' L

Cu tot dispreţul pentrj popor, aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ore mar fi

ffiteieiatâ ia de George Birlţlo fost în stare să susţinf&nguri statul (Istoria Transilvaniei) G. BARIŢIU
Cossêsitinaa mwnţupifor aàonamenhhr o efû Prim» Af***
Qôaânâ de publicitate GH. iUSßCU. Bu**
%
R K Ö o ctia Şl n ^ n î n i a f r a î l a
Braşov, Str. P led u lu i N?. IS»
.A . per© @eaxţ £rr ilş c a i© z i d.© l ’mcxm P» sin »s
Pt V, R» .
Pt 7i Ä5 ,
T e^o n 226, T 1’
ÜMf »?

w . Suveranii fn Ardleav
<
”>
— r—

Munca pozitivă R e c h iz iţio n a r e a (cerealelor B ucureşti. — Suveranii PARLAMENTUL

petrece sărbătorile Crăciunului
Pe • ruinele proaspete ale prisosul muncii pe care-1 de­ Un jnrnal aî consiliului de min?ştri dkclde următoarele: la- Bistriţa, de unde vor pleca — Şedinţa C am erei deia 2 6 ş i 2 7 D ecem vtie. —
războiului, udate încă de la­ ţine în cuptorul în care se Toate cantităţile de grâu, săcară, orz, orzoaică, ovăs, ma­ apoi la Cluj ca să fie de faţă f
^ezidesză d-I N. îorga. naţională în Basârabfa arr^
crimile uesecate ale durerii p^egăteşte balsamul pentru a- zăre şi hemeiu precum şi derivatele ltr depozitate în maga­ la sărbările inaugurării uni­ Dl.'V. Soineanu face două co­ de pleiada iutelectuälilor hak
nemângăiate, stă o lume tre­ iinarea suferinţelor unanime, zine particulare, în gări, porturi, docu^i sau în orice alte ma­ versităţii. municări An chestia greveler din beni (Dicess Gavrilesco,
cută prin viscolul draconic al nu vom putea scăpa curând gazii, cari aparţin comercianţilor de dreale, cari au sau nu Bucureşti f. asupra aprovizionărei şi alţii) su?
\ morţii, Fiecare colţ şi fiecare do nevoile care ne apasă. firme încrise la tribunal, se d e cla ră richiziţionate ş i p u s e la fto vl m ln’s tn t de is te me. Nu­ zilnice a poph^jîei. mo"'
ungher aşteaptă braţul robust Nevoile şi suferinţele sunt d isp o zilia m inisteriilor de a g ric u ltu ră ^ d o m e n ii. d e in stru cţie mirea noului ministru de interne Dl 5/wî7oi6&'/\Nbasarabean, 8-
al omului pentru a clădi, pe mari şi generale, — spre a le ş i com erciu în sco p u l d e -a f i întreb d i a t e p e n tr u în se m â n - Dr. N. Lupa e viu comentată de dace plângerile ţăranilor Basara­
dărâmăturile triste, baza ne­ înlătura, sunt idispensabîle e- ţa re ş i h r a n ă . pressa din vechiul regat. Precum biei cari suferă de pe urmă «-*
cesară a vieţii noastre de forturile conştiente ale tuturor, se ştie, d i Dr. N. Lupu la alege­ tel rublei şl de purtarea b
rile recente n'a fost înregimentat inului român*
mâine. Pripoarele răsturnate — voinţa neîntinată de a face în nici un partid cl a fost ales de* Dl ministru VÎad răspunde
şi spintecate de tranşee, şo­ binele neîntârziat pentru toţi.
selele desfundate, podurile în Vorba şi discuţia să fie înde­
Aniversarea intrării Constatări poilllce pătat cu program independent Ia în programul guvernului s'a pre­
Fâlciu i D-l Lupu a fost medic de văzut refcima jandarmeriei ast-
ruină, fabricile uzate şi stri­ părtate dintre noi. Căci crimi­ armatei române în Cluj S ’riau urele zfare că domnii plasă in judeţul Buzeu şi mai târ­ fri ca eă sâ nu mal fie o povară care a dat naştere
cate în timpul războiului, aş­ nal este acela care, azi, în Telegramele trim ite Suveranilor Dija, B?mu şl Angtlescu fost mi­ ziu medic primar în Ilfov. Ia sân­ grea pentru sate.
nistru liberai încearcă o aprou’ere geroasele evenimente dela. 1907 In chestia rublelor, dl ministru Se ocună de pre»
teaptă eforturile şi munca li­ faţa atâtor nenorociri abătute Am fcmîntit !a timp despre săr­ a partidului liberal de L?ga Popo­ D-nul Lupu a fost prefect de Fâl- spune câ se vor lua măsuri dar de frăţietatea
niştită şi cumpănită a omului, asupra omen rei, stă pierzân- bătorirea, ce a avut loc ra G<uj, ciu. Judeţul său a fost unul din trebuie să recunoaştem că ţăranul care a l!b°~
ca să poată continua cu în­ du-şi vremea în vorbărie de­ din prilejul împlinire! unui aa rului. puţinele, în care n’a curs sânge care îşi vinde produsele pe preţul sa vizit*
Acum $e desminto această ştire.
zecite şi însutite puteri, opera şartă şi nu se hotărăşte să dela intrarea trupelor române în ţărănesc, De aceea ahgâiorii săi, actual, nu suferă prea mult din nesr
de reparare şi de producţie pună întreaga lui energie pen­ acest oraş. Cu ocazia sărbăiorhil Cu toată desminţirea, rămâne ţărani în majoritate, l-au aîes anul
au fost expediate de către pre­ mai puternică impresia câ cei vi­ acesta şl la Fâiciu şi la Ilfov da* pricina valutei.
pozitivă care va ajuta să tru reorganizarea neîntârziată fectul şl primarul oraşului urmă­ zaţi, nu ca persoane particulare ci Dl I. Bidueatw cere e-
scoată omenirea din sărăcia a tuturor mijloacelor de pro­ toarele telegrame M. S. Reîieiui şi ca oameni ai partidului, caută să putat. In timpul retragerei în Mol­ la mesaj să se rezume
dova D-l Lupu a încercat să alcă­
lucie în care se află. Totul ducţie, care e unica cale a M, S. Reginei: arunce o punte peste abizui care tuiască împreună cu defunctul G. ţiiie fie-cărei grupări ,
trebue reorganizat şi refăcut, scăpării noastre din haosul M. S. Reg’ua Maria. despărţea pâaâ a mm Lfga Popo­ Diamandi pariidul muncei. cută de un fepre^ntaut
fi sărăcia cu lustru în care negru al vieţii noastre aşa de Clujul lomâncsc sărbătorind a- rului de partidul liberai. Dl I. Th. Fler ef cu ce ie
niverscrea de un an dda intrarea însemnează pentru liberali o du­ Noul ministru a declarat u- ţiîlo »ă fie cât mai întinse,
suntem, nu sunt suficiente nu- chinuite. vitezei srrnate române cu f ască reroasă constatare pe seama celor nui redactor al ziarului „Da­ act de bună cuvirţâ fftţâ ^
nai sfaturile şi îndrumările supunere îşi îndreaptă gândurile ce l acuzau pe generalul Averescu cia“ că odată cu intrarea d~ veran.
bune şi dezinteresate, ci este Oamcra şl S esgfal n-au şi şi înalţă sufletele spre îngerul de trădare, sale în m in is te r a prim it fă- Dl raportor V. JJaneş cile? te z i mart.
neapărat nevoe de pilda prac- ţinat eri şedinţă. După cum ocrotitor al oştire! române şi al Câ a’a ptodus sau nu interven­ gâduiala ridicării c e n zu re i şi pentru a doua oară răspunsul la no, ^ d‘nle * republică —
:ieă, de exemplu viu de inun­ ni se telefonează din Bucu­ neamului românesc rugâadu-Vâ ţia corifeilor liberali nu interesea­ a su sp en d ă rii stă rei d e a- mesaj. Cn .i U laculeţ A am devenit
»uae dl jy mjQ{(tru (aptele),
dă neobosită pentru binele tu- reşti, camerele vor ţinea înce­ Să primiţi omagiile de f i credin­ ză atât n I faptul că vorbă s’a fă­ sed iu . N
Dî jN. Bălănescu liberal, w epe
alunei simp;ea ect£ap a sa româ-
:uror. cioşi dimpreună cu mulţumirile cut şi toate indicaţiile arată că, în discuţia la mesaj, relevând co.,
pând de azi până Joi şi şe- adânci pentru fericirea ce ni-s’a ceie din urmă partidul liberal, în Principala d-sale preocupare trlbuţia pe care înaintaşii noştri I cftfiaarr>e*aW « ^jcar * - Ucec^
t cua‘îa
oamenii po-
In toate ramurile vieţii noa­ d nţe de noapte pentru a pu­ creiat. itrâmtoare, va cerşi ajutorai chiar în momentul de faţă este ches­ — scriitori, oan cm politici, profe­ ii ti Ci ri ţărei, j
stre de stat, de stat tânăr în tea termina discuţia la mesaj M. S. Regelui Ferdlnand şi al celor mai înverşunaţi adver­ tiunea a p io vizio n ă iii cu pâine sori, etc. au adus*o operei de u- Interesante sunt caracterizările ee
Lumea
:are totul trebue luat dela în­ şi alte lucrări urgente ale sărbătorirea aniversării de un an sari. românească întrunită la nlre a neamului. Apoi se o:upă face ii*sa oameni^r pvlitici: ^la
a Capitalei. de problema externă, animând ci d l fon Brătianu m'a Impresionat
ceput, e necesară colaborarea parlamentului. Camerele vor deia întrarea falnicei armate a M. n trs s semnătură de cultsra generală, caracterul, ener­
:uturor puterilor active, tuturor lua vacanţe probabil începând Voastre in capitala Ardealului, o-
3nergiilor pozitive, conştiente de Joi. diaioară Gnlurota nea*?1'!«* .asua»**---*
Credincios felului lui da_ a
face declaraţiilor
wartea ostaşului ps trata’ul deîa liM6 dâodu-ne gia şi autoritatea aa. D-sa insă
ultimatumul cunoscut,
ie întorsăturile vremii, pentru
ue pe aceste praniri frumoase iar diul ministru Lupu, referitor la
acum, mulţumită Providenţei şi vi- numirea noilor prefecţî, o obser- român ţinea toată ştiinţa $a asfiftlisA
Asupra atitudinii Parlamtatuîul, Împărtăşea nlalc alV;,aj ,n eto e
olosui real al co le ctiv ii^ , Ii*)!a va aprovizloaa Ungaria tej el neîntrecute a dorobanţului varer al cărei tăiş tae tocmai în — Dar de Crăciun pentru spune cu
câ el să nu ratifice pacea puteam şt eu ~cMfi c!eva deb>
Austria fără a protesta împo­ d-?a. ,iuea totul
.deile democratice au răsbătut român precum şi înţelepciune! M. mentalitatea liberală. sţb cheia tăcerii*
B. Pesta. C-^siliul de miniş­ Voastre, focar puternic şl natural soldaţi — triva silirel noastre de a semna.
n toate straturile societăţii şi A spus dl ministru: După ce constată spiritul nou Jrf. J 1 Marghiloman o^iai amadnarat
convingerea generală stă pă­ tri s’a ocupat cu si tu ap- internă şi al culturei şl ţârei noastre, depune
cu a aprovizionărei. mulţumiteîe şl omagiile ceie mai „Prefecţii mei vor trebui să fie T o ţi ro m â n ii de bine su n t politic, când bizantinismul şl favo- abilitatea sa, abiiiţate de a*ţl as-
leşte sufletele tuturor că tre­ cinstiţi şl buni gosiodari. Ii voi
La consiliu a luat parte repre­ sincere şi devotate înaintea înaltu­ numi şi voi aştepta să-i văd cum în d a to ra fi să je r tfe a s c ă p e n ­ riiisine e trebuie să înceteze, aduce când are aerul că ţi-l«. destfii-
UDe^e Incturl* chiar atunci
ime să lăsăm generaţiilor vii- zentantul Italiei d 1 Derutt?. Pro­ lui tron al M. Voastre. Să trăiţi M. tr u o sta şii n o ştri, ca ri se j e r t ­ elogii guvernul' i pentru felul cura %
oare un nou criteriu de a- babil că Italia va trimite priri Iugos­ Voastră! Să trăiască şi brava ar­ muncesc. Pe cei cari nu vor în­ fe s c p e n tr u noi. C ontribuiţi cu a' tratat chestiunea muncitorilor. nueşte, prin mijloace de ebilltate.
deplini condiţiile cerute îi voi în­
oreciere a raporturilor şi re- lavia ÎOOOO vagoane. mată română!
locui." orice s u m ă p e n tru a se distrib u i Cere pentru unificarea politică, în­ D l Tctke Icnesc* spune tot ce
aţiilor dintre clasele sociale, cetarea partidelor provinciale cari gândeşte, dar păcatul e «
Iar „Viitorul" răspunde: g ra tu it so ld a ţilo r Cartea osta­ să se transTormtf in organum^ ^ ^ândeş^
irecum şi un nou chip de a şului român, care va a p ă re a ternice.
udeca realităţile şi evoluţia
imenirei în mersul ei pro- Funcţionarul român „Cum se vede, di Lupu vor-
hftsli» H« . nrAfontii dsale si nu de
ai blocului parlam entar.
în tip o g ra fia G a z e te i Tran - D îş I este legat cu toete ideile gfS
ottL/u..in. a u tu l oa oc trlm e n lă sale dc partidul liberal, îi cere re­ slliile de vm*
fBlâiio
şţresiv. U n strigăt de alarmă Constatarea e: la a d tn in istra ţia noa*trJL generare şi lărgire cudnlor sale u rile ri e o n i- -----‘e
era omul idealist, care nu înţelege Politicianli trecutului nu înţeleg ii d-sa n’a lucrat decât ca bun
Rosturile individuale nu Din toate anomalii©, P® c3fl Liberalii întrerup. Aşa şi facem. român, în slujba intereselor mari
:umpănesc nimic în curentele Vilurile furioase ale războiului mon­ să se înfrupte din buzunarele ca­ gospodăria vremilor noi: Prefecţii operanţe psntrc Banat. Ne democratizăm. şl aşa de periclitate ale ţării din
puternice ale sociabilităţii de dial le-au scoo din vălmăşagul fră­ davrului, era omul cu simţ de de­ nu sânt nici ai diui
Dî N Bâlânescu spune că ma­ timpul guvernării sale."
mântărilor V1le*au aruncat la supra­ mnitate cetăţenească, conştient nici ai blocului ci aî ţării. Iar când Bucureşti. — P ro fe s o ru l L e -
azi. Ele trebuesc puse în con­ faţa împrejurărilor noastre actuale, de faptul că tăria stalului zace în ţara va avea prefecţi îa felul vi­ p ă d a tu p le a c ă a z i la Paris. sele lcchee
populare trebuiesc consultate,
arătând că jenf .le noastre Vorbind despre partide spune că I
cordanţă cu nevoile societăţii, fârâ îndoială, că funcţionarul ro­ organizaţia lui, iar organizaţia o zat de dl ministru, atunci suntem S â n t sp e ra n ţe că chestiunea trebuiesc respectate de aliaţi. s’a părut foarte curios,cum ele poariâ
s^uri că vor înţelege şi cei dela
cu marile necesităţi ale mas- mân, pe de o parte în raportul său reprezintă, prîa esceîenţâ, funcţlo „Viitorul" ceeace azi nu pot încă B a n a tu lu i v a fi d efin itiv tr a n ­ Di prc;edinte N larga pr( puoe numele şefilor: brătienist, marghi-
selor dornice de o viaţă demnă faţă de stat, pe de alta în raport nărui român. pricepe. şa tă la P a ris în fa v o a r e a că întâi tă se dea cuvântul mino- lomanish takist, în Ioc sâ-şi ia nu*
şi omenească. Indivizii nu va­ cu situaţia sa materiala, este, Şl acest funcţionar român, care rităţei parlamentare, apoi repre­ mele din ideile cere formează pro­
am putea zice, cea mai izbitoare în muite cazuri şi-a părăsit oeu- n o a stră .
lorează decât atât, cât descă- cea mai crasă anomalie, plină de paţiunsa lui rentabilă de până acum zentanţilor nuilor ţinuturi şi numai gramul lor. Referind a-8e la parti­
îa urmă celor din vechiul regat. dul liberai spune, că deşi „oligar­
tuşându-se de vremelnicile lor germenii primejdiei. posedând şi cvalitîcaţia cea mai hic", „a înţeles totuşi suflarea
ambiţii, năzuesc să-şi topească Funcţionarul român. Ce crudt înaltă, astăzi tânjeşte în accepţia Dă cuvântul dini Mrejeru liberal vremurilor" El a înţeles necesita­
năzuinţele lor cu aspiraţiile ironie. Am putea zice ma< coiecî:
însăşi ale poporului întreg. umbra funcţionarului român-
reală a cuvântului pe
rul sâu hienele rânjesc/cameleonii
când în ju­ A doua Conferinţă d e pace care
ral în
arată meritele partidului libe­ tea reformelor şl le-a dat înainte
reforme şi cere înfăptuirea ca ele să fie luate. Trebue sîLşilţl
Când a sunat, în sfârşit, după îşi fac afacerile neconturbaţi streinii imediată a reformei agrare. că oamenii partidele cari au tn
Şi aceasta e cu atât mai atâta aşteptare înfrigurată, goarna îşi râd îa pumni de zdrenţoşli L ijon. - Z ia ru l „P e tit P a risie n u scrie câ la începutul
mâini privilegiile şl conducerea^
evident cu cât a trecut de pentru înfăptuirea idealului visat organizaţiei noi de stat, iar factori lunei Ia n u a rie va avea loc la P aris a doua C o n ferin ţă Ssdinţa dela 27 Dec- cu foarte multă anevolnţă cedea­
timpul când era erijată ca un de veacuri, trudital funcţionar ro­ competenţi asistă la această tra­ de p a c e . ză din ele. Liberalii su cedat. Vor­
Dl N lorga aduce îa cunoştinţa beşte de larga bunăvoinţă pe *'
simplu precept în viaţă şi a mân şi-a părăsit biroul îa care gicomedie, am putea zice, aproape A c e a stă C onferinţă va rezo lva chestiunile lă sa te în suspens
j — ***• o imperioasă necesi- iâDjea şl aprins de scânteia, care*i cu mâinile încrucişate şi nu-şi dau în c ă de p iim a C onferinţă de pace. S e vor iscăli tratatele de Camerei că universitatea din Stras­ a arătat-o pentru Basarr*
mai mijea în sufiet, s’a dus acolo, seamă de ameninţătoirea anomalie burg (Alsacia) Va numit doctor şi tidul liberal, în deosebi »
pusă fără deosebire tu- ucde-1 chema datoria cea mare, pe care o reprezintă funcţionarul p a c e cu U ngaria , Turcia ş i se va căuta a se ajunge la un consideră aceasta ca un omagiu nu şi mai ales fat*
T^onlucrarea tuturor, datoria cea sfântă... a luptat, a român îu viaţa statului şi care ar a c o rd în ce priveşte A d n a tica . adus ţării şi -omân. forări
ţi scăpa de lipsurile de îndur, t toate abuegaţiunlle războ­ putea avea asupra statului îosu-şi D l V en izelo s a so s it la P a ris ş i su n t a şte p ta ţi să so ­ Dl Şeibescu în prima * a fost
iului mizeriile pribegiei şl ale unul urmăiile cele mai fdtale Pe cât se a sc ă m iniştrii L o y d G eorgc, N ilti ş i alţi m in iştri de estern e cuvântării sale voib^te de păca­ duită.
lovim Ia tot pasul, se tele neutralităţi f a c e r i necurate
lung refugiu. e de ridicol a nu observa această a i statelor aliate . Asupra bo
“ ' ca o axiomă. Munca anomalie crasă şi funestă, pe atât export, vagoane etc). cut în Basar;
„pozitivă“ munca con Când uşii făceau ochi dulci duş­ Ia timpul ouvântărei soseşte d-l că nu trebui’
manului
/ă, organică, e singura osul zvârlit ti rodeau cu lăcomie la e de criminal a o trece cu vederea ministru de interne N Lupu. Ca­ mijloace în ..
de el, funcţionarul ro „re. * ţ:
___ r j Q din dezastrele de care m âi mnneia în birou. Când unii C a vea n t c o n su ies\ O nouă măsură pentru apro- Kdu\ miniştrii da interne. mera îl face o entuziastă primire, Ia chestiuncd externă nu poşte
suntem compieşiţi. — Salva­ •î— şi umpleau bu7linarele cu arginţii Nouă funcţionarilor români na Vz onare. Iu scop de a înlătură B ucureşti. —Dl Cămăraşescu
dl N lorga se asociază la mani­ pricepe cum să fie o deosebire
scumpirea provocată de cursul fiuc-
rea nu e decât ' în sudoarea lui lada, funcţionarul român era | cfâtitu, <ibiar î a Inlcr>.oul b iu ttu * Uiant aLl&uluî, c -a hotăxîf ca cum - & icfu^ai în ultim«! moment festaţie.
incumbă în primul rând datoria între cpoziţle şl caklalte partide.
frunţii. Precum marinarul fră- la pOStul SBU. C â a d a l ţ i i ac l r a u s - i ţeies şi superior al statului însuşi parăt irile de raări*«>i făcute de gu- postul ministerului de interne. păcatele Dl Şerbescu continuă arătând Spune că cel mai mare rău ce se
formas^ră peste noapte in oameni războiului (mese bogate,
mântat'xţn mijlocul mării de de afaceri, în negustori sl contra­ pe care l’am visat, fam dorit şi Vtraul central îa provinciile alipite
sau de către autorităţile acestor
Dr. Uipu, noul ministru de popote, incuire în administraţi?, aduce în
ţârii este să se transpună
streinătate luptele noastre po­
valurile amiraegânde strânge bandişti, funcţion ral român î-şi Fam creat cu atâtea sacrificii, să proviucii îa vechiul regfit, sâ se inteine, a depus jurământul abuzuri, morţi de foame, de frig litice. . ^
vânjos lopeţ^e şi-şi încordează vedea de muica sa zilnică şi era dâm semnalul de a!armă. Vrem să efectueze prin organele adminis­ eri. de boli, imoralitate politică)
menfinem România-M*te puternică
sălbatec muşu^H vâslind în singurul şurub al statului, care ca st st de ordine, dar aceasta nu trative. Finanţarea cumpărăturilor T.dce apoi lâr situaţia de azi a
Acuză pe liberali câ au dus co­ Basarab’ei, arată desvoltarea cul­
mijlocul furtunev spre lima funcţiona îu reguiă. se poatet decât prinţi’o organizaţie se va face prin ministerul indus­ rupţia şl în rândurile învăţătorilor, turală pe care o ia pe fie-ce zi
nul salvărei, tot aşa omenirea Şi apoi, câni sosi clipa cea solidă şi sănătoasă, care să pe triei şl comerţului, direcţia gene­ Tnrbnrări provocata do co­ fă:ându-i agenţi electorali. prin şcoala românească. Amin­
azi, sbuciumată de sărăcie şi mare a unirii, a unirii Ardealului reprezentată cu. tărie, dat şi cu rală a comerţului si direcţiunile muniştii unguri. Inchee (după ce este întrerupt teşte entusiasmul tinerilor basa-
lipsurile fără precedent m is­ cu petriamamă, cine credeţi, că au demnitate. Deci pretindea sus şi sale regionale din Cluj, Cernăuţşi de liberali caii provoacă ilaritate
umpiut gol irile acelora, cari cu tare ca să se ştie : Să se ţ n i Chişiuău, stabilindu-se' raportul B. Pesta. — Ua grup comunist de oare-ce aplaudă când oratorul rabenl, cari au răspuns recrutări­
torie, nu şi poate găsi salva­ zecile de mii au abandonat orga- lor recente. Spune că grija gene­
coat cât mai neîntârziat de ce dintre leu şi coroană cu 2 coroane compus din 130 bărbaţi, 32 femei, face uz de paharul de apă de pe rală este ca ordinea şi liniştea e l
re decât în încordarea scrâş- Uzaţ-a ceave he Îq descompunere r e r le noastre fuste. leul. care fusese arestaţi la Budapesta, pupitru) — aducând elogii Suve­ fie menţinută căci numai sşa se
nindă a puterilor sale produc aruncă ?d toate de-avaîma şl fugind Dixi et salvavi animam meam. A:est raport nu se referă însă pe când era transportat Ia Haj- ranului, regele ţărănimei. pot aplica reformele, cari trebuiesc
tive, pentru a ieşi victorioasă care încotro. De sigur, că nu in­ şi asupra relaţiunilor private. măskăr spre internare, trenul a
Heofus fost atacat de comunişti, tncăe- Voci: Regele Românilorl Di mi­ începute prin cea agrară, apoi a-
*
din dezastrul economic şi mo­ dividul lacom de avere şl câştig rarea a fost sângeroasă; comu­ nistru St. Fop citeşte în aplauzele provizionarea şi transporturile.(
de sigur, că nu cel fără simţal
ral care a cuprins o. Pen­ responsabilităţii personale faţă de Prelungirea privilegiului F o rm a r ea c e m isie i In« niştii au fost bătuţi. Sânt 4 răniţi majori! ăţilor parlamentare, decretul Inchee cu constatarea eă atunci
tru aceasta ne trebue însă su­ noul stat născut, de sigur că nu Băncii austro ungara ferimaro. şi 2 morţi. de numire a d-lul N. Lupu ca când aerul, câad întreaga atmos­
Bucureşti. — D rul Lupa a de­
ministru de. interne. feră va fi democratică, liniştea şi
fletele; ne trebue sufletele cu acela, care mânut de un spirit de Viena. Austria încă nedesfgnânc
arivism, căuta să şi pună în evi­ definitiv comisia pentru lichidarea clarat relativ la formarea comi- Dl I. lnciileţ în d scuţla la Mesaj propăşirea vor îi asigurate (A /
toate nesecatele lor puteri mis Ridicarea st&rei do asediu. vorbeşte de Basarabia, arătând plauze prelungite).
terioase, pentru a le pune ne denţă persoana — indiferent de Băncii-ausfro-ungare şînefiind încă siunel interimare, câ în această Bucureşti. — Guvernul a hotărât suferinţele ei dela anexare ţ>ână Dl lsirale Micesou liberat, arată
meritale sale — adeseori foarte iscălit tratatul dela Saint Germain comisie vor intra şi 2 femoi, cari
precupeţit în acţiune. Fără prcblemetice, sau chiar neexistente ministrul de finanţe în acord cu eu luat parte 1* mişcarea femi­ ridicarea stârei de asediu imediat în ceasul desrobirei. câ reformei© din programul gu­
bunăvoinţa fierbinte şi _ aprinsă
_ , Nul Era omul superior, însufleţit Ungaria a prelungit privilegiul Băacl nină, 2 evrei şi reprezentanţii co- după terminarea yacanţelor de Face apoi în cuvinte mişcătoare vernului sânt şl ala liberalilor. Do­
a fiecăruia de a-şl vărsş totdt adevăratul spirit da u u .tx lu , până la 1 Martie 1920. o pwativelor Crăciun, istoricul operei de redeşteptare reşte ca administraţia ţărei să f

voie de linişte şl pace
! lucra. Face apel Ia
Ai deal să sibă încre-
sducătorii ţârei, dacă
i un tratament onora-
Jtor.7
relevă necesitatea le-
tii, ex-
i*
ora 7
^ recţ «nea generală a p oş­ distribuită de onor Conttet al Re­
telor telegrafelor şi telefoaneloi uniunii văduvelor din liraşov pen­
anunţă că pp ziua de 25 De*, v
pune în circuleţiune o nouă emisi­
une de timbre rosiale cu efigia
M. Sale Regelui Ferdlnand.
In scop nobil de a se procura
cărţi elevilor săraci şi silitori, Dl
George Gărtner contabil în loc ,a
binevoit a dărui prin dl preot
Vasille Meref, suma de 100 cor.—
Din această sumă s’au putut pro-
vldea ch cărţile necesare 6 elevi
orfani, săraci şi silitori din cl III
şi IV. prim a şcoalei noastre.
.-no w< , “voic
tru ajutorarea vâdovdoi sărace de
Sărbătorile Crăciunului.
In memoria fratelui Ionel 3®0
cor. pentru a fi dîstrbufe de Săr­
bătorile Crăciunului de Şivh onor.
Comitet al Reuniunii Fenedor Ro­
mâne între orfanii j?$iâni din
Braşov.
Onoratele Comitete stat rugate
a lua în primire dela dminktra-
ţla „Gazetei Transitva tei* aceste
ajutoare ale marinicnsuiui do­
sa Tm ■ «■ C S Ire & se cere carnete
jrnetë -ţţ^pgntru r
© n a r .b & e
O stau sub întreţineri^ pârli
O Dela orele 11 în sus a or şi nu au venite.
© C a b a ret, lîa it s , C an to şi ai «i^nîstîior
o
o 2 O rc h e s tre , H c s ta m a n i d e î
Băuturi streine şi indigene
o
o 3 —3 „ î n t â l n i r e a E l i t e i 6* o
cer CcuA^w ,
ei ^.îe cuv uite se vor auo».
O Q O O O O O eO O O O G G G O G O G O O O G O O O Q tot ţ)ţ jn autoritatea aceas
Dacă ^ cer carnete pent
Doctor
Pnblicaţiune orfanii ^ari primesc bani
D, A. SGARDELU educaţ o, wtoiul va adev<

t_le In nivele acestor elevi dl dir.

St. P*>povicl aduce nobilului do­
nator.
Pentru refacerea ti oteoii li­
dela facultatea din Viena fost
lung timp medic la sanatoriul
Firma Friedrich Czei şi f i | ră primesc 1
şi firma Urmaşii firmei Vidor şi nu au venitei
et Comp. au cerut concesiune
de educai

•publici natar cele mal vii mulţămiri, dorînd

ceului român din braşov d l „ParkersdorP lo cu eşte şi dă Cererile pen=ioniştilor mi
de a ridica respective de a tari cum şi cererile pont
trideodaiă ca nobila dsale faptă major M. Coltban a dous la ad­ c o n su lta ţiu m pentru fcoale in­
„m ai iă afle cât mai mulţi imitatori ministraţia ziarului notru suma terne şi nervoase. StrG da F â n ­
face o linie de cale ferată carnete de idsn *itate pent
lari* generoşi.— de 100 cor. Normală pentru industriale, aşa ^cmtiiii de familie toate st
tâ n ei 34. Intrare prin cu»te. însă că linia cea nouă coteşte 1i4e de timbru se vor înain
5 Dec. 39* Biletele de făină, petroleu şl Pentru darul de Crăciun al 1 -3 ________________
mal lnm»n8ri, Biletele de făină pe săp­ ostaşilor noştri d l major M. resp. se abate dela linia prin­ după ce au fost provăzute
,n p«n pu- tămânile din 4—31. Ianuare 1920 Coliban a depus la altninistraţla ;J §■ C um păr cassă de cipală a staţiune! Braşov; iară nota care va conţine cele
utm ches vor fi împărţ'te în amândouă pos­ ziarului nostru suma d; 200 cor. bani de oca?ie. firma Martin Fromm şi fiii au m?l sus la forurile comp
t materiale turile de împărţire în 29 30 şl 31 Se ca u tă vânzător sau vân­ cerut concesiune pent.u ridi­ tente ale căilor ferate.
Decembre. Totodată vor fi impăr- Tofi membri Socleiţii p en tru zătoare pentru un thi.se.
trebare au ţtte biletele de petroleu şi lu­ Ocrotirea orfanilor du războ it carea tau zidirea unei linii In cerere se va &m!nii n
A re adresa la Admiristra- ferate, care cote*te respective mele re pectlvului pţ?ntru ca
ilej prese», minări. din toate secţiunile: laţ, Bucureşti,
;i publice, Craiova, S biiu, Ce*-nătţi şi Chi­ ţia ziarului. 1— 3 se abate începând dela linia se cere carnetul. La cerere
Petroleu se cuvine la o singură
Iul acesta persoană 2 litre, pentru un între- şinău potrivit art, 31 din Statute vicinală a staţi unei Braşov- vor anexa atât pmtru cap
. noastră,
este re-
lulţi func-
ţiDător de familie fără servitoare
4 litre, pentru un întreţinător de
familie cu servitoare 7 litre.
sunt rugaţi a lua parte la Congre­
sul Societăţii, care va avea loc în
Bucureşti în ziua de 20 Ianuarie
Be vânzare
iat şi pentru prăsdă.
perei graşi
pentru tă­
Bartolomeiu. familiei cât şi pentru mer
Pertractarea oficioasă asu­ brii de familie fotografii i
1920 stil nou ora 3 p. m. In Aula pra acestor cereri se va ţinea carton în mărime de 6 A-l 10
Se vor împărţi bilete colorate Univeisitâţii din Bucureşti. Braşovul vechi Str, Morii în 29 Dec a. c. la 9 oare şi taxa de eliberare de 5 1<
întrebare sau vânăt deschis pentru 1 litru, Nr. 5. 1—2
învinuire iar pentro o V, litru gclbene. Pre­ Ordinea de zi este următoarea : a. m Membrii comisiunii se
;a din u- vor întâlni Ia timpul aci ară­ Cei ce nu-şl vor înainta c
ţul unui litru de petroleu 2 Co­ 1. Darea de seamă generală a Con­
!suri per- roane 80 fileri. siliului Central, 2. Modificăii de «Banei Agrara“ socistats tat în gara de persoane a sta­ rerile pentru eliberarea carn
onst&tâm Luminări se cuvine la o singură articole din Statute. 3. Discutarea anonim i Cluj. ţiune! Braşov. tel or până la f nea lunei Ma
re „mul şl aprobarea regulamentului de a- tie 19lO vor pierde drept
persoană 1 lumânare, pentuu un Despre aceasta încunoştiin-
.itatea şi întreţinător de familie fără servi­
toare 4 luminări şl penrtu un in-
plicare a Statutelor. 4. Deliberări
şi hotărâri asupra tuturor chestiu­
Convocare, ţăm pe cei interesaţi cu acea
de a se bucura de reduce
obligat* treţinător de familie cu servitoare nilor de ordin general c© so vor Domnii acţionari ai „Băncii provocare, că in ziua şi la pe căile ferate.
lune so supune do Consiliul Central sau Agrare“, societate anonimă în timpul indicat să se afle pe Cei cari ru primit numiri
8 luminări.
10 va fl Biletele de luminări cele roşii se vor ridica în Congres, 5 Hotă­ CU j şi Presidenţia Consiliului locul din g ară arătat spre a-şi sau ales, au fost pensiona
o' parte sunt valabile numai pentru 1 lu­ râri asupra modificării Circumscrip­ Dirigens sunt Invitaţi la a d u ­ a p ă ra in teresele. sau căsătorit în decursul am
iude de minare; cele a;be pentru 4 lu­ ţiei Secţiunilor. lui sunt îndreptăţ ţi » î -
■ şi ab- nai ea generală de constituire Braşov, în 22 Dec. 1919.
minări. Comunicarea o face prezidenta: a „B ă n c ii A g ra re u, ce se va cererile io*
acesta Preţul unei luminări 2 coroane Pr. Giga Sturdza, pri^ secţia Si- 1—1 Consiliul orăşenesc.
;lie, cari 50 Mieri. — Oficiul.de alimentare bi?u ss. Carioca A. Băise^nu şi ţinea în ziu a de 10 Ianuarie
orăşenesc. Sylv’.a Benţia. 192 0 st. n. la oi ele 10 a. m.
ji însă, în Cluj, în sala de şedinţă
funcţio dela Resortul de Industrie.
ru dela
ornirea
fi dat
poartă
jiţi de
î des-
Ultima oră următoarea

,.ţxi de călătorie
reducere pe căile forate, c i
căt cererile sur
inaintate pentru a primi cai
nete noui la cerere prevăzut
cu nota cerută căilor ferat

t ţipă»
I ii iG Eli» DACIA“ R eprezentanţi Sârb.
Palat. ^ uî n o r fon-
carnetele de identitate vechi
ce posed, valabile până în 31
vor elibera bilete pentru câl
o singură călătorie cu
» (200) Pria telefon. Bucureşti. — Muisfrul cere. In
Ia Bucureşti d-1 Marincovh ^__ Dec. 1919, întrucât respecti-
3. Stabilire** statu telo r şi
ă pu
JT V — wm . y ^
constituirea societăţii. 1 are drept la acele» ~~
ourile Austria a arândat monspo^ Fostul său locţiitor d-I Nasta- bile
sievici a fost Sirimit în audienţă 4. Prezentarea listei m
u fost lnl tutaonlui Olandei de plecare. Dânsul va părăsi inâue brilor In eonsi iul de adr
i face Viena. In urma tratativelor in­ Bucureştii.
_ .^atie
ire nu traţio şi a ctnsorilor ale1
tre Olanda şi Auslria în chestia ,w ou reducere pentn
acum arândării monopolului de tutun, Princeza E iissbeta acasă membrii fondatori.
!at au 5. Descărcarea me. o einguja călătorie, — spt
Austria a arândat Olandei acest Bucureşti. — Principesa EMsa- cdiatorie iele eventuale nu se vor reg
;|elor, monopol pe timp de 10 ani, pri­ beta a sosit din Anglia la Bucu­ fondatori pentru gestiune*. nat unguresc, cum
Tilnis- mind în schimb 300 milioane flo­ reşti. 6 . încredinţarea cous: —.
tltui.
>r de 'rlc e strad ate din Din cauza schimbărei fron
rini şl 3 la sulă din venitul total de administraţie cu îndeplinirea ,ur anula.
'onsb al tutunului. nteresi’.ţi, ca ti<------ ovniiic'« var fi eliberat«
s’au Alegerii« din Ungaria
APEL
Iu nrma apelului apărut în Ga­
form elor do înroefiot^ro
P e n tru fo n d a to rii „B ă n c ii în iropriu să îr
dlrl- B. Pesta. — Guvernul a comu­ zeta Transilvaniei Nr. 274 pentru A g ra re * : ceaic \ maţii în-
jegaţia nic«! oficial că alegerile vor începe darul de Crăciun al soldaţilor şi Ig n a tie P ap p episcop, Preşedinte epânu re 1920 C
.ureşti, adecă a asienrf -Jf ,rraî Va«il a C. OavsdA. Bcc-Totur Gen. c e l m ai "oă în tiu luneuuiiitu jui, jl»oju'
la 10 Ianuarie şi numai după ia- „varcea ostaşului român precum R(sortul ac Agricultură. 1—1
i nucinoriu trantrPA adu*1*—; — K' ţ' a 31 M artie . vec • sionişti şi membrii de familie
Guvernului delegaţii aep»ttc lo Paris cu depline şi pentru a alimenta pe copii să­
° trata. raci ai căror tată sunt mobilizaţi, Deputaţii şi senatorii ţiunilor regie *■». din judeţele Aiba-Inferioară,
_j^-.rurM trsa spre a dovedi ast-fel atât solda- le a l s’au întrunit sub presidetpa rată din Arad Bistriţa-Năsărid, Braşov, Ciuc,
ri cad peste pu* Starea de asedin ta ^- procnni si copiilor lor lipsiţi, sau Expozituri
d-Iuî luliu Maniu discutând asu­ Trelscaune, Târnava-mică, Co-
Mine daca aceşti Bucureşti. — „Uaiversui* anunţă că noi cel de ai'asn ne gândirr ia ma proecteior guvernului cari vor
tea găsi la Bu- isbucMlrea grevei generale in în­
regională din Br.t jocna, Muîăşfurda, Târnava*
dâoşti, rugăm pe toat^ femeile ro­ fi depusa pe biroul Corpurilor le­
1 vacanţelor ce treaga Balgarîe din cauza scumpi­ mâne din Braşov şi jur, cari în­ giuitoare. Direcţiunii ccntrt mare, Solooc Dobâca, Turda-
re! traiului. In vederea oprim ării ţeleg şi se ştiu însufleţi pentru a- cereri, de a se e ibei rieş, Oviorhei.
* ne vom acomoda eventualelor disordini guvernul a ceste binefaceri, să binevolască a Invitare. Doamnele d-şoarele maţii c»j reduce-e ea Direcţiunea Regională
-.himbate. Am făcut decretat starea de asediu. lua parte ia consfătuirea care se şi domnii cari sunt membre ale pentru judeţele: Bichtş,
ce depinde de noi, va ţinea în Casele Pn'povici str. „Corului“ Bisericei Sitei Treimi mai adreseze, căci ace
ri sprijinul publi- Internaţionalizarea portari­ Prundului 12, Mai ţi 30 Dec. st, n. de pe Tocile sunt rugaţi a lua Ie va rezolvi, ci ia trimit Făgăraş, Hunedoara,
lor Orientului ora 4 d. m. parte !a proba de cor ce se va forul competent ''ihor.
?mvrie 1919. Roma. — Venizelos plecând la Tot cu aceeaşi ocaziune vom ţinea Vineri seara la 7 ore în lo­ 'cţlunea Regională
Paris a declarat că Grecia cere discuta şl chestiunea căminului calul şcoalel de pe Tocile. Pentru a primi carnefcek
miletul delegat. acestea, atât c?îpul familiei pentru judeţele:
internaţionalizarea porturilor Orien­ militar, lectura soldaţilor şi a tu­
olul semnat „mai tului. turor chestiunilor in legătură cu cât şi soţia, copii cari nu au \ Timiş. Torontal
1 pubb t* ni a fost
<r - public In Alegerea Mitropolitani educaţia soldaţilor noetril.
Braşov, 28 Dec, 1919.
AVIZ venite din cari tă. se susţină
R gt
1 de Direcţiune
cum şi copii maşteri sau adop­ "itu Mare pen-
m publi­ Primat. Câtre fondatorii »Forestierei Ro-
Elena I. Pricu, Stella Mareea,
mă net din Transilvania, taţi legai au să înainteze ce­ tru j -murăş, Sât-
cai iin d - Bucureşti. — Episcopul Cristea Tini Socaciu, Elena Dr. Jenei, Ma-
3 vină în a primit propuneiea M. S. Regelui rere scutită de timbru direct mar, jaiaj.
ria I. Negură, N. Bădiţoiu, Con­ Binevoiţi a Vă prezenta Ia şe­ superiorităţei ior, persoane mi­ Toate legitimaţiile
muriri şi ca să candideze la postul de Mi­ stanţa C. A. Popovici, Paule te dinţa fondatorilor „Forestierei Ro­
suntem tropolit Primat. l.-coionel Pâturariu, Cecilia Dr. mâne*, întreprindere pentru ex^ litare şi membrii lor de fami­ estradate deocamdată î^ con-
,:ari Inte- Megay, Marla I. Duşoiu, Maria A. ploatarea de păduri s. p. a. din lia prin forul militar compe­ diţiunile dc până acum'fee vor
Memoriul Aadienfe. Suru, Maria Tarcsy-Steriu. Cluj, care se va ţinea la 10 Iau. tent la cfr. estrada numai funcţiona^[or
*ul delegat, Bucureşti. — Regele a primit în j 1920. st. n. la orele 3 p. m* în sa­
d. a. la re- audienţă pe d-nii Maniu, M hali şi 1 Pensionişti căror le com­ da pe tei.itorlul administrat
la edificiului camerei pentru In­
.ua notă des-
ia atenţiunea
Prezan îa chestia plecării d-lui Convocare dustrie şi Comerţ din Ciuj, în sco­
pete astfel de carnete şi mem ­ de Consiliul Diligent. ÂV«
brilor de familie sau vădu­ cereri nu so vor iua în con­
Mihali la Budapesta. On. membri al Comitetului A- pul numirei Consiliului de admi­
să nu se aş* soclaţiei învăţătorilor români din nistraţie ete. vele lor vor înainta cererile siderare.
serviciile fâiâ Gurile marţiale'trec la”Ins­ judeţul Braşov sunt invitaţi la pentru^a primi carnete la fo­
îă ne sjute. * Ciuj, la 22 Decemvrie 1919. Legitimaţiile de că’ătorie
tanţele civile. şedinţa, ce ce va ţinea Vineri în rurile competente ale căilor da nou format vor fi valabile
mnt multiple Comisia Fondatorilor.
Bucureşti. — Curţile marţiale 2 Ianuarie 1920 (20 Dec. st. v. a.
mă ori-cine vor *rece la instanţele civile- c ) la îG oare a- m. Va localul o- pa căile faraie de stat şl de
1 fie prin ar- Dicmuit IŞCoaia prim., centr. rom. 'O O O sub administraţia acestora în
riândn-ne Dela C. F. H. gr. ort. de bâeţi). înt eaga România Mare, în
*f totul Bucureşti. — D-I L. Bohăţel a însemnătatea şi valoarea ac­ o
'î^cţia
să
fost designat ca al doilea subdi­
rector al C. F. R. Directorul ge­
tuală a obiectelor pese, la ordi­
nea zilei în timpul din urmă, de
VESTIRE. condiţiunile ce se vor speci­
fica în regulamentul alăturat
neral Macrl a adresat un călduros cătră Comitetul central al Asocia­ Calendare de perete pe carton cu chipuriie în flecare carnet.
» to­ 8pel către muncitor!! C F, R. în-
nici demnănda-1 la muncă cinstită.
ţiei noastre generale, spre a fi de
urgenţă desbătute şi rezolvate, 0 [Regelui şi Reginei.
Cărţi de învăţături şi sfaturi.
Carneţel ? vechi amriându-se
cu ziua do 1 April 1920 că­
ate“, impune ca dela această şedinţă a
Chestia imobilizărei recoltei. Tablouri religioase şi Antiaicoolice. Lei 2- lătorii cu acelea nu se mai
o în-
% ni Bucureşti. — Consiliul de mi­
Comitetului judeţean să nu lip­
sească nici un membru.
O Tablouri Ilustrate culori Viaţa lui Isus. bac. admit şi la caz că avizul nos­
niştrii ia care a luat parte şi co­ -'I'n
Tabloul Ilustrat, Martirii Neamului: Horia, tru de faţă nu so va respecta
lonelul Cemătescu, directorul ge­
neral al aprovizionării a discutat
Braşov în 28 Dec. 1919.
Şt. Popov ct
0 [Cloşca şi Mihai Viteazul. cî so va călători şi după a-
preşed. m ceasfca dată pa baza carnetu­
chestia aprovizionării şi proiectul Tablouri S culori aurite, cu Domnii Moldo­ f |l
do lege pentru imobilizarea re­ vei şi Munteniei, din Editura „Calendarului a Ld 3 lui sau legitimaţiei vechi, res­
coltei, proiect de lege elaborat de In chestiunea grevei dela buc. pectivul va plăti amenda le­
d-1 Mihalache, care prevede severe soc. de tramvaie din Bucureşti se [Cultural aî Românului“.
va face o anchetă parlamentară.
gală şl legitimaţia de călăto­
sacţinnl. A Aceste lucrări se găsesc ia Tipografia Laceaiar r i.
rie va fi confiscată. In conse­
Dl Vaida-Voevod, primul mi­ Bucureşti,
Bucureşti, Huma
Huma Pomniliu Nr 7*
Pompilin Nr- 7- III
Cine poartă vina oă nvam nistru, a fost primit U audienţă cinţă cererile înaintate pentru
ob|inul întregul P entru d epozitari se face ra b a t 25%. — Poşta având despăgubire la c*z că acest
Bucureşti. — D-1 Tache Ionescu
de M. S. Regele căruia i-a expus
s'tuaţia internă şi incidentele 0 greutăţi la expediţie, doritorii a tlimite oca donai, delegaţi aviz nu s’a respectat întocmai
a declarat ia club, că politica d lui grevei. cu costul. 21 2T
se vor respinge. 2 8
Brâtiann e de vină că n’am avut
Censurat He Ion Br >tea I
0 0
întregBănatul.
m»— ----
praşov.