Anul al 8 0 -le a Nr. 175.
Redacţia şi Administraţia
Braşov, Str. Prundului Nr. 15.
Telefon 226.
Vechea concepţie de stat
Ţărănimea noastră nn s’a prezintat
te comisiile însărcinate cu consciierea a-
teffâtorilor, teeace dovedeşte, că dânsa nu
fofelege rostul votului universal. Pătura
intelectuală nu-şi esercită dreptul de con­
trol asupra'meisului trebilor publice, iar
oamenii dem cârmă văd în orice critică
obiectivă şi binevoitoare, o pornire răută­
cioasă.!
Am putea înşira multe alte feno­
mene, cari toate ne duc la concluzia că
vechea concepţie de stat mai trăeşte încă
91 că abia a cuceiit cea nouă o parte din
societatea româneai că.
Vechiul stat monarchie şi absolutist
se reflecta în conştiinţa supuşilor, ca o
entitate independentă; poporul vedea în
acest Stat o fiinţă suprapusă, cu porniri
tirane şi vrăjmaşe, care plana de-asupra
tuturor. Acest stat îşi avea cauzalitatea sa
Proprie, şi bietul supus nu putea exercita
vre-c inf.uenţâ asupra Iu5, decât doar prin
Evoluţie.
j E uşor de ghicit că poporul, faţă
de'acest s*at, nu putea avea decât o ati­
tudine pasfr ă. El înţelegea foarte bine, că
Ură de stat nu va putea trăi, iar să-l în-
joCuiasci. cu altul mai bun, nu era *n
jtare. i rămânea deci de făcut? Săpri-
jneaflcă cu resemnare tot ce-i venea din
parte* acestui despot; faţă de-o fatalitate,
lucrul c. i mai cuminte era să te supui
firi cârtire.
Poporul nici nu se interesa de orga­
n i c a acestui stat; ia ce i-ar fi şi folosit,
dtfi el nu putea schimba nimic din a-
# istă organizaţie ?
In schimb, fiecare supus se simţea
«Mpus de fericit, dacă-1 putea trage pe
Jijftră pe acest moloch îngrozitor. Oameni,
carf,pentru toată lumea n’ar fi j’gnit inte-
Mţele semenilor lor, înşelau cu o vădită
Vţgglfacţie statul; asta ca un fel de com­
p ilaţie pentru imensa contribuţie de
şi avere, pe care molochul fără saţ
gjjjţfeiţea mereu.
8%u schimbat vremile şi dinpreună
ea ele şi perspectiva, din care se privea
etatui; sau mai bine zis schimbarea s’a
petrecut mai întâiu în suflete, şi numai
după aceea s’a exteriorizat In instituţie.
\ Capii încoronaţi nu s’au mai considerat
din „mila lui D-zeu“ ci mai mult „din
voinţa naţională*. Din entitate indepen­
dentă, statul a ajuns, ceeace trebuia să
fie: o funcţiune a societăţii.
Forma şi organizaţia statului’ din un
anumit moment, trebue să reoiglindească
vederile morale, politice şi economice ale
aocietâţ'i, din acel moment. Indatăce în
miletul social se petrece o variaţiune, ea
trebue să se răsfrângă şi asupra organi-
'îlţlti statului. Mai mult chiar, statul este
tjutâşi armatura, cu care societatea vrea
să garanteze validitatea principiilor ei pc-
litîce.
Urmează din toate astea, că statul,
întocmai ca sufletul social, a cărui func-
fînne este, se află într’o continuă fluctua­
ţie, este supus mereu transformărilor şi
deci luptă fără întrerupere să-şi păstreze
echilibrul.
Faţă de acest stat, cetăţeanul num ai
poate rămânea indiferent In organizaţia
acestui stat, majoritatea cetăţenilor trebue
sâ vadă însăşi organizaţia lor sufletească.
Toate instituţiile şi aşezăminteie sunt doar
ţnvelişul material al sufletului social. A-
terea statului e un bun comun, pe care
ppu6ul nu-1 poate înstrăina bogăţia sta­
lului fiind şi bogăţia societăţii.
Ce firească şi frumoasă pare noua
concepţie, în raport cu cea ,veche a sta­
tului-moloch. Şi cu toate astea ^ea veche
ahăit mii de ani, s’a înrădăcinat adânc
■ în «ut rie, însoţită fiind de deprinderi şi
otoiş. ri. Ea stăpâneşte şi astăzi menta­
la ţăranului român ; de-aki lipsa lui
itérés pentru chestiunile publice şi
şlisi: al, cu care priveşte desfăşurarea
Jţii. In mijlocul civilizaţiei europene, el
sN te robul mediului încunjurător şi un
Ostaş complect désarmât în faţa sorţii.
Dar vechea concepţie despre stat n’a
dispărut încă nici din sufletul păturei
noastre intelectuale ; aşa se explică lipsa
de simţ critic din viaţa noastră publică.
Dar să nu fim râu înţeleşi, intelec­
tualul român critică fără milă toate actele
fttvernului, critică chiar prea mult, dar
tournai în cerc restrâns; în publicitate el
nu cutează s’o facă, căci s’ar supăra cei
mari. Şi laşitatea intelectualului ca şi su­
părarea guvernanţilor dovedesc tocmai
Oeeace afirmam: dăinuirea vechilor deprin­
deri.
Căci să nu uităm: vechile deprinderi
Supravieţuiesc întotdeauna vechilor con-
Jeptti, cărora corespundeau. O nouă ideie
W face loc’ cu greu In conştiinţa ome­
nească, iar noua deprindere şi mai cu
Bani 2 5 Numărul
TRANSI LV
-A*pa,xë se a r a , îxa. f ie c a r e z i d e lv ie r v u
greu. O parte însemnată din oameni a-
doptă nouile idei, dar rămân cu vechile
deprinderi. Câţi nu sunt demoeraţl în con­
vingeri, şi absolutkti în practică!
Am proclamat democraţia cea mai
largă, dar oare se şi practică această de­
mocraţie ? Fără îndoială, realitatea e de­
parte de principii. O bună parte a popu­
laţiei, dupăcum am văzut, stă încă sub
influinţa vechilor concepţii; cealaltă parte
a primii nouile orientări, dar numai pu­
ţini le-au şi tradus în fapte; căci primirea
unei idei e chestiune de intelect, iar tra­
ducerea ei în faptă e chestie de voinţă.
Cu introducerea refoimelor demo­
cratice nu se democratizează de-odată şi
viaţa. Aceste reforme pot foarte bine să
rămână pe hârtie ca un „pium deside-
rium“ ; ele devin o realitate numai din
momentul, când se aplică, iar aplicarea e
pendentă de deprinderile democratice.
Ar fi o nebunie să închidem ochii
asupra acestor fapte; ne-am trezi, legă-
nându-ne în iluzii, la marginea prăpastie).
In loc de discursuri umflate, să începem
opera culturală, bazată pe reala cunoaştere
a faptelor.
Să dăm poporului şcoală politici, dar
îndeosebi să-l obişnuim cu deprinderi po­
litice.
Situaţia în Bulgaria
se complică
B ulgarii se opun dezarm ărei. —
Va interveni arm ata rom ână? —
Aliaţii cer ajutorul nostru
Belgrad. — Din Sofia se anunţă că
în diferite locuri Bulgarii s’ar fi opus de­
zarmărei operată de trupele franceze.
Cu ocazia recentei sale vizite la Bu­
cureşti, comandantul trupelor aliate din
Orient, generalul Grazziani, a conferit cu
comandamentul român, asupra eventualei
necesităţi, creiată prin opunerea Bulgari­
lor la dezarmare, de a interveni trupele
române cari să vină în ajutorul armatelor
aliate. Din Bucureşti s’a dat consimţimân-
tul pentru eventuala intervenţie a armatei
române împotriva Bulgariei spre a veni
în ajutorul Francezilor. (Ag. Dacia).
Un caz de virtute
La Craiova s’a întâmplat mai zilele
trecute un caz care merită să fie scos în
evidenţă, nu atât pentru gravitatea lui imo­
rală, cât pentru reacţlunea drastică a unui
suflet de militar bun şi virtuos.
E cazul fostului senator de Craiova,
Radu Ivănescu, care ca şi un alt individ
la Brăila, a încercat să miluiască cu 110.000
de Iei pe comisarul regal al corp. I. ar­
mată, maiorul Stăncescu. Acesta, dimpre­
ună cu generalul Dejoianu, au simulat pri­
mirea, şi fraudatorul a fost prins în timpul
când dădea ca aconto 50.000 lei maiorului
Stăncescu, Acest fapt, ne probează că
toţi acei cari au dus împreună cu pri
begii, calvarul celor trei ani de războiu,
şi-au înobilat inima, şi-au format carac­
terul oţelindu-1 în războiul aspru, şi de
aceia exemplul acestei reacţiuni de cinste,
este un act moral care ne dovedeşte că
am început să înţelegem greutatea, măre­
ţia, şi mai ales nobleţă vremurilor prin
care trecem.
Începem să ne deprindem a pune
preţ moral pe datoria noastră, şi banul
începe să nu mai fie o ispită, ci un or­
dinar mijloc de existenţă. Stima muncei
se ridică iar 1a rangul de evanghelie. Şi
trebue ca fiecare bun Român, să ia exem­
plu de purtarea cavalerească şi energică a
maiorului Stăncescu şi a generalului De­
joianu, ambii, desigur buni ostaşi şi tot
aşa de cinstiţi şi onorabili cetăţeni.
In vremea aceasta, când furia îmbo­
găţirii a nebunit sufletul societăţii noastre,
ne mişcă mai mult un asemenea act de
virtute, decât orice depeşă care ne anunţă
prăbuşirea unui împărat sau rege silnic,
şi suntem datori a ridica la rangul de act
de virtute umană, reacţiunea energică a
celor doi buni militari. La Brăila s’a mai
întâmplat un caz analog, cu maiorul
Chiru, care şi acesta a dat osândei, dis­
preţului şi temniţei pe un alt fraudator
care căuta să-l miluiască cu 250.000 de
lei. Aceşti militari fac cinstea ţării noas­
tre şi ca buni şi conştienţi cetăţeni. Prin
pilda lor facem apel la conştiinţa fiecă­
ruia să pună mai presus interesul cetă­
ţenesc şi al Patriei decât pe al lor.
C. A.
Aniversarea zilei de naştere a M. S. Regelui Ferdinand
— Serbările din Braşov. — Te Dennral de eri. - Cuvântările părintelui protopop
dr. Vasile Salin şi general Eremfe. - Seibarea cercetaşHor Intre Pieirf. —-
Cetăţenii Braşovului au ţinut să ser­
beze în mod deosebit aniversarea M. S.
Regelui Ferdinand.
Deşi ploua, Sâmbătă seara au luat
paj*te în număr însemnat la retragerea cu
torţe. In sunetele marşurilor patriotice, o
companie de soldaţi cu terţe, însoţiţi de
^etăţenî, au manifestat pe străzi, conform
programului stabilit. Pretutindeni pe unde
au trecut, casele erau împodobke cu flori
şi steaguri naţionale.
T elegram ele către
M S. Regele.
Părintele protopop dr. Va.-iîe Saftu,
în numele cetăţenilor din Ţara Bârsei, a
trimis M S. Regelui următoarea telegramă:
M. S. Regelui Ferdinand I.
S i n a i a.
Toată suflarea românească din Ju­
deţul Braşovului înalţă cu credinţă ne­
clintită rugăciuni iiercinti cătră Dreptul şi
Milostivul Dumnezeu ca să Vă ţină întru
zile foarte, foarte îndelungate în pace, în­
treg, sănătos, voinic şi vesel pe Majestatea
Voastră, singura temelie şi singurul drapel,
cari garantează definitiv propăşirea şi fe­
ricirea scumpei noastre patrii: România-
Mare! şi Domnul va auzi rugăciunea
noastră!
Al Maiestăţii Voastre devotat
şi adict servitor
Dr> Vasile Saftu
protopopul Braşovului.
*
In numele Uniunii femeilor române,
preşedinta sa-a adresat următoarea tele­
gramă Mejestăţii Sale:
„Uniunea femeilor române închină
Majestăţii Sale Regelui Ferdinand I. al
tuturor Românilor cele mai fierbinţi urări
de fericire la aniversarea, ce o serbează
întâia oară în marea Românie.
Trăiască marele Rege Ferdinand în­
tâiu, izbăvitorul neamului, întru mulţi ani
stăpânitor împreună cu mărita şi slăvită
noastră Regină şi cu augusta familia regală,
cărora femeile române vor păstra vecinica
recunoştinţă.“
Măria B. Ba:utescu
preşedintă.
La orele 10 dimineaţa întreg Braşo­
vul intelectual, autorităţile civile şi mili­
tare, reprezentanţi ai diferitelor, societăţi
trupa garnizoanei şi o mulţime de
vizitatori au inundat biserica sfântul Nico-
lae din Prund. Serviciul divin a fost ofi­
ciat de toţi preoţii acestei biserici în frunte
cu păr. protopop Saftu. La sfârşitul litur­
ghiei părintele Saftu luând cuvântul
spune :
Pentru noi Românii astăzi s’a născut
mântuitorul, care, rupând cu tradiţia fami­
liei, cu ţara în care s’a născut, ca un şoim
s’a repezit să înfăptuiască ceea ce neamul
românesc de mult aspira, şi ceea ce noi
aşteptam: libertatea.
Cu toţi ne-am strâns azi acî în acest
lăcaş pentru a sărbători, pentru prima dată
pe aceste plaiuri ziua naşterei celui ir ai
mare crai al neamului nostru. Să cinstim
aici aşa cum se cuvine măreţia acestei j
zile şi să înălţăm celui Atot-puternic o
rugă spre a ni-1 păstra sănătos şî a-i da
mulţi ani pentru fericirea neamului nostru.
Să jurăm cu toţii, cetăţeni ai acestei
ţări, că vom căuta ca să-i dovedim dra­
gostea noastră, prin muncă cinstită şi pu­
rurea gata peutru ori ce sacrificiu.
Să luăm exemplul de Ia cea mai
mândră armată de pe suprafaţa pământu­
lui, de la dorobanţul român.
După cuvântare corul Şcoalei pregă­
titoare de învăţătoare pentru grădini de
copii a cântat Imnul regal şi a fost ascul­
tat cu sfinţenie.
După serviciul divin Generalul Ere-
mte adresându-se soldaţilor, înşiraţi în
curtea bisericei, ţine o strălucită cu­
vântare.
Domnul General Erernie este una
din capacităţile noastre militare, care a
luit parte efectivă în luptele de la Mără-
şeşti.
Sărbătorim azi ziua naşterei celui
mai mare căpitan, celui care învingându-se
pe sine, ne-a dat marea victorie, ale cărei
roade le culegem cu atâta strălucire azi.
A suferit mult în decursul acestui
războiu eum nici un om n’a suferit, căci
El, alăiuri de M. S. Regina au adus tot
chinul întregului nostru neam. Au părăsit
un mormânt proaspăt în Bucureşti unde
B ra şo v , M arţi, 2 6 A ugust 1919.
Abonamentul:
Pe nn a n .................................................. Lei 60
Pe V2 a n ......................................................
Pe Vi a n ......................................................
Centru streindtate îndoit
„30
„15
te pline de înţelepciune şi pentru a Ie
arăta legătura dintre comandanţi şi ei a
dat mâna cu fiecare.
D efilarea
A urmat defilarea cercetaşilor pe şo­
sea. Deşi drumul era rău şi terenul foar­
te accidentat, micii cercetaşi cu muzica
militară în frunte, au defilat bine de tot.
După defilare : un cortegiu alegoric ară­
tând 'ntrarea lieaneî Cosânzeana în pă­
mântul dezrobit al Ardealului, în căutarea
lui Făt Frumos pe care aci i’a găsit.'
Piramidele şi corurile conduse de
eercetaşul Grigorescu din Ploeşti au fost
foarte frumoase şi publicul i-a răsplătit
cu aplauze nesfârş>te. Aducem toate lau­
dele rercetaşuhii Grigorfscu pentru pri­
ceperea şi zelul care le-a depus ia instrui­
rea ‘" ^cetasiîor în sport si muzică.
CercetaşulNedeîcovi i a deci m t „Ar­
dealul“ de Mircea Rădulescu iar micul ^er-
fc< taş Stan Mihail a spus cu lot humorul
;un monolog.
Foarte bine a fost corul din Sinaia
-de sub conducerea d-lui Constanţi«.
| Serbarea s’a încheiat printr’o horă
M. Sa Regele Ferdinand admirabilă, în trei rânduri întrapuse în
care se înlănţuirâ cercetaşi, eleve, ofiţeri
încinseseră pe micuţul principe Mircea şi şi domnişoare.
şi-au luat drumul pribegiei.
Publicul a părăsit tabăra plin de în­
Suferinţa însă nu I’a doborât pe M. sufleţire, mulţumind micilor cercetaşi pen­
S. Regele din contra, într’ânsa şi-a călit tru frumoasele clipe care le-a procurat.
voinţa. Rep,
Şi s’a coborât în tranşee alături de
soldat unde se plămădea viitorul româ­
niei. Ş’, aci, alături de el, i-a prins su­
fletul şi s’a unificat cu el.
Ce se petrece la Budapesta
Nu cred să existe în lume un rege Circulaţia trenurilor. — Alim en­
care să fi pătruns mai bine sufletul po­ taţia. — M izeria descreşte.
porului său ca M. S. Regele Ferdinand.
Budapesta. — In urma măsurilor
Păsul ţăranului soldat a găsit răsunet luate de comandamentul român acum cir­
în sufletul marelui rege şt de aci au e- culă câte trti trenuri speciale pe zi, cari
manat marile reforme agrare şi electorale. aduc alimente din provincie pentru Buda­
Pământul pentru care soldatul luptă pesta.
şi-l stropeşte cu sângele său nu poate să
Comandamentul român împarte zil­
mai rămână străin. nic gratuit, locuitorilor din Budapesta, un
Cea mai mare mângăere astăzi, M. S.
număr de 100.000 pâini.
Regele o aie în oastea Sa. In jurul nostru
turburătorii au deslănţuit cea mai teribilă Comisiunile speciale, însărcinate cu
furtună a desordinei. Formaţiuni de stat aprovizionarea Capitalei din comunele din
s’au prăbuşit şi jaful a ajuns la câr­ împrejurimile Budapestei, în,urma concur­
sului eficace al armatei române, sânt în
muire.
Românii, giaţie acestui soldat, care a stare să trimită zilnic însemnate cantităţi
stat la postul său indiferent de toate ten­ de alimente. Ast-fel mizeria a fost amelio­
taţiile din afară, au rămas ca o stâncă în rată şi populaţiunea nu mai ezită să-şi
mijlocul uraganelor. manifesteze mulţumirea faţă de trupele
Trăiască M. S Regele Ferdinand al româneşti.
tuturor românilor, trăiască M. S. Regina Guvernul maghiar, deocamdată, n’a
Maria, mama neamului nostru, trăiască putut contribui de cât în foarte mică mă­
A. S. Regală principele Carol, trăiască sură la aprovizionarea Budapestei, nedis-
Dinastia Română. punând de funcţionarii auxiliari pricepuţi
Muzica militară a intonat imnul Regal. acestei operaţiuni.
A urmat apoi defilarea trupelor dând
onorul d Iui general Eremie. Ţinuta sol­
datului era admirabilă şi tuturor ne creş­
teau inimile văzându-î.
In toate bisericile din ţară şi de pre­
tutindeni s’ău oficiat Te-deumuri; la cele
ortodoxe ca şi la cele de alt rit. A supriţii
Serbarea cercetăşească. Stăteau în jurul unei mese de ca­
fenea aseară, mai mulţi macedoneni. Far­
După amiazi pe ia orele 3 întreg mecul munţilor care înconjoară Braşovul
Braşovul era în mişcare. Toată populaţia şi dorul de a cunoaşte mai de aproape pe
oraşului se îndrepta spre tabăra cerceta- cei care până mai ieri au suferit aceleaşi
şilor din întreaga Românie mare, aşezată dureri, i-a strâns în oraşul nostru în nu­
„între pietre“ la vr’o 2 —3 chilometn de măr destul de măricel. N’au venit să se
Braşov. stabilească aci, n ’au venit după afaceri.
Locul ales de cercetaşi pentru ta­ Nostalgia meleagurilor părăsite mai de
bără este una dintre cele mai pitoreşti
mult, i a adus. E multă asemănare între
poziţii din împrejurimile Braşovului, Afară ţinuturile de acolo şi cele care înconjoară
de aceasta mai este şi un loc scump şi
Braşovul şi mai este şi asemenare şi între
istoric pentru românii din Braşov. Aci mediul, şi viaţa de acolo, cu cea de aici.
între aceste pietre, se strângeau în fie­ Ce trişti mi s’au părut aseară fraţii
care an a treia zi de Paşti, flăcăii Bra­ mei îndepărtaţi?
şovului îmbrăcaţi în haine de sărbătoare In discuţie care se deslănţuiră ca o
şi se sfătuiau şi plănuiau dezrobirea nea­ furtună, era revoltă, era rugăcirne, era
mului. Erau Junii. Serb area ior inocentă durere.
în aparenţă, avea rostul ei. Vizitcseră tabăra cercetaşilor dintre
D epunerea Jurământului. pietri, unde o frumoasă serbare câmpe­
nească aranjată cu ocazia depunerei jură­
Cercetaşii braşoveni şi Bucovineni
mântului cercetaşilor braşoveni şi buco­
care încă nu depuseserâ jurământ au de­ vineni, strânse aproape tot publicul con­
pus ier*, în faţa părintelui protopop Saftu,
ştient aflător în Braşorv. S’a strigat, tră­
d-iui Mugur, ajutorul de comandant al cer- iască România mare, şi în declamări s’au
cetaşilor din întreaga Românie mare, în pomenit toate ţinuturile României, afară
faţa prefectului Gh. Baiulescu şi unui pu­ de Macedonia, Epirul si Valea Timocului.
blic imens. Solemn a fost momentul când Un strigăt din pubhc: Trăiască Ma­
după serviciul divin cercetaşii ridicând cedonia Ie-a trezit nostalgia celor de ?casă,
mâna dreaptă, au spus formula jurămân­ celor părăsiţi şi schingiuiţi. Şi s’au întors
tului. trişti în seara aceea, şi trişti după dejun
Părintele protopop Saftu le-a arătat s’au strâns în jurul mese’ de la cafenea.
măreţia actului şi puterea legământului Păreau copii ai nimănui. Sfioşi, în marea
care l’au făcut în faţa lui Dumnezeu, co­ bucurie a României mari, păreau umbra
mandantului şi preotului şi spune că pe­ unui Hamlet al părticelei din idealul ro­
depsit de Dumnezeu va fi acela care îl mânismului nerealizat încă, şi parcă au-
va călca. ziam un glas d'm depărtări: „In bucuria
Dl Mugur le-a adresat câteva cuvin­ voastră transilvăneni, voi care până mai
 Pagina 8.
feri, purtaţi cătuşele pe cari noi le pur­
tăm încă, aduceţi-vă aminte că noi su­
ferim. E vremea desrobirilor. Pretutindeni
soarele lib e rie i revarsă binefăcătoare raze,
asupra celor până mai eri robiţi; pretutin­
deni asupritori nu mai există.
Voi aceştia care aţi dus secol5, greul
stăpânirei streine, voi cel puţin auziţi-ne
glasul:
Vrem şt noi libertate!
TTtisa
Sahriarta
funcţionarilor
lată o chestiune, pe care, ori câte
greutăţi financiare ar avea statul, guver­
nul trebue s'o resolve fără întârziere. A
face economii pe spatele bietului funcţio­
nar, e o gospodărie care duce la nenoro­
ciri, dacă nu la dezastru. In ce priveşte
sslariarea funcţionarilor, e o cuminţenie
politică, dacă statul are mâna cât mai
largă.
îndeosebi aici în Transilvania, ches­
tiunea capătă o deosebită importanţă,
tocmai în urma împrejurărilor şi situaţiei
materiale, în care ne-a aflat desrobirea.
Avem o clasă intelectuală şi mică şi
săracă. Majoritatea covârşitoare a acestei
clase trăieşte din leafă, fiind lipsită de
avere. Şi e cel mai firesc lucru din lume,
ca statul să caute a întări această clasă,
pentru că se întăreşte pe sine. Soartea
ţării e în mare măsură legată de soartea
acestei clase intelectuale, a cărei salariare
bună se impune cu o ir exorabilă nece­
sitate.
Mai sunt apoi şi alte consideraţii,
nu mai puţin importante. In ce priveşte
resistenţa morală, oamenii sunt de multe
categorii. Sunt funcţionari, cari, ori cât de
bine salariaţi, nu pot rezista ispite», după
cum sunt iarăşi alţii, cari rămân ca o
stâncă neclintită în mijlocul tentaţiunilor;
aceste două categorii sunt însă extreme,
între caii se înşiră majoritatea oamenilor
mai mult sau mai puţin coruptibili. Ei
bine, pe această majoritate, care se înco-
voaie, statul, prin o proastă salariare, o
împinge la corupţie. Omul, care nu-şi va
putea acoperi trebuinţele din leafă, va
căuta să fure, să se lase mituit, păgubind
apoi prin asta interesul general. E un lu­
cru îndeobşte cunoscut, că cea mai
dreaptă justiţie o are Anglia, tocmai pen­
tru că plăteşte în med princiar pe ju­
decători.
E vremea, credem, ca statul să aplice
cdaiă aceste adevăruri, căci starea bieţi­
lor funcţionari e insuportabilă.
T e l e g r a m e şi ş t i r i
Sosite la 24 August
Viena — Neue Freie Presse publică
un interviev cu Apponyi care a declarat
că era de aşteptat sfârşitul regimului bol-
şevist. ^ Apponyi va sta" departe de viaţa
politică din Ungaria, dar mai târziu a dat
să înţeleagă că-şi va schimba programul
politic. El recunoaşte marile servicii aduse
de armata română în limpezirea situaţiei.
— Prinţul Vindischgraetz a întrat în
legătură cu anumite cercuri financiare ale
Antantei pentru un mare împrumut de a-
cordat^ Ungariei. Intervenţia a fost însă
primită cu rezerve. Financiarii antantişti
nu vor deocamdată să între în legături cu
Ungaria. , Opinia publică însă, era de partea Iosif decretase starea de asediu în Un- sult a se arăta preţul muncei (tipar etc.) Consultaţiuni 11 V'a— 12V2 a- m. şi 2—5 p. m»
— Consiliul federal elveţian a inter­
venit pe lângă Consilul de cinci ca să
fie admise în Liga Naţiunilor şi puterile
centrale.
— In urma restabilirei ordinei în Ger­
mania, guvernul a hotărât demobilizarea
armatei conform tratatului de pace. Acum
sunt mobilizaţi 400.000 soldaţi, până în
Octomvrie vor rămânea 250,000. Demo­
bilizarea a început. In urma reducerei ca­
drelor, toţi ofiţerii activi şi subofiţerii ră­
maşi fără loc, vor primi desbăgubiri co­
respunzătoare.
— Schimbul de prizonieri între Ger­
mania şi Serbia a început. Se afirmă că
toţi prizonierii germani vor fi acasă la mij­
locul lunei viitoare.
— Demobilizarea armatei sârbeşti a
fost ordonată. Se vor libera cele trei con­
tingente mai vechi, apoi treptat celelalte.
— După ştiri germane, retragerea
arhiducelui Iosif este iminentă, deoarece
nu a fost recunoscut de Antanta. El n’o
face de bună voie, dar este silit faţă de
curentul ostil habsburgilor şi oligarhiei ma­
ghiare.
Presa vieneză anunţă chiar demisia
arhiducelui Iosif şi formarea unui guvern
de coaVţie cu participarea social-democra-
ţilor. Pretutindeni demisia e primită cu
simpatie. Se afirmă că arhiducele Iosif a
părăsit Budapesta.
Un ordinal ministrului de interne
D. G. Mârzescu, ministru de interne,
a dat următorul ordin telegrafic prefecţi­
lor de judeţe şi de pjriiţii, primarilor ora­
şelor şi comandanţilor companiilor de j jan­
darmi rurali:
Irf vederea înfrânărei speculei, luaţi
măsuri ca toţi funcţionarii dependinţi de
minister, indicaţi prin art. 9 al decretulul-
lege relativ, publicat îa „Monitorul Oficial*
din 11 Iulie a. c. să constate abaterile
dela dispoziţiile acestui decret lege, să în­
ceapă imediat dresarea proceselor verbale,
fie că ar fi sesizaţi de populaţie, fie din
iniţiativă proprie’, şi să Ie înainteze fără
întârziere judecătoriilor de ocoale respec­
tive, sau comisiunei pentru judecarea ne-
’ gustoriior speculanţi ce funcţionează Ia
repedinţa ftecârui ju d eţ
GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 175—1«M9.
Alegerile pentru Cameră, botez al candidatului (în circumscrlpţl cu
şi Senat
2 deputaţi ale candidaţilor.)
Buletinul fiecărui candidat (fiecare
listă va fi tipărit pe hârtie de altă coloare,
coloarea va fi determinată de preşedintele
Un decret al Consiliului dirigent, care alegerii în ziua de prezentare a candida:
U ltim a oră«
va apare zilele acestea, va stabili circum­ turilor.
scripţiile electorale pentru Adunarea de­
putaţilor şi pentru Senat. Dacă însă n’ar fi la îndămână o re­
zervă suficientă de hârtie colorată pentru
Arm ata lui Denikin se apropie de Odesa
Se va alege pentru fie-care 30,000 tipărirea buletinelor acelea se vor tipări pe
locuitori, ud deputat şi pentru fie-care hârtie albă, iar înaintea numelui fiecărui Cherson şi Nicolaev an fost ocupate
70,000 locuitori, un senator. candidat (fiecare listă) se va Fpări un nu­ Lyon (transocean) — Se anunţă ocvpaîea de către armata lui Denikin a oraşe­
Buletinele de votare împreună eh măr de linii verticale: la cel prezentat lor Cherson şi Nicolaev.
plicurile se vor confecţiona din oficiu prin întâi o linie, al doilea 2 lin iv la al teilea
preşedintele biroului electoral. Aceasta e o 3 linii şi aşa mai departe ; lungimea unei
Forţele generalului rus ameninţă Kievul şi sunt gata de a lua Odesa.
Armata lut Mackertsen se întoarce în Germania
lucrare urgentă care trebuie isprăvită la linii va fi de trei ori mai mare decât a li-
termin. Răspunderea o au în această pri­ terilor cicero din nume. Din Viena se telegrafiază că repatrierea armatei lui Matkenscn, care se afla Î13
vinţă preşedintele alegerii. Buletinul de vot al fiecărui caudidat Ungaria şi care cuprinde încă £0,000 oameni, a început zilele acestea.
Buletine de votare şi plicuri se vor face (fiecărei liste) se va tipări în atâtea exem­ De ce a demisionat arhiducele IcsiSf
numai dacă s’au prezentat mai mulţi can- plare câţi alegători sunt în circumscripţie
d daţi. Cu 8 zile înainte de ziua fixată mai mult 15 la sută. De tipărire se va în­ Budapesta. — Retragerea arhiducelui Iosif dela conducerea republicei maghiare
pentru alegere va fi clară situaţia dacă va griji preşedintele alegerii, Ia caz când a- se datoreşte telegramei adresată de Consiliul suprem aliat mTiunei interaliate diq
fi o luptă electorală, sau o alegere unanimă. legerea se face prin votare. Budapesta.
Asupra votului decretul-lege are ur­ De plicuri încă se va îngtiji preşe­ In această telegramă aliaţii declară că aihicucele Iosif ctte. membrul unei fa­
mătoarele norme : dintele alegerii, comfecţionându-se plicuri milii care în mare parte este responsabilă de u z to i. O price rtg cria'ă <u guver­
Votul este secret. egale pentru aceeaş circumscripţie. nul său nu va putea fi durabilă şi puterile înţeleg a o îmhcia cu un guvern care
Alegătorul votează cu buletin de vot să se bucure de încrederea urei Adunări aleasă în libertate.
Repartizarea buletinelor şi plicurilor
pus în plic închis. Ia secţiile de votare o va face preşedintele Victoriile trupelor poloneze împotriva bolşevicilor
Buletinele şi plicurile de lipsă pentru cu două zile înainte de ziua alegerii.
votare le va primi alegătorul dela preşe­ Varşovia. — Pretutindeni înaintarea ccntiruă. Forţele bolşevice caii ru încercat
Buletinele de vot se vor imprima la rezistenţe au fost aruncate spre est. Polonii au ocupat satele: Salon şi Nowosalki. In
dintele biroului de votare. una sau mai multe tipografii din circum­ Volhinia recunoaşterea polonă a ajuns pe linia Kauenna, Siociice, Buhra, Lcw, Ma-
In circumscripţii, care aleg câte un scripţie.
deputat sau senator, buletinul de vot va siveici, Rokitno. Pe frontul Galiţiei cavaleria polonă a cucerit Zaslaw, puternic apărat
Tipografii constataţi a putea imprima de bolşevici. Polonii au ocupat pe urmă fără luptă Priputania, Radcszcwka şi alte
conţinea numeie unui candidat, în circum­ sunt obligaţi să imprime buletinele cu pre­ localităţi. Duşmanul înfrânt s’a retras spre răsărit.
scripţiile, care aleg mai mult de un depu­ cădere înaintea oricărei lucrări, sub pe­
tat, buletinul de vot va conţine numele a* deapsa amendei dela 50C0 la 20,000 lei, arwrinartTiMrtniMiifirT
lor 2 candidaţi (listă de votare). Situaţia gravă In Turcia. — Iu Domnii Comersanţi (rin Transilvania,
şi în caz de recidivă cu închisoare( dela
Buletinul de v®t v i avea mărimea de 2 la 5 ani. Turcia asiatică s’a proclamat războiul sfânt Banat şi părţile ungurene, sunt rugaţi să
împotriva creştinilor. In fruntea mişcărei viziteze la Galaţi (vechiul Regat), biroul
6X Î0 cm. ( j/ î 6 a coalei normale de can­ Sunt pasibili de aceeaşi pedeapsă
celarie) va fi tipărit cu litere cicero şi toţi acei cari vor împiedeca imprimarea acesteia primejdioase este Mustafa Kemal de Agentură şi Comision ai
va conţine numai numele de familie şi buletinelor. paşa. Guvernul turc este neputincios faţă
de această mişcare, neavând mijloace pentru
înfrîngerea partizanilor războiului sfânt.
D - lu i E lin Pom pei
Aliaţii se crede că vor interveni în reprezentantul Consiliului Diligent, Rescr-
1NFORM AŢIUNI grabă pentru apărarea coastelor Asiei nuci. tul Agricultură şi Ccmerţ şi si Burcei Cen­
Grecii luptă în fie-care zi cu bandele tur­ trale de Industrie şi Ccmerţ din Sibiu,
Renunţarea la tron a Principelui dela csssa Sucursalei „Albina“ Braşov ceşti în jurul Smirnei. Situaţia nu este de D“1 Eliu fiind p u o a rtn t la Garaţi,
Cărei. Biuroul Presei din Sibiu transmite contra chitanţelor estrădate la timpul său loc asigurătoare, de oâre-ce s’a ajuns la este precis informat asupra preţurilor şi
ştirea că Principele Carol a trimis din P a­ de către aceasta sucursală. convingerea că mişcarea este întreţinută în măsură să recomande şi să pună pe
ris o sensoare M. S. Regelui prin care îl de mahomedanii indieni şi egipteni. Domnii Comersanţi în legătură cu impor­
roagă să-i dea un loc printre soldaţii caii Guvernul turc a cerut aliaţilor să ia tatorii direcţi chiar şi cu cei din Brăila şi
Dl dr. losiS Blaga, directorul lice­
sânt acuma pe pont. renunţând pentru el ului din Braşov, după pribegia îndelungată, măsuri imediat pentru asigurarea ordinei. Cons'anţa.
şi urmaşii săi la tronul României. din 1916, s’a înapoiat acum în mijlocul Pericolul războiului^ sfânt este cu JEste în interesul prepriu al Domni­
Telegrama mai adaogă că A. 5. R . nostru. atât mai mare şi ameninţător pentru si­ lor Comersanţi să viziteze pe dl Elin ime­
diat la sosirea d-lor în GHuii chiar îna­
Principele Nicolse va deveni moştenitorul Multă vreme a petrecut la Paris. Sa­ tuaţia Indiilor — unde propaganda ger­ inte de a începe cumpărările. — Numai
Tronului. El h i face studiile militare la o lutam pe meriiosui profesor şi director şi-l mană şi turcă au pregătit terenul revolu­
şcoală franceză. ţiei, încă din vremea războiului. astfel d-lor vor putea fi scutiţi de speculă.
* zicem bine-a venit. Biroul: Galaţi, str. Sft. Nicolae 4. Lo­
* De-aceea şi acum, aliaţii suspectează
cuinţa Galaţi str. Brăilei 97,
M. S. Regina Maria a făcut Sâm­ fi niversarea zilei natale a M. S. guvernul turc, care se pare că sprijineşte 3 — 6
bătă o vizită Braşovului, venind cu auto­ Regelui a fost serbată şi în lagărul pri­ în taină mişcările revoluţionare.
mobilul dela Sinaia. De misiunea guvernului turc este aştep­
zonierilor repatriaţi din loc, unde preotul
In Scheiu, M. S. Regina a împărţit lagărului, dl I Prişcu, a ţinut o însufleţită tată zi de zi. Succesorul însă va fi greu de
ţigări; cărţi şi bonboane la copii. cuvântare ocazională. găsit. • H r U ’-'l
* *
Suverana a fost aclamată de popu­
laţia românească din Scheiu. Lucrările consiliului de cinci, re­ Pentru văduva Ana CrizbSşanu
* unit Joi la ora 3, s’au început privitor la din Hălchiu a mai donat N. N, 30 cor.
*
D-i General Văitoîanu ministru de chestiunea grevelor din Silezia superioară,
războiu, a fost oaspele Braşovului Sâmbătă la situaţia Rusiei şi Ungariei, la examina­
seara. D-sa, împreună cu d-1 ministru al rea răspunsului la contrapropunerile aus­ Concurs
instrucţiei dr. Angelescu, a sosit cu auto­ triaco. *
W
p ’.
M .Ï■ ■■•
> • «■;; ■ > ■ ■ 4 - . C ţ , 1..# : • . -i
mobilul dela Sinaia. Pentru furnizarea imprimatelor ne­
* Laudă soldatului român aduce pu­ cesare în anul 1919—1920 instanţelor jude­
blicistul Deny Cochin membru al Acade­ cătoreşti de pe teritoriul administrat de
Generalul Pelain, şeful statului ma­ miei franceze într’un strălucit articol inti­ acest resort se deschide concurs cu oferte
jor al comandamentului trupelor aliate din tulat România. în scris.
încercaţi şi veţi vedea
Orient, se află astăzi la Braşov. Scriitorul francez glorifică soldatul 9S Bttdilol e cel mai bun mijloc contra
* Amatorii vor înainta ofertele lor de­ durerii de măsele. Se capătă în fiecare
român şi spune „o Polonie puternică şi o taliate cu modelele de hârtie şi după po­
Opinia publică americană şi Ro­ Românie puternică între Marea neagră şi sibilitate pătând un preţ, mijlociu după farmacie şi drogherie. 17—25
mânia. Se ştie că oficialitatea americană Baltica vor asigura noul echilibru“. 1C0O coaie.
a fost în primul moment oarecum ostilă
României după ocuparea Budapestei. Fiind preţurile fluctuante este con­ D o cto ru l S U L I C A
Guvernul unguresc al arhiducelui Fost intern al spitalelor civile din Bucureşti.
noastră. Este interesant cum se exprimă garia. şi câştigul dorit în procente după costul
acum despre acţiunea românească, profe­ original al hârtiei. Telefon 682. * S tra d a C astelului 56.
Dl general Mărdărescu comandantul
sorul american Georges Hiron. general al trupelor române, luând cuno­ Ofertele se primesc până 10 Sep­
„Acţiunea României a fost admirabilă, ştinţă de acest decret, a ordonat imediata temvrie 1919 la resorţul de justiţie în Si­
spune dânsul. Ea a bine meritat dela ome­ lui anulare, de-oarece nimeni în afară de biu, strada Schewis Nr. 5. unde se dau şi
nirea întreagă. Opinia publică a celor două comandamentul român nu poate emite a- desluşiri.
Einzig şi Bâdifeiii
lumi este toată cu ea. România suferise semenea proclamaţiuni.
Casă de comerd» şi de transport
Sibiu, la 14. August 1919.
destul. Era timpul ca să lucreze şi a lu­ * Dr. Aurel Lazar
Braşov, Tlrgul cailor Nr. 4. Telefon 37.
crat bine. Lupta împotriva speculatorilor con­ 3 —3 Şeful resortului de justiţie. Export. — Import. — Sxpedlţiime.
„Sub Béla Kun, Budapesta a fost un ţi nuă în toate oraşele vechiului regat, dusă Mutări.—Comlslea.—Issnagadsare
isvor infernal de corupţie. cu îndârjire de cetăţeni, cari disperaţi de 8 -1 0
Béla Kun nu s a menţinut atâta timp neputinţa autorităţilor se organizează între Censurât de loan Brotea
la putere decât prin uneltirile unor anumiţi ei pentru a provoca ameliorarea traiului. A m i n t In Braşov se găseşte de vân-
X X 1 1 1 1 1 1 .ţ zare o cantitate mai mare de
financiari. Negustorii au încercat să se pună la Aviz important luminări de Stearinâ, de provenienţă iran-
'Civilizaţia trebuie să-i fie recunos­ adăpostul autorităţilor faţă de acest con­
cătoare României că a distrus acest centru trol atât de supărător lor. Răspunsul le-a Extras din ordonanţa N r 21. şi cezâ^calitate superioară. Informaţii se pot
de unde se pregătea otrăvirea lumei. Ro­ fost dat: înţelegeţi-vă cu Liga consuma­ 25. m odificată a comandamentului lua la administraţia ziarului. 3—3
mânia e sentinelă la porţile Europei spre torilor. Şi ei sa’u supus. trupelor din Transilvania. Vor f i con­
Asia şi ei trebuie să-i dăm misiunea de a Pe dealtă parte avocaţii din Cons­ sideraţi ca infractari: acei cari fără
descurca haosul în Asia Occidentală şi în tanţa au hotărât să nu apere pe nici un Fotografii pentru Legitttnaţiuni
Europa orientală*. negustor speculant în procesele de recla­ rea credinţă prin localuri publice , de călătorie» vor fi efectuate în cel
# maţii. g ă rf trenuri, pe stră zi etcy vor comu­ m ai scurt tinip, conform prescripţia-
La Budapesta luptele politice au Exemplul cetăţenilor din vechiul regat nica, colporta, comenta în orice chip nilor legale prin Ateiierul Fotografic
început. Partidul social-democrat a luat credem că va fi urmat şi la noi. ştiri fie adevărate fie imaginare sau Lang Str. Porţii Nr. 52. 1 4 - 50
atitudine ostilă actualului guvern şi arhi­ * păreri relative la operaţiunile derăs-
ducelui Iosif. Muncitorii declară că ei au
Declaraţiile d-Iui Mihaîl Cantacu- boiu , situaţia şi dislocarea trupelor,
meriturizgoniref lui Béla Kun care se dato- zino, fruntaş al partidului conservator na­ dispoziţiunile autorităţilor militare
reşte lor şi ei nu pot tolera ca arhiducele ţionalist, pe cari Ie-a făcut la Paris dă
să exploateze situaţia creiatâ de ei. sau orice chestiuni privitoare la ar­
oc la o vie polemică de ziare la Bucureşti, m ata română. Aceasta infracţiune
Arhiducele — spun muncitorii — a !După ziarul „Le Tems“, Dsa a spus, că ale­
trăit în bune raporturi cu bolşevicii. Ei gerile din România mare nu pot fi făcute se va judeca şi condamna de pre­
declară că nu au încredere In arhiducele de un guvern de partid sau de funcţio­ tori în prim a ş i ultim a instanţă cu
Iosif şi guvernul său. nari. Aceasta-i condiţia esenţială pentru închisoare până la, un an ş i cu amendă Nr. 3. cu un bogat şi interesant material
O deputăţie a social democraţilor participarea
s’a opoziţiei la aceste alegeri. până la 2000 lei. Când faptele de umoristic.
prezentat reprezentanţilor guvernelor aliate Noul guvern va trebui să fie alcătuit din m ai sus se vor fi săvârşit in scop
cerând, în vederea asigurărei păcei în Un reprezentanţii tuturor partidelor din ve­
de a spiona sau truda, se aplică pe­ Citiţi Frământările nani an
garia, înlăturarea arhiducelui Iosif. Ei cer chiul regat şi d;n nouile ţinuturi.
conducerea trebilor publice. * depsele prevăzute de legile penale 1918 proză de Ion Clopoţel.
Social-democraţii au mai declarat că Dar. Pentru văduvele şi orfanii ce- în vigoare pe timp de răsboi. Şoapta Clipelor Trăite— Ver­
nu vor admite să se facă alegeri sub gu­ lor căzuţi în războiu a donat domnul Ca­ Aliiiiif. Aduc la cunoştinţa Onor. suri de M. G. Samarineanu
vernarea ar hdiucelui. ro! Eberle, drept răscumpărare a cununei public din Braşov şi provincie, că am
La intervenţia aceasta, ,reprezentanţii pe cosciugul doamnei Julie MichaeliS, — deschis în Str. Prundului Nr. 3 (casele
guvernelor aliate au declarat că nu sânt suma de 20 coroane. Consiliul orăşenesc. d-lui Bale a) o prăvălie şi atelier de blă­
autorizaţr a se amesteca în chestiunile in­ nărie. In atelier se poate executa ori-ce
terne ale Ungariei şi au rugat pe şocial- Serată muzicală Chopin, în scop comenzi de blănărie de lux iar şi blănă­ de Copii, Dame şi Bărbaţi din
democraţi să aibă răbdare şi în nici un de binefacere va aranja Sâmbătă seara rie groasă. Se mai lucrează ori-ce fel de piele de box, Veritabile „Americane“
caz să nu încerce turburarea ordinei şi profesoara de pian Irena Roth, în sala gim­ bunde şi scurteici, cu preţuri moderate. se află de vânzare la prăvălia
lînişteî (Depeşa aceasta ne-o transmite din naziului Honterus. începutul la 8 ore. Pro­ Rog onor. public român a-mi da tot con­
Budapesta agenţia „Dacia*).
*
gramul : Prelude C-moil, Fantasie F-molU cursul.
Variaţi ou s Brillantes, Mazurka Fis-moll, E-
Fraţii Scherg, Strada Mihail-Weîss
Cu toată stima cu preţuri convenabile în detaiî,
O bligaţiunii« d a s ta t 5 # (Impru tude Cis-molJ, Berceuse, Ballade G-moll. Constantin Pestrea cu preţ de en-gros. 6 —6
mutul Raţional al Ardealului) se pot ridica 2—2 ______ Str. Prundului Nr. 3.
Yipogiafla A. Mmoglan Branifce * Cam a. Kiagov.