' t -.ţ .
Mr. 169.
^ ^ ôactia şi R őm inistratia
Braşov, Str. Prundului Nr. 15.
Telefon 226.
m*m— m-iuj_U Jfr-—lU»IHPHgBBag
Finanţa ovreiască
Aliţudinea marilor aliaţi a pro-
Toraţ din nou o legitimă nedumerire
\r f i ““1 °Piniei PpbIice r°mâneşti.
° ,(bn urm*> pe cari guvernul
retf?* ' a primit dela consiliul su-
nu se pot explica
nrin ^rească a lucrurilor: aliaţii
m din n0u iiupotrira inte­
reselor iΰr *nse$** Faptele mai re-
o^ j^ ^ lâsat să se întrevadă şi
mai d l* te#ucele resorturi' şi forţele*
ascunse, cari operează în dosul con-
ferenţeî fle pace, şi cari tind a de­
termina într’o anumită direcţie cursul
prefacerilor politice.
Era firesc doar ca marii aliaţii
a& «e bucure de intrarea armatei
române în Budapesta. Acesţ eveni­
ment, de natură militară, are c a ’u r­
mări imediate: desarmarea Unghiei
şi stârpirea bolşevismului maghiar,
deci restabilirea păcii şi liniştei în
centrul Europei. Te-ai fi aşteptat,
ea Întreagă Europa să salute cu bu­
curie căderea cuibului de viespi, de
pe malurile Dunărei, nefiind în in­
teresul nimănuia dăinuirea stărilor
tulburi şi ameninţătoare.
Aliaţii ne cer însă, să nu ese-
cutăm desarmarea Ungariei, să nu
ne cerem îndărăt bunul furat, ci să
respectăm armistiţiul din Noemvre
1 9 1 8 — încheiat fără consultarea
noastră! Dupăce aliaţii n’au împie­
decat deloc pe Unguri, să st/ înar­
meze, dupăce nu ni-au dat nici-un
sprijin la respingerea atacurilor un­
gureşti^ încearcă să ne despoaie de
avafitagiile, pe cari ni-le acordă vic­
toria. E în toate acestea fapte o me­
najare făţişe a unui inamic comun,
cure neliniştea hotarele vecinilor şi
primejduia siguranţa Europei întregi.
Marile ziare pariziene, gaii re-
presintâ opinia publică din Franţa, se
miră tot atât de mult, ca şi noi, de
ţinuta consiliului suprem. Căci e în-
tr adevăr ciudat, ca o conferenţă de
pace, să sprijinească o politică de
distrugere, şi să cruţe o ţară, în
care se plămădesc cele mai incen­
diare planuri.
Dar aliaţii, în atitudinea lor fa­
ţă de noi, nu - sunt influenţaţi de
glasul opiniei publice, ci lucrează
Împotriva acesteia şi chiar împotri­
va ^propriei lor convingeri. Forţa gro­
zavă şi întunecată, care pline la
cale aceste măsuri neaşteptate, ca-
ţjfcjie să încrucişeze toate acţiu-
iefâcătoare, şi care pe noi
i ne loveşte cu atâta pati­
mă, această forţă satanică se nu­
meşte finanţa- ovreiască.
^Pentru această finanţa, bolşevi­
c i dela Pesta, oricât de primejdioşi
ar fi In acţiunea lor de comuniza-
tig^junt insă Evrei. Regimul bolşe-
prin escelenţă jidovesc, a comu-
în favoarea Evreilor, prefâ-
fosta Ungaria într'o adevărată
ină. Răsturnarea acestui regim
ă totodată şi prăbuşirea do-
ei evreeşti, căţi poporul ma­
B ani 2 8 U íih i I
A p a r e s e a r a îa a , f i e c a r e z i d .@ 1- u .c x O ..
ghiar desmetecit, • era de ţevăzu t,
că va răspunde cu pogromuri. Nai­
vii se pot încredinţa acuma, cămă­
rii bancheri şi capitalişti evrei nu
şi-au uitat legăturile de sânge, pe
cari le au cu comuniştii dela Pesta.
Pe pe altă parte, finanţa ovre­
iască spumegă de furie, că pămân­
tul vergin şi plin de comori al Ro­
mâniei, n-a căzut încă pradă mani­
lor <ei spurcate, şi că Transilvania
i-a fost smulsă. Nu mai e secret pen­
tru nimeni, că reprezentanţii noştri
n-au voit să satisfacă apetitul fără
saţ ăl capitaliştilor evrei, cari ne
cereau petrolul, cărbunele, ferul şi
toate celelalte uriaşe zăcăminte ale
munţilor. \
Finanţa ovreiască era de cre­
dinţa, că mai tăcând o opintire, în­
treagă Europa va cădea în mreaja
intereselor sale.
In cursul istoriei sale, omeni­
rea a avut să lupte împotriva mul­
tor duhuri necurate, cari au robit-o
şi i-au exploatat munca. Pentru vre­
mea noastră cel mai primejdios ti­
ran, e fără îndoială, această finan-
ţă ovreiască, ce tinde spre domina­
ţie universală. Poporul lui Israil e
aproape de ţinta, pe care şi-a fixa-
t-o şi pe care o urmăreşte cu te­
nacitate de mii de ani.
A sosit Jnsă vremea, credem,
ca să se organiseze lupta împotriva
acestei forţe cotropitoare.
Bolşevicii ruşi
bătuti din nou
Paris — Armata generalului Denikin
a avut iar o victorie ma-e, la 20 Iulie, în Ka-
mlshin. M»i de prizonieri, 60 tunuri, 150
mitraliere — numi iul lor scade treptat,
bolşevicii având tot mai puţin material de
luptă.
Diviziile 37 şi 39 au fost distruse.
Cavaleria generalului Denikin a făcut jonc­
ţiunea cu aripa stângă a cazacilor din
Ural!.
Există acunUun front unic anti-bol­
şevic dela răsărit-miază-zi.
* -■
D y bolşevicii sufăr înfrângeri şi!în
apusul Rusiei. Polonezii şi-au complectat
victoriile asigurându-şi întâietatea pe tot
frontul. Ucrainienii li bat pe bolşevicii la
Nosaka pe frontul Nistrului, 40 mile nord
de Qdesa. , r
*La mare, bolşevicei mai deţin numai
30 mile de litoral.
In această situaţie, bolşevicii au po­
ziţia primejdioasă.
La Moscva e mare foamete; tulbu­
rări sângeroase au Jop. Guvernul Lenin,
desperat îşi pr^găte^te plecarea la Tuia.
Evenimentele Şiiri s’au petrecut în
Ungaria au făcut, - o impresie dezastruoa­
să în Rusia bolşevică. Soartea lui Bela
Kua şi a tovarăşilor fui le dă griji bolşe­
vicilor ruşi.
Bela Kutj şi ceilalţi membri ai gu­
vernului au fost închişi în penitenciarul
din Viena. Vor fi daţi insă Ungariei, ca
să-i judece.
Ce ea-ce îngrijeşte pe bolşevicii ruşi
este nra pe care populaţia a arătat-o lui
Bela Kun la apropierea trupelor române
— vădind ast-fel că bolşevismul nu e
simpatic maselor.
B ra ş o v , D u m in ecă, 17 A ifgiist 1818.
Ştiri din streîn ătate
Comafost „internat“BelaKnn
— După spusele unui călător —
E îndeobşte cunoscut, că atunci când
armatele noastre se apropiau, cu o repe­
ziciune extraordinară, de metropo’a sovie­
telor ungare, Bela Kun, cu tovarăşii săi
şi-au luat tălpăşiţa. Bine’nţeles ajungând
în Austria — o’ ţară mal.puţin roşie de-
cât vecinâ-sa de dincoace de Leitha — au
fost prinşi şi internaţi într’un lagăr, după
-toate legile „siguranţei*. Cel puţin aşa
spun ziarele dela noi şi din Apusul mai
îndepărtat.
De fapt «internarea faimoşilor fugari
dela Budapesta îşi are cântecul său des­
tul de nostim, pe care presa vîeneză îl
destăinueşte cu destulă indiscreţie.
E adevărat--*- spune o persoană so­
sită de două zile din Praga, prin Viena,
— că Bela Rua a fost internat într’un la­
găr din Austria.
Ba mai mult : fostul prezident al co­
misarilor din Pesta a fost transportat dela
Bruck la Viepa cu vagon special, trimis
de cârmuirea austriacă şi păzit de detec­
tivi şi mai speciali — nu cumva să i se
întâmple ceva, ori să se prăpădească aşa
o scumpete de om .. Paznicii credincioşi ÎI
supraveghează şi în lagăr, unde — cel
puţin aşa se ţzice — nu-î merge tocmai
rău.
Tâlcul acestei proceduri „diploma­
tice" nu prezintă nici o greutate. Căci
dictatorul pus în disponibilitate îşi are to­
varăşii lui la Viena, ca şi aiurea. Şi vor
ba aceea : Corb ia coib nu scoate ochii.
N. C.
C ontrolul v a m a l în Ceho- Slovaci a
Controlul la graniţa ceho-slovapă e
foarte sever. Plecând din această ţară
nime nu poate duce cu sine mai mult ca
500 coroane. Ce trece peste această sumă,
se confiscă de autorităţi. Perchiziţia se e-
xecută cu cea mai mare rigoare.
C riza de c ă rb u n i în B oem ia
In jŞoeinja — de altfel, ca’n toate
ţările europene — industria stagnează din
pricina lipsei de cărbuni. Dar mai ales
din pricina greutăţilor de transport. E
ciudat, că totuşi n’a încetat exportul căr­
bunilor.
Vechea poveste a zahărului din Ro­
mânia veche. . .
O d e cla ra ţie a lu i L a m m a a c h
O persoană sosîtă de curând din
Viena, spune că într’o convorbire ce- i a-
vut-o cu cunoscutul profesor şi politician
austriac, Lammasch, acesta i-a declarat :
Alianţa între Austria, Italia, şi România
împotriva expansiunii slave e o necesitate
de care trebue să se ţină seamă in politica
viitoare a acestor ţări.
«J?unem et circenses* — #i a tu n c i . . .
, Spiritul comunist pare a fi destul de
lăţit în Austria. Dacă totuşi, nu se mani­
festă în turburări şi disordini, e că Aliaţii
regulează aprovizionarea Austriei cu cea
mai mare grije ş i . . . scrupulozitate. Deci,
îndatăce s’ar observa c’o apucă istericalele
bolşevismului n’ar mai căpăta de mân­
care.
E cel mai potrivit mijloc de a regle­
menta pe vienezii, cari —- chiar după
spusa M-mei de Staël — „ţin mult Ia
traiul bun* şi la — operetă.
-, *.; V ' '*> ; >.
S e m n e bune
La Arad s’a fixat un nou tablou de
preţuri maximale pentru alimente. Măsura,
foarte prudentă, s’a luat împotriva specu­
lanţilor, cari nu voiau să scadă preţurile
de vânzare, cu toate că ei cumpără marfa
mult mai ieftin ca mai înainte. ;î
Oare numai la Arad sunt speculanţi?
â n iiff de v^nzare 0 grădină
ü l i U lii. frumoasă împreună cu casă,
la poziţie bună. — Informaţiuni la admi­
nistraţia ziarului. 2~2
________ b ,
A m in t cauta 0 Domnişoară vor-
A U l i l l I ' bind româneşte, nemţeşte şi
ungureşte, pentru primirea clientelei în­
tr’un atelier dontistic. — Informaţiuni la
administraţia ziarului. 2—2
B 11■■ 1 1■ ■ 11 1,11 — '" 8+ » 1 1A i A J 'j f e '■>
PJbonam entuIî
Pe un ................................................. Lei 60
Pe V, au . . . . „ ....................» . . „ 30
Pe */î «H. . . . ' î . . . . . . . . . I 15
Pentru străinătate îndoit
Note şi observaţii
Despre idealism
Cronica v eselă
Masca trădătoare
Cu superioritatea pe care i-o dă cul­ O crudă decepţie: cinstita, pudica,
tura, omul modern a devenit dacă nu mai drăgălaşa, tinerica, imaculata Mască ne-a
activ, de bună seamă mult mai indrăsneţ. trădat. Atât s’a lăsat captivată de Umor
Şi îndrăsneala şi-o manifestă prin încât acum cunoaşte tainele ma ernitâţei.
înlăturarea de principii şi obiceiuri cari Şi copilul a fost botezat „Ghimpele* l De
i-se par vechi. In această operă de „asa­ aceea n’a mai apărut la locul ei din ziarul
nare morală“] păcătueşte omul modern ca nostru.
Indrăsneţii din toate timpurile : se atinge Am aflat că mulţi o vorbesc de rău,
de lucruri prea înrădăcinate în firea omu­ o critică, o batjocuresc. Să fie însă cu bă­
lui şi cari fatalmente vor suoravieţui ata­ gare de seam a: Masca poate avea pentru
curilor pozitivismului brutal. Aşa de pildă, cojocul fie-câruia câte un ghimpe. Deci
se înlătură cu străşnicie idealismul din prudenţă şi multă cuminţenie, fiind-că după
toate actele vieţei. cele Ce se pot prevede, Ghimpele e uu
Dacă aprofundăm valoarea idealismu­ băiat răutăcios, afurisit, supărăcios, năbă­
lui, în raport cu conservatismul născut al dăios şi dibaci lucru mare. ' De Cum s’a
omului, ajungem la concluzii foarte inte­ născut a întrecut ţe maică-sa prin guriţă1
resante. Astfel: a) Lipsit de o pr< a con­ afurisită. Unde s’a apucat să-şi bară joc
stantă vitalitate, el se bucură totuşi dt o de toată lum ea! Să sperăm că Masca va
mare longevitate. şti să-şi educe cum trebuie băiatul
b) Istoria este alcătuită în mare parte Noi îi dorim trai bun cu Umorul.
din frământările fără sfârşit ale omenirei
contaminate da irezistibilul idealism.
c) Cele mai mari descoperiri îşi au litiu?! li ál lî
origina în idealismul unor indivizi geniali.
Aşa de pildă bolşevismul rusesc, Braşovul.
descoperit ia Berlin, fiind inaplicabil în u-
nele privinţi şi menţinându-se cu forţa în Trecuse mai bine de o lună de la
ultima uoastră întâlnite şi mă mira lipsa
celelalttf — nu e idealist?... Dar ideea de
stat unitar maghiar, nu nu e isvorâtă din lui de pe piaţa Braşovului, mai ales a-
cum când Braşovul, inundat de atâţia vi-
creerul unor idealişti?...
Că ouaul modern caută să-l înlăture ligiatnrişti, avea nevoie de e l L’am în­
cu orice preţ, asta nu spune uimu... Veş­ tâlnit ieri.
nic se vor găsi Don-Quichoţi cari să su s­ Era mâhnit.
ţină că idealismul este sufletul vieţei, chiar — Un secol, moş Gligore de când
când trece peste marginile posibilului. nu te-ai mai arătat, ce însemnează dispa­
riţia asta. Primul răspuns pe care mi l-a,
Tlamor. dat, cam morocănos, a fost:
— Lasă-mă, tinere, nu mă mai în­
treba nimic.
Trădătorii neamului Păi moş Gligore, ştii ce apreciate
erau părerile dumitale de cetitorii Gazetei
în aceste frumoase momente ce au noastre. Ţiu foarte mult ca şi de acum
fost hărăzite generaţiei noastre să le tră­ încolo să vii în contact cu ei, de aceea nu
iască, se mai găsesc şi v a i... unii rene­ dezarmez cu una ca d o u ă.. S’au dezîlh-
gaţi cari îşi continuă rolul, dacă nu total, ţuit atâtea şi atâtea evenimente de când
dar parţial de sigur. lipseşte; Ocuparea Budapestei, fcwţfele 'n
roate, puse de aliaţi. Sphiopătarea Confe­
Cazul de mni jos al fostului notar rinţei de pace. Jidovimşa americană contra
din Comuna Cârţa, comitatul Făgăraşului, noastră. Marele Sfat de la Şibiu* Brătianu
anume Maximilian Budae, român de ori­ la Braşov.
, ■ .«
gine, însă pus cu trup şi suflet în slujba — E! mă ameţeşti. Le ştiu p a lp a te ;
duşmanului nostru milepar, a adus cele nu mi le mai repet3, câ am oroae de ele.
mai mari nenorociri pe capul bieţilor lo­ Alt-ceva mă revoltă însă, Brasovriî, .Lip­
cuitori, dîn cari enumăr o mică parte. sesc de 3 săptămâni, şi acum la Întoarcere
La Intrarea trupelor române în 1916 nu-1 mai recunosc.
a supus populaţ'a română din sat la umi- — Eşti retrograd moş Gligore, i-am
linţi cari întrec ori ce margine, apoi la pă­ răspuns, văzând dezgustul cu cate Uita
ră sire a satului de către trupele .române, la o „de-dincolou elegantă drăguţă oe-
a revenit în sat cu câiărime ungurească vce mare. Nu vezi ce color# nou aii, dat
şi din propria-i iniţiativă a dat foc la ca­ Braşovului nostru morocănos, vilegiâturi-
sele şi gospodăriile oamenilor, arzând o ştii. Nu’ţi place râsul, nu-ţi place veselia
bună parte din avutul lor. Perjtru a com­ lui? Şi fiind-că ne apropiam de prome­
place guvernului unguresc a întocmit de nadă, priveşte şi aportul de cochete!
îndată lista patrioţilor români, destul de Picioruşe, în ciorapi fini de mătase şi pan­
numeroşi şi apoi trimişi închisorilor din tofi cât o scoică, Rochiţe scurte care laşă
Cluj în convoi, unde au lâncezit femei* libere vederilor noastre pulpele bine contu­
tiueri şi bătrâni până la revoluţie, dacă rate, bluze transparente şi decolteuri mari.
au avut fericirea să supravieţuiască Tegi- Ce zici moş Gligorie de toate aces­
mului de nezpportat al închisorilor un­ tea Nu te întineresc cu cel puţin 20 de
gureşti V ani ? Nu-ţi pun furnici în sânge ? N n.. .
Acestea oare nu-s dovacîâ de patrio­ — Plicticos eşti azi tinere, pentru
tism unguresc ?<E martor tot satul. starea mea sufletească. Te uiţi la exterior
Ei bine, acest om pentru faptele lui, şi uiţi interiorul.
in 1916, a fost urmărit de căpetenia ar­ Viligiaturiştii Braşovului au avut in­
fluenţa binefăcătoare asupra luxului şl e-
matei noastre pentru prejudicii aduse,
după cum afirmă şi populaţia rămasă în legauţâi, oraşului nostru; au avut însă şi
sat, însă atunci nu a putut fi prins iar influenţa dezastroasâ asupra scumpirei
astăzi, este numai suspendat din slujba traiului. Vin pentru o lună douăj şi zvârle
sa, stă pe picior liber, mereu ameninţător, banii cu nemiluita în dreapta şi stânga.
petrece acest trădător, cu musafiri,— „cari E îngrozitoare scumpetea din Braşov.
vin cu automobilele dela Sibiu foartejdes Pe zi ce merge, vezi ur<i$ndu-se simţitor
preţurile. Pe listele restaurantelor vezi
fără a fi supărat absolut de nimeni.
preţuri cari te îngrozesc, de târguit, pe )a
După instituirea guvernului românesc
in Ardeal* s’a ordonat a se cerceta în Co­ negustori nu te poţi apropia.
mună activitatea acestuia, lucru ce s’a şi * Cel din ţară vin cu lei. Li se pare
făcut, încheindu-se cuvenitul protocol, preţiţl pe jumătate ş< dă, dă fără nici o
care s’a înaintat pe cale erarhică, insă socoteală. Ne-aa urcat chiriile, aşa de o-
probabil că el va fi griiit prin oameni de ribil că mâiue-poimâne vom fi nevoiţi să
aceiaşi categorie, să dispară, căci nici un ne culcăm pe bănJ, la promenadă. Ne-au
resultat nu se vede. urcat preţul carni, v.nului, pâinei, îmbră­
Acest om venit sărac în sat, după cămintei, încălţămintei etc. etc.
18 ani de slujbă, pcsedă o avere de uu Dacă le vine lor uşor, nouă aceştia
sfert de milion, făcuta, cum lesne auto­ de aici, plătiţi în coroane, ne este imposi­
rităţile ar putea cerceta, printr’o comisie bil să o scoatem la cap. Autorităţile văd
care să i u se lase influenţată* că nu iau nici o măsură, negustorii şi-an-
* Este datoria guvernului să cerceteze teprenorii; n’au nici uu scrupul
acest caz şi să se ţină seamă de actele _________ * _________Misa.
întocmite şi cauza pentru care nu s’a Anunţ. D-nâ prof. la liceul de băeţi
dat curs unei chestiuni foarte grave care din Bâlţi predă lecţiuni de limba fran­
era de resortui Curţilor marţiale.
ceză.
3—3 Strada Cimitirului 10 A.
 Pagina 2.
uv
Frotestul ceno-slovacilor
Teama de revenire la
austrdnjngarâ ~ D _ araţia
narhia
\'te s*
■lui I. M a n i ţ f 1 I
Telei ia din Bucireş tfjÉÉe care a *
publicat-o *ri, anunţa ceh o-slovali au
protestat împotriva oc ăreî Budffjestéi
de către Români.
Altă lămurire nu 1 s’* comunicat.
Putem însă da din al o r, b ilt# lc e s -
tei protestă'jg R e p u b .^ _cehc-stovafcâ
_ ^ ------- «. se
teme de instituirea din nou a monarhiei
în Ungaria şi Austria. Prezenţa arhiduce­
lui Iosif la guvernarea ungară inspiră se­
rioase îngrijorări. Intradevăr nu se ascunde
faptul că se urmăreşte întronarea unui
regim liberal — dacă se poate — monar­
hia. . v
Şl ceho-slovacii cred că prin alun­
garea claselor muncitoare dela conducere
şi prin ocuparea Budapestei de către ar­
mata română se înlesneşte această reve­
nire la «imonarhie.
* * f .1 * jr
Temerea este în parte justificată, însă atâta
vreme cât armata română va fi stăpână
pe Budapesta nu se poate întâmpla o re­
venire la reacţionalismul guvernărilor tre­
cute.
Dacă ar fi fost cunoscute mai îna­
inte în streinătate, declaraţiile pe cari d*l
iuliu Meniu le-a făcut la închiderea Ma-
re'ui Sfat, de sigur că s’ar fi văzut cari
sânt dorinţei^ imediate ale Ardealului, mai
direct iqteresat în ceea-ce vă fi la Buda­
pesta de cât Cebo-Slcvacii.
D-l I. Mşniu a spus neted, hotărât:
„niciodată nVm tolera ca pria ajutorul
dorobanţului român să fie zdrobite clasele
muncitoare ale Ungariei pentru ca să se
institue un guvern din strături suprapuse,
cari n’au nici o legătură cu msssele popu­
lare“.
Ori aceasta înseamnă că nu ni-e in­
diferent ce guvernare e la Budapesla şi
deci niciodată nu vom putea tolera ca să
se institue astfel de guvern în capitala
Ungariei în cât să prejudicieze intereselor
statului nostru, ca şi republicei Ceho-Slo-
vace interesată la această situaţie.
» >,
i.. t - 4 , :y , :/
* ■
D a ţi u n a ju to r
unei femei cu cinci copii fără 25 August.
nici un sprijin, căreia i s’a dis­ aduteFiecare
trus casa în vremea războiului
Sâteanca Ana Constantin Crisbăşanu de război. 2) Actul de căsătorie şi extrac­
fâce apel la inimele caritabile pentru aju­ tele actelor de naştere ale copiilor cari
torarea celor 5 copii cu care locueşte sub n’au împlinit incă etatea pe 18 ani şi nu
un şopru în Hălchiu.
Se apropie vremea răcoroasă şi ea
cu copii n are unde se adăposti. Să nu o primării şi scrise numai în limba română
lăsăm fără ajutor, fiind-că sărmana şi*a şi pe hârtie curată.
perdut casă şi avere în vremea cumplită
a. războiului. ^ Meyerbeer etc. Biletele de Intrare la li­
In afară de persoanele particulare-
cari dpeesc a o ajuta, atragem atenţiunea
celor în drept astipra nefericitei acesteia
expusă mizeriei. ; . ■
Deschidem o listă de subscriere pentru Trel-Scaune. 5) Judeţul Odorhei.
Sâteanca Ana Constantin Crisbăşanu din
comuna Hălchiu.
Ziarul «Gazeta Transilvaniei 100 Cor nii roşiori, mâne Duminecă la «Pietriş*.
Ion Clopoţel 20 ,
V. St. Iosif
20 «
L Cristea . ,
Ion Brotea
20 «
20 ,«
M. G. Samarineanu 20 .
Adînlca V. St. Iosif, în amintirea veri- ilor. In caz de timp nefavorabil, petrece­
şoarei Corina St. O. Iosif 20 '
Sumele să se trimită Administraţiei,
ziarului, Ştr. Prundului 15 Braşov, pentru
sâteanca Ana Constantin.Crisbâganu. >
România şi aliaţii
— Consiliul suprem a aşteptat
nota României. — Ce spune o
telegramă din Lyon. — Surprin­ or. române din Braşov.
derea dela Bucureşti. —
După cum era de aşteptat consiliul
suprem nu putea lua hotărâri fără să aş­
tepte răspunsul României' în chestia un­
gară.
O telegramă din Lyon anunţă că de­
liberarea s’a amânat până ce soseşte nota
României. Marţi nu sosise; era însă aş­
teptat pe Mercur!,
După indicaţiile din Bucureşti —spune
telegrama — nota Aliaţilor dîn 8 August
a produs în Capitala României mare sur­
prindere. Guvernul român crede într’ade-
văr că nu a trecut de drepturile sale ur­
mărind până la sfârşit expediţia sa în Un­
garia, capturând material abundent, ali­
mente şi vite. A înţeles insă că nu va a-
vea nici un folos,- mal sdaugă depeşa —
prin înăsprirea desbaterii şi acordul cu
puterile aliâte i-ar fi mal profitabil.
A a ttn i Un mare transport de medi­
camente sosit din Anglia şi Franţa d-nii
Farmacişti şi Droguerişti din Transilvania*
Banat, Bucovina şi Basarabia se pot ad­
resa cu încredere la prima droguerie a
Curiei Regale lUe Zanfirescu str. Acade­
miei Nrü’. 8 în Bucureşti. 1—2
vSmw
INFORMAŢIUNI
Ziariştil români la MMbp
O telegramă a agenţiei Dacia anu:
Budapesta câ grup-"• ziariştilor r
sosit acolo, cu au ‘z: ţi a dini
Mărdărescu. f,
tj|M $ a rii a’ai^pfezentat ^v eijjp fcm
lui oraşului, care a dat in formaţiuni $mâ-
mmţite asupra situaţiei oraşului. | rul din [Sevila ab fali căntäte bjpe.
mit
— Ministrul de finanţe Gruen a pri-
trimisul special dela «Le Journal*,
căruia i-a dedaiat că ■situaţia Ungariei
este disperată şi nu se va putea îndrepta
de cât prin muncă încordată de cel puţin
10 ani. Datoriile Ungariei sânt enorme şi
deficitul nu se ştie cum va fi acoperit.
— După o ştire din Budapesta asa­
sinii contelui Tisza sânt Samuelly Tibor,
comisarii Pogany şi Garbai, cari împreu­
nă au pus la cale şi executat asasinatul.
— La Budapesta au sosit cu auto­
mobilul ministrul de război ceho-slovac
dl Stefanic, înseţit de~ generalul Picioni,
cu mai mulţi ofiţeri de stat major italieni
şi ceho-slovaci
Societate eulturală Iranco români
In C ernăuţi. Profitând de prezenţa distin­
sului nostru oaspe, a marelui General
francez Petin, în Cernăuţi d. ministru de­
legat a invitat pe ziua de Sâmbătă Ja o-
reJe 5 şi jum. publicul românesc în aula
Universităţii pentru a lua iniţiativa unei
fapte demne de toată lauda, care în viitor
va da cu siguranţa roadele cele mai bune.
In onoarea şi amintirea generalul francez,
fost şef de stat major al generalului Ber-
thelot şi actual ataşat militar al Franţei la
Bucureşti, dl ministru 1. Nistor a venit cu
propunerea să se înfiinţeze o societate
culturală franco-română, arăţând printrio
cuvântare plină de elogii la adresa Franţei
absoluta necesitate de a căuta să închegăm
legături strânse culturale între poporul ro­
mânesc şi cel francez. Pentru înfiinţarea
societăţii a fost ales un comitet de iniţi­
ativă. — «Glasul Bucovinei.“
Cercetarea invalizilor de război.
— Comandamentul Cercului de recrutare
aduce la cunoştinţa tuturor invalizilor de
război cari aparţin Cercului de recrutare
Braşov, următoarele: Comisiunea de refor­
mare va începe să funcţioneze pe ziua de
invalid, când-va fi chemat, va
următoarele acte;
1) Act de legitimaţie (indentitatej
prin care să se dovedească că e invalid
sunt căsătoriţi.
Aceste acte trebuesc eliberate de
Totodată se atrage atenţiunea plăşi-
lor, ca să aibă gata în ori ce moment
tablourile invalizilor din plasa respectivă.
Ordinea chemării va fi:
1) Judeţul Târnava*Mare. 2) Judeţul
Făgăraş. 3) Judeţul Braşov. 4) Judeţul
0 petrecere de vară vor aranja Ju­
Dansuri naţionale şi de coloană — cu re­
numita muzică din Brătei. La dispoziţia
publicului vor sta mal multe focuri.
Preţul obligator pentru participanţi
e 1 cor. — Jn folosul Monumentului ero­
rea se amână. — Junii roşiori.
l a m asa studenţilor «V. Oniţiu“
a contribuit dl Dr. Eugen Curta, medic
Lt-Colonel, şeful spitalului de divizie din
Braşov, din prilejul primirei sale între o-
fiţerii activi ai armatei fomâne, întru amin­
tirea fostului său profesor şi director Vir-
gil Oniţiu, 100 cor.
Sincere mulţămite generosului donatori
Direcţiunea şcoalelor secuudare gr.
Mnltămită. Pacienţii dela Centrul
de convalescenţi din Braşov, aduc mul­
ţumirile lor Comitetului Crucei roşii din
loc, pentru darurile primite în ziua întră*
rii triumfale a trupelor române In Buda-
pilsta, împărţite de însăşi d-na preşedintă
M. Baiulescu, însoţită de d-nele M. Bur-
duloju, M. Dr. Moga şi O ct Stinghe.
Serbare cercetftşească. In ziua de
17 August 1919 va avea loc în tabăra
cercetâşească «dintre Pietri“ o serbare cu
program cercetăşesc.
Rugăm ca publicul braşovean să vie
în cât mai mare număr.
începutul serbării va fi la orele 3
p. m.
In tot timpul, o cantină va funcţiona.
Oarda personală a archiduoelui
Iosif. Archiducele Iosif, prin numirea co­
mandantului de până acum din Şeghedin
ca comandant al întregei armate ungare
precum şi a generalului Soos ca general
de stat-major şi-a asigurat regimentele
de ofiţeri din Şeghedin pentru garda sa
personală.
* 5 —5
Ylpogûtâs A tluregiau Braolgce & Comp, Bratov.
OAZETA T R A N S I L V^ANI B
Concertai de JbPieara. Jo
în sala Redută concert
urmat de dans.
Domnul Teodorescu are un Hfcm
4C e d l vo<**, fi I'pşeşte însă melod*-
/Dip tot programul £ele două HHăţi
din urmă din Ballo
Bal in Maschera âi Bărbie­
La dans s’a petrecut binişor.
• • • m $ ■ţ-i
La concertul Gr. Teodorescu de Joi
seara, Ia daDS s’a găsit un colier de ar-
gint, (un păianjen) care e depus la redacţia
Gazetei noastre.
Păgubaşul este rugat să se prezinte
să-l ridice.
* au circulat cu privire la o pretinsă » colaborare română la lovitura de stat a orchi-
M ulţăm ită publică. Domnul Profe­
sor 1. Sibian a dăruit cu ocaziunea con­
certului său* ţinut în Braşov, o pai te din
venit pentru ajutorarea invalizilor săraci.
Subsemnata a primit suma de 314
cor, din care a distribuit 200 cor. la 5
din cel mai săraci invalizi români din
Braşov, iar suma de 114 cor. s’a predat
Magistratului orăşenesc pentru invalizii
saşi, în sensul dispoziţiunii făcute de dl.
Sibian.
Se esprimă cea mai călduroasă mul­
ţumită generosului donator.
Maria B. Baiulescu
8a cântă pentru Bucureşti bucătă­
reasă, fată în casă şi bonă. A se adresa
Zechuer, Burggasse 2, între orele 8—10
şi 2—4. * 1—2
Expoziţia do pictură Kollár Gusz­
táv se va deschide în 17 August 11 ore
în Sala de gimnastică în gimnaziul ca­
tolic. > 4 —1
*
Medio aalv. Dr. Egyed ordlnează
pentru boale interne şi de nervi târgul
botelor No. 22 (ed’ficiul «Albina*). 1—1
* de astădată a fost alăturea de noi, ridicându-se împotriva unei nedreptăţi ce era p
Da vâazara la licitaţie, din mână
liberă.un ferăstj-ău cu drept de vad,împre­
ună cu locul* in Tohanul nou. Preţul de
strigare 25 mji coroane. Licitaţia se va
ţinea Duminecă in 17 August c. 8 ore. a.
m Condiţiile la Ioan Brihotă Tohanul-
nou.
*
1—1
Aounţ. Se află de vânzare în strada
Pe-tocile No. 146 o casă cu băcănie, ca
dreptul de-a Vinde tutun, timbre şi sare,
precum şi cu o cârciumă, împreună cu
licenţa de-a viude beuturi spirtuoase. In­
formaţii Şirul de sub Tâmpa No. 20. 1—1
Luci 18 August a. c. ora 8 seara,
precis, va avea loc în Sala Aula (Honte-
rus) concertul vocal ai D-rei M. Sternbefg-
Bergastrini, soprană legeră, cu concursul
pianistei D-a ei Hajek, Muzică de Verdi,
Massenet, Thomas, Puccini, Coben-LInaru,
brăria H’emesch şi seara la Cassă. 2- 2
Concurs
peatra primire la lastltatul orbilor
din blaj
> ‘ V
Au devenit vacante 17 locuri funda- trupelor din Transilvania. Vor fi con­
ţionale şi 8 gratuite, unde se primesc aceţ sideraţi ca infractari: acei cari fără
copii orbi, între 7 —14 ani, cari a k ră de rea credinţă prin localuri publice ,
orbie altă scădere trupească ori sufletească
nu au. Aceştia vor primi mâncare şi cv|r- gări, trenuri, pe străzi etc , vor comu­
tîr gratuit în institut.
Se vor primi apoi în institut 10 băr­ ştiri fie adevărate fie imaginate sau
baţi cari în urma războiului. au ,devenit păreri relative la operaţiunile de răs -
orbi. Aceştia vor fi instruiţi la meserii şi boiu, situaţia şi dislocarea trupelor,
vor primi cost în institut, locuinţă însă nu. dispoziţiunile autorităţilor militare
La rugarea de primire se va alătura: sau orice chestiuni privitoare la ar­
1) Atestat de naştere ori botez.
2) Atestat medical.
3) Atestat de revacclnare.
4) Conspect oficios despre starea fa­ tori în prima şi ultima instanţă cu
miliară şi materială cari sunt a se procura închisoare până la un an şi cu amendă
dela Direcţiunea Institutului.
Terminul ultim pentru concurs e 20 mai sus se vor fi săvârşit în scop
August 1919. V de a spiona sau truda , se aplică pe­
Rugările de primire sunt a se adresa depsele prevăzute de legile penale
către comitetul de supraveghiere şi se vor
înainta prin Direcţiunea institutului.
Cei primiţi sunt datori a se prezenta
la institut dela 1—3 Septembrie 1919
Einzig şi Bădifoiu
Casă de comereln şi de transport
Braşov, Tlrgul cailor Nr. 4. Telefon 37.
Export. — Import. — Expedlftano.
Mutări—Comision—Inmagazinare
4 -1 0
P. T. Avem onoare a aduce la cu­
noştinţa Onor. Public că ne-au sosit mari
cantităţi d© vinuri de Măderat jud. Arad,
produsele proprii ale Domnilor Morariu şi
Popescu.
Aceste vinuri se desfac en gros şi
en detail din pivniţele cafenelei «Transil­
vania“, începând ca 1 iulie a. c.
In speranţă că Onor. Public ne va
da tot sprijinul în această nouă întreprins
<ţere semnăm. Cu toată stima
N. Arişana A Co.
NK 1 6 9 - 1 9 1 9 ^
T**r W»«l....
a o ră m
■
U
I
I
Consiliul dej.miniştrii de eri:i à
A i a A f t a ati^erllor M'*-
U:
Bucureşti. — In Conailiul de miniştri, ţinut aseară s’a hotărât între altele, amâ- f
narea alegerilor.
Alegerile’ oentru Cameră se vor ţiul în zilele de 6, 7 şi 8 Octomvrie, iar pentru
||i K t în 12, 18 şi 14 Octomvrie.
Biepueol gnvemtal român lâ nota dini Clomenoeau.
Lyon 15 Aug. Răspunsul guvernului român la nota dlui Clemenceau a sosit la
Paris. Toate personalităţile române în legătură cu Conferinţa, afirmă că are un ton
împăciuitor.
In această notă guvernul român dă între altele, o desminţire formală ştirilor cari
ducelui Iosif.
Ea stabileşte de asemenea că toate rechiziţlile efectuate de armata română în te -;
ritoriile ungureşti, au fost făcute în limite moderate.
In sfârş't guvernul român asigură că toate măsurile militare vor fi în deplin a-
cord cu vederile aliaţilor, şi anume cu a reprezentanţilor Puterilor aliate la Budapesta.
Siti nţi a României la conferinţa de pace
Ce scrie „Viitorul“
Bucureşti. — In legătură cu situaţia României la Conferinţa păcii «Viitorul“ de
aseară scrie următoarele;
De două zile se arată o schimbire în atitudinea Aliaţilor fată de România. Aliaţii,
după ocuparea Budapestei, in di şi în n e n e de sigur de unii interesaţi, au început
faţă de noi o politică şi o atitudire, care fără îndoială cu ţutea fi în nici un c£z jus-
tificată prin legăturile de alianţă şi prietenie între România şi Aliaţi.
Chiar după primele zile de nedumerire, Aliaţii |U început să vadă mai clară si­
tuaţia României, care în acţiunea ei servise în ultima concluzie cauza comună.
Explicaţiile României au făcut ca Aliaţii să vadă situaţia în lumina ei exactă
şi in consecinţă să ia în considerare punctul nostru de vedere, care era de acord şi,
cu interesele Conferinţei.
După cât ştim, s-a priceput in sfârşit la Paris, împotriva unor anuine insinua­
ţi uni, că România apărându-şi interesele proprii, apără in acelaş timp de acord cu
poHtica Aliaţilor şi interesele acestei politici, care e politica comună a tuturor cari
au făcut războiu comun.
D t sigur că luăm act cu satisfacţie că Aliaţii a recunoscut importanţa serviciilor^
de acţiunea României, în Ungaria. <™
Am avut, însă dela început pe partea noastră unanimitatea simţimintelor opiniei
publice dela Aliaţi şi în special unanimitatea simţimintelor opiniei franceze, care şi
cale să ni se facă iară. v ; , . i 4
Presa şi opinia publică franceză ne-a fost în «ţceste împrejurări aliate şi prietene de*
zile gr<de. ,0 .; , .
Armata lai Petllnra înconjoară Kievnl
Varşovia. — Armata reorganizată a generalului Petliura a b ă'u t bolşevicii cari ş
retrag cu mari pierderi.
Armata Petliura a înconjurat Kiev — sediul lui Rakovski.
Bolşevicii ruşi şl-au pus toate speranţele în colonelul de stat major Kamenof,
care încearcă reorganizarea armatei roşii. Se ştie că noul şef'militar bolşevic este,#!
vestit ca fără inimă, luând dispoziţiuni ca şi familiile celor cari dezertează, «fi fie pe-f J
depsite confiscându-li-se averea şi suferind închisoare.
Tratative in vederea unul non guvern maghiar.
Bâte. După «Franckfurter Zeitung*, archiducele Iosif poartă titlu de principe regal.||
Tratativele cu guvernul în vederea unui nou guvern fac mari progrese. Inţele-'
gerea între cele trei clase, a agricultorilor, industriaşilor şi proletarilor a devenit mal
strânsă.
A r e s ta r e a im B ela
Aauen. Ministrul de justiţie ungar a cerut guvernului Austro german să aresteze
pe Bela Kun şi tovarăşii săi. In aşteptarea propunerii de estradaie, care va fi for­
mulată pertru agitări la asasinate,' falsificări de bani şi alte acţiuni culpabile, tribuna­
lul a şi lansat un mandat de arestare a lui Bela Kun şi a tovarăşilor săi.
Aviz im portant POLIŢIA DE STAT BRAŞQV
Extras din ordonanţa N r 21. şi Nr. 5734/919 civ.
25. modificată a comandamentului
Provocare de a concura ii,
Pentru ocuparea de 120 de locuri dev
vardişti la poliţia de stat din Braşov se
deschide prin aceasta concurs.
Petenţii după aceste posturi au să-şi
nica, colporta, comenta în orice chip scrie petiţiunile cu mâna lor proprie şi la
petiţiuni să alăture atestat de botez, ates-|
tat de şcoală, atestat de moralitate şi a-
testat despre aplicarea lor de până acuma,
dacă vor fi fost aplicaţi. Petenţii trebue
să fie cetăţeni ronţâui ş> să vorbiască cele
trei limbi dela noi din ţară.
mata română. Aceasta infracţiune Aplicarea se face de-ocamdată numai
pe trei luni de zile ca serviciu de probă,
se va judeca şi condamna de pre­
iar după aceea petentul va depune, exa­
menul prescris şi va fi denumit definitiv.
Vardiştii primesc pe timpul serviciu­
până la 2000 lei. Când faptele de lui de probă 15 coroane plată pe fiecare zi.
Petenţii cari au fost sau sunt şi acum
în serviciu poliţienesc vor fi preferiţi.
Terminul pentru pr^sentarea rugări-
în vigoare pe timp de răsboU lor de concurs espiră în ziua de 20 Au­
mmm
gust a. c.
Censurât ie loan Brotea
Şeful poliţiei
J. Reinisch m. p,
D o c to ru l S U L I C A prefect de poliţie
Fost intern al spitalelor civile din Bucureşti.
Consultaţiuni 11V*—121/* a. m. şi 2—5 p.m.
Anunţ. Laboratoriu medical pentru di­
Telefon 682. Strada Castelului 56. ferite analise de sânge, urin#,
spută etc. Analize de sânge »Wassermann« ia
Anunţ. SubscrişH. foşti membri ai boale siphiiistice in Braşov Str. Vămii Nr. 4.
«Tovărăşiei de Pantofărie,“ am deschis în 3 -4
Str. Michail Weiss Nr. 20, piăoălie şf
oteliei de pantofărie. Rugăm onoratul
public a ne sprijini şi pe viitor, căei ga­ De vânzare în Braşov
rantăm lucru solid şi eftin. o vilă cu grădină şi dependinţă pe Straje,
4 -7 Const. Ardelean şi Ion Solomon în cea mai frumoasă aşezare naturală a
oraşului, grădina are o Întindere de 150
m. înălţime pe coastă şi cam 70 m. lăţime.
Gircdeî3Copii,
000.-Dame
Tfiiími!Bărbaţi
mtreeUdiets
şi din
Acest complex mare este foarte potrivit
pentru instalarea unui sanator. Informa-
ţiuni la Gazeta T r a n s i l v a n i e i 6 —6
piele de box, veritabile «Americane“
se află de vânzare la prăvălia O vilă de vânzare la Predeal,
Fraţii Scher?, Strada Mihail-Weiss pe şosea, în dosul gării, în bună stare,
libtră de ori ce sarcină. Proprietatea Athan
eu preţuri convenabile în detail* Dr. Pârăianu. — Informaţi uni la C. Man-
eu preţ de ea-gros. 5 -6 ciu Câmpina. 3 —3