fost exodul ţără­ lor în cele mai multe ca­ dicate şi impuse de acti­ multe, dar foarte receptivi,
nimii la oraşe, în căutarea zuri. Să avem încredere în vistul P.C.R. aşa cum a ratoare de conflict econo­ . 5. Dreptul pentru fiecare
unor mijloace de trai cît competenţa profesională a fost), în aşa fel ca să se mic şi uman care dăinuie cercetător de a participa la şi ce este extraordinar, sînt
de cit mai bune. In aceas­ acestor specialişti, să nu poată obţine recolte ma­ d e peste trei decenii' in programe de cercetări in­ îndrăgostiţi de animale, în­
tă epocă a minciunii, ţără­ ' mai punem la îndoială bu­ xime. • rîndul miilor de - lucrători terne şi internaţionale şl
din cercetarea agricolă; la alte form e multiple de drăgostiţi de munca lor.
nimea a fost adusă într-o na lor credinţă — aşa cutn Loturile colectiviştilor deloc uşoară. Niciodată nu
stare deplorabilă, a dispe­ o puneau activiştii „sfă­ să fie arate cu S.M.A. iar — de- asemenea, redarea cooperare cu Invăţămîntul
rării, aproape a desfiinţă­ tuitori" ai regimului trecut. transportul recoltelor către dreptului la promovare şi superior, cu organisme din i-am auzit plîngîndu-se că
rii ei. Dar, aşa cum de-a Ing. D. IVlunteami: Agri­ magazia gospodarului să a tuturor drepturilor de. au­ agricultură şi alimentaţie le este greu, deoarece n u li
lungul întregii sale istorii, cultura în prag, de primă­ fie asigurat de G. A.P. de­ tori, titulari şi grade ştiin­ din ţară, din alte ţări sau
ţifice şi altele, suprimate cu organisme internaţiona­ se pare demn să se pllngă.
chiar şi în cele mai fră- , vară. Este cunoscut faptul, oarece nu toţi gospodarii Pentru că, In zona noastră
mîntate epoci, s-au găsit şi nu mai este timp sa se dispun de atelaje proprii. timp de decenii pentru ca­ le ca F.A.O., I.F.A.D. şi al­
căi de ieşire, cu siguranţă analizeze cum a ajuns a- Dacă aceste propuneri drele din cercetare. tele. - revoluţia s-a înfăptuit în ’
Ca un imperativ major Ing. Ion: Preda: Tinerii şl mod paşnic, cota lor parte
că şi generaţia noasiră va gricultura în această si­ preliminare vor mai fi
şti să cultive, cu mare gri­ completate cu ■alte măsuri, al timpului, , propun re­ agricultura, îr» ultimul
tuaţie dezastruoasă. Agri­ la această revoluţie a con­
jă . adevăratele virtuţi şi cultorul nostru înţelege şi mulţi din orăşenii veniţi structurarea cercetărilor timp, chiar vechiul regim
din agricultură în concor­ recunoştea îmbătrînirea. stat în a-şi face datoria la
valori ale ţărănimii care, ştie bine câ harul lui Dum­ de Ia sate, s-ar reîntoarce
valorificate, vor putea re­ nezeu cu toate bogăţiile în comunele lor şi ar ac­ danţă cu obiectivele renaş­ muncitorilor agricoli dar locul" d e muncă şi nu nu­
zolva marile probleme ale lui, nu se coboară deodată cepta să lucreze In gospo­ terii agriculturii româneşti, nu a făcut nimic pentru a mai ei, ci toţi muncitorii
agriculturii de mîine. şi imediat în gospodăria dărie în credinţa că va fi pe baza criteriilor de efi­ preîntâmpina exodul tine­
cienţă economică şi pro­ fermei. ■
In/acest sens ar fi nece­ lui.- Trebuie timp, dar e l tot măi bine. retului de la sate spre alte
ductivitate, ■_prin aplicarea domenii ale economiei na­ In agricultura României '
sar ca tineretul satelor să are nevoie şi cere urgent : D r.' ing. luliu Munteanu:
nu mai fugă după „mira­ măsuri concrete, eficiente Pentru o reconsiderare a unui program imediat, ca­ ţionale. Liceele agricole n"J există tineri. Nu:sînt mulţi
cercetării ştiinţifice. ' re ar consta din: au fost o soluţie, ele ur­ dar sînt puternici şi visă- -
colul oraşului". E mai bine şi imediate şi nu numai
ca majoritatea tinerilor să măsuri promise. El şi-a Renaşterea r agriculturii • 1. Organizarea u n or' u- mînd a scoate muncitori a- tori. Vor fi mai mulţi în
asculte chemarea bătrîni- pierdut încrederea în pro­ începe acum, iar între prio­ nităţi de cercetare descen­ gricoli şi nu tehnicieni.
tralizate pe verticală şi au­ Ori, foarte rar se pot ve­ anii care vor veni pentru
lor satului de a rămîne 1% misiuni şi acuma aşteaptă rităţile timpului se înscrie
sat, deoarece acolo se ob­ cu răbdare să vadă <cum se restructurarea cercetărilor tonome ecologic şi funcţio­ dea astfel de absolvenţi, că lor li se vor alătura
ţine bunăstarea poporului vor limpezi apele. Timp de agricole, Dedicăm acestui nal, structurate pe obiec­ care să lucreze in ferme mulţi din ceilalţi tineri ca­
— pe brazda lăsată de 40 de ani a lucrat fără pla­ ţel energiile noastre de şti­ tul muncii pe sectoare de ' zootehnice să zicem, ca re au trădat pămîntul ş ia -
plug. Apoi, ţărănimea tre­ tă. Prea mult a fost înşe­ inţă şi conştiinţă, descătu­ cercetare sau de creaţie muncitori.
ştiinţifică şi sectoare care nimalele părăsindu-Ie pen­
buie să acorde deplină în­ lat cu promisiuni. şate de marile simboluri Conştienţi că In agric’il-
credere specialiştilor din Cerem ca Ministerul a- ale democraţiei, libertăţii, multiplică rezultatele cer­ tură munca este plătită tru alte munci, nu pentru
unităţi, să fie alături de ei, griculturii să ţină seama şi demnităţii şi dreptăţii îm­ cetării cu gestiune şi plan mai slab decît în orice do­ că au dorit, ci pentru că
sâ aibă convingerea că a- de următoarele măsuri în plinite de Revoluţie. independente. meniu de activitate, însuşi au fost obligaţi să o facă. '
ceştia îşi iubesc profesia a- luarea deciziilor. Loturile Timp de peste trei dece­ 2. Orientarea conţinutu­ părinţii care lucrează în
leasă, iubesc pămîntul şi să se atribuie prin trage­ nii, toţi cei care am lucrat lui tuturor programelor de C.A.P.-uri şi aveau pensii Anchetă de opinie realizată
pe lucrătorii săi şi că se re la sorţi pentru a se în­ în domeniul cercetării a­ cercetare într-un concept de 200—300 lei, îşi îndem­ \ de Emil LUCA

cească mai cu spor, să producă-mai mult. Doar nu se

UN LOC DE M U N C A
PENTRU FIECARE
In ultimele zile, mai - cei apţi de muncă au drep­
multe mii de cetăţeni s-au tul la muncă. Este necesar,
adresat Oficiului forţei de în timpul cel mai scurt, ca
muncă pentru a fi repar­ întreprinderile să-i pri­
tizaţi în producţie. După mească pe cei doritori să
cum este cunoscut, potri­ muncească. Ponderea ce­
vit Decretul ui-lege nr. 33 lor necalificaţi depăşeşte
din 19 ianuarie 1990, uni­ 50 la sută, femeile repre­
tăţile au obligaţia să înca­ zintă 80- la sută, tinerii —
dreze persoanele repartiza­ 30 la sută.
te în producţie de către Di­ Sînt unele întreprinderi
recţiile judeţene pentru care au respins cu uşurin­
problem e de muncă şi o- ţă pe cei care au solicitat
crotiri sociale, proporţio­ un Ioc de muncă — amin­
nal cu numărul salariaţi­ tim: I.J.T.L.,-Metalul Ro­
lo r fiecărei unităţi. Aceas­ şu, Coloana auto O.J.T.,
tă acţiune trebuie încheia­ întreprinderea de Morărit
şi Panificaţie, G.W.G., Fla­
tă pînă la 15 februarie
căra, Someşul. Mai există
1990. încadrarea In muncă un mare număr de cetă­
este normal să se facă po­ ţeni din mediul rural care
trivit pregătirii şi califică­ nu vor să profite de re­
centele reglementări " p r i ­
rii fiecărei persoane, în
vind acordarea unei su­
condiţiile legii. prafeţe de teren, şi ale De-
Precizările acestui Ds- cretului-lege privind orga­
cret-lege slnt clare, dar nizarea şi desfăşurarea u-
prea simplist prezentate. tiof activităţi pe baza li­
Actualul guvern provizo­
riu are dreptul să adtTpte berei iniţiative.
asemenea acte normative Dorim ca toate solicitări­
dar nu trebuie Să vină In le să fie Urgent rezolvate.
contradicţie cu unele re­
glementări din Codul mun­ Ghiar dacă n u ' se vor re­
cii. Atunci cînd două sau zolva pînă la 15 februarie,
mai multe legi „se contra­ pol sintem optimişti şi cre­
zic* sc creea/ă confuzii iar dem că în următorii ani
cef păgubiţi slnt cetăţenii
carc vor sâ muncească. numărul şomerilor va fi
Dar cu toate acestea toţi nesemnificativ.
Dacă sînt create
bune condiţii de muncă...
•început de februarie, fără zăpadă, la Valea Ierii. La
sediul sectorului forestier de exploatare, maiştri Nico­
lae Pom, Petru Pom, loan Trif, Horea Buda, Andrei
Tomoş şi Nicolae Bordea participă la obişnuita analiză
a muncii. Şeful sectorului, ing. Dan Oprea, le spune ce
are de realizat fiecare formaţie în februarie. Nu sînt
obiecţiuni Ia principalul indicator — volumul masei
lemnoase care trebuie exploatată. Urmează discuţii.
Subiectele sint aproximativ .aceleaşi de ani de zile:
greutăţile p e care le întâmpină muncitorii forestieri da­
torită, în principal, stării tehnice necorespunzătoare a
maşinilor, tractoarelor, diverselor altor mijloace meca­
nice din dotare. Se pare că nicicînd nu a fost o aseme­
nea situaţie pe care fără exagerare o putem aprecia ca
fiind catastrofală. Datorită continuei deteriorări a eco­
nomiei, a scăderii permanente a calităţii producţiei in­
dustriale, a fiabilităţii maşinilor, utilajelor etc., dato­
rită calităţii sub orice critică a unor materii prime, ma­
teriale etc., a neglijării fabricării de piese de schimb,
s-a ajuns acum să nu prea poţi folosi zestrea tehnică
din dotare. Nu sint-piese ; de schimb pentru reparaţii
nici măcar pentru unealta de primă importanţă pentru
exploatările forestiere: fierăstrăul mecanic. Maiştri de
exploatare îi învinuiesc, pe bună dreptate, — din punc­
tul . lor d e vedere — pe cei de la atelierul mecanic că
nu-şi fac datoria. Dar sărmanii de ei sînt prea puţin
vinovaţi. Sînt-anom alii c a r e . cu greu pot fi înţelese,
dar ele există. Lipseşte o garnitură de 5 lei: nu o ai,
schimbi o piesă de. 1.500 lei; dar dacă nu o ai nici pe
asta . . . . .
Sînt multe de spus. Situaţia nu este specifică doar
sectorului forestier, ci întregii industrii, întregii econo­
mii: lipsa uleiurilor, a pieselor de schimb şi calitatea
sub orice critică a acestora, ca să nu mai vorbim de
nivelul tehnic, a ^calităţii, a fiabilităţii maşinilor, utila­
jelor, instalaţiilor au condus inevitabil la utilizarea în­
tr-o proporţie redusă a timpului de muncă, la produc­
tivitate scăzută şi. In final. Ia salarii aşa cum ou fost
ele obţinute cu foarte mare trudă.
A m înţeles, din cele spuse de maiştri, că vor să mun­
duc în vîrf de munte, pe văi, la mari distanţe de fami­
lie, în izolare, pe ger şi ploaie, să stea cu mîinile în­
crucişate. Se duc să clştige un ban pentru familie,
pentru a-i asigura o anume stare materială. Dar tre­
buie să li se asigure cele necesare spre binele lor, a în­
treprinderii şi a întregii ţări. Deoarece , la temelia bu­
năstării -unei naţiuni se află munca fiecăruia.
Este deosebit de important faptul că oamenii gîndeso
oarecum altfel decît înainte raporturile de muncă, re­
laţia plan—număr de oameni în formaţie—realizări—sa­
lariu. Sînt ferm hotărîţi să nu-i ducă in spate pe chiu­
langii, pe cei ce nu pun umărul la efortul întregii for­
maţii de lucru. Se simte o nouă atitudine faţă de
muncă, o altă înţelegere â conceptelor de disciplină, de
solidaritate în cadrul echipei.
Discuţiile s-au încheiat într-o notă de optimism pen­
tru că au fost stabilite pe loc măsuri pentru a face tot
ce depinde de ei şi de conducerea întreprinderii pen­
tru creşterea gradului de utilizare a zestrei tehnice.
Sînt probleme, însă, care depăşesc competenţa între­
prinderii şi cu siguranţă că îşi vor găsi rezolvare ca
urmare a noului curs deschis de Revoluţie.
Datorită condiţiilor specifice de muncă din exploa­
tările forestiere, prin legislaţia adoptată cu mulţi ani
în urmă, cei ce lucrează în acest sector beneficiau de
anumite avantaje- (termenul nu este cel mai potrivit).
Diverse sporuri, material lemnos pentru trebuinţe In
gospodărie — contra cost —, porumb pentru a-şi putea
creşte un porc etc., etc. De la an la an acestea s-au
redus, unele au dispărut, ori a u beneficiat de ele ca
urmare a unor artificii întreprinse de conducerea în­
treprinderii. La ele trebuie să se revină, chiar cu sub­
stanţiale îmbunătăţiri. Am înţeles că au fost făcute
în acest sens propuneri. Pentru ca oamenii să lucre­
ze mai bine sînt necesare măsuri complexe. Nu greu
de realizat, deoarece nu se cer lucruri imposibile. De
la asigurarea mijloacelor fiecărei perioade (şube, pele­
rine, cisme —l toate de calitate) — la construirea de
cabane bine dotate, la asigurarea alimentelor pentru
hrană la pădure. - ; ■ .
Mai sînt multe de spus, dar ele sînt aspecte strict
tehnice, organizatorice care se au in vedere. Cu si­
guranţă că nu peste mult timp munca lucrătorilor fo­
restieri va fi cu totul alta. Nu o povară încărcată de
insatisfacţie, ci o activitate plăcută, frumoasă;
Zată' . Ion GOIA
 ADEVĂRUL - IN LIBERTATE
:PAG INA4

„VREM REFORME” Dacă au plutit atîtea

zvonuri legate de acorda­
cei din jur, era şi preşe­
dintele Consiliului muni­
Glujul constituie un cen­
tru din care urmează-să
Precizări şi despre sis­
temul „Medicina fără
rea ajutoarelor sosite, cipal al F.S.N., domnul fie dirijate ajutoare şi frontiere". Demarat spre
Valeriu Drăgoi/ încercînd
O simplă afirmaţie. Da, o simplă afirmaţie, Insă pusă dacă nu întotdeauna au spre Satu Mare şi Tîrg’u România încă de la 24
ajuns unde trebuia, dacă ? cu multă reţinere să-şi a- Mureş,' unde .vor funcţio­ decembrie 1989, acest a<-
p e -o pancardă şi plimbată la data de 11 noiembrie 1989,
ora 17, Înainte de congresul tiranului, pe strada Brezo- sînt atîtea probleme în leagă ceva. Sperăm că lui na alte două puncte or­ jutor individual, volun­
distribuirea şi repartiza­ nuTi va contesta nimeni ganizate. Cu sediul, deo­ tar :— desprins de orice
lanu'In plin centrul Bucureştiului ţi sesizată cu furie dc
rea, sortarea, depozitarea dreptul de a prim i.' un camdată. la Hotel Sport, substrat politic .—, al u-
domnul Emil Bobu, a dus la arestarea imediată a urmă­
torilor: student Mihnea Paraschivescu, Facultatea de fi- şi, uneori, chiar şi în pă- • semn al - recunoştinţei prin prezenţa pe parcur­ nor cadre de specialitate
zirea lor, cred câ se pot noastre.' sul unei luni de zile ', a din Belgia, Olanda şi
eica anul III Cluj, student Graţian Vulpe, Facultatea de
desluşi, unele cauze. Nu S-a ajuns în momentul domnilor Wilt şi Gh. Franţa, vizează distribui­
geologie anul IV Cluj, economist Dan Căprariu, B.J.- de faţă la asigurarea pa-
A.T.M. Cluj. Mandatele de arestare au fost emise de de alta , dar, dacă există Toader, centrul clujean al. rea pe timp de şase iuni
nereguli,-ele pot şi tre- •• a unor ajutoare medica­
Procuratura militară generală a municipiului Bucureşti Bule să fie îndreptate,
pcntru_ motivele: propagandă împotriva societăţii socia­ le. După cum preciza
contînd finalitatea acţiu- • domnul Domini que Buis-
liste ţi acţiuni împotriva securităţii statului conform
a rt’ 1C6 din Codul penal, care prevedea o pedeapsă pri­
nilor, unanim acceptată:
întrajutorarea bolnavilor.
JU U ÎO M f.D M STRĂINĂTATE; son, Clujul este desem­
nat, după Sibiu, cel de al
vativă de libertate Intre 0 şi 15 ani. Ancheta s-a derulat
sub conducerea colonelului de securitate C„ în celebra
clădire a Securităţii statului din Bucureşti, str. ltaliovei
şi copiilor, a victimelor $i
familiilor eroilor revolu­
ţiei, a celor nevoiaşi. A —
ouqirDi ORGANIZARE -doilea punct prin pare se
asigură operativitatea si
oportunitatea acordării de
39. A fost primul caz din România dinainte de congres cest act final include îm­
cînd un grup de oameni şi-au manifestat dezaprobarea ; ajutoare.
părtăşirea unui sentiment zei bunurilor, la criterii Crucii Roşii germane dis­ Aşadar, tot mai pro­
faţă de politica dictatorului, sub pancarda „Vrem re­ de utilitate a gestului fă- , în distribuirea lor. Pe de pune de un tek-fax în
forme!", solicitîndu-se uri dialog cu guvernul, dialog al nunţat pentru viitor, se
cut din considerente u- altă parte, asistăm la so­ vederea evidenţierii atit conturează corelarea ' şi
cărui curs nu s-a dat urmare. Pentru elucidarea acestui manitare, de simpatie şi sirea unor ajutoare diri­ a nevoilor existente, cit coordonarea tuturor ac-
caz au fost obligaţi să dea declaraţii circa 40—50 de per­ de înţelegere pentru si­ jate direct. în acest Sens şi a tuturor ajutoarelor a- ; : ţiunilor de întrajutorare,
soane, (studenţi şi intelectuali) din Cluj şi Bucureşti, u- tuaţia limită în care ne putem consemna acţiu­ cOrdate, a dir;jării 'b u n u f
nele chiar fiind arestate pe o perioadă limitată.. Noi, cei iar arbitrariul începe să
aflăm. - nea „Viljages roiimains", rilor 'comandata ■'direct la facă loc criteriilor rigu­
arestaţi, în timpul celor 40 de zile de detenţie am fost Am văzut mormane de despre care s-a • scris, Bonn; Ei-iipa acţionează
supuşi la numeroase molestări fizice şi psihico în'scopul roase, aşa îneît aşteptăm
haine, foarte puţine noi, prezenţa „Crucii Roşii benevol, unu din cei pre­ ca echipa de zvonuri
descoperirii reţelei care organiza manifestaţii pro Doina un 1ciorap lingă un pal­ Germane**, sosită pentru zenţi şi-au luat:concediu;
Gornea, pro Gorbaeiov şi anticomuniste dc tip stalinist. să-.şi înceteze tirul, iar cei
ton, un batic lingă1un_pa- a furniza şi acorda aju­ de odihnă cuvcnit p î a- ce doresc să întindă mî­
După eliberarea noastră, 22 decembrie 1989, am remarcat puc, un pulover lîngă. . . toare medicale, medica­ cest an. Vor pr.tea fi sa­
cu îngrijorare faptul că' atît în F.S.N., cît şi în majori­ na în folos personal să-şi
Nu se ştie ce număr, mente şi aparatură, hai­ tisfăcute unele cereri de reprime . instinctele ne­
tatea partidelor constituite pînă în prezent, şi-au făcut foarte greu de ; sortat ne şi alte bunuri necesa­ medicamente, de aseme­
apariţia anumite elemente care~au îuceput lupta numai demne de spiritul revo­
chiar de către specialişti. re spitalelor, căminelor nea se va asigura consu­ luţiei, care întinează mo­
în acel moment cînd şl-au dat seama că Revoluţia le L-am văzut pe Călin Ne­ de copii, bătrîni etc. Este ■ mul energetic al unor spi­
permite spaţiu de afirmare demagogic în jocul pentru mentele şi aşa dificile
meş, de curînd ieşit din o acţiune care va derula tale prin dotare cu gru­ prin care trecem.
cîştigarea puterii, într-o societate care face toate efortu­ spital, îndemnat de ■toţi pînă la 30 iunie a.c., iar puri electrogene.
rile pentru afirmarea drepturilor democratice ale cetăţe­ Carmen CRISTIAN
nilor români. Evenimentele care se succed cu repezi­
ciune iri riiomentul de fală demonstrează faptul că popu­ bătăilor inimii pe aceeaşi lungime de undă c u . . . Radio
laţia ţării se află într-o permanentă mişcare pentru re­
găsirea identităţii naţionale atît pe plan iritern, cît şi in­
ECQUBJ DIN PRESA VEST-CERMANĂ Bucureşti11 (acest din urmă titlu la un material privind
precaritatea asistenţei medicale din România) etc.
ternaţional, pentru aflarea adevărului istoric, şi orice ' Interesul suscitat de evenimentele din România, de „Stuttgarter Nachnichten*1 publică sub,titlul „Reduceri
tendinţă de camuflare a acestuia provoacă indignare şi climatul post-revoluţionar, frămîntările .politice şi pers­ de taxe pentru pachetele expediate în România" ştirea
•incertitudine fapt care crează panică şi efecte 'd e desta­ pectivele confruntării electorale continuă să se manifeste că Ministerul Poştelor a dispus ca taxa de expediţie
bilizare. Pentru acest deziderat facem apel la calm şi la pe spaţii ample îri presa vest-germană printr-o avalan­ pentru un pachet de 5 kg, care înainte era dc 24,20
înţelegere şi să lăsăm adevăratele valori autentice să nu şă de ştiri, interviuri şi comentarii, însoţite de fotografii mărci, să se reducă la 12,20 mărci, în perioada-1 februa­
mai apeleze la diferite subterfugii pentru a-şi aduce con­ şi titluri (unele senzaţionale), pe care le-am sintetiza sub rie — 30 iunie anul curent. într-un articol pe trei co­
tribuţia mult aşteptată la instalarea unei noi ordini so­ genericul unei explicaţii la o fotografie apărută în loane, „Frankfurter Allgemeine Zeitung" reproduce frag­
ciale, politice şi economice şi să lăsăm principiile demo­ „Frankfurter Allgemeine Zeitung": „România trăieşte o mente de interviuri luate la Bucureşti Anei Blandiana,'
craţiei să-şi urmeze cursul firesc aşa cum şi-ail urmat Revoluţie â cuvîntului11. , . lui Ion Ţiriac („Marele pericol’, care p în d e ş t e România
şi-şi urmează în multe ţări diri lume. Considerăm că toţi „Neue Burcer Zeitung" scrie într-o corespondenţă din este câ anarhia să fie confundată cu libertatea şi demo­
cei compromişi şi pătaţi din vechiul regim să renunţe Dublin că miniştrii de externe ai celor 12 ţări membre craţia"), purtătorului de cuvînt al PJJ.Ţ., domnul’ Ga-
la destabilizarea situaţiei din ţară şi să se alăture, cu o ale Comunităţii Europene au hotărît acordarea unui a- brielescu. Interesante ni s-au părut cele declarate de â-
ju for alimentar de urgenţă pentru România şi Polonia* cesta din urmă, care afirmă că ar fi martorul lin e i c o n - '
conştiinţă liberă, faţă de oamenii de b in e care prin
din totalul de circa 125 milioane franci alocaţi revenin- vorbiri telefonice dintre domnul Iliescu şi generalul
ideile lor vor să înlăture corupţia şi anarhia- şi să rea­ du-ne 73 milioane.. „Die Welt", reluînd o ştire a agenţiei
şeze societatea noastră pe o bază reală, care să ducă în­ Guşe, in primele zile de după Revoluţie: ". „Am cerut a-
tr-un ;m od conştient-la ridicarea nivelului de trai şi ci­ A.F3V din Paris, sub titlul „120 de gloanţe l-au ţintit pe . jutorul ruşilor,-să ne fie trimise trupe". — „Nu faceţi
Ceauşescu", citează declaraţia domnului Silviu Brucan f greşeli" — ar f i răspuns Guşe, „sîntem în stare să-i ni­
vilizaţie. potrivit căreia toţi cei 80 de soldaţi care s-au oferit vo­ micim pe terorişti şi nu avem nevoie pentru aceasta de
Eu, Mihnea Paraschivescu, in calitate de student şi fost luntar au tras în plin, cu toate, că numai 5 au fost.de­ ajutorul ruşilor". lliescu a fost cuprins de panică, aşs
deţinut politic, fac un apel către toţi studenţii din Cluj, semnaţi în plutonul de execuţie. „Frankfurter Allgemei­ cum s-a;dovedit şi în 12 ianuarie, sub presiunea, mase­
ca prin formele de manifestare .politică — partide, front, ne Zeitung", . preluînd din aceeaşi declaraţie, notează, lor". ■ -
sindicate libere, asociaţii şi grupările la care au aderat printre altele, că , vor fi necesari .10 ani pentru reechili­ Mediile de informare din vest continuă aşadar să:'fie
— să continuăm lupta începută împotriva, oricărei ten­ brarea vieţii sociale din România. Alte titluri, credem • cu och if pe noi. Apar zilnic detalii inedite, multe în să ''
dinţe de monopolizare a puterii de stat şi a încălcării sugestive, pentru interesul enorm manifestat faţă de Re­ neverificabile, fapt pentru care nici nu ne permitem să le
drepturilor omului din Carta .O.N.U. şi a îndepărtării din voluţia din România în cercurile politice, de afaceri, în ; comentăm. Tonul general al publicaţiilor care ne-au
funcţiile de răspundere şi de. decizie, dirţ oricare dome­ rîndurile. populaţiei din R.F.G.: „Mai multă carne pen­ parvenit pînă în prezent întăreşte afirmaţia că speranţa
niu de activitate, a tuturor incompetenţilor. tru popor, pentru ca Revoluţia să nu-şj mănînce copiii11, există în popor. Mai mult, ea are şi nume: libertate şi
„Cine nu se supune, să fie împuşcat!— a strigat Ceau­ democraţie.
■ , > Mihnea >ARASCIUVESC/j şescu la telefon", „Aparatul electric pentru ascultarea Michaela BOCU

• Nu de mult am citit '• rios că există conflicte,u- plind cu oasele lor un

Dreptul la replică: RĂSPUNS D-NEI UJUKIANGELA un interviu despre inter­
ferenţa româno-maghia-
neori chiar armate, nu­
mai în. zona 2-a. ln pri­
mauzoleu, dar n-au re­
zolvat problema interfe­
ră. Nu şt iu . de ce, dar am ma nu există fiindcă. nu renţei. N-a rezolvat-o nici
- Nu înţeleg legătura pe care o faceţi în-- 4. Cu privire la ncrecunoaşterea Fron­ rămas cu inipresia că in­ ‘ este încă dezvoltat senti­ al doilea război mondial,
tre Întrebările puse de un grup de sala­ tului, aceasţă manifestare aparţine^ salar tervievatul l-a căutat pe mentul apartenenţei .etni­ ci perioada de dezvoltare -
riaţi ai I.C.S.T.I. Cluj d-lui Chihaia Vic­ riaţîlor care şi-au manifestat părerea reporter şi nu invers. ce, iar în d 3-a oamenii postbelică. Acum, în 1990,
tor şi persoana mea. Nu pot fi confunda- , chiar în şedinţa din 21 ianuarie, apoi în A ic i. s-au făcut nişte ra­ nu ştii cînd treci gramia
tă cu grupul care, probabil în mod justi­ scris la organele în drept; ţionamente lulncl ca punct franco-germană şi nici un
ficat, vrea sa ştie' cît mai multe despre' 5. După primirea telexului de la dl. de plecare începutul se- R E F L E C T » DESPRE locuitor din . zonă nu se
conducătorul lor şi apoi să-i acorde sau prim-ministru Petre Roman, de a ne con­ coluhd X X. De ce n-a în­ consideră minoritate,- Nu
nu votul de încredere, grup care a apelat firma sa u . numi. conducerea prin aduna­ ceput, oare, cu secolul J? sînt universităţi franceze
la presă datorită refuzului d-lui Chihaia rea generală a salariaţilor, cu participa­ • In lume sînt multe INTERFERENŢA in Germania şi nici g er-:
de a.participa la dialog. Mă surprinde de rea unui .delegat al forului tutelar, con- zone de interferenţă et­ mane in Franţa (deşi s-ar
ce drvoastră interveniţi pentru evitarea'^ : siliul F.S.N. din întreprindere nu a accep­ nică pc care le putem ' ptitea să existe) dar fie­
răspunsurilor la întrebările" care. au fost' tat'convocarea adunării generale, impu- clasifica uşor după gra­ ETNICA care poate urma univer­
adresate d-lui Chihaia în articolul apărut nînd simulacrul de votare ca act legitim dul de dezvoltare: sitatea pe care o doreşte:
în „Adevărul fn libertate". ' de decizie. 1. Slab dezvoltate (une­ • Disputele verbale fi
Sitdâţia pe carc o relataţi privitoare la le zone africane). sînt prea evoluaţi social scrise româno-maghiat'c
votul de încredere (mai bine zis, de sim­ Constat că analizaţi cu mare exigen­ 2. In curs de dezvolta­ (bunăstare ţi detmcrafiel din ultima vrem e mi se
patie) acordat conducerii întreprinderii a ţă activitatea mea, dar poate ar fi mai re, dar puţin dezvoltate_ ca să mai dea importan­ par nefondate fiindcă noi
fost o mascaradă, pentru că: util să vă preocupaţi de gestionarea bu­ (America Latină, Orient ţă interferenţei. Aşa că cei ce M c ved?m de trea­
1. Lă această zisă „votare" n-au parti­ nurilor încredinţate dvs. de circa 2 ani, şl Europa Centrală şi Ră­ dragi români şi maghiari, bă ne înţelegem. DAIi
cipat decît o parte a salariaţilor (circa deoarece rezultatele obţinute la inventare săriteană). înainte spre bunăstare şi ELE CONSTITUIE w jur
260 din 1.010), restul părăsind sala din nil vă sînt favorabile şi nici rezultatul 3. Dezvoltate (S.U.A., ■democraţie şi problema RAMPE DE LANSÂRE
cauză atmosferei create de neînţelegerile controlului efectuat de Inspecţia comer­ Canada, Australia, Bel­ interferenţei romăno-ma- în posturi politice şi dem-
ivite între un grup de oameni dornici de cială a judeţului Cluj în luna ianuarie gia şi Elveţia care sînt ' ghiare va fi o amintire. ■nitare a unora care nu
putere şi alţii de bună credinţă; ' . a.c. D-nă Ujlaki A., înţelegeţi greşit de­ tari formate prin interfe­ • La Venlun, zonă de mai vor să munccască.
2. Persoane interesate s-au plimbat cu mocraţia reală, care-presupune responsa­ renţă etnică şi zonele oc­ interferenţă franco-ge r- Să-i lăsăm să-şi răcea'-cn
urna pe la magazine influenţîndu-i pe sa­ bilitate pentru actele noastre, ale fiecă­ cidentale: Spania — Fran­ mană, au căzut in ll)U' gura degeaba.
lariaţi să voteze în sensul dorit; ruia in parte, precum şi respect reciproc. ţa, Franţa — Germania, aproape un milion dc
3. O altă parte a salariaţilor n-au vo­ Franţa — Italia). Este cu­ germani ţl francezi, uni- . G. OPREANl'
tat în asemenea împrejurări; Marin SABAU

ln sinea lui, tot omul — pieton sau şofer — este de a-
cord efi circulaţia rutieră este o problemă. în mod spe- .
cial fluenţa cil Cu toţii, ne-am bucurat că nu mai trebuie
să n e'ţin em maşinile în faţa caseit ,,porţia" de benzină a-
devenit istoric şi, uite aşa, .am ieşit pe carosabil. Viaţa:
însă este mai scumpă decît orice.. Iar. Poliţia veghează! .
' Se vede şi cu ochiul liber că aglomeraţia' , pe, şosele a !
devenit agasantă. ; Dar să vă prezint imaginea valorilor
de trafic Înregistrate doar în două puncte de pe D rum ul,
Naţional 1 E C0, mai exact pc raza comunei Giluţi ■
şi Feleacu. , Statistica spune că ln Gilău, spre exemplu, •'
Intre orele 8 şi 9 trec 190 de autovehicule, ele ajun gin d >
în tre'orp le 17— 38 la impresionanta cifră de 340. Mare,!
lucru, -veţi zice, oricum în 8 ceasuri înregistrăm un tra­
fic de 208 autovehicule. Să trecem la l'elefic. Tot între,
8 şi 9 trec 239 rpaşini. iar între, orele IC—17, 372. Gluma
se lngroaşŞ în momentul .cînd descoperim că numai în 24 ;
Nil consideraţi, aşadar, vorbe în .vînt sfaturile Servi­
AGLOMERAŢIE PE... PAJRU R0JI ciului de circulaţie. Şi, mai ales, respectaţi-le:
— datorită lipsei de experienţă în pilotarea autovehi­
culului evitaţi traseele, străzile şi drumurile intens ,
de ore trec pe la punctul de control 4.410 vehicule. Asta circulate, mai ales in orele de vîrf; • /
la minim. Maxinin ajunge la 5.180. . - - — adoptaţi permanent viteza de deplasare la condiţii- ; .
. Ce-i mai grav, că mulţi sînt conducători auto fără ex­ le oferite de trafic, carosabil, drum, condiţii atmosferice; '
perienţă.^ E drept: au învăţat, şi-au luat examenul, dar - - evitaţi să conduceţi pe trasee lungi, obositoare —
experienţa nu se cîştigă numai din atît.. Doar în cursul mai ales noaptea;’ .
lunii ianuarie a.c. au .intrat în posesia permiselor de ' — alcoolul să-l eliminaţi. E un duşman mai mult de­
conducere .peste 500. de şoferi, amatori la eare s c ,adaugă cît periculos; '
160 de persoane care au beneficiat.de prevederile Decre­ 1 — reevaluaţi expresia după care se cere respectare»
tului do lege privind amnistierea. unor infracţiuni şi gra-' partenerului de drum.
ţierea unor persoane. Şi fără practică. . . nu te avînţl Nu numai noi, dar şi dumneavoastră vreţi să nu avem
iinde-i vîjîiala mai marc. Dar pcircJţ cei care şl-au obţi­ evenimente rutiere. O fi chiar aşa de greu?
nut aeun> dreptul de a conduce'sînt mai curajoşi. Şi Maior Ioan RUSU,
nu-i bine. Nu-i bine deloc. P oiifh Judeţeană Cluj, Serviciul cireulaţic
PAGINA 5 ADEVÂRUC .'= IN LIBERTATE

UCIGAŞII Un cai care trebuie elucidat care- a solicitat lămuriri

Ge nesuferite-mi sînt romanele p oliţis-.
te in care detectivul,' de la primele pa­
gini, află cine-i crim inalul,. îl vede, îi
vorbeşte, se zbate în toate felurile să-l
poată aduce .în faţa justiţiei, pentru ca
numai în final şi numai datorită unui con­
curs bizar de împrejurări, să aibă cîştig
de cau2ă!
Un astfel de nesuferit roman poliţist
trăim noi de 45 de ani. Ge bine, ce desă--
virşit cunoaştem, pe aceşti odioşi şi — ce
oribil! — familiari criminali care ne-au :
îndoliat sufletele, care ne-au spoliat ţara,
care ne-au profanat cultura şi care — ce ?
sacrilegiu! — ne-au falsificat istoria.
Printr-un concurs de împrejurări ÎNCA
AZI mai există în Bucureşti bulevardul
Leontin Sălăjan. Fost Ministru de Inter­
ne, are conştiinţa „şifonată" de cel puţin
IOO.COO de cadavre, oameni în parte igno­
ranţi, în parte patrioţi — morţi de fo a -.
me, frig, bătaie şi lipsă de asistenţă me­
dicală în lagărele şi închisorile politice.
Cum ne uităm JN C A A ZI la b ra v ii.
noştri grăniceri, care au asasinat sărma­
nii români: însetaţi de libertate, care au
timplut în Cladova (Iugoslavia) un cimitir
de cadavre pescuite din Dunăre, care au
oferit pradă peştilor o altă hecatombă de
cadavre neidenţificate, care au însînge-
rat cîmpiile Banatului şi ale vestului
Transilvaniei, cu atîtea jertfe de români
care-şi căutau refugiul?
Sîntem un popor de oameni buni, ier­
tători, generoşi. Sîntem creştini prin in­
stinct naţional — iar iertarea noastră
le-o acordăm şi pentru nevoia majoră a
reconcilierii naţionale, dar şi fiindcă aşa
considerăm, că e uman s-o facem. Iertăm
— dar NU UITAM! , - . Poloniei,'pînă la cea mai (modestă capelă
Oameni buni, nu sîntem singurii necă­
jiţi ai lumii! în 1956, bravii noştri fraţi
de suferinţă maghiari s-au luptat cum
ne-am luptat noi acum, cu mic cu mare,
cu femei, copii, bătrîni împotriva tancu­
rilor lui Hruşciov. In 1968, cu tancurile
lui Brejnev. s-au luptat cu m îinile.şi piep­
turile goale fraţii noştri cehi. Mii şi mii
de oameni au pierit în Bulgaria crimina­
lului de tristă amintire Ghiorghi Dimi-
trov, iar £n R.D.G., patrioţii, curajoşii,
bravii/noştri prieteni germani, s-au sfîrşit
în închisori ori au pierit în focul gloahţe-
lor pe zidul Berlinului. Dar Gulagul so­
v ie t ic ? ., i... ■,
Polonezii, sărmaniij minunaţii patrioţi ‘ mea noastră în , care demonul comunist,' cadru sanitar din Cluj. Gama acestora es­
.polonezi, parcă au fost şi mai loviţi. Gal^; cel mai setos de sînge demon al omenirii,
varul lor a fost mult mai lung — a înce­
put cu masacrul de la pădurea Katin. A -
poi, în 1956, la primele manifestaţii mun­
citoreşti din Poznan, Lodz, Wroclaw —
gloanţele comuniste s-au înfipt în piep­ ; duim o clipă de revenire! _
turile goale ale sărmanilor neînarmaţi — .
dar curajoşi , şi demni polonezi. Ş-a tras :
în oameni şi în 1981. Cîţi anonimi s-au
prăpădit , asasinaţi în timpul Legii m ar-, ,
ţiale?
Apoi, în 1985, a murit eroul „Solidari­
tăţii'1, preotul martir Jerzy Popieluszko.
In fotografic: dc la stingă spre dreapta: pr. Ilcnryk Jankowski, pr, Jerzy Topie-
luszko şi Lccli Walesa
Monumentul martirilor din Gdansk
Criminalii sadici din Sluzba Bcspieczest-
wa (securitatea poloneză) zac şi azi
chisoare, căci acest popor eliberat din
sclavia comunistă i-a adus în faţa jude­
căţii şi i-a ţintuit la stiipul infamiei.. tru următoarele motive:
Sanctificat de curînd, icoana Sfîntului
Jerzy Popieluszko se află azi în toate bi­
sericile Poloniei, de la Catedrala Wawels-
ka, unde e alăturată’ mormintelor regilor
rurală." ' . ' .
La Gdansk, muncitorii de la Şantierele
Navale, foste (nomina ■odiosa!) Lenin, au
'ridicat cel mai impresionant monumental
ţării întru cinstirea celor căzuţi pentru li­
bertate şl demnitate naţională. Sînt trei
cruci din oţel inoxidabil, înalte de 42 de
metric la baza cărora sînt gravate
le tuturor eroflor ucişi de comunişti.
In China, masacrul din piaţa Tien An
Men. teamă mi-e, e, repetabil. In Albania
curge sînge şi, din nenorocire, va mai
curge.
. . Campucia, Tibet, Nagorno-Karabah —
alte şi alte hărţi. însîngerate ale lumii, lu­
cel mai perfid, cel mai crud, îşi trăieşte:
ultimele zvîcniri. A tenţie,'oam eni buni!
încă n -a . murit, încă mai poate .lovii Să
nu-i dăm o clipă de răgaz, să nu-i ingă-
.. : - ..
P.Sr Noapte bunâ, criminali din
sorile’ Gherla, Jilava, Periprava,
toate celelalte! Poate conştiinţa vă va: lă­
sa, măcar o noapte de somn — deşi tare
mă în d o ie s c...
Octavian BRÂTILA
Sucursalei G.E.C. din Cluj.
De aproape doi ani,' se tă­
• Am primit la redacţie un amplu şi argumentat me­ răgănează prin diverse for­
moriu, adresat anul trecut către C.C. a f P,C.R., me şi răspunsuri ireale
Curtea. Supremă de Control Financiar şi fostului Co­ stabilirea adevărului.
mitet judeţean 'd e partid de către Iosif Mihalik,- bo­ Doresc să menţionez cu
xerul care a reprezentat cu cinste culorile patriei toată răspunderea că cele
noastre la • numeroase confruntări internaţionale, cul- ’ 30 de carnete C.E.C. nu au
minînd cu obţinerea medaliei de «bronz la Olimpiada fost lichidate de subsem­
de la Roma. natul. Menţionez că petoa-
Menţionăm : că, în prezent, - Iosif Mihalik, în. vîrstă : te libretele amfigurat’ ca
de 49 ani,' este pensionar gradul I de invaliditate, singurul titular al acestora,
situaţie în care are nevoie de însoţitor. : fără a acorda altcuiva -
Pentru a stabili’ dreptatea şi adevărul,-. supunem dreptul de a retrage bani.
din nou atenţiei acest caz, cu implicaţii mai largi. Pînă în anul 1987, clnd am
■ ' • - ' _ Ion RUS suferit un accideiit vascu­
„La data de 4 ' august munică (adresa nr. 44879/ lar, ajungînd în stare • de
1939 m-am adresat cu un 5313 din 11 august 1989) că comă şi apoi c u 'o semipa-
memoriu (organelor amin­ memoriul a fost trimis Pro­ reză, libretele C.E.C, s-au ■
tite mai sus r - n.n.) prin curaturii Judeţene Cluj aflat asupra mea. Lichida­
care solicitam sprijinul pentru verificare., şi solur rea lor s-a produs după a -,
pentru elucidarea faptelor ţionare. Curtea Superioară ' ceastă dată, cu sprijinul
ce au dus la " sustragerea de Control Financiar cu a- , medicului R. M., în trata­
. tuturor economiilor pcr.so-' dresa nr. . 3253/9. 08.1989, mentul căruia m-am a fla t'
nale (150.000 lei), depuse la' de asemenea, îmi face cu­ pe timpul spitalizării. A - , -
Sucursala C.E,C. Cluj.’ noscut Că memoriul a fost cest lucru l-am aflat după
Ga răspuns la memoriul trimis spre verificare con­ aproape doi ani de Ia me-
înaintat, Direcţia I din Pro­ ducerii - Centralei de Eco­ d icu lR . M. care mi-a Spus
curatura Generală îmi co- nomii şi Consemnaţiuni, că a vizat cu semnătură, ,
parafă şi ştampilă un
1989, sccuriştii ’ plimbîn- teanc de foi de restituire
DECLAR mm FOAMEI du-se în libertate şi c.ver-
citîndu-şi meseria in con­
pentru lichidarea librete­
lor prezentate de fdîta
Subsemnatul Iloria Ltin- tinuare. mea soţie.
în în­ gu, începînd eu data de' 3. Alegerile organelor în tabelul eliberat de :
11.02; 1990 declar greva puterii şi administraţiei ta sucursala C.E.C. din Cluj
foamei la domiciliu, pen­ conducerea judeţului Ci#j, se argumentează că am li­
municipiului. Cluj şi a co­ chidat 29 de librete, dar eu
1. Terorizarea mea si a munelor din judeţ să sc fa ­ nu am completat şi sem­
soţiei mele (care este în­ că în mod democratic, iar nat nici o foaie de lichida­
sărcinată) în mod continuu în întreprinderi vechii con­ re. Indiferent . de forma
şi sistematic, începînd cu ducători comunişti să fie culpei, autorii care au con- „
data dc 28.01. 1990, data a- schimbaţi cu persoane com­ tribuit la eliberarea bani­
_ pariţiei mele la TVRL, petente şi cinstitc, reco­ lor de pe cele 30 de librer
cînd hii-am exprimat opi­ mandate dc muncitori,'aşa te altor persoane decît titu­
nia politică anticomunistă, cum s-a procedat în jude­ larului, consider că ău în­
anti-F.S.N.-istă.: ţul Timiş. călcat normele metodologi­
2. Pentru că, nu s-a fă­ ce de servire şi sînt obli­
cut nici un act de justiţie h oria LUNGU, gaţi, conform legilor ţării,
în Cluj, ca Urmare a geno­ str. Universităţii nr. 2, et. la repararea prejudiciului".
nume­ cidului s din 21: decembrie I, ap. 8 iosif m tu A i.m
H a n d ije a p a tii t r e b u i e r e p r i m i f i in m i j l o c u l n o s tr u
Niciodată nu ne-am imaginat că proble­ nu solicită milă sau pomană, au nevoie de
mele persoanelor handicapate fizic sau un ajutor moral. Unii aii o capacitate in­
psihic pot fi atît de variate şi de comple­ telectuală deosebită, dar nu sint puşi, în
xe, pînă cînd nu ne-a introdus în temă un lumină 'şi este păcat., Există, apoi, chesr=
ţiuni legate de aparatura de care au ne­
te atît de largă, incit nu poate fi tratată voie,'de instalaţii ,sanitare speciale, de asi­
tn cîteva rîriduri. gurarea unei asistenţe sanitare şi sociale
Interlocutoarea noastră •— şi dinsa, şi corespunzătoare pentru ei. T
soţul handicapaţi — ne-au semnalat cîteva Socotim că o inventariere a tuturor pro­
dintre, marile probleme ~cu.. care se con­ blemelor care îi preocupă este actuală. .Es­
fruntă. Este nevoie, în primul rînd, d e o te timpul ca handicapaţii să simtă că tră­
atitudine civilizată faţă de ei, de o în ţele­ iesc printre noi.
închi­ gere a greutăţilor cu care se confruntă. Ei • : ‘ Ion RUS
Aiud şi
rii) săi, persoane, ce dispun de bani se­
• ... BIŞNIŢARI CU CLÎENTELĂ rioşi dacă îşi permit să-i cheltuiască ast­
fel. Pînă vom ajunge să avem ţigani edu­
Clujul îşi are pitorescul lui, aparte. Ti- caţi, să ne educăm pe noi înşine, să refu­
găncile cu .'fuste înflorate şi consorţii lor zăm statutul de clientelă ieftină ce n i.se
cu pălărie şi mustaţă, omniprezenţi pe oferă cu atîta insistenţă.! (M. S.)
străzile oraşului,. îi dau o notă distinctă.
Asta, la* prima vedere. In fond, ţiganii, nu 'Jr‘‘
ies pe străzi de” dragul „atmosferei1* ci
pentru cu totul altceva. Ei deţin m ono­
polul bursei negre cu ţigări, cafea, săpu­
nuri, ciocolată, conserve ş.a. Avantajaţi de
o, conjunctură economică, dezastruoasă în
ceea ce priveşte consumul, s-au profesio­
nalizat, s-au specializat pe desfacerea unor
bunuri pe care nu le găseam în magazine.
După revoluţie, în pofida aşteptărilor, a
promisiunilor, aceştia au prins curaj. Şi
un vad bun creat de intrarea în ţară a
ajutoarelor din străinătate şi suplimenta­
rea importurilor. Unii ţigani „speculează"
acum şi contextul nou politic. Luni, de
pildă, în hala din P-ţâ Mihai Viteazul, trei
lucrători de la poliţie au încercat să-i o-
prească din „desfacerea mărfurilor". S-au
adunat în jurul lor cîteva zeci de bărbaţi,
şi femei care mai că nu i-au linşat. Cu­
rios este că opinia publică, de faţă la toa­
tă întâmplarea, a rămas în espectativâ.
Foarte mulţi cetăţeni şi-au manifestat do­
rinţa de a fi extirpată s p e c u la . Probabil
că, atîta timp cît va dura penuria de bu­
nuri materiale, va fi foarte greu de rea-,
lizat acest lucru. Atunci şi, poate nici a-
tunci, vom scăpa de comcrţul ilicit. Pen­
tru că specula îşi are-'„beneficiarii" (fraie­

• In ziua de 3 februarie, la 'C lu j, a avut loc prima
Conferinţă a medicilor creştini din România. In pro­
gramul acestei manifestări au figurat prezentarea
Platformei-Program, a proiectului de Statut, alegerea
Comitetului _ provizoriu, Apelul către medicii creştini :
din România, Salutul m edicilor. creştini din străină­
tate. Asociaţia Medicilor Creştini este o organizaţie'
profesională liberă, apolitică, legal constituită', persoa­
na juridică. Are ca Scop promovarea unităţii ?i cu­
noaşterii spirituale a medicilor creştini, iubirea seme­
nilor aflaţi In suferinţă, dăruirea •exemplară în pro- '
fesie, promovează principiile drepturilor omului ş.a.
Speram să adere la această'organizaţie majoritatea
medicilor (n.r.). ■.
• Casa studenţească Cluj, a depus în contul „L ibcr-
i suma de 21.000 lei, provenită din înca­
sările la spectacolele' organizate în luna Ianuarie.
• Operativitate şl profesionalism, două atribute a - '
cordate tot 'm a i' des poliţiştilor. Peter Dochiţa, din
Cluj, ştr,-;Cojocnei nr, 23, mulţunleşte ' poliţiei munici-
D R fVIA R CETĂŢENESC
piului pentru rccupcrarca sumei de 5.000 lei dată lui
I.I. (ca.-intermediară pentru E .R ./de la I.C.R.A.L.), Ba­
nii erau pentru o locuinţă, prom isă. dar neacordată.
’ • în 1 februarie, lucrătorii de la brigada de fur­
turi a Poliţiei, municipale au prins în > flagrant delict-
pe Ana P op, din Turda, strada Călăraşi. nr. 44, reci-
divistă cu 15. condamnări ,1a activ, care o furat 4 port-
monec cii acte şi-bani.' . Persoana susramintită, în vîr- -
stă de 50—55. de ani, .îmbrăcată pe Jumătate,, ţărancă/-
a „acţionat", în, ziua^de; 1 februarie, la . magazinul de
încălţăminte „C lu ja n a "'d in strada, 30, Deccmbric.. Pă-.,
gubaşii:,'se p o t ' adresa la.-Poliţia municipiului,-- camera
35, pentrw a-şi recupera.bunurile.-; -t;.,,. .- -
' • iîih a i Abrudan, ioan Âbrudan, Nicolae Rusu ţ t .
alţi ^oameni ’ din DîngăU'-Mic,’ ' ,'comuna Că{juşu' Mare, •
lanseâiă- un vot d e J neîncreddrie ? la - adresa 'ly î : Gligor
Sopon, vicepreşedinte al Consiliului FJS.N. din Comună.
Adresează şi o întrebare pentru locuitorii satului A -
gîrbiciu de unde este G.S.: nu au lin consătean - care
să 11 reprezinte cu cinste în noua conducere?
• La punctul de distribuire a ajutoarelor din Piaţa
Cipariu exista un ..-aparat de radio portabil. De cînd cu
ajutoarele, aparatul a dispărut, însă. Vă daţi scama,
cred, ce clientelă are acest punct de desfacere a aju-
( toarelor! - •
‘ • Ochii ■greco-catolicilor, de curînd reveniţi din ca­
tacombe, •s-au obişnuit imediat cu lumina. In Piaţa Li­
bertăţii din Cluj, sub cerul liber, e i'îş i celebrează sfintele
.'liturghii în fiecare duminică. Este. atît de înălţător şi,
. totuşi,‘ dureros. -- Faptul că, la mai bine dc o lună de
’ la rfrVenirea In legalitate a greco-catolicilor, Statul ror
rm'âh şi Biserica Ortodoxă •nu ■le-au restituit măcar un
lăcaş îri' care Să-şi “ celebrieze- sfînta liturghie este a-
'm arn ic. (Roihulus.Doqeahu) '
Rubrică realizată dc M. SANGEOllZAN
ADEVARUl - IN LIBERTATE PAGINA 6

ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIALIZARE ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ PENTRU

RECUPERAREA ŞI VALORIFICAREA I.J.T.L. CLUJ
A LAPTELUI CLUJ MATERIALELOR REFOLOSIBILE CLUJ
organizează» fn data de 24 februarie 1990, ora 8, la se­ face cunoscut publicului călător că In vederea efectuării
diul întreprinderii, concurs pentru ocuparea postului de str. Decebal nr. 8 unor lucrări la linia de tramvaie în bucla Bucium» se
• ANALIST PROGRAMATOR, cu atribuţii de coordona­ face cunoscut că depozi­ suspendă circulaţia tramvaielor pe porţiunea cuprinsă
re a oficiului de calcul. Condiţii: studii superioare infor- tele şi punctele d e colec­ între nodul Cal varia şi str. Bucium, începînd cu 10 fe ­
matică-matematică sau automatizări şi calculatoare cu tare ale I-J.RV.M,R. Cluj bruarie 1990, orele 6, şi pînă In II februarie 1990, orele
practică în exploatarea minicalculatoarelor. Vechime în funcţionează conform 15. In intervalul arătat mai sus» tramvaiele de pe lin iile
specialitate minim 5 ani. Salarizarea în conformitate cu programelor anunţate. în 101 şi 102 se vor întoarce în nodul Calyaria pe linia de'
prevederile Legii nr. 57/1974 şi Legii nr. 12/1971. In data ziarul „Adevărul în li­ centură. Din acest punct vor fi preluate fluxurile de că­
de 20 februarie^ ora 9. coacurs pentru ocuparea postului bertate"' nr. 35 din 2 fe ­ lători aferente staţiilor „Clăbucet** şi „Minerva”. (96)
de • MAISTRU MECANIC AUTO, cu locul de muncă la bruarie 1990 şi orarelor
Bacia. Informaţii la telefon 4-50-8», interior 22. (89)
afişate.
Rugăm furnizorii şi
populaţia să predea la C.P.A.D.M. AGUIREŞU
AGENŢIA B.T.T. CLUJ punctele noastre de co­
lectare toate materiale­ vinde populaţiei, prin magazinul FIER-MENAJ din Aghi-
primeşte înscrieri imediate pentru excursii de 2 zile fn le refolosibile. Numere­ reşu-sat, PARBRIZE FATA PENTRU DACIA 1300 şl
ţară, cu autocarul, cu ieşire de una zi la Debrecen sau le de telefoane ale dis- FAŢĂ-SPATE PENTRU TRABANT. (27)
Cernăuţi, de 2 zile în ţară şi 2—3 zile la Budapesta, de / peceratelor sînt: Cluj —
4 zile, cu trenul» cu sejur la Buşteni şi una zi la Sofia, 3-57-97 — metale; 4-51-16 — nemetale; Turda — 1-66-39 I.A.M S.A.T. BUCUREŞTI
pentru orice perioadă, Ia cererea grupurilor cfe tineri. — nemetale; Cîmpla Turzii — 6-82-58 — metale; Hue­ Punctul de lucru Cluj
..Organizează excursii, cu autocarul, Ia Izvorul Mureşu­ din — 5-17-26 — nemetale; 5-16-48 — metale; Dej — B-dul Muncii nr. 16
lui, în perioada 23—25 februarie 1990, cu ocazia „Serbă­ 1-21-35 metale şi nemetale; Gherla — 4-12-48 — .ne­
rilor zăpezii 1990“. ' metale; 4-18-64 — metale. (86) execută pentru beneficiari din industrie, agricultură,
Informaţii şi înscrieri la sediul Agenţiei B.T.T., Piaţa transporturi $i unităţi comerciale: Montaj '— puneri
Ştefan cel Mare nr. 3, telefon 1-80-67, precum şi la clu­ în funcţiune — modernizări, reparaţii curente şi re­
burile tineretului din Dej, Turda, Gherla. (80) C.S.M. „ELECTROMUREŞ"
paraţii capitale la orice fel de instalaţie electrică, pneu­
cu sediul în Tîrgu Mureş,-str. Călăraşilor 114, matică, electronică şi de automatizare, cum ar fi: ta­
telefon 1-45-54/146 blouri^ pentru măsură, comandă electrică şi pentru in­
CU PRIVIRE LA ORARUL DE FUNCŢIONARE A L execută, pe bază de comandă fermă, xerocopii format stalaţii de forţă, la cerere şi executarea tablourilor;
UNITĂŢILOR COMERCIALE ŞI DE ALIMENTAŢIE instalaţii d e automatizare la centrale termice şi cup­
A-A, la preţul de 2 lei exemplarul, cu aparatură moder­
PUBLICA , toare industriale; automatizări la orice fel de poduri
nă. (83)
începînd de duminică, II februarie 1990 unităţile co­ rulante şi utilaje de ridicat; construcţii metalice pre­
merciale nif^vor mai fi deschise duminică şi în sărbători fabricate aferente lucrărilor de automatizări — jghea­
legale cu excepţia unităţilor de alimentaţie publică şi I.C.S. MIXTA HUEDIN, JUDEŢUL CLUJ buri pentru cabluri, rastele pentru aparatură, cofreti
unitatea I.C.S.L.F. din cadrul Hale! agroalimentare, care etc.; sisteme de avertizare incendii tip CU AM şi SE­
vor funcţiona conform orarului obişnuit de duminică. In angajează UN MĂCELAR CALIFICAT In •vederea înca­ SAM ; instalaţii cu acţionări electrice de C.C. şi -C.A.
aceste condiţii, apelăm la populaţia judeţului şă se apro­ drării ca vînzător came. încadrarea se face conform Le­ prin convertizoăs-e pentru centre de calcul şi, maşini-
vizioneze cu’ produsele solicitate în cursul săptămînîî Tn gii nr. 12/1971. (72) unelte; instalaţii de interfoane şi sisteme TV cu cir­
aşa fel îneît să-şi asigure cele necesare pentru zilele de cuit închis: instalaţii de automatizare pentru linii teh­
duminică şi sărbători. DIRECŢIA COMERCIALA JUDE­ nologice conduse cu automate programabile, calcula­
ŢEANĂ CLUJ. C9I) . INSTITUTUL DE CERCETĂRI SI PROIECTĂRI toare de proces, sisteme de reglaj automat tip S.R.A.;
MINIERE PENTRU SUBSTANŢE NEMETALIFERE instalaţii pentru staţiile pilot experimentale ale cen­
CLUJ trelor de proiectare şi cercetare; instalaţii de automa­
tizare pentru tehnologii neconvenţionale.
COOPERATIVA .CONSTRUCTORUL" CLUJ str. Tudor Vladimirescu nr. 15—17 Menţionăm că la toate aceste tipuri de instalaţii pu­
str. PetSfi nr. 7 organizează, în data de 15 februarie 1990, ora 8, la se­ tem asigura, la cerere, asistenţă . tehnică şi service.
execută pentru solicitanţii din sectorul particular, de stat diul institutului, concurs pentru ocuparea următoarelor Pentru informaţii suplimentare putem fi conectaţi Ia
şi cooperatist din raza municipiului şi judeţului Cluj posturi: • INGINERI EXPLORĂRI MINIERE • INGI­ telefon direct 4-72-20 sau prin centrala C.U.G. 5-44-25,
lucrări de construcţii noi, extinderi, compartimentări NERI PREPARAREA MINEREURILOR • INGINERI 4-13-66, 4-47-88, interior 1456. (105)
diverse reparaţii de zidărie, tencuieli, zugrăveli, vopsito­ ELECTROMECANICA MINIERA. Informaţii suplimenta­
rii. diferite pardoseli, faianţări» placaje interioare şi ex­ re se pot obţine Ia telefon 951/8-60-16, interior 290. (70) ÎNTREPRINDEREA DE V1NIFICAŢIE ŞI PRODUSE
terioare, izolaţii la pereţi şi acoperişuri, geamuri şi o*
SPIRTOASE CLUJ
gltnzi, turnări de betoane, prefabricate pentru împrejmu­
iri şi platforme, instalaţii electrice sanitare, încălzire, ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORT SPECIALIZAT
PENTRU AGRICULTURA SI INDUSTRIE anunţă producătorii care mai a u de fabricat marcuri
canalizare, confecţii metalice, electrice şi sanitare şi ori­
, ALIMENTARA c L u j de fructe în vederea obţinerii rachiurilor naturale,1
ce amenajări gospodăreşti conform solicitărilor beneficia­
rilor. Totodată, prin atelierul de proiectare. al coopera­ precizările primite din partea organelor centrale: în
str. Horea nr. 42—44 „Proiectul de act normativ*1 propus organelor în drept:
tivei se întocmesc documentaţiile de execuţie necesare încadrează, In condiţiile prevăzute de Legea nr. 12/1971
pentru aceste lucrări. Solicitările se vor executa pe bază • 4 MECANICI AUTO, ctg. 3—5 • UN SUDOR TINI­ este prevăzut ca la distilarea marcurilor de fructe du­
de comenzi depuse Ia sediul - cooperativei din Cluj, str. CHIGIU, ctg. 3—5 la Autobaza nr. 1 Cluj, coloanele Flo- pă reţinerea uiumului, 50 Ia,sută se acordă producă­
Pet’ifi nr. 7, telefon 1-66-06 şi ta sediul brigăzilor coope­ reşti. Relaţii suplimentare la telefon 3-05-77 — comparti­ torilor, dar nu mai mult de 250 gr dall de familie, iar
rativei ■„Constructorul" CJuj, din Turda, str. Inundată mentul Personal. (39) diferenţa se preia la monopolul statului. Sînt propuse
f.n., telefon 1-20-61 şi din Dej» str. Uri ului nr. 1, telefon nivele superioare a preţurilor de contractare. (97)
1-27-62. (62)
FABRICA „MARMURA" VAŞCAU
. cu sediul în oraşul Vaşcău, str. Argeşului nr. 15,
ÎNTREPRINDEREA DE MATERIALE IZOLATOARE judeţul Bihor INSTITUTUL DE MEDICINA ŞI FARMACIE CLUJ
BERCENI — „M ATIZOL" produce şi livrează pentru instituţii, întreprinderi şi par­
. cu sediul în Berceni — Ploieşti, judeţul Prahova ticulari următoarele produse: • plăci din marmură pen­ anunţă scoaterea la concurs a postului de COFETAR
cod poştal 2028 tru pardoseli, trepte, contratrepte, lambriuri, plinte, bor­ Ia Cantina I.M.F. Candidaţii vor depune dosarele la
duri, gîafuri • plăci .din fravertin pentru placaje, pereţi, Compartimentul personal în termen de 5 zile de la,
oferă tuturor unităţilor interesate produse hidroizoîatoa faţade, socluri, glafuri • caligram: granule de marmură data apariţiei acestui anunţ. Tematica de concurs se
re pe bază de fibre de sticlă în următoarele sortimente: pentru pardoseli, plinte, borduri o monumente funerare poate obţine de lâ Compartimentul personal I.M.F.,
• Impîslitură fibre sticlă cu bitum aditivat tip I — 4, la din marmură din stoc sau executate la comandă, la care str. 1 Mai nr. 13, telefon 1-72-56, interior 13. Data con­
preţul de 35 lei/mp • tmpislitură fibre sticlă cu bitum, se asigură, la cerere, şi montarea. cursului va fi comunicată ulterior candidaţilor înscrişi.
aditivat tip I — 2. la preţul de 14,25 lei/mp e Ţesătură din ( 102)
fibre sticlă bitumafă cu bitum aditivat tip T — 4 la
preţul de 34 lei/mp. Produsele oferite prezintă caracte­
ristici îmbunătăţite comparativ cu produsele clasice, mă­ ÎNTREPRINDEREA DE MEDICAMENTE „TERAPIA"
CLUJ INSTITUTUL DE CERCETĂRI ELECTRONICE,
rind durata de folosinţă, avînd suportul imputrescibil şi
prin adaosuri-de elastomeri caracteristicile bitumului sînt încadrează, prin transfer sau repartizare de la Oficiul FILIALA CLUJ
îmbunătăţite prin creşterea duratei de îmbătrînire. De forţelor de muncă • 2 (DOI) FOCIIISTI, posesori de au­ - str. Republicii nr. 109, telefon 1-60-42
asemenea, oferă pînză bitumală tip PA — 55 la preţul de torizaţie grupa a 2-a • MUNCITORI NECALIFICAŢI
38.70 lei/mp. Capacităţile de producţie fiind limitate, se pentru Instalaţia de oxigen. Relaţii suplimentare zilnic anunţă disponibilitatea sa de a colabora cu unităţile
economice pentru rezolvarea diferitelor probleme teh­
impune lansarea comenzilor cit mai urgent posibil. Can­ între orele 13—15, la Biroul P.I.R.M., telefon 4-70-88, in
titatea minimă vagonabilă este 10.000 mp. Produsele o- terior 286, B-dul Muncii nr. 10. (19) nice în următoarele domenii: 0 aparatură electronică
ferite se exportă în cantităţi apreciabile începînd încă medicală • traductoare şi accesorii medicale • tradue-
din anul 1987. (74) . . . . . . . toare industriale • aparatură electronică industrială
ATELIERUL DE PROIECTARE AL COOPERATIVEI (în special surse de alimentare, inclusiv de laborator)
„CONSTRUCTORUL"CLUJ • studii privind introducerea automatizării unor pro­
DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE POŞTA ŞI Tc. CLUJ str. Petofi nr. 7, telefon 1-66-06 cese şi îmbunătăţirea celor existente • optimizări de
procese industriale cu ajutorul- tehnicii de calcul •
Informează abonaţii telefonici că Ministerul Poşte­ execută lucrări de proiectare rapid, de calitate şi conve­ realizarea de standuri de încercare a produselor • in­
lor şi Telecomunicaţiilor a hotărît: • începînd-cu 1 fe­ nabil ca preţ: troducerea conducerii proceselor asistată de calculator.
bruarie 1990 reducerea de tarifare a convorbirilor tele­ — la particulari, în mediul urban şi rural: construc­ Institutul nostru este receptiv la orice colaborare, in-
fonice internaţionale • cu aceeaşi dată reducerea de ta­ ţii de locuinţe, ateliere, garaje, parcări, anexe gospodă­ trînd în profilul său, inclusiv cu unităţile de cerceta­
rifare a unor servicii telefonice, după cum urmează reşti de orice fel, împrejmuiri, extinderi, reparaţii, insta­ re şi învăţămînt superior. (104)
instalarea de noi posturi telefonice 800 lei; • mutări laţii apă-canal, electrice, gaze, înscrieri în C.F., vînzări-
posturi telefonice — 400 lei • instalarea unui post su­ cumpărări, transcrieri, legalizări, împărţiri pe aparta­
plimentar 150 lei. începînd cu 16 februarie 1990 reduce­ mente, întabulări, planuri topo, expertize geotehnice, de­
rea convorbirilor telefonice din reţeaua manuală, intro- coraţii şi amenajări interioare şi alte prestări; OPERA ROMANA
dueîndu-se două perioade de trafic — astfel: • tarif în­ — la unităţi de stat şl cooperatiste: proiecte pentru
treg — între orele 6— 18 • tarif redus cu 50 Ia sută în construcţii noi, reparaţii, modernizări, reamenajări, ex­ anunţă redeschiderea cursurilor de dans clasic pentru
zilele lucrătoare de la orele 18—6 precum şi toată ziua tinderi, reorganizări incinte flux tehnologic, amenajări copii începînd cu data de joi, 15 februarie 1990, ora 16.
duminica şi sărbătorile legale. (92) interioare decoraţiuni, mobilier, reclame stradale, firme, Informaţii suplimentare la serviciul secretariat muzical,
releve şl expertize; telefon 1-71-75. (94)
— proiecte pentru drumuri, poduri, amenajări platfor­
ÎNTREPRINDEREA .M ARMURA" SIMERIA me de acces şi terasamente; ÎNTREPRINDEREA BALNEOCLIMATERICA
JUDEŢUL HUNEDOARA — proiecte pentru utilităţi şi instalaţii apă-canal, e- SOVATA. STAŢIUNEA SOVATA
lectrice, gaze şi reparaţii-modemizări ale acestora;
oferă spre vînzare-întreprinderilor de stat, cooperatiste, — bilanţuri energetice şi termice şi studii de soluţii vă oferă condiţii optime pentru cazare, masă, trata­
persoanelor particulare: blocuri, placaje la orice grosi­ pentru optimizarea consumurilor energetice; ment pentru afecţiuni ginecologice şi reumatismale şi
me. precum şi piese de orice fel cioplite din calcar de - — studii de teren topografice, geotehnice şl hidrologice agrement. In acest sens vă invită să vă petreceţi con­
Podeni. De asemenea, vinde în aceleaşi condiţii placajc şl de transport; 1 cediul de odihnă la Sovata. Pentru toate categoriile
din marmură albă şi colorate la orice grosime, monu­ — proiecte pentru unităţi agricole d e stat şi coopera­ de sportivi se pot organiza cantonamente. Biletele
mente funerare, alfo piese cioplitc. Comenzile se primesc tiste; - _ pentru odihnă şi tratament se pot obţine prin sindica­
Ia sediul întreprinderii „Marmura" din Simeria, cod 2625, — proiecte pentru instituţiile de cult, construcţii noi, tele libere, direcţiile judeţene de muncă şi ocrotiri so­
str. Cuza Vodă nr. 24, telefon 956/6-08-51, interior 33, te­ extinderi, modernizări, reparaţii, restaurări etc. ciale, casele de pensii, C.A.P. şi unităţile O.J.T., inclu­
lex 7-22-42. (71) Cooperativa „Constructorul**, prin şantierele sale, asi­ siv în staţiunea Sovata, telefon 954/7-81-51 şi 7-82-58.
gură şi executarea acestor lucrări In Judeţul Cluj. (23) (103)
PAGINA 7 ADEVARUC - ÎN LIBERTATE
1000 MB. . Cumpăr: vldeocase- O Vînd trenuleţ electrlo
tă curăţat videocap, spaţiu (TT-Hoby) cu accesorii. Te­
ANUNŢ - ANUNŢ com ercial sau parter amena- lefon 6-82-16, Intre orele 18—
-Informăm populaţia interesată că unele articole de jabil ultracentral; garsonieră 20. (3614) ‘
folosinţă îndelungată se vor vinde prin magazinele de COMISIA JUDEŢEANĂ DE FOTBAL CLUJ aduce la central; dublu casetofon
cunoştinţa secţiilor de fotbal din campionatul judeţean deck; vid eorecord er1 stereo; • Vînd butelie aragaz, schi­
specialitate, în limita cantităţilor primite, săptămînal, grădină (Andrei Mureşanu, uri, ghete. Telefon 6-33-50.
după cum. urmează: • televizoare alb-negru — joia (preşedinţi, antrenori, instructori şi delegaţi) că adu­ (3607) - '•
narea generală in vederea începerii returului, planifi­ Becaş, Făget, Feleac, Cetă-
' » frigidere—congelatoare — vinerea. Vînzarea televi­ ţuie). Telefon 4-52-19. (2823) 0 Vlnd staţia JVC A X 2,
zoarelor color se va face în ordinea înscrierilor e- cată iniţial pentru data de 13 februarie a.c. a fost a-
minată pentru data de 19 februarie, orele 16,00, la se­ • Vînd video player Sam­ căşti Akal. Zilnic după ora 20,
fectuate Ia întreprinderile comerciale de pirofil. In ra­ sung şi lampa cuarţ. Telefon la telefon 3-68-20. (3499)
port d e intrări, cei înscrişi vor fi anunţaţi din timp diul C.J.E.F.S., str. Dr. Petru Groza nr. 40. 2-05-05. (2770) • Cumpăr punte spate Da­
pentru achitarea şi ridicarea aparatului. întreprinderi­ • Vlnd videorecorder Pa­ cia 1100. Telefon 2-14-78. (3611)
le comerciale din judeţ vor adopta acest sistem pentru nasonic cu televizor color • Vlnd cărucior caber, mă­
a preîntîmpina pierderea timpului liber din partea UNIVERSITATEA DIN CLUJ Cromatic şl casete noi Sony. rimea 38 şl be(e skl „Vostok*.
cumpărătorilor. Direcţia Comercială Judeţeană Cluj. Telefon 1-30-02. (3046/A) Telefon 6-34-01, orele 18—22.
______________ ___ _____________ ' ___________ (98) organizează concurs .pentru ocuparea postului de • IS­ • Vlnd vitrină bucătărie, (3552)
TORIC (PRINCIPAL) vacant la Institutul de istorie şi maşină de găurit stativ; piese
arheologie. Condiţii de studii şi stagiu conform legis­ Volkswagen, aspirator praf, • Vlnd Skoda . s 100, In
COOPERATIVA .►ELECTROMECANICA" CLUJ canapea. Telefon 3-58-11, du­ stare bună. Telefon 7-48-08.
laţiei în vigoare. Dosarele de concurs se vor depune (3634) 1
execută prin atelierul Foto-mărit, din str. Napoca nr. la compartimentul personal al Universităţii în termen pă masă. (2583)
Î4, tablouri colorate şi în alb-negru la dimensiuni de de 15 zile de ia apariţia anunţului în presă. (101) • Cumpăr casă sau aparta­ • Vlnd înscriere Dacia din
ment 3 camere, central. Va­ noiembrie 1987. Telefon'
30 cm X 40 cm şi 40 cm X 50 cm după fotografiile pre­ riante. Telefon 1-07-81. 1-20-06. (3627/A)
ferate ale clienţilor. - Anunţăm, totodată, că executăm (3204)
ia comandă reproduceri- după tablouri religioase şi ÎNTREPRINDEREA DE PRODUSE DIN CERAMICA • Vlnd convenabil - Dacia
• Vlnd sau schimb cu casă soo; cu îmbunătăţiri. Telefon
icoane pentru populaţie. (50) particulară apartament cu 3
FINA PENTRU CONSTRUCŢII CLUJ I-2T-54, după ora 1». (3627) ;
sau 4 cam ere, cartierul Mă-
năştur. Tel. 7-40-05. Vlnd, urgent, apartament
str. Beiuşului nr. 1 (2798) 3 camere, Aleea Moldoveami
ADMINISTRAŢIA DE STAT LOTO-PRONOSPORT
• Vînd apartament 3 cam e­ nr. 2, telefon 7-37-26. ( 2810)
' Sucursala judeţeană Cluj Încadrează, prin transfer sau repartizarea Oficiului
str. Dr. Petru Groza nr. 16 re cu preluare rate, cartierul • Vlnd aragaz 4 ochiuri,
forţei de muncă, pentru următoarele posturi: • ŞEF Grigorescu. Telefon 8-87-76,, maşină de spălat. 12 progra­
încadrează conform Legii nr. 57/1974 '•• INSPECTOR BIROU P.I.R. • ŞEF BIROU ADMINISTRATIV • după ora 17. (2913) me, Zovlrax (pentru zona
PRINCIPAL • CONTABIL PRINCIPAL, cu cel puţin ŞEF BIROU APROVIZIONARE. Condiţiile de înca­ O Vlnd apartament confort zostefl. Telefon 3-51-21, orele
•10 ani vechime în funcţii economice. Relaţii suplimen­ drare conform Legii nr. 12/1971, salarizarea conform mărit cu 2 camere, lîngă 17—19. (3224)
tare la sediul unităţii, telefon 1-25-96. (84) Legii nr. 57/1974. Informaţii suplimentare se primesc com plexul „BIG*. Telefon ■
• Vlnd antenă parabolică,
la biroul P-I-R., telefon 4-70-38, interior 130. (93) 1-30-02. (3046)-,
completă, şl computer Sin­
• Vînd apartament trei ca­ clair Z X spectrum. ' Telefon
mere, etaj III, cartierul Gri­ 6-00-76. (3542)
ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCŢII CÎMPIA gorescu. Telefon C-46-53.
\ TURZII I.U.G.T.C. CLUJ <3199) , • Vînd magnetofon Tesla
0 V înd cameră „Akal* po-- B 115, stare excepţională. T e ­
str. Fabricii nr. 145/A lefon 3-17-44, Intre orele 18—
încadrează, urgent • 2 ŞEFI DE DEPOZIT. încadra­ laroid-lmpuls, orgă Electroni­
ca Casio. Preţ ConvenabU. Te­ 20. (3531)
rea se- face prin concurs cu respectarea condiţiilor pre­ execută reparaţii de orice fel pentru mijloacele auto din
văzute de Legea nr. 57/1974, Legea nr. 12/1971 şi Legea grupa ROMAN-DIESEL, cît şi pentru excavatoare, buldo­ ieton 1-45-34. (3335)
nr. 22/1969. Depunerea cererilor se face pînă la. data zere, cilindri compactori şi automacarale pe bază de O Vînd apartament finisat.
4 camere, garaj şl beci, situat
îSchirnb de locuinţă*-
de 16 februarie 1990, la sediul unităţii. Relaţii supli­ preţ ferm sau .deviz de antecalculaţie. La fel, execută In Mănăştur, b loc cărămidă,
mentare se obţin zilnic între orele 8—15, la telefon; reparaţii de subansamble din grupele amintite mai sus. sau schimb cu casă particu­ • Schimb apartament 2 ca­
1-59-33 sau 1-59-32 din localitatea Cluj. (99) Informaţii la telefon: 4-11-88, interior 113 şi 127. (15) lară. Informaţii telefon 3-58-16. mere, Constanţa, cu similar
(3358) . Cluj. Telefon 951/4-48-92. (3282)
O Vlnd pianină de marcă. 0 Schimb apartament î ca­
ko, Petruş Sorin. Vişian Dia­ mere, Suceava, cu aparta­
CASA UNIVERSITARILOR DIN CLUJ Telefon 5-19-52. (3217)
str. E. de Martonne nr. 1 ' mica na, Curitan Luminiţa.
kas Emeric, Herbel
Far-
Lucia, • Vînd puf d e glscă pentru
ment Cluj. Telefon 4-10-66.
(3540)
încadrează • COFETAR-PATISER. Informaţii îa se­ Bucur Adrian. Vinţan Adria­ 2 pem e şi una plapumă. Vînd
videorecorder „S harp" cu te­ -• Schimb apartament I.C.
diul instituţiei sau telefon 1-20-56. (100) na, Opriş Brişcan Sorin, R.A.L. 3 camere confort s p o ­
Moişan Mihaela, Cialma D o­ lecomandă multisistem. , Tele­
fon 8-34-61. (3323) rit, sobe de teracotă, aparta­
rina, Stan Rodlca, Ambruş ment 2 camere, str. Horea-
Tiberiu, Grigorescu Mihaela, • Vlnd Dacia 1300, neridl- nr. 8,-cu casă familială. Te­
Feru Cristina, Roşea Radu, câtă. Telefon 1-46-87." (3410) - lefon 3-12-70. (3337)
Petrov Ivan, Maghiara Cor-
neliu, Socol Delia, Totlr Ll- . 0 Vînd convenabil aparta­
• Baciu Victoria, Pudor viu Radu, Bighiu Vladlmlr, ment 3 camere, aragaz, nou, ,
Elisabeta, GSlăţean Petrişor, Câmplan _ Corina, Orlandea saltele Relaxa, noi. Telefon închirieri
Tărău P op Veronica, Bercean Corina, Ponta Mahuela, Ke- 3-92-75. (3404)
Maria, ■ Onlga Victor, T rif' lemen -Eva, viasie Corina, • Dau ln chirie,, aparta­
MEria, Lazăr Călin, Cîmpeari - • Vînd Dacia 1310 break,
Pui Gherasim, sim on Enika, olbâ, nouă. Telefon 8-55-87. ment două camere,, confort,
Augustin, Pap Zoltan, MUiuţ
P a ş c a n i- R o m m ia Mihu Mircea, Celemen Ma-
Vagner Otto, Paizs Tiberiu, (3430) . mobilat. Vlnd frigider „Z ill*.
Cristian Camelia Alina, _ Şa­ cartierul Mărăşti, Informaţii 7
rius, Urcan Alexandrina, Se- ca li; Iile, Cucu Adrian, Hai­ • vin d A ro 243 D ’ sau telefon 5-04-14.
DETECTOR DE DEBIT CU ULTRASUNETE cheli Radu, Câmpean Elvira, duc Gheorghe Costel, Mezel sohimb cu Dacia nouă. Str.
PENTRU LICHIDE — DDU 96 Săcară Gheorghe, Luca Geor- Mihai, Dat Diana Andrada, Cern el nr. 5, ap. 36. (S872)
geta, Mocan Mircea, Pop O- Miron Maria, Islan Teodora
DESTINAŢIE: ' . vidiu, Dârjan Vasile, Ffistes • Vlnd . autoturism Lada
Monica, stoica Sorin, Popa 1200, In . perfectă stare, cu
Ileana, Vlad Lucia, Lup Că­ Cristina, Drâgan Daniela, • Cadrele didactice titula­
Produsul este destinat măsurării debitului lichidelor lin Marlus, Murcşan Carollna, accesorii.' T elefon 6-46-39.
Maierescu Aurel Sorin, Szi- re navetiste din judeţul Cluj
vehiculate prin conducte circulare pline sub presiune. Tromblţaş Lenuja, Băndulâ lagyi Francisc, Adnan Ayesh
(3865)
vor fi prezente la Liceul
CARACTERISTICI TEHNICE: ‘ Irina Silvia, Dragotă Miha- Husaln Habash, Ban Lucian, • Vînd convenabil video „Brassai* duminică, 11 febru­
— clasa de precizie pentru detector, cuplat cil adap­ ela, Puian Cornel, popa Cor­ Botezan Liciniu, Lup Mircea player japonez cu telecoman­ arie, ora 11,- pentru com uni­
torul: 1; nel, Stejar Octavian, Varga Călin, Cordoş . Radu, Nlchici dă, nou. Telefon 4-49-75. cări importante. (3490) .
— presiunea maximă de lucru: 16 bari; Dumitru, OtvOs Tiberiu, T o- Emilia, Revnic Cristei, Motoc (3368)
dea Salamon, Boloş Ana, Ovidiu, Petean Alina, Spătă-, 0 In ziua de 24 ianuarie
— temperatura maximă a fluidului: 150°C; Sâlciuan Ioan pierdut legiti­ • Vlnd apartament 3 came­ 1990, ora 18. în staţia d e tro­
— dimensiuni de gabarit: pentru Dn 250 : 600 X 375 cean Sanda, Boţiu Viorel,
maţii de serviciu. Le declară Mohammad Reza, Crişan Ma­ re, la parter, str. Pata, tele­ leibuz „Cipariu* s-a găsit o
X 570 mm; ' nule. fon 5-02-33/ (3863) sumă mare de bani. Păguba­
ria, Baba Alexandru, Mano-
— grad de 'protecţie: IP 65; • Vulpe Gabrlel, Szatmari liu Petru, Erdei Octavian, ^ Vind casă f f milialâ în
şul este rugat sâ se adreseze
_— poziţie de montaj: indiferentă, cu excepţia mon­ Nicolae Zsolt, Pop . Ioana, Băjan Gheorghe, Vulo Ovi­ in str. Piaţa Ştefan ce l Mare
comuna Baciu nr. OVA. Tele­ nr. 3, telefon interior 147..
tării în poziţie orizontală cînd unghiul făcut de axa Mpastas Emilios, Ţigănaş diu, Monda Marta, Ciupe Ma­ fon 3-52-35. (3857)
Mirela, Matei Monlca, Co- (3524)
convertoarelor cu planul orizontal trebuie să fie cu­ ria, Henteş Ovidiu, Racz
prins între 0 ...4 5 ° ; - ruţlu Dan Bălan Rusie, P o- Lorand, Chiş Florin, Mullcr • Vînd urgent apartament • Ansamblul ţigănesc „R ap­
rojan Constantin, Ursan Do- ' Alfred, Crăciun Marinei, Bel 3 camere, str. Plopilor 14, ap. sodia Romilor* rocrutează:
— lungimea maximă a cablului ' de conexiuni con- rin. Stan Doina, Ilieş Loreta, 36. Telefon 6-26-43.' (385)
vertor-adaptor: 50 m. Slmona, Ciceu Adrian, Chitul viorişti, acordeonlştt, braciş-
Bereş Andreea, Ferenţl Ele­ Daniela, Samir Rafat .Karout, De vînzare maşină Sin- tl, ţambalist, ' contrabasist, ;
na Claudia, Pal Ştefan, Mo­ Suciu Marcel, Cuceu Mariana, suflători, fete şi băieţi dan ­
ADAPTOR PENTRU DETECTOR DE DEBIT ger de cusut, presă metal de
ţa Alexandra, Iancu Marcela, Fop Ioan, Cosma Carmen, satori, solişti vocali. Con­
mtnă, bluze mohair tricotate
CU ULTRASUNETE — ADU 97 popa Mirela Maria, Bocoş Căprar Pompiliu, Pîţan San­ cursul în 15 februarie 1990,,
manual. Telefon 5-36-04.
Călina, Fărcaş Luciana Emi­ da, Nicoară Vasile Lucian, ora 17, căminul cultural Mă-,
lia, Şumlea Alin, Mierlită Da­ (3460)
DESTINAŢIE: Bârsan Diana, Samir Tamou- năştur nr. 16. TeJefon
niel, Staufer Tfinde, Oprea ry, Konstantlnidts Fillipros, • Vlnd apartament 3 came­ 7-57-05. (3608)
Produsul cuplat cu anumite tipuri de detectoare cu Marinela, Groza Cristian, Oros Călin Vasile, MaUş Ioan re cu preluare rate, bibliote­
ultrasunete, este utilizat la măsurarea debitului lichi­ Toubaniaris Meletios, Radu Eugen pierdut carnetele de că „Luceafărul", covor j.er-
delor şi urmează să lucreze în medii caracterizate de Marius, Onaca Daciana, Is- student. Le declară nule. ' san 3X5. Zilnic Intre orele 17
un climat temperat şi fără pericol de explozie. mănescu Publius Constantin, (19825) ' - —ia, str. ştefan Mora nr. 8,
Lazăr Romana, Pircălab Că­ ap. 9. (S463)
lin Dan, Cozma Ioana, Shah- • Pierdut cîlne lup — fe­
CARACTERISTICI TEHNICE: melă — de 3 luni şl jumăta­ • Vlnd apartament cu 2 ca­
— diametrul nominal: 100...800 mm; riar Dashtl, Muşte Maria, , 4 Astăzi, clnd treci a 60-a
Issa Raed, Hrlscu Cristian te, tn data de 7 februarie mere in Bulevardul 22 De­
— precizie: ± 1 % din domeniul 0 . . . 100% Omax.; 1990 din curtea imobilului din cembrie nr. 131. Telefon treaptă a vieţii tale, Iţi d o ­
Octavian, Bănică Mlhal, Trîn- rim ca viaţa să-ţi (ie plină d e :
— indicare locală a debitului (sau vitezei): pe afi- că Ioan, Koloniotou Angellkl, 's tr. Mălinului nr. 16. Răs­ 5-02-16, orele 20—22. (3477)
şaj digital; punde la numele -,.Llz“ . Găsi­ bucurii, să ai multă sănătate,
Ielcean Valeriu Marlus, Cioa- « Vlnd -casă familială 2 ca ­ fericire şi noroc, iar durerea
— semnale de ieşire unificate analogice şi în frec­ - ra Călin, Iancu Ioslf Victor, torului recompensă. (2527)
mere. antreil, terasă, cămară şi necazul să te ocolească.
venţă; - Diugan Calus, Cămpean Ioan • Boldlş Elena Laura pier­ alimente, baie, bucătărie, pod, Cu dragoste lubltujui nostru
— alimentare: 220 V/50 Hz; Marlus, Horj Llvla, Olarlu dut carnet C.F.R. Se declară pivniţă mare, grădină, mobilă AUREL MOLDOVAN, din So­
— contorizare cantitate" de lichid vehiculat pe un Bogdan, Duma Ioan, Roman nul. (345B) bucătărie. Informaţii de la o - meşenl. Familia. (3249)
contor electromecanic local sau semnal de comandă Adrian, Logothetis Dlonlslos, rele 16—19, telefon 1-BO-lt.
• Iile Bondor pierdut do­ O Cu ocazia t nplinlrii virs­
pentru contorizare externă; Szasz Dorin, Gkatsis Dlmi- vada de fiorumb nr. 21918 eli­ (3896)
trlos,..Meşterolu Corina, Pau­ tei de 62 ani şi a pensionă­
— consum:, max. 55 V A; berată de Consiliul popular O Vlnd apartament cu trei rii, dorim dragului noslru
la, Sălăgean Emil, popa
— grad de protecţie mecano-climatic: IP 65. Turda, O declar nulă. (3854) camere In cartierul Zorilor, soţ, tată, socru şl bunic
Crlna, Pop Daria, Maged
Khalr Ghnalm, Dobşe Mllia- cu preluare de rate. Telefon VASILK CIUPEI, din Focîorn,
INSTALAŢIE PENTRU MĂSURAREA dor, Cloran Mircea, Abdul 2-33-25. (3313) multă s&n&tate, fericire şl uh
Halim Al Naljar, Toppos - călduros „L a mulţi ani", s o ­
ŞI CONTROLUL TEMPERATURII — ICT Chrlstos, Gavrlş Mlhaela, .
• Vlnd cosă particulară,
ţia, -copiii şl nepoţii. (3515)
Someşenl, zonă centrală, pret
Fogaş Cristian, Slrbu Ioan, 85.000 lei, video Funal 20.00"
DESTINAŢIE: Cosma Vasile, Platon Came­ • Azi, clnd se Împlinesc 50
• Vlnd protesă coxatroză cameră video. Telefon 7-68-89. da ani de la căsătoria scum­
Aparatul este destinat măsurării şi supravegherii lia, Kovacs Annamarla Zsu- drept Mflller, cap rotund 48, (3516)
temperaturii în diverse puncte ale unor amenajări spe­ zsanna, 'B lro Erzsebet, Fejer pilor noştri părinţi
altul 5,0 mm, ciment antibio­ CALUGARU SUZANA
ciale cu mare desfăşurare pe orizontală sau/şi vertica­ Cristina Viorica, Fanea De­ • Vind aparat auditiv şl
tic. Telefon 8-85-02. (3107) şi PETRU, Învăţători pensio­
lă (depozite de materiale granulare, diverse încăperi, lta Lucia, Liheţ Gheorghe, cărucior sport pentru copil,
Pem ea Maritfs, Brehalţa Ioa­ • Vlnd convenabil aparat nou. import. T elefon S-27-83, nari din Dej, le dorim multă
vapoare etc.). auditiv, nou, player japonez sănătate şl viaţă îndelungată.
na Slmona, Balalş Blanca, după ora 17. (3624)
CARACTERISTICI TEHNICE: Botlz Horatlu. Am er Trabul- cu autorevers, convertor an­ Fiicele Delia, Dorina şi O'.iHa
— alimentarea instalaţiei: 220 Vc.a. +10%; — 15%; si. Orsu Horia Nicola, Gavrlş tenă 1,1 DB, eventual schimb • Vlnd tolanfl blzam, noua. cu familiile. (3J87)
— puterea absorbită de la reţea: max. 50 VA; Daniela, Damlan Ioana, Sza- cu Telecolor. Telefon 8-02-10, In form alii telefon S53/1 -18-50.
(3618) • Cu ocazia sSrtoAtoririi
— intervalul de măsurare pentru care se realizează in­ b o Dalog ja n os, Clortea Ra­ seara. (2773) „Nunţii d e argint*, dorinr
stalaţia: —1 0 ... $60® C ; du. Soporan Stela, Pop A dri­ • Vind com puter Spectrum • Vlnd căţei rasa „K uvasz" dragilor noştri IOAN
— precizia de m ăsurare:.+2°C; an, Buta Mlhal, Oprean Da­ Plus, accesorii, floppy. Im­ din părinţi mulţi - campioni. MOLNAR Şl VERONICA din
— eroarea de prescriere a temperaturii: ±2°C. (90) ntela, Morovan Paul, Juncar primanta n o i; convertor, re- Nagy Ladlslau, Tulgheş str. Coruş, multă sănătate ş i , te»
Adrian, Polman Septlmlu, celver satelit. Japoneze; ana­ Centra n r. 2, « p . » . teieton rlclre. Copiii Ovidiu şi Olgu*
Hering Claudia, Dlenes Udi> lizor culoare; piese Skoda Î3«, Judeţul Harghita. (3615) ţa. (3456)
 ADEVARUL - IN LIBERTATE^
^mica.
« ip ^ e ^ -c o m e n io r ă r i^ .
9 Cu profund - regret ne
■ despărţim de PETRU
MORAR ale cărui. calităţi
şl suflet larg vor rămîne
de neuitat pentru no*'
Sincere condoleanţe' greu
încercatei familii. Dumne­
zeu sSL-1 odihnească. Fa­
milia Nicolae Crişan.
( 3 4 6 6 ) ________ ■■
9 irnpl o viaţă Închina­
tă muncii şi famIUel» s-a
stins din viaţă bunul nos­
tru unchi ţl prieten
PETRU MOBAR, Trans­
mitem sinccre condolean­
ţe familiei îndoliate. Fa­
milia Eugenia Mala, Do­
rin, Slmona.şl Alei:. (3467)
M cu imaginea omului
minunat pe care nu 11
vom uita niciodată, ne a*
lăturăm familiei Morar ln
durerea pricinuită de
moartea domnului
PETRU MORAR, pe care
l-am Iubit ca pe un pă­
rinte. Dumnezeu . să-I
odihnească. Familia Silviu
şt Crlstîna Corpodean.
(3469)
0 îndureraţi de dispari­
ţia pentrn totdeauna din­
tre noi a omului de tnare
omenie PETRU MORAR,
transmitem condoleanţe
familiei.. . Dumnezeu să-I
.odihnească în p a c e p e
*,NEA MORARU“. Fami­
lia''Ioan Bus. <3168>'
'■ 9 D r a g ă M i h ă i ţ ă , sin­
tem alături do tine In a-
ceste, momente triste prin
care v treci . acum Va - des­
părţirea de bunicul drag.
Colegii i şl■: învăţătoarea
clasei a Il-a,. şcoala gene­
rală 11, (3508)
t Simt o durere Imensă
Ia treccrea. In nefiinţă a
mămicii - mele. dragi ANA
MARIA SALACEAN.
Mi-e dor mamă, mi-® tare
dor ţi iţi promit că lacri­
mile mele vor ud» mor­
mintul : tău. Gelu-maml,
(5508) ■■■
. J Scumpa noastră mitu-
ţS M ARA,, pentru noi ai
fost ca o mamă şl aşa vel
rămine veşnic in aminti­
rea: noastră. tn rugăciuni­
le . noastre către. bunul
Dumnezeu, vom pomeni
întotdeauna humele tău
■Nepoţii Călin şl lonuţ,
(3S05/A)
• Te-al grăbit, dragă
MAUA, să ne părăseşti Ia
O Virstă nepotrivită, Iă-
gîndu-ne sufletele îndu­
rerate, Mama, Nelu Şl
Nela., (3505/B)
• La l î ■februarie sc îm­
plineşte un an de cind
ne-a părăsit scumpa noas­
tră VERONICA
MĂRGINEAN. O păstrăm
ta suflet cu drag. Fami­
lia. (3399)
• Sincere condoleanţe
colegei -.noastre Rodica
Tămaş . u despărţirea de
Iubita el mamă. com par­
timentul Contabilitate şl
.Bibliotecă. (J895)
■ • Cu adincă durere a-
nunţăm dispariţia fulgeră­
toare din mijlocul nostru
a celei-carc a fost ■
MARIA WAGNER,
funcţionară de o deosebi­
ţ i probitate profesională
şl morală, colegă şl prie­
tenă. sufletul el bun, de
aleasă omenie,' va rămine
veşnic tn Inimile noastre.
Transmitem familiei greu
încercate întreaga noastră
Compasiune. Colegii de
muncă de Ia Primăria
municipiului clu j. (3889)
- amintirile
do duloştcţ adunate " de-a
Ittngnt anilor petrecuţi
împreună, împletim, azi
cununa regretelor noastre
profunde, durerea tfişîc-
toaro care ne copicşcşte
la pierderea Iubitei noas-
, tra prietene, MA r i u ţ a
WAGNER, plecată nedrept
de timpuriu dlntro noi.
Familiei îndoliate, compa-
alunea noastră. Fle-1 odih­
na linăt Familiile dr. Cor­
nel Deac, ing. Petre Ne­
grul, lng. ioan Tomoiag.
(3880'A) * I scumpului şl nepreţuitului
• Colegii de la „Arma-
‘ ura* sînt alături de
Leonard Wagner tn marca
durere pricinuită do pier­
derea mamei dragi, sin-
cora condoleanţe. (SSS3)
b M Î . A . S N»P0C» nr. i*. telefon t - I M l ) telefoane Interioarei secretariat - Kî| lecţia oulturalS - t l l fl
«lin i/f « L î . econotD,° » - « 7 . tn , m i administraţia — W ij tipografie — 133. *8*. Mlo» publlaltata i« primeşte
__ ,a ' r8 0TC,t ‘ O-l*. numai ta administraţie, «trad* Napoca nr! I*. parter.
>• Cu durere in suflet şl
cu lacrimi ln ochi vă a-
ducem Ia cunoştinţă că
printre t ’Utarii în termen
de la U.M. 0865 Cîmplna se
' ana şi sold. VASILE
BlfTA, din Podeni. Erau
aproape copii Intre 18—20
ani, abia Împliniseră 3 luni
de armată cînd au fost u-
cişi de gloanţele terorişti­
lor, apirînd .aeroportul
OtopenL Acest erou post-
mortem din Podeni a fost
un tiu cu o educaţie deo­
sebită, Tineretul din P o­
ticni nu-1 va uita niciodată
pe acest erou care - şi-a
jertfit viafa pentru liber­
tatea noastră şi a întregu­
lui popor. O, brad frumos
. . . , nu te vom uita nicio­
dată, O, tînăr erou care ai
murit / Te-al dus, pc noi
ne-ai părăsit, I Şl ai plecat
pentru vecie / Pentru a-
ceastâ scumpă glie. TINE­
RETUL LIBER DIN PO­
DENI.
' • Colegii ' d e serviciu
exprimă sincerc Condole­
anţe domnului Mircea
Morarii în aceste clipe de
durere şl tristeţe prici-
nuito dc decesul părinte­
lui drag. Pios omagiu c e ­
lui trecut subit în eterni­
tate. (3884)
A Sintem alături de c o ­
lega noastră . Victoria
Vanca ln marea • 'durere
pricinuită de decesul ma­
mei sale şi transmitem
sincere condoleanţe fam i­
liei îndurerate. Colegii
de Ia Sucursala ADAS
Cluj. (3891)
0 Compasiune şl since­
re condoleanţe colegului
nostru Mircea Moraru : la
trccerea in eternitate a tru soţ,' tată,’ socru, bunic
tatălui drag. Colegii de la
serviciul aprovizionare din
Direcţia sanitară.
(3884/A) V avea loc în 10 februarie
• Sintem alături de c o ­
legii noştri, soţU Wagner,
în aceste momente grele
prilejuite 1 de pierderea
bunicii şi a mamei. Sin­
cere condoleanţe. Colegii
de la atelierul p'roiectare
I. (3186)*
• La marea durere, sin­
cere condoleanţe colegu­
lui nostru prof. Isăilă
S&lăgean la pierderea so­
ţiei sale dragi. Familia
Mihai Rusu şl Vasile Ju-
can. (3325)
0 Dragă Gelu, la m a­
rca ta durero sint alături
de tine cu sentimente de
profundă compasiune. Fa­
milia Vasile Orăşan. (3333)
• Sintem alături de c o ­
legul nostru prof. Isăilă
Sălăgean tn marea durere
pricinuită ■; de pierdere»
prematură a soţiei sale.
Transmitem sincere con­
doleanţe familiei - îndure­
rate. Colectivul de cadre
didactice de la şcoala A -
ghircşu-Fabrlcl. (3321)
pline • S-au scurs şase săp-
tămint de lacrimi şl dure­
re de cind moartea ne­
cruţătoare, I-a răpit pe
scumpul nostrn soţ, tată,
socru şl bunic
GHEORGHE SUCIU.
Amintirea lui va rămtne
veşnic vio ln inimile
noastre. Slujba de come­
morare va avea loc dumi­
nică 1 1 , februarie 19)0, ora
11 Ia Biserica din str. G h ..
I.azâr, Turda. Lenuţa, E-
icna, .Vclir, Sebi şi Olana.
(3378)
• Cu durere in suflet a-
nunţăm încetarea din via­
ţă a scumpului noslru cus­
cru PETRU MORAR. Fa­
milia Liviu Mureşan cu
copiii şl familia Vasile
Moga cu copiii. (3517)
• S-au scurs 3 ani de la
dureroasa despărţire de
dragul nostru fiu şl -frate
Ma r ia n io a n ,
de numai 23 ani, din Fe>.
leacu. EI trăieşte doar In
sufletele, şl gîndurlle noas­
tre, Iar dragostea ş l-p re ­
ţuirea să-l vegheze liniş­
tea veşnică. . Familia în­
durerată.
0 Cu inimile zdrobite
[ de durere anunţăm înceta­
rea d in ' viaţă a scumpu­
lui nostru soţ, tată şl gir
nere MIRCEA DrUDEA in
vîrstă dc 51 ani. Inmor-
mlntarea va avea loc în
ziua •de 13 februarie 1930,
ora 13 din capela nouă a
cimitirului Mănăştur. Fa­
milia îndoliată. (3616)
<0 Cu adincă durere a-
nunţăm Încetarea din via­
ţă a Iubitului nostru soţ,
tată, socru şl bunic
PETRU MORAR,
tnmormintarei va , avea
Ioc din capela nouă a ci­
mitirului Mănăştur, astăzi
10 februarie 1990, ora 15.
Familia Îndurerată. (3643)
O Ultim omagiu priete-
: hei noastţe dragi
BORZASI IRIDENTA
DELIA. Familia Vastu.
(3345) : LEGHE SUB MARI, seriile
0 Un ultim şi pios oma­
giu dragei noastre ..
MARIUŢA WAGNER
(UŢA), Ia trecerea In eter­
nitate. Sincere condoleanţe
familiei Îndoliate. Familiile
Oltean şt Vasinca. (3630/A)
Un ultim omagiu
scumpei mele verlşoarc
; m a r iu t t a w a g n e r .
Marta. (3630)
i t Cu inimile zdrobite de
I durere anunţăm încetarea
I din viaţă, - după o scurtă şi
grea suferinţă, in ziua de
! 8 februarie 1990, a scumpu-
|lui nostru soţ, tată, so­
cru şl bunic VASILE
I GROZA, ln virstă de 65
ani. Inmormintarea va a-
|vea lo c . sîmbătă, 10 febru­
arie 1990, ora 13 de la ca-
[ pcla ' cimitirului din Cor-
|doş. împreună cu copiii
îngenuncherii pe pămîntul
de lingă groapă şl leg cu
I laciim l tăcerea de tăcerea
pămintulul. Să-l fie ţărina
uşoară scumpului meu soţ.
Veta, Lenuţa, Costicâ,
Z oii şl Mihăiţă. (3538)
9 Cu Inimile zdrobite de
durere anunţăm Încetarea
din viaţă a scumpului nos­
şl străbunic VASILE
CORPODEAN, in vîrstă de
|_*S ani. Inmormintarea va
.1999, ora 13. in satul Şol-
I meni, 11 vom plinge mereu.
Soţia Susana, copiii Ma­
ria, Gheorghe, Vasile cu
familiile. (3495)
9 Cu. adincă durere In
suflet anunţăm încetarea
I din viaţă a scumpului
I nostru soţ, tată, bunic
1 MARIAN ŞTEFAN, In vira­
tă de 77 ani, după o lungă
! şi grea suferinţă. Inmor-
I mlntarea are l o c : azi, 10
] februarie 1990, o ra , 12, in
comuna .' Dăbîca-cătuu.;
Dumnezeu să-I odihnească
in pace. Nu-1 vom uita.
|Soţia Marioara, copiii O-
nuţu cu familia, Toderica
I cu soţia, Vaier cu familia.
(3191) ' greutăţile şl necazurile de
# Cu inimile tndurerate
anunţăm Încetarea din via­
ţă a scumpului nostru soţ,
tată, socru şl bunio
| VASILE TATIŞ, tn virstă
de 7) ani. Inmormintarea
va avea Ioc tn 11 februa­
rie 1950, ora 13, In comuna
[ Borşa. Familia Îndurerată.
(3609) . __________ '
■ lui care a fost mecanicul
0 Sintem alături de co­
lega noastră Marcela
I Diudca In marea durere
|pricinuită do moartoa ta­
tălui drag. Sincerc condo­
leanţe fam iliei, îndurerate.
Colegii din cadrul. Atelie­
rului dc proiectare, c o ­
operativa „Metalurgia*.
(3636) ____________ ___
_i Sub puterea <unei ne­
mărginite dureri şi do n c-
Inlocult pierderi, aducem
un pios omagiu la împli­
nirea a 6 săptămîni de la
treccrea tn nefiinţă a veşnică. Familia. (3191)
I nostru soţ, tată şl bunic
AUREL MIHALCEA. Dum­
nezeu sS-t Ierte. Comemo-
I rarea va avea loc dumi­
nică, 11 februarie, ln Gher­
la. Soţia şi familia Îndu­
rerată. (3620)_______________
9 Pios omagia la trece
rea in nefiinţă A fratelui şl
cumnatului nostru MORAR
PETRE.
Alesă.
Familia Cadar
9 Sltilem alături de c o ­
legul nostru Constantin
Groza tn marea durere
pricinuită de decesul ta ­
tălui drag. Colegii de la
I.P.Z. „Feleacul» Cluj.
(3621)
9 Moartea fulgerătoare
I-a răpit dintre noi pe
OLIMPIU LEAH, inginer la‘
S.M.A. Cîmpia Turzii, d c-
m ohstrind <pentru libertate
In «lua de 22 decembrie
198» tn Cimpia Turzii, fiind
lovii de o mină criminală
a decedat in 29 decembrie
19S9. La u februarie 1990
se împlinesc 6 săptămîni
de la deces — zi tn caro
trebuia să sărbătorească
ziua de naştere. Amintirea
lui va rămine veşnic vie
tn Inimile noastre nemin-
gîiate. Mama, soţia, suro­
rile şl fiul iul de numai 7
ani, Iulian.
• A trecut un an de la­
crimi, durere şl dor nes­
tins de elnd scumpul nos­
tru soţ, tată, socru şi bu­
nic TEODOR MORAR » 18,30) — Dacia • 20000 DE
plecat dintre noi. Chipul
lui bllnd U vom păstra
veşnic viu în Inimile noas­
tre. Soţia paladia şl copiii
cu familiile lor, (3497)
0 Un ultim omagiu ce­
lei caro a fost colega
noastră asistenta ANA
MARIA SAlAJAN . Sin­
cere condoleanţe. familiei
Îndurerate. Colectivul de
. la dispensarul uman Aghl-
reşu. (3492)
O Lulfiimi şl flori scum ­
pului nostru tată, socru şi
bunic VASILE
CORPODEAN, pe care U
conducem pe ultimul său
drum spre eternitate. Fiul
Gheorghe, soţia Viorica,
nepoţii Florin, Slmona
ClaudiU şi Alin. (3496)
0 Sintem alături de voi
tn clipele grele ale pier­
derii soţului şl tatălui vos­
tru MIRCEA S.'D IU D E A ,
Familia Mircea V. Diudea,
(3693) . -
• Sintem alături deftîtr-
cea şi Mariana Morar tn
marea durere pricinuită de
moartea tatălui drag
PETRU MORAR. Colocata­
rii scării 5, b loc C 51. (3538)
0 Colectivul Bibliotecii
judeţene Cluj anunţă in ce-,
tarea din viaţă a fostei lor
Colege DELIA BORZAŞI şl
exprimă condoleanţe fam i­
liei. (3537)
Sîntem alături de co­
lega noastră Lidla Uţlu tn
marea durere pricinuită de
pierderea tatălui drag.
Prietenii din Policlinica
judeţeană. (3536)
0 Plecînd ’ în veşnicie
scumpul şl. iubitul •nostru
cumnat VASILE GUOZA,
sufletul ne va rămine ta
veci nemîngîiat. Nu vom
uita niciodată dragostea cu
care ne-a - Înconjurat;
Cumnatul Vasile Boca Şi
Anlşoara. (3532/A)
Personalul de locom o­
tivă din Depoul do. loco­
motive : Cluj se desparte
cu durere in suflet de me­
canicul MIRCEA DIUDEA,
plecat prematur dintre n o t
personalul do locomotive
Depoul Cluj. (352S/A) .
• Conducerea unităţii a-
duce un ultim omagiu ce­
de locomotivă MIRCEA
DIUDEA. Colectivul de
conducere. Depoul C.F.R.
Cluj. (3528)
9 Dragă Oly şl Pavel
sintem alături de voi In
marea Încercare prin care
treceţi. Naşii familia Ru­
su I. (3613)
Se Împlinesc 6 luni de
cind ne-a părăsit tatăl
nostru drag, ultima noas-
' tră tnlngiicre,
BRUCHF.NTAL IOAN, din
Dczmlr. l i . dorim odihnă
• tngenunchiem la m or­
mintul neuitatei noastre
soţii, mame, bunici şt
străbunici PARASCIIIVA
ŞERB, la dpi ani de la du­
reroasa despărţire. Fami­
lia. (3091)
Teatrul Naţional
VRAJITOAREA GIK
CIRC, ora 15. i
Teatrul do păpuşi pre­
zintă duminică, ora 10:
TIP ŞI POP (secţia româ­
nă); ora 12: TE AŞTEPT!
(secţia maghiară).
• FLUTURII SINT LI­
BERI (?; U ; 13,15; 15,30;
17,45; 20) —. .Republica •
FLUVIU FĂRA ÎNTOAR­
CERE (9; 11; 13; 15; 17; 19)
—■ Victoria • SUNETOb
MUZICII, seriile I şi II (9;
12; 15; 18); MARIA ŞI MI-
RABELA ÎN TRANZISTO-
R IA (10; 12,30; 14,30; 16,30; sufla slab, pînă la mode­
I Şi II (9; 12;>15; 18); NO­
ROCOASA (12,30; 14,30; iar cele maxime între 2 şi
16,30; 18,30); PACHET DE
DESENE ANIMATE (121)
■— (ora 10) —- Mărăşti •
CUŞCA (9; 11; 13; 15; 17;
• Azi, 10 februarie, se
Împlinesc 10 ani de la ple­
carea dintre noi a lubltu
Iul nostru soţ, fiu, tată,
bunic şi trate WE1TII
JOZSEF. . Nu-1 vom uita
niciodată. FamUia îndolia­
tă. (2856)
0 Se' Împlineşte luni, 12
februarie, un an de la tre­
cerea ln nefiinţă a iubitu­
lui nostru soţ, tată şi frate
OVIDIU VICTOR
CAîUPEANU. Amintirea lui
va rămine Veşnică tn ini­
m ile noastre. Dumnezeu
să-l odihnească. Ana, Mo
nlca. Emil, Letiţia şl Re-
mus. (3231)
,0 sîntem alături de co­
lega noastră Învăţătoarea
Maria Fărăgău ln momen­
tele de grea Încercare prin
care trece la pierderea ta­
tălui drag. Colectivul de
cadre didactice de ta şcoa­
la nr. S Cluj. (3120)
• Pios omagiu la. Împli­
nirea a S săptămîni de Ia
trccerea tn eternitate a
scumpului nostru soţ, ta­
tă, socru şi bunic IOA.V
MIIIALI. Chinul Iul va ră-
mlnc veşnic viu In Inimile
noastre. Mari», Matin,
Ana şi Carmen. (3343)
0 S întem alături de c o ­
lega noastră Ileana Tolea
in marea durere pricinuită
<te pierderea tatălui drag.
Transmitem sincere con­
doleanţe familiei îndoliate.
Colectivul financlar-conta-
bilitate din Combinatul
minier Cluj. (3869)
• Credinţa in Dumnezeu
te-a ajutat să Înfrunţi
care al avut parte ln a-
ceasta viaţă. Curăţenia
trupească şi sufletească
te-a răsplătit cu o trecere
uşoară tn eternitate. Adio,
scumpa mea' soră
MARIOARA. Anuţa cu fa­
milia. (3859)
0 Dragă Marika, sintem
alături de tino ln accste
clipe grele. Colegii din
secţia I. (3459) ___
• tn acest an de liber­
tate pentru poporul roman
s-a desprins dintre noi,
trcclnd in nefiinţă, omul
bun şl drept, cinstit şl har­
nic, respectat. de toţi sa­
lariaţii instituţiei noastre
şl de multe generaţii de
studenţi, PETRU MORAR,
pc rarc -1 numeam simplu
„NEA MORARU". Bunăta­
tea şi dragostea cu care
ne-a Înconjurat vor ră-
mine veşnic ln sufletele
noastre. Trişti, şl cu Ini­
mile zdrobite, sintem ală­
turi de soţia şi copiii săi,
greu Încercaţi In accste
momente. Dumnezeu să-l
vegheze sufletul. Salariaţii
Casei de cultură a studen­
ţilor, (3165)
Tlparnl execofaf la întreprinderea poligraficii
r//^l Cluj. Tirajul 70.090 cx.
10.100
PAGINA 8
ELECTRA (orela 19) —
Arta • HIBEBMATU3
(9; 11; 13; 15; 17; -19)
— Mnncitorese • SOLO.
NELUI, REDL, seriile I şi
II (13; 16; 19): 6 ARTE A:
JUNGLEI (9; 11) — 23 A «.
gust • VISELE GRĂDINII
ZOOLOGICE (9); SPRIJI-
NIŢI-L PE ŞERIF (11; 13)
■— 15; 17; 19) — Timpuri noi
LA
• ROCKY II (11; 13; 15;
17; 19) — PACHET DE
DESENE ANIMATE (116 a)
ora 9,30 — Steaua rojie. .
BULETIN METEO
Centrul pentru prevede­
rea vremii Cluj no trans­
mite următoarea prognoză)
Azi vremea se va răci,
mai ales în partea a doua
a intervalului. Cerul va fi
variabil, mai mult acope­
rit în prima parte a inter­
valului, cind pe alocuri, se
vor semnala precipitaţii
sub formă de ploaie, lapo-
viţă şi ninsoare. Vîntul va
rat din sectorul V. Tempe­
raturile minime vor fi cu­
prinse între —3 ş i —-1 grad,
4 grade.
Presiunea atmosferică la
Sluj a fost ieri, de 1021,6
milibari, in scădere cu 1,8.
0 ' Un ultim omagiu fos­
tului nostru - colocatar
DUMITRU CHIRTEA. A -
soclaţia de locatar} strada
Albinl 99, (3493)
• Au trecut 2 ani de la­
crim i şi durero in ' suflet
şl doc nestins' d c cind
scumpul nostru soţ, tată,
socru şl bunic
CONSTANTIN CIIIRIAC
nu mal este printre noi.
Nu vom uită niciodată
dragostea; şl căldura cu
care ne-a înconjurat, ■So-
ţta şi copiji.' (3830) ’
♦ Mulţumim tuturor, acelo­
ra care au fost alături de noi
ln marea . durere pricinuită
de pierderea tatăiul drag
KII.IN ISTVAN. Familia În­
durerată -- ■
• Azi, 10. februarie, se Îm­
plineşte un an şi respectiv SS 1
de ani da cînd ne-au părăsit
pentru totdeauna' scumpii ■
noştri, . soţ -ţ i tată IONAŞ
marna şi bunica
MOŞUŢ,
noastră IRINA CAl’ HAR,
Chipul lor bun şl blîr.d' nu-1
vom uita niciodată. - Maria şl
Grig. (3309). ' ^
0 Sintem alături de colega
noastră Magdalena Dobondl
in marea durere pricinuită de
pierderea tatălui drag. ; Sin-
’ cere condoleanţe. - Colectivul.
Liceului industrial nr. 7 C luj.-.
(3454) •
0 Un ultim omagiu doam-,
nei BEBECZKI
ELISABETA, - d in : partea aso­
ciaţiei de locatari din strada
Mehedinţi nr 30^-32. (3870) •
0 Nici lacrimile, nici tim­
pul şî nim ic din frumuseţii»
. lumii nu vor pu tea şterge din
sufletele noastre _ dureroasa
zl de 10 februarie 1989, cin d'
moartea nemiloasă ne-a des­
părţit' de scumpul nostru soţ,
tată şi bunic PETRU
MATEU. Soţia Maria, copiii
Cristian, Mariana, ‘ Adriana,
Iulian , şl nepoţii- Andrei cu
Daniela- Dumnezeu să-l bdti-
nească. (3636) , . .
• S-au scurs , 6 săptămîni
do lacrimi şi durere do cind
scumpa noastră mamă, soţie.
bunică şl soacră
NASTASIA MERDAN, n&SCU-.
tă BALAŞ, a plecat dintre
noi. Blindeţea, dragostea ş l.
bunătatea cu cara ne-a Încon­
jurat vor rămine veşnlo tn
sufletele noastre. Dumnezeu
sâ te odihnească în pace dra­
gă soţia şl scumpă mamă.
Soţul Vasile, şl fiii Vasile,
Nicolae, Gabl cu familiile,
fiul Mihat şl fiica Emilia.
(3487)
• Cu adtncă durere anun­
ţăm incctarea din viaţă, la
numai 57 do ani, a scumpu­
lui nostru soţ, tată şi bunia
NICOLAE BADE. din V olvo-
deni, Sălaj. Familia Anica şi
copiii. (3879)
• Sintem alături do colegul
nostru Ioaclilm Ploscar tn
durerea cauzată de moartoa
mamei, dragi. Colegii ţie ser­
viciu Corlndon — ,,Carbd-
Cillm". (3520)