G rig o re Friptuleac

Lucia A le x a
V ic to r Băbălău

IGIENA
MEDIULUI
 б-ГЧЛ

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI ŞTIINŢEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE M EDICINA ŞI FARMACIE «N. TESTEMIŢANU»

Grigore Friptuleac
Lucia Alexa
Victor Băbălău

IGIENA
MEDIULUI
(L U C R Ă R I PRA C T IC E )

S u b re d a c ţia c o n fe re n ţia ru lu i
d r. G r ig o r e F r ip t u le a c

1 -• . 4, - • ' nIAwIc
i “ N 'lO O L A t T t - b T b M l'f E A iN U

Bi BL iOTECA

CHIŞINĂU
«ŞTIINŢA»
1998
 CAPIT OLUL I

CON ŢIN U TU L, F O R M E L E
ŞI M E T O D E L E DE LU C R U A LE M E D IC U L U I
IG IE N IS T IN D O M E N IU L I G IE N E I M E D I U L U I

I n c o n d iţiile a c tu a le de d e z v o lta re a ec o n o m ie i n a tio n a le , ro lu l

m e d ic ilo r ig ie n iş ti în d o m e n iu l ig ie n e i m e d iu lu i sporeşte fiin d d e ter­
m in a t de creşterea iproblem elor de p rotecţie a m e d iu lu i a m b ia n t.
D e z v o lta re a la r g ă a g o s p o d ă rie i c o m u n a le , fo lo sire a in te n s ă a s u b ­
sta n ţe lo r c h im ic e în in d u s trie , a g r ic u ltu r ă şi î n c o n d iţiile casnice,
fo lo sire a tot m a i la r g ă a m ijlo a c e lo r de tr a n s p o r t au m ă r it v o lu m u l
de lu c ru şi a u r id ic a t r e s p o n s a b ilita te a m e d ic ilo r ig ie n iş ti.
I n a c tiv ita te a sa m e d ic u l ig ie n is t în d o m e n iu l ig ie n e i m e d iu lu i
se c ondu ce de in s tr u c ţiu n ile a p ro b a te de M in is te r u l S ă n ă t ă ţ ii d in
R e p u b lic a M o ld o v a d in 25.01.87 « P e rfe c ţio n a re a m o d u lu i de o r g a n i­
za re a m u n c ii m e d ic ilo r ig ie n iş ti în d o m e n iu l ig ie n e i m e d iu lu i la
C e n tre le de Ig ie n ă şi E p id e m io lo g ie .te rito ria le », de L e g e a P a r la m e n ­
tu lu i R e p u b lic ii M o ld o v a nr. 1513— X I I d in 16.06.1993 p r iv in d a s ig u r a ­
rea sa n ita ro - e p id e m io lo g ic ă a p o p u la ţie i; h o tă r â r ile G u v e r n u lu i, o r d i­
n ele M in is t e r u lu i S ă n ă t ă ţ ii, s ta n d a rd e le de stat, re g u la m e n te le ig ie ­
nice, n o rm e le ş i r e g u lile de c o n s tru c ţie şi alte d o c u m e n te o fic ia le .
S a r c in a p r in c ip a lă a m e d ic u lu i ig ie n is t în d o m e n iu l ig ie n e i m e ­
d iu lu i este efectuarea c o n tr o lu lu i s a n ita r de s ta t a s u p r a e x e c u tă rii
m ă s u r ilo r de a s a n a re a m e d iu lu i a m b ia n t, p r o fila x ia m a la d iilo r c o n ­
d iţio n a te de in flu e n ţa n e fa v o r a b ilă a z g o m o tu lu i, v ib ra ţie i, u n d e lo r
e le c tro m a g n e tic e , a s a n a re a c o n d iţiilo r so c ia le şi de o d ih n ă ale p o p u ­
la ţie i etc.
S e r v ic iu l s a n ita ro - a n tie p id e m ic în d o m e n iu l ig ie n e i m e d iu lu i are
u rm ă to a re le o b lig a ţii:
1. R e fe rito r la c o n tro lu l s a n ita r p re v e n tiv :
— a lc ă tu ire a lis te lo r o b ie c tiv e lo r în c o n stru c ţie şi re co nstrucţie;
— c o n tro lu l s a n ita r a l sectoarelor de teren p e n tru c o n stru c ţia
o b iec tiv elo r c o m u n a le ;
— e fe c tu a re a c o n tr o lu lu i s a n ita r în v ederea re s p e c tă rii n o r ­
m a tiv e lo r şi r e g u lilo r la p ro ie c ta re a o b iec tiv elo r c o m u n a le , a v iz a re a
proiectelor de c o n stru c ţie şi re co nstrucţie;
— ex p e rtiza p ro ie c te lo r de c o n stru c ţie şi re co nstrucţie;
— a lc ă tu ir e a a v iz e lo r de c o n tro l s a n ita r , p re s c rip ţiilo r, proce-
selor-verbale de în c ă lc ă r i ale r e g u lilo r ig ie n ic e şi a n tie p id e m ic e ,
h o tă r â r ilo r p r iv in d o p rire a c o n stru c ţie i sa u re co nstruc ţiei o b ie c tiv e ­

4
lor, a p lic a re a în p ra c tic ă în c a z u rile necesare a proceselor te h n o ­
lo g ic e n o i;
— e v id e n ţa lu c r u lu i de c o n tro l s a n ita r p re v e n tiv c o n fo rm fo r­
m u la r e lo r ap ro b a te , a lc ă tu ire a , a n a liz a m a te r ia le lo r şi d a re a de
s e a m ă;
— s in te tiz a re a şi a n a liz a m a te ria le lo r în d o m e n iu l c o n tr o lu lu i
s a n ita r p re v e n tiv , la necesitate in fo rm a re a b e n e fic ia ru lu i, p r im ă r i­
ilo r, C e n tr u lu i R e p u b lic a n de Ig ie n ă şi E p id e m io lo g ie , M in is t e r u ­
lu i S ă n ă t ă ţ ii, d e p a rta m e n te lo r c o re s p u n z ă to a re etc. despre p ro b ­
lem ele ig ie n ic e în m e rs u l c o n stru c ţie i şi re co n stru c ţie i;
— p re g ă tir e a a v iz u lu i p e n tru c o m is ia de re c e p ţio n a re în e x p lo a ­
tare a o b ie c tiv u lu i c o n s tru it sa u re c o n s tru it şi a in s ta la ţ iilo r a fe ­
rente.
2. L a c o m p a r tim e n tu l c o n tr o lu lu i s a n ita r c urent:
— a lc ă tu ire a lis te lo r de o b iectiv e su p u se c o n tr o lu lu i s a n ita r
oon form fo rm e lo r s ta b ilite ;
— a lc ă tu ir e a g r a f ic u lu i ( p la n u lu i) de c o n tro l al o b ie c tiv e lo r de
c ătre m e d ic i şi a s is te n ţii m e d ic a li, g r a f ic u lu i de lu c ru a l la b o r a ­
to a re lo r;
— a n a liz a c o re sp u n d e rii c o n stru c ţie i şi r e g im u lu i de e x p lo a ta ­
re a o b ie c tiv e lo r c o n fo rm n o r m a tiv e lo r ş i r e g u lilo r ig ie n ic e şi a n t i­
e p id em ice în v ig o a re ;
— c o n tro lu l a s u p r a re s p e c tă rii m ă s u r ilo r de p re v e n ire şi l i ­
c h id a re a p o lu ă r ii m e d iu lu i a m b ia n t, a z g o m o tu lu i, v ib r a ţie i, u n ­
delor e le c tro m a g n e tic e ş i a a lto r fa c to ri n o c iv i, care cre e a ză c o n ­
d iţii n e fa v o ra b ile p e n tru a c tiv ita te a p o p u la ţie i;
— a p lic a re a în c o n tr o lu l s a n ita r a m e to d e lo r in s tr u m e n ta le şi
de la b o ra to r în scopul e v a lu ă r ii ig ie n ic e a s tă r ii o b ie c tiv e lo r şi e v i­
d e n ţie rii in flu e n ţe i lor a s u p ra m e d iu lu i a m b ia n t şi s ă n ă t ă ţ ii p o p u ­
la ţie i;
— stu d ie re a s is te m a tic ă a s tă r ii s ă n ă t ă ţ ii p o p u la ţie i, a c a u z e ­
lor m o r b id ită ţii;
— e la b o ra re a p la n u r ilo r de m ă s u r i de a s a n a re ş i c o n tro lu l c o n ­
fo rm în d e p lin ir ii lor.
3. L u c ru l o rg a n iza to ric o - m c to d ic :
— p la n ific a r e a şi a n a liz a lu c r u lu i m e d ic ilo r ig ie n iş ti, a l a s is ­
te n ţilo r şi la b o r a n ţilo r c o n fo rm cu s a rc in ile s e r v ic iu lu i s a n ita r , cu
dire c tiv e le existente;
— în r e g is tr a r e a şi a n a liz a lu c r u lu i efectu at în d o m e n iu l c o n ­
t r o lu lu i s a n ita r p re v e n tiv şi c u re n t;
— p a rtic ip a r e a la şed in ţe , c o n s fă tu ir i şi alte a c ţiu n i o r g a n iz a to ­
rice;
— lu c r u l de re cic la re în d o m e n iu l ig ie n e i m e d iu lu i:
a) c u lu c r ă to r ii o b ie c tiv e lo r a lia te sub c o n tro l;
b) cu a s is te n ţii m e d ic a li d in C .I.E ., felcerii s a n ita ri d in sate şi
orăşele;
c) cu in s p e c to rii s a n ita r i obşteşti;
d) cu şefii p u n c te lo r m e d ic a le ;

5
 — p ro p a g a re a c u n o ş tin ţe lo r ig ie n ic e în r â n d u l lu c r ă to r ilo r î n ­
tre p rin d e rilo r g o s p o d ă rie i c o m u n a le ;
— a p lic a re a în v ia ţ ă a p r in c ip iilo r de o r g a n iz a r e ş t iin ţ ific ă a
m u n c ii, a m e to d e lo r şi fo rm e lo r p ro g re siste de lu c ru ;
— p a rtic ip a r e a la lu c ru l so c ie tă ţii ig ie n iş tilo r şi a m e d ic ilo r
igienă şti etc.
S e rv ic iu l s a n ita ro - a n tie p id e m ic are u rm ă to a re le o b lig a ţii:
— v iz ita r e a o b ie c tiv e lo r a fla te su b c o n tro l în orice monieret în
d e c u rsu l a 24 de ore;
— a lc ă tu ir e a a v iz e lo r de c o n tro l, a p re s c rip ţiilo r, proceselor-ver-
b a le de în c ă lc a re a r e g u lilo r ig ie n ic e , h o t ă r â r ilo r de a m e n d a r e şi
p re ze n ta re a lor o r g a n e lo r p ro c u ra tu rii, p re ze n ta re a c e rin ţe lo r spre
lic h id a r e a în c ă lc ă r ilo r r e g u lilo r ig ie n ic e în te rm e n u l şi o rd in e a
s ta b ilite ;
— p e rfe c ţio n are a p e rio d ic ă la c u r s u r ile de s p e c ia liz a re şi p e r­
fe cţionare a m e d ic ilo r;
— c o n tro lu l lu c r u lu i şi s tă r ii in s titu ţ iilo r c u rativ o - p ro fila ctic e
de pe sectorul deservit, a a lto r o b iectiv e cu d re p tu l de a cere re s­
pectarea s tric tă a r e g u lilo r şi n o rm a tiv e lo r , d ire c tiv e lo r în v ig o a re ;
— a te starea în scopul o fe ririi c a te g o rie i de c a lific a re ;
— s is ta re a e x p lo a tă rii o b ie c tiv e lo r p e ric u lo a se p e n tru s ă n ă ta te a
p o p u la ţie i;
— în lă tu r a r e a te m p o ra r ă d in se rv ic iu a p e rs o a n e lo r p u rtă to a re
de g e rm e n i, care p o t servi ca surse de r ă s p â n d ir e a m a la d iilo r i n ­
fecţioase;
— re co ltare a p rob elor p e n tru a n a liz e le de la b o ra to r ş i ex p er­
tiza ig ie n ic ă .
F ie c a re s p e c ia lis t, în c e p â n d lu c ru l, tre b u ie să c u n o a s c ă s a rc i­
n ile concrete, care s tau în fa ţa lu i, s ă fie b in e in fo r m a t despre
v o lu m u l lu c r u lu i, e tap ele e x e c u tă rii lu i, să c u n o a s c ă în d e ta lii
te h n o lo g ia lu c r u lu i, doc u m e n te le le g is la tiv e , n o rm a tiv e le etc. E
im p o r ta n t să posede m e to de le de în re g is tra re , a n a liz ă , p l a n if i­
care, co n tro l al e x e c u tării, in c lu s iv p e rio d ic ita te a lor în t im p u l a n u ­
lu i. M a i jo s este p re z e n ta tă schem a-bloc de o r g a n iz a r e a lu c r u lu i
m e d ic u lu i ig ie n is t în d o m e n iu l ig ie n e i m e d iu lu i d in C .I.E . r a io n a l.
E fic a c ita te a lu c r u lu i m e d ic u lu i ig ie n is t este a p re c ia tă d u p ă u n
şir de in d ic i: frecvenţa a v iz ă r ilo r s a n ita r e a le o b ie c tiv e lo r a fla te
su b c o n tro l, n u m ă r u l a m e n z ilo r, n u m ă r u l a n a liz e lo r etc., care n u
su n t o b iectiv e de fiecare d a tă şi nu re fle c tă o b ie c tiv v o lu m u l şi
c a lita te a a c tiv ită ţii s p e c ia lis tu lu i.
Tn scop u l p e rfe c ţio n ă rii s is te m u lu i de e v a lu a re a lu c r u lu i m e ­
d ic ilo r. M in is te r u l S ă n ă t ă ţ ii a e la b o ra i o r d in u l nr. 565 d in
15.07.88 « C u p riv ire la p u n e re a în v ig o a re a in d ic ilo r te m p o ra r i
(p e n tru a n ii 1988— 1990) de e v a lu a re a s tă r ii o c ro tir ii s ă n ă t ă ţ ii
p o p u la ţie i, a a c tiv ită ţ ii in s titu ţiilo r curativ o - p ro fila ctic e , a sp e c ia ­
liş tilo r ce lu c re a z ă tn ele». P r in acest d o c u m e n t la b a z a e v a lu ă ­
rii a c tiv ită ţii in s titu ţiilo r c ura tiv o - p ro fila c tic e şi a s p e c ia liş tilo r în
p a rte au fost p u şi in d ic i n o i, m u lt m a i o b ie c tiv i: m o r b id ita te a p o ­
p u la ţie i, m a i ales cea de b o li c o n ta g io a s e , c a ra c te ris tic a ig ie n ic ă
6
 a c a lit ă ţ ii m e d iu lu i a m b ia n t (r e z u lta te le in v e s tig a ţiilo r de la b o r a ­
t o r ) , d in a m ic a m o d ific ă r ilo r în stare a s a n it a r ă a o b ie c tiv e lo r a f ­
la te su b c o n tro l, n u m ă r u l în c ă lc ă r ilo r lic h id a te în te rm e n e le stric t
d e te rm in a te etc.
I n C e n tre le de Ig ie n ă şi E p id e m io lo g ie m e d ic u l ig ie n is t execută
e v id e n ţa tu tu r o r fo rm e lo r de a c tiv ita te . I n acest scop ex istă u rm ă
toarea lis tă a fo rm u la r e lo r de e v id e n ţă în d o m e n iu l ig ie n e i m e d iu ­
lu i:
1. R e g is tru l o b ie c tiv e lo r su p u se c o n tr o lu lu i s a n ita r de stat.
2. A v iz u l ou p riv ire la re p a rtiz a re a lo t u lu i de p ă m â n t p e n ­
tru constru cţie.
3. A v iz u l de e x p e rtiză a p ro ie c tu lu i.
4. F iş a c o n tr o lu lu i s a n ita r p re v e n tiv a o b ie c tiv u lu i în curs de
c o n stru c ţie sau re co nstrucţie.
5. F iş a o b ie c tiv u lu i a fla t su b c o n tro lu l s a n ita r curent.
6. P ro to c o lu l despre în c ă lc a r e a n o rm a tiv e lo r şi re g u lilo r ig ie ­
nice şi a n tie p id e m ic e .
7. H o tă r â r e a de a m e n d a re p e n tru o r g a n e le de p ro c u ra tu ră .
8. P ro p u n e re a despre re ţine rea a m e n z ii n e a c h itate .
9. C ita tia p e n tru a da lă m u r ir e despre în c ă lc a re a r e g u lilo r ig ie ­
nice şi a n tie p id e m ic e .
10. P ro p u n e re a despre concedierea d in se rvic iu .
И . A v iz u l in sp e cţie i s a n ita re .
12. A v iz u l (p a ş a p o r tu l) s a n ita r de re c e p ţio n a re în e x p lo a ta ­
re a ta b e re lo r stu d e n ţe şti de c o ntru cţie , a g r ic u ltu r a şi d e ta ş a m e n ­
te lo r de elevi.
13. R e g is tr u l de prob e de la b o r a to r şi de e lib e ra re a r e z u lta ­
te lo r a n a liz e lo r.
14. A c tu l de re c o lta r e a p ro b e lo r de a p ă.
15. R e g is tr u l p e n tru e v id e n ţa re z u lta te lo r de a n a liz ă a apei
d in sursele de s u p r a fa ţă , zon ele lito ra le , a a p e lo r re z id u a le .
16. P ro to c o lu l a n a liz e lo r apei su rse lo r s u p e rfic ia le , a zo n e lo r
lito r a le şi a a p elor re zid u a le .
17. R e g is tr u l p e n tru e v id e n ţa r e z u lta te lo r de a n a liz ă a apei
p o ta b ile în s is te m u l c e n tr a liz a t (şi d e c e n tra liz a t) de a lim e n ta re cu
a p ă.
18. P ro to c o lu l c e rc e tărilo r apei p o ta b ile .
19. R e g is tru l r e z u lta te lo r de cercetări ale a e ru lu i.
20. P ro to c o lu l c e rc e tărilo r a e ru lu i d in lo c a lit ă ţ i.
21. P ro to c o lu l c e rc e tărilo r a e r u lu i d in în c ă p e ri.
22. R e g is tr u l p ro b e lo r şi re z u lta te lo r de cercetări ale s o lu lu i.
23. P ro to c o lu l c e rc e tărilo r p ro b e lo r de sol.
24. P ro to c o lu l .m ă s u ră rilo r z g o m o tu lu i şi v ib ra ţie i.
25. P ro to c o lu l m ă s u r ă r ilo r ilu m in a t u lu i.
26. P ro to c o lu l m ă s u r ă r ilo r fa c to rilo r m e te o ro lo g ic i.
27. R e g is tr u l in v e s t ig a ţ iilo r m ic r o b io lo g ic e şi h e lm in to lo g ic e .
28. R e g is tru l de lu c ru a l in v e s tig a ţiilo r m ic ro b io lo g ic e ale a e ru ­
lui.
7
 29. R e g is tr u l de lu c r u al in v e s tig a ţ iilo r m ic r o b io lo g ic e a apei
c o n fo rm S T A S - u lu i « A p a p o ta b ilă » .
30. R e g is tr u l de lu c r u a! in v e s tig a ţ iilo r de la b o ra to r.
31. R a p o r tu l s ta tis tic a n u a l.
L is ta d o c u m e n te lo r p oate fi r e v ă z u tă ţ in â n d cont de p o s ib ilit ă ­
ţile şi n e c e sităţile locale. In to a te C .I.E . este d o r ită u n ific a re a
lis te i de d o c u m e n te , ceea ce nai n u m a i u ş u r e a z ă , ci şi s is te m a tiz e a z ă
lu c r u l.
A ş a d a r , fo rm e le şi m e to de le de lu c r u ale m e d ic u lu i ig ie n is t su n t
de stu l de v a r ia te . I n p ra c tic ă ele tre b u ie fo lo site în com p le x , în
fu n c ţie de e ta p a c o n t r o lu lu i s a n ita r.
D e m e n ţio n a t că în tr e g lu c r u l m e d ic u lu i ig ie n is t în d o m e n iu l
ig ie n e i m e d iu lu i se efe c tu e a ză d u p ă u n p la n p re v e n tiv , care p re ­
z in t ă o p a rte d in p la n u l c o m p le x de a c tiv ita te a C .I.E . A cest p la n
se în to c m e ş te lu n a r , tr im e s tr ia l şi a n u a l.
I n te rm e nele stric t s ta b ilite ş i în c o n fo rm ita te cu o fo rm ă a n u ­
m ită , m e d ic u l ig ie n is t în to c m e şte d a rea de se a m ă re feritor la în d e p ­
lin ir e a p la n u lu i de lu c ru . D a re a de s e a m ă stă la b a za p la n ific ă r ii
lu c r u lu i m e d ic u lu i ş i a secţiei în în tr e g im e p e n tru u r m ă to a r e a pe­
r io a d ă de tim p .
 CAPIT OLUL II

M E T O D E L E DE IN V E S T IG A R E
A IN F L U E N Ţ E I M E D I U L U I A M B IA N T
A S U P R A SĂNĂTĂŢII P O P U L A Ţ IE I

D u p ă c u m s-a m e n ţio n a t d e ja , u n u l d in cei m a i o b ie c tiv i in d i ­

c ato ri de apreciere a e fic a c ită ţii lu c r u lu i m e d ic u lu i ig ie n is t este
s ă n ă ta te a p o p u la ţie i. S ta re a de s ă n ă t a te a p o p u la ţie i este u n i n ­
d ic a to r in te g r a l al im p a c tu lu i m e d iu lu i a m b ia n t a s u p r a o r g a n is ­
m u lu i u m a n . C u alte c u v in te , da c ă s ă n ă ta te a p o p u la ţie i su fe ră d in
c a u z a m e d iu lu i a m b ia n t n e fa v o r a b il, lu c ru l m e d ic u lu i ig ie n is t se
■consideră in s u fic ie n t şi viceversa. O r, m a jo r ita te a c o v â rş ito a re a
m e d ic ilo r c o n s id e ră că d in to a te s p e c ia lită ţile m e d ic a le cun oscute
d o a r ig ie n iş tii lu c re a z ă cu o a m e n ii s ă n ă to ş i şi observ ă c u m o m u l
s ă n ă to s poate deveni b o ln a v .
La în d e m â n a m e d ic u lu i ig ie n is t sta u cele m a i d iv erse m e to de
de stu d ie re a c o re la ţiilo r d in tr e starea de s ă n ă ta te (s a u de b o a lă )
şi c o n te x tu l re al a l m e d iu lu i a m b ia n t, care este u n context pluri-
fa c to ria l. E v id e n t, a tâ t s ă n ă ta te a , c â t şi b o a la au a v u t în to td e a u n a
un d e te rm in is m econom ico- social, îm b in a t cu cel b io lo g ic .
C o n fo rm d e fin iţie i fo arte g e n e ra le a d o p ta tă de O r g a n iz a ţ ia
M o n d ia lă a S ă n ă t ă ţ ii ( O .M .S .) , « s ă n ă ta te a este o b u n ă stare c o m ­
p le tă d in p u n c t de vedere fizic , m in t a l şi so c ia l şi în s e a m n ă n u do a r
a b se n ţa b o lii sau a u n e i in fir m it ă ţ i» .
B o a la este o stare p a r tic u la r ă , c ritic ă , c a r a c te riz a tă p rin apari-
I ţ i a u n u i d e z e c h ilib ru care t u lb u r ă u n ita te a p ă r ţilo r în o r g a n is m şi
■ o r g a n is m u lu i cu m e d iu l, d e te r m in â n d lim ita r e a , u n e o ri p â n ă la
B e isp ariţie , a lib e r tă ţii de m iş c a re şi a c a p a c ită ţii de m u n c ă .
D eci u n facto r im p o r ta n t pe care-1 lu ă m în c o n s id e ra re a tu n c i
[ c â n d a p rec iem stare a de s ă n ă ta te a u n e i p o p u la ţii este a m p lo a re a
Ir e ţe le i de ocrotire a s ă n ă t ă ţ ii şi e fic ie n ţa a c tiv ită ţ ii acesteia. N u m a i
[c o re la re a p e rm a n e n tă a d a te lo r d e m o g ra fic e , de m o rb id ita te , de
Id e z v o lt a r e fiz ic ă şi p s ih ic ă , cu fa c to rii c o m p le c şi ai m e d iu lu i a m b i­
a n t ( n a t u r a li şi s o c ia li) si cu d a te le care in d ic ă e fic ie n ţa a c tiv i­
tă ţii m e d ic a le , a s ig u r ă c u n o a ş te re a şi in te rp re ta re a core ctă a s t ă ­
r ii de s ă n ă ta te a p o p u la ţie i.
S tu d ie re a s tă r ii de s ă n ă ta te a p o p u la ţie i p re s u p u n e e v id e n ţie ­
rea nu n u m a i a s tă r ilo r p a to lo g ic e b in e p r o n u n ţa te , ci şi a aşa-zi-
I selor s tă ri p re m o rb id e , p re p a to lo g ic e sau p re n o zo lo g lc e .
In sc o p u l a s ig u r ă r ii c o n tr o lu lu i p e rm a n e n t şi c o m p lex al
9
s tă r ii m e d iu lu i a m b ia n t, în ţa r ă a fost e la b o ra t u n p ro g ra m c o m ­
plex de lu c ră r i în d r e p ta t spre in te n s ific a re a p ro fila x ie i b o lilo r şi
în tă r ir e a s ă n ă t ă ţ ii p o p u la ţie i. T radu cerea în v ia ţă a a ce stu i p r o g ­
ra m , cât şi stud ie re a m o r b id ită ţ ii p o p u la ţie i, în d e p e n d e n ţă de
g r a d u l p o lu ă r ii m e d iu lu i a m b ia n t, se e fectu ează în c a d ru l p r o g r a ­
m u lu i M O F A M — S ă n ă ta te (M o r b id ita te F a c to rii M e d iu lu i — S ă n ă ­
ta te ), care este a p lic a t în m u lte u rbe m a ri, in c lu s iv în C h iş in ă u ,
T ira s p o l, B ă lţ i, R â b n iţa , T ig h in a .
S ta re a de s ă n ă ta te a p o p u la ţie i p o a te fi a p re c ia tă fo lo s in d 4
g r u p e de in d ic a to ri:
— in d ic a to r ii d e m o g ra fic i (n a ta lita te a , m o rta lita te a , s p o ru l p o ­
p u la ţie i) ;
— m o rb id ita te a şi t r a u m a t is m u l;
— d e zv o lta re a fiz ic ă ;
— in v a lid ita te a .

Indicator!! demografici

A ceşti in d ic a to r i c a r a c te riz e a z ă starea de s ă n ă ta te a p o p u la ţ i­

ei, e fic a c ita te a m ă s u r ilo r p ro fila c tic e , a ju t ă la p la n ific a re a re sp ec­
tiv ă şi p ro n o s tic u l c o n stru c ţie i in s titu ţ iilo r de c o p ii, în tr e p r in d e r ilo r
de deservire s o c ia lă , c in e m a to g ra fe lo r etc. In d ic a to r ii d e m o g r a fic i
in c lu d aspecte le g a te de:
— v o lu m u l şi s tru c tu ra p o p u la ţie i;
— m işc a re a sau d in a m ic a p o p u la ţie i.
V o lu m u l şi s tru c tu ra p o p u la ţie ! in c lu d e n u m ă r u l dc o a m e n i,
c o m p o n e n ţa (în fu n c ţie de v â r s tă , sex, profesie e tc .), d e n s ita te a
p o p u la ţie i în c e n tru l p o p u la t sau c irc u m s c rip ţia m e d ic o - sa n ita ră.
A ceste date se sta b ile sc p rin re c e n s ă m in te le de p o p u la ţie sau p rin
c a lc u la re a p o p u la ţie i p ro b ab ile , fo lo s in d elem e nte le cun o sc ute d e ja :
d a te le re c e n s ă m in te lo r a n te rio a re , s p o ru l n a tu r a ! al p o p u la ţie i
şi m ig r a ţiu n e a a n u a lă .
D in a m ic a p o p u la ţie i in c lu d e m iş c a re a n a tu r a lă şi cea m igrato-
ric a p o p u la ţie i. M a i s e n s ib ili la m o d ific ă r ile s tă r ii s a n ita re d in cen­
tre le p o p u la te s u n t in d ic ii m iş c ă r ii n a tu r a le a p o p u la ţie i. A ceşti
in d ic i se c a lc u le a z ă în m o d u l u rm ă to r:

1 N a t a lit a t e a — ^ г- nou-născuţilor vii dintr-un a n X l 000 .

Nr. populaţiei la 1.VII. acelaşi an
2. F e r tilita te a Nr. nou-născuţilor vii dintr-un a n X l 000
g e n e ra lă Nr. de femei între 15—49 ani din acelaşi an

3. L a d ife rite g ru p e de v â r s tă fe rtilita te a este in e g a lă , deci es­

te r a ţio n a l de c a lc u la t fe rtilita te a sp e c ific ă a fiecărei g ru p e de
v â r s tă :

____ Născuţi vii de femei de vârstă (x + 5) dintr-un anXIOOO.

I* a SD 6C . I
Nr. de femei de vârsta (x+5) din acelaşi an
10
 4. M o r ta lita te a Nr. total al deceselor dintr-un a n X i 000
g e n e ra lă Nr. populaţiei la 1.VII acelaşi an
5. M o r ta lita te a Nr. deceselor dc anumită vârstă (sau grupă de vârstă) din-
specifică pe tr-un an X I 000_____________________________________________
g ru p e de Nr. populaţiei de vârsta respectivă
v â r s tă

6. M o r t a l it a t e a __Nr. deceselor de o cauză dintr-un a n X l 000

sp ec ific ă pe Nr. populaţiei la i .VII acelaşi an
c au ze de de-
ces
Nr. deceselor de o cauzăXIOO
7. L e ta lita te a =
Nr. total al deceselor
8. M o r ta lita te a _ Nr. deceselor 0— 1 an dintr-un a n X l 000
in f a n t ilă Nr. nou-născuţilor vii în acelaşi an
g lo b a lă
9. M o r ta lita te a __Nr. deceselor 0—6 zile dintr-o perioadăXI 000
in f a n tilă Nr. nou-născuţilor vii din aceeaşi perioadă
precoce
10. M o rta lita - __Nr. deceselor 0—29 zile dintr-o perioadăXI 000 ;
tea in f a n t ilă Nr. nou-născuţilor vii din aceeaşi perioadă
n e o n a ta lă
11. M o rta lita - __ Nr. deceselor 1 lună — 1 an dintr-o perioadăXI 000.
tea in f a n tilă Nr. nou-născuţilor vii din aceeaşi perioadă
p o s tn e o n a ta lă
12. M o rta lita - Nr. nou-născuţilor morţi + nr. deceselor 0—6 zile,
te a perina- dintr-o perioadăXI 000_____________________________ ",
t a lă Nr. nou-născuţilor vii din aceeaşi perioadă

13. M o rtin a ta - Nr. nou-născuţilor morţi dintr-o perioadăXI 000 .

lita te a Nr. nou-născuţilor vii din aceeaşi perioadă
14. S p o ru l na- Nr. nou-născuţilor vii într-un an— nr. morţilor în
tu r a l al po- — acelaşi
p u la ţie i Nr. populaţiei la 1.VII acelaşi an

R eferito r la m işc a re a m e c a n ic ă a p o p u la ţie i ( m ig r a tiu n e a , e m i­

g ra re a ) e de m e n ţio n a t că în u lt im u l tim p ea c a p ă tă o im p o r ta n tă
s p o rită , c a u z a t ă de in d u s tr ia liz a r e a şi u r b a n iz a re a in te n s iv ă d in
zile le no astre.
M o r ta lita te a g e n e ra lă v a r ia z ă în tr e lim ite destu l de la r g i, l i ­
m ita s u p e rio a ră fiin d , de ex e m p lu , de 1000%o, ia r lim it a in fe rio a ră ,
de ex em plu , de 8 % , în fu n c ţie de v â r s tă . M o r ta lita te a g e n e ra lă
p oate fi c o n s id e ra tă :

— fo arte re d u s ă — sub 8,0%o;

— re d u s ă — 8,0— 9,9%o;
 — m ijlo c ie — 10,0— 14,9%o;
— c resc u tă — 15,0— 1 9 ,9 % ;
— to a r te crescu tă — 20,0%o şi m a i m u lt.

L u â n d In c o n s id e ra ţie in flu e n ta v â rs te i p o p u la ţie i a s u p ra n iv e ­

lu lu i d e m o r ta lita te g e n e ra lă şi fa p tu l că aceste n iv e lu r i n u pot fi
c o m p a r a t e , fă r ă ris c u l u n o r erori, la p o p u la ţii sau c o le c tiv ită ţi cu
s t r u c t u r ă pe g ru p e de v â r s tă d ife rite , se o b iş n u ie ş te să se facă co­
r e c ta r e a m o r ta lit ă ţ ii p r in u rm ă to a re le m etode:
— m e to d a p o p u la ţie i s ta n d a r d ( t ip ) ;
— m e to d a m o r t a lit ă ţ ii tip ;
— m e to d a ta b e le lo r de m o r ta lita te .

I n c a z u l m o r ta lit ă ţ ii in fa n tile , sc a ra de v a lo r i d u p ă care m e ­

d ic u l de c irc u m s c rip ţie se p o a te o rie n ta în aprecierea n iv e lu lu i ei
este u rm ă to a re a :
m o r ta lita te in f a n t ilă s c ă z u tă — su b 20%o;

— mi j l oci e — 21— 24%o;

— ”— — ”— c resc u tă — 25— 29%oî
— ”— — ”— fo arte crescu tă — peste 30%o.

D e m e n ţio n a t în s ă că lim ite le acestei sc ă ri s u n t foarte m o b ile ,

în fu n c ţie de re z u lta te le o b ţin u te în reducerea fe n o m e n u lu i.
D a te le de m o r ta lita te s u n t u tiliz a t e ca in d ic a to r i a i s tă r ii de
s ă n ă ta te şi a i a c tiv ită ţ ii m e d ic a le .
M e to d e le curente de p re lu c ra re şi in te rp re ta re a d a te lo r m o r ­
t a lit ă ţ ii ne fu r n iz e a z ă in fo r m a ţ ii im p o r ta n te cu p riv ir e la ie r a r ­
h iz a re a p rin c ip a le lo r c au ze de deces, e v o lu ţia lor în tim p , e fic ie n ­
ţa m ă s u r ilo r m e d ic o - sa n ita re etc. I n s ă aceste d a te n u s u n t s u fi­
ciente p e n tru tra g e re a u n o r c o n c lu z ii de o r d in m a i g e n e ra l. D e
aceea este b in e v e n ită m e to d a c o n c e n tră r ii c a u z e lo r n o z o lo g ic e de
m o r ta lita te e la b o ra tă de I i . G r a m m ( L e ip z ig ) , care c o n s tă în d iv i­
z a re a tu tu r o r c a u z e lo r de deces în 10 g r u p e m a r i: 1. b o li c a r d io ­
v a s c u la re ; 2. tu m o r i; 3. b o li ale s is te m u lu i nervo s; 4. accid ente;
5. b o li in fa n tile ; 6. b o li in fe c ţio a se , in c lu s iv tu b e rc u lo z a ; 7. b o li ale
a p a r a t u lu i re s p ira to r; 8. b o li ale a p a r a t u lu i d ig e s tiv ; 9. s e n ilita te ;
10. a lte b oli şi c au ze nespe cificate.
E fe c tu â n d a n a liz a p o n d e rii p ro c e n tu a l« a fie c ăre i g r u p e fa ţă
de to ta l, G r a m m sta b ile ş te trei tip u r i de m o rta lita te :
a ) p r im a r , care in te re se a z ă m a i ales c o p iii şi p o p u la ţia t â n ă r ă ,
se c a ra c te riz e a z ă printr- o le ta lita te m a re , c a u z a tă de b o lile infec-
ţio ase şi p a ra z ita re , b o lile m a te rn o - in fa n tile , b o lile acu te a le a p a ­
r a t u lu i re sp ira to r;
b) a v a n s a t , care s u rv in e la v â r s tn ic i în u rm a proceselo r c ro ­
nice d e g e n e rativ e , c a ra c te riz a t printr-o le ta lita te m a re c a u z a tă de
b o lile c a rd io v a s c u la re , tu m o r ile m a lig n e , le z iu n ile v a s c u la re ce­
re b ra le ;
c) in t e r m e d ia r , care se m a n ife s tă p r in a te n u a re a tr e p ta tă a

12
c a u z e lo r de deces c a ra c te ris tic e t ip u lu i p rim a r , pe de o p arte , şi
p r in creşterea s e m n ific a tiv ă a c a te g o riilo r de c a u z e care c a ra c te ­
r iz e a z ă tip u l a v a n s a t, pe de a ltă parte.
A ceste g ru p e p o t fi d iv iz a te şi în d iv e rse a lte m o d u r i.

Morbiditatea şi traumatismul

I n C e n tre le de Ig ie n ă şi E p id e m io lo g ie se face o în re g is tra re

s tric tă şi a n a liz a s is te m a tic ă a m o r b id ită ţ ii in fe c ţio a se şi a m o r b id i­
tă ţii p ro fesio na le .
E v id e n ţa , în r e g is tr a r e a şi a n c h e ta re a in to x ic a ţiilo r şi a m o r b i­
d it ă ţ ii p ro fe s io n a le se e fe c tu e a ză în c o n fo rm ita te cu u rm ă to a re le
d o c u m e n te : « R e g is tr u l a v iz e lo r u rg e n te despre in to x ic a ţiile a l i ­
m e n ta re şi p ro fe s io n a le » ; « A c tu l de a n c h e ta re a in to x ic a ţiilo r p ro ­
fe s io n a le şi a m a la d ie i p ro fe s io n a le » ; « R e g is tr u l de e v id e n ţă a
p e rs o a n e lo r, la care p e n tru p rim a d a tă s-a s ta b ilit in to x ic a ţia sau
m a la d ia p ro fe s io n a lă » .
F ă r ă a n e g a la tu r ile p o z itiv e a le acestor a c tiv ită ţi, m e n ţio n ă m
m a re a in s u fic ie n ţă a lor. E ste m u lt prea im p o r ta n t im p a c tu l m e ­
d iu lu i a m b ia n t a s u p ra s ă n ă t ă ţ ii care face ne c e sa ră în re g is tra re a n u
n u m a i a m o r b id ită ţ ii specifice, ci şi a m o r b id ită ţ ii g e n e ra le .
M o r b id it a t e a g e n e r a lă e x p rim ă to ta lita te a c a z u rilo r noi de î m ­
b o ln ă v ir e , s u rv e n ite într-o a n u m it ă p e rio a d ă de tim p , ra p o rta te la
1 000 de lo c u ito r i d in c o le c tiv ita te a re s p e c tiv ă (v e zi m a i jo s ).
D a c ă a p a re n e cesitate a de a se lecţion a d in to ta lita te a c a z u rilo r
n o i de îm b o ln ă v ir e m a la d iile p ro v o c a te de o s in g u r ă c a u z ă sa u de
u n g r u p în r u d it de cauze, se d e te rm in ă m o r b id i t a t e a s p e c if ic ă .
A c e a s tă n o ţiu n e se r a p o r te a z ă la 100 000 de lo c u ito ri.
în r e g is tr a r e a şi a n a liz a m o r b id ită ţ ii g e n e ra le şi a celei sp e c i­
fice s u n t necesare p e n tru p la n ific a r e a corectă şi efectu area m ă s u ­
r ilo r p ro fila c tic e p riv ito r la p ro te c ţia şi a s a n a re a m e d iu lu i a m b i­
a nt.
I n sc o p u l s tu d ie r ii im p a c tu lu i m e d iu lu i a m b ia n t a s u p ra s ă n ă ­
tă ţ ii p o p u la ţie i, de r e g u lă , se cercetează m o r b id ita te a c o p iilo r în
v â r s tă de p â n ă la 14 a n i. R a ţ io n a lita te a acestor in v e s tig a ţii se
a rg u m e n te a z ă p rin lip s a in flu e n ţe i fa c to rilo r de p ro d uc e re (p ro fe ­
s io n a li) a s u p ra c o p iilo r şi p rin s e n s ib ilita te a m ă r ită a lor fa ţă de
fa c to rii n e fa v o r a b ili ai m e d iu lu i. C o n fo rm « R e c o m a n d ă r ilo r m e to ­
dice cu p riv ire la u n ific a r e a m e to d e lo r de s tu d ie re şi e v a lu a re a
s ă n ă t ă ţ ii p o p u la ţie i în le g ă tu r ă cu fa c to rii m e d iu lu i a m b ia n t» (M o s ­
cova, 1987), p o p u la ţia in f a n t ilă se îm p a r te în 4 g ru p e de v â r s t ă :
1) de la 0 la 1 a n ; 2) de la 0 la 3 a n i; 3) de la 4 la 6 a n i; 4) de la
7 la 14 a n i.
A ceste in v e s tig a ţii n u v o r fi su fic ie n te , d a c ă n u se v a s tu d ia
I şi m o rb id ita te a o a m e n ilo r m a tu r i. A ic i în s ă tre b u ie ex clus fa c to ru l
p ro fe sio n a l. In acest scop se c o m p a ră starea s ă n ă t ă ţ ii u n o r g r u ­
p uri p ro fe s io n a le ide ntice . D e ex e m p lu , lu â n d în c o n s id e ra ţie m o r ­
13
 b id ita te a p ro fe s io n a lă id e n tic ă a m e d ic ilo r, în v ă ţ ă to r ilo r sau a lto r
g r u p u r i de profesie, în d ife rite centre p o p u la te s ă n ă ta te a lor v a
diferi do a r d in c a u z a fa c to rilo r m e d iu lu i a m b ia n t. L a stu d ie re a
m o r b id ită ţ ii p o p u la ţia m a t u r ă se d iv id e î n 6 g ru p e : 1) de la 15 la
19 a n i; 2) de la 20 la 29 de a n i; 3) de la 30 la 39 de a n i; 4) dc la
40 la 49; 5) de la 50 la 59; 6) peste 60 de a n i.
P a r a le l, secţia ig ie n a m e d iu lu i a C .I.E . tre b u ie să fa c ă in v e s ­
t ig a ţ ii p ro fu n d e ale m e d iu lu i a m b ia n t ( p o lu ă r ii a e ru lu i, s o lu lu i,
apei etc.)
M o r b id ita te a p o p u la ţie i se s t u d ia z ă p rin u rm ă to a re le m e tode :
— stu d ie re a a d r e s a b ilită ţ ii la a s is te n ţa m e d ic a lă ;
— stu d ie re a m o r b id ită ţ ii cu in c a p a c ita te te m p o ra r ă de m u n c ă ;
— efectuarea e x a m e n u lu i m e d ic a l;
— a n a liz a d a te lo r despre c a u z e le deceselor.
A d r e s a b ilit a t e a l a a s is t e n ţ a m e d ic a lă in c lu d c e v id e n ţa b o lilo r
acu te şi a celor c ron ice cu s im p to m e b in e p ro n u n ţa te . A ic i n u su n t
in c lu s e m a la d iile cronice, care n u d e re g le a z ă r itm u l fo rm a t a)
v ie ţii şi m u n c ii de to a te zilele. D e m e n ţio n a t şi fa p tu l că c e rti­
tu d in e a d a te lo r o b ţin u te im p u n e colectarea şi p re lu c ra re a s ta tis tic ă
a m a t e r ia lu lu i despre a d re s a b ilita te a d in u lt im ii 3 a n i.
D re p t d o c u m e n t p r im a r de e v id e n ţă a m o r b id ită ţ ii în acest caz
serveşte « F iş a s ta tis tic ă de în r e g is tr a r e a d ia g n o s tic u r ilo r fin a le
(c o n c r e tiz a te )» . A ceste fişe s u n t c o m p le ta te de c ătre lu c r ă to r ii
m e d ic a li ai a m b u la to r ilo r şi p o lic lin ic ilo r p rin s e m n u l ( + ) în
c a z u l în r e g is t r ă r ii b o lii p e n tru p r im a d a tă în acest a n , care a n te ­
rio r n ic ic â n d n u s-a în r e g is tr a t, c â t ş i în fiecare caz de b o a lă a c u ­
tă . P r in s e m n u l (— ) se n o te a z ă a d re s are a p r im a r ă în acest a n d in
c a u z a b o lii în c e p u te în a n ii tre c u ţi. F iş e le c o m p lo ta te se p ă s tre a z ă
în a rh iv e le p o lic lin ic ilo r . P e b a z a lor c a b in e te le de s ta tis tic ă a lc ă ­
tuiesc d ă r i de s e a m ă trim e s tr ia le şi a n u a le despre m o rb id ita te a p o p u ­
la ţie i d o m ic ilia te în c irc u m s c rip ţia d a tă (« L is ta c o m u n ă de e v id e n ţă
a m o r b id it ă ţ ii» ) . A c e a s tă lis tă c o n ţin e date despre n u m ă r u l de boli
în r e g is tr a te în tr im e s tr u l (a n u l) d a t; despre n u m ă r u l de b oli c ro ­
nice şi cele a p ă ru te în p e rio a d e le precedente. L is ta ne p o a te in ­
fo rm a a s u p ra m o r b id ită ţ ii p o p u la ţie i u rb a n e şi a celei ru ra le , m o r ­
b id ită ţii m a tu r ilo r şi a c o p iilo r de p â n ă la 14 a n i. O deosebită
a te n ţie se a c o rd ă s tă r ilo r m o rb id e care n ecesită d is p e n s a riz a re :
b o a la is c h e m ic ă a c o rd u lu i, b o a la h ip e r to n ic ă , b o lile tr a c tu lu i d i­
g e stiv , d ia b e tu l z a h a r a t etc.
F o lo s in d date le c o n ţin u te în « L is ta c o m u n ă de e v id e n ţă a m o r ­
b id ită ţ ii» , m e d ic u l ig ie n is t p oate c a lc u la u r m ă to r ii in d ic i:

1) M o r b id ita te a _ Nr. total de îmbolnăviri înregistrate într-un an

g e n e ra lă Nr. populaţiei la 1.VII acelaşi an
2) M o r b id it a t e a __ Nr. de îmbolnăviri noi dintr-un an
prim ară (ca- Nr. populaţiei Ia I .VII acelaşi an ^
re a luat naş­
tere în u lti­
m ul timp)
14
3) M o r b id ita te a Nr. anumitor boli, care au luat naştere
p r im a r ă sp p - __ în ultimul an (exemplu, reumatism)
c ific ă (de Nr. mediu al populaţiei
boli anumite)

4) S tr u c tu r a Nr. anumitor boli, care au luat naştere în

m o r b id ită ţ ii _ ultimul an (exemplu, reumatism)
p rim a re Nrtuturor bolilor înregistrate pentru prima X100‘
(p o n d e re a data r r
fiecărei boli
p r in tr e a lte
bo li)

î n c a z u l s tu d ie r ii m o r b id ită ţ ii in fa n tile date le despre d ia g n o s ­

tic, d u r a ta b o lii, g re u ta te a şi f in a lu l ei se ia u d in « Is to r ia d e z v o l­
t ă r ii c o p ilu lu i» , « F iş a m e d ic a lă a c o p ilu lu i» , « F iş a s ta tis tic ă a b o l­
n a v u lu i ex te rn a t d in s ta ţio n a r» .
D u p ă a d r e s a b ilita te se în r e g is tr e a z ă şi m o r b id it a t e a in f e c ţ io a -
s ă . D o c u m e n tu l de e v id e n ţă a m a la d iilo r c o n ta g io a s e este « F iş a
de d e c la ra re u rg e n tă despre b o a la c o n ta g io a s ă , in to x ic a ţia a lim e n ­
ta r ă , in to x ic a ţia p ro fe s io n a lă a c u tă , re ac ţia n e o b iş n u ită la v a c c i­
n a re », care n e a p ă r a t se în r e g is tr e a z ă în « R e g is tr u l de e v id e n ţă a
m a la d iilo r c o n ta g io a s e » . P e U n g ă acestea, in s tit u ţ iile c urativ o - p ro ­
fila c tic e folosesc şi u r m ă to a r e le form e de da re de s e a m ă :
— « D a r e a de s e a m ă despre b o lile c o n ta g io a s e » , ( lu n a r ă ) ;
— « D a r e a de s e a m ă despre b o lile c o n ta g io a s e » , ( a n u a lă ) ;
— « D a r e a de se a m ă despre in fe c ţiile in te s tin a le » ;
— « D a re a de se a m ă despre g r ip ă şi a lte m a la d ii re s p ira to rii
acute».
P rim e le d o u ă fo rm e s u n t p e n tr u to a te in s tit u ţ iile c u rativ o - p ro ­
fila c tice , in c lu s iv C .I.E ., a tre ia p e n tru C .I.E . u rb a n e şi ra io n a le ,
a p a tra p e n tru in s tit u ţiile c u rativ o - p ro fila ctic e .
In d ic a to r ii m o r b id ită ţ ii in fe c ţio a se s u n t: n iv e lu l de m o rb id ita te
in fe c ţio a s ă a p o p u la ţie i, n iv e lu l u n o r a n u m ite m a la d ii c o n ta g io a s e
şi c o e fic ie n tu l p o n d e ra l al u n o r m a la d ii c o n ta g io a s e specifice în
m o rb id ita te a in fe c ţio a s ă g e n e ra lă .
A ceşti in d ic a to r i se c a lc u le a z ă d u p ă u rm ă to a re le fo rm u le :

1) M o r b id ita te a Nr. tuturor bolilor infecţioase dintr-un an ^ ^

in fe c ţio a s ă Nr. mediu anual de populaţie
a p o p u la ţie i
2) M o r b id ita te a Nr. anumitor boli infecţioase dintr-un an s , . nnnf,
/\I U UUUj
in fe c ţio a s ă Nr. mediu anual de populaţie
sp e c ific ă
3) C o e fic ie n tu l Nr. anumitor boli infecţioase dintr-un an_________ X I 00
p o n d e ra l al Nr. total de boli infecţioase înregistrate într-un an
a n u m ito r
b o li infecţi-
oase
ia
 S tu d ie re a p r o f u n d ă a m o r b id ită ţ ii in fe c ţio a se se face pe b a z a
« F iş e i de d e c la ra re u r g e n tă despre b o a la in fe c ţio a s ă » , lu â n d în
c o n s id e ra ţie v â rs ta , sexul, lo c u l de tra i, a n o tim p u l etc.
M o r b id it a t e a n e e p id e m ic ă se d e te rm in ă , de asem enea, d u p ă d a ­
tele de a d re s a b ilita te . D in tr e cele m a i p r in c ip a le b o li n e e p id e m ice fac
p a rte tu b e rc u lo z a , b o lile venerice, tu m o r ile m a lig n e , b o lile p s ih i­
ce, m ic o ze le (tr ic o fitia , fa v u s u l, m ic ro s p o ria , s c a b ia ), tra h o m a . L a
e v id e n ţie re a acestor îm b o ln ă v ir i m e d ic u l c o m p le te a z ă fişa s p e c ia ­
lă de d e c la ra re despre m a la d iile n e e p id e m ic e şi p r in in te r m e d iu l
c a b in e tu lu i de b o li in fe c ţio a se , în tr- u n te rm e n de 3 z ile o tr im ite
în d is p e n s a ru l c o re s p u n z ă to r (de ftiz ia tr ie , d e rm a to v e n e ro lo g ic ,
p s ih o n e u r o lo g ic etc.). In c az de tu b e rc u lo z ă , b o a lă v e n e rică, trico-
fitie , m ic ro s p o rie şi fa v u s se c o m p le te a z ă şi o fo rm ă s p e c ia lă re­
fe rito a re Ia aceste b o li şi se tr im ite la C .I.E . In s tit u ţ iile c u r a tiv e
(d is p e n s a re le , p o lic lin ic ile etc.) c o m p le te a z ă a n u a l şi tr im e s tr ia l
d a re a de se a m ă « L is ta c o m u n ă de e v id e n ţă a m a la d iilo r » . A cest
d o c u m e n t p oate fi p u s la b a z a c a lc u le lo r in d ic ilo r de îm b o ln ă v ir i
ne e p id e m ic e p e n tru fiecare b o a lă în parte.
M o r b id it a t e a c u in c a p a c it a t e t e m p o r a r ă d e m u n c ă (I.T .M .) P e n ­
tru p erso a n e le în c a d r a te în m u n c ă se a p re c ia z ă m o r b id ita te a cu
p ie rd e re a te m p o ra r ă a c a p a c ită ţii de m u n c ă . E le m e n tu l de s tu d iu
este fiecare caz n o u de îm b o ln ă v ir e cu I.T .M . P e n tr u stu d ie re a
acestei m o r b id ită ţi se copie şi se e x a m in e a z ă c e rtific a te le m e d ic a le
in iţ ia le ale lu c ră to rilo r.
P e b a za lo r se c a lc u le a z ă 3 in d ic i:
1. in d ic e le de frecven ţă a îm b o ln ă v ir ilo r ( I F ) ,
2. in d ic e le de g r a v ita te ( I .G .) ,
3. in d ic e le d u ra te i m e d ii de îm b o ln ă v ir e (I. D . M .) .
j p _ Nr. îmbolnăvirilor noi cu incapacitateXlOO .
Nr. mediu scriptic al lucrătorilor
j Q __ Nr. de zile cu incapacitate temporară de muncă (noi-fvechi) X 100.
Nr. mediu scriptic al lucrătorilor
I D M — Nr. total de zile cu incapacitate (noi-fvechi)_________
Nr. de cazuri noi cu incapacitate (certificate iniţiale)

S e p o t efectua s tu d ii c o m p a ra tiv e p e n tru r a m u r i de p ro d uc e re

cu a ce ia şi « fa c to ri de risc».
S t u d iu l îm b o ln ă v ir ilo r cu I. T. M . se in te r p r e te a z ă pe r a m u r i de
p ro d u c ţie , ia r în c a d ru l u n e i u n it ă ţ i p ro d u c tiv e — pe secţii, a te ­
liere, v e c h im e în p ro d u c ţie , v e ch im e la lo c u l de m u n c ă (secţie, a te ­
lie r ) , sex, g r u p ă de v â r s tă , c o n d iţii de m ic r o c lim a t la lo c u l de
m u n c ă etc.
M o r b id ita te a cu I.T .M . e x p rim ă , pe de o p arte , c o n d iţiile de
m u n c ă , d a r şi fa c to rii social- econom ici sp e c ific i fie c ă ru i in d iv id în
p a rte (lo c u in ţă , n iv e l de v e n it, g r a d de in s tr u ir e e tc .), p re c u m şi
fe n o m e n u l c u n o s c u t sub d e n u m ire a de a b se n te is m . D in p u n c tu l de

16
v edere al p ro d u c ţie i, m o rb id ita te a cu I.T .M . are im p lic a ţ ii econo­
m ic e fo arte serioase.
E ste necesar de a s tu d ia m o rb id ita te a cu I.T .M . şi în fu n c ţie de
fo rm e le n o zo lo g ic e .
C a ra c te r u l m o r b id ită ţ ii cu I.T .M . p oate fi m a i a d e c v a t o g lin d it
studiindu-1 p r in m e to d a e v id e n ţe i fie c ă ru i in d iv id . In acest scop
p e n tru fiecare lu c r ă to r al în tr e p r in d e r ii se c o m p le te a z ă u n d o c u ­
m e n t sp ecial: « F iş a de e v id e n ţă in d iv id u a lă a I.T .M .» . E a c o n ţin e
d a te d in p a ş a p o r t despre fiecare lu c ră to r, in c lu s iv d a te despre
c a ra c te ru l m u n c ii, d ia g n o s tic , n u m ă r u l de z ile de tr a ta m e n t în
s ta ţio n a r etc. O astfel de e v id e n ţă p e rm ite m e d ic ilo r ig ie n iş ti n u
n u m a i d e te rm in a re a n iv e lu lu i g e n e ra l de m o r b id ita te cu I.T .M .,
ci şi c a lc u la re a u n u i şir de in d ic a to r i c a lita tiv i. S p re ex em p lu :

1) In d ic e le să- Nr. persoanelor care n-au fost bolnave în timp

n ă t ă ţ ii de un зпХЮО___________________________________ .
Nr. mediu scriptic al lucrătorilor

2) P ro c e n tu l __Nr. persoanelor care au fost bolnave într-un anXlOO .

b o ln a v ilo r Nr. mediu scriptic al lucrătorilor

3) N r. bolnavi- Nr. persoanelor cu I.T.M. de 4 şi mai multe ori

lo r frecvent — Pe a n x io o ------------------------------ .
la 100 lu- Nr. mediu scriptic al lucrătorilor
c ră to ri

4) N r. b o ln a v i- ____ Nr. persoanelor cu I.T.M. pentru 40 zile şimai m ultXlOO.

lo r cu d u r a tă Nr. mediu scriptic al lucrătorilor
lu n g ă la 100
lu c r ă to r i

5) M u ltip lic ita - __ Nr. de cazuri cu I.T.M

tea b o lii Nr. persoanelor cu I.T.M.

B u le tin e le de b o a lă ne p e rm it, dc asem e nea, să c a lc u lă m m o r­

b id ita te a cu tr a ta m e n t în s ta ţio n a r.

Examenul medical

M o r b id ita te a p o p u la ţie i p o a te fi s t u d ia t ă şi p r in e x a m e n u l m e ­
d ic a l com plex . E x a m e n u l m e d ic a l p o a te fi p re v e n tiv , p e rio d ic şi cu
scop sp ecial. E l p o a te fi o r g a n iz a t sp ecial cu p a rtic ip a r e a u n u i
cerc la r g de s p e c ia liş ti şi cu fo lo sire a m e to d e lo r clinico-experi-
m e n ta le de in v e s tig a ţii. In p rocesul u n o r astfel de o b s e rv a ţii se
pot s ta b ili le g ită ţile p riv ito a re la m o d ific ă r ile s ă n ă t ă ţ ii p o p u la ţie i
expuse in flu e n ţe i fa c to rilo r m e d iu lu i a m b ia n t.
R e z u lta te le e x a m e n u lu i m e d ic a l se fix e a z ă în « F iş a m e d ic a lă
a b o ln a v u lu i de am bulatjtfr*} *^Fi/>? / d e c o n t r o l în d is p e n s a r» şi «Fi-
2 Comanda nr. 69 • I
17
'F;* >. - v‘ •’îviACi E
• J u A t Т*:с Л b.rflŢEANU*

j BIBLIOTECA
şa de e v id e n ţă a d is p e n s a r iz ă r ii» . Pe lâ n g ă acestea, pot fi fo lo site
şi u rm ă to a re le fişe in d iv id u a le de stu d ie re a m o r b id ită ţ ii.

F iş a p e rs o n a lă a m o r b id ită ţ ii

1. A d re sa. 2. N u m e le ş i p re n u m e le . 3. S e x u l. 4. D a ta n a ş te rii.
5. L u c re a z ă sau n u (de s u b lin ia t ) . 6. P o s tu l. 7. V e c h im e a m u n c ii:
a) g e n e ra lă ; b) în p ro fe sia d a tă . 8 L o c u l de lu c ru . 9. G r u p a de
in v a lid it a t e (p e n tru in v a liz i) . 10. N a ţio n a lita te a . 11. S tu d iile : p r i­
m are , m e d ii, su p erio are. 12. S ta re a fa m ilia lă : c ă s ă to rit, n e c ă s ă to rit.
13. In s tit u ţ ia c u r a tiv ă c ir c u m s c r ip ţia lă . 14. In s tit u ţ iile c u r a tiv e v i­
z ita te de c ătre b o ln a v în u lt im ii 3 a n i. 15. L o c u l de tra i. 16. L u c re a z ă
şi lo c u ie şte în tr- u n ra io n sa u în d ife rite ra io a n e . 17. C o n d iţ iile de
tr a i: a p a r ta m e n tu l este iz o la t sa u n e iz o la t, a ria lo c a tiv ă c o n s titu ie
m 2 la o p e rs o a n ă , e t a ju l, n r. m e m b rilo r f a m i l i e i ______ , p e n ­
s io n a r i____, c o p ii_____ , a n g a ja ţ i în c â m p u l m u n c ii _______ . 18. D a c ă
c o p ilu l fre c v e n te a ză o in s titu ţ ie p re ş c o la ră (ş c o a lă ) (d a , n u ) . 19.
S-a n ă s c u t în fa m ilie : p r im u l, al d o ile a, a l tre ile a . 20. D a c ă au
fost in flu e n ţa ţi p ă r in ţ ii de n o c iv ită ţi p ro fe s io n a le (d a, n u ) , de
care a n u m e . 21. D e p r in d e r ile d ă u n ă to a r e a le p ă r in ţ ilo r (d e e n u ­
m e r a t). 22. V e n itu l lu n a r al fa m ilie i p e n tru u n m e m b ru a l ei.
24. R e g im u l de a lim e n ta ţie : la ore a n u m ite ; fă r ă sis te m ; m a s a
la se rv ic iu (la bu fet, c a n tin ă , îş i ia d e ju n u l cu s in e ). 25. P r a c t i­
c area s p o r tu lu i: fre c v e n te a ză o secţie; p ra c tic ă do a r g im n a s tic a de
în v io ra re . 26. D a te despre a d re s a b ilita te a Ja se rv ic iu ! m e d ic a l. 27.
D a te le e x a m e n u lu i m e d ic a l: s ă n ă to s , d ia g n o s tic u l b o lii, b o lile a so ­
ciate. 28. B o a la a fost e v id e n ţia tă p e n tru p r im a d a tă sa u este re ­
p e ta tă . 29. D a te despre in v e s tig a ţ iile c lin ic e . 30. D a te despre in v e s ­
t ig a ţ iile fu n c ţio n a le .
P e rio d ic ita te a e x a m e n u lu i m e d ic a l, c o m p o n e n ţa b r ig ă z ilo r de
m e d ic i şi lis ta in v e s tig a ţ iilo r de la b o ra to r necesare p e n tru d ife rite
p ro fe sii s u n t s ta b ilite p rin tr- u n o r d in sp ecial al M in is t e r u lu i S ă ­
n ă t ă ţ ii. M e d ic u l ig ie n is t în d o m e n iu l ig ie n e i m e d iu lu i p o a te o b ­
ţin e m a te ria le le e x a m e n u lu i m e d ic a l Ia p o lic lin ic ă , în secţiile me-
dico-sanitare, d is p e n sa re şi a lte in s tit u ţ ii care deservesc m u n c ito ­
rii, cât şi în s a n e p id u r i (se cţiile de ig ie n ă a m u n c ii şi de ig ie n ă
a c o p iilo r şi a d o le s c e n ţilo r).
L a stu d ie re a m o r b id ită ţ ii c o p iilo r p r in m e to d a e x a m e n u lu i m e ­
d ic a l este ra ţio n a l de a u tiliz a probe fu n c ţio n a le şi in v e s tig a ţii
b io c h im ic e în scopul e v id e n ţie rii s tă r ii fu n c ţio n a le a sis te m e lo r
c a r d io v a s c u la r, re s p ira to r, nervo s c e n tra l, r e a c tiv ită ţii im u n o lo g ic e ,
c a p a c ită ţii d e to x ic a n te a fic a tu lu i etc. L a efectuarea in v e s t ig a ţ ii­
lo r este n e c e sa ră fo lo sire a m e to d e lo r s ta tistic e de p re lu c ra re a
m a t e r ia lu lu i (s ta n d a r d iz a r e a , a n a liz a c o re la tiv ă , re g re siv ă , d is p e n ­
s a ră ) în scopul e v a lu ă r ii c a n tita tiv e a g r a d u lu i de in flu e n ţ ă a m e ­
d iu lu i a m b ia n t a su p ra s ă n ă t ă ţ ii p o p u la ţie i.
S tu d ie re a m o r b id ită ţ ii d u p ă c a u z e l e d e c e s e lo r c o m p le te a z ă p r i­
m e le 2 m e to d e cu d a te concrete despre c a z u rile de îm b o ln ă v ir e cu
s fâ rş it le ta l. D o c u m e n tu l de e v id e n ţă este « C e r tific a tu l m e d ic a l des­

13
 pre deces». A cest d o c u m e n t p oate fi fo lo sit şi în scopul e v id e n ­
ţie rii s tru c tu r ii m o r ta lit ă ţ ii p o p u la ţie i etc.
D re p t in d ic e al m o r b id ită ţ ii cu in c a p a c ita te a s ta b ilă de m u n ­
că este in v a l id it a t e a p o p u la ţie i. P e n tru m e d ic u l ig ie n is t în d o ­
m e n iu l ig ie n e i m e d iu lu i in teres p r im o r d ia l p r e z in tă in v a lid it a t e a
în u rm a tra u m e lo r, îm b o ln ă v ir ilo r g e n e ra le şi p ro fe sio n a le . Se
deosebesc 3 g ru p e de in v a lid ita te . A ceste g r u p e su n t s ta b ilite de
c o m is iile de e x p e rtiză m e d ic a lă şi de m u n c ă (C .E .M .M .) ale M i ­
n is te r u lu i M u n c ii, P ro tec ţiei S o c ia le şi F a m ilie i. G r u p a 1 de in v a li­
d ita te se stab ile şte în c a z u l in c a p a c ită ţii d e p lin e şi s ta b ile de m u n ­
că sa u în c a z u l p o s ib ilită ţ ii a c tiv ită ţii de m u n c ă în c o n d iţii in d i­
v id u a le create special şi n e cesitate a î n g r ij ir ii p e rm a n e n te . G r u p a a
Il-a de in v a lid it a t e se s ta b ile ş te în c a z u l in c a p a c ită ţii s ta b ile şi
în d e lu n g a te de m u n c ă , în s ă cu p ă s tra re a c a p a c ită ţii de m u n c ă în
c o n d iţii in d iv id u a le deosebite şi fă r ă necesitate a î n g r ij ir ii b o ln a ­
v u lu i.
G r u p a a III- a de in v a lid ita te se sta b ile ş te la in c a p a c ita te a s ta ­
b ilă de m u n c ă p ro fe s io n a lă , d ar p ă s tra re a c a p a c ită ţii de m u n c ă în
a lte ra m u ri de a c tiv ita te .
A n a liz a n iv e lu lu i şi d in a m ic ii de in v a lid it a t e a p o p u la ţie i, deter-
: m in a tă de tr a u m a tis m u l ru tie r, ne perm ite să ju d e c ă m despre c a li­
tatea p la n ific ă r ii s tr ă z ilo r în c e n tru l p o p u la t dat.
Se deosebesc 2 te rm e n i: « in v a lid it a t e » şi « in v a lid iz a r e » . T er­
m e n u l in v a lid it a t e d e s e m n e a z ă n u m ă r u l tu tu ro r in v a liz ilo r lo c u ito ri
ai u n u i te rito riu a n u m it. T e rm e n u l in v a lid iz a r e c u p r in d e n u m a i
p erso a n e le lo c u ito a re ale u n u i te rito riu a n u m it, c ă ro ra li s-a sta-
I b ilit in v a lid it a t e în a n u l c urent p e n tru p rim a d a tă (p r im a r ) . A ceşti
! in d ic i se c a lc u le a z ă d u p ă u rm ă to a re le fo rm u le :
. , Nr. de invalizi, locuitori ai teritoriului dat _____
In v a lid it a t e a = ---------------------------------------- X 1 ooo
Nr. populaţiei Ia I.V II acelaşi an pe teritoriul dat
In v a lid iz a r e a de invalizi înregistraţi primar, locuitori ai
( in v a lid ita te a _ _ terttortu'u1dat------------------------- x ( 000
p r im a r ă ) Nr. populaţiei la 1.VII acelaşi an pe teritoriul
dat

D u r a ta m e d ie a v ie ţii

C u a ju to r u l u n o r c a lc u le , care se b a z e a z ă , în p rin c ip a l, pe c u ­
noaşterea s tru c tu r ii p o p u la ţie i d u p ă v â r s tă şi a n u m ă r u lu i de de­
cese în ra p o r t cu fiecare a n de v â r s t ă , se în to c m e s c ta b e le le de
v ia ţă , care r ă s p u n d la în tr e b a re a : c â ţi a n i m a i are de t r ă it p e r­
s o a n a de o v â r s tă a n u m it ă , d a c ă fa c to rii p r in c ip a li care in f lu e n ­
ţe a z ă m o r ta lita te a n u se s c h im b ă . R ă s p u n s u l este d at printr-o c if­
ră m e die ce re z u ltă dintr-o apreciere p r o b a b ilis tic ă , e fe c tu a tă pe
b a z a u n u i m a re n u m ă r de c a z u ri v a r ia b ile .

19
 Studiul dezvoltării fizice
şi psihice a populaţiei
In d ic a to r ii d e z v o ltă r ii fizic e şi p sih ic e d e m o n s tre a z ă în m o d
direct n iv e lu l s t ă r ii de s ă n ă ta te a p o p u la ţie i, s c o ţâ n d în e v id e n ţă
aspectele p o z itiv e sa u n e g a tiv e ale acesteia. C u n o a ş te re a c a n t it a ­
tiv ă (creşterea) şi c a lit a tiv ă (d ife re n ţie re a ) a ace stu i proces c o m ­
plex, care s in te tiz e a z ă , de fa p t, n u m e ro a s e le in flu e n ţe in te r n e şi
externe ce se îm p le te s c p e n tru a d e te rm in a u n a n u m it n iv e l a l
d e z v o ltă r ii, este p re m is a o b lig a to r ie p e n tru a p lic a re a m ă s u r ilo r de
ig ie n ă şi m edico-sociale necesare p e n tru o b ţin e re a u n u i r e z u lta t o p ­
tim .
L a aprecierea d e z v o ltă r ii fizice şi p sih ic e v o m m e n ţio n a u r m ă t o a ­
rele m o m e n te :
— la u r m ă r ir e a acestui proces, in te re s u l m e d ic u lu i se c o n c e n ­
tr e a z ă , în p r im u l r â n d , în ju r u l c o p ilu lu i şi a d o le s c e n tu lu i, d e o a ­
rece î n ace astă p e rio a d ă p rocesul p o a te fi î n m a re m ă s u r ă in flu e n ­
ţa t şi corectat. I n vederea ace stu i scop m e d ic u l s u p r a v e g h e a z ă g r a ­
videle, n o u - n ăs c u ţii, p re ş c o la rii şi ş c o la rii, c o n s e m n â n d p e rio d ic o b ­
se rv a ţiile so m ato m e tric e , so m ato sc o p ic e , fiz io m e tric e şi p s ih o d ia g ­
nostice;
— r itm ic ita te a de su p ra v e g h e re a c o p iilo r este: în p r im a lu n ă —
s ă p t ă m â n a l; 1— 12 lu n i — lu n a r ; 1— 3 a n i — tr im e s tr ia l; 4— 6 a n i —
s e m e s tria l, la v â r s ta de 6 a n i — b ila n ţ de s ă n ă ta te . U lte r io r este
r e c o m a n d a t ca, în fiecare a n , p a ra le l cu e x a m e n u l m e d ic a l a l s t ă ­
r ii de s ă n ă ta te ce se e fe c tu e a ză la în c e p u tu l a n u lu i ş c o la r, să se
fa c ă in v e s tig a ţii c a n tita tiv e sau c a lita tiv e a s u p ra n iv e lu lu i d e z v o l­
t ă r ii şi al r it m u lu i a n u a l de creştere;
— p re lu c ra re a s ta tis tic ă a d a te lo r în re g is tra te . I n v ederea re a ­
l iz ă r ii a ce stu i scop, este r e c o m a n d a b il să se u tiliz e z e fişe a decvate
de în re g is tr a r e , care să se co m p le te ze cu o c a z ia e x a m in ă r ii c o p i­
lu lu i. L a ora a c tu a lă asem e nea fişe se a p lic ă sis te m a tic , în tr- u n n u ­
m ă r re s trâ n s de şcoli s a u u n it ă ţ i p re şcolare, ca u r m a r e a u n o r i n ­
v e s tig a ţii cu c aracter de cercetare, în tr e p rin s e d in p a rte a igieniş-
tilo r. I n lip s a acestor fişe, m e d ic u l de c irc u m s c rip ţie care u r m ă ­
reşte n iv e lu l d e z v o ltă r ii s o m a to p s ih ie e a c o p iilo r p o a te în to c m i
fo rm u la r e p ro p rii, în care să con se m n e ze cel p u ţin u rm ă to a re le :
a) d a te p e rs o n a le şi fa m ilia le : n u m e le şi p re n u m e le , sexul, d a ta
n a ş te rii, n ă s c u t la te rm e n sa u n u , g re u ta te a , lu n g im e a c o rp u lu i la
n a şte re , d a ta a p a r iţie i p r im u lu i d in te , d a ta c â n d a în c e p u t s ă m e a r ­
g ă , a e x p r im ă r ii p rim e lo r c u v in te cu sens, m o d u l de a lim e n ta ţie ,
c o n d iţiile ig ie n ic e de tra i, v e n itu l fa m ilie i, p ro fe s iu n e a p ă r in ţ ilo r ,
fo lo sire a de c ătre p ă r in ţi a a lc o o lu lu i, ţ ig ă r ilo r etc.;
b) n iv e lu l d e z v o ltă r ii m o rfo fu n c ţio n a le :
— in d ic a to r ii s o m a to m e tric i: g re u ta te a , în ă lţ im e a , în ă lţ im e a
ş e z â n d , p e rim e tru l to ra c ic etc.;
— in d ic a to r ii so m a to s c o p ic i: tu r g o r u l, c u lo a re a te g u m e n te lo r ş i
a m u c o a s e lo r v iz ib ile , v o lu m u l şi to n u s u l m u s c u la tu r ii, p o s tu ra ,

20
 a b u n d e n ţa ţe s u tu lu i a d ip o s s u b c u ta n a t, caracterele sex u ale s e c u n ­
dare etc.;
— in d ic a to r ii fiz io m e tr ic i: s p iro m e trie , d in a m o m e trie , o x im e trie ,
tensiornetrie etc.;
с) n iv e lu l d e z v o ltă r ii p s ih o m o ra le :
— c a ra c te ris tic i ale d e z v o ltă r ii proceselor de c u n o a şte re (a te n ­
ţie, percepţie, im a g in a ţie , in te lig e n ţă , g â n d ir e ) , r a n d a m e n tu l şc o ­
la r;
— c a ra c te ris tic i ale p e r s o n a lită ţii: c o m p o r ta m e n t, c ara c te r, te m ­
p e ra m e n t, interese;
— tr ă s ă tu r i carac te ris tic e a le p s ih ic u lu i etc.

Condiţiile sociolocative
şi sănătatea populaţiei

S tare a de s ă n ă ta te a p o p u la ţie i d e p in d e dc m e d iu l a m b ia n t,
[ lim ita re a in flu e n ţe i n e fa v o r a b ile fiin d calea cea m a i s ig u r ă p e n tru
I p ro tejarea s ă n ă t ă ţ ii in d iv id u a le şi colective. D in aceste m o tiv e este
I necesar să se ţ in ă co n t de c o n d iţiile social-econom ice de tra i ale
[ c o n tin g e n tu lu i in v e s tig a t.
M e to d a c o m p le x ă de in v e s tig a re so c ia l- ig ie n ic a a c o n d iţiilo r ma-
I te ria le şî de tr a i a le fa m ilie i, e la b o ra tă la In s tit u t u l de C e rc e tări
I Ş tiin ţific e în d o m e n iu l Ig ie n e i S o c ia le şi O r g a n iz ă r ii O c r o tir ii S ă ­
n ă t ă ţ ii « N . A . S e m a ş k o » , prevede e v a lu a re a î n p u n c te a u n o r ast-
I f e l de in d ic a to r i ca: t ip u l a p a r ta m e n tu lu i, s a lu b r ita te a lu i, carac-
Ite r u l şi d e n s ita te a lo c a ta rilo r . P e n tru fiecare in d ic a to r su n t d eter­
m in a te scara, n u m ă r u l m in im a l şi m a x im a l de puncte, cu c a lc u la ­
rea u lte rio a ră a c o e fic ie n tu lu i g r a v im e tr ic (C ) (v e zi ta b e lu l 1).
Iln d ic a t o r u l to ta l al c o n d iţiilo r de tra i se c a lc u le a z ă d u p ă fo rm u la :

j __ f p F-j p F3
Af, M2 M3

unde:
I — in d ic a to r u l to ta l în p u ncte;
F i, 2,3 — nr. de p u n cte în fu n c ţie de g r u p u l de in d ic a to ri;
M — nr. m a x im de p u n c te p e n tru in d ic e le dat.
R e z u lta te le c a lc u le lo r p o t fi a p re c ia te î n fe lu l u r m ă to r :

N r. de p u n cte : N iv e lu l de tra i:

1 .1 — 4 P u ţ in fa v o ra b il
4, 1— 6 S u fic ie n t
6, 1— 8 F a v o r a b il
8 . 1 — 10 F o a rte fa v o ra b il

21
Tabelul l. Scara de evaluare a condiţiilor materiale şi de trai (E. I. Gonciaruc,
1990)

Indicatorul
Evaluarea
în puncte

Indicatorul de grup al

de grup
condiţiilor de trai Caracteristica condicilor de trai

I. Tipul apartamentului şi 1) gazdă 1

caracterul populării lui 2) cămin 2
3) locuinţă comunală cu bucătărie 3
şi bloc sanitar comun
4) apartamentul sau casa părinţi­ 6
lor
5) apartament proprietate personală 8
sau casă proprie
6) apartament separat de stat 10

Nr. maxim de puncte posibil la această grupă «M i» 10

Coeficientul gravimetric de grup «Ci» 2
ii. Gradul de salubritate a 1) încălzire centrală 3
apartamentului 2) alimentare cu apă caldă, sală de 1,5
baie, duş
3) gaz 2
4) canalizare 2,5
5) apeduct 3
Nr. maxim de puncte posibil la această grupă de indicatori «M2» 12
Coeficientul gravimetric de grup «C2» 1
Densitatea lecuitorilor !) până la 3
în apartament (suprafaţa, m2 2) 3.1—4,0
pentru un om) 3) 4,1—5,0
4) 5,1—6,0
5) 6,1—7.0
6) 7,1—8,0
7) 8,1-9,0
8 peste 9,0
Nr. maxim de puncte posibil la această grupă de indicatori «M> 8
Coeficientul gravimetric de grup *C 3* 2

A s tfe l de fa c to ri ca v e n itu l rnediu p e n tru o fa m ilie sau u n i n ­

d iv id , b u g e tu l fa m ilie i, s ta n d a r d u l de v ia ţă a l p o p u la ţie i, n iv e lu l ei
de c u ltu r ă şi de e d u c aţie s a n ita r ă , p ro fe siu n e a etc., au u n ro l p r i­
m o r d ia l p e n tru starea de s ă n ă ta te a c o le c tiv ită ţii. P rin c ip a le le date
de ace astă n a tu r ă pot fi o b ţin u te de la se rv ic iile de resort.

Aprovizionarea cu apă
şi sănătatea populaţiei

C a ra c te ris tic a ig ie n ic ă a a p r o v iz io n ă r ii cu a p ă ne c e sită c u n o a ş ­

terea c a lit ă ţ ii apei p o ta b ile ; c o n s u m u lu i de a p ă p o ta b ilă pe cap
de lo c u ito r; l u n g im ii c o n d u c te lo r; p ro p o rţie i p erso a ne lo r care fo lo ­
22
sesc a p ă d in sistem ele c e n tra liz a te fa ţă de cele ce u tiliz e a z ă alte
surse de a p ă ; p rop o rţiei p e rs o a n e lo r care folosesc a p ă c a lita tiv ă
d in p u n c t de vedere b a c te rio lo g ic etc.
S t u d iu l in flu e n ţe i fa c to ru lu i a c v a tic a s u p ra s tă r ii s ă n ă t ă ţ ii şi
c o n d iţiilo r de tr a i ale p o p u la ţie i trebu ie să ţ in ă cont şi de in flu e n ­
ta a lto r fa c to ri n e fa v o r a b ili c u m ar fi a eru l a tm o sfe ric , s o lu l sau
p ro d use le a lim e n ta re p o lu ate . C u ap a p o ta b ilă pot p ă tr u n d e în o r­
g a n is m su b s ta n ţe toxice (p e stic id e , în g r ă ş ă m in t e m in e ra le , c o m ­
p o n e n te ale d e şe u rilo r de la în tr e p r in d e r ile in d u s tr ia le , p ro d use le
de d is tru c tie a r e z id u u r ilo r casnice etc.), cât şi a g e n ţi p a to g e n i.
L a s tu d ie re a in flu e n ţe i fa c to ru lu i a c v a tic a s u p ra s tă r ii s ă n ă ­
t ă ţ ii se cercetează la în c e p u t n o c iv ită ţile p r iv in d u tiliz a r e a apei.
I n p r im u l râ n d , se face u n c o n tro l s a n ita r a! su rselor de a p ă, u t i ­
liz â n d m e to d a descrisă în c a p ito lu l « Ig ie n a a p ei». A p o i se face a n a ­
liz a s a n ita r ă m in u ţio a s ă a c a lit ă ţ ii apel.
P e b a za c a lit ă ţii apei p o ta b ile şi a e v a lu ă r ii s a n ita r e a s u rs e ­
lor de a p ă se face o ip o te z ă despre p o s ib ilita te a in flu e n ţe i c o m p o ­
n e n ţilo r a p e i a s u p ra s ă n ă t ă ţ ii p o p u la ţie i. I n acest scop se s tu d ia z ă
m o r b id ita te a p o p u la ţie i pe bazia a d r e s a b ilită ţ ii şi m o r ta lit ă ţ ii care
foloseşte ace astă a p ă . E s te r a ţ io n a lă efectuarea u n e i a n c h e tă r i a
p o p u la ţie i d u p ă u rm ă to a re a sch e m ă:
1. N u m e le şi p re n u m e le .
2. V â rs ta .
3. A d re sa.
4. D in ce an lo c u ie şte pe ace astă adresă.
5. R u ta p ro fe s io n a lă .
6. S u rs a de a p ro v iz io n a re cu a p ă .
7. S u rse le p o s ib ile de p o lu are.
8. D is ta n ta p â n ă la sursele de p o lu are.
9. P o lu ă r ile v iz ib ile (pete de p etrol, g u n o a ie , s p u m ă ).
10. C o lo ra ţia apei (c a ra c te ru l e i).
11. In te n s ita te a c o lo ra ţie i (p u te rn ic ă , s la b ă , lip s e ş te ).
12. P re ze n ta m ir o s u lu i şi c a rac te ru l lui.
13. In te n s ita te a m ir o s u lu i (p e rio d ic , p e rm a n e n t, p u te rn ic , slab,
lip se şte ).
14. E ste lim ita t în o tu l şi o d ih n a ? C a u z a .
15. E ste lim it a t ă u tiliz a r e a apei p e n tru s p ă la tu l ru fe lo r? C a u z a .
16. E ste lim ita tă u tiliz a r e a apei la p re g ă tire a b u c a te lo r? C a u z a .
17. A u loc fe no m e ne m o rb id e Ia fo lo sire a ap ei? C a re a n u m e ?
18. D ife r ă p o lu a re a apei d in acest an fa tă de cel p recedent?
D a ta
S e m n ă tu r a
A p a p o a te fi c o n ta m in a tă cu a g e n ţi p a to g e n i ai febrelor tifo i­
d ă. p a r a tifo id ă , holere i, d ize n te rie i, h e p a tite i in fecţioase. p o lio m ie ­
lite i, b ruc e lo ze i, le p to s p iro z e i, tu la re m ie i etc. î n p r im u l râ n d , se
a co rdă a te n ţie b o lilo r in te s tin a le acute.
S ă n ă ta te a p o p u la ţie i este in flu e n ţ a tă şi de c o m p o z iţia apei. S u r ­
p lu s u l sau c a re n ţa u n o r su b s ta n ţe c h im ic e în a p ă pot c a u z a boli
23
 g rav e . A c easta se referă la flu o r, io d , c u p ru , z in c , m o lib d e n , man-
g a n , a rse n iu etc.
D a te le a d u n a te despre s ă n ă ta te a p o p u la ţie i se s u p u n u n e i p re ­
lu c r ă r i statistic e . Se e v id e n ţia z ă m o rb id ita te a c a ra c te ris tic ă la c o ­
p ii, a d o le sc e n ţi, a d u lţi etc.

Solul şi sănătatea populaţiei

C a ra c te r is tic a ig ie n ic ă a s o lu lu i in c lu d e aprecierea p r o p r ie tă ţi­

lor fizice, c h im ic e şi b io lo g ic e ale a ce stu ia care, într- un fel sau a ltu l,
exercită o in flu e n ţă c o n s id e ra b ilă n u n u m a i a s u p r a s ă n ă t ă ţ ii o m u ­
lu i, ci şi a s u p ra c o n d iţiilo r lu i de tra i.
S o lu l are u n rol deosebit în tra n s m ite re a la om a u n o r geohel-
m in ţi: a n c h ilo s to m i, a s c a riz i, tric o c e fa li. O u ă le p roasp ete de geohel-
m in ţi s u n t in o fe n siv e . E le necesită o m a tu r iz a r e în sol. E s te c o n ­
s id e ra b il r o lu l s o lu lu i şi î n p ă s tra re a în d e lu n g a t ă a fo rm e lo r spo-
r u la te de a g e n ţi p a to g e n i ai a n tr a x u lu i, te ta n o s u lu i, g a n g r e n e i g a ­
zoase, b o tu lis m u lu i. C u a lte c u v in te , im p o r ta n ţa e p id e m io lo g ic ă
a s o lu lu i este m a i m a re în in fe c ţiile de p la g ă şi m a i m ic ă în i n ­
fecţiile in te s tin a le .
P o lu a re a s o lu lu i se s tu d ia z ă în 4 etape:
1) a v iza re a s a n ita r ă a te re n u rilo r;
2) recoltarea p rob elor de sol şi e v a lu a re a re z u lta te lo r;
3) a n c h e ta re a p o p u la ţie i;
4) e x a m e n u l m e d ic a l a l p o p u la ţie i.
C o n tr o lu l s a n ita r a l te re n u lu i se face în sc o p u l e v id e n ţie rii s u r­
selor de p o lu a re a s o lu lu i cu s u b s ta n ţe ch im ic e , b a c te rii, v ir u s u r i,
p ro to zo are, o u ă de h e lm in ţi, b io p re p a ra te . Se a n c h e te a z ă p o p u la ţia
d in r a io n u l re spectiv, a m p la s a t în z o n a in flu e n ţe i p o sib ile a s o lu lu i
p o lu a t (d in ju r u l c â m p u r ilo r de irig a re , foselor septice, fe rm elor de
vite, ra m p e lo r de g u n o i etc.). î n c a lita te de m a rto r se a n c h e te a ză
p o p u la ţia de pe te rito riile ne p o lu a te .
A n c h e ta re a p o p u la ţie i se face d u p ă u rm ă to a re a s c h e m ă :
1. N u m e le şi p re n u m e le .
2. V â rs ta .
3. A d re sa.
4. D in ce an locuieşte la ace astă a d re s ă?
5. R u ta p ro fe s io n a lă .
6. C o n ta c tu l cu s o lu l p o lu a t în procesul a c tiv ită ţ ii s a le p ro fe ­
s io n a le (lu c r u l cu b ă lig a r u l, lu c r ă r ile a g ric o le , silv ic e , lu c r u l la
ferm ele de v ite , in s ta la ţ iile de e p u ra re b io lo g ic ă pe c â m p u r ile de
ir ig a r e ).
7. C o n ta c tu l cu s o lu l pe lo tu l de lâ n g ă c a s ă , cu s u b s ta n ţe le
c h im ic e exogene.
8. U tiliz a r e a b ă lig a r u lu i şi a d e şe u rilo r p roasp ete în c a lita te de
în g r ă ş ă m in t e în s o lu l lo tu lu i de lâ n g ă casă.
9. C o n ta c tu l cu s u b s ta n ţe c h im ic e exogene (lu c r u l în depozi-
24
 tele de p e stic id e şi în g r ă ş ă m in t e m in e ra le , de tr a n s p o rta re a lor
e tc.).
10. Iz o la re a c u r ţii g o s p o d ă re ş ti de te re n u l de o d ih n ă .
11. D is ta n ta d in tre lo c u in ţă , sectorul de p ă m â n t , te re n u rile de
jo c p e n tru c o p ii, c o m p o s tu l de g u n o i, fosa se p tic ă, la t r in ă , în tr e ­
p rin d e re a in d u s t r ia lă etc.
12. D is ta n ţa d in tre ş c o a lă , g r ă d in iţ ă , c o m p o s tu l de g u n o i, î n ­
tre p rin d e re a in d u s t r ia lă , fosa se p tic ă, la t r in ă , lo tu l de p ă m â n t etc.
13. P a r tic ip a r e a c o p iilo r la lu o r ă r ile de c â m p şi pe lo tu l de
l â n g ă casă.
14. M e to d a de d e zin fe ctare a d e şe u rilo r so lid e şi lic h id e .
15. S im p to m e le de b o a lă : d u re ri în a b d o m e n , s lă b ic iu n e , tuse,
v o m ă , diare e, frecvenţa lor.
16. C a z u r ile în r e g is tr a te de a n c h ilo s to m o z ă , a s c a r id o z ă , trico-
c e fa lo z ă , te ta n o s, g a n g r e n ă g a z o a s ă , h o le ră , fe bră t ifo id ă , salm o-
n e lo z ă , d ize n te rie , tu la re m ie , a n tra x , tu b e rc u lo z ă , c a z u ri de in to ­
xicare cu p esticide, n a ş te ri p a to lo g ic e , d e z v o lta re fiz ic ă şi m e n ­
ta lă s la b ă la c o p ii, p n e u m o n ie , cancer etc.
17. A p u tu t servi s o lu l d re p t fa c to r de tra n s m ite re sau c a u z ă
a acestor m a la d ii?
D a ta
S e m n ă tu r a
A v iz a r e a e p id e m io lo g ic ă a s tă r ii s ă n ă t ă ţ ii p o p u la ţie i prevede
stud ie re a r ă s p â n d ir ii în r â n d u r ile p o p u la ţie i a m a la d iilo r tra n s m is e
p r in sol. A ceste d a te pot fi co le c ta te în in s tit u ţ iile m e d ic a le s tu d iin d
d o c u m e n te le de e v id e n tă a m a la d iilo r infecţioiase. Se e fectu ează c o n ­
tro lu l m e d ic a l la o p a rte de c o p ii de p â n ă la 14 a n i (în g r ă d in iţ ă ,
ş c o a lă ) p e n tru a e v id e n ţia m a la d iile tra n s m is e p r in in te r m e d iu l
s o lu lu i.
L a c a ra c te ris tic a c a lita tiv ă a p o lu ă r ii s o lu lu i se s t u d ia z ă de­
n u m ir ile s u b s ta n ţe lo r c h im ic e care n im ere sc în sol, g r a d u l de p e­
rico l a l p e stic id e lo r şi al a lto r su b stan ţe . S e e v id e n ţia z ă sursele
p rin c ip a le de p o lu a re a s o lu lu i: p re lu c ra re a s o lu lu i cu p esticide şi
în g r ă ş ă m in t e m in e ra le , în tr e p r in d e r ile in d u s tr ia le , d e şe urile c o m u ­
n ale, tr a n s p o r tu l etc.
Se re c o m a n d ă re co ltarea p robelor de sol şi d e te rm in a re a p re ­
zenţei o u ă lo r de h e lm in ţi, g r a d u l de p o lu a re b io lo g ic ă , su b s ta n ţe le
c h im ic e p o lu a n te . A ceste d a te pot fi o b ţin u te şi de la b o ra to a re le
lo c ale ale s e r v ic iu lu i de ocrotire a p la n te lo r , s e r v ic iu lu i de hidro-
m e te o ro lo g ie , de secţiile to x ic o lo g ic e şi la b o ra to a re le b a c te rio lo g ic e
ale C .I.E .

Aerul atmosferic
şi sănătatea populaţiei
S tu d ie re a s ă n ă t ă ţ ii p o p u la ţie i, de r e g u lă , încep e cu alegerea
[ ra io n u lu i de su p ra v e g h e re . I n acest scop d e te rm in a n t d e v in e ni-
[▼elul p o lu ă r ii a e r u lu i a tm o sfe ric , lu â n d în c o n s id e ra ţie concom î-
l e n t c a lita te a apei p o ta b ile , n iv e lu l z g o m o tu lu i etc.

23
 N u m ă r u l p o p u la ţie i în ra io a n e le de o b s e rv a ţie tre b u ie să c o n ­
s titu ie 7— 10% d in n u m ă r u l to ta l de p o p u la ţie a u rbei date. Se
a le g c âte v a ra io a n e de observ aţie, care d ife ră în fu n c ţie de n iv e ­
lu l p o lu ă r ii a e ru lu i a tm o sfe ric de 2— 3 ori sau în fu n c ţie de sp e ­
c ific u l p o lu ă r ii. Se folosesc re z u lta te le c o n tr o lu lu i de la b o ra to r,
o b ţin u te la p u n c te le de o b s e rv aţie s ta ţio n a re sau de ru tă , ia r în
lip s a acestora d a te le de su p ra v e g h e re s p e c ia lă . î n to a te c a z u rile
n u m ă r u l de probe tre b u ie să n u fie m a i m ic de 2 0 0 p e n tru fiecare
p o lu a n t şi î n fica re ra io n de observaţie.
D a c ă în a e ru l a tm o sfe ric se c o n ţin m a i m u lte su b s ta n ţe nocive,
se c a lc u le a z ă in d ic e le s u m a t de p o lu a re (/(sum.):
~Л1
К,um= 2 4- ... 4“
\N-CMACi ' N-CMACn 1
\
unde:
E — s e m n u l s u m a r ii;
С î*....... C „ — g r a d u l dc p o lu a re cu p o lu a n ţ ii s e p a ra ţi p re ze n ţi în
a e ru l a tm osfe ric.
C M A c ........ C M A c n — c o n c e n tra ţiile m a x im a l a d m is ib ile ale acestor
p o lu a n ţi.
N — co c fic ie nt care d e p in d e de g r a d u l de pericol al s u b s ta n ţe i. A cest
c o eficient p e n tru su b s ta n ţe le cu p erico l de g r a d u l I c o n s titu ie 1,0;
p e n tru g r a d u l 11 — 1,5; g r a d u l 111 — 2,0; g r a d u l IV — 4,0.
D a c ă în a e ru l zo n e i alese s u n t preze nte 5 su b s ta n ţe p o lu a n te ,
fo rm u la c a p ă tă u r m ă to r u l aspect:
-Л! -Af -M r M
Ksum N-CMA c,
—
N-CMA C .
-f-
N-CMAr
J3
+
N-CMA,C,
+
C5
N-CMA,'Cs

D e e x e m plu : a e ru l o r a ş u lu i В c o n ţin e :

CM calcula­
Substanţele G ra d u l C .M .A . tă după con­
de p e ri­ m e d ii nicte- centraţia1 me­
col m erale die nlcteme-
rală

Pentaoxidul de vanadiu 1 0,002 0,003

Plumb 1 0,0003 0,001
Anhidridă sulfuroasă 3 0,05 0,02
Piridin 2 0,08 0,08
Substanţe suspendate 3 0,05 0,08

Vf
N o t ă : C ,n — indicele care caracterizează g radul de p o lu are a a e ru lu i atm o sferic cu
ce rtitu d in e a de 96%.

r M ■>M
VjOs u Pb c so. ' p i r Idln
■Ksum — + + + +
N-CMAvfit N-CMA Pb N-CMA sq, N-CMApUlă

° s u b . suspen
+
N-CMA sub. suspen
26
 0,003 0,001 0,02 , 0,08 0,08 _
I'CsUm = ------- + --------- 1 ---------H--------- - "f” -----= 6 , 5
I 0,002; 1 0,0003 2-0,05 1,5-0,08 2 0,05

M a i d e ta lia t m e to d e le de s tu d ie re a p o lu ă r ii a e ru lu i a tm o sfe ric

şi a s ă n ă t ă ţ ii p o p u la ţie i su n t descrise în « In s tr u c ţiu n e a cu p r iv i­
re la colectarea, p re lu c ra re a şi p re z e n ta re a d a te lo r despre s c h im ­
b ă r ile s tă rii s ă n ă t ă ţ ii p o p u la ţie i în le g ă t u r ă cu p o lu a re a m e d iu lu i
a m b ia n t» .
P re v e n tiv e r a ţio n a l de efectu at a nc h e ta re a p o p u la ţie i d u p ă u r ­
m ă to a re a sch em ă:
1. N u m e le şi p re n u m e le ;
2. V â rs ta ;
3. A d re sa;
4. C â ţi a ni lo cuieşte la ace astă a d re s ă?
5. R u t a p ro fe s io n a lă ;
6 . In te n s ita te a m ir o s u lu i (p u te rn ic , sla b , p e rm a n e n t, p erio d ic ,
lip s e ş te );
7. P re ze n ţa în aer a g a z e lo r, p r a fu lu i, fu n in g in e i, la ce direcţie
a v â n tu lu i;
8 . S im p to m e le s tă r ilo r m o rb id e la d e v e rs ă rile s u b s ta n ţe lo r po-
fluante (tuse, d u re ri de cap , a m e ţe li, g re ţu ri, s e n z a ţie dc p r a f în
o c h i);
9. D a c ă in flu e n ţe a z ă p o lu a re a a e ru lu i a s u p r a a n im a le lo r, p rin
ce se m a n ife s tă ?
1 0 . D acă in flu e n ţe a z ă p o lu a re a a e r u lu i a s u p ra c o p a c ilo r, flo ­
rilo r. p r in ce se m a n ife s tă ?
11. D a c ă in flu e n ţe a z ă p o lu a re a a e ru lu i a s u p ra obiectelor de uz
casn ic , p r in ce se m a n ife s tă ?
12. Se m u rd ă r e s c g e a m u rile ?
13. îm p ie d ic ă p r a fu l şi g a z e le la a erisirea a p a r ta m e n te lo r ?
14. Se m u rd ă r e s c a lb itu r ile s p ă la te la u scarea în curte?
15. S-a s c h im b a t p o lu a re a a e ru lu i a tm o sfe ric fa ţă de a n u l tre ­
cut? S p re bin e? S p re r ă u ?
D a ta
S e m n ă tu r a
N u m ă r u l m in im a l de p o p u la ţie necesar p e n tru o b s e rv a ţii se de­
te r m in ă p r in fo rm u la :
_ N - t 2-p ( 1 0 0 0 - p )
П~ ДГ-Д2- И “ ( 1 0 0 - р ) ’

u n de:
n — n u m ă r u l necesar de o b s e rv a ţii;
t — c rite riu l S tiu d e n t (la o b s e rv a ţiile m e dico- bio lo gice el este
e g a l cu 2 );
p — v a lo a re a m e d ie a in d ic e lu i c ă u ta t c o n fo rm d a te lo r din lite ­
ra tu ră , % ;
A — eroarea s e le c tiv u lu i; v a lo a re a m a x im ă a acestei erori tre ­
b u ie să fie de 3 ori m a i m ic ă decât p j

27
 /V — n u m ă r u l de p o p u la ţie .
D a te le o b ţin u te se p re lu c r e a z ă s ta tis tic p e n tr u d e te rm in a re a
c o e fic ie n tu lu i de c e rtitu d in e şi p e n tru aprecierea c e r titu d in ii d ife ­
renţei in tre câtev a m ă r im i.
A p recierea c e r titu d in ii in d ic ilo r de m o rb id ita te , a m iş c ă r ii n a t u ­
ra le a p o p u la ţe i etc. se face c o m p a r â n d eroarea m e d ie a in d ic e ­
l u i cu în s u ş i in d ic e le . Se c o n s id e ră s a tis fă c ă to r, da c ă depă'şirea
in d ic e lu i fa ţă de eroarea la u n n u m ă r m a re de o b s e rv a ţii ( n > 3 0 )
este de 3 ori.
C o n tr o lu l m e d ic a l al p o p u la ţie i, care lo c u ie şte în z o n a in flu e n ţe i
s u b s ta n ţe lo r nocive, se face d u p ă u n p r o g r a m sp ecial de c ătre sp e ­
c ia liş tii de diverse p r o filu r i. I n acest caz d a te le c o re s p u n z ă to a re
se trec într-o h a r tă a lc ă t u it ă a n tic ip a t, a p o i se p re lu c re a z ă s ta tis ­
tic.
I n g r u p u l m a rto r se a le g p e rsoanele care n u a u a v u t c o n tac t
cu s u b s ta n ţe no cive. I n c a lit a te de obiect de s u p ra v e g h e re se a le g
c o p ii în v â r s tă de p â n ă la 14 a n i, care lo c uie sc p e rm a n e n t în z o n a
de cercetări şi, de re g u lă , surit m a i s e n s ib ili fa ţă de c o n d iţiile ne ­
fa v o ra b ile ale m e d iu lu i a m b ia n t.
R e z u lta te le s tu d ie rii in flu e n ţe i p o lu ă r ii a e ru lu i a tm o sfe ric a s u p ­
ra s ă n ă t ă ţ ii şi c o n d iţiilo r de tra i ale p o p u la ţie i au p e rm is a r g u m e n ­
tare a şi efectuarea m ă s u r ilo r de a s a n a re a a e ru lu i p o lu a t.
D e ci p u te m c o n c h id e că s ă n ă ta te a p o p u la ţie i este in flu e n ţ a t ă de
u n com p lex la r g de fa c to ri. D e aceea este fo arte im p o r ta n t de a
c a lc u la sa rc in a c h im ic ă re a lă a o m u lu i fo lo s in d « R e c o m a n d ă r ile
m e to d ice de d e te rm in a re a in flu e n ţe i re ale a s u p ra o m u lu i a s u b ­
s ta n ţe lo r ch im ic e , care p ă tr u n d în o r g a n is m cu a e ru l a tm o sfe ric ,
aipa şi p ro d u se le a lim e n ta re » . U n ex e m plu este p re z e n ta t în ta b e ­
lu l 2 .

Tabelul 2. Calculul sarcinii reale a omului în condiţiile urbei mari în funcţie

de indicele convenţional (P)

In flu e n ta c h im ic ă
D u ra ta a f lă r ii (t)
Nr- O biectele de observaţie N iv e lu l S=P t
d/r p o lu ă r ii
u n ită ţi a e r u lu i (P)
ore P nicte- %
nictem e­ m eral
rale

1. Mediul de producţie 8 0,33 15,4 5,1 46.5

2. Locuinţa 12 0,50 8,6 4,3 39,0
3. Transportul 1,5 0,063 20,1 1,2 10,9
4. Aflarea la aer proaspăt 2,5 0,104 3,8 0,4 3,6
 CAPIT OLUL III

IG IE N A A P E I

P r in m u ltip le le sa le ro lu ri, a p a c o n s titu ie u n ele m e n t in d is p e n ­

s a b il în v ia ţa o m u lu i şi a c o le c tiv ită ţii. P r in tr e cele m a i im p o r t a n ­
te m e n ţio n ă m :
— r o lu l fiz io lo g ic în procesele m e ta b o lic e şi dig e stiv e ;
— r o lu l în în tr e ţin e re a c u r ă ţe n ie i co rp o ra le, în e d u c a ţia fiz ic ă
şi c ă lire a o r g a n is m u lu i;
— r o lu l în m e n ţin e re a s a lu b r ită ţ ii lo c u in ţe i şi a c entrelo r p o p u ­
late;
— ro lu l în procesele a g ro te h n ic e şi te h n o lo g ic e in d u s tr ia le .
A p r o v iz io n a r e a c o le c tiv ită ţilo r cu a p ă p o ta b ilă este de im p o r ­
t a n ţ ă m a jo r ă , în tr u c â t c a lita te a ei in flu e n ţe a z ă a s u p ra s tă r ii de
s ă n ă ta te a p o p u la ţie i.
A p a p o ta b ilă este a p a care c o n s u m a tă c u re n t n u p ro d uc e n ici
o tu lb u r a r e p a to lo g ic ă şi este p lă c u tă la g u st. C o n d iţ iile de pota-
b ilita te a apei au fost s ta b ilite în u r m a o b s e rv a ţiilo r în d e lu n g a te
I a s u p ra fo lo s in ţe i ei în c o le c tiv ită ţi, p re c u m şi pe c ale experim en-
I ta lă . A ceste c o n d iţii s u n t p re v ă z u te în s ta n d a rd e le de c a lita te a
i apei (S T A S - u ri) d e s tin a te d ife rite lo r c a te g o rii de ape. N o rm e le de
I p o ta b ilita te au fost s ta b ilite de O r g a n iz a ţ ia M o n d ia lă a S ă n ă t ă ţ ii,
v a la b ile p e n tru to a te ţă rile , cu lim ite de stu l de la r g i de v a ria b ili-
tate. I n c a d ru l acestor lim ite fiecare ţa r ă îş i p oate e la b o ra n o rm e
I p ro p rii, n a ţio n a le . U n e o ri s ta n d a rd e le de a p ă s u n t v a la b ile pen-
! tru u n g r u p de ţă r i (c u m ar fi, spre ex e m p lu , C o m u n ita te a E u r o ­
peană) .
A ceste n o rm e n u s u n t fixe şi se pot m o d ific a în fu n c ţie de d e z ­
v o lta re a şi e v o lu ţia c u n o ş tin ţe lo r m e d ic a le şi de p o s ib ilită ţile teh-
I nice de d e te rm in a re a lor.
S a r c in a fu n d a m e n ta lă a o r g a n is m e lo r care p la n ific ă şi c o o rd o ­
n e a z ă a p ro v iz io n a re a cu a p ă ( in g in e r i, m e d ic i, h id r o lo g i, autori-
I tă ţi a d m in is tr a tiv e ) este de a u r m ă r i ca p o p u la ţia să d is p u n ă de
a p ă de b u n ă c a lita te şi î n c a n tită ţ i su ficie nte .
I n s ta la ţ iile care a s ig u r ă a lim e n ta re a cu a p ă a p o p u la ţie i su n t:
in s ta la ţiile c e n tr a le , m ic r o c e n t r a le şi lo c a le ( f â n t â n ile ) .
C ercetarea ig ie n ic o - s a n ita ră a acestor in s ta la ţ ii se p oate face
| în scop p r e v e n t iv sau e x a m en de s u p r a v e g h e r e c u r e n t ă . E a este o
cercetare c o m p le x ă care c u p r in d e aspecte m u ltip le :
a) A n c h e ta re a ig ie n ic o - s a n ita ră a su rsei de a p ă , cu c o m p le tă ri
29
de date h id ro g e o lo g ic e . Tn c a z u l in s ta la ţiilo r c e ntra le , an c h e ta va
îi m a i a m p lă , avându- se în vedere e v e n tu a le le surse de im p u rifi-
care, p erim etrele de p rotecţie s a n ita r ă , m o d u l de fu n c ţio n a re a i n ­
s ta la ţiilo r .
b) C ercetarea d in a m ic ii calitlăţii apei p rin d e te rm in ă r i de la b o ­
ra to r, fizico-chim ice, b a c te rio lo g ice şi b io lo g ic e , în diverse a n o ­
t im p u r i şi c o n d iţii m e teo ro lo g ice , î n ra p o r t cu c o n d iţiile igienico-
s a n ita r e ale sursei.
c) C ercetarea s tă r ii de s ă n ă ta te şi m o rb id ita te a p o p u la ţie i care
se a lim e n te a z ă sau se v a a lim e n ta d in sursele de a p ă respective,
p rin anch ete retro spective p r iv in d m a la d iile ce se pot tra n s m ite
p r in a p ă. A ceste in fo r m a ţ ii se vor corela cu c a lită ţile apei şi cu c o n ­
d iţiile h id ro g e o lo g ic e .
E x a m e n u l p r e v e n t iv se e fectu ează a s u p ra su rselor de ape s u b ­
terane sau de s u p ra fa ţă în vederea c a p tă r ilo r p entru a lim e n tă r i c e n ­
tra le sa u in d iv id u a le . E x a m e n e le de la b o ra to r p e n tru acest c o n ­
tro l s u n t com p lex e şi c u p r in d to a tă g a m a de d e te rm in ă r i p r e v ă ­
zu te în s ta n d a r d u l de a p ă.
E x a m e n u l c u r e n t al c a lit ă ţ ii apei se face la n iv e lu l in s ta la ţ iilo r
de a p ro v iz io n a re : f â n tâ n i, izv o a re , m ic ro c e n tra le , in s ta la ţ ii c e n tra ­
le de prelev are a apei şi în a p ă de c o n d u c tă , la c o n s u m a to r.
A n a liz e le curente c u p r in d u n n u m ă r redus de a n a liz e , în sp e c i­
a l in d ic a to r ii ig ie n ic o - s a n ita ri, care c o n d iţio n e a z ă fo lo s in ţa apei.
I n d ic a t o r ii ig ie n ic o - s a n it a r i s a u s u b s ta n ţe le d in a p ă in d ic a to a ­
re de p o lu a re s u n t elem e nte c h im ic e sau b io lo g ic e , a c ăror p re z e n ţă
în a p ă sau creştere a c o n c e n tra ţie i in d ic ă p o lu a re a apei. A p a p o ­
lu a t ă p o a te fi n o c iv ă p e n tru o r g a n is m a tâ t în c a z u l p o lu ă r ii c h i­
m ice, c ât şi b io lo g ic e.
S pre ex e m p lu , u n in d ic a to r ig ie n ic o - s a n ita r cu d e o sebită v a lo a ­
re este m a te ria o r g a n ic ă (c o n s u m u l de К 2 М П О 4 ). A c e asta , su b fo r­
m ă de m a te rie o r g a n ic ă n e d e g ra d a tă (în p o lu ă r ile recente) sa u în
di'lerite trep te in te r m e d ia re de d esco m p un ere (a m o n ia c , n itr iţ i) ,
este în s o ţită , de r e g u lă , de flo ră m ic r o b ia n ă s a p ro fită , p o te n ţia l p a ­
to g e n ă sa u p a to g e n ă , a c ărei d e n sita te creşte p ro p o rţio n a l cu c o n ­
ţ in u t u l de s u b sta n ţe a zotoase d in a p ă. P re z e n ţa lor peste lim itele
p e rm ise re duce fo lo s in ţa apei.
A n a liz e le c u r e n te se e fe c tu e a ză la in te rv a le scurte (cu a tâ t m a
m u lt cu c ât in s ta la ţia deserveşte u n n u m ă r m a i m a re de lo c u ito ri)
p recu m şi în fu n c ţie de n a tu ra sursei şi c a lita te a ap e i acesteia
A n a liz e le c o m p le te c u p r in d d e te rm in ă r i p e n tru o g a m ă la r g ă di
in d ic a to ri. E le se efe c tu e a ză în scop p re v e n tiv (în sc o p u l u tiliz ă r i
u n e i surse de a p ă p e n tru a lim e n ta re a cu a p ă a p o p u la ţie i), în ex
p e rtize le te h n ic o - sa n ita re ale u z in e lo r sa u d ife rite lo r in s ta la ţ ii d
tra ta re a apei, s a u în scop de cercetare. A n a liz e le c o m p le te s
e fectu ează m a i ra r (lu n a r , t r im e s tr ia l) , î n fu n c ţie de c a lita te a sur
sei de a p ă şi p ro b le m a tic a de p o lu are. In d ic a to r ii d e te rm in a ţi su r
cei d in a n a liz a c u re n tă , la care se a d a u g ă pH -ul, re z id u u l fix, prc
p rie tă ţile o rg a n o le p tic e , c u lo a re a , s u s p e n siile , c lo ru rile , s u lfa ţi
macro- şi m icro e le m e n te le (C a , M g , Fe, I, F, C u , Z n , C d e tc .), d<

30
 te rg e n ţii, pesticidele, s u b s ta n ţe le c an ce rig e n e , p re c u m şi alte le p re ­
v ă z u te în s ta n d a r d u l de a p ă p o ta b ilă , în fu n c ţie de p o s ib ilită ţile
la b o r a to r u lu i, g r a d u l şi n a tu r a p o lu ă r ii apei.
A n a liz e le s p e c ia le su n t ex am ene de la b o ra to r care se execută
în s itu a ţii sp eciale de p o lu a re şi c u p r in d , în g e n e ra l, d e te rm in ă r i
de su b s ta n ţe care în m o d n o r m a l n u se g ă s c s c în a p ă , d a r care
a ju n g p rin p ă tr u n d e re c o n tin u ă sa u a c c id e n ta lă . A lte o ri a n a liz e le
sp eciale priv esc s u b s ta n ţe care n u su n t n o cive p e n tru o r g a n is m ,
d a r care u n e o ri pot a ju n g e p â n ă la c o n c e n tra ţii care exercită efec­
te toxice, c an ce rig e n e , m u ta g e n e etc. C ele m a i frecvente d e te rm i­
n ă r i su n t: s u b s ta n ţe le pesticide, c a n c e rig e n e , d e te rg e n ţii, trihalo-
m e ta n ii, n itro z a m in e le , n itro z a m id e le , p ro d u ş ii p etro lie ri (p e tro lu l,
fe n o lu l) etc. P re z e n ţa acestor su b s ta n ţe în a p ă p re z in tă u n risc
de îm b o ln ă v ir e p e n tru p o p u la ţia c o n s u m a to a re , el fiin d cu a tâ t
m a i m a re , cu c ât c o n c e n tra ţiile lor s u n t m a i m a ri.
I n c a te g o ria ex a m e n e lo r sp e c ia le in tr ă şi a n a liz e le m ic r o b io ­
lo g ice ale apei în c a z u l îm b o ln ă v ir ilo r de n a tu r ă h id r ic ă (b o li i n ­
fecţioase, tra n s m is e pe c ale h id r ic ă , cu m a n ife s tă r i epid em ice, e n ­
dem ice sau s p o r a d ic e ). A n a liz e le m ic r o b io lo g ic e sp eciale c u p r in d ,
în a fa ră de in d ic a to r ii d in a n a liz e le curente, şi d e te rm in ă r i de i n ­
d ic a to ri s p e c ia li m ic r o b io lo g ic i: entero co cul, b a c te riile s p o ru la te d in
g r u p u l C lo s tr id iilo r , b a c te r io fa g ii, p re c u m şi iz o lă r i de b a c te rii p a ­
togen e sau p o te n ţia l p a to g e n e , p ro d u c ă to a re de îm b o ln ă v ir i hidri-
ce (b a c ilu l febrei tifo id e , d ize nte rie, v ib r io n u l h o le ric şi a lţ ii) .
E ste d e m o n s tra tă re la ţia d ire c tă în tr e c a lita te a apei şi m o r b id i­
ta te a p o p u la ţie i care o c o n s u m ă . A s ig u r a r e a a lim e n tă r ilo r cu a p ă
de c a lita te a c o le c tiv ită ţilo r u m a n e in tr ă în s a rc in a p e rs o n a lu lu i
m e d ic a l, in g in e r ilo r ş i a o r g a n e lo r de decizie fin a n c ia r ă .
S o lu ţio n a r e a p ro b le m e lo r ig ie n ic e ale a p r o v iz io n ă r ii cu a p ă este
re g le m e n ta tă de u rm ă to a re le d o c u m en te:
1) N .R .C . 2.04.01— 85. « A p e d u c tu l in te rn şi c a n a liz a ţ ia c lă d ir i­
lor»;
2) N .R .C . 2 .0 4 .0 2 —84. « A p r o v iz io n a r e a cu a p ă . R eţelele şi i n ­
s ta la ţiile externe»;
3) S T A S 2874— 82. « A p a p o ta b ilă . C e rin ţe le ig ie n ic e şi c o n tro ­
lu l a s u p ra c a lit ă ţii» .
4) S T A S 2761— 84. « S u rs e le de a p ro v iz io n a re c e n tr a liz a tă cu
apă».
5) « R e g u la m e n tu l cu p riv ire la p ro ie c ta re a şi e x p lo a ta re a z o n e ­
lor de p rotecţie s a n it a r ă a su rselor şi a a p e d u cte lo r cu d e s tin a ţie
p o ta b ilă şi m e n a je r ă » nr. 2640— 82 d in 18.12. 1982.
6) « R e g u la m e n tu l ig ie n ic . C e rin ţe p r iv in d p ro iectarea, c o n s tru c ­
ţia si e x p lo a ta re a (apeductelor de a p ă p o t a b ilă » nr. 06.6.3.16 d in
B l . 10.1995.
7) « R e g u la m e n tu l ig ie n ic . C e rin ţe p r iv in d c a lita te a apei p o ta b i­
l e la a p ro v iz io n a re a d e c e n tra liz a tă . P ro te c ţia surselor. A m e n a ja r e a
s i m e n ţin e re a f â n tâ n ilo r , c iş m e le lo r» nr. 06.6.3.18 d in 23.02.1996.
8) « R e g u la m e n tu l ig ie n ic . P ro te c ţia b a z in e lo r de a p ă c o n tra p o ­
l u ă r i i » nr. 06.6.3.23 d in 03.07.1997.

31
 Controlul sanitar preventiv
L a a p r o v iz io n a r e a c e n t r a l iz a t ă cu a p ă c o n tro lu l s a n ita r p re v e n ­
t iv in c lu d e u rm ă to a re le etape:
— p a rtic ip a r e a s e r v ic iu lu i s a n ita r- a n tie p id e m ic la alegerea s u r ­
sei de a p ă , a lo c u lu i de c a p ta re a apei şi de a m p la s a r e a in s t a la ­
ţiilo r de tra ta re a ap e i ce u r m e a z ă a fi u t iliz a t ă în scop p o ta b il;
— efectuarea ex pertizei ig ie n ic e a p ro ie c tu lu i de a p r o v iz io n a ­
re a c e n tr u lu i p o p u la t cu a p ă ;
— efectu area s u p ra v e g h e rii s a n ita r e în p rocesul c o n stru c ţie i
a p e d u cte lo r;
— p a rtic ip a r e a la re ce p ţio n a re a în e x p lo a ta re a in s ta la ţ iilo r
a p e d u c tu lu i.
L a a p r o v iz io n a r e a d e c e n t r a l iz a t ă cu a p ă c o n tro lu l s a n ita r p re ­
v e n tiv in c lu d e u rm ă to a r e le etape:
— p a r tic ip a r e a s e rv ic iu lu i s a n ita r- a n tie p id e m ic la a le g e re a s u r ­
sei de a p ă şi a lo c u lu i de c a p ta re a apei;
— efectu area ex p e rtize i ig ie n ic e a p ro ie c te lo r in s ta la ţ iilo r de
c a p ta re a apei (so nde, f â n t â n i ) ;
— p a rtic ip a r e a la re ce p ţio n a re a în e x p lo a ta re a in s ta la ţ iilo r de
c a p ta re a apei.

METODA EXPERTIZEI SANITARE A PR OIECTELOR

DE A P R O V IZ IO N A R E CU APA
A CENTRELOR POPULATE

D eoarece c o n s tru ire a a p e d u c te lo r se face d u p ă p roiectele i n d i ­

v id u a le , fo lo s in d p ro ie c te le tip ic e d o a r a le u n o r in s ta la ţ ii ap arte ,
e x p e rtiza s a n ita r ă a p ro ie c te lo r de a p ro v iz io n a r e cu a p ă şi a Z .P .S .
(Z o n e le de P ro te c ţie S a n it a r ă ) se face o b lig a to r iu în fiecare caz.
S c h e m a e x p e r t i z e i s a n it a r e a p r o i e c t e l o r d e a p r o v i z i o n a r e cu
a p ă in c lu d e :
1. E x a m in a r e a d a t e lo r p r o ie c t u lu i (d e n u m ire a , in s tit u ţ ia care a
e la b o ra t p ro ie c tu l, m in is te r u l, a u to rii, a n u l e la b o r ă r ii e tc .).
2. P l e n it u d in e a m a t e r ia le lo r p r e z e n ta te : fişa e x p lic a tiv ă , m a te ­
r ia lu l g ra fic , p ro ie c tu l Z .P .S ., anexele.
F i ş a e x p l ic a t iv ă tre b u ie să c o n ţin ă :
a) c a ra c te ris tic a c e n tru lu i p o p u la t şi p e rspe ctiv ele d e z v o ltă r
lu i, d a te le despre c o n stru c ţie (n r. de e ta je ), s a lu b r ita te a fie c ă ru i
r a io n a p a rte ; b ) c a lc u le le d e ta lia te ale n e c e s a ru lu i de a p ă p e n tru
to a te sc o p u rile , d a te despre r e g im u l de c o n s u m a l apei (c o e fic i­
e n tu l de ir e g u la r ita te ) , c a ra c te ris tic a c a p a c ită ţii, s tă r ii te h n ic e şi
s a n ita r e a in s ta la ţ iilo r de a p e d u c t; c) a r g u m e n ta re a n e c e s ităţii
c o n s tru c ţie i sau re co n stru c ţie i a p e d u c tu lu i; d) a r g u m e n ta re a a le g e ­
rii sursei de a p ă , descrierea d e ta lia tă a acesteia cu a nex area re­
z u lta te lo r a n a liz e lo r de la b o ra to r ale ap e i; e) m a te ria le le despre
32
 c o m p a ra re a tehnico- econ om icä şi ig ie n ic o - s a n ita ră a v a r ia n te lo r p o ­
s ib ile de a p ro v iz io n a re c u a p ă şi a r g u m e n ta re a a le g e rii v a r ia n te i
o p tim a le , descrierea s c u r tă a sc h em elo r acceptate de a p r o v i­
z io n a re cu a p ă , de tra ta re a apei şi d a te le p r in c ip a le p e n tru c a l ­
c u la re a c a p a c ită ţii in s ta la ţ iilo r ; i) lo c u l a m p la s ă r ii şi c a ra c te ris tic a
t u tu r o r in s ta la ţ iilo r de a p e d u c t (p r o d u c tiv ita te a , m ă r im e a , r e g i­
m u l de lu c ru , în c ă lz ir e a , v e n tila ţ ia şi s a lu b r ita te a s a n it a r ă a c lă ­
d ir ilo r, lis ta p ro ie c te lo r tip ic e fo lo s ite ), h o ta re le te r ito r iu lu i deser­
v it, tra sa re a şi a d â n c im e a c o n d u c te lo r de a p ă.
M a t e r ia l e l e g r a f i c e in c lu d :
— p la n u l s itu a ţio n a l în care su n t p re z e n ta te c e n tru l p o p u la t,
o b ie c tiv u l p ro ie c ta t, schem ele siste m e lo r ex istente de a p ro v iz io n a re
cu a p ă şi de c a n a liz a re ;
— p la n u l g e n e ra l în care s u n t in d ic a te h o tare le c e n tru lu i p o p u ­
la t la în c e p u tu l p ro ie c tă rii şi p e n tru p e rio a d a de c a lc u l;
— p la n u l s c h e m a tic al c e n tru lu i p o p u la t cu in d ic a ţia cartiere-
I lor, in s tit u ţ iilo r p u b lice , o b ie c tiv e lo r c o m u n a le , în tr e p r in d e r ilo r i n ­
d u s tria le , in s ta la ţ iilo r şi reţelelor ex istente ale a p e d u c tu lu i;
— p la n u l te re n u lu i p e n tru in s ta la ţ iile de tra ta re a apei;
— p la n u l tra s e u lu i a p e d u c tu lu i şi al reţelelor.
P r o i e c t u l Z . P . S . c o n stă d in u rm ă to a re le :
— p a rte a te x tu a lă , în care se p r e z in tă c a ra c te ris tic a s tă rii s a ­
n ita re a sursei de a p ă şi re z u lta te le a n a liz e lo r de la b o ra to r ale
c a lit ă ţii apei în fiecare a n o tim p c o n fo rm c e rin ţe lo r S T A S - ulu i
1 2761— 84 «S u rs e le de a p ro v iz io n a re c e n tra lă cu a p ă » , d e b itu l sur-
I sei de a p ă şi core sp un d e re a lu i cu ne c e sa rul c a lc u la t, d a te hidro-
I lo g ic e şi h id r o g e o lo g ic e re fe rito a re la sursele de a p ă, e v e n tu a la le-
I g ă t u r ă h id r a u lic ă în tr e sursele de a p ă de s u p r a fa ţă şi cele subtera-
I ne, a r g u m e n ta r e a p e rim e trilo r I, I I şi I I I ale Z. P . S.;
— m a te r ia lu l g ra fic , în care tre b u ie să se in c lu d ă p la n u l si-
I t u a ţ io n a l la scara 1 : 5 0 000— 1 : 100 000 cu in d ic a re a lim ite lo r pro-
I iectate ale p e rim e tre lo r I I şi I I I ale Z .P .S ., lo c u rile de a m p la s a r e
I a c a p tă r ii şi in s ta la ţ iilo r a p e d u c tu lu i, sursei de a p ă şi b a z in u lu i de
■ a lim e n ta r e a ei. I n c a z u l su rse lo r de s u p r a fa ţă , se va in c lu d e şi
■ c a ra c te ru l m iş c ă r ii a p e lo r su b te ra ne ;
— a v iz u l a d m in is tr a ţie i de stat lo c ale p r iv in d lim ite le Z .P .S .
K şi lis ta m ă s u r ilo r ig ie n ic o - s a n ita re care u rm e a z ă să fie re a liz a te
I pe a ce la şi te rito riu .
A n e x e l e la proiect c u p r in d c o n c lu z iile g e n e ra le ale s a n e p id u lu i
lo c a l:
— p o s ib ilita te a fo lo s irii sursei de a p ă în scopul a p r o v iz io n ă r ii
■centrale;
> — c o n d iţiile de a m p la s a r e a fâ n tâ n ilo r ;
— c o n d iţiile de a m p la s a r e a in s ta la ţiilo r de c a p ta re şi tra ta re
к apei;
— re g le m e n ta re a Z .P .S .
\ 3. E x a m in a re a d o c u m e n te lo r o fic ia le de n o rm a re .
: 4. E x p e rtiza ig ie n ic ă a m a te ria le lo r de proiect: a) c o n tro lu l c a l­
Comanda nr. 69 33
 c u le lo r p r iv in d n e c e sa ru l de a p ă în p e rs p e c tiv ă a l c e n tru lu i p o p u ­
la t; b) e v a lu a re a ig ie n ic ă a c o re c titu d in ii a le g e rii sursei de a p r o ­
v iz io n a r e cu a p ă ; c) e v a lu a re a ig ie n ic ă a c o re c titu d in ii a m p la s ă r ii
in s ta la ţiilo r de tra ta re ş i a s is te m u lu i de te h n o lo g ie o p tim ă şi c o n ­
d iţiilo r de a m p la s a r e a in s ta la ţ iilo r de tra ta re a a p e i; d) e v a lu a ­
re a ig ie n ic ă a c o re s p u n d e rii c o n s tru c ţie i fie c ăre i p ă r ţi c o m p o n e n te
a a p e d u c tu lu i; e) e v a lu a re a ig ie n ic ă a p ro ie c tu lu i zo n e lo r de p ro ­
tecţie s a n ita r ă .
C o n c l u z i a p r iv in d ex p e rtiza p ro ie c tu lu i se face pe fiş e sp e c ia le
(a n e x a i) .

SUP RA VE G HE REA SANITARĂ PREVENTIVA

LA ETAPA CONSTRUCŢIEI INSTALAŢIILOR
APEDUCTULUI ŞI RECEPŢIONAREA LOR
IN EXPLOATARE

O b ie c tiv e le în c o n stru c ţie ale a p e d u c te lo r tre b u ie v iz ita te de

c ă tre m e d ic u l ig ie n is t cel p u ţ in o d a tă în 3 lu n i. E l c o n tro le a z ă
re sp ectarea p ro ie c tu lu i a d o p ta t a n tic ip a t la to a te e ta p e le de c o n ­
stru cţie, c ât şi a te rm e n e lo r p re v ă z u te . Se s u p ra v e g h e a z ă in s t a la ­
ţiile de c o n stru c ţie , c o n d iţiile de p ă s tra re a c o n d u c te lo r p â n ă ila
fo lo sire a lor, m e to d e le de îm b in a r e a ţe v ilo r în sc o p u l a s ig u r ă r ii
u n e i e ta n ş ie tă ţi corecte. I n m o d o b lig a to r se c o n tro le a z ă lu c r ă r i­
le în c h is e şi a v ize le re fe rito a re la aceste lu c r ă r i (e fe c tu a re a m ă ­
s u r ilo r de h id r o iz o la r e la to a te rezerv oarele, e rm e tiz a re a lo c u r ilo r
de c o m u ta re a ţe v ilo r, u m p le re a s p a ţiilo r d in tr e ţev i, e v a lu a re a m a ­
te ria le lo r sin te tic e u tiliz a t e e tc .).
R e z u lta te le acestor c o n tro a le se fix e a z ă î n a v iz u l s a n ita r.
I n c a z u l u t iliz ă r ii s u rse lo r de ape su b te ra n e , se s tu d ia z ă p r o ­
ie c tu l fâ n t â n ilo r a rteziene , re g is tr u l de fo ra j, re g is tre le de p o m ­
p a re de p ro b ă a apei şi de c o n tro l a l m a te r ia le lo r de c o n stru c ţie .
A p o i se c o n tro le a z ă f â n t â n a a r te z ia n ă , a c o r d â n d a te n ţia la u r m ă ­
toarele:
— d a c ă c o n d u c te le de a d u c ţiu n e a a p e i dep ăşesc s u p ra fa ţa te ­
r e n u lu i cu o în ă lţ im e n u m a i m ic ă de 0,5 m ;
—• d a c ă în ju r u l c o n d u c te i s-a a s ig u r a t z o n a de a r g ilă ta s a tă ;
— d a c ă s-a e fe c tu at c im e n ta re a în ju r u l ţe v ilo r.
Se e x a m in e a z ă re z u lta te le p o m p ă r ii d t p ro b ă . L a s fâ r ş itu l p o m ­
p ă r ii, p â n ă la a p a r iţia apei tra n s p a re n te , se ia u p ro b e de a p ă p e n ­
tru a n a liz e le de la b o ra to r b a c te rio lo g ic e şi ch im ic e . D a c ă s u n t res­
pectate to a te p o z iţiile p ro ie c tu lu i şi a p a c o re sp u n d e c e rin ţe lo r
S T A S - u lu i « A p a p o ta b ilă » , m e d ic u l ig ie n is t a v iz e a z ă d a re a în ex­
p lo a ta re a f â n t â n ii arteziene .
R e c e p ţio n a re a în e x p lo a ta re a in s ta la ţ iilo r a p e d u c tu lu i d e ja c o n ­
s tru ite se e fe c tu e a ză în 2 etape: 1) re c e p ţio n a re a la te rm in a re a lu c ­
r ă r ilo r ; 2) re ce p ţio n a re a f in a lă Ja e x p irare a p e rio a d e i de g a ra n ţie .
C o m is ia de re c e p ţio n a re la te r m in a r e a lu c r ă r ilo r v a fi d e s e m n a tă

34
de in v e s tito r într-o c o m p o n e n ţă de cel p u ţin 5 persoane. I n c o m p o ­
n e n ţa acesteia votr fi in c lu ş i re p r e z e n ta n tu l in v e s tito r u lu i, a d m i­
n is tr a ţie i p u b lic e lo c a le (p re ş e d in te ) în te rito riu l c ă re ia este s itu a tă
c o n s tru c ţia şi s p e c ia liş ti n o to r ii d in d o m e n iu l v iz a t. In v e s tito ru l
p r e z in tă c o m is ie i de re c e p ţio n a re a v iz e le s e rv ic iilo r s a n ita r, de
p o m p ie ri şi ale a lto r o r g a n e de c o n tro l p r iv in d execuţia de facto
a c o n s tru c ţie i. C o m is ia c o n tro le a z ă c o re sp u n d e re a d in tr e lu c r ă r ile
de c o n s tru c ţie e fectu ate şi d o c u m e n ta ţia d in p roiect, de asem enea,
face c o n c lu z ii p r iv in d re z u lta te le p r o b ă r ii com plex e a u t ila ju lu i şi
p o s ib ilita te a p re z e n tă r ii o b ie c tiv u lu i spre recepţia f in a lă în e x p lo a ­
ta re de c ătre C o m is ia de stat.
L a re ce p ţio n a re a f in a lă p a r tic ip ă in v e s tito ru l, c o m is ia dc recep­
ţio n a re d e s e m n a tă de in v e s tito r, p ro ie c ta n tu l lu c r ă r ii şi e x e c u ta n tu l.
P ro b a re a e x p e rim e n ta lă a a p e d u c tu lu i in c lu d e , în p r im u l r â n d ,
s p ă la r e a şi d e zin fe c ta re a in s ta la ţ iilo r de tra ta re a apei. D e z in ­
fectarea d e c a n to a re lo r, a g ita to a re lo r şi filtre lo r se face cu s o lu ţie
de c lo ru ră de v a r s a u c lo r g a z o s cu c o n ţin u tu l de 75— 100 m g / d m 3
clo r a ctiv , p e rio a d a de c o n ta c t de 5— 6 ore. Se m a i pot fo lo si şi
s o lu ţiile c are c o n ţin 40— 50 m g / d m 3 clor a ctiv , d a r p e rio a d a de c o n ­
ta c t să n u fie m a i m ic ă de 24 ore. U lte r io r s o lu ţia de clo r se î n l ă ­
tu r ă , ia r in s ta la ţ iile se s p a lă cu a p ă p o ta b iiă p â n ă Ia scăderea c o n ­
ţin u t u lu i de clor a c tiv la 0,3— 0,5 m g / d m 3. A s e m ă n ă to r se d e z in fe c ­
te a z ă b a c u r ile de p re s iu n e cu c a p a c ita te m ic ă . R e ze rv o a re le cu c a p a ­
cita te m a re se d e z in fe c te a z ă p r in ir ig a re a p e re ţilo r cu a p ă de clo r ce
c o n ţin e 200— 250 m g / d m 3 clo r a ctiv . P este 1— 2 ore, p ere ţii se s p a ­
lă in te n s iv cu a p ă p o ta b ilă . A p o i re zerv o arele se u m p lu cu a p ă şi
d a c ă r e z u lta te le a d o u ă a n a liz e b a c te r io lo g ic e c o n s e c u tiv e cu un
in te r v a l s u fic ie n t p e n tru s c h im b u l d e p iin al apei s u n t b u n e , re ze r­
v oarele se în c h id , se s ig ile a z ă şi se a d m ite e x p lo a ta re a .
în a in t e de a fi d a te în e x p lo a ta re , se d e z in fe c te a z ă şi f â n t â n ile
a rteziene . I n acest scop, în p r im u l r â n d , se î n l ă t u r ă a p a . A p o i în
f â n t â n ă se p o m p e a z ă aer c o m p r im a t şi cu c â ţiv a m e tri m a i jo s de
n iv e lu l s ta tic se sta b ile şte u n dop p n e u m a tic .
A s tfe l se p o a te d e zin fe c ta p a rte a f â n t â n ii de d e a su p ra ap e i cu
I s o lu ţie de c lo r ce c o n ţin e 50— 100 m g / d m 3 c lo r a ctiv , p e n tru 3 —
6 ore. U lte r io r se scoate d o p u l şi s o lu ţia de clor, p r in in te r m e d iu l
u n u i a m e ste c ăto r sp ecial, se in tro d u c e în p a rte a f â n t â n ii de sub a p ă
■ astfel în c â t c o n c e n tra ţia c lo r u lu i a c tiv , d u p ă am estecarea cu a p ă
I d i n f â n t â n ă , să n u s c a d ă m a i jo s de 50 m g / d m 3. Se a s ig u r ă un
■contact de 3 — 6 ore, a p a se î n l ă t u r ă p r in p o m p a re p â n ă la d is p a r iţia
■ m iro s u lu i de clo r (sa u re ac ţia n e g a t iv ă la c lo ru l a c tiv ). Se ia u pro-
■be de a p ă p e n tru in v e s tig a ţ ii de c o n tro l b a c te rio lo g ic e şi c h im ic e .
R e ţe a u a a p e d u c tu lu i ne c e sită o v e rific a re a re z iste n ţe i şi
e r m e tic ită ţii. I n acest scop re ţe au a se u m p le cu a p ă sub p resiun e,
Lpare de p ăşe şte v a lo a re a p r e s iu n ii de lu c ru de 2 ori. A p o i reţeaua
Ise s u p u n e s p ă lă r ii p re v e n tiv e , tim p de 4 — 5 ore, cu u n c u re n t de
jftpă cu v ite z a de 1,2— 1,5 m /s, d u p ă care ţe v ile de a p e d u c t se u m ­
b l u cy a p ă de clor, c o n ţin u t de clo r a c tiv de 75— 100 m g / d m 3, p e n ­

35
tru cel p u ţin 6 ore. D u p ă ace asta re ţe au a se s p a lă cu a p ă p o ta b ilă .
Se ia u prob e de a p ă p e n tru in v e s tig a ţii b a c te rio lo g ic e şi c h im ice.
E x p e rim e n ta re a de p ro b ă a a p e d u c tu lu i se efe c tu e a ză d u p ă s p ă ­
lare a şi d e zin fe c ta re a in s ta la ţ iilo r a p e d u c tu lu i şi a reţelei, tim p de
48 ore. P e p a rc u r s u l acestei p rob e e x p e rim e n ta le se fac in v e s t ig a ­
ţii de la b o ra to r ale apei în scopul c o n tr o lu lu i e fic a c ită ţii tu tu r o r i n ­
s ta la ţiilo r de ap e d u ct.
D a c ă ap a c o re sp u n d e c e rin ţe lo r S T A S - u lu i, c o m is ia de s ta t a c ­
ceptă d a re a în e x p lo a ta re p e r m a n e n tă a a p e d u c tu lu i. D in c o m p o ­
n e n ţa c o m isie i face p a rte şi r e p r e z e n ta n tu l s e r v ic iu lu i sanitaro-
a n tie p id e m ic .

Controlul sanitar curent

A c e a s tă e ta p ă de s u p ra v e g h e re s a n ita r ă , care in c lu d e m ă s u r ile

ig ie n ic e efectuate în p e rio a d a de e x p lo a ta re a o b ie c tiv u lu i d eja c o n ­
s tru it, p rev ede a c ţiu n i d ife re n ţia te ale m e d ic u lu i ig ie n is t p r iv in d
a p ro v iz io n a re a c e n tr a lă şi cea lo c a lă cu a p ă .
S a r c in ile p r in c ip a le ale c o n tr o lu lu i s a n ita r c u re n t la a p r o v iz io ­
n a re a c e n tra la cu a p ă su n t:
— a v iz a r e a s a n it a r ă p e rio d ic ă a su rse lo r de a p ă şi a in s t a la ţ i­
ilo r de tra ta re ;
— su p ra v e g h e re a s a n it a r ă s is te m a tic ă a s u p r a re s p e c tă rii r e g i­
m u lu i s a n ita r pe te r ito r iu l z o n e lo r de p rotecţie s a n it a r ă (Z .P .S .)
ale a p e d u c tu lu i;
— su p ra v e g h e re a s a n ita r ă a s u p ra m o d u lu i de e x p lo a ta re a s ta ­
ţie i de tra ta r e a apei şi a s u p r a e fic ie n ţe i a c t iv it ă ţii la b o r a to r u lu i
de c h im ie s a n it a r ă de la staţie ;
— a n a liz a m a te r ia le lo r cu p riv ir e la e fic a c ita te a t r a tă r ii şi de­
z in fe c tă r ii a p ei, su p ra v e g h e re a e x a m e n u lu i m e d ic a l şi a n iv e lu lu i
de e d u c a ţie s a n ita r ă a p e r s o n a lu lu i care e x p lo a te a z ă s ta ţia ;
— su p ra v e g h e re a re s p e c tă rii r e g u lilo r ig ie n ic e la ex p lo a ta re a ,
re p a ra re a , s p ă la r e a şi d e zin fe c ta re a reţelei a p e d u c tu lu i şi a in s t a ­
la ţ iilo r de pe reţea;
— efectuarea c o n tr o lu lu i de la b o ra to r a s u p ra c a lit ă ţ ii apei;
— s tu d ie re a g r a d u lu i de sa tis fa c e re a n e c e s ită ţilo r p o p u la ţie i
p r iv in d c o n s u m u l de a p ă , a in flu e n ţe i c o n d iţ iilo r de a p ro v iz io n a re
cu a p ă a s u p r a s ă n ă t ă ţ ii şi a c o n d iţiilo r ig ie n ic e de tra i.
S is te m u l lo c a l de a p r o v iz io n a r e cu a p ă in c lu d e u rm ă to a re le p ro b ­
lem e:
— e v id e n ţie re a şi c o m p le ta re a d o s are lo r de o b ie c tiv p r iv in d
su rsele şi in s t a la ţ iile de a p ro v iz io n a re cu a p ă ;
— a v iz a re a s a n ita r ă p e rio d ic ă a su rse lo r de a p ă ;
— a n a liz a p e rio d ic ă de la b o ra to r a apei;
— c o n tro lu l s a n ita r a s u p ra c o n s u m u lu i de a p ă în c o le c tiv ită ţi
(şcoli, g r ă d in iţe de c o p ii, tabere de c â m p e tc.);
— in s tru ir e a s a n it a r ă a p o p u la ţie i re feritor la a p ro v iz io n a re a
cu a p ă ;
 — o r g a n iz a r e a de zin fe cţie i p e rm a n e n te sau te m p o ra re a apei de
fâ n t â n ă , c o n tro lu l e fic a c ită ţii ei;
— a n a liz a d a te lo r despre c o n d iţiile de a p ro v iz io n a re cu a p ă în
centrele p o p u la te , in flu e n ţa lo r a s u p ra s tă rii s ă n ă t ă ţ ii şi c o n d iţ ii­
lo r ig ie n ic e de tra i ale p o p u la ţie i;
— e la b o ra re a m ă s u r ilo r p ro fila c tic e .

METODOLOGIA DE SUP R AVE G HE RE SANITARA

A AP RO VI ZIO NĂ R II CU APA A POPULAŢIEI

S u p ra v e g h e re a s a n ita r ă a a p r o v iz io n ă r ii cu a p ă n o ta b ilă are

drept scop a s ig u ra re a c a lit ă ţ ii apei de c o n su m , d e p ista re a Ia tim p
şi în lă tu r a r e a sa u lim ita r e a tu tu r o r fa c to rilo r de risc care a r p u ­
tea afecta s ă n ă ta te a c o n s u m a to rilo r.
R e a liz a r e a s c o p u lu i p ro p u s p re s u p u n e a s ig u ra re a u n u i d ia g ­
n o stic c o m p le t şi p ro m p t a l c a lit ă ţ ii apei.
A c ţiu n e a se r e a liz e a z ă de către o r g a n e le sa n ita ro - a n tie p id e m ic e
şi la b o ra to a r e le de c h im ie şi b a c te r io lo g ie s a n ita r ă , la b o ra to a r e le
p ro p rii ale în tr e p r in d e r ilo r care e x p lo a te a z ă s ta ţiile de tra ta re a
apei, p re c u m şi a lte la b o ra to a r e a c re d ita te d in te rito riu . L a a c ţiu n e
p a r tic ip ă şi d is p e n s a re le m e d ic a le sa u de în tre p rin d e re .
S u p ra v e g h e re a a p r o v iz io n ă r ii cu a p ă p o ta b ilă c u p r in d e u r m ă t o a ­
rele t ip u r i de sistem e:
— in s ta la ţ ii c e n tra le de a p ro v iz io n a re cu a p ă p o ta b ilă a lo c a ­
lită ţ ilo r ;
— in s ta la ţii p ro p r ii de a p ro v iz io n a re cu a p ă p o ta b ilă a o b ie c ti­
v e lo r econom ice si sociale;
— sistem e a le a p r o v iz io n ă r ii cu a p ă p o ta b ilă a c o le c tiv ită ţilo r
p ro v iz o rii (şa n tie re , tabere, c o lo n ii e tc.);
— in s ta la ţ ii lo c ale a le a p r o v iz io n ă r ii cu a p ă de fo lo s in ţă p u ­
b lic ă.
T e h nica d e c o n tro l se d ife re n ţia z ă p e n tru fiecare c a te g o rie de
sistem , ia r în c a d ru l in s ta la ţ iilo r p e n tru surse, s ta ţii de tra ta re şi
reţea de d is trib u ţie . D u p ă scopul u r m ă r it, de asem enea, se d ife re n ­
ţ ia z ă c o n tro lu l com p lex (e x p e rtiza ig ie n ic ă ) sau c o n tro lu l curent.

L C O N T R O L U L IN S T A L A T E L O R C E N T R A L E
DE A P R O V IZ IO N A R E C U A P Ă P O T A B IL Ă A L O C A L IT Ă Ţ IL O R

In s ta la ţ iile c e n tra le de a p ro v iz io n a re cu a p ă . cu to a te c o m p o ­
nentele lor (surse şi s ta ţii de tr a ta r e ) , vor fi su p u se p e rio dic c o n ­
tr o lu lu i c o m p le x (e x p e rtize i ig ie n ic e ) sau c o n tr o lu lu i c ure nt. A ceste
c o n tro a le , în to ta lita te a lor şi în a m b e le form e, au sc o p u l de a
s u p ra v e g h e a u rm ă to a re le o b iectiv e m a jo re :
— s ă se a s ig u re c a n tita te a de a p ă c o n fo rm n o rm e lo r dc con-
,sum.
— să se a s ig u re c a lit a t e a apei d in p u n c t de vedere o r g a n o le p ­
37
 tic, fiz ic , b a c te rio lo g ic , c h im ic , b io lo g ic şi r a d io a c tiv c o n fo rm n o r ­
m e lo r p re v ă z u te î n s ta n d a rd e le de sta t în v ig o a re ;
— să a ib ă a s ig u r a tă p ro te c ţia s a n ita r ă c o n fo rm a ce lo ra şi n o rm
de sta t; to a te aceste c o n d iţii s u n t p re v ă z u te în le g is la ţia s a n ita r ă
a fiecărei ţă ri, sub fo rm ă de ie g i s a n ita re , s ta n d a r d e de stat, n o rm e
şi re g u li de c o n stru c ţie , decrete, h o tă r â r i g u v e rn a m e n ta le , in s tr u c ­
ţ iu n i ale M in is t e r u lu i S ă n ă t ă ţ ii sa u a lte o r g a n e s a n ita r e (sanepi-
d u ri c e n tra le ) etc., care tre b u ie c u n o s c u te şi a p lic a te de o rg a n e le
care ex ercită c o n tro lu l.

1.1. C O N T R O L U L S A N IT A R C O M P L E X
( E X P E R T IZ A IG IE N IC O - S A N IT A R Ă )

S u n t exam ene care se exercită p e rio d ic , cu o frecven ţă d ife rită ,

în fu n c ţie dc fe lu l sursei de a p ă şi de e fic ie n ţa staţie i de tra ta re . In
fu n c ţie de acestea, se re c o m a n d ă u rm ă to a re le frecvenţe:
— p e n tru in s ta la ţ iile c e n tra le care a u surse de s u p r a fa ţă — de
trei ori pe a n , în p e rio a d e le cele m a i critic e ale p o lu ă r ii a p e lo r (d e ­
bite m in im e de ia r n ă şi v a r ă şi deb ite m a x im e de p r im ă v a r ă ) ;
— p e n tru in s ta la ţiile c e n tra le care a u surse de p r o fu n z im e sa u
c a p tă r i de izv o a re — de d o u ă ori pe a n , în p e rio a d e le de s ta b ilita te
m e te o ro lo g ic ă (v a ra ) şi d u p ă p re c ip ita ţiile m a x im e ( p r im ă v a r a ) ;
— la a m b e le c a te g o rii de s ta ţii — a tu n c i c â n d in te r v in s itu a ţ ii
sp e c ia le c u m s u n t: p o lu ă r i a c c id e n ta le , e p id e m ii, c a la m it ă ţ i, a lte ­
r ă r i ale c a lit ă ţ ii apei la s u rs ă s a u î n reţea ş. a.

1.1.1. C o n tr o lu l c o m p le x la surse

S e v a c o n tro la p e rim e tru l de protecţie s a n ita r ă , c o n fo rm le g is ­

la ţie i d in R e p u b lic a M o ld o v a . Se v o r face u rm ă to a re le ex am ene
de la b o ra to r:
— p e n tru ap ele de s u p r a fa ţă : n u m ă r u l to ta l de g e r m e n i/c m 3
(b a c te rii in c u b a te la 3 7 °C ), c o lifo rm ii to ta li ş i fe ca li, b a c te r io fa g ii
enterici ( f a g ii a n titif ic şi a n tic o li) , a n a liz a b io lo g ic ă , s u s p e n siile ,
pH -ul, re ac ţia t itr a t ă , a c id ita te a , a lc a lin ita te a , c o n s u m u l c h im ic de
ox ig e n , o x ig e n u l d iz o iv a t, c o n s u m u l b io c h im ic de o x ig e n şi r a ­
d io a c tiv ita te g lo b a lă ;
— p e n tru apele su b te ra n e : n u m ă r u l to ta l de g e r m e n i/m l (3 7 ° C ),
c o lifo rm ii to ta li şi fe cali, b a c te r io fa g ii e n terici (f a g ii a n titif ic şi a n ­
t ic o li), p H - u l, re ac ţia titr a tă , re z id u u l fix, c o n s u m u l c h im ic de
o x ig e n şi r a d io a c tiv ita te a g lo b a lă .
D e la caz la caz, p e n tru a m b e le c a te g o rii de surse se v o r in tro d u c e
d e te rm in ă r i de in d ic a to r i sp e c ific i de m in e r a liz a r e (c lo ru rile , d u r it a ­
tea, fie ru l, m a n g a n u l, n itr a ţ ii, io d u l, flu o ru l sa u r a d io a c tiv ita te a )
şi a le p o lu a n ţilo r s p e c ia li (p e s tic id e , d e te rg e n ţi, m e ta le toxice,
fe n o li, p ro d u se petroliere, s u b s ta n ţe c an ce rige ne, ex em p lu : 3, 4 ben-
z o p ir e n ) etc.

38
 1.1.2. C o n t r o lu l c o m p le x î n s t a ţ iile d e t r a t a r e

C o n tr o lu l s a n ita r a l s ta ţiilo r de tra ta re se execută în sc o p u l a p ­

re cie rii e ficienţei acestora. Se p o a te u r m ă r i a tâ t efic ie n ţa fin a lă , cât
şi pe trepte.
P e n tru u r m ă r ir e a e ficienţei g lo b a le a sta ţie i, se fa c d e te rm in ă r i
a s u p ra apei fin a le p re lu c ra te , în a in t e de d e zinfe cţie , cu u r m ă to r ii
in d ic a to r i o b lig a to r ii: c o lir n e tr ie şi t u r b jd it a t e .
E fic ie n ţa staţie i de tra ta re se c o n s id e ră c o re s p u n z ă to a re în c a z u l
în care:
— tu r b id ita te a n u d e p ăşeşte 5 g rad e.
— c o lim e tria (c o lifo r m ii to ta li) n u d e p ăşeşte 3 la 100 c m 3, ia r
c o lifo rm ii fe cali 0 la 100 c m 3.
L a s ta ţiile în care s u n t p re v ă z u te in s ta la ţ ii de core ctare a m in e ­
r a liz ă r ii (o b iş n u it în cele care u tiliz e a z ă surse de p r o fu n z im e ), c u m
s u n t d e d u riza re a , d e m a n g a n iz a r e a , d e fie riz a re a sau a ltele, e fic i­
enţa se c o n tro le a z ă d e te r m in â n d şi ce tre b u ie corectat.
Tn c a z u l c â n d se c o n s ta tă lip s a de e fic ie n ţă g lo b a lă a staţie i
de tra ta re , C e n tr u l de Ig ie n ă şi E p id e m io lo g ie v a trece la cerce­
ta re a a m ă n u n ţ it ă a fiecărei tre p te în p a rte , efic ie n ţa c a lc u lâ n d u - se
pe b a z a d a te lo r o b ţin u te şi a celor ex istente î n la b o ra to a re le s ta ­
ţiilo r de tra ta re .
E fic ie n ţa d ife rite lo r sectoare a le s ta ţie i de tra ta re a ap ei, în r a ­
p ort cu tre a p ta a n te rio a r ă , tre b u ie să fie de:
— pes^e 5 0 % p e n tru s e d im e n ta re a s im p lă , c a lc u la tă pe b a z a
s u s p e n s iilo r şi c o lim e trie i;
— peste 6 0 % p e n tru s e d im e n ta re a cu c o a g u la re , c a lc u la tă pe
a ce ia şi in d ic i;
— peste 9 0 % p e n tru filtre le ra p id e , c a lc u la tă pe b a z a turbi-
d it ă ţ ii şi c o lim e trie i;
— peste 9 9 % p e n tru filtre le lente, c a lc u la tă pe b a z a a ce lo ra şi
in d ic a to ri.
E fic ie n ta d e z in fe c tă rii se c a lc u le a z ă pe b a z a in d ic a to r ilo r b a c te ­
rio lo g ic i, d u p ă 30— 40 m in u te de c o n tac t în tr e clor şi a p ă care tr e ­
b u ie să se în c a d re z e în c o n d iţiile de c a lita te a apei p o ta b ile , în ceea
ce p riv e şte c o lifo rm ii t o ta li şt' fe ca li şi n u m ă r u l de b a c te rii la
3 7 °C /c m 3. B a c te r io fa g ii e n terici şi strep to co cii fecali tre b u ie să fie
ab se n ţi, ia r c lo ru l r e z id u a l (lib e r şi le g a t) să c o re s p u n d ă v a lo r i­
lo r p e n tru a p a p o ta b ilă , c o n fo rm p re v e d e rilo r S T A S - u lu i d in R e ­
p u b lic a M o ld o v a .
O d a tă cu v e rific a re a eficienţei in s ta la ţ iilo r de tra ta re a apei,
se v a u r m ă r i şi d e p ista re a e v e n tu a le lo r defic ie nţe sau a b a te ri de
la n o rm e le p re v ă z u te în r e g u la m e n tu l de e x p lo a ta re a s ta ţie i re s­
pective.
L a s is t e m u l d e î n m a g a z i n a r e se v a c o n tro la r itm u l de c u ră ţire ,
s p ă la r e şi d e zinfe cţie a re ze rv o a re lo r de în m a g a z in a r e a apei.
 1.2. C ontrolul san itar curent

A cest sis te m de c o n tro l este d ife rit de c o n tro lu l c o m p lc x p rin

o b iectiv ele u r m ă r ite şi p e rio d ic ita te .
C o n tr o lu l c u re n t u rm ă re ş te :
— p ro tecţia s a n ita r ă a su rselor;
— efic ie n ţa staţie i de tra ta re , pe b a za e v id e n ţe lo r de la b o ra to r
de la u z in a de a p ă sau a ex a m e n e lo r executate în c a d ru l la b o r a to ­
r u lu i C e n tr u lu i de Ig ie n ă şi E p id e m io lo g ie ;
— e fic ac ita te a dezinfe cţie i;
— starea de s ă n ă ta te a p e rs o n a lu lu i;
— c a lific a re a p e rs o n a lu lu i;
— m o d u l de fu n c ţio n a re a la b o r a to r u lu i u z in e i (respectarea te h ­
n ic ilo r s ta n d a r d iz a te , d o ta re a e tc .);
— c a lita te a apei în re ţeau a de d is trib u ţie .

1.2.1. C o n tr o lu l s a n ita r c u re n t la surse

şi în in s ta la ţiile de tra ta re a apei

A cest c o ntrol se e fectu ează de c ă tre m e d ic u l sau a s is te n tu l m e d i­

c u lu i ig ie n is t d in u n ita te a s a n ita r ă care are în su p ra v e g h e re in s t a la ­
ţia , p e rio d ic şi a tu n c i c â n d a p are o s u s p ic iu n e de risc p e n tru s ă n ă ta te
(e x a m e n e de la b o ra to r n e c o re s p u n z ă to a re , d e fe c ţiu n i la s ta ţia de
tra ta re sa u a v a rii în re ţe au a de d is trib u ţie , m o d ific ă r i în m o r b id i­
tate p rin b oli d ig e s tiv e ş. a .).
M e d ic u l m ic r o b io lo g sau c h im is tu l s a n ita r de la C e n tr u l de Ig ie ­
n ă şi E p id e m io lo g ie ce are în su p ra v e g h e re s ta ţia de tra ta re v a
c o n tro la p e rio d ic (m a i ra r decât m e d ic u l ig ie n is t) la b o ra to a r e le u z i­
nei, d in p u n c tu l de vedere al te h n ic ită ţii lor, c o n s e m n â n d în refe­
ra te scrise cele c o n s ta ta te , r e c o m a n d ă rile fă c u te şi re z u lta te le o b ­
ţin ute.
R e z u lta te le c o n tr o lu lu i s a n ita r ex ercitat a s u p ra su rse lo r şi in ­
s ta la ţiilo r de tra ta re a apei vor fi c o n s e m n a te în tr- u n proces-verbal,
care v a fi p re d a t în tr e p r in d e r ii ce e x p lo a te a z ă sursele, ia r r e z u lta ­
tele c o n tr o lu lu i s a n ita r, c u re n t vor fi c o n s e m n a te în re g is tru l unic.
D a c ă în u r m a c o n tr o lu lu i efectuat se c o n s ta tă deficienţe în c o n d u ­
cerea p ro c e s u lu i de tra ta re a apei sa u lip s a de e fic ie n ţă a sta ţie i, se
v a re c o m a n d a rem edierea de u r g e n ţă a d eficienţe lo r.
C e n tre le de Ig ie n ă şi E p id e m io lo g ie vor m e n ţin e o le g ă tu r ă p e r­
m a n e n tă cu o rg a n e le te rito ria le care se o c u p ă de a d m in is tr a r e a a p e ­
lor (D e p a r ta m e n tu l P ro tec ţiei M e d iu lu i) , p e n tru a fi in fo r m a ­
te de c ătre acestea a s u p ra tu tu r o r m o d ific ă r ilo r a p ă r u te în
z o n a p e rim e tru lu i de protecţie (n o i surse de p o lu a re , c o n s tru c ţii
sau a m e n a jă r i ale c u r s u lu i aoelor, dife rite u tiliz ă r i a le acestora
e tc .), p recu m şi p e n tru a fi in fo r m a te cu p r o m p titu d in e a s u p r a s i­
tu a ţiilo r a c c id e n ta le dc p o lu a re a apei peste lim ite le perm ise.
I n s itu a ţia p o lu ă r ilo r a c c id e n ta le ale su rselor de a p ă sau de a p a ­
riţie a c a la m ită ţilo r , e p id e m iilo r h id ric e , d u p ă a n u n ţa r e a M in is t e r u ­
l u i S ă n ă t ă ţ ii, se ia u u rm ă to a re le m ă s u r i:
40
 — a nc h e ta re a c au ze lo r p o lu ă r ii a c c id e n ta le şi re c o m a n d ă rile
m ă s u r ilo r de îm b u n ă t ă ţ ir e a acestora;
— a s ig u ra re a rezervelo r de a p ă p o ta b ilă ;
— in d ic a re a de m ă s u r i sp e c ia le de tra ta re a apei (siste m e de
corectare a c a lit ă ţii apei, reducerea d e b itu lu i apei tra ta te în scopul
u n e i eficienţe sp orite , m o d ific a re a d oze lo r de c o a g u la n t sau clor
etc.);
— în c a z u l în care m ă s u r ile lu a te nu a s ig u r ă fu rn iz a re a de a p ă
p o ta b ilă , se în tr e r u p e d is tr ib u ţia de a p ă în scop p o ta b il, p e n tru
c o n s u m a to ri, p o p u la ţie i distribuindu- i- se a p ă p o ta b ilă d in alte
surse sau a p ă m in e r a lă , p â n ă la re m e d ie re a s itu a ţie i a cc id e n tale .

1.2.2. C o n tr o lu l s a n ita r c urent

In re ţeau a de d is trib u ţie

C o n tr o lu l c a lit ă ţ ii apei la p lecarea d in s ta ţia de tra ta re se

e fectu ează p e rm a n e n t de către la b o ra to ru l u z in e i.
C o n tr o lu l s a n ita r se efectuează de c ătre la b o ra to r la p u n cte le
c o n s id e ra te re p re ze n ta tiv e , d u p ă c u m u rm e a z ă :
— la to a te p u n cte le de in tra re în reţea — la b o ra to a r e le C .I.E .
sau a lte u n it ă ţ i s a n ita r e te rito ria le execută re co ltare a p rob elor cu o
p e rio d ic ita te s t a b ilită , în fu n c ţie de ex istenţa in s ta la ţ iilo r de p re ­
lu c ra re a apei;
— în lo c a lită ţile în carc a p a su fe ră u n proces de tra ta re , se re ­
c o lte a z ă m in im u m o p ro b ă pe zi, in d ife re n t de m ă r im e a c o le c tiv i­
tă ţ ii deservite;
— în lo c a lită ţile u n d e n u e x istă la b o ra to a r e ale C .I.E ., u n ită ţ ile
s a n ita re v o r a s ig u r a efectuarea acestor a n a liz e cu o frecven ţă s ta ­
b ilita de C .I.E ., în fu n c ţie de c a lita te a sursei şi efic ie n ţa in s t a la ţ ii­
lor de tra ta re , d a r la u n in te r v a l n u m a i m a re de 14 z ile ; z iln ic
se d e te rm in ă c lo ru l re z id u a l (lib e r şi le g a t) de c ătre d is p e n s a ru l
m e d ic a l te rito ria l;
— p e n tru ape de p ro fu n z im e , care se in tro d u c n e tra ta te în re ­
ţea, in d ife re n t d a c ă se a p lic ă sau n u d e z in fe c ţia , se v a re co lta
m i n im u m o p ro b ă de a p ă în fu n c ţie de n u m ă r u l de lo c u ito ri în c e n ­
tru l p o p u la t la u r m ă to r u l in te rv a l:
5 000 lo c u ito ri la 45 zile
5 001 — 10 000 lo c u ito ri la 14 zile
10 001— 5 0 0 0 0 lo c u ito ri la 7 zile
50 000 lo c u ito ri z iln ic

P u n cte le re p re ze n ta tiv e se sta b ile sc ţ in â n d se a m a de zon ele

risc de c o n ta m in a r e a apei:
— zon ele te rm in a le ale reţelei (capete de c o n d u c tă );
i — zonele în care se p ro d u c în tr e ru p e ri în d is tr ib u ţia apei;
— in te rse c ţiile cu reţele de c a n a liz a re ;
ex istenţa u n o r surse p o sib ile de im p u r ific a r e (g ro p i, b ă lţi cu
s ta g n a n tă , p u ţu ri a b s o rb a n te , d e p o zite de g u n o i e tc .);
= zo n e le cu d e n iv e lă r i ale te re n u lu i (p u n c te le cele m a i ridi-
şi cele m a i d e c liv e );
41
 In t» rv a lu ) re c o ltărilo r
Nr. m i­
N r. dc lo c u ito ri n im de
probe surse subterane surse de s u p ra fa ţă

1 000 locuitori 1 90 zile 30 zile

1 001— 5 000 Ioc. 1 30 zile 10 zile
5 001— 10 000 loc. 1 15 zile 7 zile
10 001— 50 000 loc. 1 7 zile 3 zile
50 001-100 000 loc. 1 3 zile 1 zi
peste 100 000 loc. câte o la 10 000 loc. la 10 000 loc.
probă
în plus

— zone cu reţea cu g r a d a v a n s a t de u z u r ă ;
— zo n e le d in v e c in ă ta te a u n d e se execută lu c r ă r i de c o n s tru c ­
ţie;
— zo n e le în care a n a liz e le a n te rio a re p re z in tă frecven t probe
n e p o ta b ile .
N u m ă r u l ş i fre c v e n ta p ro b e lo r se sta b ile sc de c ă tre C .I.E . lo ­
cale. S e re c o m a n d ă u r m ă to a r e a sc h e m ă o r ie n ta tiv ă , î n fu n c ţie de
m ă r im e a c o le c tiv ită ţilo r deservite:
I n c a z u l în care n u m ă r u l p u n c te lo r dc re co ltare d e p ăşeşte n u m ă ­
r u l prob elor re co ltate p e rio d ic , se vor face re c o ltă ri p r in ro ta ţie ,
care să acopere în tr e a g a reţea de d is trib u ţie .
P e n tr u prob ele re co ltate d in reţea se v o r face u r m ă to a r e le deter­
m in ă r i:
— n u m ă r u l to ta l dc g e rm e n i la 37°C/.ml;
— c o lifo rm i to ta li şi fe cali;
— tu rb id ita te ;
— c o n s u m c h im ic de o x ig e n;
— a m o n ia c , n itr iţi, n itr a ţ i;
— c lo ru l r e z id u a l lib e r şi fix a t ( z iln ic ) .
D e la c a z la c a z se p o t efectua şi alte d e te rm in ă r i. R e z u lta te le
a n a liz e lo r v o r fi n o ta te în tr- u n g r a fic , p e n tru a se u r m ă r i d in a m ic a
c a lit ă ţ ii apei.
R e z u lta te le c o n tr o lu lu i s a n ita r se p ă s tre a z ă la u n it ă ţ ile care
l-au efectu at, su b fo rm ă de ta b e le a n a litic e , care se v o r a n a liz a
p e rio d ic , în a n s a m b lu .
A tu n c i c â n d c a lita te a apei este n e c o re s p u n z ă to a re , se v o r re ­
c o m a n d a îm b u n ă t ă ţ ir i, cu te rm e n e fixe, care o b lig ă u n ita te a re s p o n ­
s a b ilă să le rem edieze.
L u n a r C .I.E v a s o lic ita în tr e p r in d e r ilo r care e x p lo a te a z ă in s ta ­
la ţ iile de a p ro v iz io n a re cu a p ă d a te despre c a lita te a apei fu rn iz a te
în reţea.
P e rs o n a lu l de la ap e d u cte v a trece e x am en ele m e d ic a le c o n fo rm
r e g u la m e n te lo r în v ig o a re , la n iv e lu l d is p e n s a r u lu i m e d ic a l p re v ă z u t
p e n tru a s is te n ţa m e d ic a lă .

42
 2. C O N T R O L U L IN S T A L A Ţ IIL O R C E N T R A L E P R O P R II
O B IE C T IV E L O R E C O N O M IC E Ş I S O C IA L E

A ceste in s ta îa t ii s u n t su p u se c o n tr o lu lu i s a n ita r c o m p le x şi
curent, ce se e fe c tu e a ză de c ătre d is p e n s a ru l de în tr e p rin d e re , şco­
la r sa u te rito ria l, care are în s u p ra v e g h e re în tr e p rin d e re a ( in s titu ­
ţia ) respectivă.
E x p e rtiza s a n it a r ă a s ta ţiilo r de tra ta re se e fe c tu e a ză o d a tă în
an.
C o n tr o lu l s a n it a r c u re n t se e fectu ează p erio d ic , u rm ă rin d u - s e
p ro te c ţia s a n ita r ă , efic ie n ţa tr a tă r ii, d e z in fe c ţia şi starea de s ă n ă ­
tate a p e r s o n a lu lu i. S e d e te rm in ă c lo ru l r e z id u a l lib e r şi fix at.
C o n tr o lu l s a n ita r al reţelei de d is trib u ţie se face p rin re c o ltă ri
de probe şi d e te rm in ă r i de la b o ra to r în p u n cte le re p re z e n ta tiv e . P r o ­
bele se tr a n s p o r tă în la b o r a to r u l С .1 .Е ., u n d e s u n t d e te rm in a ţi a ce­
ia şi in d ic a to r i ca şi în c a z u l in s ta la ţ iilo r centrale.
L a in s ta la ţiile care nu d is p u n dc sistem de dezin fe cţie se vor
u r m ă r i c u ră ţire a şi d e zin fe c ţia lu n a r ă , şi ori de câte ori este ne ­
v oie, c u r ă ţire a şi d e zin fe c ţia re z e rv o ru lu i de în m a g a z in a r e a apei.
P e rs o n a lu l s u p u s c o n tr o lu lu i m e d ic a l v a efectua e x a m in ă rile
m e d ic a le c o n fo rm re g u la m e n te lo r în v ig o a re .

3. S U P R A V E G H E R E A S A N IT A R Ă A IN S T A L A Ţ IIL O R LO CALE

C o n tr o lu l in s ta la ţiilo r lo c ale ( f â n t â n ilo r ) in tr ă în s a rc in a C .I.E .

E l c o nstă în v e rific a re a p e rim e tru lu i de protecţie s a n ita r ă , a c a r a c ­
te ris tic ilo r de c o n stru c ţie şi c o n tro lu l c a lit ă ţ ii apei, p r in re co ltarea
de prob e ce v o r fi trim is e la la b o r a to r u l C .I.E .
I n c a d ru l c o n tr o lu lu i s a n ita r se v a u r m ă r i re c o n d iţio n a re a a n u a ­
lă , u r m a tă de d e zin fe c ţia tu tu r o r f â n t â n ilo r u tiliz a t e p e n tru c o n ­
s u m u l p u b lic .
I n s itu a ţii de p o lu a re a apei se v o r efectua a s a n a re a şi dezinfec-
ţia sursei cu s u b s ta n ţe c lo rig e n e . C o n tr o lu l e ficienţei c lo r in ă r ii se
pace p rin ex am ene c h im ic e ( C C O , N H 3 şi N 0 2), b a c te rio lo g ic e (nr.
de g e rm e n i 3 7 °C /rnl) şi c o lim e trie (c o lifo rm i to ta li şi fe c a li).
L a n iv e lu l d is p e n s a r u lu i m e d ic a l r u r a l te r ito r ia l v a ex ista e v i­
den ţa c o n d iţiilo r s a n ita r e ale a p r o v iz io n ă r ii cu a p ă d in te rito riu .

4. S U P R A V E G H E R E A S A N IT A R A A S IS T E M E L O R
D E A P R O V IZ IO N A R E C U A P A
ÎN C O L E C T IV IT Ă Ţ I T E M P O R A R E

Se e fe c tu e a ză de c ătre u n ita te a s a n ita r ă care deserveşte o b ie c ­

t iv u l. I n fu n c ţie de m ă r im e a c o le c tiv ită ţii deservite şi de c o m p le x i­
tate a in s ta la ţiilo r , s ta ţia de a lim e n ta re cu a p ă p o a te fi in c lu s ă în
c a d ru l o b ie c tiv e lo r u r m ă r ite p r in c o n tro l s a n ita r de c ătre C .I.E .
fr e c v e n ţa c o n tr o lu lu i ş i in d ic a to r ii cercetaţi s u n t s im ila r i cu cei
d in in s ta la ţiile c e n tra le de a p ro v iz io n a re cu a p ă a lo c a lită ţilo r .
 po ra re se folosesc surse d in v e c in ă ta te , ia r ap a se tr a n s p o r tă cu
d ife rite sistem e, s ă p t ă m â n a l se vor v e rific a p ro te c ţia s a n ita r ă şi
d e zin fe c ţia sursei cu s u b s ta n ţe c lo rig e n e . S is te m e le dc tra n s p o rt
şi în m a g a z in a r e se v o r s p ă la şi dezin fe cta în a in t e de fiec are u m ­
plere. Se v a face o c lo rin a re s u p lim e n ta r ă a a p e i în c is te rn ă p â n ă
la o c o n c e n tra ţie de 0,5 m g C l2 lib e r /litru .
P e rs o n a lu l care m a n e v re a z ă sis te m e le de e x tragere a ap ei, u m ­
plere şi g o lire a sis te m e lo r de tra n s p o rt şi în m a g a z in a r e a apei se
s u p u n e c o n tr o lu lu i m e d ic a l c o n fo rm r e g u la m e n te lo r în v ig o a re .
C e n tr u l R e p u b lic a n de Ig ie n ă şi E p id e m io lo g ie v a seria i n ­
s ta la ţiile de a p ro v iz io n a re cu a p ă de pe te r ito r iu l deserv it şi le va
re p a r tiz a la C .I.E . locale, c â t ş i la a lte u n it ă ţ i s a n ita r e d in te rito ­
riu p e n tru su p ra v e g h e re şi c o n tro l.
P e n tru to a te in s ta la ţiile de a p ro v iz io n a re c e n tr a lă cu a p ă , care
s u n t în e v id e n tă , vor ex ista dosare de o b ie c tiv , care v o r c u p r in d e
u rm ă to a re le c a te g o rii d e d o c u m en te:
a) sch em a in s ta la ţie i c e n tra le cu to a te d a te le te h n ic e re fe rito a ­
re la c ap ta re , trasee de a d u c ţiu n e , proces te h n o lo g ic , re zerv oare de
în m a g a z in a r e , reţele de d is trib u ţie etc.;
b) tab e le le a n a litic e şi g ra fic e le p r iv in d re z u lta te le ex am en elo r
de la b o ra to r;
c) zonele de protecţie s a n ita r ă ;
d) procesele-verbale în care au fost c o n se m n a te c o n s ta tă ri, re ­
c o m a n d ă r i, s a n c ţiu n i etc., în c h e ia te în u rm a c o n tro a le lo r s a n ita re ;
e) c e n tra liz a to a re lu n a r e p r iv in d procesele te h n o lo g ic e ş i e fi­
cienţa lor, in c lu s iv d e zin fe cţia ;
f) in fo r m ă r i trim is e o r g a n e lo r lo c a le a le a d m in is tr a ţ ie i de stat;
g ) copia de a u to riz a ţie s a n ita r ă .
C e n tre le de Ig ie n ă şi E p id e m io lo g ie au o b lig a ţ ia de a c o n tro la
a c tiv ita te a la b o ra to a re lo r u n it ă ţ ilo r s a n ita r e şi a la b o ra to a r e lo r de
la u z in e a s u p ra m o d u lu i de e fectu are a c o n tr o lu lu i s a n ita ro - ig ie n ic
şi a m e to d o lo g ie i u n ita r e p r iv in d ex a m e n e le de la b o ra to r ale apei.

S c h e m a a v i z ă r i i s a n it a r e ( d o s a r u l d e o b i e c t i v )
a A p e d u c t u lu i d in s u r s e d e s u p r a f a ţ ă

1. J u d e ţu l ( r a io n u l) ____________ , c e n tru l p o p u la t
2. A p a r te n e n ţa a p e d u c t u lu i_______
3. N u m ă r u l de p o p u la ţie deservit
4. N u m ă r u l de în tr e p r in d e r i_____ , in s tit u ţ ii p u b lic e _____
5. A p e d u c tu l c o n s tru it în a n u l ___ , re c o n s tru it în a n u l
6. C a ra c te ris tic a s u r s e i____________
D e n u m ir e a s u rse i___ , apă c u r g ă to a r e sau s tă tă to a re
(r â u , b a z in de a p ă , l a c ) .
7. L ă ţim e a b a z in u l u i___ , a d â n c im ile m e d ii dc-

b i t u l ______ m 3/s.
44
 R â u l se aco p eră cu g h e a ţă în l u n a _______________ ,se d e z g h e a ţă în

lu n a ______________ , este în g h e ţ a t ____________ lu n i, în flo r ire a apei se o b ­

servă s a u n u

C a lita te a apei în s u rs ă d u p ă p r o p r ie tă ţile o rg a n o le p tic e , c o m p o z i­

ţia m in e r a lă , d u p ă in d ic ii care c a ra c te riz e a z ă procesele de autopu-
rific a re în b a z in şi g r a d u l s e c u rită ţii e p id e m io lo g ic e a apei b a z in u lu i

8. C a ra c te r is tic a lo c u lu i de a m p la s a r e a in s ta la ţ iilo r de c a p ta re a
a p e i_____________________________________________________________________________

L o c u l de c a p ta re a apei e a m p la s a t în h o ta re le c e n tru lu i p o p u la t (d a ,
n u ) ; m a i sus de c e n tru l p o p u la t l a ___________ k m , p re ze n ţa apelor
re z id u a le m a i sus de lo c u l de c a p ta re a apei p e n tru a p e d u ct (d a,
n u ) , la ce d is ta n ţă , de care în tr e p r in d e r i; a lte im p u r ific ă r i care i n ­
flu e n ţe a z ă c a lita te a apei b a z in u lu i în lo c u l de c a p ta re a a p e i ________
,9 . C a ra c te r is tic a s a n ita r ă a in s ta la ţ iilo r de tra ta re a apei. T ip u l

in s ta la ţie i de c a p ta re a a p e i_____________________ S c h e m a de tra ta re

a apei a p lic a tă la a p e d u c t: lim p e z ire a n a tu r a lă şi filtra re a le n tă ,
I c o a g u la re a , lim p e z ir e a şi filtra re a r a p id ă . C o a g u la n ţ ii fo lo s iţi la
a p edu ct (s u lfa t de a lu m in iu , s u lfa t sau c lo ru ră de fie r), dogele,
c o n s tru c ţia in s ta la ţ iilo r p e n tru c o a g u la re , c o n s tru c ţia a g it a t o r u lu i
cam e re i de r e a c ţie .___________________________________________________________
C o n s tr u c ţia şi re g im u l de e x p lo a ta re a d e c a n to a re lo r: d e c a n to a re
o riz o n ta le , v e rtic ale, t im p u l de d e c a n ia r e _______________ ore, v ite za
m iş c ă r ii lic h id u lu i în dec a n to a re _________ m m /s. R e g im u l de cu­
ră ţire a d e c a n to a re lo r. E fic a c ita te a d e c a n t ă r ii___________C o n s tr u c ţia
ii r e g im u l de e x p lo a ta re a filtre lo r: tip u l (lente, ra p id e , bis tra tu la -
re), s u p ra fa ţa ____________ m 2, v ite z a de f i lt r a r e __________ m /h , r e g i­
m u l de s p ă l a r e ____________________________________________________ __
C a ra c te ristic a m e to d e lo r de d e zinfe cţie , a p lic a te la a p e d u c t (ciori-
n a re a , v a rie ta te a ei, o zo n a re a , d e zin fe c ţia cu ra ze u ltra v io le te etc.),
doza s u b s ta n ţe lo r d e zin fe c ta n te , efectul d e z in f e c t ă r ii__________________

10. Z o n a de protecţie s a n ita r ă a a p e d u c tu lu i e s t a b ilită , n u , de

cine este a p ro b a tă , c o m p o n e n ţa p e rim e tre lo r, m ă s u r ile de p rotecţie
se re a liz e a z ă sau n u ________________________________________________________
11. C a ra c te r is tic a reţelei a p e d u c tu lu i, s is te m u l ei. L u n g im e a

jreţelei a p e d u c t u lu i_________ m ______________________________________________

H e v ile a p e d u c tu lu i d in m e ta l, fo n tă , le m n , s tic lă , a z b o c im e n t _________

45
P re z e n ţa c işm e le lo r pe reţea (e x istă, n u ) ; n u m ă r u l lor. N u m ă r u l de
p o p u la ţie care foloseşte a p a d in c işm e le ________________________
A p a d in s u rs ă p ă tr u n d e în re ţe au a a p e d u c tu lu i cu a u to sc u rg e re , cu
a ju to r u l p o m p e lo r, tip u l p o m p e i____________________________________________
12. C â t de frecven t a u fost o bserv ate in te r m ite n ţe în lu c r u l a p
d u c tu lu i, n u a u fost observate. C a u z a in te r m ite n te lo r _______________

13. A u fost sa u n u ob se rv ate în r â n d u l p o p u la ţie i, care fo lo ­

seşte a p a a p e d u c tu lu i, b o li de o r ig in e a c v a tic ă ? D e in d ic a t care

b o l i _____________________________________________________________________________
a n u l._________ , l u n a _________________, n u m ă r u l s u f e r in z il o r ________________ _
c a u z a b o lilo r ______________________________________________ _
14. A n a liz e le apei d in s u rs ă , d in reţea; se fac sa u n u , s is te m a tic
sa u n u ___________________________________________________________ ______________
L a m o m e n tu l c o m p le tă r ii d o s a r u lu i d a t a u fost efectuate * n 199 ___
_________ a n a liz e c h im ic e ____________ , b a c te r io lo g ic e __________ , în ce
la b o ra to r se fac a n a liz e le ________________________________________________ ___
I n lip s a a n a liz e lo r apei u r m e a z ă să fie re co ltate p ro b e de a p ă
c o n c o m ite n t p e n tru in v e s tig a ţii c h im ic e şi b a c te rio lo g ic e d in s u r ­
să şi p u n c te le fin a le ale reţelei a p e d u c tu lu i, să fie în d r e p ta te la
la b o ra to r, re z u lta te le să fie in c lu s e în d o s a ru l dat.
(L a p re ze n ţa u n u i n u m ă r c o n s id e ra b il de a n a liz e , de in d ic a t v a ­
r ia ţ iile m a x im e ale in d ic ilo r p e lu n i sa u a n şi n u m ă r u l de a n a ­
liz e ) .
15. C a lita te a a p e i c o n fo rm d e c izie i p o p u la ţie i: u t iliz a b ilă , in u ­
t iliz a b ilă , se s c h im b ă sau n u pe p a rc u r s u l a n u lu i _____________________ _

16. M ă s u r ile necesare p e n tru a m e lio r a re a s tă r ii s a n ita re

te h n ic e a sursei de a lim e n ta r e cu a p ă şi a in s ta la ţ iilo r a p e d u c tu lu i,
c â t şi p e n tru a m e lio ra re a c a lit ă ţ ii a p e i_______________________________ ___

17. In f o r m a ţ ii s u p lim e n t a r e ____________________________________________ _

18. S c h e m a a p e d u c tu lu i cu n o ta re a in s t a la ţ iilo r p r in c ip a le a le
a p e d u c tu lu i şi a o b ie c tiv e lo r c onectate la re ţe a u a a p e d u c tu lu i (de
d e s e n a t) ______________________________ _____ __________________________________
S e m n ă tu r a m e d ic u lu i,
(p o s tu l, n u m e le de fa m ilie )
D a t a c e rc e tă rii___ _____________
46
 Rezultatele investigaţiilor chimice şi bacteriologice ale apei, anul 199

D ata, lu n a , a n u l re c o ltării
In d ic ii probei de apă şi re z u lta tu l
a n a liz e lo r

Proprietăţile organoleptice (fizice)

Mirosul (puncte);
Gustul (puncte);
Colora(ia (grade);
Turbiditatea (mg/dm3)
Transparenţa (cm).

Proprietăţile chimice

Indicele de hidrogen (pH)

Clorul rezidual;
— liber(mg/dm3) ;
— fixat (mg/dm3);
Ozonul rezidual (mg/dm3) ;
Oxidabilitatea (mg/02/dm3);
Azotul amoniacal (mg/dm5);
Azotul nitriţilor (mg/dm3);
Azotul nitraţilor (mg/dm3);
Duritatea generală (mg-echiv/dm3) ;
Reziduif uscat (mg/dms);
Cloruri (mg/dm3) ;
Sulfaţi (mg/dm3);
Cupru (mg/dm3);
Fier (mg/dm3);
Zinc (mg/dm3);
Molibden (mg/dm3);
Arsen (mg/dm3);
Plumb (mg/dm3);
Fluor (mg/dm3);
Aluminiu rezidual (mg/dm3);
Poliacrilamid (mg/dm3);
Polifosfaţi (mg/dm3);
Beriliu (mg/dm3);
Selen (mg/dm3) ;
Mangan (mg/dm3);
Stronţiu stabil (mg/dm3);
Substanţele specifice caracteristice pentru condiţiile
locale:
— Hidrogen sulfurat (mg/dm3);
— Fitoplancton (mg/dm3 şi col/cm3);
C.B.O. complet (mg02/dm3);

Proprietăfile bacteriologice

Numărul total de microorganisme;

Numărul de bacterii coliforme (indicele coli);
Numărul de E. coli lactozopozitive
 Schema avizării sanitare (dosarul sanitar)
a apeductului din surse subterane

1. J u d e ţu l ( r a io n u l) ,____________ c e n tru l p o p u la t _____________________

2. A p a r te n e n ţa a p e d u c t u lu i_____________________________________________

3. A p e d u c tu l deserveşte: n u m ă r u l de p o p u la ţie , în tr e p r in d e r i, i n ­
s titu ţii p u b lic e ____________________________________________________________ ___

4. A n u l c o n stru c ţie i, re c o n s tr u c ţie i__________________________ _

5. C a ra c te r is tic a sursei:

D e n u m ire a p â n z e i de a p ă , sub p re s iu n e s a u n u _____________________

A d â n c im e a de la s u p r a fa ja s o lu lu i: p â n ă la s tr a tu l a cv ife r ( m ) ,

p â n ă la a p ă ( m ) ______________________________________________________________

C a ra c te r is tic a rocii, im p e r m e a b ilă sa u n u , în s tr a tu r ile care a co ­

p e ră o r iz o n tu r ile acvifere, n u m ă r u l acestor s tra tu ri, g ro sim e a fie ­
c ă r u ia , p re ze n ţa sau lip s a lo c u r ilo r dc ie şire a s tr a tu lu i acv ife r la
s u p ra fa ţa s o lu lu i în a p ro p ie re a a p e d u c tu lu i. D e b itu l sursei, m 3/h,
v a r ia z ă sa u n u în d e p e n d e n ţă de a n o tim p ş i/s a u c a n tita te a de

p lo i __________________________________________________ __ _____________________ _

C a lita te a apei în su rsă c o n fo rm p a r tic u la r it ă ţ ilo r o rg a n o le p tic e , c o m ­

p o z iţia m in e r a lă , g r a d u l care c a r a c te riz e a z ă s ig u r a n ţ a epidem iolo-
g ic ă ; c a lita te a apei în s u rs ă se s c h im b ă sau n u p r im ă v a r a după

p l o i _____________________________________________ ______________________ ________

6. C a ra c te r is tic a lo c u lu i de a m p la s a r e a in s ta la ţ iilo r de c ap ta re
a apei.
In s t a la ţ iile de c a p ta re a apei ( f â n t â n ă a r te z ia n ă , c ap ta re a iz ­
v o r u lu i, g a le rie de a c u m u la r e a ap ei, f â n tâ n i de m in ă ) s u n t a m ­
p la s a te : în a fa ra c e n tr u lu i p o p u la t, în m ijlo c u l c u r ţilo r lo c ativ e , în-
tr-o curte s e p a ra tă , pe te r ito r iu l în tr e p r in d e r ilo r in d u s tr ia le , pe p o ­
v â r n iş , în dep re siu n e , în p onor, pe m a lu l r â u lu i, a b a z in u lu i de a p ă.
T e rito riu l u n d e s u n t a m p la s a te in s ta la ţ iile de c a p ta re a apei este
in u n d a t sau n u în t im p u l p lo ilo r to re n ţia le ş i/s a u re v ă r s ă r ilo r de
a p ă . T erenul în ju r u l in s ta la ţ iilo r de c a p ta re este în g r ă d it în ra z a

d e _________ (m ) sa u n u . S u p r a fa ţa s o lu lu i în ju r u l in s ta la ţ iilo r de
c a p ta re este sau n u : p la n a t ă , p a v a tă ; este a s ig u r a tă în d e p ă r ta re a

a p e lo r atm o sfe ric e de la in s t a la ţ ii_________________________________________

7. D is ta n ţa in s ta la ţ iilo r de c a p ta re de la: casele de lo c u it ( m ) , î n ­

c ă p e rile p e n tru a n im a le ( m ) , în tr e p r in d e r ile in d u s tr ia le ( m ) , c lo ­
sete ( m ) , la tr in a de in filtr a ţ ie ( m ) , d e p o zite le de b ă lig a r ( m ) ,

alte obiecte de p o lu a re (care a n u m e ) _____________________________________

43
 8. C a ra c te r is tic a s a n ita r ă a in s ta la ţ iilo r de tra ta re a apei. C o m
p o n e n ţa in s ta la ţ iilo r de tra ta re : in s ta la ţ iile de c a p ta re a apei ( f â n ­
t â n i a rteziene , fâ n t â n i de m in ă , c a p ta je ), in s ta la ţ iile p e n tru deferi-
zare, d e d u riza re , d e zinfe cţie a apei, b a z in e le de a c u m u la re , s t a ţ ii­

le de p o m p a re de a s c e n siu n e a a I I - a ______________________________________

S ta re a s a n ita r ă a in s ta la ţ iilo r de c ap ta re : f â n tâ n a este a m p la ­

s a tă în c lă d ire , sub cerul lib e r, e x istă sa u n u s o n d a j, ţe v ile de tu-

b a j s u n t r id ic a te d e a su p ra pode lei l a _________ ,m , p o d e a u a în ju r u l

ţe v ilo r de tu b a j este im p e r m e a b ilă (m a t e r ia lu l) sau n u , ţe v ile de
tu b a j s u n t sau n u o x id ate, g u ra f â n t â n ii este sau n u a c o p e rită e r­
m e tic, t ip u l in s ta la ţie i de a sc e n siu n e p e n tru a p ă cu care este e c h i­
p a tă f â n t â n a (p o m p ă c u p is to n , p o m p ă s u b m e r s ib ilă , e rlift)

D e b itu l fâ n t â n ilo r de m in ă , c o lac u l fâ n tâ n ilo r (de le m n , p ia tr ă ,

in ele de b e to n ). C o la c u l are sau n u c r ă p ă tu r i. P re z e n ţa la c ă tu lu i de
a r g ilă . A p e le de s u p r a fa ţă şi freatice p ă tr u n d sau nu în fâ n t â n ă .
Ape'le a tm o sfe ric e p ă tr u n d sa u n u în fâ n t â n ă . F â n t â n a este î n ­
c h is ă b in e sau nu. în ă lţ im e a c o la c u lu i d e a su p ra p ă m â n t u lu i

_________ ( m ) . D e b itu l f â n t â n ii de m in ă ( m 3/ h ) . C o n s tr u c ţia capta-

j u l u i : m a te r ia lu l p ere ţilo r, p re ze n ţa şi lo c u l de p ă tr u n d e re a a p elo r
s u b te ra n e în in s ta la ţia de c a p ta j (la fu n d u l f â n t â n ii, la peretele lu i
la t e r a l) , filtre le , m a te r ia lu l de d renare (p ia tr ă , p r u n d iş fin şi măş-
t) . Se a s ig u r ă sc h im b a re a apei în in s ta la ţ ia de c a p ta j, în ce m od.
o s ib ilita te a e x a m in ă r ii şi c u r ă ţir ii p e rio d ic e a sursei. E x is tă sau
• ţe a vă de deversare, ţevi de v e n tila re . S ta re a s a n ita r ă a instala-
ilor, d e s tin a te p e n tru p re lu n g ire a t r a tă r ii apei (d e d u riz a re , defi-e

are, d e zin fe c ţie e tc .)____________________________________________________

C a ra c te ris tic a s a n ita r ă a b a z in e lo r de a p ă : s u b te ra n sau de sup-

fa ţă, v o l u m u l ______ ( m 3), c o n s tru c ţia (m a te r ia lu l p e re ţilor, fin i­

rea lo r in te r n ă , p re ze n ţa c a n a le lo r de v e n tila re , p ro te c ţia părţi-
ex terioare ale c a n a le lo r de v e n tila r e c ontra p ă tr u n d e r ii pulbe-
r şi a lto r s u b s ta n ţe şi obiecte s tră in e , c o n s tru c ţia d e s tin a tă pen-
c oborârea în b a z in în t im p u l c u r ă ţir ii etc.). _________________________

9. Z on a de p rotecţie s a n it a r ă a staţie i de tra ta re a apei e s ta ­

tă, n u , de cine este a p ro b a tă , c o m p o n e n ţa p e rim e tre lo r, m ăsu ri-

de protecţie se r e a liz e a z ă sa u n u ._______________________________________

10. C a ra c te r is tic a reţelei a p e d u c tu lu i, s is te m u l ei. L u n g im e a re-
a p e d u c tu lu i ( m ) . Ţ evile a p e d u c tu lu i d in m e ta l, fo n tă , le m n ,
Comanda nr, 69 49
s tic lă , a z b o c im e n t____________________________________________________________

P re z e n ţa c işm e le lo r pe reţea (e x istă sau n u ) ; n u m ă r u l lor.

N u m ă r u l de p o p u la ţie care foloseşte ap a d in c iş m e le _________ A p a

d in s u rs ă p ă tr u n d e în re ţeaua a p e d u c tu lu i cu au to sc u rg e re , cu a ju ­

to ru l p o m p e lo r, tip u l p o m p e i ______________________________________________

11. C â t de frecvent au fost observate in te rm ite n ţe în lu c ru l a p e ­

d u c tu lu i, n u au fost observate, c au za in te r m ite n ţe lo r __________________

12. A u fost sau n u o b serv ate în r â n d u l p o p u la ţie i care foloseşte

ap a a p e d u c tu lu i b o li de o r ig in e a c v a tic ă , de in d ic a t care b o li, a n u l,

lu n a , n u m ă r u l s u fe rin z ilo r, c a u z a b o l i l o r _________________________________

13. A n a liz e le a p e i d in su rsă , d in reţea:

se fac sau n u , s is te m a tic sa u n u _________________________________________

L a m o m e n tu l c o m p le tă r ii d o s a r u lu i d a t a u fost efectuate în
1 9 9 ___ a n a liz e c h im ic e , b a c te rio lo g ic e ; în ce la b o ra to r se fac a n a ­
liz e le ; în lip s a a n a liz e lo r apei, u r m e a z ă să fie re co ltate p ro b e de
a p ă c o n c o m ite n t p e n tru in v e s tig a ţii c h im ic e şi b a c te rio lo g ic e din
s u rs ă şi p u n c te le fin a le ale reţelei a p e d u c tu lu i, să fie în d re p ta te la

la b o ra to r, re z u lta te le s ă fie in c lu s e în d o s a r u l d a t ______________________

(L a p re ze n ţa u n u i n u m ă r c o n s id e ra b il de a n a liz e , de in d ic a t v a ­
r ia ţiile m a x im e ale in d ic ilo r pe lu n i sa u u n a n , in d ic â n d n u m ă r u l
de a n a liz e ).
R e z u lta te le in v e s tig a ţiilo r c h im ic e şi b a c te rio lo g ice ale apei,
a n u l 199_____se în re g is tr e a z ă c o n fo rm fo r m u la r u lu i in c lu s în
«S c h c m a a v iz ă r ii s a n ita re a a p e d u c tu lu i d in surse de s u p ra fa ţă » .
14. C a lita te a apei c o n fo rm deciziei p o p u la ţie i, u tilă , in u t ilă , pe

p a rc u rs u l a n u lu i se s c h im b ă sau n u ___________________________________ ___

15. M ă s u r ile necesare p e n tru a m e lio ra re a s tă r ii s a n ita re şi te h ­

n ice a su rsei de a lim e n ta re cu a p ă şi a in s ta la ţ iilo r a p e d u c tu lu i şi,

de asem enea, p e n tru a m e lio ra re a c a lit ă ţ ii apei _________________________

16. In f o r m a ţii s u p lim e n t a r e _________________________________________ _

17. S c h e m a a p e d u c tu lu i cu n o ta re a in s ta la ţ iilo r p r in c ip a le ale

a p e d u c tu lu i şi a o b ie c tiv e lo r c o ne c tate la re ţeaua a p e d u c tu lu i (de

de se na t) __________________________________________________________________ _
S e m n ă tu r a m e d ic u lu i
(p o s tu l, n u m e le de fa m ilie )
D a t a c e r c e t ă r ii_________________________________ __________ ___________________
50
 Schema avizării sanitare
a cişmelelor reţelei apeductului

1. In f o r m a ţii ge n e ra le : adresa şi lo c u l de a m p la s a r e a c iş m e ­
lei (curte , s tra d ă , p ia ţ ă ) ; ra z a de deservire a p o p u la ţie i, d is ta n ţa

în tr e c iş m e le __________________________________________________________________

2. T ip u l cişm e le i, c o n s tru c ţia ei şi m ă s u r ile de c o m b ate re a î n ­

g h e ţă r ii apei în ele; p re ze n ţa f â n t â n i i ____________________________________

3. P ro te c ţia f â n t â n ii c o n tra p ă tr u n d e r ii a p elo r de s u p r a fa ţă :

a) c o m p a c tita te a în c h id e r ii c a p a c u lu i f â n t â n ii, nr. de capace

b) im p e r m e a b ilita te a a c o p e riş u lu i f â n t â n i i ________________________ __

c) p re ze n ţa jg h e a b u lu i de scurgere p e n tru în d e p ă r ta r e a je tu lu i
de a p ă d in r o b in e tu l cişm e le i, m a te r ia lu l jg h e a b u lu i

d) p re ze n ţa p a n te i în ju r u l cişm e le i, m a te r ia lu l în v e liş u lu i (a s

fa lt, b e t o n ) ____________________________________________________________________

4. D a c ă este p ro te ja tă fâ n tâ n a contra p ă tr u n d e r ii ap elor fr e a ti­

ce (d is ta n ta de la fu n d u l fâ n tâ n ii p â n ă la n iv e lu l a p elor freatice,
m a te r ia lu l p e re ţilo r şi fu n d u lu i fâ n tâ n ii, fin is a re a lo r şi starea te h ­

n ic ă , preze nţa c r ă p ă t u r i lo r ) _________________________________________________

5. S tarea te h n ic ă a p ă r ţilo r su b te ra n e şi de la s u p r a fa ţa s o ­
lu lu i a le cişm elei s u n t a ju s ta te c o m p a c t sau n u , su n t sa u n u p e r­
m e ab ile p e n tru a p ă. D efectele sau a lte n e a ju n s u r i se descriu d e ta ­

lia t _____________________________________________________________________________

6. P re ze n ţa apei în fâ n tâ n a cişm elei, c a n tita te a ei, p ro v e n ie n ţa

p o s ib ilă (de s u p ra fa ţă , fre a tic ă, d in c au za n e e rm e tic ită ţii, d in ţea­
va de aer a c iş m e le i); p re ze nţa în f â n t â n ă a g u n o iu lu i, altei m u r ­

d ă r ii _______________________________________________________ ___________________
N o t ă . Dacă în fântână este apă, posibilitatea absorbţiei ei în cişmea poate
fi determinată prin următoarea probă: în fântână se toarnă câteva vedre solu­
ţie 5— 10% clorură de var, apoi pe parcursul a 10— 15 miin se determină conţi­
nutul de clor activ în apa din cişmea cu frecvenţă de fiecare 2 minute. Avan­
sarea conţinutului de clor activ în apa din apeduct, după turnarea soluţiei de
clorură de var în fântână, denotă absorbţia apei df,n ea în cişmea. Se poate
efectua, de asemenea, proba cu fluorescină.

7. S ta re a te r ito r iu lu i în ju r u l c işm e le i: c u ra t, m u rd a r, p reze nţa

apei b â h lite , p re ze n ţa g h e ţu ş u lu i e t c ._____________________________________

51
 8. In te r m ite n ţe în lu c ru l cişm e le i în tim p de v a r ă şi ia r n ă , o b
se rv a ţii despre n e a ju n s u r ile în lu c ru l cişm e le i sa u p riv ito a re la
c a lita te a a p e i (se s ta b ile ş te pe calea a n c h e tă r ii p o p u la ţie i, care fo ­

loseşte a p a d in c iş m e a )___________________ ,__________________________________

9. R e c o lta re a p ro b e lo r de a p ă p e n tru a n a liz ă . U n e o ri p e n tru c o m ­

p a r a ţie se re c o lte a ză p rob e c o n c o m ite n t şi d in c işm e le le în v e c in a te
s a u d in c lă d ir ile în z e s tra te cu a p edu ct.
10. C o n c lu z ie .
11. P r o p u n e r i p r iv in d m ă s u r ile p ro fila c tic e necesare.

S e m n ă tu r a m e d ic u lu i
(p o s tu l, n u m e le de fa m ilie )

D a ta c e r c e t ă r i i ______________________________________________________________

Recoltarea şi transportul probelor de apă

C o n d iţiile de re co ltare şi tra n s p o rt ale p ro b e lo r s u n t o e ta p ă

im p o r t a n tă în a n a liz a ap ei, p e n tru o b ţin e re a u n o r re z u lta te exacte,
în tr u c â t c a lită ţile in iţ ia le ale acesteia se p o t m o d ific a , d a c ă re co l­
ta re a sa u tr a n s p o r tu l n u au fost fă c u te c o re s p u n z ă to r. P ro b e le de
a p ă tre b u ie s ă reflecte în to c m a i c o n d iţiile de la lo c u l re c o ltă rii.
F a c to r ii care p o t in te r v e n i în m o d ific a re a c a lită ţ ilo r apei su n t
n u m e ro ş i. P r in tr e a ce ştia m e n ţio n ă m : n e resp ectare a r e g u lilo r de
s p ă la r e şi s te riliz a re a m a t e r ia lu lu i fo lo sit şi c o n d iţiilo r de re c o lta ­
re, m a n ip u la r e şi tr a n s p o rt. A ceşti fa c to ri p o t m o d ific a p r o p r ie tă ţ i­
le ap e i şi c ondu ce la ap re c ie ri fa lse a s u p r a c a lit ă ţ ilo r ei.
R e c o ltă r ile p ro b e lo r de a p ă tre b u ie să fie e fectu ate de u n p e r­
s o n a l b in e in s tr u it, care c u n o a ş te im p o r ta n ţa lu c r u lu i efectuat.
I n u n c ie c a z u ri se p o a te re co lta o s in g u r ă p ro b ă într- un loc a n u ­
m it, r e z u lta tu l fiin d s u fic ie n t p e n tru aprecierea apei s tu d ia te (a p e
s u b te ra n e a d â n c i, cu c o m p o z iţie s t a b ilă ) .
I n a lte surse în s ă , de cele m a i m u lte ori, c a lita te a apei se s c h im ­
b ă a tâ t în d ife rite p u n c te ale o b ie c tiv u lu i, c â t şi în p e rio a d e d ife ­
rite de tim p , s itu a ţii în care re co ltare a u n e i s in g u re p ro b e de a p ă
este in s u fic ie n tă . I n asem e nea c a z u ri se folosesc o serie de re c o ltă ri,
în care p ro b ele in d iv id u a le se ia u într-o a n u m it ă co re la ţie, în serie.
R e c o lta re a în serie se p o a te face la a d â n c im i d ife rite într-o
se c ţiu n e a b a z in u lu i de a p ă ; la a n u m ite in te r v a le de tim p , în c â t să
se p o a tă u r m ă r i s c h im b a re a c a lit ă ţ ii apei, în fu n c ţie de tim p s a u de­
b it; a lte o ri se face în lo c u ri d ife rite , pe c u rs u l r â u r ilo r , flu v iilo r ,
ţin â n d u - se cont de v ite z a de c urg ere a apei.
P ro b e le re co ltate p o t fi de d o u ă fe lu ri: prob e s im p le şi prob e
m e d ii. I n c a z u l p r o b e lo r s im p le , re co ltare a în tr e g ii c a n tită ţ i nece­

52
 sare de a p ă se face o s in g u r ă d a tă (se c u n o a ş te c o m p o z iţia apei
într- un s in g u r loc, în m o m e n tu l re s p e c tiv ).
P r o b a m e d ie este a m estecul c â to rv a prob e s im p le , lu a te d in ace­
la ş i loc, d a r la a n u m ite in te rv a le de tim p , sa u lu a te c o n c o m ite n t d in
lo c u ri d ife rite ale o b ie c tiv u lu i cercetat. A c e a s tă p ro b ă ofe ră in fo r ­
m a ţii a s u p ra c o m p o ziţie i m e d ii a apei o b ie c tiv u lu i, c o m p o z iţie i m e ­
d ii pe o a n u m it ă p e rio a d ă de tim p (pe o ră , z i, sc h im b de lu c ru
etc.) sau c o m p o z iţie i m e d ii a tâ t în tr- u n Ioc d e te rm in a t, c â t şi î n ­
tr-un a n u m it in te r v a l de tim p .
E a se o b ţin e p r in am e ste c are a p ro b e lo r s im p le în a stfel de p ro ­
p o rţii, în c â t v o lu m u l fin a l a! probei m e d ii să c o re s p u n d ă c erin ţelo r
a n a liz e i. Se pot am esteca p ă r ţi e g a le d in prob ele re co ltate la in ­
te rv a le e g a le de tim p (d e b it de a p ă c o n s ta n t) , s a u v o lu m e d ife rite
de probe, lu a te la in te rv a le e g a le de t im p , ia r a lte o ri v o lu m e e g a ­
le lu a te la in te r v a le de tim p d ife rit, în c â t v o lu m u l sau n u m ă r u l lo r
să c o re s p u n d ă v a r ia ţ iilo r lo c ale sau s c h im b ă r ilo r de debit. C u c â t
in te r v a lu l d in tre prob ele s im p le este m a i m ic, cu a tâ t prob a m e d ie
este m a i a p r o p ia tă de re a lita te . P ro b a m e d ie n u tre b u ie r e a liz a tă
pe o p e rio a d ă m a i m a re de 24 ore şi n u tre b u ie să fie p ă s t r a tă m a i
m u lt decât t im p u l perm is.
R e z u lta te le cele m a i b u n e se o b ţin p r in p re le v a re a p ro b e lo r de
a p ă în sistem a u to m a t, m e to d ă care Dune în e v id e n tă c a r a c te ris ti­
cile aoei în fiecare m o m e n t al z ile i. A c e a s tă m e to d ă este la r g u t i­
liz a t ă în p re ze n t în ţă r ile u n d e este a cc e sib ilă a c h iz iţio n a r e a u n o r
asem enea a p a ra te .
M a t e r ia l e ş i t e h n ic i. P e n tru re co ltare s u n t necesare: sticle sau
fla c o a n e de recoltare, m a te ria l de fla m b a r e şi lă z i sp eciale p e n tru
tra n s p o rt.
R e c o lta re a p ro b e lo r de a p ă se face în vase de s tic lă , in co lo re ,
tra n s p a re n te , re ziste n te d in p u n c t de vedere c h im ic (d in b o r o s ilic a t)
I şi p re v ă z u te cu d o p u ri etanşe. Se m a i pot u tiliz a v ase d in m a te ria l
p la s tic care au a v a n t a ju l că n u se s p a rg .
P ro b e le v o lu m in o a s e (o b iş n u ite p e n tru a n ? !iz a b io lo g ic ă ) se re­
c o lte a ză în d a m ig e n e , p re v ă z u te cu coşu ri de orotecţie şi cu d o p u ri
de c au c iu c. P e n tru prob ele care c o n ţin im p u r it ă ţ i grosiere (a p e u z a ­
te) se p o t folosi şi alte re cip ie nte . Tn m a jo r ita te a c a z u r ilo r re co l­
tare a apei se face în sticle (c h ia r şi p e n tru apele u z a t e '.
P e n tru re c o ltă ri de Drobe d in ap ele a d â n c i se folosesc stic le
p re v ă z u te cu a r m ă t u r ă m e ta lic ă grea, n u m ite sonde sa u bato m etre.
E le su n t a lc ă tu ite d in tr- un su p o rt m e ta lic , a v â n d în p a rte a de jos
o p la c ă de n lu m b cu g ro sim e a de 1,2— 2 cm . S tic la de re co ltare se
H ntroduce în in te r io ru l a r m ă t u r ii. S o n d a este p re v ă z u tă cu !a n t m e ­
t a l ic care p e rm ite s c u fu n d a re a ei la a d â n c im e a d o rită . E x is tă sonde
p re v ă z u te cu sis te m dc deschid ere a stic le i de p ro b ă n u m a i la
a d â n c im e a d o r ită (s o n d a M iq u e l) . P ro b e le de a o ă d in f â n t â n ă se re ­
c o lte a ză cu sonde sau sticle sim p le .
S tic le le de p ro b ă se m a rc h e a z ă cu n u m e re a tâ t pe c o rp u l stic-
lei. cât şi pe d o p u l de în c h id e re . M a rc a re a se p oate face p r in gra-
rare cu d ia m a n t, cu a cid flu o r h id r ic sau cu vopsea re z is te n tă .
 R e co lta re a p ro b e lo r de a p ă se face în stic le dife rite , separate , în
fu n c ţie de analizele, so lic ita te (b a c te rio lo g ic e , fizico- chim ice sau
b io lo g ic e ).
P e n tr u a n a liz a fizico - ch im ică se folosesc fla c o a n e de s tic lă sau
p o lie tile n ă , p re v ă z u te cu în c h id e re erm e tică, b in e s p ă la te şi uscate.
S p ă la r e a se face cu am estec s u lfo c ro m ic ş i/s a u d e te rg e n ţi, d u p ă care
se c lăte sc fo arte b in e cu a p ă de ro b in e t şi în fin a l cu a p ă d is tila tă .
I n m o m e n tu l re c o ltă rii, fla c o n u l se c lăte şte de 2— 3 ori cu a p a
ce u rm e a z ă a fi re c o lta tă , a p o i se u m p le cu a p a de a n a liz a t p â n ă la
re fu z, ia r d o p u l se fix e a z ă în a şa fel, în c â t să n u r ă m â n ă b u le de
aer în in te r io ru l v a s u lu i de recoltare.
C a n tita te a de a p ă re c o lta tă d e p in d e de a n a liz e le care tre b u ie
efectuate: 200— 500 m l p e n tru a n a liz e le c ure nte şi 1— 10 litr i p e n ­
tru e x am en ele speciale.
M o d u l de re co ltare a apei este u r m ă to r u l: d in re ţe au a de d is ­
tr ib u ţie apa se re co ltează d u p ă ce s-a c u r ă ţit ro b in e tu l cu u n t a m ­
pon c u ra t şi s-a lă s a t să c u r g ă a p r o x im a tiv 10 m in u te a p a s t a g ­
n a tă d in c o n d u c tă ; d in re zerv oare prob ele de a p ă se vor re co lta
de la p u n c tu l de ieşire d in rezervor; d in f â n t â n i ap a se scoate cu
g ă le a ta p ro p rie a f â n t â n ii, de la o a d â n c im e de 10— 30 c m su b o g ­
lin d a apei şi se to a r n ă în fla c o n u l de reco ltare. Se pot fo losi si s o n ­
dele de recoltare. D in f â n t â n ile cu p o m p ă apa se va recolta d u p ă o
p o m p a re p r e a la b ilă de 5 — 10 m in u te .
P e n tru a n a liz e le b a c te rio lo g ic e re co ltarea se va face cu p re ­
c a u ţie p e n tru a n u c o n ta m in a p ro b a de a p ă . C a n tita te a de a p ă n e ­
cesară v a r ia z ă de la 500 m l p â n ă la c â ţiv a litr i p e n tru a n a liz e le
speciale. R e co lta re a se face, de r e g u lă , în sticle cu dop ro d a t, cu
c a p iş o n de h â rtie , s te riliz a te la c ă ld u r ă (e tu v ă 180°C tim p de o o r ă ).
î n a in t e de p re le v a re a probei de a p ă de la ro b in e t, acesta se
s te riliz e a z ă p rin fla m b a re şi se la s ă să c u r g ă ap a tim p de 5 m in u te .
I n c a zu l a p e lo r c lo rin a te , p e n tru n e u tr a liz a r e a c lo ru lu i r e z id u ­
al se v a in tro d u c e în fla c o n u l de re co ltă, în a in t e de s te riliz a re , o
c a n tita te de tio s u lfa t de s o d iu (1 c m 3, s o lu ţie 0 ,5 % p e n tru fiecare
100 c m 3 a p ă ) .
P e n tr u re co ltarea p ro b e lo r de a p ă d in r â u r i, la c u ri, fâ n t â n i,
se v o r u tiliz a sticle cu sonde îm p a c h e ta te în h â rtie , s te riliz a te în
p r e a la b il.
R e co lta re a p ro b e lo r de a p ă este p re c e d a tă de s ta b ilire a u r m ă ­
to a re lo r date:
— scopul u r m ă r it;
— p u n c te le de re co ltare;
— m o m e n tu l re c o ltă rilo r;
— c a n tita te a de a p ă n ecesară p e n tru recoltare.
R e c o lt a r e a p r o b e l o r d e a p ă d in s is t e m e l e d e a p r o v i z i o n a r e c e n ­
t r a lă . î n s is te m u l de su p ra v e g h e re ig ie n ic o - s a n ita r, re co ltarea p ro ­
belor de a p ă se face la su rsă , în sectorul de p u rific a r e ( u z in a de
a p ă ) şi în reţeaua de d is trib u ţie .
R e c o lta re a p rob elor de a p ă se face în c a d ru l e x a m e n e lo r p re ­
v e n tiv e , c ât şi c ure nte (su p ra v e g h e re a c u re n tă sau e x p e r tiz e ):
54
 — re c o ltă rile la s u rsă vor a ră ta c a lita te a apei brute. E le se vor
repeta p e n tru a c u n o a şte v a r ia ţ iile c arac te ris tic e sursei şi p e n tru
d e p ista re a im p u r ific ă r ilo r ;
— scopul r e c o ltă rilo r de probe de a p ă la n iv e lu l in s ta la ţ iilo r de
p u rific a r e este» de apreciere a e fic ic n te i acesteia în a n s a m b lu , c â t
şi la n iv e lu l fie c ăre i trepte;
— re c o ltă rile la n iv e lu l reţelei de d is trib u ţie p e rm it c o n tro lu l
e ta n ş ie tă tii c o n d u c te lo r de a p ă sau a p a r iţia u n o r im p u r ific ă r i a c ­
c id e n ta le .
R e c o lt a r e a a p e i la n i v e l u l s u r s e i . M e to d e le de re co ltare u tiliz a te
s u n t v a r ia te , în fu n c ţie de n a tu r a sursei (de s u p r a fa ţă sa u s u b te ­
ra n e ).
î n c a zu l su rse lo r de s u p ra fa ţă , (flu v ii, r â u r i, la c u r i) se vor lu a
to a te m ă s u r ile de re co ltare corectă, în ir u c â t e rorile de re co ltare
s u n t to td e a u n a su p e rio a re e ro rilo r de a n a liz ă . P ro b e le se re c o lte a ­
z ă în p u n c tu l de p re le v a re a apei p e n tru a lim e n ta re a in s ta la ţie i
c e n tra le cu a p ă (în c a d ru l zo n e i de re g im se v e r). R e co lta re a se
face u n d e c u r e n tu l dc a p ă este m a i p u te rn ic , de p re fe rin ţă , în « f i­
r u l c u r e n tu lu i» , la 20— 30 cm sub n iv e lu l apei şi su p e rio r cu 30 cm
de la fu n d u l a lb ie i b a z in u lu i.
D a c ă se face re c o ltă u n ic ă , se v a p re le v a d in c u r e n tu l a p ei;
p e n tru s tu d ii m a i a m ă n u n ţ ite , în sp ecial p e n tru r â u r i m a r i, flu v ii,
se vor lu a 3 probe: u n a în c e n tru şi d o u ă la m a lu r i, la d is ta n ţă de
1— 2 m de m a l, p e n tru r â u r i, şi circa 20 m p e n tru flu v ii. N u se re­
c o m a n d ă re co ltarea de probe m e d ii.
P e n tru s ta ţiile c e n tra le de a p ro v iz io n a re cu a p ă de p ro v e n ie n ţă
s u b te ra n ă , re co ltarea p ro b e lo r se face d in s tra tu l s u b te ra n de a p ă,
la n iv e lu l c ă m in e lo r, care p e rm it accesul la p â n z a de a p ă c a p ta tă ,
în p u n c tu l de c a p ta re sau în a lte zone.
R e c o l t a r e a a p e i d i n s t a ţ ia d e p r e l u c r a r e . Se vor re co lta probe
de a p ă d u p ă fiecare tre a p tă de tra ta re (d e c a n ta re , filtra re , clorina-
re, în m a g a z in a r e ) , p e n tru a ap re c ia e fic ie n ţa fie c ăre i tre p te şi a
staţie i în a n s a m b lu .
î n c a z u l .in s ta la ţiilo r c e n tra le ce t r im it în reţea a p ă n e tr a ta tă
(su rs ă de p ro fu n z im e , iz v o a re c ap ta te e tc .), d e z in fe c ta tă sau n u , se
va re co lta o p ro b ă de a p ă în a in t e de in tr a r e a apei în reţea’.
R e c o l t a r e a a p e i în r e ţ e a u a d e d is t r i b u ţ i e . î n re ţeaua de d is tr i­
buţie, p u n c te le de re co ltare se v o r re p a rtiz a pe to a tă s u p ra fa ţa te ­
r ito r iu lu i deserv it, ţ in â n d cont de u rm ă to a re le elem ente: g r a d u l de
u z u r ă a reţelei, p a n te le c o n d u c te lo r d e te rm in a te de c o n fig u r a ţ ia
s o lu lu i, p u n c te le te r m in a le ale reţelei de d is trib u ţie a apei (c o n ti­
nue sau in te r m ite n te ), sursele p o te n ţia le de im p u r ific a r e d in v e c in ă ­
tate a reţelei (c o n d u c te de c a n a liz a re , fose septice etc.). P c te r ito ­
riu l o r a ş u lu i, d is tr ib u ţia p u n c te lo r re p re z e n ta tiv e se v a face în r a ­
p ort cu d e n s ita te a p o p u la ţie i şi cu m ă r im e a in s tit u ţ iilo r sau în tr e ­
p r in d e r ilo r d in d ife rite sectoare.
R e c o ltă rile se v o r efectua a tâ t la c işm ele p u b lic e sau la p u n cte
sp e c ia le a m e n a ja te în c o n d u c ta s tr ă z ii, c â t şi la ro b in e te le c o n s u m a ­
to r ilo r (la care pot în s ă in te rv e n i fa c to ri lo c a li, le g a ţi de starea ra-
55
 Tabelul 3. Numărul minim de probe ce trebuie recoltate lunar

Nr. persoanelor deservite Nr. probelor ce trebuie

de in s ta la ţia centrală recoltatc lu n a r

2 500 locuitori 4 (în două serii)

2 500— 10 000 locuitori 10 (în patru serii)
10 000—25 000 locuitori 20 (în patru serii)
25 000— 100 000 locuitori 100 (în 25 serii)
100 000— 1 000 000 locuitori 300 (in 25 serii)

c o r d u lu i). I n m o d o b lig a to r iu se face re co ltarea apei la in tra re a

în reţea.
R itm u l re c o ltă rii p ro b e lo r în re ţeaua de d is trib u ţie este direct
p ro p o rţio n a l lo c u ito r ilo r de se rv iţi de in s ta la ţ ia de a p ro v iz io n a re cu
a p ă (ta b . 3 ).
R e c o ltă rile se p o t face p r in m e to d a ro ta ţie i: n u m ă r u l p u n c te lo r
de re co ltare este u n m u ltip lu de 2, 3 sau 4 fa tă de n u m ă r u l re c o ltă ­
rilo r d in fiecare serie. D c e x e m p lu , d a c ă pe lu n ă tre b u ie să se re ­
c olteze 24 prob e în 6 serii, în s e a m n ă că fiecare serie va c u p r in d e
4 probe. M e to d a ro ta ţie i im p u n e ca în reţea să fie n u n u m a i 4 p u n c ­
te de recoltare, ci 8, 12 sau 16.
Tn re ţeau a cu d is trib u ţie c o n tin u ă a apei re c o ltă rile se pot face
la orice o ră a z ile i.
I n c a zu l reţelelor cu d is trib u ţie in te r m ite n tă , d a to r ită p o s ib ili­
t ă ţ ilo r de a b so rb ţie în c o n d u c tă , m o m e n tu l de re co ltare a p ro b e lo r
de a p ă are o im p o r ta n tă deo se b ită. Tn acest sistem de d is trib u ţie
a apei, d a to rită p re s iu n ii n e g a tiv e d in c o ndu c te, în p e rio a d a în c a ­
re apa n u este d is tr ib u ită , se pot p ro d u c e a b s o rb ţii în p o r ţiu n ile
n e e ta n şe sau deteriorate. La deschiderea d is trib u ţie i, im p u r ită ţ ile
a b so rb ite în c o n d u c tă s u n t s p ă la te şi tr a n s p o rta te spre ro b in e te le de
c o n su m . D in aceste m o tiv e tre b u ie re co ltatc p rim e le c a n tit ă ţ i de
a p ă d in m o m e n tu l fu n c ţio n ă r ii reţelei. D a c ă re co ltarea o m ite acest
m o m e n t, c u rg e rc a apei şterge u rin e le im p u r ific ă r ii, d â n d im p re s ia
unei ape pure.
R e c o lt a r e a p r o b e l o r d e a p ă d i n i n s t a l a ţ i i lo c a le . R e c o lta re a apei
d in f â n t â n ă se face cu a ce le aşi p re c a u ţii şi c o re c titu d in e ca şi i n ­
s ta la ţiile centrale . Se v a re co lta de la o a d â n c im e m a i m a r e de
30 cm , evitându- se a tin g e re a s o lu lu i d in p arte a in fe r io a r ă şi a p e­
re ţilo r f â n t â n ii u nd e pot fi a g lo m e ra te d e p o zite o r g a n ic e b o g a te în
flo ră m ic r o b ia n ă . N u se v a re co lta ap a d in g ă le a tă . P e n tr u re co l­
tare se vor folosi so n dele metailice cu sticle . I n c a z u l c â n d f â n ­
tâ n a are p o m p ă , a p a va fi re c o lta tă d u p ă o p o m p a re de 10— 20 m i­
n u te , p e n tru a e v ita fa ls ific a r e a re z u lta te lo r c o lim e trie i, p r in b a c ­
te riile care u ne o ri se d e z v o ltă în in te r io ru l in s ta la ţie i de p o m p a re .
R e c o l t a r e a p r o b e l o r d e a p ă d i n r â u r i , f l u v i i s a u l a c u r i . R e c o l­
tare a p ro b e lo r de a p ă d in b a z in e le de s u p r a fa ţă se face în scop
p re v e n tiv (c â n d ap a este re c o m a n d a tă a fi u tiliz a t ă p e n tru a lim e n ­
ta re a cu a p ă a u n u i c e n tru p o p u la t ) , în scop u l c o n tr o lu lu i sursei
de a p ă care a lim e n te a z ă d e ja o c o le c tiv ita te , în c a z u l u t iliz ă r ii apei
56
 în a lte sco p u ri (a c tiv ita te s p o r tiv ă , p is c ic u ltu r ă etc.) sa u în c a d ru l
u n o r cercetări care s tu d ia z ă c a lita te a apei în tr e g u lu i b a z in .
Se p o a te recolta o p ro b ă u n ic ă , u n d e c u r e n tu l apei este m a i
p u te rn ic , sa u trei prob e ( în c a z u l s tu d iilo r m a i a m ă n u n ţ it e ) , o p r o ­
b ă la c e n tru şi 2 în a p ro p ie re a m a lu r ilo r .
R e c o lta re a apei de râ u sau flu v ii se p o a te face p r in d iv iz a re a
acestora în tro n so a n e , cu p ă r ţi re la tiv o m o g e n e , a p lic â n d u - se p e n ­
tru fiecare d in acestea p ro g ra m e de re co ltare în fu n c ţie de im p o r ­
ta n ta lor. O m e to d ă e fic ie n tă de re co ltare este cea în care p r o ­
bele de a p ă se re co lte a ză la in te r v a le c o n s ta n te de tim p .
A desea prob ele tre b u ie să e v id e n ţie z e r e z u lta tu l a m e s te c ă rii
a d o u ă c u rs u ri de a p ă sa u a apei d in r â u cu apele re z id u a le . în
acest caz p ro b a se re co lte a ză la lo c u l de am estec c o m p le t.
P e n tr u b a z in e , la c u ri, ia z u r i, c a lita te a apei v a r ia z ă în fu n c ţie
de a d â n c im e , fiin d necesare b ă rc i şi d is p o z itiv e de re co ltare de la
a d â n c im e . N u se re c o m a n d ă re co ltare a de probe m e d ii.
R e c o ltă r ile se vor face în p u n c te s ta b ilite în fu n c ţie de a ş e z ă ­
rile o m e n e şti riv e ra n e , de su rsele de im p u r ific a r e , c o n flu e n ţe etc..
Se v o r face re c o ltări în to a te a n o tim p u r ile şi în ra p o rt cu c o n d iţ ii­
le m e teorologice , p e n tru a s u r p rin d e d e b ite le m a x im e şi m in im e .
R e c o l t a r e a a p e i d e iz v o r . R e co lta re a apei dc iz v o r ne c e sită p re ­
g ă t ir i p re lim in a r e . C u 24 ore în a in te de reco ltare, se iz o le a z ă locul
de e m e rg e n tă a apei p rin s ă p a re a unei rig o le de re ţinere a a p elor
m e te o ro lo g ice sa u p rin re a liz a re a în a m o n te a u n u i m ic b a r a j. R e ­
co lta re a probei de a p ă se face în sticle, în z iu a u rm ă to a re .
R e c o lt a r e a g h e f ii. I n a n u m ite s it u a ţ ii este n e c e sa ră a n a liz a ghe-
ţii. A c e a s tă a n a liz ă se referă a tâ t la g h e a ţa n a tu r a lă , c â t şi la cea
a r tific ia lă .
P e n tru reco ltare, se d e s p rin d e c u o secure fla m b a tă u n bloc de
g h e a ţă şi se tr a n s p o r tă la la b o ra to r în tr- u n re c ip ie n t ste ril. R e ­
c o ltarea g h e tii n a tu r a le dintr-o a p ă dc s u p r a fa ţă se face p r in c u ­
ră ţire a , m a i în t â i, a s u p ra fe ţe i g h e ţii de im p u r ită ţ i, ia r a p oi se des­
p rin d e u n bloc, la d is ta n ţă de 1— 2 m de la m a l. î n la b o ra to r se
d e ta şe a ză steril 500— 1 000 g, care se in tr o d u c într- un vas steril şi
,se lasă la 37°C p e n tru a se top i. E x a m e n u l (m a i ales m ic r o b io lo ­
g ic ) se face im e d ia t.
E t i c h e t a r e a p r o b e l o r d e a p ă . P e n tr u ca re z u lta te le a n a liz e lo r de
a p ă să fie ju s t in te rp re ta te , fiecare p ro b ă de a p ă în a in t a t ă la b o r a ­
to r u lu i tre b u ie să fie în s o ţită de o e tic h e tă şi o f iş ă , care s ă c o n ­
ţ i n ă o serie de date ce c a ra c te riz e a z ă pro b a re c o lta tă .
E tic h e ta este re p re z e n ta tă de u n m ic d r e p tu n g h i de c a rto n , a ta ­
ş a t de s tic lă , pe care se trec câtev a date ce v o r u ş u r a id e n tific a re a
ş i m a n ip u la r e a probei: nr. probei, n a tu r a sursei, lo c u l re c o ltă rii, d a ta .
F işa este u n b u le tin care în so ţe şte prob a şi care c u p r in d e urm ă-
lo a r e le date:
1. N u m ă r u l probei de a p ă (c o re sp u n d e cu n u m ă r u l etichetei
K t ic l e i) .
2. N a tu ra sursei ( f â n t â n ă , izv o r, a p ă de c o n d u c tă , b a z in n a tu ­
r a l deschis etc.).

57
 3. D e n u m ire a p u n c tu lu i de u n d e s-a fă c u t reco ltarea.
4. D a ta re c o ltă rii: a n u l, lu n a , z iu a , ora.
5. A u to r ita te a care cere a n a liz a .
6. A n a liz e le care se s o lic ită .
7. C a u z e le care m o tiv e a z ă a n a liz a : c o n tro l cure n t, c o n tro l p re ­
v e n tiv .
8. în tr e b u in ţa r e a apei: p o ta b ilă , in d u s t r ia lă etc.
9. S it u a ţ ia e p id e m io lo g ic ă a p o p u la ţie i care u tiliz e a z ă su rsa de
a p ă (în sp e c ia l, m a la d ii cu p o a rtă de in tra re d ig e s tiv ă . L a acestea
se v o r a d ă u g a date speciale, d a c ă este c a z u l.).
10. P e n tru ap a de f â n t â n ă :
a) s tru c tu ra g e o lo g ic ă a s o lu lu i (n is ip o s , a rg ilo s e tc.);
b) a d â n c im e a şi g ro s im e a s tr a tu lu i de a p ă ;
c) c o n d iţiile de c o nstru cţie, în tr e ţin e re şi fu n c ţio n a re ;
d) stare a s a n it a r ă a p e r im e tr u lu i de protecţie s a n ita r ă (z o n a
de r e g im sev er);
e) m o d u l de a d ă p a r e a v ite lo r;
f) d is ta n ţa fa ţă de sursele de im p u r ific a r e (r a m p e de g u n o i,
fose septice, closete e t c .);
g ) s itu a ţia p re c ip ita ţiilo r în m o m e n tu l re c o ltă rii;
h ) te m p e ra tu ra a e ru lu i în m o m e n tu l re c o ltă rii.
11. P e n tru a p a de c o n d u c tă :
a) c o n d iţiile de c o nstru cţie, în tre ţin e re , fu n c ţio n a re ;
b) ex iste n ţa şi efic ie n ţa p e rim e tru lu i de p rotecţie s a n ita r ă la
n iv e lu l sursei, staţie i de tra ta re şi în m a g a z in a r e ;
c) v e c in ă ta te a su rselor de im p u r ific a r e şi n a tu r a lor;
d) tip u l de reţea de d is trib u ţie ;
e) m o d u l de d is trib u ţie a apei;
f) se v a m a rc a m o m e n tu l reco ltei apei fa ţă de în c ă p e re a d is ­
trib u ţie i (la re ţeaua cu c urg ere in te r m ite n tă );
h ) d a te m e te o ro lo g ic e (te m p e r a tu ră , p r e c ip ita ţii).
12. P e n tru ap ele de s u p ra fa ţă :
a) d e b itu l în m o m e n tu l re c o ltă rii (s c ă z u t, m a x im e tc.);
b) a d â n c im e a apei la lo c u l re c o ltă rii;
c) caracterele a lb ie i r â u lu i (m a lu r i, p a rte a de f u n d ) ;
d) n a tu r a s o lu lu i riv e ra n ;
e) n a tu r a v e g e ta ţie i rive ran e :
f) g ro s im e a s tr a tu lu i de g h e a ţă în p e rio a d a de în g h e ţ;
g) u tiliz a r e a apei (p o ta b ilă , sco p u ri m e n a je re , a c tiv ită ţi s p o r­
tive, a d ă p a tu l v ite lo r, p is c ic u ltu r ă , e v e n tu a l da c ă e n a v ig a b il) ;
h ) sursele de im p u r ific a r e riv e ra n e (c o le c tiv ită ţi u m a n e , g o s ­
p o d ă r ii zoo teh nice , d e v e rsări de c a n a le e tc.);
i) c o n d iţiile m e te o ro lo g ice (p r e c ip ita ţii, t°, c u re n ţi de a e r).
F iş a se v a în c h e ia cu u rm ă to a re le date gen e ra le :
a) te m p e ra tu r a apei în m o m e n tu l re c o ltă rii;
b) tu r b id ita te a în m o m e n tu l re c o ltă rii.
13. N u m e le şi fu n c ţia persoanei care a efectu at re co ltare a .
Se v a re fu z a p rim ire a în la b o ra to r a u n e i probe de a p ă n e în s o ­
ţ it ă de fiş ă sau cu fişă in s u fic ie n t c o m p le ta tă . F işe le se v o r elibera
53
 de c ătre la b o r a to r u l s a n e p id u lu i, o d a tă cu stic la de recoltare.
T r a n s p o r t u l ş i c o n s e r v a r e a p r o b e l o r . P ro b a de a p ă re c o lta tă tre ­
buie a n a liz a t ă c ât m a i repede p o s ib il, deoarece în c o m p o z iţia c h i­
m ic ă şi b a c te rio lo g ic ă a apei se p ro d u c m o d ific ă r i. A ceste m o d ifi­
c ări s u n t cu a tâ t m a i in te n s e , cu c â t te m p e ra tu r a m e d iu lu i este m a i
m a re . Se p rod uce o m u ltip lic a r e m a i r a p id ă a b a c te riilo r, m a te ria
o r g a n ic ă se d e s co m p u n e în d ife rite form e de a zo t (n itr iţ i, n it r a ţ i) ,
se s c h im b ă tr a n s p a r e n ţa , pH -ul, su s p e n s iile , se d e s c o m p u n bicar-
b o n a ţii etc.
D in ace astă c a u z ă este necesar ca tr a n s p o r tu l p rob elor de a p ă
de la lo c u l re c o ltă rii la la b o ra to r să se facă la un in te rv a l a n u m it
de tim p şi la o a n u m it ă te m p e ra tu r ă .
T r a n s p o r t u l p r o b e l o r p e n t r u a n a l iz a b a c t e r io l o g i c ă . P ro b e le de
a p ă re co ltate p e n tru a n a liz a b a c te r io lo g ic ă tre b u ie să a ju n g ă la
la b o ra to r şi să fie în s ă m â n ţ a t e în m a x im u m 2 orc de la recoltare.
D a c ă acest tim p va fi d e p ă ş it, tr a n s p o r tu l tre b u ie să se fa c ă 'la
te m p e ra tu r a de + 4 ° C , î n l ă z i izo term e. A ceste lă z i s u n t confe c ţio n a te
cel m a i frecvent d in t a b lă , cu pereţi d u b li, a v â n d în tr e ei m a te ria l
r ă u c o n d u c to r de c ă ld u r ă (v a tă de s tic lă , p lu t ă sau a lte m a te ria le
s in te tic e ). I n in te rio r s u n t d e lim ita te s p a ţii p e n tru sticle. I n lip s a
lă z ii izo te rm e , tr a n s p o r tu l se v a face într-o la d ă im p r o v iz a tă cu
g h e a ţă .
P ro b e le tr a n s p o rta te astfel vor fi a n a liz a t e în m a x im u m 6 ore
de la recoltare. T ra n s p o rtu l la la b o ra to r se va face de c ătre p e r­
s o a n a care a e fe c tu at p ro b a sau a lt re p re z e n ta n t al s a n e p id u lu i.
P ro b e le de a p ă p e n tru a n a liz a b a c te r io lo g ic ă n u pot fi c o n se r­
vate.
T r a n s p o r t u l p r o b e l o r d e a p ă p e n t r u a n a l i z a f iz i c o - c h i m ic ă . A n a ­
liz e le fizico- chim ice n e c esită, de ase m e n i, ca in tre re co ltare şi m o ­
m e n tu l in tro d u c e r ii în lu c ru de -laborator tim p u l să fie c â t m a i
scurt. P e rio a d a m a x im ă de p ă s tra re a p ro b e lo r este de 4 ore, de
la re co ltare p â n ă la în c ep erea d e te r m in ă r ilo r în la b o ra to r. T r a n ­
s p o rtu l se face în lă z i izo term e .
D a c ă a n a liz a apei n u se p oate efectua în tim p o p tim , s
m a n d ă conse rva re a p ro b e lo r p e n tru u n ii in d ic a to r i, d u p ă c u m u r­
m ează:
— p e n tru to a te fo rm e le de a zo t şi o x id a b ilita te apa se re c o lte a ­
ză în sticle sep a ra te , în care se a d a u g ă 2 m l a cid s u lfu r ic 1/3
( H 2 S O 4 ) la 1 litr u de a p ă ;
— p e n tru conse rva re a fe n o lilo r se a d a u g ă 0,5 g N a O H p e n tru
I litr u de a p ă ;
— p e n tru co n se rv a re a h id r o g e n u lu i s u lfu r a t, a p a se re co lte a ză
în fla c o a n e speciale, în care se a d a u g ă 2 m l so lu ţie de ace tat de
c a d m iu 5 % , p e n tru 200 m l de a p ă ;
— p e n tru io n ii m e ta le lo r grele se re c o m a n d ă a c id u la re a p ro ­
belor de a p ă la p H 3,5.
P ro be le co nse rva te se ţin la o te m p e ra tu r ă de 6— ÎO^C şi se
ia u în lu c ru în m o d u l u rm ă to r:

59
 — prob ele de a p ă d e stu l de c urate, în cel t â r z iu 48 de ore d in
m o m e n tu l re c o ltă rii;
— p rob ele de a p ă p o lu a tă la m a x im u m 12 ore d in m o m e n tu l re­
c o ltă r ii.
P ro be le n e c o n s e r v a te se vor lu c ra astfel:
— fix are a o x ig e n u lu i şi a S H 2; c lo ru l r e z id u a l, te m p e ra tu r a şi
in d ic ii o r g a n o le p tic i se d e te rm in ă la fa ta lo c u lu i;
— tu r b id ita te a , c u lo a re a , c o n d u c tib ilita te a , p H - u l, su s p e n s iile ,
re z id u u l, fo s fa ţii, o x id a b ilita te a , fo rm e le de azot, S i0 2 , Fe se s ta ­
bilesc în p rim e le 4 ore de la re co ltare;
— d u rita te a în 24 ore de la re co ltare;
— a lte a n a liz e se fac în fu n c ţie de s ta b ilita te a s u b s ta n ţe lo r în
a p ă.

Metodele de determinare a indicatorilor

fizico-chimici ai apei

A n a liz a fizico- ch im ică a apei p o ta b ile u rm ă r e ş te d e te rm in a re a

c o m p o n e n te lo r n a tu r a le a le apei, p re c u m şi a celor p ro v e n ite p rin
p o lu are.
D u p ă c u m s-a m e n ţio n a t d e ja , c o n tro lu l c a lit ă ţ ii apei p o ta b ile se
p o a te face p rin a n a liz e curente, a n a liz e c o m p le te şi a n a liz e sp e ­
ciale . Щ
A lt m o d de g r u p a re a a n a liz e lo r fizico- chim ice prevede d eter­
m in a re a in d ic a to r ilo r o r g a n o le p tic i ai apei, in d ic a to r ilo r c h im ic i şi
a celor b a c te rio lo g ic i.
D in p u n c t de vedere ig ie n ic , i n d i c a t o r i i o r g a n o l e p t i c i se d iv id în
2 g ru p e : 1) in d ic a to r ii n o rm a ţi în fu n c ţie de in te n s ita te a recep tiv ă
a lor; 2) in d ic a to r ii d e p e n d e n ţi de p reze nţa s u b s ta n ţe lo r c h im ic e în
apă.
D in p r im a g r u p ă fac p a rte u r m ă to r ii in d ic a to r i o r g a n o le p tic i
care c a ra c te riz e a z ă p ro p r ie tă ţile fiz ic e ale ap e i: m iro s u l la te m p e ra ­
tu ra de 20°C şi la în c ă lz ir e a de p â n ă la 60 °C , p u n c te ; g u s tu l la
te m p e ra tu r a de 20°C, p u n cte ; c o lo ra ţia , g ra d e ; tr a n s p a re n ţa d u p ă
scara S n e lle n , cm ; tu r b id ita te a d u p ă scara s ta n d a r d ă , m g / d m 3; te m ­
p e ra tu ra , °C ; im p u r ită ţ ile ;
G r u p a a d o u a de in d ic i o r g a n o le p tic i d e p in d e de p re ze n ţa s u b ­
s ta n ţe lo r c h im ic e şi se d iv id e în 3 s u b g ru p e :
a) s u b s ta n ţe le c h im ic e r ă s p â n d ite în ap ele n a tu r a le : s u lfa ţi, bi-
c a r b o n a ţi, c a r b o n a ţi, c lo ru ri, fier, h id r o g e n s u lfu r a t, m a n g a n etc.;
b) s u b s ta n ţe le c h im ic e a d ă u g a te în p rocesul t r a tă r ii apei: poli-
a c r ila m id a , a lu m in iu l, c lo ru l, o z o n u l, tr ip o lifo s fa tu l;
c) s u b s ta n ţe le care nim e re sc în sursele de a p ă cu ap ele re z i­
d u a le in d u s t r ia le şi casnice, cu ap ele de ş iro ire de pe c â m p u r ile
p re lu c ra te cu su b s ta n ţe chim ice.

60
 DETERMINAREA TEMPERATURII
T e m p e ra tu ra apei se d e te rm in ă la fa ţa lo c u lu i, fie în prob a re­
c o lta tă , fie direct în su rsa de a p ă cu u n te rm o m e tru g r a d a t în ze­
c im i de g ra d e , care se m e n ţin e în a p ă t im p de 10 m in .
L a te m p e ra tu r a de 8 — 15°C, a p a p o se d ă cele m a i b u n e p ro p r ie ­
tă ţi de îm p r o s p ă ta r e şi p o to lire a setei. L a te m p e ra tu r a m a i m a re
de 25°C, aceste p ro p r ie tă ţi se în r ă u tă ţe s c , a p a d e v in e n e p lă c u tă şi
p ro d uc e re flex ul de v o m ă . D e aceea s ta n d a r d u l in te r n a ţio n a l p re ­
vede ca te m p e ra tu r a apei să n u d e p ăşe a sc ă 25°C.

DETERMINAREA PH-ului
I n acest scop se folosesc m e to d e c o lo rim e tric e şi electrom etrice.
D in m e to d e le c o lo r im e tr ic e fac parte :
a) C ea m a i s im p lă m e to d ă de d e te rm in a re cu a ju to r u l h â r t ie i c o ­
lo r im e t r ic e (in d ic a to r u n iv e rs a l) cu o e x a c titate de 0,5 u n it ă ţ i p H .
b) D e t e r m in a r e a p H - u lu i cu c o m p a r a t o r u l H e ilig e cu discu ri
colorate. P e n tru d e te rm in a re se in tro d u c în u n a d in cuv ele a p a r a ­
t u lu i 10 m l a p ă de a n a liz a t şi 0,5 m l in d ic a to r ( f e n o lf t a le in ă ) . Se
a g it ă şi se in tro d u c e c u v a în o r ific iu l d in d re a p ta al a p a r a t u lu i. I n
c e a la ltă c u v ă se in tro d u c 10 m l a p ă de a n a liz a t fă r ă in d ic a to r şi
se p la s e a z ă în p a rte a s t â n g ă . D is c u l a p a r a t u lu i se ro teşte p â n ă se
o b ţin e u n ifo r m ita te a c u lo r ii în c â m p u l v iz u a l. D îre ct pe disc se
citeşte pH -ul.
c) O a ltă m e to d ă de d e te rm in a re a p H - u lu i este fo lo sire a s c ă ­
r ii d e c o m p a r a r e , în care 10 m l d in a p a de a n a liz a t se in tro d u c
într-o e p ru b e tă, peste care se a d a u g ă 0,6 m l din tr- un am estec de
in d ic a to ri (roşu de m e til şi a lb a s tru de b r o m t im o l), se a g it ă şi co ­
lo ra ţia o b ţin u tă se c o m p a ră cu o sc a ră c o lo rim e tric ă e ta lo n .
M e to d e le c o lo rim e tric e pot fi tnai p u ţin u tiliz a te în apele t u l ­
bu ri sa u colorate.
M e t o d a e le c tr o m e tr ic ă . A p a r a tu l u t iliz a t este e le c t r o m e tr u l şi
are ca p r in c ip iu de f u n c ţ i o n a ^ d e te rm in a re a p H - u lu i apei p rin
m ă s u ra re a difere nţei de p o te n ţia l în tr e u n electrod de s tic lă şi u n
electrod de re fe rin ţă (c a lo m e l s a tu ra t) c u fu n d a ţi în s o lu ţia , pH -ul
căre ia u r m e a z ă să-l d e te rm in ă m . M e to d a e le c tro m e tric ă este m a i
p recisă şi poate fi u t iliz a t ă şi p e n tru ape t u lb u r i sau c o lorate.
N orm e:
p H = 6,6— 7,4.

DETERMINAREA M I R O S U L U I
In tr- u n b a lo n se ia u 2/3 v o lu m de a p ă cercetată, se a s tu p ă cu u n
dop şi se a g it ă in te n s iv , a p o i se scoate d o p u l şi se m iro a s e a p a .
P e n tru a m ă r i in te n s ita te a m ir o s u lu i, se fa c in v e s tig a ţii d u p ă î n ­
c ă lz ire a apei. I n acest scop se ia u n b a lo n de s tic lă (d e 200—
300 m l) , se u m p le la 1/2 de v o lu m cu a p ă c e rc e tată, se aco p e ră cu
o s tic lă de ceas şi se în c ă lz e ş te p â n ă Ia 60°C. A p o i b a lo n u l se a g i ­
61
tă p rin m iş c ă r i ro ta tiv e , se în lă t u r ă s tic la şi im e d ia t se d e te rm in ă
m iro s u l.
In te n s ita te a m ir o s u lu i şi a g u s t u lu i se e x p rim ă c o n fo rm s c ă rii de
5 p u n cte : 0 — n u se sim te ; 1 — n u p oate fi e v id e n ţia t de c ă tre c o n ­
s u m a to r, ci n u m a i de c ătre c e rc e tă to rii e x p e rim e n ta ţi; 2 — s la b , p o a ­
te fi e v id e n ţia t de c ătre c o n s u m a to r n u m a i în c a z u rile a tr a g e r ii
a te n ţie i lu i; 3 — p e rc e p tib il; este o b s e rv at de c o n s u m a to r şi p ro v o a ­
că n e m u lţu m ir e ; 4 — c la r p r o n u n ţa t; face a p a in u t iliz a b ilă p e n tru
b ă u t; 5 — foarte p u te rn ic ; face a p a in u t iliz a b ilă p e n tru b ă u t.
M ir o s u r ile n a tu r a le se descriu d u p ă u r m ă to a r e a te rm in o lo g ie :
a r o m a tiz a t, de b a ltă , de p u tre g a i, le m n , m u c e g a i, p ă m â n t , peşte,
h id r o g e n s u lfu r a t, ia r b ă , n e c la r etc. N o rm a — p â n ă la 2 puncte.

DETERMINAREA GUSTULUI

G u s tu l se d e te rm in ă în c a z u l c â n d s u n te m c o n v in ş i de inofen-
s iv ita te a apei la te m p e ra tu r a de 20°C. A p a se ia în g u r ă p o rţii
m ic i, fă r ă a o în g h iţ i. Se în r e g is tr e a z ă p reze nţa g u s tu lu i (s ă r a t,
a m a r, acru, dulce) şi a n u a n ţe lo r lu i (a lc a lin , de fier, m e ta lic , a s ­
tr in g e n t e tc ), in te n s ita te a în p u ncte , a n a lo g ic ca la d e te rm in a re a
m ir o s u lu i. N o rm a — p â n ă la 2 pu ncte.

DETERMINAREA TRANSPARENŢEI APEI

A p a se to a rn ă într- un c ilin d r u cu fu n d u l p la t, su b care la d is ­

t a n ţa de 4 cm se p u n caractere s p e c ia le S n e lle n (s a u orice a lte
caractere cu în ă lţ im e a de 2 m m , g ro s im e a lin iilo r de 0,5 in m ) . Apa
d in c ilin d r u se v a r s ă p â n ă c â n d p rin s tra tu l de a p ă p riv it de sus
în jo s se vor putea c iti caracterele. în ă lţ im e a s tr a tu lu i de a p ă se m ă­
s o a ră cu r ig la şi se e x p rim ă în cm .
N o r m a tra n s p a re n ţe i apei p o ta b ile este nu m a i m ic ă de 30 cm.

DETERMINAREA COLORAŢIEI APEI

M e to d a fo to m e tric ă c o n stă în c o m p a ra re a p rob elor de a p ă cu

s o lu ţii ce im ită c o lo ra ţia apei n a tu ra le .
P e n tru efectuarea in v e s tig a ţiilo r se p re g ăte sc 2 s o lu ţii s t a n d a r ­
de. S o lu ţia p r in c ip a lă s ta n d a r d ă nr. 1 (0,0875 g de k a liu b ic ro m a t,
2 g s u lf u r ă de c o b a lt şi 1 m l acid s u lfu r ic cu d e n s ita te a 1,84 g /c m 3)
se d iz o lv ă în a p ă d is tila tă , o b ţ in â n d 1 1. S o lu ţ ia c o re sp un d e c o lo ra ­
ţiei de 500°. S o lu ţia nr. 2 — so lu ţie d iz o lv a tă a a c id u lu i s u lfu ric
(1 m l a c id s u lfu ric c o n c e n tra t cu d e n s ita te a 1,84 g /c m 3) se c o m ­
p le te a z ă cu a p ă d is tila tă p â n ă la 1 1. P e n tru p re g ă tire a s c ă rii de
c o lo ra ţie se am estecă s o lu ţiile nr. 1 şi nr. 2 în c ilin d r ii N essler în
u rm ă to a re le ra p o r tu ri (ta b e lu l 4 ).

62
 Tabelul 4. Scara coloraţiei de crom-cobalt

Soluţie nr. 1, ml
°i 1 2 j3 4 5 6 8 10 12 16

Soluţie nr. 2, ml 100 99 98 97 96 95 94 92 90 88 85

Grade ale colora­ 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70

ţiei

C o lo ra ţia p o a te fi d e te rm in a tă pe cale c o lo rim e tric ă : în c ilin d r ii

c o lo rim e tric i se to a r n ă câte 1 0 0 m l a p ă filtr a tă care se cercetează;
p r iv in d c u lo a re a s o lu ţiilo r de sus în jos, se d e te rm in ă c ilin d r u l, a c ă ­
ru i s o lu ţie are c u lo a re id e n tic ă cu cea a apei cercetate. A p a cer­
c e ta tă se fo to m e tre a z ă şi la fo to e le c tro c lo rim e tru . N o rm a — p â n ă
la 2 0 °

DETERMINAREA TURBIDITAŢII APEI

Se e fectu ează pe cale fo to m e tric ă p rin c o m p a ra re a apei cerce­
tate cu s u s p e n s ii s ta n d a rd e . G r a fic u l se a lc ă tu ie ş te cu a ju t o r u l so­
lu ţiilo r s ta n d a rd e de c o a lin ă p re lu c ra tă în m o d s p e c ia l, cu u n c o n ­
ţ in u t de 0,1— 0,5 m g / d m 3. D a c ă a p a are o tu r b id ita te prea m a re , ea
se d iz o lv ă cu a p ă , care are o tu r b id ita te n u lă . N o rm a p e n tru a p a
p o ta b ilă — p â n ă la 1,5 m g / d m 3.

DETERMINAREA CO NS UM U LU I C H I M I C
DE OXI GE N (OXIDABILITAŢII)
S u b s ta n ţe le o r g a n ic e d in apă n u au efectc n o cive a s u p ra o r g a ­
n is m u lu i u m a n şi n ic i n u lim ite a z ă fo lo s in ţa apei. Im p o r ta n ţ a lor
s a n ita r ă c o nstă în fa p tu l că ele s u n t in d ic a to a re a le p o lu ă r ii apei
cu a lte elem e nte , m a i ales cu m ic r o o rg a n is m e , care re p r e z in tă u n
risc e p id e m io lo g ie p e n tru p o p u la ţie .
S u b s ta n ţe le o r g a n ic e pot fi n a tu r a le (p r o p r ii s o lu lu i d in care
s u n t a n tre n a te în s tra tu rile de a p ă ) sau a rtific ia le , p ro v e n ite p rin
p o lu are. E le m a i pot fi de n a tu r ă v e g e ta lă sau a n im a lă , u ltim e le
fiin d , în genere, s u p o rtu l u n e i d e n s ită ţi m a i crescute de m ic r o o r g a ­
nism e . î n aprecierea p o lu ă r ii apei o s e m n ific a ţie d e o sebită o p re ­
z in tă creşterile bruşte ale v a lo r ilo r m a te rie i o rg a n ic e , ceea ce in ­
d ic ă in te rv e n ţia u n e i p o lu ă ri.
S u b s ta n ţe le o rg a n ic e d in a p ă se d e te rm in ă p rin o x id are a m a te ­
riei o rg a n ic e cu o x id a n ţi; p e r m a n g a n a t de p o ta s iu sau b ic ro m a t de
p o ta s iu . C a n tita te a de su b s ta n ţe o r g a n ic e d in a p ă se e x p rim ă p rin
c o n s u m u l c h im ic de o x ig e n ( C C O ) , care re p r e z in tă c a n tita te a de
ox ig e n necesară o x id ă r ii s u b s ta n ţe lo r o rg a n ic e în p re z e n ţa u n u i

63
o x id a n t p u te rn ic . C a n tita te a de o x ig e n e c h iv a le n tă cu c o n s u m u l de
o x id a n t se m a i n u m e şte şi o x id a b ilita te . R e z u lta tu l d e te r m in ă r ii oxi-
d a b ilit a ţii se e x p rim ă în m g o x ig e n e c h iv a le n t cu c o n s u m u l de o x i­
d a n t la 1 litr u p ro b ă.
I n p ra c tic a c u re n tă s a n ita r ă o x id a n tu l cel m a i fo lo s it este per-
m a n g a n a t u l de p o ta s iu .
P r in c i p iu l m e to d e i. P e r m a n g a n a t u l de p o ta s iu ( K M n 0 4) o x id e a ­
ză s u b s ta n ţe le o r g a n ic e d in a p ă , în m e d iu l a cid şi la c ald . E xcesul
de p e r m a n g a n a t se titr e a z ă cu a cid ox alic.
R e a c t iv i: —- p e r m a n g a n a t de p o ta s iu , so lu ţie 0,01 N ;
— a cid o x a lic , s o lu ţie 0,01 N ;
— a cid s u lfu ric , s o lu ţie 1/3 (o p a rte a cid s u lfu r ic şi 3 p ă r ţ i a p ă
d is t il a t ă ) ;

M o d u l d e lu c r u . In tr- u n b a lo n E r le n m a je r se m ă s o a r ă 100 m l a p ă
de a n a liz a t, peste care se a d a u g ă 5 m l H 2 S 0 4 1/3 şi 10 m l p e r m a n ­
g a n a t de p o ta s iu . Se fierbe tim p de 10 m in u te (pe s ită ) d in m o m e n ­
tu l în c e p e rii fie rb e rii, tim p în care are loc o x id a re a m a te rie i o r g a ­
n ice d in a p ă . Se la s ă să se ră c e a sc ă p â n ă la 60— 70°C şi se a d a u g ă
d in b iu re tă 1 0 m l a cid o x a lic , care v a n e u tr a liz a c a n tita te a de p e r­
m a n g a n a t de p o ta s iu r ă m a s ă în exces, d u p ă o x id a re a m a te rie i o r ­
g a n ic e . L ic h id u l se va decolora c o m p le t şi în s o lu ţie va r ă m â n e un
exces de a cid o x a lic . P ro b a c o m p le t d e c o lo ra tă se titr e a z ă cu p e r­
m a n g a n a t de p o ta s iu p â n ă la a p a r iţia unei c o lo ra ţii roz-pal, p e r­
s is te n tă . .
N u m ă r u l de m l ai s o lu ţie i de K M n 0 4 u tiliz a t e la titr a r e re p re ­
z in tă c a n tita te a de K M n 0 4 c o n s u m a tă la o x id are a s u b s ta n ţe lo r o r ­
g a n ic e a fla te în coi 30 0 m l a p ă de cercetat.
C a lc u l. C o n s u m u l de K M n 0 4 în m g /l a p ă p oate fi a fla t d u p ă
fo rm u la :

ir АЛ ГЛ /1 (” + «i) 7 —«2-0,316-1C00
m g K M n 0 4 / l = — -— — — p — 1-------- ,

unde
n — c a n tita te a de K M n 0 4 a d ă u g a tă in iţ ia l în p ro b ă ;
«1 — ml K M n 0 4 fo lo siţi la titra re a prob ei;
n 2 — m l a cid o x a lic a d ă u g a t în p ro b ă p e n tru decolorare;
f — fa c to ru l so lu ţie i de K M n 0 4;
0,316 — c a n tita te a de K M n04 în m g, c o re s p u n z ă to a re la
1 m l K M n 0 4;
V — c a n tita te a de a p ă de a n a liz a t lu a t ă în lu c ru (c m 3).
P e n tru a e x p rim a r e z u lta tu l în m g o x ig e n la litr u , se în m u lţe ş te
rezultatul cu 0,25 (echivalentul u n u i mg de KMnO* în m g oxigen).
I n s itu a ţiile în care a p a p r e z in tă u n c o n ţin u t de c lo ru ri de pes­
te 300 m g /l, o x id a re a s u b s ta n ţe lo r o r g a n ic e se face d u p ă ace le aşi
p r in c ip ii, d ar în m e d iu l a lc a lin . A lc a lin iz a r e a se face cu 0,5 m l
N a O H 3 0 % , re stu l d e te r m in ă r ii şi m o d a lita te a de c a lc u l fiin d ace­
le a şi.
64
 N o r m e . C o n c e n tr a ţia a d m is ib ilă = 10 m g K M n 0 4/l a p ă = 2 , 5 m g
C C O /1 a p ă. C o n c e n tr a ţia a d m is ă e x c e p ţ io n a l= 12 m g K M n 0 4/l
a p ă = 3 m g C C O /1 a p ă .

DETERMINAREA DURITĂŢII

D u r ita te a apei este c o n d iţio n a tă dc p re ze n ţa tu tu r o r c a tio n ilo r

d in a p ă , în a fa r ă de c a tio n ii m e ta le lo r a lc a lin e . In genere, d u rita te a
este c o n fe rită de b ic a rb o n a ţi (în m a jo r ita te ) şi de c lo ru ri, a z o ta ţi,
s u lfa ţi (în m ă s u r ă m a i m ic ă ) .
D u r ita te a este u n in d ic a to r in d ire c t al g r a d u lu i de m in e r a liz a r e
a ap ei. A p e le du re s u n t n e p lă c u te la g u s t, fo rm e a z ă d e p o z ite în
v ase le în care se fierbe a p a , îm p ie d ic ă o b u n ă fierbere a le g u m e lo r,
n u p ro d u c s p u m ă cu s ă p u n u r ile , lim it â n d fo lo s in ţa lor m e n a je r ă .
A p e le cu c o n ţin u t s c ă z u t de s ă ru ri de c a lc iu şi m a g n e z iu su n t
in c r im in a te în fa v o riz a re a a fe c ţiu n ilo r c a rd io v a s c u la re .
I n fu n c ţie de c o m p le ta re a s ă r u r ilo r de c a lc iu şi m a g n e z iu , la
fierbere d u rita te a p o a te fi:
— temporară, d a tă de to ta lita te a s ă r u r ilo r de c a lc iu şi m a g n e ­
z iu care se d e p u n p r in fierbere (b ic a r b o n a ţi de c a lc iu şi m a g n e z iu ) ;
— permanentă, d a tă de s ă r u r ile de c a lc iu şi m a g n e z iu care r ă ­
m â n în a p ă şi d u p ă fierbere (a z o ta ţi, s u lfa ţi, c lo ru ri, fo sfa ţi etc.).
S u m a celor d o u ă d u r it ă ţ i fo rm e a z ă duritatea totală.
C o n v e n ţio n a l, d u rita te a se e x p rim ă în g ra d e de d u rita te , care pot
fi g r a d e g e r m a n e (1 g r a d = 10 m g C a O ) sau g ra d e ' fr a n c e z e
(1 g r a d = 1 0 m g С а С О з ) . L a noi în ţa r ă e x p rim a re a d u r it ă ţ ii se
face în g ra d e g e rm a n e .
î n fu n c ţie de d u rita te a to ta lă , apele se îm p a r t în :
— ape m o i, cu o d u rita te to ta lă p â n ă la 5°G ;
— ape cu d u rita te a m o d e ra tă , c u p r in s ă în tr e 5 — 20°G ;
— ape dure, cu o d u rita te de peste 20°G.
M e t o d a de d e t e r m in a r e . Principiul metodei. A c id u l etilen-diam in-
te traa c e tic ( E D T A ) , c u n o sc u t şi sub d e n u m ire a de complexon, for-
Im e a z ă cu io n ii de c a lc iu şi m a g n e z iu p re ze n ţi în a p ă u n com plex
In e io n iz a b il, s ta b il. Se foloseşte ca in d ic a to r negru eriocrom T, care
1 la p H 8 — 10 are c u lo a re roşie în p re ze n ţa io n ilo r de c a lc iu şi m a g ­
n e z iu şi o c o lo ra ţie a lb a s tr ă d u p ă ce io n ii au fost fix a ţi p r in E D T A .
R e a c t iv i n e c e s a r i:
— c o m p le x o n I I I , 0,01 M ;
— s o lu ţie ta m p o n (67,5 g c lo ru ră de a m o n iu se d iz o lv ă în
570 m l a m o n ia c c o n c e n tra t şi se c o m p le te a z ă la 1000 m l cu a p ă d is ­
t ila t ă ) ;

f
— in d ic a to r s o lu ţie n e g ru e riocrom T (30 m l a p ă d is tila tă , la
are se a d a u g ă 1 m l s o lu ţie n o r m a lă de c a r b o n a t de s o d iu , 1 m g
e g ru e riocrom T. Se a m estecă şi se c o m p le te a z ă cu alcoo l izopro-

ilic la 100 m l.).

a d a u g ă 4— 5 p ic ă tu r i in d ic a to r. Se v a o b ţin e o c o lo ra ţie roşie. Se t i t ­
re a z ă cu c o m p le x o n I I I d in b iu re tă , a g it â n d c o n tin u u p â n ă c u lo a re a
roşie v ir e a z ă în a lb a s tru . T itra re a tre b u ie fă c u tă în c e t, deoarece p u n c ­
tu l fin a l a p a re brusc.
C a lc u lu l:

, , ., , ,, 0 .5 6 1 .W .M 0 0 0
g ra d e d u rita te /l = ---------------.
K -10

în care:
0,561 — e c h iv a le n tu l în m g C a O a u n u i m l d in so lu ţie de c o m ­
plexon;
N — c a n tita te a de com p lex on fo lo s ită la titrare , m l;
f — fa c to ru l so lu ţiei c om plex on I I I ;
V — c a n tita te a de a p ă de a n a liz a t lu a t ă în lu c ru , m l;
10 — c a n tita te a de C a O , c o re s p u n z ă to a re u n u i g r a d de d u rita te ,
m g.
N o rm e . D u rita te a to ta lă m a x im a l a d m is ib ilă — 20°G.
г■

DETERMINAREA AM ONIACULUI DIN APA

A m o n ia c u l d in a p ă p ro v in e d in d esco m p un erea s u b sta n ţe lo r o r­

g a n ic e cu c o n ţin u t de azot sa u d in reducerea n itr a ţilo r î n c o n d iţii
de a n a e ro b io z ă . C ea m a i m a re p a rte r e z u ltă d in d e z a m in iz a r e a s u b ­
sta n ţe lo r proteice sub a c ţiu n e a florei a m o n ifia n te .
P re z e n ţa în a p ă a a m o n ia c u lu i liber ( N H 3) este u n in d ic iu al
im p u r ific ă r ii cu m a te r ii o rg a n ic e . A m o n ia c u l re p r e z in tă p r im u l s ta ­
d iu de desco m p un ere a s u b s ta n ţe lo r o rg a n ic e cu c o n ţin u t de azot,
fa p t ce in d ic ă o p o lu a re re centă (o re — z ile ), a v â n d conse cinţe foarte
periculoase.
P r in c i p iu l m e to d e i. A m o n ia c u l fo rm e a z ă cu re a c tiv u l N essler (te-
tra io d o m e rc u ra tu l de p o ta s iu ) un c om p lex c o lo ra t în g a lb e n (iodu-
ra de o x im e r c u r a m o n iu ), a c ă ru i in te n s ita te este p ro p o r ţio n a lă cu
c o n c e n tra ţia a m o n ia c u lu i şi se poate c o lo rim e tra . D e te rm in a re a se
poate face c a lita tiv sau c a n tita tiv .
R e a c tiv i n e c e s a ri:
— re ac tiv N essler;
— sare S e ig n e tte (ta rtr a t d u b lu de sod iu şi p o ta s iu );
— e talo n p entru a m o n ia c p re p a ra t d in c lo ru ră de a m o n iu ;
1 m l core sp und e 1 m g N H | .
M o d u l de lu c r u . Se p re p a ră scara e ta lo n d u p ă u r m ă to a re a sche­
mă (ta b e lu l 5 ) .
S-a o b ţin u t o sc a ră c o lo rim e tric ă g a lb e n ă , cu in te n s ită ţi p ro p o r­
ţio n a le cu c a n tita te a de a m o n ia c d in solu ţie. S c a ra p oate fi e x tin ­
să d u p ă necesitate. P ro b a de cercetat se lu c re a z ă în ace laşi tim p cu
scara.
M o d u l de lu c r u p e n tr u d e t e r m in a r e a c a li t a t iv ă . Se in tro d u c 10 m l
d in a p a de cercetat într-o e p ru b e tă şi se a d a u g ă 2 — 3 p ic ă tu r i de
66
 Tabelul 5. Scara pentru determinarea colorimetrică a amoniacului

Sol. etalon, Apă distilată Sare Sei­ Reactiv Concentraţia,

Nr. eprubetelor ml gnette, ml Nessler mu NH./l

1 000 20 0 ,8 0 ,8 0
2 0,2 19,8 0,8 0,8 0,0 5
3 0,4 19,6 0,8 0,8 0,1 0
4 0,8 19,2 0,8 0,8 0 ,2 0
5 1,6 18,4 0,8 0,8 0,4 0
6 2,4 17,6 0,8 0,8 0,6 0
7 3,2 16,8 0,8 0 ,8 0,8 0
8 4,0 16,0 0,8 0,8 1,00

re ac tiv N essler. A p a r iţia u n e i c o lo ra ţii g a lb e n e in d ic ă p re ze n ţa a m o ­

n ia c u lu i. D a c ă a m o n ia c u l este p rezent, se c o n tin u ă d e te rm in a re a
a stfel: se ia u 2 0 m l a p ă de a n a liz a t într-o e p ru b e tă , peste care se
a d a u g ă 0,8 m l sare S e ig n e tte şi 0,8 m l re ac tiv N essler. Se a g ită .
Se la s ă 10 m in u te să se d e zv olte c u lo a re a , d u p ă care se c o m p a ră
cu sc a ra e ta lo n p r e p a ra tă în a ce la şi tim p .
M o d u l de lu c r u p e n t r u d e t e r m in a r e a c a n t it a t iv ă . 100 m l a p ă de
a n a liz a t se in tr o d u c în tr- u n c ilin d r u cu dop şi se a d a u g ă 1 m l a m e s ­
tec a lc a lin (1 0 g c a r b o n a t de so d iu ş i 10 g h id ro x id de so d iu d iz o l­
v a ţ i î n 100 m l a p ă b id is t ila t ă ) şi se a g ită . Se la s ă 12 ore la rece. Se ia u
d in s u p e r n a ta n t 50 m l în tr- u n tu b c o lo rim e tric şi se a d a u g ă 2 m l sare
S e ig n e tte şi 2 m l re ac tiv N essler, se a g ită şi se la s ă în re p a u s 10 m in u te .
In te n s ita te a c u lo r ii se citeşte la s p e c tro fo to c lo rim e tru la lu n g im e a de
u n d ă de 425 nm . V a lo a r e a e x tincţiei probei se in te rp re te a z ă pe curba
de e talo n are . î n c o n d iţii de teren, a m o n ia c u l se p oate d e te rm in a c a ­
lita tiv printr-o m e to d ă r a p id ă . într- o e p ru b e tă se in tro d u c 1 0 m l a p ă
de cercetat cu 0,2 m l s o lu ţie sare S e ig n e tte şi 2 p ic ă tu r i de re activ
N essler. C itir e a se face d u p ă 10 m in , ia r c a n tita te a de a m o n ia c se
a p re c ia z ă d u p ă c u lo a re a o b ţin u tă , p r iv in d în lu n g u l t u b u lu i, în m o ­
d u l u rm ă to r:

— i n c o l o r ........................................................................ 0,04 m g ^ N H 4/1

— g ă lb u i- sla b , a b ia v i z i b i l ........................................ 0,08 ”— ”
— g ă lb u i- s la b .............................................................. 0 , 2 1 ”— ”
— g ă lb u i ........................................................................ 0,41
— g a l b e n - d e s c h i s ........................................................ 0.82 ”— ”
— g a l b e n ........................................................................ 2 , 0 0
— g a l b e n - b r u n ................................................................ 4,00 ”— ”
— b r u n - t u l b u r e ................................................................ 8 , 2 0 ”— ”

N o rm e : C o n c e n tr a ţia m a x im ă a d m is ă = 0. C o n c e n tr a ţia p e rm isă

ex cepţional = 5 m g N H 4+/1.

67
 DETERMINAREA N1TRIŢIL0R

N itr iţii d in a p ă r e p r e z in tă o fa z ă de o x id are in c o m p le tă a a z o tu ­

lu i o r g a n ic . E i p ro v in d in o x id are a in c o m p le tă a a m o n ia c u lu i în
p re ze n ţa b a c te riilo r n itr iîic a to a r e . P re z e n ţa lor d e n o tă im p u r ific a r e a
cu m a te r ii o r g a n ic e pe c ale de d e s co m p un ere. I n aceste c a z u ri s u n t
rid ic a te şi v a lo r ile c e lo rla lţi in d ic a to ri de p o lu a re , a m o n ia c , oxida-
b ilita te . N it r iţ ii a r a tă o a n u m it ă v e ch im e de im p u r ific a r e a ap ei, de­
oarece tra n s fo rm a re a s u b s ta n ţe lo r o r g a n ic e în a m o n ia c şi a a m o n ia ­
c u lu i în n itr iţi necesită t im p (zile , s ă p t ă m â n i) .
P re z e n ţa n itr iţilo r f ă r ă a fi a s o c ia tă cu c e ila lţi in d ic a to r i de im ­
p u rific a r e n u d e n o tă ex istenţa în a p ă a m a te r iilo r o rg a n ic e , deoarece
u n e o ri n itr iţ ii p ro v in d in s tra tu rile de sol.
P r in c ip iu l m e to d e i: n it r iţ ii d in a p ă , în p re ze n ţa r e a c tiv u lu i G riess
(am e stec de a lf a n a f t ila m in ă şi a c id s u lf a n ilic ) , fo rm e a z ă u n c o m p u s
a zo tic de c u lo a re ro şie, a c ă r u i in te n s ita te v a r ia z ă în ra p o r t cu c a n ­
tita te a n itr iţilo r d in a p ă .
R e a c t iv i n e c e s a r i:
— a lf a n a f t ila m in ă , s o lu ţie ace tică 0 ,5 % ;
— a c id s u lfa n ilic , s o lu ţie ace tică 1 ,6 % ;
— e ta lo n p e n tru n itr iţ i p re p a ra t d in a z o tit de s o d iu ; 1 m l co­
re s p u n d e la 0,0005 m g N 0 2.
M o d u l d e lu c r u . D e te r m in a r e a c u p r in d e p re p a ra re a s c ă rii e ta lo n
ş i a n a liz a probei de a p ă .
P re p a ra re a s c ă rii e ta lo n se face d u p ă u r m ă to a r e a sc h e m ă ( t a ­
b e lu l 6 ) .
P e n tru d e te rm in a re a n itr iţilo r d in a p a de cercetat, într-o epru-
b e tă se in tr o d u c 10 m l a p ă de a n a liz a t , peste care se a d a u g ă 0,5 m l
so lu ţie a lf a n a f t ila m in ă şi 0,5 s o lu ţie a c id s u lfa n ilic , a d ic ă 1 m l re ­
a c tiv G riess. Se la s ă în re p a u s 2 0 m in p e n tru d e z v o lta re a c u lo r ii şi
a p o i se c o m p a ră c u lo a fe a probei de a n a liz a t cu sc a ra c o lo rim e tric ă .
L a e g a lita te de c u lo a re se citeşte c o n ţin u tu l în n itr iţ i c o re s p u n z ă to r
e p ru betei e ta lo n , direct în m g N 0 2~ / 1.

Tabelul 6. Scara colorimetrică de determinare a nitriţilor

Sol. etalon, A pă d is tila tă , Sol. nafti- A cid s u lf a ­ C o nce ntra­

Nr. eprubetelor ţia m g
ml ml la m in ă , m l n ilic , m l
N O 2/I

1 0 10 0 ,5 0,5 0
2 0,1 9 ,9 0 ,5 0 ,5 0 ,0 0 5
3 0 ,2 9,8 0,5 0 ,5 0 ,0 1 0
4 0 ,3 9,7 0 ,5 0 ,5 0 ,0 1 5
5 0,4 9,6 0 ,5 0 ,5 0 ,0 2 0
6 0 ,6 9,4 0 ,5 0 ,5 0 ,0 3 0
7 1,0 9,0 0,5 0,5 0 ,0 5 0
8 1.5 8,5 0 ,5 0 ,5 0 ,0 7 5
9 2,0 8,0 0 ,5 0 ,5 0 ,1 0 0

08
 P e n tru d e te rm in a re a m a i p recisă, c a n tita tiv ă , se p oate face de>
te rm in a re a c o lo rim e tric ă cu a ju to r u l s p e c tro fo to m e tru lu i.
N o r m e . C o n c e n tr a ţia a d m is ib ilă = 0. C o n c e n tr a ţia a d m is ă excep-
ţ io n a l = 0,3 m g N O ^ / l.

DETERMINAREA NITRAŢILOR

O r ig in e a n itr a ţilo r d in a p ă p oate fi d in s tru c tu ra c h im ic ă p ro ­

p rie a s o lu lu i, d in su b s ta n ţe le fe r tiliz a n te sau p e stic id e cu c o n ţi­
n u t de azot, u tiliz a te în tra ta re a s o lu rilo r , sa u d a to r ită im p u rific ă -
rilo r cu m a te r ii o rg a n ic e , a ju n s e p â n ă la u lt im u l s ta d iu de m in e ­
ra liz a re .
C o n d iţiile în care p re ze n ţa n itr a ţilo r c o in cid e cu p re ze n ţa a m o ­
n ia c u lu i şi a n itr iţilo r şi cu o o x id a b ilita te crescu tă in d ic ă im puri-
fica re a p e rs is te n tă a apei.
I n g e n e ra l, c o n c e n tra ţia n itr a ţilo r d in sursele de a p ă su b te ra n e
este m a i m a re decât în ap ele de s u p r a fa ţă . î n u lt im u l tim p s-a c o n ­
s ta ta t o creştere im p o r ta n tă a n itr a ţilo r în ape, d a to rită fo lo s irii
in te n s iv e a s u b s ta n ţe lo r fe r tiliz a n te în a g r ic u ltu r ă .
I n c o n c e n tra ţii m ic i, a z o ta ţii n u a u efecte n e fa v o r a b ile a s u p ra
o r g a n is m u lu i, d a r în c o n c e n tra ţii crescute su n t d ă u n ă to a r e p e n tru
s ă n ă ta te , a v â n d efect toxic.
D e te r m in a r e a n itr a ţilo r se face p r in m e to d a c o lo rim e tric ă .
P r in c i p iu ! m e to d e i. A c id u l fe n o ld is u lfo n ic tr a n s fo r m ă n itr a ţ ii în
n itr o d e r iv a ţi de c u lo a re g a lb e n ă , a c ăro r in te n s ita te Qste p ro p o rţio ­
n a lă cu c o n c e n tra ţia n itra ţilo r .
R e a c t iv i n e c e s a r i:
— a cid fe n o ld is u lfo n ic (12 g fe nol p u rific a t şi 144 g a cid s u l­
fu ric, în c ă lz it în b a ia de a p ă ) ;
— a m o n ia c , so lu ţie 2 5 % ;
— s o lu ţie e ta lo n p e n tru n itr a ţ i (0,1631 g a z o ta t de p o ta s iu , 1 m l
a cid fe n o ld is u lfo n ic , a m o n ia c , a p ă b i d is t ila t ă ) ; 1 m l d in a ce astă
so lu ţie c o re sp u n d e cu 1 m g N O ^/m l.
M o d u l d e lu c r u . M a i î n t â i se p re p a ră sc a ra c o lo rim e tric ă e ta lo n
d u p ă schem a u r m ă to a r e (ta b e lu l 7).
D e t e r m in a r e a n it r a ţ i lo r î n n-oba de a p ă . 10 m l a p ă de cercetat
se e v a p o ră într-o c a p s u lă de p o rţe la n p â n ă la uscare. Se a d a u g ă la
rece 1 m l re a c tiv fe n o ld is u lfo n ic , se am estecă cu o b a g h e tă de s tic ­
lă ş i se la s ă în re p a u s 15 m in . Se a d a u g ă apoi 5 m l a p ă d is tila tă şi
1 m l a m o n ia c , se c o m p le te a z ă v o lu m u l p â n ă la 1 0 m l cu a p ă d is ­
t ila t ă ş i se tr a n s v a z e a z ă într-o e p ru b e tă.
C u lo a re a probei de a p ă se c o m p a ră cu scara e ta lo n , ia r c o n c e n ­
tra ţia în n itr a ţi v a c o re sp u n d e cu cea a ep ru betei ce v a p re z e n ta o
c u lo a re id e n tic ă . C o n ţin u tu l de n itr a ţi este e x p rim a t direct în m g
NOr/1.
I n c a z u l a p elor cu c o n ţin u t m a re de n itr a ţi, se lu c re a z ă eu 1 m l
ap ă de a n a liz a t.

69
 Tabelul 7. Scara colorimetrică pentru determinarea nitraţilor în apă

Nr. eprubetelor S o lu ţia etalo n , m l A pă d is tila tă , m l C oncentraţia

tn m g N O ^/1

1 0 ,2 9,8 1,0
2 1,0 9,0 5,0
3 2.0 8 ,0 10.0
4 3 ,0 7,0 15,0
5 4,0 6.0 20 ,0
6 5,0 5,0 2 5 ,0
7 6,0 4,0 30,0
8 7,0 3,0 35,0
9 8,0 2,0 4 0 ,0
10 9,0 1,0 45 ,0

N it r a tii d in a p ă pot fi d e te rm in a ţi cu a ju to r u l spectrofotom etru-

lu i.
I n c o n d iţii de teren, se p oate folosi o m e to d ă de d e te rm in a re c a ­
lita t iv ă , r a p id ă .
Intr-o c a p s u lă de p o rţe la n se d iz o lv ă câte v a c ris ta le de b r u c in ă
în c âte v a p ic ă tu r i de acid s u lfu ric lip s it c o m p le t de u rm e de c o m ­
p u şi a zo to şi; se la s ă să se p r e lin g ă pe m a r g in e a c a p s u le i, în a c e a s­
tă so lu ţie , c âte v a p ic ă tu r i de a p ă de a n a liz a t. D a c ă în a p ă s u n t p re­
zenţi n itra ţi, a p a re o c o lo ra ţie ro z sau roşie- vişinie, care v ire a z ă
în g a lb e n .
N orm e. C o n c e n tr a ţii a d m is ib il e = 4 5 m g N O r / 1 .

DETERMINAREA C L O R U R I L O R

C lo r u r ile d in a p ă p ro v in fie d in s tr a tu r ile de sol, fie în u rm a

p o lu ă r ii de o r ig in e u m a n ă sau a n im a lă . C a n tita te a c lo ru rilo r care
p ro v in d in sol v a r ia z ă p u ţin , p e n tru aceeaşi re g iu n e , în t im p ce c lo ­
ru rile d a to ra te p o lu ă r ii o rg a n ic e p re z in tă v a r ia ţ ii în fu n c ţie de n a ­
tu r ă şi in te n s ita te a de im p u r ific a r e a sursei. O creştere in s ta b ilă ,
în s e m n a tă a c o n ţin u tu lu i de c lo ru ri c o n s titu ie u n in d ic e de p o lu a re
a apei.
In m o d frecvent, d e te rm in a re a c lo ru rilo r se face p rin m e to d a
M o h r.
P r in c i p iu l m e to d e i. C lo r u r ile d in a p ă s u n t p re c ip ita te cu a z o ta t
de a r g in t, fo rm â n d c lo ru ra de a r g in t in s o lu b ilă ; în p re ze n ţa in d ic a ­
to r u lu i c ro m a t de p o ta s iu fo rm e a z ă c ro m a tu l de a r g in t c arc s c h im ­
bă c u lo a re a in iţ ia lă g a lb e n ă a so lu ţie i în brun-roşcat. A cest v ira j
in d ic ă s fâ r ş itu l titr ă r ii.
R e a c t iv i n e c e s a r i:
— so lu ţie a zo ta t de a r g in t 0,2 N ;
— s o lu ţie in d ic a to r, c ro m a t de p o ta s iu 10 %.

70
 — M o d u l de lu c r u . Se m ă s o a r ă 100 m l d in a p a de cercetat, la
care se face n e u tra liz a r e a (d a c ă este n e c e s a r). A p o i se a d a u g ă 1 m l
c ro m a t de p o ta s iu şi se titr e a z ă cu a z o ta t de a r g in t p â n ă ce c u lo a ­
rea v ir e a z ă de la g a lb e n la brun-roşcat.
C a lc u l:

m /1 V/-3.546 1 ллл
m g C1-/1 = — -— --- = I 000,
5 ÎOO

în care:
V — v o lu m u l de A g N 0 3 0 , 1 N în tr e b u in ţa t la titra re , m l;
f — fa c to ru l so lu ţie i de A g N 0 3 0 , 1 N ;
3,546 — e c h iv a le n tu l în C I- al u n u i rol A g N O ß d in sol. 0 ,1 N .

DETERMINAREA CARACTERISTICILOR
M I C R O B I O L O G I C E ALE APEI

C u n o a ş te re a c a r a c te ris tic ilo r m ic ro b io lo g ic e ale apei are o im ­

p o r ta n tă deosebită p e n tru fu n d a m e n ta r e a d ia g n o s tic u lu i de potabi-
lita te a apei şi c o n s titu ie to to d a tă m ijlo c u l de apreciere a p o te n ţia ­
lu lu i e p id e m io lo g ie al acesteia.
C ercetarea m ic r o b io lo g ic ă a apei se face p rin tr- un c o m p le x de
ex am ene de la b o ra to r, cu g r a d de d ific u lta te v a r ia b il, în fu n c ţie de
n a tu ra e x a m e n u lu i necesitat. D u p ă frecventa şi c o m p le x ita te a lor,
e x am en ele b a c te rio lo g ic e pot fi curente, c o m p le m e n ta re şi speciale.
Tn c o n d iţii n a tu r a le apa c o n ţin e o serie de m ic r o o r g a n is m e care
v a r ia z ă ca n u m ă r , specie şi p ro v e n ie n ţă . D u p ă s e m n ific a ţia s a n i­
ta r ă , flo ra m ic r o b ia n ă care se g ă se ş te în a p ă p o a te fi c la s ific a tă în
d o u ă c a te g o rii: flo ra m ic r o b ia n ă p ro p rie apei (flo ra n a t u r a lă ) şi
flo ra m ic r o b ia n ă de im p u r ific a r e (de n a tu r ă u m a n ă sa u a n im a lă ) .
M ic r o f lo r a p r o p r ie este fo rm a tă d in m ic r o o rg a n is m e care a u h a ­
b ita tu l o b iş n u it în a p ă şi sol: coci, sa rc in e , b a c ili (C h ro m o b a c te r,
A c h r o m o b a c t e r , B . s u b t il ia , m ic o id e s , m e g a t e r i u m ) , d ife riţi fu n g i şi
sp ecii b a c teriene cu ro l în procesele n a tu r a le de d e g ra d a re a s u b ­
sta n ţe lo r o rg a n ic e .
F lo r a m ic r o b i a n ă de im p u r if ic a r e p ă tr u n d e în sursele de a p ă o d a tă
cu apele de ş iro ire şi re z id u u r ile lic h id e sau so lid e re z u lta te d in a c ­
tiv ita te a c o le c tiv ită ţilo r u m a n e . E a este fo rm a tă d in sp ecii de m i ­
c ro o rg a n is m e de o r ig in e u m a n ă şi a n im a lă (s a p ro fite , p o te n ţia l p a ­
to g e n e şi p a to g e n e ), î n m a jo r ita te a s itu a ţiilo r fiin d în s o ţite de c o n ­
c e n tra ţii crescute de m a te r ii o rg a n ic e , ce r e p r e z in tă s u p o rtu l lor n u ­
tritiv .
A c e as tă g r u p ă de m ic r o o r g a n is m e c o n s titu ie u n ris c e p id e m io lo ­
gie de îm b o ln ă v ir e la p o p u la ţia ce a u tiliz a t ap a c o n ta m in a tă în
d iferite scopuri. T ra n s m ite re a m ic r o o rg a n is m e lo r p a to g e n e p r in a p ă
re p r e z in tă u n a d in cau ze le de m o rb id ita te , î n t â l n i t ă în c ă d e stu l de
des în n u m e ro a s e ţă ri. M a i frecvent s u n t tr a n s m iş i pe ace astă cale
a g e n ţii febrei tifo id e , h o lere i, d iz e n te rie i, h e p a tite i ep id em ice, a i di-
 fe ritelor e n te ro v iro ze sa u p a ra z ito z e , sa u a fe c ţiu n i m a i p u ţin d ia g ­
no stic a te , d a r de stu l de frecvente c u m s u n t d ia re e a in f a n t ilă sa u
diverse t u lb u r ă r i in te s tin a le .
In aceste c o n d iţii cei m a i exacţi in d ic a to ri b a c te rio lo g ic i sunt
p re ze n ta ţi de în ş iş i g e r m e n ii p a to g e n i cu p o a rtă de in tra re d ig e s ti­
v ă , a ju n ş i p rin diverse procese de p o lu a re în a p ă , u n d e au c a p a c i­
tate a de a s u p ra v ie ţu i u n a n u m it tim p . D e te r m in a r e a în a p ă a aces­
tor g e rm e n i p a to g e n i n u are o v a lo a re p ra c tic ă de apreciere a po-
t a b ilită ţ ii apei. ci de d ia g n o s tic p u r, a d ic ă de s ta b ilire exactă a d ia g ­
n o s tic u lu i u n e i e p id e m ii h id ric e . D e te r m in a r e a g e rm e n ilo r p a to g e n i
în aprecierea p o ta b ilită ţ ii apei nu p oate fi fo lo s ită în m o d c u re n t d in
m a i m u lte consid e re nte : te h n ic ile m ic r o b io lo g ic e şi, m a i ales, vi-
ru s o lo g ic e su n t la b o rio a s e şi necesită tim p în d e lu n g a t, c o n c e n tra ţia
a g e n ţilo r m ic ro b ie n i p a to g e n i în a p ă este re la tiv re d u s ă (în s ă s u ­
fic ie n tă u n e o ri p e n tru a p ro d uc e b o a la ) , ia r p e rs iste n ţa lor în a p ă
este re la tiv lim ita tă . D e aceea p e n tru d ia g n o s tic u l ig ie n ic o - s a n ita r
se u tiliz e a z ă in d ic a to ri b a c te rio lo g ic i in d ire c ţi de p o lu a re a apei.
I n u tiliz a r e a acestor in d ic a to r i s-a p o rn it de la o b s e rv a ţia : o a p ă
este cu a tâ t m a i p u ţin p e ric u lo a s ă d in p u n c t de vedere e p id e m io lo ­
gie, cu cât d e n sita te a g e r m e n ilo r s a p ro fiţi este m a i m a re . In d ic a t o ­
rii b a c te rio lo g ic i fo lo siţi s u n t u r m ă to r ii:
a) N u m ă r u l t o t a l d e g e r m e n i / m l a p ă re p r e z in tă n u m ă r u l de b a c ­
te rii sa p ro fite , ce cresc pe m e d ii sim p le , la 37°C. E ste un in d ic a to r
de o rie n ta re g lo b a la , care a p re c ia z ă d a c ă a p a este p o lu a tă ; g r a d u l
ei de p o lu a re , n e p e r m iţâ n d e v a lu ă r i a s u p ra o r ig in ii im p u r ific ă r ii.
I n scopul o b ţin e rii u n o r in fo r m a ţii m a i precise, se pot face in c u b ă r i
pa ra le le , la 37°C şi 22°C , ia r ra p o r tu l acestora p e rm ite o rie n ta tiv ,
în fu n c ţie de p r e d o m in a n ţă , dife re n ţie re a p o lu ă r ii apei cu m ic r o o r g a ­
n is m e s a p ro fite de cele de n a tu r ă u m a n ă sau a n im a lă .
b ) G e r m e n ii c o l i f o r m i s u n t c o n s id e ra ţi, în se n sul cel m a i g e n e ­
ral al te rm e n u lu i, in d ic a to r i de p o lu a re cu flo ră in te s tin a lă . B a c te ­
r iile c o lifo rm e p o t avea în to ta lita te o r ig in e in te s tin a lă şi p re ze n ţa
lo r în a p ă s e m n ific ă e x istenţa p o s ib ilă şi a a lto r m ic r o o r g a n is m e i n ­
te s tin a le , p a to g e n e sau p o te n ţia l p a to g e n e , deşi d u p ă n u m e ro ş i a u ­
tori s e m n ific a ţia lor în a p ă este în c ă c o n tro v e rs a tă . I n c a lita te de
test m a i s ig u r de p o lu a re fe ca lă frecven t se u tiliz e a z ă E . C o l i, a c ă ­
rei o r ig in e in te s tin a lă n u p oate fi p u s ă Ia în d o ia lă .
c) E n t e r o c o c i i su nt b a c te rii de p ro v e n ie n ţă tot in te s t in a lă , cu re ­
z is te n ţă în a p ă m a i re d u să decât a c o lifo r m ilo r şi cu s e m n ific a ţie
s im ila r ă . P re ze n ţa stre p to c o c u lu i fecal c o n firm ă n a tu r a fe c a lă a p o ­
lu ă r ii.
d) B a c t e r i i l e s u l f it o r e d u c t o a r e , cu re p re z e n ta n tu l lo r c a ra c te ris ­
tic C l o s t r i d i u m p e r f r i n g e n s ( C I W e l c h i i ) , su n t, de ase m e n i, de o r i­
g in e in te s tin a lă , d a r m u lt m a i p u ţin n u m e ro a se . F o r m a s p o r u la tă
s u p ra v ie ţu ie şte în a p ă tim p m a i în d e lu n g a t decât c o lifo r m ii. P r e ­
ze n ţa lor în a p ă , asociate fiin d cu b a c te riile c o lifo rm e , in d ic ă o p o ­
lu a re de o r ig in e in te s tin a lă , ia r în a b se n ţa b. c o l if o r m e o c o n ta m i­
n a re veche.
I n a n a liz e le b a c te rio lo g ic e necesare s ta b ilir ii p o t a b ilită ţ ii apei
72
 fo lo sire a in d ic a to r ilo r b a c te rio lo g ic i se face în fu n c ţie de c ir c u m ­
s ta n ţe le în care se execută a n a liz a .
în a n a liz e le c u r e n te se c a lc u le a z ă o b lig a to r iu num ărul
to ta l de g e r m e n i/m l a p ă (in c u b a ţi la 37 °C ) ş i n u m ă r u l de b a c te r ii
coli fo rm e /l a p ă .
I n a n a liz e le c o m p le m e n t a r e , pe l â n g ă cei 2 in d ic i d e te rm in a ţi
în a n a liz a c u re n tă , se m a i d e te rm in ă : n u m ă r u l to ta l de g e r m e n i/m l
a p ă (in c u b a t la 2 2 °C ), n u m ă r u l p ro b a b il de c o lifo r m i fe cali ( £ .
c o l i ) / 1 a p ă, entero co cii şi b a c te riile a n a e ro b e /1 a p ă . A ceste a n a liz e
se efectuează în c a z u l o b ţin e rii repetate a u n o r a n a liz e n e fa v o ra b ile ,
p entru a e lu c id a c au ze le sau sursele de im p u rific a re .
A n a liz e le s p e c ia le u rm ă re s c ev iden ţiere a p reze nţei a n u m ito r
a g e n ţi în a p ă şi d e v in in d is p e n s a b ile în c a z u ri de e p id e m ii h id ric e
sau p e n tru s ta b ilire a n iv e lu lu i de p o lu a re a u n e i surse de a p ă. î n
aceste c a z u ri se u rm ăre ş te m a i frecvent id e n tific a re a a g e n ţilo r p a to ­
g e n i d in g r u p u r ile S a l m o n e l l a , S h ig e l l a , E . c o l i e n te ro p a to g e n , bac-
tc r io fa g i enterici şi a n u m ite e n te ro v iru s u ri.

R e co lta re a p ro b e lo r de a p ă
p e n tru a n a liz a b a c te r io lo g ic ă

R e c o lta re a apei p e n tru d e te r m in ă r ile b a c te rio lo g ic e se face în

v ase de s tic lă in c o lo ră , în c a n tită ţ i v a r ia b ile , d u p ă g r a d u l de p u r i­
tate a apei. P e n tr u ap e le fo arte im p u re (a p e re z id u a le , ap e d e s u p ­
ra fa ţă p o lu a te ) se re co lte a ză 250 m l a p ă , ia r p e n tru ap ele de im p u ­
rific a re m e d ie ( f â n t â n i, ape de s u p ra fa ţă p u re ) şi p e n tru a p a de
c o n d u c tă , 1 litr u . P e n tr u a n a liz e sp eciale c a n tita te a de a p ă re co l­
ta tă va fi de c â ţiv a litr i.
P r e g ă tir e a s tic le lo r de re co ltare se face p r in s p ă la r e a cu n is ip ,
apoi cu am estec su lfo c ro m ic , p e r m a n g a n a t de p o ta s iu sau so d ă, clă-
tirea cu a p ă dc ro b in e t şi a p ă d is tila tă şi s te riliz a re a .
P e n tru s te riliz a re fla c o a n e le se a co p eră cu dop de v a tă şi c a ­
p iş o n de h â rtie , ia r d o p u l ro d a t se ane x e a ză de g â tu l stic le i. S t e r ili­
za re a se face la P o u p in e l, 60 m in u te , 180°C.
D a c ă ap a ce u rm e a z ă a fi re c o lta tă c o n ţin e c lo r re z id u a l, p e n tru
n e u tr a liz a r e a a ce stu ia se va in tro d u c e în fla c o n u l de recoltare, î n a
in te de s te riliz a re , tio s u lfa t de so d iu ( 1 m l d in s o lu ţia 0,5 % p e n ­
tru fiecare 1 0 0 c m 3 a p ă sau câte v a c ris ta le de tio s u lfa t) .
D a c ă p e n tru re co ltare s u n t necesare sonde (b a to m e tre ), acestea
vor fi s te riliz a te îm p r e u n ă cu stic la şi îm p a c h e ta te în h â rtie .
P e n tr u re co ltarea apei d in sursele de s u p ra fa ţă , se va e v ita
lu a r e a probei prea a p ro a p e de s u p r a fa ţă sau d in a p ro p ie re a f u n ­
d u lu i, în zon e s ta g n a n te , sa u a p ro a p e de m a lu r i.
R e c o lta re a p e n tru d e te rm in ă r i b a c te rio lo g ic e de la ro b in e t se va
face d u p ă fla m b a r e a p r e a la b ilă a ro b in e tu lu i.
D u p ă re co ltare fla c o a n e le cu p ro b ă su n t etic h e ta te şi tr im is e la
la b o ra to r, în s o ţite de o fiş ă , în care se n o te a z ă d e te r m in ă r ile cerute
şi c e le la lte d a te necesare.
P e n tr u a n u m o d ific a c o n ţin u tu l m ic r o b ia n a l apei î n t im p u l
73
t r a n s p o r tă r ii, prob ele se vor ţin e la rece ( + 4 ° C ) , în lă z i izo te rm e
şi vor fi lu a te în lu c ru în m a x im u m 6 ore de la recoltare.

M e to d e de d e te rm in a re
a c a r a c te ris tic ilo r m ic ro b io lo g ic e ale apei
în a n a liz e le curente

D e te r m in a r e a n u m ă r u lu i to ta l de g e rm e n i

M e to d e le u z u a le de d e te rm in a re a n u m ă r u lu i de g e rm e n i d in a p ă
se b a z e a z ă pe în s ă m â n ţ a r e a apei în m e d ii n u tr itiv e so lid e , incuba-
rea lor la te rm o s ta t u n a n u m it tim p , la o a n u m it ă te m p e ra tu r ă şi
n u m ă r a r e a c o lo n iilo r d e zv o lta te , c o n s id e râ n d că fiecare c o lo n ie se
d e z v o ltă d in cel p u ţin u n germ ene.
Se c o n sid e ră că cu c â t este m a i r id ic a t n u m ă r u l lor, cu a tâ t
c o n ta m in a re a acelei ape este m a i m a re şi deci este p o s ib ilă e x iste n ­
ţa şi a u n o r a g e n ţi p a to g e n i in te s tin a li.
T e h n ic a d e t e r m in ă r ii. î n c a lita te de m e d iu de c u ltu r ă se fo lo se ş ­
te ge lo za n u tr itiv ă 2 % . î n a in t e de în s ă m â n ţ a r e p e n tru o m o g e n i­
zare, se a g ită fla c o n u l cu p ro b a de a p ă (d e a p r o x im a tiv 20 o r i). S e
fla m b e a z ă g u r a sticle i şi se fac d ilu ţ ii ze c im a le d in a p a de c e rc e ­
ta t (1/10, 1/100, 1/1 000 e tc .). D ilu ţ iile se r e a liz e a z ă p r in in tro d u c e ­
rea 1 m l d in a p a de cercetat în 9 m l a p ă de ro b in e t s te rilă (1/10)
şi în c o n tin u a re , p r in in tro d u c e re a 1 m l d in d ilu ţ ia in fe r io a r ă în
9 m l a p ă de ro b in e t s te rilă , p e n tru a o b ţin e o d ilu ţie s u p e rio a ră .
C u pipete ste rile de 1 c m 3 se in tro d u c e c âte 1 m l d in a p a nedi*
lu a t ă şi d in d ilu ţiile ze c im a le d o rite în c u tii P e tri sterile, peste care
se to a rn ă a p r o x im a tiv 10 m l g e lo z ă n u tr itiv ă to p ită ş i r ă c ită la 45°C,
im p r im â n d cutiei m iş c ă r i ro ta tiv e în p la n o r iz o n ta l, p e n tru o m o g e n i­
za rea c o n ţin u tu lu i. D u p ă s o lid ific a re a g e lo ze i, c u tiile P e tr i se in ­
tro d u c în te rm o sta t cu c a p a c u l în jo s, u n d e se in c u b e a z ă 24 ore.
N u m ă r u l c u tiilo r P e tri în s ă m â n ta te , ca şi c a n tita te a to ta lă de ap a
în s ă m â n ţ a t ă , v a r ia z ă î n fu n c ţie de c a lita te a apei de cercetat. î n
fiecare cutie P e tri n u se p o a te în s ă m â n ţ a m a i m u H de 1 m l a p ă . P e n ­
tru fiecare p ro b ă se vor în s ă m â n ţ a m in im u m d o u ă c u tii P e tri din
ap a b r u tă , da c ă apa este p u r ă , şi m in im u m d o u ă c u tii P e tri d in 3— 4
d ilu ţ ii ze c im a le , da c ă ap a este im p u r ific a tă . A ceste în s ă m â n ţ ă r i m u l­
tip le su n t necesare, deoarece pe o p la c ă P e tri cu d ia m e tru l de 10 cm
se pot d e zv o lta bine şi n u m ă r a corect cel m u lt 300 de c o lo n ii, a s t­
fel în c â t este necesar a se ob ţin e cel p u ţin pe u n a d in aceste p lă c i
m a i p u ţin de 300 colomii/1 m l lic h id de în s ă m â n ţ a r e .
D u p ă scoaterea de la te rm o s ta t, c o lo n iile crescute se n u m ă r ă
cu o c h iu l lib e r (d a c ă d e n s ita te a lor p e rm ite ), îm p ă r ţ in d p la c a în
sfe rtu ri, sau cu a ju to r u l reţelei de n u m ă r a t c o lo n ii. Se ia u în c o n ­
sid e ra re n u m a i p lă c ile pe care s-au d e z v o lta t m a i p u ţin de 300 c o lo ­
n ii.
C a lc u lu l se face a p lic â n d fo rm u la :

nr. to ta l de g e rm e n i/m l a p ă =

74
în care: ’’ •• •
ti — n u m ă r u l de c o lo n ii crescute pe fiecare p la c ă ;
d — g r a d u l de d ilu ţie a m a t e r ia lu lu i în s ă m â n ţ a t ;
N — n u m ă r u l de p lă c i lu a te în c a lc u l.
P e n tru c a lc u l se p o t fo lo si şi m o n o g r a m e c a lc u la te d u p ă aceleaşi
p r in c ip ii.
R e z u lta te le o b ţin u te se c o m p a ră cu n o rm e le in d ic a te în s ta n d a r d u l
de a p ă p o ta b ilă . A cestea su n t: m a x im u m 2 0 b a c te r ii/m l p e n tru apa
fu r n iz a tă de in s ta la ţiile c e n tra le u rb a n e şi ru ra le cu a p ă d e z in fe c ta ­
tă ; m a x im u m 1 0 0 m ic r o o r g a n is m e /m l p e n tru ap a f u r n iz a tă de i n ­
s ta la ţiile c e n tra le cu a p ă n e d e z in fe c ta tă ; m a x im u m 300 m ic r o o r g a ­
n is m e /m l p e n tru a p a f u r n iz a tă d in surse lo c ale ( f â n t â n i, iz v o a re
etc.).

D e te r m in a r e a b a c te riilo r c o lifo rm e

B a c te r iile c o lifo rm e , s a p ro fiţi n o r m a li ai in te s t in u lu i u m a n şi

ai a n im a le lo r cu s â n g e c a ld , s u n t baci Iii G ra m - n e g a tiv i, aero bi şi
fa c u lta tiv a n a e ro b i, n e s p o ru la ţi, care fe rm e n te a z ă la c to z a cu p r o ­
ducere dc g a z în m a i p u ţin de 48 ore. D e lim ita r e a acestui g r u p , d u p ă
c a ra c te ris tic ile m e n ţio n a te , se b a z e a z ă pe c o n sid e re n te igienico-sa-
n ita re , care su n t d ife rite de cele b a c te rio lo g ice .
In d ic e le coli este u n test de apreciere a im p u r ific ă r ii apei cu
flo ră in te s tin a lă , p r in d e te rm in a re a c a n tit a tiv ă a b a c te r iilo r d in g r u ­
p u l c o lifo rm . A c e a s tă a n a liz ă c o m p le te a z ă in fo r m a ţiile o b ţin u te p rin
n u m ă r a r e a t o ta lă de g e rm e n i p r iv in d n a tu r a im p u r if ic ă r ii a p e i.
D u p ă u n ii a u to ri, s e m n ific a ţia b a c te r iilo r c o lifo rm e d in a p ă este
d ife rită , în fu n c ţie de p re ze n ţa sa u a b se n ţa speciei de E . c o li, g e r­
m e n e de o r ig in e in te s tin a lă certă. C o n fo rm acestei o p in ii, colifor-
m ii în g e n e ra l, care s u n t u n g r u p re la tiv eterogen de b a c te rii, în
ab se n ţa E . c o li, a r p u tea să n u s e m n ific e p o lu a re in te s tin a lă .
I n le g is la ţia s a n ita r ă d in ţa ra n o a s tră este p r e v ă z u t ca în e x a ­
m e nele cure n te de a p ă să se d e te rm in e g r u p u l c o lifo rm în ge n e ra l.
M e t o d a d e d e t e r m in a r e . P e n tru d e te rm in a re a b a c te riilo r c o lifo r­
m e se foloseşte m e to d a de fe rm e n ta re în tu b u r i m u ltip le , în care
v o lu m e de a p ă d e te rm in a te s u n t in tro d u s e în d ife rite v o lu m e de m e ­
d ii de c u ltu r ă lic h id e . M e to d a c o lim e trie i c u p r in d e 3 teste b a c te rio ­
lo g ice : te stu l de p re zu m ţie , de c o n firm a r e şi de id e n tific a r e a
E . c o l i:
a) T e s t u l d e p r e z u m ţ i e c o n stă în în s ă m â n ţ a r e a apei de cerce
ta t în tu b u r i cu b u lio n la c to z a t, in ctib a re 48 de ore la 37°C şi u r ­
m ă r ire a tu b u r ilo r în care s-au p ro d u s a c id ifie re a m e d iu lu i şi fe r­
m e n ta re a lac to ze i cu p ro d uc e re de gaz.
în s ă m â n ţ a r e a apei se face în eprubete care au în in te r io r tu b u r i
D u r h a m ce servesc p e n tru colectarea g a z u lu i re z u lta t d in fe rm e n ­
taţie.
C a n tita te a de a p ă în s ă m â n ţ a t ă , cât şi schem a de re p a rtiz a re v a r ia ­
z ă d u p ă fe lu l in s ta la ţie i de a p ro v iz io n a re cu a p ă şi m ă r im e a c o le c tiv i­
tă ţ ii a p ro v iz io n a te . P e n tru in s ta la ţ iile c e n tra le care a p ro v iz io n e a z ă

75
c o le c tiv ită ţi cu peste 50 000 lo c u ito ri este necesară o c a n tita te de
300 m l a p ă, caire se în s ă m â n ţ e a z ă în tu b u ri cu b u lio n la c to z a t d u p ă
sch em a u rm ă to a re : în d o u ă tu b u r i m a r i c âte 1 0 0 m l a p ă în fiecare
şi în 1 0 t u b u r i m icii câte 1 0 m l a p ă în fiecare.
P e n tru in s ta la ţ iile c e n tra le ce a p ro v iz io n e a z ă c o le c tiv ită ţi sub
50 000 lo c u ito ri este n ecesară o c a n tita te de 100 m l a p ă r e p a r tiz a tă
aetfel: într- un tu b m a re 50 m l a p ă şi 5 tu b u r i m ic i a c âte 10 m l
fiecare. P e n tru f â n tâ n i se în s ă m â n ţ e a z ă 22,2 m l a p ă .
I n s itu a ţiile în care se cercetează g r a d u l d e p o lu a r e a u n o r surse
de a p ă ( r â u r i, la c u r i) , se în s ă m â n ţ e a z ă serii de c âte 5 tu b u r i cu d ilu ­
ţii z e c im a le succesive, în fu n c ţie de g r a d u l e s tim a t de im p u r ific a r e
a ap ei. D u p ă în s ă m â n ţa r e , t u b u r ile se in c u b e a z ă la 37°C. D u p ă
48 de ore, t u b u r ile p o z itiv e (care p r e z in tă o c a n tita te o a re care de
g a z în tu b u l D u r h a m ) v o r fi re ţin u te p e n tru te s tu l de c o n firm a re
(Kg- !) •
b) T e s t u l d e c o n f ir m a r e . în t r u c â t fe rm e n ta re a la c to z e i cu p r o d u
cere de g a z p o a te fi d a to r a tă p re ze n ţe i şi a a lto r g e rm e n i sau a s o ­
c ia ţii de g e rm e n i (d ife rite specii de la c to b a c ili, A e r o m o n a s , u n e le
le v u ri e tc .), este nec e sa ră executarea a ce stu i test p e n tru a c o n fir ­
m a că g e rm e n ii care a u fe rm e n ta t la c to ze s u n t b a c te r iile c o lifo rm e .
P e n tr u te s tu l de c o n firm a r e se folosesc m e d ii s p e c ia le s o lid e
( E M B cu e o zin ă şi a lb a s tru de m e tile n ) sau lic h id e (b u lio n , b ilă ,
la c to z ă , verde b r ilia n t — b .b .l.v .b .).
T estul de c o n firm a r e c o n s tă în trecerea, cu a ju to r u l ansei, a unei
p ic ă tu r i d in fiecare tu b p o z itiv la testu l p re z u m tiv , pe u n sector din-
tr-o p la c ă P e tri cu m e d iu l E M B , sau din tr- un tu b cu m e d iu l lic h id
b .b.l.v .b. Se in c u b e a z ă 24 de ore la 37°C şi se u rm ă r e ş te a p a r iţia
c o lo n iilo r c a ra c te ris tic e pe m e d iu l so lid sau p re ze n ţa g a z u lu i în
m e d iu l lic h id . Ţ in â n d cont de ep ru betele c o n firm a te , se face apre-

Fig. 1. Schema de însămânţare a apei pentru nr. total de germeni şi colimetrie

76
cierea c a n tit a tiv ă a n u m ă r u l u i p r o b a b i l d e b a c t e r i i c o l i f o r m e la
1 litr u a p ă , fo lo s in d p e n tru c a lc u l ta b e le le nr. 8 , 9, 10.
R e z u lta te le o b ţin u te se ra p o r te a z ă la n o rm e le in d ic a te în s t a n ­
d a r d u l dc a p ă p o ta b ilă . A cestea s u n t: 0 coliform i/1 p e n tru a p a fu r ­
n iz a t ă de in s ta la ţ iile c e n tra le u r b a n e şi ru r a le cu a p ă d e z in fe c ta tă ;
sub 3 c o lifo r m i /1 p e n tru a p a f u r n iz a tă de in s ta la ţ iile c e n tra le cu a p ă
n e d e z in fe c ta tă ; sub 1 0 c o lifo r m i /1 p e n tru ap a fu r n iz a tă d in surse
lo c ale ( f â n t â n i, iz v o a re etc.).
с) T e s t u l d e id e n t if ic a r e a c o l i f o r m i l o r f e c a l i re p r e z in tă o a n a li­
z ă c o m p le m e n ta ră ce se execută p e n tru id e n tific a re a s p e c iilo r de
E . c o l i. E l se execută în ex a m e n e m a i d e ta lia te ale c o n tr o lu lu i b a c ­
te rio lo g ic al apei p o ta b ile sau în d ife rite s itu a ţii de im p u r ific a r e
b io lo g ic ă . T estul c o n stă în e v id e n ţie re a p r o p r ie tă ţilo r c arac te ris tic e
speciei de E . c o li. C el m a i frecvent şi m a i s im p lu se p ro c e d e a z ă la
în s ă m â n ţa r e a c u ltu r ii de m e d iu b .b.l.v .b. şi in c u b a re a în te rm o s ta t
la 44°C, te m p e ra tu r ă la care se d e z v o ltă E . c o l i şi n u se d e z v o ltă
c e ila lţi c o lifo rm i. C o m p le m e n ta r se m a i pot d e te rm in a şi a lte p ro ­
p rie tă ţi b io c h im ic e ale E . c o li, c u m su n t: p rod ucerea de in d o l, tes­
t u l de u tiliz a r e a c itr a tu lu i etc.

D e te r m in a r e a n u m ă r u lu i
de g e rm e n i in c u b a ţi la 20°C

A cest test se ex ecută d u p ă te h n ic a fo lo s ită p e n tru d e te rm in a re a

n u m ă r u lu i to ta l de g e rm e n i in c u b a ţi la 37 °C , fiin d d ife r ită d o a r
te m p e ra tu r a de in c u b a re . I n c o n d iţii n a tu r a le în tr e flo ra in c u b a tă
la 37°C şi cea in c u b a tă la 2 0 °C e x istă u n ra p o rt de 3 la 1 în fa ­
v oa re a u lt im u lu i g ru p .

D e te r m in a r e a ente ro co cilo r ( s t r e p t o c o c c u s f a e c a l i s )
M e to d a c u re n t fo lo s ită p e n tru cercetarea p reze nţei şi n u m ă r u lu i
stre p to c o c ilo r fe cali în a p ă este în s ă m â n ţ a r e a u n o r c a n tit ă ţi fr a c ­
tio n a te de a p ă (d u p ă schem a fo lo s ită la colirn e trie) în tu b u r i care
c o n ţin m e d ii de c u ltu r ă lic h id e cu su b s ta n ţe ce in h ib ă flo ra asocia-
tă e n te ro c o c u lu i (a z id ă de so d iu, se le n it dc p o ta s iu , te lu r it de p o ­
t a s iu ) . F re cv e n t se foloseşte m e d iu l H a n n o y — N o rto n cu a z id ă de
so d iu . In c u b a re a se face 48 de ore la 44°C. F o lo s in d acest m e d iu
în p re ze n ţa e n te ro c o c u lu i, c u lo a re a v io la ce e in iţ ia lă d e v ine g a lb e n ă ,
d a to rită a c id ifie rii m e d iu lu i p r in fe rm e n ta re a g lu c o z e i. Id e n tific a ­
rea e n te ro c o c u lu i se face pe m e d iu l selectiv S la n e tz — B a rth le y . R e ­
z u lt a tu l se c a lc u le a z ă pe tab e le le fo lo site la colirnetrie, ia r e x p r im a ­
rea se face în n u m ă r de e ntero co ci / 1 litr u a p ă.

D e te r m in a r e a s u lfito re d u c to rilo r ( C I . p e r f r i n g e n s )
T estul p o a rtă d e n u m ire a şi de g e r m e n i s u l f i t o r e d u c t o r i , d a tă f i­
in d p ro p rie ta te a acestora de a se d e z v o lta cu aspect c arac te ris tic ,
pe m e d ii cu s u lfit de so d iu şi c lo ru ră fe ro a să. A p a de cercetat se
in a c tiv e a z ă p r in în c ă lz ir e la 80°C tim p de 10 m in u te , a p o i se î n ­
s ă m â n ţe a z ă în m e d ii solid e, ce c o n ţin aceste s u b s ta n ţe , în c o n d iţii
de a n a ro b io z ă , în c o lo a n ă . In p re z e n ţa g e r m e n ilo r s u lfito re d u c to ri,
77
Tabelul 8. Determinarea bacteriilor coliforme după STAS 3001/71 (România).
Localităţi cu peste 50 000 locuitori
Nr. de tu b u r i p o zitiv e Nr. de tu b u r i p o zitiv e
Nr. p ro b ab il Nr. p ro b a b il de
dc b a c ili b a c ili
i00 m l 10 m l c o li/litr u 100 m l 10 m l c o li/litr u

0 0 sub 3 1 6 36
0 1 3 1 7 43
0 2 7 1 8 51
0 3 11 1 9 60
0 4 14 1 10 69
0 5 18 2 0 11
0 6 22 2 1 18
0 7 27 2 9 27
0 8 31 2 3 28
0 9 36 2 4 52
0 10 40 2 5 70
1 0 4 2 6 92
1 1 8 2 7 120
1 2 13 2 8 161
1 3 18 2 9 230
1 4 24 2 10 peste 230

Tabelul 9. Determinarea bacteriilor coliforme după STAS 3001/71 (România).

Localităţi sub 50 000 locuitori
N r. de tu b u r i p o zitiv e
Nr. p ro babil
SO m l 10 m l de b a c ili
c o li/litru

0 0 sub 10
0 1 10
0 2 20
0 3 40
0 4 50
0 5 70
1 0 20
1 I 30
1 2 60
1 3 90
1 4 160
1 5 180

m e d iu l se în n e g re ş te d a to r ită re d uc e rii s u lf it u lu i şi p r e c ip ită r ii sul-

fu r ii de fier, c o lo n iile a v â n d aspect n e g ru p u fo s. Toţi g e rm e n ii d in
g r u p u l C l o s t r i d i u m p o t p ro d uc e ace astă reacţie. C a lc u lu l d e n s ită ţii
lo r se face d u p ă tabe le le u tiliz a te în c o lim e trie , ia r e x p rim a re a se
face în n u m ă r de g e rm e n i s u lfito re d u c to ri la 1 litr u a p ă.

A n a liz e sp e c ia le

A n a liz e le b a c te rio lo g ic e sp e c ia le n u fac p a rte d in p ro to c o lu l o b iş ­

n u it a l a n a liz e lo r de a p ă şi se e fe c tu e a ză în s itu a ţ iile în care se
fac ap re c ie ri a s u p ra r is c u lu i e p id e m io lo g ie a l u n e i surse de a p ă în

78
 Tabelul 10. Instalaţii locale (fântâni)

Numărul de eprubete pozi­ Numărul de eprubete pozi­

tive din: tive din:
Nr. proba­ Nr. proba­
bil de bil de coli-
coli- formi /
5 epru- 5 epru- 5 epru- formi/ 5 epru- 5 epru- 5 epru- dms apă
beteX beteX beteX dm5 apa beteX beteX beteX
10 cm1 1 cms 0.1 cms 10 cm5 1 cms 0.1 cm*

0 0 0 sub 20 4 2 1 260
0 0 0 20 4 3 0 270
0 1 0 20 4 3 1 330
0 2 0 40 4 4 0 340
1 0 0 20 5 0 0 230
1 0 1 40 5 0 1 110
1 1 0 40 5 0 2 430
1 1 1 60 5 1 0 330
1 2 0 60 5 1 1 460
2 0 0 50 5 1 2 630
2 0 1 70 5 2 0 490
2 1 0 70 5 2 1 700
2 1 1 90 5 2 2 940
2 2 0 90 5 3 0 790
2 3 0 120 5 3 1 1090
3 0 0 80 5 3 2 1410
3 0 1 110 5 3 3 1750
3 1 1 110 5 4 0 1300
3 1 0 140 5 4 1 1720
3 2 1 140 5 4 2 2210
3 2 1 170 5 4 3 2780
3 3 0 170 5 4 4 3450
4 0 0 130 5 5 0 2400
4 0 1 170 5 5 1 3480
4 1 0 170 5 5 2 5420
4 1 1 210 5 5 3 9180
4 1 2 260 5 5 4 16090
4 2 0 220 5 5 peste 5 16090

vederea d iv e rse lo r u tiliz ă r i, sa u în scop d ia g n o s tic în c a z u l e p id e ­

m iilo r h id ric e . D e te r m in ă r ile c u re n t p ra c tic a te su n t: b a c te r io fa g ii en-
terici, m ic r o o rg a n is m e le d in g r u p u r ile S a l m o n e l l a , S h i g e l l a şi a g e n ­
ţii v ir a li.

D e te r m in a r e a b a c te r io fa g ilo r enterici

B a c te r io fa g ii s u n t p re ze n ţi în a p ă îm p r e u n ă cu g e rm e n ii o m o ­
lo g i cu care trăie s c în s im b io z ă . P re z e n ţa lo r în a p ă in d ic ă o r ig i­
nea fe c a lă a unei im p u r ific ă r i, ofe ră in d ic a ţ ii s u p lim e n ta r e a s u p ra
g r a d u lu i de im p u r ific a r e a apei şi c o n s titu ie u n in d ic a to r a l u n e i
im p u r ific ă r i specifice, p e r m iţâ n d to to d a tă şi o o rie n ta re epidem iolo-
g ic ă în cercetarea u n o r g e rm e n i p a to g e n i.
B a c te r io fa g ii c u re n t u tiliz a ţ i în cercetarea s a n it a r ă a a p e lo r
s u n t fa g ii de tip V i ca in d ic a to r al n iv e lu lu i e p id e m io lo g ie al feb­
rei tifo id e sa u ca a ju t ă to r în a nc h e ta e p id e m io lo g ic ă . In c o n d iţii
e p id e m io lo g ic e sp eciale se cercetează şi fa g u l a n tih o le ric . Bacterio-

79
fa g ii d ize n te rie i, fiin d n espe cifici (adesea c o m u n i cu cei a n tic o li) ,
n u s-au d o v edit u t ili în aprecierea c o n ta m in ă r ii apei cu b a c ili d i­
zenteriei. M e to d a de p u n e re în e v id e n ţă se b a z e a z ă pe m u ltip lic a r e a
lor în b u lio n , pe u n g e rm e n e s e n sib il cu care s-a îm b o g ă ţ it m e d iu l.
T e h n ic a d e t e r m in ă r ii b a c t e r io f a g ilo r d e t if ic Vi. Se elim ină mai
în tâ i flo ra s a p ro fită d in a p ă p rin în c ă lz ir e a acesteia o o ră la 58°C
(te m p e r a tu ra la care b a c te r io fa g ii su n t re z is te n ţi) şi a p oi se î n s ă ­
m â n ţe a z ă d ife rite c a n tită ţ i de a p ă , d u p ă o s c h e m ă a s e m ă n ă to a r e
ace le ia de la c o lim e trie , în b u lio n n u tr itiv , la care se a d a u g ă c â te ­
va p ic ă t u r i. dintr-o c u ltu r ă de 3 ore de b a c ii tific Vi. Se in c u b e a z ă
24 de ore la 3°C şi a p o i se în c ă lz e ş te la 58 °C o oră.
D e ce la re a prezenţei fa g u lu i în fiecare e p ru b e tă se face pe p lă c i
cu a g a r n u tr itiv în care s-a în tin s , p r in in u n d a r e la s u p ra fa ţa aga-
r u lu i, o c u ltu r ă p r o a s p ă tă (3 ore) de tific V i. D u p ă uscare, se a p li­
că cu a n s a pe s u p r a fa ţa m e d iu lu i c âte o p ic ă tu r ă d in c p ru b e te le î m ­
b o g ă ţite şi se in c u b e a z ă 24 de ore la 37°C.
I n c a z u l p reze nţei b a c te r io fa g ilo r de tific , se c o n s ta tă ex istenţa
u n o ra sau m a i m u lto r p la je , a u n e i liz e c o n flu e n te sa u sem icon-
flu e n te . A p rec ierea c a n tita tiv ă a b a c te r io fa g ilo r se face fo lo s in d
tab e le de c a lc u l p e n tru co lim e trie .

D e te r m in a r e a g e rm e n ilo r p a to g e n i

C e rc e ta re a g e r m e n ilo r p a to g e n i se face în s c o p e p id e m io lo g ie
(p e n tru s ta b ilire a r o lu lu i u n e i ape în a p a r iţia u n o r c a z u ri dc î m ­
b o ln ă v ir i cu c arac te r h id r ic ) , sa u în s c o p s a n it a r (p e n tru c a r a c te ­
riz a re a s a n it a r ă a apelor u n u i b a z in n a tu r a l sau s ta b ilire a p re z e n ­
ţei u n o r surse de im p u rific a re care c o n ta m in e a z ă a p a ) .
G e rm e n ii p a to g e n i frecvent î n t â ln iţ i în a p ă su n t s a lm o n e le le şi
sh ig e le le , d a r în a n u m ite c o n ju n c tu r i se pot executa d e te rm in ă r i şi
p e n tru le p to s p ire le p a to g e n e , P a s t e u r e l l a t u l a r e n s is , b a c ilu l K och,
v ib r io n u l holeric, s ta filo c o c etc. M e to d e le de iz o la re şi id e n tific a re
a b a c te riilo r p a to g e n e d in a p ă su n t d ific ile d in m a i m u lte c o n s id e ­
rente: d in c a u za p re ze nţe i lor în n u m ă r re dus în a p ă , s u n t nece­
sare p e n tru a n a liz ă v o lu m e m a r i de a p ă , care tre b u ie co n c e n tra te
p â n ă la c a n tită ţi a d m is ib ile p e n tru p relu crare .
A lte o ri, deşi ap a a fost c o n ta m in a tă , este p o s ib ilă o b ţin e re a re ­
z u lta te lo r n e g a tiv e , d a to r ită t im p u lu i lim it a t de s u p ra v ie ţu ire a g e r­
m e n ilo r p a to g e n i în m e d iu l a c v a tic şi a p o i este necesar u n tim p
în d e lu n g a t (4 — 6 zile ) p e n tru o b ţin e re a r e z u lta t u lu i fin a l.
C a n t it ă ţ ile de a p ă re co ltate p e n tru iz o la re a g e rm e n ilo r p a to ­
g en i v a r ia z ă în fu n c ţie de g r a d u l de im p u r ific a r e a apei, p e n tru
ap a p o ta b ilă fiin d necesari p â n ă la 1 0 litr i, în tim p ce p e n tru apele
im p u r ific a te (a p e re z id u a le etc.) este s u fic ie n t 1 litr u .
C o n c e n tra re a g e r m e n ilo r d in a p ă se p o a te face p r in c e n tr ifu ­
g a re sau filtra re p r in filtre d ife rite (m e m b ra n e filtr a n te m ilip o ric e
p e n tru M y c o b a c t e r i u m t u b e r c u l o s i s , filtre de p ă m â n t de in fu z o r ii
sau m e m b ra n e filtr a n te p e n tru S a l m o n e l l a sa u S h i g e l l a ) .
T e h n ic ile de d e te rm in a re a g e r m e n ilo r p a to g e n i se r e a liz e a z ă
80
p r in m e to de le b a c te rio lo g ic e c un oscute, care au la b a z ă u rm ă to a re le
etape:
— în s ă m â n ţa r e a c o n c e n tra tu lu i o b ţin u t pe m e d ii de îm b o g ă ţir e
specifice b a c te riilo r p a to g e n e cercetate (ex.: p e n tru 5 . t y p h i se fo ­
loseşte m e d iu l cu se le n it acid de so d iu şi d u lc ito l, p e n tru S h i g e l l a
d i s e n t e r ic e m e d iu l I s t r a t i— M e ite rt e tc .);
— iz o la re a pe m e d ii selective so lid e care in h ib ă creşterea florei
asociate , ex.: p e n tru S a l m o n e l l a m e d iu l X L D (xiloză- lizină- dezoxi-
c o la t), p e n tru S h i g e i l a m e d iu l L e ifso n cu c itra t etc.;
— id e n tific a re a g e r m e n ilo r p a to g e n i p rin m e to de b io c h im ic e şi
se ro lo g ic e ( S a l m o n e l l a , S h i g e l l a ) sau in o c u la re la a n im a le s e n s i­
b ile ( M y c o b a c t e r iu m t u b e r c u l o s is , le p to sp ire le p a to g e n e ).

DETERMINAREA ENT ER OV IR US UR IL OR
In ap ele c o n ta m in a te se pot g ă s i şi e n te ro v iru s u ri, re o v iru s u ri,
a d e n o v ir u s u ri, ceea ce face p o s ib ilă îm b o ln ă v ir e a p o p u la ţie i cu afec­
ţ iu n i v ira le tra n s m is e pe cale h id r ic ă . S u p ra v e g h e re a su rse lo r de
a p ă su b a sp e c tu l c o n ta m in ă r ii v ira le este o p ro b le m ă d ific ilă , d a ­
t o r ită fa p tu lu i că v ir u s u r ile su n t m a i re ziste n te decât b a c te riile la
c lo rin a re , ia r a b se n ţa b a c te r iilo r in d ic a to a re de p o lu a re n u s e m n ific ă
şi a b se n ţa v ir u s u r ilo r . P e de a lt ă p arte , d e te rm in a re a v ir u s u r ilo r în
a p ă este un ex am en la b o rio s ce p oate fi ex ecutat n u m a i în la b o r a ­
toare de sp e c ia lita te , d a r care n u p oate fi ex ecutat în m o d curent,
a lă t u r i de a n a liz e le b a c te rio lo g ic e de a p ă . In aceste c o n d iţii to tu şi
în m a r ile c o le c tiv ită ţi care u tiliz e a z ă a p ă de s u p r a fa ţă sau a p ă
s u b te ra n ă care necesită a îi tr a ta tă , cercetarea v ir u s u r ilo r tre b u ie
e fe c tu a tă la in te r v a le care d e p in d de c irc u m s ta n ţe le locale.
T e h n ic a d e t e r m in ă r ii. D a t ă fiin d d is p e rsia m a re a v ir u s u r ilo r în
a p ă , este n ecesară c o n c e n tra re a p ro b e lo r în v o lu m e m a ri dc a p ă ,
care se p oate re a liz a p r in filtra re , u ltr a c e n tr ifu g a r e , a b so rb ţie pe
r ă ş in i schim bătoaire de io n i, sa u proced eul p e rn e lo r M oo re, m a i
frecvent u tiliz a t.
î n acest u lt im procedeu se folosesc p c rn u ţe de tifo n , an c o ra te la
o e x tre m ita te , care se p la s e a z ă în c u r e n tu l a p e i, u n d e se m e n ţin
5— 15 zile. P a r tic u le le v ir a le d in a p ă su n t re ţin u te de fib re le t i ­
fo n u lu i, re a lizân d u - se c o n c e n tra re a v ir u s u r ilo r d in a p ă . L ic h id u l
o b ţin u t p r in e x p rim a re a p e rn e lo r M o o re c o n s titu ie pro b a de a p ă
p e n tru p relu crare .
Iz o la re a v ir u s u r ilo r d in pro b a astfel re c o lta tă se b a z e a z ă pe
u r m ă to a r e le p rin c ip ii:
— d is tru g e re a florei m icro b ie n e a so c ia te (cu s u b s ta n ţe a n ti­
bio tice) ;
— in o c u la re a pe s u b s tra tu l de c u ltu r ă fa v o ra b il (c u ltu r i de ţe­
s u tu ri sau in o c u la re la şoareci n o u - n ă s c u ţi).
O r g a n iz a ţ ia M o n d ia lă a S ă n ă t ă ţ ii re c o m a n d ă a b se n ţa p la je lo r
la 1 litr u de a p ă d e s tin a tă c o n s u m u lu i p o p u la ţie i.

6 Comanda nr, 69 81
 Metode de laborator folosite
la controlul sanitar asupra m odului
de tratare şi dezinfectare a apei

C ele m a i r ă s p â n d ite şi efective m e to d e de la b o r a to r fo lo site

p e n tru c o n tro lu l a s u p ra te h n o lo g ie i de tr a ta r e şi d e z in fe c ta re a
apei s u n t c o n tro lu l a s u p ra c o a g u lă r ii apei şi d e z in fe c tă r ii ei cu
c o m p u ş ii c lo ru lu i.

CONTROLUL DE LABORATOR
ASUPRA COAGULARII APEI
E fic a c ita te a t r a tă r ii apei p o ta b ile la a p ro v iz io n a re a c e n tr a liz a tă
d e p in d e de doza re a corectă a c o a g u la n t u lu i şi flo c u la n tu lu i. I n acest
scop se d e te rm in ă dozele lor o p tim a le , a d ic ă cea m a i m ic ă d o ză
care este s u fic ie n tă p e n tru lim p e z ire a şi d e colorarea u n u i v o lu m de
a p ă ( m g /d m 3) p â n ă la c o re sp u n d e re a ei c e rin ţe lo r S T A S - ulu i.
D o z a se d e te rm in ă p r in c o a g u l a r e a e x p e r im e n t a l ă . I n acest scop,
în p r e a la b il se d e te rm in ă c o lo ra ţia , tra n s p a re n ţa şi a lc a lin ita te a
a pei in iţia le . A lc a lin ita te a se d e te rm in ă p r in titr a r e a apei cerceta­
te cu a c izi p u te r n ic i în p re ze n ţa in d ic a t o r u lu i de m e tilo r a n j. î n ­
tr-un v as de s tic lă se ia u 1 0 0 m l a p ă , se a d a u g ă 2— 3 p ic ă tu r i de
so lu ţie 0,0 5 % m e tilo r a n j, se titr e a z ă cu s o lu ţie 0,1 m o l/l HC1 p â n ă
la a p a r iţia c u lo r ii oran j- roz. A lc a lin ita te a apei se c a lc u le a z ă c u a ju ­
to ru l fo rm u le i:
v a -K -l 000

unde:
X — c o n ţin u tu l b a ze lo r libere, m m oli/1;
o — c a n tita te a de s o lu ţie 0.1 m o li/l HC1 c h e ltu ită la titra re , m l;
К — c o e fic ie n tu l de re c tific a re a s o lu ţie i de H C l;
V — v o lu m u l apei cercetate.
C u n o s c â n d a lc a lin ita te a , p u te m c a lc u la doza m a x im a lă de c o a ­
g u la n t (-£) d u p ă fo rm u la :

x = A -A 5-- (m g /d m 3),
0,0052 6

unde:
A — a lc a lin ita te a apei, m g - e c h iv ./d m 3; 0,5 — s u r p lu s u l necesar
de a lc a lin ita te , care a s ig u r ă re ac ţia d e p lin ă , m g - e c h iv ./d m 3; 0,0052 —
c o e fic ie n tu l de e c h iv a la re ,
î n sc o p u l d e t e r m i n ă r i i d o z e i o p t im a l e d e c o a g u l a n t în 4 — 6 p a h a ­
re se ia u c âte 0,5 1 de a p ă p e n tru cercetare şi se a d a u g ă cu p ip e ta
so lu ţie 1% s u lfa t de a lu m in iu (10 m g A12(SC>4)3 la 1 m l) în u r ­
m ă to a re le c a n tit ă ţi; în I p a h a r — 1,25 m l (25 m g / l) , în al II-lea —
2,5 m l (50 m g / l) , în al I I M e a — 3,75 m l (75 m g / l) , în a l IV - le a -
82
5,0 m l (100 m g / l) , în al V-lea — 6,25 m l (125 m g / l) , în a l V I-Iea
7,5 m l (150 m g / l) .
C o n ţin u tu l fie c ă ru i p a h a r se a g ită m in u ţio s cu a ju to r u l u n u i bas-
to n a ş de s tic lă , se la s ă apoi 30 m in . Se fix e a z ă t im p u l a p a r iţie i
o p a c e fie rii, în c e p u tu l fo r m ă r ii flo c o a n e lo r, v o lu m u l lor (m a r i, m ic i) ,
în c e p u tu l s e d im e n tă rii, t im p u l lim p e z ir ii c o m p le te a ap ei. U lte r io r
d in p a h a r u l în care p rocesul de c o a g u la re a decurs m a i repede şi
m a i in te g r u se ia cu p ip e ta o p a rte d in ap a s e d im e n ta tă şi se de­
te r m in ă c o lo ra ţia , tr a n s p a re n ţa , a lc a lin ita te a , ia r u n e o ri şi pH -ul,
a lu m in iu l re z id u a l.
Se c o n s id e ră o p t im a lă doza în acel p a h a r în care la c a n tita te a
m in im a lă de c o a g u la n t a d ă u g a t ă re acţia a trecut de stu l de efectiv,
repede s-au fo rm a t flo c u le m ă ş c a te u şo r s e d im e n ta b ile , c o lo ra ţia s-a
m ic ş o ra t p â n ă la 20°, tr a n s p a r e n ţa a a tin s 30 cm , a lc a lin ita te a nu-i
m a i m ic ă de 0,5 m g - e c h iv ./d m 3 (c o n ţin u tu l de a lu m in iu m a i m ic
de 0,5 m g /d m 3, pH -ul 6,5— 8,5).
D a c ă a lc a lin ita te a apei in iţ ia le este m ic ă , a p o i la c o a g u la re a
e x p e rim e n ta lă , în a in te de a a d ă u g a so lu ţie de s u lfa t de A l, se alca-
lin iz e a z ă a p a cu s o lu ţie 0,1% v a r (1 m g / c m 3 C a O ) , ţ in â n d co n t că
la 1 m g s u lfa t de A l s u n t necesare 0,14 m g C a O .
D a c ă fo rm a re a flo c u la n ţilo r a fost in s u fic ie n tă , e x p e rim e n tu l se
repetă cu doze m a i m a ri de c o a g u la n t, care în s ă să n u d e p ăşe a sc ă
300 m g /d m 3.
D e t e r m in a r e a d o z e i o p t im a l e d e f l o c u l a n t se face da fel p rin
e x p e rim e n tu l cu p a h a re . I n 4 — 6 p a h a re se ia u câte 0,5 1 a p ă p e n ­
tru cercetare, se a d a u g ă doza s ta b ilită a n te rio r de c o a g u la n t şi
? p c i se a d a u g ă s o lu ţie 0 , 1 % p o iia c r ila m id ă în c a n tită ţi crescânde.
P ro b e le se a g it ă şi se la s ă p e n tru 30 m in . E fic a c ita te a p ro c e s u lu i
se a p re c ia z ă c o n fo rm re c o m a n d ă rilo r de m a i sus.

CONTROLUL DE LABORATOR ASUPRA

DEZINFECŢIE! APEI PRIN CLORI NARE
C lo r u l se foloseşte în d e zin fe c ţie fie ca atare, iie su b fo rm ă de
c o m p u şi (s u b s ta n ţe c lo r ig e n e ), care, d is o c iin d în a p ă , p u n în l i ­
b e rta te c lo ru l a ctiv , e le m e n tu l a c tiv în dezinfe cţie .
M e c a n is m u l de a c ţiu n e a c lo r u lu i a s u p ra a g e n ţilo r p a to g e n i
c o n s tă în blocarea e n z im e lo r bacteriene in d is p e n s a b ile , în special
cele o x id o re d u c to a re (d e h id ro g e n a z a , a ld o la z a ) , o x id a re a g r u p ă r ii
s u lfh id r ic e a u n o r enzim e , b lo c a re a fu n c ţie i S H 2 a p ro te in e i b a c te ­
riene.
A c ţiu n e a c lo r u lu i în a p ă se d e s fă ş o a ră ra p id . In tr o d u s în
a p ă , se p ro d uc e h id r o liz a c o m p le tă a c lo r u lu i cu fo rm a re a de a c id
h ip o c lo ro s, c o n fo rm re acţiei:

C12 + H 2 0 - ^ H 0 C 1 + HC1.

U r m e a z ă apoi disocierea a c id u lu i h ip o c lo ro s fo rm a t: HOC1-»-

■
“" H 1 + O C 1 -, care se p ro d u c e cu a tâ t m a i p u ţin , cu c â t c o n c e n tra ţia

83
io n ilo r de h id r o g e n este m a i m a re . R e z u ltă că Ia u n p H a cid p re ­
d o m in ă H O C 1 ca e lem e nt d e z in fe c ta n t, ia r cu creşterea p H - u lu i a p a ­
re m a i m u lt O C 1-, de a se m e ni cu a c ţiu n e d e z in fe c ta n tă . A stfe l,
în d e z in fe c ţia apei este im p o r ta n tă c u n o a ş te re a şi re g la re a p H - u lu i.
A c ţiu n e a d e z in fe c ta n tă a c lo r u lu i este in flu e n ţ a t ă şi de te m p e ra ­
tu ra ap ei, efectul cre sc ân d cu creşterea acesteia.
E fe c tu l d e z in fe c ta n t al c lo r u lu i m a i d e p in d e şi de c o n ţ in u tu l
de m a te rii o r g a n ic e ale apei, c lo ru l o x id â n d , în p r im u l r â n d , acele
su b s ta n ţe care se o x id e a z ă m a i uşor. E l se c o m b in ă cu s u b s ta n ţe le
o r g a n ic e d iz o lv a te , cu m a te riile în su sp e n sie şi c h ia r cu s u b s ta n ţe ­
le a n o r g a n ic e in c o m p le t o x id a te şi n u m a i d u p ă aceste re a c ţii a c ­
ţio n e a z ă şi a s u p ra g e rm e n ilo r d in a p ă . D in aceste m o tiv e ap a s u ­
p u s ă c lo r in ă r ii tre b u ie să fie lim p e d e şi cu o c a n tita te re d u s ă de
m a te rii o rg a n ic e .
I n efectuarea dezin fe cţie i, p r in c ip a le le c o n d iţii v iz a te , cu sco­
p u l de a o b ţin e u n efect s a tis fă c ă to r, s u n t a s ig u ra re a c o n s u m u l u i d e
c l o r , a d o z e i d e c l o r şi a t i m p u l u i d e c o n t a c t d in tr e s u b s ta n ţa de ­
z in fe c ta n tă şi a p ă.
C o n s u m u l d e c l o r (c lo ra b s o rb ţia ) este c a n tita te a de clo r a c tiv
care tre b u ie a d ă u g a tă unei ap e p e n tru a o x id a to a te s u b s ta n ţe le o x i­
d a n te o rg a n ic e şi a n o r g a n ic e d in a p ă.
D o z a d e c l o r (n e ce sa ru l de c lo r) este c a n tita te a ne c e sa ră de clor
activ care a d m in is t r a tă u n e i ape, d u p ă o x id a re a m a te r iilo r o x id a n te
şi d u p ă u n c o n tac t de 30 m in u te , m a i p e rm ite e v id e n ţie re a u n u i ex­
ces de c lo r r e z id u a l lib e r în lim ite le 0,1— 0,25 m g C I 2/I. S c h e m a tic ,
d o za de c lo r este c o n s u m u l de c lo r p lu s c lo ru l re z id u a l liber.
T i m p u l d e c o n t a c t este t im p u l necesar p e n tru a fi o x id a te to a ­
te m a te r iile o x id a n te d in a p ă . A cest tim p tre b u ie să fie de 30 m i­
n u te . R e z u lt ă că a p a tre b u ie s ă c o n ţin ă s u b s ta n ţe o x id a n te în o
a stfel de c a n tita te , în c â t în tr- u n in te r v a l de 30 m in u te acestea să
re ac ţio n e ze în to ta lita te cu d e z in fe c ta n tu l, ia r excesul de c lo r să
a cţio n e ze a s u p ra m ic r o o rg a n is m e lo r.
C lo r u l r e z id u a l (r ă m a s în a p ă d u p ă d e zin fe c ţie ) are d o u ă fo r­
m e d is tin c te : c lo ru l r e z id u a l lib e r şi c lo ru l r e z id u a l le g a t.
C l o r u l r e z id u a l l i b e r este re p re z e n ta t de io n ii de c lo r lib e ri d in
a p ă , care ex ercită efectul b a c te ric id im e d ia t. C l o r u l r e z i d u a l le g a t
este c lo ru l c o m b in a t (le g a t) de m a te riile o rg a n ic e d in a p ă (de a m i­
ne şi a m o n ia c ) , cu care re a liz e a z ă c o m p u ş i d e n u m iţi c lo ra m in e (m o ­
no-, di-, tr ic lo r a m in e d u p ă n u m ă r u l a to m ilo r de h id r o g e n în lo c u iţ i)
şi care, la r â n d u l lor, ex ercită şi ele a c ţiu n e d e z in fe c ta n tă , d a r m a i
le n tă , pe m ă s u r ă ce p u n în lib e r ta te c lo ru l d in c o m b in a ţ ii. C lo r u l
r e z id u a l lib e r şi le g a t d in a p ă fo rm e a z ă c lo ru l r e z id u a l to ta l.
P e n tr u se c u ritate a de zin fe cţie i u n rol im p o r ta n t re v in e c lo r u lu i
re z id u a l liber, a c ă r u i p re z e n ţă a r a tă c ă doza fo lo s ită a fost cores­
p u n z ă to a r e . A c easta în s e a m n ă că s-a a p lic a t d e z in fe c ţia la « p u n c tu l
in fle x iu n e » , a d ic ă s-a a d ă u g a t o c a n tita te de c lo r ce a a s ig u r a t c o n ­
s u m u l de clo r ( v a r ia b il d u p ă c a lita te a a p e i) şi a r ă m a s şi o c a n ­
tita te de olor în exces, su b fo rm ă de clor r e z id u a l liber.

84
 D e t e r m in a r e a c o n ţ in u t u l u i d e c l o r a c t iv i n c l o r u r ă de v a r. La
a d ă u g a r e a c lo ru rii dc v a r în a p ă se fo rm e a z ă o x ig e n u l:

[ C a (O C l)2+ 2 H 2O ^ C a ( O H ) 2 + 2 H O C l; H O C l ^ H C l + O ] .

O x ig e n u l fo rm a t o x id e a z ă io d u r a de k a liu :

2 K I + 0 + H 2 0 ^ 2 K 0 H + I 2.

Io d u l e lib e ra t se titr e a z ă cu s o lu ţie 0,01 mo>li/dm 3 tio s u lfa t de

N a . 1 m l al c ăre ia fix e a z ă 1,269 m g iod, ceea ce c o re sp u n d e c o n ţi­
n u tu lu i de 0,355 m g clor a ctiv .
P e n tr u efectu area a n a liz e i, 1 g c lo ru ră de v a r se fă r â m iţ e a z ă
în m o ja r, a d ă u g â n d o c a n tita te m ic ă de a p ă d is tila tă , a p o i c o n ţin u ­
tu l cu a te n ţie se to a rn ă într-o re to rtă cu v o lu m u l de 100 m l. Mo-
ja r u l şi f ă r â m iţ ă t o r u l se c lăte sc de c âte v a ori cu a p ă d is tila tă ,
t u r n â n d c o n ţin u tu l în aceeaşi re to rtă, în care se a d a u g ă a p oi ap a
d is tila tă p â n ă la 1 0 0 m l.
Se la s ă p e n tru se d im e n ta re , se ia u a p o i 10 m l s o lu ţie într-o re­
to rtă . în care se a d a u g ă 5 m l acid c lo rh id r ic d ilu a t (1 : 3 ) , 5 m l
s o lu ţie 5 % io d u r ă de k a liu şi se titr e a z ă c o n ţin u tu l cu s o lu ţie
0 ,0 1 m o li/ d m 3 tio s u lfa t de N a p â n ă la a p a r iţ ia c u lo r ii galbene-des-
chise. A p o i se a d a u g ă 1 m l s o lu ţie 1% a m id o n şi se titr e a z ă p â n ă
la d is p a r iţia c u lo r ii alb astre .
P e n tru efectuarea c a lc u lu lu i este necesar în p re a la b il de a de­
te rm in a c o n ţin u tu l c lo r u lu i a c tiv (m g ) în tot v o lu m u l so lu ţie i:
v a-0,355-AM00

tinde:
a — v o lu m u l so lu ţie i 0,01 m o li./d m 3 tio s u lfa t de N a , c h e ltu it la
titra re , m l;
К — c o e fic ie n tu l de rectificare .
U lte r io r c o n ţin u tu l to ta l de clo r a c tiv se e x p rim ă în % p e n tru
! g c lo ru ră de var.
D e t e r m in a r e a n e c e s a r u l u i d e c l o r ( d o z e i d e c l o r ) a p e i. Clorne-
c e sitatea apei p r e z in tă s u m a c lo ra b s o rb ţie i (c o n s u m u lu i de c lo r)
şi a c lo ru lu i r e z id u a l.
D o za necesară de clo r (n e c e s a ru lu i de clor) se d e te rm in ă p rin
efectuarea c lo r in ă r ii e x p e rim e n ta le a apei. In 3— 5 v ase de la b o ra to r
(p a h a re , retorte sau b o rc an e ) se ia u c âte 0,2 1 (se p o t lu a câte 0,5—
1 1 ) de a p ă p e n tru cercetare şi se a d a u g ă cu p ip e ta so lu ţie de 1 %
c lo ru ră de v a r în u rm ă to a re le c a n tit ă ţ i: în I v as — 0,1 m l (5 m g
c lo r u r ă de v a r la 1 1 a p ă ) , în al II- lea — 0,15 m l (7,5 m g / d m 3) , în
al III- le a 0,2 m l (10 m g /d m 3), în al IV-lea — 0,25 m l (12,5 m g / d m 3);
în al V-lea — 0,3 m l (15 m g / d m 3). C o n ţ in u tu l fie c ă ru i v a s se a g it ă
m in u ţio s cu u n b a s to n a ş de s tic lă . P este 30 m in în a p ă se d e te rm i­
n ă c o n ţin u tu l c lo r u lu i re z id u a l. î n acest scop în ficcare v a s se a d a u ­
g ă c âte 1 m l s o lu ţie 5 % io d u r ă de k a liu şi c âte 1 m l so lu ţie 1 % a m i­
don . î n vasele, a c ăro r a p ă a c ă p ă ta t c u lo a re a b le u sa u a lb a s tră , se
85
d e te rm in ă c o n ţin u tu l c lo r u lu i r e z id u a l, titrân d - o cu s o lu ţie
0,01 m o li/l tio s u lfa t de N a .
C o n ţin u tu l c lo r u lu i re z id u a l în a p ă d u p ă c lo rin a r e se c a lc u le a z ă
d u p ă fo rm u la :
v а- К ■
0,355 • 1000

und e :
a — v o lu m u l so lu ţie i tio s u lfa t de N a c o n s u m a t la titra re , m l;
К — c o e fic ie n tu l de re ctifica re ;
V — v o lu m u l apei d in vas, m l.
D e t e r m in a r e a c l o r u l u i r e z id u a l . C o n ţ in u tu l a p ro x im a tiv de clo r
r e z id u a l se d e te rm in ă la lo c u l de re co ltare a prob ei de a p ă . A p a
p e n tru cercetare se to a r n ă în e p ru b e tă într- un stra t de 1 0 cm , se
a d a u g ă 1 m l s o lu ţie 10% io d u r ă de k a liu şi 0,5 m l so lu ţie 1 % a m i­
don. C o n ţin u tu l ep ru betei se a g it ă şi se e x a m in e a z ă g r a d u l de elo-
rare, ţin â n d e p ru beta d e a s u p ra unei foi albe. D o z a c lo r u lu i r e z i­
d u a l la c u lo a re a a lb a s tră a b ia d e s lu ş ită v a fi de 0,05 m g /d tn 3; c u lo a ­
rea a lb a s tră s la b ă — 0 , 1 m g / d m 3; a lb astră- d e sc h is — 0 , 2 m g / d m 3;
a lb a s tr ă — 0,3 m g / d m 3; a lb a s tră - p ro n u n ţa tă — 0,5 m g / d m 3; a lb astră-
n e g rie (n u se vede fu n d u l e p ru b e te i) — 1 m g / d m 3 şi m a i muilt.
P e n tru d e te rm in a re a c o n ţ in u tu lu i exact al c lo r u lu i re z id u a l, se
folosesc 2 m etode: io d o m e tric ă şi cu m e tilo r a n j. D a c ă la m e to d a io d o ­
m e tric ă se foloseşte a c id u la re a , a tu n c i în c o n ţin u tu l d e te rm in a t de
clo r re z id u a l in tr ă s u m a c lo r u lu i lib e r şi a celui fix a t sub fo rm ă de
c lo r a m in ă . D a c ă d e te rm in a re a se face fă r ă a c id u la re , a tu n c i se e v i­
d e n ţia z ă , de r e g u lă , c lo ru l liber.
L a d e te rm in a re a cu a c id u la r e (m e to d a io d o m e tric ă ) până la
a d ă u g a r e a io d u r ii de k a liu în a p a p e n tru cercetare se a d a u g ă s o lu ­
ţie de ta m p o n (p H 4,5) în c a n tita te a p r o x im a tiv e g a lă cu 1,5 a
m ă r im ii a lc a lin it ă ţ ii apei. D e ex e m p lu , la a lc a lin ita te a apei de
4 m g — e c h iv ./d m 3 (4 m m o li/ d m 3) se in tro d u c 4-1,5 = 6 m l so lu ţie
de ta m p o n la 100 m l a p ă . C o n ţ in u tu l c lo r u lu i r e z id u a l în a p ă ( X ,
m g / d m 3) se c a lc u le a z ă fo lo s in d fo rm u la :
v a-K-0,355-1 000

u n d e in d ic ii su n t id e n tic i cu cei de m a i sus.

M e to d a cu m e tilo r a n j se b a z e a z ă pe fa p tu l că c lo ru l lib e r o x i­
d e a z ă m e tilo r a n ju l d e c o lo rân d u - 1. C lo r a m in e le , care a u u n p o te n ­
ţia l de o x id a re m a i m ic, n u d is tr u g m e tilo r a n ju l.
D e te r m in a r e a c lo ru lu i re z id u a l lib e r p r in m e to d a n u m it ă : într-o
ceaşcă de p o rţe la n se ia u 1 0 0 m l a p ă p e n tru a n a liz ă , se a d a u g ă
2— 3 p ic ă tu r i so lu ţie 5 m o li/ d m 3 acid c lo rh id r ic , se a g it ă bine, re ­
pede se titr e a z ă cu so lu ţie 0,00 5% m e tilo r a n j p â n ă la a p a r iţia c u lo ­
rii roze stab ile.
C o n ţin u tu l de c lo r r e z id u a l lib e r (X i m g / d m 3) se c a lc u le a z ă
fo lo s in d fo rm u la :
86
u n de:
b — v o lu m u l de s o lu ţie m e tilo r a n j c o n s u m a t la titra re , m>l;
0,0217 — t itr u l so lu ţie i m e tilo r a n j;
0,04 — c o e fic ie n tu l e m p iric ;
V — v o lu m u l de a p ă lu a t p e n tru a n a liz ă , m l.
D u p ă dife re n ţa d in tr e c o n ţin u tu l s u m a r al c lo r u lu i r e z id u a l, de­
te r m in a t p r in m e to d a io d o m e tric ă , şi c o n ţin u tu l c lo r u lu i re z id u a l
lib e r, d e te rm in a t p r in titr a r e a cu m e tilo r a n j, a flă m c o n ţin u tu l c lo ­
r u lu i de c lo r a m in ă (f ix a t), m g / d m 3: X 2— X — X x.
P ro b le m ă de s itu a ţie . L a efectuarea c lo r in ă r ii e x p e rim e n ta le a
apei a a v u t loc d e c olorarea acesteia în p a h a r u l nr. 3, u n d e au fost
tu r n a te 0 , 2 m l s o lu ţie 1 % c lo ru ră de v a r.
C a lc u la ţi c a n tita te a c lo r u r ii de v a r necesară p e n tru d e z in fe c ta ­
rea a 1 0 0 0 1 de a p ă.
R ezo lv a re . D a c ă la 0,2 1 a p ă s-au a d ă u g a t 0,2 m l s o lu ţie 1%
c lo ru ră de v a r, a p oi la 1 1 este nevoie de 1 m l, ia r la 1 0 0 0 1 a p ă —
1 000 m l (1 ,0 I) s o lu ţie 1% c lo ru ră de var.
L a efectu area c a lc u lu lu i p e n tru s u b s ta n ţa u s c a tă ( in iţ ia lă ) de
c lo ru ră de v a r se ţin e cont de fa p tu l că 1 m l s o lu ţie 1 % c lo ru ră de
v a r c o n ţin e 10 m g de s u b s ta n ţă u s c a tă . D eci p e n tru d e zin fe ctare a
1 1 a p ă este nevoie de 1 0 m g , ia r la 1 0 0 0 1 a p ă — 1 0 g c lo ru ră de
v a r u s c a tă.
 CAP IT OLUL IV

PRO T ECŢ IA SANITARĂ A B A Z IN E L O R DE APĂ

P o lu a re a b a z in e lo r de a p ă p oate fi p re v e n ită p rin efectuarea

u n u i sis te m de m ă s u r i, care a s ig u r ă p o s ib ilita te a fo lo s irii lor p e n ­
tru a lim e n ta re a cu a p ă , în o t, c u ltu r ă fiz ic ă , în scop c u ra tiv o p ro fila c -
tic etc. î n acest c o m p a rtim e n t de a c tiv ita te C .I.E . se c o n d u c de
« R e g u la m e n tu l ig ie n ic . P ro te c ţia b a z in e lo r de a p ă c o n tra p o lu ă r ii»
şi a lte do c u m e n te . S u p ra v e g h e re a ig ie n ic ă a s u p ra b a z in e lo r de a p ă
se face sub fo rm ă de c o n tro l s a n ita r p re v e n tiv şi curent.

Controlul sanitar preventiv

î n d o m e n iu l protecţiei s a n ita re a b a z in e lo r de a p ă c o n tro lu l s a ­
n ita r p re v e n tiv in clu d e :
1. P a r tic ip a r e a la a le gere a te re n u lu i p e n tru a m p la s a r e a s t a ţ ii­
lor de e p u ra re a a p elor re z id u a le , la a le gere a m e tode i şi lo c u lu i
de deversare a a p e lo r re z id u a le în b a z in e le de a p ă.
2. C o n tr o lu l c a lc u le lo r re fe rito a re la c o n d iţiile de deversare a
ap elor re z id u a le în b a z in e le de a p ă.
3. E x p e rtiz a s a n ita r ă a proiectelor de c o n stru c ţie sa u re co n ­
stru cţie a s is te m u lu i de c a n a liz a r e d in centrele p o p u la te .
4. C o n tr o lu l s a n ita r la e ta p a de c o n stru c ţie şi de re cep ţio na re
în e x p lo a ta re a reţelei de c a n a liz a r e şi a s ta ţiilo r de e p u ra re a a p e ­
lor re z id u a le .

ALEGEREA TERENULUI
PENTRU AMPLASAREA STAŢIILOR
DE EPURARE A APELOR REZIDUALE

R ă s p u n d e re a fa ţă de o r g a n iz a r e a a le g e rii te re n u lu i p e n tru c o n ­
s tru ire a o b ie c tiv e lo r, p re g ă tir e a m a te ria le lo r necesare şi p le n it u d i­
nea m ă s u r ilo r p la n ific a te cu p riv ir e la p rotecţia a p e lo r c o n tra p o ­
lu ă r ii o p o a rtă b e n e fic ia ru l p ro ie c tu lu i.
La ace astă e ta p ă m e d ic u l ig ie n is t s tu d ia z ă te re n u l d e s tin a t p e n ­
tru a m p la s a r e a in s ta la ţ iilo r de e p u ra re : su fic ie n ţa arie i, m ă r im e a
zonei de p rotecţie s a n ita r ă d in tre s ta ţia de e p u ra re şi z o n a loca-
tiv ă sau a lte zone, g r a d u l de în c lin a r e a te re n u lu i etc.
88
 T erenu l d e s tin a t p e n tru s ta ţiile de e p u ra re c o n s tă d in 2 p ă r ţi:
u tilă şi de re ze rv ă. T erenul u til este o c u p a t de in s ta la ţiile de e p u r a ­
re şi de cele a u x ilia r e (s ta ţia de p o m p a re , ateliere, c a n a le , c lă d i­
rea a d m in is t r a tiv ă etc.). T erenul de re ze rv ă este d e s tin a t p e n tru
a m p la s a r e a in s ta la ţiilo r s u p lim e n ta r e în c a z u l m a jo r ă r ii c a p a c ită ţii
staţie i de e p u ra re şi c o n s titu ie 20— 3 0 % fa ţă de te re n u l u til.
A r ia te re n u lu i necesară p e n tru s ta ţia de ep u ra re p o a te fi c a l­
c u la tă p r in fo rm u la :
>Sgen.= (*Si-f--S2 -1-«S3 + S 4 -|-S5 ),
unde:
•b’ şen. — a ria g e n e ra lă a te re n u lu i d e s tin a t p e n tru a m p la s a re a
in s ta la ţiilo r de e p u ra re ; S i — a ria te re n u lu i necesar p e n tru in s t a la ­
ţiile de e p u ra re m e c a n ic ă ; S 2 — a ria te re n u lu i necesar p e n tru in s t a ­
la ţ iile de e p u ra re b io lo g ic ă ; S 3 — a ria te re n u lu i necesar p e n tru a m ­
p la s a re a in s ta la ţ iilo r de e p u ra re f in a lă şi de d e z in fe c ta re ; S 4 —
te re n u l de re ze rv ă; S 5 — te re n u l d e s tin a t p e n tru Z .P .S .
Z o n e le de p rotecţie s a n ita r ă a le s ta ţiilo r de e p u ra re se a p re c ia z ă
d in p u n c tu l de vedere al s u fic ie n ţe i lă ţ im ii lo r în tr e acestea şi z o ­
n a lo c a tiv ă sa u in s ta la ţ iile de c a p ta re a a p e lo r freatice (ta b e lu l 1 1 ) .

Tabelul 11. Zonele de protecţie sanitară ale stafiilor de epurare a apelor

reziduale (conform N.R. C.2.04. 03—85 «Canalizaţia. Reţelele şi instalaţiile;
__________________________________ exterioare»)
Zona de protecţie sanitară, m,
la capacitatea calculată a insta­
laţiilor, mii de ms/24 ore
Instalaţiile
până la 0,2-5 5-50 50-280
0,2

Instalaţiile de epurare mecanică şi biologică 150 200 400 500

cu terenuri de nămol pentru sedimentele fer­
mentate, cât şi terenurile de nămol situate se­
parat
Instalaţiile de epurare mecanică şi biologică 100 150 300 400
cu prelucrare termomecanică a sedimentului în
încăperi închise
Câmpurile de filtrare 200 300 500 —
Câmpurile de irigare agricolă 150 200 400 —
Lacurile biologice 200 200 300 300
Instalaţiile cu canaluri circulare de oxidare 150 — — —
Staţiile de pompare 15 20 20 30

Note:— 1. Zonele de protecţie sanitară a instalaţiilor de canalizare cu ca­

pacitatea mai mare de 280 mii m3/24 ore, cât şi în cazul abaterii de la tehnolo­
gia obişnuită de epurare a apelor reziduale şi de neutralizare a sedimentului se
stabilesc prin coordonarea cu direcţia sa:nitaro-antiepidemică a Ministerului Să­
nătăţii.
2. Zonele de protecţie sanitară prezentate în tabelul II pot fi mărite nu
mai mult de 2 ori în cazul amplasării zonei locative în partea opusă a direc­
ţiei vântului faţă de staţiile de epurare sau micşorate până la 25% în cazul
zonei favorabile a vânturilor.
3. In lipsa terenurilor cu nămol, pe teritoriul staţiilor de epurare cu pro­
ductivitatea mai mare de 0,2 mii m3/24 ore lăţimea zonei se micşorează cu 30%,
89
 4. La câmpurile de filtrare cu aria mai mică de 0,5 ha şi la instalaţiile de
epurare mecanică şi biologică pefiltre biologice cu productivitatea de până ia
50 m3/24 ore se stabileşte zona de protecţie sanitară de 100 m.
5. La câmpurile de filtrare subterană cu capacitatea de până la 15m3/24 ore
se stabileşte zona de protecţie sanitară de 15 m.
6. La şanţurile filtrante şi la filtrele din nisip şi pietriş se stabileşte zona
de protecţie sanitară de 25 m, de Ia septic şi fântânile filtrante— corespunzător —
5 şi 8 m, de la instalaţiile de aeraţie pentru oxidarea deplină custabilizarea aero­
bă a nămolului cu capacitatea de până la 700 m3/24 ore— 50 m.
7. La staţiile de deversare Z.P.S. se consideră egală cu 300 in.
8. La staţiile de epurare з anelor meteorice de la zonele locative Z.P.S.
se consideră egală cu 100 m, ia staţiile de pompare— 15 m, Ia instalaţiile de
epurare de la întreprinderile industriale — prin cooröonarea cu serviciul sani­
taro-antiepidemic local.
9. La colectoarele de şlam (nămol) Z.P.S. se stabileşte în dependenţă de
compoziţia şi proprietăţile şlamului şi prin coordonarea cu serviciul sanitaro-an­
tiepidemic.

T erenul p e n tru a m p la s a r e a s ta ţiilo r de e p u ra re se a le g e ţ in â n d

cont de p ro ie c tu l de p la n ific a r e şi c o n stru c ţie a c e n tru lu i p o p u la t,
cât şi de p ro ie c tu l s is te m a tiz ă r ii ra io n a le . Se a le g e te renu l d in p a r ­
tea o p u s ă a b ă t ă ii v â n tu r ilo r p re d o m in a n te , cât şi m a i jo s d u p ă
sc urg erea r â u lu i fa ţă de centrele p o p u la te . C o n c lu z ia f in a lă despre
ale gere a te re n u lu i p e n tru a m p la s a r e a in s ta la ţ iilo r de e p u ra re m e ­
d ic u l ig ie n is t o face c o m p le tâ n d fo r m u la r u l sp e c ia l e m is de M i ­
n is te ru l S ă n ă t ă ţ ii.

DETERMINAREA CO ND IŢ IIL O R IGIE N IC E

DE DEVERSARE A APELOR REZIDUALE
ÎN BAZINELE DE APA
L a d e te rm in a re a c o n d iţiilo r ig ie n ic e de deversare a a p e lo r re­
z id u a le în b a z in e le de a p ă, cât şi la c o n tro lu l a s u p ra s tă r ii s a n i­
ta r e a b a z in e lo r de a p ă ne c o n d u c e m de « R e g u la m e n tu l ig ie n ic .
P ro te c ţia b a z in e lo r de a p ă c o n tra p o lu ă r ii» , care s ta b ile ş te c erinţele
ig ie n ic e şi n o rm a tiv e le fa ţă de c a lita te a a p elo r de s u p r a fa ţă , re g le ­
m e n te a z ă d ife rite fe lu ri de a c tiv ită ţ i ce in flu e n ţe a z ă n e fa v o ra b il
a s u p ra s tă r ii a p e lo r de s u p r a fa ţă , c ât şi deversarea în b a z in e le de
a p ă a tu tu r o r a p e lo r r e z id u a le şi a a p elor de şiroire .
O b ie c tiv e le acv a tic e se c o n s id e ră p o lu a te , d a c ă in d ic ii c o m p o z i­
ţiei sau p r o p r ie tă ţilo r apei în p u n c te le de u tiliz a r e a ei s-au s c h im ­
b a t sub in flu e n ţa d ire c tă sau in d ire c tă a g o s p o d ă riilo r, a u t iliz ă r ii
c o m u n a le şi au dev e n it p a r ţia l sau pe d e p lin in u t ile p e n tru p o p u ­
laţie.
N o r m a tiv e le c o m p o z iţie i şi c a lit ă ţ ii apei d in b a z in e se stab ile sc
în d e p e n d e n ţă de c a te g o ria fo lo sin ţe i apei. I n fu n c ţie de acest i n ­
dice, d ife ră 2 c a te g o rii de ape de s u p r a fa ţă . D in p rim a c a te g o rie fac
p a rte ap ele care servesc în m o d o r g a n iz a t în c a lita te de su rsă de
a p ro v iz io n a re c e n tr a liz a tă sau n e c e n tr a liz a tă cu a p ă în scop p o ta ­
b il şi m e n a je r, c â t şi de a p ro v iz io n a re a în tr e p r in d e r ilo r in d ustri-
90
Tabelul 12. Cerinţe igienice faţă de componenţa şi proprietăţile apei în punctele
de folosire a ei în scopuri potabile şi social-culturale

bazinele de apă
Pentru scăldat,

irigare, cât şi
sport, odihnă,
Pentru alimentarea centrali­

în hotarele
Nr. Categoria de folosire zată cu apă potabilă,

populate
centrelor
d/o ■ a apei cât şi pentru alimentarea
întreprinderilor alimentare
j

Indicatorii componentei şi catego­ catego­ catego­

proprietăţile apei ria I ria II ria II I
o biectivului acvatic

1 1Turbiditate, mg/dm3, nu mai 20 1500 10 000 —

mult

2 Incluziuni plutitoare Pe suprafaţa bazinului de apă nu tre­

buie să fie observate pelicule plutitoa­
re, pete de uleiuri minerale şi acumulări
de alte incluziuni

3 Culoare, puncte nu mai inult 35 120 200 —

4 Miros la 20 şi 60°C, puncte nu 2 3 4 2

mai mult
5 PH Nu trebuie să depăşească limitele 6,5—8,5

6 Componenţa minerală mg/dm3, Nu trebuie să depăşească după reziduu

nu mai mult sec 1000, inclusiv: cloruri 350, sulfaţi 500

7 Oxigenul dizolvat Nu trebuie să fie sub 4 mg/dm3 în ori­

ce perioadă a anului, în proba recoltată
până la ora 12.00

8 Fier (Fe), mg/dm3, nu mai 1,0 3,0 5,0 1,0

mult

a Mangan (Mn), rrig/dm3, nu mai 0,1 1,0 2,0 0,1

mult

10 Fitoplancton, mg/dm3 nu mai 1 5 50 nu se reg­

mult, col/cm3*, nu mai mult 1000 10 000 100 000 lementează

11 Oxidabilitatea permanganică, 7,0 15,0 20,0 nu se reg­

mg/dm3, nu mai mult lementează

12 CBO comp!, mg 0 2/dm3, nu 3.0 5,0 7,0 6,0

mai mult

13 CCO mg 0 2/dm3, nu mai mult 15,0 25,0 35,0 30,0

14 Agenţii bolilor Apa nu trebuie să conţină agenţi ai

bolilor

91
 Continuarea tabel. 12

15 Numărul coli bacililor iacto- 1000 10 000 50 000 5000

zopozitivi în 1 dm3 apă
(CBLP), nu mai mult
16 Colifagi (în unităţi formatoare lipsesc 100 100 100
de plăgi), nu mai mult**

17 Ouşoare viabile de helminţi Nu trebuie să se conţină în 1 dm3

(ascaride, tricocefali, toxocara,
fasciola, oncosîera, teniaze) şi
chiste viabile a!e protozoarelor
patogene-intestinale

18 Substanţe chimice Nu trebuie să se conţină în concentraţii

care depăşesc CMA sau NPA

* Numărul organismelor unicelulare sc apreciază în col/cm3, membranoase

şi filiforme — mg/dm3.
** La depistarea colifagilor peste normele stabilite, în funcţie de situaţia
epidemiologică, trebuie suplimentar efectuate investigaţii virusologice corespun­
zătoare.

ei a lim e n ta re . D in c a te g o ria a 2-a fac p a rte obie c tiv e le acv a tic e fo ­

lo site în scop c u ltu r a l şi social de recreaţie, sport, c â t şi obie c tiv e le
a c v a tic e situ a te în ra za c entrelo r p o p u la te .
C o m p o z iţia şi p r o p r ie tă ţile apei d in b a z in e tre b u ie să c o re s p u n ­
dă c e rin ţe lo r ig ie n ic e în p u n c tu l s itu a t pe r â u r i la 1 k m m a i sus
d u p ă scurgere fa ţă de cel m a i a p r o p ia t loc de u tiliz a r e a apei (lo c u l
de c a p ta re a apei, locul de s c ă ld a t, de o d ih n ă o r g a n iz a tă , te rito riu l
c e n tru lu i p o p u la t e tc .), ia r re feritor la b a z in e le de a p ă s tă tă to a r e —
la 1 k m în a m b e le p ă r ţi de la p u n c tu l de fo lo sire a apei.
N o r m a tiv e le ig ie n ic e fa ţă de c o m p o z iţia şi p r o p r ie tă ţile a p e i
d in b a z in e le de a p ă s u n t p re z e n ta te în ta b e lu l 1 2 .
S e in te rzic e de a deversa în o b ie c tiv e le a cv atice:
— ap ele re z id u a le , ce c o n ţin s u b s ta n ţe sau p ro d u s e ale t r a n s ­
fo r m ă r ilo r s u b s ta n ţe lo r în a p ă p e n tru care n u su n t s ta b ilite C .M .A .
s a u N .A .A ., n iv e lu rile a d m is ib ile a p ro x im a tiv e , c â t şi su b s ta n ţe le
p e n tru care lipsesc m e to de le de co n tro l a n a litic ;
— apele re z id u a le , care p o t fi în lă tu r a te pe c ale a o r g a n iz ă r ii
p ro d u c e rilo r fă r ă re z id u u r i, te h n o lo g ie i ra ţio n a le , u t iliz ă r ii m a x im a ­
le în sis te m e le c irc u la re şi re pe tate de a p ro v iz io n a re cu a p ă d u p ă
ep u ra re a şi d e zin fe c ta re a c o re s p u n z ă to a re în in d u s trie , g o s p o d ă ria
u r b a n ă şi la ir ig a re a a g ric o lă ;
— apele re z id u a le n e e p u ra te sau e p u ra te in s u fic ie n t de p ro v e ­
n ie n ţă in d u s tria llă , c a s n ic ă , c â t şi s c u rg e rile de s u p r a fa ţă de pe
te rito riile în tr e p r in d e r ilo r in d u s tr ia le şi ale c e n tre lo r p o p u la te ;
— ap e le re z id u a le , care c o n ţin s u b s ta n ţe ra d io a c tiv e , a g e n ţi p a ­
to g e n i etc.
A p e le re z id u a le p e ric u lo a se d in p u n c t de vedere e p id e m io lo g ie
pot fi deversate în b a z in e le de a p ă n u m a i d u p ă e p u ra re a şi d e z in ­
fectarea c o re s p u n zăto a re , c â n d in d ic e le coli n u d e p ăşeşte 1 0 0 0 , ia r
92
 in d ic e le c o lifa g u lu i n u dep ăşeşte 1 000 U .F .P . d m 3 ( u n it ă ţ i fo rm a ­
to a re de p lă c i) .
D e te r m in a r e a c o n d iţiilo r de deversare a a p e lo r re z id u a le se {ace
«n u rm ă to a re le c a zu ri:
— la c o o rd o n a re a a le g e rii te re n u lu i p e n tru o b ie c tiv e le care vor
p ro d uc e ape re z id u a le şi la s ta b ilire a lo c u r ilo r de deversare a lor;
— la ex p e rtiza p ro iectelor de c o n stru c ţie , re co n stru c ţie sa u l ă r ­
g ire a s is te m u lu i de c a n a liz a re ;
— în scopul c o n tr o lu lu i a s u p ra g r a d u lu i de respectare a c e rin ­
ţe lo r ig ie n ic e de deversare a a p elor re z id u a le de c ă tre în tre p rin d e ri-
.ie in d u s t r ia le la e tap a de ex p lo a ta re ;
— la sc h im b a re a c o n d iţiilo r de fo lo sire a apei (c o n s tr u c ţia u n o r
în tr e p rin d e ri n e p re v ă z u te d in tim p , sc h im b a re a c o n s u m u lu i de a p ă
sa u a r e g im u lu i h id r o lo g ic , m o d ific a re a r e g im u lu i te h n o lo g ic la
în tr e p rin d e ri, a p a r iţ ia p u n c te lo r n o i de fo lo sire a apei d in b a z in e
etc.).
I n « R e g u la m e n tu l ig ie n ic . P ro te c ţia b a z in e lo r de a p ă c o n tra
p o lu ă r ii» (1997) este p re z e n ta tă u rm ă to a re a c la s ific a re a o b ie c ti­
v e lo r acv a tic e (ta b e lu l 13).

Tabelul 13. Clasificarea igienică a obiectivelor acvatice în funcţie de gradul de

poluare

Indicatorii de estimare a poluării obiectivelor acvatice de

categoriile I şi I I

toxico­ bacterio­ In d i­
organoleptic regim ul sanitar cele
logic logic
poluă­
G radul de rii
poluare C.M.A. C.M.A. C.B.O.20
org. tox. Oxige­ num ărul de
miros, mg/dm’ nul d i­ b acili coli
gust, (gradul (gradul
depă­ depă­ zolvat, lactozopozi­
puncte mg/dm’ tiv i în 1 dm3*
ş irii) ş irii) I II

Admisibil 2 1 1 3 6 4 sub 0
1 .1 0 4
Moderat 3 4 3 6 8 3 1 ■IO4— M O 5 1
înalt 4 8 10 8 10 2 peste 2
Extrem 1 .1 0 s— 1-106
de înalt > 4 > 8 100 > 8 >10 1 peste I • IO6 3

Note:
C.M.A.org. — concentraţiile maximal admisibile ale substanţelor, stabilite în
funcţie de indicele organoleptic de nocivitate;
C.M.A.tox. — concewtraţiile maximal admisibile ale substanţelor, stabilite în
funcţie de indicele toxicologic de nocivitate;
C.B.O.20 — sunt prezentate nivelurile pentru bazinele de apă de categoriile
I şi II;

* Pentru obiectele acvatice utilizate în scopul înotului, nivelul admis al

poluării — numărul de bacili coli lactozopozitivi până la 1-103; în cazul situa­
ţiei epidemiologice favorabile până la Ы 0 ' într-un dm3 al apei.
93
 C o n d iţ iile de în lă t u r a r e a a p e lo r re z id u a le în b a z in e le de a p ă se
d e te rm in ă lu â n d în c o n sid e ra ţie :
— g r a d u l p o s ib il de a m estecare şi d iz o lv a re a a p e lo r re z id u a le
în ap a o b ie c tiv u lu i a c v a tic pe sectorul de la lo c u l de deversare a lor
p â n ă la cele m a i a p ro p ia te p u n c te c a lc u la te (de c o n tro l) fa ţă de
lo c u r ile de fo lo sire p o ta b ilă s a u c u ltu ra l- s o c ia lă a apei de c ă tre
p o p u la ţie ;
— fo n d u l c a lit ă ţ ii apei d in b a z in e m a i sus de lo c u l de e v a c u a ­
re a a p e lo r re z id u a le d u p ă a n a liz e le d in u lt im ii 2 a n i, in c lu s iv n i ­
v e lu l de p o lu a re a apei de la a lte d e v ersări de ape re z id u a le ;
— n o rm a tiv e le c a lit ă ţ ii apei d in b a z in e în d e p e n d e n ţă de c a te ­
g o ria lo r şi tip u l de fo lo sire a apei.
P e n tru d e te rm in a re a c o n d iţiilo r ig ie n ic e de deversare a a p e lo r
re z id u a le s u n t necesare d a te despre c o m p o z iţia , c a n tita te a şi re­
g im u l d e v e rs ărilo r, c a ra c te ris tic a b a z in u lu i de a p ă (c a p a c ita te a ,
v ite za de curgere , a flu e n ţii, c o n d iţiile de am estecare în el a a p elor
re z id u a le , c o m p o z iţia şi p ro p r ie tă ţile apei d in b a z in , date despre
u tiliz a r e a b a z in u lu i în sc o p u ri ig ie n ic e , econo m ice etc.).
P e b a z a acestor d a te se face ex p e rtiza s a n ita r ă , sc o p u l c ă re ia
este d e te rm in a re a teo retic ă a g r a d u lu i p o s ib il dc în r ă u tă ţ ir e a s tă ­
rii s a n ita re a b a z in u lu i de a p ă şi a c o n d iţiilo r de u tiliz a r e a apei
în c a z u l d e v e rs ării a p e lo r re z id u a le .
L a e tap a c o n tr o lu lu i s a n ita r p re v e n tiv , d e b itu l b a z in u lu i se de­
te r m in ă p e n tru cele m a i a p ro p ia te p u n c te de u tiliz a r e a apei. M a ­
te ria le le necesare le a c u m u le a z ă şi le p re lu c r e a z ă o r g a n iz a ţ ia de
p roiectare, ia r la e x p ertiza ig ie n ic ă se d e te rm in ă c e rtitu d in e a lor şi
cât de corecte s u n t c o n c lu z iile .
G r a d u l de d iz o lv a re se d e te rm in ă p rin fo rm u la :

q
u n d e : n — m u ltip lic ita te a a m e s te c ă rii; Q — c o n s u m u l m in im a l/ o r ă
a l apei d in b a z in ; a — c o e fic ie n tu l de a m estecare; q — c o n s u m u l
m e d iu de ape re z id u a le /o r ă , d e te rm in a t p rin c a lc u le te h n o lo g ic e şi
m ă s u r ă r i speciale.
C o e fic ie n tu l de am estecare (a ) se c a lc u le a z ă p r in fo rm u la :

C o e fic ie n tu l in te r m e d ia r ß se d e te rm in ă p r in fo rm u la :
3/—

u n d e : L — d is ta n ţa pe ş e n a lu l n a v ig a b il de la lo c u l de deversare
a a p e lo r re z id u a le p â n ă la cel m a i a p r o p ia t p u n c t de u tiliz a r e a
ap e i; I — c o e fic ie n tu l care ţin e de c o n d iţiile h id r a u lic e de a m e ste ­
care.

94
 C o e fic ie n tu l a se d e te rm in ă p r in fo rm u la :

u n de: I — c o e fic ie n tu l care d e p in d e de lo c u l de deversare a apelor

re z id u a le în b a z in (la d ev ersarea lâ n g ă m a l el este e g a l cu 1 , la
deversarea în axa r â u lu i — 1,5); / — c o e fic ie n tu l de ş e rp u ire a r â u ­
lu i, se d e te rm in ă p rin ra p o r tu l d is ta n ţe i pe ş e n a lu l n a v ig a b il de la
lo c u l de deversare a a p e lo r re z id u a le p â n ă la cel m a i a p r o p ia t p u n c t
de u tiliz a r e a apei ( L f ) c ătre d is ta n ţa p â n ă la a ce la şi p u n c t pe o
Lf
d re a p tă ( L drePt ) , a d ic ă J — ----- î
^drept
2 — c o e fic ie n tu l d ifu z ie i tu rb u le n te , care p e n tru r â u r ile lo c u r ilo r
drep te se d e te rm in ă d u p ă fo r m u la :

^ __ VmeA-Hmcă ,
~_ 200

u nd e : V\ned. — v ite za m e d ie de c u rg e re pe sectoru l d in tre lo c u l de

deversare a a p e lo r re z id u a le şi p u n c tu l de u tiliz a r e a ap ei, m /s;
tfm e d — a d â n c im e a m e d ie a b a z in u lu i de a p ă pe a ce la şi sector, m.
L a efectu area c a lc u le lo r m a i în t â i se d e te rm in ă 2 , a p oi a şi
do a r pe u rm ă m ă r im e a a. C a lc u le le p o t fi u ş u r a te fo lo s in d ta b e lu l
3a-
14 p e n tru d e te rm in a re a m ă r im ii 1~*У L d u p ă o m ă r im e d e te rm in a tă
m a i s im p lu — a j ^ L .

Tn b a z in e le cu a p ă s tă tă to a r e (re ze rv o a re le de a p ă ) c a lc u lu l
g r a d u lu i de a m estecare se face a ltfe l. A c e a s tă o p e ra ţie se îm p a r te în
d o u ă: am estecarea in iţ ia lă — пшц', care are loc n e m ijlo c it în lo c u l
de v e rs ării a p elo r re z id u a le în b a z in , şi cea p r i n c i p a l ă — n princ., care
are loc în u rm a a m e s te c ă rii a p e lo r r e z id u a le cu a p a b a z in u lu i. A m e s ­
tecarea d e p lin ă p r e z in tă p ro d u s u l:
^'deP'== ^ini(- 'flprlnc-
P e n tru c a lc u la re a a m e s te c ă rii in iţ ia le la deversarea s u p e rfic ia lă
a a p e lo r re z id u a le se foloseşte fo rm u la :

_ <7 + 0 ,0 1 1 8 - ^
ln,t- *+ 0,00118.//»* ’

u n de: q — c o n s u m u l a p elor re z id u a le , m 3 /s; Hmed.— a d â n c im e a m e ­

die a re z e rv o ru lu i de a p ă .
C â n d d iz o lv a re a i n iţ ia lă este c a lc u la tă , d iz o lv a re a d e p lin ă se de­
te r m in ă cu a ju to r u l unei n o m o g r a m e sp e c ia le (fig . 2 ). P e a b sc isă
se g ăse şte p u n c tu l, care c o re sp u n d e d is ta n ţe i de la lo c u l de d e v e r­
sare a a p e lo r re z id u a le p â n ă la cel m a i a p r o p ia t p u n c t de u tiliz a r e
a apei ( a ) . D in p u n c tu l a fla t se duce o v e rtic a lă p â n ă la în tr e tă ie ­
rea cu lin ia în c lin a tă , care c o re sp u n d e H med- D in p u n c tu l de între-
95
 Tabelul 14. Valoare;

3/— 3 ,—
■vT l- a у L i V L

1 2 3

0,50 0,614 1,15 ,

0,52 0,595 1,20 '
0,54 0,583 1,25
0,56 0,771 1,30
0,58 0,560 1,35
0,60 0,549 1,40
0,62 0,538 1,45
0,64 0,528 1,50
0,66 0,517 1,55
0,68 0,507 1,60
0,70 0,497 1,65
0,72 0,487 1,70
0,74 0,477 1,75
0,76 0,468 1,80
0,78 0,459 1,85
0,80 0,450 1,90
0,82 0,441 1,95
0,84 0,433 2,00
0,86 0,424 2,05
0,88 0,416 2,10
0,90 0,407 2,15
0,92 0,399 2,20
0,94 0,392 2,25
0,96 0,384 2,30
0,98 0,376 2,35
1,00 0,368 2,40
1,05 0,350 2,45
1,10 0,333 2,50
i numerică a mărimilor 1— ayAL în dependenţă de mărimile
numerice a ţ^ L (după Saltăkov)

3 /— 3 /— Z,r— 3/— 3 /— 3,— 3r —

1—a Y L af L l-a Y L aу L l-a У L aу L 1—a У L

4 5 6 7 8 9 10

0,317 2,55 0,0781 3,95 0,0194 5,7 0,00337

0,301 2,60 0,0745 4,00 0,0184 5,8 0,00304
0,286 2,65 0,0799 4,10 0,0175 5,9 0,00276
0,272 2,70 0,0675 4,05 0,0167 6,0 0,00249
0,259 2,75 0,0644 4,15 0,0159 6,1 0,00224
0,251 2,80 0,0610 4,20 0,0151 6,2 0,00204
0,235 2,85 0,0580 4,25 0,0144 6,3 0,00185
0,223 2,90 0,0552 4,30 0,0138 6,4 0,00167
0,212 2,95 0,0525 4,35 0,0130 6,5 0,00151
0,202 3,00 0,0500 4,40 0,0123 6,6 0,00138
0,192 3,05 0,0477 4,45 0,0118 6,7 0,00124
0,183 3,10 0,0454 4,50 0,0112 6,8 0,00112
0,174 3,15 0,0430 4,55 0,0107 6,9 0,00102
0,165 3,20 0,0408 4.60 0,0101 7,0 0,00092
0,159 3,25 0,0389 4,65 0,0096 7,1 0,00083
0,155 3,30 0,0371 4,70 0,00915 7,2 0,00076
0,144 3,35 0,0352 4,75 0,00872 7,3 0,00068
0,136 3,40 0,0335 4,80 0,00830 7,4 0,00062
0,129 3,45 0,0319 4,85 0,00791 7,5 0,00056
0,123 3,50 0,0303 4,90 0,00749 7,6 0,00050
0,117 3,55 0,0289 4,95 0,00717 7,7 0,00046
0 111 3,60 0,0275 5,00 0,00675 7,8 0,00042
0,106 3,65 0,0262 5,10 0,00614 7,9 0,00037
0,1005 3.70 0,0249 5,2 0,00555 8,0 0,00034
0,0958 3,75 0,0236 5,3 0,00503 8,5 0,000204
0,0911 3,80 0,0225 5,4 0,00457 9,0 0,000124
0,0865 3,85 0,0214 5,5 0,00415 9,5 0,000076
0,0824 3,90 0,0204 5,6 0,00372 10,0 0,000046
 Dizolvarea deplină, na « n-, ■np
ISO Ю0 50

Dist anfa d in tre locul de deversare şi mal L,m

Fig. 2. Noraograrnă pentru determinarea gradului deplin de dizolvare a apelor

reziduale în straturile superficiale ale bazinului de apă

tă ie re se duce o lin ie o r iz o n t a lă p â n ă la în tre tă ie re a cu lin ia în c li­

n a tă , care c o re sp u n d e n in ţ., a p o i se rid ic ă o lin ie v e rtic a lă p â n ă la
în tr e tă ie re a cu ab sc isa de sus, u n d e se g ăse şte m ă r im e a d iz o lv ă r ii
d e p lin e (ttdepi.).
La d ev ersarea a p e lo r r e z id u a le în a d â n c im e

n -
m - ~ î+ 0 ,0 0 0 4 3 5 ./ /^

î n acest c a z d iz o lv a re a d e p lin ă se d e te rm in ă d u p ă n o m o g r a m a
p re z e n ta tă în fig. 3. P e a b s c is ă se g ă se ş te p u n c tu l, care c o re sp u n d e
d is ta n te i lo c u lu i de deversare de l a m a l. D e a ic i se duce o lin ie
v e rtic a lă spre în tr e tă ie re a cu lin ia ce in d ic ă a d â n c im e a m e d ie
Mtneă;^ de u n d e se tra g e o lin ie o r iz o n t a lă p â n ă la în tr e tă ie re a cu
lin ia în c lin a tă , care c o re sp un d e ftinit-, D e a ic i se duce o lin ie v e r ti­
c a lă şpre abscisa de sus, u n d e se a flă m ă r im e a d iz o lv ă r ii d e p lin e
(ftdepl).
E ste necesar ca la deversarea a p e lo r re z id u a le în b a z in u l de
a p ă p o lu a re a s u m a r ă p e n tru fie c a re - in d ic e (p o lu a re a apei b a m e -
7 Comanda nr. 69
 Dizolvarea deplină, = n ; •np
250 200 150 ЮО 50 с

Fig. 3. Nomogramă pentru determinarea dizolvării depline a apelor reziduale

la deversarea lor în straturile adânci ale bazinului de apă

lu i de p â n ă la deversarea a p e lo r re z id u a le Q - a - C r şi cea in tr o d u s ă
cu apele re z id u a le — q - C rezia.) să n u d e p ăşe a sc ă c o n ţin u tu l a d m is
în tot v o lu m u l ap e i care trece p r in p u n c tu l s itu a t la 1 km m a i sus
de locul de u tiliz a r e a apei. A d ic ă q - C r e lid + Q - a - C r < ( Q - a + q ) X
х С с м л , u n d e Q şi q — d e b itu l re sp e c tiv al apei d in b a z in şi al
a p e lo r re z id u a le ce p ă tr u n d în b a z in ; С rezid- — c o n c e n tra ţia s u b s ta n ­
ţei p o lu a n te d in ap e le r e z id u a le ( m g / l) , la care n u se în c a lc ă ce­
rin ţe le ig ie n ic e ; C rau — c o n c e n tra ţia a ce le iaşi s u b s ta n ţe p o lu a n te în
a p a r â u lu i în locul s itu a t cu 1 k m m a i sus de p u n c tu l de u tiliz a r e
a apei; С Смл — c o n c e n tra ţia m a x itn a l- a d m is ib ilă a s u b s ta n ţe i d a te
în a p a b a z in u lu i d u p ă am estecrea ei cu ap e le re z id u a le .
98
 D in form ula precedentă

Crezid■
— — --- (Ссмл — Cr) -}- Ссмл-
<1
A stfel c a lc u lă m la ce c o n c e n tra ţie a su b s ta n ţe i date apele re z i­
d u a le pot fi deversate în b a z in u l de a p ă.
C a lc u lu l c o n d iţ i il o r de d e v e r s a r e a a p e lo r r e z id u a le î n fu n c ţ ie
de in d i c ii s a n it a r i g e n e r a li d e n o c iv it a t e . A p ele re z id u a le , n im e rin d
în ap ele b a z in e lo r, c o n d iţio n e a z ă m o d ific a re a r e g im u lu i o x ig e n ic de
aici şi, p rin u rm a re , a m e rs u lu i n o rm a l al proceselor b io c h im ic e de
a u to p u rific a re . A c easta şi d e te rm in ă im p o rta n ţa ig ie n ic ă a p o lu ă r ii
o r g a n ic e şi resp ectarea n o r m a tiv e lo r referitor ia C B O (3 — 6 m g / l)
şi ila o x ig e n u l d iz o lv a t (4 m g / l) .
C a lc u lu l c o n d iţ iilo r de de versare a a p e lo r r e z id u a le în f u n c ţ ie
de C B O . P r e lu n g ir e a proceselor de o x id are a s u b s ta n ţe lo r o rg a n ic e
de la locul de dev ersare spre locul dc u tiliz a r e a apei d in b a z in e
c o n d iţio n e a z ă m ic şo ra re a m ă r im ii C B O , o r e p o a le fi c a lc u la tă p rin
fo rm u la : C B O t = C S 0 0 -10 unde C B O t c o n s u m u l de o x ig en
al a m e s te c u lu i de a p ă d in râ u cu ape re z id u a le , care a a ju n s în
p u n c tu l c a lc u la t de u tiliz a r e a apei într-o p e rio a d ă de tim p ( t ) ;
C B O o — c o n s u m u l de o x ig e n al a m e ste c u lu i dc a p ă d in r â u c u ape
re z id u a le în p u n c tu l de deversare; 1 0 “ kl — c o e fic ie n tu l v itezei de
o x id are a s u b s ta n ţe lo r o r g a n ic e în a p ă (d e te r m in a t d u p ă ta b e lu l 16).
C o n s ta n ta v ite zei de o x id are, K, d e p in d e de te m p e ra tu r ă , ceea
ce se p oate a fla d in ta b e lu l 15.
D in fo rm u la p re z e n ta tă m a i sus p oate fi c a lc u la tă C B 0 0 :

Ţ in â n d cont că scopul fin a l al c a lc u le lo r c o n s tă în d e te rm in a re a

C B O a d m is e , să re ieşim d in fa p tu l c ă s u m a C B O a aipeior r e z i­
d u a le şi a apei d in râ u n u tre b u ie să d e p ăşe a sc ă m ă r im e a a d m is ă a
C B O a în tr e g u lu i v o lu m de am estec. A d ic ă :

q • CBOrezict. + Q - a - C B O r â u = (Q ■a + q) • CB O o,

de u n d e

CBOrezid. = ( C B O o - C B O râ„ ) + C B O o.
q

Tabelul 15. Dependenta constantei vitezei de oxidare К de temperatura t

t К . К t К t К

0 0,04 12 0,07 20 0,10 26 0,13

5 0,05 15 0,08 22 0,11 28 0,14
9 0,06 18 0,09 24 0,12 29 0,15

99
 L u â n d în c o n s id e ra ţie procesele de a u to p u r ific a r e d in b a z in ,
fo r m u la c a p ă tă u r m ă to r u l aspect:

^ • ijn Q-3 CBO, ^ и n \ CBO,

C B O r„ ld. = — • ~ C . B . O . rSu ! +- - ^ r

sau

ппгл Q •a (CB° t - CBOrâu• 10-Kt) CBOt

С DV^re7.(d — ------------- ----------- , -- ,
q -1 0 -Kt 10 -K» ’
u nd e : CBOrezSd.— C B O a d m is ă a a p e lo r re z id u a le , la care d e ­
v e rsarea lo r în b a z in u l dc a p ă n u v a c o n trib u i la sp o rire a C B O t
a a m e s te c u lu i dc a p ă dc râ u cu ap ele re z id u a le m a i m u lt decât cu
3 — 6 m g /l; a — c o e fic ie n tu l de a s ig u r a r e a a m e s te c ă rii; C B O t —
m ă r im e a m a x im a l a d m is ib ilă a C B O a a m e s te c u lu i apei de r â u
cu ap ele r e z id u a le la lo c u l de u tiliz a r e a apei; C B O r;- iU CBO a
ap e i de r â u m a i sus de locul de deversare a a p e lo r re z id u a le .
D a c ă a p a p a rc u rg e d is ta n ta d in tre lo c u l de deversare a a p elo r
re z id u a le şi p u n c tu l de u tiliz a r e a apei tim p de câte v a ore, la c a l­
c u le se p o a te n e g lija m in e r a liz a r e a care are loc, în s ă tre b u ie lu a t în
c o n s id e ra ţie c o e fic ie n tu l de a s ig u ra re a a m e s te c ă rii:

C B O rc2ld în m g /l 0 2= _ Q-a(CBC>t„- CSOrâ") jrC B O i

q
C a lc u lu l d e v e r s ă r ii a p e lo r r e z id u a le î n b a z in u l re c e p to r î n f u n c ­
ţie de m o d if ic ă r i l e p r o p r ie t ă ţ ilo r o r g a n o le p t ic e a le a p e i. D e t e r m i­
n a r e a i n t e n s i t ă ţ i i a d m i s i b i l e a m i r o s u l u i ş i a c o lo ra ţie i a p e l o r r e ­
z id u a l e . D e te r m in a r e a se face p r in c o m p a ra re a g r a d u lu i de d iz o lv a re
necesar p e n tru d is p a r iţia m ir o s u lu i d in a p e le re z id u a le cu m ă r im e a
fa c to lo g ic ă de d izo lv a re .
A n a lo g ic se d e te rm in ă in te n s ita te a a d m is ib ilă a c o lo ra ţie i a p elo r
re z id u a le . D iz o lv a r e a fa c to lo g ic ă tre b u ie să fie astfel, ca să d is p a ­
ră c o lo ra ţia apei Ia a d â n c im e a de 2 0 şi 1 0 cm (în d e p e n d e n ţă de
c a te g o ria sursei de a p ă , a d ic ă de fe lu l de u tiliz a r e a a p e i).
D e te r m in a r e a c a n t i t ă ţ i i a d m is ib ile de s u s p e n s ii î n a p e le r e z i­
d u a le . C a lc u lu l se face d u p ă fo rm u la :

C rezld- = ( ------- 1- 1 C »d m . + С râ u ,
\ Я 1
u n d e : C adm. — creşterea a d m is ib ilă a c o n ţ in u t u lu i de su sp e n sii
(0,25 m g /l sa u 0,75 m g /l în d e p e n d e n ţă de c a te g o ria de u tiliz a r e a
a p e i); С râu— c o n ţin u tu l de su sp e n sii ( m g / l) în ap a r â u lu i p â n ă la
deversarea a p e lo r
r e z id u a le ;- ^ - — — g r a d u l d iz o lv ă r ii p o s ib ile a
q
a p e lo r re z id u a le în p u n c te le de u tiliz a r e a apei d in b a z in .
D e t e r m in a r e a c o n d iţ i il o r de d e v e r s a r e a a p e lo r r e z id u a le în
f u n c ţ ie d e t e m p e r a t u r a a p e i d i n b a z in e . C a lc u lu l se face re ie ş in d d in
fo rm u la :

Irezld-— ( -------- b 1 I ^adm .

V q 1
100
 Tabelul 1в. Valoarea 10 kl în cazul mărimilor variabile к şi t
(după Şahbazian. Gonciaruc)
Timpul de oxidare. t (?.ile)
Coe'icieniul vito.:«!
de oxidare, К П.35 0.5 1 i,5 2 2.5 3 4 i 6

0,04 0.977 0,955 0,912 0.871 0.832 0.794 0,759 0.692 0,031 0,575
0.06 C.966 0.933 0,871 0,813 0.759 0.708 0,661 0,575 0 501 0,437
0,03 0.955 0.912 0,832 0.759 0,692 0,631 0,575 0,479 0.398 0,337
0,10 0,944 0.89! 0,794 0.708 0,631 0,572 0,501 0.398 0,316 0,251
0.12 0,933 0.871 0.759 0,661 0,575 0,501 0,436 0,33! 0,251 0,191
0,14 0.922 0.851 0.724 0,617 0,525 0,447 0,322 0,275 0,200 0,145
0,16 0,912 0.832 0.692 0,575 0,479 0.398 0,331 0,229 0.159 0,110
0.18 0,903 0,823 0.661 0.537 0,437 0,355 0.288 0.191 0, !26 0,083
0.20 0.891 0.794 0,631 0,501 0,393 0,316 0,251 0.158 0,100 0.063
0,22 0.881 0,776 0,603 0,468 0.363 0,283 0,219 0.132 0,079 0,049
0,24 0,871 0.759 0,575 0,437 0,331 0,251 0,191 0.110 0.063 0,036
0,861 0,741 0,550 0.407 0,302 0,224 0,166 0,091 0.050 0,025
0,26
0,851 0,724 0,525 0,380 0,272 0,199 0,145 0,076 0.050 0,021
о !йз
0.811 0.708 0.501 0.355 0.251 0.178 0,126 0,063 0.032 0,016
о!зо
0,794 0,631 0,398 0,251 0.158 0,100 0,063 0,025 0.010 0,004
04 0
0,750 0,565 0.316 0,178 0,100 0.056 0.032 0.010 0.003 0,001
0,50
u n d e : t m3X. — te m p e ra tu ra m a x im a lă a apei b a z in u lu i în tim p de v a ­
ră p â n ă la deversarea a p e lo r re z id u a le ; ( лат- — g r a d u l de creştere a
te m p e ra tu r ii apei d in b a z in a d m is ă c o n fo rm n o rm a tiv e lo r ig ie n ic e ;
/rezid. — te m p e ra tu ra a d m is ă a a p elor re z id u a le .
D e te r m in a r e a c o n c e n tr a ţie i a d m is ib ile d e s u lf a ţ i, c lo r u r i şi re­
z id u u u s c a t. La c a lc u le se foloseşte fo rm u la :

Af = — — ( N — n ) m g /l,
q
u n d e : M — c o n c e n tra ţia m a x im a l a d m is ib ilă a s ă r u r ilo r m in e r a le
(c lo ru ri, s u lfa { i) sa u a r e z id u u lu i u scat în ap ele re z id u a le , d e v e rs a ­
te în b a z in , tn g /I; N — c a n tita te a m a x im a l a d m is ib ilă a acestor s u b ­
sta n ţe în b a z in u l de a p ă, m g /i; n — c o n c e n tra ţia s ă r u r ilo r m in e ra le
(m g /l) în ap a de râ u m a i sus de lo c u l d e v e rs ă rii a p elor re z id u a le .
C a lc u lu l c o n d iţ iilo r de d e v e r s a r e a a p e lo r r e z id u a le î n fu n c ţie
d e c o n c e n tr a ţ ia s u b s t a n ţ e lo r , n o r m a t e d u p ă in d ic e le s a n ita ro - to x i-
c o lo g ic de n o c iv it a t e . C a n tita te a a d m is ib ilă de su b s ta n ţe toxice în
ap ele re z id u a le se c a lc u le a z ă d u p ă fo rm u la :

C’rezld = —-— — (С см л — C r4 u)+ C cM A .

<?
în re g u la m e n tu l ig ie n ic « P ro te c ţia b a z in e lo r de a p ă c o n tra
p o lu ă r ii» este p re z e n ta tă o lis tă de 238 s u b s ta n ţe c h im ic e cu
c o n c e n tra ţiile m a x im a l a d m is ib ile sa u n iv e lu r ile a d m is ib ile a p ro ­
x im a tiv e ( N A A ) , c a te g o ria p e ric o lu lu i şi in d ic ii n o c iv ită ţii. Se i n ­
d ic ă trei in d ic i p r in c ip a li ai n o c iv ită ţii: o rg a n o le p tic , s a n ita r g e n e ­
ral şi sa n ita r- to x ic o lo g ic .
In d ic e le de n o c iv ita te care se c a ra c te riz e a z ă p rin cea m a i m ic ă
m ă r im e p r a g a lă sau s u b p r a g a lă se n u m e ş te li m it a n t . L a p ă tr u n d e re a
în o b ie c tiv e le a c v a tic e a c â to rv a su b s ta n ţe c h im ic e cu sem ne limi-
ta n te dc n o c iv ita te id e n tice , care a u g ra d e le I şi I I de perico l, l u ­
â n d în c o n s id e ra ţie a m e ste c u rile care au p ă tr u n s în b a z in u l de a p ă
de la sursele s itu a te m a i sus, s u m a r a p o r tu r ilo r d in tre c o n c e n tr a ţii­
le (C i, C 2 — Cn) t u tu r o r s u b s ta n ţe lo r d in a p ă şi C M A ale lor
n u trebu ie să d e p ăşe a sc ă c ifra l:

___ _________ г_____ £ i ____ о . -I-_____S>____ < 1

CMA, CMA, ' CM An

L a ora a c tu a lă p roiectele în tr e p r in d e r ilo r in d u s t r ia le in c lu d u n

c o m p a rtim e n t re feritor la c a lc u le le d e v e rs ă rilo r m a x im a l a d m is ib i­
le ( D M A ) . P r in D M A în o b iectiv ele a c v a tic e se s-ubînţelege m a ­
sa s u b s ta n ţe lo r d in ap ele re z id u a le , m a x im a l a d m is ă p e n tru a r u n ­
care cu u n re g im s ta b ilit în p u n c tu l d a t al b a z in u lu i de a p ă , în sco­
p u l a s ig u r ă r ii n o rm a tiv e lo r ig ie n ic e fa ţă de c a lita te a apei în p u n c te ­
le de u tiliz a r e a ei.
M ă r im e a D M A (g / o r ă ) p e n tru toate fo rm e le de c o n su m a apei
se d e te rm in ă d u p ă fo rm u la :

D M A = (Jrezld. ’ Crezld.,
102
 Tabelul 17. Rezultatele calculelor condiţiilor de deversare a apelor re­
ziduale în bazinele acvatice

Compoziţia şi proprie­ Indicii calculaţi ai

tăţile apelor rezidua­ compoziţiilor şi pro­
le ale obiectivului prietăţilor apelor re­
Indicii dc poluare a apelor reziduale pentru care se deter­ ziduale conform ce­
mină condiţiile de rinţelor igienice
deversare a apelor
reziduale (^reztd-)

1 Organoleptici:
a) coloraţie (multiplicitatea dizolvării)
b) miros (multiplicitatea dizolvării)
c) temperatură
d) suspensii
e) substanţe ce influenţează proprietăţile
organoleptice
2. Sanitari generali:
a) CBO denlin
b) oxigen dizolvat
c) pH
d) substanţe ce influenţează starea sa­
nitară generală a obiectelor acvatice
3 Sanitari toxicologici

u n de:
(/rezid. — c o n s u m u l m a x im a l în ora al a p e lo r re z id u a le ( m 3/ o r ă ) ;
C Tezid. — c o n c e n tra ţia s u b s ta n ţe lo r în apele re z id u a le (g / m 3)
P ro iectele D M A se a d o p tă p r in c o o rd o n a re a cu se rv ic iu l sani-
taro - a n tie p id e m ic al M in is te r u lu i S ă n ă t ă ţ ii şi cu o rg a n e le piscicole.
R e z u lta te le c a lc u le lo r se in c lu d în ta b e lu l 17.
D a te le c o m p a ra b ile d in tabel p e rm it c o n c re tiza re a c a r a c te ru lu i
şi v o lu m u lu i de m ă s u r i p e n tru e p u ra re a şi d e z in fe c ta re a a p e lo r re­
z id u a le .

P r o b le m ă d e s it u a ţ ie

Tn u rb a S. se p ro ie c te a ză c o n s tru c ţia u n e i U z in e de R e g e n e ra re
a C a u c iu c u lu i. D eversa rea a p elo r re z id u a le a u z in e i se prevede în
r â u l N. La 18 km m a i jo s de scurge re se a flă c e n tru l p o p u la t B .,
care foloseşte a p a în scop p o ta b il, iar m a i d ep arte, la d is ta n ţa de
25 k m , se a flă u n s a n a to riu ce u tiliz e a z ă b a z in u l în scop c u ltu r a l
şi social.
M a t e r ia le le p e n tr u e x p e r t iz ă . 1. V o lu m u l p o s ib il al a p elo r re z i­
d u a l e — 0,3 m 3 /s. 2. C a ra c te r is tic a c a lit a t iv ă a a p e lo r re z id u a le
(vezi p ro to c o lu l in v e s tig a ţiilo r a p e lo r re z id u a le la o în tr e p rin d e re
a n a lo g ic ă ) .
P rotocol de in v e s tig a ţii ale a p e lo r re z id u a le nr... A n u l — 1997,
lu n a — iu lie , d a ta re c o ltă rii p r o b e i— 16.
D e n u m ire a în tr e p r in d e r ii — U z in a de R e g e n e ra re a C a u c iu c u lu i.
P ro b a este re c o lta tă p â n ă la in s ta la ţiile de e p u rare. C a ra c te r u l
p r o b e i— m e d ie p ro p o rţio n a lă .
103
 T e m p e ra tu ra a p e i re z id u a le în z iu a r e c o ltă rii p r o b e i--- |-2(fC.
A n a liz a s-a în c e p u t la 2 3 .V II.9 3 .
I n v e s t ig a ţ ii le de la b o r a t o r .
1. C o lo r a ţia a p e lo r re z id u a le n a tu r a le — v io le ta ; g r a d u l de d i­
z o lv a re la care c o lo ra ţia d is p a re la în ă lţ im e a de 20 c m — 1 : 30; la
în ă lţim e a de 10 c m — 1 : 15.
2. Im p u r ită ţ i p lu tito a r e lipsesc.
3. M ir o s u l a p elor re z id u a le n a tu r a le ( c a lit a t iv ) — de fenol; g r a ­
d ul de d izo lv a re , la care in te n s ita te a m ir o s u lu i n u dep ăşeşte 2 p u n c ­
te este de 1 :2 0 . L a c lo ra re — m iro s de c lo rfe nol.
4. T ra n s p a re n ţa a p e lo r re z id u a le n a tu r a le este 0, d u p ă 2 ore,
de s e d im e n ta re — 5,0 cm.
5. S u s p e n s iile la 105° în ap ele re z id u a le n a tu r a le c o n s titu ie
830 rn g /l’.
6 . R e z id u u l u scat la 105° — 3 200 m g /l.
7. A c id ita te a titr a t ă — 84,0 m l s o lu ţie n o r m a lă de b a ză.
8 . p H — 4,8.
9. С .li.O.deplin- — 99,9 m g /l; K = 0 ,L
1 0 . In g r e d ie n ţi şi s u b sta n ţe toxice c ara c te ris tic e a p elo r r e z id u a ­

le n a tu ra le ;
— fenol — 52,0 m g /l,
— z i n c — 180,0 m g /l.
11. In v e s tig a ţii b a c te rio lo g ice n u s-au efectuat.
C a r a c t e r is tic a b a z i n u l u i a c v a t ic d u p ă c o m p o z iţ ia ş i p r o p r ie t ă ţ ile
a p e i.
1.
T e m p e ra tu ra m a x im a lă a celei m a i c ald e lu n i -+20°C.
2.
p H — 7,1.
3.
S u s p e n s ii la 105° — 22,0 m g /l.
4.
A lc a lin ita te a — 3,0 m l s o lu ţie n o r m a lă de acid.
5.
R e z id u u u sca t la 105°— 240 m g /l.
6 .
O x ig e n u l d iz o lv a t — 9,0 m g /!.
7.
C .B .O . deplin-— 1,7.
8 .
In g r e d ie n ţi c a ra c te ris tic i:
—z in c — 0 , 1 m g /l,
—fenol lipseşte.
C a r a c t e r is t ic a h id r o l o g ic ă a b a z i n u l u i de a p ă . I n p u n c tu l С : Q —
69 m 3 /s; V — 0,15 m /s; a — 0,5. S ă se c a lc u le z e c o n d iţiile de dev er­
sare a a p e lo r r e z id u a le fo lo s in d m e to d a de m a i sus.

EXPERTIZA SANITARA A PR OIECTELOR

DE CANALIZARE
E x p e r t iz a s a n it a r ă a p r o ie c te lo r de c a n a l i z a r e se e f e c t u e a z ă î n
o r d in e a u r m ă t o a r e :
1. F a m i l i a r i z a r e a cu d a t e le de p a ş a p o r t a le p r o ie c t u lu i ( d e n u m i­
rea p r o ie c t u lu i, e ta p a de p r o ie c ta r e , d e n u m ir e a in s t it u ţ i e i de p r o ­
ie c ta r e , a u t o r ii, a n u l e la b o r ă r ii e tc .) .
2. C o n t r o l u l p l e n it u d in i i d o c u m e n t e lo r p r e z e n ta te : fiş a e x p lie a-

104
tiv ă , m a te r ia lu l g r a fic , re z u lta te le in v e s tig a ţiilo r apelor re z id u a le ,
a r g u m e n ta re a m e to d e i şi schem ei de e p u rare, c o n c lu z ia С.1.П. lo c a l
re feritor la c o n d iţiile de deversare a a p e lo r re z id u a le şi la a le g e ­
rea te re n u lu i p e n tru a m p la s a r e a in s ta la ţ iilo r de e p u ra re , p re ze n ţa
v o lu m u lu i sau a c o m p a r tim e n tu lu i d e d ic a t protecţiei m e d iu lu i a m ­
b ia n t.
î n f iş a e x p l ic a t iv ă se e x a m in e a z ă lo c u l a m p la s ă r ii c e n tru lu i
p o p u la t şi c a ra c te ris tic a c lim a tic ă a lu i, a r g u m e n ta re a p ro ie c tă rii,
s a lu b r ita te a şi a lim e n ta re a cu a p ă a c e n tru lu i p o p u la t sau a o b ie c ­
t iv u lu i dat, c a lc u le le despre c a n tita te a a p e lo r re z id u a le , c a r a c te r is ­
tic a de la b o ra to r a a p e lo r re z id u a le , schem a c a n a liz ă r ii (re ţe a u a , i n ­
s ta la ţiile de ep u ra re , in c lu s iv e fic a c ita te a lor m a x im a lă ) , c a ra c te ­
ris tic a h id r o lo g ic ă şi fizic o - c h im ic ă a b a z in u lu i de a p ă , în care
se v o r deversa apele re z id u a le , descrierea to p o g r a fic ă şi ig ie n ic ă a
b a z in u lu i de a p ă , in c lu s iv d a te le despre cen tre le p o p u la te s itu a te
m a i jo s de scurgere, descrierea m e tode i de e p u ra re şi d e zin fe c ta re
a a p e lo r re z id u a le .
In m a t e r ia l u l g r a f i c se a n a liz e a z ă p la n u l g e n e ra l al te r ito r iu lu i
c a n a liz a t, a l in s ta la ţ iilo r de c a n a liz a r e , al reţelei şi in s ta la ţ iilo r de
a lim e n ta r e cu a p ă , al staţie i de e p u ra re b io lo g ic ă a a p e lo r r e z i­
d u a le şi lo c u lu i de dev ersare a lor, schiţele s is te m u lu i de c a n a li­
zare.
3. E x a m in a re a sc h em elo r şi s is te m e lo r de c a n a liz a re . M e d ic u l
ig ie n is t e v id e n ţia z ă şi a p re c ia z ă schem ele şi sistem ele de c a n a li­
zare, p re v ă z u te p e n tru c e n tru l p o p u la t dat. S c h e m e le de c a n a liz a ­
re: c e n tr a liz a tă , d e c e n tr a liz a lă , m ix tă , p a r ţ ia lă . S is te m e le de c a ­
n a liz a r e : u n ita r , d ife re n ţia t, m ix t, sem i d ife re n ţia t.
Se a p re c ia z ă g r a d u l c a n a liz ă r ii c e n tru lu i p o p u la t p rin c a lc u la ­
rea ra p o r tu lu i d in tre lu n g im e a reţelei c a n a liz a ţie i fa ţă de lu n g im e a
reţelei a p e d u c tu lu i sau se c a lc u le a z ă r a p o r tu l d in tr e c a p a c ita te a
a p e d u c tu lu i şi volumul a p e lo r re z id u a le evacuate p rin s is te m u l de
c a n a liz a r e . E ste su fic ie n t ra p o rtu l egal în tre 0,6 şi 1,0. Se a p re ­
c ia z ă şi o rd in e a c a n a liz ă r ii re ie ş in d d in n e c e s ită ţile u rg e n te , p r i­
m a re şi se c u n d a re ale d ife rite lo r ra io a n e d in c e n tru l p o p u la t.
L a ace astă e ta p ă se c o n tro le a z ă c a l c u l e l e c a n t it ă ţ ii ele a p e r e ­
z i d u a l e f o r m a t e î n c e n t r u l p o p u la t , de la to a te o b ie c tiv e le cu sistem
c e n tr a liz a t de a lim e n ta re cu a p ă , lu â n d în c o n sid e ra ţie p e rs p e ctiv a
d e z v o ltă r ii c a n a liz a ţie i (p e n tru u r m ă to r ii 2 0 - 2 5 a n i) . La c a lc u le sc
foloseşte fo rm u la :
Q — Q 1 + 72“b f/3 + lh + Qb,
u n de:
Q — c a n tita te a to ta lă a a p elo r re z id u a le d in centrele p o p u late;.
<7 i — c a n tita te a a p elo r re z id u a le fecaloid - m enajere, fo rm a te în b lo ­
c u r ile lo c ativ e şi ob şte şti; q ? — c a n tita te a apelor re z id u a le fo rm a te
în s a n a to rii, case de o d ih n ă , tabe re de elevi; r/3 — c a n tita te a apelor
re z id u a le de la în tr e p r in d e r ile in d u s tr ie i lo c ale (e g a lă cu 5— 10 %
d in ^ i ) ; </4 — c a n tita te a a p e lo r re z id u a le in d u s tr ia le ; q ^ — c a n tita te a
t o ta lă a a p e lo r re z id u a le în p e rspe ctiv a de 20— 25 a n i (e g a lă cir

10!.
 V a lo a re a m ă r im ilo r q , şi q -2 este in d ic a tă în N .R .C . 2.04.01— 85
« A p e d u c tu l in te rn şi c a n a liz a r e a c lă d ir ilo r » . M ă r im ile şi <72 se
d e te rm in ă p rin fo rm u la q ~ m - N • K , u n d e m — n o rm e le de fo rm a re
a a p elor re z id u a le ale o b ie c tiv u lu i d a t (g ă s ite în N .R .C .) ; N — n u ­
m ă r u l de o a m e n i; К — c o e fic ie n tu l ir e g u la r ită ţ ii n ic te m e ra le (vezi
N RC 2.04.03— 85 « C a n a liz a { ia . R eţelele şi in s ta la ţ iile e x te rn e » ).
D e r â n d cu acestea, se c o n tro le a z ă c a l c u l e l e g r a d u l u i d e p o l u a r e
a a p e lo r r e z id u a l e . In acest scop fo lo s im fo rm u la :
Q __ Q ţCH + (fiC 3 -i ... qn.Cn
Q \+<h+4>. + — + Яп
u n d e : С — c o n c e n tra ţia u n u i p o lu a n t, m g / d m 3; q 1, q 2, q-i, qn — c a n t i­
tatea a p e lo r re z id u a le de la fiecare obiect în p arte, 1 ; C \ , C 2, C z, C „ —
c o n c e n tra ţia p o lu a n tu lu i d a t în a p e le re z id u a le de la d ife rite o b ie c ­
tive, m g /d m 3.
N e a p ă r a t se v e rific ă c a l c u l e l e c o n d i ţ i i l o r d e d e v e r s a r e a a p e lo r
r e z i d u a l e în b a z in e l e d e a p ă ş i a g r a d u l u i n e c e s a r d e e p u r a r e a a p e ­
l o r r e z id u a l e . A ic i se foloseşte m e to d a de c a lc u l p re z e n ta tă m a i sus.

EVALUAREA IG IENICA A SCHEMEI DE EP URARE

A A PELO R REZIDUALE

L a ale gere a schem ei de e p u ra re se re c o m a n d ă să ne c o nd u c e m

de date le p re ze n ta te în ta b e lu l 18.
P rim e le ele m e n te ale sc h em ei te h n o lo g ic e de e p u ra re a a p e lo r
r e z id u a le s u n t g r i l e l e . Se e x a m in e a z ă în proiect u n g h iu l de î n c lin a ­
re a v e rg e le lo r, d is ta n ţa d in tre vergele, v ite z a m iş c ă r ii a p e lo r în
lu m e n u l g rile lo r, m e to d a î n lă t u r ă r ii d e ş e u rilo r re ţin u te , p re ze n ta
fă r e m iţă to a r e lo r.
L a aprecierea d e n i s i p a l o a r e l o r se e v id e n ţia z ă n u m ă r u l in s t a la ţ i­
ilo r (n u m a i p u ţin de d o u ă ), t ip u l lor (o riz o n ta le , ta n g e n ţia le , a e ­
rate în d e p e n d e n ţă de p ro d u c tiv ita te a in s ta la ţiilo r , schem ei de e p u ­
rare e tc .), d u ra ta m iş c ă r ii a p e lo r re z id u a le în ele (n u m a i m ic ă de
30 s ), v ite za , m o d u l de în lă t u r a r e a n is ip u lu i s e d im e n ta t, p re ze n ţa
te re n u rilo r p e n tru uscarea n is ip u lu i în lă tu r a t.
Se e v id e n ţia z ă p reze nţa i n s t a l a ţ i i l o r d c m e d ie r e a c o m p o z iţie i
şi v o lu m u lu i de ape re z id u a le in d u s tr ia le .
Se a c o rd ă a te n ţie a r g u m e n tă r ii a le g e rii d e c a n t o a r e l o r (o r iz o n ­
ta l, v ertic al, r a d ia l, în d o u ă e ta je ) ; m e todei de în lă t u r a r e a re z i­
d u u lu i (m e c a n iz a t, sub p re s iu n e a h id r o s ta tic ă ), p reze nţei a eraţiei
p re v e n tv ie ; se e v id e n ţia z ă c a p a c ita te a d e c a n to a re lo r, v ite za de m iş ­
care a ap ei, u n ifo r m ita te a r e p a r tiz ă r ii apei pe to a tă s u p ra fa ţa de-
c a n to r u lu i, m e to d a de în lă tu r a r e a s u b s ta n ţe lo r p lu tito a r e , a p e li­
c u le i de u nsoare , a sp u m e i.
La e x p ertiza in s ta la ţ iilo r de e p u ra re b io lo g ic ă se d e te rm in ă v o ­
lu m u l de ape re z id u a le s u p u s e p u r ă r ii, v ite z a de ox id are , c a p a c ita ­
tea o x id a n tă , p rocesul de fo rm a re a n ă m o lu lu i, in d ic e le de n ă m o l,
100
 Tabelul 18. Recomandări la alegerea instalaţiilor de epurare

Productivitatea instalaţiilor Ue epurare, m3/24 ore

peste 10 000 ( ît> oraşe de la *25 la 10 000 până la 25 (locale)

urbe) (mici)

Instalaţiile de epurare mecanică

Denisipatoare Denisipatoare Bazine septice
Decantoarc orizontale,
verticale şi radiale
lnstala(iile de epurare biologică
Câmpuri de filtrare Câmpuri mici de filtrare Câmpuri de filtrare
subterana
Câmpuri de irigare Câmpuri rnici de irigare Câmpuri de irigare sub­
terană
Aerolancuri de diferite Lacuri biologice Fântâni filtrante
tipuri
Filtre biologice de dife­ Filtre biologice de diferite Filtre cu nisip şi pieţTiş
rite tipuri tipuri
Şanţuri filtrante
Canaluri de cercuire şi Filtre biologice de pro­
oxidare ductivitate mică BIO-25
Instalaţii radiale dc aero-
oxidare
Aeroaxclatori CU-12: 25
Instalaţii compacte UCO-25
(CU, BIO. UCO)

tim p u i necesar p e n tru aeraţie, c a p a c ita te a se c ţiilo r dc aerare. Se

a p re c ia z ă tip u l a e ro ta n c u r ilo r, d u r a ta a flă r ii a p e lo r r e z id u a le în
ele, v o lu m u l, a d â n c im e a , lă ţim e a , sis te m u l de a s ig u r a r e cu aer şi
n ă m o l a ctiv . D o z a de n ă m o l în a e ro la n c u ri, aero ax e la to are , in s t a la ­
ţiile c o m p a c te şi a lte in s ta la ţ ii de e p u ra re b io lo g ic ă cu u tiliz a re a
n ă m o lu lu i a ctiv , c â t şi v ite z a m e d ie de o x id a re tre b u ie c o rija te în
d e p e n d e n ţa de C .B .O . in iţ ia lă a a p elor re z id u a le . Se a p re c ia z ă a ria
te r e n u r ilo r p e n tru n ă m o l re ie şin d d in v o lu m u l s e d im e n tu lu i d in de-
c a n to a r e (0 ,7 — 0,8 1 p e n tru un om în 24 ore sau 0 ,2 5 — 0,3 m 3 în a n ) .
G ro s im e a s tr a tu lu i de n ă m o l pe teren n u tre b u ie să d e p ăşe a sc ă
0,25 rn v ara şi 0,6 m ia rn a .
L a p ro ie c ta re a m e ta n ta n c u r ilo r p e n tru p re lu c ra re a n ă m o lu lu i d in
d e c a n to a re le p rim a r e şi se c u n d a re se d e te r m in ă tip u l de fe rm e n ­
ta ţie (m e z o filă cu te m p e ra tu ra de 33° şi te rm o filă cu te m p e ra tu r a de
5 3 °), n u m ă r u l de m e ta n ta n c u r i (să fie n u m a i p u ţin de d o u ă ) , p re ­
ze n ţa in s ta la ţie i (g a z g o ld e r ) p e n tru a c u m u la r e a g a z u lu i.
S e a n a liz e a z ă p o s ib ilită ţ ile filtre lo r b io lo g ic e , c a p a c ita te a de o x i­
da re (c a n tita te a de p o lu a re o r g a n ic ă d u p ă C .B .O . care p o a te fi
în lă t u r a t ă d in 1 m 3 a p e re z id u a le în 24 o r e ), c are p e rm ite c a lc u la re a
v o lu m u lu i necesar de m a te ria l filtr a n t. Se a p re c ia z ă m a te r ia lu l fo lo ­
s it în c a lita te dc m a te r ia l filtr a n t, v o lu m u l şi g ro s im e a iu i, dim en-
107
si u n e a p ă rtic e le lo r, u n ifo r m ita te a d is trib u ţie i a p e lo r pe s u p ra fa ţa
filtr u lu i.
D a c ă este p r e v ă z u tă e p u ra re a în la c u r ile b io lo g ic e , tre b u ie c o n ­
c re tiza t n u m ă r u l de la c u ri ( 2 — 3 p e n tru r e z id u u r ile b io lo g ic e p u ra ­
te, 4 — 5 p e n tru apele s e d im e n ta te ), d iz o lv a re a a p elor r e z id u a le cu
a p a d in râ u , m ă r im e a la c u rilo r , (im p u i a flă r ii a p e lo r în la c u ri, î n ­
c ă rc ă tu ra etc.
La fa m ilia r iz a r e a cu in s ta la ţ iile de c lo ra re a a p e i, care este o b ­
lig a to r ie la orice sistem de ep u ra re , se a c o rd ă a te n ţie dozei de clor,
c lo r u lu i re z id u a l, t im p u lu i de c o n ta c t etc.
D a c ă p ro ie c tu l prevede u tiliz a r e a m e to d e lo r terestre de e p u ra re
a a p e lo r re z id u a le (c â m p u r i de irig a re , c â m p u r i de filtra re , c â m ­
p u ri de ir ig a re a g r ic o lă ) , se a p re c ia z ă a le gere a te re n u lu i, re lie fu l
lu i, p ro p rie ta te a de filtra re a s o lu lu i, a d â n c im e a şi d ire c ţia m iş c ă ­
rii a p elor freatice, c a ra c te ru l fo lo s irii 'ior în cele m a i a p ro p ia te c e n ­
tre. p o p u la te , n o rm e le de în c ă rc a re , a m p la s a r e a fa (ă de z o n a lo c a ­
tiv « , p re ze n ta te re n u rilo r de rezerv ă.
Se a c o rd ă a te n ţie re sp e c tării m ă r im ilo r zo n e lo r de protecţie s a ­
n ita r ă d in tre in s ta la ţ iile de c a n a liz a r e şi c lă d ir ile s p a ţiu lu i lo c a tiv ,
te re n u rile c lă d ir ilo r o b ş te ş ti, în tr e p r in d e r ile in d u s tr ia le a lim e n ta re ,
care, re ie şin d d in p e rspe ctiv ele lă r g ir ii lor, s u n i p re z e n ta te în t a ­
belul 19. P e n tru in s ta la ţiile cu p ro d u c tiv ita te a m a i m a rc de 280
m ii m 3/24 ore, Z .P .S . se c o o rd o n e a z ă cu se rv ic iu l m e d ic in e i p re ­
v e ntive d in lo c a lita te .

PARTICULARITĂŢILE EXPERTIZEI SANITARE

A PROIECTELOR DE CANALIZARE
A ÎN TR E P R IN D E R IL O R INDUSTRIALE

P e l â n g ă sch em a g e n e ra lă de e x p e rtiz ă a p ro ie c te lo r de c a n a li­

zare o b iş n u ită d in c entrele p o p u la te , în c a z u l c a n a liz ă r ii în tr e p r in ­
d e rilo r in d u s tr ia le se ţin e cont de u n c ie p ro b le m e specifice.
La p r im a e ta p ă se prevede fa m ilia r iz a r e a d e ta lia tă cu c a ra c te ris ­
tica p io c e s u lu i te h n o lo g ic şi cn c o n d iţiile de fo rm a re a a p e lo r re­
z id u a l':. P ro ie c tu l tre b u ie să c o n ţin ă d a te despre c a n tita te a a p elo r
re zid ii ile, c o m p o z iţia lor, v o lu m u l şi re g im u l de ape re z id u a le ,
se folosesc şi m a te ria le le de ia in d u s tr iile a n a lo g ic e .
Se a p re c ia z ă c ă ile de r a ţio n a liz a r e a g o s p o d ă rie i a c v a tic e şi a
te h n o lo g ie i de p ro d uc e re în sc o p u l u t iliz ă r ii te h n o lo g ie i fă r ă d e ­
şe u ri, m ic ş o r ă r ii d e v e rs ării a p e lo r re z id u a le , m ic ş o r ă r ii c o n c e n tra ­
ţiei de p o lu a n ţi. Se c o n tro le a z ă d a c ă se p revede fo lo sire a re p e ta tă
a ap ei, p re lu c ra re a r e z id u u r ilo r c o n c e n tra te în scopul re ţin e rii s u b ­
sta n ţe lo r preţioase, e rm e tiz a rc a u t ila ju lu i. Se e x a m in e a z ă g r a d u l
p re v ă z u t de e p u ra re a a p e lo r re z id u a le , sistem ele de e p u ra re lo ­
c a lă , lo c u rile de dev ersare a a p e lo r re z id u a le e p u ra te , c o m p o n e n ţa
in s ta la ţ iilo r de ep u ra re , m e to d a de d e z in fe c ta re (la n e c e s ita te ), lo ­
cul a m p la s ă r ii in s ta la ţ iilo r de e p u rare.
108
 Tabelul 19. Mărimea zonelor dc protecţie sanitară a instalaţiilor de epurare
Zona <!>■protecţie sanitară, m. la
productivitatea calculată a
Instalaţiilor, mii m‘/24 ore
Instala(lile
pSnă la 0.2-5 5-50 50—ESO
0.2

Instalaţiile de epurare mecanică şi biologică 150 200 100 500

cu terenuri pentru fermentarea sedimentului,
cât şi terenurile de nămol situate separat
Instalaţiile de epurare mecanică şi biologică 100 150 300 ■100
cu prelucrarea tcrmoinecanică a sedimentelor
în încăperi închise
Câmpuri de filtrare 200 300 500 —
Câmpuri de irigare agricolă 150 200 400 _
Lacuri biologice 200 200 300 300
Instalaţiile cu canale circulare de oxidare 150 — — _
Staţiile de pompare 15 20 20 30

î n p ra c tic ă se u tiliz e a z ă pe la r g u r m ă to a r e le m e tode de ep u ra re:

M e c a n ic e M e c a n ic o - F iz ic o - c h im ic e B io lo g ic e
c h it n ic e ( b i o c h im ic e )

D e c a n ta re a C o a g u la re a S c h im b de ioni A erobe
F iltr a r e a N e u tr a liz a r e a D is tila r e a A n a e ro b e
S e p a ra re a E x tra c ţia S o r b jia
g r ă s im ii O x id a re a
S e p a ra re a E v a p o ra re a C r is ta liz a r e a
u le iu r ilo r F o r m a re a c o m ­
şi a r ă ş in ii p le c ş ilo r
F lo ta ţia F io ta tia

L a e v a lu a re a sis te m e lo r de e p u ra re tre b u ie lu a t în c o n sid e ra ţie

fa p tu l că cele m a i efective m e tode b io lo g ic e pot fi fo lo site p ra c tic
la toate c a te g o riile de ape re z id u a le in d u s tr ia le care c o n ţin p o lu ă r i
o rg a n ic e . L a a rg u m e n ta re a e p u r ă r ii cu fo lo sire a m ic r o o rg a n is m e lo r
specifice (fe n o lo o x id a n te , r o d a n o x id a n te etc.) trebu ie s ă se m e n ţio ­
neze d a c ă ea este de s in e s tă tă to a r e sau serveşte p e n tru e p u ra re a
f in a lă . Se m e n ţio n e a z ă d a c ă a stfel de e p u ra re se face a p a r te p e n ­
tru fiecare fel de ape re z id u a le sau îm p r e u n ă . P ro ie c tu l tre b u ie să
c o n ţin ă c fllcu le despre r a p o r tu r ile necesare d in tr e ap ele re z id u a le
fe ca lo id - m e n a je re şi cele in d u s tr ia le , despre c o n ţin u tu l a d m is ib il de
s u b s ta n ţe no cive, despre c o n d iţiile ig ie n ic e de deversare a a p e lo r
re z id u a le în b a z in u l de a p ă .
In c a z u l e p u r ă r ii c o m u n e , e le m e n te le o b lig a t o r ii ale in s t a la ţ ii­
lo r de e p u ra re s u n i: cele de m ediere, re zerv o a re a n tiin c e n d ia r e şi la ­
c u r i de ta m p o n a re . S e v a v e rific a d a c ă se prevede a d ă u g a r e a e le m e n ­
te lo r b io g e n e : a a z o tu lu i, s ă r u r ilo r de a m o n iu , fo s fa ţilo r; d a c ă se
p re v ăd in s ta la ţii p e n tru doza re a a u to m a tă îa a d ă u g a r e a lor !a in ­
s ta la ţiile de e p u ra re b io lo g ic ă .
E x p e rtiz a p roiectelor de in s ta la ţ ii p e n tru e p u ra re a a p elo r re z i­
d u a le in d u s tr ia le reiese d in in d ic ii de e fic a c ita te a in s ta la ţ iilo r a n a ­
lo g ic e de la alte în tr e p rin d e ri, d in d a te le p u b lic a te .

CONTROLUL SANITAR LA ETAPA DE CONSTRUCŢIE

ŞI DE RECEPŢIONARE IN EXPLOATARE
A INSTALAŢIILOR DE EPURARE

S c o p u l p r in c ip a l al c o n tr o lu lu i s a n it a r la ace astă e ta p ă c o n stă

în p r e în tâ m p in a r e a d ife rite lo r a b a te ri de la proiect. E ste dc d o rit ca
tot c o n tro lu l s a n ita r p re v e n tiv , în c e p â n d de la ale gere a te re n u lu i
p â n ă la re ce p ţio n a re a in s ta la ţ iilo r de ep u ra re , să fie efe c tu at de u n u l
şi a ce la şi m e d ic ig ie n is t. L a e ta p a c o n s tru c ţie i se re c o m a n d ă cel
p u ţin 2 a v iz e a le s ta ţiilo r de ep u ra re . P r im u l — c â n d se în d e p lin e s c
lu c r ă r ile în c h ise , care d u p ă te rm in a re n u s u n t a ccesibile p e n tru
co n tro l (p r e g ă tire a fu n d a ţie i şi c o n s tru c ţia , p re g ă tir e a tra n ş e e lo r,
c a n a le lo r , a f u n d u lu i la c u r ilo r b io lo g ic e e tc .). A l d oile a — la i n ­
s ta la re a u t ila ju lu i sa n ita r- te h n ic şi m o n ta re a in s ta la ţ iilo r de e p u ­
rare.
M e to d a c o n tr o lu lu i d e p in d e mu.lt de d e s tin a ţia in s t a la ­
ţiilo r de ep u ra re . D e ex e m p lu , în c a z u l in s ta la ţ iilo r p e n tru e p u ra re a
te re stră se c o n tro le a z ă m in u ţ io s lu c r ă r ile de n iv e la re , lin iile de
ir ig a r e etc. I n to a te c a z u rile ne c o n d u c e m de N .R .C . 2.04.03— 85
« C a n a liz a ţia . R eţe le le şi in s ta la ţ iile externe».
R e c e p ţio n a re a în e x p lo a ta re a in s ta la ţ iilo r de e p u ra re se face
în d o u ă etape: 1 ) la te r m in a r e a lu c r ă r ilo r ; 2 ) fin a la , la e x p irarea
p e rio a d e i de g a ra n ţie . In aceste p e rio a d e ne c o n d u c e m de N R C
3.01.04— 87 « R e c e p ţio n a re a în e x p lo a ta re a lu c r ă r ilo r te r m in a te de
c o n stru c ţie . P r in c ip iile de b a z ă » , de « R e g u la m e n tu l de re c e p ţio n a ­
se a c o n s tru c ţiilo r şi in s ta la ţ iilo r a fe re n te » a p ro b a t p rin h o tă râ re a
G u v e r n u lu i R e p u b lic ii M o ld o v a nr. 285 d in 23.05.1996. I n c o m p o ­
n e n ţa c o m is ie i vor fi d e s e m n a te ce! p u ţin 5 p e rsoane şi v o r fi in ­
c lu ş i re p re z e n ta n tu l in v e s tito r u lu i, r e p r e z e n ta n tu l a d m in is tr a ţie i p u b ­
lic e lo c ale în te rito riu ! c ă re ia este s itu a tă c o n s tru c ţia , s p e c ia liş ti
n o to r ii d in d o m e n iu l v iz a t. L a lu c r ă r ile c o m isie i vor fi p re ze n ţi în
c a lita te de in v ita ţi re p re z e n ta n tu l executoriului (al o r g a n iz a ţie i re s­
p e c tive de a n tr e p r iz ă ) şi al p r o ie c ta n tu lu i (a! in s titu ţie i de p roiec­
ta r e ). S a r c in a c o m isie i c o n stă în c o n tr o lu l c a lit ă ţ ii lu c r ă r ilo r de
c o n stru c ţie , c o re sp u n d e rii lor p ro ie c tu lu i şi p re v ede rilo r c o n tr a c tu ­
lu i de a n tr e p riz ă şi în p re g ă tire a m a te ria le lo r p e n tru re ce p ţio na re a
f in a lă a o b ie c tiv u lu i. C o m is ia în to c m e ş te u n proces-verbai de re-
cepţiom are Ia te rm in a re a lu c r ă r ilo r , în c are s u n t e n u m e ra te toate
o b ie c ţiile şi r e c o m a n d ă r ile p r iv in d lic h id a re a lor.
La c o n c lu z ia p o z itiv ă c o m is ia acceptă e x p lo a ta re a de p ro b ă a
sta ţie i de ep u ra re . P e rio a d a de e x p e rim e n ta re c o n stă d in d o u ă e ta ­
I io
pe: p rim a — lu c ru l in s ta la ţ iilo r cu a p ă c u r a tă , a do u a — cu ape r e ­
z id u a le . E ta p a de in tro d u c e re în lu c ru tre b u ie să c o n tin u e în pe­
rio a d e le c a ld ă şi rece ale a n u lu i şi să d u re ze n u m a i p u ţin de 6
lu n i.
R e z u lta te le e x p lo a tă rii e x p e rim e n ta le se p re z in tă c o m is ie i f in a ­
le de re cep ţionare. C o m is ia f in a lă este c o n v o c a tă de in v e s tito r. P re ­
ş e d in te le c o m isie i este re p r e z e n ta n tu l a d m in is tr a ţie i p u b lic e lo c a ­
le. L u c ru l acestei c o m isii se te rm in ă cu a lc ă tu ir e a u n u i proces-verbal
de reoep{ionare fin a lă , în care su n t scoase în e v id e n tă o b s e rv a ţiile
şi defectele, su n t fo rm u la te c o n c lu z ii despre c a lita te a c o n stru c ţie i
şi re c o m a n d ă ri p riv in d re ce p ţionarea fin a lă a o b ie c tiv u lu i în e x p lo a ­
tare.

Controlul sanitar curent

L u c ru l m e d ic u lu i ig ie n is t la e tap a c o n tr o lu lu i s a n ita r c u re n t c o n ­
stă în :
1 ) a v iz a re a s a n ita r ă a b a z in e lo r de a ß ä în scopul e v id e n ţie rii s u r ­

selor de p o lu a re a lor; 2 ) in sp e cţia s a n ita r ă a staţie i de e p u ra re a

a p e lo r re z id u a le u rb a n e ; e v a lu a re a ig ie n ic ă a m e to d e lo r şi sch em e­
lor de e p u ra re a a p e lo r re z id u a le u rb a n e , ru ra le şi a u n o r obiectiv e
a p arte ; 3) in sp e cţia s a n ita r ă a in s ta la ţ iilo r de e p u ra re a a p e lo r re­
z id u a le in d u s tr ia le ; 4) in v e s tig a ţiile de la b o ra to r ale p ro b e lo r de
ape re z id u a le ; 5) e v a lu a re a ig ie n ic ă a e fic a c ită ţii lu c r u lu i in s t a la ­
ţiilo r de e p u ra re etc.

AVIZAREA SANITARĂ A BAZINELOR DE APA

A re scopul de a e v id e n ţia sursele de p o lu a re a b a z in e lo r de a p ă ,

care, de re g u lă , su n t: ap ele re z id u a le fe caloid - m enajere, în tr e p r in d e ­
r ile in d u s tria le , scurgerea a p e lo r de s u p ra fa ţă (de p lo i. dc to p ire a
z ă p e z ii4), tra n s p o rta re a le m n u lu i, n a v e le flu v ia le etc. In s p e c ţia s a ­
n ita r ă a b a z in e lo r de a p ă se face c o n d u c â n d u - n e de schem a u r m ă ­
toare:
1. D e n u m ir e a r â u l u i, la c u l u i.

2. L ă ţim e a _______ m , lu n g im e a _________ m , a d â n c im e a m e d ie ________

m , m i n i m a l ă _________ m , m a x im a l ă _________ m.

3. A r ia b a z i n u l u i __________ m 2.

4. V it e z a m iş c ă r i i a p e i__________ m /s .

5. D e b it u l ( m 3/s ) m i n i m a l ______ , m a x i m a l ______ , m e d i u ________

6. D e b it u l a c t u a l şi î n p e r s p e c tiv ă a l a p e i ______ m 3/o r ă .

ill
 . 7. C aracteristica afluen ţilor.

8 . P o s ib ilită ţ ile in u n d a ţ i il o r ______ , u s c ă r ii d e p lin e ______ .

9. A m p litu d in e a v a r ia ţie i n iv e lu lu i b a z in u lu i de a p ă în t im p u l
e t ia ju lu i şi r e v ă r s ă r ii.
10. R id ic a re a n iv e lu lu i apei în b a z in în p e rio a d a p lo ilo r, la î n ă l ­

ţim e a d e ______ m .

11. D a c ă s u n t in u n d a te în tim p u l re v ă r s ă r ilo r centrele p o p u la te

(pieţe, g im o iş ti, z o n ă lo c a tiv ă etc.) a n u m e ce su p rafeţe______.

12. C â n d în g h e a ţă şi c â n d se d e z g h e a ţă .
13. C a ra c te r u l m a lu r ilo r : a b ru p te , s la b în o lin a te , n is ip o a s e , ar-
g ilo a s e , calc a ro a se , în m lă ş t in it e .
14. F u n d u l b a z in u lu i: a rg ilo s , n is ip o s , c alc a ro s, în n ă m o lit , a co ­
p e rit cu a lg e , ia r b ă , neted, n e u n ifo r m .
15. A m p la s a r e a b a z in u lu i fa ţă de c e n tru l p o p u la t: în m ijlo c , la
m a r g in e , la d e p ă rta re . I n ce m ă s u r ă s u n t p o p u la te m a lu r ile : dens,
îm p r ă ş t ia t, fo arte rar.
16. C e în tr e p r in d e r i in d u s t r ia le su n t, pe care m a l (s u d , n o rd ,
vest, e s t), la ce d e p ă rta re de la b a z in .
17. D is ta n ţa lo c u lu i dc c a p ta re a apei în scop p o ta b il de la î n ­
tre p rin d e re a in d u s t r ia lă .
18. C a u z e le ce in flu e n ţe a z ă sa u p o t in flu e n ţa c a lita te a apei în
b a z in , m e to d e le şi lo c u rile e v a c u ă r ii r e z id u u r ilo r lic h id e şi solid e
d in a p ro p ie re a b a z in u lu i, p re ze n ţa s c u rg e rilo r c o m u n a le şi in d u s t r ia ­
le care p o lu e a z ă b a z in u l, c a n tita te a a p e lo r re z id u a le deversate, i n ­
s t a la ţ iile de e p u ra re a lo r şi lo c u l a m p la s ă r ii.
19. D is ta n ţa d in tre lo c u l de deversare a a p e lo r re z id u a le şi locul
de c a p ta re a apei.
20. A lte c au ze dc p o lu a r e a apei d in b a z in : n a v e le flu v ia le , t r a n ­
sp o rta re a le m n u lu i, a d ă p a r e a v ite lo r, a ru n c a r e a g u n o iu lu i, s c ă ld a tu l,
s p o rtu l a c v a tic , lu c r ă r ile de ir ig a re , fo lo sire a în g r ă ş ă m in t e lo r şi
p e s tic id e lo r în a g r ic u ltu r ă .
21. C a ra c te r is tic a c a n tit a tiv ă şi c a lit a tiv ă a a p e lo r re z id u a le i n ­
d u s tr ia le deversate în b a z in .
22. D a c ă are loc în flo r ir e a apei.
23. C â n d a fost c u r ă ţit u lt im a d a tă b a z in u l.
24. S c o p u l fo lo s irii apei d in b a z in : p o ta b il, s c ă ld a t, sp ort, o d ih ­
n ă , în in d u s trie .
25. R e z u lta te le a n a liz e i c a lita tiv e a apei d in b a z in .
26. D a te despre m o r b id ita te a p o p u la ţie i d in a p ro p ie re în u r m a
in fe c ţiilo r in te s tin a le acute, flu o ro ze i, g u ş ii e n d e m ic e etc.
27. D a te despre e p iz o o tii în tr e a n im a le le do m e stic e şi ş o b o la n i.
28. C o n c lu z ie g e n e ra lă despre starea b a z in u lu i de a p ă.
29. M ă s u r i p r iv in d îm b u n ă t ă ţ ir e a s tă r ii s a n ita r e a b a z in u lu i de
a p ă.
D a te despre sursele de p o lu a re a b a z in u lu i de a p ă p o t fu r n iz a
112
s e rv ic iu l local h id ro m e te o ro lo g ic , m in is te r u l dc ir ig a re etc. Toate
sursele e v id e n ţia te se în s e a m n ă pe h a rta to p o g r a fic ă , pe s c h e m a ­
p la n a b a z in u lu i sa u pe p la n u l s itu a ţ io n a l şi p e rio d ic se s u p u n c o n ­
tr o lu lu i. Se s ta b ile sc lo c u rile de re co ltare a p ro b e lo r p e n tru a n a liz a
dc la b o ra to r, se tr a g c o n c lu z ii despre g r a d u l de p o lu a r e a b a z in u lu i
la d ife rite d is ta n ţe , despre p e rico lu l apei p e n tru s ă n ă ta te a p o p u la ­
ţiei. Se p re v ăd m ă s u r i de îm b u n ă t ă ţ ir e a s tă r ii s a n ita r e a b a z in u lu i.

AVIZAREA SANITARĂ A STAŢIILOR DE EPUR AR E

A A P E LO R REZIDUALE

S c o p u l p rin c ip a l al a v iz ă r ii s a n ita re a in s ta la ţ iilo r de e p u ra re

c o n s tă în e v id e n ţie re a în c ă lc ă r ilo r c e rin ţe lo r ig ie n ic e la în tr e ţin e ­
rea şi e x p lo a ta re a te rito riilo r, in s ta la ţ iilo r şi s ta ţiilo r de ep u ra re ,
c â t şi a Z .P .S . Se c o n tro le a z ă c o re c titu d in e a c o n stru c ţie i, în tr e ţ in e ­
rii şi e x p lo a tă rii in s ta la ţ iilo r de e p u ra re şi d e zin fe c ta re a a p e lo r re­
z id u a le şi a s e d im e n te lo r. Se fac in v e s tig a ţii p e n tru e v id e n ţie re a
in flu e n ţe i a p e lo r re z id u a le a s u p ra m o r b id ită ţ ii p e r s o n a lu lu i s t a ţ ii­
lor de e p u ra re şi a p o p u la ţie i care lo c u ie şte în ap rop ie re, în special
a s u p ra îm b o ln ă v ir ilo r de b o li in te s tin a le şi de g e o h e lm in tia z ă cu
tra n s m ite re pe cale a c v a tic ă . A v iz a r e a s a n it a r ă a s tă r ii de e p u ra re
a a p elo r re z id u a le se face în c o n fo rm ita te cu sch em a u rm ă to a re :
1. D e n u m ire a o b ie c tiv u lu i.
2. A dre sa!
3. J u r is d ic ţia d e p a r ta m e n ta lă .
4. A n u l în c e p u tu lu i e x p lo a tă rii.
5. L o c u l a m p la s ă r ii staţiei.
6 . C a ra c te r is tic a a m p la s ă r ii s ta ţie i fa ţă de c e n tru l p o p u la t.
7. L ă ţim e a zo n ei de protecţie s a n ita r ă .
8 . A ria te re n u lu i.

9. P la n ific a r e a şi s a lu b r ita te a te r ito r iu lu i (în v e rz ire a , re ţeau a de

d r u m u r i, ilu m in a t u l a r tific ia l, zo n a a d m in is t r a tiv ă , a g o s p o d ă rie i
e t c .) .
10. C a ra c te r u l a p e lo r re z id u a le e p u ra te la staţie (fecaloid-me-
n a je re , in d u s tr ia le , de ş ir o ire ).
1 1 . V o lu m u l to ta l al a p e lo r re z id u a le su p u se p r e lu c r ă r ii (p r o ­
ie c ta t şi fa c to lo g ic ).
12. C o m p o z iţia m e d ie n ic te m e r a lă a a p e lo r re z id u a le şi cores­
p u n d e re a ei d a te lo r p re v ă z u te de proiect.
13. P re ze n ţa staţie i de p o m p a re a a p e lo r r e z id u a le sosite p rin
eolector spre in s ta la ţiile de epurare.
14. C o re s p u n d e re a p r o d u c tiv ită ţ ii staţie i de p o m p a re v o lu m u lu i
m a x im a l de ape re z id u a le sosite p r in c o le c to rul u rb a n .
15. D a c ă este p r e v ă z u tă o re ze rv ă de 5 0 % de in s ta la ţ ii de p o m ­
pare.
16. P re ze n ţa g file lo r în a in te a p o m p e lo r.
3 Comanda nr 69 113
 17. M e to d e le de în lă tu r a r e şi d e z in fe c ta re a r e z id u u r ilo r so lid e
re ţin u te de g rile .
18. P re ze n ţa d e v e rs ării de a cc id e n t, a p lo m b e lo r la c ap acele de
evacuare.
19. M e to d e le de e v ac u a re a a p e lo r re z id u a le în caz de a cc id e n t
şi locul de p ă tr u n d e re a lor în b a z in u l de a p ă.
20. S c h e m a de ep u ra re a a p elor re z id u a le (d u p ă p roiect, de fa c to ).
21. C a ra c te r is tic a schem ei de e p u ra re m e c a n ic ă :
a ) p reze nţa g r ile lo r, c o n s tru c ţia lor, m e to de le de în lă tu r a r e a
r e z id u u r ilo r re ţin u te şi de p re lu c ra re a lor, starea s a n ita r ă a în c ă ­
p e rilo r cu g r ile (v e n tila ţia , il u m in a t u l ) , c o n d iţiile de m u n c ă ale
p e rs o n a lu lu i;
b) d e n is ip a to a re le , n u m ă r u l lor, tip u l (ta n g e n ţia le , o r iz o n ta le ,
a e ra te ), m e to d e le de re g la re a t im p u lu i de a fla re şi a v ite zei de.
m iş c a re a a p elor r e z id u a le , starea s a n ita r ă în r e g iu n e a a flă r ii îo i,
c o n d iţiile de m u n c ă ;
c) p re ze n ţa te re n u rilo r p e n tru n is ip , c a p a c ita te a , m e to d a î n l ă ­
t u r ă r ii şi e p u ră rii a p e lo r scurse d in n is ip , u tiliz a r e a u lte r io a r ă a
n is ip u lu i;
d) p re ze n ţa d e c a n to a re lo r p rim a re , n u m ă r u l lor, tip u l, t im p u l
a flă r ii a p e lo r re z id u a le în ele, p e rio d ic ita te a în lă t u r ă r ii im p u r it ă ţ i­
lo r p lu tito a r e şi a s e d im e n tu lu i, starea s a n ita r ă ;
e) p re ze n ţa s e p tic u lu i, nr. sec ţiilo r, fo rm a (r o tu n d ă , d r e p tu n ­
g h iu la r ă ) , m a te r ia lu l de c o n s tru c ţie a lu i (le m n , c ă r ă m id ă , b e to n ),
tim p u l a flă r ii a p elor re z id u a le a ic i, p e rio d ic ita te a în lă t u r ă r ii s e d i­
m e n tu lu i, m e to d a d e z in fe c tă rii s e d im e n tu lu i (c o m p o sta re , în b r a z ­
d ă , e v ac u a re e tc .), starea s a n ita r ă .
2 2 . C a ra c te r is tic a schem ei de e p u ra re b io lo g ic ă :
a ) p re ze n ţa a e ro ta n c u r ilo r, nr. lor, t ip u l, nr. de e tap e ale e p u ­
ră r ii, m e to d a a m e s te c ării a p elo r re z id u a le cu n ă m o lu l a c tiv a t, re­
g im u l de lu c ru , m e to d a de re g enerare a n ă m o lu lu i, tim p u l a flă r ii
a p e lo r re z id u a le în ae ro ta nc , doza dc n ă m o l, c a p a c ita te a c a n tit a tiv ă ,
c a ra c te ris tic a s tă rii s a n ita re ;
b) p reze nţa filtre lo r b io lo g ic e , nr. lor, tip u l, nr. de e tap e ale e p u ­
ră r ii, c a ra c te ru l a p e lo r re z id u a le care p ă tr u n d , c a p a c ita te a c a lc u la ­
tă şi de facto, m e to d a r e p a r tiz ă r ii a p e lo r re z id u a le pe s u p ra fa ţa
filtre lo r, c a ra c te ris tic a s tă r ii s a n ita re ;
c) in s ta la ţ iile lo c ale de e p u ra re : nr. lor, t ip u l (c â m p u r i de f il­
tra re s u b te ra n ă , f â n tâ n i filtra n te , c â m p u r i de ir ig a re s u b te ra n ă , f il­
tre d in n is ip şi p ie tr iş ) , c a p a c ita te a lor c a lc u la tă şi de facto, c o ­
re sp u n d e re a lor t ip u lu i de sol şi n iv e lu lu i a p e lo r freatice, starea d o ­
z a to a re lo r, c a ra c te ris tic a s tă rii sa n ita re ;
d) c â m p u r ile de irig a re , c â m p u r ile de filtra re , a ria lor, t ip u l,
m e to d a r e p a r tiz ă r ii a p e lo r re z id u a le , m e to d a ir ig ă r ii, m e to d a î n l ă ­
t u r ă r ii a p elo r ep u ra te , p la n ific a r e a te re n u lu i, p re ze n ţa te re n u lu i de
re ze rv ă, c a p a c ita te a c a lc u la tă şi de facto, c u ltu r ile c u ltiv a te , a u to ­
riz a ţia s e rv ic iilo r v e te rin a r şi ig ie n ic p r iv in d c u ltiv a re a c u ltu r ilo r ,
c a ra c te ris tic a s tă rii s a n ita re ;
e) p reze nţa la c u rilo r b io lo g ic e : a ria to ta lă , d e s tin a ţia , tip u l, n r.

114
 de etape, re g im u l de e p u ra re (aerob, a n a e r o b ), c a p a c ita te a c a lc u la ­
ta şi de f a d o în fu n c ţie de C .B .O ., frecvenţa în lă t u r ă r ii s e d im e n tu ­
lu i, d e zin fe c ta re a lu i, starea s a n ita r ă .
23. M e to d a de p re lu c ra re a s e d im e n tu lu i (s c h e m a ).
24. C a ra c te r is tic a m e ta n ta n c u lu i: n u m ă r u l lor, r e g im u l de fer­
m e n ta ţie a s e d im e n tu lu i (m e z o fil, t e r m o fil) , c a p a c ita te a c a lc u la tă şi
de facto, te m p e ra tu ra de fe rm e n ta ţie (de fa c to ), a p ro v iz io n a re a cu
c ă ld u r ă .
25. T e re n u rile de n ă m o l: n u m ă r u l, t ip u l, m e to d a în lă t u r ă r ii a p e ­
lor de d r e n a j, c a p a c ita te a c a lc u la tă .şi de facto, p e rio d ic ita te a î n l ă ­
t u r ă r ii n ă m o lu lu i de pe te re n u ri.
26. C a ra c te r is tic a filtre lo r cu v id şi filtrelor-prese: n u m ă r u l, c a ­
p a c ita te a , m e toda de c u r ă ţire a filt r u lu i, m e to d a de re generare a
m a t e r ia lu lu i de filtru .
27. U sc a re a te rm ic ă a n ă m o lu lu i: tip u l de in s ta la ţ ii, n u m ă r u l lor,
c a p a c ita te a , u tiliz a r e a n ă m o lu lu i uscat, starea s a n ita r ă .
28. D e z in fe c ta re a a p e lo r re z id u a le :
я ) d e n u m ire a r e a g e n tu lu i;
b ) m e to d a de dezin fe ctare ;
c) c a ra c te ris tic a m e tode i de d ozare;
d) p reze nţa rezervei de re a g e n t;
e) c o n d iţiile de p ă s tra re a r e a g e n tu lu i;
f) c lo ra b s o rb ţia a p elor re z id u a le ;
g ) tim p u l de c ontact;
b ) c o n ţin u tu l c lo ru lu i r e z id u a l.
29. E v a lu a re a lu c r u lu i la b o r a to r u lu i d e p a rta m e n ta l re feritor la
c o n tro lu l a s u p r a staţie i de e p u ra re şi a in s ta la ţ iilo r ci în p a rte , c o m ­
p a ra re a re z u lta te lo r la b o r a to r u lu i de la staţie cu cele de la la b o ­
ra to ru l s a n e p id u lu i.
30. S ta re a s a n ita r ă a b a z in u lu i de a p ă în locul d e v e rs ă rii a p elor
re z id u a le .
31. C a ra c te r is tic a ig ie n ic ă a în c ă p e rilo r q u x ilia r e (d u ş u l, W C-
tirile , în c ă p e rile p e n tru p ă s tra re a sa lo p e te i, o s p ă tă r ia , în c ă p e r ile
penfsru o d ih n a m u n c ito r ilo r ).
32. C o n tr o lu l fişe lo r m e d ic a le ale p e r s o n a lu lu i, respectarea ter­
m e n e lo r de e x a m e n m e d ic a l.
33. în c ă p e r ile r e g u lilo r ig ie n ic e .
34. P ro p u n e r i p r iv in d îm b u n ă t ă ţ ir e a e fic a c ită ţii lu c r u lu i staţie i
de e p u ra re şi a s tă r ii s a n ita re a in s ta la ţiilo r .
A ş a d a r , la c o n tro lu l s a n ita r al staţie i de e p u ra re a a p elor re z i­
d u a le m e d ic u l ig ie n is t se va c ondu ce de c erin ţele N .R .C . 2.04.03— 85
şi va aco rd a a te n ţie c o re s p u n d e rii v ite ze i de m iş c a re a a p e lo r re z i­
d u a le la fiecare e ta p ă de epurare, c a z u r ilo r de s u p ra în c ă r c a re a
in s ta la ţiilo r , în c ă lc ă r ilo r r e g im u lu i dc e x p lo a ta re a lo r etc. E ste im ­
p o rta n t de a c o n tro la da c ă lu c ră to rii de aici su n t v a c c in a ţi c o n tra
in fe c ţiilo r in te s tin a le acute, da c ă su n t c o n tro la ţi în p r iv in ţa hel-
m in tia z e lo r şi da c ă su n t d e h e lm in tiz a ţi, a d ic ă se a c o rd ă a te n ţie
a siste n ţe i m edico-sanitare.

115
 PARTICULARITĂŢILE AVIZARII SANITARE
A INSTALAŢIILOR DE EPU R AR E A A P ELO R
REZIDUALE INDUSTRIALE ŞI AG R IC O L E

L a s o lu ţio n a re a p ro b le m e lo r de c a n a liz a re , e p u ra re şi d e z in fe c ­
tare a a p e lo r re z id u a le de la în tr e p r in d e r ile in d u s tr ia le , în d e p e n ­
d e n ţă de c o n d iţiile lo c ale concrete, se s tu d ia z ă p o s ib ilita te a fo lo s i­
rii în p ro d u c ţie a te h n o lo g ie i fă r ă re z id u u r i. A ceasta e cea m a i r a ­
d ic a lă şi m a i r a ţio n a lă o rie n ta re a s e r v ic iu lu i s a n ita ro - a n tie p id e m ic ,
de altfe l şi a m in is te re lo r, d e p a rta m e n te lo r c o re s p u n z ă to a re , r ă s p u n ­
z ă to a re de în tr e p rin d e re a d a lă .
O a ltă fo rm ă r e c o m a n d a b ilă este in c lu d e re a a p e lo r re z id u a le i n ­
tr-un sistem c irc u la r al în tr e p r in d e r ii şi deci fo lo sirp a re pe ta tă, a
a p e lo r (d.e e x e m p lu , a a p e lo r c a ld e ). Se, e fe c tu e a ză - c o n tro lu l a s u p ­
ra m o d u lu i de u tiliz a r e la în tr e p rin d e ri a a p e lo r re z id u a le c o m u n a le
e p u ra te , a a p e lo r r e z id u a le de la u nele în tr e p r in d e r i îa altele-, dc
e p u ra re c o m u n ă a a p e lo r re z id u a le de la c âte v a în tr e p r in d e r i, a s u p ­
ra u t iliz ă r ii s u b s ta n ţe lo r p reţioase d in ap ele re z id u a le , a s u p r a i n ­
s ta la ţiilo r de ep u ra re , d e z in fe c ta re a a p e lo r etc.
A p e le re z id u a le de la în tr e p r in d e r ile in d u s tr ia le , de r e g u lă , au o
c o n c e n tra ţie extrem de v a r ia tă şi în u n e le c a z u ri pot c o n d iţio n a o
in flu e n ţă n e fa v o r a b ilă la deversarea lor în b a z in e le acvatice. D e
aceea, p â n ă la deversarea în b a z in sa u p â n ă la e p u ra re , apele re­
z id u a le tre b u ie colectate în scopul n iv e lă r ii c o n c e n tra ţie i de im p u ­
r ită ţi. In acest scop su n t in d ic a te la c u r ile m e d ia to a re , colectoare
speciale. Se c o n tro le a z ă to a te e tap ele de e p u ra re a a p e lo r re z id u a le
şi a n u m e : s e d im e n ta re a în d e c a n to a re (în lă tu r a r e a d in ap ele
re z id u a le a s u b s ta n ţe lo r s u s p e n d a te ), flo ta ţia (se u tiliz e a z ă la e p u ­
rarea a p e lo r re z id u a le de p ro d use le ţ iţ e iu lu i la fa b ric ile de p re lu c r a ­
re a a ce stu ia în b a ta lu ri- s e p a ra to a re de ţiţei, cât şi de g r ă s im e a de
la a b a to a re în s e p a ra to a re de g r ă s im i şi u le iu r i) , filtra re a (p e n tru
în lă tu r a r e a r ă ş in ilo r în filtre le s e p a ra to a re de r ă ş in i e tc .), a e ra ţia
(p e n tru în lă tu r a r e a s u b s ta n ţe lo r d iz o lv a te v o la tile : a m o n ia c , h id r o ­
g e n s u lfu r a t e tc .), e x tra cţia (e x tra g e re a s u b s ta n ţe lo r preţioase: fe ­
nol etc.), n e u tra liz a r e a a p e lo r a cide şi, viceversa, p re lu c ra re a c h i­
m ic ă (p e n tru ep u ra re a de crom , c u p ru , p lu m b , c ia n id e e tc .), e p u r a ­
rea b io lo g ic ă (p e n tru lic h id a re a p o lu ă r ii o r g a n ic e a a p e lo r r e z id u ­
a le de la în tr e p r in d e r ile in d u s t r ia le ).
L a c o n tro lu l s a n ita r a s u p ra d e v e rs ă rii în b a z in e a a p e lo r re z i­
d u a le de la ferm ele de v ile se a c o rd ă a te n ţie m e to d e lo r de c o le c ta ­
re şi ev ac u a re a b ă lig a r u lu i ş i a m u s tu lu i de b ă lig a r . C a n a le le p e n ­
tru b ă lig a r tre b u ie să fie b in e iz o la te . C ea m a i r a ţ io n a lă m e to d ă
de tr a n s p o rta re a b ă lig a r u lu i şi a m u s tu lu i de b ă lig a r este prin-
tr-o c o n d u c tă în c h is ă . Se a d m ite şi fo lo sire a tr a n s p o r tu lu i m o b il.
Se s tu d ia z ă in s ta la ţ iile de p ă s tra re şi de d e h id r a ta r e a b ălig ă-
r u lu i (terenurile, n e im p e rm e a b ile p e n tru a p ă , re zerv oare cu a d â n ­
c im e a de 1 , 8 — 2 rn ); m etode le de d e z in fe c ta re a b ă lig a r u lu i iri-

116
fectat în re ze rv o a re le de c a r a n tin ă (în caz dc a n tra x , p e stă, ra b ie ,
tu b e rc u lo z ă e tc.); con di (ii 1e dc ardere a lu i; e p u ra re a m e c a n ic ă ; u t i ­
liz a re a b ă lig a r u lu i .şi a m u s tu lu i de b ă lig a r în c a lita te de î n g r ă ­
ş ă m in te a g ric o lc , cât şi p e n tru irig a re a c â m p u r ilo r d in g o s p o d ă ria
să te a sc ă; se s tu d ia z ă c â m p u r ile de irig a re , in s ta la ţ iile e p u ră rii b io ­
lo g ic e a r tific ia le a m u s tu lu i de b ă lig a r , la c u rile b io lo g ic e , dev er­
sarea în b a z in u l de a p ă , c o m p o s tu rile , respectarea n o rm a tiv e lo r de
in tro d u c e re in sol a b ă lig a r u lu i şi a m u s tu lu i de b ă lig a r , c u ltu r ile
c u ltiv a te pe c â m p u r ile ir ig a te cu m u st de b ă lig a r .
A ş a d a r , c o n tro lu l s a n ita r c u re n t la co m p le x e le a n im a lie r e are
u rm ă to a re le d ir e c ţii:
a) c o n d iţiile de fo rm a re a b ă lig a r u lu i şi a m u s tu lu i de b ă lig a r ,
c a ra c te ris tic a lor c a n tit a tiv ă şi c a lit a tiv ă în d in a m ic ă ;
b) e v a lu a re a e fic a c ită ţii lu c r u lu i sis te m e lo r de p re lu c ra re a b ă ­
lig a r u lu i şi a m u s tu lu i de b ă lig a r în fu n c ţie de in d ic ii c h im ic i, b a c ­
te rio lo g ic i. h e lm in to lo g ic i etc.;
c^ in flu e n ţa b ă lig a r u lu i şi a m u s tu lu i de b ă lig a r a s u p ra s tă rii
s a n ita r e a s o lu lu i, a b a z in e lo r de a p ă , a p e lo r freatice, a e ru lu i a t ­
m o sferic;
d) s tu d ie re a c o n d iţiilo r ig ie n ic e de trai ale p o p u la ţie i d in lo c u r ile
a flă r ii com p le x e lo r a n im a lie r e etc.
C o n tr o lu l s a n ita r va in c lu d e o b lig a to r iu şi stud ie re a p ro b le m e ­
lo r de p ro ie c ţie a b a z in e lo r de a p ă c ontra p o lu ă r ii lor cu p e stic id e şi
în g r ă ş ă m in t e m in e ra le . I n acest scop se ţin e le g ă t u r ă p e r m a n e n tă cu
g o s p o d ă r iile a g ric o le de pe m a lu r ile b a z in e lo r de a p ă , se c o n tro le a z ă
c o n d iţiile dc p re lu c ra re a c u ltu r ilo r a g ric o le cu s u b s ta n ţe le sus-
nu rnite , respectarea c e rin ţe lo r ig ie n ic e la p re lu crare , m e tode le de
p re lu c ra re , fo rm e le p re p a ra te lo r, respectarea s p a ţiilo r de p rotecţie
s a n it a r ă (n u m a i m ici de 300 rn în tre c â m p u r ile p re lu c ra te şi b a z i­
nele. de a p ă ) . Se ia u prob e de a p ă d in b a z in e (fiecare trim e s tr u şi
m a i fr e c v e n t); în la b o ra to r se a n a liz e a z ă şi p rob ele dc n ă m o l. î n
p e rio a d a fo lo s irii p e s tic id e io r şi a în g r ă ş ă m in t e lo r m in e r a le se s u ­
p ra v e g h e a z ă c a lita te a apei şi r e g im u l s a n ita r al b a z in u lu i în lo c u ­
rile a p ro p ia te dc c â m p u r i, prob ele de a p ă se ia u p â n ă şi d u p ă p re ­
lu c ra re . la fine le lu c r u lu i cu aceste su b sta n ţe .

INVESTIGAŢIILE DE LABORATOR
ALE A P E Ü 38.

C o n c lu z iile o biectiv e ale s e r v ic iu lu i s a n ita ro - a n tie p id e m ic despre

o r g a n iz a r e a şi e fic a c ita te a m ă s u r ilo r p ro fila c tic e la deversarea a p e ­
lo r re z id u a le în b a z in e le de a p ă se b a z e a z ă pe a n a liz e le de la b o r a ­
tor. P ro b e le de ape re z id u a le se co le c te a ză în d e p e n d e n ţă de scopul
şi s a rc in ile in v e s tig a ţiilo r , c o n d iţiile de fo rm a re a a p e lo r r e z id u a ­
le, etap e le de ep u ra re , schem a e p u r ă r ii etc. In p re a la b il se e x a m i­
n e a z ă c o n d iţiile de fo rm a re a a p e lo r re z id u a le . D a c ă fo rm a re a lor
este u n ifo r m ă în tim p , se re co lte a ză p robe m e d ii (m e d ii de s c h im b
117
 sau m e d ii n ic te m e r a le ). P e n tru o bţinere a p ro b e lo r m e d ii, apa re z i­
d u a lă se ia la fiecare o ră în c a n tită ţ i e g a le (250— 300 m l) . In caz
d a c ă în c o m p o z iţia p o rţiilo r de lic h id re c o lta t n u s u n t devieri c o n ­
sid e ra b ile , p ro b ele d in fiecare o ră în c a n tit ă ţ i e g a le (1 00— 150 m l)
se a g it ă şi se o b ţin probe m e d ii. D a c ă c o m p o z iţia p ro b e lo r d ife ră
m u lt, se a n a liz e a z ă fiecare p o rţie de lic h id a p arte , se c a lc u le a z ă
m e d ia a ritm e tic ă şi a lţi in d ic i s ta tis tic i.
D a c ă v o lu m u l de ape re z id u a le este n e u n ifo r m în tim p , se ia u
probe m e d ii p ro p o rţio n a le (d a c ă în p r im a o r ă se fo rm e a z ă 300 m 3
de ap e re z id u a le , p e n tru probe se ia u 0,3 1. d a c ă în ora a d ou a s-au
îo r m a t 700 m 3 de lic h id , se ia u 0,7 1 ş. a. in. d .). P ro b e le de ape re­
z id u a le colectate se t o a r n ă în tr- u n v as c u ra t, se la s ă la te m p e r a ­
tu ra de 4°C p e n tru 24 de ore, se a g it ă b in e şi se ia u p e n tru a n a li­
z ă 1 — 3 1.
I n c a z u rile c â n d ap ele re z id u a le pot c o n ţin e şi s u b s ta n ţe toxice,
se re c o m a n d ă să se recolteze 2 probe: u na p e n tru o b ţin e re a probei
m e d ii p ro p o rţio n a le , a d ou a se tr a n s p o r tă la la b o ra to r p e n tru d e ­
te rm in a re a c o n c e n tra ţie i s u b s ta n ţe i toxice.
D a c ă se c o n tro le a z ă e fic a c ita te a lu c r u lu i unei in s ta la ţ ii de e p u ­
rare, prob ele de lic h id se re co lte a ză d in a ce la şi loc. P ro b e le de ape
e p u ra te , în scopul d e te r m in ă r ii o x ig e n u lu i d iz o lv a t, se re c o lte a z ă în
v ase de s tic lă de 2 ori pe zi (d im in e a ţa şi s e a ra ), d in c a n a lu l de
deversare al staţie i, o x ig e n u l im e d ia t se fix e a z ă p rin m e to d a d e s­
c risă m a i jos. P e n tru c o n tro lu l a s u p ra c o n ţ in u tu lu i de o x ig e n d i­
z o lv a t în in s ta la ţiile de a erare se ia u probe de a p ă cu n ă m o l î n ­
tr-un v a s de s tic lă în v o lu m dc 500 m l, u n d e în p re a la b il se to a rn ă
2 — 3 m l s o lu ţie de 5 % b ic lo ru ră de m e rc u r sau 5 m l s o lu ţie de 10%
s u lf a t de c u p ru .
P ro b e de se d im e n t d in d e c a n to a re le p rim a r e în v o lu m de 100—
150 m l se ia u la fiecare 5 m in în p rocesul e v a c u ă rii a ce stu ia şi se
to a r n ă într-un v a s c o m u n . C o n ţ in u tu l se a g it ă m in u ţio s , a p oi p e n ­
tru a n a liz ă se ia 1 1 d in el. Se a n a liz e a z ă şi c o m p o z iţia a p e lo r d in
b a z in u l receptor. A ic i c o n tro lu l se face în 3 p u ncte: la 1 km m a i
s u s de lo c u l d e v e rs ării a p elo r re z id u a le , în locul a m e s te c ă rii de­
p lin e a lo r (n u m a i p u ţin de 8 0 % ) cu ap a b a z in u lu i, la 1 k m m a i
su s de cel m a i a p ro p ia t p u n c t de fo lo sire a ap ei. P ro b e le de a p ă
se re c o lte a ză în m ijlo c u l r â u lu i şi la d is ta n ţa de 3 — 5 m de la m a l,
de r e g u lă , la a d â n c im e a de 30— 50 cm . P ro b e le se ia u pe to a tă lă ţim e a
b a z in u lu i cu in te r v a le de 10— 15 m , în v o lu m de c âte 1 1, d in ele se
face prob a m edie. P e rio d ic ita te a in v e s tig a ţ iilo r este d e te r m in a tă de
c o n d iţiile locale, în s ă n u este m a i m ic ă de 2 o ri în fiecare a n o tim p .
L a re co ltarea p ro b e lo r se m ă s o a r ă te m p e ra tu ra apei d in b a z in e ; se
sta b ile s c tr a n s p a re n ţa , p reze nţa p e lic u le lo r pe s u p ra fa ţa apei, m ir o ­
su l şi c o lo ra ţia ace steia, c a ra c te ru l f u n d u lu i şi a n ă m o lu lu i, p re ­
z e n ta p e lic u le lo r m a r i de p ro d u s e petroliere.
L a c a ra c te ris tic a h id r o b io lo g ic ă a b a z in u lu i de a p ă se s tu d ia z ă
a s o c ia ţiile cele m a i tip ic e . S p re ex e m p lu , p e n tru r â u r ile m ic i — v e ­
g e ta ţiile , p e n tru cele m a r i — p la n c to n u l şi b e n to s u l, p e n tru la c u r i —
d e s işu l m a c ro fite lo r.
118
 L a prob ele de ap e re z id u a le şi de ape d in b a z in se a n e x e a ză fişe
în s o ţito a re , care c o n ţin u rm ă to a re a in fo r m a ţie : lo c u l re c o ltă rii p r o ­
bei, c a ra c te ru l prob ei ( u n it a r ă , m e d ie de sc h im b , m e d ie p r o p o r ţio ­
n a l ă ) , re z u lta te le d e te r m in ă r ilo r efectuate la re co ltare a p ro b e lo r
(te m p e ra tu ra , m ir o s u l, c o lo ra ţia , tra n s p a r e n ţa , a sp e c tu l e x te rio r),
p r o g r a m u l a n a liz e i, d a ta re c o ltă rii probei, m e to d a de conservare,
fu n c ţia şi s e m n ă tu r a p ersoanei care a re co ltat prob a.
P ro b e le de ap e fe z id u a le se c o n se rv e ază ca şi prob ele de a p ă
p o ta b ilă . P e n tr u d e te rm in a re a C .B .O .5 pro b a se p ă s tr e a z ă la te m ­
p e ra tu ra de -f-4°C.
In apele re z id u a le in iţ ia le se d e te rm in ă te m p e ra tu r a , m iro s u l,
tra n s p a r e n ta , su s p e n s iile , s u b s ta n ţe le s e d im e n ta te şi p ie rd e rile lor
la ardere, C .B .O 5, C .C .O . I n prob ele de ape re z id u a le ţin u te tim p de
2 ore se d e te rm in ă n itr iţ ii, c lo ru rile , o x id a b ilita te a h ip e r m a n g a n ic ă ,
C .B .O . 5 , fo s fa ţii, p u tr e s c ib ilita te a ; în a p a f ilt r a tă — re z id u u l fix,
fie ru l, s u lfa ţii.
S e deosebesc d o u ă schem e de in v e s tig a ţ ii de la b o ra to r ale a p e ­
lo r re zid u a le : c o n fo rm u n u i p r o g r a m scurt şi u n u i p ro g ra m d e p lin .
' P r o g r a m u l scurt de in v e s tig a ţii in c lu d e d e te rm in a re a t r a n s p a r e n ­
ţei p H - u lu i, v o lu m u lu i şi m a se i s u b s ta n ţe lo r şi p ie rd e rii lo r la a r ­
dere, o x ig e n u lu i d iz o lv a t, C .B .O . 5 , C .C .O ., n u m ă r u lu i de m ic ro b i,
in d ic e lu i coli, o u ă lo r de h e lm in ţi, p re ze nţe i m ic r o o rg a n is m e lo r p a ­
togen e la n e c e s ită ţile e p id e m io lo g ic e , s u b s ta n ţe lo r c h im ic e d e v e rs a ­
te cu ap ele re z id u a le in d u s tr ia le . D u p ă ace astă s c h e m ă se e fectu ea­
z ă c o n tro lu l z iln ic d e p a r ta m e n ta l a s u p r a lu c r u lu i in s ta la ţ iilo r de
e p u ra re şi c o n tro lu l în a fa ra p la n u lu i (la ne c e sita te ) de c ă tr e se r­
v ic iu l s a n ita r- a n tie p id e m ic . A cest se rv ic iu e fe c tu e a ză de 2 ori pe an
c o n tro lu l de la b o ra to r pe schem ă s c u rtă a s u p ra s ta ţiilo r de e p u ra re
cu p r o d u c tiv ita te m a i m ic ă de 1 0 0 0 m 3/ 2 4 ore, u n d e lipsesc la b o r a ­
to a re le d e p a rta m e n ta le şi n u su n t sp e c ia liş ti.
P r o g r a m u l d e p lin de in v e s tig a ţii in c lu d e d e te rm in a re a te m p e ra ­
tu r ii, in te n s ită ţii m ir o s u lu i, c o lo ra ţie i, p H - u lu i, tra n s p a re n ţe i, v o lu ­
m u lu i şi m a s e i de s u b s ta n ţe se d im e n ta te , s u s p e n s iilo r, p ie rd e rii lor
la ardere, a z o tu lu i g e n e ra l, a z o tu lu i a m o n ia c a l, n itr iţilo r , n itr a ţilo r ,
o x id a b ilită ţ ii h ip e r m a n g a n ic e , C .B .O . 5 , C .B .O . 20 , C .C .O ., s t a b ilită ţ ii
re la tiv e , o x ig e n u lu i d iz o lv a t, c lo ru rilo r , fo sfa ţilo r, flu o ru rilo r, c lo r u lu i
lib e r, c o m p o n e n ţilo r sp ecifici, care c a r a c te riz e a z ă apele re z id u a le in ­
d u s t r ia le — fier, c u p ru , crom , z in c , p lu m b , s u b s ta n ţe lo r sin te tic e ten-
s io a c tiv e (S .S .T .A .) etc., n u m ă r u lu i de m ic ro b i, in d ic e lu i c o li. Se
e fe c tu e a ză a n a liz e ra d io lo g ic e , h e lm in to lo g ic e şi h id ro b io lo g ic e , din
n e c e s ită ţile e p id e m io lo g ic e — p re ze n ţa m ic r o b ilo r p a to g e n i.
D u p ă sch em a d e p lin ă , a n a liz e le de la b o ra to r se e fe c tu e a ză la
p ă tr u n d e r e a a p elo r r e z id u a le la in s ta la ţ iile de ep u ra re , d u p ă fiecare
e ta p ă de ep u ra re , c ât şi în a p a b a z in e lo r în care se dev e rse ază a p e ­
le re z id u a le ep u ra te , a d ă u g â n d d e te rm in a re a a lc a lin it ă ţ ii şi a d u r i­
t ă ţ ii. A n a liz a d e p lin ă de la b o r a to r se face la apele re z id u a le in iţ ia ­
le şi e p u ra te de c ătre la b o ra to a re le d e p a rta m e n ta le n u m a i ra r de­
c â t o d a tă în d e c a d ă, de c ătre la b o ra to a r e le s a n e p id u r ilo r — d u p ă u n
g r a fic s p e c ia l, î n s ă n u m a i ra r d e o d a t ă în t r im e s t r u .
119
 In c azu l d e z in fe c tă rii a p e lo r e p u ra te la b o ra to ru l este o b lig a t să
d e te rm in e nu m a i ra r de o d a tă pe lu n ă c lo ra b s o r b jia lor şi n u m a i
rar de 4 — 5 ori în 24 ore — c a n tita te a c lo ru lu i re z id u a l.
P ro b e le de ape re z id u a le s u n t a n a liz a te d in p u n c t de vedere fi-
zico-chim ic la n iv e lu l la b o ra to a r e lo r de s p e c ia lita te , u tiliz â n d u - s e
m etode le cele m a i sen sibile.
U n e le c a ra c te ris tic i fizico- chim ice ale apei re z id u a le , c u m a r fi:
te m p e ra tu ra , pH -ul, tra n s p a re n ţa , o x id a b ilita te a , su s p e n s iile , re z id u u l
fix, o x ig e n u l d iz o lv a t, c lo ru rile , d u rita te a to ta lă şi to a te fo rm e le de
azot se d e te rm in ă p r in m e tode le in d ic a te în c a p ito lu l « Ig ie n a a p e i» .
U n a d in p a r tic u la r it ă ţi, de r e g u lă , c o n s tă în ne c e sita te a d ilu ă r ii
p re v e n tiv e a p ro b e lo r de ape re z id u a le cu a p ă d is tila tă .
î n c o n tin u a re ne vom referi la d e te rm in a re a u n o r c a ra c te ris tic i
care s u n t m a i frecvente în c a z u l a p e lo r re z id u a le c o m u n a le şi in ­
d u s tria le .
D e te r m in a r e a c o lo r a ţie i. A p a r e z id u a lă lim p e z ită sau f ilt r a tă se
to a r n ă în tr- u n c ilin d r u d in s tic lă in co lo ră cu fu n d p la t în stra t de
2 0 cm (sa u 1 0 c m ) şi se e x a m in e a z ă de sus în jo s pe fo nd a lb la lu ­
m in a d ifu z ă de zi. A lă t u r i se p u n e u n c ilin d r u a n a lo g ic cu a p ă d is ­
tila tă . R e z u lta te le se descriu in d ic â n d n u a n ţ a şi in te n s ita te a c o lo r a ­
ţiei (in c o lo ră , v e rzu ie , g a lb e n ă , ro ş ie tic ă e tc .). Iri apele deversate în
b a z in e se d e te rm in ă m u ltip lic it a t e a d ilu ă r ii (cu a p ă d is t ila t ă ) , la
care c o lo ra ţia d e v ine n e o b se rv a tă în s tr a tu l de a p ă dc 2 0 cm (sa u
10 c m ).
D e te r m in a r e a m ir o s u lu i. Se d e te rm in ă la te m p e ra tu ra de c a m e ră
şi d u p ă în c ă lz ir e p â n ă la 60°C. Pe lâ n g ă a ce asta , se d e te rm in ă m u l ­
tip lic ita te a d ilu ă r ii, la care m iro s u l d is p a re . In acest scop a p a re­
z id u a lă se d iz o lv ă cu a p ă d is tila tă de 2, 4, 8 , 10, 20 ori etc.
In ce p riv e şte d e te r m in ă r ile s u b s ta n ţe lo r c h im ic e in ap ele re­
z id u a le in d u s tr ia le ne o r ie n tă m d u p ă c o m p o z iţia p o s ib ilă a lor care
d e p in d e de tip u l p ro d u c e rii (ta b e lu l 2 0 ).
D e te r m in a r e a f ie r u lu i. P r in c ip iu l m e tode i c o n stă în tra n s fo rm a re a
tu tu r o r c o m p u ş ilo r de fier în so lu ţie (pe calea fie rb e rii cu a c id ) şi
d e te rm in a re a c o lo rim e tric ă u lte r io a r ă cu r o d a n u r ă . In flu e n ţa n e g a ­
tiv ă a s u b s ta n ţe lo r o r g a n ic e se î n l ă t u r ă p r in o x id a re a cu h ip erm an-
g a n a t de k a liu .
M e r s u l l u c r ă r ii. Se ia u 10— 15 m l de ape re z id u a le , care c o n ţin
nu m a i m u lt de 0 , 2 m g de fier, se a d a u g ă a p ă d is tila tă p â n ă la
v o lu m u l de 50 m l, a p o i 2,5 m l acid s u lfu r ic ( 1 : 2 ) , 2,5 m l s o lu ţie
de 0,1 n h ip e r m a n g a n a t de k a liu . A m e ste c u l se fierbe 3— 5 m in p â ­
nă la e v ap o ra re a a p r o x im a tiv a 5 m l de lic h id . S o lu ţia în f ie r b â n t a ­
tă se d e c o lo re a ză p rin a d ă u g a r e a s o lu ţie i de 0 , 1 n acid o x a lic , a p o i
a te n t se a d a u g ă so lu ţie de h ip e r m a n g a n a t de k a liu p â n ă la a p a r i­
ţia re p e ta tă a c u lo r ii roz. D u p ă ră c ire se filtr e a z ă . V o lu m u l f ilt r u ­
lu i se a d a u g ă p â n ă la 50 m l. I n el se to a r n ă 2,5 m l HC1 ( 1 : 1 ) şi
5 m l so lu ţie de 2 0 % r o d a n u r ă de k a liu sau a m o n iu . Im e d ia t se m ă ­
so a ră d e n s ita te a o p tic ă la lu n g im e a de u n d ă 500 n m ( f iltr u l de l u ­
m in ă alb astru - ve rd e ) în c u v ă cu lu n g im e a de lu c ru de 5 cm . D e te r­
m in a re a c a n tit a tiv ă se face d u p ă curb a de e ta lo n a re . P e n tru obţine-

mi
 Jubrlul 20. Compoziţia chimica a apelor reziduale industriale

Prelucra­ Produce­ industria I nd ust r i я

Industria rea termi­ rea mate­ Industria Industria chimică, a al i menta- Produce­
metalur­ că a com­ rialelor sintezei chimică lemnului. ră чi rea insec­
gica bustibi­ sintetice organice principală hârtiei si uşoară ticidelor
lului celulozei

Fier Fenoli Fenoli Amine Fosfor Fenoli Acizi DDT

volatili volatili graşi
nesatu-
raţi
Cupru Fenoli Formal- Nitro- Siliciu Fenoli Grăsimi Cbelitan
nevola­ riehida derivaţi npvo-
tili latili
Zinc Cianuri Eteri Fenoli Fluor Acizi Sulf Etcr-
compuşi graşi sulfonat
volatili
Mangan Rodani- Acizi Acizi Mercur Metanol Crom llexa-
dc graşi organici cloran
volatili
Plumb Piridină Acetonă Alcooli Sulf Ftirfurol Piridin Fenoli
graşi
Nichel Acizi Stirol Piridin Fier Sulf Clor-
graşi benzol
volatili
Arseni u Răşini Capro­ fi-Naftol 1tisec-
şi ule­ lactam ticide
iuri fosfor-
Cianuri Metanol Hexa- orga-
meiilen- nice
diamin
Rodani- Amine
de.
Fenoli
Răşini
1

rea curbei de e ta lo n a re se p re g ă te ş te s o lu ţie cu c o n ţin u tu l dc 0 , 1 g

Fe/1. P r in d iz o lv a re a acestei s o lu ţii de 20 ori se c a p ă tă so lu ţie de
lu c ru cu c o n ţin u tu l de 5 m g Fe/1. In tr- u n şir de b a lo a n e se ia u 0,5;
1; 2; 5; 10; 20; 30 şi 40 m l s o lu ţie de lu c ru şi în fiecare se a duce
v o lu m u l p â n ă la 50 m l p rin a d ă u g a r e a apei d is tila te . I n ace astă se­
rie de s o lu ţii, care c o n ţin 0,05— 4 m g /l Fe, se fac d e te rm in ă r i d u p ă
m e to d a descrisă m a i sus.
C o n ţ in u tu l dc F e în ap a r e z id u a lă ( X ) se c a lc u le a z ă d u p ă lor-
m u la :
C- 50

u n d e ; С — c o n c e n tra ţia de F e, g ă s ită d u p ă c u rb a de e ta lo n a re , m g / l,

V — v o lu m u l prob ei de a p ă lu a tă p e n tru d e te rm in a re .
D e t e r m in a r e a s u b s t a n ţ e lo r e x t r a c t ib ile î n e te r de p e tr o l. D in
aceste s u b s ta n ţe fac p a rte g r ă s im ile , h id r o c a r b u r ile , a c iz ii g r a ş i, in ­
secticidele, s ă p u n u r ile , r ă ş in ile . C o n ţ in u tu l to ta l de s u b s ta n ţe ex­
tra c tib ile se poate d e te rm in a p r in 2 m etode:
121
 a) m e to d a de ex tracţie d ire c tă ;
b) m e to d a de ex tracţie în e x tra c to ru l Sex hlet.
S u b s ta n ţe le e x tra c tib ile în eter de petrol se d e te rm in ă su b trei
îo rm e : s u b s ta n ţe to ta l e x tra ctib ile , h id r o c a r b u r i, s ă p u n u r i şi esteri
com p lecşi.
D e t e r m in a r e a c o n ţ in u t u l u i t o t a l de s u b s t a n ţ e e x tr a c tib ile p r in m e ­
t o d a d ire c tă. In tr- u n b a lo n se ia u 50— 500 m l a p ă r e z id u a lă a c id u ­
la t ă cu HC1 la p H = 1. Se ex tra g e în p â ln ia de s e p a ra re de 2— 3 ori
cu c âte 25— 50 m l eter de p etrol. E x tra c te le eterice re u n ite se u s u c ă
pe N a 2 S 0 4 a n h id r u şi se co le c te a ză într-o c a p s u lă de p o rţe la n t a ­
r a tă ( n ii) . D u p ă e v ap o ra re a e te ru lu i şi u scarea în e tu v ă la 105°C
la p o n d c o n s ta n t, c a p s u la cu r e z id u u se c â n tă r e ş te (m 2 ).
R e z u lta tu l se c a lc u le a z ă p r in fo rm u la :

A '= -Wi~— -1000,

V *
unde:
X — m g s u b s ta n ţe e x tra c tib ile în eter de p etro l (1 );
m , — m a s a c a p s u le i;
m 2 — m a sa c o m u n ă a c a p s u le i şi a r e z id u u lu i;
V — v o lu m u l de p ro b ă lu a t la a n a liz ă .
D e te r m in a r e a c o n ţ in u t u l u i t o t a l de s u b s t a n ţ e e x t r a c t ib ile p r in
m e t o d a cu e x t r a c t o r u l S e x h le t. P r in c ip iu l m e tode i c o n s tă în hidro-
liz a s ă p u n u r ilo r s o lu b ile şi e ste rilo r c o m p le c şi p re ze n ţi în a p ă p rin
a c id u la re . A c iz ii g r a ş i re z u lta ţi şi c e le la lte s u b s ta n ţe e x tra c tib ile
(h id r o c a r b u r i) s u n t a d so rb ite pe fibre de azbest, s e p a ra te p r in f i l ­
tra re şi extrase cu eter de petrol în a p a r a tu l Sex hlet. R e z id u u l r ă ­
m a s d u p ă e v a p o ra re a e te ru lu i de p etro l se c â n tă r e ş te şi re p r e z in tă
s u b s ta n ţe le to ta l e x tra ctib ile .
M e r s u l l u c r ă r ii. 50— 1 000 m l de a p ă r e z id u a lă se a c id u le a z ă cu
HC1 p â n ă la p H = 1 , se a d a u g ă 1— 2 0 % fibre de azbest. P ro b a se a g i ­
t ă bin e cu o b a g h e tă de s tic lă şi se filtr e a z ă la v id într-o p â ln ie B u c ­
h ner, în care s-au fix a t d o u ă ro n d e le de h â r tie de filtr u şi u n disc
d in ţe s ă tu ră de m u s e lin . F iltr a r e a se face în p o r ţiu n i m ic i, a p oi f il­
tr u l cu fib re le de azbest se trece pe o s tic lă de ceas. P e re ţii p a h a ­
r u lu i în care s-a fă c u t a g ita r e a , b a g h e ta şi p â ln ia se şte rg cu h â r tie
de filtru u m e z ită în eter de p etro l, care se trece a p o i pe s tic lă de
ceas. H â r t ia de filtr u pe care se a flă fib re le de a zb e st se face su l
şi se in tro d u c e în c a r tu ş u l de ex tracţie, care se a d u ce în ex tractor.
T im p de 4 ore se face e x tra cţia cu eter de p etrol, v ite z a de 15— 20
c ic lu ri/o ră .
E te ru l de b a lo n d u p ă ace asta se d is tile a z ă p â n ă la v o lu m u l de
10 m l şi se trece într-o c a p s u lă de p o rţe la n ( m ^ . E te r u l d in c a p ­
s u lă se e v a p o ră pe b a ia de a p ă , a p oi c a p s u la cu re z id u u se m e n ţin e
în e tu v ă la 105°C tim p de 30 m in u te , se răceşte în exsicator şi se
c â n tă re ş te ( m 2). R e z u lta tu l se c a lc u le a z ă p rin fo rm u la :
jjr Wo—TUI
V '
S e m n e le c o n v e n ţ io n a le s u n t a c e le a ş i ca la m e t o d a d ir e c tă .

122
 D e te r m in a r e a h id r o c a r b u r ilo r d in ţiţe i şi p r o d u s e p e tr o lie r e . R e ­
z id u u l d in c a p s u lă , din d e te rm in a re a a n te rio a r ă , se d iz o lv ă într-o
c a n tita te m in im ă de eter de petrol ş i se trece printr-o c o lo a n ă de
A L O 3 a c tiv a t care re ţine g r ă s im ile şi alte s u b s ta n ţe . H id r o c a r b u r i­
le vor fi e lu a te şi colectate. R e z id u u l r ă m a s d u p ă e v a p o ra re a e te ru ­
lu i de petrol se c â n tă r e ş te şi re p r e z in tă h id r o c a r b u r ile d in pro b a
de a p ă .
M e rs u l lu c ră r ii. C o lo a n a c r o m a to g r a fic ă de a b so rb ţie se p r e g ă ­
teşte p rin in tro d u c e re a u n u i stra t de v a t ă de s tic lă cu în ă lţ im e a de
4 cm . A p o i c o lo a n a se u m p le cu ox id de a lu m in iu p â n ă la î n ă l ţ i ­
m ea de 16 cm , d e a s u p ra se p u n e u n stra t de 1 cm v a tă de s tic lă .
C o lo a n a se s p a lă p rin trecerea a 1 0 0 m l eter de petrol.
P e n tr u d e te rm in a re a h id r o c a r b u r ilo r r e z id u u l d in d e te rm in a re a
a n te rio a r ă se reia cu 1 0 m l eter de p e t r o l,'s e trece în c o lo a n a de
ad so rb ţie . Se desch id e ro b in e tu l c o lo anei şi se c o lec te a ză e iu a tu l
într-o c a p s u lă de p o rţe la n ta r a tă . A p o i p rin c o lo a n ă se trec 70—
1 0 0 m l eter de petrol, e iu a tu l se colectează în aceeaşi c a p s u lă . E te­
r u l se e v a p o ră la te m p e ra tu r a cam erei şi se c â n tă r e ş te c a p s u la cu
r e z id u u .
■C a n tita te a de h id r o c a r b u r i (X ) se c a lc u le a z ă în m g /l d u p ă u r ­
m ă to a re a fo r m u lă :

X = -1 000
V

S e m n e le c o n v e n ţio n a le s u n t a ce le aşi ca la d e te rm in a re a prece­

den tă.
D e t e r m in a r e a s ă p u n u r i l o r şi a e s te r ilo r c o m p le c ş i. C a n tita te a
acestora se c a lc u le a z ă p rin d ife re n ţa d in tre re z id u u r ile o b ţin u te la
cele d o u ă d e te rm in ă r i de m a i sus (s u b s ta n ţe to ta l e x tra c tib ile şi
h id r o c a r b u r i) .
D e t e r m in a r e a c o m p u ş ilo r f e n o lic i. T oţi fe n o lii în m e d iu l a lc a lin
ş i în p reze nţa u n u i o x id a n t fo rm e a z ă cu 4 - a m in o a n tip irin a u n c o m ­
p u s c o lo ra t în ro şu. S c h e m a reacţiei:

M e r s u l l u c r ă r ii . I n p â ln ia de se p a ra re se ia u 50— 100 m l ( V 3 )
de a p ă , se a d a u g ă 10 m l c lo ru ră de a m o n iu şi 3,5— 5 m l a m o n ia c
c o n c e n tra t, p â n ă la pH -ul ± 0 ,2 (c o n tro l cu h â r t ia in d ic a to r ) . A m e s ­
te cu l se a g ită , se a d a u g ă 3 m l s o lu ţie de 2 % 4 - a m in o a n tip ir in ă . Se
a g ită d in no u şi se a d a u g ă 3 m l s o lu ţie de 8 % fe ric ia n u r ă de p o ta ­
siu. D u p ă o n o u ă a g ita r e se la s ă î n re p a u s 3 m in u te ş i se ex tra g e
c u 15 m l c lo ro fo rm . E x tra c te le se filtre a z ă p r in filtru u scat într-o
e p ru b e tă g r a d a tă şi u s c a tă . Se c o m p le te a z ă v o lu m u l p â n ă la 15 m l
c u c lo ro fo rm . D u p ă 5 m in la fo to c o lo rim e tru se d e te rm in ă intensi-

123
la te a c o lo ra ţic i la lu n g im e a de u n d a 460 n m , euva 1 cm , pe fond
dc ap a d is tila tă . C u a ju to r u l curbei de e ta lo n a r e sed e te rm in ă c o n ­
c e n tra ţia în m g /l. C a lc u lu l se face d u p ă fo rm u la :
Г .V
Л =: c -î ooo.
Vi-K,
unde:
A’ — c o n c e n tra ţia dc fenol, m g /l;
С — c o n c e n tra ţia de fenol a probei, g ă s ită pe curba e ta lo n ;
Hi — m l a p ă de a n a liz a t lu a tă p e n tru d is tila re ;
^2 — volumul distilatului obţinut;
— m l d is tila t p e n tru d e te rm in a re .
M e to d e le dc d e te rm in a re a a lto r su b s ta n ţe c h im ic e lc g ă s im în
în d r u m a r e le c o re s p u n z ă to a re , S T A S-uri etc.
I n d ic ii b a c t e r io lo g ic i. D in tr e in d ic a to r ii b a c te rio lo g ic i ai con­
ţ in u t u lu i a p e lo r re z id u a le m a i frecvent se d e te rm in ă n u m ă r u l to ta l
de g e rm e n i şi g e rm e n ii c o lifo rm i.
N u m ă r u l t o t a l d e g e r m e n i se d e te rm in ă p rin în s ă m â n ţ a r o a apei
r e z id u a le d in d ilu a re a de 1 : 100 000. P e n tru în s ă m â n ta r e cu o p i­
p etă s te rilă se ia 1 c m 3 de a p ă r e z id u a lă d ilu a tă şi, d e s c h iz â n d c u ­
tia P etri s te rilă astfel ca să în c a p ă d o a r p ip e ta , se to a rn ă u n ifo r m
ap a pe fu n d u l cutie i. D a c ă se fac c âte v a d ilu ă r i, se fac în s ă m â n -
ţă r i în d ife rite c u tii P e tri fo lo s in d de fiecare d a tă a ltă p ip e tă ste­
r ilă . A p oi în a ce la şi m o d în fiecare cu tie se to a rn ă d in e p ru b e tă
c âte 12 m l g e lo z ă n u tr itiv ă to p ită şi ră c ită la 45 g ra d e , ro tin d c u ­
tia în p la n o r iz o n ta l, p e n tru o m o g e n iz a re a c o n ţ in u tu lu i. D u p ă soli-
d ific a re a g c lo zei c u tiile P e tri se p u n în te rm o s ta t la 37° sau se l a ­
să la te m p e ra tu ra cam erei de 20— 22°C cu c a p a c u l în jo s tim p de
48 ore. A p o i se n u m ă r ă c o lo n iile crescute, fo lo s in d o lu p ă cu m ă ­
rire de 5 ori, lu â n d în c o n s id e ra ţie n u n u m a i c o lo n iile de la s u p r a ­
fa ţă , ci şi cele d in a d â n c u l geloze i. N u m ă r u l o b ţin u t se î n m u l ­
ţeşte la v a lo a re a d ilu ţie i şi c ă p ă tă m n u m ă r u l de c o lo n ii (g e rm e n i)
la 1 c m 3 a p ă.
D e te r m in a r e a n u m ă r u l u i d e c o l i f o r m i se face p r in în s ă m â n ţa r e a
d irec tă a a p e lo r re z id u a le pe m e d iu l E n d o . C o n ţ in u tu l c o lifo r m ilo r
se e x p rim ă p rin i n d i c e l e c o l i .
M e r s u l l u c r ă r ii . Pe s u p ra fa ţa m e d iu lu i n u tr itiv E n d o se în s ă m â n ­
ţe a ză p â n ă la 1 m l de ape re z id u a le d ilu a te , care se r e p a rtiz e a z ă
u n ifo r m cu o s p a tu lă de s tic lă sau cu a n sa de p la tin ă . Se fac a stfe l
de d ilu ţ ii de ape re z id u a le care ar da creşterea a n u m a i m u lt de
50 c o lo n ii de c o lifo rm i. A ceste d ilu ţ ii se fac n e m ijlo c it în a in te a în-
s ă m â n ţ ă r ii. P e n tru în s ă m â n ţ a r e a apei c u tia P e tri sc în trc d e s c h id e ,
se in tro d u c e c o n ţin u tu l d in p ip e tă fă r ă a tin g e re a s u p ra fe ţe i m e d iu ­
lu i n u tr itiv . U ltim a p ic ă tu r ă se slo b o a d e p rin a tin g e re a p ip e te i de
peretele cutiei. C u tia d esco pe rită se p u n e în te rm o s ta t şi se la s ă
p â n ă la e v ap o ra re a d e p lin ă a a p ei, apoi c u tia se aco p eră şi se î n ­
toarce cu fu n d u l în sus, se la s ă p e n tru 24 ore la te m p e ra tu r a d e
3 7 ± 0 ,5 °C . Se n u m ă r ă c o lo n iile ro şii cu şi fă r ă lu c iu m e ta lic , ro ş ii
p ro n u n ţa te şi roze cu c e n tru l în tu n e c a t. P e n tru a c o n firm a ap3rte-

124
n e n ţa la c o lil'o n n i, se i'ace m ic ro s c o p ia c o lo n iilo r, în s ă m â n ţ a r e a pe
m e d ii s o m îllc h id e sau m e d iu I G r is cu g lu c o z a la 43°C.
D a c ă apele re z id u a le e p u ra te au fost d e zin fe ctate , in d ic e le coli
se d e te rm in ă p r in m e to d a m e m b ra n e i filtra n te sau p rin m e to d a de
fe rm e n ta re .
D e te rm in a re a o u ă lo r de h e lm iu ţi. U n v o lu m de 1— 3 1 de ape
re z id u a le se la s ă p e n tru s e d im e n ta re tim p de 24 ore, lic h id u l t r a n ­
s p a re n t se s e p a ră şi se filtre a z ă p rin filtre p la n c to n ic e sa u p rin
m e m b ra n e filtra n te nr. 6 (filtre le se s c h im b ă de c âte v a o r i). A p o i
filtre le se p u n pe la m ă m a re şi se e x a m in e a z ă la m icro sc o p , fie în
s t a r e .u m e d ă , fie d u p ă uscare cu fo lo sire a u le iu lu i de cedru . Se n u ­
m ă r ă o u ă le de h e lm in ţi de pe filtru .
E ste m a i s im p lă e x a m in a re a s e d im e n tu lu i de pe filtru . C u a ju ­
toru l la m e le i se ra c le a z ă s e d im e n tu l de pe filtru , care se in tro d u c e
într- o p ic ă tu ră de s o lu ţie de 5 0 % g lic e r in ă pe la m ă .
S e d im e n tu l o b ţin u t la se d im e n ta re a a p elor re z id u a le se trece î n ­
tr-o re to rtă cu c a p a c ita te a de 0,5 1 şi se e x a m in e a z ă în m o d id e n tic
c a -s o lu l.
R e z u lta tu l se e x p rim ă p r in n u m ă r u l de o u ă de h e lm in ţi la 1 1
de ape re zid u a le . !. .
I n v e s t ig a ţ ii h id r o b io lo g ic e a le n ă m o l u l u i a c tiv . Pe la m a degre-
s a tă se a p lic ă o p ic ă tu r ă de am estec de n ă m o l şi a p ă , se aco p e ră cu
o la m e lă ş i se e x a m in e a z ă la m icroscop . Se e x a m in e a z ă 10— 15 p i­
c ă tu r i. Se în r e g is tr e a z ă cei m a i frecvenţi m ic ro b i şi se d e te rm in ă
a p a rte n e n ţa lor. La in v e s tig a ţiile m a i p ro fu n d e se n u m ă r ă c a n t it a ­
tea m ic r o o rg a n is m e lo r cu a ju to r u l o c u la r u lu i de c a lc u la re . Se deo­
sebesc 3 s tă ri .ale n ă m o lu lu i: n ă m o l f lă m â n z it (p ro to z o a re le au m ă ­
r im i m ic i, o r g a n is m e le su n t tra n s p a re n te , a p a d e a s u p ra n ă m o lu lu i
este tulbure),- s u p r a în c ă r c a t (s u n t c arac te ris tic e p u ţin e sp ecii: p re­
d o m in ă p ro to zo are le fla g e la te , am ebe le şi in fu z o r iile m ă r u n te ; su n t
c a ra c te ris tic e m u lte V o r l i c e l l a m i c r o s t o m a . N e m a t o d e s , O p e r a t l a -
r i a . C h i l o d o n , P o d o p h r y a ; n ă m o lu l este m u r d a r , ap a d e a su p ra n ă ­
m o lu lu i este o p a le s c e n tă ); n ă m o l cu in s u fic ie n ţă de o x ig e n ( V o r t i -
c e l l a se u m flă în fo rm ă de sferă, O p e r c u l a r i a s u n t n e m iş c a te , s u n t
m u lte p ro to zo are fla g e la te , p re d o m in ă , a p ro a p e ex c lu siv , P a r a m e ­
c i u m c a u d a t u m ; ap a d e a su p ra n ă m o lu lu i este t u lb u r e ) .
P e b a za acestor in v e s tig a ţii se s ta b ile sc zon ele sap rob e, care s u n t
trei: ol ig o s a p ro b ă , fn e zo sa p ro b ă şi p o lis a p ro b ă . In b a z in e le de a p ă
are loc trecerea în c e a tă de la zo n a p o lis a p ro b ă cu p o lu a re m a x im ă
p rin z o n a m e z o s a p ro b ă spre cea c u r a tă , o lig o s a p r o b ă .

EVALUAREA IG IENI CA A EFICACITĂŢII

EPURĂRII APELOR REZIDUALE
P e r s o n a lu l re s p o n s a b il de in s ta la ţ iile de e p u ra re este o b lig a t să
efectueze c o n tro lu l a s u p ra e fic a c ită ţii e p u ră rii a p e lo r re z id u a le . In
acest scop se fac in v e s tig a ţii de la b o ra to r d u p ă un p la n c o o rd o n a t
cu se rv ic iu l s a n ita ro - a n tie p id e m ic . P ro be le se re co lte a ză în locul de
 Tabelul 21. Schema şi indicii aproximativi de investigaţii ia evaluarea efica­
cităţii epurării apelor reziduale

•>
de epura

Instalaţiile Efectul posibil Indicii investigaţi­

Metoda

ilor de Jaborator Notă

Meca- (Decantoare ori- Micşorarea conţi­ Coloraţia, mirosul, Controlul de pro­

nică zontale, decan­ nutului de sus­ transparenţa, volu­ ducere a apelor
toare verticale pensii, mărirea mul sedimentului, reziduale epurate
transparenţei masa suspensiilor la instalaţiile mici
constă cel puţin
în recoltarea zil­
nică a probelor
şi în determina­
rea volumului de
sediment în com­
paraţie cu conţinu­
tul de sediment în
Decantoare cu Aceleaşi efecte. Se In faza lichidă — apa iniţială.
două etaje (era-, schimbă proprie­ aceiaşi indici. Re­
şere) tăţile sedimentu­ feritor ia sediment La prelucrarea se­
lui (dispare feti- se determină as­ dimentului în me-
ditatea. dezagrega­ pectul lui exteri­ tantane eficacita­
rea structurii co- or, mirosul, pH-ul tea fermentării se
loidale, conden­ apelor de nămol determină prin
sarea) aceiaşi indici ca
şi la sedimentul
fermentat în par­
tea septică a de-
cantorului cu 2
Biolo­ Câmpurile de Mineralizarea Temperatura, co­ etaje.
gică filtrare, câm­ substanţelor orga­ loraţia, mirosul,
purile de iri­ nice, micşorarea transparenţa, vo
gare, lacurile conţinutului şi lumul sedimentu­
biologice; epu­ modificarea com­ lui, masa suspen­
rarea cu folosi­ poziţiei suspensii­ siilor, pH-ul, oxi-
rea filtrelor lor, schimbarea dabilitatea,
biologice, aero- proprietăţilor exte C.B.O.5, stabilita­
filtrelor, aero- rioare aie apelor tea conţinutului de
tancurilor reziduale (colora­ azot amoniacal,
ţia, transparenţa, nitriţi, nitraţi.
mirosul).

Dezin­ Complex de in­ Scăderea bruscă a Investigaţii bac­

fecta­ stalaţii pentru numărului total de teriologice cu de­
rea dezinfectarea bacterii in apă, terminarea numă­
apelor rezidua­ micşorarea consi­ rului total de bac­
le cu clor. derabilă a indice­ terii într-un ml de
lui coli, înlătura­ ape reziduale, de­
rea agenţilor pa­ terminarea indice­
togeni din apele lui coli; a agen­
reziduale ţilor patogeni (la
necesitate). Deter­
minarea clorului
rezidual.

126
p ă tr u n d e r e a a p e lo r r e z id u a le la in s ta la ţ iile d e e p u r a r e , d u p ă fie c a r e
e ta p ă in te r m e d ia r ă de e p u rare, în scopul c o n tr o lu lu i e fic a c ită ţii i n ­
s ta la ţiilo r a p a rte şi la e ta p a f in a lă de e p u ra re în scopul d e te r m in ă ­
rii e fic a c ită ţii c ic lu lu i în tr e g de c u r ă ţire a a p e lo r re z id u a le .
P ro b e de ape re z id u a le c o m u n a le se re c o lte a ză, de r e g u lă , m e ­
dii în 24 ore sau m e d ii în s c h im b u l de lu c ru . D a c ă în p rocesul te h ­
n o lo g ic c o m p o z iţia a p e lo r re z id u a le su feră m o d ific ă r i e se n ţia le (d e
e x e m p lu , la c o n ţin e re a in g r e d ie n ţilo r s p e c ific i), este r a ţio n a l de
e fe c tu at in v e s tig a ţii de la b o ra to r în d in a m ic ă , a d ic ă de c âte v a ori
pe p a rc u rs u l s c h im b u lu i de lu c ru re c o ltâ n d probe fiecare 1/2— 1 oră.
S c h e m a şi in d ic ii de in v e s tig a ţii d e p in d , în ese nţă, de m e to d a e p u ­
r ă r ii (ta b e lu l 2 1 ).
D eci la m e to d a m e c a n ic ă de e p u ra re (d e c a n to a re o r iz o n ta le şi
v e rtic a le ) efectul p o s ib il c o n stă în m ic ş o ra re a c o n ţ in u t u lu i de s u s­
p e n s ii, m ă r ire a tra n s p a re n ţe i, m ic ş o ra re a C . B . O . 5 . In schem a de
a n a liz e ale a p e lo r re z id u a le se in c lu d c o lo ra ţia , m ir o s u l, tr a n s p a r e n ­
ţa, v o lu m u l s e d im e n tu lu i şi m a s a s u s p e n s iilo r.
D a c ă la in s ta la ţiile dc e p u ra re se p re lu c re a z ă şi a p e re z id u a le
in d u s tr ia le care c o n ţin su b s ta n ţe toxice, a n a liz e le de la b o ra to r v o r
in c lu d e şi d e te rm in a re a c a n tit a tiv ă a acestor in g re d ie n ţi.
C o n tr o lu l de la b o ra to r în caz de c a n a liz a ţ ie se efe c tu e a ză la fie­
care e ta p ă de e p u ra re a a p e lo r re z id u a le c o m u n a le în sc o p u l r e g lă ­
rii p ro c e s u lu i, sc duce şi e v id e n ţa c a lita tiv ă şi c a n tita tiv ă a lu c r u ­
lu i fiecărei g ru p e de in s ta la ţii.
C o n c lu z ie despre e fic a c ita te a lu c r u lu i staţie i de e p u ra re a a p e ­
lo r re z id u a le şi a fiecărei in s ta la ţ ii în p a rte se tra g e pe ba za c a l­
c u lu lu i d u p ă fo rm u la :
p__ ( C W - C itş.).100
/•
b Intr. ’

unde:
P — efectul e p u r ă r ii, % .
Ciutr. — c o n c e n tra ţia p o lu a n ţilo r d in ap ele re z id u a le care su n t
re cep ţio na te spre e p u rare, m g /l;
t-’ies. — c o n c e n tra ţia p o lu a n ţilo r în ap ele r e z id u a le e p u ra te (la
ie ş ire ), m g /l.
R e z u lta te le c a lc u le lo r p r iv in d e fic ac ita te a lu c r u lu i in s ta la ţ iilo r de
e p u ra re se c o m p a ră p e n tru e v a lu a re a ig ie n ic ă cu date le c a lc u la te
şi p re ze n ta te în p ro ie c tu l in s ta la ţ iilo r date. E fic a c ita te a o p t im a lă a
e p u ră rii a p elor re z id u a le la d ife rite in s ta la ţ ii şi etape este p re z e n ­
ta tă în ta b e lu l 22.
E fe c tu l e p u ră rii se c a lc u le a z ă , în p r im u l râ n d , d u p ă in d ic ii spe­
c ific i p e n tru in s ta la ţia d a tă . P re z e n tă m u n ex e m plu m o d e l de c a l­
c u la re a e fic a c ită ţii lu c r u lu i in s ta la ţ iilo r de epurare.

127
Tabelul 22. Eficacitatea epurării apelor reziduale comunale !a diferite etape şi
instalaţii

Eficacitatea epurării, (ie micşorare Caracteristica apelor

reziduale epurate

Denumirea
instalaţiei nr. de oxigen proprie­
suspen­ ('..и.о.. oxidabi- nr. de k-i E tăţile fi­
sii lltatea bacterii ouă liel- dizolvat,
minli mg/dm* o-â hx zice ale
v nE apei

Sita, grile, Nu conţine

denisipaioa- impurităţi
re 5— 10 5-10 5— 15 măşcate'plu­
titoare, sus­
pensii şi ni­
sip
Septic Puţină opa-
(peste 2 zile lescenţă cu
de sedimen­ _ 1 flocoane al­
tare) 70—98 30 35 6— 15 80— 100 0 be separate
Decan tor
cu 2 etaje 50—70 25—30 70—90 0 Aceeaşi
Decantor
(orizontal,
vertical) 50—70 25—30 25—50 70—90 Aceeaşi
Decantor cu
preaerare 65 35 30
Decantor cu
coagulare ,,
biologică 75 50 40
Filtre
biologice 70—92 70-90 70—65 80-95 4, Incoloră
(tran­
sparen­
ţa 5—
20)
70—92 80—90 70—75
90—95 4
A.erotanc
Decantor 80—95 85—95 90-98 4
secundar Incoloră,
Câmpuri de (transparen­
irigare ţa peste
sau câmpuri 90—98 95—99 80—90 95—98 100 4 30 cm)
de filtrare
Clorarea
după sedi­
1
15 90-95 3—5 Aceeaşi
mentare
Clorarea
după epura­1 - 98—99,5 1—2
rea biologică
Calitatea Incotoră, fără
apei după miros neplă­
epurarea bio­ ■ cut, la păs­
logică arti­ trare nu se
ficială. 30 5—20 4 strică
(trans­
parenţa
20 cm)

1OH
128
 P r o b le m ă

L a s ta ţia de e p u ra re a urbei R. cu c a p a c ila tc a c o n fo rm p ro ie c tu ­

lu i de 1700 m 3 î n 24 de ore p ă tr u n d 1750 m 3 ape re z id u a le c o m u n a ­
le. C o m p le x u l de in s ta la ţ ii dc e p u ra re c o nstă d in g rile , d e c a n to r cu
2 etaje , 2 filtre b io lo g ic e , 2 d e c a n to a re s e c u n d a re , s ta ţia de c lo ra re
şi re zervor de c o n tac t. I n m o m e n tu l a v iz ă r ii la filtre le b io lo g ic e nu
lu c ra u peste 5 0 % sp rinc le re .
S-au e fe c tu at in v e s tig a ţii de la b o ra to r ale a p e lo r re z id u a le d u ­
p ă dife rite etape de e p u rare. R e z u lta te le s u n t p re ze n ta te în ta b e lu l
23.
î. A ap re c ia e fic a c ita te a e p u r ă r ii m e ca n ic e , b io lo g ic e şi to tale.
2. A fo r m u la c o n c lu z ia ig ie n ic ă despre lu c ru l in s ta la ţ iilo r de
e p u rare.

Tabelai 23. Rezultatele investigaţiilor de laborator după fiecare etapă de epurare

!
Indicatori РЛ11:1 la IDupă de- După fii- La dever­
epurare cantorul treie bio­ sare
prim logice

Suspensii, mg/dm3 175 50 46 12

Amoniac, mg/dm3 14.9 14,3 7 6
Oxidabilitate, tng/drri5 52 41 10 17
C.B.O., mgCydm* 165 140 60 48
Indicele coli (nr. bact.
cöli ia 1 din3) l-IO3 110s 1• IO6 1-IO4

R e z o lv a r e a p r o b le m e i

1. Se c a lc u le a z ă e fic a c ita te a e p u ră rii m e ca n ic e după fo rm u la :

p ( ^ i n t r . — C ie s. ) • 100

C-intr.

D e ex e m p lu , în c a zu l s u s p e n s iilo r p â n ă la e p u ra re se c o n ţin e a u
175 m g / d m 3, d u p ă e p u ra re a m e c a n ic ă — 50 in g / d m 3.
D_ (175-50).10)_= 7 1 4 %
175

î n a c e la ş i m o d se face c a lc u lu l e fic a c ită ţii e p u r ă r ii b io lo g ic e şi

a celei to tale. D e e x e m p lu , la a ce le aşi s u s p e n s ii e fic a c ita te a e p u ­
r ă r ii b io lo g ic e v a fi e g a lă cu

P= . = 8 ,0 % .
50

E fic a c ita te a to ta lă a e p u ră rii:

(lg ^ g );J 0 g . „ 9 3 ,1 % .
175

Олта»<\<А*. а д . (îi V2S

 Tabelul 24. Eficacitatea epurării după diferite etape (%)

După decantorul După filtrele

Indicatori prim biologice La deversare

Suspensii 71,4 8.0 93,1

Amoniac 4,0 51,0 60,0
O.xidabilitate 21,1 53,7 70,0
C.B.0.5 15.1 57,1 71,0
Indicele coli 0 99,0 99,99

A stfel de c a lc u le se fac în c a z u l tu tu r o r in d ic ilo r la fiecare e tap a

de epurare.
R e z u lta te le c a lc u le lo r su n t p re z e n ta te în ta b e lu l 24.
R e z u lta te le o b ţin u te le c o m p a ră m cu e fic a c ita te a p r e v ă z u tă de
proiect. D a c ă p ro ie c tu l lipseşte, ne c o n d u c e m de e fic a c ita te a a p r o ­
x im a tiv ă p re z e n ta tă în ta b e le speciale.
2. C o m p a r â n d date le o b ţin u te , tra g e m c o n c lu z ia că ep u ra re a m e
c a n ic ă este efectiv ă do a r în c a z u l s u s p e n s iilo r (s u b s ta n ţe lo r s u s ­
p e n d a te ). E p u ra re a b io lo g ic ă , deşi este m a i efe c tiv ă în c azu l a m o ­
n ia c u lu i, o x id a b ilită ţii, C . B . O .3 şi in d ic e lu i coli, to tu ş i este in s u fic ie n ­
tă şi deci nu-şi a tin g e co m p le t scop u l. A ceeaşi c o n c lu z ie p o a te fi
tra s ă şi d in d a te le o b ţin u te la a n a liz a a p e lo r re z id u a le e p u ra te (la
d e v e rs are ). A ic i v o m m e n ţio n a şi s u p ra în c ă r c a re a staţie i de e p u ­
rare.
E fic a c ita te a lu c r u lu i s ta ţiilo r de e p u ra re p oate fi a p re c ia tă şi în
fu n c ţie de c o m p o z iţia şi p r o p r ie tă ţile apei obiectelor a c v a tic e în
lo c u rile de u tiliz a r e a ci p rin c o m p a ra re cu n o rm a tiv e le în v ig o a ­
re. S ă e x a m in ă m u n ex em plu .

P r o b le m ă

I n secţia ig ie n a m e d iu lu i d in C .I.E . r a io n a l G . a fost p re ze n ta t

p e n tru e x p ertiza ig ie n ic ă p ro ie c tu l de c o n stru c ţic a c a n a liz a ţie i u r ­
ba n e în o ra ş u l G . C o n fo rm p ro ie c tu lu i, în c a n a liz a ţ ia u r b a n ă n im e ­
resc apele fe caloid - m enajere ş i apele re z id u a le in d u s tr ia le d u p ă o
e p u ra re p r e a la b ilă la s ta ţiile locale. P ro ie c tu l p rev e d e e p u ra re a
b io lo g ic ă d e p lin ă a ap e io r re z id u a le şi d e zin fe c ta re a lor p r in clo-
r in a re . E ste p re v ă z u tă e v a c u a re a a p elo r re z id u a le în r â u l R ., care
se sc urg e a p o i în r â u l N ., a c ă r u i a p ă este fo lo s ită m a i jo s d u p ă
c u rs u l apei ca z o n ă de a g re m e n t.
In d ic ii c a lita tiv i şi c a n tit a tiv i ai c o m p o z iţie i a p elor re z id u a le şi
a i apei d in b a z in la lo c u l de c a lc u l s u n t p re z e n ta ţi în ta b e lu l 25.
1. A d e te rm in a c a te g o ria de fo lo sire a o b ie c tiv u lu i acv atic.
2. A a p re c ia c o n c e n tra ţia fa c to lo g ic ă de s u b s ta n ţe c h im ic e la
deversarea a p elor re z id u a le şi v a lo r ilo r c a lc u la te , a d m is ib ile la
e v a c u a re a lor în b a z in .
3. A c a lc u la şi ap re c ia p o s ib ilita te a e v a c u ă rii în b a z in a s u b s ta n ­
ţelor c h im ic e cu in d ic ii id e n tic i de n o c iv ita te .
4. A fo rm u la c o n c lu z ia despre p o s ib ilita te a e v a c u ă r ii a p elo r re-
130
 Tabelul 25. Rezultatele investigaţiilor de laborator ale apelor reziduale (la de­
versare) şi ale apei din bazin

C once ntraţia, mg/l

adm isö
In d ic a to ri c a lc u la tă fn apa In d ic e le
la dever­ la dever­ r â u lu i la С .М .Л . lim it a n t
sare sare p u n ctu l în apa r â u lu i
de calcul
(^ r e z . J

C .B .O . deplină 15 17,15 0.0 cat. I — 3,0

cat. I! — 6,0
Suspensii 15 15,54 7,0* M ărire
cat. I - 0 . 2 5
cat. 11— 0,75
Nichel 0,03 1.54 0.06 0,1 Toxicologic
M
P lu m b 0.09 1,54 0,07 0,1
C upru 0.04 0,45 0.02 1,0 O rganoleptic
Zinc 0,1 0,45 0.05 1,0 S an ita r
general

C o n ţin u tu l substanţelor suspendate în apa b a z in u lu i p ân ă 1и evacuarca apelor re z i­

du a le co n s titu ie 6,25 m g/l.

z id u a le în b a z in , d u p ă ne c e sita te a e la b o ra g ru p e le de m ă s u r i g e n e ­
ra le p e n tru p re v e nire a im p u r if ic ă r ii z o n e lo r de a g re m e n t.

R e z o lv a re a p ro b le m e i

J. B a z i m i ) a c v a t i c e s t e JoJosit p e n t r u a g re m e n t, deci este de ca-

iegor/a a 11-a.
2. C o n c e n tr a ţiile fa c to lo g ic e ale s u b s ta n ţe lo r c h im ic e d in apele
re z id u a le la deversare nu depăşesc concentraţiile lor calculate, ad­
m is ib ile p e n tru ev ac u a re a în b a z in u l acvatic.
3. In fu n c ţie de C .B .O . d e p lin ă , c o n c e n tra ţia s u s p e n s iilo r, c u p ­
r u lu i şi z in c u lu i, ap a r e z id u a lă p o a te fi d e v e rs ată în b a z m u t a c v a ­
tic. I n s ă avem 2 c o m o o n e n te cu a c e la ş i in d ic e lim it a n t de n o c iv ita ­
te: n ic h e lu l şi p lu m b u l. In acest c az c a lc u lă m s u m a ra p o r tu r ilo r d in ­
tre c o n c e n tra ţiile s u b s ta n ţe lo r d in ap a b a z in u lu i şi C .M .A . a lo r,

C| , _ ° ’05 + °'07- = 1,3.

C-M. A., C.M.A. 2 0,1 0,1
I n fu n c ţie de aceşti in d ic i, se in te rzice deversarea a p e lo r re z i­
d u a le în râ u , deoarece s u m a r a p o r tu rilo r c o n c e n tra ţiilo r şi a C .M .A .
este m a i m a re de 1. л
4. Se in te rzice deversarea a p elo r re z id u a le in b a z in u l acv atic.
E le necesită o e p u ra re sp e c ia lă în scopul m ic ş o r ă r ii c o n c e n tra ţiilo r
de nich e l şi p lu m b .
 CAPI TOLUL V

PROTECŢIA SANITARĂ A AERULUI ATMOSFERIC

A tm o s fe ra c o n s titu ie în v e liş u l g a z o s de la s u p ra fa ţa T crrei. î n

m o d n o r m a l a e ru l a tm o sfe ric este c o m p u s din tr- un am estec de g a z e
în p ro p o rţie c o n s ta n tă şi a n u m e : a z o t — 7 9 ,2 % , o x ig e n — 2 0 ,9 7 % ,
C O a — 0,03— 0 .0 4 % , h id r o g e n şi g a z e inerte — urm e.
P r in p o lu a re a a e ru lu i se s u b în ţe le g e p re z e n ţa în a tm o s fe ră a
u n o r elem e nte s tră in e care nu c o re sp u n d c o m p o z iţie i n o r m a le a ae­
r u lu i şi au a c ţiu n e n o c iv ă a su p ra o r g a n is m u lu i.
P o lu a n ţii a e ru lu i se d iv id în : c h im ic i, fiz ic i şi b io lo g ic i, care pot
fi în fo rm ă de g a ze , v a p o r i şi p u lb e ri.
A e ru l a tm o s fe ric p re z in tă u n u l d in sistem ele ecologice ale bio sfe ­
rei, care e c h ilib r e a z ă re la ţiile reciproce d in tre o m şi m e d iu l a m b i­
a n t, de aceea p ro te c ţia b a z in e lo r aerie ne ale ce ntre lo r p o p u la te c o n ­
tra p o lu ă r ii u rm e a z ă să fie a p re c ia tă ca o p ro b le m ă im p o r ta n tă a
c o n te m p o r a n e ită ţii, epocii d e z v o ltă r ii ra p id e a in d u s t r ia liz ă r ii şi u r ­
b a n iz ă r ii.
O c o n se c in ţă a a c tiv ită ţ ii econom ice a o m u lu i este d e z e c h ilib ra re a
m e d iu lu i a m b ia n t, m o d ific a re a p r o p r ie tă ţilo r fizic e şi a c o m p o z iţie i
c h im ic e a a e r u lu i a tm o sfe ric d in centrele p o p u la te , în d e o se b i a c e n :
tre lo r in d u s tria le . A ceste m o d ific ă r i pot deveni no cive p e n tru o m ,
d a c ă g r a d u l lor dep ăşeşte c a p a c ită ţile de a d a p ta re ale o r g a n is m u ­
lu i u m a n .
O m ă s u r ă r a d ic a lă în d o m e n iu l protecţiei s a n ita re a a e r u lu i a t ­
m o sfe ric este ex clude rea c o m p le tă a e v a c u ă rilo r n o cive de la în tr e ­
p rin d e rile in d u s tr ia le şi tr a n s p o rt în a tm o s fe ră . In s ă ace astă m ă s u ­
ră deseori este ir e a liz a b ilă . D e aceea se ia u m ă s u r i de lim ita r e a
c a n tit ă ţ ii d e v e rs ărilo r î n a tm o s fe ră şi de s ta b ilire a C .M .A . a in g r e ­
d ie n te lo r p rin c ip a le .
U n rol im p o rta n t în c o n tro lu l a s u p ra r e a liz ă r ii m ă s u r ilo r , o r ie n ­
tate în vederea protecţiei s a n ita re a a c r u lu i a tm o sfe ric a p a r ţin e se r­
v ic iu lu i s a n ita r. In s ă e fic a c ita te a lu c r u lu i în m a re m ă s u r ă este de ­
te r m in a tă de p re g ă tire a p ro fe s io n a lă şi ex p erienţa m e d ic ilo r ig ie n iş ti.
U n v o lu m a n u m it de d e p rin d e ri p ra c tic e în acest d o m e n iu m e d i­
cii ig ie n iş ti îl în s u şe s c în t im p u l s tu d iilo r. L u c r ă r ile p ra c tic e la
c o m p a r tim e n tu l protecţiei s a n ita re a a e r u lu i a tm o sfe ric p e rm it s tu ­
d e n ţilo r în s u ş ir e a m e to d e lo r de re co ltare a p ro b e lo r de aer, a
d e p r in d e r ilo r de a n a liz ă a c o n ţ in u tu lu i de p ra f şi a u n o r su b s ta n ţe
c h im ic e , în s u ş ir e a m e to d e i de c a lc u l a c o n c e n tra ţie i in g re d ie n te lo r
132
no civ e în s tra tu l de aer de la s u p ra fa ţa s o lu lu i, în s u ş ire a d e p r in d e r i­
lor de a p lic a re a m a te ria le lo r o fic ia le şi le g is la tiv e în c o n d iţii c o n ­
cret« de c ătre m e d ic u l ig ie n is t.

Controlul sanitar preventiv

C o n tr o lu l s a n ita r p re v e n tiv în d o m e n iu l p rotecţiei s a n ita re a ae­

r u lu i a tm o sfe ric este c h e m a t să a s ig u re re a liz a re a r e g u lilo r şi
n o rm e lo r s a n ita re în procesul de p ro iectare şi c o n s tru ire a o b ie c ti­
v elo r, care pot servi ca surse de p o lu a re a a e ru lu i a tm o sfe ric la
a m p la s a r e a lor ir a ţio n a lă în p la n u l centrelor p o p u la te , la fo lo sire a
proceselor te h n o lo g ic e n e d e s ă v â rş ite şi la lip s a in s ta la ţ iilo r p e n tru
p u rific a re a e v a c u ă rilo r în a tm o sfe ră.
C o n tr o lu l s a n ita r p re v e n tiv in c lu d e :
— e v a lu a re a m ă s u r ilo r de p la n ific a re , fo lo site în sc o p u l a m e lio ­
r ă r ii p o lu ă r ii a e r u lu i c e n tru lu i p o p u la t în care ex istă în tr e p r in d e r i
in d u s tr ia le ;
— p a rtic ip a r e a la alegerea sectoarelor de p ă m â n t p e n tru a m ­
p la s a re a c o m p le x e lo r in d u s tr ia le şi a în tr e p r in d e r ilo r se p a ra te ;
— e x p e rtiza s a n ita r ă a proiectelor de c o n stru c ţie şi re c o n s tru c ­
ţie a în tr e p r in d e r ilo r in d u s tr ia le cu e v a c u ă ri de g a z e şi p u lb e ri;
— e v a lu a re a s a n ita r ă a in s ta la ţiilo r de p u rific a r e a a e r u lu i e v a ­
c ua t;
— c o n tro lu l s is te m a tic a s u p ra r e a liz ă r ii p la n u lu i de c o n stru c ţie
a in s ta la ţiilo r de p u rific a r e şi re cu p erare a g a z e lo r, p u lb e rilo r şi
p a rtic ip a r e a în C o m is iile de re ce p ţio n a re a lo r în ex p lo a ta re .

LEGISLAŢIA IN D O M E N I U L CONTROLULUI SANITAR

ASUPRA PROTECŢIEI AE RUL UI ATMOSFERIC

L a efectuarea c o n tr o lu lu i s a n ita r p re v e n tiv şi c u re n t m e d ic u l

ig ie n is t se v a c ondu ce de u rm ă to a re a le g is la ţie o fic ia lă : 1) Legea
« P ro te c ţia a e ru lu i a tm o sfe ric » (d in 25.06.80): 2) S .T .A .S . 17,2.3.01 —
86 « P ro te c ţia n a tu r ii. A tm o s fe ra . R e g u lile de co n tro l a c a lit ă ţ ii a e­
r u lu i c entrelo r p o p u la te » ; 3) S .T .A .S . 17.2.6.01— 86 « P ro te c ţia n a ­
tu r ii. A tm o s fe ra . A p a r a te le de re co ltare a prob elor de aer în c e n ­
trele p o p u la te » ; 4) S .T .A .S . 17.2.1.03— 84 « P ro te c ţia n a tu r ii. A t ­
m o sfe ra. N o ţiu n i şi d e fin iţii ale c o n tr o lu lu i a s u p ra p o lu ă r ii» ; 5)
S .T .A .S . 17.2.4.02— 84 « P ro te c ţia n a tu r ii. A tm o s fe ra . C e rin ţe le g e ­
n e ra le p r iv in d m e to d e le de d e te rm in a re a s u b s ta n ţe lo r p o lu a n te » ;
6) S .T .A .S . 17.2.3.02— 78 « P ro te c ţia n a tu r ii. A tm o sfe ra . R e g u lile
de s ta b ilire a e v a c u ă rilo r a d m is e de su b s ta n ţe no cive de la în tr e ­
p rin d e rile in d u s tr ia le » ; 7) N .R .C .; 2.07.01— 89 « U r b a n is tic a . S is te ­
m a tiz a r e a şi c o n s tru c ţia a ş e z ă rilo r u rb a n e şi ru ra le » ; 8) N .S . 245— 71
« N o rm e le s a n ita re de s is te m a tiz a re a ’ în tr e p r in d e r ilo r in d u s tr ia le » ;
133
9) D .U .N .— 86 « M e to d a de c a lc u l a c o n c e n tra ţie i de s u b s ta n ţe n o c i­
ve în a eru l a tm o sfe ric , care se c o n ţin în e v a c u ă rile în tr e p r in d e r i­
lo r» ; 10) « L is ta c o n c e n tra ţiilo r m a x im a l a d m is ib ile (C .M .A .) ale
s u b s ta n ţe lo r p o lu a n te în a eru l a tm o sfe ric » (1 9 8 4 ); 11) D .U .N . 1— 84
« In s tr u c ţ ia cu p riv ire la o rd in e a de e x a m in a re , c o o rd o n a re ş i ex p er­
t iz ă a m ă s u r ilo r de protecţie a a e ru lu i şi de e libe ra re a p e rm ise lo r
de e v acu are a s u b s ta n ţe lo r p o lu a n te în a tm o sfe ră c o n fo rm deci­
z iilo r p ro ie c tu lu i» ; 12) « C u le g e r e de m e to de de c a lc u l a e v a c u ă rilo r
s u b s ta n ţe lo r p o lu a n te în a tm o s fe ră de diverse p ro d u c e ri» (1 9 8 6 );
13) N .R .C . 2.09.03— 85 « C o n s tr u c ţia în tr e p r in d e r ilo r in d u s tr ia le » ;
14) « N iv e lu r ile in o fe n siv e a p ro x im a tiv e de a c ţiu n e (N .I.A .A .) a
s u b s ta n ţe lo r p o lu a n te în a eru l a tm o sfe ric al centrelor p o p u la te »
(1 9 8 3 ); 15) « In s tr u c ţie despre o rd in e a a c tiv ită ţ ii o r g a n e lo r c o n tro ­
lu lu i de s ta t în c a z u rile e v a c u ă rilo r v o lu m in o a s e bruşte a s u b s ta n ­
ţe lo r p o lu a n te şi la p o lu a re extrem de în a lt ă a m e d iu lu i a m b ia n t» .
16) «L e g e a p r iv in d p ro te cţia m e d iu lu i în c o n ju r ă to r » d in 16 iu n ie
1993 a P a r la m e n tu lu i R e p u b lic ii M o ld o v a . C o n c o m ite n t se rvic iu l
s a n ita ro - a n tie p id e m ic se va c ondu ce de le g is la ţia a d o p ta tă de G u ­
v e rn , P a r la m e n t şi M in is te r u l S ă n ă t ă ţ ii.

METODA DE CALCUL A CO ND IŢ IIL OR DE

D IS PE RSA RE IN ATMOSFERA A EVACUARILOR
Î N T R E PRI N DE R IL O R INDUSTRIALE

L a efectuarea c a lc u le lo r re fe rito a re la c o n d iţiile de disp e rsa re

în a tm o s fe ră a e v a c u ă rilo r în tr e p r in d e r ilo r in d u s tr ia le ne v o m c o n ­
duce de d o c u m e n tu l n o rm a tiv (D .U .N . — 86) « M e to d a de c a lc u l a
c o n c e n tra ţie i de s u b s ta n ţe no cive în a eru l a tm o sfe ric , care se c o n ţin
în e v a c u ă rile în tr e p r in d e r ilo r » . A cest d o c u m e n t se e x tin d e a s u p ra
tu tu r o r tip u r ilo r de e v a c u ă ri, a tâ t a în tr e p r in d e r ilo r în fu n c ţiu n e ,
c â t şi a celor noi sau a fla te în c o n stru c ţie şi re co nstrucţie, in d ife ­
re nt de c o m p o z iţia e v a c u ă rilo r , te m p e ra tu ra lor şi locul de a m p la ­
sare a în tr e p r in d e r ii. M e to d a este d e s tin a tă p e n tru c a lc u lu l c o n c e n ­
tr a ţiilo r în s tra tu l de 2 m d e a s u p ra s o lu lu i şl de asem e ni a
r ă s p â n d ir ii v e rtic a le a c o n c e n tra ţiilo r. D .U .N .— 86 p e rm ite e fe c tu a ­
rea c a lc u le lo r c o n d iţiilo r de disp e rsa re a e v a c u ă rilo r fie rb in ţi şi reci
p e n tru surse iz o la te (cu g u r ă r o tu n d ă sau d r e p tu n g h iu la r ă a co­
ş u lu i) ori a u n u i g r u p de surse cu e v a lu a re a s u m ă r ii a c ţiu n ii n o ­
cive a s u b s ta n ţe lo r, r e lie fu lu i lo c a lită ţ ii şi c o n c e n tra ţiilo r de fond.
C o n d iţiile de d is p e rsa re p re v ă d c a lc u lu l c o n c e n tra ţiilo r im p u rifi-
c ă rilo r a tm o sfe ric e, care se c o n ţin în e v a c u ă ri la orice d is ta n ţă
de la su rsa de p o lu are . C o n c e n tr a ţia im p u r ific ă r ilo r a tm osfe rice se
lim ite a z ă p rin s ta b ilire a e v a c u ă rii m a x im a l a d m is ib ile (E .M .A .) şi
fo lo sire a in s ta la ţiilo r de p u rific a r e a p u lb e rilo r şi g a z e lo r. D ir ijâ n d
în ă lţ im e a c o ş u lu i, c are a s ig u r ă c o n d iţii o p tim a le p e n tru d ispe rsare
şi d im e n s iu n ile 2 . P .S ., p oate fi p r e în t â m p in a t ă in flu e n ţa n e g a tiv ă
a e v a c u ă rilo r a s u p ra s tă r ii s ă n ă t ă ţ ii p o p u la ţie i.
134
 E ta p a p r in c ip a lă de c a lc u l al c o n d iţiilo r de d is p e rsa re este de­
te rm in a re a g r a d u lu i de pericol a;l e v a c u ă rilo r. A cest g r a d se d eter­
m in ă d u p ă c o n c e n tra ţia m a x im a lă de la s u p ra fa ţa s o lu lu i ( C m) , care
se c reează în acest s tra t la cele m a i n e fa v o ra b ile c o n d iţii de d is ­
persare. C o m p le x ita te a de m ă s u r i s a n ita re de protecţie a b a z in u lu i
a e ria n prevede: a d m ite re a C m n u m a i în lim ite le Z .P .S ., c o n c e n tra ­
ţiile p o lu ă r ilo r la h o ta r u l Z .P .S . tre b u ie să fie m a i iniei decât c o n ­
c e n tra ţia lo r m a x im a l a d m is ib ilă (C .M .A .).

METODA DE EXPERTIZA IGIE NI CA A PROIECTELOR

IN D O M E N I U L PROTECŢIEI AERULUI ATMOSFERIC
CONTRA POLUĂRII CU EVACUARI INDUSTRIALE

E x p e rtiz a ig ie n ic ă a proiectelor cu p riv ire la protecţia a e ru lu i

a tm o sfe ric c o n tra e v a c u ă rilo r no cive, de obicei, se face în c a d ru l
e x pertizei ig ie n ic e g e n e ra le a p ro ie c tu lu i în tr e p r in d e r ii in d u s tria le .
P e n tru e v a lu a re a m ă s u r ilo r de protecţie a a e ru lu i a tm o sfe ric
c o n tra p o lu ă r ii cu e v a c u ă ri in d u s tr ia le tre b u ie să fie p re ze n ta te u r ­
m ă to a re le m a te ria le de proiect:
— p a rte a te h n o lo g ic ă a p ro ie c tu lu i cu no ta e x p lic a tiv ă ;
— p a rte a dc co nstru c ţie ;
— p a rte a sa n ita ro - te h n ic ă (c o m p a r tim e n tu l de în c ă lz ir e şi v e n ­
tila ţie ) .
D in schiţele dc proiect se p re z in tă :
— p la n u l de s itu a ţie al r a io n u lu i de c o n stru c ţie în ra z a n u m a i
m ic ă de 100 în ă lţ im i m a x im a le ale c o ş u rilo r o b ie c tiv u lu i p ro ie c ta t,
cu n o ta re a c entrelo r p o p u la te în c o n ju r ă to a r e , zo n e lo r de c o n s tru c ţii
lo c ativ e în p ersp e ctiv ă, zo n e lo r b a ln e a re , s p a ţiilo r fo lo site p e n tru
o d ih n a p o p u la ţie i, în tr e p r in d e r ilo r ex istente şi în p ro ie c ta re etc.;
— p la n u l g e n e ra l al în tr e p r in d e r ii cu in d ic a re a a m p la s ă r ii sec­
ţiilo r iz o la te şi a lo c u rilo r de ev ac u a re a s u b s ta n ţe lo r n o civ e în
a tm o s fe ră ;
— sch iţele u t ila ju lu i te h n o lo g ic şi sa n itaro- teh nic.
L a p roiectarea o b ie c tiv e lo r in d u s tr ia le g r a n d io a s e to a te m a te r ia ­
lele, re fe rito a re la m ă s u r ile te h n o lo g ic e , sa nita ro - te h nic e şi de p la ­
n ific a re p riv ito r la protecţia a e r u lu i a tm o sfe ric , se ex p u n în com p lex
ş i se p r e z in tă su b fo rm ă de v o lu m s e p a ra t al p ro ie c tu lu i.
P ro ie ctu l tre b u ie să c o n ţin ă anexele m a te ria le lo r de co o rd o n a re ,
in c lu s iv de ale gere a te re n u lu i p e n tru c o n s tru ire a în tr e p r in d e r ii in ­
d u s tr ia le şi a v iz u l c o re s p u n z ă to r a) s e r v ic iu lu i c o n tr o lu lu i s a n ita r
local.
E x a m in a r e a d o c u m e n ta ţie i p ro ie c tu lu i re feritor la m ă s u r ile c.u p r i­
v ire la protecţia a e ru lu i a tm o sfe ric c o n tra e v a c u ă rilo r în tr e p r in d e ­
rilo r in d u s tr ia le se face în u rm ă to a re a c o n s e c u tiv ita te :
1. F a m ilia r iz a r e a cu d a te le de p a ş a p o rt ale p ro ie c tu lu i (d e n u ­
m ire a , e ta p a de p roiectare, in s titu ţ ia care a e la b o ra t p ro ie c tu l, a u ­
to rii, a n u l de e la b o ra re ).
135
 2 E x a m in a r e a p ia n u lu i de s itu a ţie . Se e x a m in e a z ă ro za v â n ­
t u lu i, se d e te rm in ă d is ta n ta p â n ă la centrele p o p u la te , se p re c i­
z e a z ă a m p la s a r e a te r ito r iu lu i in d u s tr ia l şi a s p a ţiilo r lo c a tiv e în
ra p o rt cu re lie fu l (m a i sus sau m a i jo s ) , d e c a la ju l cotelor ab so lu te .
Se s ta b ile ş te preze nţa în a p ro p ie re a în tr e p r in d e r ilo r în fu n c ţiu n e
sau în p ro iectare ce im p u r ific ă a e ru l a tm o sfe ric , d a c ă este p r e v ă z u ­
tă în proiect Z .P .S ., lă ţim e a ei, c o n fig u r a ţia şi o b ie c tiv e le s itu a te în
lim ite le ei.
3. E x a m in a r e a p la n u lu i g e n e ra l. Se p re c iz e a z ă care secţii ( i n ­
c lu s iv c a z a n g e ria , te re n u rile p e n tru m a te ria le le p u lv e ru le n te , c ă r ­
b u n e ) su n t s itu a te pe te re n u l in d u s tr ia l, n u m ă r u l c o ş u rilo r p e n tru
e v acu area g a z e lo r te h n o lo g ic e ş i de v e n tila r e , c a ra c te ru l s it u ă r ii
c o ş u rilo r în ra p o rt u n u l fa ţă de a ltu l (la d is ta n ţe m ic i, d is ta n ţa t
pe te rito riu l în tr e g , pe aceeaşi lin ie fa ţă de d ire c ţia p r e d o m in a n tă
a v â n tu r ilo r , în o r d in e de şa h c tc .). S e v e rific ă d a c ă s u n t p re ­
v ă z u te în v e liş u l d u r şi în v e rz ir e a te re n u lu i, m a i ales a s p a tiilo r î n ­
tre secţiile izo la te , cât şi crearea unei fâ ş ii v erzi de protecţie pe
p e rim e tru l te rito riu lu i.
4. F a m ilia r iz a r e a cu în tre p rin d e re a şi procesul ei te h n o lo g ie
p r in c ip a l şi a u x ilia r , c a ra c te ru l m a te rie i p rim e fo lo site şi a d eşe u ­
rilo r nocive p o sibile. P a rte a te h n o lo g ic ă a p ro ie c tu lu i tre b u ie să fie
s tu d ia tă foarte m in u ţio s , deoarece fa m ilia r iz a r e a d e ta lia tă cu te h ­
n o lo g ia dc prod ucere p e rm ite aprecierea m a i c o nc re tă a d a te lo r de­
spre c a n tita te a şi c a ra c te ru l e v a c u ă rilo r , p e rio d ic ita te a lo r şi c o n ­
d iţiile de p ă tr u n d e re în a tm o sfe ră .
E x a m in â n d p a rte a te h n o lo g ic ă , se d e te rm in ă c a p a c ita te a de
producere, d u p ă v o lu m u l p ro d u c ţie i e la b o ra te , la to a te tip u r ile de
m a te rie p r im ă p re lu c r a tă , a p ro d u se lo r şi in g re d ie n te lo r in te r m e d i­
are (c a ta liz a to r i, so lv e n ţi, c o a g u la n ţ i e tc .). Se p re c iz e a z ă ce p re ­
z in tă p ro d u se le m a te rie i p rim e şi re a g e n ţii d in p u n c tu l de vedere
al p ro p r ie tă ţilo r lor fizico- chim ice (sta re a a g r e g a tiv ă , d is p e rs ita te a ,
v o la tilita te a etc.), de asem e nea p ro p r ie tă ţile toxice şi C .M .A . s ta ­
b ilite p e n tru aerul a tm osfe ric. D a c ă la în tr e p rin d e re se p re lu c re a z ă
s u b s ta n ţe p u lv e ru le n te , se v e rific ă c o n d iţiile de lu c ru ( t ip u l de
tr a n s p o r t), descărcare şi m ă s u r ile de protecţie fo lo site cu ev ac u a re
de p u lb e ri, m o d u l de p re ze n ta re la d e p o zite le m a te rie i p rim e sa u
î n secţiile de p relu crare.
Se stab ile şte v o lu m u l g a z e lo r p o lu a n te de la fiecare a g re g a t,
p e rio d ic ita te a e v a c u ă rii în a tm o sfe ră şi c o m p o n e n ţa lor.
E ste necesar de a lc ă tu it lista s u b s ta n ţe lo r care p ă tr u n d în a t­
m o sfe ră şi c a n tita te a lor. I n sch iţele p la n u lu i g e n e ra l al în tr e ­
p r in d e r ii in d u s tr ia le este necesar de ţ in u t cont şi de n o ta t to a te
lo c u rile e v a c u ă rilo r o r g a n iz a te şi n e o rg a n iz a te . î n lista s u b s ta n ţe ­
lor, a lă t u r i de fiecare d in ele, este r a ţ io n a l de in d ic a t C .M .A . de m o ­
m e n t şi e x istenţa e fe c tu lu i de su m a re , care p e rm it aprecierea c o m ­
p lex ă a g r a d u lu i de pericol a l e v a c u ă rilo r şi c a lc u lu l c o n d iţiilo r de
d is p e rsa re p riv ito r la to a te su b stan ţe le .
5. E v a lu a r e a c o m p le x u lu i de m ă s u r i te h n o lo g ic e o rie n ta te spre
m ic ş o ra re a e v a c u ă rilo r , scăderea în ele a n u m ă r u lu i de c o m p o ­

136
n e n ţi tox ici, c o n c e n tra ţie i şi lo c a liz ă r ii ilor. P c n ir n a s o lu ţio n a p ro b ­
le m a p rotccţiei a e ru lu i a tm o sfe ric , în z o n a a m p la s ă r ii în tr e p r in d e ­
rii in d u s tr ia le o im p o r ta n ţă m a re a u m ă s u r ile o r ie n ta te în v ederea
p e rfe c ţio n ă rii u t ila ju lu i şi p ro c e s u lu i te h n o lo g ic . A ceste m ă s u r i in ­
c lu d u tiliz a r e a in iţ ia lă a m a te rie i p rim e şi re a c tiv e lo r m a i p u ţin
toxice, o bţinere a p ro d u se lo r in te r m e d ia re şi fin a le in ta c te d in p u n c t
de vedere ig ie n ic , a p lic a re a u t ila ju lu i s ig u r în e x p lo a ta re . N o rm e le
ig ie n ic e de p ro iectare a în tr e p r in d e r ilo r in d u s tr ia le fa c ilite a z ă a le ­
gerea c e lu i m a i fa v o ra b il, d in p u n c t de vedere ig ie n ic , re g im te h ­
n o lo g ic .
A n a liz â n d m a te ria le le care c a r a c te riz e a z ă p ro c esul te h n o lo g ic ,
v o m ţin e c o n t că e lim in a r e a s u b s ta n ţe lo r no cive în în c ă p e r ile de
p rod ucere şi pe p a rc u rs în a e ru l a tm o sfe ric p oate fi e v ita tă p rin
u rm ă to a re le m ă s u r i:
1) a p lic a re a u t ila ju lu i cu in d ic a to r i ig ie n ic i p o z itiv i;
2) e rm e tiz a re a a n s a m b lu r ilo r te h n o lo g ic e iz o la te a le c o m p le ­
xelor şi lin iilo r care pot e lim in a su b s ta n ţe su b fo rm ă de p u lb e ri,
v a p o r i şi g a z ;
3) m e c a n iz a re a şi e rm e tiz a re a p ro c e s u lu i de d o z a re a m a te rie i
p rim e şi a re ac tivelo r;
4) m e c a n iz a re a şi e rm e tiz a re a proceselor de p re a m b a la re şi a m ­
b a la re a m a te rie i p rim e;
5) m e c a n iz a re a c o m p le x ă a proceselor de p ro d u c ţie ;
6) a p lic a re a c ic lu rilo r şi proceselor de p ro d u c ţie cu c aracter î n ­
chis. u n d e d e v ine im p o s ib ilă e v ac u a re a s u b s ta n ţe lo r nocive;
7) efectuarea g r a n iilă r ii sau o b ţin e ra a lto r s tă ri a g re g a tiv e ale
m a te ria le lo r p u lv e ru le n te (m a te rie i p rim e in iţ ia le şi p ro d u c ţie i g a ­
ta );
8) in s ta la r e a u t ila ju lu i nee rm e tic în în c ă p e r i separate.
î n schem ele te h n o lo g ic e ale proiectelor în tr e p r in d e r ilo r in d u s ­
tr ia le to a te sursele de p o lu a r e a a e ru lu i a tm o sfe ric s u n t su p u se u n e i
a n a liz e ig ie n ic e d e ta lia te . A te n ţie d e o sebită în acest c a z se a c o rd ă
aŞ'a-miiiTiiitelor e lim in ă r i o r g a n iz a te , care p re z in tă p r im u l g r u p de
surse de p o lu are . E le se re a liz e a z ă p rin in te r m e d iu l c o ş u rilo r de
fu m , c o şu rilo r de v e n tila ţie etc. C a lc u le le de proiect s u n t lu a te ca
b a z ă la e v a lu a re a g r a d u lu i p re s u p u s de im p u r ific a r e cu p u lb e ri şi
gaze.
G r u p u l doi a l su rselor de p o lu a re îl a lc ă tu ie s c e lim in ă r ile ne ­
o r g a n iz a te . Eile se fo rm e a z ă , în p r im u l r â n d , îri lip s a e r m e tiz ă rii
c o m u n ic a ţiilo r şi u t il a j u l u i te h n o lo g ic . S u b s ta n ţe le no cive, care
p ă tr u n d pe ace astă cale în în c ă p e r ile de p ro d u c ţie , s u n t e lim in a te
în a tm o s fe ră p rin in te r m e d iu l v e n tila ţie i g en erale. î n a fa ră de
aceasta, surse dc e lim in ă r i n e o r g a n iz a te s u n t m a te ria le le care e li­
m in ă p u lb e ri şi g a z e în tim p u l d e p la s ă r ii lor în in te r io ru l u z in e i cu
tr a n s p o r tu l a m e n a ja t in s u fic ie n t, d e p o zite le de p ă s tra re a m a te rie i
p rim e şi p ro d u c ţie i g a ta , h a le le de z g u r ă , c e n u ş ă şi a lte sectoare de
I p ro d ucţie. T oate su n t c o n s id e ra te surse de p o lu a re p o s ib ilă a ae­
r u lu i atm o sfe ric .
P le n itu d in e a m ă s u r ilo r te h n o lo g ic e in c lu s e în p roiect, îndrep-
137
tä te în vederea p re v e n irii p o lu ă r ii a e r u lu i a tm o sfe ric , se s ta ­
bileşte pe cailea e v a lu ă r ii schem ei fie c ăru i proces te h n o lo g ic , sector
şi a p ro d u c e rii în a n s a m b lu .
6. C o n tr o lu l c a lc u le lo r c a n tit ă ţ ii de e v a c u ă ri în a tm o sfe ră .
D e te r m in a r e a p rin c a lc u l a c a n t it ă ţ ii de s u b s ta n te no cive e v a ­
c u a te în a tm o s fe ră se e fe c tu e a ză în fu n c ţie de e lim in ă r ile specifice
la u n ita te de p ro d ucţie, de b a la n ţa m a te r ia lă şi de c o n s u m u l de c a r ­
b u ra n ţi şi m a te rie p rim ă .
P re z e n tă m în c o n tin u a re m e to d a de c a lc u l a in g re d ie n te lo r, care
s u n t în t â ln it e m a i frecvent în c o m p o n e n ţa e v a c u ă rilo r — p a rtic u le
so lid e de c e n u şă şi b io x id de sulf.
C a lc u lu l e v a c u ă rilo r de p a rtic u le so lid e de c e n u ş ă şi de p r o d u ­
se de ardere in c o m p le tă (to n e /a n , g r a m e /s ), care nim e re sc în at-

Tabelul 26. Caracteristica unor tipuri de com bustibil

I
Qir , 'v',
C o m b u s tib ilu l T ip u l лг, % S r. j MJ/kft m 3/kg

Cărbune:
d e Doncţk DR 28,0 3,5 18,50
GR 28,0 3.5 20,47 —
IR 25.0 3,0 23,36 _
PARŞ 26,0 2,2 24,03 —
AS, A S Ş 9 30,0 1.9 16,39 —
din regiunea Moscova B2R, 520M SŞ 39,0 4,2 9,88 —
B 2 M SŞ ” ”
de K izilovsk GR. GM SŞ 31.0 6,1 19,65 5,61
de Celeabinsk B3 29,9 1.0 14,19 4,07
de K aragan d a C R . C2R 27,8 0.8 21,12 5,83
C S Ş . C 2SŞ 29.4 0,8 20,24 5,63
de Kuzneţk DR, D S Ş 13,2 0,4 22,93 6,42
GR, GM, G SŞ 14,3 0.5 25,32 7,0
de K uznejk (extrac­ DROC I 11,0 0.4 21.46 6,03
ţie deschisă) G K O C II 16,6 0,3 18,61 5,30
de K am sk— Acinsk B2R 6,7 0,2 15,54 4,53
de M inusinsk DR, DM SŞ 17,2 0,5 20,16 5,68
Şist:
de Estonia şisturi 50,5 1.6 11,34

de Sankt-Petersburg (tnina nr. 3) 54,2 1,5 9,50 _

de Kaşir 68,5 3,6 6,40 _
P ăcu ră slab sulfuros 0.1 0,5 40,30 11,48
sulfuros 0.1 1,9 39,85 11,28
puternic
sulfuros 0,1 4.1 38,89 10,99
M o to rin ă 0,025 0.3 42,75
Ulei solar 0,02 0,03 42,46 —

Notă: /1 r — re zid u u l uscat în c o m b u s tib il. %:

5 1— c o n ţin u tu l de s u lf în c o m b u stib il, %;
Qi — capacitatea c a lo r ific ă in fe rio a ră a c o m b u s tib ilu lu i;
V — v o lu m u l produselor de ardere a c o m b u s tib ilu lu i.

138
in o sfe ră îm p r e u n ă cu fu m u l în u rm a a rd e r ii c o m b u s tib ilu lu i s o lid
şi a p ă c u r ii, se face u t iliz â n d fo rm u la :

M Es = B - A r-x- (1— n)>

unde:
M rs — c a n tita te a de e v a c u ă ri solid e; В — c o n s u m u l de c o m b u s ­
tib il (to n e /a n , g r a m / s ) ; A r — re z id u u l uscat al c o m b u s tib ilu lu i ( % ) ;
г] — cota p a rtic u le lo r so lid e, re ţin u te în c a p ta to a re le de c e n u ş ă ( % ) ;
X = a /(1 0 0 — С ) ; a — cota de c e n u ş ă s u s p e n d a tă a c o m b u s tib ilu lu i
{ % ) ; С — c o n ţin u tu l de c o m b u s tib il z b u ră to r ( % ) .
V a lo r ile А г, C, a, t] se ia u c o n fo rm in d ic ilo r re a li m e d ii. în
lip s a acestor date A r se d e te rm in ă în fu n c ţie de c a ra c te ris tic a c o m ­
b u s tib ilu lu i ars (tab. 2 6 ), 7] — în fu n c ţie de date le te h nic e ale c a p ­
ta to a re lo r de c e n u şă, iar x c o n fo rm tab. 27.
C a lc u lu l e lim in ă r ilo r o x iz ilo r de s u lf re c a lc u la te p e n tru S O 2
(to n e /a n , to n e /o ră, g r a m e /s ), care p ă tr u n d în a tm o sfe ră cu fu m u l
c a z a n g e r iilo r la o u n ita te de tim p , se face c o n fo rm fo rm u le i:

M soj = 0,02 В • S r (1 — t]'S0 2) (1 n " S 0 2),

unde:
В — c o n s u m u l de c o m b u s tib il s o lid şi lic h id (to n e /a n , to n e /o ră ,
g ra m e /s ) şi de c o m b u s tib il g a z o s ( m 3/a n , m 3/o ră , l/ s ) ; S r — c o n ­
ţ in u tu l de s u lf în c o m b u s tib il ( % ) , p e n tru c o m b u s tib il g a z o s —
m g / m 3; ц ' S 0 2 — cota o x iz ilo r de su lf, le g a ţi de cen u şa s u s p e n d a tă
a c o m b u s tib ilu lu i (p e n tru ş is tu r ile d in E s to n ia şi re g iu n e a Sankt-
P e te rs b u rg se c o n s id e ră e g a lă cu 0,8; p e n tru re stu l ş is tu rilo r — 0,5;
c ă r b u n ii b a z in u lu i K a n s k - A c in s k — 0,2; tu rb ă — 0,15; c ă r b u n ii ba­
z in u lu i E k ib a s tu s — 0,02; restul c ă r b u n ilo r — 0,1; p ă c u r ă — 0,02;
g a z — 0 ); т )" S O 2 — cota o x iz ilo r de su lf, c a p ta ţi în s e p a ra to are le
de c a p ta re a c e n u şii. P e n tru c a p ta to a re le uscate a le c e n u ş ii se c o n ­
sid e ră e g a lă cu 0, p e n tru cele u m ede — în d e p e n d e n ţă de b a z ic ita te a
apei de irig a re .

Tabelul 27. V aloarea coeficientului x în dependentă de tipul focarului şi al

co m bustibilului

T ip u l fo c a ru lu i j C o m b u s tib ilu l X

Cu g rătar, im obil şi încărcare m a ­ C ărbune brun şi de p ăm ân t 0,0023

n u a lă a co m bustibilului Antracite:
AS şi A M 0,003
ARŞ 0,0078
Cu g răta r im obil şi încărcare pneu­ C ărbune brun şi de p ăm ân t 0,0026
m atică A n tra c ită A R Ş 0,0088
C u grătar-lant şi mişcare lin iară A n trac ită A S şi A M 0,0020
Cu încărcătoare şi grătar-lanj C ărbu ne brun şi de p ăm ân t 0,0035
C u turn C o m bustibil solid 0,0019
Cu încărcătoare oblice Şisturi de Estonia 0,0025
In straturi a agregatelor casnice de C ărbune brun şi de p ăm ân t.
încălzire an tracită, cărbuni slabi 0,0011
C u cam eră (cazane cti aburi şi Păcură 0,010
aer)

139
 L a p re ze n ţa în c o m b u s tib il a h id r o g e n u lu i s u lfu r a t c a lc u lu l e li­
m in ă r ilo r c a n tit ă ţ ii s u r p lu s u lu i de s u lf re c a lc u la t p e n tru S 0 2 se
face c o n fo rm fo rm u le i:

Mso, = 1,88- IO“ 2 [H 201 B,

u n d e : [H 2 SJ — c o n ţin u tu l de h id r o g e n s u lfu r a t, % .
L a c a lc u la re a e lim in ă r ilo r de la c a z a n g e r ii se ţin e cont de p o s i­
b ilita te a tr a n s fe r ă r ii lor în p e rsp e ctiv ă de la u n fel de c o m b u s tib il
la a ltu l.
A c easta are o im p o r ta n ţă ig ie n ic ă m a re , deoarece p e n tru o b ţi­
nerea u n e i c a n tită ţi de en e rg ie electrică este necesar cu a tâ t m a i
m u lt c ă rb u n e , cu c ât este m a i m ic ă c a p a c ita te a c a lo r ic ă a c o m ­
b u s tib ilu lu i. î n c o n se c in ţă p oate avea loc. o sc h im b a re a e v a c u ă rii
a b so lu te de c e n u şă şi de b io x id de su lf în aerul a tm o sfe ric . P r in
u rm a re , p e n tru aprecierea ig ie n ic ă a u r m ă r ilo r tr a n s fe r u lu i cazan-
g eriei la a lt fol dc c o m b u s tib il tre b u ie c a lc u la ţi şi a d u ş i la a ce la şi
n u m ito r c o n ţin u tu l de re z id u u u sca t ş i c o n ţin u tu l de s u lf al fie c ă ­
ru i fel de c o m b u s tib il nou.
C a lc u lu l a d u s la a ce la şi n u m ito r a l c a n tit ă ţ ii de re z id u u u scat
A r (sa u al c a n tit ă ţ ii de s u lf S r) d e s e m n e a z ă e v a c u a re a în % .2
c e n u şii (sa u s u lf u lu i) la I k g de c o m b u s tib il c o n v e n ţio n a l cu c a p a ­
c ita te a c a lo ric ă l 000 M J / k g şi p oate fi d e te rm in a t d u p ă fo rm u la :

u n d e : Q este c ap a c ita te a c a lo r ic ă a c o m b u s tib ilu lu i fo lo sit.

C o m p a r â n d c a n tita te a de re z id u u u sc a t (de s u lf) la d o u ă fe lu ri
de c o m b u s tib il a d u s ă la a ce la şi n u m ito r , se p oate s ta b ili m u l t ip l i­
c itatea m ic ş o ră rii sa u m a jo r ă r ii e v a c u ă r ilo r a b so lu te la s c h im b a re a
c o m b u s tib ilu lu i, ceea ce, resp ectiv , in flu e n ţe a z ă a s u p ra g r a d u lu i de
p o lu a re a a c r u lu i.
C a lc u lu l e v a c u ă r ilo r o x iz ilo r de a zot re c a lc u la t p e n tru N O ?
(to n e /a n , g ra m e /s ) se face d u p ă fo rm u la ;

R m , = 0 ,0 0 1 • В • Q i r • K m , (1 — ß ) ,
u n d e :# — c o n s u m u l de c o m b u s tib il n a tu r a l în p e rio a d a de t im p (t/a n ,
m s/a n , g /s ) ; Q i r — c a p a c ita te a c a lo ric ă a c o m b u s tib ilu lu i ( M J / k g ,
M J /r n 3) ; A n o , — m ă r im e a ce c a r a c te riz e a z ă c a n tita te a o x iz ilo r de
azot, c are se fo rm e a ză la 1 H J <lc c ă ld u r ă ( k g / H J ) : ß — co e fic ie n tu l
care d e p in d e de g r a d u l de ardere a e v a c u ă r ilo r o x id u lu i de a zo t ca
u r m a re a a p lic ă r ii e x p lo a tă rilo r tehnice.
V a lo a re a A n o , se d e te rm in ă u t iliz â n d d ia g r a m e le (fig . 4) peni'ru
d iverse fe lu ri de c o m b u s tib il în d e p e n d e n ţă de s a rc in a n o m in a lă a
c a z a n g e r iilo r . S a rc in a c a z a n u lu i, care d ife ră de cea n o m in a lă , К n c ,

se în m u lţe ş te l a f - ^ — j° ’ sau la 2 > 4 n(^e — c o re s p u n ­

z ă t o r p ro d u c tiv ita te a re a lă şi n o m in a lă (to n e /o r ă ); Q r, Qn — cores­

p u n z ă to r c a p a c ita te a re a lă şi n o m in a lă ( k W ) .
140
 ! J — L I. i____!___ L ■0. k u / t
2 4 6 8 10 20 40 60 100
I------ L—— I---- 1.______ 3 _ _ i _ J . ___ L Q' к w t
too POO 400 1000 2000 ЮООО 200ОС

0 .2 5 ^

0,20

0 .1 5

0,10

0 1 t- i i i I -1___I— i--!-
0,25 0,5 0,7 1,0 2 3 4 6 & 10 15 20 D, t/orâ.

Fig. 4. Dependenta Knoxde capacitatea Вcalorică (a) şi de producere a aburilor

D (b) a cazangeriilor
I — gaz natural, păcură; 2 — antracită; 3 — cărbune brun; 4 — cărbune de
pământ

D a c ă d is p u n e m de d a te despre c o n ţin u tu l o x iz ilo r de a zot în

g îz e le de coş ( % ) , e v ac u a re a R (k g / a n ) s e c a lc u le a z ă d u p ă fo r­
m u la :

/? no = 2 0 , 4 C no • V r - В / 1 ------ r ^ r ) >
•* * V 1LHJ /
unde:
Cno^-— c o n ţin u tu l c u n o s c u t a l o x iz ilo r de a zo t în g a ze le de coş. % ;
V r — v o lu m u l p ro d u s e lo r de ardere a c o m b u s tib ilu lu i (rn3/k g ) în
c a z u l v a lo r ii c u n o sc u te a (a — c o e fic ie n tu l s u r p lu s u lu i dc a e r).
141
P e n tr u diverse tip u r i de focare, c a z a n e şi c o m b u s tib il, « v a r ia z ă
de la 1,1 p â n ă la 1,7; V = V r a . V a lo a re a V r p e n tru u nele tip u r i de
c o m b u s tib il este p re z e n ta tă în tab. 26. Tot a ic i s u n t p re z e n ta te c a ­
ra c te ris tic ile p rin c ip a le ale c o m b u s tib ilu lu i în fo rm e le s o lid ă , lic h i­
d ă şi g a z o a s ă .
E v a c u ă r ile dc la tra n s p o rtu l a u to pe te rito riu l o r a ş u lu i se oot
c a lc u la pc zon e a p a r te în d e p e n d e n ţă de in te n s ita te a de c ir c u la ­
ţie şi schem a de s is te m a tiz a re a reţelei de s tră z i şi d r u m u r i. I n acest
scop p e n tru fiecare z o n ă u r b a n ă se d e te rm in ă d e n s ita te a reţelei
şosele şi s tră z i, a d ic ă ra p o rtu l lu n g im ii s u m a re a s tr ă z ilo r (k m ) cu
c irc u la ţia a u to tr a n s p o r tu lu i m a i m a re de 50 a u to v e h ic u le /o ră către
s u p ra fa ţa zon ei ( k n r ) , şi c a n tita te a p r in c ip a le lo r im p u r ită ţ i no cive,
e lim in a te de tr a n s p o r tu l a u to în decurs de 24 ore şi de o o ră în
zo n a d a tă . C a n tita te a de s u b s ta n ţă n o c iv ă , care p ă tr u n d e în a t ­
m o sfe ră de la tra n s p o rtu l a u to în zo n a d a tă Q 3, este e g a lă cu r a ­
p o rtu l d in tre p ro d u s u l lu n g im ii su m a re a şose le lo r a u to L 3 şi s u m a
p ro d u s e lo r n u m ă r u lu i a u to v e h ic u le lo r de fiecare c ate g o rie şi a n o r­
m ei c o re s p u n z ă to a re de e v a c u a re a su b s ta n ţe i no cive la 1 km de
cale p a rc u rs ă a a u to m o b ilu lu i:
Q z = L 3 (iVac • Qac-ţ-A/at • Qat + Л?а • Q a + N d ' Q d ),

u n d e : N ac, N at, Лга, N d — c o re s p u n z ă to r n u m ă r u l a u to c a m io a n e lo r,

a u to tu r is m e lo r , a u to c a re lo r care lu c re a z ă cu b e n z in ă şi a tr a n s p o r ­
t u lu i a u to D iesel în zo n a d a tă ; Q ac, Qat, Qa, Qd — c a n tita te a de s u b ­
s ta n ţă n o c iv ă , e lim in a tă de u n a u to m o b il c o re s p u n z ă to r la 1 km
de cale /. A ceste m ă r im i se a flă u t iliz â n d c o e fic ie n ţii p re z e n ta ţi în
tab . 28 şi n o rm e le m e d ii de c o n s u m al c o m b u s tib ilu lu i lic h id de către
a u to m o b ile le de diverse c a te g o rii la 1 0 0 km de cale p a rc u r s ă în
c o n d iţiile u rbei (p e n tru a u to tu r is m e 11 — 13 1, p e n tru c a m io a n e
29— 33 1, p e n tru a u to c a re 41— 44 I, p e n tru tra n s p o rtu l a u to D iesel
3 1 - 3 4 1).
C a n tita te a to ta lă de s u b s ta n ţă n o c iv ă , e lim in a tă de tra n s p o rtu l
a u to p e n tru u n o raş Q or, re p r e z in tă s u m a e lim in ă r ilo r su b sta n ţe i
П

d a te p e n tru to a te sectoarele Q 0 r = 2 Q z, u n d e n este n u m ă r u l zone-

1
lo r de sectoare, în care e d iv iz a t te rito riu l o r a ş u lu i.
7. C o n tro lu l c a lc u le lo r d e d is p e rs a re a e lim in ă rilo r în a tm o sfe
ş i d e te rm in a re a g r a d u lu i n e c e s a r d e p u rific a re .

Tabelul 28. Valoarea coeficienţilor care determină eliminarea substanţelor nocive

d e c ă t r e a u t o t r a n s p o r t ______________________________ ___

T ip u l de c o m b u stib il O x id de carbon H id ro carb u ri D io x id de azot

B e n z in ă 0 ,6 * 0,1 0,04
M o to r in ă 0,1 0 .0 3 0,0 4

* C o e fic ie n tu l F.c* în m ulţeşte cu consu m ul specific de c o m b u ftîb il Па 1 km) se cs)

cuieaz;! elim in a re a substanţei nocive, e x p rim ată în u n ită ţi identice cu cele ale co n s u m u ­
lu i de c o m b ustibil.

142
 A c e a s tă e ta p ă de e x p e rtiz ă se r e a liz e a z ă în co re sp u n d e re cu i n ­
d ic a ţiile d in D .U .N .— 86 « M e to d a de c alc u l a c o n c e n tra ţie i în a e ­
ru l a tm o sfe ric de su b s ta n ţe no cive, c o n ţin u te în e lim in ă r ile în tr e ­
p r in d e r ilo r » . D o c u m e n tu l de fa ţă prevede efectu area u rm ă to a re lo r
c a lc u le de p o lu a re a a tm o sfe re i:
— cu e lim in ă r i de la o s u rs ă in d iv id u a lă ;
— cu e lim in ă r i de la o su rsă lin ia r ă ;
— ţin â n d cont de in flu e n ţa re lie fu lu i lo c a lit ă ţ ii;
— cu e lim in ă r i de la u n g ru p de surse şi sursele de teren;
— ţ in â n d cont de s u m a a c ţiu n ii n o cive a c â to rv a s u b sta n ţe ;
— ţin â n d cont de c o n c e n tra ţiile de fo nd şi s ta b ilire a fo n d u lu i
p rin calc u l.
D e asem enea se c a lc u le a z ă n o rm a tiv e le p e n tru d e te rm in a re a
în ă lţ im ii m in im a le a c o ş u rilo r de e lim in a re , se stab ilesc e lim in ă r i­
le m a x im a l a d m is ib ile şi h o tare le z o n e lo r de p rotecţie s a n ita r ă ale
în tr e p rin d e rilo r.
P e n tru e lim in ă r ile p lu r ic o m p o n e n te şi d in m a i m u lte coşu ri c a l­
c u lu l c o n d iţiilo r de d is p e rsa re este foarte c o m p lic a t şi u rm e a z ă să
fie efectuat la M .E .C . (m a ş in a e le c tro n ic ă de c a lc u l) . In acest caz
m e d ic u l ig ie n is t a co rd ă a te n ţie deo sebită u rm ă to a r e lo r m o m e n te :
a ) c a lc u le le se fac p e n tru fiecare s u b s ta n ţă c o n ţin u tă în e li­
m in ă r i;
b) se ia u în c o n s id e ra ţie c o n c e n tra ţiile de fond ale p o lu ă r ilo r ;
c) se e fectu ează aprecierea s u b s ta n ţe lo r ţ in â n d cont şi de efec­
tul de su m a re ;
d) c a lc u le le se e fectu ează la cele m a i n e fa v o r a b ile şi p e r ic u lo a ­
se v ite ze ale v â n tu lu i.
V a lo a re a e lim in ă r ii, în ă lţ im e a ei şi d im e n s iu n e a Z .P .S . su nt
m ă r im i de re cip rocitate. A stfel s a rc in a p r in c ip a lă a m e d ic u lu i ig ie ­
n is t la ace astă e ta p ă de e x p e rtiz ă c o n stă în d e te rm in a re a c o n d iţ ii­
lor de e lim in a re , la care la h o ta r u l Z .P .S ., d e te rm in a tă d u p ă N .S .—
245— 71, ar fi create c o n c e n tra ţii ale s u b s ta n ţe lo r n o cive la s u p r a ­
fa ţa s o lu lu i nu m a i m a r i de C .M .A .
7.1. C a lc u la re a c o n d iţiilo r d e d is p e rs a re pen tru o sursă in d iv i­
d u a lă de e lim in ă ri.
P e n tru e lim in ă r ile c ald e ale u n e i s in g u r e surse cu d e s c h iz ă tu r ă
c irc u la r ă a c o şu lu i c o n c e n tra ţia m a x im a lă d in zo n a te restră de aer
I se d e te rm in ă d u p ă fo rm u la :
^ A■
M■F■
m■n
m— л >
H*-y Vr bT
u nd e : A — c o e fic ie n tu l care d e te rm in ă c o n d iţiile de d is p e rsa re o r i­
z o n ta la şi v e rtic a lă a s u b s ta n ţe lo r toxice (p e n tru M o ld o v a şi U c r a ­
in a este dc 160 s2/3- m g - g ra d l/3g; M — c a n tita te a de s u b s ta n ţă
e lim in a tă în a tm o s fe ră (g / s ); la p re ze n ţa p u r if ic ă r ii se ia v a lo a re a
M de d u p ă p u rific a re ; F — c o e fic ie n tu l © d im e n s io n a l, care ia în
c o n s id e ra ţie v ite z a de s e d im e n ta re a s u b s ta n ţe lo r n o civ e în a t­
m o sfe ră: p e n tru g a z e şi a e ro so lii fin i cu v ite z ă n u lă de s e d im e n ta ­
и з
re ! = 1; p e n tru p ra f cu ra n d a m e n tu l in s t a la ţ iilo r de p u rific a r e de
9 0 % F = 2 , la r a n d a m e n tu l de 70— 9 0 % F — 2,5 şi la r a n d a m e n tu l
de 75% /•' = 3; d a c ă în e llim in ă ri su n t m u lţ i v a p o r i şi se o bserv ă
c ondcrisarea lor, a tu n c i F — 3; m, n — c o e fic ie n ţii a d im e n s io n a 'li, c a ­
re ia u în c o n s id e ra ţie c o n d iţiile de ieşire a a m e s te c u lu i de aer şi
g a z e d in g u r a su rsei de e lim in a r e ; H — în ă lţ im e a su rsei de e lim i­
n a re ( m ) ; V , — v o lu m u l a m e s te c u lu i de g a z e (m 3/ s ); Л7' — d if e ­
re n ţa de te m p e ra tu r ă a g a z e lo r, care se e lim in ă (7’g) şi a a e r u lu i
(7’a) la o ra 13 a celei m a i c ă ld u r o a s e lu n i a a n u lu i.
In scopul s im p lific ă r ii c a lc u le lo r se a d m ite fo lo sire a fo rm u le i:
Cm— AM- F - m- n - G,
u n de:

G = ---- i---- s ' i ’ / m 3 ••grad1' 1

IP - l'V r A T

V a lo a re a O se d e te rm in ă d u p ă n o m o g r a m a (fig . 5) în d e p e n d e n ­
ţ ă dc în ă lţim e a c o ş u lu i şi p r o d u s u lu i I V AT (m 3- g rad /s).
V a lo a r e a c o e fic ie n tu lu i m se d e te rm in ă u t iliz â n d g r a fic u l d in
fig . 6 în d e p e n d e n ţă de v a lo a re a

unde-
Z J — d ia m e tr u l g u r ii c o ş u lu i de e lim in a r e ( m ) ;
wo — v ite za de ev ac u a re a a m e s te c u lu i de g a z e d in g u ra c o şu lu i
( m /s ).
6

„ IiilU ...---------- !---1-----1---------- 1--- 1--- !-

1D'710 $10 102 5-10*103 5;tO

Fi(>. 5. Grafic pentru determinarea valorilor indicelui auxiliar G

 Q3 ■
0,6 ■ 2.0frn/si-jrcrt
Q4 ■
02 -

10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 f/n fä ^ r c tf
Fig. 6. Grafic pentru determinarea valorilor coeficientului adimensiona! m

V a lo a re a c o e fic ie n tu lu i n se d e te r m in ă u t iliz â n d g r a tîc u l d in

se d e te rm in ă d u p ă g r a fic u l d in fig . 8, în d e p e n d e n ţă de în ă lţim e a

c o ş u lu i şi p ro d u s u l • T ( т г - g ra d /s ).
C o n c e n tr a ţia m a x im a lă de s u b s ta n ţă n o c iv ă d in z o n a te restră
a a e ru lu i ( C m, m g /m 3) c o n ţin u tă în e lim in ă r i la c o n d iţii m e te o ro ­
lo g ic e n e fa v o r a b ile se d e te rm in ă la d is ta n ţa X m (m ) de s u rs ă d u p ă
fo rm u la : X m = d H , u n d e : d — c o e fic ie n tu l a d im e n s io n a l, care se de­
te r m in ă pe n o m o g r a m ă (fig . 9 ), în d e p e n d e n ţă de v a lo r ile V m şi ţ.

n
3,0 r
2,8 -
2 ,6 -

2Л -
2.г -
2,0 -
18 -
1.6 -

IA ~

1,2 -
1,0 -

0,2 04 0,6 0,81,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2,0 l/jt

.Fig. 7. Grafic pentru determinarea valorilor coeficientului adijnensioaal-.fi
145
 Vf>

Hg. S. Grafic pentru determinarea valorilor indicelui auxiliar V,n

Fig. 9. Grafic pentru determinarea valorilor coeficientului adimensional d

146
 Jm
Fig. fO. Grafic pentru determinarea valorilor coeficienţilor adimensionali г ţi p

)n c a z u r ilc c â n d în tr e p rin d e re a in d u s t r ia lă este a m p la s a tă în

гоп а cu v ite ze p e ric u lo a s e ale v â n t u lu i, care p ro v o a c ă in v e rsa re a
e lim in ă r ilo r şi p o lu a re a m a jo r ă a s tr a tu lu i de aer d in zo n a teres­
tră , este ra ţio n a l de c a lc u la t c o n c e n tra ţia m a x im a lă d in a e ru l z o ­
nei terestre la v ite z a p e ric u lo a s ă a v â n t u lu i (C „ ,i). U ltim a se d eter­
m in ă d u p ă fo rm u la :
C mi == f ■C m,

u nd e : r — v a lo a re a a d im e n s io n a lă , care se s ta b ile ş te u t iliz â n d g r a ­

fic u l d in fig. 10, în d e p e n d e n ţă de ra p o rtu l v iie z e i n e fa v o ra b ile a
v â n tu lu i (/ ) fa ţă de v ite z a n e p e ric u lo a s ă ( / m).
V ite z a p e ric u lo a s ă a a e ru lu i l m (rn/s) se d e te rm in ă în d e p e n ­
d e n ţă de v a lo a re a Vm- L a V m ^ 0 ,5 , / rn = 0.5, la Im = V m

şi la V m > 2 I m = V'm.-(l + 0 ,1 2 у f ) .

L a v ite za p e ric u lo a s ă a v â n tu lu i c o n c e n tra ţia m a x im a lă în z o ­

na terestră de aer se creează la d is ta n ţa X m\ = p X m, u n d e p se de-
/
te r m in ă d u p ă g ra fic (fig . 10) în d e p e n d e n ţă de ra p o r tu l y - -
/ XV
I n acele c a z u ri c â n d tre b u ie c a lc u la tă c o n c e n tra ţia d in z o n a te ­
restră de aer ( C x) la orice d is ta n ţă ( X ) de la sursa de e lim in a re
pe axa fă c lie i, se foloseşte fo rm u la :
C x — S t ■ C m,

u n d e : S i — c o e fic ie n tu l a d im e n s io n a l, care se d e te rm in ă d u p ă g r a ­
ficele p re ze n ta te în fig . 11 şi 12 la v ite za p e ric u lo a s ă a v â n t u lu i in

d e p e n d e n ţă de r a p o r tu l — . In c a z u rile c â n d ^ 8 , v a lo a re a coe-
Xm m
X
fic ie n tu lu i 5’ i se d e te rm in ă d u p ă g r a fic u l d in fig . 11. D a c ă " - > 8
Л 171
şi /?= 1 , a tu n c i se d e te rm in ă d u p ă curb a c o n tin u ă a g r a fic u lu i
Y
d in fig . 12. D a c ă— > 8 şi F = 2; 2,5 sau 3, a tu n c i v a lo a re a S i
" m
se d e te rm in ă d u p ă c u rb a p u n c ta tă a g r a fic u lu i d in fig. 12.
147
 ~i 2 3~ 4 5 6 7 8 * /X m
fig . 11 Grafic pentru determinarea valorilor coeficientului adimensional S.
X
— < 8)
X/n

Fig. /2. Graficc pentru determinarea valorilor coeficientului adimensional S, (la

X 1 . X ...
— < 1 Ş1 — > 8 )
Xm Xm
P e n tru d e te rm in a re a c o n c e n tra ţie i d in z o n a terestră de aer ( C y)
la d is ta n ja V d u p ă p e rp e n d ic u la ra pe ax a fă c lie i, se folo seşte fo r­
m u la : ;
C y = S i - C x,
u n d e : S 2 — c o e fic ie n tu l a d im e n s io n a l, care se d e te rm in ă d u p ă g r a ­
fic u l d in fig . 13 în d e p e n d e n tă de r a p o r tu l — .

C a lc u la r e a d is p e rs ă rii e lim in ă r ilo r reci (Л Т a c ă ro ra este ^ O )

se face d u p ă fo rm u la :
n A - F - M n y.
Crn~ JŢîJs A - ..
148
 ■
Fig. 13. Grafic pentru determinarea valorilor coeficientului adirnensional S2

S e m n ific a ţiile su n t a ce le aşi ca şi în fo rm u la p e n tru c a lc u lu l d is ­

p e rs ă rii e lim in ă r ilo r calde . К — c o e fic ie n tu l a d irn e n s io n a l, se d e ­
te r m in ă d u p ă fo rm u la :
D
K =
8-1/,

M e to d a de c a lc u l este a n a lo g ic ă .
E xcep ţie p r e z in tă do a r d e te rm in a re a v ite ze i p e ric u lo a s e a v â n ­
tu lu i la V m > 2 . I n acest caz J m = 2 , 2 V m; V m la r â n d u l s ă u se de­
te r m in ă d u p ă fo rm u la :

iz _
П
P e n tr u sursele cu d e s c h iz ă tu r a d r e p tu n g h iu la r ă c a ic u lu i se efec­
tu e a z ă d u p ă fo rm u le le in d ic a te m a i sus p e n tru D — D e şi У, = У|е.
V ite z a m e d ie de ev ac u a re în a tm o s fe ră a a m e s te c u lu i de g a z e se
d e te rm in ă d u p ă fo rm u la :

0)0 = — -(/и/s),
L-b

u nd e :
L — lu n g im e a d e s c h iz ă tu r ii, m ;
b — lă ţim e a d e s c h iz ă tu r ii, rn;
D e — d ia m e tr u l efectiv; se d e te rm in ă d u p ă fo rm u la :

o - <*>
V \ c — v o lu m u l efectiv al a m e s te c u lu i de g a ze , care se e lim in ă în
a tm o s fe ră , se d e te rm in ă d u p ă fo rm u la :
 P e n tru sursele cu g u r ă p ă tr a t ă L ~ b , ia r d ia m e tr u l efectiv este
e g a l cu lu n g im e a la tu r ii p ă tr a t u lu i.
7.2. C a lc u lu l c o n d iţ iilo r de d is p e rs a re p e n tru u n g r u p de su rs e .
La efectuarea c a lc u le lo r de d is p e rsa re a e lim in ă r ilo r de la c â ­
teva surse tre b u ie lu a te în c o n s id e ra ţie u rm ă to a r e le v a r ia n te :
a) to a te e lim in ă r ile c o n ţin u n s in g u r in g re d ie n t. In acest ca
c o n c e n tra ţia m a x im a lă d in z o n a te re stră de aer de la to a te sursele
tre b u ie să fie e g a lă cu s u m a c o n c e n tra ţiilo r m a x im a le d in z o n a te ­
re s tră de aer de la fiecare su rsă:

C m= C „ h + C m. + . . . + C m„ (m g / m 3);

b) to a te e lim in ă r ile c o n ţin d ife rite in g re d ie n te , care posed ă p ro ­

p rie ta te de s u m a re a e fe c tu lu i. In acest c az este necesar de creat
astfel de c o n d iţii de dispe rsare, în c â t s u m a r a p o r tu r ilo r c o n c e n tra ­
ţiilo r m a x im a le d in zo n a terestră de aer fa ţă de C .M .A . a fie c ă ru i
in g re d ie n t să fie m a i m ic ă de 1 :

CmI j Cm. ,Cmn ^

q=z C.M.A., C .M .A .,......... CMA-n ^ 1'

C a lc u lu l se s im p lific ă d a c ă to a te s u b sta n ţe le , care se c o n ţin în

e lim in ă r i şi care se c a ra c te riz e a z ă p rin efect id e n tic de a cţiu n e , vor
fi re c a lc u la te la o s in g u r ă s u b s ta n ţă :
m. w . C.M.A.I .. C.M.A i . w C.M.A -1
M =M | +M 2 ------ - + M 3 ----- — + . . .H-Mn
C.M.A . 2 C.M.A ,3 C.M.A.n

E fe c tu l dc s u m a re se sta b ile ş te c o n fo rm in d ic a ţ iilo r p u n c tu lu i 9.3

a! « N o rm e lo r s a n ita re de p ro ie c ta re a în tr e p r in d e r ilo r in d u s tr ia le »
( N S — 245— 7 1 );
c) to a te e lim in ă r ile c o n ţin in g re d ie n te dife rite , care posed ă c a
ra c te r div ers de a cţiu n e . I n acest c az c a lc u la re a c o n d iţiilo r de d is ­
p e rs a re se p ro d u c e p e n tru fiecare s u b s ta n ţă sep arat.
F ie ca re d in cele trei v a r ia n te e n u m e ra te m a i sus u rm e a z ă să fie
e x a m in a te în d e p e n d e n ţă de a m p la s a r e a su rse lo r de e lim in ă r i. D a ­
că sursele de e lim in ă r i s u n t a m p la s a te în a p ro p ie re u n a de a lta ,
a tu n c i ele pot fi a d resate c ătre u n s in g u r p u n c t sa u c ătre lo c u l de
a m p la s a r e a sursei p re d o m in a n te . V a lo a re a C m de la sursele a m p la ­
sate în a p ro p ie re u n a fa ţă de a lta cu p a r a m e tr ii e g a li ( H , D , <0 , \ T )
se d e te rm in ă d u p ă fo rm u le le p e n tru e lim in ă r ile cald e :
r A-MF- mn 3/ “

unde:
M — c a n tita te a s u m a r ă de su b s ta n ţe no cive, e lim in a te de toate s u r ­
sele (g / s ) ; V = V i - N — v o lu m u l s u m a r al a m e s te c u lu i de g a z e e li­
m in a t de toate sursele, m 3/s;
P e n tru e lim in ă r ile reci:
n A-MFn
Я 4/3
1 5 0
u n d e : K = - \' — . Tn u ltim a fo r m u lă V { — ~ , u n d e V — v o lu m u l su-
8VI yV

m a r al a m e s te c u lu i de g a z e e lim in a te (in 3/s ).

î n rest c a lc u lu l de d is p e rsa re al s u b s ta n ţe lo r no cive în a tm o s ­
fe ra p e n tru surse id e n tic e de p o lu a re a m p la s a te a p ro a p e u n a fa ţă
de a lta n u se deosebeşte de c a lc u lu l de d is p e rsa re a e lim in ă r ilo r reci
şi c ald e d in s u rs a in d iv id u a lă .
A b a te re p r e z in tă d e te rm in a re a V m p e n tru e lim in ă r ile c alde . L a
d e te rm in a re a V m v o m fo lo si fo rm u la ;
3

D a c ă sursele au p a ra m e tri d iv e rşi, a tu n c i p e n tru fiecare su rsă şi

p e n tru fiecare s u b s ta n ţă (sa u g r u p de s u b s ta n ţe cu a c ţiu n e id e n ­
t ic ă ) , care se c o n ţin în e lim in ă r i, v o m d e te rm in a C m ş i I m. D a c ă ,
în fu n c ţie de o oare care s u b s ta n ţă n o c iv ă , s u m a c o n c e n tra ţiilo r m a ­
x im e d in zo n a te re stră de aer de la to a te sursele va fi m a i in ic ă
sa u e g a lă fa ţă de C .M .A . ( C m, + C OT,+ ...+ C„!n< C . M . A . ) , a tu n c i (în
lip s a n e c e s ităţii v o m lu a în c o n s id e ra ţie a c ţiu n e a s u m a r ă a c â to rv a
su b s ta n ţe n o cive sau p o lu a re a de fon a a tm o sfe re i) c a lc u lu l u lte r i­
or de d is p e rsa re a acestei s u b s ta n ţe n u se va efectua.
C â n d s u m a c o n c e n tra ţiilo r m a x im a le d in z o n a terestră de aer
p e n tru fiecare s u b s ta n ţă n o c iv ă de la toate su rsele dep ăşeşte C .M .A .,
tre b u ie d e te r m in a tă m e d ia v ite z e i p e ric u lo a s e a v â n t u lu i ZMs p e n ­
tru g r u p u l N de surse d u p ă fo rm u la :

Лч, •C .M, + Лмд• С м , + - ^ / m ,1' c' m „

С + —+^Mn
A p o i, se p a ra t, u rm e a z ă să fie d e te r m in a tă m e d ia p e n tru toate
s u b s ta n ţe le no cive, care ţin de c a lc u lu l / ms, v a lo r ile С mi şi ^mi-
D a c ă p e n tru s u b s ta n ţa n o c iv ă e x a m in a tă s u m a С mi va fi m a i m ic ă
decât C .M .A ., a tu n c i c a lc u le le u lte rio a re de d is p e rsa re n u s u n t o b ­
lig a to r ii.
D a c ă s u m a Cm i v a d e p ăşi C .M .A ., a tu n c i la v ite z a v â n t u lu i I —
— I ms se face c a lc u lu l c o n c e n tra ţiilo r s u m a re ale s u b s ta n ţe lo r n o ­
cive de la to a te sursele, cea m a i m a re d in ele fiin d c o n s id e ra tă c o n ­
c e n tra ţia m a x im a lă С м -
P e n tru sursele de e lim in a r e a s u b s ta n ţe lo r n o cive a m p la s a te în
ap ro p ie re u n a fa ţă de a lta , care au d ife riţi p a ra m e tri, v a lo a re a m e ­
die a d is ta n ţe i, la care se d e te rm in ă C m , în c a z u l v ite zei p e ric u ­
lo a se a v â n t u lu i, se c a lc u le a z ă d u p ă fo rm u la :

Х М |1'С,М1| + * М 1 ,'С М 1 . + ---+ У М1|ГСМ1<1

CMtl + CMU + - + C Mln

D a c ă sursele de e lim in a r e s u n t a m p la s a te d e p a rte u n a fa ţă de
a lta , tre b u ie fo lo site m e to d e le s u m ă r ii grafic e , a d u c â n d to a te c o n ­
c e n tr a ţiile d in z o n a terestră dc aer la u n s in g u r p u n c t, la o s in g u r ă
151
d re a p tă şi Ia axa făc lie i de e lim in a r e m a x im ă . S u m a re a g r a f ic ă se
face p e n tru to a te d ire c ţiile v â n tu lu i.
L a efectuarea c a lc u le lo r de d is p e rsa re se va ţin e cont de u r m ă ­
toarele:
a ) în c a lita te de C .M .A . se ia u c o n c e n tra ţiile m a x im a le u nic e;
b) p e n tru s u b s ta n ţe le care în a tm o sfe ră s u n t su p u se t r a n s fo r ­
m ă r ilo r c h im ic e c o m p le te sa u p a r ţia le în su b s ta n ţe m a i toxice, c a l­
c u lu l de d is p e rsa re tre b u ie să fie efectu at ţ in â n d co n t de su b s ta n ţe le
noi fo rm a te ; c) p e n tru s t a ţ iu n ile b a ln e a re şi oraşele, a c ă ro r p o p u ­
la ţie d e p ăşeşte c ifra de 200 m ii, c o n c e n tra ţia s u b s ta n ţe i n o c iv e la
h o ta ru l Z .P .S . va c o n s titu i 0,8 C .M .A .
7.3. D e t e r m i n a r e a e l i m i n ă r i i m a x i m a l a d m i s i b i l e (E . M . A .) ş
a î n ă l ţ i m i i m i n i m a l e a c o ş u l u i . E lim in a r e a m a x im a l a d m is ib ilă a
s u b s ta n ţe i n o cive în c ă lz ite în a tm o s fe ră (E .M .A ., g /s) dintr-o s in ­
g u r ă su rsă, la carc în z o n a te re stră de aer se a s ig u r ă c o n c e n tra ţia ,
ce n u d e p ăşeşte C .M .A ., se d e te rm in ă d u p ă fo rm u la :

r , C . M . A . V уЬТ , , .
E .M .A .— ----- ---------- № •
A F -m-n

î n acest caz c o n c e n tra ţia su b s ta n ţe i n o cive la g u r a e lim in ă r ii n u

tre b u ie să d e p ăşe a sc ă v a lo a re a

n Е.М .Л. , . j,
C mt = — — (g / m 3).
*1
L a c o n d iţii id e n tic e p e n tru e lim in ă r ile reci

R C-M.A.-W|/"H-Vx
E .M .A .=
A-F-n-D

8 C.M.A,-H 1 7 T
С M T =
A-Fn-D
L a p re ze n ţa m a i m u lto r surse de e lim in a re a s u b s ta n ţe lo r n o ­
cive v a lo r ile E. M . A . şi C MT p e n tru fiecare s u rs ă tre b u ie să fie de­
te rm in a te d u p ă fo rm u la :
E .M .A .= A f ;

сr M T__- —
M
,

und e : M (g /s ) şi V \ (m 3/ s ) — v a lo r ile de e lim in a r e a s u b s ta n ţe i n o ­

cive şi v o lu m u lu i de fu m , lu a te la c a lc u la re a d is p e rs ă rii s u b s ta n ­
ţelor no civc în a tm o s fe ră de la to ta lita te a de surse, în t im p u l căro ra
c o n c e n tra ţia m a x im a lă s u m a r ă în a tm o s fe ră p e n tru c o n d iţii m e ­
te o ro lo g ic e n e fa v o r a b ile nu va d e p ă ş i C .M .A .
7.4. D e t e r m i n a r e a î n ă l ţ i m i i e l i m i n ă r i i i n d i v i d u a l e . în ă lţ im e a e l
m in ă r ii in d iv id u a le , în t im p u l c ă re ia c o n c e n tra ţia m a x im a lă d in
z o n a tferestră de aer n u va d e p ă ş i C .M .A . a tâ t p e n tru e lim in ă r ile
reci, Cât şi p e n tru cele c ald e , se d e te rm in ă d u p ă fo rm u le le :
1S2
 A M F D .3,4
/1=
8 К, •С.М.Л I ’
/ А М Г т п
C.M.A. I V7, Д Т
A legerea fo rm u le i p e n tru c a lc u la re a î n ă lţ im ii c o ş u lu i şi p re c i­
za re a d im e n s iu n ilo r lu i se fac în c o n fo rm ita te cu in d ic a ţ iile D N — 86.
D a c ă dintr-o s u rs ă se e lim in ă c âte v a s u b s ta n ţe , a tu n c i drept
în ă lţ im e de e lim in a r e se c o n s id e ră cea m a i m a re d in v a lo r i, care
este d e te r m in a tă s e p a ra t p e n tru fiecare g ru p de s u b s ta n ţă n o c iv ă
sau p e n tru ficcare g ru p de s u b s ta n ţe cu c arac te r id e n tic de acţiun e .
E x e m p lu d e c a lc u l a l c o n d iţ iilo r de d is p e rs a re a e lim in ă rilo r de
la în t r e p r in d e r ile in d u s tria le .
P e n tr u exp ertiza ig ie n ic ă a fost în a in t a t p ro ie c tu l de re co n stru ire
a fa b ric ii dc c o n fe c ţio n a re a p ie ilo r a rtific ia le , la care se a p lic ă s o l­
v e n ţi o r g a n ic i. P ro c e su l te h n o lo g ic este u r m a t de e lim in a r e a în
a tm o s fe ră a ace to fe no ne i şi b e n z o lu lu i. E lim in a r e a se c a ra c te riz e a ­
z ă p rin u r m ă to r ii p a ra m e tri:
1) e lim in a r e a m e d ie pe o ră : a c e to fe n o n — 45 k g (C .M .A .—
0,003 m g / m 3), benzol — 200 k g (C .M .A .— 1,5 rn g /m 3);
2) v o lu m u l a m e s te c u lu i de aer şi g a z e - 6500 m 3/o ră ;
3) d ia m e tru l g u r ii c o ş u lu i ( D ) — 0,6 m ;
4) v ite za de e v ac u a re a a m e s te c u lu i de g a z e («o ) — 6 m /s;
5) în ă lţ im e a e lim in ă r ii ( H ) — 50 m ;
6) te m p e ra tu r a a m e s te c u lu i de g a z e (Г а ) — 140°C;
7) fa b ric a este s itu a tă în M o ld o v a , în re g iu n e a cu te m p e ra tu ra
m a x im ă a a e r u lu i ( T a) + 32°C ;
8) e lim in ă r ile u r m e a z ă să fie p u rific a te p rin m e to d a u m e d ă în
in s ta la ţii s p u m a n te cu e fic a c ita te a 6 0 % .
D e d e te rm in a t:
1) c o n c e n tra ţia m a x im a lă de a c e to fe n o n ă şi ben zo l în s tra tu l d in
z o n a te restră de aer ( C m);
2) d is ta n ţa la care v a fi în r e g is t r a tă c o n c e n tra ţia m a x im a lă în
z o n a terestră dc aer (X m) \
3) s u fic ie n ţa d im e n s iu n ii Z .P .S . d e te r m in a tă c o n fo rm NS—
245— 71;
4) v a lo a re a e lim in ă r ii m a x im a l a d m is ib ile ( E .M .A .) ; în ă lţ im e a
e lim in ă r ii şi efectul de p u rific a re , care a s ig u r ă c erin ţele de p ro te c ­
ţie a b a z in u lu i a e ria n .
R e z o lv a re a p ro b le m e i.
1. C o n c e n tr a ţia m a x im a lă în s tra tu l terestru dc aer ( C m) se de
te r m in ă în u rm ă to a re le etape:
a) d e te rm in a re a c a n tit ă ţ ii m a x im a le de s u b s ta n ţe n o civ e ( M ) ,
e lim in a te în a tm o sfe ră :

p e n tru a c e to fe n o n ă M a = — -- = 1 2 , 5 g/s;
uOlKJ

, ... 200 (XX) g cer I

p e n tru ben zo l М ь— — r . --- 5 = 5 5 , 5 g/s;

1 5 3
 b) re c a lc u lu l v a lo r ii dc e lim in a r e la o s in g u r ă s u b s ta n ţă . C o n ­
fo rm N S — 245— 71, ace to fe n o n a şi b e n z o lu l d is p u n de efectul de
s u m a re şi c o re s p u n z ă to r pot fi re c a lc u la te la o s in g u r ă s u b s ta n ţă .
R e c a lc u lâ n d ace astă v a lo a re la a ce to fe n o n ă, o b ţin e m :

M = M , + M ,- ,.CM A ' = 1 2 , 5 + 55,5- = 1 2 ,5 + 5 5 ,5 0 , 0 0 2 =

C.M.A.o 1,5
= 12.6 g/s;

c) c o n c e n tra ţia m a x im a lă d in z o n a te restră de aer a lc ă tu ie ş te :

С m = A ■M • F • m ■ n ■ G .
P e n tru d e te rm in a re a v a lo r ii G tre b u ie să c a lc u lă m p ro d u s u l
Vi-T
Д 7 '= 140— 3 2 = 1 08°C
_6500_==
3600
Kr r = 1 0 8 - 1 ,8 = 1 9 4 ,4 = 1 ,9 - IO2.
P e n tru К| = 1,9-102 şi în ă lţ im e a c o ş u lu i de 50 m , G va fi e g a l cu
IO " 4 (fig . 5).
P e n tru d e te rm in a re a v a lo r ii m tre b u ie c a lc u la tă v a lo a re a lu i ţ:

f= 1 0 3 j £ l = 103 _ ! i ^ _ = 0 . 0 8 .
Hr\T 2500-108
A tu n c i. în core sp und e re cu fig . 6, m = l,3 5 .
P e n tru d e te rm in a re a lu i n tre b u ie in itia l d u p ă fig. 8, în d e p e n ­
d e n tă de în ă lţ im e a c o ş u lu i şi v a lo a re a p r o d u s u lu i V ^ A T , de s ta b i­
l i t v a lo a re a V m, care în e x e m p lu l n o stru este e g a lă cu 1,2. A p o i d u ­
p ă fig. 7 d e te r m in ă m v a lo a re a n. P e n tr u c o n d iţiile in d ic a te m a i sus
n = l , 3 . R e s tu l v a lo r ilo r d in fo rm u la de c a lc u l C m s u n t e g a le: A —
160; M (cu c o n d iţia că efectul de p u r ific a r e este de 6 0 % ) = 5 g/s.
F — 1. A tu n c i
C m = 160-5-1-1,35-1,3- IO-4 = 0,14.
A stfe l C m> C . M . A . p e n tru a c e to fe n o n ă de 46 ori.
2. D e te r m in a r e a d is ta n te i (X m), la care se în r e g is tr e a z ă C m.
C o n fo rm fig. 9, p e n tru / = 0 , 0 8 şi Vm = 1,2, d = z 4.
A tu n c i
X m = d H = 4-50 = 200.
3. D e te r m in a r e a d is ta n te i ( X ) , la care C X — C M . A . P e n tru acest
c a lc u l fo lo s im fo rm u la de d e te rm in a re a c o n c e n tra ţie i s u b s ta n ţe i
n o civ e la orice d is ta n tă de la su rsa de e lim in a re . A tu n c i:
C x= S r C m

S ,= - ^ - = А °°± = 0 ,0 2 .
Cm 0,14

P e n tr u f = 1 şi S i — 0,02 ra p o r tu l =23 (fig . 12), ia r X = 200-

-23 = 4600 m. A stfe l, c o n c e n tra ţia ace to fe no ne i la n iv e lu l C .M .A .

154
p e n tru c o n d iţiile d a te va fi do a r la d is ta n ţa 4600 rn de la su rsa de
e lim in a re .
C o n fo rm N S — 245— 71, în tre p rin d e re a d a tă p oate fi re fe rită la
clasa a d o u a şi ne c e sită 500 rn. p e n tru Z .P .S . P r in u rm a re , p e n tru
c o n d iţiile de p roiectare, in d ic a te m a i sus, Z .P .S . este in s u fic ie n tă .
4. D e te r m in a r e a E .M .A ., î n ă lţ im ii e lim in ă r ii şi e fe c tu lu i de p u ­
rific a re .
P e n tru a a s ig u r a c o n d iţii, la care C m< C .M .A ., Е .М .Л . trebuie
să a lc ă tu ia s c ă :
3
c M д C.M.A .-Hs Vr AT 0.003-2500, OS л .,
E .M .A .= 1--- = = --------------- = 0 . 1 2 6 g/s.
A F m-n 160.Ы .35-1,3 b

P e n tr u Е .М .Л . = 0,126 g/s efectul de p u rific a r e tre b u ie să a l­

c ă tu ia s c ă :

X=100— R M A- 10^ = 1 0 0 - — = 9 7 ,5 % .
M 5

în ă lţ im e a c o ş u lu i, Ia care C m« C . M . A . , trebu ie să c o n s titu ie la

efectul p u r if ic ă r ii dc 6 0 % :

„ . / A M h' m-n ICO-.5-1 1,351,3 .

H = 1/ ------ ■- ------- r.---- --- = 3 b m .
V С M.A. • V7, -ЛГ 0.003- , 108

în p ra c tic ă , p e n tru a s ig u ra re a c o n d iţiilo r , Ia care c o n c e n tra ţia

p o lu a n ţilo r la h o ta r u l Z .P .S . va fi m a i m ic ă decât C .M .A ., se fo
losesc un ş ir de m ă s u r i: se lim ite a z ă m ă r im e a e lim in ă r ii pe cale
dc re stricţie a c a p a c ită ţii în tr e p r in d e r ilo r sau a sp o ririi e fe c tu lu i
de p u rific a re , se a le g e m ă r im e a o p tim ă a Z .P .S . şi a în ă lţ im ii co­
ş u lu i.
8. E v a lu a r e a s c h e m e i te h n o lo g ic e de p u r if ic a r e a e lim in ă rilo r.
U n a r g u m e n t im p o r ta n t p e n tru a ale g e in s ta la ţ iile de p u rific a r e
p ro ie c ta te este c o e fic ie n tu l lo r de ac.{iune u tilă . E l tre b u ie să s a tis ­
fa c ă u n aşa g r a d de p u r ific a r e al e lim in ă r ilo r , la care c o n c e n tra ­
ţia s u b s ta n ţe lo r no cive, ţ in â n d cont de d ilu a re a lor în a tm o sfe ră
la h o ta r u l Z .P .S ., să n u d e p ăşe a sc ă C .M .A .
P e n tru a ap re c ia e fic a c ita te a de p u rific a r e a g a z e lo r şi dc c a p ­
tare a p u lb e rilo r se folosesc u r m ă to r ii in d ic i:
1) c a n tita te a de p ra f, r e ţin u tă în in s ta la ţie ;
2) p le n itu d in e a de c a p ta re a p a rtic u le lo r în fu n c ţie de d im e n ­
siune;
3) c o n ţin u tu l re s ta n t de p ra f î n aer la ie şirea lu i d in in s ta la ţ ia
de c a p ta re a p u lb e rilo r;
4) c o m p o n e n ţa fr a c ţio n a ră a p r a fu lu i în g a z u l, care iese d in
c a p ta to r u l de pulbe re;
5) c o n ţin u tu l re sta n t de su b s ta n ţe n o cive în aer d u p ă in s t a la ­
ţ iile de p u rific a re .
C a ra c te r is tic a m e to d e lo r de re ţinere a p r a fu lu i d in e lim in ă r ile
in d u s t r ia le m a i frecvent în t â ln it e este p re z e n ta tă în ta b e lu l 29.
155
Tabelul 29. Caracteristica comparativa a metodelor dc reţinere a prafului din
eliminări de praf

Dirnen? h>nca FfeetiiI C o n d iţ ii <!е aplicare

in s ta la ţia dc epurare p ari iculclor. de ормга-
mm ге. %

Camera de pulberi Peste 100 40—50 Nu se limitează

Ciclon Peste 30— 10 50—60 _'*_
Mutticiclon 10-15 90—95 _”_
Filtru textil Până la 0,5 99 Temperatura joasă a gaze­
lor
Scruber Peste 0,5 75—85 Identic
Filtru electric Până la 0,1 99 înlăturarea preventivă a
fracţiilor mari

P e n tr u c ap ta re a s u b s ta n ţe lo r g a zo a se , c o n ţin u te în e lim in ă r i, se
foloseşte p u rific a r e a c h im ic ă .
L a e v a lu a re a m ă s u r ilo r te h n ic o - sa n ita re p e n tru p ro te c ţia b a z i­
n u lu i a e ria n a te n ţie deo sebită se v a aco rd a m e to d e lo r de n e u tr a ­
liz a re , lic h id a r e şi u tiliz a r e a e lim in ă r ilo r re ţin u te . I n acest scop
v o m u r m ă r i, pe p a rc u r s u l proceselor te h n o lo g ic e de ep u ra re , s ta ­
rea re a g e n ţilo r, a d s o r b a n ţilo r, r e z id u u r ilo r s o lid e şi lic h id e .
9. E v a l u a r e a c o m p l e x u l u i m ă s u r i l o r d e p l a n i f i c a r e o r ie n t a t e in
v e d e re a a m e l io r ă r ii p o lu ă r ii a e r u lu i a t m o s fe ric in c e n t r u l p o p u la t.
P e n tru re a liz a re a acestei etape de e x p e rtiză, m a te ria le le p re z e n ta te
tre b u ie să c o n ţin ă p la n u l de s itu a ţie al r a io n u lu i dc a m p la s a r e a
în tr e p r in d e r ii proiectate , care ar c u p r in d e u n te rito riu e g a l cu 100
în ă l ţ im i m a x im a le ale c o şu rilo r. Pe acest p la n tre b u ie să fie î n ­
se m n a te centrele p o p u la te în v e c in a te , sectoarele de c o n s tru c ţie lo-
c a tiv ă în p e rs p e ctiv ă, zo n e le b a ln e a re şi te rito riile fo lo site p e n tru
o d ih n a p o p u la ţie i, în tr e p r in d e r ile existente şi p ro ie c ta te în acest
ra io n . I n a fa ră de aceasta, trebu ie să fie în s e m n a te to a te b a z in e le
de a p ă , p ă d u r ile , cotele o r iz o n ta le ale în ă lţ im ilo r , care c a r a c te ri­
z e a z ă re lie fu l te re n u lu i de c o n stru c ţie şi te rito riu l în v e c in a t.
S t u d iin d p la n u l de s itu a ţie , m e d ic u l ig ie n is t tre b u ie să s ta b ile a s ­
c ă d a c ă se a c o rd ă a m p la s a r e a sa u lă r g ir e a în tr e p r in d e r ii in d u s t r ia ­
le cu schem a a p ro b a tă de p la n ific a r e r a io n a lă . A p o i trebu ie c la r if i­
cat c a ra c te ru l zo n e i v â n tu r ilo r şi d ire c ţia d o m in a n tă a v â n tu r ilo r ;
te re n u rile e lib e ra te p e n tru în tr e p r in d e r ile in d u s tr ia le tre b u ie să fie
s itu a te n u m a i d in p a rte a fe rită de v â n t în ra p o rt cu v â n tu r ile d in
d ire c ţia d o m in a n t ă . T re buie să se d e te rm in e d is ta n ţa de la sursele
de e lim in a r e a s u b s ta n ţe lo r n o civ e p â n ă la cen tre le p o p u la te în
scopul a p re c ie rii d im e n s iu n ilo r Z .P .S .
E x a m in â n d re lie fu l lo c a lită ţ ii, e lib e ra t p e n tru te re n u l in d u s t r i­
a l. v o m c la rific a d a c ă în tr e p rin d e re a p ro ie c ta tă nu se v a a fla în
dep resiune; care va îm p ie d ic a dispe rsa re a e lim in ă r ilo r .
C o n fo rm p la n u lu i de s itu a ţie , u rm e a z ă să s ta b ilim , da c ă e x isiă
în ap ro p ie re în tr e p r in d e r i în fu n c ţiu n e sau p ro iec ta te , e lim in ă r ile c ă ­
ro ra s c pot s u m a c u e lim in ă r ile o b ie c tiv u lu i dat.

156
 10. E v a lu a r e a o r g a n iz ă r ii Z .P .S ., c o re c t a re a d im e n s iu n ii lo r.
L ă ţ im e a Z .P .S . se d e te rm in ă în core sp und e re cu c la s ific a re a ig ie n ic ă
a in d u s tr iilo r c o n fo rm N .S . 245— 71. P e n tru fiecare în tr e p rin d e re
m ă r im e a Z .P .S . tre b u ie să fie v e rific a tă cu re z u lta te le c a lc u le lo r de
d is p e rsa re a s u b s ta n ţe lo r n o cive în s tr a tu r ile a tm o sfe re i de la s u p ­
ra fa ţa s o lu lu i. D a c ă la h o tare le o fic ia l s ta b ilite ale Z .P .S . c o n c e n ­
tr a ţ ia im p u r ită ţ ilo r no cive r ă m â n e m a i m a re de c ât C .M .A ., a tu n c i
lă ţim e a zonei tre b u ie să fie m ă r it ă c o re s p u n z ă to r. I n a fa r ă de a ce as­
ta, c o n fo rm r e g u la m e n tu lu i, se rv ic iu l s a n ita r are d re p tu l să m ă r e a s ­
că Z .P .S . în c a z u l: u n e i c a p a c ită ţi m a ri a p ro d u c ţie i, la lip s a sau
e fic a c ita te a in s u fic ie n tă a m e to d e lo r p re v ă z u te de epurare, la a m ­
p la s a re a te re n u lu i in d u s tr ia l la b ă ta ia v â n t u lu i în ra p o rt cu r a io a ­
nele locativ e, la p reze nţa im p u r ific ă r ilo r c o n s id e ra b ile de fo nd (în s ă
n u m a i m u lt de 3 o r i ) . ,.
D a c ă în ra io n u l dc a m p la s a r e a în tr e p r in d e r ii re p e ta b ilita te a v â n ­
t u r ilo r (P ) o ric ă ro r d irecţii d e p ăşeşte c o n s id e ra b il v a lo a re a in e d ic
a re p e ta b ilităţii, v â n tu r ilo r ( P 0) la scara de 8 c a r tu r i de c o m p a s,
a tiin c i lă ţim e a Z .P .S . d in partea, fe rită de v â n t în ra p o rt cu .vân-
turŢie care p re d o m in ă trebu ie să fie m ă r ită . L ă ţim e a Z .P .S . se m ă ­
reşte dc a tâ te a ori, de c âte ori re p e ta b ilita te a re a lă a u n e i d irecţii
de v â n t u r i ( P ) este m a i m a re de c ât cea m e d ie ( P q) .

P c= J “ . = М 2 .& % .
8 *

La corectarea m ă r im ii Z .P .S . se foloseşte u rm ă to a re a fo rm u lă :

unde:
L - r - lă ţim e a n ecesară a Z .P .S . d in p a rte a fe rită dc v â n t;
Ц — lă ţim e a zo n ei p e n tru c la sa d a tă dc p ro d uc e re c o n fo rm N .S.
24 5 — 71.
‘ P e n tr u d ire c ţiile , a c ă ro r P este m a i m ic ă de 12.5% . corecţia
m ă r im ii Z .P .S . n u se face şi se c o n s id e ră e g a lă cu L a. R e z u lta te le
c a lc u le lo r re fe rito a re la corecţia m ă r im ii Z .P .S . su n t p re z e n ta te în
ta b e lu l 30.
A p o i pe p la n u l de s itu a ţie d in p u n c tu l care c o re sp u n d e sursei
de e lim in ă r i se d e p u n 8 c a r tu r i de c o m p a s. In d ire c ţia c o n tr a r ă fie ­
c ă r u i cart, se dep u ne, la scara p la n u lu i de s itu a ţie , m ă r im e a corec-

Tabrliit 30. Calculul corecţiei Z.P.S

C a r te l co m p a s u lu i

P a ra m e tru l
N NE E SE s sv V ,NV

P. % 4 5 8 18 18 25 10
L, km 1 . 1 1 1I 121 1.4 1,4 2.0 1

157
ta tă L . D e ex e m p lu , L p e n tru c a rtu l s u d ic este e g a l cu 1,4 k m , ace as­
tă m ă r im e tre b u ie d e p u să pe c a r tu l n o rd ic , p e n tru a p r e lu n g i Z .P .S .
în d ire c ţia p e ric u lo a s ă (v â n t u r ile su dice v o r de p la sa im p u r ific ă r ile
spre n o r d ).
P e b a za s tu d ie rii p ro ie c tu lu i în tr e p r in d e r ii in d u s tr ia le s e rv ic iu l
s a n ita ro - a n tie p id e m ic a lc ă tu ie ş te u n a v iz despre n e cesitate a m ă s u ­
rilo r de p r e în tâ m p in a r e a p o lu ă r ii a e ru lu i a tm o sfe ric cu s u b s ta n ­
ţe no cive.
11. R ece pţia în e x p lo a ta re a in s ta la ţ iilo r de e p u ra re a a e r u lu i ţi
c a p ta re a p u lb e rilo r. î n procesul de c o n s tru ire a în tr e p r in d e r ilo r i n ­
d u s tr ia le şi a a lto r surse p o s ib ile de p o lu a re a a e ru lu i a tm o s fe ric
se rv ic iu l s a n ita ro - a n tie p id e m ic a v iz e a z ă :
1) a b a te rile de la proiect ale schem elor te h n o lo g ic e şi in s ta la ­
ţ iilo r de e p u ra re a e lim in ă r ilo r în a tm o s fe ră ;
2 ) re a liz a re a g r a fic u lu i de c o n s tru ire a in s t a la ţ iilo r de e p u ra re
a a e ru lu i;
3) re p a rtiz a re a in v e s tiţiilo r c a p ita le p e n tru c o n stru ire a acestor
in s ta la ţii, în sp ecial respectarea te rm e n u lu i de p u n e re în e x p lo a ta ­
re a a g r e g a te lo r separate , lin iilo r te h n o lo g ic e şi o b ie c tiv e lo r in d u s ­
tria le ;
4) p reze nţa in s ta la ţ iilo r b u g e ta re de e p u ra re şi re a liz a re a c o m ­
p le x u lu i de m ă s u r i, p re v ă z u te de c a lc u le le fin a n c ia r e dc b u g e t.
P u n e re a în e x p lo a ta re a în tr e p r in d e r ilo r , se c ţiilo r şi a g re g a te lo r
se - a d m ite n u m a i la p re ze n ţa in s ta la ţ iilo r de ep u ra re , re ce p ţionarea
c ăro ra se re a liz e a z ă în d o u ă etape. L a p rim a e ta p ă (re c e p ţio n a re a
p r e v e n tiv ă ) se face e v a lu a re a ig ie n ic ă a lin iilo r , a n s a m b lu r ilo r şi
a g re g a te lo r te h n o lo g ic e c o n stru ite , care pot fi surse de p o lu a re a
a e ru lu i a tm o sfe ric , a in s ta la ţ iilo r p e n tru e p u ra re a e lim in ă r ilo r şi
tu tu r o r m ă s u r ilo r de p rotecţie a b a z in u lu i a e ria n al c e n tr u lu i p o p u ­
la t. T o to d a tă , în a in t e de toate, se c la r ific ă p reze nţa a b a te r ilo r de la
p ro ie c tu l a p ro b a t, care tre b u ie să fie c o o rd o n a te cu s e rv ic iu l s a n i­
ta ro - a n tie p id e m ic şi a rg u m e n ta te p r in d o c u m e n tu l ( a v iz u l) respec­
tiv.
P â n ă la efectuarea a v iz ă r ii in s ta la ţ iilo r c o n s tru ite m e d ic u l ig ie ­
n is t ia c u n o ş tin ţă m in u ţ io a s ă de p ro ie c tu l te h n ic al sec ţiilo r, l i n i i ­
lor te h n o lo g ic e , in s ta la ţ iilo r de e p u ra re p rin stud ie re a n o te lo r e x p li­
c a tiv e şi a m a te r ia le lo r grafic e . C o m is ie i i se p r e z in tă a v iz u l, care
c o n firm ă p re ze n ţa p e r s o n a lu lu i special p r e g ă tit (in g in e r i şi t e h n i­
c ie n i) p e n tru deservirea in s ta la ţ iilo r de ep u ra re , şi in s tr u c ţiu n ile
care d e lim ite a z ă o b lig a ţ iu n ile acestora.
î n p rocesul de e x a m in a r e a in s ta la ţ iilo r se c la r ific ă da c ă ele
c o re sp u n d p ro iectelor te h nic e; p re ze n ta lu c r ă r ilo r n e fin is a te , care.
u rm e a z ă să fie lic h id a te p â n ă la te rm e n u l de p u n e re în e x p lo a ta re ;
a s ig u ra re a c o n d iţiilo r ig ie n ic e de m u n c ă necesare p e n tru p e rs o n a ­
lu l de deservire. C o n c o m ite n t se c o n c re tiz e a z ă p reze nţa a p a ra ta ju -
Iui necesar p e n tru c o n tro lu l e fic a c ită ţii e p u ră rii.
L a fin a liz a r e a lu c r u lu i C o m is ie i se a lc ă tu ie ş te a v iz u l de recep­
ţio n a re p re v e n tiv ă a in s ta la ţ iilo r . A cesta este d o c u m e n tu l care p e r­

158
m ite e x p lo a ta re a de p ro b ă a in s ta la ţ iilo r şi a g re g a te lo r c o re s p u n z ă ­
toare.
D u p ă re ce p ţio n a re a p re v e n tiv ă in s ta la ţ iile de e p u ra re u rm e a z ă sa
fie în re g is tra te la D e p a r ta m e n tu l de S ta t de E co lo g ie .
S e în r e g is tr e a z ă in s ta la ţ iile de e p u ra re p e n tru sursele de p o lu a ­
re de g r u p a I cu v a lo a re a e lim in ă r ilo r m a i m a re de 50 000 m 3/oră,
a 11-a — 10 000 m 3/o ră , a 111-a — 5 0 0 0 m 3/o ră , a IV-a — in d ife re n t
de v o lu m u l e v a c u ă rilo r. D in g r u p a I fac p a rte p ro d u c e rile in d u s ­
tria le , care d is p u n de e lim in ă r i c o n d iţio n a l pure cu c o n ţin u t de s u b ­
sta n ţe n o civ e ce n u depăşesc C .M .A . S u rse le de p o lu a re de g r u p a a
Il- a s u n t p ro d u c e rile in d u s tr ia le , care e lim in ă în a tm o s fe ră g a z e
sau aer eu m iro s n e p lă c u t; de g r u p a a I l l -а su n t p ro d u c e rile i n ­
d u s tr ia le , care d is p u n de e lim in ă r i c o n s id e ra b ile de g a z e sau aer
cu s u b s ta n ţe in e rte sau netoxice. D in g ru p a a IV-a fac p a rte p r o ­
d u c e rile in d u s tr ia le , care au e lim in ă r i cu su b s ta n ţe c an ce rig e n e ,
toxice sau o tră v ito a re .
I n tim p u l e x p lo a tă rii de p ro b ă se e fe c tu e a ză e x p e rim e n ta re a i n ­
s ta la ţiilo r de e p u ra re c o n s tru ite . L a e x p e rim e n ta re p a r tic ip ă la b o r a ­
to ru l p e n tru c o n tro lu l e fic a c ită ţii lu c r u lu i in s ta la ţ iilo r de e p u ra re ale
u z in e i şi la b o r a to r u l С .1.Е ., în s a rc in ile c ă ru ia iritră: d e te rm in a re a
c o n c e n tra ţie i d iv e rse lo r su b sta n ţe , e lim in a te de în tr e p rin d e re în
a tm o s fe ră , şi g r a d u lu i de disp e rsa re a e lim in ă r ilo r nocive în s tra tu l
de la s u p ra fa ţa s o lu lu i.
L a etapa a doua re ce p ţio na re a se re a liz e a z ă dc c ătre C o m is ia de
S ta t, pe b a z a m a te ria le lo r d in p e rio a d a de p u n e re în e x p lo a ta re ,
care c a ra c te riz e a z ă p o z itiv m ă s u r ile te h n o lo g ic e de protecţie a ae­
r u lu i a tm o sfe ric şi e fic ac ita te a in s ta la ţ iilo r de e p u rare. Se a lc ă t u ie ­
şte a v iz u l despre g r a d u l de p re g ă tir e p e n tru e x p lo a ta re a p e r m a ­
n e n tă.
D e m e n ţio n a t fa p tu l că p u n e re a în e x p lo a ta re a d iv e rse lo r lin ii
te h n o lo g ic e ale s e c ţiilo r şi o b ie c tiv e lo r in d u s tr ia le se s o lu ţio n e a z ă
p o z itiv n u m a i la p u nerea c o n c o m ite n tă în fu n c ţiu n e a tu tu r o r in ­
s ta la ţiilo r de e p u rare.

Controlul sanitar curenf

C o n tr o lu l s a n ita r c urent tre b u ie să a s ig u re re a liz a re a r e g u lilo r

şi n o rm e lo r ig ie n ic e în procesul de e x p lo a ta re a o b ie c tiv e lo r, c a ic
su nt surse de p o lu a re a a e ru lu i atm o sfe ric . S a r c in ile c o n tr o lu lu i
s a n ita r c urent p re v ă d :
1) e v id e n ţa şi p a ş a p o r tiz a r e a tu tu r o r în tr e p r in d e r ilo r in d u s tr ia le
în a cţiu n e , a s ta ţiilo r electrice şi a lto r o b iec tiv e, care pot p o lu a
a e ru l a tm osfe ric.
2) e v id e n ta şi p a ş a p o r tiz a r e a in s ta la ţ iilo r de e p u ra re a a e ru lu i
de la în tr e p r in d e r ile in d u s tr ia le , su p ra v e g h e re a a s u p ra e x p lo a tă rii
şi e v a lu a re a ig ie n ic ă a e fic a c ită ţii lu c r u lu i acestora;
3) stu d ie re a c a r a c te ru lu i şi g r a d u lu i de p o lu a re a a e ru lu i a t ­
159
m o sfe ric cu e lim in ă r ile în tr e p r in d e r ilo r in d u s tr ia le şi tr a n s p o r tu ­
lu i auto;
4) c o n tro lu l a s u p r a s tă r ii ig ie n ic e a a e ru lu i a tm o s fe ric în c e n ­
trele p o p u la te ;
5) s tu d ie re a in flu e n te i e lim in ă r ilo r în a tm o s fe ră de la în tr e ­
p r in d e r ile in d u s tr ia le şi tra n s p o rtu l a u to a s u p ra s ă n ă t ă ţ ii şi c o n ­
d iţ iilo r ig ie n ic e de tra i ale p o p u la ţie i;
6) e la b o ra re a m ă s u r ilo r re fe rito a re la a m e lio ra re a p o lu ă r ii a e­
r u lu i a tm o sfe ric şi c o n tro lu l a su p ra r e a liz ă r ii lor.

METODA DE EXAMINARE IGIE NI CA Л SURSE LO R

DE POLUARE A A E R UL UI ATMOSFERIC

I n p rocesul de e x a m in a re a su rse lo r de p o lu a re a a e ru lu i a t ­
m o sfe ric tre b u ie : a p re c ia tă a m p la s a r e a lo r în p la n u l c e n tru lu i p o ­
p u la t (e x a m in a re a s a n ita ro - to p o g r a fic ă ), s ta b ilite c a ile p r in c ip a le
de p ă tr u n d e re a s u b s ta n ţe lo r p o lu a n te în aer, a lc ă t u ită list.a s u r ­
selor de p o lu a re şi c o n s ta ta t g r a d u l e fic a c ită ţii de re a liz a re a
m ă s u r ilo r te h n o lo g ice , ig ie n ic e şi sa nita ro - te h nic e p e n tru reducerea
p o lu ă r ii b a z in u lu i a e ria n . U n c â m p la r g de e x a m in a re p r e z in tă
c o m p a r a ţia g r a d u lu i de p o lu a re a a e ru lu i a tm o sfe ric cu s ta re a s ă ­
n ă t ă ţ ii p o p u la ţie i (e x a m in a re s a n ita ro - e p id e m io lo g ic ă ).
P e n tru a re a liz a p r o g r a m u l expus m a i sus, m e d ic u l ig ie n is t tre ­
b u ie să stu d ie ze le g is la ţia ig ie n ic ă în v ig o a re şi să a lc ă tu ia s c ă
schem a de a v izare .. P re z e n tă m m a i jo s u n m o del dc sch em ă.
S ch e m a a v iz ă r ii ig ie n ic e a s u rs e i de p o lu a re a a e ru lu i a tm o sfe ­
ric .
1. D e n u m ir e a o b ie c tiv u lu i, adresa, s u b o rd o n a re a d e p a r ta m e n ta lă .
2. C a ra c te r u l o b ie c tiv u lu i, c a p a c ita te a lui d u p ă c a n tita te a de
m a te rie p r im ă p re lu c r a tă şi fa b ric a re a p ro d u c ţie i g a ta .
3. A n u l de p u n e re în e x p lo a ta re a o b ie c tiv e lo r de p rod ucere
p r in c ip a le si a u x ilia re .
4. L o c u l de a m p la s a r e a o b ie c tiv u lu i în p la n u l c e n tru lu i p o p u la t.
5. E x is te n ţa şi lă ţim e a Z .P .S ., c o re sp u n d e re a ei cu c la s a de p ro ­
ducere; efectu area corecţiei Z .P .S . în c o re sp u n d e re cu v â n tu r ile
d o m in a n te .
6. D im e n s iu n e a s e c to ru lu i, z o n a re a lu i fu n c ţ io n a lă , p ro c e n tu l de
c o n s tru ire şi în v e rz ire , a m p la s a r e a su rse lo r de e lim in ă r i o r g a n i­
zate.
7. D escrierea p ro c e s u lu i te h n o lo g ic cu in d ic a r e a c o m p o n e n ţe i
şi p r o p r ie tă ţilo r tu tu r o r fe lu r ilo r de m a te rie p r im ă p re lu c r a tă , a u t i­
la ju lu i fo lo sit şi listei de s u b s ta n ţe care p ă tr u n d în a e ru l atmos-
feric.
8. L is ta se c ţiilo r care s u n t surse de. p o lu a re a a e r u lu i a tm o sfe ric ,
cu in d ic a r e a c a n t it ă ţ ii şi c o m p o n e n ţe i e lim in ă r ilo r g a z o a s e şi p u l­
b e rilo r de la e lim in ă r ile o r g a n iz a te şi n e o rg a n iz a te .

(60
 9. în ă lţ im e a e lim in ă r ilo r fu m ig e n e şi de v e n tila re , a m p la s a r e a
z o n e lo r de c o n c e n tra ţii m a x im a le Ia s u p r a fa ţa s o lu lu i p e n tru e li­
m in ă r ile reci şi calde , p o s ib ilita te a lor de s u p ra p u n e re , c a rac te ru l
o b ie c tiv e lo r a m p la s a te în aceste zorie.
10. S c h e m e le a cc ep tate de e p u ra re a e lim in ă r ilo r o r g a n iz a te p e n ­
tru fiecare s u b s ta n ţă , secţie şi p ro d u c ţie (c o n fo rm p ro ie c tu lu i şi în
r e a lit a t e ) .
11. E p u ra re a e lim in ă r ilo r de p u lb e ri:
a) c am erele de s e d im e n ta re a p u lb e r ilo r — n u m ă r u l lo r, s tru c ­
tu r a , core sp un d e re a cerin ţe lo r, r e g im u l de lu c ru şi de e v ac u a re a
su b s ta n ţe lo r re ţin u te ;
b) c a p ta to a re le de p u lb e ri şi cenuşa cu ja lu z e le — n u m ă r u l, co­
re sp u n d e re a c o n stru c ţie i cu cerin ţele, r e g im u l de lu c ru şi e v a c u a ­
re a s u b s ta n ţe lo r re ţin u te ;
c) c ic lo a n e le — n u m ă r u l, tip u l (c ilin d ric e , conice, de b a te rie ),
c o re sp u n d e re a c o n s tru c ţie i cu cerin ţele, re g im u l de lu c ru şi e v a c u a ­
re a s u b s ta n ţe lo r re ţin u te ;
d) filtre le — n u m ă r u l, t ip u l (d in ţe s ă tu ri fine, d in ţe s ă tu ri b r u ­
te ), c o re sp und erea c o n stru c ţie i cu cerin ţele, re g im u l de lu c ru şi e v a ­
cuare a s u b s ta n ţe lo r re ţin u te , m e to de le de re g e n e rare a ţe s ă tu r ii;
e) ele c tro filtre le — n u m ă r u l, tip u l (u scate, u m e d e ), core sp und erea
c o n stru c ţie i cu cerin ţele, re g im u l de lu c ru , m e to d a de în lă tu r a r e a
s u b s ta n ţe lo r re ţin u te , d e z in fe c ţia şi n e u tra liz a r e a u lte rio a ră .
12. E p u ra re a e lim in ă r ilo r g a zo a se :
a) e p u ra to a re le tu b u la r e de g a z e — n u m ă r u l, tip u l (cu c o n d u c te
d« g a z e ir ig a te , cam ere de s p ă la r e , scrubere t u b u la r e cu e je c to r), co­
re sp u n d e re a c o n stru c ţie i cu cerin ţele, re g im u l de lu c ru , ev ac u a re
şi d c zin fe c ţie a ş la m u lu i;
b) a p a ra te le dc e p u ra re cu b a rb o ta re şi c u s p u m ă — n u m ă r u l,
tip u l (a p a r a te cu s p u m ă , a p a r a te cu s tra tu l p s e u d o lic h e fia t ), co ­
re sp u n d e re a c o n stru c ţie i cu cerin ţele, re g im u l de lu c ru , e v ac u a re
şi d e zin fe cţie a ş la m u lu i;
c) e p u ra to a re le ra p id e de g a z e (scru be rele W e n tu r i) — n u m ă r u l,
tip u l (cu a d u c ţie c e n tra lă a lic h id u lu i, cu ir ig a r e p e rife ric ă , cu i r i ­
g a re p e lic u la r ă , cu ir ig a r e c o m b in a tă ) , core sp un d e re a c o n stru c ţie i
cu cerin ţele, r e g im u l de lu c ru , e v a c u a re a şi d e z in fe c ţia ş la m u lu i.
13. C o n tr o lu l a s u p ra lu c r u lu i in s ta la ţ iilo r de e p u ra re a p u lb e ­
rilo r:
a) ex istenţa la în tr e p r in d e r e a o r d in u lu i despre n u m ir e a p e rs o a ­
n e lo r re s p o n s a b ile de e x p lo a ta re a in s ta la ţ iilo r şi g r a d u l de comple-
j tare a s ta te lo r cu p e rs o n a l de deservire;
b) ex istenţa la lo c u r ile de m u n c ă a in s tr u c ţ iu n ilo r de p rod ucere
p e n tru e x p lo a ta re a in s ta la ţ iilo r , a lc ă tu ite pe b a za in s tru c ţiu n ilo r-
tip e la b o ra te de u z in a p ro d u c ă to a re ş i/s a u de o r g a n iz a ţ ia de p r o i­
ectare, ţ in â n d cont de c o n d iţiile specifice a le p ro d u c ţie i respective;
c) respectarea g r a fic u lu i de e x a m in a re c o m u n ă (a d m in is t r a ţ ia
în tr e p r in d e r ii şi o r g a n e lo r s e r v ic iu lu i s a n ita r de s ta t) a s tă rii i n ­
s ta la ţiilo r de e p u ra re a g a z e lo r, a a p a r a te lo r şi m ijlo a c e lo r de con-
11 Comanda nr. 69 461
tro1 a s u p ra e lim in ă r ilo r s u b s ta n ţe lo r nocive în a tm o s fe ră (n u m a i
ra r de o d a tă în trei l u n i) ;
d) respectarea g r a fic u lu i de e x a m in a r e a in s ta la ţ iilo r de c ăt
in sp e c ţia de s u p ra v e g h e re te h n ic ă (p r im a g r u p ă — n u m a i ra r de
o d a tă în 3 a n i, g ru p e le a d ou a şi a tre ia — n u m a i ra r de o d a tă
în 2 a n i; g r u p a a p a tra — n u m a i ra r de o d a tă pe a n ) ;
c) a s ig u ra re a in s ta la ţ iilo r de e p u ra re a g a z e lo r şi p u lb e r ilo r c
a p a r a t e de c o n t r o l a s u p r a r e g im u lu i de lu c ru şi e fic a c ită ţii de e p u ­
rare (m a n o m e tre d ife re n ţia le , te rm o m e tre p e n tru m ă s u r ă r i la d is ­
t a n ţ ă , m a n o m e tre , n iv e iim e tre , d is p o z itiv e a u to m a te de re co ltare a
p ro b e lo r şi a p a ra te cu in s ta la ţ ii de s e m n a liz a r e ).
14. G r a d u l de p o lu a re a a e ru lu i a tm o sfe ric în fu n c ţie dc c o n ­
c e n tra ţiile u n ita r e , m e d ii de zi, m e d ii lu n a r e şi m e d ii a n u a le cu d i­
verse su bstan ţe.
15. D is ta n ţa de r ă s p â n d ir e a p o lu a n ţ ilo r de la sursa de e li­
m in a re .
16. A c ţiu n e a n o c iv ă a e lim in ă r ilo r a s u p ra c o n d iţiilo r de tra i şi
s ă n ă t ă ţ ii p o p u la ţie i. P lâ n g e r ile p o p u la ţie i, c a ra c te ru l lor. D a te le des­
pre stud ie re a s ă n ă t ă ţ ii p o p u la ţie i care lo cuieşte în zo n e le p o lu a ­
te cu g a ze şi p u lb e ri.
E x a m in a re a ig ie n ic ă se te r m in ă cu c o m p le tare a a v iz u lu i (c o n ­
fo rm fişei de e v id e n (ä ). I n a fa r ă de m e to d e le v iz u a le de o b serv aţie,
se e fe c tu e a ză re co ltarea p ro b e lo r de aer a tm o s fe ric la diverse d is ta n ­
ţe de la sursa de p o lu are.

METODA DE OR G ANI ZAR E A OBSERVAŢIILOR

ASUPRA POLUĂRII AE R UL UI ATMOSFERIC

C o n fo rm S.T .A .S .- ului 17.2.3.01— 86, o b s e rv a ţiile a s u p ra p o lu ă ­

rii a e ru lu i a tm o sfe ric se e fe c tu e a ză de c ătre p o s tu rile sta ţio n a re ,
cele de tra seu sa u m o b ile (d in fla c ă r a de p o lu a r e ).
P o s tu r ile s ta ţio n a re a s ig u r ă în re g is tra re a c o n tin u ă a c o n ţ in u t u ­
lu i de s u b s ta n ţe p o lu a n te sa u re co ltare s is te m a tic ă a p ro b e lo r de aer
p e n tru a n a liz e le u lte rio a re . P o s tu r ile s ta ţio n a re p re z in tă p a v ilio a n e
sp eciale în z e s tra te cu a p a r a ta j necesar.
P o s tu r ile de traseu s u n t d e s tin a te p e n tru re co ltarea s is te m a ­
tic ă a p ro b e lo r de aer în tr- u n p u n c t fix a t a l lo c a lită ţ ii la o b s e rv a ţi­
ile efectuate cu u t ila j m o b il (a u to v e h ic u l).
P o s tu r ile m o b ile (d in fla c ă ra de p o lu a re ) su nt d e s tin a te p e n tru
re co ltarea p ro b e lo r d in fla c ă ra de fu m cu scop u l de a e v id e n ţia
z o n a de in flu e n ţă a e lim in ă r ilo r in d u s tr ia le . L o c u rile de re co ltare
a p ro b e lo r se a le g la d is ta n ţe diverse de la su rsa de p o lu a re , ţ in â n d
c o n t de p a r tic u la r it ă ţ ile de r ă s p â n d ir e a s u b s ta n ţe lo r p o lu a n te in
a tm o s fe ră .
162
 L ocu l dc a m p la s a r e a p o s tu r ilo r s ta ţio n a re şi dc tra se u în p la ­
n u l c e n tru lu i p o p u la t se ale g e de c o m u n a co rd cu s e rv ic iile sani-
taro - a n tie p id e m ic şi h id ro m e te o ro io g ic şi se c o o rd o n e a ză cu a rh ite c ­
tul p r in c ip a l al u rb e i. L a b o ra to a re le , d e p a rta m e n te le c o o rd o n e a z ă
lo c u rile de re co ltare a p ro b e lo r de aer cu s e rv ic iile in d ic a te .
P â n ă la a le gere a lo c u lu i de a m p la s a r e a p o s tu r ilo r tre b u ie :
— de lu a t c u n o ş tin ţă de s is te m a tiz a re a c e n tru lu i p o p u la t, a m ­
p la s a re a su rselor de p o lu a r e a a e ru lu i a tm o sfe ric , c a p a c ita te a lor şi
zo n e le de c o n c e n tra ţii m a x im e în s tra tu l terestru al a e ru lu i;
— de s tu d ia t p a r tic u la r it ă ţ ile m e te o ro lo g ice ale r a io n u lu i, care
in flu e n ţe a z ă a s u p ra r ă s p â n d ir ii p o lu a n ţ ilo r în aerul a tm o sfe ric ;
— de s tu d ia t date le p r iv in d p o lu a re a a e ru lu i a tm o sfe ric d u p ă re­
z u lta te le o b s e rv a ţiilo r, efectuate a n te rio r dc diverse o r g a n iz a ţ ii.
L o c u rile alese a le p o s tu r ilo r tre b u ie să fie s itu a te pe te re n u ri
deschise, v e n tila te d in to a te p ă r ţile cu în v e liş lip s it de p ra f (g a z o n ,
a s fa lt, sol d u r ), în diverse zon e fu n c ţio n a le ale urbei.
E ste ra ţio n a l ca p o s tu r ile de obse rv aţie să fie a m p la s a te în p a r ­
tea c e n tra lă a c e n tru lu i p o p u la t; în sectoarele lo c a tiv e cu tip div ers
de con stru c ţie , în zon ele de o d ih n ă ; pe te rito rii a lă tu r a te la a u to ­
s tră z ile m a ri. A te n ţie deo sebită se a co rd ă r a io a n e lo r cu perspective
de c o n stru c ţie a s p a ţiilo r lo c ativ e .
N u m ă r u l p o s tu r ilo r s ta ţio n a re şi de tra se u se d e te rm in ă în fu n c ­
ţie de n u m ă r u l de p o p u la ţie , s u p ra fa ţa şi re lie fu l lo c a lit ă ţii, d e z ­
v o lta re a in d u s tr ie i, a m p la s a r e a lo c u r ilo r de o d ih n ă şi a z o n e lo r
ba ln e a re . N u m ă r u l m a x im a l de p o stu ri se d e te rm in ă c o n fo rm reco­
m a n d ă r ilo r u rm ă to a re : 1 p o st p â n ă la 50 m ii lo c u ito ri, 2 p o s­
t u r i — 100 m ii lo c u ito ri, 2 — 3 p o s tu ri — 100--200 m ii lo c u ito ri, 3 —
5 p o stu ri — 200— 500 m ii lo c u ito ri, 5 — 10 p o s tu ri — peste 500 m ii
lo c u ito ri, 10— 20 p o s tu ri (s ta ţio n a re şi de t r a s e u ) — peste 1 m in
lo c u ito ri. Se c o n s id e ră necesar a s ta b ili în c e n tru l p o p u la t u n p u n c t
s ta ţio n a r sau de tra seu peste fiecare 0,5— 5 km ţ in â n d cont de c o m ­
p le x ita te a r e lie fu lu i şi p re ze nta su rse lo r de p o lu are . L a efectuarea
s tu d ie rii a p r o fu n d a te a s tă rii de p o lu a r e a a tm o sfe rei n u m ă r u l p o s ­
tu r ilo r s ta ţio n a re p oate fi m ă r it d u p ă c o o rd o n a re cu M in is te r u l S ă ­
n ă t ă ţ ii şi D e p a r ta m e n tu l de S ta t p e n tru H id ro m e te o ro fo g ie .
P o s tu r ile de o b s e rv aţie alese c o n fo rm c e rin ţe lo r e n u m e ra te se
n o te a ză pe p la n u l o r a ş u lu i şi p e n tru fiecare d in ele se fix e a z ă n u ­
m ă r u l de râ n d . I n c az de lic h id a r e a p o s tu lu i, n u m ă r u l lu i n u p o a ­
te fi fix a t p e n tru a lt post. P e n tru fiecare post se a lc ă tu ie ş te o des­
criere su c c in tă a lo c u lu i de a m p la s a r e a lui în core sp und e re cu sche­
m a p re z e n ta tă în anexa nr. 6.
D escrierea p o s tu r ilo r se p ă s tre a z ă la se rv ic iu l h id ro m e te o ro io ­
gic, C .I.E . şi la a rh ite c tu l o r a ş u lu i.
O b s e r v a ţiile s is te m a tic e a s u p ra p o lu ă r ii a e ru lu i a tm o sfe ric se
fac în to a te a n o tim p u r ile a n u lu i, c o n fo rm p ro g ra m e lo r de o b s e rv a ţie
p re ze n ta te în ta b e lu l 31.
L is ta s u b s ta n ţe lo r toxice care tre b u ie d e p is ta te se d e te rm in ă p e n ­
tru fiecare p o st de se rv ic iile h id ro m e te o ro io g ic şi sanitaro- antiepi-
dem ic.
163
 Tabelul 31. Programele dc observaţie

O ra (le recoltare
P ro g ra m u l a probelor Substanţele

Deplin 1, 7, 1.3, 19* Praf, S02, C 0 2, N 0 2, impurităţi specifice, ca­

racteristice pentru eliminările industriale în
centrul populat respectiv
Incomplet 7. 13, 19 Aceleaşi
Redus 7,13
Nictcmerai încontinuu »•

* In ca z u l c o n d iţiilo r m eteorologice nefav orabile (cealS. inversie în d e lu n g a ţii de tem ­

p e ra tu ra ) recoltarea probelor se va efectua la fiecare 3 ore.

L a p o s tu r ile de pe traseu o b s e rv a ţiile se e fe c tu e a ză cu a ju to r u l

a u to v e h ic u lu i s p e c ia l, în care se in s ta le a z ă a p a r a ta j şi u tila j nece­
sar. R e c o lta re a p ro b e lo r la p o s tu r ile de tra se u se o r g a n iz e a z ă reie-
ş in d d in u r m ă to r u l c a lc u l: pe p a rc u r s u l z ile i de m u n c ă de 8 ore la
uri a u to v e h ic u l se pot efectua 8 — 1 0 re c o ltă ri; u n a u to v e h ic u l p oate
să deservească 4 — 5 p o s tu r i; re co ltare a p ro b e lo r la fiecare p o st
tre b u ie să se fa c ă de 2 ori pe zi. O r d in e a de deservire a p o s tu r ilo r
de tra se u se s c h im b ă lu n a r p e n tru ca re co ltarea p ro b e lo r la fiecare
d in ele să se efectueze la ore d ife rite ale z ile i. D e e x e m p lu , în
p r im a lu n ă p o s tu rile se deservesc în o rd in e a de creştere a n u m ă r u lu i
lo r, în a d o u a — în o rd in e a descreşterii, ia r în a tre ia — de la m i j ­
lo c u l tra s e u lu i spre s fâ rş it, a p o i de Ia în c e p u t p â n ă la m ijlo c . O r ­
d in e a şi m e to d a de o b s e rv aţie la p o s tu r ile de tra se u su n t a n a lo g ic e
cu cele a p lic a te la p o s tu r ile s ta ţio n a re .
O r g a n iz a r e a o b s e rv a ţie i a s u p r a s tă r ii a tm o sfe re i în c entrele p o ­
p u la te la p o s tu r ile s ta ţio n a re şi de tra se u in t r ă în s a rc in a s e r v ic iu ­
lu i h id ro m e te o ro lo g ic . M e d ic u l ig ie n is t foloseşte re z u lta te le o b ţ in u ­
te la aceste p o s tu r i p e n tru e v a lu a re a g r a d u lu i de poluare, a a tm o ­
sferei în c e n tru l p o p u la t şi stu d ie re a s ă n ă t ă ţ ii p o p u la ţie i.
In a c tiv ita te a m e d ic u lu i ig ie n is t în d o m e n iu l ig ie n e i m e d iu lu i un
loc deosebit îl o c u p ă c e rc e tările p r iv in d d e te rm in a re a zo n e i de r ă s ­
p â n d ir e a s u b s ta n ţe lo r toxice de la su rsele se p a ra te de p o lu a re .
In acest scop se folosesc p o s tu rile m o b ile (d in fă c lia de p o lu a re )
de observ aţie. L a efe c tu are a o b s e rv a ţiilo r diri fă c lia de p o lu a re se
folosesc a u to v e h ic u le sp eciale cu a p a r a ta j necesar p e n tru re c o lta ­
rea p ro b e lo r de aer. R e co lta re a p ro b e lo r se face în c ore sp und ere
c u d ire c ţia v â n t u lu i în p u n c te le de in tersecţie a axei fă c lie i cu c ir­
c u m fe rin ţe le concentrice. C ir c u m fe r in ţa p r in c ip a lă tre b u ie să a ib ă
o r a z ă e g a lă cu 20 în ă lţ im i ale sursei. R a z a c irc u m fe rin ţe i m in o re
R i se d e te rm in ă ca 1/2 a ra ze i c irc u m fe rin ţe i p r in c ip a le R 2, ia r r a ­
z a c irc u m fe rin ţe i m a jo re R 2 — ca 1,5 a ra ze i R 3 .
D a c ă c o n d iţiile to p o g ra fic e ale lo c a lit ă ţ ii s u n t c o m p lic a te sau
p e te r ito r iu l d a t s u n t obiectiv e, p e n tru care este in a d m is ib ilă p o ­
lu a re a a e r u lu i, a tu n c i n u m ă r u l c irc u m fe rin ţe lo r co nc e ntric e p oate fi

164
 m ă r it a tâ t în in te r io r u l, c â t şi în ex terio ru l c irc u m fe rin ţe i p r in c i­
pale.
L a n e cesitate a c e rc e tă rilo r d e ta lia te se a le g ra ze le c irc u m fe rin ­
ţe lo r c o ncentrice (la efectuarea o b s e rv a ţiilo r d in fă c lia de p o lu a ­
re) e g a le cu 0 ,2— 0,5; 1; 2; 3; 4; 5; 6; 8; 10; 15 şi 20 km .
R eco lta re a p ro b e lo r tre b u ie e fe c tu a tă la d is ta n ţe le alese n u m a i
p u ţin decât în 3 p u n c te c o n c o m ite n t. In acest scop a u to v e h ic u le le
tre b u ie e c h ip a te cu p u n c te m o b ile d o ta te cu a lim e n ta r e e le c tric ă
a u to n o m ă , care s u n t s itu a te de a m b e le p ă r ţi ale axei fă c lie i la d is ­
tan ţe e g a le cu 1/25 ale ra ze i c irc u m fe rin ţe i R n (fig . 14). T o to d a tă
se stab ile şte un post din p a rte a fe rită de v â n t a sursei de e lim in ă r i
la d is ta n ţa care e v ită in flu e n ţa sursei e x a m in a te a s u p ra m ă r im ii
c o n c e n tra ţie i s u b s ta n ţe i p o lu a n te .
In procesul de re co ltare a p ro b e lo r se e fe c tu e a ză o b s e rv a ţii
a s u p ra s tă rii fă c liilo r fu m ig e n e . Se d e te rm in ă fo rm a şi c o lo ra ţia
fă c lie i fu m ig e n e .
O b s e r v a ţiile se e fe c tu e a ză a s u p ra s u b s ta n ţe lo r c a ra c te ris tic e
p e n tru în tr e p rin d e re a d a tă , ţ in â n d cont de c a ra c te ris tic ile c a n tit a ­
tiv e şi toxice ale e lim in ă r ilo r . In z o n a p o s ib ilă de p o lu a r e m a x i­
m a lă trebu ie să fie re co ltate n u m a i p u ţin de 50— 60 probe de aer

Fig. 14. Schema de amplasare a punctelor de recoltare a probelor de aer la ob­

servaţiile din făclia de poluare. H — înălţimea coşului; 1— direcţia vântului;
2 — ала făcliei; 3 — punctele de recoltare a probelor; 4 — circumferinţa minimală;
5 — circumferinţa principală; 6 — circumferinţa maximală
165
p e n tru fiecare s u b s ta n ţă , în d iv erse a n o tim p u r i ale a n u lu i. In alte
zone se re co lte a ză cel p u ţin 25 probe.
R e z u lta te le c e rc e tă rilo r şi o b s e rv a ţiilo r e fectu ate se în s c riu in
fo rm u la r e sp e c ia le de e v id e n ţă .
L a efectu area o b s e rv a ţiilo r în fă c lia de p o lu a re pe te rito riu l o r a ­
ş u lu i cu un n u m ă r m a rc de în tr e p r in d e r i in d u s tr ia le tre b u ie de
ales câtev a surse p r in c ip a le (3 — 5 ), care im p u r ific ă m a i in te n s iv
a e ru l a tm o sfe ric , ia r re co ltarea p ro b e lo r se va efectua pe rarul, în
d e p e n d e n ţă de d ire c ţia v â n tu lu i şi a fă c lie i acestor surse.
P o lu a r e a a e ru lu i cu g a ze le de e ş a p a m e n t ale tr a n s p o r tu lu i a u to
se e x a m in e a z ă s is te m a tic la p o s tu rile s ta ţio n a re şi de traseu. P e n ­
tr u s tu d ie re a d e ta lia tă de r ă s p â n d ir e a g a z e lo r de e ş a p a m e n t se
o r g a n iz e a z ă e p iso d ic o b s e rv a ţii speciale. E v a lu a re a p o lu ă r ii a e ru ­
lu i în zo n a a u to s tr ă z ilo r şi te rito riilo r lo c a tiv e în v e c in a te se face
d u p ă re z u lta te le de d e te rm in a re a c o m p o n e n ţilo r p r in c ip a li ai g a ­
ze lo r de e ş a p a m e n t (o x id u l de c arb o n , d io x id u l de azot, h id r o c a r ­
b u rile , a ld e h id a fo rm ic a , b e n z ( a ) p ir e n u l, c e n u şa , c o m p u ş ii p lu m ­
b u lu i) şi p ro d u se le lor de tra n s fo rm a re fo to c h im ic ă .
P e n tru o b s e rv aţie se a le g a u to s tr ă z ile p r in c ip a le şi sectoarele
cu c irc u la ţie in te n s ă a tr a n s p o r tu lu i a uto . P u n c te le de obse rv aţie
tre b u ie a m p la s a te :
1) pe a u to s tr ă z i cu in te n s ita te a c irc u la ţie i ru tie re p â n ă la 500,
50 0 — 1 0 0 0 , 1 0 0 0 — 2 000 şi m a i m u lt de 2 000 a u to v e h ic u le /o ră în
lo c u r ile cu cea m a i in te n s iv ă p o lu a re a a e ru lu i (la in te rs e c ţiile
s tr ă z ilo r în g u s te , în v e c in a te cu c lă d ir i cu m u lte etaje, în tu n e le e tc .);
2) în ra io a n e le lo c ativ e a lă tu r a te la a u to s tr ă z i (la m a rg in e a
p ă r ţii c a ro sa b ile , la m ijlo c u l t r o tu a r u lu i, la axa de d ir ija r e a c o n ­
stru cţie i la d is ta n ţa de 0,5— 1 m de la fa ţa d a c lă d ir ilo r o rie n ta te
spre a u to s tra d ă , în cen tru l s p a ţ iu lu i in te rc a rtie ra l şi în a lte (3 4)
p u n c te diverse d in in te r io ru l c a r tie r u lu i) .
M ă s u r ă r ile pe a u to s tr ă z i se fac la in te rv a l de o o r ă , de la orele
5 — 6 p â n ă la 21— 22 (în u n a d in z ile le de m u n c ă ale s ă p t ă m â n ii,
pe p a rc u rs u l a 24 o re ), în ra io a n e le lo c ativ e — la p re le 7, 8, 9,
13, 17, 18, 19.
C o n c o m ite n t cu re co ltarca p ro b e lo r de aer se e fe c tu e a ză şi in ­
v e s tig a ţii m e te orologice :
a) la re co ltarea p ro b e lo r de aer la p o s tu r ile s ta ţio n a re , de tr a ­
seu şi d in fă c lia de p o lu a re (m o b ile ) ;
b) la s ta ţiile m e teorologice .
P r o g r a m u l o b s e rv a ţiilo r m e te o ro lo g ice la p o s tu ri in c lu d e d e te r­
m in a re a v ite zei şi direcţiei v â n tu lu i, m ă s u ra re a te m p e ra tu r ii şi
u m id it ă ţ ii a e ru lu i, descrierea fe n o m e n e lo r diri a tm o sfe ră.
P e n tru d e te rm in a re a v ite zei de m iş c a re a a e ru lu i se folosesc a n e ­
m o m e tre cu p a le te sau cu cupe, care se co ne c te a ză p e n tru 10 m in .
şi, c o n fo rm in d ic a ţiilo r d in g r a fic u l sau ta b e lu l a nex a te la a p a ra t,
se d e te rm in ă v ite za cu p re c izia p â n ă la 0,1 m /s.
D ire c ţia v â n t u lu i se d e te rm in ă cu a ju to r u l g iru e te i ş i/s a u f la ­
m u r ii şi b u solei în decurs de 1— 2 m in . d u p ă 16 c a r tu ri, ia r re z u l­
t a tu l se în re g is tre a z ă în g ra d e sau c o d u ri, în c o re sp u n d e re cu ta-

166
 Tabelul 32. Transformarea carturilor direcţiei vântului în grade

Carturi Grade Codul Carturi Grade Codul

N 360 36 S 180 18
NNE 22 02 SSV 202 20
NE 45 04 sv 225 22
ENE 68 07 vsv 248 25
E 90 09 V 270 27
ESE 112 11 VNV 292 29
SE 135 14 NV 295 32
SSE 158 16 NNV 318 34

belu l 32. In lip s a v â n t u lu i, la ru b ric a « d ire c ţie » se în s c rie « a c a l­

m ie», la ru b ric a « v ite z ă » — 0.
T e m p e ra tu ra şi u m id ita te a a e ru lu i se m ă s o a r ă cu p s ih ro m e tru l cu
a s p ira ţie la în ă lţim e a 1,5 m . In d ic a ţ iile se citesc peste 4 — 5 rnin.
v a ra şi peste 15— 20 m in . ia rn a . T re buie efectuate 6 c a lc u le ale i n ­
d ic a ţiilo r te rm o m e tre lo r p s ih r o m e tr u lu i cu e x a c tita te p â n ă la 0,1°C
(3 d u p ă cel u scat şi 3 d u p ă cel u m e c ta t). A p o i se va efectua m e ­
dierea in d ic a ţiilo r te rm o m e tre lo r u scat şi u m e c ta t şi cu a ju to r u l
ta b e le lo r p s ih ro m e tric e se vor d e te rm in a d e n sita te a v a p o r ilo r de
a p ă în in ilib a r i şi u m id ita te a r e la tiv ă în procente. P re s iu n e a a e ru ­
lu i a tm o sfe ric se m ă s o a r ă n u m a i în la b o r a to r u l de tip u l «Post-1»,
în re stu l c a z u r ilo r se folosesc o b s e rv a ţiile staţie i m e teorologice .
R e c o l t a r e a p r o b e l o r d e a e r . S u b s ta n ţe le e lim in a te de sursele de
p o lu a re s u n t fo arte diverse. Se d iv id p o lu a n ţi c h im ic i, fiz ic i şi b io ­
lo g ic i ai a e ru lu i. S u b s ta n ţe le carc im p u r ific ă aerul se pot a fla în
el în d ife rite s tă ri de a g re g a re : sub fo rm ă de g a z , v a p o ri, p u lb e ri
sau ceaţă.
A n a liz a c h im ic ă se referă la d e te rm in a re a tu tu r o r ele m e n te lo r
p o lu a n te şi c u p r in d e d o u ă etape de aceeaşi im p o r ta n ţă :
1) re co ltarea p ro b e lo r de aer,
2) a n a liz a c h im ic ă p ro p riu - zisă.
R e c o lta re a p ro b e lo r se e fectu ează în fu n c ţie de n a tu r a p o lu a n ­
ţilo r şi starea lo r a g r c g a tiv ă , şi a n u m e :
1) reco ltarea p ro b e lo r de aer p e n tru d e te rm in a re a p u lb e rilo r;
2) recoltarea p ro b e lo r de aer p e n tru d e te rm in a re a g a z e lo r.
P e n tru a separa d in aer diverse su b sta n ţe , se folosesc m e d ii de
absorbţie.
D a c ă s u b s ta n ţa se a flă în stare de v a p o ri sau g a z , a tu n c i a eru l
este a s p ir a t p rin a p a ra te de a b so rb ţie cu m e d ii lic h id e , în care sub-
t s t a n ţ a d e te r m in a tă se d iz o lv ă sau este re ţin u tă în fo rm ă de c o m p u s
[ n e v o la til. P e n tr u su b s ta n ţe le în fo rm ă de a ero soli, m e d iile lic h id e
[ s u n t in a c c e p ta b ile , deoarece ae ro so lii posed ă o m e m b r a n ă care n u
p e rm ite p a rtic u le lo r să se d iz o lv e în lic h id . In acest caz este nece­
sar ca p a rtic u le le să se lo v e as că de o s u p r a fa ţă d u ră , în consecin-
i ţ j p ro d ucându - se creşterea v o lu m u lu i p a rtic u le lo r şi sedim enta-
irea lor. D a c ă s u b s ta n ţa se a flă în stare de p u lb e ri, tre b u ie create
167
astfel dc c o n d iţii, ca a eru l să fie a s p ir a t cu v ite z ă m a re p r in m e ­
d iu l s o lid de absorbţie. In acest tim p , de asem e nea, au loc m ă r ir e a
v o lu m u lu i şi s e d im e n ta re a p a rtic u le lo r.
L a re co ltarea p ro b e lo r de aer tre b u ie să se ţin ă cont de u r m ă ­
toarele m o m e n te ;
a) p e n tru un şir de s u b s ta n ţe se re co lte a ză un v o lu m m a re de
aer (1 0 — 100 I), în tr u c â t c o n c e n tra ţia p o lu a n ţilo r în aerul a tm o ­
sferic este re d u să;
b) se re c o lte a ză probe m o m e n ta n e de aer, p e n tru d u ra ta sc urtă
de tim p (30 m in .) şi probe p e n tru 24 ore, în m o d c o n tin u u ;
c) dire c ţia d o m in a n tă a v â n tu lu i;
d) c o n d iţiile m e te o ro lo g ice (te m p e r a tu ră , p re c ip ita ţii, p re s iu n e
a tm o s fe ric ă e t c .) ;
e) re lie fu l te r ito r iu lu i d in zo n a de recoltare.
In d e p e n d e n ţă de c o n c e n tra ţia în aer a su b s ta n ţe i d e te rm in a te şi
starea ei a g r e g a tiv ă , re co ltarea p ro b e lo r de aer se face p r in u r m ă ­
toarele m etode:
1. S ta tic e (se d im e n ta re , a b s o rb ţie ).
2. D in a m ic e (a s p ir a ţie , in tro d u c e re a în a n u m ite v ase a u n u i v o ­
lu m c u n o sc u t d in aerul de a n a liz a t ) .
1. M e t o d e l e s t a t i c e .
L I . M e t o d a s e d i m e n t ă r i i se a-plică Ia re co ltarea p ro b e lo r de aer
p e n tru d e te rm in a re a p u lb e rilo r. Se face în v ase de s tic lă , pe la m e
s im p le , în vase cu un a d e z iv (g u m ă a ra b ic ă , g lic e r in ă ) şi pe z ă ­
padă.
1.2. M e t o d a s t a t i c ă p r o p r i u - z i s ă (de a bsorbţie, in te r a c ţiu n e ) se
a p lic ă Ia re co ltarea p ro b e lo r de aer p e n tru a n a liz a c h im ic ă a g a z e ­
lor şi c o n stă în ex p unere a în a tm o sfe ră a u n o r h â r tii in d ic a to a re ,
tu b u ri sau p lă c i îm b ib a te cu re ac tive specifice p e n tru su b s ta n ţe le
d in g a z u l respectiv.
2. M e t o d e l e d i n a m i c e .
2.1. M e t o d e l e d e a s p i r a ţ i e se a p lic ă Ia reco ltarea p ro b e lo r de aer
p e n tru d e te rm in a re a a tâ t a p u lb e rilo r, cât şi a s u b s ta n ţe lo r c h im i­
ce. A ceste m etode, de obicei, se a p lic ă în c a z u r ile c â n d c o n c e n tra ­
ţia s u b s ta n ţe i d e te rm in a te este n e în s e m n a tă şi p e n tru e v iden ţiere a
ei este n ecesară o c a n tita te c o n s id e ra b ilă de aer. P r in c ip iu l m e to ­
dei c o n s tă în a s p ir a ţia a e ru lu i p e n tru cercetare p rin m e d ii de a b ­
sorbţie. P e n tru re co ltarea p ro b e lo r de aer p rin m e to d e le de a s p i­
ra ţie este necesar să a lc ă tu im corect a n s a m b lu l sis te m e lo r de lu c ­
ru. C u a lte c u v in te , schem a p r in c ip a lă a d is p o z itiv u lu i de recoltare
a p ro b e lo r de aer este c o m p u s ă d in u rm ă to a re le c o m p o n e n te (fig .
15):
a) u n sistem de a s p ira ţie , fo rm a t d in tr- un m o to r (M ) şi o p o m ­
pă (P );
b) u n sistem de în r e g is tr a r e a v ite ze i ş i/s a u a v o lu m u lu i de aer
a s p ira t, g a z o m e tr u ( G ) ;
c) u n d is p o z itiv de re ţinere a p o lu a n ţilo r , u m p lu t cu o s u b s ta n ­
ţă a b s o r b a n tă ( V ) ;
d) tu b de conectare (T ).
168
'ig. 15. M — motor, P — pompa de aspiraţie, G — gazometru, V — vas de ab­
sorbţie (impinger), T — tub de conectare

In c a lita te de sistem de a s p ira ţie se folosesc a s p ira to a re m e c a ­

nice şi h id r a u lic e . A s p ira to a re le m e ca n ic e s u n t u tiliz a te la -recol­
tarea v o lu m e lo r m a ri de aer. A s p ira to a re le m e ca n ic e m a i frecvent
u tiliz a te su n t: p o m p e le m a n u a le , a s p ira to a re le electrice (casnice,
speciale, de a u to m o b il, cu e je c to r).
L a re co ltarea v o lu m e lo r m a ri de aer se v a u t iliz a u n d is p o z i­
tiv de m ă s u r a t v o lu m u l de aer a s p ira t n u m it g a z o m e tru . In p r a c ­
tic ă m a i frecvent su nt u tiliz a te g a z o m e tr u l h id r a u lic şi cel u sca t
( p n e u m a t ic ) .
P r in c ip iu l de lu c ru al g a z o m e t r u l u i h i d r a u l i c s a u c u m e m b r a n ă
r o t a t i v ă (fig . 16 a, b) c o n s tă în u rm ă to a re le : Ia a s p ira ţia a c r u lu i
în p a rte a tu b u lu i m a n o m e tric p â n ă Ia m e m b r a n ă se creează s u r ­
p lu s de p re siu n e , ia r în p a rte a v id u lu i d u p ă m e m b r a n ă se creează
vid, care p ro v o a c ă în cotul în c h is al m a n o m e tr u lu i scăderea n iv e lu ­
lu i lic h id u lu i (a p ă sau m e r c u r ). S c h im b a re a m e m b ra n e i p e rm ite
d ir ija r e a v ite zei dc a s p ira ţie a a e ru lu i de la 0,6 p â n ă Ia 80 1/m in.
V ite z a de a s p ira ţie se d e te rm in ă d u p ă n u m ă r u l d ia fr a g m e i, scăderea
lic h id u lu i şi p r in u tiliz a r e a u n u i g r a fic c a lib ra t;
G a z o m e t r u l u s c a t ( p n e u m a t i c ) re p r e z in tă u n tu b v e rtic al de s ti­
c lă , în in te r io ru l c ă ru ia este a m p la s a tă o p lu tă u ş o a ră care in d ic ă
v ite z a de m işc a re a a e ru lu i (fig . 16 c ). C o b o râ re a p lu te i d e p in d e
de v ite za de m işc a re a a e ru lu i.
T oate d is p o z itiv e le de a s p ira ţie tre b u ie să c o re s p u n d ă c e rin ţe ­
lo r S T A S - ulu i 17.2.6.01— 86 « P ro te c ţia n a tu r ii. A tm o sfe ra . D is p o z i­
tiv e p e n tru re co ltarea p ro b e lo r de aer în centrele p o p u la te » . C e r in ­
ţa p r in c ip a lă este fu n c ţio n a re a n e în tr e r u p tă tim p de cel p u ţin
20 m in . în p re ze n ţa u n u i o p e rato r (la re co ltarea p ro b e lo r m o m e n ­
ta n e ) şi/sa u 24 ore în lip s a o p e r a to ru lu i (la re co ltarea p ro b e lo r
m e d ii n ic te m e r a le ).
A s p ira to a re le h id r a u lic e su n t fo rm a te d in :
a) vase unice;
b ) vase c o m u n ic a n te ;
риннндя*
 VASE UNICE
Fig 17. Vase unice a golirea superioară, b — golirea inferioară. 1 — tub scurt,
2 — tub lung, 3 — tub de cauciuc, 4 — clemă, 5 — vas absorbant.

c) re cip iente b a sc u la n te .
P r in c ip iu l lor de fu n c ţio n a re c o n stă în scurgerea lic h id u lu i (a p ă ,
so lu ţie fiz io lo g ic ă ) d in aceste vase cu v o lu m u l c u n o s c u t şi în lo c u i­
rea lu i cu aer a s p ir a t trecut m a i în tâ i p rin tr- un vas a b s o rb a n t a s a m ­
b la t la c irc u itu l ace stui sistem . D eoarece v ase le au v o lu m u l c u n o s ­
cut, decade necesitatea d is p o z itiv u lu i de m ă s u r a t v o lu m u l a e ru lu i.
V a s e l e u n i c e re p r e z in tă , de obicei, d o u ă vase d in s tic lă sau din
m e ta l, de o c a p a c ita te c u n o s c u tă , care să n u d e p ăşe a sc ă 5 1, p e n tru
a fi u şor de m a n ip u la t (fig . 17). G o lire a lor se face d in p a rte a s u ­
p e rio a ră (a ) s a u d in p a rte a in fe rio a ră ( b ). V asele se în c h id e rm e ­
tic c u dop de c a u c iu c , în care se a m p la s e a z ă un tu b de s tic lă . La
g o lire a d in p a rte a s u p e rio a ră p a r tic ip ă d o u ă tu b u ri: u n u l scurt, la
care se c o nec tea ză v a su l de a b so rb ţie şi u n u l lu n g de g o lire , care
a p ro a p e a tin g e fu n d u l v a s u lu i. T u b u l lu n g se u ne şte cu u n tu b de
cauciuc d e s tin a t p e n tru g o lire , d o ta t cu o c le m ă . La g o lire a in fe r io a ­
ră (b ) c a p ă tu l su p e rio r al v a s u lu i se a s tu p ă cu u n dop de c a u c iu c
în care se a m p la s e a z ă u n tu b de s tic lă , la care se c o nec tea ză v a ­
su l dc a bsorbţie. G o lire a se face printr-o g a u r ă d in p a rte a in fe ­
r io a ră a v a s u lu i, a s tu p a tă cu u n dop de c a u c iu c în care se a m p la ­
se a ză un tu b de s tic lă u n it cu un tu b de c a u c iu c p e n tru scurgere,
d o ta t cu o c le m ă .
V a s e l e c o m u n i c a n t e c o n s ta u diri d o u ă vase de s tic lă , m e ta l sau
m a te ria l p la s tic , de o c a p a c ita te c u n o s c u tă , care să n u d e p ăşe a sc ă
5 — 6 I, le g a te în tre ele p rin tr- u n tu b de c a u c iu c p re v ă z u t cu o c le ­
m ă (fig . 18).
V a se le se în c h id erm e tic cu d o p u ri de c a u c iu c , în care se in ­
s ta le a z ă d o u ă tu b u r i de s tic lă : scurt şi lu n g , u lt im u l a p ro a p e
a t in g â n d fu n d u l v a s u lu i. C a p e te le t u b u r ilo r lu n g i se u nesc prin-
tr-un tu b de c a u c iu c , care are o c le m ă (4 ). V asele tre b u ie să fie
K r a d a te . La recoltarea p ro b e lo r v asele se a m p la s e a z ă u n u l m a i sus
fa ţă de a ltu l. V a s u l superio r- se u m p le cu a p ă . D a c ă la tu b u l scurt
■li v a s u lu i s u p e rio r c o n e c tă m u n v a s a b s o rb a n t şi de sch id e m b rid a
171
Fig. 18. \ase comunicante: 1— vase; 2 — tub de cauciuc; 3 — vase absorbante;
4 — clemă (bridă eu şurub)

cu ş u ru b (4) de la tu b u l dc c a u c iu c carc u n e şte vasele, a tu n c i p r in

v a s u l de a b so rb ţie se va a s p ira aer ca u rm a re a sc u rg e rii apei dii^
v a su ! su p e rio r în cel in fe rio r. D a c ă este necesar de a s p ir a t u n v o ­
lu m de aer m a i m a r e decât v o lu m u l u n u i vas, a tu n c i vase le se
s c h im b ă cu lo c u l, în acest caz d e c o n e c tăm în p re a la b il v a s u l de
a b so rb ţie şi în c h id e m b r id a cu ş u ru b de pe tu b u l dc c a u c iu c care
uneşte am b e le vase. V o lu m u l a e ru lu i a s p ira t este. e g a l cu v o lu m u l
lic h id u lu i care s-a scurs d in v a s u l su p erio r.
2.2. R e c o lta re a p r o b e lo r p r in in tro d u c e re a u n u i v o lu m d e a e
c u n o s c u t In vase.
A c e a s tă m e to d ă se u tiliz e a z ă în c a z u l c ân d tre b u ie s ta b ilită
c o n c e n tra ţia s u b s ta n ţe i, care p o lu e a z ă a eru l a tm o sfe ric într-o p e ­
r io a d ă sc urtă de tim p , d a c ă aerul cercetat c o n ţin e c o n c e n tra ţii cres-
c u te de su b s ta n ţe n o cive şi d a c ă m e to d a de d e te rm in a re a s u b s ta n ­
ţei c h im ic e are o s e n s ib ilita te m a re şi, respectiv, necesită u n v o lu m
m ic de aer p e n tru cercetare.
La a p lic a re a acestei m etode p e n tru recoltarea p ro b e lo r de aer
se u tiliz e a z ă v ase g r a d a te cu v o lu m de I — 3 1, p ip e te de g a z cu

172
 v o lu m de 100— 500 m l, b a lo a n e şi saci de c a u ­
ciuc. E x is tă c â te v a m o d u r i de u m p le re a v a se ­
lor cu aer p e n tru cercetare:
a) P r i n g o l i r e a v a s u l u i . L a a p lic a re a aces­
tei m e to d e în c a lita te de v ase se u tiliz e a z ă p ip e ­
te de g a z (fig . 19) sau fla c o a n e . V a se le su n t
u m p lu te în p re a la b il cu a p ă , ia r d a c ă s u b ­
! 'l! s ta n ţa d e te r m in a tă se d iz o lv ă în a p ă , a tu n c i ele
se u m p lu cu o s o lu ţie n e u tră (d e e x em plu ,
s o lu ţie h ip e r to n ic ă de c lo r u r ă de s o d iu ) , c a ­
re n u in te r a c ţio n e a z ă cu s u b s ta n ţa cercetată.
La locul de re co ltare a prob ei lic h id u l se v a r ­
să d in vas, ia r în lo c u l lu i p ă tr u n d e a eru l cer­
cetat. F la c o n u l cu aer se în c h id e cu u n dop
de c a u c iu c , ia r pip etele de g a z se în c h id cu
ro b in e te b in e a ju s ta te de la a m b e le capete-
I n c a z u l lip s e i ro b in e te lo r la c ap e tele p ip e te ­
lor de g a z se îm b r a c ă tu b u r i de c a u c iu c cu
clem e. C a p e te le tu b u r ilo r de c a u c iu c se în c h id
cu d o p u ri de s tic lă . R e g lâ n d v ite z a de v ă r s a ­
re a lic h id u lu i, se m ă re ş te sa u m ic ş o re a z ă
tim p u l de re co ltare a prob ei.
b) P r i n î n l o c u i r e a a e r u l u i d i n v a s . Se a p li­
că în c a z u l c â n d aerul de a n a liz a t n u tre b u ie
а в să v in ă în c o n ta c t cu lic h id u l d in v as. A e ru l
cercetat se p o m p e a z ă sau se a s p ir ă p rin f la ­
Fig. 19. Pipete dc
con sau p ip e ta de g a z p re v e n tiv u sca te în c a n ­
gaz: a) cu robinet
bine ajustat; b) cu tita te de 10 v o lu m e în ra p o rt cu v o lu m u l v a ­
tub de cauciuc, clema s u lu i u tiliz a t . P r in a ce asta se a s ig u r ă î n l ă t u ­
şi dop de sticlă rarea d e p lin ă a a e ru lu i a fla t în v a s şi în lo c u i­
rea lu i cu aer p e n tru cercetare. P e n tru s u fla ­
re s a u a s p ira ţie se u tiliz e a z ă p o m p e , a s p ira to a re sau a lte dispozi-
I tiv e . C u scopul de a e v ita c o n d e n s a re a v a p o r ilo r, p o m p a re a a c r u lu i
se e fe c tu e a ză cu v ite za n u m a i m ic ă de 2 1/min.
c) P rin crea re d e v i d . Se e fe c tu e a z ă cu a ju to r u l v ase lo r (fla c o a ­
ne sau p ip e te de g a z ) , în care c u a ju to r u l p o m p e i s-a fă c u t v id
I (fig . 2 0 ). L a locul de re co ltare a probei v a s u l se d e sch id e şi, în
I u rm a d ifere nţei de p re siu n e , acesta se u m p le r a p id cu a e ru l p e n tru
cercetare. D u p ă re co ltare v a s u l se în c h id e .
d) P r i n i n t r o d u c e r e a u n u i v o l u m d e a e r î n b a l o a n e s a u s a c i
d e c a u c i u c . L a lo c u l de re co ltare a probei aerul p e n tru cercetare se
p o m p e a z ă cu a ju to r u l p o m p e i în b a lo n sau în sa c ul de c au c iu c. La
u tiliz a r e a acestei m e to de de re c o lta re tre b u ie de ţ in u t cont că u nele
g a ze , de ex e m p lu , C 0 2, posed ă c a p a c ita te a de d ifu z ie p rin s tra tu l
de c a u c iu c , ia r altele, de e x e m p lu SOo, p o se d ă c a p a c ita te a de a fi
a b so rb ite de acesta.
e) P r i n i n t r o d u c e r e a a e r u l u i d i r e c t î n a p a r a t u l d e a n a l i z a t . Se
a p lic ă în c a z u l c o n c e n tra ţiilo r m a r i de g a z e d in aer. A e ru l aspi-

173
 Fig. 20. Schema de creare a vidului fn vase.
1— pompa de vid Komovski; 2 — vid-metru; 3 — flacon cu robi­
net şi dop ajustat

ra t d irect în a p a ra te le O r s a t sau H a l d a n e in tr ă în c o n tac t cu re ac­

tiv u l sp ecific p e n tru g a z u l respectiv.
V o lu m u l de aer recoi'iat şi d u r a ta de a s p ira ţie ir e b u ie să
fie s a tis fă c ă to a r e p e n tru a c ă p ă ta în m e d iile de a b so rb ţie c o n c e n ­
t r a ţia , care p o a te fi id e n tific a tă p r in m e to d a c o re s p u n z ă to a re de
cercetare. V ite za a d m is ă dc a s p ira ţie d e p in d e de c ap a c ita te a de c a p ­
ta r e a in g r e d ie n tu lu i cercctat în v a s u l de absorbţie.
V o lu m u l necesar al probei de aer ( llv) se p o a te c a lc u la , da c ă
c u n o a şte m s e n s ib ilita te a m e to d e i de d e te rm in a re a su b sta n ţe i cer­
cetate şi C .M .A . a ei d u p ă fo rm u la :

u n de:
o — s e n s ib ilita te a m e tode i de d e te rm in a re , p g ;
V — v o lu m u l to ta l al probei, m l;
V ] — v o lu m u l probei re co ltate p e n tru a n a liz ă , m l;
n — c o n c e n tra ţia m a x im a l a d m is ib ilă , m g / m 3;
К — c o e fic ie n tu l de d e p ă ş ire а C .M .A ., care se d e te rm in ă d u p ă
r a p o r tu l c o n c e n tra ţiilo r p o s ib ile fa ţă de C .M .A .
în t r u c â t re co ltarea p ro b e lo r de aer se e fectu ează la diverse te m ­
p e ra tu r i şi p re s iu n e a tm o s fe ric ă , ia r d u p ă le g ile lu i B o il- M a rio tt
şi G h e i- L u ssa k v o lu m u l de aer este direct p ro p o rţio n a l cu p re s iu ­
ne a , este necesar ca v a lo r ile să le a d u c e m la c o n d iţii n o rm a le de
te m p e ra tu r ă şi p re s iu n e , a d ic ă la 0°C şi ia 1013 g P a (760 m m H g ) .
I n acest scop ne fo lo s im de fo rm u la u rm ă to a re :

у _ V ţ ■273 В
0 (2 7 3 + f)io i3’
174
unde:
V 0 — v o lu m u l de aer în c o n d iţii n o rm a le :
V t — v o lu m u l de aer a s p ira t la te m p e ra tu ra t şi p re s iu n e a a t­
m o sfe ric ă D în m o m e n tu l re c o ltă rii;
273 — c o e fic ie n tu l de d ila ta r e a g a ze lo r.
A n a liz a c a n tita tiv ă a im p u r ită ţ ilo r a e r u lu i a tm o sfe ric se efec­
tu e a z ă d u p ă c o n c e n tra re a lor pe cale de a s p ira ţie a a e ru lu i p rin
m e d ii de abso rb ţie (lic h id e , so lid e ) sau m a te ria le de filtra re .
M e d ii lic h id e de a bsorbţie: a p ă d is tila tă , so lv e n ţi o r g a n ic i, so­
lu ţ ii sp e c ia le de a bsorbţie. A b s o rb ţia g a z e lo r şi v a p o r ilo r se poate
efectua p r in d iz o lv a re a !or în m e d iu lic h id sau în u rm a in te r a c ţiu ­
n ii su b s ta n ţe i cu s o lu ţia a b s o r b a n tă . E fic a c ita te a de a b so rb ţie a s u b ­
s ta n ţe i se r e a liz e a z ă p r in crearea c o n d iţiilo r de c o n ta c t m a x im a l al
ci cu m e d iu l de a bsorbţie. In acest scop se u tiliz e a z ă d is p o z itiv e de
a b so rb ţie de diverse c o n s tru c ţii (fig . 21).
D is p o z itiv e le de a b so rb ţie , n u m ite şi b a rb o to a re , a b s o rb ito a re
sau vase s p ă lă to a r e , su n t c o n fe c ţio n a te d in s tic lă , în care se i n ­
tro d u c e m e d iu l a b s o rb a n t specific re ţin e rii u n u i a n u m it g a z ( i n ­
g re d ie n t) p e n tru cercetare. D u p ă c a n tita te a dc s o lu ţie a b s o r b a n tă
fo lo s ită, a b so rb ito a re le se c la s ific ă în m ic ro a b s o rb ito a re (2 — 3 m l)
şi m a c ro a b s o rb ito a re (10 m l) .
P r in c ip iu l de fu n c ţio n a re al v a s e lo r dc a b so rb ţie c o n s tă în fa p ­
tu l că a eru l a s p ir a t p ă tr u n d e în v a s p rin tr- u n tu b ce se te r m in ă la
p a rte a in fe rio a ră cu o r ific ii s a u cu o p la c ă p o ro a s ă . P re v e n tiv în
vase le de a b so rb ţie se in tro d u c e s o lu ţie (2 — 10 m l) , p r in care se
a s p ir ă ae ru l. V ite za de a s p ira ţie d e p in d e de c o n s tru c ţia a b s o r b ito ­
r u lu i şi a lc ă tu ie ş te : p e n tru d is p o z itiv u l P o l e j a e v p â n ă la 0,5 l/m in ;
d is p o z itiv u l Z a i ţ e v — p â n ă la 1 l/ m in ; v ase le de fo rm ă U cu p la c ă

c /7
7 2
175-
 30

15-

A h
d=40

C>

\ V

d--iz

X J

p o ro a s ă — p â n ă Ia 2 — 3 l/ m in ; R i h t e r , D r e x e l — p â n ă la 10 l/m in .
P e n tr u a e v ita trecerea s u b s ta n ţe i d e te rm in a te , vom fo losi n u un
s in g u r d is p o z itiv , ci d o u a sau trei, conectate c o n se cu tiv . V asele de
a b so rb ţie se c o nec tea ză cu d is p o z itiv u l de a s p ira ţie p r in in te r m e d iu l
t u b u r ilo r de c au c iu c. P e n tr u a p ro te ja g a z o m e tr u l de p ic ă tu r i ale
s o lu ţie i de ab so rb ţie , la ra c o rd a de ev ac u a re se fix e a z ă u n m a n ş o n
de protecţie, u m p lu t cu s ilic a g e l s p ă la t şi u sca t, cu d im e n s iu n e a
g r a n u le lo r de 0,5— 3 m m . L a te m p e ra tu r ile n e g a tiv e a le a e ru lu i
a tm o sfe ric , la u n u l d in c a n a le le schem ei de re co ltare, în tr e g a z o ­
m e tru şi m a n ş o n u l de protecţie, se in s ta le a z ă u n ten cu te rm o m e tru
şi, u t iliz â n d o in s ta la ţie s p e c ia lă , se e fe c tu e a ză în c ă lz ir e a t u b u lu i de
a du cţie .
Im p u r it ă ţ ile sub fo rm ă de g a z e şi v a p o r i pot fi re ţin u te de a b ­
s o rb a n ţi g r a n u la r i so liz i: s ilic a g e l şi c ă rb u n e a c tiv a t, care posedă
u n şir de c a p a c ită ţi p o zitiv e . A c eştia s u n t c o m o z i la p ă s tra re şi trans-

176
 portare, d is p u n de c a p a c ită ţi în a lte de a b so rb ţie Ia te m p e ra tu r i joa-
Mse şi îşi restabilesc, d u p ă o p re lu c ra re sp e c ia lă , c a p a c ită ţile lor.
P e n t r u a b s o r b ţia s u b s ta n ţe lo r toxice m a i frecvent se u tiliz e a z ă si-
l ic a g e l u l cu d im e n s iu n e a g r a n u le lo r 0,25— 2,0 in m (de m a rc a M S M
1şi M S K ) sa u c ă rb u n e le a c tiv a t (de m a rc a G , A G şi A g- 3).
S o rb e n ţii g r a n u la r i s o liz i p â n ă la 5 c m 3 s u n t in tr o d u ş i m t u ­
b u r i s p e c ia le sau în d is p o z itiv e de a b s o rb ţie ( îig . 22 a, b, c ), la c a ­
petele c ăro ra se in tro d u c e lin ta m p o n d in v a tă de s tic lă sa u de
[b u m b a c în fă ş u r a t în p r e a la b il într- un tifo n sau o s p ir a lă d in s â r m ă
p e n tru fix are a g r a n u le lo r . In acest scop d in p u n c tu l dc vedere al
12 Comanda nr. 69 177
 г
65

Гг4 т 1г4
7 4

ţ]
I'
«V I ФЭ0
-----------
ФЗО Ф30
ФЮ

12
Ю Р Ф20

JL
13

15
Fig. '21. Dispozitivele dc absorbţie: !, 2 — Petri; 3, 4. 5 — Potejaev; 6, 7 — Zai-
tev; 8 — lavorovski; 9, 10 — Rihter; И — Reberg; 12, 13, 14 — vast cu placă
poroasă; 15 — vas Drexel.

u t iliz ă r ii şi p r e lu c r ă r ii u lte rio a re ,

este m a i in d ic a tă a p lic a re a alon-
jei (fig . 2 3 ). D eoarece Ia a p lic a ­
rea s o rb e n ţilo r s o liz i a p are o re z is ­
te n ţă m a re , p â n ă Ia 300 m m H 2 O ,
a eru l cercetat este a s p ira t cu v i­
teza de 2 l/m in . şi 5e u tiliz e a z ă
in s ta la ţ ii p u te rn ic e de a sp ira ţie .
P e n tr u a b s o rb ţia im p u r ită ţ ilo r
sub fo rm ă de a ero soli se folosesc
m a te r ia le de filtr a r e (filtr e de h â r ­
tie, filtre d in fibre fine şi filtre
a n a litic e de a ero soli (F .A .A .). U l ­
tim e le posed ă o c a p a c ita te în a liă
de a b so rb ţie şi p ra c tic re ţin c o m ­
plet a e ro so lii cu d im e n s iu n e a 0,1—
0,2 |im la a p lic a re a v ite ze i de a b ­
sorbţie p â n ă la 100 l/m in . F.A .A .
d is p u n e de o g re u ta te sp ecifică m i­
că, este h id ro fo b , s ta b il la m e d iile
a g re s iv e ch im ic e , se d iz o lv ă in
w ac e to n ă şi d ie lo re ta n . V a p o r ii şi
im p u r it ă ţ ile în stare g a z o a s ă nu
Fig. 22. a, b, с — a Ion je. s u n t re ţin u te de F .A .A . F iltre le
178
F .A .A . se p ă s tre a z ă în a m b a la j la te m p e ra tu r a n u m a i m a re de
40°C, în în c ă p e ri uscate, în lip s a v a p o r ilo r de u le i, a c e to n ă şi di-
c lo re ta n . P e n tru trecerea a e ru lu i p rin filtru , acesta se in s ta le a z ă
pe u n d is p o z itiv special de fix are a filt r u lu i, care re p r e z in tă o p â l ­
nie de tip P a lm e r, d o ta tă , la p a rte a lă r g it ă , cu file t p e n tru fixare.
L a m a rc a re a filtre lo r tip F .A .A . p rim a lite ră in d ic ă m o d u l de
a n a liz ă ( G — g r a v im e tr ic ă , C h — c h im ic ă e le .), U r m ă to a r e a lite ră
c a ra c te riz e a z ă m a te r ia lu l d in care este c o n fe c ţio n a t (P — perclor-
v e n il, A — a c e tilc e lu lo z ă ). C ifre le scrise p rin tire u la s fâ r ş itu l m a r ­
c a ju lu i in d ic ă s u p ra fa ţa de lu c ru (a c tiv ă ) a f ilt r u lu i (c m 2).
D e m e n ţio n a t că toate tip u r ile de vase de a b s o rb ţie u tiliz a te , în a ­
in te de re co ltarea p ro b e lo r de aer, se s p a lă şi se u su c ă b in e în
e tu v ă , p e n tru a e v ita p re ze n ţa în ele a s u b s ta n ţe lo r ce pot in f lu ­
enţa d e te rm in a re a im p u r ită ţ ilo r d in probele de aer recoltate.
S o rb e n ţii s o liz i şi filtre le cu m e m b r a n ă în a in te de reco ltare
su n t su p use în c ă lz ir ii repetate în e tu v ă , la 105— 115°C, p â n ă la o
g re u ta te c o n s ta n tă .

Determinarea poluanţilor aerului

P o lu a n ţii p r in c ip a li ai a e ru lu i a tm o sfe ric s u n t: b io x id u l de s u lf

( a n h id r id a s u lf u r o a s ă ), b io x id u l de azot. o z o n u l, fu n in g in e a , p u l­
berile etc.

Determinarea bioxidului de sulf (SO5 )

P r in c ip iu l m etodei: m e to d a este b a z a tă pe o x id are a b io x id u n n
de s u lf în p rocesul de c a p ta re a lu i d in aer într-o so lu ţie de c lo ra t
de p o ta s iu şi d e te rm in a re a c a n tit a tiv ă p rin m e to d a fotoelectrocolori-
m e tric ă a s e d im e n tu lu i de s u lfa t de b a riu fo rm a t la in te r a c ţiu n e a
a c id u lu i s u lfu r ic cu c lo ru ra de b a riu .

3 S Ü 2 + K C 1 0 3+ 3 H 20 - . 3 H 2S 0 4+ K C 1
H 2S 0 4+ B a C l 2— B a S 0 4+ 2 H C l
1
In flu e n ţa s u lfa ţilo r şi a a c id u lu i s u lfu ric este în lă t u r a t ă p rin
c a p ta re a lo r cu filtre dc m a rc a F .A .A .—-G- 10. carc- se fix e a z ă î n a ­
in te a d is p o z itiv u lu i de abso rb ţie într-o p â ln ie d in m a s ă p la s tic ă
tip P a l m e r .
R e a c tiv i:
— s o lu ţie a b s o r b a n tă , К С 1 0 з 4 % ;
— alcool e tilic 9 6 % ;
— acid c lo rh id r ic c o n c e n tra t;
— g lic e r in ă ;
— a p ă d is tila tă ;
— sol. e ta lo n de lu c ru (se o b ţin e p rin d ilu a re a a 11,7 g B a C i2X
X 2 H 20 c u 700 m l a p ă d is tila tă , a d ă u g â n d 300 m l a lc o o l e tilic şi
179
300 m l g lic e rin a , u lte rio r c o re lâ n d pH -ul p â n ă la 2,5— 2,8 cu acid
c lo rh ţd ric c o n c e n tr a t);
. — soluţie' e talo n de b a z ă (se p re p a ră d in K 2 S O 4 u sca t şi c o n ­
ţ in e 1 0 0 ţig K 2 S 0 4 la 1 m l s o lu ţie ).
• R e c o l t a r e a p r o b e l o r . P e n tru d e te rm in a re a c o n c e n tra ţie i m o m e n ­
ta n e de S O 2 a eru l se a s p ir ă p rin v a s u l de a b s o rb ţie tip R i h t e r
t im p de 20 m in . cu v ite za de 4 1/m in., care c o n ţin e 6 m l so lu ţie
a b s o r b a n tă ( K C I O 3 de 4 % ) .
M o d u l d e l u c r u . D u p ă re co ltare s o lu ţia a b s o r b a n tă se a duce p rin
a d ă u g a r e a apei d is tila te p â n ă la v o lu m u l de 6 m l. P e n tru a n a liz ă
5 m l s o lu ţie a b s o r b a n tă se trec într-o e p ru b e tă, în care se a d a u g ă
1 m l so lu ţie e talo n de lu c fu de B a C l 2. C o n ţ in u tu l e p ru betei se a g i­
tă , peste 15 m in . se reia a g ita r e a şi se d e te rm in ă d e n sita te a o p tic ă
a s o lu ţie i cu a ju to r u l c o lo rim e tru lu i fotoelectric în ra p o rt cu proba
« z r r o » (5 m l s o lu ţie a b s o r b a n tă ) . D e n s ita te a «ze ro » a- probei nu
tre b u ie să- de paşească 0 , 0 1 îri c o m p a ra ţie cu a*pa d is tila tă .
C o n c e n tr a ţia b io x id u lu i de s u lf în p ro b ă se d e te rm in ă cu a ju ­
to ru l u n u i g r a fic c a lib ra t, care se a lc ă tu ie ş te u t iliz â n d s o lu ţia e ta ­
lon de K2SO4.
C a lc u lu l c o n c e n tra ţie i b io x id u lu i de s u lf (ug/1 sau m g /m 3) în
a e ru l a tm o s fe ric s t e fe c tu e a ză d u p ă fo rm u la ;

unde:
a — v o lu m u l to ta l al probei în v a s u l de a bsorbţie, m l;
b — v o lu m u l prob ei .p e ntru a n a liz ă , m l;
m — c a n tita te a de S O 2 d e te r m in a tă d u p ă g r a fic u l c a lib ra t, ;.tg;
V'o — v o lu m u l de aer a s p ir a t a d u s la c o n d iţii n o rm a le , I.

Determinarea concentraţiei de ozon (0.;)

şi bioxid de azot ( N 0 2) !a prezenţa
lor comună în aerul atmosferic
P r i n c i p i u l m e t o d e i . O z o n u l şi b io x id u l de azot, fiin d o x id a n ţi
p u te r n ic i, d e g a jă io d u l d in s o lu ţiile n e u tre de io d u r ă de p o ta s iu în
tim p u l reacţiei:

2 K I 4 - 0 3 - f H 20 * * [ - .- ) - 2 K O H + 0 >
2KI + N 0 24-H20 ^ l 2 + N 0 + 2 K 0 Il
R e a c tiv i:
1) s o lu ţie a b s o r b a n tă K I 4 % ;
2) s o lu ţie a b s o r b a n tă N a O H 10% ;
3) s o lu ţie p e n tru titr a r e de N a 2 S 20 3, 0,001 m o l/l, se ob ţin e
0,24819 g N a 2 S 20 3 -5 H 20 d iz o lv a t în 1 1 a p ă d is tila tă ;
4) so lu ţie de a m id o n 0 ,2 % .
R e c o l t a r e a p r o b e i . P e n tru re co ltarea probei de aer se a lc ă tu ie s c
d o u ă sistem e. P r im a c o n s tă d in v a su l D r e x e l , care c o n ţin e 100: m l
180
 so lu ţie de 4 % K I, a s p ira to r cu g a z o m e tr u ; a doua este a lc ă t u ită d in
v a s u l D r e x e l , care c o n ţin e 100 m l so lu ţie de 10% N a O H , v a s u l
D r e x e l cu 100 m l so lu ţie de 4 % K I şi a s p ira to r cu g a z o m e tru . La
a p lic a re a a s p ir a to r u lu i tip M i g u n o v este s u fic ie n tă u tiliz a re a u n u i
s in g u r d is p o z itiv de a s p ira ţie , deoarece el p e rm ite reco ltarea a 4
probe s im u lta n . A e ru l se a s p iră cu v ite z a de 0,5 l/m in . p â n ă la
a p a r iţia c o lo ra ţie i g a lb e n e în vase le care c o n ţin so lu ţie de K L
M o d u l d e l u c r u . S o lu ţia de K I d in vase le D r e x e l se trece într-o
retortă şi se titr e a z ă cu so lu ţie 0 , 0 0 1 m o l/l de N a 2 S 2 0 3 (tio s u lfa l
de s o d iu ) p â n ă la d im in u a r e a e v id e n tă a c o lo ra ţie i g a lb e n e . A p o i
în re to rtă se a d a u g ă 5 m l so lu ţie de 0 ,2 % a m id o n şi se titr e a z ă
p â n ă la d is p a r iţia c u lo rii.
I n p r im u l v a s D r e x e l cu s o lu ţie de K I se d e te rm in ă c o n ţin u tu l
s u m a r al b io x id u lu i de a zot şi de ozo n, în al doile a n u m a i c o n ţ in u ­
tul de ozon.
C a l c u l . C o n c e n tr a ţia de o zo n С (m g / l) se c a lc u le a z ă d u p ă fo r­
m u la :
„ К■
0,024 ■ V"

u nd e :
К — c o e fic ie n tu l de corecţie al so lu ţie i tio s tilfă tu lu i de so d iu
( N a 2 S 2 0 3) de 0,001 m o l/l;
V " — v o lu m u l s o lu ţie i N a 2 S 2 0 3, c h e ltu it la titr a r e a I 2 în siste ­
m u l II (p r im a re a c ţie ), rnl;
Ко — v o lu m u l de aer a d u s Ia c o n d iţii n o rm a le , 1 ;
0,024 — c a n tita te a de o zo n , care c o re sp u n d e 1 m l so lu ţie de tio-
s u lfa t de so d iu , m g .
C a lc u lu l c o n c e n tra ţie i b io x id u lu i de a zo t С (m g/'l) se e fectu ea­
ză u t iliz â n d fo rm u la :
c_ 0 ,0 2 3 - 3 (Vr ,- V " )

— vt
unde:
L V" — v o lu m u l s o lu ţie i t io s u lfă tu lu i de so d iu de 0 , 0 0 1 m o l/l, c h e l­
tu it la titra re a 1 2 în p r im u l sistem (re a cţia a d o u a ), m l;
0,023 — c a n tita te a de N 0 2, care c o re sp u n d e 1 m l s o lu ţie de tio-
Is u lfa t de sod iu.
1

Determinarea concentraţiei de funingine

P r i n c i p i u l m e t o d e i. F u n in g in e a îm p r e u n ă cu p u lb e rile se c a p ­
te a z ă pe filtr u . L a p re lu c ra re a f ilt r u lu i cu so lv e n ţi o r g a n ic i (diclor-
e t a n ), m a te r ia lu l filt r u lu i şi s u b s ta n ţe le o r g a n ic e s o lu b ile a le pro-
Ibei se d iz o lv ă In d ic lo re ta n , p arte a c o m p o n e n tă c a rb o n ic ă a f u n in ­
g in ii trece în stare de su sp e nsie , ia r p a rte a m in e r a lă a p u lb e r ilo r
m s e d im e n te a z ă .
 R e a c t i v i:
1 . D ic lo re ta n .

2. U le i p u r de v a s e lin ă .
3. S a p o n in ă .
4. S u s p e n s ie b a z a lă de fu n in g in e , care se o b ţin e în fe lu l u r m ă ­
tor: se c â n tă r e s c 2 0 m g fu n in g in e o b ţin u tă la arderea u le iu lu i p u r
dc v a s e lin ă , care se trece într-o c a p s u lă de p o rţe la n cu 3 — 4 m l d i­
clo re ta n şi se p is e a z ă m in u ţio s , pe p a rc u rs se a d a u g ă o g r a n u lă
de s a p o n in ă . A m e ste c u l se trece într-o re to rtă cu v o lu m u l 100 m l,
se a d a u g ă d ic lo re ta n p â n ă la cotă şi se a g it ă m in u ţio s . D a c ă la
s u p ra fa ţa su sp e n sie i p lute sc c o n g lo m e ra te se p a ra te de fu n in g in e ,
acestea se î n l ă t u r ă ate n t cu h â r tie de filtru . P e n tru a d e te rm in a
c o n c e n tra ţia de fu n in g in e în su sp e n sia de b a z ă , se ia u 30 m l s u s ­
pensie, se e v a p o ră în fio lă , se u s u c ă la 105°C, se c â n tă r e ş te şi se
a d u c e p â n ă la g re u ta te c o n s ta n tă . S u s p e n s ia b a z a lă de fu n in g in e
tre b u ie să c o n ţin ă a p ro a p e 2 0 0 fig/'ml solu ţie.
5. S u s p e n s ie e ta lo n de fu n in g in e care c o n ţin e 10 M g/m l. Se o b ţ i­
ne d in s o lu ţia b a z a lă de fu n in g in e pe calea d ilu ţie i c o re s p u n z ă to a re
cu d ic lo re ta n într-o re to rtă c o tată.
R e c o lt a r e a p r o b e i. A e ru l cercetat, în v o lu m n u m a i m ic de 400 1,
se a s p iră p r in filtr u a n a litic de a e ro so li de m a rc a F .A .A .— A — 18
fix at într-o p â ln ie tip P a lm e r . V ite za de a s p ira ţie 50— 60 1/min.
M o d u l d e l u c r u . F ilt r u l se scoate a te n t cu p e n sa d in p â ln ia dc
fix are, i se î n l ă t u r ă m a r g in e a p re s a tă . A p o i se in tro d u c e într-o epru-
b etă c e n tr ifu g ă cu dop ro d a t, se to a r n ă peste el 3 rnl d ic lo re ta n ,
e p ru b c ta se a s tu p ă cu d o p u l şi se a g ită p â n ă la o b ţin e re a uriei
s u s p e n s ii u n ifo rm e . In e p ru b e tă m a te r ia lu l f ilt r u lu i şi su b s ta n ţe le
o r g a n ic e ale p r a fu lu i se d iz o lv ă în d ic lo re ta n , p a rte a c o m p o n e n tă
c a r b o n ic ă a f u n in g in ii trece în stare de su sp e n d a re , ia r p a rte a m i­
n e r a lă de p r a f se s e d im e n te a z ă Ia fu n d u l ep rubetei.
P este 2— 3 m in su sp e n sia se d e c a n te a z ă într-o e p ru b e tă cu m a r ­
caj la 5 m l d o ta tă cu dop r o d a t. î n e p ru b e tă c e n tr ifu g ă se to a r n ă
în c ă 2 m l d ic lo re ta n , c o n ţin u tu l ei se p re lu c re a z ă în m o d a n a lo g ic
şi peste 5 m in . se d e c a n te a z ă în aceeaşi e p ru b e tă . D in e p ru b e tă se
ia u 0,5— 1 , 0 m l su sp ensie, în d e p e n d e n ţă de c a n tita te a de f u n i n g i­
ne, şi se in s e re a ză pe filtr u de m e m b r a n ă nr. 5 fix at în a p a r a tu l
de filtra re ; s u s p e n s ia se filtr e a z ă .
D u p ă filtra re se c o m p a ră în n e g r ir e a filt r u lu i cu sc a ra etalo n ,
care se p re p a ră , ca şi p rob a, d in su sp e n sie de fu n in g in e e talon ,
care c o n ţin e 1 0 p,g de f u n in g in e în 1 m i d ic lo re ta n .
C a l c u l : C o n c e n tr a ţia de fu n in g in e С (|xg/l sa u m g /m 3) se a flă
d u p ă fo rm u la :
r . __ a m
U- ■ I
Va-b
u n de:
a — v o lu m u l to ta l al probei în v a s u l de a bsorbţie, m l;

l« 2
 m — c a n tita te a de fu n in g in e în p ro b a, d e te r m in a tă d u p ă sc a ra
e ta lo n , p.g;
Vo — v o lu m u l de aer a s p ira t, a d u s la c o n d iţii n o rm a le , 1 ;
b — v o lu m u l probei p e n tru a n a liz ă , m l.

Determinarea pulberilor

L a c a ra c te riz a re a p o lu ă r ii a e r u lu i a tm o s fe ric cu p u lb e ri se va
ţin e cont de c o n ţin u tu l de p u lb e ri în el, p ro p r ie tă ţile fizico- chim ice
ale acestora (d im e n s iu n e a p u lb e rilo r, d e n s ita te a , s tru c tu r a m o rfo lo ­
g ic ă , c o m p o n e n ţa c h im ic ă şi m in e r a lă , starea e le c tr ic ă ).
D e te r m in a r e a c o n c e n tra ţie i de p u lb e ri se e fe c tu e a ză p rin m e ­
tode g ra v im e tric e .
P r i n c i p i u l m e t o d e l o r de d e te rm in a re a p u lb e r ilo r coristă în re­
ţin e re a lor îri vase a b s o rb a n te şi d e te rm in a re a pe p a rc u rs a c o n c e n ­
tra ţie i şi p r o p r ie tă ţilo r fizico-chim ice.
R e c o lt a r e a p r o b e l o r . M e to d e le de rc c o lta re fo lo site p e n tru p u lb e ri
pot dife ri în fu n c ţie de fe n o m e n u l care stă la b a za re c o ltă rii. A s t­
fel, re co ltarea se p o a te face p r in s e d im e n ta re , filtra re , im p a c t sub
lic h id , te rm o p re c ip ita re sa u e le c tro p re c ip ita re .
R e c o lt a r e a p r o b e lo r p r in m e t o d a de s e d im e n t a r e . P r i n c i p i u l m e ­
t o d e i c o n s tă în re co ltare a p u lb e rilo r, c are se s e d im e n te a z ă d in aerul
a tm o sfe ric pe o s u p r a fa ţă stric t d e te rm in a tă într-o a n u m it ă p e rio a d ă
de tim p .
R e c o l t a r e a p r o b e i. S e d im e n ta re a probei d in a tm o s fe ră se face
su b a c ţiu n e a g r a v ita ţie i. C a p ta re a p r a fu lu i se face în b orcane de
s tic lă , p o rţe la n s a u m a s ă p la s tic ă cu d ia m e tru l d e s c h iz ă tu r ii de
15— 20 cm şi în ă lţim e a de 25— 30 cm sau în c u tii p a ra le lip ip e d ic e
cu sau fă r ă c ap ac, care, de r e g u lă , s u n t a m p la s a te în c u tii a p ă r ă ­
to a re deschise în p a rte a s u p e rio a r ă cu în ă lţ im e a p e re ţilo r 0 ,5— 0 , 6 m .
în a in t e de a m p la s a r e a p e n tru se d im e n ta re , b o rcane le sau c u tiile se
s p a lă bine, se u s u c ă şi se aco p e ră cu h â rtie , p e n tru a p r e în t â m p in a
e v e n tu a la lo r im p u rific a re . L a lo c u l u n d e se face d e te rm in a re a ,
b o rc an e le s a u c u tiile de s e d im e n ta re se a m p la s e a z ă în c u tia do
a p ă ra re şi se to a r n ă în ele 150— 200 m l a p ă d is tila tă . I n t im p u l
ie r n ii, p e n tru a p rev eni p o s ib ilita te a de în g h e ţ, în lo c u l apei d is ti­
la te se foloseşte u n am estec h id r o a lc o o lic de 2 5 % . Se n o te a z ă d a ta
$i o ra a m p la s ă r ii. D u r a t a de e x p u nere a v ase lo r de se d im e n ta re este
v a r ia b ilă în fu n c ţie de g r a d u l de im p u r ific a r e cu p r a f a a e ru lu i.
P este 6 — 12 z ile v ase le se s c h im b ă cu alte le no i, p ra fu l recoltându- se
astfel tim p de 15— 30 z ile , ia r u n e o ri 60— 90. C u c â t te rm e n u l este
m a i în d e lu n g a t, cu a tâ t m a i m u lt re z u lta te le c o re sp u n d r e a lită ţ ii.
D e d o rit ca re co ltare a p ro b e lo r să se facă în to a te a n o tim p u r ile a n u ­
lu i. I n g e n e ra l, d u ra ta de ex punere este de 1 0 — 1 2 zile.
O m e to d ă s im p lă de d e te rm in a re a g r a d u lu i de im p u r ific a r e a
a e ru lu i a tm o s fe ric cu p u lb e ri este m e t o d a d e z ă p a d ă . Z ă p a d a se re ­
c o lte a z ă pe p a rc u r s u l u n u i n u m ă r d e te rm in a t de z ile d in diverse
183
lo c u ri, c src nu su nt c ă lc a te de o a m e n i şi su n t în d e p ă r ta te de m a ­
g is tra le . D u p ă ce se topeşte, se d e te rm in ă c a n tita te a de s u b sta n ţe
sus.î)endate.
D e te r m in a r e a c a n tit ă ţ ii de p u lb e ri care se d e p u n e pe u n ita te de
s u p ra fa ţă se face p rin c â n tă r ire .
T e h n ic a d e l u c r u . V a se le de s e d im e n ta re cu prob ele re co ltate se
a d u c în la b o ra to r, cu a ju to r u l unei pense se scot h â r tiile , fru n ze le ,
insectele şi a lte c o rp u ri s tră in e , s p ă lâ n d u - le în vase le de s e d im e n ­
tare, p e n tru a re ţine p u lb e rile depuse pe ele. C o n ţ in u tu l v a s u lu i
de se d im e n ta re , p rin s p ă lă r i repetate cu a p ă d is tila tă p e n tru colec­
tare a d e p lin ă a p u lb e rilo r ex istente, se aduce în p o rţiu n i m ici într-o
c a p s u lă la g re u ta te c o n s ta n tă . C a p s u la se p la s e a z ă pe b a ia de a p ă
şi se e v ap o ră la sec. Se a d u ce la g re u ta te c o n s ta n tă şi se recântă-
reşte. D ife re n ţa d in tre g re u ta te a c ap su le i în a in t e şi d u p ă e v a p o ra ­
re re p r e z in tă c a n tita te a de p u lb e ri re c o lta tă .
C a l c u l . R e z u lta tu l a n a liz e i se e x p rim ă în m g p u lb e ri d ep u se pe
1 m 2 în tim p de o o ră sau a ltă u n ita te de tim p (z i, lu n ă e tc .). I n
acest scop se d e te rm in ă exact s u p ra fa ţa v a s u lu i de s e d im e n ta re şi
tim p u l cât a d u ra t re co ltare a .

С m g p u lb e r i/c m 2/ ^ = ■-1 1 -!0 ,

u nd e :
A — g re u ta te a c ap su le i în care s-a fă c u t e v a p o ra re a ( în a in te de
e v a p o ra re );
В — g re u ta te a c a p s u le i d u p ă ev ap o ra re ;
t — t im p u l c â t a d u ra t re co ltarea (z ile , lu n i e tc .);
t ' — u n ita te a de tim p ia care se face ra p o rta re a (ore, z ile ) ;
S — s u p ra fa ţa v a s u lu i de s e d im e n ta re , c m 2.
M e to d a de s e d im e n ta re se foloseşte, la d e te rm in a re a g r a d u lu i de
p u rific a r e a u n c i zo n e pe o p e rio a d ă m a i în d e lu n g a t ă de tim p .
R e c o lt a r e a p r o b e lo r p r in m e to d e d e a s p ir a ţ ie . 1. A p l i c a r e a f i l ­
t r e l o r d e v a tă .
P r i n c i p i u l m e t o d e i. A e ru l p e n tru cercetare se a s p ir ă p r in filtru l
de v a t ă h ig ro s c o p ic ă sau v a tă de s tic lă in tr o d u s ă într- un tu b de
s tic lă (a lo n ja ) (fig . 2 3 ), care p re v e n tiv se a d u ce la g re u ta te c o n s ta n ­
tă . D u p ă d ife re n ţa de g re u ta te în a in t e şi d u p ă re co ltare se d e te rm i­
n ă c a n tita te a de p u lb e ri.
R e c o l t a r e a p r o b e i. în a in t e de a fi fo lo s ită , a lo n ja se s p a lă b in e
şi se u s u c ă. A p o i în ea se in tro d u c e u n ta m p o n de v a tă de b u m b a c
s a u v a tă de s tic lă , în f ă ş u r a t în p re a la b il într- un tifo n . A lo n ja u m ­
p lu t ă cu ta m p o n se a du ce la g re u ta te a c o n s ta n tă p rin în c ă lz ir e în
e tu v ă la 105°— 115°C.
în a in t e de fiecare c â n tă r ir e , a lo n ja se răceşte în exsicator.
P ro be le pe teren se re c o lte a z ă în to td e a u n a în perechi de a lo nje .
care tre b u ie să fie a şezate p a ra le l şi la o d is ta n ţă fo arte a p ro p ia ta
u n a de a lta .
C a n tita te a de aer a s p ir a t p r in a lo n je d e p in d e de g r a d u l de pră-
fu ire : la g r a d u l în a lt de p r ă fu ir e a a e ru lu i a tm o sfe ric se a s p ir ă un
v o lu m de a p r o x im a tiv 1 0 0 1, la g r a d u l m ic de p r ă fu ir e se a s p iră
18 4
Fig. 23. Alonja pentru determinarea gravimetrică a pulberilor din aer: a) tubuî
de sticlă; b) tamponul de vată de bumbac sau de sticla; c) dop rodat.

câte v a sute de 1, deoarece este necesară o aşa c a n tita te de p u lb e ri,

care p oate fi d e te r m in a tă cu c â n ta r u l a n a litic (3 — 5 m g ) . V ite z a
de a s p ira ţie a a e ru lu i este, de re g u la , de 15— 30 1/min.
M o d u l d e l u c r u . A io n je le cu probele re co ltate su n t adu se la g r e u ­
tate c o n s ta n tă p r in în c ă lz ir i re pe tate în e tu v ă , la 105°— 115°C.
C a l c u i. G re u ta te a p ro b e lo r re co ltate v a fi e g a lă cu d ife re n ţa d in ­
tre g r e u tă ţile a lo n je i în a in te şi d u p ă reco ltare.

C m g p u lb e r i/m 3 a e r = — • 1 000,

u nde;
A — g re u ta te a a lo n je i în a in t e de recoltare, g;
В — g re u ta te a a lo n je i d u p ă re co ltare, g;
V — v o lu m u l de aer re co ltat, 1.
2 . A p l i c a r e a f i l t r e l o r c u m e m b r a n ă . î n u lt im u l tim p in lo c u l fil­
tre lo r de v a t ă pe la r g s u n t a p lic a te filtre le cu m e m b r a n ă d in h â rtie
de filtr u şi filtre d in m a te ria l dc m a rc a F .P .P .
P r i n c i p i a l m e t o d e i. A e ru l p e n tru cercetare se a s p iră p rin tr- u n
filtru de h ârtie , p re v e n tiv a d u s la g re u ta te c o n s ta n tă p r in î n c ă l­
z ire re p e ta tă în e tu v ă la 105°C sau p rin tr- u n filtru d in m a te r ia l de
m a rc a F .P .P . C o n c e n tr a ţia de p ra f se. d e te rm in ă pe cale g r a v im e tr i­
că d u p ă d ife re n ţa de g re u ta te a filtr u lu i în a in t e şi d u p ă re co ltarea
p robei.
F ilt r u l cu g re u ta te a c o n s ta n tă se p u n e în fix a to ru l de filtr u , care
re p re z in tă o p â ln ie tip P a l m e r (fig . 2 4 ).
L a a p lic a re a filtre lo r de h â r tie şi d in m a te ria l de m a rc a F .P .P .,
in a in te de re co ltare a probei trebuie c o n tro la tă e ta n ş e ita te a p â ln ie i
de fixare, în care scop d e s c h iz ă tu ra p â ln ie i se în c h id e cu lin dop şi
se conectează a s p ir a to r u l. D a c ă p â ln ia este c o n e c ta tă erm etic, ga-
z o m e tru l in d ic ă zero.
a) D e t e r m in a r e a c u a p l ic a r e a f i l t r u l u i d e h â r t ie .
R e c o lt a r e a p r o b e i. F ilt r u l de h â r tie p re v e n tiv u scat şi a d u s la
[greutate c o n s ta n tă p rin în c ă lz ir e re p e ta tă în e tu v ă la 105°C se in-
is ta le a z ă în p â ln ia de fix are, se c o n e c te a ză la a s p ira to r şi g a z o m e tru
şi se c o n tro le a z ă e ta n ş e ita te a . P â ln ia cu filt r u se în d r e a p tă cu des-
185
fig. 24. Pâlnie pentru recoltarea probelor dc pulberi pe filtre, din hârtie sau
material de marca F.P.P. 1— filtru de caseta; 2 — pâlnie din masă plastică cu
filtru; 3 — pâlnie metalică; 4 — corpul casetei; 5 — piuliţa casetei; 6 — inelul
garniturii în casetă.

e h iz ă tu r a în p a rte a fe rită de v â n t şi se e fe c tu e a ză re co ltarea probei

de aer. A e ru l se a s p ir ă cu v ite z a de 25— 100 l/m in . în v o lu m s a tis ­
fă c ă to r, astfel în c â t c a n tita te a d c p ra f pe filt r u să n u fie m a i m ic ă
de 4 m g . D u p ă re co ltarea p ro b e i, p a rte a s u p e rio a ră a p â ln ie i de f i­
x a re a f ilt r u lu i se d e ş u ru b e a z ă a te n t, se scoate cu pense ta filt r u l şi
se tra n s fe ră într-o b ix ă sa u în p a c h e tu l de h â r tie de calc, în care
s-a p ă s tr a t p â n ă la re co ltarea p ro b e i.
T e h n ic a d e l u c r u . I n la b o ra to r filtre le cu p ro b ele re co ltate se
u s u c ă şi se a d u c la g r e u ta te c o n s ta n tă p r in în c ă lz ir e a re p e ta tă
în e tu v ă la 105°C. G re u ta te a este c o n s id e ra tă c o n s ta n tă a tu n c i c â n d
d ife re n ţa în tr e d o u ă c â n tă r ir i succesive este de 0,0007 g.
C a l c u l . C o n c e n tr a ţia С ( m g / m 3) de p u lb e ri v a îi e g a lă cu d i­
fe renţa d in tr e g re u ta te a f ilt r u lu i, în a in te şi d u p ă recoltare, şi sc
d e te rm in ă d u p ă fo rm u la :
( o - b ) l ООО

unde:
a — g re u ta te a filt r u lu i d u p ă re co ltare a probei, m g ;
b — g re u ta te a filt r u lu i p â n ă la re co ltarea p ro b ei, m g ;
V 0 — v o lu m u l de aer re co ltat, a d u s la c o n d iţii n o rm a le , 1.
b) D e t e r m in a r e a c u a p l i c a r e a f i l t r u l u i d in m a t e r ia l d e m a r c a
F .P .P .
U t iliz a r e a filtr e lo r cu m e m b r a n ă d in m a te r ia l de m a rc a
F .P .P .— 15 şi F .P .A .— 16 s im p lific ă şi a cc elerează c o n s id e ra b il cer­
c e tările , deoarece m a te r ia lu l de m a rc a F .P .P . este h id ro fo b şi d is ­
p a re n e cesitate a de a usca p re v e n tiv şi a du ce la greutate, c o n s ta n tă
f ilt r u l. î n a in t e de a c â n tă r i f ilt r u l p e n tru re co ltare a p ro b e i, el tre-

186
 b iiie ţin u t în o d a ia de c â n tă r ir e tim p de 4 0 — 60 m in . D u p ă c â n tă r ire ,
filtr u l se în v e le şte intr- un p lic d in h â r tie de calc, pe care se î n ­
r e g is tre a z ă g re u ta te a filt r u lu i.
R e c o l t a r e a p r o b e i. L a lo c u l de re co ltare a probei filtr u l se scoa­
te d in p lic , se in s ta le a z ă în p â ln ia de fixare, se c o nec tea ză la a s p i­
ra to r şi g a z o m e tr u şi se c o n tro le a z ă e ta n şare a . C o n d iţ iile de re c o l­
ta re a p rob ei s u n t id e n tic e cu cele descrise la a p lic a re a filtre lo r
cu m e m b r a n ă d in h â r tie de filtru .
D u p ă re co ltarea prob ei, se d e ş u ru b e a z ă p a rte a s u p e rio a ră a p â l ­
nie i de fixare, filtr u l se scoate a te n t cu p ense ta, se îm p ă tu r e ş te a s t­
fel ca s u p r a fa ţa p r ă f u it ă să fie o r ie n ta tă in te r io r şi se in tro d u c e în
ace laşi p lic în care s-a p ă s tra t p â n ă la recoltare.
T e h n ic a d e l u c r u . I n la b o ra to r filtr u l se scoate d in p lic şi se
c â n tă re ş te .
C a l c u l . S e c fe c tu e a ză a n a lo g ic ca la d e te rm in a re a c o n c e n tra ţie i
de p u lb e ri la a p lic a re a f ilt r u lu i cu m e m b r a n ă d in h â r tie de filtru .
8 . R e c o lt a r e a p r o b e l o r d e a e r p r i n im p a c t s u b l i c h i d . E ste o m e ­
to d ă c o n io g r a v im e tr ic ă , p r in care, în aceeaşi p ro b ă re c o lta tă , se pot
efectua a n a liz e le : g r a v im e tric ă , c o n im e tric ă ( n u m ă r u l de p a rtic u le
şi d im e n s iu n e a lo r ) , g r a d u l de d is p e rsa re şi p ro c e n tu l de SiC>2 .
P r i n c i p i u l m e t o d e i. C o n s tă în a s p ir a ţia a e ru lu i p e n tru cerceta­
re cu v ite z ă m a re p rin tr- u n v a s de a b so rb ţie n u m it iin p in g e r , în
care p re v e n tiv se in tro d u c e lic h id de re co ltare
p e n tru re ţinerea p a rtic u le lo r de p u lb e ri. Con- 4
c e n tra ţia de p u lb e ri se d e te rm in ă pe cale gra-
v im c tr ic ă p rin trecerea lic h id u lu i de r e c o l - ---
ta re într-o c a p s u lă de p o rţe la n şi e v a p o ra re a
— Ly \
\s
lu i p â n ă la g re u ta te a c o n s t a n t a c a p su le i.
P e n tru re co ltarea p rob elor p r in ace astă ine- I

I to d ă se a p lic ă v ase de a b so rb ţie n u m ite îm p in ­

gere (fig . 2 5 ). -1
V a s u l c ilin d r ic exterior (1) a l im p in g e r u lu i
I este cu fu n d u l p la t. T u b u l in te rio r ( 2 ) se te r­
m in ă la p a rte a in te r io a ră cu u n v â r f e fila l (3 ).
P a rte a s u p e rio a ră a t u b u lu i in te rio r are o de­
v ia ţie la te r a lă (4 ), p r in care se face a s p ira ţia
I a e ru lu i cercetat. M o n ta re a t u b u lu i in te rio r în
v a s u l c ilin d r ic se face p rin tr- un dop de c a u c iu c
(5) sau s u d u r ă direct în s tic lă . L a recoltarea
p rob elor în v a s u l ex terior se in tro d u c e lic h id
de recoltare. ___
. - ' f c
M e c a n is m u l de reţinere a p u lb e rilo r c o n s tă — — —— <-
în u rm ă to a re le . A e ru l care este a s p ira t cu vite- Fi 2s vasul impin-
z ă m a re se v a dispe rsa la c a p u l e fila t a l ger: 1 — vas cilindric
I t u b u lu i in te rn , ca u r m a re a c io c n ir ii sale de exterior; 2 — tub inte-
fu n d u l v a s u lu i c ilin d r ic . P a r tic u le le de p ra f rior; 3 r~.vârf,
a ju n s e în lic h id se u m e c te a z ă , fa p t care ^ r u T s p f r a t ia 3 a'eru-
fa v o rtze a za re ţinerea p u lb e rilo r, acestea ram a- ju- l; 5 _ d o p de cau-
n â n d pe fu n d u l v a s u lu i. A stfe l, la u tiliz a r e a ctuc
187
im p in g e r u lu i m ane e fic ie n ţa de re ţinere a p u lb e rilo r este de 95—
98%'. fiste n e a p ă r a t necesar ca la c o n fe c ţio n a re a şi m o n ta re a
im p in g e r u lu i să se respecte cotele in d ic a te în fig . 25.
R e a c t iv i:
1. A p ă d is tila tă ;
2 . A lco ol etilic 9 6 % ;
3. S o lu ţie h id r o a lc o o lic ă 2 5 % ; se o b ţin e la d ilu a re a a lc o o lu lu i
e tilic cu a p ă d is tila tă .
R e c o l t a r e a p r o b e i. In im p in g e r e se in tro d u c câte 1 0 0 m l lic h id
de re co ltare (a p ă d is tila tă sau s o lu ţie h id r o a lc o o lic ă 2 5 % ) . A e ru l
cercetat se a s p ir ă c u v ite za de 30 l/m in . în v o lu m de 0,5— I m 3. La
re co ltarea p ro b e lo r în fiecare caz se p ă s tre a z ă u n im p in g e r m a rto r.
M o d u l d e l u c r u . î n la b o ra to r c o n ţin u tu l im p in g e r u lu i se trans-
v a z e a z ă într-o c a p s u lă de p o rţe la n (a d u s ă în p r e a la b il la g re u ta te
c o n s ta n tă ) , s p ă lâ n d de câte v a ori im p in g e r u l cu lic h id de recoltare.
S e e fe c tu e a ză e v ap o ra re a lic h id u lu i d in c a p s u lă la 60°C pe b a ia de
a p ă (e v a p o ra re a la te m p e r a tu r ă în a lt ă ar p u te a să a n tre n e ze p a r ­
tic u le de p u lb e r i). D u p ă e v ap o ra re a c o m p le tă , c a p s u la se a du ce la
o g re u ta te c o n s ta n tă şi se re c â n tă re ş te . D ife re n ţa d in tr e g re u ta te a
c a p s u le i g o a lă şi d u p ă e v a p o ra re re p r e z in tă c a n tita te a de p u lb e ri
re c o lta tă.
C a l c u l . C o n c e n tr a ţia de p u lb e ri С ( g / m 3) se d e te rm in ă d u p ă
fo rm u la :

C=- — Л 1 0 0 0 .
Vt
u nd e :
A — g re u ta te a c a p s u le i p â n ă la e v ap o ra re , g;
В — g re u ta te a c a p s u le i d u p ă e v ap o ra re, g;
V 0 — v o lu m u l de aer re co ltat a d u s la c o n d iţii n o rm a le . 1.
A n a liz a c a lita tiv ă a p u lb e rilo r.
a) D e t e r m in a r e a d im e n s i u n i l o r p a r t i c u l e l o r d e p r a f .
C ea m a i m a re im p o r ta n ţă ig ie n ic ă a p a r ţin e p a r tic u le lo r cu d i­
m e n s iu n e a m a i rnică de 1 0 u, deoarece în a lv e o le le p u lm o n a r e p re ­
d o m in ă p ă tr u n d e re a şi reţinerea p a rtic u le lo r de p u lb e ri cu d ia m e tr u l
de 0,3— 0,5 p.
D e te r m in a r e a d im e n s iu n ilo r p a r tic u le lo r de p r a f se e fe c tu e a ză cu
a ju to r u l m ic r o s c o p u lu i cu im e rs iu n e , a p lic â n d la el şi m ic r o m e tru l
o c u la r. Гп acest scop, în p r e a la b il, p rin s u p ra p u n e re a s c ă rii micro-
m e tr u lu i o c u la r cu scara m ic r o m e tr u lu i re al, se d e te rm in ă v a lo a re a
fiecărei d iv iz iu n i a sc ării optice. D e ex e m p lu , la acest s is te m optic
44 de d iv iz iu n i a le s c ă rii o c u la re se s u p r a p u n pe 7 d iv iz iu n i ale
m ic r o m e tr u lu i re al, fiecare d iv iz iu n e a c ă r u ia este e g a lă cu 1 0 p.
Tn acest caz, o d iv iz iu n e a m ic r o m e tr u lu i o c u la r în a ta re c o n d iţii
op tic e va fi e g a lă :

Г88
 D u p ă s ta b ilire a v a lo r ii unei d iv iz iu n i a m ic r o m e tr u lu i o c u la r pe
m ă s u ţa m ic r o s c o p u lu i se fix e ază p re p a ra tu l de p ra f şj se deter/ni-
n a , ’ .u t iliz â n d ace laşi sistem optic, n u m ă r u j de d iv iz iu n i ale;,scă-
rii m ic ro rn c tru lu i o c u la r care c o in c id e cu d ia m e tru l p a r tic u le i ..cer­
cetate, D c .exem plu, d ia m e tr u l p a rtic u le i de p u lb e ri c o re sp u n d e cu
4 d iv iz iu n i ale s t ă r ii m ic r o m e tr u lu i o c u la r. D a c ă la d e te rm in a re a
p re v e n tiv ă v a lo a re a u n e i d iv iz iu n i a s c ă rii este e g a lă cu 1 . 6 ja,
a tu n c i d im e n s iu n e a p a rtic u le i este e g a lă c u l,6-4 = 6.4 p.
P re p a ra te le de p ra f se p re g ă te sc p rin diverse m etode:
a) p r in s e d im e n ta re a p u lb e rilo r d in aer pe la m e le de s tic lă , u nse
în p r e a la b il cu s u b s ta n ţă lip ic io a s ă (u le i, g lic e rin a etc..);
b) p rin u tiliz a r e a filtre lo r d in ţe s ă tu r ă de m a rc a F .P .P .— 15,
ră m a s e d u p ă d e te rm in a re a g r a v im e tr ic ă a c o n c e n tra ţie i de p u lb e ri.
Im-acest- scop-. filtre le se a p lic ă cu s u p ra fa ţa de filtr a r e pe la m e le
de s tic lă ; p re p a ra tu l se ţ in e câte v a m in u te d e a su p ra v a p o r ilo r de
ace tonă în c ă lz it ă în tr- u n p a h a r (v a s ) de s tic lă . C a u rm a re ţe să tu ra
filt r u lu i se d izo lv ă," fra n s fo rm â n d u - s e într-o p e lic u lă tra n s p a re n tă ,
carq,fj. 4 e .a z ă .p a rtic u le le pe s u p ra fa ţa Jam elei. •
P e n tr u a d e te rm in a cu precizie d im e n s iu n ile p a rtic u le lo r de p u l­
beri, 1 0 0 p a rtic u le tre b u ie m ă s u r a te în câte v a c â m p u r i de vedere şi
re p a rtiz a te pe g ru p e în d e p e n d e n ţă de d im e n s iu n i: p â n ă . la 2 ; 2 — 4;
4 — 6; 6 — 10 şi m a i m a r i de 1 0 p. N u m ă r u l a b s o lu t al fie c ă ru i g ru p
se exprim alsîn. % fa ţă de su in a to ta lă a p a rtic u le lo r de p ra f m ă s u ­
rate. A stfel se a lc ă tu ie ş te a ş a - n u m ita fo r m u lă de p u lb e ri, c a re c a r a c ­
te riz e a ză p u lb e rile s tu d ia te fa ţă de g r a d u l de d is p e r s ie ,'e x tr e m de
im p o r ta n t p e n tr u , aprecierea p e r ic o lu lu i p e n tru s ă n ă ta te a o m u lu i.
D im e n s iu n e a m in im a lă a p a rtic u le lo r de p u lb e ri, care p o a te î i ' v ă ­
z u tă în m icroscop , este de 0,25— 0,3 p. P a r tic u le le m a i m ic i pot fi
j m ă s u ra te - p rin a p lic a re a u ltra m ic ro sc o p u lu i.-
b ) D e t e r m in a r e a f o r m e i p a r t i c u l e l o r d e p u l b e r i . < •.
* ;i;A cest ia c t o f este im p o r t a n t p e n tru aprecierea in flu e n ţe i p u lb e ­
rilo r a s u p ra c ă ilo r re s p ira to rii su p e rio a re şi ţe s u tu lu i p u lm o n a r . Par-
lie u iie ie so lid e cu m a r g in ile a sc u ţite şi ş tirb ite se im p la n te a z ă m a i
jusor în m e m b ra n e le m u c o a se şi le tr a u m e a z ă m a i p u te rn ic . D e te r­
m in a re a se e fe c tu e a ză ia m icro sc o p şi cu a ju to r u l m icrofo tog ra-
m e lo r.
I / î n prob ele de p u lb e ri re coltate, în d e p e n d e n ţă de p r o g r a m u l de
Cercetări, se d e te rm in ă c o n ţin u tu l d iv erselor s u b s ta n ţe şi elem e nte
c h im ic e (m icro- şi m a c ro e le m e n te , h id r o c a r b u r i p o lic ic lic e arom a-
■ce e tc .). î n acest scop se a p lic ă u r m ă to a r e le m e to d e de a n a liz ă :
— a n a liz a de e m isie s p e c tra lă ;
I — a n a liz a a to m ic ă de a b so rb ţie sp e c tra lă ;
I - — a n a liz a p o la r o g r a fic ă ;
■ — a n a liz a lu m in is c e n tă s p e c tra lă .
D e m e n ţio n a t că la a p lic a re a m e to d e lo r e n u m e ra te p e n tru fie-
Iţa re s u b s ta n ţă ş i/s a u e lem e nt d in probele de p u lb e ri re co ltate este
p te b o r a tă .m etoda sp e c ific ă a m o d u lu i de lu c ru . F ie ca re m e to d ă uti-
U ize ază a,parataj specific c o re s p u n z ă to r. S e n s ib ilita te a acestor me-
® ode.,variaz,ă, d a r, d e r e g u la , este, lo a vte m a lt a ş i p e rm ite d e te rm i­
n a re a c a n tit ă ţilo r n e în s e m n a te , c o n s id e ra b il m a i m ici fs ţă de С .М .Л .
a lor, fa p t care, d in p u n c t de vedere ig ie n ic , зге în s e m n ă ta te p r i­
m o r d ia lă , deoarece p e rm ite u lte rio r efectu area c e rc e tărilo r p r iv in d
s ta b ilire a in flu e n ţe i acestor s u b s ta n ţe şi/sa u elem e nte a s u p ra re a c ­
ţiilo r im u n o b io lo g ic e , efectelor mutagene, te ra to g e n e etc., cât şi
re v izu ire a C .M .A . existente sau s ta b ilire a C .M .A . in ex iste nte .

Determinarea tetraetilplumbuiui Pb ( С йНе ) 4

P r i n c i p i u l m e t o d e i. T e tr a e tilp lu m b u l se a bso arb e d in cer în so-

luţi-a a lc o o lic ă de iod, care d e s c o m p u n e te tr a e tilp lu m b u l cu e lim in a ­
re de p lu m b . D u p ă o tra ta re u lte rio a ră cu c ro m a t de p o ta s iu , p lu m ­
b u l se d e te rm in ă su b fo rm a de c ro m a t de p lu m b .

<C2 H 6 )4P b+ Ig— P b I 2 + 2C4H,o.

S e n s ib ilita te a m e to d e i— 1 jtg P b sau 1,5 p g te tr a e tilp lu m b în
v o lu m u l de s o lu ţie a n a liz a t ă .
R e a c t iv i:
). Io d , I 2;
2. A lco ol e tilic , С : Н лО Н ;
3. S o lu ţie a b s o r b a n tă , I j 1% , se p re p a ră d in I 2 la d iz o lv a re în
aieool e tilic;
4. S o lu ţie de acid acetic, C H ;.C O O H , 0 .5 % ;
5. S o lu ţie ace tat de a m o n iu , N H 4C H 2 C O O H , 1 % ;
6 . A nieste с de acetat, d ilu ß t cu a p ă (1 : 1);
7. S o lu ţie e ta lo n p e n tru p lu m b , care c o n ţin e KX) m g P b /m l. Se
p re p a ră : 0,16 g n itr a t de p lu m b Р Ь ( Х О з ) 2 se d iz o lv ă în 1 0 0 m l
a p ă d is tila tă ;
8 . S o lu ţie e ta lo n de lu c ru , care c o n ţin e 100 p g P b /m l. Se o b ţ i­
ne: î m l s o lu ţie e ta lo n p r in c ip a lă se d iz o lv ă p â n ă la 1 0 0 m l cu so­
lu ţie 1% ace tat de a m o n iu . S o lu ţia se p re p a ră în z iu a d e te rm i­
n ă r ii;
9. S o lu ţie c ro m a t de p o ta s iu . КгСг-.О?, 3 % .
R e c o lt a r e a p r o b e i. A e ru l se a s p iră cu v ite z a de 10 1/tnin. p:rin­
tr-un v as de a b so rb ţie P e tri, care c o n ţin e 10 m l so lu ţie a lc o o lic ă 1%
de io d. D a c ă în tim p u l re c o ltă rii probei s o lu ţia a b s o r b a n tă v ă d it se
e v a p o ră, re co ltarea probei se opreşte şi se a d a u g ă s o lu ţie de a b ­
sorbţie p â n ă Ia cotă (v o lu m de 10 m l) . Se a d m ite u tiliz a re a a d o u ă
vase de a b so rb ţie (P e tr i) u n ite c o n se cu tiv . Tn fiecare v a s se in ­
tro d u c câte 1 0 m l so lu ţie a b s o r b a n tă , a eru l se a s p ir ă cu v ite z a dc-
0,5 l/m in . V a se le de a b s o rb ţie la re co ltarea prob ei tre b u ie ră c ite cu
g h e a ţă , z ă p a d ă sau s o lu ţie re frig e re n tă (a p ă cu a d a o s dc a z o ta t de
a m o n iu ) .
M o d u l d e l u c r u . L ic h id u l d in to a te vase le de a b so rb ţie se trece
într- un p a h a r, fiecare v a s se s p a lă cu 5 m l alcool etilic şi se to a r­
n ă în a ce la şi p a h a r. A p o i s o lu ţia , în p o rţii m ic i, se to a r n ă d in р а Ь з г
într-o c a p s u lă de p o rţe la n şi se e v a p o ră pe baie de s tic lă p â n ă la

190
 Tabelul 33. Scara etalon pentru determinarea (etraetijplurnbiilui

N u m ă ru l e ta lo n u lu i

Reactivi
0 1 ■
1 3 4 5 6 7 8 0 10 li

Soluţie etalon de
lucru, ml 0 0,1 0.15 0.2 0,3 0.-1 0,5 0.« 0,7 0.8 0,0 1
Soluţie acetat de
amoniu, 3%, ml 2,5 2,4 2,35 2,3 2.2 2.I 2 1,9 1,8 1,7 1,6 1,5
Conţinutul de Pb,
tig 0 1 1,5 2,0 3,0 4,0 10
• 6 7 * 9

sec. D a c ă io d u l nu se e v a p o ră c o m p le t, se a d a u g ă 5 m l a p ă d is tila tă
şi se e v a p o ră d in n o u . R e z id u u l uscat în c a p s u lă se d iz o lv ă cu
4 m l a ce ta t de a m o n iu , a m e ste c â n d m in u ţio s . Se ia u 2 m l de p ro b ă
în ep ru bete c o lo rim c tric e . S im u lta n se p re g ă te ş te scara e ta lo n ( t a ­
b e lu l 33) cu c o n ţin u t de 1; 2; 3; 4; 5; 6 ; 7; 8 şi 9 n g de P b.
V o lu m u l în to a te ep ru betele s c ă rii e ta lo n şi ale probei se a d u ce
p â n ă la 2,5 m l cu s o lu ţie 1 % acetat de a m o n iu , se a d a u g ă c â te
0,1 m l so lu ţie 3 % cro tn a t de p o ta s iu şi se a g ită . Peste 10 m in ., pe
fo nd n e g ru , se c o m p a ră g r a d u l de o p a le s c e n ţă al probei cu scara
e talon .

Cercetările bacteriologice ale aerului

C e rc e tă rile s a n ita ro - b a c te rio lo g ic e ale a e ru lu i a tm o sfe ric u r m ă ­

resc u rm ă to a re le scop u ri:
1 . E fe c tu a re a c o n tr o lu lu i m ic r o b io lo g ic s is te m a tic a su p ra a e r u ­
lu i a tm o sfe ric în scopul d e te r m in ă r ii g r a d u lu i de c o n ta m in a re .
2. R e le v a re a s u rs e lo r de c o n ta m in a r e b a c te r io lo g ic ă a a e r u lu i a t­
m osferic.
3. C o n tr o lu l e fic a c ită ţii m ă s u r ilo r re fe rito a re la a s a n a re a şi de-
z in fe c ţia m e d iu lu i a m b ia n t.
4. R e le v a re a d is ta n ţe i de c o n ta m in a r e b a c te r ia n ă în scopul a r ­
g u m e n tă r ii d im e n s iu n ilo r Z .P .S . ale în tr e p r in d e r ilo r , s p ita le lo r , te­
re n u r ilo r de c o n stru c ţie lo c a tiv ă etc.
5. S ta b ilir e a c rite riilo r de e v a lu a re ig ie n ic ă a c o n stru c ţie i lo c a ­
tive şi de a rg u m e n ta r e a n o rm e lo r c o re s p u n z ă to a re , c â t şi de a p ­
reciere a e fic a c ită ţii de fu n c ţio n a re a in s ta la ţ iilo r sa n ita ro - te lin ic e
tale în tr e p r in d e r ilo r in d u s tr ia le respective.
O b ie c tiv e le de cercetare b a c te rio lo g ic ă a a e ru lu i a tm o s fe ric s u n t;
p e c to a re le lo c ativ e ale ce ntre lo r p o p u la te , s p a ţiile vecine cu surse-
[le de p o lu a re şti a eru l la d ife rite n iv e lu r i (0 ,5 — 2 m ) de la s u p r a fa ţa
p o lu lu i. In scopul e lu c id ă r ii in flu e n ţe i p la n te lo r verzi a s u p r a micro-
■lorei a e ru lu i, probele se re co ltează în g r ă d in ile p u b lic e , s c u a ru ri şi
p i t e zone.
 M e to d a p r in c ip a lă de stu d ie re a c a lit ă ţ ii a e ru lu i d in p u n c t de
vedere sanit'aro- bacteriolog ic este d e te rm in a re a n u m ă r u lu i to ta l de
m ic r o b i, care se c o n ţin într- un . m 3 de aer. C a lita te a a e r u lu i se
a p r c c ia z ă d u p ă n u m ă r u l de c o lo n ii, crescute pe c u tia P e tri cu m e ­
d iu n u tr itiv la în s ă m â n ţa r e a u n u i v o lu m a n u m it de aer sau lic h id
de absorbţie, p r in care a fost a s p ir a t a e ru l, cu re ca lcu l u lte rio r la
1 m 3 de aer.
î n c a lita te de in d ic i sa n ita ro - b a c te rio lo g ic i sa u sanitarorepi-
d e m io lo g ic i ai c o n ta m in ă r ii a e ru lu i a tm o sfe ric , de r e g u lă , se d eter­
m in ă p reze nţa u n o r g e rm e n i p a to g e n i şi a n u m e : flo ra c o c ilo r he-
in o iiiic i (strep to c o c ii şi s ta filo c o c ii), care in d ic ă c o n ta m in a re a aCru-
l u i cu a g e n ţi ai b o lilo r in fe c ţio a se re s p ira to rii; c o lib a c ilii; actino-
m icetele şi m ic r o b ii c reato ri de spori, care in d ic ă c o n ta m in a r e a
a e r u lu i cu p u lb e ri de sol; p ro d u c ă to rii de a n tib io tic e , care in d ic ă
c o n ta m in a re a a c r u lu i în v e c in ă ta te a fa b r ic ilo r de p re p a ra te ba c te ­
rio lo g ic e etc.
' R e c o lt a r e a , p r o b e l o r . T oate m e to d e le de re co ltare a p ro b e lo r
p e n tru cerc e tările de c o n ta m in a r e b a c te rio lo g ic ă a a e ru lu i a tm o s fe ­
ric pot fi d iv iz a te în m e to d e de s e d im e n ta re şi de a s p ira ţie .
D eoarece m e to d e le de reco ltare, p r in c ip iu l de d e te rm in a re şi
m o d u l de lu c ru s u n t id e n tice c.u cele de cercetare ale a e ru lu i d in
încăperi', îri c o n tin u a re vor fi descrise do a r p a r tic u la r it ă ţ ile re fe ri­
toare l a ' a eru l a tm o sfe ric .
D e m e n ţio n a t că m e to d a de s e d im e n ta re p e n tru c e rc e tările -de
c o n ta m in a r e a a e ru lu i a tm o s fe ric se u tiliz e a z ă n u m a i în c a z u ri
e x ce p ţio n ale , a tu n c i c â n d lip se şte p o s ib ilita te a de a p lic a re a m e to ­
dei de a s p ira ţie .

1. M e t o d a d e s e d im e n t a r e

P r i n c i p i u l m e t o d e i c o n s tă în s e d im e n ta re a s p o n ta n ă a m ic r o ­
o r g a n is m e lo r , a fla te în aer, sub in flu e n ţa fo rţelor de g r a v ita ţie pe
s u p ra fa ţa d e sch isă a m e d iu lu i n u tr itiv cu o in c u b a ţie u lte rio a ră
în le rm o s ta t.
R e c o lt a r e a p r o b e i. L a locul de cercetare, pe o s u p r a fa ţă o r iz o n ­
ta la , se in s ta le a z ă c u tia P e tri cu m e d iu n u t r it iv în m o d deschis
( f ă r ă c a p a c ). P e n tru d e te rm in a re a n u m ă r u lu i to ta l de m ic r o o r g a ­
n is m e se u tiliz e a z ă c u tii cu g e lo z ă p e p to n a tă , ia r p e n tru in d ic ii s a ­
n ita r i ş i" b a c te riile p a to g e n e — m e d ii selective. I n d e p e n d e n ţă de
c o n ta m in a r e a p re s u p u s ă , c u tiile se e x p u n p e n tru u n tim p de la
5 m in . p a n ă la o o ră la lo c u rile de d e te rm in a re , a p o i c u tia se a co ­
p e ră cu c a p a c u l şi se ţin e în te rin o s ta t la 37°. P este 24 ore se c a l­
c u le a z ă n u m ă r u l de c o lo n ii crescute şi se s tu d ia z ă p r o p r ie tă ţile a n u ­
m ito r re p re z e n ta n ţi ai m ic ro flo re i.
D e m e n ţio n a t că a p lic a re a m e to d e i de s e d im e n ta re s p o n ta n ă se
c o m p lic ă d in c a u za v a r ia ţ iilo r m a r i ale v ite zei şi d irecţiei de .m iş ­
care a c u r e n ţilo r şi in c a p a c ită ţii de c a p ta re d in aer a p a rtic u le lo r
de d is p e rsa re fîn ă . C a u rm a re este im p o s ib ilă s ta b ilire a prezenţei
v ir u ş ilo r în aer. L a efe c tu are a c a lc u lu lu i de c o n ta m in a r e a a e ru lu i
 atm o sfe ric , în c a z u l u t iliz ă r ii m e to d e i de s e d im e n ta re s p o n ta n ă , n u
este r a ţio n a l de a p lic a t c o e fic ie n tu l de re ca lcu l la 1 m 3 de aer,
deoarece re z u lta te le n u s u n t a ute ntic e .

2. M e t o d a d e a s p i r a ţ i e

P r i n c i p i u l m e t o d e i este b a z a t pe s e d im e n ta re a fo rţa tă a m ic r o ­
o r g a n is m e lo r d in a eru l a tm o sfe ric pe s u p ra fa ţa m e d iu lu i n u tr itiv
so'lid sau a b s o rb ţia în lic h id u l de c a p ta re .
I n s p e c ia l, se u tiliz e a z ă : a) a c ţiu n e a dc lo v ire (b o m b a rd a r e )
a ş u v o iu lu i a s p ira t de aer p e n tru a lip ir e a p ic ă tu r ilo r şi p a rtic u le lo r
de aero soli b a c te rie n i pe s u p ra fa ţa m e d iu lu i n u tr itiv s o lid sau pe
la m e le de s tic lă ; b) se d im e n ta re a p rin e le c tro p re c ip ita re a a ero so­
lilo r dc b a c te rii şi v iru ş i în p rocesul a s p ira ţie i; c) filtra re a a e ru lu i
cu a b so rb ţie în lic h id e ; d) filtra re a a e r u lu i cu a d e z iu n e u lte rio a ră
pc filtre s o lu b ile şi in s o lu b ile .
R e c o lt a r e a p r o b e i d e a e r c u a p l ic a r e a a p a r a t u l u i K r o t o v . A p a r a ­
tul fu n c ţio n e a z ă de la re ţeau a ele c tric ă. F ace p a rte d in a p a ra te le ,
în care este u tiliz a t ă a c ţiu n e a de lo v ire a ş u v o iu lu i de aer de m e ­
d iu l n u tr itiv . Se a p lic ă la te m p e ra tu ri p o z itiv e ale a e ru lu i a tm o ­
sferic. L a re co ltarea p ro b e lo r se a s p iră 250— 1000 1/1 m 3 de aer, în
d e p e n d e n ţă de g r a d u l p re s u p u s de c o n ta m in a r e şi m e d iu l n u tr itiv
u tiliz a t . î n rest, re c o lta re a probei, m o d u l de lu c ru şi c a lc u lu l n u se
deosebesc de c e rc e tările de c o n ta m in a r e ale a e ru lu i d in în c ă p e ri.
R e c o lt a r e a p r o b e l o r d e a e r c u a p l ic a r e a a p a r a t u l u i R e c im e n s k i.
Face p a rte d in a p a ra te le de filtra re cu a b so rb ţie a b a c te riilo r în
lic h id e . C e rc e tă rile se efe c tu e a ză cu a ju t o r u l re c e p to ru lu i cu sifo n
(fig . 2 6 ).
R e ce pto rul cu sifo n re p r e z in tă u n c ilin d r u de s tic lă (1) cu l u n ­
g im e a 20 cm şi d ia m e tr u l 2,5 cm şi cu u n rezervor în v o lu m de
5 m l. L â n g ă d e s c h iz ă tu r a de in tra re (2) este m o n ta tă o p â ln ie c a ­
re se te r m in ă cu un tub c a p ila r (3 ), la care, sub u n u n g h i drept,
este u n it u n tu b v e rtic a l de c a p ila r (4 ), c a p ă tu l op u s al c ă ru ia este
in tr o d u s în re ze rv o ru l (5) u m p lu t cu lic h id de re co ltare (s o lu ţie
fiz io lo g ic ă , b u lio n ) . C a p ă tu l op us, p u ţin în g u s ta t al c ilin d r u lu i ( 6 ),
se u ne şte p rin tr- u n tu b de c a u c iu c cu a s p ira to ru l şi g a z o m e tr u l.
La efectu area r e c o ltă rii p rin g a u r a s u p e rio a r ă a c ilin d r u lu i (7)
p e to a rn ă lic h id s te ril de re co ltare în v o lu m de 3— 5 m l şi se în-
[chide cu dop de c a u c iu c , în care este in s ta la t ă o p a le tă de s tic lă
18). I n m o m e n tu l a c ţiu n ii re c e p to ru lu i cu sifo n ş u v o iu l de aer
P u lv e r iz e a z ă lic h id u l care se a flă în re zervor, ia r p ic ă tu r ile care
: fo rm e a z ă se s e d im e n te a z ă pe pereţii in te r n i ai c ilin d r u lu i şi se
u r g în a p o i în rezervor. A stfe l, într- un v o lu m m ic de m e d iu nu-
Jtiv este p o s ib ilă c o n c e n tra re a m ic ro flo re i, care se c o n ţin e în v o ­
ie m a r i de aer a s p ira t. I n sc o p u l e v ită r ii trecerii p a rtic u le lo r bac-
ie n e , în p a rte a în g u s t ă a c ilin d r u lu i ( 6 ) se in s ta le a z ă u n dop
. v a tă care re ţine aceste p a rtic u le . P r in a p a r a t se a s p iră n u m a i
(în de 50 1 aer cu v ite z a de 12— 15 1/m in.
Comanda nr. 69
Fig. 16. Aparatul Recimenski. Explicaţiile în text

D u p ă re co ltarea probei, p rin g a u r a (7) d in re ze rv o ru l re c e p to ru ­

lu i de sifo n , cu o p ip e tă ste rilă , se ia lic h id de re co ltare şi se î n ­
s ă m â n ţe a z ă în v o lu m de 0.1— 0,5 m l pe m e d iu l n u tr itiv s im p lu sau
în c a z de necesitate selectiv. D u p ă re co ltare a p a r a tu l R e c im e n s k i
se s te riliz e a z ă în a u to c la v ă la te m p e ra tu r a de 120°C tim p de 30 m in .
M o d u l d e l u c r u . In la b o ra to r c u tia P e tri cu prqbele î n s ă m â n ­
ţa te se p u n în te rm o s ta t p e n tru te rm e n u l re sp ectiv ele creştere a
g e r m e n ilo r cercetaţi (de r e g u lă , 24 o re ).
C a l c u l . D e te r m in a r e a n u m ă r u lu i de m ic ro b i (N ) la 1 m 3 de aer
se efe c tu e a ză pe ba za n u m ă r u lu i de c o lo n ii crescute în c u tia
P e tri pe m e d iu l n u tr itiv c o n fo rm fo rm u le i:
v o-n-m } 000>
a
u nde:
Vo — v o lu m u l prob ei de aer re c o lta t, a d u s la c o n d iţii norm ale*

n — n u m ă r u l de c o lo n ii crescute în c u tia P e tri;

m — v o lu m u l de lic h id de re co ltare d in re ze rv o ru l re ce p to ru lu i
cu sifon, m l;
a — v o lu m u l de lic h id de. re co ltare în s ă m â n ţ a t în c u tia P e tri, m l.
R e c o lt a r e a p r o b e l o r d e a e r p r i n a p l i c a r e a f i l t r e l o r d e m e m b r a n ă .
F a c e p a rte d in g r u p a de m e tode cu a d e z iu n e a b a c te riilo r pe f i l ­
tre s o lu b ile şi in s o lu b ile .
U t i l i z a r e a f i l t r e l o r in s o l u b i l e . P e n tr u re co ltare a p ro b e lo r se a p ­
lic ă filtre le cu m e m b r a n ă nr. 3 sau nr. 4 e la b o ra te de fa b ric a de
filtr e cu m e m b r a n ă d in or. M â t iş c in s k ( R u s ia ) . F iltr e le a p lic a te
în p re a la b il se fierb d u b lu în a p ă d is tila tă , câte 15 m in . ficc a re d a tă ,
a p o i se a ş a z ă în c u tia P e tr i în tr e 2 s tr a tu r i de h â r tie de filt r u şi
se u s u c ă în te rm o s ta t la 37° С tim p de 24 ore. P e n tr u reco ltarea
p ro b e i de aer f ilt r u l cu m e m b r a n ă se in s ta le a z ă în a p a r a tu l de
filtr a r e tip Z e its şi se a s p ir ă u n v o lu m a n u m it de aer. A p o i filtr u l
se a p lic ă cu s u p r a fa ţa în sus pe m e d iu n u tr itiv s o lid în c u tia
P e tri.
194
 M o d u l d e l u c r u . î n la b o ra to r c u tia P e tri se ptm e în te rm o s ta t la
37° С pe 24 ore.
C a l c u l . Se d e te rm in ă n u m ă r u l de c o io n ii crescute şi se re c a lc u ­
le a z ă !a 1 m 3 de aer d u p ă fo rm u la :
<2.1000

unde:
a — n u m ă r u l de c o io n ii crescute pe c u tia P e tri;
V 0 — v o iu in u l de aer re co ltat a d u s la c o n d iţii n o rm a le .
U t i l i z a r e a f i l t r e l o r s o l u b i l e . L a cercetarea m ic ro flo re i a e ru lu i
a tm o sfe ric p o t fi u tiliz a te filtre s o lu b ile fa b ric a te d in g e la tin ă , d in
n itr o c e lu lo z ă , s p u m ă de g e la tin ă şi p u lb e re de a ig in a t de so d iu etc.
P e n tru in s ta la r e a acestor filtre se u tiliz e a z ă a lo n je s p e c ia le m e ta ­
lice sau d in s tic lă , care în scopul a s ig u r ă r ii u n u i su p o rt m a i s ig u r
p e n tru filtr u d is p u n de o p la c ă p o ro a s ă , pe care se in s ta le a z ă f i l ­
tru l la a s p ir a ţia a e ru lu i. A v a n t a ju l acestor filtre şi m a te r ia le a b ­
s o rb a n te este acela că d u p ă re co ltarea p ro b e lo r filtre le se d iz o lv ă
în a p ă d is tila tă sa u a lt ă so lu ţie lic h id ă la te m p e ra tu r a de c a m e ră
sau în c ă lz ită , d a r n u m a i m u lt de 37° C. U lte r io r lic h id u l in d ic a t
este s u p u s c e rc e tărilo r p r iv in d d e te rm in a re a p reze nţei b a c te riilo r
v ir u s u r ilo r d u p ă m e to d e id e n tic e cu cele de re co ltare a p ro b e lo r în
lic h id . î n m o d id e n tic se e fectu ează şi c a lc u lu l. In p ra c tic a cerce­
t ă r ilo r ssnitaro - bacterio '.o gice p r iv in d re co ltare a p ro b e lo r a e ru lu i
a tm o sfe ric m a i s u n t u tiliz a te u rm ă to a re le a p a r a te de a s p ira ţie :
1. I m p a c t o r u l în t r e p t e . A cest tip de a p a ra te c o n s tă d in câtev a
(2, 4, 8 ) trepte-cascade, fiecare d in care are o d e s c h iz ă tu r ă c a lib ­
r a tă în fo rm ă de fis u r ă ; ş u v o iu l de aer a s p ir a t al prob ei re co ltate
de a ero soli, tre c â n d p r in fis u r ă , e s t t îf t d r t p iâ t p t 0 \ Ъ Ш \ Ъ
care a p a r ţin e fis u r ii c o re s p u n z ă to a re . D im e n s iu n ile fis u r ilo r u r m ă ­
to a re lo r trepte se m ic ş o re a z ă p ro g re siv , ceea ce duce la m ă r ir e a
v ite zei de m işc a re a a e ru lu i şi forţei de lo v ire a flu x u lu i de aer.
I n c o n se c in ţă, la etapele in iţ ia le de recepţie, pe la m e le se c a p te a z ă
fa z a m ă ş c a tă de d is p e rsa re a a e ro s o lu lu i de. b a c te rii, ia r la e ta p e ­
le u r m ă to a re — fa za fin ă . In d e p e n d e n ţă de c o n s tru c ţia a p a r a tu lu i
şi v ite za de re co ltare a probei, p oate fi d e te r m in a tă d im e n s iu n e a
a e ro s o lilo r de b a c te rii de la 100 p â n ă la 0,7 ц т . D u p ă re co ltarea
probei, la m e le le de s tic lă cu a e ro so lii de ba c te rii s e d im e n ta ţi se
s u p u n m icro sc o p ie i. R e z u lta te le p re v e n tiv e pot fi o b ţin u te peste
30— 60 m in . d u p ă re co ltare . I n c e rc e tă rile c a lita tiv e ale m ic r o flo ­
rei se u tiliz e a z ă diverse m o d ific a ţ ii ale im p a c to r u lu i cu trepte, u n d e
recepţia b a c te riilo r se p ro d uc e pe la m e le de s tic lă şi filtre cu m e m ­
b r a n ă (K . M a y , V. K ik te n k o e tc .); pe p e lic u lă m o b ilă d in polisti-
rol îm b ib a t ă cu m e d iu n u tr itiv (p e lic u la este s itu a tă în casete sp e­
c ia le sterile; a p lic a re a lor p e rm ite c o n tro lu l s a n ita ro - b a c te rio lo g io
c o n tin u u în decurs de 24 ore) (C . K e n jo n ) ; în m e d ii lic h id e s itu a te
în rezervoare în u rm a fis u r ii fiecărei casca d e (S . D ja r â jg a s o v ) .
P r in c ip iu l de lu c ru este b a z a t pe io n iz a re a a e ru lu i a s p ir a t î n t r -ил
c â m p electric de te n s iu n e î n a lt ă şi se d im e n ta re a u lte r io a r ă a par-
tic u le lo r pe o s u p r a fa ţă care p o a rtă s a rc in ă o p u sa . D e r e g u lă , m ic ­
ro o rg a n is m e le care se a flă în aer c a p ă tă s a rc in ă n e g a tiv ă şi se
s e d im e n te a z ă pe u n - e le c tro d p o z itiv . I n c a lita te de electrod p o z i­
tiv serveşte o s u p r a fa ţă de s e d im e n ta re a lc ă t u ită d in s tic lă sau
care c o n ţin e m e d ii n u tr itiv e de a b s o rb ţie so lid e sau lic h id e . Elcctro-
p re c ip ita to a re le se c a ra c te riz e a z ă priritr-o v ite z ă m are de reco ltare
a p ro b e lo r (de la 0 p â n ă la 1 Х Ю 4 l/ m in .) , eficacitate. în a lt ă de se­
d im e n ta r e a p a r tic u le lo r (fa p t ce p e rm ite d e te rm in a re a cu 8 0 % a
m a i m u lto r m ic r o o rg a n is m e decât la u tiliz a r e a a p a r a t u lu i K ro to v )
şi o p u n o re zis te n ţă m ic ă flu x u lu i de aer. E x is tă o m u lt it u d in e de
tip u r i de e le c tro p re c ip ita to a re (G . Berry, H . W o lf, N. U s p c n s k i,
K. Lebedev, P . G e rro n e , M . A rte n s te in e tc .). I n p ra c tic a sanitaro-
e p id e m io lo g ic ă d in M o ld o v a pe la r g este u tiliz a t a p a r a tu l de re co l­
tare a p ro b e lo r b a c te rie n e de aero soli (P A B — 1, in v e n ta t de N. Bo-
lo v a c e n et. al., fa b r ic a t în R u s ia ) . C o n s tr u c ţia acestui a p a r a t p er­
m ite re co ltarea s im u lt a n ă a 2 0 probe pe m e d iu s o lid şi 2 0 pe m e ­
d iu lic h id . V ite za de re co ltare v a r ia z ă în tr e 0 şi 350 l/ m in . P ro b e le
re co ltate, în d e p e n d e n ţă de p r o g r a m u l de c e rc etări, su n t su p u se i n ­
c u b a ţie i şi se c a lc u le a z ă n u m ă r u l de m ic ro b i d u p ă m e to d e le c u n o s ­
cute.
D e m e n ţio n a t că în toate c a z u rile de d e p is ta re a b a c te r iilo r şi
v ir u s u r ilo r p a to g e n e a eru l a tm o s fe ric se c o n s id e ră c o n ta m in a t şi
p e ric u lo s d in p u n c t de vedere e p id e m io lo g ie .

Evaluarea gradului de poluare

a aerului atmosferic
A c tiv ita te a m e d ic u lu i ig ie n is t la a lc ă tu ire a a v iz u lu i de evaluare,
s a n it a r ă a p u r it ă ţ ii a e ru lu i a tm o s fe ric se c o m p u n e d in u rm ă to a re le
etape:
1. D e te r m in a r e a sc o p u lu i a c tiv ită ţ ii m e d ic u lu i ig ie n is t;
2. D e te r m in a r e a v o lu m u lu i necesar de cercetare în d e p e n d e n ţă
de sa rc in a p u s ă ;
3. C o n tr o lu l p le n it u d in ii m a te ria le lo r p re ze n ta te ;
4. P re lu c ra re a a n a litic ă a re z u lta te lo r c e rc e tă rilo r a c r u lu i a t ­
m o sferic;
5. A lc ă tu ir e a rozei de p r ă fu ir e şi p o lu a re cu gaze;
6 . A p recierea re z u lta te lo r c e rc e tă rilo r a e ru lu i a tm osfe ric.
L a a lc ă tu ire a a v iz u lu i pe b a z a re z u lta te lo r in v e s tig a ţiilo r de l a ­
b o ra to r ale a e ru lu i a tm o s fe ric in fa ţa m e d ic u lu i ig ie n is t pot fi î n a ­
in ta te u rm ă to a re le s a rc in i:
— d e te rm in a re a g r a d u lu i de p o lu a re a a e ru lu i a tm o sfe ric ;
— d e te rm in a re a d is ta n ţe i dc r ă s p â n d ir e a p o lu a n ţ ilo r de la s u r­
se u nic e de e v ac u a re în a tm o sfe ră ;
— d e te rm in a re a s u fic ie n ţe i d im e n s iu n ilo r Z . P . S . în ju r u l sursei
de p o lu a r e a a e ru lu i a tm o sfe ric ;
— e v a lu a re a e fic a c ită ţii de lu c ru a in s ta la ţ iilo r teh nic o - sa nita re.
In scopul s o lu ţio n ă r ii acestor s a rc in i, se o r g a n iz e a z ă p u n c te s ta ­

196.
ţio n a re şi m o d e le de o b s e r v a r e a s u p ra p u r it ă ţ ii a e ru lu i a tm o s ­
feric.
P e n tru fiecare p u n c t m e d ic u l ig ie n is t stab ile şte v o lu m u l de cer­
c etări. a v â n d drept p u n c te de reper s itu a ţia s a n ita r ă şi c a r a c te ris ti­
ca c a lit a tiv ă şi c a n tit a tiv ă a e v a c u ă rilo r.
A n a liz a c o n c e n tra ţiilo r m o m e n ta n e şi n ic te m e ra le de p o lu a re se
e fe c tu e a ză s e p a ra t p e n tru fiecare s u b s ta n ţă şi fiecare p u n c t de o b ­
se rva ţie p riv ito r la o lu n ă a n u m it ă a a n u lu i. Se c a lc u le a z ă su m ele
lu n a r e ale tu tu r o r c o n c e n tra ţiilo r ( 2 q), n u m ă r u l to ta l de o b s e r­
v a ţii (ri), n u m ă r u l de o b s e rv aţii în tim p u l c ă ro ra •concentraţia
a d e p ă ş it C .M .A . ( m ) , n u m ă r u l de o b s e rv a ţii în tim p u l c ăro ra c o n ­
c e n tra ţia a d e p ă ş it n iv e lu l a n u m ito r m ă r im i ( m i) , se c a lc u le a z ă
c o n c e n tra ţiile m e d ii (q. m e d .) şi m a x im a le (q. m a x .) (m o m e n ta n e
şi n ic te m e ra le ) în decurs de o lu n ă ; se c a lc u le a z ă re p e ta b ilita te a
(P , %)> c o n c e n tra ţia care depăşeşte C .M .A . şi care d e p ăşeşte l im i­
tele d e te rm in a te ( P i) .
C o n c e n tr a ţia m e d ie a a m e s te c u rilo r se c a lc u le a z ă n u m a i în c a z u l
c â n d n ^ 2 0 , p rin m e to d a îm p ă r ţ ir ii su m e i c o n c e n tra ţiilo r ( 2 q) a m e s ­
te c u lu i d a t Ia n u m ă r u l de o b s e rv a ţii tim p de o lu n ă (n ) d u p ă fo r­
m u la ;
V
{Jmed.==: — —'•
П
R e p e ta b ilita te a c o n c e n tra ţie i în decurs de o lu n ă se c a lc u le a z ă
d u p ă d a te le a cel p u ţin 2 0 de o b s e rv a ţii e fectu ate pe p a rc u rs u l
lu n ii ( n > 2 0 ) d u p ă fo rm u la ;

P = -----10 0% ; Pi = — -100%.
n 11
In c a z u l c o m b in ă r ii u n o r a m estecuri no cive în aer c o n c e n tra ţii­
le lor ex ercită o a c ţiu n e s u m a r ă . In c a lita te de C .M .A . г a c ţiu n ii s u ­
m a re a a m e s te c u rilo r serveşte su m a 2 a .s. a d u s ă la v a lo r ile sep a ra te
ale C .M .A ., care n u tre b u ie să d e p ăşe a sc ă c ifra 1 . 2 a.s. se c a lc u ­
le a z ă d u p ă fo rm u la :
V qI qs <in
Zja.s.— ------- + ---- : ~t- ”—*---- •
C-M.A.q, C.M.A.q. C.M.A.qn

P e b a za c o n c e n tra ţiilo r m a x im a le m o m e n ta n e , m e d ii n ic te m e ­
rale, m e d ii lu n a r e şi m e d ii a n u a le se face e v a lu a re a ig ienico-sanita-
ră a n iv e lu lu i real de p o lu a re a a e ru lu i atm o sfe ric .
P e ric o lu l de p o lu a re a a e ru lu i a tm o sfe ric c o n fo rm le g is la ţie i în
kyigoare p oate fi de 4 g rad e : a d m is ib il, care in s p ir ă fric ă, p e ric u ­
l o s şi fo arte p e ricu lo s. L im ite le g r a d e lo r in d ic a te de p o lu a re se
fc e te r m in ă d u p ă n o m o g r a m e . E le d e p in d de:
1 . c la sa de pericol a s u b s ta n ţe i;
2 . tim p u l de d e te rm in a re a c o n c e n tra ţie i reale;
1 3. c o e fic ie n tu l de d e p ă ş ire a v a lo r ilo r C .M .A .
N o m o g r a m e le de e v a lu a re a g r a d u lu i p e ric o lu lu i de p o lu a re re-
f c r e z in t ă sc ări lo g a ritm ic e . Pe axa ab sc ise lo r su n t dep use c lasele
■ e pericol, ia r pe axa o r d o n a te lo r de p a rte a s t â n g ă — c o e fic ie n ţii
 a) danele de pericol
ale substanţei

b) clasele de pericol d) Clasele de pericol

ale substanţei ale substanţei

2 Ä ”l r « Ä Ä “S»r SK ST «

198
care in d ic ă , de c âte ori n iv e lu l de p o lu a re re a lă d e p ăşeşte n iv e lu l
C .M .A . a in g r e d ie n tu lu i c o re s p u n z ă to r, de p a rte a d r e a p tă — c o e fic i­
e n ţii care in d ic ă g r a d u l p e ric o lu lu i de p o lu are , m ă r g in iţ i de vec­
to rii I, I I , I I I (fig . 2 7 ).
C la s a de p erico l a su b s ta n ţe i se sta b ile ş te d u p ă N .S . 245— 71.
E a se d e te rm in ă d u p ă in flu e n ţa p ro b a b ilă n e fa v o r a b ilă a s u p ra c o n ­
d iţiilo r de tra i, d is p o z iţie i şi s ă n ă t ă ţ ii p o p u la ţie i. Se deosebesc 4
clase: 1 — su b s ta n ţe extrem de p e ricu lo a se , a 2 -a — de p erico l m a re ,
a 3-a — m o d e ra t p e ric u lo a s e şi a 4-a — p u ţin p e ricu lo a se .
D a c ă e v a lu a re a g r a d u lu i de p o lu a re a a e ru lu i a tm o sfe ric se
e fe c tu e a ză d u p ă c o n c e n tra ţiile m o m e n ta n e , se u tiliz e a z ă n o m o g r a m a
d in fig . 27, a; d u p ă cele m e d ii n ic te m e ra le — n o m o g r a m a d in fig.
27, b; d u p ă cele m e d ii lu n a r e — n o m o g r a m a d in fig . 27, с şi d u p ă c o n ­
c e n tra ţiile m e d ii a n u a le — n o m o g r a m a d in fig . 27, d.
C o n c e n tr a ţia m e d ie lu n a r ă se c a lc u le a z ă ca m e d ia d in n u m ă r u l
p ro b e lo r m e d ii n ic te m e ra le ale lu n ii date; m e d ia a n u a lă — ca m e d ia
d in n u m ă r u l p ro b e lo r m e d ii lu n a r e ale a n u lu i c a le n d a ris tic .
M e t o d a d e f o l o s ir e a n o m o g r a m e l o r : in iţ ia l din to a te c o n c e n tra ­
ţiile se ale g e cea m a x im a lă (m o m e n ta n ă , m e d ie n ic te m e r a lă şi
m e d ie l u n a r ă ) . A p o i se c a lc u le a z ă c o e fic ie n tu l de d e p ăşire , care p re ­
z in tă ra p o r tu l c o n c e n tra ţie i reale (m a x im a l m o m e n ta n ă sau m a x i­
m a l m e d ie n ic te m e r a lă ) c ătre v a lo a re a m e d ie n ic te m e r a lă a C .M .A .
P e axa s t â n g ă a o rd o n a te lo r n o m o g r a m e i p oate fi g ă s ită v a lo a re a
care c o re sp u n d e c o e fic ie n tu lu i o b ţin u t. Se tra s e a z ă o lin ie o r iz o n ­
t a lă p â n ă la in te rse c ţia ci cu axa d re a p tă a o rd o n a te lo r. D u p ă p o ­
z iţia p u n c tu lu i de in tersecţie se d e te rm in ă g r a d u l p e ric o lu lu i de
p o lu a re re a lă . D a c ă p u n c tu l de in te rse c ţie se a flă la h o ta r u l z o n e ­
lor, g r a d u l de p o lu a re trebu ie a tr ib u it la c la sa m a i p e ric u lo a s ă .
D a c ă g r a d u l de p o lu a re d u p ă diverse n o m o g r a m e este a p re c ia t
d ife rit, la c o n c lu z ia f in a lă se va ţin e cont de p e ric o lu l m a x im a l.
P e b a z a d a te lo r o b s e rv a ţiilo r p o a te fi a lc ă t u ită roza de p o lu a ­
re. I n acest scop toate d a te le in v e s tig a ţiilo r de la p o s tu rile de o b ­
se rv a ţie pc p a rc u rs de o lu n ă se în s c riu , se p a ra t, p e n tru fiecare
in g re d ie n t într- un tabel în m o d u l u r m ă to r (ta b . 3 4 ). D a te le obser­
v a ţ iilo r se în s c r iu în tabe l se p a ra t p e n tru orele de d im in e a ţă (7°°)
şi s e a ră (1 9 °°). A p o i d a te le in v e s tig a ţiilo r m o m e n t a n e 's e s u p u n
u rm ă to a re i p re lu c r ă ri. T oate date le pe p a rc u rs de o lu n ă , p e n tru
fiecare in g r e d ie n t d e te rm in a t s e p a ra t d im in e a ţa şi seara, se g r u p e a ­
z ă d u p ă 16 c a r tu ri de c o m p a s şi în tim p de a c a lm ie ; to to d a tă se d e ­
t e r m i n ă frecven ţa d irecţiei v â n t u lu i c o re s p u n z ă to a re fie c ă ru i c a r t
de c o m p a s. A p o i p e n tru fiecare c a rt de c o m p a s se d e te rm in ă con-
I c e n tra ţia m e d ie d u p ă fo rm u la :

u nde:
X — c o n c e n tra ţia m e die;
X — v a lo a re a in g r e d ie n tu lu i (p u lb e re , a n h id r id ă s u lfu r o a s ă )
p e n tru fiecare d e te rm in a re ;
199
Tabelul 34. Rezultatele investigaţiilor aerului atmosferic efectuate la postul sta­
ţionar nr. 4 din or. Chişinău, str. Uzinelor (martie 1997)

Probele recoltate la ora 7е* P robele recoltate la ora 19“&

concentraţia. concentraţia,
D ata viteza mg/m* mg/m3
D ire cţia v ite za
D irecţia v â n tu lu i.
v â n tu lu i m/s v â n tu lu i v â n tu lu i,
bio xid m/s bio xid
p ra f
praf dc sulf de s u lf

1 NE 4 0,15 0,19 E 5 0,15 0,51

2 E 4 0,15 0,34 ENE 7 0,30 0,26
3 ENE 7 0,30 0,34 E 5 0,15 0,34
4 E 5 0.17 0,51 NE 2 0,15 0,51
5 S 1 0,15 0,0 SSE 3 0,15 0,17
6 SE 4 0,15 0,17 SE 3 0,15 0,17
7 0 __ 0,19 0.25 E 5 0,27 0,43
8 E 6 0,15 0,34 N 10 0,24 0,00
9 SE 7 0,15 0,0 N 6 0,17 0,00
10 NNE 1 0,17 0,09 NNV 5 0,15 0,00
11 NV 5 0.17 0,09 NV 3 0,15 0,17
12 VNV 4 0.15 0,0 V 3 0,15 0,17
13 SSV 6 0,15 0,09 VNV 2 0,15 0,09
14 NV 7 0,21 0,44 ENE 6 0,15 0,0
15 ENE 7 0.15 0,17 VNV 6 0,15 0,44
16 ESE 4 0.15 0,17 N 6 0,15 0,0
17 VNV 7 0,28 017 NVN 6 0,15 0,35
18 NNV 4 0.15 0,5 SSV 5 0,17 0,17
19 SSE (5 0,15 0.26 NNV 7 0,15 0,17
20 ESE 7 0 15 0,25 VNV 3 0,15 0,35
21 NNE 4 0,15 0 25 SSF. 7 0,15 0,0
22 SSV 7 0,15 0,0 NNE 2 0,15 0,17
23 vsv 3 0,15 0,27 N 5 0,27 0,70
24 NNV 3 0,15 0,09 V 1 0,21 0,35
25 NNV 3 0,15 0,09 N 1 0,15 0,0
26 NNV 3 0,16 0.0 SV 0,17 0,70
27 SSV 7 0,15 0,25 SV 5 0,17 0,34
28 sv 3 0,17 0.34 N 6 0,17 0,17
29 SV o 0,25 0,26 NNE 3 0,15 0,26
30 V 4 0,17 0,09 VNV 6 0,15 0,35
31 N 3 0,15 0,09 SSV 6 0,15 0,09

Nolă. S — sud; N — nord; V — vest; E — es.t; 0 — acalmic.

2 — s e m n u l de su m a re;
n — n u m ă r u l de cercetări.
La c a lc u la re a c o n c e n tra ţie i m e d ii trebu ie de ţ in u t cont şi de
lip sa s u b s ta n ţe i n o cive în a e ru l a tm o sfe ric . D a te le o b ţin u te se în ­
re g is tre a z ă d u p ă m o d e lu l in d ic a t în ta b e lu l 35.
D a te le o b ţin u te ale c o n c e n tra ţie i m e d ii re fe rito a re la fiecare
ca rt de c o m p a s s u n t in iţia le p e n tru a a lc ă tu i ro za de p o lu a re . In
acest scop se a le g e o sc a ră re sp e ctiv ă: de e x e m p lu , p e n tru p ra f cu
c o n c e n tra ţia de 0 , 1 m g / m 3 — 2 cm , p e n tru b io x id de s u lf cu con­
c e n tra ţia de 0,1 m g /m 3 — 1 cm . A p o i pe h â rtie m ilim e tr ic ă se de-ţ
 s 5 --se
Fig. 2H. Roza dc poluare a aerului atmosferic: a — cu pulberi; b ) — cu bioxid de
isuif. Cu linie punctată este indicat hotarul de poluare a acruiui awnobieric m
timpul acaimiei

[Senează 16 c a r tu ri de c o m p a s, pe fiecare d in tre care se n o te a z ă

I c o n c e n tra ţia lu n a r ă m e d ie în c ore sp und ere cu scara re sp e ctiv ă. Ro-
I zele o b ţin u te de p o lu a re a a c r u lu i a tm o sfe ric se d e c u p e a z ă şi se
s u p ra p u n cu locul a m p la s ă r ii p o s tu lu i de o b s e rv aţie pe p la n u l u r ­
bei. î n fig. 28 este re p re ze n ta tă roza de p o lu a re a a e ru lu i la ora T ° .
In m o d id e n tic se c o n stru ie şte roza de p o lu a r e p e n tru ora 19°"'.
D a te m a i exacte se o b ţin , d a c ă roza de p o lu a re se a lc ă tu ie ş te pe b a ­
t a prob elor n ic te m e ra le m e d ii şi lu n a r e m e d ii.
E v a lu a r e a g r a d u lu i de p o lu a re a a e ru lu i a tm o sfe ric se face pe
 a z a : 1 ) c o m p a r ă r ii c o n c e n tra ţiilo r m e d ii m o m e n ta n e cu cele rno-
■ je n ta n e m a x im a le ; 2 ) d e te r m in ă r ii p ro c e n tu lu i de probe p o z itiv e
■I ra p o rt cu n u m ă r u l to ta l de probe in v e s tig a te p e n tru fiecare in-
p r e d ie n t ; 3) d e te r m in ă r ii p e n tru fiecare in g re d ie n t a p ro c e n tu lu i de
K robe, care dep ăşeşte C .M .A . m o m e n ta n - m a x im a le .
I D u p ă re z u lta te le m ă s u r ă r ilo r n ic te m e ra le m e d ii se c a lc u le a z ă
■ o n c e n tra ţiile n ic te m e ra le m e d ii, m e d ii lu n a re , m e d ii de sezon şi
B t d i i a n u a le . A p o i se efe c tu e a ză c o m p a ra re a c o n c e n tra ţiilo r nicte-
 Tabelul 35. Gruparea datelor obţinule ia pustunk' sialiuuart'

P ra f B io x id de s u lf

Nr. c a rtu lu i D en um irea

sum a concen­ sum a concen­
de compas c a r tu lu i frec­ frec­
concen­ tra ţia concen­ tr a ţia
de compas venţa venţa
tr a ţiilo r m edie tr a ţiilo r medie

1 N 1 0,1 5 0,1 5 1 0 ,0 9 0 ,0 9
<> N'NE 2 0 ,3 2 0,1 6 2 0,2 5 0 ,1 3
3 NE 1 0,1 5 0 ,15 1 0,1 9 0 ,1 9
4 ENE 2 0 ,4 5 0 ,2 3 2 0,51 0 ,2 5
5 E 3 0.4 7 0 ,1 6 3 U 9 0,4 0
6 ESE 2 0,3 0 0,1 5 2 0,4 2 0,21
7 SE 2 0 .3 0 0,1 5 2 0,1 7 0,0 9
8 SSE 1 0,1 5 0,1 5 1 0 ,2 6 0,2 6
9 S 1 0,1 5 0,1 5 1 __ —
10 ssv 3 0 .4 5 0,1 5 3 0,2 6 0 ,0 9
11 sv 2 0,4 4 0 ,22 2 0,6 0 ,3
12 vsv 1 0 .15 0 ,1 5 1 0 ,2 7 0 .2 7
13 V 1 0,17 0 ,1 7 1 0,0 9 0 ,0 9
14 VNV 2 0 .4 3 0,2 2 2 0.17 0 ,0 9
15 NV 2 0 ,3 8 0,1 9 2 0 ,5 3 0 .2 7
16 NNV 4 0.61 0,1 5 4 0 .6 8 0 ,1 7
17 0 1 0,19 0 ,1 9 1 0,2 5 0 ,2 5

m e ra le m e d ii reale cu cele re g le m e n ta re şi de a se m e n i se c a lc u le a z ă
p ro c e n tu l de probe p o z itiv e şi de prob e care dep ăşesc C .M .A . m e d ii
n icte m e rale .
P e b a za p ro c e n tu lu i de probe care d e p ăşeşte C .M .A . p oate fi
d e te rm in a t g r a d u l g e n e ra l de p o lu a re a a e ru lu i a tm o sfe ric . î n
acest scop ne v om co n d u c e dc c rite riile de o rie n ta re p re ze n ta te în
ta b e lu l 36.
U t iliz â n d m a te ria le le p o s tu r ilo r de o bservaţie, se poate d e te rm in a
c o n c e n tra ţia de fo nd a d iv e rse lo r s u b s ta n ţe n o cive în a eru l a tm o s ­
feric al u rb e i, în locul de a m p la s a r e a p o s tu lu i. C o n c e n tr a ţia dc fond
este c a ra c te ris tic a de p o lu a re a a tm o sfe rei şi r e p r e z in tă c o n c e n tra ­
ţia s ta tis tic a m o m e n ta n ă , o b ţin u tă p r in c a lc u l.
D e te r m in a r e a c o n c e n tra ţie i de fo n d in tr ă în s a rc in a s e rv ic iilo r l o ­
c ale ale D e p a r ta m e n tu lu i p e n tru H id ro m e te o ro lo g ie şi s u n t c o m u ­
n ic a te s e rv ic iu lu i s a n ita ro - a n tie p id e m ic . C o n c e n tr a ţia de fo n d se

Tabelul 36. Indicii gradului de puritate a aerului atmosferic

Procentul probelor care depăşesc C .M .A .

G rad u l dc p u ritate
m axim al-m om entane m e d ii nictem erale

Pur 0 0
Slab poluat Până la 5 Până la 10
Poluat Până la 10 Până la 25
Puternic poluat >10 >25
202
d e te rm in ă n u m a i ra r de o d a tă în 5 a n i cu cercetare o b lig a to r ie
d u p ă p u nerea în e x p lo a ta re , în c h id e re a sa u re c o n stru ire a surselor
m a r i de p o lu a re a a tm osfe rei.
în acest scop n u m ă r u l de o b s e rv a ţii în fiecare a n p e n tru fie ­
care s u b s ta n ţă tre b u ie să fie n u m a i m ic de 2 0 0 , ia r n u m ă r u l to ­
tal de o b s e rv a ţii pe p a rc u r s u l p e rio a d e i de cercetare n u m a i m ic de
800.
S ta b ilir e a c o n c e n tra ţiilo r de fo n d se e fe c tu e a ză în core sp und e re
cu le g is la ţia în v ig o a re re fe rito a re la d e te rm in a re a c o n c e n tra ţiilo r
de forid ale s u b s ta n ţe lo r no cive în a e ru l a tm o sfe ric , n o rm a re a e v a ­
c u ă r ilo r şi s ta b ilire a e v a c u ă r ilo r m a x im a l a d m is ib ile .
 CAPIT OLU L VI

PROTECŢIA SANITARA A S O L U L U I

C o n tr o lu l s a n ita r p re v e n tiv p r iv in d p ro tecţia s o lu lu i se efec­

tu e a z ă , în p rin c ip a l, la e tap a a le g e rii te re n u lu i p e n tru c o n s tru c ţia
d ife rite lo r în tr e p r in d e r i, com plex e a n im a lie r e , d e p o zite de p esticide
şi în g r ă ş ă m in t e m in e ra le , case de lo c u it, in s titu ţ ii o bşteşti, te re n u ri
p e n tru tra ta re a se m in ţe lo r cu fu n g ic id e , p e n tru p u n cte le de p r e lu c r a ­
re a tr a n s p o r tu lu i avia- şi a uto . P e lâ n g ă ace asta, m e d ic u l ig ie n is t
in d o m e n iu l ig ie n e i m e d iu lu i e fectu ează e x p ertiza p ro ie c te lo r de de­
p o zite p e n tru p ă s tra re a m ijlo a c e lo r c h im ic e de protecţie a p la n te lo r ,
p a r tic ip ă la c o o rd o n a re a n o rm a tiv e lo r şi c o n d iţiilo r de fo lo sire a
p e stic id e lo r, la e la b o ra re a n o r m a tiv e lo r ig ie n ic e cu p riv ire la c o n ­
ţin u t u l s u b s ta n ţe lo r toxice în sol etc. C o n ţ in u tu l şi c ă ile de efec­
tu a re a lu c r u lu i m e d ic u lu i ig ie n is t p r iv in d p ro tecţia s a n ita r ă a so­
lu lu i su n t in clu se în m a te ria le le m e todice şi c o m p a rtim e n te le cores­
p u n z ă to a r e . In cele ce u rm e a z ă , re feritor la e tap a c o n tr o lu lu i s a n i­
ta r p re v e n tiv , ne v o m op ri do a r la a r g u m e n ta re a ig ie n ic ă a C .M .A .
a s u b s ta n ţe lo r c h im ic e în sol.
C it p riv e şte c o n tro lu l s a n ita r cure n t, su n t deosebit de im p o r t a n ­
te a v iz a re a s a n ita r ă a su rselor de p o lu a re a s o lu lu i, c o n tro lu l de
la b o ra to r a s u p ra s tă r ii s a n ita re a s o lu lu i şi e v a lu a re a ig ie n ic ă a
g r a d u lu i de p o lu a re a lu i.

Argumentarea igienică a C.M.A.

a substanţelor chimice în sol

î n a c tiv ita te a sa c o t id ia n ă s e rv ic iu l s a n ita ro - a n tie p id e m ic , la

e v a lu a re a ig ie n ic ă a g r a d u lu i de p o lu a re a s o lu lu i şi a e fic a c ită ţii
m ă s u r ilo r de p ro te c ţie s a n ita r ă a lu i, se c ondu ce de c o n c e n tra ţiile
m a x im a l a d m is ib ile ale s u b s ta n ţe lo r c h im ic e în sol. D e aceea c o n ­
tro lu l s a n ita r p re v e n tiv prevede s ta b ilire a C .M .A . a s u b s ta n ţe lo r
c h im ic e , care se efe c tu e a ză c o n fo rm « R e c o m a n d ă r ilo r m e to d ice cu
p riv ir e la a r g u m e n ta re a C .M .A ., a s u b s ta n ţe lo r c h im ic e în sol».
A rg u m e n ta re a ig ie n ic a a C .M .A . a s u b s ta n ţe lo r c h im ic e în sol
se b a z e a z ă pe 4 in d ic a to ri p r in c ip a li de n o c iv ita te d e te rm in a ţi pe
cale e x p e rim e n ta lă : tra n s lo c a tiv (trecerea în p la n te ) , m ig r a n t a c ­
v a tic , m ig r a n t a e ria n , g e n e ra l s a n ita r.
204
 In d ic a to r u l tr a n s lo c a tiv al n o c iv ită ţii c a ra c te riz e a z ă c a p a c ita te a
s u b s ta n ţe i c h im ic e de a trece d in sol p rin s is te m u l r a d ic u la r în
p la n te şi de a se a c u m u la în m a s a verde şi în fructe.
In d ic a to r u l m ig r a to r a c v a tic al n o c iv ită ţii — de a trece d in sol
în ap ele freatice şi în ap a b a z in e lo r.
In d ic a to r u l m ig r a to r a e ria n al n o c iv ită ţii — de a trece d in sol în
a eru l a tm osfe ric.
In d ic a to r u l s a n ita r g e n e ra l c a r a c te riz e a z ă in flu e n ţ a s u b s ta n ţe i
c h im ic e a s u p ra c a p a c ită ţii a u to p u r ific a to a r e a s o lu lu i şi a c tiv ită ţii
lu i b io lo g ice.

S c h e m a in v e s t ig a ţ iilo r

1. C a ra c te ris tic a s a n it a r ă şi fizic o - c h im ic ă, a le g e re a fo rm e lo r

p r e p a r a t iv e a le s u b s t a n ţ e i n o r m a t e . Se stab ile sc c a n tita te a s u b s ta n ­
ţei î n t â l n i t ă în n a tu r ă , in d u s tria care u tiliz e a z ă această s u b s ta n ţă ,
c ă ile de p ă tr u n d e re a ei în sol, n iv e lu l de p o lu a re a s o lu lu i, to x ic i­
ta te a etc. Se a d u n ă date despre p a ra m e trii fizic o - c h im ic i, m a s a m o ­
le c u la ră , s o lu b ilita te a su b s ta n ţe i în a p ă la te m p e ra tu r a de 20C’C.
S u n t im p o rta n te date le despre procesele şi p ro d u se le de tr a n s fo r ­
m a r e a s u b s ta n ţe i în sol.
2. S t a n d a r d iz a r e a c o n d iţ iilo r de e fe c tu a r e a in v e s t ig a ţ iilo r .
P e n tru în c e p u t s e p r e g ă t e s c p r o b e d e s o l. E x p e r im e n tu l se face
în c o n d iţii de la b o ra to r, la te m p e ra tu ra de + 1 8 — |-20oC , pe tip u r i
n a tu r a le dc sol d in s tr a tu l a ra b il s u p e rfic ia l (0 — 25 c m ) n e p o lu a t,
în care în p re a la b il au fost d e te rm in a te p ro p r ie tă ţile a g ro c h im ic e :
p H - u l, K C I, h u m u s u l, c a p a c ita te a de absorbţie, c a p a c ita te a de r e ţi­
nere a apei, c o n ţin u tu l s u b s ta n ţe lo r n o rm a te . S o lu l reco ltat p e n tru
e x p e rim e n t se u su c ă tim p de 3— 4 z ile la te m p e ra tu ra de c a m e ră ,
se în lă t u r ă im p u r ită ţ ile (p ie tre , r ă d ă c in i de p la n te e tc .), se cerne
p r in sita cu o r ific ii de 2 — 3 m m .
A p o i se face c a l c u l u l c a n t i t ă ţ ii d e a p ă n e c e s a r ă p e n t r u c r e a r e a
u m i d i t ă ţ i i s o l u l u i , e g a le c u 6 0 % d i n c a p a c it a t e a d e r e ţ i n e r e d e p l i n ă
a a p e i. I n acest scop, p r in in v e s tig a ţii de la b o ra to r se d e te rm in ă
c a p a c ita te a de re ţinere d e p lin ă a apei (m e to d a vezi m a i jo s ) .
D eci, se c a lc u le a z ă c a p a c ita te a de reţinere a apei de 60%■ D e
ex e m p lu , d a c ă c a p a c ita te a d e p lin ă a s o lu lu i este de 4 2 ,1 % , a p o i 6 0 %
c o n s titu ie 2 5 ,3 % . A d ic ă la orice e x p e rim e n t la 1 k g sol u sca t se
a d a u g ă 25,3 g (m l) a p ă.
U r m ă to a r e a e ta p a c o n stă în a l e g e r e a c o n c e n t r a ţ i il o r d e l u c r u
a le s u b s t a n ţ e i n o r m a t e . B io c id e le , în g r ă ş ă m in t e le m in e ra le se ex­
p e rim e n te a z ă în c o n c e n tra ţii, care se fo rm e a z ă la c o n s u m u l m a ­
x im a l de p re p a ra te fo lo sit în a g r ic u ltu r ă . D a c ă re ziste n ţa s u b s ta n ­
ţe lo r in tro d u s e în sol este m a i m a re decât p e rio a d a de v e g e ta ­
ţie, este r a ţio n a l de ţin u t cont de a c u m u la r e a s u m a r ă a s u b s ta n ţe i
în sol şi de e x p e rim e n ta t c a n tit ă ţ i de 2 — 5 — 1 0 ori m a i m a ri fa ţă
de n o rm e le de c o n s u m (P în k g / h a ) . L a ale gere a c o n c e n tra ţiilo r de
lu c r u v o m reieşi d in c o n ţin u tu l n a tu r a l al s u b s ta n ţe i în sol e x p ri­
m a t în c la rc i (e g a l cu 1 0 m g la 1 k g de sol u s c a t) şi vom m ă r i
205
acest nivel de 5, 1 0 etc. ori, în co re sp u n d e re cu n o rm a tiv e le de c o n ­
su m ale im p u r ită ţilo r .
C u n o s c â n d c o n c e n tra ţia de lu c ru , trecem la d e te rm in a re a m e ­
t o d e i d e in t r o d u c e r e a s u b s t a n ţ e i c h im ic e tn s o l. D a c ă s u b s ta n ţa
p ă tr u n d e în sol cu d e p u n e rile a tm osfe rice, e v a c u ă rile în aer ale
în tr e p r in d e r ilo r in d u s tr ia le sau este in tr o d u s ă in te n ţio n a t (p e s tic i­
de, în g r ă ş ă m in t e m in e r a le ), m e to d a de in tro d u c e re în sol va îi în
fo rm ă de s o lu ţie sau e m u ls ie cu a ju to r u l p u lv e r iz a to r u lu i. D a c ă s u b ­
s ta n ţa p ă tr u n d e în sol cu ap ele re z id u a le , a tu n c i ca se in tro d u c e
cu ap a de irig a re .
3. S tu d ie re a s ta b ilită ţ ii s u b s ta n ţe lo r c h im ic e în sol. S tu d ie re a
se face cu 3 c o n c e n tra ţii: p rim a se a le g e re ie ş in d d in p u n c tu l 2, a
d o u a — dc zece, a tre ia — de a - 10 ori m a i m a re decât p rim a . M ă ­
rim e a n d e p in d e de re z u lta te le o b s e rv a ţiilo r în n a tu r ă şi de date le
d in lite r a tu r ă despre n iv e lu rile de p o lu a re a s o lu lu i cu su b s ta n ţe
c h im ic e s a u de c a lc u le le de p ro n o stic are . C a n tita te a n ecesară de
s u b s ta n ţă c h im ic ă se in tro d u c e la 1 0 0 g sol, se a d a u g ă lic h id p e n ­
tru m e n ţin e re a u m id it ă ţ ii s o lu lu i de 6 0 % d in c a p a c ita te a d e p lin ă de
re ţinere a u m e ze lii.
P ro b a de sol dc 100 g se in tro d u c e într-o re to rtă c o n ic ă cu v o ­
lu m de 700 m l, care se aco p eră cu u n dop d in v a tă şi tifo n . P e n tru
fiecare c o n c e n tra ţie se p re g ă te sc n u m a i p u ţin de 6 a stfel de retorte
cu sol. F ie care e x p erienţă se re pe tă dc 3 ori, în to ta l p e n tru fiecare
c o n c e n tra ţie se fac 18 probe. D a c ă în n a tu r ă se c o n ţin c a n tit ă ţ i
fo arte m ic i de s u b s ta n ţă (m ic ro g r a m e la k g ) , p e n tru p ro b ă se ia u
c âte 1 k g şi: m a i m u lt de sol. R eto rtele cu probe se ţin în în c ă p e re
la lu m in ă d ifu z ă şi te m p e ra tu r ă de 18— 20°C. P e rio d ic ita te a deter­
m in ă r ii s u b s ta n ţe i c h im ic e se sta b ile ş te pe ba za p ro c e n tu lu i de dis-
truc ţie , d e te rm in a t în tim p u l p rim e i z ile de e x p erim ent. T erm enele
a p ro x im a tiv e de in v e s tig a ţii su n t p re ze n ta te în ta b e lu l 37.
D re p t c rite riu de s ta b ilita te a s u b s ta n ţe i c h im ic e în sol se p ro ­
p u n e p e rio a d a de tim p , pe p a rc u r s u l c ă re ia c o n ţin u tu l s u b s ta n ţe i se
m ic ş o re a z ă cu 9 9 % .
4. D e te rm in a re a c o n c e n tra ţie i a d m is ib ile a s u b s ta n ţe i c h im ic e
în sol în fu n c ţie de v a lo a re a m ig r a ţie i ei î n p la n te (in d ic a to r u l trans-
lo c a tiv ). A cest e x p e rim e n t se face în 2 etape: I — p re v e n tiv ă , p e n tru
a d e te rm in a în tr- u n tim p scurt îito to x ic ita te a su b s ta n ţe i s tu d ia te ,
te s tu l p la n te lo r şi c o n c e n tra ţia de lu c ru p e n tru e x p e rim e n tu l p r in c i­
p a l; a II-a — e x p e rim e n te de c â m p şi v e g e taţie , p e n tru a r g u m e n ta ­
rea n iv e lu lu i a d m is al s u b s ta n ţe i c h im ic e în sol.

Tabelul 37. Termenele aproximative de investigaţii ale substanţelor chimice în sol

Procentul distru cţie i

în 24ore P e rio d ic ita te a in v e s tig a ţiilo r (zile)

Peste 30% Fiecare 24 ore

10-30% Prima, a 5-a, a 15-a, a 30-a, a 45-a, a 60-a
Până la 10% Prima, a 15-a, a 30-a, a 60-a, a 90-a, a 120-a

206
 I n v e s t i g a ţ i i l e p r e v e n t iv e se fac fo lo sin d d ife rite m etode: fitotes-
tu l p re te n d e n ţilo r, testul de in c o lo r e a se m in ţe lo r, ex perienţe cu
g e rm e n i etc.
P r in c ip iu l m e todei fito te s tu lu i p re te n d e n ţilo r este b a z a t pe efec­
tu a re a in v e s tig a ţiilo r e x p e rim e n ta le , care m o d e le a z ă efectul m a x im a l
de tra n s lo c a re a su b s ta n ţe i c h im ic e d in sol în p la n te . I n acest
scop p la n te le se c u ltiv ă p rin m e to d a c u ltu r ilo r de n is ip . La e ta lo ­
n u l de sol m o d e l se a d a u g ă am e ste c ul n u tr itiv P r ia n iş n ik o v (g /k g )
în u rm ă to a re a c o m p o n e n tă :

N H 4 N O 3 — 0,24; C a H P 0 4— 0,172; M g S 0 4 - 0 ,6 ;

C a S 0 4• 2 H 2 0 — 0,344; K C i— 0,16; F e C ls- 0 ,0 2 5 .

T estul b io lo g ic de în c o ltir e a se m in ţe lo r este b a z a t pe d e p e n d e n ­

ta în tr e c o n c e n tra ţia su b s ta n ţe i în sol şi g r a d u l de in flu e n ţă a s u p ra
te s tu lu i. In c a lita te de test b io lo g ic se ia u se m in ţe de p la n te a g r i­
cole.. A cestea se în s ă m â n ţ e a z ă în c u tiile P e tri cu 50 g sol pentru
studiere. î n p r im u l râ n d , în fiecare cutie cu acest sol se in tro d u c
s o lu ţii de s u b s ta n ţa s tu d ia tă , se am estecă bine şi a p o i se s e a m ă n ă
c âte 10— 30 sem inţe. C u tiile se a co p eră cu c ăp ăc e le şi se p u n în
te rm o sta t la t° de + 2 3 ° C p e n tru 7 zile. In d ic a to r i de in flu e n tă su n t:
în c o lţire a se m in ţe lo r în procente fa ţă de c o n tro l şi lu n g im e a r ă d ă ­
c in ilo r în procente de fr â n a r e a d e z v o ltă r ii lor fa ţă de c o n tro l. L a
a le g e re a c o n c e n tra ţie i m a x im a le de lu c ru a su b s ta n ţe i se c o n s id e ră
s u fic ie n tă c o n c e n tra ţia la care se fr â n e a z ă creşterea r ă d ă c in ilo r cu
2 0 % . R e s tu l de c o n c e n tra ţii c o n s titu ie 25, 50 şi 7 5 % d in doza
m a x im a lă .
E ta p a a II-a — e x p e r im e n t e d e c â m p ş i v e g e t a ţ ie — se efe c tu e a ză
pe p a rcele de p ă m â n t cu a ria de 10— 50 m 2. F ie care c o n c e n tra ţie
se e x p e rim e n te a ză cel p u ţin de 3 ori. S e a le g parcele, al c ăro r sol
n u c o n ţin e s u b s ta n ţa s tu d ia tă . D a c ă n u s u n t c o n d iţii de a efectua
ex p e rim e n te în c â m p , se a d m ite efectuarea lor în v ase de v e g e ta ­
ţie. I n acest caz s o lu l se cerne p r in sita cu g ă u r i de 2 — 4 cm , se
a m estecă, se d e te rm in ă u m id ita te a , se re g le a z ă c a p a c ita te a de re ţinere
a apei la 6 0 % fa ţă de cea d e p lin ă . I n c a lita te de vase de v e g e ta ţie
se folosesc d iferite v ase d in m a te r ia le p la stic e , s tic lă , e m a ila te etc.,
cu v o lu m de 5— 1 0 k g sol şi cu g ă u r i la fu n d , d in p ereţii c ă ro ra n u
se e lim in ă s u b s ta n ţe c h im ice. I n sol se in tro d u c s u b s ta n ţe le s t u d ia ­
te, a p ă şi în g r ă ş ă m in t e (a zo to a se , de fosfor şi k a l i u ) . Se s e a m ă n ă
s e m in ţe le c o re s p u n z ă to a re (g r â u , carto f, m o rcov, m a z ă r e etc.) î n ­
c o lţite în p re a la b il. P e rio d ic s o lu l se u d ă . L a re co ltare a ro ad e i se
d e te rm in ă u m id ita te a p ro d u c ţie i şi c o n ţin u tu l su b s ta n ţe i s tu d ia te ,
care se c o m p a ră cu c a n tită ţ ile m a x im a l a d m is ib ile re z id u a le în p ro ­
d u sele a lim e n ta re . D a c ă aceste n o r m a tiv e lipsesc, se fac c a lc u le
speciale, se c o m p a ră cu d a te le d in lite r a tu r ă sau se e fe c tu e a ză ex­
p e rim e n tu l to x ic o lo g ic .
5. D e t e r m in a r e a c o n c e n tr a ţ ie i a d m is ib il e a s u b s t a n ţ e i ch im i
î n s o l î n f u n c ţ ie de v a lo a r e a m ig r a ţ ie i ei î n s u r s e le d e a p ă ( i n d i c a ­
t o r u l m ig r a t o r a c v a t ic ) .
207
 M ig r a ţia s u b s ta n ţe i c h im ic e d in soi în ap ele s u b te ra n e se d e te r­
m in ă cu a ju to r u l in s ta la ţ iilo r sau c o lo a n e lo r de filtra re . In c a lit a ­
te de c o lo a n ă se folosesc ţevi d in s tic lă sau m a s ă p la s tic ă cu d ia ­
m e tru l de 9 — 10 cm . Ţ evile se ta ie în lu n g im e (25 c m ), p r in in te r ­
m e d iu l fix a to a re lo r se unesc în c o lo a n ă ( 1 m ) care se u m p le cu s tr a ­
tu ri de sol reco ltat în c â m p : 0 — 25 cm ; 2 5 — 50 cm ; 5 0 — 75 cm ; 75—
100 cm . S o lu l se b ătă to re ş te p â n ă la core sp un d e re a cu c o n d iţiile
n a tu r a le . P e n tru a fi p o s ib il u d a tu l, d is ta n ta lib e ră în tre sol şi c a ­
p ă tu l de sus al c o lo a n e i tre b u ie să fie de 3 cm . I n p a rte a de jo s a
c o lo a n e i se p u ne o p â ln ie u m p lu tă cu s tic lă f ă r â m iţ a t ă . S u b p â ln ie
se p u n e o retortă p e n tru colectarea filt r a tu lu i. î n tot v o lu m u l p r i­
m u lu i s tra t (0 — 25 c m ) de sol c o n c e n tra ţia de s u b s ta n ţă c h im ic ă
in tr o d u s ă în sol c o re sp u n d e cu cea care p ă tr u n d e de la e v a c u ă rile
în tr e p r in d e r ilo r in d u s tr ia le . E x p e rie n ţa se p re lu n g e ş te 3 lu n i. C a n ­
tita te a de a p ă in tr o d u s ă în c o lo a n ă se c a lc u le a z ă re ie ş in d d in n o r ­
m a m e d ie a n u a lă de d e p u n e ri de 600 m m . S o lu l se u d ă cu a p ă
d is t ila t ă sa u a p ă d e e lo ra tă d in c o n d u c tă câte 20— 25 m l la fiecare
5 zile . M ig r a jia se sta b ile ş te p rin d e te rm in a re a c o n c e n tra ţie i de s u b ­
s ta n ţă în ficcare 1 0 0 m l de filtr a t.
D o z a de s u b s ta n ţă Ia care în filtra t n u se e v id e n ţia z ă d e p ă ş ire a
C .M .A . se c o n s id e ră a d m is ib ilă .
U n astfel de e x p e rim e n t se p oate face şi pe te re n u l u n d e se p re ­
vede folo sirea s u b s ta n ţe i nocive.
In a fa r ă <!e ace asta, se d e te rm in ă in d ic e le m ig r a to r a c v a tic de
p o lu a re a ap t lor de s u p ra fa ţă . E x p e r im e n tu l se face fo lo s in d in s t a ­
la ţia m o del pi o p u s ă de N. P o p o v ic i, care re p r e z in tă u n v a s u m p lu t
cu sol şi d o ta i cu u n d re n a j în lo c u l trecerii s c u rg e rilo r dc s u p r a ­
fa ţă în c a n a lu l colector, in s t a la ţ ia este o im ita ţie a u n u i teren bo-
ro n it cu a ria de 0,25 m 2 şi u n g h iu l de în c lin a r e de 5, 10, 15 g rad e.
S o lu l d in in s ta la ţie se u d ă cu a p ă d is tila tă 50 m m /o ră . C o n c e n tr a ­
ţia s u b s ta n ţe i 40 d e te rm in ă în sc u rg e rile de la s u p r a fa ţă şi se ex­
p r im ă în m g /k g sol.
C o n c e n tr a ţia p r a g a lă a s u b s ta n ţe i în sol tre b u ie să a s ig u re mig-
ra ţia ei în bazine. în c a n tită ţ i care n u du c la d e p ă ş ire a C .M .A . în
ap a b a zin e lo r.
6 . D e t e r m in ă r ii c o n c e n tr a ţie i a d m is ib il e a s u b s t a n ţ e i c h im ic e în
sol în fu n c ţie de v a lo a r e a m ig r a ţ ie i ei î n a e r u l a t m o s f e r ic ( in d i c a t o ­
ru l m ig r a to r a e r i.m ).
D a c ă este c u n o s c u tă p re s iu n e a v a p o r ilo r s a tu r a ţi la te m p e ra ­
tu ra de 20°C, coi c e n tra ţia p o s ib ilă m a x im a lă se p o a te c a lc u la p rin
fo rm u la :

u n de:
M — g re u ta te ) m o le c u la r ă a s u b s ta n ţe i;
p — p re s iu n e a v a p o rilo r s a tu ra ţi.
La a ite v a lo n de te m p e ra tu r ă c a lc u lu l se face p r in fo rm u la :

208
u n d e : Г — te m p e ra tu r a a b s o lu tă în °K , la care s-a d e te rm in a t v a ­
lo a re a p.
In v e s tig a ţiile e x p e rim e n ta le se fac în cam ere sp eciale m icrocli-
m a tic e sail în te rm o sta te , care a s ig u r ă u rm ă to a re le c o n d iţii:
• — u m id ita te a 10— 1 0 0 ± 5 % ;
— te m p e ra tu ra + 2 0 — f- 5 0 ± l,0 °C ;
— v o lu m u l c am erei n u m a i m ic de 0,05 m 2.
A cesto r c o n d iţii c o re sp u n d cam e re le « F it o t r o n — 71», « F e itro a » ,
« K a tte r m a n » etc.
E x p e r im e n tu l c o n s tă în u rm ă to a re le : c a n a lu l, care o c u p ă tot f u n ­
d u l cam erei şi are în ă lţim e a 20,5— 2 1 , 0 crn, se u m p le cu un s tra t
de 2 0 cm sol, în care s-a creat deja c o n c e n tra ţia u n ifo r m ă de s u b ­
s ta n ţă c h im ic ă . Se e x p e rim e n te a z ă 2 c o n c e n tra ţii: u n a c o re s p u n z ă ­
tor n o rm e i m a x im a le de in tro d u c e re în sol, a lta de 2 0 ori m a i m a re
decât p r im a . A p o i în c a m e ră se stab ile sc p a r a m e tr ii m ic r o c lim a tic i
care a s ig u r ă trecerea m a x im a lă a s u b s ta n ţe i diri sol în aer. P ro b e le
de aer în procesul e fe c tu ă rii in v e s tig a ţ iilo r se re co lte a ză cu a ju t o ­
ru l d ife rite lo r a s p ira to a re p rin tr- u n sistem de a b so rb a to a re . V ite z a
de re co ltare a p ro b e lo r de aer se re g le a z ă cu re o m e tru l, te m p e r a tu ­
ra în c a m e ră cu p a n o u l de c o m a n d ă . P ro b e le de aer se ia u peste
24 ore d u p ă în c ărc a re a cam erei şi s ta b ilire a te m p e ra tu r ii necesare,
apoi peste 2, 3, 4 z ile şi aşa m a i d e p a rte p â n ă la s ta b ilire a c o n c e n ­
tra ţie i s u b s ta n ţe i în aer la n iv e lu l C .M .A . A e ru l se a s p iră tim p de
30 m in . cu v ite za de 5 I/m in . C a lc u lu l c o n c e n tra ţie i s u b s ta n ţe i n o r ­
m a te se face p e n tru v o lu m u l cam e re i de ex p e rim e n t.
7. D e t e r m in a r e a c o n c e n tr a ţie i a d m is ib il e a s u b s ta n ţe i c h im ic e
î n so l în jruncţie de in d i c a t o r u l s a n it a r g e n e r a l.
Se face în 2 etape: in v e s tig a ţiile p re v e n tiv e a p ro x im a tiv e şi in ­
v e s tig a ţiile e x p e rim e n ta le de b a z ă .
I n v e s t i g a ţ i i l e p r e v e n t i v e se fac îrv sc o p u l a le g e rii c o n c e n tra ţiilo r
de lu c ru , d e te r m in ă r ii n e c e s ită ţii in c lu d e r ii îri sch em ă a in v e s t ig a ­
ţ iilo r m ic ro o rg a n is m e lo r- in d ic a to a re ig ie n ic e , d e te r m in ă r ii celei m a i
se n s ib ile g ru p e de in ic ro c e n o z ă terestră. D u r a t a p rim e i e tap e —
14 zile.
I n p r im u l râ n d , se a p lic ă m e t o d a p ic ă tu r ii, tu c âte v a vase se
ia u c âte 0,5 k g de sol. In toate, e x c lu z â n d cele de c o n tro l, se i n ­
tro d u c e s o lu ţia a p o a s ă de s u b s ta n ţă n o r m a tă în c a n tită ţ i d ife rite
şi s u sp e n sie de c o lib a c ili, se a g it ă bin e. U m id ita te a s o lu lu i, care
tre b u ie m e n ţin u tă pe tot p a rc u rs u l e x p e rim e n tu lu i, tre b u ie să fie
de 6 0 % . I n su sp e n sie se ia u cel p u ţin 3— 5 t u lp in i de c o lib a c ili.
T u lp in ile m o d e l (de m u z e u sau p ro a sp e te ) se cresc în 24 ore pe
g e lo z ă p e p to n a tă la te m p e ra tu r a de 37°C. A p o i p e apa s te rilă de
a p e d u c t se p re g ăte şte su sp e n sia b a c te r ia n ă . D in su s p e n s iile d ife r i­
telor t u lp in i se ia u c a n tit ă ţ i e g a le , se am estecă şi se o b ţin e s u s p e n ­
sia in iţ ia lă p e n tru ex p e rim e n t. L a 1 k g sol se in tro d u c e 1 m l de s u s ­
p ensie cu d e n s ita te a de 10 u n it ă ţ i, se a flă su b o b s e rv a ţie 7 zile ,
и Comanda nr. <>9 209
a d ic ă d in fiecare v a r ia n tă de e x p e rim e n t se fac în s ă m â n ţ ă r i în p r i­
m a , a 2-a, a 5-a, a 7-a zi. î n acest scop în c u tia P e tri cu m e d iu
u sca t E n d o se in tro d u c 6 — 8 p ic ă tu r i (0,01 m l) su sp e n sie de sol cu
d ilu ţie d e c im a lă , c u tia se tin e pe m a s ă p â n ă la u scarea p ic ă tu r ilo r ,
se aco p eră şi se p u n e în te rm o sta t.
Se în r e g is tr e a z ă c o n c e n tra ţiile care in h ib ă peste 5 0 % de coli-
b a c ili. In c o n tin u a re se lu c re a z ă n u m a i c u c o n c e n tra ţiile care n u
in h ib ă c o lib a c ilii în a şa m ă s u r ă .
U lte r io r se a p lic ă m e to d a r e p lic ilo r (a m p r e n te lo r ). S o lu l se î n ­
s ă m â n ţe a z ă pe m e d ii s o lid e selective p e n tru g ru p e le p rin c ip a le de
m ic ro b io c e n o z ă (a c tin o m ic e te , ciu p e rc i, ba c terii s p o ru la te etc.) c a ­
re c o n ţin diverse c a n tită ţi de s u b s ta n ţă s tu d ia tă . A stfe l se d e te rm i­
n ă cele m a i s e n s ib ile m ic r o o r g a n is m e fa ţă de s u b s ta n ţa s tu d ia tă .
A p o i se fac în s ă m â n ţ ă r i d in sol pe m e d ii selective p e n tru m ic r o o r­
g a n is m e le m a i se n sib ile . D u p ă a p a r iţ ia a 100— 200 c o lo n ii c la r d i­
fe re n ţia te cu d ia m e tr u l de a p r o x im a tiv 1 m m , p rin m e to d a a m p r e n ­
telor ( ş t a m p ilă d in c atifea s in te tic ă ), m ic r o o rg a n is m e le se trec pe
u n m e d iu s o lid selectiv p e n tru ele, în care în p re a la b il au fost in ­
tro d u se diverse c a n tită ţi de s u b s ta n ţă s tu d ia tă . R e z u lta tu l se a p re ­
c ia z ă în fu n c ţie de c a ra c te ru l c o lo n iilo r.
I n v e s t i g a ţ i i l e e x p e r im e n t a l e d e b a z ă . P e n tru ex p erim e n te se ia u
c âte v a vase, în care se to a r n ă câte 2— 3 k g sol p re g ă tit. In fiecare
v as, e x c lu z â n d cele de c o n tro l, se in tro d u c e s u b s ta n ţa s tu d ia tă îri
c o n c e n tra ţiile d e te rm in a te la etap a p r e v e n tiv ă de cercetări. C o n ­
c o m ite n t, în scopul c re ă rii c o n d iţiilo r n o rm a le de n itr ific a tie , la fie­
care 100 g sol se in tro d u c 21,53 m g s u lfa t de a lu m in iu , 7,84 m g fos­
fa t de k a liu , 3,9 g s u lfa t de m a g n e z iu , 100 m g h id r o x il de calciu';
1% d in g re u ta te a s o lu lu i de su sp e n sie de h u m u s (I : 50). Se m e n ­
ţine c a p a c ita te a de re ţinere a apei de 6 0 % fa ţă de cea d e p lin ă p rin
ir ig a re a de 3 ori pe s ă p t ă m â n ă cu a p ă de a p e d u ct d e c lo ra tă şi ste­
r ilă . P ro b e le de sol se re c o lte a z ă în p r im a z i d in vase le de c o n ­
tro l (se sta b ile ş te fo n d u l) , a p o i d in to a te vase le la a 3-a, a 7-a,
a Ю -a, a 14-a, a 20-a, a 30-a zi şi a p oi la fiecare 14 z ile p â n ă la l i ­
nele ex perienţei.
P e n tru a observa m o d ific ă r ile b io c h im ic e în probele recoltate, se
d e te rm in ă : 1 ) fe rm e n ţii: p ro te a z a , c e lu la z a ; 2 ) re s p ira ţia s o lu lu i d u ­
p ă n iv e lu l de C O 2 ; 3) c o n ţin u tu l de a m o n ia c şi n ilr a t i.
D in tr e in d ic a to r ii m ic r o b io lo g ic i se d e te rm in ă d in a m ic a n u m ă ­
r u lu i de b a c te rii s a p ro fite (c o lib a c ili, d a c ă este ne c e sa ră e x p e rie n ţa
p r e v e n tiv ă ) şi n u m ă r u l celei m a i s e n s ib ile g ru p e de m icro b i.
C o m p le x u l de in d ic a to r i p o a te fi m ă r it în d e p e n d e n ţă de n a tu r a
s u b s ta n ţe i n o rm a te . S p re e x e m p lu , ia n o rm a re a p ro d u s e lo r p e t­
r o lu lu i, u n o r s u b s ta n ţe p e n tru p ro te c ţia p la n te lo r se d e te rm in ă de-
h id r o g e n a z a , u re a za , c a ta la z a etc. A stfel se sta b ile ş te concentraţia-
p r a g a s u b s ta n ţe i n o rm a te ( m in im a l a c t iv ă ). C o n c e n tr a ţia s u b ­
s tan ţe i n o rm a te care p ro v o a c ă m o d ific a re a o r ic ă ru i in d ic a to r b io ­
c h im ic p â n ă la 2 5 % şi in d ic a to r m ic r o b io lo g ic p â n ă la 5 0 % se p la ­

210
se a ză sub lim ita - p r a g şi p o a te fi u tiliz a t ă ca şi c o n c e n tra ţia m a x i­
m ă ! a d m is ib ilă (C .M .A .)
8. E fe c tu a r e a in v e s t ig a ţ i il o r to x ic o lo g ic e la n o r m a r e a ig ie n ic ă a
p o lu a n ţ i l o r c h im ic i î n s o l.
Sc vor lace in v e s tig a ţii alo u r m ă r ilo r în d e p ă r ta te care au a p ă r u t
în u rm a in flu e n ţe i b io lo g ic e (em briotoxi.ee, tera to g e n e , gonadoto-
xice, m u ta g e n e etc.). P e n tru s u b s ta n ţe le p u ţin s tu d ia te se stab ile sc
p a r a m e tr ii p r in c ip a li de to x ic ita te şi c o e fic ie n tu l de c u m u la re p rin
ex p erim e n te acute, s u b a c u te şi cronice. Se s tu d ia z ă şi p ro p r ie tă ţile
m e ta b o liţilo r (p ro d u s e lo r de tra n s fo rm a re a s u b s ta n ţe lo r in tro d u s e
în s o l).
L ip s a d e z a c o rd u r ilo r e se n ţia le la in v e s tig a ţiile to x ic o lo g ic e cu
s u b s ta n ţa n o r m a tă în c o n c e n tra ţia re c o m a n d a tă c o n fir m ă a r g u m e n ­
tarea C .M .A . a s u b s ta n ţe i în sol.
9. S ta b ilir e a C .M .A . a s u b s ta n ţe i c h im ic e în sol.
P e b a z a e x p e rim e n te lo r efectuate se sta b ile ş te C .M .A . a s u b s ta n ­
ţei n o rm a te în sol. Ea se b a z e a z ă pe 4 c o n c e n tra ţii sub p ra g , care
a s ig u r ă trecerea c o m p u s u lu i c h im ic în m e d iile ce c o n ta c te a z ă cu s o ­
lu l în c a n tită ţi ce nu depăşesc C .M .A . p e n tru p ro d use le a lim e n ta re ,
p e n tru a p a b a z in e lo r şi a e ru l a tm o sfe ric şi care n u in flu e n ţe a z ă
caipacitatea de a u to p u rific a r e a s o lu lu i şi m ic ro b io c e n o z a ace stuia.
D in toate cele 4 m ă r im i se ia C .M .A . cea m a i m ic ă . In d ic a to r u l d u p ă
care s-a s ta b ilit C .M .A . este in d ic a to r lim ita n t.

Argumentarea concentraţiilor aproximative

admisibile (C.A.A.) ale pesticidelor în sol

In v e s tig a ţiile de s ta b ilire a C .M .A . p e n tru s u b s ta n ţe le c h im ic e în

sol necesită tim p prea în d e lu n g a t, u n e le c o n d iţii speciale, u tila j etc.
C o tid ia n u l deseori ne p u n e î n f a ţa u n o r s itu a ţ ii, c a r e n e c e s ită g r ă ­
b irea s t a b ilir ii c o n c e n tra ţiilo r p o s ib ile p e n tru a p lic a re . U n e o ri u t i­
liz a re a su b s ta n ţe i este lim ita tă (v o lu m m ic e ţc .), s u b s ta n ţa are o
s ta b ifita te m ic ă (p;â n ă la 2 lu n i) în sol şi n u este nevoie de C .M .A .
D e c i,'p e n tr u o fo lo s in ţă te m p o ra r ă sau p â n ă la s ta b ilire a C M . A . este
ne c e sa ră s ta b ilire a , p rin c a lc u le , a n o r m a tiv e lo r a p ro x im a tiv e .
C .A .A . se d e te rm in ă p rin c a lc u l, în fu n c ţie de n o rm a tiv e le i g i ­
enice s ta b ilite ale c a n tită ţ ilo r re z id u a le a d m is e (C .R .A .) de p e s ti­
c id e î n le g u m e şi fructe, fo lo s in d fo rm u la :
* Y = 1,23 + 0,48 lg x ,
unde:
Y — C .A .A ., in g /k g sol;
X — C .R .A ., m g /k g p ro d u se a lim e n ta re .
D a c ă p e n tru le g u m e şi fr u c te ,s u n t s ta b ilite m a i m u lte n o rm a tiv e ,
se ia în c alc u l cea m a i m ic ă v a lo a re .
î n c a z u rile c â n d c o n ţin u tu r ile re z id u a le de p e stic ide în p la n te
s u n t in te rzise , la c a lc u l se ia m ă r im e a s e n s ib ilită ţii m e to d e i, a p r o ­
b a te o fic ia l, de d e te rm in a re a p r e p a r a tu lu i d a t în p la n te .
211
 F o r m u la p e rm ite c a lc u la re a C .A .A . în c a z u l m ă r im ii C .R .A . sau
a s e n s ib ilită ţii m e tode i de d e te rm in a re , în c e p â n d cu 0,003 m g /k g .
D a c ă d u p ă s ta b ilire a C .R .A . a p r e p a r a tu lu i în p ro d use le a lim e n ta re
a u fost e v id e n ţia te efecte în d e p ă r ta te (e m b r io to x k ita te , m u ta g p n i-
ta te , c a n c e r ig e n ita te ), este necesar de a in c lu d e la n o r m a tiv u l c a l­
c u la t c o e fic ie n tu l de rezervă. La s ta b ilire a c o e fic ie n tu lu i de re zer­
v ă se ţin e cont de g r a d u l m a n ife s tă r ii efectelor în d e p ă r ta te şi de
d a te le despre p o lu a re a fa c to lo g ic ă a s o lu lu i cu c a n tită ţ i re z id u a le
ale p r e p a r a tu lu i.
/ A r g u m e n t a r e a f o r m u l e i p e n t r u c a l c u l. F o r m u la este b a z a tă : pe
p re ze n ţa co re la ţie i p u te rn ic e pare ( r = 0 , 7 2 ) în tr e C .M .A . a pestici-
de lo r în sol şi C .R .A . a p re p a ra te lo r c o re s p u n z ă to a re în p ro d use le
a lim e n ta re .
S-au e fe c tu at astfel de c a lc u le şi s-a o b s e rv at c ă, de ex e m p lu ,
d in 18 p re p a ra te p re z e n ta te în ta b e lu l 38, p e n tru care C .M .A . în
sol s u n t a r g u m e n ta te pe c ale e x p e rim e n ta lă la c o m p a ra re a n o r m a ­
tiv e lo r cu m ă r im ile c a lc u la te d u p ă fo rm u la : Y = l, 2 3 - f 0 ,4 8 Igx, r a ­
p o rtu l С .А .А ./С .М .Л . la 15 p re p a ra te a fost e g a l cu a p r o x im a tiv
2 şi d o a r la 3 a c o n s titu it o m ă r im e de 2,5— 5.
A n a liz a p r o fu n d ă c o n fir m ă că cele 3 n o rm a tiv e p e n tru policlor-
p in e n ă , d a la p o n şi fo sfa rn id ă d ife ră şi de a lte n o r m a tiv e s ta b ilite pe
c a le e x p e rim e n ta lă . D e e x em plu , p e n tru d a la p o n şi fo s fa m id ă C .M .A .
în sol (re sp e c tiv 0,5 şi 0,3 m g / k g ) este m a i m ic ă decât C .R .A . a
acestor s u b s ta n ţe în p ro d use le a lim e n ta re ( 1 , 0 m g / k g ) , pc c â n d
p e n tru a lte n o rm a tiv e acest ra p o rt este in v e rsat.

Tabelul 38. Date comparabile în funcţie de C.M.A. şi С.Л.А. (mg/kg) a pestici-

delor în sol • . •

Nr. dc
râ nd Pesticidele C.M.A. C.A.A. С.Л.Л./С.М A

1. Hexacloreiclohexan 1.00 0,88 0.88

2. Y— Hexaclorciclohe- 1,00 0,88 0.88
xan
3. DDT 1,00 1,08 1,08
4. Carbofos 2,00 1,23 0,61
5. Prometrină 0,50 0,74 1,48 .
6. Policlorcarnfen 0,50 0,74 1,48
7. Policlorpinenă 0,50 0,10 0,20
8. Sevină 0,05 0,10 2,00
9 Clorofos 0,50 0,74 1,48
10. Gardonă 1,40 1,18 0,84
11. Heptaclor 0,05 0.10 2,00
12. Dilor 0,50 0,74 1,48
13. Chel lari 1,00 1,23 1,23
14 Zinebă 1,80 1,12 0,62
15. Dalapon 0,50 1,23 2,46
16. Metafos 0,10 0,10 1,00
17. Fozalon 0,50 0,88 1,76
18. I-'osfamidă 0.30 1,23 4,01

212
 E x e m p l u - m o d e l n r . 1. S ă se c a lc u le ze C .A .A . a p r e p a r a tu lu i po-
lic a r b o c in ă . Se ştie că C .R .A . a p o lic a rb o c in e i în fructe, p o m u ş o a re
şi le g u m e este e g a lă cut 1 , 0 m g /k g . ;

Y = 1,23 + 0,48 l g 1 ,0

M ă r im e a lg 1 ,0 = 0 ,0 . D e aici Y = l , 2 3 .
P r in u rm a re , m ă r im e a c a lc u la tă a C .A .A . este e g a lă cu 1,23 m g /k g
s o l. •
E x e m p l u - m o d e l n r . 2. S ă se c a lc u le ze C .A .A . a tila m e i. Se ştie că
C .R .A . a tila m e i în le g u m e c o n s titu ie 0.05 m g /k g . M ă r im e a l g 0 , 0 5 =
= 2,0990 ( a m in tim că, d a c ă n u m ă r u l este m a i m ic de 1, n u m ă r u l
de u n it ă ţ i n e g a tiv e în c a ra c te ris tic a lo g a r itm u lu i este e g a l cu n u ­
m ă r u l de z e ro u ri ce s tau în s tâ n g a de la p rim a c ifr ă în s e m n a tă a
n u m ă r u lu i, in c lu s iv zero în tre g . P a rte a fra c ţio n a re — m a n tis a — se
a flă d in tab e le le lo g a r itm ilo r ) . în lo c u im m ă r im e a lg 0,05 în fo r­
m u lă :
Y = 1,23 + 0,48- ( — 1,301) = 0 ,6 1 .

D e ci, m ă r im e a c a lc u la tă a C .A .A . a tila m e i în sol este e g a lă cu

0,61 m g /k g .

Avizarea sanitară a terenului

S c o p u l p r in c ip a l al a v iz ă r ii s a n ita r e a te re n u lu i c o n s tă în
stu d ie re a c o n d iţiilo r lo c ale to p o g ra fic e şi ge o lo g ic e , s ta b ilire a
su rse lo r de p o lu a re , care în c o m u n pot in flu e n ţ a starea s a n i­
ta ra a s o lu lu i şi m ic r o c lim a lo c a lită ţ ii date. I n acest scop se s tu ­
d ia z ă date le d o c u m e n ta re despre to p o g r a fia , h id r o g r a fia şi c o m ­
p o z iţia g e o lo g ic ă a s o lu lu i, se m ă s o a r ă te m p e ra tu ra s o lu lu i, care
■ ^fluenţează a s u p ra r e g im u lu i te rm ic a l s tr a tu lu i terestru de aer
şi a s u p ra în m u lţ ir ii m ic r o o rg a n is m e lo r. Se în r e g is tr e a z ă m ă r im ile
s e c to ru lu i, se descriu re lie fu l, g r a d u l dc în c lin a r e , c a ra c te ru l v e g e ­
taţie i şi al su p rafeţei în genere, d is ta n ţa Iu i fa ţă dc c e n tru l p o p u la t,
p re ze n ţa pe sector sau în a p ro p ie re a lu i a su rse lo r de p o lu a r e a so­
lu lu i (fose septice, g u n o iş ti, d r u m u r i e tc .), sc o p u l fo lo s irii sectoru ­
lu i în trecut şi la m o m e n tu l c o n tro lu lu i (c im itir , sector ir ig a t cu
z e a m ă de b ă lig a r sa u în g r ă ş a t cu b ă l ig a r ) . Se m e n ţio n e a z ă p re ­
ze n ţa b a z in e lo r de a p ă (r â u r i, la c u ri, b ă lţi e tc .), a m la ş tin ilo r , b ă l­
toa ce lo r, n iv e lu l a p e lo r freatice. Se a co rd ă a te n ţie c ă ilo r p o s ib ile
de m ig r a ţie a p o lu a n ţilo r pe s u p ra fa ţa s o lu lu i. C o m p o z iţia g e o lo g ic ă
a s o lu lu i se c a ra c te riz e a z ă d u p ă c la s ific a ţia m ix tă a cc e p tată de p r a c ­
tic a s a n ita r ă , care deosebeşte u rm ă to a re le tip u r i de sol: p ie tro s ,
c a r tila g in o s , n is ip o s (peste 8 0 % n is ip ) , n isip o - a rg ilo s, a r g ilo s (p e s­
te 6 0 % a r g ilă ) , a rg ilo - n isip o s, c aica ro s (peste 5 0 % c a lc a r ), cre tat
(peste 5 0 % c r e tă ), de solon ce ac, c e rn o zio m (peste 2 0 % h u m u s ) , de
t u r b ă etc. P e l â n g ă aceasta, se co le c te a ză d a te despre d in a m ic a
m o r b id ită ţ ii le g a te de p o lu a re a s o lu lu i (d iz e n te ria , h e lm in tia z e le
e tc .). I n a v iz u l s a n ita r se p re c ize ază p ro b le m e le re fe rito a re la des­
213
tin a ţia s e c to ru lu i, c o n ta c tu l direct şi in d ire c t (pri<n a p ă , a e rr p la n ­
te) al o m u lu i cu s o lu l. A p oi se face a r g u m e n ta re a p u n c te lo r de re ­
c o lta re a p ro b e lo r de sol p e n tru a n a liz a de la b o ra to r.

Recoltarea probelor de sol

P ro b e le de sol se re co lte a ză c o n fo rm c e rin ţe lo r S T A S - u lu i

17.4.4.02— 84 « P ro te c ţia n a tu r ii. S o lu rile . M e to d e le de re co ltare şi
p re g ă tir e a p ro b e lo r p e n tru a n a liz a c h im ic ă , b a c te r io lo g ic ă şi hei-
m in to lo g ic ă » , c ât şi a S T A S - ulu i 28168— 89 « S o lu r ile . R e c o lta re a
p ro b e lo r».
P ro b e le de sol se re co lte a ză în scopul c o n tr o lu lu i p o lu ă r ii so­
lu lu i şi e v a lu ă r ii c a lit ă ţ ii lu i. P e n tru a n a liz a c h im ic ă , b a c te rio lo ­
g ic ă şi h e lm in to lo g ic ă prob ele de sol se ia u m in im u m o d a tă
în an. P e n tru c o n tro lu l p o lu ă r ii cu m e ta le grele prob ele de sol se
ia u m in im u m o d a tă în 3 a n i. P e n tru c o n tro lu l p o lu ă r ii s o ­
lu r ilo r d in g r ă d in iţe le de c o p ii, in s tit u ţ iile c u ra tiv o - p ro fila c tic e şi
zo n e le de re creaţie probele se re c o lte a z ă m in im u m de 2 ori pe
a n — p r im ă v a r a şi to a m n a .
P e n tru c o n tro lu l p o lu ă r ii s o lu lu i d in z o n a a g r ic o lă , în dependeh-
ţă de c a ra c te ru l sursei de p o lu a re , p la n ta c u lt iv a t ă şi relief, la
fiecare 0,5— 20,0 h a se se p a ră u n teren cu a ria de 1 0 X 1 0 in. P e n tru
c o n tro lu l a s u p ra s tă r ii s a n ita re a te r ito r iu lu i pe care se a flă g r ă ­
d in iţa de c o p ii, te re n u l de jo c u r i, fosele septice, lă z ile de g u n o i etc.
se se p a ră u n teren cu m ă r im e a de 5 X 5 m .
D e pe aceste te re n u ri p ro b ele se ia u d in u n u l sa u c â te v a s tr a ­
tu r i s a u o r iz o n tu r i p r in m e to d a p lic u lu i, pe d ia g o n a lă s a u p r in
a lt ă m e to d ă. P ro b e le se re c o lte a z ă cu c u ţitu l, s p a tu la sau sa p a spe­
c ia lă . P ro b a m e die se face p r in a m estecarea p ro b e lo r lu a te d in cele
5 p u n c te ale p lic u lu i; m a s a probei u n ite tre b u ie să a ib ă n u m a i p u ­
ţ in de 1 k g sol. P ro b e le d e s tin a te p e n tru d e te rm in a re a s u b s ta n ţe ­
lo r c h im ic e v o la tile se to a r n ă im e d ia t în fla c o a n e sau b o rc an e d in
s tic lă , care se u m p lu şi se în c h id cu d o p u ri de s tic lă . P e n tru a n a ­
liz a b a c te r io lo g ic ă pe u n teren-lot se ia u 1 0 probe u n ite ( m e d ii) .
F ie ca re p ro b ă u n it ă se o b ţin e d in 3 probe u n ite cu m a s a de 200—
250 g fiecare, lu a te s t r a tu la r la 0 — 5 şi 5— 20 cm . In scop b a c te ­
rio lo g ic prob ele se ia u în c o n d iţii aseptice, cu in s tr u m e n te sterile,
se p u n în vase sterile.
î n sc o p u l in v e s tig a ţ iilo r h e lm in to lo g ic e de pe fiecare teren-lot
se ia o p ro b ă m e d ie de 2 0 0 g a lc ă t u ită d in 1 0 probe u n ita r e cu m asa
de 2 0 g fiecare, lu a te d in s tr a tu r ile cu a d â n c im e a de 0 — 5 şi 5 —
1 0 crn.

La to a te probele m e d ii se a n e x e a z ă u n c e rtific a t, care c o n ţin e

u r m ă to a r e le date:

1. D a ta şi ora re c o ltă rii p r o b e i__________________________________ _

2. A d r e s a ___________________________________ ._____________________________ __

2M
 3. N r. se c to ru lu i

4. N r. te re n u !u i- !o t_____________________________________________ __________

5. N r. p rob ei m e d ii, o r iz o n tu l ( s t r a t u l) , a d â n c im e a re c o ltă rii

probei _____________________________________________________________________ '

6 . C a ra c te ris tic a c o n d iţiilo r m e teorologice în z iu a re c o ltă rii p ro ­

bei

7. P a r tic u la r ită ţ ile e v id e n ţia te la recoltarea probei (in s o la re a ,

a p lic a re a s u b s ta n ţe lo r ch im ic e , fe lu l de p re lu c ra ră a s o lu lu i cu m a ­

ş in i etc.) ______________________________________________________________________

8 . A lte p a r tic u la r ită ţ i

E x e c u to r u l_________________________________________________________________
s e m n ă tu ra

F u n c ţia ___________________________________________________________________

P ro b e le de sol p e n tru a n a liz a c h im ic ă se u su c ă bin e şi se p ă s ­

tr e a z ă în săc u le ţe de p â n z ă , în c u tii de c a rto n sau în v a se de
s tic lă .
P ro b e le de sol p e n tru d e te rm in a re a su b s ta n ţe lo r c h im ic e v o la ­
tile şi n e s ta b ile se tr a n s p o r tă în la b o ra to r şi im e d ia t se a n a ­
liz e a z ă .
P robe le p e n tru a n a liz a b a c te rio lo g ic ă se tra n s p o rtă la la b o ­
r a to r în gen ţi- frigo rifere şi im e d ia t se a n a liz e a z ă . P ă s tr a r e a lo r
se a d m ite la te m p e ra tu ra de 4— б^С, d u r a t a — p â n ă la 24 ore.
I n c a z u l d e te r m in ă r ii c o lifo rm ilo r şi a entero co cilo r p robele de
sol se p ă s tre a z ă în frig id e re nu m a i m u lt dc 3 zile.
P robe le de sol d e s tin ate d e te r m in ă r ilo r h e lm in to lo g ic e se t r a n ­
s p o rtă în la b o ra to r im e d ia t d u p ă recoltare. D a c ă nu este p o si­
b ilă efectuarea im e d ia tă a a n a liz e i, probele pot fi p ă s tra te în fr i­
g id e r la te m p e ra tu ra de 4 — 5°C.
P e n tr u in v e s tig a ţiile o u ă lo r de b io h e lm in ţi probele de sol fă r ă
o p re lu c ra re a n u m it ă pot fi p ă s tra te p â n ă la 7 zile, p e n tru in v e s ti­
g a ţ iile o u ă lo r de g e o h e lm in ţi — p â n ă la o lu n ă . I n scopul p r e în ­
t â m p in ă r ii u s c ă rii şi d e z v o ltă rii la rv e lo r, solu l se u m ezeşte şi se
a e re a ză o d a tă în s ă p t ă m â n ă : p rob ele se la s ă 3 ore la te m p e ra tu ­
ra cam erei, se um ezesc în m ă s u r ă necesară şi ia r ă ş i se p u n în
frig id e r.
D a c ă este necesară p ă s tra re a p ro b elo r dc sol m a i m u lt de o l u ­
215
n ă , st u tiliz e a z ă c o n s e rv a n ţi: s o lu l se trece în c r is ta liz a lo r , se a c o ­
peră c u s o lu ţie de 3 % form al m ă p r e g ă tită pe s o lu ţie iz o to n ic ă de
c lo ru ră de n a tr iu sau cu so lu ţie de 3 % acid c lo rh id ric , apoi se p u n
în frig id e r.
P r e g ă t i r e a p e n t r u a n a liz ă . P e n tru d e te rm in a re a s u b s ta n ţe lo r c h i­
m ice în la b o ra to r, proba de sol se to a r n ă pe o foaie de h â r tie sau
calc, se fă r â m iţe a z ă b u lg ă r ii, sc în lă t u r ă r ă d ă c in ile p la n te lo r , in ­
sectele, p ietricelele, b u c ă ţe le le de s tic lă , c ă rb u n e , oase etc. A p oi
solul se fă r â m iţe a z ă în rn o jar cu a ju to r u l p is t ilu lu i, se cerne p rin
s ită cu d ia m e tr u l o c h iu rilo r de 1 m m . N e o fo r m a ţiu n ile în lă tu r a te
se a n a liz e a z ă ap arte , fiin d p re g ă tite p e n tru a n a liz ă ca şi prob ele
de sol.
P e n tr u d e te rm in a re a c o n ţin u tu lu i de c o m p o n e n te m in e ra le d in
p ro b a c e rn u tă se ia u p â n ă la 2 0 g şi se fă r â m iţ e a z ă în m o ja r p â n ă
la stare de p u lb e ri.
In scopul d e te r m in ă r ii s u b s ta n ţe lo r v o la tile , so lu l se ia fă r ă
vreo p re g ă tir e p r e a la b ilă .
In scopul a n a liz e i b a c te rio lo g ic e prob ele de sol se p re g ăte sc
a n a lo g celor p e n tru d e te rm in a re a s u b s ta n ţe lo r ch im ic e , în s ă cu
respectarea m in u ţio a s ă a c o n d iţiilo r aseptice: s o lu l se to a rn ă pe
o s u p r a fa ţă ste rilă, to a te o p e r a ţiile se fac cu a ju to r u l in s tr u m e n ­
t a r u lu i sterii, se cerne p rin site ste rile cu d ia m e tru l o c h iu rilo r de
3 m m şi a co p erite cu h â r tie s te rilă . S o lu l se fă r â m iţ e a z ă în m o ja r
steril.
P e n tru a n a liz a h e h n in to lo g ic ă so lu l se p re g ă te ş te a n a lo g ce­
lu i p e n tru d e te rm in a re a s u b s ta n ţe lo r chim ice.

Analiza de laborator a solului

D e o s e b im u rm ă to a re le fo rm e de a n a liz ă de la b o ra to r a s o lu lu i:
— ig ie n ic ă fiz ic ă (c o m p o z iţia g r a n u io rn e tric ă , u m id ita te a , c a p a ­
cita te a de re ţinere a apei, p o ro z ita re a , c a p ila r ita te a e tc.);
— ig ie n ic ă c h im ic ă (m ic ro e le m e n te le şi m a c ro e le m e n te le n a tu ­
rale, pesticidele, c o m p o n e n ţii e lim in ă r ilo r în a tm o s fe ră e tc .);
— fizic o - c h im ic ă (p H , c a p a c ita te a de a b so rb ţie e tc .);
— b a c te r io lo g ic ă (n r. to ta l de g e rm e n i, t itr u l b a c ililo r c o lifo rm i,
ba c te rii şi v ir u s u r i p a to g e n e );
— h e h n in to lo g ic ă ;
— e n to m o lo g ic ă ;
— ra d io m e tric ă .
D e te rm in a re a c o m p o z iţie i g r a n u lo m e tr ic e . G r a n u la ţ ia (c o m p o z i­
ţ ia g r a n u le lo r în d e p e n d e n ţă de d im e n s iu n e ) se d e te rm in ă p r in
s ta b ilire a p ro p o rţie i d in tre g r a n u le le de d ife rită d im e n s iu n e în-
tr-un k g de sol. In acest scop se foloseşte o serie de site ( K n o p p ) .
î n s ita s u p e rio a ră s« to a r n ă 200— 300 g sol u scat şi se cerne. P a r ­
tic u le le de sol se ră s p â n d e s c în d ife rite site în fu n c ţie de dia-
216
rnclrti. Pe sitele nr. 1— 3 se re ţin p a r tic u le le de sol cu d im e n s iu n e a
de 10,5 şi 3 m m (p ie tre le , p ie tr iş u l); pe sitele nr. 4, 5 — p a rtic u le le
cu d ia m e tru l 3 şi 1 m m (n is ip u l m ă ş c a t) ; pe sitele 6 , 7 — n is ip u l
m e d iu cu d ia m e tr u l de 0,25— 4 m m , pe fu n d u l s e tu lu i de site se
a d u n ă p a rtic u le le m ic i cu d ia m e tr u l m a i m ic de 0,25 m m (n is ip u l
m ă r u n t, p u lb e ri, p a rtic u le le de a r g ilă ) . P a r tic u le le se p arate pe fie­
care sită se c â n tă re s c şi se c a lc u le a z ă r a p o r tu l în g la k g /so l sau
p ro c e n tu a l.
D e t e r m in a r e a p o r o z i t ă ţ i i (v o lu m u lu i to ta l de p o r i). In tr- u n c i­
lin d r u de 100 m l se in tro d u c 50 c m 3 sol ta s a t (p r in baterea c ilin ­
d r u lu i de p a lm ă ) , la care se a d a u g ă le n t 50 m l a p ă . O p a rte d in
ap a a d ă u g a tă se in filtr e a z ă în sol, u m p lâ n d p o rii a ce stu ia şi dez-
lo c u in d a eru l respectiv. P e c ilin d r u se citeşte v o lu m u l o c u p a t de
sol îm p r e u n ă cu a p ă. N r. de m l care c o n s titu ie d ife re n ţa d in tre 100
şi v o lu m u l o c u p a t de sol îm p r e u n ă cu ap a re p r e z in tă v o lu m u l p o ­
rilo r.
E x e m p l u . D u p ă a m estecarea a 50 c m 3 sol cu 50 m l a p ă v o lu m u l
to ta l a c o n s titu it 8 8 m l, a d ic ă v o lu m u l p o rilo r a fost de 1 0 0 — 8 8 --
12 m l aer. D eci p o ro z ita te a s o lu lu i este u rm ă to a re a ;
(100 - 88). 100
50------- 24 /&-

D e t e r m in a r e a c a p a c i t ă ţ ii d e r e ţ i n e r e a a p e i (c a n tita te a de a p ă
în g, care este r e ţin u tă de 100 g sol de a n a liz a t ) . P e n tru a n a liz ă
se foloseşte un tub de s tic lă cu lu n g im e a de 2 0 cm şi d ia m e tr u l
5 cm , deschis la a m b e le capete, a v â n d m o n ta tă la un c a p ă t o sita,
pe care se ta s e a ză un stra t de sol de a p r o x im a tiv 1 0 cm în ă lţ im e .
T u b u l se c â n tă r e ş te în a in t e şi d u p ă in tro d u c e re a s o lu lu i.
T u b u l cu sol se in tro d u c e în tr- u n p a h a r cu a p ă , la 2 3 cm su b
n iv e lu l m e n ţin u t c o n s ta n t al ap ei. A p o i p a h a r u l cu a p ă se î n l ă ­
tu r ă , tu b u l se la s ă să se s c u r g ă p â n ă la u lt im a p ic ă tu r ă d in s u r ­
p lu s u l de a p ă d in sol şi se c â n tă re ş te . Se c a lc u le a z ă d ife re n ţa de
g re u ta te fa ţă de tu b u l go l şi c a n tita te a de a p ă r e ţin u tă la 1 0 0 g
sol.
D e t e r m in a r e a p e r m e a b i l i t ă ţ i i p e n t r u a p ă . Se d e te rm in ă t im p u l
necesar p e n tru stre c u ra re a u n u i stra t de 4 cm de a p ă p rin tr- un
stra t de sol de 20 cm . U n c ilin d r u cu în ă lţ im e a de 30— 35 cm şi
d ia m e tr u l 3— 4 cm fă r ă fu n d se fix e a z ă pe un s ta tiv . O r if ic iu l de jo s
se aco p e ră cu h â rtie de filtru şi se le a g ă cu tifo n .
iln c ilin d r u se ta s e a z ă u n s tra t de 2 0 cm de sol, pe c a re se
to a r n ă u n stra t de 4 cm de a p ă . Se în r e g is tr e a z ă tim p u l în care
v o r trece p rin s tra tu l de sol p rim e le p ic ă tu r i de a p ă . P re s iu n e a
apei se m e n ţin e în c o n tin u u p rin m e n ţin e re a s tr a tu lu i de 4 cm de
a p ă.
D e t e r m in a r e a c a p i l a r i t ă ţ i i . I n tu b u ş o a re de s tic lă cu d ia m e tr u l
de 2 — 3 cm fix ate în s u p o rtu r i în p o z iţie v e rtic a lă şi le g a te în p a r ­
tea dc jo s cu tifo n se to a r n ă so lu l a n a liz a t. C a p e te le in fe rio a re ale
tu b u ş o a re lo r se c u fu n d ă într- un v a s cu a p ă la a d â n c im e a de 0,5 cm.
217
S e m ă s o a r ă n iv e lu l r id ic ă r ii apei în tu b u ş o a re peste 10, 15, 30 m in
şi 24 ore. M ă r im e a c a p ila r ită ţ ii se e x p rim ă în cm .
D e ie r m in a r e a u m i d i i ă j i i s o l u l u i . Intr- o îio lă de c â n tă r ir e se i n ­
tro d u c 1 0 g de sol p ro a s p ă t re co ltat, a c ă ru i g re u ta te se s ta b ile ş te
în p re a la b il la b a la n ţa a n a litic ă . F io la se p u n e în e tu v ă şi se m e n ­
ţ in e la 105° tim p de 2 ore, a p o i se răceşte tim p de 30— 45 m in .
în e x sicato r şi se c â n tă r e ş te d in n o u . U m id ita te a se c a lc u le a z ă în
procente fo lo s in d fo rm u la :
Y (m,—m2) ■100
A i — ----------- ,
mI
tn care: m 1 — g re u ta te a s o lu lu i p ro a s p ă t p â n ă la u scare (g ),
m 2 — g re u ta te a s o lu lu i d u p ă uscare ( g ) .
D e t e r m in a r e a a z o t u l u i o r g a n ic . M e to d a d e te rm in ă a z o tu l o r g a n ic
îm p r e u n ă cu a z o tu l a m o n ia c a l d in sol. P r in c ip iu l ei c o n stă în d is ­
tru g e re a m a te rie i o rg a n ic e cu a c id s u lfu r ic c o n c e n tra t în p re z e n ­
ţa u n u i c a ta liz a to r şi tra n s fo rm a re a a z o tu lu i în a m o n ia c , care se
d is tile a z ă d in m e d iu l a lc a lin .
I n b a lo n u l K je ld a h l se in tro d u c 1 - 2 g sol, se a d a u g ă 1 0 m l
a cid s u lfu ric c o n c e n tra t, 0,3 g C u S 0 4 şi 5 g K 2 S O 4 . Se a g it ă uşor,
se în c ă lz e ş te în t â i la foc sla b , a p o i la foc p u te r n ic p â n ă la fie rb e ­
rea şi decolorarea c o n ţ in u t u lu i. D u p ă ră c ire c o n ţin u tu l se trece în
b a lo n u l a p a r a t u lu i de d is tila re , se a d a u g ă 1 0 0 m l a p ă d is tila tă şi
N a O H 4 0 % p â n ă la a lc a lin iz a r e n e tă . Se d is tile a z ă cel p u ţ in 2/3 d in
c o n ţin u t. A p o i se d e m o n te a z ă v a s u l în care s-a c a p ta t d is tila tu l
şi se titr e a z ă cu N a O H 0,1 n p â n ă la v ir a ju l in d ic a to r u lu i.
C a l c u l . 1 in i H 2 S O 4 0,1 n = l , 4 m g N = 1,7 m g N H 3

m g N a m o n ia c a l/1 0 0 g sol u s c a t = -1 — ~b ' 10° - ,

a-(1 0 0 —c)

în care: a — c a n tita te a de sol c â n t ă r it ă p e n tru a n a liz ă ; b — m g N

a m o n ia c a l în c a n tita te a c â n tă r it ă de sol; с — p ro c e n tu l apei d in

sol; -------- r e c a lc u la re a fa ţ ă de s o lu l uscat.

100—с
D in r e z u lta tu l o b ţin u t se scade a z o tu l a m o n ia c a l şi se o b ţin e
a z o tu l o rg a n ic .
D e t e r m in a r e a a z o t u l u i p r o t e ic . P r in c ip iu l m e to d e i c o n stă în
p r e c ip ita re a s u b s ta n ţe lo r care c o n ţin a z o t p ro te ic cu h id r o x id de
c u p ru . In tr- u n p a h a r B e z e liu s se ia u 3— 5 g sol, se a d a u g ă 50 m l
a p ă d is tila tă , se a g ită , se fierbe 5 m in . La s o lu ţia fie rb in te se a d a u ­
g ă 25 m l s o lu ţie C u S 0 4 6 % , a p o i, a g it â n d c o n tin u u , se a d a u g ă
25 m l N a O H 0,1 n. P r e c ip ita tu l o b ţin u t se s p a lă de 5 — 6 ori cu a p ă
d is tila tă fie rb in te , se filtr e a z ă şi ia r ă ş i se s p a lă cu a p ă fie rb in te .
F ilt r u l cu p re c ip ita t se u s u c ă în e tu v ă , a p o i se trece în tr- u n b a lo n
K je ld a h l, a d ă u g â n d u - s e 0,3 g C i : S 0 4 c r is ta liz a t, 5 g K 2 S O 4 şi
lO m l acid s u lfu r ic c o n c e n tra t. M e r s u l u lte rio r a l lu c r ă r ii e id e n ­
tic cu cel al d e te r m in ă r ii precedente.
D e t e r m in a r e a c if r e i s a n it a r e (H le b n ik o v ): C = - A~ , în care:

2 18 -
 С — c ifra sanitara.;
Л — c a n tita te a a z o tu lu i te lu ric (p r o te ic ), i.u g /% ;
В — c a n tita te a de a zot o rg a n ic , m g / % .
D e t e r m in a r e a a z o t u l u i a m o n ia c a l, n i i r i ţ i l o r , m i r a ţ i l o r , c l o r u r i ­
l o r ş i o x i d a b i l i i a ţ i i se face în e x tra ctu l apos p r in m e to de le fo lo site
la a n a liz a lor în a p ă . R e z u lta te le se e x p rim ă in m g / k g sol, în a fa ­
r ă dc o x id a b ilita te care se m ă s o a r ă în m g o x ig e n necesar p e n tru
o x id a re a s u b s ta n ţe lo r o r g a n ic c d in e x tra c tu l apos o b ţin u t d in 1 0 0 g
sol.
D e t e r m in a r e a n u m ă r u l u i t o t a l d e g e r m e n i. Se ia u 10 g sol în
m o ja r şi se p is e a z ă c â t m a i o m o g e n , se in tr o d u c în tr- u n fla c o n cu
perie, a p oi se a d a u g ă 90 m l apă d is tila tă , o b ţin â n d o di-
lu ţie de 1 : i0 . S u s p e n s ia se a g it ă m in u ţio s , se la s ă 2— 3 m in p e n ­
tru depunere. Se ia cu p ip e ta s te rilă 1 m l de su sp ensie o b ţ in u tă şi
se in tro d u c e într-o e p ru b e tă , se a d a u g ă 9 m l de a p ă s te rilă , o b ţ i­
n â n d o d ilu ţie de 1 : 100. A stfe l pot fi o b ţin u te şi d ilu ţ ii m a i m a ri.
Tn c âte o p la c ă P e tri se in tro d u c e câte 1 m l din fiecare d ilu ţie ,
ap o i peste su sp e n sie se to a r n ă g e lo z ă to p ită la te m p e ra tu r a 45°C,
c o n ţin u tu l se o m o g e n iz e a z ă şi se p u n e în te rm o s ta t la 37°C p e n tru
24 ore. Se n u m ă r ă cu o c h iu l lib e r c o lo n iile crescute pe to a tă s u p r a ­
fa ţa , îm p ă r ţ in d p la c a în sfe rtu ri, s a u cu a ju to r u l reţelei de n u m ă r a t
c o lo n ii. Se ia u în c o n s id e ra ţie n u m a i p lă c ile pe care au crescut
m a i p u ţin de 300 c o lo n ii. Se face c a lc u la re a p e n tru a e x p rim a re ­
z u lt a t u l fin a l în n u m ă r u l de g e rm e n i Ia 1 g sol uscat.
D e t e r m in a r e a l i t r u l u i b a c t e r i i l o r c o l ij o r m e . P o a te fi fă c u tă pe
2 c ă i; 1 ) în s ă m â n ţa r e a su sp e n sie i de sol în ep ru bete cu m e d iu l l i­
c h id b u lio n ia c to z a t s a u în m e d iu l K essler -Svenerton; 2) m e to d a
filtr e lo r de m e m b ra n ă .
C â n d s o lu l n u este p o lu a t prea m u lt, se foloseşte m e to d a acce­
le ra tă a filtre lo r de m e m b r a n ă , care c o n s tă în u rm ă to a re le . P r in f il­
trele de m e m b r a n ă nr. 3, sterile, se filtre a z ă 5— 10 m l su sp e n sie de
sol în d ilu ţie 1 : 10 c e n tr ifu g a tă în p re a ia b i 1 tim p de 5 m in . p entru
s e d im e n ta re a m a c ro p a rtic u le lo r . F iltr e le cu b a c te riile a b so rb ite se
ia u cu p e n sa fla m b a t ă şi se p u n p e s u p ra fa ţa m e d iu lu i n u tr itiv E n ­
do tu r n a t în p re a la b il în p la c a P e tri. Intr-o cutie pot fi p use 4 f i l ­
tre. P e c u tie sub fiecare filt r u se scriu n r. probei şi v o lu m u l s u s ­
pensiei filtra te . In s ă m â n ţ ă r ile se la s ă în te rm o s ta t la 37°C p e n tru
24 ore. D u p ă in c u b a r e se n u m ă r ă c o lo n iile şi se c a lc u le a z ă titr u l
coli (n r. c o lifo r m ilo r la 1 g sol u s c a t), 2 — 3 c o lo n ii tip ic e se c o lo ­
re a z ă p rin m e to d a G r a m şi se id e n tific ă p r in m e to d a titr o m e tric ă .
D e t e r m in a r e a o u ă l o r d e h e l m in ţ i in s o i. P r in c ip iu l m e to d e i c o n ­
s tă în flo ta ţia o u ă lo r de h e lm in ţ i în s o lu ţia s a tu r a tă de n itr a t de
so d iu . 5 — 1 0 g sol o m o g e n iz a t se in tr o d u c în tr- u n fla c o n cu p erle,
a p o i se a d a u g ă 1 0 — 2 0 m l s o lu ţie h id r a t de so d iu sau p o ta s iu 5 %
care are ro lu l de a sep ara o u ă le de p a r a z iţ i de p a rtic u le le de sol.
A m e ste c u l se a g ită b in e tim p de 30 m in u te . Se c e n trifu g h e a z ă la
20 0 — 300 t u r a ţ ii/ m in u t , tim p de 1 — 2 m in u te , în d e p ă rtâ n d u - s e apoi
lic h id u l s u p e r n a ta n t p rin d e c antare. L a s e d im e n tu l o b ţin u t se a d a u ­
g ă o c a n tita te dublă, (fa ţă de s e d im e n t) de s o lu ţie s a tu r a tă de ni-
219
tra t dc so d iu cu d e n sita te a de 1,19, se am estecă cu o b a g h e tă de
s tic la şi se c e n trifu g h e a z a dc 5 — 6 ori c âte 2 m in u te la tu r a ţ ii s c ă ­
zute. D in s tra tu l s u p e rfic ia l, cu o a n s ă sa u b a g h e tă de s tic lă în fo r­
m ă de L, se re co lte a ză p e lic u le , care se a d u n ă într-o e p ru b e tă de
c e n tr ifu g ă de 10 c m 3, în care au fost p re g ă tite 1 c m 3 s c t fiz io lo g ic
sa u a p ă d is tila tă . Se c e n trifu g h e a z a 15 m in u te te l la 200— 300 tu-
r a ţi i/ini n ut. L a s fâ rş it s u p e r n a ta n tu l se s ifo n e a z ă cu o p ip e tă p re v ă ­
z u tă cu o p a ră de c a u c iu c şi se e x a m in e a z ă în în tr e g im e în p r e p a ja t
p ro a s p ă t la m icro sc o p , n o tâ n d n u m ă r u l şi specia de b e lm in ţi.

Evaluarea igienică a gradului

de poluare a solului

C o n c lu z ia ig ie n ic ă p r iv in d in o fe n s iv ita te a s o lu lu i p e n tru s ă n ă t a ­
tea p o p u la ţie i se tra g e pe b a za a n a liz e lo r de la b o ra to r. Pe ba za d a ­
te lo r despre c o m p o z iţia m e c a n ic ă a s o lu lu i se t r a g c o n c lu z iile de­
spre c o n ţin u tu l n a tu r a l al s u b s ta n ţe lo r o rg a n ic e , despre c a p a c ita te a
de filtra re a s o lu lu i, p e rm e a b ilita te a p e n tru aer şi a p ă , c a p a c ita te a
de a u to p u rific a re . A n a liz a m e c a n ic ă (g r a n u lo m e tr ic ă ) p e rm ite a
d e te rm in a d e n u m ire a p a rtic u le lo r de sol şi tip u l s o lu lu i. Im p o r ta n tă
este d e te rm in a re a c o m p o z iţie i p ro c e n tu a le a a rg ile i, n is ip u lu i, n ă ­
m o lu lu i etc.
P o lu a re a s o lu lu i d in p u n c t de vedere c h im ic se a p re c ia z ă în
fu n c ţie de m ă r im e a cifrei s a n ita re , cât şi a c o n ţ in u tu lu i de a zo t
o r g a n ic , c a rb o n , a m o n ia c , n itr iţ i, n itr a ţi, c lo ru ri în c o m p a ra ţie cu
c o n ţin u tu l acestora îri s o lu l s e c to ru lu i de c o ntro l. G r a d u l p o lu ă r ii
s o lu lu i cu p e stic id e şi a lte s u b s ta n ţe toxice se a p re c ia z ă p r in c o m ­
p a ra re a cu m ă r im ile C .M .A . ale lor. M ă r im ile p o lu ă r ilo r b io lo g ic e ,
in c lu s iv b a c te rio lo g ic e , se a p re c ia z ă p r in c o m p a ra re a cu n o r m a t i­
vele s ta b ilite (ta b e lu l 3 9 ). D ate le d in acest tabel se folosesc şi
p e n tru e v a lu a re a p o lu ă r ii c h im ic e a s o lu lu i. I n acest scop s u n t re ­
c o m a n d a b ile şi d a ie lc p r iv in d c o m p o z iţia c h im ic ă a a e ru lu i d in sol
(ta b e lu l 4 0 ).
O b ţ in â n d d a te le despre g r a d u l de p o lu a r e a s o lu lu i, m e d ic u l fo r­
m u le a z ă şi c o n c lu z ia despre v cc h im e a p o lu ă r ii, sc h iţe a z ă m ă s u r ile
de p r e în tâ m p in a r e a p o lu ă r ii u ite rio a re şi c ă ile de a s a n a re a lu i.

P r o b le m ă de s itu a ţie

L a ale gere a te re n u lu i p e n tru c o n s tru ire a d e p o z ite lo r p e n tru

p ro d u s e a lim e n ta re au fost p ro p u se 2 sectoare de p ă m â n t . R e z u lt a ­
tele in v e s tig a ţiilo r de la b o ra to r s u n t p re z e n ta te în ta b e lu l 41.
1. P re z e n ta ţi e v a lu a re a ig ie n ic ă a s tă r ii s a n ita re a s o lu lu i în
aceste sectoare.
2. F o r m u la ţi c o n c lu z ia despre p o s ib ilita te a c o n s tru irii d e p o z i­
te lo r de p ro d use a lim e n ta re pe sectoarele propuse.

220
 Tabelul 39. Evaluarea stării sanitare a solului*

Indicatorii epidemici Impuriîi-

carea cu
substanţe
Gradul chimice Indicatorul auto-
Gr&dul de de po­ nr. de lar­ Poluarea cu substanţe purificării —
pericol nr. de ouă ve şi pupe cifra sa­ exogene, radioactive
luare m u ltip li­ titrul termofilelor
titrul coli titrul de hel- de muşte nitară
anoerobilor minţi la (pe un sec­ (Hlebni­ citatea
1 kg sol tor de kov) depăşirii
25 cms) C.M.A.

Inofensiv Curat 1.0 0,1 0 0 0,98— 1,0 1 Nivel natural 0,01—0,001

Relativ Slab 1,0-0,01 0,1-0,001 până 1— 10 0,85-0,98 1-10 Depăşirea nivelului 0,01-0,00002
inofensiv poluat la 10 natural dc 1.5 ori

Periculos Poluat 0,01-0,001 0,001—0,0001 11— 100 10-100 0,7-0,85 10-100 Depăşirea nivelului 0,00002—0,00001
1
natural de 2 ori

Extrem de Foarte 0,001 0,0001 100 100 0,7 100 Depăşirea nivelului 0,00001
periculos poluat natural de 3 ori

* P robele de sol se ia u la adân cim ea de 0—20 cm

Tabelul 40. Evaluarea stării sanitare a solului in funcţie de indicii chimici ai
aerului din sol

C o n ţin u tu l în aerul s o lu lu i (0°C, pres. 760 m m a i col.

H g) la a d ân cim e a 1 m în% de v o lu m
C aracteristica

С Oi O, NHj Hj

Nepobiat 0 .3 8 — 0,8 0 2 0 ,3 — 19,8 —

Slab poluat 1,2 — 2,8 19,9— 17,7 _
_
Poluat 4,1 — 6 ,5 16,5— 14,2 _
_ —
Foarte poluat 14,5— 18,0 5 ,5 — 1,7 0 ,8 — 2,7 0 ,3 — 3,4

Tabelul 41. Rezultatele investigaţiilor de laborator ale solului ambelor sectoare

In d ic a to rii Sectorul 1 Sectorul 2

Titrul coli 0,1 ),0

Titrul anaerobilor 0,001 0,2
Nr. ouălor de ascaride la 1 kg sol 42 3
Nr. pupelor şi larvelor de muşte la 0,25 mJ 19 4
Cifra sanitară (Hlebnikov) 0,68 0,99

R e z o lv a r e . 1) S e c to ru l 1 este sla b p o lu a t d in p u n c tu l dc vedere

al lit r u lu i c o li şi al t it r u lu i a n a e ro b ilo r, p o lu a t în fu n c ţie de nr. de
o u ă de h e lm in ţi şi de nr. de p u p e şi la rv e de m u şte , fo arte p o lu ­
at — cifra s a n ita r ă . S e c to ru l 2 este c u ra t şi in o fe n siv .
2) P e n tru c o n s tru c ţia d e p o z ite lo r de p ro d u se alim entare- secto­
ru l 1 n u p o a te fi a d m is , este p o s ib ilă c o n s tru c ţia lor pe sectorul 2 .
 CAPIT OLUL VIF

S A L U B R IZ A R E A C E N T R E L O R PO PU LA T E

Tn procesul de v ia ţă şi a c tiv ita te a o m u lu i în centrele p o p u la te

în c o n t in u u se fo rm e a z ă d ife rite d eşe uri: r e z id u u r i de b u c ă tă rie , g u ­
noi de c a s ă, re stu ri de c o nstru cţie, ape re z id u a le m e n a je re sau in d u s ­
tria le , r e z id u u r i so lid e in d u s tr ia le etc. E le ne c e sită colectarea, p ă s ­
tra re a te m p o ra r ă , -evacuarea şi n e u tra liz a r e a , a d ic ă u n sistem de
s a lu b r iz a r e b in e p la n ific a t, c o n tro lu l s a n ita r a s u p ra c ă r u ia se face
c o n fo rm e tap e lo r tr a d iţio n a le .

Controlul sanitar preventiv

L a e tap a c o n tr o lu lu i s a n ita r p re v e n tiv m e d ic u l în d o m e n iu l

ig ie n e i m e d iu lu i p a rtic ip ă la efectuarea u rm ă to a re lo r acţiu n i:.
— a le gere a te re n u rilo r p e n tru in s ta la ţ iile de colectare, p ă s tra re
te m p o ra r ă , e v acu are, n e u tr a liz a r e şi u tiliz a r e a r e z id u u r ilo r so lid e
şi lic h id e ;
— e x p ertiza s a n ita r ă a p ro iectelor de s a lu b r iz a r e în centrele
p o p u la te ;
— exp ertiza s a n ita r ă a p ro ie c te lo r dc c o n stru c ţie a g o s p o d ă r ii­
lor sp e c ia le a u to , in s ta la ţ iilo r p e n tru n e u tra liz a r e a şi u tiliz a r e a
r e z id u u r ilo r s o lid e şi lic h id e , c o n tro lu l s a n ita r pe p a rc u r s u l c o n ­
stru cţie i şi p a rtic ip a r e a la re ce p ţio n a re a în e x p lo a ta re a o b ie c tiv e lo r
etc.

AL EGEREA TERENULUI PENTRU INSTALAŢIILE

DE COLECTARE, PASTRARE TEMPORARĂ,
EVACUARE. NEUTRALIZARE
ŞI UTILIZARE A R E Z I D U U RI L O R
, î n c a d ru l acestei etape de lu c ru m e d ic u l ig ie n is t a c o rd ă a te n ţie
u rm ă to a re lo r p ro b le m e : s u fic ie n ţa s u p ra fe ţe i te re n u lu i p e n tru a m ­
p la s a re a in s ta la ţ iilo r p roiectate , p o s ib ilita te a s t a b ilir ii z o n e lo r de
p rotecţie s a n ita r ă , v a la b ilit a t e a te re n u lu i c o n fo rm in d ic a to r ilo r de
c a ra c te riza re a s o lu lu i şi a s tă r ii h id ro g e o lo g ic e p e n tru a m p la ­
sarea in s ta la ţiilo r de colectare, d e p o z ita re şi n e u tra liz a r e a r e z id u ­
u rilo r .
223
 Iti scopul d e te r m in ă r ii n iv e lu lu i a p e lo r freatice, b e n e fic ia ru l sau
p ro ie c ta n tu l trebu ie să sape o s o n d ă p â n ă la s tra tu l de a p ă . D a c ă
p â n ă la a d â n c im e a de 5 in nu s-a g ă s it s tra tu l de a p ă , s ă p a re a
m a i d e p arte este in u t ilă , deoarece în acest c az p ra c tic lip seşte pe­
ric o lu l p o lu ă r ii b a c te rio lo g ic e a a p elo r freatice. E ste necesară
în s ă c u n o a şte re a direcţiei m iş c ă r ii a p e lo r freatice (de re gu­
lă, ele se m iş c ă în d ire c ţia în c lin ă r ii re lie fu lu i, a d ic ă a c u rg e rii
r â u lu i e tc .), c â t şi vite zei m iş c ă r ii lor. Se va lu a în c o n s id e ra ţi« că
n o r m a tiv e le ig ie n ic e p re v ă d u rm ă to a re le m ă r im i m in im a le ale
Z .P .S . în ju r u l in s ta la ţ iilo r de s a lu b r iz a re (rn ):
— te re n u l p e n tru p u b e le le (c o n ta in e re le ) de g u n o i ( 2 0 );
— p a v ilio n u l p e n tru lă z ile (c o n ta in e re le ) de g u n o i ( 2 0 );
— c am era b io te rm ic ă (3 0 0 );
— c â m p u r i de c o m p o s ta re (5 0 0 );
— p o lig o a n e p e n tru r e z id u u r ile c o m u n a le so lid e (5 0 0 );
— fa b ric i de p re lu c ra re a g u n o iu lu i (5 0 0 );
— in s ta la ţii de in c in e ra re a r e z id u u r ilo r (in c in e r a to a re ) (5 0 0 );
— s ta ţii de deversare (3 0 0 );
— c â m p u r i de în g r o p a r e sub b r a z d ă ( 1 0 0 0 );
— p a rc u ri a u to ( 1 0 0 );
— c im itir e de a n im a le (5 0 0 );
— c im itir e (3 0 0 );
— d e p o z it e :
— p e n tru îu m a g a z in a r e a în g r ă ş ă m in t e lo r m in e ra le ( 2 0 0 );
— p e n tru în m a g a z in a r e a p e stic id e lo r, tone;
— p â n ă la 2 0 ( 2 0 0 );
— în tre 20 şi 50 (3 0 0 );
— în tr e 50 şi 100 (4 0 0 );
— în tre 100 şi 300 (5 0 0 );
— în tr e 300 şi 500 (7 0 0 );
— peste 500 (1 0 0 0 ).
î n N .R .C . 2.07.01— 89 « U r b a n is tic a . P la n ific a r e a şi c o n stru c ţia
a ş e z ă r ilo r u rb a n e şi ru ra le » su n t p re ze n ta te m ă r im ile te re n u lu i de
p ă m â n t p e n tru în tr e p r in d e r ii« şi in s t a la ţ iile de tra n s p o rta re , n e u ­
tr a liz a r e şi p re lu c ra re a r e z id u u r ilo r c o m u n a le (ta b e lu l 42).

ALEGEREA SCH EME LO R DE SALUBRIZARE

A CENTRELOR POPULATE

Acest c o m p a rtim e n t al a c tiv ită ţii s e r v ic iu lu i s a n ita ro - a n tie p id e m ic

se e fe c tu e a ză în core sp und e re cu c erinţele « R e g u lilo r s a n ita re de
Între ţin e re a te rito riilo r c e n tre lo r p o p u la te » (4 2 — 128— 4 6 90— 8 8 ),
N .R .C . 2.07.89 « U r b a n is tic a . P la n ific a r e a şi c o n s tru c ţia a ş e z ă rilo r
u r b a n e şi ru ra le » .
S c h e m a de s a lu b r iz a r e d e p in d e de g r a d u l de a m e n a ja re a c e n ­
t r u lu i p o p u la t. E x is tă trei sis te m e de e v ac u a re a r e z id u u r ilo r d in
centrele p o p u la te : ev ac u a re a flo ta b ilă — p rin re ţeau a de can aljza-

224
Tabelul 42. Mărimile sectoarelor de pământ pentru întreprinderile şi instalaţiile
de neutralizare a reziduurilor comunale

M ă r im ile sectoarelor de p ă ­
m â n t la 1000 tone de re z i­
în tre p rin d e rile şi in s ta la ţiile d u u r i co m u n ale so lide p en­
tru un an, ha

1. întreprinderi de prelucrare industriala a reziduu­

rilor comunale 0.05
2. Depozite de compost proaspăt 0,04
3. Poligoane 0,02-0,05
4. Câmpuri de compostare 0,5 — 1,0
5. Câmpuri de asenizare 2— 4
6. Staţii de deversare 0,2
7. Staţii de reîncărcare a gunoiului 0,04
8. Câmpuri de înmagazinare şi îngropare a sedimen­
telor dezinfectate (în funcţie de reziduul uscat) 0.3

re, e v a c u a re a p r in ex p o rta re — c ă ra re cu tr a n s p o r tu l a u to sp ecial şi

ev ac u a re a m ix tă .
D eci, în centrele p o p u la te c a n a liz a te c o m p le t, r e z id u u r ile lic h id e
se în d e p ă r te a z ă p r in re ţeaua de c a n a liz a r e , ia r cele s o lid e cu a ju to r u l
u n o r v e h ic u le , de d o rit cu a u to v e h ic u le c o m p a c to a re . I n centrele
p o p u la te c a n a liz a te p a r ţia l, o p a rte d in r e z id u u r ile lic h id e se î n l ă ­
tu r ă p rin re ţe au a de c a n a liz a r e , ia r d in p a rte a n e c a n iliz a tă a c e n ­
t r u lu i p o p u la t cu a ju to r u l c iste rn e lo r a uto. R e z id u u r ile s o lid e se
î n l ă t u r ă cu a ju to r u l tr a n s p o r tu lu i a uto . I n centrele p o p u la te n e c a ­
n a liz a te re z id u u r ile so lid e şi cele lic h id e se în lă t u r ă cu a ju to r u l
tr a n s p o r tu lu i a uto . I n c a z u l în lă t u r ă r ii g u n o iu lu i cu a u to v e h ic u le le
se folosesc m etode le : de p lan- curte şi p la n - a p a rta m e n t.
L a p rim a e ta p ă se a le g e tip u l de colectare şi d e p o z ita re te m p o ­
r a r ă a r e z id u u r ilo r :
a) P e n tru r e z id u u r ile lic h id e : s is te m u l de c a n a liz a r e cu e le ­
m e n te le lu i de re ce p ţio n a re sau la trin e le , g r o p ile septice, luftclose-
tele etc.;
b) P e n tru r e z id u u r ile so lid e : c o n d u c ta de g u n o i cu c am e ra
d e d e p o z ita re te m p o ra r ă , p ubelele, c o n tain e re le .
L a e tap a a d ou a se a le g e cale a de e v ac u a re a r e z id u u r ilo r : a)
r e z id u u r ile lic h id e se e v a c u e a z ă p r in re ţe au a de c a n a liz a r e sau, în
c a z u l lip se i acestei reţele, cu a ju to r u l c iste rn e lo r a u to ; b) r e z id u u ­
r ile so lid e se în lă t u r a cu a ju t o r u l a u to v e h ic u le lo r c o m p a c to a re , care
r e a liz e a z ă c o n d iţii etan şe de c o m p r im a re şi de tra n s p o rt; cu a ju to r u l
a u to c a m io a n e lo r pe care se în c a r c ă p u b e le le sau c o n ta in e re le p lin e ,
ia r în locul acestora se la s ă a lte le c u ra te şi d e zin fe c ta te ; p rin i n ­
te rm e d iu l reţelei de c a n a liz a r e îm p r e u n ă cu apele re z id u a le d u p ă o
m ă c in a r e fin ă a r e z id u u r ilo r so lid e (s is te m u l G a rc h e u ) sa u p rin
in s ta la ţii p n e u m a tic e (tu b u r i e ta n ş e ).
L a u rm ă to a re a e ta p ă se e fe c tu e a z ă n e u tr a liz a r e a re z id u u r ilo r .
M e to d e le de n e u tr a liz a r e a r e z id u u r ilo r se a le g în fu n c ţie de
c o n d iţiile locale. R e zid u u rile , lic h id e s u n t su p u se p r e lu c r ă r ii la s ta ­
15 Comanda nr. 225
ţiile de e p u rare. L ip s a c a n a liz ă r ii im p u n e tra n s p o rta re a r e z id u ­
u rilo r lic h id e Ia s ta ţiile de deversare ale reţelei de c a n a liz a r e
sau su n t n e u tr a liz a te la c â m p u r ile de a s e n iz a re sau la c â m p u r ile de
în g r o p a r e în b r a z d ă . C e a m a i s im p lă m e to d ă dc tra n s p o rta re a re­
z id u u r ilo r solid e c o n s tă în tra n s p o rta re a g u n o iu lu i pe te re n u rile
ag rico le , u n d e su n t în c o rp o ra te printr-o a r ă tu r ă a d â n c ă . O m e to d ă
m a i b u n ă p e n tru tra n s fo rm a re a g u n o iu lu i în în g r ă ş ă m â n t a g ric o l
este c o m p o s ta re a pe c â m p u r i sp e c ia le de c o m p o s ta re sau pe lo tu l
de lâ n g ă c asă în c o n d iţii ru ra le . C ea m a i e fic ie n tă p e n tru m in e r a ­
liz a re a r e z id u u r ilo r s o lid e este m e to d a c a m e re lo r bio term e . C o m ­
p o n e n te le c o m b u s tib ile ale g u n o iu lu i d a u o a n u m it ă p u te re calo-
rică şi fac p o s ib ilă in c in e ra re a (a rd e re a ) lu i în c re m a to rii speciale.
D e p o z ita re a s im p lă de g u n o a ie este in te r z is ă p e n tru folosire. I n
c a z u rile necesare s u n t re c o m a n d a b ile g u n o iş tile a m e n a ja te . C ele
m a i r a ţio n a le su n t fa b ric ile de p re lu c ra re a g u n o iu lu i.

EXPERTIZA SANITARA A PROIECTELOR

DE SALUBRIZARE ÎN CENTRELE POPULATE
P ro ie c tu l de s a lu b r iz a r e p oate fi se p a ra t sau sub fo rm ă de c o m ­
p a r tim e n t al p ro ie c tu lu i de s is te m a tiz a re şi re co n stru c ţie a c e n tr u ­
lu i p o p u la t. S c h e m a ex pertizei s a n ita r e a acestor p roiecte c o n s tă d in
c âte v a etape.
1. C o n tr o lu l m a te ria le lo r p reze nta te. A ic i este im p o r ta n tă p re ­
ze nţa tu tu r o r c o m p o n e n te lo r p ro ie c tu lu i s is te m u lu i g e n e ra l de sa­
lu b riz a re : fişa e x p lic a tiv ă , m a te r ia lu l g r a fic şi anexele.
F i ş a e x p l ic a t iv ă tre b u ie să c o n ţin ă c a ra c te ris tic a d e p lin ă a c o n ­
d iţiilo r n a tu ra le , a s is te m u lu i de s is te m a tiz a re şi c o n stru c ţie , a d e z ­
v o ltă r ii c co nom icc, a s tă rii s a n ita re şi e p id e m io lo g ic e a c e n tru lu i
p o p u la t. î n fiş ă se in c lu d toate c a lc u le le re fe rito a re la c a n tita te a
r e z id u u r ilo r so lid e şi lic h id e ce se fo rm e a z ă în c e n tru l p o p u la t, la
n u m ă r u l necesar de p u b e le de g u n o i, de tra n s p o rt, sectoare de de­
p o zitare. S u n t a r g u m e n ta te e la b o ră r ile p re ze n ta te în proiect.
M a t e r i a l u l g r a f i c in c lu d e p la n u r ile g e n e ra l şi cel s itu a ţ io n a l a l
c e n tre lo r p o p u la te , sch iţe şi desene ale p a v ilio a n e lo r- tip , ale l a t r i­
n e lo r de curte sau p u b lice , ale in s ta la ţ iilo r p e n tru d e zin fe c ta re a şi
u tiliz a r e a re z id u u r ilo r , o ra ru l de m iş c a re a tr a n s p o r tu lu i.
A n e x e l e in c lu d m a te r ia le le pe b a z a c ă ro r a a fost e la b o ra t p r o ­
ie c tu l; au fost c o o rd o n a te to a te p ro b le m e le cu o r g a n iz a ţ iile şi de­
p a rta m e n te le c o in teresate. S c h e m a g e n e ra lă de s a lu b r iz a re , de re ­
g u lă , se e la b o re a z ă pe b a z a h o tă r â r ilo r p r im ă r ie i.
2. F a m ilia r iz a r e a cu d o c u m e n te le le g is la tiv e în v ig o a re , pe b a za
c ăro ra se şi face e x p ertiza s a n ita r ă .
3. F a m ilia r iz a r e a cu d a te le de p a ş a p o r t a le p ro ie c tu lu i: d e n u m i­
rea, in s tit u ţia de proiectare, a u to r ii, a n u l e la b o ră r ii.
4. C a ra c te r is tic a c e n tr u lu i p o p u la t ( n u m ă r u l p o p u la ţie i, starea
fo n d u lu i lo c a tiv şi s a lu b r ita te a lu i, n u m ă r u l in s tit u ţ iilo r ob şte şti,
în tr e p r in d e r ilo r de alim e n ta ţie , p u b lic ă şi de deservire c o m u n a lă ,
s u p ra fa ţa to ta lă a tro tu a re lo r şi a p ă r ţii c a ro s a b ile a d r u m u r ilo r ) ,
a c o n d iţiilo r n a tu r a le şi c lim a te ric e , m o rb id ita te a p o p u la ţie i în u rin a
in fe c ţiilo r in te s tin a le şi h e lm in tia z e le .
5. A rg u m e n ta re a s is te m u lu i de s a lu b r iz a re , de în lă tu r a r e a re­
z id u u r ilo r lic h id e şi solide.
6 . S ta b ilir e a m o d a lit ă ţ ii de re a liz a re p ra c tic ă a p r in c ip iilo r s is­
te m u lu i p la n ific a t de s a lu b r iz a re .
7. C o n tr o lu l c a lc u le lo r p r iv in d c a n tita te a r e z id u u r ilo r s o lid e ce
se fo rm e a z ă pe te rito riu . A ic i se u tiliz e a z ă n o rm a tiv e le m e d ii şi
d ife re n ţia te de a c u m u la r e a g u n o iu lu i.
L a c a lc u la re a n e c e s ită ţii p e n tru tr a n s p o r tu l a u to sp e c ia l, te ­
r e n u lu i p e n tru n e u tr a liz a r e şi lic h id a re a r e z id u u r ilo r , la d e te rm i­
n a re a v o lu m u lu i de m ijlo a c e p e n tru ' efectuarea s a lu b r iz ă r ii se fo lo ­
sesc n o rm e le m e d ii de a c u m u la r e a re z id u u r ilo r, a d ic ă c a n tita te a
m e d ie a n u a lă de r e z id u u r i c o m u n a le ce se a c u m u le a z ă în c e n tru l
p o p u la t / 1 lo c u ito r. N o r m a m e d ie de a c u m u la r e a r e z id u u r ilo r în u r ­
bele m a ri c o n s titu ie 0 ,9 — 1,0 m 3 /a n . La o r g a n iz a re a s a lu b r iz ă r ii u n o r
o biectiv e concrete se folosesc n o rm e le d ife re n ţia te , a d ic ă c a n tita te a
a n u a lă de re z id u u r i a c u m u la tă la obie c tu l dat de la 1 lo c u ito r (în
b lo c u rile lo c a tiv e ), de la 1 p at (în in s titu ţiile c u rativ o - p ro fila ctic e )
etc.
A c u m u la r e a a n u a lă a r e z id u u r ilo r so lid e ( M a) p o a te fi d eter­
m in a tă şi p rin a p lic a re a fo rm u le i:
M a = A -{-В С D,

u n de:
A — a c u m u la r e a a n u a lă a r e z id u u r ilo r de la p o p u la ţie ;
В — a c u m u la r e a a n u a lă a r e z id u u r ilo r la in s tit u ţ iile o b şteşti;
С — v o lu m u l a n u a l al g u n o iu lu i de pe s tră z i;
D — a c u m u la r e a a n u a lă a r e z id u u r ilo r la în tr e p r in d e r ile in d u s ­
tria le .
F ie ca re ele m e n t d in a ce astă fo r m u lă , la r â n d u l s ă u , p o a te fi
c a lc u la t fo lo s in d fo rm u le le c o re sp u n z ă to a re .
B u n ă o a r ă , m ă r im e a A se c a lc u le a z ă p r in fo rm u la :
A = & i • П\-\-а2-tl2-\-......... -j-U„ • Пп,
unde:
a b a 2 . . . a n — n o rm e le de a c u m u la r e a r e z id u u r ilo r c o m u n a le
în b lo c u rile lo c a tiv e cu d ife rit g r a d de s a lu b r ita te ;
n u n 2 ...n„ — n u m ă r u l de p o p u la ţie lo c u ito a re în case c u g r a d
d ife rit de s a lu b rita te .
В = bf • r i \ - \ - b 2- n 2-\- . . . . -f-b n • Tin,
u n de:
b \, b 2 . . . b n — n o rm e le de a c u m u la r e a r e z id u u r ilo r so lid e la fie ­
care in s titu ţie o b ştească, de com erţ, c u ltu ra l- s o c ia lă ;
fi] , n 2 . . . n n — n u m ă r u l u n it ă ţ ilo r de în tr e p rin d e ri.

C = Cl • S l - | - C 2 ' s 2 + . , . . Cn'S/t,
227
u n de:
C[, c 2 . . . Cn — n o rm e le de a c u m u la r e a g u n o iu lu i de pe s tr ă z ile
cu d ife rit g r a d de s a lu b r ita te ;
S|, s 2 . . . s „ — a ria în v e liş u r ilo r c o re s p u n z ă to a re .
C a n tita te a r e z id u u r ilo r de la în tr e p r in d e r ile in d u s tr ia le se c a l­
c u le a z ă p rin a p ro x im a ţie , c o n s id e râ n d că a n u a l u n u i om îi re vin
0,5— 1 k g d in ele.
8 . Se c o n tro le a z ă c a lc u le le n u m ă r u lu i de p u b e le şi de tra n s p o rt
special necesar p e n tru a c u m u la r e a şi e v ac u a re a r e z id u u r ilo r solide.

DETERMINAREA NUMĂRULUI NECESAR DE PUBELE

SAU CONTAINERE
N u m ă r u l necesar de p u be le sau c o n ta in e re p e n tru c e n tru l p o p u ­
la t sau o p a rte a lu i se c a lc u le a z ă fo lo s in d fo rm u la :
yy__ Mu ' t ■
AI• %
~ V' ■
l<~
unde:
M „ — a c u m u la r e a m e d ie n ic te m e r a lă a g u n o iu lu i în urbe, sec­
to r, c artie r etc., m 3;
V — v o lu m u l p u b e le i, m 3;
K \ — c o e fic ie n tu l ir e g u la r ită ţ ii de a c u m u la r e (1 ,2 5 );
K 2 — c o e fic ie n tu l ev id e n ţe i n u m ă r u lu i de pu bele, care se a flă la
re p a ra ţie (1 ,0 5 );
K i — c o e fic ie n tu l de u m p le re a p u b e le lo r (0 ,9 );
t — p e rio d ic ita te a e v a c u ă rii g u n o iu lu i ( 1 — 3 z ile ).
A c e as tă fo rm u lă se foloseşte în c a z u l c â n d se u tiliz e a z ă p u b e le
s ta ţio n a te p e rm a n e n t. D a c ă p u b e le le se s c h im b ă de fiecare d a tă , la
n u m ă r ă to r se a d a u g ă c o e fic ie n tu l re c ip ie n tu lu i dc sc h im b /( 4 = 1 ,3 .
A c u m u la r e a m e d ie n ic te m e r a lă a g u n o iu lu i (M „ ) se c a lc u le a z ă p r in
fo rm u la :

n
u n de:
M a — a c u m u la r e a a n u a lă a tu tu r o r r e z id u u r ilo r so lid e în cen-
ru l p o p u la t, m 3;
n — n u m ă r u l de z ile pe p a rc u r s u l c ă ro ra se e v a c u e a z ă r e z id u u r ile
so lid e (300, 365) ;
1,25 — c o e fic ie n tu l ir e g u la r ită ţ ii a c u m u lă r ii r e z id u u r ilo r solide.
D a c ă r e z id u u r ile so lid e se a c u m u le a z ă îri lă z i (pe s t r ă z i) , n u ­
m ă r u l lo r necesar se c a lc u le a z ă re ie ş in d d in re g u la a m p la s ă r ii lo r
la o d is ta n ţă de 50 m în tr e ele pe s tră z ile cu m iş c a re a in te n s iv ă a
p ie to n ilo r şi la in te r v a le de 1 0 0 m în a lte c a z u r i. I n pieţe o la d ă
re v in e la 250 in 2 s u p r a fa ţă , pe p la je Ia in te r v a le de 30 m .
I n c a z u l fo lo s irii c o n ta in e re lo r p e n tru tra n s p o rta re n u m ă r u l lor
necesar se c a lc u le a z ă p r in fo rm u la :

N — N \-{-F -n ,
228
u nd e :
Л / ,— n u m ă r u l dc c o n ta in e re p e n tru a c u m u la r e a c a n tit ă ţii m e d ii
n ic te m e ra le a r e z id u u r ilo r so lid e ;
F — n u m ă r u l a u to m o b ile lo r de tra n s p o rta re a c o n ta in e re lo r;
t i — n u m ă r u l de c o n ta in e re s itu a te pe p la tfo rm e le u n u i a u to m o ­
b il.
D a c ă c o n ta in e re le se folosesc la a c u m u la r e a r e z id u u r ilo r solid e,
n u m ă r u l lor necesar se c a lc u le a z ă la fel ca şi cel de p u b e le s c h im b â n d
d o a r la n u m ă r ă to r v o lu m u l u n u i c o n ta in e r (0,4 m 3).

DETERMINAREA NUMĂRULUI NECESAR

DE AU TO MOBILE PENTRU TRANSPORTAREA
R E Z I D U U R I L O R SOL IDE
I n acest scop se foloseşte fo rm u la :

u n de:
M a şi M n v ezi m a i sus;
A , — c o e fic ie n tu l de fo lo sire a tr a n s p o r tu lu i ( 0 , 7 . . . 0,8).
P r o d u c tiv ita te a n ic te m e r a lă a a u to m o b ile lo r p e n tru c a r a tu l re­
z id u u r ilo r so lid e se d e te rm in ă p r in fo rm u la :

M n= R E ,

u nd e :
R — n u m ă r u l tu re lo r în 24 ore;
E — v o lu m u l r e z id u u r ilo r c ă ra t într- un tu r, m 3.
N u m ă r u l tu re lo r a u to m o b ile lo r se d e te rm in ă p rin Form ula:

ß ___________T — {Tp - /-\-T o) ___________

T\
ncăr. "f- 7’ descăr. ~h 2Tnilşc .
unde:
T — d u ra ta s c h im b u lu i de lu c ru , ore;
T p - i — tim p u l c h e ltu it la o p e r a ţiile de p re g ă tir e şi de fin is a re
efectu ate în g a r a j, ore;
T 0 — t im p u l c h e ltu it la m iş c a re a e u deşe rtu l (spre lo c u l de
lu c ru şi în a p o i) , ore;
T’ încâr. — tim p u l în c ă r c ă r ii, ore;
Г <ieseăr. — tim p u l d e s c ă rc ă rii, ore;
T’ mişe. — t im p u l m iş c ă r ii de la locul în c ă r c ă r ii p â n ă la cel de
de scărca re şi in v e rs, ore.
S c h e m a g e n e ra lă de s a lu b r iz a r e tre b u ie să in c lu d ă şi d a te des­
pre o r g a n iz a r e a c u r ă ţe n ie i s tr ă z ilo r şi p ieţe lo r în a n o tim p u r ile de
v a r ă şi de ia r n ă , despre n u m ă r u l necesar de m a ş in i de u d a t şi s p ă ­
la t s tră z ile , de în lă t u r a t z ă p a d a .
9. E x p e rtiz a p ro ie c tu lu i re fe rito r la e v a c u a re a r e z id u u r ilo r li-
229
c h id e se face în c a z u rile lip se i c a n a liz a ţie i în c e n tru l p o p u la t sa u în
c a z u rile c a n a liz ă r ii p a rţia le .
I n p r im u l r â n d , se c a lc u le a z ă v o lu m u l to ta l de re z id u u r i, care
n e c e sită evacu are:
Д| __ Q 1+ Q 2 + — + Q n

u nd e :
M n — v o lu m u l de re z id u u r i lic h id e , c are se a c u m u le a z ă în 24
ore, m 3;
Q\. Q2 ■ • • • Qn — c a p a c ita te a g r o p ilo r la tr in e lo r şi a g r o p ilo r sep ­
tice p re v ă z u te cu ev ac u a re a lu n a r ă a r e z id u u r ilo r lic h id e ;
Z — n u m ă r u l de z ile m u n c ă în lu n ă .
P r in u rm a re , este n ece sară şi c a lc u la re a c a p a c ită ţii la tr in e lo r :

unde:
P — n u m ă r u l de p o p u la ţie , care se foloseşte de la t r in ă ;
A — n o rm a m e die de a c u m u la r e a r e z id u u r ilo r lic h id e (se p a ra t
p e n tru la tr in e sau fose septice sau s u in a r la a c u m u la r e a c o m u n a a
r e z id u u r ilo r lic h id e ) ;
1,3 — c a p a c ita te a re z e rv a tă a la tr in e lo r p e n tru c a z u rile de î n ­
c ălc a re a g r a fic u lu i de evacu are;
1 2 — frecvenţa e v a c u ă rii d e ş e u rilo r în tr- u n an.
I n a fa r ă de a ce asta , se p o a te c a lc u la n u m ă r u l necesar de a u to ­
c isterne (d u p ă m e to d a p re c e d e n tă ).
In centrele p o p u la te s u n t necesare closete p u b lic e re ie ş in d d in
ra p o r tu l de 1 closet la 10— 15 m ii lo c u ito ri: pe s tră z i şi pieţe 1 ioc
p e n tru 5 000 lo c u ito ri, în p a rc u ri şi la s ta d io a n e 1 loc p e n tru 500
lo c u ito r i, pe p la je 1 loc p e n tru 7 5 'lo c u ito ri.
10. Se stab ile sc m e to de le de p re lu c ra re , lic h id a re şi u tiliz a r e
a r e z id u u r ilo r so lid e . I n aceste c a z u ri s u n t necesare: lic h id a re a gu-
n o iş tilo r n e o rg a n iz a te , fo lo sire a m e to d e lo r o r g a n iz a te de e p u ra re
(g u n o iş ti p e rfecţion ate, c â m p u r i de c o m p o s ta re ), u tiliz a r e a şi e p u ­
rare a r e z id u u r ilo r pi in m e to de in d u s t r ia le (fa b ric i de p re lu c ra re a
g u n o iu lu i şi fa b ric i de in c in e ra re a g u n o iu lu i) .
P r in c ip iile de n e u tr a liz a r e a g u n o iu lu i s u n t u rm ă to a re le :
— să se a s ig u re efectul de zin fe cţie i, în u rm a c ă r u ia titr u l coli
al r e z id u u r ilo r n e u tr a liz a te să n u fie m a i m ic de 1 ;
— să se fo lo sească m e to d e le care a s ig u r ă n e u tr a liz a r e a în te r­
m e n scurt;
— să se e x c lu d ă accesul m u ş te lo r, ro z ă to a re lo r etc. la r e z id u u ­
rile n e u tra liz a te ;
— să se dea p rio rita te m e to d e lo r de n e u tra liz a r e , care p re v ă d
m in e r a liz a r e a r a p id ă a s u b s ta n ţe lo r o r g a n ic e şi e x c lu d e re a p u tr e ­
fa c ţiei în s o ţită de fe tid ita te ;
— să se p re v a d ă re ţine rea şi u tiliz a r e a s u b s ta n ţe lo r re utiliza -
b ilc d in r e z id u u r i;
230
 — m e to d e le de n e u tr a liz a r e alese să e x c lu d ă p o lu a re a a p e lo r de
s u p r a fa jă şi su b te ra n e ;
— să se p re v a d ă a tâ t u tiliz a r e a , c â t şi lic h id a re a r e z id u u r ilo r
in d u s tr ia le .
11. E v a lu a r e a ig ie n ic ă a in s ta la ţ iilo r de n e u tr a liz a r e şi lic h id a ­
re a r e z id u u r ilo r solid e : core sp un d e re a c a n tit ă ţ ii de re z id u u r i recep­
ţio n a te şi a p r o d u c tiv ită ţ ii fiecărei in s ta la ţ ii în p a rte , c o n s tru c ţia
g u n o iş tilo r , c a m e re lo r b io te rm ic e , c â m p u r ilo r de c o m p o s ta re , s t a ţ ii­
lo r de deversare, c â m p u r ilo r de a sa n a re , c â m p u r ilo r de în g r o p a r e
în b r a z d ă .
L a e x p e rtiza ig ie n ic ă a p ro iectelor de s a lu b r iz a r e în centrele
p o p u la te este necesar să ne fo lo s im de n o rm a tiv e le re c o m a n d a te
de a c u m u la r e a r e z id u u r ilo r p re z e n ta te în N .R .C . 2.07.01— 89 « U r ­
b a n is tic a . P la n ific a r e a şi c o n s tru c ţia a ş e z ă r ilo r u rb a n e şi ru ra le »
(ta b e lu l 4 3 ).

Tabelul 43. Normele acumulării reziduurilor comunale

Cantitatea anuală a reziduurilor

comunale ia 1 locuitor
Reziduurile comunale

kg 1

Solide:
— de la blocurile locative dotate cu apeduct,
canalizaţie, încălzire centrală şi gazificare 190—225 900— 1 000
— de la alte blocuri locative 300—450 1 100— 1 500
— cantitatea totală în urbe, inclusiv clădi­
rile publice 280—300 1 400-1 500
Lichide din latrine (în lipsa canalizaţiei) — 2 000—3 500
Gunoiul de pe 1 in2 al învelişului dur al stră­
zilor, pieţelor şi parcurilor 5— 15 8-20

Notă. 1. Pentru urbele mari şi extrem de mari aceste normative au o va­

loare sporită. 2. Pentru urbele raioanelor climaterice II I şi IV normele anuale
de acumulare a reziduurilor comunale trebuie mărite cu 10%.

Controlul sanitar curenţ

La o r g a n iz a r e a s a lu b r iz ă r ii centrelor p o p u la te c e rin ţa ig ie n ic ă
p r im o r d ia lă c o n s tă în c o lectarea r a ţ io n a lă şi e v a c u a re a re ­
g u la t ă a d e şe u rilo r a c u m u la te . î n p r im u l râ n d , tre b u ie în to c m it
un g r a fic de co n tro l în a ce astă p ro b le m ă şi a s ig u r a t ă re a liz a re a
in d ic a ţ iilo r a ce stu ia (a u to v e h ic u le , pu bele, c o n ta in e re ).
î n urbe r e z id u u r ile lic h id e d in la tr in e se v o r e v ac u a m in im u m
decât o d a tă în lu n ă , ia r r e z id u u r ile so lid e — z iln ic , în s ă m in im u m
o d a tă în 3 zile. In s tit u ţ iile g o s p o d ă rie i c o m u n a le a lc ă tu ie s c u n
g r a fic de lu c ru al tr a n s p o r tu lu i. P e n tr u c o n tro lu l a s u p ra r e g u la r i­
tă ţii e v a c u ă rii r e z id u u r ilo r şi s tă r ii s a n ita re a te rito riilo r s p a ­
231
 ţiu lu i lo c a tiv , în u n e le cartie re sau m ic r o ra io a n e se a le g c âte v a
p u n c te de co n tro l (1 0— 15 b lo c u ri lo c a tiv e sa u p u b lic e ). A ceste
p u n c te se a le g , în p r im u l râ n d , în cartie re le cu o d e n s ita te m a re a
c o n s tru c ţiilo r, în m ic r o ra io a n e le cu o m o rb id ita te s p o r ită a p o p u la ­
ţiei de in fe c ţii in te s tin a le acute, c â t şi în cartie re le cu g r a d d ife rit
de s a lu b r ita te .
A ş a d a r , c o n tro lu l s a n ita r c urent în d o m e n iu l s a lu b r iz ă r ii cen­
tre lo r p o p u la te in c lu d e :
— a v iz a re a s tă r ii s a n ita re şi a s a lu b r iz ă r ii te r ito r iu lu i s p a ţ iu ­
lui lo c a tiv ;
— c o n tro lu l a su p ra c o le c tă rii, p ă s t r ă r ii şi în lă t u r ă r ii r e z id u u r i­
lor;
— c o n tro lu l a s u p ra in s ta la ţ iilo r de p re lu c ra re şi u tiliz a r e a re­
z id u u r ilo r .
L a efectuarea ace stui lu c ru ne vom c o n d u c e de « R e g u lile s a n i­
tare de în tre ţin e re a te rito riilo r c entrelo r p o p u la te » nr. 4 2 — 128—
4690— 88.

SCHEMA AVIZARII STĂRII SANITARE

ŞI A SALUBRIZĂRII TERITORIULUI
SPAŢIULUI LOCATIV

1 . A d re sa.
2. N r. de etaje, a ria te r ito r iu lu i c u rţii.
3. N r. de lo c a ta ri d in casă.
4. D escrierea ce ntre lo r co m e rc ia le , în tr e p r in d e r ilo r de a lim e n ­
ta ţie p u b lic ă şi a a lto r obiectiv e, care ar p u tea in flu e n ţa starea s a ­
n ita r ă a te r ito r iu lu i s p a ţiu lu i lo c a tiv .
5. S a lu b r ita te a te r ito r iu lu i: s p a tiile v e rz i, în v e liş u l, p re z e n ţa
te re n u rilo r p e n tru jo c u r ile c o p iilo r etc.
6 . D escrierea reţelei de c a n a liz a re .
7. D escrierea şi c a ra c te ris tic a ig ie n ic ă a c iş m e le lo r a p e d u c tu lu i,
fâ n tâ n ilo r .
8 . C a ra c te r is tic a ig ie n ic ă a s is te m u lu i de s a lu b riz a re .
9. C a ra c te r is tic a p u b e le lo r d in a p a r ta m e n te , starea lor s a n i­
ta r ă .
10. P u b e le le d in curte: c a p a c ita te a , c a n tita te a lor, m a te r ia lu l
de c o n stru c ţie , p re ze n ţa c o p a cilo r, lo c u l a flă r ii lor, starea s a n ita r ă .
11. A c tiv ita te a tr a n s p o r tu lu i a u to de s a lu b r iz a r e , te rm e n e le de
e v ac u a re a re z id u u r ilo r .
12. D a c ă se a d u n ă re s tu rile a lim e n ta re , în ce m o d , t r a n s p o r ta ­
rea lor.
13. D escrierea ig ie n ic ă a la tr in e lo r , closetelor, c a p a c ita te a şi
a d â n c im e a g r o p ilo r, m o d u l de e x p ortare a re z id u u r lio r .
14. C u r ă ţe n ia te r ito r iu lu i, p e rio d ic ita te a şi căite e fe c tu ă rii.
15. R e z u lta te le in v e s tig a ţiilo r ba c te rio lo g ice , h e lm in to lo g ic e etc.
ale s o lu lu i.

232
 16. R e z u lta te le d e p is tă rii n u m ă r u lu i de la rv e şi p u p e de m u ş te
în s o lu l de lâ n g ă lo c u rile de s itu a re a p u b e le lo r, g r o p ilo r septice.
R e z u lta te le e v iden tei n u m ă r u lu i de m u ş te m a tu r iz a te .
17. R e c la m a ţiile lo c u ito r ilo r p r iv in d n e a ju n s u r ile s a lu b r iz ă r ii şi
a le s tă r ii s a n ita re .
18. M o r b id ita te a lo c u ito r ilo r p r in in fe c ţii in te s tin a le acute.
19. E v a lu a r e a g e n e ra lă a s tă r ii s a n ita re a t e r ito r iu lu i şi a s a ­
lu b r iz ă r ii, m ă s u r ile de a m e lio ra re a lor.
20. D a ta a v iz ă r ii, s e m n ă tu ra p e rso a n e i care a e fe c tu at a v iz a re a .

CONTROLUL SANITAR CURENT ASUPRA

COLECTĂRII, INMAG AZIN AR II ŞI ÎNLĂTURĂRII
R E Z I D U U R I L O R DIN CENTRELE POPULATE
S u p ra v e g h e re a a s u p ra c o le c tă rii, p ă s tr ă r ii te m p o ra re şi î n l ă t u ­
r ă r ii r e z id u u r ilo r d in centrele p o p u la te este e fe c tu ată n u n u m a i de
c ătre se rv ic iu l c o n tro lu lu i s a n ita r, ci şi de c ătre o rg a n e le de p o li­
ţie şi în tr e p r in d e r ile de e x p lo a ta re a d r u m u r ilo r . S e rv ic iu l sanitar-
a n tie p id e m ic efe c tu e a ză c o n tro lu l selectiv a! e tap e lo r de s a lu b r iz a ­
re în c o re sp u n d e re cu p la n u l a n u a l de lu c ru , care prevede:
— c o n tro lu l a s u p ra e fe c tu ă rii m ă s u r ilo r de p e rfe c ţio n are a s a lu ­
b r iz ă r ii c entrelo r p o p u la te (o rg a n iz a re a s is te m u lu i p la n ific a t de
s a lu b r iz a r e , a s ig u ra re a c u p u bele şi tra n s p o rt, a p lic a re a m e to d e lo r
efic ie nte de n e u tr a liz a r e şi u tiliz a r e a d e ş e u r ilo r );
— a b o rd a re a p e r io d ic ă în c a d ru l p r im ă r iilo r a p ro b le m e lo r c o n ­
t r o lu lu i s a n ita r c u re n t şi p la n u r ilo r de p e rs p e ctiv ă p r iv in d m ă s u r ile
de a m e lio ra re a s a lu b r iz ă r ii ce ntre lo r p o p u la te ;
— s a n c ţio n a re a a d m in is t r a tiv ă a p e rs o a n e lo r de r ă s p u n d e re şi
a lo c u ito r ilo r etc.
L a efectu area c o n tr o lu lu i s a n ita r curent a s u p ra c o le c tă rii şi p ă s ­
t r ă r ii te m p o ra re a r e z i d u u r i l o r c o m u n a le l i c h i d e se v a ţin e cont de
fa p tu l c ă , în c a zu l lip se i s is te m u lu i de c a n a liz a r e , c a n tita te a aces­
to ra c o n s titu ie a n u a l 2 000— 3 500 l/om şi d ife ră în fu n c ţie de c o n ­
d iţiile de fo rm a re (p re z e n ţa a p e d u c tu lu i şi a a lto r e le m e nte de s a ­
lu b r ita te ) şi de c o n stru c ţia g r o p ii septice (n iv e lu l a p elor freatice,
c a ra c te ru l s o lu lu i, d e n s ita te a p e re ţilo r g r o p ilo r etc.).
C a p a c ita te a n e c e sa ră a g r o p ilo r p e n tru la tr in e şi a celor p e n tru
l ă t u r i p o a te fi c a lc u la tă re ie ş in d d in n o r m a tiv u l de a c u m u la r e a re­
z id u u r ilo r lic h id e , frecven ta e v a c u ă r ii lo r etc. î n r a io a n e le lo c a ti­
ve se c o n stru ie sc closete şi g ro p i septice m a ri. P e n tru a c u m u la r e a
r e z id u u r ilo r lic h id e m a i frecvent se folosesc v ate rc io se te le (cu a p ă ) ,
lu ftc lo se te le şi la tr in e le de c urte.
C lo se te le p u b lic e se p ro ie c te a z ă : 1 closet la 10 000— 15 000 de
lo c u ito ri ai urbei pe o r a z ă de p â n ă la 500 m . C a p a c ita te a lo r tre ­
b u ie să c o re s p u n d ă u r m ă to a r e lo r cerinţe: pe pieţe şi pe s tr ă z i 1 loc
la 5 000 lo c u ito r i, în g r ă d in ile p u b lic e şi la s ta d io a n e 1 loc la 500
lo c u ito r i, pe p la je 1 loc la 75 lo c u ito ri. D is ta n ţ a d in tre closetele
233
s ta ţio n a r e obşteşti d in c entrele p o p u la te să n u d e p ă ş e a s c ă 1 0 0 0 m.
C lose tele p u b lic e se a m p la s e a z ă , de re g u lă , în lo c u rile a g lo m e r ă r ilo r
m a ri de o a m e n i ( s tr ă z ile p rin c ip a le , ie ş irile d in m e tro u , g ă r i, pieţe,
s ta d io a n e , zone de o d ih n ă etc.). L a fiecare v a s de closet (s c a u n )
se re c o m a n d ă o arie a în c ă p e r ii de 2,75 m 2, la fiecare p is o a r sau
0,75 m lu n g im e de u lu c — 1,5 m 2. Ilu m in a t u l în closete să fie m i­
n im u m de 35 lx. S is te m u l a flu x de v e n tila ţie tre b u ie să a s ig u re un
sc h im b de aer m in im u m de 2,5 ori, ia r s is te m u l de v e n tila ţie p r in
a s p ira ţie — u n sc h im b de aer de 4— 5 ori (« R e g u lile s a n ita r e de
c o n stru c ţie şi în tr e ţin e re a clo setelo r p u b lic e » nr. 983— 7 2 ).
D u ş u m e a u a şi pereţii d in closetele p u b lic e se aco p eră cu m a t e r ia le
netede im p e rm e a b ile p e n tru a p ă , care se s p a lă uşor (p lă c i de a co ­
perire, ş a p ă de c im e n t, m a r m u r ă f ă r â m iţ a t ă ) . P e re ţii in te r m e d ia ri
ai c a b in e lo r d in le m n sa u a z b o c im e n t se vopsesc cu vopsea de
u le i. M ă r im e a c a b in e lo r va fi de 1 ,2 X 0 , 8 m , u ş ile se d e sch id în
a fa r ă . D a c ă closetele se e x p lo a te a z ă a n u l în tre g , c a b in e le tre b u ie
s ă a ib ă lă ţim e a de 1 , 2 m , să fie a s ig u r a te cu cuiere p e n tru h a in e le
de ia r n ă . A ceste closete tre b u ie să fie a s ig u r a te cu sistem de î n c ă l ­
zire. cu lav oare , o g lin z i, u sc ăto a re electrice. O în c ăp e re ( 6 — 1 2 m 2)
este p re v ă z u tă p e n tru p e rs o n a lu l ce deserveşte c lo se tul cu ieşire în
c a b in e le p e n tru femei şi p e n tru b ă r b a ţi şi o c a m e ră (1 ,5 — 2 , 0 rn2)
p e n tru p ă s tra re a in v e n ta r u lu i şi a m ijlo a c e lo r de d e zinfe cţie . Vi-
d a n ja r e a la tr in e lo r se face r e g u la t, cel p u ţin o d a tă în lu n ă . C u
a ju t o r u l a u to c is te rn e lo r sp e c ia le r e z id u u r ile a c u m u la te se du c la
lo c u r ile de n e u tra liz a r e .
L a fiecare 100 000 lo c u ito ri ai s e c to ru lu i n e c a n a liz a t se p re v ă d
20 m a ş in i (c iste rn e ) de a se n izare .
P e n tru c o n tro lu l s a n ita r a s u p ra tr a n s p o r tu lu i (resp ec ta rea
g r a f ic u lu i .de m iş c a re a a u to v e h ic u le lo r de tr a n s p o rta re a r e z i­
d u u r ilo r ) şi, p r in u rm a re , a s u p ra e v a c u ă rii r e z id u u r ilo r d in c e n ­
tre le p o p u la te este ra ţio n a l de a s ta b ili c â te v a p u n c te de c o n tro l.
A ceste p u n c te se a m p la s e a z ă în zo n e le urbei cu cea m a i m a re d e n ­
s ita te a p o p u la ţie i, c o re lat cu n iv e lu l m o r b id ită ţ ii p o p u la ţie i p r in
in fe c ţii in te s tin a le .
C o n tr o lu l s a n ita r a s u p ra c o re c titu d in ii c o le c tă rii r e z i d u u r i l o r s o ­
l i d e se e fe c tu e a ză ţ in â n d cont de m e to d e le de e v a c u a re a g u n o iu ­
lu i d in b lo c u rile lo c a tiv e şi p u b lice .
L a c o n tro lu l e fe c tu at c o n fo rm u n u i p la n de lu c ru sa u în a fa ra
p la n u lu i se in v it ă şi c o la b o ra to rii p o liţie i de sector, ai în tr e p r in d e ­
r ilo r de e x p lo a ta re a d r u m u r ilo r , in s p e c to rii în d o m e n iu l s a lu b r it ă ­
ţii, re p r e z e n ta n ţii c o m ite te lo r lo c a tiv e .
î n c a z u l a v iz ă r ii p la n ific a te s a rc in a p r in c ip a lă c o n s tă în s t a b i­
lir e a c o re sp u n d e rii n u m ă r u lu i de m ijlo a c e te h n ic e cu cea c a l­
c u la tă , e v a lu a re a m o d u lu i de fo lo sire a acestor m ijlo a c e a te h n o ­
lo g ie i c o le c tă rii şi p ă s t r ă r ii r e z id u u r ilo r c o m u n a le . A v iz a r e a în
a fa ra p la n u lu i se face p e n tru e v a lu a re a e fic a c ită ţii lu c r u lu i s e rv i­
c iilo r de o r g a n iz a r e a s a lu b r iz ă r ii şi p e n tru e v id e n ţie re a m ijlo a ­
234
ce lo r în scopul s t im u lă r ii m a te r ia le a p e rs o a n e lo r re s p o n s a b ile
de aceste m ă s u r i.
S is te m u l p la n - a p a rta m e n t de e v a c u a re a r e z id u u r ilo r c a s n ic e n u
prevede o r g a n iz a r e a p ă s t r ă r ii acestora pe te rito riile ra io a n e lo r lo c a ­
tive , pe c â n d s is te m u l p lan- curte prevede că r e z id u u r ile so lid e se
co le c te a ză în curte în în c ă p e ri speciale, c o n ta in e re sa u pubele, lă z i
p e n tru re stu ri a lim e n ta re , în care g u n o iu l se p ă s tre a z ă u n tim p o a re ­
care p â n ă la sosirea tr a n s p o r tu lu i a u to s p e c ia liz a t.
Se sta b ile şte c o re sp u n d e re a n u m ă r u lu i de p u bele cu n o rm a tiv e le
ig ie n ic e , m a i exact, c o re sp und erea cu n u m ă r u l de p u bele s ta b ilite
p r in c a lc u le le ce tin cont de n o rm a tiv e le d ife re n ţia te de a c u m u la r e
a r e z id u u r ilo r de la în tr e p r in d e r i, de la fiecare lo c u ito r în parte,
re ie şin d d in p e rio d ic ita te a e v a c u ă rii g u n o iu lu i etc. (vezi «M e­
toda de e x p e rtiză s a n ita r ă a p ro iectelor schem ei g e n e ra le de s a lu ­
b r iz a r e a c e n tru lu i p o p u la t » ) .
P e n tr u colectarea g u n o iu lu i pe te re n u ri sp e c ia le se sta b ile sc c o n ­
ta in e re cu v o lu m de 750 1, con tain e re - căru c io are cu v o lu m u l de
300 I, p u bele cu c a p a c ita te a de 60 sau 100 1. P e n tru colectarea res­
tu r ilo r a lim e n ta r e se folosesc c o n ta in e re cu v o lu m u l de 550 1 sau
p u b e le de 2 0 şi 60 1.
In c a z u l lo c u in ţe lo r cu curte ( u n if a m ilia le ) p u b e le le cu c a p a c ita te
de 100 I se a m p la s e a z ă în zone u m b ro as e , ferite de accesul a n im a ­
le lo r şi c o p iilo r, de p re ferat în n işe sp eciale c o n s tru ite în acest scop.
I n c a zu l lo c u in ţe lo r m u lt if a m ilia le (b lo c) cu în ă lţim e a de p â n ă
la 5 e ta je , p u b e le le se in s ta le a z ă în lo c u ri s p e c ia le c o n s tru ite , d e n u ­
m ite p la tfo rm e in te rm e d ia re , la d is ta n ta de 2 0 m de Ja ţa d a b lo c u ­
r ilo r locativ e.
î n c a z u l b lo c u rilo r cu m u lte etaje, se c o n stru ie sc în c ă p e ri sp e­
c ia le de colectare a r e z id u u r ilo r la p a rte r s a u su b so l, în c ă p e ri p r e v ă ­
zu te cu c o n d iţii de în tre ţin e re ig ie n ic ă . R e z id u u r ile s u n i c o n ­
duse în aceste în c ă p e r i p rin c o n d u c te sp eciale d in m a te r ia le re z is ­
te n te la a cizi şi baze, uşor la v a b ile şi c ât m a i sile n ţio a se .
M e d ic u l ig ie n is t a c o rd ă a te n ţie te rm e n e lo r de p ă s tra re a g u n o iu ­
lu i: cel c as n ic — p â n ă la 72 ore, re stu rile a lim e n ta re — p â n ă la
24 ore (la te m p e ra tu r ă jo a s ă a a e ru lu i a tm o sfe ric — p â n ă la 48 o re ),
m a c u la tu r a , m e ta le le , te x tile le — 5 zile.
R e fe rito r la în d e p ă r ta re a r e z id u u r ilo r solid e: p rin m e to d a de c a l­
cul se d e te rm in ă c o re sp und erea n u m ă r u lu i u n it ă ţ ilo r de tra n s p o r t
ex istente cu cele necesare, se c o n tro le a z ă respectarea o r a r u lu i de
d e p la s a re a a u to v e h ic u le lo r, p e rio d ic ita te a e v a c u ă rii g u n o iu lu i.
P e rs o n a lu l re s p o n sa b il de în d e p ă r ta r e a r e z id u u r ilo r este în c o n ­
tact p e rm a n e n t cu re z id u u r ile şi s u p u s p e ric o lu lu i de in fe c ta re cu
a g e n ţi p a to g e n i şi o u ă de h e lm in ţi. D e aceea p e rs o n a lu l tre b u ie a s i­
g u r a t c u e c h ip a m e n t de protecţie c â t m a i b in e în c h is la e x tre m ită ţi,
să b en eficie ze de in s ta la ţ ii de ig ie n ă p e rs o n a lă (b ă i, d u ş u r i) la i n ­
tra re a şi ie şirea de la lo c u l de m u n c ă , să fie su p u s p e rio d ic a tâ t
e x a m e n u lu i m e d ic a l, c â t şi celui de la b o ra to r, să l i e v a c c in a t c o n tra
d ife rite lo r in fe c ţii tr a n s m is ib ile p rin re z id u u r i.

235
 CONTROLUL SANITAR ASU PRA INSTALAŢIILOR
DE NEUTRALIZARE ŞI UTILIZARE A R E Z I D U U R I L O R
î n acest scop se e fe c tu e a ză s u p ra v e g h e re a ig ie n ic ă a o p e r a ţiilo r
p rin care se în lă t u r ă c o m p le t n o c iv ită ţile p re z e n ta te de r e z id u u r ile
so lid e şi se re a liz e a z ă o p u r ific a r e s u p e rio a r ă a lor. I n special se
efec tu e a ză: c o n tro lu l c o re c titu d in ii in s ta la ţ iilo r şi e x p lo a tă rii u t i­
l a ju lu i, re co ltare a p ro b e lo r de r e z id u u r i n e u tr a liz a te şi c o n tro lu l
a s u p ra e fic a c ită ţii p r e lu c r ă r ii lor, s tu d ie re a in flu e n ţe i in s ta la ţ iilo r
de tra ta re a r e z id u u r ilo r so lid e a s u p ra m e d iu lu i în c o n ju r ă to r , c o n ­
tr o lu l a s u p ra c o n d iţiilo r de m u n c ă şi s tă r ii s ă n ă t ă ţ ii p e r s o n a lu lu i de
deservire. E s te r e c o m a n d a tă u rm ă to a re a p e rio d ic ita te de a v iz a re з
in s ta la ţiilo r de n e u tr a liz a r e şi u tiliz a r e a r e z id u u r ilo r : c o m p o s tu rile
d in lo c a lită ţile ru ra le — de 2 o r i/a n ; p o lig o a n e le de n e u tr a liz a r e
a r e z id u u r ilo r s o lid e c o m u n a le , c â m p u r ile de c o m p o sta re , c â m p u r ile
de a se n iza re , c am erele bio term e, p a rc u l de tra n s p o rt, c im itir e le de
a n im a le — în fiecare trim e s tru ; fa b ric ile de u tiliz a r e , s ta ţiile de
deversare, de p o zite le de m a te rie p r im ă s e c u n d a ră , fa b ric ile de p re ­
lu c ra re a g u n o iu lu i, s ta ţiile de in c in e ra re a r e z id u u r ilo r — în fiecare
lu n ă .
I n fiecare c az a p arte , în fu n c ţie de in s ta la ţie , m e d ic u l ig ie ­
n is t v a a co rd a a te n ţie p ro b le m e lo r specifice, în scopul e v id e n ţie rii
c o re s p u n d e rii fiecărei etape de p re lu c ra re a g u n o iu lu i c e rin ţe lo r
ig ie n ic e şi e la b o ră r ii m ă s u r ilo r de p ro fila x ie :
1 . a v iz a re a in s ta la ţ iilo r de in c in e ra re a r e z id u u r ilo r solide:
a) a m p la s a re a c re m a to riilo r; b) descrierea p ro c e s u lu i te h n o lo g ic ;
c) c a ra c te ris tic a fa c to rilo r n o c iv i, in c lu s iv de p o lu a r e a m e d iu lu i
a m b ia n t ; d) p re ze n ţa s ta ţiilo r necesare de filtra re şi p u rific a re p e n ­
tru fu m , p u lb e ri şi g a ze e lim in a te ; e) u tiliz a re a r e z id u u r ilo r r e z u l­
tate d in a rd e re (c e n u ş ii);
2 . a v iz a re a lo c u r ilo r de d e p o z ita re c o n tro la tă a r e z id u u r ilo r (gu-
n o iş t ilo r ) :
a) a m p la s a r e a , d is ta n ţa de la centrele p o p u la te , roza v â n tu r ilo r ;
b ) c a ra c te ris tic a s o lu lu i; c) c o n fig u r a ţia te r e n u lu i; d) s u fic ie n ţa m e ­
c a n is m e lo r de d e p o z ita re a r e z id u u r ilo r , de a co p erire a lo r cu sol;
e) accesul in sectelor şi ro z ă to a re lo r la r e z id u u r i, p re lu c ra re a lor cu
su b s ta n ţe in se c tic id e şi ra tic id e ; f) u tiliz a r e a u lte rio a ră a te re n u ­
lu i.
3. a v iz a re a c â m p u r ilo r de c o m p o s ta re a r e z id u u r ilo r so lid e :
a ) a m p la s a r e a , d is ta n ţa de la centrele p o p u la te ; b) c a r a c te ris ­
tic ile s o lu lu i; c) p reze nţa c a n a le lo r în c o n ju r ă to a r e p e n tru în d e p ă r t a ­
rea a p elo r de p lo a ie şi to p ire a z ă p e z ii; d) c a ra c te ris tic a d r u m u r i­
lo r; e) te h n o lo g ia c o m p o s tă rii g u n o iu lu i şi c o re sp und erea ei c e rin ­
ţe lo r ig ie n ic e ; f) d im e n s iu n ile c â m p u lu i de c o m p o s ta re ; g ) te rm e n u l
de m a tu r iz a r e a c o m p o s tu lu i; h ) u tiliz a r e a m a t e r ia lu lu i de c o m ­
post;
4. a v iz a r e a c am e re lo r b io term e:
a) s u fic ie n ţa v o lu m u lu i c am e re lo r, n u m ă r u l de secţii; b ) p re­
ze n ţa a e ra to a re lo r; c) p re ze n ţa v iz ie re lo r; d) p re ze n ţa g r ă ta r e ­

236
lo r şi a o r ific iu lu i de v e n tila ţie ; e) u tiliz a r e a m a t e r ia lu lu i o b ţin u t.
I n a fa r ă de cele e n u m e ra te , m e d ic u l ig ie n is t e fe c tu e a ză c o n tro lu l:
a ) m ă r im ii zo n e lo r de p rotecţie s a n ita r ă ; b) e fic a c ită ţii lu c r u lu i i n ­
s ta la ţ iilo r de n e u tr a liz a r e a r e z id u u r ilo r ; c) e fic a c ită ţii m ă s u r ilo r
efectuate în d o m e n iu l p rotecţiei b a z in e lo r de a p a , a p e lo r s u b te ra ­
ne, a e ru lu i a tm o sfe ric , s o lu lu i; d) c o n d iţiilo r de m u n c ă a p e rs o a ­
n e lo r ce deservesc in s ta la ţiile ; e) p reze nţei în c ă p e r ilo r c o m u n a le şi
a u x ilia r e , a s ig u r a r e a lor cu a p ă rece şi c a ld ă ; f) o r g a n iz a r e a deser­
v ir ii m e d ic a le , e x a m e n u l m e d ic a l .şi de la b o ra to r.

P ro b le m ă de s itu a fie

I n u n u l d in ra io a n e le urbei F ă le ş ti, în fo rm ă de e x p e rim ent,

s is te m u l de s a lu b r iz a r e a d e ş e u rilo r c asnic e s o lid e cu fo lo sire a con-
tain erelor- co le ctoare de g u n o i a fost trecut Ia s is te m u l plan-apar-
la m e n t. î n sc o p u l e v a lu ă r ii ig ie n ic e a acestei m ă s u r i s-au e fe c tu at
in v e s tig a ţii de la b o ra to r ale s o lu lu i te r ito r iu lu i m ic r o r a io n u lu i p â n ă
la trecerea la s is te m u l s a lu b r iz ă r ii de tip p la n — a p a r ta m e n t şi peste
u n a n d u p ă aceasta. R e z u lta te le su n t p re ze n ta te în ta b e lu l 44.

Tabelul 44
Indicatorii stării sanitare a solului

Sistemul de salubrizare Nr. de ouă Nr. de Ind iceie

Titrul Titrul helrnlnt* pupe si sanitar
coli anaero­ ia 1 kg larve de Hlebni­
bilor sol muşte kov
(0.25 m")

Plan—curte (cu conteinere—co­

lectoare) 0,1 0,001 6 8 0,78
Plan—apartament . 1,0 0.1 o 0 0.99

1. A p re c ia ţi starea s a n it a r ă a s o lu lu i m ic r o r a io n u lu i Ia s is te m u l
de s a lu b r iz a r e p la n — curte;, în fu n c ţie de fiecare in d ic e ap arte .
2. A p re c ia ţi e v a lu a re a s a n ita r ă a s t ă r ii s o lu lu i m ic r o r a io n u lu i
d u p ă trecerea la s is te m u l de s a lu b r iz a r e p la n — a p a rta m e n t.
3. F o r m u la ţi c o n c lu z ia ig ie n ic ă despre e fic a c ita te a trecerii m ic r o ­
r a io n u lu i Ia s is te m u l de s a lu b r iz a r e p la n — a p a r ta m e n t.

R e zo lv a re :
1. C o n fo rm d a te lo r p re z e n ta te în « In d ic a t o r ii de e v a lu a re a s t ă ­
r ii s a n ita re a s o lu lu i în centrelc p o p u la te » nr. 1739— 77 (v e z i c a p i­
t o lu l V I) la s is te m u l de s a lu b r iz a r e p la n — c u rte în fu n c ţie de titr u l
c o li, titr u l a n a e ro b ilo r, nr. de o u ă de h e lm in ţi, nr. de p u p e ş î larv e ,
s o lu l se c o n sid e ră s la b p o lu a t, ia r î n fu n c ţie de c ifra s a n ita r ă ( H le b ­
n ik o v ) — p o lu a t.
2. D u p ă trecerea Ia s is te m u l de s a lu b r iz a r e p la n — a p a r ta m e n t
to ţi in d ic a to r ii c o n firm ă că s o lu l este c u rat.
3. Trecerea s a lu b r iz ă r ii la s is te m u l p la n — a p a r ta m e n t este e fi­
cace.
237
 CAPIT OLUL V III

IG IE N A LO C U IN Ţ E I

I n scopul p r o te jă r ii o r g a n is m u lu i c o n tra fa c to rilo r de a g re s iu n e

d in m e d iu l în c o n ju r ă to r , o m u l îş i a m e n a je a z ă u n s p a ţiu în c h is , în
care să fie p ă z it de a c ţiu n e a n o c iv ă a acesto ra, să-şi a s ig u re c o n d i­
ţ ii c ât m a i c o n fo r ta b ile p e n tru a c tiv ita te a de m u n c ă şi p e n tru tra i.
In lin ii m a i m a r i lo c u in ţa p oate p u rta d e n u m ire a şi de « h a b ita t» ,
p rin care se în ţe le g e nu n u m a i c o n s tru c ţia în care o m u l lo cuieşte
sau lu c re a z ă , ci şi tot ceea ce se g ăse şte în ju r u l acesteia şi, în
p r im u l r â n d , toate lu c ră r ile şi d o tă r ile te h nic o - e d ilita re şi p re s tă rile
de se rvic ii, care fa v o riz e a z ă p ă s tra re a s ă n ă t ă ţ ii in d iv id u lu i şi colec­
tiv ită ţii. C u a lte c u v in te , h a b ita tu l u m a n re p re z in tă un m e d iu a r t i­
fic ia l creat de om , în care e v o lu e a z ă v ia ţa s o c ia lă , f a m ilia lă şi in ­
d iv id u a lă sub toate aspectele ei c om p lex e: lo c u in ţă , a c tiv ita te p ro ­
d u c tiv ă , e c o n o m ic ă, c u lt u r a lă , s a n ita r ă , s p o rtiv ă etc. I n cele ce u r ­
m e a z ă ne vorn o p ri la p ro b le m e le ig ie n ic e ale lo c u in ţe i.

Controlul sanitar preventiv

C o n s tr u c ţia c lă d ir ilo r de lo c u it se face, de r e g u lă , d u p ă p ro ie c ­

te le tip ic e e la b o ra te în se rii ş i d e s tin a te p e n tru fo lo sire a m u lt ip lă .
L a c o n tro lu l s a n ita r ne v o m con d u c e de N .R .C . 2.08.01.89 « B lo c u r ile
lo c a tiv e » , N .R .C . 2.07.01— 89 « U r b a n is tic a . S is te m a tiz a re a şi c o n ­
s tru c ţia a ş e z ă rilo r u rb a n e şi ru ra le » etc. C o n tr o lu l s a n ita r p re ­
v e n tiv î n d o m e n iu l ig ie n e i lo c u in ţe i in c lu d e a le gere a te re n u lu i p e n ­
tru c o n stru c ţie , e x p e rtiza s a n it a r ă a p ro iec telo r, s u p ra v e g h e re a p r o ­
c e s u lu i de c o n stru ire , p a rtic ip a r e a la re ce p ţionarea în e x p lo a ta re a
lo c u in ţe i, ex p e rtiza s a n ita r ă a m a te ria le lo r de con stru c ţie .

ALEGEREA TERENULUI
PENTRU CONSTRUCŢIA LOCUINŢELOR

T erenul p e n tru c o n s tru c ţia c lă d ir ilo r de lo c u it tre b u ie să cores­

p u n d ă u rm ă to a r e lo r c erin ţe ig ie n ic e :
— să a ib ă d im e n s iu n i suficiente;;
— să a ib ă o în c lin a r e c o re s p u n z ă to a re n ecesară p e n tru a s ig u r a ­
rea sc u rg e rii a p elo r m e teorice;

238
 — so lu l să d is p u n ă de p ro p r ie tă ţi b u n e de filtr a r e şi să fie
c u rat;
— ap ele freatice să se afle la o a d â n c im e n u m a i m ic ă de 1,5 m
de la s u p ra fa ţa s o lu lu i sau de 1 m de la ta lp a fu n d a ţie i;
— să se afle la d is ta n ţa n ecesară de la sursele de p o lu a re a a e­
r u lu i a tm o sfe ric , s o lu lu i, b a z in e lo r de apă şi de la sursele de z g o ­
m o t;
— să d is p u n ă de o reţea de d r u m u r i;
— să fie bine in s o la t şi v e n tila t.
D a te le despre alegerea te re n u lu i p entru c o n stru c ţie se în r e g is ­
tre a z ă în «A viizul cu p riv ire la re p a rtiz a re a s e c to ru lu i de păm ânt
p e n tru c o n stru c ţie ».

EXPERTIZA SANITARA A PROIECTELOR

CASELOR DE LOCUIT

P e n tru re zo lv a re a p ro b le m e lo r de re pe rare a caselo r de lo c u it

c ătre lo c u l de con stru c ţie , la C .I.E . se p r e z in tă p ro ie c tu l şi u r m ă ­
to a re le d o c u m en te:
— d e c izia p r im ă r ie i despre re p a rtiz a re a te re n u lu i p e n tru c o n ­
stru cţie;
— c o n c lu z ia s a n e p id u lu i cu p riv ire la re p a rtiz a re a te re n u lu i
p e n tru co nstru c ţie ;
— c o m a n d a b e n e fic ia r u lu i p e n tru p roiectare;
— s a rc in a a r h ite c tu r a lă şi de s is te m a tiz a re , e lib e ra tă de in s t i­
tu ţiile lo cale de c o n stru c ţie şi a rh ite c tu ră ;
— c e rtific a tu l despre p o s ib ilita te a c o n e c tă rii la reţelele a p e d u c ­
t u lu i, s is te m u lu i de c a n a liz a re , te rm o c e n tra le i;
— p la n u l s itu a ţio n a l al r a io n u lu i, în care este a m p la s a t secto­
r u l de c o n stru c ţie ;
— p la n u l s e c to ru lu i cu sch iţele o r iz o n ta le ale c lă d ir ilo r ex istente
(in c lu s iv ale c lă d ir ilo r în v e c in a te cu sectorul şi care vor fi d e m o ­
la te ) şi ale reţelelor te h nic e;
— c a ra c te ris tic a g e o lo g ic ă şi h id r o lo g ic ă a s e c to ru lu i cu in c lu ­
derea p la n u r ilo r , g r o p ilo r de s o n d a j, s o n d e lo r dc fo ra j;
— p ro ie c tu l casei de lo c uit.
D u p ă fa m ilia r iz a r e a cu d o c u m e n te le e n u m e ra te , se c o n tro le a z ă
c o m p o n e n ţa m a t e r ia lu lu i g r a fic a l p ro ie c tu lu i, care in c lu d e p la n u l
g e n e ra l al s e c to ru lu i, fa ţa d e i, p la n u r ile fie c ă ru i e taj a l c lă d ir ii,
p la n u r ile v e rtic a le ale c lă d ir ii, p la n u r ile u t ila ju lu i sa n ita r- te h n ic şi
de a p ro v iz io n a re e lectrică, desenele p riv ito a re la u n e le elem e nte şi
d e ta lii ale c lă d ir ii (g e a m u r i, u şi, d u ş u m e a , p la n ş e o riz o n ta le , sc ări
e tc .).
E x a m in a re a p ro ie c tu lu i p ro p riu - zis începe cu fix area d a te lo r de
p a ş a p o r t: in s titu ţia care a e la b o ra t p ro ie c tu l, a n u l e la b o ră r ii, în ce
scop etc.
P la n u l s itu a ţio n a l şi fişa e x p lic a tiv ă in d ic ă d a c ă lo c u in ţa p roiec­
239
 ta ta p r e z in tă u n e le m e n t al m ic r o r a io n u lu i sau c a r tie ru lu i lo c a tiv
s a u v a îi a m p la s a tă se p a ra t. D a c ă casa v a fi c o n s tru ită în z o n a lo-
c a tiv ă , este im p o r ta n t de s ta b ilit: în ce m ă s u r ă c o re sp un d e cu c o n ­
s tru c ţia e x is te n tă, în fu n c ţie de n u m ă r u l de etaje , asp ectul a rh ite c ­
tu ra l, g r a d u l de s a lu b r ita te , m o d u l de a m p la s a r e , o rie n ta re a spre p u n c ­
tele c a r d in a le , d a c ă s-a ţ in u t c o nt de dire c ţia p r e d o m in a n tă şi c a ­
ra c te ru l v â n tu r ilo r , d a c ă s u n t respectate zon ele de p rotecţie s a n i­
t a r ă d in tre casele de lo c u it, in s titu ţiile p u b lice , în tr e p r in d e r ile in d u s ­
tr ia le ex istente şi s p a ţiile v e rzi. D is ta n ţe le d in tre b lo c u rile lo c ativ e ,
c lă d ir ile de lo c u it şi cele o b şte şti, c â t şi de p ro d u c ţie se sta b ile sc
pe ba za c a lc u le lo r in s o la ţie i şi ilu m in a t u lu i, în co re sp u n d e re cu n o r­
m a tiv e le de in s o la ţie şi a n tiin c e n d ia r e p re ze n ta te în N .R .C . 2.07.01 —
89 « U r b a n is tic a . S is te m a tiz a r e a şi c o n s tru c ţia a ş e z ă r ilo r u rba­
ne şi ru ra le » . In tr e p ă rţile lu n g i (fa ţa d e ) ale caselor de lo c u it cu
2 — 3 e ta je se a s ig u r ă u n s p a ţiu lib e r de cel p u ţin 15 m , cu în ă lţ im e a
de 4 e ta je (20 m ) ; în tr e fa ţa d ă şi p a rte a fr o n ta lă a caselor de lo c u it,
care au g e a m u r i d in c am erele lo c ativ e , nu m a i p u ţin de 10 m . A ceste
d is ta n ţe pot fi m ic ş o ra te cu c o n d iţia re s p e c tă rii n o rm a tiv e lo r de i n ­
s o la ţie şi ilu m in a r e .
Se e v id e n ţia z ă p o s ib ilită ţ ile a s ig u r ă r ii casei cu a p ă , c a n a liz a r e ,
a m p la s a r e a reţelei de d r u m u ri.
Se c o n tro le a z ă u tilita te a te r e n u lu i p e n tru c o n stru c ţie , în fu n c ţie
de p ro p r ie tă ţile g eo rno rto lo gice . In acest scop, c o n fo rm p la n u lu i g e ­
n e ra l al se c to ru lu i şi p ro ie c tu lu i s is te m a tiz ă r ii v e rtic a le a lu i, se
s ta b ile ş te s u fic ie n ţa g r a d u lu i de în c lin a r e p e n tru în lă tu r a r e a apelor
m e teorice; în care p a rte a o r iz o n tu lu i este în c lin a t lo c u l; g r a d u l
in s o la ţie i directe; se ia c u n o ş tin ţă de c a ra c te ru l de fo lo sire prece­
d e n tă a te rito riu lu i.
S e e x a m in e a z ă în te rre la ţiile în tr e casele de lo c u it, a c a re tu rile ,
c o n s tru c ţiile a u x ilia r e şt a d m in is tr a tiv e , te re n u rile sp o rtiv e şi p e n ­
tru jo c u l c o p iilo r, in s ta la ţ iile şi te re n u rile sa n itar- te hn ice, d r u m u r i­
le etc.
D e te r m in â n d m ă r im ile te r ito r iu lu i o c u p a t de d ife rite c o n s tru c ţii,
se c a lc u le a z ă p ro c e n tu l de c o n stru c ţie a te re n u lu i, se c o m p a ră cu n o r ­
m a tiv e le re fe rito a re la p la n ific a r e a c a r tie r u lu i sau m ic r o r a io n u lu i
dat. P e p la n u l g e n e ra l al s e c to ru lu i se e v id e n ţia z ă te re n u rile d e s tin a ­
te s p a ţiilo r v e rzi, se c a lc u le a z ă p ro c e n tu l de înverzix e, care tre b u ie
s ă fie m in im u m de 40— 4 5 % . î n special ne v o m in te re sa de fe lu l
s p a ţiilo r v e rzi, sp e c iile a r b u ş tilo r, c o p a c ilo r şi m o d u l de u tiliz a r e
a lor p e n tru p ro tc c ţia s e c to ru lu i c o n tra p r a fu lu i, z g o m o tu lu i, p entru
iz o la r e a te r e n u lu i de pubele, de c o n s tru c ţii a u x ilia r e etc.
U lte r io r se trece la e x a m in a re a ş i e v a lu a re a s a n ita r ă a m a te r ia ­
lelor re fe rito a re la c lă d ir e a p ro p riu - zisă.
A ic i v o m ţin e co n t că b lo c u rile cu n u m ă r d ife rit de e taje necesită
u n g r a d d ife rit de a m e n a ja r e s a n ita r- te h n ic ă şi de deservire c o m u ­
n a lă . S p re e x e m p lu , casele cu 2 şi m a i m u lte e taje tre b u ie a s ig u ra te
cu în c ă lz ir e c e n tra lă , a p e d u c t şi c a n a liz a r e , casele cu 6 şi m a i m u lte
e ta je — cu ascensor, c o n d u c tă de g u n o i etc.
A p o i se s ta b ile ş te tip u l c lă d ir ii, a d ic ă rnetoda a m p la s ă r ii a p a r ­

‘240
ta m e n te lo r în casă. In u rb e pot fi p ro iec ta te case de tip u l sec ţiilo r,
g a le r iilo r , h o te lu r ilo r. P e n tru tr a iu l fa m iliilo r s u n t m a i u tiliz a b ile
c ase le de tip u l secţiilor.
P a r tic u la r ită ţ ile c o n s tru c tiv e ale b lo c u rilo r se e x a m in e a z ă într-o
a n u m it ă o rd in e , în c e p â n d de la fu n d a ţie şi t e r m in â n d cu a c o p e riş u l,
î n p r im u l r â n d , se e x a m in e a z ă p re ze n ţa iz o la ţie i fa tă de ap e le fre a ­
tice, h id r o iz o la ţie i p ere ţilor şi d u ş u m e le i su b s o lu rilo r.
E ste necesar de c o n tro la t c o re c titu d in e a a le g e rii m a t e r ia lu lu i de
c o n stru c ţie p e n tru z id ire a pere ţilor, s u fic ie n ţa g r o s im ilo r (a d ic ă co­
re sp u n d e re a c o e fic ie n tu lu i de cedare a c ă ld u r ii şi de te rm o stabili-
tate a p ere ţilor cu te m p e ra tu ra c a lc u la tă a lo c a lit ă ţ ii d a te ). P ere­
ţii d e s p ă rţito ri d in tre a p a r ta m e n te şi d in tre cam ere tre b u ie să a s i­
g u re fo n o iz o la re a . A ic i poate fi fo lo sit g r a fic u l dep e n d e n ţe i p ro p rie ­
t ă ţ ilo r fo n o iz o la to a re ale p ere ţilo r de g re u ta te a 1 m 3 a acestora.
E x a m in â n d c o n s tru c ţia p la n ş e e lo r şi d u ş u m e le lo r d in tre etaje,
se a co rd ă a te n ţie p e r m e a b ilită ţii lor p e n tru aer şi a b u ri, p r o p r ie tă ­
ţilo r fo n o iz o la to a re , t a v a n u lu i şi a c o p e riş u lu i c ă ilo r de în lă tu r a r e a
a p e lo r atm o sfe ric e de pe acoperiş.
în p r iv in ţa s c ă rii a p a r p ro b le m e re fe rito a re la lă ţim e a şi g r a ­
d u l de în c lin a r e a ei, care, c o n fo rm N .R .C . 2.08.01— 89 « B lo c u rile
lo c a tiv e » , tre b u ie să c o re s p u n d ă u rm ă to a r e lo r cerinţe (ta b e lu l 4 5 ).
B lo c u rile cu 6 şi m a i m u lte e taje se a s ig u r ă cu ascensor. Se
p re v ăd m ă s u r i de m ic ş o ra re a z g o m o tu lu i î n t im p u l lu c r u lu i a s­
c e n s o ru lu i; s a la m a ş in ii se a m p la s e a z ă într-o în c ă p e re iz o la tă , p ere­
ţii c o ş u lu i p e n tru ascensor se fac d in m a te r ia le fo n o iz o la to a re ,
d is p o z itiv u l de rid ic a r e se a m p la s e a z ă pe o fu n d a ţie iz o la tă , u ş ile
se a s ig u r ă cu s u p o rtu ri e la stice etc.
P la n ific a r e a in te rio a ră a c lă d ir ilo r se e x a m in e a z ă pe b a z a u n u i
etaj tip ic , c â t şi a e ta je lo r care d ife ră . Se e x a m in e a z ă d a c ă a p a r ­
ta m e n te le au toate în c ă p e rile necesare, d im e n s iu n ile , a ria , în ă lţ im e a ,
d is p u n e re a lor.
A p a r ta m e n tu l c o n s tă d in cam e re le de lo c u it (p a rte a lo c a tiv ă )
şi în c ă p e rile a u x ilia r e — b u c ă tă r ia , a n tr e u l, c am e ra de baie sa u duş,
W .C ., d u la p u r ile în c o rp o ra te , c ă m ă r ile . S u m a ariei loc ativ e şi a a rie i
a u x ilia r e c o n s titu ie a ria to ta lă a a p a r ta m e n tu lu i. N u m ă r u l încăpe-

Tabeiul 45. Cerinţe fa(ă de scările blocurilor de locuit

Lăţimea m i­ Gradul ma­

Destinaţia scării nimală, m ximal de
tnclinare

Scările spre etajele locative ale clădirilor:

— de tipul secţiilor:
cu 2 etaje 1,05 1 : 1,50
cu 3 şi mai multe etaje 1,05 1 : 1,75
cu coridoare 1.20 1 : 1,75
Scările spre subsoluri şi cele din apartamente 0,90 I : 1.25

Notă: Lăţimea scării este egală cu distanţa dintre pereţi şi/sau îngrădituri. Scările
din interiorul apartamentului pot fi construite din lemn.
Comand л nr 09 241
rilo r de lo c u it este re c o m a n d a b il să c o re s p u n d ă n u m ă r u lu i de lo c a ­
ta r i. D a c ă acest d e z id e ra t n u p oate fi r e a liz a t, este a d m is ca n u m ă ­
r u l în c ă p e r ilo r de lo c u it să c o re s p u n d ă cu n u m ă r u l lo c a ta rilo r m i ­
n u s 1 ( u n u ) , a d ic ă 2 p ă r in ţ i sa u 2 copii de a ce la şi sex să lo c u ia s c ă
în aceeaşi odaie.
S u p r a fa ţa necesară p e n tru o p e rs o a n ă trebu ie să fie c u p r in s ă î n ­
tre 8 şi 16 m 2, m e d ia fiin d de 10— 12 m 2. La în ă lţ im e a în c ă p e r ilo r de
2,60— 2,70 m ace astă s u p r a fa ţă a s ig u r ă u n c u b a j de 30— 35 m 3 p e n ­
tru o p e rs o a n ă , c u b a j c o n sid e ra t a b s o lu t o b lig a to r iu p e n tru a s ig u r a ­
rea c a n tit ă ţ ii necesare de aer.
S u p r a fa ţa cam e re lo r lo c a tiv e şi a b u c ă tă rie i tre b u ie să n u fie
m a i m ic ă de 8 m 2. In a p a r ta m e n te le cu o c a m e ră lo c a tiv ă . ia r ?n
u n e le c a z u ri şi cu 2 c am ere se a d m ite p roiectarea b u c ă tă r ie i cu o
s u p r a fa ţă de cel p u ţin o m 2.
în c ă p e r ile de lo c u it trebu ie să fie a m p la s a te în fu n d u l a p a r ta ­
m e n tu lu i, la d e p ă rta re de casa s c ă rii şi de a lte în c ă p e ri p r o d u c ă to a ­
re de zg o m o t. A m p la s a r e a în c ă p e r ilo r tre b u ie să a s ig u re v e n tila r e a
d ire c tă. In tra re a în b u c ă tă rie tre b u ie să tic d in a n tre u sa u d in tr- un
corid o r in te r m e d ia r, d ar în nici u n caz direct d in s u fra g e rie (c a ­
m e ra de z i) . B u c ă tă r ia şi b lo c u l s a n ita r este m a i bine să se afle
în ju r u l casei s c ă rii. Aceste în c ă p e ri n u tre b u ie să fie am ip lasate
d e a su p ra în c ă p e r ilo r de locuit.
Se e x a m in e a z ă fo rm a şi d im e n s iu n ile g e a m u rilo r şi u ş ilo r, corec­
titu d in e a a m p la s ă r ii lor.
O a te n ţie deo sebită se aco rdă ap re c ie rii ilu m in a t u lu i, s is te m u lu i
de în c ă lz ir e (vezi m a i jo s ) , v e n tila ţie i, a p r o v iz io n ă r ii cu a p ă , c a n a ­
l iz ă r ii, în tr e p r in d e r ilo r în c o rp o r a te în c lă d ir e a de lo c u it (friz e rie ,
m a g a z in , ateliere etc.).
R e z u lta te le ex pertizei s a n ita re a p ro ie c tu lu i se fix e ază de c ătre
m e d ic u l ig ie n îs t în « A v iz u l de e x p e rtiză a p ro ie c tu lu i» (v e zi anex a
nr. 1).

CONTROLUL SANITAR LA ETAPA DE CONSTRUIRE

A CASELOR DE LOCUIT

I n scop u l e v ită r ii c a z u rilo r de re c e p ţio n a re în e x p lo a ta re a case ­

lo r de lo c u it cu în c ă lc a r e a c e rin ţe lo r ig ie n ic e , m e d ic ii s u n t o b lig a ţ i
să efectueze c o n tro lu l s a n ita r a s u p ra p ro c e s u lu i de c o n s tru ire , a s u p ­
ra c o re sp u n d e rii ob ie c tiv e lo r c o n s tru ite p ro ie c tu lu i. A cest co n tro l se
face cel p u ţin de 3 ori. P r im a a v iz a re se face la e ta p a «ze ro » ( s ă ­
p a tu l g r o p ii, aşezarea fu n d a ţ ie i) , c â n d se p u n e accent pe starea
s o lu lu i, sursele de p o lu a re a s o lu lu i (re s tu ri de în h u m a r e , g ro p i sep ­
tice, g u n o iş t i) , h id r o iz o la re a fu n d a ţie i, o r g a n iz a r e a lu c r ă r ilo r , c o n ­
d iţiile de m u n c ă şi o d ih n ă ale c o n s tru c to rilo r, in flu e n ţa lu c r ă r ilo r
a s u p ra c o n d iţiilo r de tra i ale p o p u la ţie i din ap ro p ie re a ş a n tie r u lu i.
A cest a v iz m e d ic u l îl c o m p le te a z ă în c o re sp u n d e re cu N .R .C . 11— 1—
76 « O r g a n iz a r e a c o n s tru c ţie i» .
242
 D a c ă m e d ic u l, d in a n u m ite cau ze, n-a iz b u tit să avizeze o b ie c tiv u l
de c o n stru c ţie în p e rio a d a «ze ro », el este o b lig a t să ia c u n o ş tin ţă
de « A c tu l de c o n tro l a l g r o p ilo r s ă p a te p e n tru fu n d a ţie » , « A c tu l de
co n tro l al c o n stru c ţie i fu n d a ţie i» , « A c tu l de c o n tro l al lu c r ă r ilo r î n ­
chise p r iv in d h id r o iz o la re a p ere ţilor c o n tra apelor fre a tic e » şi « A c ­
tu l de c o n tro l a l lu c r ă r ilo r în c h is e p r iv in d a s tu p a re a tra n ş e e lo r p e n ­
tru re ţeaua e x terio ară de c a n a iiz a ţie » .
A d o u a a v iz a re în procesul de c o n stru c ţie se e fectu ează în s c o p u l
e v id e n ţie rii c o re sp u n d e rii lu c r ă r ilo r la n iv e lu l m a i sus de « ze ro » cu
p ro ie c tu l (c o n tro lu l lu c r ă r ilo r « în c h is e » ). A ceste lu c r ă r i s u n t a p re ­
c ia te de c ătre m e d ic în u rm a c o n tr o lu lu i efectu at p e rs o n a l, c â t şi
p rin lu a re a de c u n o ş tin ţă cu actele re feritoare la lu c r ă r ile « în c h is e »
la n iv e lu l m a i sus de «ze ro ». Se s u p u n c o n tro lu lu i p lan şe e le ta v a n u ­
lu i, pereţii d e s p ă rţito ri d in a p a rta m e n te , a c o p e riş u l, p ă r ţile de be­
ton a rm a t ale d u ş u m e le i, lo c u rile de uşe şi ferestre, c o n s tru c ţia p e r­
v a z u r ilo r , iz o la ţia fo n ic ă , c o n s tru c ţia d u ş u m e le i d in b lo c u rile s a ­
n ita re , c o n s tru c ţia c o n d u c te i de g u n o i, actu l de c o n tro l al c o ş u lu i
de fu m etc.
A v iz a r e a a tre ia se face de c ătre m e d ic spre s fâ r ş itu l lu c r ă r ilo r
de con stru c ţie . S e c o n tro le a z ă s a lu b r ita te a te rito riu lu i, g r a d u l de în-
v e rzire , u t ila ju l de te h n ic ă s a n ita r ă , pereul în ju r u l c lă d ir ii. T oate
o b s e rv a ţiile a s u p ra o b ie c tiv u lu i în c o n stru c ţie se fix e a z ă de c ătre
m e d ic în « R e g is tr u l c o n tr o lu lu i s a n ita r p re v e n tiv al o b ie c tiv u lu i în
c o n stru c ţie », c ât şi în tr- u n dosar a p a rte al o b ie c tiv u lu i, u n d e se a f­
lă av ize le s a n ita re , c o re sp o n d e n ţa , date le in v e s tig a ţiilo r de la b o r a ­
to r, in fo r m a ţiile e x p e d iate la c o n tro lu l de s ta t de c o n stru c ţie şi a r­
h ite c tu ră , ba nc a de con stru c ţie , in s titu ţiile de p ro iectare despre a b a ­
te rile de la proiect e v id e n ţia te în p rocesul de c o nstru cţie.
L a fiecare a v iz a r e a o b ie c tiv u lu i m e d ic u l scrie u n a v iz , în care
in d ic ă nu n u m a i a b a te rile de la proiect e v id e n ţia te , ci şi p ro p u n e ri
ş i p re s c rip ţii c.u in d ic a re a te rm e n e lo r de lic h id a re a în c ă lc ă r ilo r . U n
e x e m p la r de a v iz se în m â n e a z ă a d m in is tr a ţie i o b ie c tiv u lu i în c o n ­
stru cţie , al d o ile a se p ă s tre a z ă în C .I.E . In c a z u rile necesare m e d i­
c u l, p r in in te r m e d iu l m e d ic u lu i ig ie n is t p r in c ip a l de stat, a b o rd e a z ă
p ro b le m a despre o p rire a c o n s tru c ţie i, c o m p le tâ n d « H o tă r â r e a despre
in te rzic e re a , o p rire a ...» (a n e x a 2) sau despre lu a re a a lto r m ă s u r i
a d m in is tr a tiv e . « H o tă r â r e a ...» se în to cm e şte pc b a z a u n u i a v iz pre­
v e n tiv , în care s u n t fix ate toate n e a ju n s u r ile e v id e n ţia te . In « H o t ă ­
râ re ...» se in d ic ă c a u ze le o p ririi c o n stru c ţie i, c â t şi m ă s u r ile , în d e ­
p lin ir e a c ăro ra va face p o s ib ilă p re lu n g ire a c o n stru c ţie i. A ceastă
« H o tă r â r e ...» se aduce la c u n o ş tin ţa c o n d u c ă to rilo r m in is te re lo r, de­
p a rta m e n te lo r, în tr e p r in d e r ilo r şi in s titu ţiilo r , c ăro ra li se s u p u n e
o b ie c tiv u l de c o n stru c ţie , cât şi a d ire c to ru lu i b ă n c ii, care f in a n ţ e a ­
z ă c o n s tru c ţia d a tă .
D a c ă d u p ă p ăre re a m e d ic u lu i în c ă lc ă r ile re g u lilo r s a n it a r e s u n t
p a s ib ile de p e deap sa p e n a lă , m a te ria le le c o n tr o lu lu i s a n ita r cu c o n ­
c lu z ia m e d ic u lu i se tr a n s m it, p r in in te r m e d iu l m e d ic u lu i ig ie n is t p r in ­
c ip a l de stat, la p ro c u ra tu ră .

243
CONTROLUL SANITAR LA ETAPA RECEPŢIONARII
ÎN EXPLOATARE A CASEI DE LOCUIT

R e c e p ţio n a re a în e x p lo a ta re a caselo r de lo c u it se face în 2 e ta ­

pe c o n fo rm c e rin ţe lo r « R e g u la m e n tu lu i de recepţie a c o n s tru c ţiilo r
şi in s ta la ţ iilo r aferente» (1996).
M e d ic u l a tra g e a te n ţie la c o re sp und erea te rito riu lu i c o n stru c ţie i c l ă ­
d ir ii, m o d u l de p la n ific a r e a în c ă p e r ilo r de p ro d u c ţie şi a celor a u x ilia ­
re, c o re sp u n d e re a u t ila ju lu i de te h n ic ă s a n it a r ă cu cerin ţe le re g u lilo r şi
n o rm e lo r ig ie n ic e . HI este d a to r să ia c u n o ş tin ţă de a v ize le de recep-
ţio n a re in te r m e d ia ră a lu c r ă r ilo r de c o n stru c ţie : a v iz e le de c o n tro l
ale s is te m u lu i de a lim e n ta re cu a p ă , de c a n a liz a re , de re g la re a te h ­
n ic ii s a n ita re , ale s is te m u lu i de în c ă lz ir e , v e n tila ţie , g a z ific a ţie etc.
M e d ic u l ia c u n o ş tin ţă de d o c u m e n te le re feritoare la re ce p ţionarea
u t il a j u l u i d u p ă o p ro b ă de lu c ru , de re z u lta te le de m ă s u r a r e a z g o ­
m o tu lu i, v ib ra ţie i, a n a liz e lo r de la b o ra to r ale a e ru lu i d in în c ă p e r i­
le. în c h ise , de m ă s u r a r e a fa c to rilo r m ic r o c lim a tic i, ai ilu m in a t u lu i
etc. I n u r m a a c tiv ită ţ ii C o m is ie i de lucru se a lc ă tu ie ş te un a v iz
despre g ă t in ţ a c lă d ir ii c o n stru ite p e n tru p re ze n ta re a C o m is ie i.. de
s ta t de re cep ţionare. D a c ă au fost e v id e n ţia te defecte şi n e a ju n s u r i,
c are au im p o r ta n ţă ig ie n ic ă , acestea se in d ic ă în ariexa a v iz u lu i
C o m is ie i de lu c ru , care nu se se m n e a z ă . î n acest caz m e d ic u l igie-
n is t p r in c ip a l de s ta t trim ite b e n e fic ia r u lu i, a n tr e p re n o ru lu i m in is ­
te r u lu i m a te ria le concrete despre în c ă lc ă r ile e v id e n ţia te care nu
p e rm it se m n a re a a v iz u lu i C o m is ie i de lucru.
C o m is ia de s ta t re c e p ţio n e a ză în exploatare. în în tr e g im e ob ie c ­
tiv e le c o n s tru ite n u m a i în c a z u l c â n d ele su n t g a ta p e n tru e x p lo a ­
tare şi au fost lic h id a te to a te n e a ju n s u rile .
î n c o m p o n e n ţa C o m is ie i de stat de. re cep ţio na re m edicii-şefi igie-
n iş ti sa u a d ju n c ţii lor, îm p r e u n ă cu a lţi m e m b ri, c o n tro le a z ă d o c u ­
m e n ta ţia p r e g ă tită şi p re z e n ta tă de către C o m is ia de lu c ru , p rin
care se acceptă g r a d u l de p re g ă tire a o b ie c tiv u lu i p e n tru e x p lo a ta ­
re, c o re sp und erea lu i p ro ie c tu lu i, re g u lilo r şi n o r m a tiv e lo r s a n ita re
în v ig o a re şi a s ig u ra re a b u n ă s t ă r ii ig ie n ic e în c a z u l e x p lo a tă rii,
î n sp ecial se c o n tro le a z ă u rm ă to a re le docu m en te:
a) in fo r m a ţia despre core sp un d e re a c lă d ir ilo r cu p ro ie c tu l;
b) in fo r m a ţia despre costul şi c h e ltu ie lile fa c to lo g ic e la c o n ­
strucţie;
c) in fo r m a ţia despre lic h id a re a n e a ju n s u r ilo r e v id e n ţia te de
c o m is ia de luc ru ;
d) d o c u m e n ta ţia de proiect d u p ă care s-a fă c u t c o n s tru c ţia sa u
re c o n s tru c ţia o b ie c tiv u lu i, c o n c lu z iile o r g a n iz a ţ iilo r de e x p e rtiz ă re­
fe rito a re la ace astă d o c u m e n ta ţie ;
e) m a te ria le le e x p e rim e n tă rilo r teh nice ale sis te m e lo r de v e n ­
tila ţie , in s ta la ţiilo r de ilu m in a re , o b e r lih tu r ilo r , siste m e lo r de a p ro ­
v iz io n a r e cu a p ă, de c a n a liz a r e , în c ă lz ir e etc.;
244
 i) in fo r m a ţia de la o r g a n iz a ţ iile u rb a n e de e x p lo a ta re despre s i­
g u r a n ţa lu c r u lu i reţelelor ex terioare de a lim e n ta r e cu apa rece şi
c a ld ă , c a n a liz a ţie , în c ă lz ir e şi lu a re a lor la deservire;
f) av ize le de re ce p ţio n a re în e x p lo a ta re a a p e d u c tu lu i, s is te m u lu i
de c a n a liz a ţie , de în c ă lz ir e , de a p ro v iz io n a re cu a p ă c a ld ă etc.;
h) date le despre m ă s u r ă r ile z g o m o tu lu i, ilu m in a t u lu i, m ic r o c li­
m ei, despre in v e s tig a ţiile de la b o ra to r ale a e r u lu i, apei p o ta b ile etc.
A d ou a e ta p ă de lu c ru la re ce p ţio n a re a în e x p lo a ta re a caselo r
de lo c u it c o n stă în e x a m in a re a te re n u lu i şi e v a lu a re a g ă tin ţe i zonei
de g o s p o d ă rie , p e re u iu i d in ju r u l casei, prezenţei ilu m in a t u lu i lo ­
c u lu i de a fla re a lă z ilo r de g u n o i, a d r u m u r ilo r a s fa lta te , în v e r z ir ii
s e c to ru lu i etc.
A tre ia e ta p ă c o nstă în e x a m in a re a tu tu r o r în c ă p e r ilo r şi c o m ­
p a ra re a cu p ro ie c tu l. D a c a n-au fost e fectu ate m ă s u r ă r ile z g o m o tu ­
lu i, ilu m in a t u lu i, te m p e ra tu r ii şi v ite zei de m iş c a re a a e ru lu i, ele
se fac la această e tap ă.
A v iz u l c o m isie i de stat de re ce p ţio n a re în e x p lo a ta re a o b ie c ti­
v u lu i c o n s tru it se s e m n e a z ă n u m a i în c a z u l c o re sp u n d e rii a ce stu ia
c erin ţelor şi n o rm a tiv e lo r ig ie n ic e .

Controlul sanitar curent

S a r c in ile m e d ic u lu i ig ie n is t în d o m e n iu l c o n tr o lu lu i s a n ita r c u ­
re n t c o n sta u în c o n tro lu l periodic a s u p ra s a lu b r ită ţ ii şi u t ila ju lu i
sa n ita r- te h n ic d in b lo c u rile lo c a tiv e , c o n tro lu l a s u p ra m ic ro c lim e i şi
a s u p ra a e ru lu i d in în c ă p e r ile de tra i şi cele p u b lic e , c o n tro lu l a s u p ra
ilu m in a t u lu i, în c ă lz it u lu i, v e n tila ţie i d in lo c u in ţe etc. C o n tr o lu l se
face c o n fo rm u n u i p la n de lu c ru sau în u rm a a d re s ă rii p o p u la ţie i.

AVIZAREA SANITARA A CASELOR DE LOCUIT

C o n tr o lu l s a n ita r de s ta t a s u p ra c aselo r de lo c uit şi a celor p u b ­

lice se e fectu ează p rin stu d ie re a v iz u a lă a c o n s tru c ţiilo r, c o n d iţiilo r
de e x p lo a ta re şi de în tre ţin e re a lo c u in ţe lo r. In acest scop se fo lo ­
sesc schem e speciale, care u ş u re a z ă lucru,1 şi care p e rm it c o m p a ra re a
u lte rio a ră a re z u lta te lo r a n u m ito r in v e s tig a ţii şi a lc ă tu ire a p la ­
n u lu i com p lex de m ă s u ri de a sa n a re . A v iz a r e a in c lu d e descrierea
to p o g r a fic ă , c o n tro lu l te h n ic o - sa n ita r şi c o n tro lu l sanitar- antiep i-
dem ic.
R e z u lta te le a v iz ă r ii se c o m p a ră cu n o rm e le ig ie n ic e c o re s p u n z ă ­
toare, se s u p r a p u n cu d a te le c h e s tio n ă r ii lo c a ta rilo r şi cu m o r b id ita ­
tea p o p u la ţie i. P r e z e n tă m în c o n tin u a re schem ele a v iz ă r ii s a n ita re
a b lo c u lu i lo c a tiv şi a a p a r ta m e n tu lu i.

245
 S c h e m a a v i z ă r i i s a n it a r e a b l o c u l u i lo c a t iv

1. A d re s .'î___________________________________________________

2. N u m e le de fa m ilie a l l o c a t a r u lu i___________________________________

3. A m p la s a r e a casei fa ţă de sursele de p o lu a re a a e r u lu i a tm o s ­

feric (în tr e p r in d e r ile in d u s t r ia le etc.) ___________________________________

4. A m p la s a r e a casei fa ţă de m a g is tr a lă (cu fa ţa d a sau cu p arte a

fr o n ta la spre s tra d ă , d is ta n ţa etc.) _______________________________________ ;

5. U m b r ir e a casei de c ătre c lă d ir ile vecine, copaci e t c ._____________

6. S a lu b r ita te a te re n u lu i d in ju r u l c lă d ir ii (în v e rz ire a , drum u­

rile, lo c u r ile de c u r ă ţire a h a in e lo r etc.) _________________________________

7. O rie n ta re a c lă d ir ii ___________________________________________________

8. S e ria p ro iec tu lu i- tip d u p ă care s-a c o n s tru it c lă d ire a ___________

9. N r. de e taje ___________________________________________

10. T ip u l c lă d ir ii: s e c ţio n a tă , cu c o ridor, cu g a le rie

11. N r. de secţii în c lă d ire , d in tre care lin ia r e , la te ra le , u n g h iu ­

la re ; cu 2, cu 3 sa u cu 4 a p a r t a m e n t e ____________________________________

12. P re z e n ţa în tr e p r in d e r ilo r în c o rp o ra te în c lă d ir e (p o lic lin ic ă ,

s p ă lă to rie , m a g a z in , o s p ă tă rie , in s tit u ţ ii p e n tru c op ii etc.).

13. D im e n s iu n ile c lă d ir ii: lu n g im e a ______ m , lă ţ im e a _____________ m .

14. P a r tic u la r ită ţ ile de c o n stru c ţie a le c lă d ir ii:

a) fu n d a ţia (a d â n c im e a , m a te r ia lu l de c o n stru c ţie , h id r o iz o la r e a )

b) p re ze n ţa s u b s o lu lu i, starea s u b s o lu lu i (u s c a t sa u u m e d ),

m o d u l de fo lo s ire _____________________________________________________________

246..
 c) c a ra c te ris tic a p e re ţilo r ex te rio ri (m a te r ia lu l, g ro s im e a , c o n ­

s tru c ţia ) _______________________________________________________________________

d ) pereţii in te r io ri (m a t e r ia lu l, g r o s im e a , c o n s t r u c ţ ia ) _____________

e) p la n ş e u l d in tre e taje (m a t e r ia lu l, c o n s tru c ţia , s o n o iz o la re a ,

h id r o iz o ia r e a , m a te r ia lu l d u ş u m e le i)_______________________________________

i) podul casei (m a te r ia lu l, c o n s tru c ţia , te r m o iz o la r e a ) _________

f) a co p e rişu l _____________________________________________________________

h ) s c ările (lă ţim e a , nr. de tre p te ), ilu m in a t u l, v e n tila ţia , g e a m u ­

rile , uşa de la in tra re , u ş ile a p a r ta m e n te lo r ______________________________

15. S a lu b r ita te a s a n ita r ă a c lă d ir ii

a) a p e d u c tu l (are; n u a r e ) _____________________________________________

b) s is te m u l de c a n a liz a ţ ie (are; n u a r e ) _____________________________

c) c o n d u c ta de a p ă c a ld ă (are; n u a r e ) ______________________________

d) în c ă lz itu l (c e n tra liz a t, lo c a l, cu a p ă , cu aer, p r in r a d ia ţie ),

lo c u l a flă r ii c a z a n g e r ie i_____________________________________________________

e) v e n tila ţia (are; nu are; n a tu r a lă , a r tific ia lă , g e n e ra lă , lo ­

c a lă )

i) a p ro v iz io n a re a cu g a z ________________________________________________

f) ascensor (are; n u a r e ) _______________________________________________

h) c o n d u c ta de g u n o i (are; n u a r e ), locul de re cep ţionare a

g u n o iu lu i, lo c u l a f lă r ii cam erei de a c u m u la re a g u n o iu lu i, c a r a c ­

te ristic a i g i e n i c ă ______________________________________________________________

16. C o n c lu z ie _____________________________________________________________

17. P ro p u n e r i p r iv in d a m e lio ra re a s tă rii s a n it a r e ___________________

S c h e m a a v i z ă r i i s a n it a r e a a p a r t a m e n t u l u i

1. A d re sa: str. ________ nr. c a s e i_______ , e t a j u l ______ , n r. apar-

t a m e n t u l u i ________ n u m e le de fa m ilie al lo c a ta r u lu i ________________

2. Nr. de cam ere p e n tru lo c u it

247
 3. N r. de fa m ilii ce locuiesc în a p a rta m e n t_ nr. dc lo c a ­

tari , d in tre ei c o p ii__________ nr. de lo c a ta ri la o c a m e r ă __________

4. A ria s p a ţiu lu i de tra i d in a p a r ta m e n t ( m 2) __________ în ă lţ im e a

în c ă p e r ilo r ______m , l u n g im e a _______m , l ă ţ im e a ______ m.

5. A ria lo c a tiv ă p e n tru u n lo c u ito r ___________ m 2, v o lu m u l de aer

p e n tru un l o c u i t o r ______m 3.

6. O r ie n ta ţia a p a r ta m e n tu lu i____________ , c âte c am ere su n t o r ie n ­

tate spre s t r a d ă ______, câte spre curte, c a ra c te ris tic a o b iectelo r ce

um b re sc a p a r t a m e n t u l __________________________________________________ ___

7. C a m e re le c o m u n ic ă În tre ele s a u s u n t se p a ra te __________________

8. P o s ib ilita te a a e ris irii c a m e r e lo r _________________________

9. D is p u n e re a c am e re lo r şi a b u c ă tă r ie i; in tra re a în b u c ă tă r ie

este d in a n tre u sau d in c am e ra de zi ___________________________________ _

10. P re z e n ţa b a lc o a n e lo r, v e ra n d e lo r, lo g g iilo r , a ria lor, a m p la ­

sarea ________________

11. B u c ă tă r ia : a ria , c u b a ju l, u t ila ju l, p reze nţa a r a g a z u lu i sau

a re şo u lu i, ilu m in a t u l, v e n tila ţia _______________________________________

12. B lo c u l s a n ita r (c a m e ra de baie, c lo se tu l) este c o m u n sau

se p arat, u t ila ju l, in c o m o d ită ţ ile ____________________________________________

13. A n tre u l, a r i a ______ m 2; ilu m in a t u l _____________________________ ___

14. C ă m a r a : p re ze n ţa , lo c u l a m p la s ă r ii, m ă r im e a ___________________

15. în c ă lz it u l: local sau c e n tra liz a t, nr. de secţii a le c a lo rife re ­

lor, su fic ie n ţa lor, te m p e ra tu ra a e ru lu i în l o c u i n ţ ă _________ (de de­

te r m in a t) _______ __ ___________________________________________________________

248
 16. I lu m in a t u l n a tu r a l şi a r tific ia l, c o e fic ie n tu l de (lu m in o z ita te ,

c o e fic ie n tu l de a d â n c ire , g r a d u l de u m b rire , p l â n g e r i __________________

17. S ta re a u ş ilo r, g e a m u r ilo r , i g r a s i a ________________________________

18. Z g o m o tu l, p re z e n ja lu i, s u r s e le ___________________________________

19. V ib r a ţia , p re ze n ţa ei, s u r s e le _______________________________________

20. M ir o s u r i, p reze nţa lor, c a ra c te ris tic a , s u r s e le ___________________

21. M o r b id ita te a lo c a t a r ilo r _____________________________________________

22. R e c la m a ţiile lo c a t a r ilo r _____________________________________________

23. D o le a n ţe le lo c a t a r ilo r _______________________________________________

24. C o n c lu z ie ________________ _____________________________________________

25. P ro p u n e r i p r iv in d a m e lio ra re a s tă rii s a n it a r e ___________________

La a v iz se a nex ea ză p la n u l sch em atic al a p a r ta m e n tu lu i.

DETERMINAREA AMBIANŢEI TERMICE

IN LOCUINŢE
A m b ia n ţa te rm ic ă sau m ic r o c lim a tu l p r e z in tă starea m e d iu lu i,
care d e te rm in ă s e n zaţia te rm ic ă a o m u lu i şi d e p in d e de te m p e ra tu ­
ră , u m id ita te a re la tiv ă , v ite za m iş c ă r ii a e ru lu i, te m p e ra tu ra s u p ra ­
feţelor în c o n ju ră to a r e .
I n ig ie n a m e d iu lu i in v e s tig a ţiile in s tr u m e n ta le şi de la b o ra to r
ale m ic r o c lim a tu lu i d in lo c u in ţe şi d in c lă d ir ile p u b lice su nt u t ili­
zate, de regullă, în scopul e v a ju ă r ii e fic a c ită ţii lu c ru lu i in s t a la ţ ii­
lo r de în c ă lz ir e şi v e n tila ţie , r e g im u lu i de e x p lo a ta re a acestora,
c a ra c te ris tic ii in d ire c te a ele m e nte lo r de c o n stru c ţie ale c lă d irilo r .
P re v e n tiv , p â n ă la efectuarea in v e s tig a ţiilo r m ic r o c lim a tu lu i,
este necesară a v iza re a d e ta lia tă a în c ă p e rilo r c o re s p u n z ă to a re şi a
celor în v e c in a te , e v id e n ţiin d p a r tic u la r ită ţile a m p la s ă r ii lor, c o n ­
stru cţie i, r e g im u lu i de e x p lo a ta re etc. D u p ă aceasta se a lc ă tu ie ş te
u n p la n de in v e s tig a ţii in s tru m e n ta le , re z u lta te le c ăro ra se fix ează
într- un tabe l special.
D e te r m in a r e a t e m p e r a t u r ii a e r u lu i. M o d u l de d e te rm in a re a te m ­
p e ra tu rii a e ru lu i d e p in d e de s a rc in ile care stau în faţa ig ie n is tu lu i.
D a c ă lipsesc r e c la m a ţii re fe rito a re la d is c o n fo rtu l term ic, d e te r m in a ­
rea se face în c e n tru l în c ă p e rii la în ă lţ im e a de 1,5 m de la d u ş u ­
m ea. D a c ă su n t re c la m a ţii sa u la c o n stru c ţia c lă d ir ilo r s-au fo lo sit
m a te ria le şi elem ente n o i, sistem e noi de în c ă lz ir e şi v e n tila ţie , re­
g im u l term ic se d e te rm in ă rnai m in u ţio s . Se a le g 3 p u ncte pe d ia g o ­
n a lă : 0,25 m de la peretele exterior, c e n tru l în c ă p e r ii ş i 0,25 m de
la co lţul in te rio r al cam erei. I n fiecare p u n c t se fac m ă s u r ă r i la
249
Fig. 29. Punctele de determinare a temperaturii aerului: A — pe orizontală;
a — 0,25 m de la peretele exterior; b — centrul încăperii; с — 0,25 m de la pe­
retele interior; В — pe verticală ( a — 0,25 m de la tavan; b — 1,50 m de la du­
şumea; с — 0,25 cm de Ia duşumea)

3 n iv e lu r i: ia în ă lţim e a 0,25 şi 1,5 m de la d u ş u m e a şi Ia d is ta n ţa

de 0,25 in de la t a v a n (fig . 29).
Se c a lc u le a z ă a p oi 3 in d ic i de e v a lu a re ig ie n ic ă a r e g im u lu i te r­
m ic : 1) te m p e ra tu ra m e d ie p rin s u m a re a tu tu r o r m ă r im ilo r de te m ­
p e ra tu ră şi îm p ă r ţir e a su m e i o b ţin u te la n u m ă r u l de d e te rm in ă r i;
2) d ife re n ţa de te m p e ra tu r ă pe o r iz o n t a lă ; 3) d ife re n ţa de te m p e ­
r a tu r ă pe v e rtic a lă .
N o rm a tiv e le ig ie n ic e a d m it d ife re n ţa de te m p e ra tu r ă a a e ru lu i
pe v e r tic a lă p â n ă la 3°C şi pe o r iz o n ta lă p â n ă la 2°C. V a r ia ţ iile de
te m p e ra tu r ă pe p a rc u r s u l a 24 ore n u tre b u ie să d e p ă ş e a s c ă d ife ­
re n ţa de 3°C la în c ă lz ir e a c e n tra lă ş i 6°C la cea lo c a lă.
D e te r m in a r e a te m p e ra tu r ii a e ru lu i se e fectu ează cu a ju to r u l me*
todei te rm o m e tric e p r in c itire s im p lă sa u în s c rie re g r a fic ă . A p a r a ­
tele u tiliz a t e în acest scop se d iv iz e a z ă în d o u ă g ru p e : a) fix a to a re :
te rm o m e tru l de m a x im ă , te rm o m e tru l de m in im ă , te rm o m e tru l de
m a x im ă şi m in im ă ( S ix ) , care p ă s tr e a z ă in d ic a ţ iile sale d in p e r i­
o a d a de obse rv aţie ş i b) de m ă s u ra re : te rm o m e tre le ce in d ic ă te m ­
p e ra tu ra d in m o m e n tu l m ă s u r ă r ii (cu m e rc u r, cu a lc o o l, e le c tric e ),
te r m o g r a fu l. M a i frecvent p e n tru d e te rm in a re a te m p e r a tu r ii se fo ­
losesc p s ih ro m e tre le cu a s p ira ţie (te rm o m e tru l u s c a t ) . T erm ografe-
ie (fig . 30) su n t a p a ra te cu în sc rie re g r a fic ă d e s tin a te p e n tru înre-

Fig. 30. Termograful

250
g iş tr a r e a v a r ia ţiilo r de te m p e ra tu r ă a a e ru lu i 'intr-o a n u m it ă p e ri­
o a d ă de tim p (24 ore, o s ă p t ă m â n ă ) .
P r in c ip iu l m e to d e i te rm o m e tric e se b a z e a z ă pe m ă s u r a r e a efec­
tu lu i de d ila ta r e a u n u i lic h id (m e rc u r, a lc o o l), sau a u n o r m e ta le ,
pe de o p arte , sau pe m ă s u r a r e a c u r e n tu lu i electric care ia n a ş te ­
re intr- un c irc u it (te rm o e le m e n te ), pe de a ltă parte.
D e te rm in a re a u m id ită ţ ii a e ru lu i. I n ig ie n a m e d iu lu i, de r e g u lă ,
se d e te rm in ă u m id ita te a r e la tiv ă a a e ru lu i. In acest scop s u n t u t i­
liz a te p s ih ro m e tre le (cu a s p ira ţie sa u s ta ţio n a r e ) , h ig ro m e tre le , hi-
d r o g ra fe le şi m e to d a g r a v im e tric ă .
M e to d a p s ih ro m e tric ă prevede m ă s iţra re a u m id ită ţ ii a e ru lu i cu
a ju t o r u l p s ih r o m e tr u lu i cu a s p ira ţie (A s s m a n ) sau a psihrom etru-
lu i sta tic ( A u g u s t) . P r in c ip iu l lu c r u lu i acestor a p a ra te c o n s tă în
e v a p o ra re a apei de pe u n s u b s tra t, în fu n c ţie de c a n tita te a de u m e ­
z e a lă d in aer. In m o d o b iş n u it se foloseşte p s ih ro m e tru l A s s m a n
(fig . 3 1 ).
P s ih ro m e tru l A s s m a n este c o m p u s d in d o u ă te rm o m e tre iden-

•7 6
Fig. 31. Psihrometrul Assman Fig. 32. Catatermometru: a) sferic;
b) cilindric
251
 lic e cu m e rc u r, m o n ta te într-o a r m a tu r ă m e ta lic ă , fo rm a tă d in 2 't u ­
bu ri cu pereţi d u b li, n ic h e la ţi, cu s u p ra fa ţa lu c io a s ă p e n tru protec­
ţia îm p o tr iv a r a d ia ţ iilo r term ice.
La e x tre m ita te a s u p e rio a ră este p re v ă z u t un v e n tila to r de a s ­
p ira ţie a a e ru lu i, pus în fu n c ţiu n e pe cale m e c a n ic ă sau electrică.
R e z e rv o ru l u n u i te rm o m e tru este acoperi) cu un m a n ş o n de t i ­
fon n u m it te rm o m e tru l u m e d , care se u m e ze şte cu a p ă d is tila tă cu
a ju to r u l unei pipete.
T e rm o m e tru l eu rezervor uscat in d ic ă te m p e ra tu ra r e a lă a ae­
r u lu i la locul d e te r m in ă r ii. T e rm o m e tru l cu rezervor u m e d , d a to ­
r ită p ie rd e rii de c ă ld u r ă p rin e v ap o ra re a apei de pe m a n ş o n u l lu i
şi în fu nc ţie de d e fic itu l de s a tu ra ţie a a e ru lu i p e n tru te m p e ra tu ra
re sp e ctiv ă, in d ic ă o te m p e ra tu r ă m a i s c ă z u tă decât te rm o m e tru l cu
rezervor uscat.
P e n tru d e te rm in a re a u m id ită ţ ii a e ru lu i a p a r a tu l este s u s p e n d a t
v e rtic a l, pe u n su p o rt. P re v e n tiv sc u m ezeşte m a n ş o n u l de tifo n
al tc r m o m e tr u lu i u m e d , se p u n e in m iş c a re v e n tila to r u l de a s p ir a ­
ţie. C itire a in d ic a ţiilo r a m b e lo r te rm o m e tre este p o s ib ilă c â n d n i ­
v e lu l m e rc u ru lu i s-a s ta b ilit (peste 5— 10 m in .) .
A p o i se c a lc u le a z ă u m id ita te a a b s o lu tă fo lo s in d fo rm u la lu i
Ş p rnn g:

/ ( = / — 0,5 ( / — / ,)
7o5

u n de:
К — u m id ita te a a b s o lu tă , g / m 3;
) — u m id ita te a m a x im a lă la te m p e ra tu ra te rm o m e tru lu i u m e d
(se d e te rm in ă d u p ă ta b e lu l 4 6 );
t — te m p e ra tu ra te rm o m e tru lu i uscat;
t x— te m p e ra tu r a te rm o m e tru lu i u m e d ;
В — p re s iu n e a a tm o s fe ric ă în tim p u l d e te r m in ă r ii, m m col. H g ;
755 — p re s iu n e a a tm o s fe ric ă m e die, m m col. H g .
T ra n s fo rm a re a u m id it ă ţ ii a b s o lu te d e te r m in a tă d u p ă tabel în unii-
d ita te r e la tiv ă se face d u p ă fo rm u la :

R= — -100,
F
u n de:
R — u m id ita te a re la tiv ă , % ;
К — u m id ita te a a b s o lu tă , g / m 3;
F — u m id ita te a m a x im a lă la te m p e ra tu ra te r m o m e tr u lu i u scat
(se d e te rm in ă d u p ă ta b e lu l 4 6 ).
Pe lâ n g ă m e to d a de c a lc u l, u m id ita te a r e la tiv ă p o a te fi d eter­
m in a tă fo lo s in d tabe le le sau g ra fic e le p s ih ro m e tric e (a n e x a 3 ).
D e te r m in a r e a v ite z e i de m iş c a r e a a e r u lu i. V ite ze le m a r i ale c u ­
r e n tu lu i de aer ( p â n ă la 50 m /s ) se d e te rm in ă cu a ju to r u l anemo-
m e tre lo r. S e deosebesc a n e m o m e tre cu a rip io a r e şi a n e m o m e tre cu
cupe. V ite ze le m ic i d in în c ă p e ri ( p â n ă la 1— 2 m /s) se d e te rm in ă
cu a ju t o r u l c a ta te rm o m e tre lo r. I n p ra c tic a ig ie n ic ă se folosesc ca-
252
 Tabelai 46. Umiditatea maximala a aerului la diferite temperaturi

S a tu r a ţia cu M asa v a p o ri­ S a tu r a tia cu

T em perata v apori de lor de apă T em peratu­ v apori de Masa v a p o rilo r
га. X a;»â, fnrn. cot. a fla ţi tn aer ra. "C apă, m m . col. de apă a tla ti
în aer. g/m 5
Htf K/m'- Не

— 15 1,400 1,571 20 17,391 17,164

— 10 2 ,098 2 .3 0 0 21 18.495 18,204
— 9 2,261 2 ,4 8 8 22 19,659 19,286
—8 2 ,4 5 6 2 .674 23 2 0 ,8 8 8 2 0 ,4 5 0
— 7 2 .6 6 6 3 ,8 8 3 24 22,18 4 2 1 ,6 0 4
-6 2 ,8 9 0 3,111 25 2 3 ,5 5 0 2 2 ,8 6 7
-5 3 ,1 1 3 3 ,3 6 0 26 2 4 ,9 8 8 2 4 ,1 9 0
—4 3 ,3 8 7 3,614 27 2 6 ,5 0 5 2 5 ,5 8 2
— 3 3 ,6 6 2 3 ,9 0 2 28 28,101 2 7 ,00 4
—2 3 ,9 5 5 4,191 29 2 9 ,7 8 2 2 8 ,5 2 9
— 1 4,267 4 ,5 2 2 30 3 1 ,58 4 3 0 ,1 3 9
0 4 ,6 0 0 4 ,8 7 4 31 3 2 ,40 5 3 1 ,8 9 0
1 4 ,9 4 0 5 ,2 1 0 32 3 5 ,3 5 9 3 3 ,6 4 0
2 5 ,3 0 2 5,5 7 4 33 37,441 3 5 .4 8 0
3 5 ,6 8 7 ;3,963 34 3 9 ,5 6 5 3 7 ,4 0 0
4 6 ,0 9 7 7,3 7 0 35 4 1 ,8 2 7 3 9 .4 1 0
5 6 ,5 3 4 6,791 36 44,201 4 2 .5 1 0
6 6 .9 9 8 7 ,2 6 0 37 46.691 4 3 ,7 1 0
7 7 ,4 9 2 7 ,7 3 4 38 4 9 ,3 0 2 4 6 ,0 0 0
8 8 ,0 1 7 8 ,2 5 2 39 5 2 ,0 3 9 4 8 ,4 0 0
9 8 ,5 7 4 8 .7 9 3 40 5 4 ,9 0 5 5 0 ,9 1 0
10 9 ,1 6 5 9 ,3 7 2 41 5 7 ,9 1 0 5 3 ,2 0 0
11 9 ,7 9 2 9 .9 7 6 42 6 1 ,0 5 5 5 6 .2 6 0
12 10,457 10,617 43 6 4 ,3 4 6 5 9 ,0 9 0
13 11,162 11,284 44 6 7 ,7 9 0 6 2 ,0 5 0
14 11.908 12,018 45 7 1 .3 9 0 6 5 ,1 4 0
15 12,69 9 12.763 46 7 5 ,1 5 8 6 8 .3 6 0
10 13,536 13.552 47 7 9 ,0 9 3 7 1 ,7 3 0
17 14,421 14,391 48 8 3 ,2 0 4 7 5 ,2 2 0
18 15,357 15,329 49 8 7 ,4 9 9 7 8 ,8 6 0
; 19 16,364 16,203 50 9 1 .9 8 2 8 2 ,6 3 0

ta te rm o m e tre le c ilin d r ic e g r a d a te de Ia 35 la 38°C ( H il l ) şi s fe ri­

ce g r a d a te de la 33 ia 40°C.
C a ta te rm o m e tru l este un te rm o m e tru cu alcoo l co lo ra t, cu un re­
zervo r m a re la e x tre m ita te a in fe rio a ră (c ilin d r ic sau sferic) şi a ltu l
m a i m ic la e x tre m ita te a s u p e rio a ră . în t r e aceste rezervoare se a flă
o t ijă c a p ila r ă g r a d a t ă c o re s p u n z ă to r (vezi fig. 3 2 ).
Pe t ija a p a r a tu lu i este n o ta t u n facto r F d e n u m it c a ta fa c to ru i,
care a ra tă pierderea de c ă ld u r ă în m ilic a lo r ii de pe 1 c m 2 de s u p r a ­
fa ţă în tim p u l r ă c ir ii de ia 38 la 35°C . Catafacto<rul este o m ă r im e
c o n s ta n tă p ro p rie fie c ă ru i a p a ra t.
P â n ă Ia d e te rm in a re c a ta te rm o m e tru l se în c ă lz e ş te într- un v as
cu a p ă fie rb in te (60--80°C) p â n ă c â n d a lc o o lu l u m p le a p ro x im a tiv
1/2 d in re zerv o ru l su p e rio r. A p o i c a ta te r m o m e tr u l se scoate din
a p ă , se şterge cu tifo n şi se fix e a z ă pe u n s ta tiv de le m n la lo c u l
c e rc e tării, m ăs u rân d u - s e cu u n c ro n o m e tru tim p u l în secunde de
c o b o râre a a lc o o lu lu i în tre g r a d a ţ iile 38 şi 35°C sau 39 şi 34°C,
253
sau 40 şl 33°C. A d ic ă se a le g astfel de in te r v a le în c â t s e m is u m a
in d ic a ţiilo r su p e rio a re şi in fe rio a re să c o n s titu ie 36,5°C (te m p e r a ­
tu ra m e d ie a c o rp u lu i u m a n ) .
A v â n d aceste d ate , se pot c a lc u la p u terea de ră c ire a a e ru lu i
şi v ite za de m iş c a r e a a e ru lu i.
P u te re a de ră c ire a a e ru lu i de la 38 la 35°C sau c a ta v a lo a re a
( H ) se d e te rm in ă d u p ă fo rm u la :

- - f .

u nd e :
F — c a ta fa c to r u l;
T — tim p u l de ră c ire a c a ta te r m o m e tr u lu i în secunde.
D a c ă s-a m ă s u r a t tim p u l de ră c ire a c a ta te r m o m e tr u lu i în alte
in te rv a le de te m p e ra tu r ă , se foloseşte u rm ă to a re a fo rm u lă :

//= ,

u nd e :
/ — c o n s ta n ta c a ta te r m o m e tr u lu i, care in d ic ă c a n tita te a c ă ld u r ii
în m ilic a lo r ii p ie r d u tă de pe 1 c m 2 de s u p r a fa ţă a re z e rv o ru lu i la
căderea te m p e ra tu r ii cu Г С ;
— te m p e ra tu ra in iţ ia lă a c a ta te r m o m e tr u lu i;
12 — te m p e ra tu r a f in a lă a c a ta te r m o m e tr u lu i.

' - V -
P e n tru d e te rm in a re a v ite zei de m iş c a re a a e ru lu i se a flă r a p o r tu l
^j
— . M ă r im e a Q se d e te rm in ă d u p ă fo rm u la :
Q
O 4
V— 2 — ,nc- *

unde:
t m c- — te m p e ra tu ra a e ru lu i d in în c ă p e re a d a tă .

P e b a z a r a p o r tu lu i se p oate g ă s i în tab e le speciale (ta b e lu l

47) v ite za c o re s p u n z ă to a re a c u r e n tu lu i de aer.

In c a zu l lip sei tab e le lo r, v ite za de m iş c a re a a e ru lu i p o a te fi
c a lc u la tă p r in u tiliz a r e a fo rm u le i lu i H ill, d a c ă ace astă m ă r im e este

m a i m ic ă de 1 m /s (r a p o r tu l - ~ ^ < 0 ,6 ) :

V— — 0,20 ! /0 ,4 0 1\
Li Q t J

D a c ă v ite za de m iş c a re a a e ru lu i este de 1— 1,7 m /s | - ~ ;> 0 ,6 . j

se foloseşte u rm ă to a re a fo r m u lă :

2 5 4
Tabelul 47. Viteza de mişcare a aerului (V) în dependentă de valoarea rapor­
tului H/Q

H /Q V H /Q v H /Q V

0 ,3 3 0 ,0 4 8 0 .5 0 0,44 0,6 7 1,27

0,3 4 0 ,0 6 2 0,51 0 .4 8 0 ,68 1,31
0 ,3 5 0 ,0 7 7 0 ,5 2 0 .5 2 0 ,6 9 1,35
0 ,3 6 0 ,0 9 0 0,5 3 0,5 7 0 .7 0 1,39
0 ,3 7 0 ,1 1 0 0,54 0.6 2 0,71 >,43
0 ,3 8 0 ,1 2 0 0 ,5 5 0 ,6 8 0,72 1,48
0 ,3 9 0 ,1 4 0 0 ,5 6 0 ,7 3 0,7 3 1,52
0,4 0 0 ,1 6 0 0,5 7 0 ,8 0 0,74 1,57
0,41 0 ,1 8 0 0 .5 8 0 ,8 8 0.7 5 1,60
0,4 2 0 ,2 0 0 0 ,5 9 0 ,9 7 0 ,7 6 1,65
0,4 3 0 .2 2 0 0 ,6 0 1.00 0,7 7 1,70
0 ,4 4 0 .2 5 0 0,61 1,03 1 0 ,7 8 1,75
0,4 5 0 ,2 7 0 0,6 2 1,07 ! 0,7 9 1,79
0 ,4 6 0 ,3 0 0 ,6 3 1,11 1 0 ,8 0 1,84
0,4 7 0 .3 3 0 ,6 4 1,15 0,81 1,89
0 ,48 0 ,3 6 0 ,6 5 1.19 0,8 2 1,94
0 ,4 9 0.4 0 0 .6 6 1,22 ! 0 .8 3 1,98
1 0,8 4 2,0 3

P e n tr u d e te rm in a re a v ite ze i de m iş c a re a a e ru lu i d in tre 0,03—

5 m /s şi m a i m u lt se folosesc a p a r a te le m o d e rn e n u m ite electroane-
rnom etre (E A — 2 M ; T E — 8 M ; A T E — 2; ETAM - 3 A; TA—
L IO T e tc .), care in d ic ă re z u lta te le m ă s u r ă r ilo r în u n it ă ţ i a b so lu te .
T e m p e r a tu r a s u p r a f e ţ e lo r (p ereţi, ta v a n , d u ş u m e a , surse de î n ­
c ă lz ire ) se d e te rm in ă cu a ju to r u l te rm o m e tre lo r electrice sau a u n o r
te rm o m e tre cu m e rc u r, p re v ă z u te cu rezervor p la t sau s p ir a la t. A ces­
tea se m o n te a z ă pe s u p ra fa ţa de cercetat ş i se iz o le a z ă cu a ju to r u l
a z b e s tu lu i sau v a te i p e n tru ex cluderea in flu e n ţe i a e r u lu i d in în c ă ­
pere. D a te le se citesc peste 30— 40 m in , m ă s u r ă r ile se fac în 2— 3
pu ncte.
E v a lu a r e a ig ie n ic ă a a m b ia n ţ e i te r m ic e i n lo c u in ţ e ş i î n î n c ă p e ­
r ile p u b lic e se Tace pe b a z a : a) c o m p a r ă r ii re z u lta te lo r o b ţin u te ale
in d ic ilo r m ic ro c lim e i cu n o rm a tiv e le ig ie n ic e ; b) d e te r m in ă r ii re ac ­
ţiilo r fiz io lo g ic e a le o r g a n is m u lu i u m a n în c o n d iţiile m icro c iim a -
tice concrete.
a) N o r m a t iv e le ig ie n ic e a le m ic r o c lim e i su n t p re ze n ta te în N .R .C .
2.04.05— 86 « în c ă lz ir e a , v e n tila r e a şi c o n d iţio n a r e a a e r u lu i» şi în
N .R .C . 2.08.01— 89 « B lo c u r ile lo c a tiv e » (v e zi tab e le le 48— 5 0 ).
R e fe rito r la a lţi in d ic i ai m ic r o c lim e i p ro feso rul dr. S. M ă n e s c u ,
în culeg erea de lu c r ă r i p ra c tic e « Ig ie n a m e d iu lu i» (B u c u re ş ti, 1977),
in d ic ă că te m p e ra tu r a p ere ţilo r u n e i în c ă p e r i n u tre b u ie să oscileze
m a i m u lt de 4°C fa ţă de te m p e ra tu r a m e d ie a a e ru lu i d in î n ­
căpere. T e m p e ra tu ra su rse lo r de în c ă lz ir e (sobe, c alo rife re ) nu tre ­
buie să d e p ăşe a sc ă 80°C.
255
Tabelul iS. Normele admisibile ale temperaturii, umidităţii relative şi vitezei de
mişcare a aerului din locuinţe, încăperile publice şi administrative
(N.R.C.2.04.05—86)

U m id i­ V iteza
P erioada tatea re­ c u r e n ţi­
a n u lu i T em peratura. *C la tiv ă % lor de aer,
p â n ă la m/s pă
nă la

Caldă Să nu depăşească mai mult de 3°C tempera­

tura calculată a aerului atmiosferic * 65«** 0,5

Rece şi de 1 8 **— 22 65 0 .2
tranziţie

* P entru înc ăp e rile pu blice a d m in is tr a tiv e cu a flare a perm anentă a o a m e nilo r, tem pe­
ratu ra n orm ală este dd pAnă la 28DC, iar pentru zonele cu tem peratura c a lc u la tă a a e ru lu i
atm osferic d** 25eC şi m ai m u lt până la 33°C.
** Daca în Încăperile pu blice şi a d m in is tr a tiv e se a flă o am eni îm b răc a ţi în h a in e de
stra dă, tem peratura n o rm ală a a e ru lu i este de I4°C.
• • • în zonele cu u m id ita te a re la tiv ă c a lc u la tă a a e ru lu i de peste 75% se a dm ite u m id i­
tatea de p â n ă la 75%.
N otă: Normele su n t s ta b ilite pentru o am e nii care se a f lă în înc ăpe ri m a i m u lt de
2 ore fără întrerupere.

b) D e te r m in a r e a r e a c ţ iilo r f iz io lo g ic e a le o r g a n is m u l u i um an
p revede d e te rm in a re a te m p e ra tu r ii c u ta n a te , r e g im u lu i de t r a n s p i­
ra ţie , p ie rd e rii de c ă ld u r ă a o m u lu i, s e n z a ţie i de c ă ld u r ă , frecventei
p u ls u lu i, te n s iu n ii a rte ria le , m o d ific ă r ilo r a p a r a t u lu i re sp ira to r, s t ă ­
r ii fu n c ţio n a le a s is te m u lu i nervos c e n tra l etc.
T e m p e r a t u r a c u t a n a t ă se d e te rm in ă cu a ju to r u l d ife rite lo r tip u r i
de te rm o m e tre electrice, în special a te rm o m e tru lu i electric T R E M — 1,
care are 4 tra d u c to a re : a x ila r, c u ta n a t, rectal şi c a v ita r. T e m p e ra ­
tu ra c u ta n a tă se d e te rm in ă în zon a fr u n ţii, s te rn u lu i, p ă r ţilo r d o r ­
s a le ale m â in ilo r , p ic io a re lo r etc. D u r a ta u n e i m ă s u r ă r i este e g a lă
cu 3 0 — 40 s.
Se m a i foloseşte d e te rm in a re a te m p e ra tu r ii c u ta n a te m e d ii, care
este e g a lă cu (0 ,0 7 X te m p e r a tu r a fr u n ţii) + (0 ,1 3 X te m p e r a tu r a to r a ­
celui la n iv e lu l s te r n u lu i) + ( 0 .I3 X t e m p e r a t u r a b r a ţ u lu i) + (0 .7 X
te m p e ra tu r a a n te b ra ţu lu i)- j- ( 0 ,0 5 X le m p e r a tu r a m â in ii) + (0,07><tem-

Tabelul ‘19. Normele optimale ale temperaturii, umidităţii relative şi vitezei de

mişcare a acrului din locuinţe, încăperile publice şi administrative
(N.R.C. 2.04.05—86)

U m id ita te a re­ V iteza c u re n ţi­

P erioada a n u lu i Tem peratura, “C la tiv ă . % lor de aer, m/s
p â n ă la

Caldă 2 0 — 22 6 0 — 30 0,2
23-25 6 0 — 30 0 ,3
Rece şi de tranziţie 20-22 4 5 — 30 0.2

N otă: Norm ele sun t s ta b ilite pentru persoanele ce se a f lă în încăpere m ai m u lt de 2 ore

fă ră întrerupere. ,

2 5 6
Tabelul 50. Indicatorii calculaţi ai aerului şi multiplicitatea schimbului de aer
în locuinţe şi cămine (N.R.C. 2.08.01—89)

M u ltip lic ita te a sc h im b u lu i

Tem peratura de aer sau ca n tita tea aeru­
c a lc u la tă a lu i d in încăpe ri
a e ru lu i fn
încăperea perioada re­
ce a a n u ­
a flu x r e flu x
lu i , *c

Camera de locuit din apartamente şi 18 (20) 3 m3/oră la

cămine 1 m2 al în­
căperilor de
locuit
Aceeaşi în zonele cu temperatura celor 20 (22) — Aceeaşi
mai reci 5 zile de —35°C şi mai joasa
Bucătăria din apartamente sau cămine 18 —. Mu mai pujin
d c 60 m ‘/oră
— cu reşou electric Nu mai pu
— cu aragaz ţin de 60 m3/
oră la pli­
tele cu 2
ochiuri
— 75—3
—90—
—4
Camera de baie 25 _ 25 m’/oră
WC separat 18 — *«
Camera de baie comună cu WC 25 _ 50 m3/oră
WC comun 16 50 nvVoră
la 1 scaun
şi 25 m3/oră
la 1 pisuar
Camera de spălare 18 —. 0.5
Camera de duş 25 _ 5
Vestibul, coridor comun, antreu,
scară
— în apartament 16 —. -.
— în cămine 18 — __
Spălătoria 15 Conform 7
calculelor,
însă nu mai
mic de 4
Camera de călcat, uscăforia (în cămine) 15 —”.— 3
Camera pentru gunoi 5 —
1

Notă: Cifrele din paranteze se referă la clasele pentru senili sau invalizi.

p e ra tu ra a b d o m e n u lu i) + ( 0 ,1 3 X le m p e r a tu r a to ra c e lu i pe spa­
te ) 4- (0 ,1 9 X te m p e r a tu r a c o a p se i) + (0 ,1 3 X tc m p e r a tu r a g a m b e i) +
+ (0 ,0 7 X te in p e r a tu r a p ic io r u lu i) .
D re p t n o r m ă p e n tru te m p e ra tu ra c u t a n a tă m edie se c o n s id e ră
v a lo a re a dc 30°C.
E ste im p o r ta n tă e v a lu a re a g r a d i e n t u l u i t e r m ic , a d ic ă a d ife re n ­
ţei d in tre te m p e ra tu ra fr u n ţ ii şi cea a p ic io r u lu i, care în m o d n o r ­
17 Comanda nr. k9 25.7
m a l trebu ie să fie de 7— 8°C. M ic ş o ra re a acestei d ifere nţe in d ic ă
în c o rd a re a fu n c ţie i de te rm o re g la re .
R e g i m u l d e t r a n s p i r a ţ ie (b ila n ţ u l hi d ric) in d ic ă d e te rm in a re a
p ie rd e rii de c ă ld u r ă p rin e v ap o rare.
B ila n ţ u l h id r ic se d e te rm in ă p rin câtev a m etode:
— m e to d a p o n d e ra lă c o nstă în c â n tă r ir e a s u b ie c tu lu i la în c e ­
p u tu l şi s fâ r ş itu l p e rio a d e i de d e te rm in a re ( 2 - 4 - 8 o re ). D ife re n ţa
d in tre cele d o u ă c â n tă r ir i in d ic ă v o lu m u l tr a n s p ir a ţie i în litr i;
— p r in c ip iu l m e to d e i lu i M in o r (c o lo r im e tric ă ) este b a z a t pe
re acţia c h im ic ă io d — a m id o n . U n sector m ic al p ie lii (pe fru n te ) se
u n g e cu o so lu ţie c o n s titu ită d in ule i de r ic in ă (10 m l) , tin c tu r ă de
io d de 10% (15 m l) şi a lc o o l e tilic (75 m l) . D u p ă ce pielea se u su c ă ,
lo c u l u n s se p re s o a ră cu u n strat su b ţire de a m id o n . A p a r iţia p ic ă ­
t u r ilo r de su d o a re este în s o ţită de c o lo ra ţia în a lb a s tr u şi este u n
in d ic iu al d is c o n fo rtu lu i term ic. O m o d iîic a ţie a m e todei c o n s tă în
a p lic a re a so lu ţie i descrise pe h â r tie de filtr u , care a p o i se lip e şte
pe piele;
— m e to d a e le c tro m e tric ă se b a z e a z ă pe p r in c ip iu l m o d ific ă r ii
re ziste n ţe i electrice a te g u m e n tu lu i d a to rită c o n d u c tib ilită ţii m a i
crescute a p ie lii u m e zite . D e te r m in ă r ile se fac cu a ju to r u l a p a r a ­
te lo r Sipeciale.
P ie r d e r e a d e c ă l d u r ă . P e n tru lo c u in ţă se d e te rm in ă p ierdere a de
c ă ld u r ă p rin r a d ia ţie şi c onv ecţie e x p rim a tă în k c a l/ m 2 (c o n d u c ţia
şi e v a p o ra re a fiin d n e g lija b ile , d a to r ită v a lo r ilo r lo r m ic i) . M ă r i ­
m e a ei se c a lc u le a z ă p r in u tiliz a r e a u n e i fo rm u le care in c lu d e u r ­
m ă to r ii p a ra m e tri: s u p ra fa ţa c o rp u lu i u m a n ( m 2), co e fic ie n tu l de
tr a n s m is ie a c ă ld u r ii, te m p e ra tu r a m e d ie c u ta n a tă (° C ), te m p e ra ­
tu r a m e d ie de r a d ia ţie a su p ra fe ţe lo r în c o n ju r ă to a r e (° C ), v ite za
c u r e n ţilo r de aer.
S e n z a ţ ia d e c ă l d u r ă . î n p ra c tic a ig ie n ic ă s u n t u tiliz a t e u r m ă ­
to a re le c a ra c te ris tic i su b ie c tiv e ale ei: rece n e c o n fo rta b il, rece c o n ­
fo rta b il, c o n fo rt tc rm ic , c a ld c o n fo rta b il, c a ld n e c o n fo rta b il. E le se
sta b ile sc pe b a za a n c h e tă r ii p o p u la ţie i.

P r o b le m ă de s itu a ţie

A p a r ta m e n tu l de 2 c am ere s itu a t la e ta ju l 9 al u n u i bloc cu 9

e ta je este o rie n ta t u n ila te r a l spre sud-vest, în c am erele de tra i te m ­
p e ra tu ra a e ru lu i este de + 2 5 ° C , d ife re n ţa de te m p e ra tu r ă a a e r u lu i
pe v e r tic a lă este de 2,0°C , pe o r iz o n ta lă — 1,5°C, u m id ita te a re la ­
tiv ă — 5 0 % , v ite z a c u r e n ţilo r de aer — 0,05 m /s.
1. A p re c ia ţi şi a r g u m e n ta ţi c o n d iţiile de tra i în a p a r ta m e n t.
2. P ro p u n e ţi m ă s u r i de a m e lio ra re a c o n d iţiilo r m ic r o c lim a tic e
d in a p a r ta m e n t.

258
 CON TROLU L SA N IT A R ASUPRA ÎN C Ă L Z IT U L U I
ÎN L O C U IN Ţ E ŞI ÎN C Ă P E R IL E P U B L IC E

L a e tap a c o n tr o lu lu i s a n ita r p re v e n tiv este necesară şi ex per­

tiz a s is te m u lu i de în c ă lz ir e ca o p a rte a ex pertizei p ro ie c tu lu i in ­
te g ru al o b ie c tiv u lu i. Se e x a m in e a z ă c a ra c te ris tic ile m a te ria le lo r de
co n stru c ţie şi ale p a ra p e te lo r, în m o d selectiv se c o n tro le a z ă c a lc u ­
lele p ie rd e rilo r de c ă ld u r ă a u n o r în c ă p e ri şi a le p ie rd e rilo r g e n e ­
r a le de c ă ld u r ă a c lă d ir ii, se e fe c tu e a ză c o n tro lu l u n o r c alc u le refe­
rito a re la s u p r a fa ţa n e cesară a su rselor de în c ă lz ir e . Se e fectu ează
e v a lu a re a s is te m u lu i p re v ă z u t de în c ă lz ir e , lo c u lu i a m p la s ă r ii s u r ­
selor de c ă ld u r ă , c o n stru c ţie i a c o p e riş u lu i şi a s u b s o lu lu i în vederea
in flu e n ţe i lor a s u p ra m ic ro c lim e i d in loc uin ţe . Se a c o rd ă a te n ţie
t ip u lu i su rse lo r de în c ă lz ir e , c a r a c te r u lu i m a te ria le lo r d in care surit
con fe c ţio n a te .
C a lc u la r e a p ie r d e r ilo r d e c ă ld u r ă a în c ă p e r ilo r ş i a s u p r a f e ţ e lo r
i n s t a l a ţ i i l o r d e î n c ă l z ir e . P r in c ip iu l c a lc u lă r ii p ie rd e rii de c ă ld u r ă
a în c ă p e r ilo r (Q ) c o n s tă în d e te rm in a re a : 1) a rie i p a ra p e te lo r ( F )
p r in in te r m e d iu l c ăro ra în c ă p e re a p ierde c ă ld u r a : p e re ţilo r, feres­
trelor, u ş ilo r, d u ş u m e le i şi t a v a n u lu i; 2) c o e fic ie n tu lu i tr a n s m ite r ii
de c ă ld u r ă ( К ) a fie c ă ru i p a ra p e t (p o a te fi a fla t d in ta b e lu l 5 4 );
3) te m p e ra tu r ii in te r n e c a lc u la te (fm.) a a e ru lu i în c ă p e r ii (este
in d ic a t ă în fişa de lă m u r ir e a p ro ie c tu lu i sau d in tabe le le anex ate la
p ro ie c t); 4) te m p e ra tu r ii externe c a lc u la te ( t ex. ) a a e ru lu i lo c a li­
t ă ţ ii d a te (d a te le s e r v ic iu lu i m e te o ro lo g ic sa u d in ta b e lu l 5 3 ).
D u p ă fo rm u la : Q = K F ( t in.— t exJ d e te r m in ă m p ie rd e rile de c ă l­
d u r ă în k c a l/o ră p e n tru fiecare b a rie ră a p arte . D u p ă aceasta c a lc u ­
lă m p ierdere a t o ta lă de c ă ld u r ă a în c ă p e rii:
Qtotal = Qierestreior + Qduşumelel H~Quştl "I" Qtavanului.
Notă. 1. Q duşumeiei se determină numai pentru etajul I al casei fără subsol
şt pentru casele cu magazine la parter.
2. Qtavanului se determină numai pentru ultimul etaj al casei.
3. Q pereţilor se determină numai pentru pereţii exteriori.

L a Q totai c a lc u la t se a d u n ă c o e fic ie n ţii:

1. K \ — c o e fic ie n tu l de o rie n ta re :
10% — p e n tru N , N E , E ;
8 % — p e n tru N V ;
5 % — p e n tru V, S V , S E .
2. — p e n tru p a ra p e te le v e rtic a le deschise spre v â n t — 5 %
d in Q total•
3. K z — p e n tru casele a m p la s a te în c o n d iţii extrem de n e fa v o r a ­
b ile ( lâ n g ă m are , la î n ă l ţ im e ) — 10% d in Qtotai-
4. /(4 — p e n tru în ă lţ im e a casei — la fiecare m e tru m a i sus de
4 m câte 2 % , d a r n u m a i m u lt de 15% în to ta l.
R e z u lta te le o b ţin u te ale p ie rd e rilo r de c ă ld u r ă se c o m p a ră cu
d a te le d in proiect şi se fo rm u le a z ă c o n c lu z ia . D u p ă a ce asta se d e ­
te r m in ă a ria n ecesară a in s ta la ţ iilo r de în c ă lz ir e .
26 9
 1. La în c ă lz ir e a c e n tr a liz a tă d u p ă fo rm u la :

('/"intrare + Tleş! re) „

2 " ~— Internă 'ri,

u n de:
S — a ria necesară a in s ta la ţ iilo r de în c ă lz ir e ;
T intrare — te m p e ra tu ra a g e n tu lu i de c ă ld u r ă la in tra re a în c a lo ­
rifer;
T ieşire — te m p e ra tu ra a g e n tu lu i de c ă ld u r ă Ia ie şirea d in c a ­
lo rife r ( T intrare şi T ieşire se ia u d in p ro ie c t);

T interns — te m p e ra tu r a c a lc u la tă d in în c ă p e re (ta b e lu l 5 5 );
К — c o e fic ie n tu l c e d ă rii de c ă ld u r ă ; in d ic ă tra n s m ite re a c ă ld u r ii
de la p u r tă to r u l de c ă ld u r ă d in c a lo rife r c ătre a eru l d in în c ă p e re în
k c a l/o ră (este in d ic a t î n ta b e lu l 52; t ip u l de in s t a la ţ ii de în c ă lz it
este in d ic a t în p ro ie c t).
D a c ă 5 c a lc u la t se îm p a r te la a ria u n e i secţii a c a lo r ife r u lu i
(0,25 m 2), o b ţin e m n u m ă r u l necesar de secţii p e n tru în c ă p e re a d a tă .
R e z u lta te le se c o m p a ră cu cele d in p roiect. Se tra g e c o n c lu z ia .
2. L a în c ă lz ir e a lo c a lă d tip ă fo rm u la :

unde:
S — a ria ne c e sa ră a sobei;
Q — p ie rd e rile to ta le de c ă ld u r ă a în c ă p e rii;
К — c o e fic ie n tu l c e d ă rii de c ă ld u r ă de pe s u p ra fa ţa sobei (ta ­
b e lu l 5 1 ).
Tabelul 5/, Coeficientul de cedare a căldurii (K) de pe suprafaţa sobei
Iradierea de căi dură în kcal/oră
de pe 1 m 2 la în călzire în 24 ore
Temperatura ma­
Suprafaţa sobei ximal admisibi­
lă de încălzire
sobe cu capaci­ sobe cu capaci­ a sobei în ann-
tate шаге de tate medie de m ite puncte. *C
încălzire încălzire

1. De cărămidă tencuita 300 22 5 30

2. In cutie de fier 325 24 0 80
3. Plăci de teracotă glazurată 350 25 5 90

Tabelul 52. Coeficientul cedării de căldură {К) a instalaţiilor de încălzire

(kcal/m-/oră)
I,a diferenţa dintre temperatura medie a
purtătorului de căldură şi temperatura
aerului în încăpere. С
Tipul obiectelor de încălzire
de la 50 mai mult
până la 60 60—70 70—60 de 80

1. Calorifere din fontă, în două coloane 6.8 7,0 7,2 7.3

2. Ţevi nervurate 4,5 5,0 5,0 5,0
260
 Tabelul 53. Temperaturile calculate ale aerului atmosferic extern în diferite
___________________ punclc şi localităţi în timp de iarna

Temperatura calculata pentru proiectarea

Denumirea centrelor populate încălzirii, “C

1. Chişinău — 17
2. Bălţi — 19
3. Tighina — 15
4. Tiraspol — 15
5. Taşkent 0
6. Odesa — 16
7. Kiev — 21
8. Sankt-Petersburg — 21
9. Moscova — 26
10. Verhoiausk — 33
11. laşi — 16
12. Bucureşti — 14

Tabelul 54. Coeficientul transmiterii de căldură (A') a diferitelor materiale

şi clemente de construcţie______________________
A' î!n kcal/
Materiale ţ.i elemente de construcţie oră/m2 grad

1. Pereţi din cărămizi simple sau de silicat cu tencuire unila­

terală de 1,5 cm şi grosimea pereţilor. In cărămizi:
a) 1 ,0 1.76
b) 1,5 1,32
c) 2.0 1,06
d) 2,5 0,89
e) 3,0 0,76
2. Pereţi din lemn cu tencuire unilaterală, grosimea de 1,5 cm
şi grosimea pereţilor, în cm:
a) 20 1.05
b) 2 2 0.97
c) 24 0.83
d) 27 0,76
3. Fereastră cu sticlă dublă 2.3
4. Fereastră cu un rând de sticlă 5.0
5. Uşă de la balcon cu sticlă dublă 2.3
6. Uşă de la balcon cu un rând de sticlă 5.0
7. Uşă externa simplă 4.0
8 . Duşumea de lemn 0,34
Tabelul 55. Temperaturile calculate ale unor încăperi ce se încălzcsc
tcC t'C
Denumirea încăpcrii calcu­ Denumirea încăperii calcu­
lată lată

I. încăperi de locuit 3. Cinematografe

a) cameră de locuit 18 a) sală de spcctacole 16
b) bucătărie 15 b) vestibul 12
c) cameră de baie 25 c) fumuare 15
d) WC 16 4. Băi
2. Instituţii medicale a) vestibul, camera de aşteptare 18
a) salon pentru maturi 20 b) vestiar 25
b) salon pentru copii 22 c) camera de aburi, de spălare 30
c) cabinete 20
d) sală de operaţii 25
;
2(jl
 P roblem ă de situaţie

Л c a lc u la p ie rd e rile de c ă ld u r ă şi n u m ă r u l de secţii ale c a lo r ife ­

relor din în c ă p e r ile b lo c u lu i lo c a tiv (p ro ie c tu l v ă este p r e z e n ta t),
care va fi c o n s tru it în or. B ă lţ i, pe loc deschis. B lo c u l e s itu a t pe
ax a h e lio te rm ic ă , fa ţa d a E — E spre V. în c ă p e r e a s tu d ia tă — d o r ­
m ito r u l a p a r ta m e n tu lu i de 2 cam ere — se a flă în secţia fr o n ta lă , la
e ta ju l IV (a x a de c o n stru c ţie 10— -10). G e a m u r ile a p a r ta m e n tu lu i
s u n t d u b le , u ş ile c om p acte, u n ita re .

CONTROLUL SANITAR ASUPRA VENTILAŢIEI

ÎN LOCUINŢE ŞI CLĂDIRILE PUBLICE

Im p o r ta n ţa ig ie n ic ă a v e n tila ţie i c o n stă în m e n ţin e re a p u r it ă ţ ii

a e ru lu i în în c ă p e r ile în c h is e ( în lă t u r ă m iro s u l, p ra fu l, su b s ta n ţe le
g a z o a s e ), in flu e n ţa a s u p ra m ic ro c lim e i în c ă p e r ilo r (te m p e r a tu rii,
u m id it ă ţ ii, vite zei c u r e n ţilo r de a e r), ro lu l a n tie p id e m ic ( î n l ă t u r a ­
rea a e ru lu i im p u r ific a t cu m ic r o flo r ă p a to g e n ă ).
L a e tap a c o n tr o lu lu i s a n ita r p re v e n tiv m e d ic u l ig ie n is t e v a lu e a ­
z ă s is te m u l de v e n tila ţie ales, care d e p in d e de tip u l c lă d ir ii, m ă r i­
m e a ei, e lim in ă r ile n e fa v o ra b ile în în c ă p e re . Se a c o rd ă a te n ţie c ă ilo r
de v e n tila ţie n a tu r a lă , t ip u r ilo r de v e n tila ţie a r tific ia lă (p r in a s p i­
ra ţie , p rin re fu la re , g e n e ra lă , lo c a lă , m ix t ă ) , c o m b a te rii z g o m o tu lu i
şi v ib ra ţie i de la in s ta la ţiile de v e n tila r e şi c o n d iţio n a re a a e ru lu i.
A ceste m o m e n te se v e rific ă şi la e tap a c o n tr o lu lu i s a n ita r cure nt.
C e rin ţe le ig ie n ic e fa ţă de v e n tila ţie su n t re flectate în N .R .C .
2.04.05— 86 « în c ă lz ir e a , v e n tila r e a şi c o n d iţio n a r e a a e r u lu i» şi în
N .R .C . 2.08.01— 89 « B lo c u r ile lo c a tiv e ». N o r m a tiv e le m u lt ip lic it ă ţ ii
s c h im b u lu i de aer şi ale c a n tit ă ţ ii a e ru lu i în lă t u r a t d in în c ă p e ri su n t
p re ze n ta te în ta b e lu l nr. 50 (v ezi c o m p a rtim e n tu l m ic r o c lim e i).
P e n tru aprecierea e fic a c ită ţii v e n tila ţie i se folosesc u r m ă to r ii i n ­
dici:
1. V o l u m u l d e v e n t il a ţ i e a c t u a l este v o lu m u l de aer, care p ă t r u n ­
de în în c ă p e re t im p de o o ră. V o lu m u l de v e n tila ţie (V ) se c a lc u ­
le a z ă p e n tru o în c ăp e re sa u p e n tru un lo c a ta r. A cest in d ic e pre­
z in tă ra p o r tu l d in tr e v o lu m u l a e r u lu i ce p ă tr u n d e în în c ă p e re ( V x)
şi n u m ă r u l de lo c a ta ri ( n ) . E l tre b u ie să fie e g a l cu 35— 40 m s/o ră
p e n tru un lo c a ta r. D eci:

V - i
n
V o lu m u l de aer ce p ă tr u n d e în în c ă p e re ( m 3/o r ă ) se d e te rm in ă
cu a ju to r u l fo rm u le i:
Vi = p - s - 3 600,
u n de:
p — v ite za de m iş c a re a a e ru lu i în o r ific iu l de v e n tila ţie (m / s );
s — s u p ra fa ţa o r ific iu lu i de v e n tila ţie ( m 2);

262
 3 600 — e x p rim a re a re z u lta te lo r la o oră.
E x is tă şi n o ţiu n e a c u b a j u l d e a e r care re p r e z in tă v o lu m u l de
aer d in încăp e re , ce re vin e unei p ersoane.
2. V o l u m u l d e v e n t i l a ţ ie n e c e s a r se c a lc u le a z ă re ie ş in d d in v o lu ­
m u l de b io x id de c arb o n e x p ira t de un o m într-o oră (22,6 l/ o r ă ) ,
c o n ţin u tu l de C 0 2 î n aerul a tm o s fe ric — 0 ,0 4 % (a d ic ă , 0,4 l/ m 3) şi
v o lu m u l de C 0 2 care p oate fi a b s o rb it de 1 m 3 de aer a tm o s ­
feric p e n tru a fi d iz o lv a t p â n ă la c o n c e n tra ţia lu i m a x im a l a d m is i­
b ilă de 1 I C 0 2/m 3 ( 1 - 0 ,4 = 0,6 1 C 0 2). A cest in d ic e se c a lc u le a z a
fo lo s in d fo rm u la :
22,6-;i
V2 =
1-0,4

u nde:
n — n u m ă r u l de persoane d in în c ă p e re .
A ic i pot fi fo lo site şi c a lc u le le specifice.
. . - ■iz °
— în caz de e lim in ă r i g a z o a s e in în c ă p e ri v =
ba—br
D
— în caz de eliminare de umezeala V=
(da~dr)-7

in caz de eliminări de căldură ^

c- X < a ~ tr )
u n de:

V — v o lu m u l de v e n tila ţie necesar, m 3/o ră ;

G — e lim in ă r ile g a z o a s e în în c ă p e r i, l/o ră;
ba — c o n ţin u tu l m a x im a l a d m is ib il de g a z e în a eru l a s p ira t, l/ m 3;
t>r — c o n ţin u tu l de g a z e în aerul re fu la t, l / m 3;
D — e lim in ă r i de u m e z e a lă în în c ă p e ri, g /o ră ;
d a, d r — u m id ita te a a e ru lu i a s p ira t şi a celui re fu la t, g /k g ;
V — d e n sita te a a e ru lu i, k g / m :i;
Q — e lim in ă r ile de c ă ld u r ă în în c ăp e re , k c a l/o ră ;
c ~ c a p a c ita te a te rm ic ă a a e ru lu i, e g a lă cu 0,24 k c a !/(k g . g r a d ) ;
la, tг — te m p e ra tu r a a e ru lu i a s p ir a t şi a celui re fu la t, °C.
3. M u lt ip lu l de sc h im b a c tu a l al a e ru lu i este n u m ă r u l care a r a ­
tă de câte ori în tim p de o o ră se s c h im b ă a e ru l în în c ă p e re a d a tă .
E l este e g a l cu ra p o r tu l d in tr e v o lu m u l a c tu a l de v e n tila ţie ( V ) şi
v o lu m u l în c ă p e r ii ( Q ) :

у . V
' Q
4. M u lt ip lu l necesar de sc h im b al a c r u lu i este n u m ă r u l care a r a ­
tă de câte ori este necesar s c h im b u l de aer d in în c ă p e re la o u n ita te
de tim p (o r ă ). Se d e te rm in ă p rin c a lc u la re a r a p o r tu lu i d in tre v o lu ­
m u l necesar de v e n tila ţie ( У 2) şi v o lu m u l în c ă p e rii date ( Q ) :

К - V*

263
 D esp re e fic a c ita te a v e n tila ţie i în în c ă p e r i se p o a te ju d e c a şi d u p ă
p re ze n ţa m ir o s u lu i, te m p e ra tu r a a e ru lu i, u m id ita te a lu i, v ite za c u ­
re n ţilo r de aer sa u d u p ă c o n ţin u tu l de b io x id de c arb o n .

DETERMINAREA V I C I E R I I AE RUL UI
ŞI EFECTELE ASUPRA O R G A N I S M U L U I

P r in vicierea a e ru lu i se în ţe le g e a lte ra re a p r o p r ie tă ţilo r fizic e şi

c h im ic e ale a e ru lu i, p ro d u s ă într- un s p a ţiu în c h is , n e v e n tila t şi a g ­
lo m e ra t, în u rm a a c tiv ită ţii fiz io lo g ic e a o a m e n ilo r.
C ă ld u r a d e g a ja tă de o r g a n is m p rin c o n d u c ţie , convecţie şi r a ­
d ia ţie este tra n s fe r a tă a e ru lu i, o b iectelo r şi s u p ra fe ţe lo r d in ju r care
o a c u m u le a z ă . D u p ă u n tim p are loc u n tra n s fe r in v e rs de c ă ld u r ă
care lim ite a z ă p o s ib ilita te a p ă s t r ă r ii te m p e r a tu r ii c o n s ta n te a o r g a ­
n is m u lu i. L a te m p e ra tu ri crescute ale m e d iu lu i e fo rtu l o r g a n is m u lu i
p e n tru h o m e o te rm ie n u m a i p oate fi s u s ţin u t decât pe b a z a p ie rd e ­
rii de c ă ld u r ă p r in e v a p o ra re a apei de pe te g u m e n te , ceea ce duce la
s a tu ra re a a tm o sfe rei cu v a p o r i de a p ă şi, în cele d in u r m ă , la a n u ­
lare a o ric ăre i p o s ib ilită ţ i a o r g a n is m u lu i de a m a i pierde c ă ld u r ă .
L ip s a c u re n ţilo r de aer în acest s p a ţiu în c h is şi a g lo m e ra t î n r ă u t ă ­
ţeşte şi m a i m u lt m ic r o c lim a tu l şi p o s ib ilită ţ ile de te rm o re g la re a
o r g a n is m u lu i. In aceste c o n d iţii c h ia r şi la o a m e n ii s ă n ă to ş i a p a r
fe nom e ne de h ip e r te r m ie sau de şoc c a lo ric , d a c ă n u se în tr e p r in d
m ă s u r i de a m e lio ra re a m ic r o c lim a tu lu i p rin v e n tila ţ ia în c ă p e rii.
C o n c o m ite n t cu a lte ra re a p ro p r ie tă ţilo r fizic e a u loc o serie de
m o d ific ă r i în c o n c e n tra ţiile c o m p o n e n ţilo r c h im ic i n o r m a li ai a e ru ­
lu i. C a re z u lta t al p ro c e s u lu i re s p ira to r, c o n c e n tra ţia de o x ig e n
scade, ia r cea de C O 2 creşte. I n aer are loc a c u m u la r e a p ro d u ş ilo r
v o la t ili p ro v e n iţi cjin se c re ţiile te g u m e n ta re , a g a z e lo r de p u tre fa c ­
ţie, a g e r m e n ilo r etc. In s ă aceste m o d ific ă r i c h im ic e n u ju s t if ic ă t o ­
tu ş i starea s u fe r in d ă a o r g a n is m u lu i în c o n d iţiile de viciere. Deci
a lte ra re a p r o p r ie tă ţilo r c h im ic e ale a e ru lu i d in în c ă p e ri do a r in te n ­
sific ă efectele no cive exercitate de m o d ific ă r ile fa c to rilo r fiz ic i şi n u
are rol d e te rm in a n t.
D e m e n ţio n a t ex istenţa e v id e n tă a dife re nţe i d in tr e «a er v ic ia t»
şi «a e r p o lu a t» . P r im u l se p ro d uc e n u m a i în s p a ţii în c h ise , în u rm a
a g lo m e r ă r ii, ia r p o lu a re a se p ro d uc e în a tm o s fe ră lib e r ă ca re z u lta t
al a c tiv ită ţilo r econom ico-sociale.
D eci vicierea a e ru lu i şi efectele a s u p ra o r g a n is m u lu i pot fi s ta ­
b ilite p r in d e te rm in a re a te m p e ra tu r ii a e ru lu i, u m id it ă ţ ii, v ite zei de
m işc a re a c u r e n ţilo r de aer, te m p e ra tu r ii efective. S e c o n s id e ră că
cu c â t v a lo a re a acestor in d ic i este m a i în a fa ra z o n e lo r de c o nfo rt,
cu a tâ t a tm o sfe ra este m a i v ic ia tă . în s ă , n e a ju n g â n d u - s e la n o rm e
u n a n im accep tate sau a p lic a b ile , aceşti in d ic i se folosesc p u ţ in în
p ra c tic ă .
P e n tru aprecierea v ic ie rii a e ru lu i se pot folosi, de asem enea, şi
a b a te rile de la v a lo r ile n o rm a le a le u n o r in d ic a to r i fiz io lo g ic i: te m ­
26 4
p e ra tu ra c u t a n a tă , a p a r iţ ia şi g r a d u l de s u d o ra ţie , m o d ific ă r i a le
fu n c ţie i re s p ira to rii, a le a c tiv ită ţ ii c a r d io v a s c u la r e etc. D a r şi aceşti
in d ic i su n t in s u fic ie n ţi.
U n ii cercetători au p ro p u s ca in d ic a to r m iro s u l care se a c u m u ­
le a z ă şi deci c a ra c te riz e a z ă a e ru l v ic ia t. V a lo a r e a acestui in d ic a to r
r ă m â n e în s ă teo re tic ă, deoarece c h ia r cei care l-au p ro p u s m e n ţio ­
n e a z ă m a re a v a r ia b ilita t e a c a u z e lo r care îl g e n e re a z ă şi a p e rs is ­
te nţe i lu i, g r e u tă ţile le g a te de d e te rm in a re a o b ie c tiv ă etc.
F re cv e n t se a p e le a z ă la d e te r m in ă r ile in d ic a to r ilo r de a lte ra re
a p r o p r ie tă ţilo r c h im ic e a le a e r u lu i, a d ic ă d e te rm in a re a o x ig e n u lu i
sa u a b io x id u lu i de c arb o n . D a t fiin d fa p tu l că în aerul v ic ia t b io ­
x id u l de c arb o n în r e g is tr e a z ă v a r ia ţ ii m a i m a r i decât o x ig e n u l, el
a fost a ccep tat în u n a n im ita te ca in d ic a to r in d ire c t de viciere.
D u p ă P e tte n k o fe r, aerul în c ă p e r ilo r se c o n s id e ră c u r a t d a c ă c o n ­
ţin e n u m a i m u lt de 0,07 % (0,7 l/ m 3) b io x id de c a rb o n . D u p ă
P flu g g e , a eru l d in în c ă p e ri se c o n s id e ră c u ra t, d a c ă c o n c e n tra ţia de
C 0 2 n u d e păşeşte 0 ,1 % (1 l/ m 3). A c e a s tă c o n c e n tra ţie este de circa
20— 30 ori m a i m ic ă decât cea care c a u z e a z ă cele m a i m ic i t u lb u ­
r ă r i ale o r g a n is m u lu i.
D e t e r m in a r e a b i o x i d u l u i d e c a r b o n in a e r (d u p ă Lunghe-Tekken-
d o r f). L a b a z a m e tode i stă p r in c ip iu l de d e te rm in a re c o m p a r a tiv ă
a b io x id u lu i de c a rb o n î n aerul în c ă p e r ii şi în a eru l a tm o sfe ric (a ic i
c o n ţin u tu l de C 0 2 este o m ă r im e c o n s ta n tă de 0 ,0 4 % ).
P r in c ip iu l m e to d e i de la b o ra to r c o n s tă în sc h im b a re a c u lo r ii roze
a s o lu ţie i de b ic a rb o n a t de so d iu (N a 2C 0 3) la a d ă u g a r e a in d ic a ­
to r u lu i de fe n o lfta le in ă p â n ă la d e c olorare în u rm a reacţiei d in tr e
N a 2C 0 3 şi C 0 2 d in aer cu fo rm a re a N a l I C 0 3.
P e n tru d e te rm in a re în fla c o n u l D rechsel cu c a p a c ita te de 100 m l
se ia u 10 m l s o lu ţie de lu c ru de c a r b o n a t de so d iu (s o lu ţia i n iţ ia ­
l ă — 5,3 g N a 2C 0 3 a n h id r ic se d iz o lv ă în 1 1 a p ă d is tila tă fia r tă şi
r ă c ită , se a d a u g ă 0,1 g fe n o lfta le in ă ; s o lu ţia de lu c ru — 2 m l s o lu ţie
in iţ ia lă se d iz o lv ă p â n ă la 100 m l a d ă u g â n d a p ă d is tila tă fia r tă şi
apoi r ă c it ă ) . U lte r io r , cu a ju to r u l u n u i b a lo n de c a u c iu c cu c a p a c i­
ta te fix ă de 70 m l, înc et se s u flă a eru l p e n tru cercetare p r in s o lu ţia
de c a r b o n a t de s o d iu p â n ă la d e c olorarea lu i. D u p ă fiecare c o m p r i­
m a re a b a lo n u lu i, o b lig a to r se face o p a u z ă de u n m in u t şi ate n t se
a g it ă s o lu ţia c o n tr ib u in d astfel la u n c o n tac t m a x im a l d in tre N a 2C 0 3
şi C 0 2. C a lc u lu l se face fo lo s in d ta b e lu l 56.
D a c ă ta b e lu l lip se şte sa u d a c ă fo lo s im u n b a lo n cu c a p a c ita te
n e c u n o s c u tă , se face d e te rm in a re a p a r a le lă c o m p a r a tiv ă a c o n c e n ­
tra ţie i de C 0 2 în a eru l în c ă p e r ii de lo c u it şi în aerul a tm osfe ric.
A p o i se face c a lc u lu l d u p ă fo rm u la :

X = ( N / n ) -0,04% ,
unde:
X — c o n ţin u tu l de C 0 2 în a e ru l în c ă p e r ii, % ;
N — n r. de c o m p r im ă r i ale b a lo n u lu i p â n ă ia d e c olorarea s o lu ­
ţiei la d e te rm in a re a C 0 2 în aerul a tm o sfe ric ;
n — aceeaşi p e n tru aerul d in în c ă p e ri;
265
 Tabelul 56. Calculul conţinutului de C 0 2 în aer după metoda lui
l.unghe—Tekkendorf

Nr. de co m p rim ări C o n ţin u tu l СОг Nr. de c o m p rim ă ri C o n ţin u tu l C O i

ale b a lo n u lu i tn aer ale b a lo n u lu i în aer

2 0,30 15 0,074
3 0,25 16 0,071
4 0,21 17 0,069
5 0,18 18 0,066
6 0,15 19 0,064
7 0,13 20 0,062
8 0,11 22 0,058
9 0,10 24 0,054
10 0,09 26 0,051
11 0,087 28 0,049-
12 0,083 30 0,048
13 0,080 35 0,042
14 0,077

0 , 0 4 % — c o n ţin u tu l m e d iu de C 0 2 în a eru l a tm o sfe ric n e p o lu a t.

P e n tru d e te r m in ă r ile m a i precise ale C 0 2 se foloseşte m e to d a lu i
R e b e rg sau m e to d a c ro m a to g r a fic ă .

CONTROLUL SANITAR ASUPRA ILUMINATULUI

NATURAL ŞI ARTIFICIAL IN LOCUINŢE
ŞI CLĂDIRILE PUBLICE

L u m in a exercită un efect b io lo g ic g e n e ra l s tim u la to r a su p ra or>

g a n is m u lu i, in flu e n ţe a z ă sis te m u l nervos, m e ta b o lis m u l, te g u m e n ­
tele etc. P r in c ip a la a c ţiu n e a lu m in ii c o n s tă în s ă în im p re s io n a re a
re tin e i, a s ig u r â n d astfel fu n c ţio n a lita te a a n a liz a t o r u lu i v iz u a l, v e ­
derea fiin d o im p o r ta n tă fu n c ţie de re la ţie cu m e d iu l în c o n ju r ă to r .
F u n c ţiile v iz u a le (a c u ita te a v iz u a lă , s e n s ib ilita te a la c o n tra s t, v ite ­
za perceperii v iz u a le şi s ta b ilita te a v ederii c la re ) în c o n d iţii n o r m a ­
le au a n u m ite lim ite de v a r ia b ilita te în ra p o rt cu g r a d u l de o b o se a ­
lă al o c h iu lu i şi c u in te n s ita te a ilu m in a t u lu i.
C o n tr o lu l s a n ita r are sa rc in a de a s u p ra v e g h e a respectarea c o n ­
d iţ iilo r n o rm a le p e n tru fu n c ţiile v iz u a le .
L a e ta p a c o n tr o lu lu i s a n ita r p re v e n tiv s u fic ie n ţa ilu m in a t u lu i n a ­
tu ra ! se d e te rm in ă pe proiect d u p ă u r m ă to r ii in d ic a to r i: u n g h iu l de
in c id e n ţă (p ă tr u n d e r e ), u n g h iu l de deschidere, c o e fic ie n tu l de lu m i­
n o z ita te , c o e fic ie n tu l de a d â n c im e , c o e fic ie n tu l de ilu m in a r e n a t u r a ­
lă . Ilu m in a t u l a r tific ia l la această e ta p ă se a p re c ia z ă în c o n fo r m ita ­
te cu c a ra c te ris tic a su rse lo r de lu m in ă , tip u l b e c u rilo r şi al a r m ă ­
tu r ii, lo c u l şi u n ifo r m ita te a a m p la s ă r ii su rse lo r de lu m in ă , p u terea
lo r şi d e te rm in a re a s u fic ie n ţe i ilu m in a t u lu i p rin m e to d a de c a lc u l
(w a t t ) .
L a etap a c o n tr o lu lu i s a n ita r c u re n t ilu m in a t u l n a tu r a l se d eter­

266
m in ă p rin aprecierea c lim a tu lu i de lu m in ă fo lo s in d m e to d a luxme-
trie i (c o e fic ie n tu l de reflecţie, c o e fic ie n tu l de a bsorbţie, c o e fic ie n tu l
de trecere, c o e fic ie n tu l de ilu m in a r e n a tu r a lă , c o e fic ie n tu l de u n ifo r ­
m ita te ) , c ât şi d u p ă astfel de in d ic a to r i c u m su n t c o e fic ie n tu l de ilu-
m in o z ita te , u n g h iu l de in c id e n ţă , u n g h iu l de deschid cre şi c o e fic ie n ­
tu l de a d â n c im e . Ilu m in a t u l a r tific ia l la ace astă e ta p ă a c o n tr o lu lu i
s a n ita r se a p re c ia z ă d u p ă n u m ă r u l de surse de lu m in ă , t ip u l a r m ă ­
t u r ii (p la fo a n e lo r ), locul şi u n ifo r m ita te a a m p la s ă r ii lor, re z u lta te le
d e te r m in ă r ii in te n s ită ţ ii lu m in ii cu a ju to r u l lu x m e tr u lu i sau p rin
m e to d a w a tt.

DETERMINAREA ILUMINATULUI NATURAL

a) L a e ta p a c o n tr o lu lu i s a n ita r p rev entiv .

U n g h i u l d e in c id e n ţ ă (p ă tr u n d e r e ) re p r e z in tă u n g h iu l sub care
c ad e lu m in a pe p la n u l s tu d ia t şi este d e te rm in a t de d o u ă lin ii im a ­
g in a r e , drepte, u n a p le c â n d d in locul d e te r m in ă r ii la m a r g in e a s u ­
p e rio a ră a ferestrei şi a lta fo rm a tă de o r iz o n ta la lo c u lu i d e te r m in ă r ii
(fig . 3 3 ).
A cest in d ic e p oate fi d e te rm in a t pe proiecte c u n o s c â n d scara lor
şi e fe c tu ân d m ă s u r ă r ile c u v e n ite cu a ju to r u l rig le i şi al r a p o r to r u ­
lu i. î n acest m o d p oate fi d e te rm in a t şi u n g h i u l d e d e s c h id e r e , care
d e te rm in ă p o rţiu n e a b o lţii cereşti ce lu m in e a z ă lo c u l cercetat d in
în c ăp e re . El este fo rm a t d in d o u ă lin ii: u n a uneşte lo c u l cercetat cu
m a r g in e a s u p e rio a r ă a ferestrei, a d o u a p o rn eşte d in a ce la şi p u n c t
in te r io r şi trece c ătre m a r g in e a s u p e rio a ră a o b s ta c o lu lu i d in fa ţa
ferestrei (c lă d ir e , arbo re etc.) (fig . 3 3 ).
C o e f i c i e n t u l d e lu m in o z i t a t e re p r e z in tă r a p o r tu l d in tre s u p ra fa ţa
t r a n s p a r e n tă a ferestrelor şi s u p r a fa ţa podelei în c ă p e r ii. Se d e te r­
m in ă pe proiect c u n o s c â n d scara lu i şi e fe c tu â n d m ă s u ra re a s u p r a ­
feţei ferestrelor (s c ă z â n d d in ea 1 0 % ) şi s u p ra fe ţe i podelei.

R e z u lta te le se e x p rim ă în fo rm ă de ra p o rt: — ; — ; — etc

4 5 ü
P e proiect se d e te rm in ă şi c o e f ic ie n t u l d e a d â n c im e , care re p re ­
z in t ă r a p o r tu l d in tr e în ă lţ im e a de la podea p â n ă ia m a r g in e a s u ­
p e rio a ră a ferestrei şi d is ta n ţa de la fe reastră p â n ă la peretele opus.

Se e x p rim ă în fo rm ă de ra p o rt: - 1 -; e tc.

C o e f ic ie n t u l d e i l u m i n a r e n a t u r a l ă (C .I.N .) re p r e z in tă r a p o r tu l
p ro c e n tu a l d in tr e ilu m in a t u l n a tu r a ! a! u n u i p u n c t d in în c ă p e re şi
ilu m in a r e a u n e i s u p ra fe ţe d in exterior, sub cerul lib e r, ferit de r a ­
zele so la re directe. L a e ta p a c o n tr o lu lu i s a n ita r p re v e n tiv C .I.N . se
d e te r m in ă d u p ă m e to d a Iu i A . D a n iliu c . E a este b a z a tă pe c ă u ta re a
în m o d g ra fic a proiecţiei sectoarelor c e ru lu i, v ă z u te p rin d e s c h i­
z ă t u r ile de lu m in ă pe s u p r a fa ţa lu m in a t ă . P r in ace astă m e to d ă o r i­
z o n tu l v iz u a l al c e ru lu i se îm p a rte p r in s is te m u l de p a ra le le şi m e r i­
d ia n e în 10 000 de sectoare e g a le . L a o a stfel de re p a rtiz a re a

267
Fig. 33. Unghiurile tie incidenţă şi de deschidere: CAB — unghiul de incidenţă;
CAE şi POR — unghiuri de deschidere

em isfe rei fiecare d in 10 000 de scctoare ale b o lţii cereşti va d is p u n e

de a c tiv ita te id e n tic ă de lu m in ă :
E = 0,0001 s a u 0 ,0 1 % .

O astfel de d iv iz a r e a b o lţii cereşti în sectoare a p a rte face p o s

b ilă reducerea d e te r m in ă r ii C .I.N . la e n u m e ra re a n u m ă r u lu i de sec­
to a re v iz ib ile ale b o lţii cereşti p r in fe re a stră d in p u n c tu l cercetat
a l în c ă p e rii. P e n tr u c a lc u la re a n u m ă r u lu i de sectoare v iz ib ile p rin
fe re a s tră, se folosesc g ra fic e le lu i D a n iliu c . E le re p r e z in tă niş-te
fa sc ic u le de drepte, ce unesc c e n tru l em isferei cu m e rid ia n e le e m i­
sferei (g r a fic u l 1) şi cu p a ra le le le (g r a fic u l I I ) .
L a p reze nţa acestor g ra fic e d e te rm in a re a C .I.N . se re d uc e la
e n u m e ra re a ra ze lo r ce c a d pe p u n c tu l de cercetare (în se cţiu nea
v e r tic a lă a ferestrei — cu p r im u l g r a fic , în p la n u l ferestrei — cu g r a ­
ficu l I I ) , a flâ n d a stfel c o re s p u n z ă to r m ă r im ile l\ (n r. de ra ze care
trec p r in fe reastră c o n fo rm g r a fic u lu i 1) şi U (n r. de ra z e d e te rm i­
n a t cu g r a fic u l I I ) .

£ = f i - 0,01 % ■/(,• * 2 - Ka,

unde:
K [ — c o e fic ie n tu l de trecere a lu m in ii, care d e p in d e de s tru c tu ra
ferestrei (u n r â n d de s tic lă — 0,5; fe reastră d u b lă — 0,35);

208
 Tabelul 57. Determinarea coeficientului de reflectare (Ki)

Ki în dependenţă de
o rientarea ferestrelor
C u loarea p ereţilor înc ăp e rii

u n ila te r a lă b ila te ra lă

Luminoasă, palidă (albă, albastră-deschis, verzuie, ro-

za-pal etc.) 2.5 1,4
întunecoasă (bej, cafenie etc.) 2,0 1.2

— co e fic ie n tu l de re flec ta re (v e zi ta b e lu l 57);

K 3 — c o e fic ie n tu l de u m b rire (se d e te rm in ă d u p ă ta b e lu l 5 8 ).
D a te le C .I.N ., d e te rm in a te d u p ă D a n iliu c . pot fi t r a n s f o r m a t e
d in % în l u c ş i : c u n o s c â n d ilu m in a r e a o r iz o n ta lă e x te rio ară p e n tru
lo c a lita te a d a tă pe lu n i şi ore ( E „ ) , d e te r m in â n d C .I.N . d u p ă D a n i­
liu c şi fo lo s in d fo rm u la :
E /T„-C.I.N.
100

T e h n ic a d e t e r m in ă r i i. P r im u l g r a fic se s u p r a p u n e pe se c ţiu ne a
v e rtic a lă a în c ă p e r ii astfel în c â t c e n tru l g r a f ic u lu i (p u n c tu l 0) să
c o in c id ă cu p u n c tu l A (v e zi fig . 3 4 ), p e n tru care se c a lc u le a z ă C .I.N .,
b a z a g r a fic u lu i să fie p a r a le lă cu p roiecţia p ode lei. A p o i se c a lc u ­
le a z ă n u m ă r u l de ra z e ( n \ ) , care trece p r in fe reastră. C o n c o m ite n t
se d e te rm in ă lu n g im e a ra z e i m e d ii de la p u n c tu l O p â n ă la in te r ­
se c ţia cu lin ia de s tic lu ir e a ferestrei (p u n c tu l C ) .
A l d o ile a g r a fic se s u p r a p u n e cu p la n u l (se cţiu n e a o r iz o n ta lă )
ac e le ia şi în c ă p e r i (fig . 34) a stfel în c â t c e n tru l g r a f ic u lu i (p u n c tu l
O ) să c o in c id ă cu p u n c tu l de cercetare ( A ) , care se a flă la d is t a n ­
ţa l u n g im ii razei m e d ii (A . C .) de la cen tru l lin ie i de s tic lu ir e a
ferestrei (p u n c tu l C ) d e te rm in a tă cu a ju to ru l p r im u lu i g ra fic . B a z a
g r a f ic u lu i II se s u p r a p u n e cu lin ia ce m e rge p a ra le l cu fe reastra.
L a fel se c a lc u le a z ă n u m ă r u l de ra z e care trec p rin p ro ie c ţia feres­
trei. A p o i se fac c a lc u le le fo lo s in d fo rm u la de m a i sus.

Tabelul 58. Determinarea coeficientului de umbrire (K>)

f
M ărim e a ra p o rtu lu i* —— Л':,

0,5 0,7
1.0 0,8
1,5 0,9
2,0 şi mai mare 1,0

* / — d ista n ţa de la c lăd ire a proiectată p ân ă la o bstacolul d in fata ferestrei (c lă d ire

•etc-):И — în ă lţim e a c lă d ir ii opuse de la proiecţia p ervazu lui, c lă d ir ii proiectate, m.

269
Fig. 34. Schema de folosire a graficului Daniliuc pentru determinarea C.I.N: a —
pe secţiunea verticală; b — pe planul încăperii; с — punctul mediu al liniei de
sticluire a ferestrei

S c a ra desenelor te h nic e n u p re z in tă im p o r ta n ţ ă . E ste im p o r ta n t

ca se c ţiu n e a v e r tic a lă şi p la n u l să fie re a liz a te în aceeaşi sc a ră.
D a c ă ace astă c o n d iţie n u se respectă, n u m ă r u l de ra z e tre b u ie î n ­
m u lţ it cu sc a ra m a i m ic ă de a tâ te a ori, de c âte ori aceasta este m a i
m ic ă decât cea m a i m a re sc a ră (a p la n u lu i sa u s e c ţiu n ii v e r tic a le ),
b) L a e t a p a c o n t r o lu lu i s a n it a r c u r e n t.
C o e f ic ie n t u l d e r e f l e x i e (C .R .) re p r e z in tă r a p o r tu l p ro c e n tu a l
în tr e flu x u l re fle c ta t de o s u p r a fa ţă şi flu x u l in c id e n t. P e n tr u d e ­
te rm in a re a ace stui in d ic a to r , c e lu la fo to ele ctrică a lu x m e tr u lu i se
270
a ş a z ă spre s u p ra fa ţa c e rcetată la o d is ta n ţ ă rie 30 cm , se n o te a z ă
in d ic a ţia g a lv a n o m e tr u lu i, s ta b ilin d v a lo a re a flu x u lu i re fle c ta t, a p o i
c e lu la im e d ia t se în to a rc e spre su rsa de lu m in ă şi se s ta b ile ş te
v a lo a re a flu x u lu i in c id e n t.
R a p o r tu l p ro c e n tu a l al celor d o u ă v a lo r i va e x p rim a c o e fic ie n ­
tu l de reflexie.
E x e m p lu : ilu m in a t direct (in c id e n t) = 3 0 0 lx;
ilu m in a t re fle c ta t = 150 lx;

C .R . = 150 100 = 5 0 % .
300

C o e f ic ie n t u l d e a b s o r b ţ i e (C .A .) re p r e z in tă c a n tita te a de lu m in ă
a b s o r b ită de m e d iu l respectiv. E l se c a lc u le a z ă s c ă z â n d d in v a lo a ­
rea flu x u lu i in c id e n t pe cea a flu x u lu i re flectat. C .A . se e x p rim ă în
p rocente.
E x e m p lu : flu x u l in e id e n t = 300 lx;
flu x u l r e fle c ta t= 120 lx.
(300-120) 100
300

C o e f ic ie n t u l d e t r e c e r e (C .T .) re p r e z in tă g r a d u l de trecere a l
flu x u lu i de lu m in ă p rin stic la de la g e a m , e x p rim a t în procente.
C u a ju to r u l lu x m e tr u lu i se m ă s o a r ă in te n s ita te a lu m in ii exterioare,
a p oi în in te rio r d u p ă trecerea p rin s tic lă .
E x e m p lu : ilu m in a t u l e x t e r io r = l 600 lx;
ilu m in a t u l i n t e r i o r = l 100 lx.
1 100-100 Г 0 7 го/
C .T .= --------- = 6 8 ,7 5 % .
1 <)00

C o e f ic ie n t u l d e i l u m i n a r e n a t u r a l ă ( C .I.N .) (d e fin iţia vezi m a i

s u s ).
La e tap a c o n tr o lu lu i s a n ita r c u re n t se d e te rm in ă cu a ju to r u l
lu x m e tr u lu i, de re g u lă , la locul de lu c r u al lo c a ta r u lu i (m a s ă e tc .),
în in te r io ru l în c ă p e rii şi în exterior.

C .I.N .= • 100.
/ex t.

C o e f ic ie n t u l d e l u m in o z it a t e (d e fin iţia v ezi m a i s u s ). L a e ta p a

c o n tr o lu lu i s a n ita r c u re n t se d e te rm in ă s u p r a fa ţa tr a n s p a r e n tă a
fe restrelor în ra p o rt cu s u p ra fa ţa p ode lei. Se e x p rim ă ca fracţie:
'A ; Ve; '/• etc.
U n g h i u l d e in c id e n ţ ă , u n g h i u l d e d e s c h id e r e (d e fin iţ iile vezi m a i
s u s ). Se d e te rm in ă lu n g im ile c o re s p u n z ă to a re în în c ă p e re , se s u p ­
r a p u n pe desen şi se d e te rm in ă u n g h iu r ile cu a ju to r u l r a p o r to r u lu i.
î n m o d a n a lo g ic se d e te rm in ă şi c o e f i c ie n t u l d e a d â n c im e (fo ­
lo s in d r u le ta ).

271
 DETERM INAREA ILU M IN AT U LU I ARTIFICIAL

a) La e ta p a c o n tr o lu lu i s a n ita r p re v e n tiv .
D in d a te le p ro ie c tu lu i se pot tra g e c o n c lu z ii cu p riv ir e la lip u l
s u rs e lo r de lu m in ă e lec tric ă (lu m in is c e n te , b e c u ri cu in c a n d e s c e n ­
ţ ă ) , a m p la s a r e a lor, t ip u l a r m ă t u r ii. D in m e to d e le m a i obiectiv e se
u tiliz e a z ă m e to d a de c a lc u l (w a t t ) , p rin care n u n u m a i că s-ar p u ­
tea aprecia s u fic ie n ţa l u m in ii (vezi m a i jo s ) a rtific ia le , ci s-ar p u ­
tea d e te rm in a n u m ă r u l şi p u terea nec e sa ră a b ecu rilor.
b) L a e ta p a c o n tr o lu lu i s a n ita r curent.
P e lâ n g ă s ta b ilir e a t ip u lu i de ilu m in a t a r tific ia l, c a ra c te ris tic ii
su rselor, b e c u rilo r, a r m ă t u r ii, î n ă lţ im ii a t â r n ă r ii lor, lo c u lu i de
a m p la s a r e etc. se m ă s o a r ă n iv e lu l de ilu m in a r e p rin fo lo sire a lux-
m e tre lo r sa u p rin m e to d a de c a lc u l.
Ilu m in a t u l a r tific ia l se s tu d ia z ă la în c e p u tu l a n o t im p u lu i de t o a m ­
n ă — ia r n ă în tim p de se a ră. I n c lă d ir ile p u b lic e in te n s ita te a il u m i­
n a t u lu i se m ă s o a r ă în to a te în c ă p e rile , în b lo c u rile lo c ativ e m ă s u ­
r ă r ile se fac d o a r la a d re s ă rile in d iv id u a le ale lo c a ta rilo r.
In te n s ita te a ilu m in a t u lu i a r tific ia l se d e te rm in ă cu a ju to r u l lux-
m e tre lo r IU-16 sau IU-116, p r in c ip iu l de lu c ru al c ă ro ra este b a z a t
pe efectul fo to ele ctric: lu m in a , c ă z â n d pe s u p r a fa ţa u n u i fo to e le m e n t
d in s e le n iu , p ro v o a c ă e m is ia e le c tro n ilo r — c u re n t electric.
L u x m e tr u l IU-16 (fig . 35) are 3 s c ă ri: p â n ă la 25 lx, p â n ă la
100 lx, p â n ă la 500 lx.
A p a r a t u l este g r a d a t în scop u l m ă s u r ă r ii in te n s ită ţ ii de lu m in ă
c re a tă de be c u rile cu in c a n d e s c e n ţă . L a m ă s u r a r e a lu m in ii de la
a lte su rse la in d ic a ţ iile a p a r a t u lu i se in tro d u c c o e fic ie n ţi de corec­
ţie. I n sp e c ia l p e n tru b e c u rile lu m in is c e n te cu lu m in ă de z i coefi-

Fig. 35. Luxmetrul IU-16

272
c ie n tu l de corecţie este e g a ! cu 0,9, p e n tru be c u rile cu lu m in ă a l­
b ă — 1,1, p e n tru lu m in a n a tu r a lă — 0,8.
L u x m e tru l 1U-116 c o n stă d in tr- un g a lv a n o m e tr u , u n fotoele-
m e n t şi 4 duze.
A p a r a tu l are d o u ă scale s u p ra p u s e g r a d a te în lx.: p rim a cu 30
de d iv iz iu n i, a d o u a — 100. Pe fiecare s c a lă în c e p u tu l în r e g is t r ă r ii
d a te lo r este m a rc a t cu u n p u n c t: pe sc a la 0 — 30 ei se a flă d e a s u p ra
c ifrei 20. D u z a d in m a s ă p la s tic ă a lb ă cu lite ra К pe p a rte a in te r i­
o a r ă se foloseşte n u m a i îm p r e u n ă cu u n a d in c e le la lte 3 d u ze
(M , R , T ). F ă r ă d u ze lu x m e tr u l în r e g is tr e a z ă n iv e lu l de ilu m in a r e
în lim ite le 5— 30 şi 17— 100 lx. F o lo s in d c o n c o m ite n t peste fotoce-
lu lă du ze le K M , K.R, KT, o b ţin e m filtre care reţin e n e rg ia lu m i­
n o a s ă şi o slăbesc c o re s p u n z ă to r de 10, 100, 1 000 ori. L a a p ă s a re a
b u to n u lu i d in p a rte a d re a p tă ne fo lo s im de sc a la 0 — 100, la' a p ă s a ­
rea celui d in p arte a s t â n g ă — 0 — 30.
I n scop u l protecţiei fo to e le m e n tu lu i de se le n iu c o n tra il u m in a ­
t u lu i prea in te n s iv se re c o m a n d ă să în cep em m ă s u r ă r ile fo lo sin d
co n se cu tiv a n s a m b lu r ile de d u ze KT, K R şi a p o i K M , a p ă s â n d p e n ­
tru în c e p u t b u to n u l d in p a rte a d r e a p tă , a p o i pe cel d in s tâ n g a .
N iv e lu l de ilu m in a r e se m ă s o a r ă în 8 — 10 pu ncte, d a c ă a ria î n ­
c ă p e rii c o n s titu ie 15— 20 m 2 şi în 3— 4 p u n c te d in în c ă p e r ile m a i
m ic i.
D a c ă lu x m e tr u l lipseşte, n iv e lu l de ilu m in a r e se d e te rm in ă fo lo ­
s in d m e to d a a p r o x im a tiv ă de c a lc u l n u m it ă m e to d a w a t t . Se de­
te r m in ă pu terea sp ec ific ă (c a n tita te a de e n e rg ie e x p rim a tă în w a ţi
la o u n ita te de s u p r a fa ţă ilu m in a t ă ) p rin a d u n a re a p u te rii tu tu r o r
b e c u rilo r d in în c ă p e re ş i.îm p ă r ţ ir e a sum ei o b ţin u te la a ria în c ă p e rii
în m 2.
C u n o s c â n d pu terea sp e c ific ă, se p o a te c a lc u la in te n s ita te a ilu ­
m in a t u lu i ( E ) fo lo s in d fo rm u la :

u nde:
P — pu terea sp e c ific ă a c o rp u rilo r de lu m in ă p ro ie c ta te sa u ex­
p lo a ta te , W / m 2;
В — ilu m in a t u l p ro d u s de becul cu o p u tere a n u m it ă în c a z u l
c o n s u m u lu i de e n e rg ie sp e c ific ă e g a lă cu 10 W / m 2 (se d e te rm in ă
d u p ă ta b e lu l 59);
К — c o e fic ie n tu l de re zerv ă e g a l în în c ă p e r ile de lo c u it şi cele
p u b lic e cu 1,3.
P e n tru în c ă p e r ile cu a ria m a i m ic ă de 50 m 2 m ă r im e a i l u m in a ­
t u lu i a r tific ia l se p o a te c a lc u la printr- o m e to d ă m a i p u ţin ex actă
fo lo s in d fo r m u la E = P - e ,
u nd e :
e — c o e fic ie n tu l de ra p o rt al lu x u lu i (lx ) cu p u terea sp ec ific ă
(ta b e lu l 6 0 ).
L a c a lc u la re a ilu m in a t u lu i p ro d u s de b e c u rile lu m in is c e n te se
13 Comanda nr. 69 273
 Tabelul 59. Nivelul minimal de iluminare la puterea specifică dc 10 W/m5

Nivelul de iluminare fără ;i tine cont de

coeficientul de rezerva, lx

Puterea becu­
lui. W Ia tensiunea în reţea de 110—127 V ia tensiunea în reţea de 220 V

lumină directă lumină reflec­ lumină directă lumină reflec­

tată tată

40 26.0 16,6 23 19,5

60 29.0 25,0 25 21,0
100 35,5 30,0 27 23.0
150 39,5 34,0 31 26,6
200 41,5 35,5 34 29,5
500 48,0 41,0 41 35.0

co n sid e ră că puterea sp e c ific ă de 10 W / m 2 c o re sp u n d e n iv e lu lu i de

100 lx.
Tn c ăitu l e v a lu ă r ii il u m in ă r ii a r tific ia l« se d e te rm in ă şi c o e fic ie n ­
tu l de u n ifo r m ita te a lu m in ii, fn acest scop se m ă s o a r ă n iv e lu l de
ilu m in a r e în c âte v a p u n c te ale s u p ra fe ţe i cercetate. Ilu m in a t u l se
c o n s id e ră u n ifo r m d a c ă r a p o r tu l d in tr e n iv e lu l m in im a l de il u m i­
n a re şi cel m a x im a l la d is ta n ta de 0,75 m a su p ra fe ţe i cercetate n u
este m a i m ic de 0,55 (la d is ta n ţa de 5 m — n u m a i m ic de 0,3).
N o r m a t iv e l e i g i e n i c e în d o m e n iu l ilu m in a t u lu i su n t in c lu s e in
N .R .C . 11— 4 — 79 « Ilu m in a t u l n a tu r a l şi a r tific ia l» , N .R .C . 2.08—
01— 89 « B lo c u rile lo c a tiv e » , n o r m a tiv u l re p u b lic a n p r iv in d il u m i­
n a tu l a r tific ia l (B u le tin O fic ia l R .S .R . P a rte a 1 nr. 4 6 — 47, anexa
V ). In co re sp u n d e re cti aceste d ocu m en te, p e n tru u n e le b lo c u ri lo ­
c a tiv e şi p u b lic e , c o m e rc ia le , in s tit u ţ ii m e d ic a le etc. v a lo a re a m i n i­
m a lă a C .I.N . şi ilu m in a r e a a r t ific ia lă tre b u ie să c o re s p u n d ă a n u ­
m ito r m ă r im i (ta b e lu l 6 1 .).
V a lo a r e a o p tim ă a c o e fic ie n tu lu i de lu m in o z ita te v a r ia z ă în fu n c ­
ţie de d e s tin a ţia în c ă p e rilo r . A stfe l, p e n tru c a m e ra de lo c u it se re ­
c o m a n d ă v a lo r i de Vs— 1/10; p e n tru s a lo a n e de s p ita l Vc— '/eî c a b i­
nete m e d ic ale , b ib lio te c i, a telie re Vs— ’/?; p e n tru s ă li de c la s ă 'Д —
Ve; s ă li de o p e ra ţii 7 з— ’A-
U n g h iu l de in c id e n ţă (p ă tru n d e r e ) n u tre b u ie să fie m a i m ic de
27°. U n g h iu l de deschid ere n u tre b u ie să fie m a i m ic de 5°.
C o e fic ie n tu l de a d â n c im e se re c o m a n d ă să fie n u m a i m ic de— .
2
Tabelul 60. Determinarea coeficicntului e
Coeficientul e !a lensiunea în reţea
Puterea becurilor, W
П0, 120, 127 V 220 V

Până la 110 2,4 2,0

Peste 110 3,2 2,5
274
 Tabelul 61. Normativele de iluminare

Valoarea n o rm a lă a
C .I N., %
N iv e lu l dc
D en u m irea în c ăp e rilo r şi suprafeţelor ilu m in a r e
(lx) Ja ilu m in a ­ Ia ilu m in a ­
rea n a tu ra la rea n a tu ra ­
superioara lă la te ra lă
ş.; la te ra lă

Cameră de locuit 100 0,5

Bucătărie 100 — 0,5
Coridor, cameră de baie, WC 50 — —
Birouri (maşini de scris, calculatoare) 40 0 4 1,5
Săli de operaţii 40 0 7 2 ,5
Câmp de operaţii 30 0 0 — —
Cabinet medical pentru consultaţii, far 30 0 — J.O
macii
Saloane pentru bolnavi 100 — 1,0

P ro b le m a de s itu a ţie

M e d ic u l secţiei ig ie n a m e d iu lu i a C.I.F.. F ă le ş ti a efectu at

ex p e rtiza u n u i proiect in d iv id u a l de c o n s tru c ţie a casei de lo c u it
în c o m u n a S c u m p ia . î n c a m e ra de zi a a p a r ta m e n tu lu i cu 3 c am ere
s-a c o n s ta ta t că C .I.N . este e g a l cu 0 ,4 % , co e fic ie n tu l de lu m in o z i­
t a t e — 1:11, u n g h iu l de in c id e n ţă — 31°, u n g h iu l de deschid ere —
6° .
P re z e n ta ţi e v a lu a re a ig ie n ic ă a fie c ă ru i in d ic e al ilu m in a t u lu i,
a r g u m e n ta ţi c o n c lu z ia .
F o r m u la ţi c o n c lu z ia ig ie n ic ă şi p re z e n ta ţi p ro p u n e ri p r o fila c ti­
ce.

DETERMINAREA CONTAMINĂRII M I C R O B I E N E
A AERULUI

C o n ta m in a r e a cu m ic r o o rg a n is m e a a e ru lu i şi a su p ra fe ţe lo r se
d e te rm in ă în scopul c o n tr o lu lu i c o n d iţiilo r de ig ie n ă , în d e o se b i în
în c ă p e rile de lo c u it, în in s tit u ţ iile c u r a tiv e şi p u b lice , în care p o s i­
b ilita te a de tra n s m ite re a in fe c ţiilo r este m a i m are .
D e obicei, a n a liz a b a c te r io lo g ic ă a a e ru lu i n u se p ra c tic ă decât
în m o d ex ce p ţio n al, în scop de d ia g n o s tic e p id e m io lo g ie (p u n e re a
în e v id e n ţă a a g e n t u lu i p a to g e n în c a z de e p id e m ie ), deoarece n u
p r e z in tă s e m n ific a ţie d eo sebită. A p lic a ţia p ra c tic ă a acestei a n a liz e
este de o r d in s a n ita r p e r m iţâ n d c a ra c te riz a re a d in p u n c t de vedere
ig ie n ic a p o te n ţia lu lu i pe care îl are a m b ia n ţa de a tr a n s m ite i n ­
fe cţiile pe cale a e ro g e n ă.
M e to d e le de d e te rm in a re a a g e n ţilo r p a to g e n i şi c o n v e n ţio n a l p a ­
to g e n i s u n t d ific ile , c o m p lic a te şi cer m u lt tim p . D e aceea în
p ra c tic a ig ie n ic ă n u se u tiliz e a z ă aceste m e to d e de in v e s tig a ţii. Se
275
p ro c e d e ază la d e te rm in a re a p r in c ip a lilo r in d ic a to r i b a c te rio lo g ic i
de c o n ta m in a r e a a e ru lu i: n u m ă r u l to ta l de g e rm e n i, streptococii
h e m o litic i, s ta filo c o c ii, c o lifo rm ii.
P ro b e le de aer p e n tru a n a liz a b a c te r io lo g ic ă se ia u p rin s e d i­
m e n ta re sau p rin a sp ira ţie .
M e t o d a s e d im e n t ă r ii (m e to d a K o c h ) c o n stă în ex p u ne re a c u t ii­
lo r P e tri, cu m e d ii n u tr itiv e so lid e descoperite, în d ife rite p u n c te
d in în c ă p e re , p e n tru u n tim p d e te rm in a t, în p o z iţie o r iz o n ta lă . U l ­
te rio r c u tiile P e tri se în c h id şi se in c u b e a z ă în te rm o s ta t la 37°C
tim p dc 24 orc. D u p ă in c u b a re se n u m ă r ă c o lo n iile d e z v o lta te , ţ i­
n â n d cont de fa p tu l că fiecare m ic r o o r g a n is m c u ltiv a t a d a t naşte re
la o c olonie. In c a zu l d e te r m in ă r ii n u m ă r u lu i to ta l de g e rm e n i se
n u m ă r ă to a te c o lo n iile ; în c a z u l c e rc e tării p reze nţei stre p to c o c ilo r
h e m o litic i sau a s ta filo c o c ilo r, se n u m ă r ă n u m a i c o lo n iile re sp e c ti­
ve. T im p u l de ex punere v a r ia z ă în tr e 5 m in . şi 1 o ră , în d e p e n d e n ţă
de g r a d u l de c o n ta m in a r e a a e ru lu i. M e to d a este a p r o x im a tiv ă .
P e n tr u e x p rim a re a r e z u lta t u lu i se u tiliz e a z ă fo r m u la lu i O m elia-
n sk i, c o n fo rm c ăre ia în tim p de 5 m in . pe o s u p r a fa ţă de 100 c m 2
se d e p u n g e r m e n ii d in 10 litr i de aer.
F o r m u la de c a lc u l:
n -10 000

în care:
N — n u m ă r u l de g e rm e n i din tr- un m 3 de aer;
n — n u m ă r u l de c o lo n ii de pe s u p r a fa ţa m e d iu lu i de c u ltu r ă ;
S — s u p ra fa ţa c utie i P e tri (c m 2);
t — tim p u l dc e x p u nere ( m in u te ) .
M e t o d e le p r i n a s p ir a ţ ie . D e r e g u lă , in c lu d u n a s p ira to r de aer,
u n d is p o z itiv de în re g is tra re a d e b itu lu i sau v o lu m u lu i de aer a s p i­
ra t şi un d is p o z itiv de re ţin e re a m ic r o o rg a n is m e lo r. I n fu n c ţie de
d is p o z itiv e le de reţinere, se d is tin g m e tode de filtra re , b a rb e ta re ,
im p a c t şi e le c tro p re c ip ita re .
a) M e t o d e le d e f i l t r a r e . A e ru l se a s p ir ă p rin m a te r ia le filtr a n te
p e n tru re ţin e re a m ic r o o rg a n is m e lo r. M a i a v a n ta jo a s e s u n t m e m b r a ­
nele filtr a n te d in esteri de c e lu lo z ă , care se m o n te a z ă în s u p o rtu l
filt r u lu i S e itz. D u p ă re co ltare m e m b ra n e le se a p lic ă pe m e d iu l so­
lid de c u ltu r ă , g e rm e n ii re ţin u ţi d e zv o ltân d u - se pe s u p r a fa ţa f ilt r u ­
lu i d u p ă 24 ore de in c u b a re la 37°C . S e n u m ă r ă c o lo n iile fo rm a te
şi se ra p o r te a z ă la u n m 3 de aer, c u n o s c â n d v o lu m u l de aer a s p ira t.
b) M e t o d e le d e b a r b o t a r e . A e ru l se a s p iră p rin diverse v ase de
b a rb o ta re , u m p lu te cu s o lu ţie iz o to n ic ă s te rilă . S u s p e n s ia o b ţin u tă
se în s ă m â n ţe a z ă sub fo rm ă n e d ilu a tă sa u în d ilu ţ ii pe s u p ra fa ţa
u n u i m e d iu s o lid de c u ltu r ă . Se face in c u b a re a la 37 °C t im p de 24
ore, a p o i se n u m ă r ă c o lo n iile şi se r a p o r te a z ă la 1 m 3. M e to d a este
p u ţin fo lo s ită în p ra c tic ă .
c) M e t o d e le b a z a t e p e im p a c t c o n s ta u în fo lo sire a a p a r a te lo r, în

276
care aerul este p ro ie c ta t direct pe s u p ra fa ţa u n u i m e d iu de c u ltu r ă
so lid . D a to r ită im p a c tu lu i, m ic r o o rg a n is m e le su n t re ţin u te pe s u ­
p ra fa ţa m e d iu lu i.
P r im u l g r u p de a p a r a te (W ills , S a fir ) face ca a eru l să p ă t r u n ­
d ă su b fo rm a u n u i c u re n t tu r b io n a r în in te r io ru l u n u i c ilin d r u de
s tic lă care se roteşte. G r a ţie forţei c e n trifu g e , m ic r o o rg a n is m e le d in
aer su n t p ro ie c ta te pe pereţii c ilin d r u lu i, a co p e riţi cu un stra t s u b ­
ţire de m e d iu de c u ltu r ă . D u p ă trecerea unei c a n tit ă ţ i c u n o sc u te de
aer, c ilin d r u l se in c u b e a z ă tim p de 24 ore la te m p e ra tu r a de 37cC,
a p o i se n u m ă r ă c o lo n iile p rin tr a n s p a re n ţa tu b u lu i; re z u lta te le se
e x p rim ă la 1 m 3 de aer.
M a i frecvent se folosesc a p a ra te le care p ro ie c te a ză acru l prin-
tr-o fa n tă în g u s t ă , cu lu n g im e a a p r o p ia tă de ra z a unei c u tii P e tri,
pe s u p r a fa ţa m e d iu lu i de c u ltu r ă în t im p ce c u tia P e tri se roteşte
în c o n tin u u . Se r e a liz e a z ă un im p a c t c o n v e n a b il. A stfel de a p a ra te
s u n t: a p a r a tu l K ro to v , a p a r a tu l B o u r d illo n , a p a r a tu l A rd e le a n şi
c o la b o ra to rii etc.
A p a r a tu l K roto v (fig . 3 6 ), m a i frecvent fo lo sit în ţa ra n o a s tră ,
p r e z in tă u n a s p ira to r de aer a c ţio n a t electric, care in c lu d e un rota-
m e tru (3) p e n tru în re g is tra re a v ite zei de a s p ira ţie a a e ru lu i şi u n
s u p o rt (2) p e n tru c u tia P etri cu m e d iu l de c u ltu r ă , m o n ta t pe u n
ax care p oate im p r im a s u p o r tu lu i o m iş c a re de ro taţie. P e n tru re­
c o lta re a p ro b e i, c u tia P e tri d e sco pe rită se m o n te a z ă pe su p o rt şi
a p a r a tu l se în c h id e . A e ru l p ă tr u n d e p rin fis u ra (1) c a p a c u lu i. în-
tr-un tim p c o n v e n a b il p e n tru a o b ţi­
ne o în s ă m â n ţ a r e o p tim a lă a s p ir a to ­
ru l se p u n e în fu n c ţiu n e . U lte rio r
c u tia P etri se scoate d in a p a r a t, se
în c h id e şi sc in c u b e a z ă la 37°C tim p
de 24 ore, apoi se n u m ă r ă c o lo n iile
d e zv o lta te , ra p o rtân d u - le la 1 m 3
aer, u t iliz â n d fo rm u la :
nr. m ic r o o r g a n is m e /m 3 a e r =
n • 1 000

în care:
n — n u m ă r u l de c o lo n ii d e zv o lta te ;
'/ — v o lu m u l de aer a s p ira t ( l it r i) .
I n c a lita te de m e d iu de c u ltu r ă la
d e te rm in a re a n u m ă r u lu i to ta l de g e r­
m e n i se u tiliz e a z ă g e lo z a s im p lă
sau ge lo za cu s â n g e (5 — 7 % ) , la
d e te rm in a re a stre p to c o c ilo r hem oli-
tic i — g e lo z a cu s â n g e (5 — 7 % ) . la
d e te rm in a re a s ta filo c o c ilo r — g e lo z a
s im p lă sau g e lo za cu s â n g e (5 — 7 % ) .
Se pot fo losi şi m e d iile s e le c ti­
Fig. 36. Aparatul Krotov ve: p e n tru d e te rm in a re a strepto-
277
 Tabelul 62. Indicii purităţii microbienc a acrului în încăperile închise
D in tre ei
Gradul dc puritate Numărul de microbi
a aerului 1 m3 streptococi stafilococi
Ia I т э la I m 1

Curat până la 3 000 până la 10 până la 75

Puritate satisfăcătoare până la 4 000 până la 40 până la 100
Poluat moderat până la 7 000 până la 120 până la 150
Poluat masiv peste 7 000 peste 120 peste 150

c o c ilo r — g e lo z a cu s â n g e şi v io le t de g e n ţ ia n ă 1/500 000, care i n ­

h ib ă cele m a i m u lte specii in ic ro b ie n e d in aer, cu ex cepţia s tre p to ­
cocilor; p e n tru d e te rm in a re a s ta filo c o c ilo r — g e lo z a s im p lă hiper-
c lo r u r a tă sa u g e lo z a cu s â n g e h ip e r c lo r u ra tă . P e n tru id e n tific a re a
s ta filo c o c ilo r este necesar ca d u p ă in c u b a re c u tiile P etri să fie p ă s ­
tra te în la b o ra to r la te m p e ra tu ra cam e re i în c ă 24 de ore, în aşa fel
în c â t să se de zv o lte şi p ig m e n tu l c a ra c te ris tic (a lb , a u r iu , c itr iu
etc.).
L a e v a lu a re a ig ie n ic ă a p o lu ă r ii in ic ro b ie n e a a e ru lu i d in î n c ă ­
p eri se folosesc in d ic ii p u r it ă ţ ii p re z e n ta ţi în ta b e lu l 62.
R e fe rito r la s p ita le su n t re c o m a n d a te u rm ă to a re le n iv e lu r i a d ­
m is ib ile de p o lu a re m ic r o b ia n ă a a e ru lu i: s ă li de o p e raţie — m a x i­
m a l 500 c o lo n ii/l m 3 p â n ă la în c e p u tu l lu c r u lu i şi m a x im a l 1 000
c o lo n ii/m 3 d u p ă o peraţie; s ă li de n a şte re — p â n ă la în c e p u tu l lu c ­
r u lu i 500; se c ţiile p o s to p e ra to rii de r e a n im a re şi te ra p ie in te n s iv ă ,
s a lo a n e p e n tru c o p ii — m a x im a l 750 c o lo n ii/m 3. F lo ra s ta filo c o c ic ă
şi stre p to c o c ică în a e ru l d in s p ita le tre b u ie să fie a b s e n tă în v o lu ­
m u l de 250 1 aer.
 CAPITOLUL IX

IG IE N A INS TI TU ŢI IL OR MEDICO -SA NIT AR E

F o r m a p r in c ip a lă de a c tiv ita te a s e r v ic iu lu i ig ie n o - a n tie p id e m ic

în d o m e n iu l ig ie n e i in s tit u ţ iilo r m e dico- sanitare, în m a jo r ita te a sa
sc h e m a tic , c o re sp u n d e celei descrise d e ja în c a p ito lu l « Ig ie n a lo ­
c u in ţe i» . D e s ig u r, în c a z u l d a t p r in c ip a la a te n ţie se a c o rd ă fa c to ri­
lo r sp ecifici, fiin d o r ie n ta tă în vederea a s ig u r ă r ii c o n d iţiilo r fa v o ­
r a b ile p e n tru b o ln a v i şi lu c r ă to r ii m e d ic a li, cât şi p ro fila x ie i in fe c ­
ţiilo r in tr a s p ita lic e ş ti. C e rin ţe le ig ie n ic e su n t expuse în N .R .C .
11— 69— 78 « In s tit u ţ iile c u ra tiv o - p ro fila c tic e » , « In s tr u c ţia cu p r iv i­
re la efectuarea c o n tr o lu lu i s a n it a r c u re n t a s u p ra in s tit u ţ iilo r cura-
tiv o - p ro fila c tic e » nr. 4560-88. C o n tr o lu l ig ie n ic se face şi în c o n fo r­
m ita te cu « In s tr u c ţia despre r e g im u l s a n ita ro - a n tie p id e m ic în s p i­
ta le » d in 23.03.1976; « In s tr u c ţ ia cu p riv ire Ia r e g u lile e fe c tu ă rii
c o n tr o lu lu i s a n ita r c urent a s u p ra in s tit u ţ iilo r c u ra tiv o - p ro fila c tic e
nr. 4560-88»; « C e r in ţe le ig ie n ic e fa ţă de s u b d iv iz iu n ile s p ita le lo r
şi a lto r s ta ţio n a re , c o n d iţiile de m u n c ă şi ig ie n a p e rs o n a lă a lu c r ă ­
to rilo r nr. 31 82a— 84», N .R .C . 2.08.02— 89 « B lo c u r ile şi in s ta la ţ iile
p u b lic e ».

Controlul sanitar preventiv

C e le m a i în s e m n a te m o m e n te ale e tap ei de c o n tro l s a n ita r p re ­

v e n tiv a s u p ra in s titu ţiilo r m e d ic o - sa nita re s u n t: alegerea te re n u lu i
p e n tru c o n stru c ţie , e x p e rtiza s a n ita r ă a p roiectelor, su p ra v e g h e re a
s a n it a r ă a c o n stru c ţie i, re ce p ţio n a re a în e x p lo a ta re a o b iec tiv elo r
c o n s tru ite şi su p ra v e g h e re a s a n it a r ă a re co n stru c ţie i. L a aceste e ta ­
pe m e d ic u l ig ie n is t p a r tic ip ă în aceeaşi m ă s u r ă ca la e tap ele c o n ­
t r o lu lu i s a n ita r p re v e n tiv a s u p r a lo c u in ţe lo r, e fe c tu â n d u n lu c ru
a n a lo g ic p e n tru a e v id e n ţia ace le aşi p ro b le m e la care se vor a d ă u g a
şi cele specifice. î n cele ce u rm e a z ă ne v o m opri ia sch em a de ex­
p e r tiz ă a proiectelor in s tit u ţ iilo r c u rativ o - p ro fila ctic e , care in c lu d e :
1. F a m ilia r iz a r e a cu d o c u m e n te le p ro ie c tu lu i, fişa e x p lic a tiv ă ,
descrierea:
— d e n u m ire a p ro ie c tu lu i, n u m ă r u l dc p a tu ri în s p ita lu l p ro ie c ­
tat;
— c o m p o z iţia s p it a lu lu i (e n u m e ra re a b lo c u rilo r p r in c ip a le ).
279
 2. F a m ilia r iz a r e a cu p la n u l s itu a ţ io n a l:
— aprecierea c o re c titu d in ii a le g e rii te re n u lu i p e n tru a m p la s a r e a
s p it a lu lu i, ţin â n d cont de locul a m p la s ă r ii se c to ru lu i, c o n d iţiile n a ­
tu ra le , p reze nţa su rselor de p o lu a re a a e ru lu i, zg o m o t.
3. E x a m in a re a p la n u lu i g e n e ra l şi aprecierea:
— s is te m u lu i de c o n stru c ţie a s p ita lu lu i;
— z o n e lo r fu n c ţio n a le şi in te r r e la ţiilo r acestora;
— c o n fig u r a ţie i şi m ă r im ii s e c to ru lu i, r a p o r tu lu i la tu r ilo r ;
— p ro c e n tu lu i de c o n stru c ţie ;
— g r ă d in ii s p i t a i i c e ş d , a r i e i (g r a c/m a secţiei de fio fi in fe c ţio a s e
se a p re c ia ză a p a r te );
— d is ta n ţe lo r d in tr e c lă d ir i şi h o ta re lo r s e c to ru lu i;
— in tr ă r ilo r , d r u m u r ilo r in te rn e ;
— a desena sc h e m a p\aim\ui genera\.
4. F a m ilia r iz a r e a cu fişa e x p lic a tiv ă a b lo c u lu i p r in c ip a l şi cu
schiţele de proiect, cu d e n u m ire a se c ţiilo r d in b lo c u l p r in c ip a l, n u ­
m ă r u l de p a tu ri în fiecare d in ele, in te r r e la ţiile d in tr e secţii şi ser­
v icii.
5. E x a m in a re a şi c a ra c te ris tic a secţiei de in te rn a re :
— secţia g e n e ra lă de in te rn a re : a s ig u ra re a p r in c ip iu lu i de c o n ­
t in u ita t e la in tra re a b o ln a v ilo r în s p ita l şi la ie şirea lor, c o m p o ­
n e n ţa în c ă p e r ilo r şi s u p ra fa ţa lor;
— c o n d iţiile de a c o rd a re a a ju t o r u lu i u rg e n t, de iz o la re te m p o ­
r a ră şi de s p ita liz a r e a b o ln a v ilo r;
— o r g a n iz a r e a in te r n ă r ii c o p iilo r , c o m p o n e n ţa în c ă p e rilo r , s u ­
p ra fa ţa lor;
— o r g a n iz a r e a in te r n ă r ii b o ln a v ilo r in fe c ţio şi, c o m p o n e n ţa în c ă ­
p e rilo r şi s u p ra fa ţa lor;
— o r g a n iz a r e a in te r n ă r ii p a rtu rie n te lo r, c o m p o n e n ţa în c ă p e r ilo r ,
s u p ra fa ţa lor.
6. C a ra c te r is tic a b lo c u rilo r de s a lo a n e în fiecare secţie s p it a li­
cească:
— nr. de b lo c u ri de s a lo a n e în secţie;
— c a ra c te ris tic a c o rid o a re lo r, lă ţim e a lor;
— nr. de s a lo a n e şi nr. de p a tu r i în fiecare bloc de s a lo a n e ;
— lis ta în c ă p e r ilo r în fiecare bloc de sa lo a n e ;
— în c ă p e r ile g e n e ra le p e n tru to a tă secţia.
7. C a ra c te ris tic a s a lo a n e lo r de s p ita l:
— a ria s a lo n u lu i, a ria p e n tru u n p a t;
— o rie n ta re a s a lo a n e lo r, nr. de s a lo a n e o rie n ta te la n o rd , la
nord-vest, c o e fic ie n tu l de lu m in o z ita te ;
— c o e fic ie n tu l de a d â n c ire ;
— c a r a c te r is tic a ilu m in a t u lu i a r t if ic ia l a l s a lo a n e lo r,
— a m p la s a r e a p a tu r ilo r în s a lo a n e (fa ţă de peretele cu ferestre,
nr. de r â n d u r i, d is ta n ţa de la peretele exterior, d is ta n ţa în tr e p a ­
t u r i) ;
— locul p o s tu lu i sorei m e d ic a le ; „
— d is ta n ţa de la p o s tu l sorei m e d ic a le p â n ă la cel m a i în d e p ă r ­
ta t sa lo n ;

280
 — c a b in e tu l de p ro c e d u ri, locul a m p la s ă r ii, a ria , o rie n ta re a ;
— c a m e ra de zi a b o ln a v ilo r, a m p la s a r e a , su fic ie n ţa su p ra fe ţe i;
— b lo c u l s a n ita r p e n tru b o ln a v i, nr. de în c ă p e ri.
8.E x a m in a re a şi aprecierea p la n ific ă r ii secţiei de c h iru rg ie :
p reze nţa le g ă tu r ii com o de în tre b lo c u l de op eraţie, s a lo a n e şi
secţia de diagnostic.;
— sălile de pansamente, nr. lor în secţie, aria, orientarea;
— p o s ib ilita te a s e p a r ă r ii sccţiei p u ru le n te .
9. E x a m in a r e a şi aprecierea p a r tic u la r it ă ţ ilo r p la n ific ă r ii b lo ­
c u lu i de o p eraţie:
— a m p la s a r e a b lo c u lu i o p e ra to r în c lă d ire a s p it a lu lu i;
— p reze nţa c ă ilo r c om o de şi sc urte de le g ă tu r ă în tr e secţiile
de c h iru rg ie , in te rn a re , ra d io lo g ie ;
— nr. de în c ă p e ri ale b lo c u lu i op erator;
— su fic ie n ţa s ă lilo r de o p eraţie;
— p o s ib ilita te a s e p a ră r ii s ă lilo r septice de operaţie;
— s a la de op eraţie, a ria , ilu m in a t u l n a tu r a l, o rie n ta re a ;
— s a la de a nestezie, in te r r e la ţia cu s a la de op e raţie , a ria ;
— sa la de anestezie, in te r re la ţia c.u sa la de op eraţie, a ria ;
— s a la de s te riliz a re , a m p la s a r e a ei;
— s a lo a n e le p o s to p e ra to rii, a m p la s a r e a lo r fa ţă de b lo c u l de
o p eraţie, nr. de p a tu r i în ele, a ria p e n tru u n pat;
— a lte în c ă p e ri a le b lo c u lu i de o p e ra ţie (s a la de g h ip s , c a b in e ­
tu l şe fu lu i de secţie, c a b in e tu l c h ir u r g u lu i, d e p o z itu l etc.).
10. E x a m in a r e a şi c a ra c te ris tic a p a r tic u la r it ă ţ ilo r p la n ific ă r ii
secţiei de b o li in fecţioase:
— a m p la s a r e a ;
— c o m p o n e n ţa în c ă p e r ilo r de in te rn a re a b o ln a v ilo r conta-
g io ş i;
p re ze n ţa n u m ă r u lu i necesar de boxe de tr ia j şi de e x a m e n
m e d ic a l, s u p ra fa ţa lor;
— nr. necesar de p a tu ri în boxe, sem ibox e şi s a lo a n e , în % fa ţă
de nr. de p a tu ri ale secţiei de b o li in fecţioase;
— p la n ific a r e a in te r io a ră a boxei, sem ibox ei, s u p r a fa ţa lor, o r i­
e n ta re a , nr. de p a tu ri;
— încăperile generale în secţiile ce constau din boxe şi semi­
boxe;
— încăperile generale în secţiile ce constau din saloane;
— c ă ile de aducere a a lim e n te lo r p e n tru b o ln a v i;
— p o s ib ilita te a şi c ă ile de s te riliz a re a veselei;
— căile d'e m işcare a b o ln avilo r la in trare în secţie şi la ieşire.
11. E x a m in a r e a şi c a ra c te ris tic a p a r tic u la r it ă ţ ilo r p la n if ic ă r ii
m a te r n ită ţii:
— iz o la re a m a te r n ită ţ ii fa ţă de secţia de g in e c o lo g ie ;
—: p reze nţa se cţiilo r de o b s te tric ă, de lă u z e , de fiz io lo g ie şi su-
p ra v e g h o re , c o m p o n e n ţa şi s u p ra fa ţa în c ă p e r ilo r de in te rn a re a
p a rtu rie n te lo r;
— c o m p o n e n ţa în c ă p e r ilo r secţiei de fiz io lo g ie ;
281
 — s a lo a n e le p re n a ta le , nr. de p a tu ri în ele, a ria p e n tru u n pat,
o rie n ta re a ;
— s a lo a n e le de n a ş te ri, nr. de p a tu r i, a ria p e n tru un p a t, o r ie n ­
ta re a ;
— p re ze n ţa s a lo n u lu i de te ra p ie in te n s iv ă , s u p r a fa ţa lu i;
— s a la de n a şte ri, s u p r a fa ţa , o rie n ta re a , în c ă p e r i a u x ilia re ;
— c o m p o n e n ţa în c ă p e r ilo r în secţiile p o s tn a ta le şi fiz io lo g ic e ;
— s a lo a n e le p o s tn a ta le p e n tru p a rtu rie n te , nr. de p a tu r i, s u p r a ­
fa ţa p e n tru u n p a t, c o e fic ie n tu l de lu m in o z ita te , o rie n ta re a ;
— s a lo a n e le p e n tru n o u - n ăs cu ţi, nr. de p a tu r i, s u p r a fa ţa p e n ­
tru uri p a t, o rie n ta re a ;
— c o n s tru c ţia m a rc h iz e lo r de lâ n g ă s a lo a n e le p e n tru n o u - n ă s­
c uţi;
— p re ze n ţa c am erei de zi, s u fra g e rie i în secţia de fiz io lo g ie ;
— p re ze n ţa secţiei de su p ra v e g h e re , iz o la re a ei fa ţă de secţia de
fiz io lo g ie , p reze nţa în tr e ele a m a rc h iz e i;
— p re ze n ţa în secţia de s u p ra v e g h e re a s ă lii de n a ş te ri, s ă lii de
o p e ra ţii, s a lo a n e lo r p o s tn a ta le ;
— p reze nţa s a lo a n e lo r cu boxe p e n tru no u- n ăscu ţi;
— p re ze n ţa boxei de n a ş te ri p e n tru iz o la re a p a rtu rie n te lo r şi a
m a m e lo r cu no u- născu ţi.
12. E v a lu a r e a ig ie n ic ă a p la n ific ă r ii in te rio a re a secţiei de g in e ­
cologie:
— p re ze n ţa s ă lii m ic i de op e raţie cu c a m e ră de p re g ă tir e pre-
o p e ra to rie , s u p r a fa ţa lor, o rie n ta re a ;
— s a la de tra ta m e n te , s u p ra fa ţa , o rie n ta re a ;
— in te r r e la ţiile cu secţia fiz io te ra p ie .
13. E x a m in a r e a şi e v a lu a re a ig ie n ic ă a p la n ific ă r ii in te r io a re a
secţiei de p e d ia trie :
— lo c u l a m p la s ă r ii;
— c o m u n ic ă cu alte în c ă p e ri sa u n u ;
— p o s ib ilita te a c a r a n tin iz ă r ii;
— p re ze n ţa se m ib o x e lo r şi a s a lo a n e lo r de izo la re a c o p iilo r;
— nr. de p a tu r i în secţia de p e d ia trie ;
— c a p a c ita te a s a lo a n e lo r, s u p ra fa ţa p e n tru 1 pat;
— % p a tu r ilo r a m p la s a te în s a lo a n e le cu o rie n ta re a spre n o rd
şi nord-vest;
— p re ze n ţa în c ă p e r ii p e n tru jo c u r i sau a c am erei de zi, s u p r a ­
fa ţa lor, o rie n ta re a ;
— s u fr a g e ria , s u p ra fa ţa , o rie n ta re a ;
— p re ze n ţa v e ra n d e i în c ă lz ite , c a p a c ita te a , s u fic ie n ţa su p ra fe ţe i,
o rie n ta re a ;
— p re ze n ţa în c ă p e r ii p e n tru ira d ie re a cu la m p ă de c u a rţ şi p e n ­
tru p ă s tra re a a p a r a te lo r fiz io te ra p e u tic e ;
— în c ă p e r ile p e n tru m a m e , a m p la s a r e a lo r, c o m p o n e n ţa , nr. de
p a tu ri;
— p re ze n ţa în c ă p e r ilo r p e n tru a lă p ta r e a c o p iilo r şi stoarcerea
s â n u lu i.

282
 14. E x a m in a r e a şi c a ra c te ris tic a b lo c u rilo r de deservire a s p i­
t a lu lu i:
— b locu l a lim e n ta r (p a r t ic u la r it ă ţ ile p la n ific ă r ii, e x p lo a tă r ii, in-
te rre la ţie i cu se c ţiile c u r a tiv e );
— s p ă lă to r ia şi secţia de d e z in fe c ta re ( p r in c ip iile de p la n ific a r e
şi e x p lo a ta re ).
15. O b ie c ţiile fa ţă de proiect (n e a ju n s u r ile e v id e n ţia te ) şi p r o ­
p u n e rile .
V a r ia n t ă d e c o n c l u z i e la p r o ie c t .
I n u r m a e x a m in ă r ii fişei e x p lic a tiv e şi a p ro ie c tu lu i s p it a lu lu i

p e n t r u _______ p a tu r i s-au s ta b ilit u rm ă to a re le :

1. F a c to r ii m e d iu lu i a m b ia n t al s p it a lu lu i (p u rita te a a e ru lu i a t ­
m o sfe ric , iz o la re a fa ţă de o b iectiv ele in d u s tr ia le , p re ze n ţa c ă ilo r de
acces, z g o m o tu l, s u p r a fa ţa s p a ţiu lu i verde, c o n s tru c ţia te r ito r iu lu i
s p it a lu lu i, izo la re a b lo c u r ilo r ) exercită in flu e n ţ ă fa v o r a b ilă (n e fa ­
v o r a b ilă ) a s u p ra r e g im u lu i c u r a tiv şi p rotector d in s p ita l.
2. S tr u c tu r a şi p la n u l secţiei de in te rn a re , se c ţiilo r de s a lo a n e ,
se c ţiilo r c u ra tiv - d ia g n o s tic e şi s p e c ia liz a te c o n trib u ie (n u c o n tr i­
b u ie ) la în fă p t u ir e a o p t im a lă a p ro c e s u lu i c u ra tiv - d ia g n o s tic şi la
p ro fila x ia in fe c ţiilo r in tra s p ita lic e ş ti.
D in t r e c a u z e le ce p ro v o a c ă d e r e g lă ri ale r e g im u lu i a n tie p id e m ic
şi ale c o n d iţiilo r fa v o ra b ile de tr a ta m e n t şi de r e a b ilita re a s ă n ă t ă ­
ţii b o ln a v ilo r fac p a rte : s u p ra fa ţa sau n u m ă r u l de în c ă p e r i in s u f i­
ciente în se c ţiile s p it a lu lu i; r e la ţiile fu n c ţio n a le in co recte în tr e ele;
d e re g la re a g r a f ic u lu i de m iş c a re a b o ln a v ilo r , p e r s o n a lu lu i, a lb it u ­
r ilo r , a lim e n te lo r; o r ie n ta ţia şi s c h im b u l de aer incorecte în s a la de
op eraţie, s a lo a n e etc.
C o n c l u z i e : p la n u r ile s itu a ţio n a l şi g e n e ra l ale te re n u lu i p e n tru
s p ita l, p la n ific a r e a in te r io a r ă a secţiei de in te rn a re , a se c ţiilo r de
s a lo a n e , a b lo c u lu i de o p e raţie şi a se c ţiilo r s p e c ia liz a te a le s p it a ­
lu lu i (de p e d ia trie , o b s te tric ă , de b o li in fe c ţio a se , dc ro e n tg e n etc.)
c o re sp u n d (n u c o re s p u n d ) c e rin ţe lo r şi n o rm a tiv e lo r ig ie n ic e .

Controlul sanitar curent

L a ace astă e ta p ă m e d ic u l ig ie n is t s tu d ia z ă starea s a n ita r ă a t u ­
tu ro r in s tit u ţiilo r c u r a tiv e u rb a n e şi ru ra le (s p ita l, p o lic lin ic ă , a m ­
b u la to r iu , p u n c t m e d ic a l, m a te rn ita te , d is p e n s a r, fa r m a c ie ), fo lo s in d
schem ele re c o m a n d a te .

A v iz a r e a s a n i t a r ă a s p i t a l u l u i
(s c h e m ă )

I. D a te g e n e ra le
1. A dre sa.
2. A p a rte n e n ţa .
3. R a z a de deservire.
4. T ip u l s p it a lu lu i.
 5. N r. de p a tu r i: d u p ă p r o i e c t _________, în r e a lita te '.
6. L is ta b lo c u rilo r, d e s tin a ţia fie c ă ru ia .
7. S is te m u l de c o nstru cţie.
8. C o n s tr u it d u p ă proiect-tip, proiect in d iv id u a l, se a flă în în ­
căp ere a d a p ta tă .
II. C a ra c te ris tic a te r ito r iu lu i

1. D escrierea d r u m u r ilo r dc in tra re şi ieşire.

2. C a ra c te ris tic a s o lu lu i.
3. R e lie fu l se c to ru lu i.
4. A ria te re n u lu i (c o n fo rm p r o ie c t u lu i____________ , în re a lita te

__________ )•
5. C o n fig u r a ţia s e c to ru lu i.
6. Z o n a re a s e c to ru lu i (de e n u m e ra t z o n e le ).
7. P re ze n ţa in tr ă r ilo r se p a ra te în fiecare z o n ă .
8. Z o n a c lă d ir ilo r s p ita lic e ş ti şi a p o lic lin ic ii: a ria , c a r a c te ris ti­
ca.
9. Z o n a g o s p o d ă re a s c ă : a ria , c ara c te ris tic a .
10. P ro c e n tu l de c o n s tru c ţie a se c to ru lu i.
11. C a ra c te ris tic a s p a ţiilo r v e rzi: a ria to ta lă , p ro c e n tu l ariei s p a ­
ţiilo r verzi fa ţă de a ria se c to ru lu i, fe lu rile de s p a ţii v erzi ( g r ă d in a
s p it a lu lu i, g r ă d in ă de lâ n g ă b lo c u ri, fâ ş ii de p rotecţie pe p e rim e t­
ru l te r it o r iu lu i) .
12. C ă ile de c o m u n ic a re de pe te rito riu l s p it a lu lu i (lu n g im e a ,
d ire c ţia , în v e liş u l, ilu m in a t u l a r t if ic ia l) .
13. Z g o m o tu l de pe te rito riu (su rsele , in te n s ita te a ).

I I I . A p r o v iz io n a r e a cu a p ă

1. S p it a lu l este c o nectat la a p e d u c tu l u rb a n (d a , n u ) , are a p e ­

du c t lo c al (de descris c o n s tru c ţia lu i) .
2. P re ze n ţa c a p a c ită ţilo r p e n tru re zerv area ap ei, v o lu m u l, s ta ­
rea s a n ita r ă .
3. A p ro v iz io n a re a s p it a lu lu i cu a p ă c a ld ă , c a ra c te ris tic a .
4. A p ro v iz io n a re a s p it a lu lu i cu a p ă p e n tru u n p a t (1/24 o re ).
5. D a c ă este s u fic ie n tă c a n tita te a de a p ă .
6. S is te m u l de a p ro v iz io n a r e a b o ln a v ilo r cu a p ă p o ta b ilă .
7. C a lita te a apei.
8. N e a ju n s u r ile s is te m u lu i de a p ro v iz io n a re cu a p ă .
IV . C a n a liz a r e a

1. S p it a lu l este u n it la re ţeaua u r b a n ă de c a n a liz a r e (d a , n u ).

2. T oate c lă d ir ile s u n t u n ite (n u s u n t) la s is te m u l de c a n a liz a ­
re.
3. S p it a lu l are (n u are) c a n a liz a r e m ic ă , c o n s tru c ţia , schem a de
e p u ra re a a p e lo r re z id u a le , c o n d iţiile de deversare a lo r în b a z in e le
de a p ă.
4. M o d u l de d e z in fe c ta re a a p elor re z id u a le în secţiile de b o li
c o n ta g io a se .
284
 5. P re ze n ta la tr in e lo r de curte, c o n s tru c ţia , d is ta n ţa de la c lă ­
dire , starea s a n ita r a .

V. S a lu b r iz a r e a
1. T ip u rile re c ip ie n te lo r (p u b e le lo r) p e n tru r e z id u u r ile m e n a je ­
re d in în c ă p e ri.
2. T ip u r ile p u b e le lo r p e n tru r e z id u u r ile specifice.
3. P u b e le le p e n tru r a z id u u r i pe te rito riu l s p it a lu lu i ( a m p la s a ­
rea, starea te re n u lu i, c a p a c ita te a p u b e le lo r).
4. N e u tr a liz a re a r e z id u u r ilo r pe te rito riu l s p it a lu lu i, m e to d a .
5. F re cv e n ţa în lă t u r ă r ii r e z id u u r ilo r .
6. S ta re a s a n ita r ă a te r ito r iu lu i.
f
V I. C a ra c te ris tic a b lo c u r ilo r c u r a tiv e (se face p e n tru fiecare
bloc a p a rte )

a. D a t e g e n e r a l e '

1. D e n u m ire a b lo c u lu i (p r in c ip a l, de o b s te tric ă , dc c h ir u r g ie
e tc .), nr. de etaje.
2. L is ta se c ţiilo r a m p la s a te în c lă d ire (c o n fo rm p ro ie c tu lu i, în
re a lita te ).
3. R a ţio n a lita te a a m p la s ă r ii sc c ţiilo r în bloc.
4. A m p la s a r e a b lo c u lu i fa ţă de s tra d ă , de obie c tiv e le vecine.
5. O rie n ta re a m a jo r ită ţ ii s a lo a n e lo r. 1

b. C l e m e n t e le c o n s t r u c t iv e a le c l ă d i r i i

1. P ereţii ex teriori (m a te r ia lu l, c o n s tru c ţia , g r o s im e a ).

2. P e re ţii d e s p ă rţito ri ( m a te r ia lu l, c o n s tru c ţia , g ro s im e a , c a p a ­
c ită ţile s o n o iz o la to a re , fin is a r e a ).
3. C a ra c te r is tic a d u ş u m e le i în d ife rite în c ă p e ri.
4. P re ze n ţa s u b s o lu lu i.
5. Nr. dc in tr ă r i in înc ăp e re , d e s tin a ţia , fo lo sire a.
6. S c ă r ile in te rio a re (m a t e r ia lu l, c a r a c te r is tic a ).
7. A scenso areie (c a p a c ita te a , d e s tin a ţia , fo lo s ire a ). Z g o m o tu l de
la ascensoare.

c. î n c ă l z i t u l

1. S is te m u l de în c ă lz ir e , a g e n tu l te rm ic .
2. T ip u r ile c a lo rife re lo r în s a lo a n e şi a lte în c ă p e ri, a m p la s a r e a .
3. M ic r o c lim a în d ife rite în c ă p e ri, la d ife rite etaje, c o n fo rm m ă ­
s u r ă r ilo r şi c o n v o rb irilo r cu p e rs o n a lu l şi b o ln a v ii.

d. V e n t ila t ia

1. P re ze n ţa fe re stru ic ilo r, o b e r lih tu r ilo r (a r ia o r if ic iu lu i) , c o m o ­

d ita te a fo lo s irii lor.
2. P re ze n ţa c a n a le lo r cu a flu x sau re fu la re , a m p la s a r e a , a ria
o r ific iilo r, a c tiv a to r u l, efic ac ita te a .
3. P o s ib ilita te a a e ris irii p rin c u re n t a s a lo a n e lo r, c o rid o a re lo r.

285
 4. R e g im u l de a e risire în p erio a d e le reci şi c a ld e ale a n u lu i.
5. în c ă p e r ile u tila te cu v e n tila ţie a r tific ia lă .
6. S is te m u l de v e n tila ţie . P re lu c ra re a a e ru lu i în aflu x.
7. P ă tr u n d e r e a a e ru lu i în a flu x (z o n a p ă tr u n d e r ii, v ite z a c u re n ­
ţilo r de aer în o r ific iu l de v e n tila r e , v o lu m u l a e ru lu i care p ă tr u n d e
în în c ă p e re într-o oră, p e n tru 1 p a t) . M u lt ip lic it a t e a s c h im b u lu i de
aer în în c ă p e r ile p rin c ip a le .
8. E fic a c ita te a v e n tila ţie i (c o n fo rm m e to d e lo r o b ie c tiv e de i n ­
v e s tig a ţii).
9. Z g o m o tu l şi v ib r a ţia de la in s ta la ţ iile de v e n tila ţie .
e. I l u m i n a t u l

1. C a ra c te ris tic a g e n e ra lă şi e v a lu a re a ilu m in a t u lu i n a tu r a l al

s a lo a n e lo r, c o rid o a re lo r şi în c ă p e r ilo r a u x ilia r e (c o n fo rm d a te lo r
de c a r a c te riz a re a ilu m in a t u lu i în d ife rite în c ă p e ri: ilu m in a t direct,
fo rm a ferestrelor, co e fic ie n tu l de lu m in o z ita te , c o e fic ie n tu l de a d â n ­
c im e , u m b rire a ferestrelor, o r ie n ta ţia , C .I.N ., c u lo a re a p e re ţilo r).
2. S is te m u l de ilu m in a r e a r t ific ia lă (g e n e ra i, lo c a l, m ix t) în î n ­
c ă p e rile cu diverse d e s tin a ţii.
3. S u rse le de l u m in ă (b e cu ri in ca n d e sce n te , lu m in is c e n te ).
4 . A r m a tu r a fo lo s ită în d ife rite în c ă p e r i, starea ei, în ă lţ im e a
a t â r n ă r ii, in te n s ita te a lu m in ii, u n ifo r m ita te a .
5. Ilu m in a t u l lo c a l în d ife rite în c ă p e ri.
6. Ilu m in a t u l de n o a p te (in te n s ita te a , a r m ă t u r a ) .

V I I . P la n ific a r e a in te r io a ră a e t a ju lu i
(se face p e n tru fiecare e ta j)
a. D a t e g e n e r a l e

1. D e n u m ire a secţiilo r a m p la s a te pe e ta j, nr. de p a tu ri.

2. S tru c tu r a în secţii: nr. de p a tu ri în secţie c o n fo rm p ro ie c tu lu i
şi în re a lita te , d a c ă se c ţiile c o m u n ic ă în tre ele.
b. C o r i d o r u l

1. L ă ţim e a , lu n g im e a .
2. P ro c e n tu l c o n stru c ţie i b ila te ra le , p re ze n ţa s p a ţiilo r cu lu m in ă
n a tu r a lă , u tiliz a r e a lor.
c. S a lo a n e l e

1. R e p a r tiz a re a s a lo a n e lo r în secţii: în fu n c ţie de nr. de p a tu r i,

de o rie n ta ţie .
2. M o b ila , a m p la s a r e a ei. In s ta la ţ iile de te h n ic ă se n it axă în s a ­
loane.
3. Z g o m o tu l, sursele, n iv e lu rile . In flu e n ţa z g o m o tu lu i a s u p ra
b o ln a v ilo r.
4. R e g im u l c u ră ţe n ie i, de dezin fe ctare , aerisire.

d. î n c ă p e r i l e a u x i l i a r e ş i b l o c u l s a n it a r

1. C a b in e tu l m e d ic u lu i, a ria , u t ila ju l.
286
 2. S a la de p ro c c d iiri (a m p la s a r e a , a ria , u t ila ju l, in te n s ita te a l u ­
m i n ii) .
3. S u fr a g e r ia (a m p la s a r e a , a ria , nr. de lo c u ri, % de b o ln a v i de­
serviţi, s u fic ie n ţa n r. de lo c u r i).
4. B u fe tu l: a ria , u t ila ju l, p re ze n ţa fr ig id e r u lu i.
5. în c ă p e r ile p e n tru p e rs o n a l, de g o s p o d ă rie şi de serviciu (e n u ­
m e ra re a , a ria lo r ) .
6. în c ă p e r ile deschise: c a ra c te ru l, m ă r im e a , p re ze n ţa s tic lu ir ii,
fo lo sire a de c ătre b o ln a v i în d ife rite a n o tim p u r i.
7. B lo c u l s a n ita r : d e n u m ire a tu tu r o r în c ă p e r ilo r d u p ă proiect şi
fo lo sire a lor în re a lita te , s u p ra fa ţa , u tila ju l, v e n tila ţia , starea s a n i­
ta r ă .
8. în c ă p e r ile de in te r n a r e a b o ln a v ilo r : c o m p o n e n ţa , m ă r im ile ,
fo lo sire a, u t ila ju l, r e g im u l s a n ita r.
9. D e n u m ir e a şi c a ra c te ris tic a în c ă p e rilo r de pe etaj cu e x c lu ­
derea celor in d ic a te îri p u n cte le precedente (b lo c u l o p e rato r, la ­
b o r a to r u l c lin ic o - d ia g n o s tic , secţia fiz io te ra p ie , c a b in e tu l de d ia g ­
n o s tic fu n c ţio n a l, fa rm a c ia e tc.).
10. O b ie c ţiile p e r s o n a lu lu i şi b o ln a v ilo r cu p riv ire la p la n if ic a ­
rea in te r io a r ă şi fo lo sire a lor.

V III. P o lic lin ic a

1. N r. p o p u la ţie i deservite şi a sectoarelor m e dicale .

2. N r. de c a b in e te p e n tru m e d ic i d u p ă p roiect şi în re a lita te .
3. A m p la s a r e a p o lic lin ic ii: în b lo c u l s p it a lu lu i, în c lă d ir e a p a r ­
te, nr. de etaje.
4. A m p la s a r e a c lă d ir ii fa ţă de s tr ă z i şi c lă d ir ile vecine. E v a lu a ­
rea ig ie n ic ă a te r ito r iu lu i p o lic lin ic ii.
5. C lă d ir e a a fost c o n s tru ită ( a n u l) d u p ă proiect-tip, d u p ă p ro ­
iect in d iv id u a l.
6. D e n u m ire a se c ţiilo r d in p o lic lin ic ă , r a ţio n a lita te a a m p la s ă r ii
lo r în bloc (la e ta ju l re sp e ctiv ).
7. N r. dc in tr ă r i în c lă d ir e , d e s tin a ţia şi fo lo sire a.
8. V e s tib u lu l, g a rd e ro b a , r e g is tr a tu r a (m ă r im e a , in te r ro la ţiile ,
c o m o d ita te a d e se rv irii b o ln a v ilo r , nr. de lo c u ri in g a r d e r o b ă ).
9. In te r r e la ţiile d in tr e e taje: nr. de sc ă ri, a m p la s a r e a lor, c o m o ­
d ita te a fo lo s irii, d e s tin a ţia .
10. C o r id o r u l c e n tra l, la te r a l, p a r ţia l c o n s tru it, % dc c o n s tru c ­
ţie, lă ţim e a , lu n g im e a , p o s ib ilita te a a e ris irii, folosirea.
11. C a ra c te r is tic a ig ie n ic ă a se c ţiilo r fu n c p o n a le ale p o lic lin ic ii
(d e te rap ie, c h iru rg ie , o fta lm o lo g ie etc.), c a b in e te lo r p e n tru m e dic
( n u m ă r u l, m ă r im e a , o rie n ta re a , u tila r e a ) , s ă lilo r de p ro c e d u ri. D e
c a r a c te riz a t în m o d sp ecial secţiile ra d io lo g ie , fiz io te ra p ie şi la b o ­
rato a re le .
13. O r g a n iz a r e a lu c r u lu i p o lic lin ic ii:
— în sc rie re a la m e d ic i (la a c â ta zi se e fe c tu e a ză; d a c ă s u n t
r â n d u r i la r e g is t r a tu r ă );
— c h e m a re a m e d ic ilo r la d o m ic iliu (u n d e se face, c u m este o r­
g a n iz a t ă ) ;
287
 — nr. m e d iu de b o ln a v i în a ş te p ta re a p r im ir ii la m edic.
IX . S p ă lă t o r ia şi secţia de dezinfe c{ie
1. C lă d ir e a s p ă lă to r ie i este c o n s tru ită d u p ă proiect-tip sa u pro-
icct in d iv id u a l.
2. A m p la s a r e a fa tă de c lă d ir ile c u rativ e .
3. T ip u l s p ă lă t o r ie i( m e c a n iz a tă , s e m im e c a n iz a tă ).
4. C a p a c ita te a în k g /s c h im b , d u p ă proiect şi în re a lita te .
5. C o n s u m u l apei la 1 k g de a lb itu r i.
6. C o m p o n e n ţa şi m ă r im ile în c ă p e rilo r , in te r r e la ţiile lor. E v a ­
lu a re a ig ie n ic ă a c o m p o n e n ţe i în c ă p e rilo r , a p la n ific ă r ii şi s a lu b r i­
tă ţ ii lor.
7. E v a lu a re a ig ie n ic ă a ilu m in a t u lu i, v e n tila ţie i, m ic r o c lim a tu ­
lui în s p ă lă to r ie (d u p ă re z u lta te le in v e s t ig a ţ iilo r ).
8. C a ra c te r is tic a şi e v a lu a re a ig ie n ic ă a p ro c e s u lu i te h n o lo g ic
(respectarea c o n t in u it ă ţ ii, iz o la re a proceselor c u rate şi m u rd a re ,
s p ă la r e a e tc .).
9. C o n s tr u c ţia secţiei de d e zin fe c ţie şi c a ra c te ris tic a ei ig ie n ic ă .

• S c h e m a a v i z ă r i i s a n it a r e a f a r m a c ie i

1. A d re sa.
2. C a te g o r ia fa rm a c ie i.
3. N r. de lu c r ă to r i, c o m p o n e n ta lor în fu n c ţie de sex şi v â rs tă .
4. R e g im u i de lu c ru (n r. de s c h im b u ri, orele de p a u z ă ) :
5. F a r m a c ia este în c o r p o r a tă în a lt ă c lă d ir e sa u este a m p la s a tă
într-o c lă d ir e sp e c ia lă .
6. S e c to ru l de p ă m â n t : a ria , re lie fu l, c a ra c te ru l s o lu lu i, n iv e lu l
a p elor freatice, s a lu b r ita te a .
7. P re ze n ţa în tr e p r in d e r ilo r in d u s tr ia le , care ar p u tea p o lu a -a c ­
ru l pe te rito riu l fa rm a c ie i cu p ra f şi g aze, dire c ţia p r e d o m in a n tă a
v â n t u r ilo r în lo c a lita te a d a tă , z o n a de p ro te c ţie s a n ita r ă .
8. C o n s tr u c ţiile p reze nte pe te rito riu în a fa ră de c lă d ir e a fa r m a ­
ciei, a m p la s a r e a lor, % de c o n stru c ţie a te re n u lu i.
9. C a ra c te r is tic a c lă d ir ilo r : nr. de etaje , m a te r ia lu l de c o n s tru c ­
ţie, a co p e rişu l.
10. C lă d ir e a fa rm a c ie i: s p e c ia lă sau a d a p ta tă .
11. P re ze n ţa in tr ă r ii se p a ra te în c lă d ire a fa rm a c ie i cu ta m b u r
p e n tru c lie n ţi şi a in tr ă r ii de serviciu .
12. L is ta în c ă p e r ilo r d in fa rm a c ie , a m p la s a r e a lor re cip ro c ă.
13. C a ra c te r is tic a fiecărei în c ă p e r i a p arte , s u p r a fa ţa , în ă lţ im e a ,
fin is a re a p e re ţilo r, t a v a n u lu i, d u ş u m e le i, lă ţim e a u ş ilo r şi c o n s tru c ­
ţia acestora.
14. P re ze n ţa b lo c u lu i asep tic, a m p la s a r e a lu i, c o n s tru c ţia , f i n i­
sarea, d e zin fe c ţia a e r u lu i (p u te re a b e c u rilo r lu m in is c e n te la 1 m 2
al în c ă p e r ii, tip u l d is p o z itiv u lu i de ir a d ie re ).
15. P re ze n ţa s u b s o lu lu i: s u p ra fa ţa , în ă lţ im e a , p re ze n ta u n e i i n ­
tr ă r i se p a ra te externe, c o m u n ic a ţia in te r n ă cu e ta ju l în t â i al fa r ­
m a c ie i (lă ţim e a s c ă r ii).
16. U tila r e a s a n it a r ă a în c ă p e r ilo r fa rm a c ie i: în c ă lz it u l, v e n t i­
288
 la ţ ia , ilu m in a t u l (se face a v iz a r e a d u p ă schem ele tr a d iţ io n a le ) ; a p ro ­
v iz io n a r e a cu a p ă (c e n tr a liz a tă , lo c a lă , su rsa de a p ă , c a r a c te ris ti­
ca ei, s is te m u l de a d d u c ţie şi p ă s tra re a apei, in s ta la ţ iile de e p u ­
r a re şi d e zin fe c ta re a ap ei, c a lita te a apei, în c ă p e r ile a p r o v iz io n a te
cu a p ă c a ld ă şi re ce ); s a lu b r iz a r e a de r e z id u u r i so lid e şi lic h id e
(p re ze n ţa c a n a liz a ţie i, W C - u lu i: cu s p ă la re , luft-closet, de curte;
p re z e n ţa u n e i c am ere a n te rio a re a W C - u lu i; m o d u l de a c u m u la re ,
p ă s tr a r e şi în lă tu r a r e a r e z id u u r ilo r s o lid e şi lic h id e de p ro d u c e re ).
17. C a lita te a a e r u lu i în în c ă p e r ile fa rm a c ie i: c o n ţin u tu l de m ic ­
ro o rg a n is m e , p r a f m e d ic a m e n to s , s u b s ta n ţe toxice sub fo rm ă de ga-
" z e şi a b u ri.
18. F re c v e n ţa şi m e to d a c u ră ţe n ie i în c ă p e rilo r .
19. P re z e n ţa în c ă p e r ilo r de tr a i în fa rm a c ie , g r a d u l de iz o la re .
I n u rm a e fe c tu ă rii lu c r ă r ilo r p ra c tic e la ig ie n a in s tit u ţ iilo r me-
dico-sanitare, s tu d e n ţii c o m p le te a z ă a v ize le c o re s p u n z ă to a re de ex­
p e rtiz ă s a n it a r ă a p ro ie c tu lu i şi de co n tro l s a n ita r al s p it a lu lu i.
A v iz e le se d is c u tă în g r u p a de s tu d e n ţi în s c o p u l c o n c re tiz ă r ii, co ­
re c tă rii lo r şi o b ţin e rii d e p r in d e r ilo r p ra c tic e p re v ă z u te de p r o g r a ­
m u l de s tu d ii.
E ste necesar de a c o rd a t a te n ţie a p a rte m ă s u r ilo r de p re v e n ire a
in fe c ţiilo r in tra s p ita lic e ş ti.
T oate re z u lta te le o b ţin u te la c o n tro lu l s a n ita r p re v e n tiv şi c u ­
re nt se c o m p a ră cu n o rm a tiv e le ig ie n ic e p re ze n ta te în d o c u m e n te le
le g is la tiv e c o re s p u n z ă to a re . S p re e x e m p lu , p e n tru e v a lu a re a ig ie ­
n ic ă a s u p ra fe ţe i în c ă p e r ilo r se folosesc n o r m a tiv e le p re z e n ta te în
N .R .C . 11— 69— 78 « In s t it u ţ iile c u ra tiv o - p ro fila c tic e » (u n ex tras este
p re z e n ta t în ta b e lu l 6 3 ).

Tabelul 63. Suprafaţa minimală pentru un pa! necesară în saloanele

spitalelor

C ap acitate a saloanelo r şi denum irea secţiilo r S u p ra fa ţa In

m 2 la 1 p a l

Saloane pentru 1 pat 9

Boxe pentru 1 pat 22
Saloane pentru 2 şi mai multe paturi:
— în spitalele de boli infecţioase şi de tuberculoză pentru 7,5
maturi
— în spitalele de boli infecţioase şi de tuberculoză pentru 6,5
copii
— secţiile de combustii, reabilitare, radiologie pentru maturi 10
— terapie intensivă 13
— altele 7

19 Comanda nr. 69
 CAPI TOLUL X

IG I E N A IN S T IT U T II L OR
DE ÎN TR EŢ IN ER E A C U R Ă Ţ E N IE I C O R P O R A L E

U n a d in c o n d iţiile e se n ţia le p e n tru p ă s tra re a şi p ro m o v a re a s ă ­

n ă t ă ţ ii o re p r e z in tă m e n ţin e re a c u r ă ţe n ie i c o rp o ra le , a le n je rie i şi
îm b r ă c ă m in te i.
U n it ă ţ ile de în tr e ţin e re a c u ră ţe n ie i c o rp o ra le fac p a rte d in i n ­
s t itu ţiile de deservire şi in c lu d friz e riile , b ă ile , p a v ilio a n e le de d u ş,
s p ă lă to r iile , c a b in e te le de c o sm e tic ă. A ceste in s titu ţ ii au d e s tin a ţie
p ro fila c tic ă , a u o în s e m n ă ta te p r im o r d ia lă p e n tru respectarea r e g u ­
lilo r de ig ie n ă p e rs o n a lă . P e l â n g ă ace asta, b ă ile şi d u ş u r ile , care
u n e o ri în c o m p o n e n ţa sa in c lu d b a z in e de s c ă ld a t şi în o t, a u în s e m ­
n ă t a t e sp o rtiv o - a sa n a to are .
L a c o n tro lu l s a n ita r a s u p ra acestor in s titu ţ ii m e d ic ii ig ie n iş ti se
vor co n d u c e de c erin ţele şi n o r m a tiv e le ig ie n ic e re fle c ta te în u r m ă ­
to a re le do c u m e n te : « R e g u lile s a n ita r e de c o n stru c ţie , u tila r e şi ex­
p lo a ta re a b ă ilo r , nr. 982— 72», « R e g u lile s a n ita r e de c o n stru c ţie ,
u tila r e şi e x p lo a ta re a s p ă lă to r iilo r , nr. 979— 72», « R e g u lile s a n it a ­
re de c o n stru c ţie , u tila r e şi e x p lo a ta re a c a b in e te lo r cosm etice, nr.
1163— 74», sc riso area m e d ic u lu i s a n ita r p r in c ip a l de s ta t a l R e p u b ­
lic ii M o ld o v a nr. 06 8/242— 501 d in 16.10.89 « C u p riv ire la m ă s u ­
r ile de a s ig u ra re a de zin fe cţie i in s tru m e n te lo r în fr iz e r ii» .

Controlul sanitar preventiv

P r in c ip iile g e n e ra le ale c o n tr o lu lu i s a n ita r p re v e n tiv s u n t a n a ­

lo g ic e cu cele expuse d e ja în p r iv in ţa lo c u in ţe lo r, s p ita le lo r şi a lto r
o b iectiv e c o m u n a le .
N e a p ă r a t în s ă v o m ţin e co n t de p ro b le m e le specifice n u n u m a i
în g e n e ra l p e n tru u n it ă ţ ile de în tre ţin e re a c u r ă ţe n ie i c o rp o ra le , ci
ş i p e n tru fiecare o b ie c tiv în parte. D re p t ex e m p lu , să ne o p r im la
u n e le m o m e n te de e x p e rtiz ă a p ro ie c tu lu i b ă ii.

S c h e m a p r e l i m i n a r ă d e e x a m in a r e a p r o i e c t u l u i b ă i i

P e n tru în c e p u t se a p re c ia z ă p le n itu d in e a d o c u m e n te lo r p re z e n ­
tate , lo c u l a m p la s ă r ii, c a p a c ita te a . A p o i se e x a m in e a z ă fişa e x p li­
c a tiv ă d in care se a flă c a p a c ita te a p ro ie c ta tă , t ip u l b ă ii etc.
I n p la n u l g e n e ra l se e x a m in e a z ă s u p ra fa ţa , s a lu b r ita te a , g r a d u l
290
 de în v e rzire , in tr ă r ile , a m p la s a r e a c lă d ir ilo r pe te rito riu , d r u m u r i­
le pe te rito riu , o rie n ta re a c lă d ir ilo r , se c a lc u le a z ă p ro c e n tu l de c o n ­
s tru c ţie a te r e n u lu i.
S c h iţe le ce proiect se e x a m in e a z ă p e n tru fiecare etaj a p ai te, de
la in tr a r e p â n ă la ieşire, respectându- se c o n s e c u tiv ita te a . S e d eter­
m in ă m ă r im ile fiecărei în c ă p e ri, se s ta b ile ş te a m p la s a r e a u ş ilo r, fe­
re stre lo r, c a lo rife re lo r, u t ila ju lu i sa n ita ro - te h n ic , in te r r e la ţiile î n ­
c ă p e rilo r , c o re sp u n d e re a p la n ific ă r ii in te rio a re cu p rocesul te h n o ­
lo g ic .
Se a c o rd ă a te n ţie de o se b ită c o re s p u n d e rii s u p ra fe ţe i în c ă p e r ilo r
cu n u m ă r u l de lo c u ri, se e x a m in e a z ă c o n s tru c ţia şi a m p la s a r e a
s c a u n e lo r în c a m e ra de d e z b ră c a re şi c a m e ra de s p ă la r e , c o m o d ita ­
tea a m p la s ă r ii ro b in e te lo r, cam e rei de s p ă la re , d u ş u r ilo r, b a z in u lu i
de a p ă , cam erei de a b u ri. E ste fo a rte im p o r ta n tă aprecierea p o s ib i­
lit ă ţ ii lu c r u lu i b ă ii în c a lita te de p u n c t s a n ita r de d e zinfe cţie , a c ă i­
lo r de deversare a a p e lo r re z id u a le .
U lte r io r se e x a m in e a z ă p ro ie c tu l în se c ţiu ne v e r tic a lă , d e te rm i­
n â n d în ă lţim e a c lă d ir ilo r şi în c ă p e rilo r , d im e n s iu n ile u ş ilo r şi fe­
re strelor, a lte ele m e n te de s a lu b r ita te .
S e face e v a lu a re a fa ţa d e i c lă d ir ilo r , a u n o r elem e nte de c o n s tru c ­
ţie.
U ltim e le se e x a m in e a z ă schiţele u t il a j u l u i sa n ita r- te h n ic (s is te ­
m u l de în c ă lz ir e , v e n tila ţie , a p ro v iz io n a re cu a p ă , g a z , c a n a liz a ţ ie ).
R e z u lta te le e x a m in ă r ii p ro ie c tu lu i se c o m p a ră cu n o rm a tiv e le
ex istente, fo rm u lân d u - s e a p o i c o n c lu z ia d u p ă fo rm a c u n o s c u tă d eja
(a n e x a 1).

Controlul sanitar curent

Ţ in â n d c o n t de im p o r ta n ţa ig ie n ic ă şi e p id e m io lo g ic ă ex trem de
m a re a u n it ă ţ ilo r de în tre ţin e re a c u ră ţe n ie i c o rp u lu i, c o n tro lu l s a ­
n ita r a s u p ra lo r tre b u ie efectuat s is te m a tic şi fo arte sever. M e d ic u l
s a n ita r e fe c tu e a ză su p ra v e g h e re a s a n ita r ă a b ă ilo r p u b lic e sa u a
celor colective (în tr e p r in d e r i, u n it ă ţ i de c aza re , c a m p in g u r i etc.)
d e s tin a te p e n tru în tre ţin e re a c u ră ţe n ie i a b s o lu te a p ie lii; a s p ă l ă ­
to r iilo r p u b lic e d e s tin a te p e n tru s p ă la r e a le n je rie i şi îm b r ă c ă m in ­
tei; a fr iz e r iilo r, c a b in e te lo r cosm etice etc.

S c h e m a a v i z ă r i i s a n it a r e a b ă i i

1. A dresa.
2. A p a r te n e n ţa d e p a r ta m e n ta lă , de tip deschis sau în c h is , p r o ­
g r a m u l de lu c ru al b ă ii, c a p a c ita te a , nr. de secţii sa u c a te g o rii.
3. R a z a a p r o x im a tiv ă de deservire a p o p u la ţie i, nr. de p o p u la ­
ţie d e s e rv ită, frecven ţa v iz it ă r ii b ă ii de c ătre fiecare lo c a ta r în u lt i­
m e le 3 lu n i.
4. T e rito riu l: se p a ra t p e n tru ba ie sa u a m p la s a r e a în c a rtie ru l
291
lo c a tiv , a ria şi s a lu b r ita te a te r ito r iu lu i, în v e liş u l şi c a ra c te ru l în ­
v e r z ir ă te rito riu lu i.
5. T ip u l b ă ii: ig ie n ic ă sa u de tip filt r u (p e n tru p re lu c ra re a s a ­
n i t a r ă ) , nr. de etaje , a m p la s a r e a se c ţiilo r la diverse etaje.
6. C o m p o n e n ţa în c ă p e r ilo r în fiecare secţie, a m p la s a r e a re c ip r o ­
c ă , n r. de lo c u ri în fiecare d in ele, s u p ra fa ţa p e n tru u n ioc.
7. U tila r e a în c ă p e r ilo r în fiecare secţie:
a) s a la de a şte p ta re — sc aune le , b ă n c ile (n r. şi m ă r im ile ) ;
b) g a rd e ro b a — n r. de cuiere, d is ta n ţa în tr e ele;
c) v e s tia r u l — p ă s tra re a îm b r ă c ă m in t e i în d u lă p io a r e , d im e n ­
s iu n ile d u lă p io a r e lo r , s c a u n e le şi d im e n s iu n ile lor p e n tru u n loc,
d is ta n ţa în tr e d u lă p io a r e şi scaune ;
d) s a la de s p ă la r e — m a te r ia lu l şi c o n s tru c ţia b ă n c ilo r , l u n g i ­
m e a b ă n c ii p e n tru u n loc, d is ta n ţa în tr e b ă n c i;
e) c a m e ra dc a b u ri.
8. S ta r e a s a n it a r ă a în c ă p e r ilo r b ă ii (p e re ţii, d u ş u m e a u a , t a v a ­
n u l, fin is a re a lor e tc .).
9. A p r o v iz io n a r e a cu a p ă rece sau c a ld ă , starea s a n ita r ă a lighe-
n e lo r.
10. C a n a liz a r e a : d a c ă e în c lin a tă d u ş u m e a u a în s ă lile de s p ă ­
lare, a m p la s a r e a s if o n u lu i de scurgere, c ă ile de în lă tu r a r e a a p e lo r
re z id u a le şi m e to d e le de e p u ra re a lo r în a in te a d e v e rs ă rii în cana-
liz a ţ ia g e n e ra lă .
11. W C - u rile , a m p la s a r e a , c a ra c te ris tic a ig ie n ic ă .
12. Ilu m in a t u l n a tu r a l şi a r tific ia l.
13. în c ă lz it u l.
14. V e n tila ţia .
15. P re z e n ţa frize rie i în c o m p o n e n ţa b ă ii, le n je r ia , p ă s tra re a ei.
16. V â n z a r e a b u re te lo r şi a s ă p u n u r ilo r .
17. A p ro v iz io n a re a b ă ii cu in v e n ta r de dereticare , p re z e n ţa c o ­
v o ra ş e lo r de c a u c iu c , su ccesiun ea e fe c tu ă rii d e rc tic ă rii şi dezinfec-
ţiei b ă ii, o r g a n iz a r e a d e zin fe cţie i în c ă p e r ii, lig h e n e lo r, b ă n c ilo r .
18. P re ze n ţa g h e re te lo r de v â n z a r e a m a te r ia le lo r p e n tru baie,
a b ă u tu r ilo r ră c o r ito a r e etc., a m p la s a r e a , starea lor s a n ita r ă .
19. A p r o v iz io n a r e a p e r s o n a lu lu i cu salop ete , frecvenţa şi r e z u l­
ta te le e x a m e n e lo r m e d ic a le (c o n tro lu l fişe lo r m e d ic a le ).
20. C o n c lu z ie : e n u m e ra re a în c ă lc ă r ilo r de r e g u li ig ie n ic e , m ă s u ­
rile p ro fila c tic e necesare.

S c h e m a a v i z ă r i i s a n it a r e a s p ă l ă t o r ie i

1. A d re sa.
2. A p a r te n e n ţa d e p a r ta m e n ta lă , t ip u l, c a p a c ita te a în tr- u n sc h im b,
c o n tin g e n tu l de c lie n ţi deservit.
3. C o m p o n e n ţa s p ă lă to r ie i, d e n u m ire a în c ă p e r ilo r , d im e n s iu n e a ,
a m p la s a r e a lor.
4. S u c c e siu n e a p ro c e s u lu i te h n o lo g ic : re ce p ţio n a re a le n je rie i, s o r­
292
tare a, s p ă la r e a , uscarea, c ă lc a tu l, p ă s tra re a , d is trib u ire a a lb itu r ilo r .
5. S ta re a s a n ita r ă a în c ă p e r ilo r : d u ş u m e le le , pere ţii, fin is a re a .
6. Ilu m in a t u l.
7. V e n tila ţia .
8. A p ro v iz io n a re a cu a p ă : rece, c a ld ă .
9. C a n a liz a ţ ia : e în c lin a t ă sa u n u d u ş u m e a u a în s a la de s p ă la ­
re a a lb itu r ilo r , a m p la s a r e a s ifo a n e lo r de scurgere, c ă ile de î n l ă t u ­
ra re a a p e lo r r e z id u a le şi m e to d e le de e p u ra re a lo r în a in te a dever­
s ă r ii în s is te m u l de c a n a liz a ţie al c e n tru lu i p o p u la t.
10. U tila r e a în c ă p e rilo r .
11. C a lita te a s p ă lă r ii a lb itu r ilo r .
12. C o n d iţ iile ig ie n ic e de m u n c ă ale p e rs o n a lu lu i.
13. în c ă p e r e a p e n tru m a s ă .
14. G a rd e ro b a .
15. P re z e n ţa d u ş u lu i p e n tru p e rs o n a l în secţiile m u r d a r ă şi c u ­
r a tă .
16. A p ro v iz io n a re a p e r s o n a lu lu i cu s a lo p e tă , m o d u l de folosire.
17. F re c v e n ţa şi re z u lta te le ex a m e n e lo r m e d ic a le (c o n fo rm d a ­
te lo r d in fişele m e d ic a le ).
18. C o n c lu z ie : e n u m e ra re a în c ă lc ă r ilo r de re g u li ig ie n ic e , m ă s u ­
r ile p ro fila c tic e necesare.

S c h e m a a v i z ă r i i s a n it a r e a f r i z e r i e i

1. A d re sa.
2. A p a r te n e n ţa d e p a r ta m e n ta lă .
3. T ip u l frize rie i (p e n tru b ă r b a ţi, fem ei, c o p ii) , nr. de lo c u ri.
4. C a ra c te r is tic a c lă d ir ii (c a s ă de lo c u it, c ă m in , baie, g a r ă , c lă ­
d ire s e p a r a tă ).
5. G r a d u l de iz o la re fa ţă de casa de lo c u it şi a lte în c ă p e ri ( i n ­
tra re s e p a r a tă ).
6. D e n u m ire a în c ă p e r ilo r , d e s tin a ţia , s u p r a fa ţa fie c ăre ia d in ele,
în ă lţ im e a , c u b a ju l, in te r re la ţiile , p la n ific a re a .
7. F in is a r e a in te r io a r ă a în c ă p e r ilo r : d u ş u m e a u a , p e re ţii, t a v a ­
n u l, starea lo r s a n ita r ă , dereticare a.
8. în c ă lz it u l.
9. Ilu m in a t u l.
10. A p ro v iz io n a re a cu a p ă : rece, c a ld ă .
11. C a n a liz a ţ ia .
12. S ă lile de frize rie şi b ă r b ie rit: d im e n s iu n ile , o rie n ta re a , nr.
de fo to lii p e n tru lu c ru , s u p r a fa ţa şi c u b a ju l p e n tru u n loc, d is ta n ­
ţa în tr e fo to lii.
13. U tila r e a lo c u r ilo r de lu c ru cu la v o a re , a p ro v iz io n a re a cu a p ă
rece şi c a ld ă , fo to lii, no p tie re , m ă s u ţe , d u lă p io a re .
14. A p ro v iz io n a re a cu a lb itu r i: cape, ştergare , şerveţele, cores­
p u n d e re a c erin ţelo r ig ie n ic e .
15. P ă s tr a r e a s e p a ra tă a a lb itu r ilo r c u rate şi m u rd a re , fo lo sire a
re p e ta tă a a lb itu r ilo r .
16. D e zin fe c ta re a in s tru m e n te lo r, p re ze n ţa la m p e i de s p irt, s o lu ­
293
ţiilo r d e zin fe c ta n te , p e riu ţe lo r ste rile în co re sp u n d e re cu c erin ţele
n o rm a tiv e lo r ig ie n ic e , fo lo sire a in s tru m e n te lo r şi p a r fu m u r ilo r i n ­
terzise.
17. Ig ie n a p e rs o n a lă a lu c ră to rilo r: s p ă la tu l m â in ilo r la în c e p u ­
t u l lu c r u lu i, e x a m e n u l m e d ic a l, c u n o a şte re a m in im u lu i s a n ita r , s a ­
lo p e ta (a se efectua a n a liz a de la b o ra to r a s p ă lă tu r ilo r de pe m â i ­
n ile fr iz e r u lu i, a n a liz a de la b o r a to r a s o lu ţiilo r d e z in fe c ta n te ; a c o n ­
tro la fişele m e d ic a le ).
18. în c ă p e r ile a u x ilia re (c a m e ra p e r s o n a lu lu i, d e p o z itu l, c a m e ­
ra de g o s p o d ă r ie ), s u p r a fa ţa lor, a m p la s a r e a , u tila r e a , e x p lo a ta re a .
19. C u r ă ţe n ia în c ă p e rilo r : colectarea, p ă s tra re a şi n e u t r a liz a ­
rea p ă r u lu i, p re ze n ţa şi starea in v e n ta r u lu i p e n tru cu răţe n ie .
20. S ta re a s a n ita r ă şi m e n ţin e re a W C - u rilo r.
21. C o n c lu z ie : e n u m e ra re a în c ă lc ă r ilo r de r e g u li ig ie n ic e , m ă s u ­
rile p ro fila c tic e necesare.

R e g u l i l e s a n it a r e d e c o n s t r u c ţ ie , u t il a r e
ş i e x p lo a t a r e a b ă i l o r n r . 9 8 2 — 7 2 d in 1 9 iu n i e 1 9 7 2 ( e x t r a s )

B ă ile c o n s tru ite şi cele re c o n s tru ite p o t fi a d m is e spre e x p lo a ta ­

re e x c lu siv p r in c o o rd o n a re a cu in s tit u ţ iile s a n ita ro - a n tie p id e m ic e .
B ă ile se c la s ific ă în u rm ă to a re le tip u r i:
a ) b ă ile ru se şti care d is p u n de s ă li de s p ă la r e cu lig h e n e p e n ­
tru s p ă la r e , de d u ş u r i ş i s ă li de a b u ri;
b ) b ă ile m ix te care au cam ere de d u ş şi s ă li de a b u ri;
c) b ă ile - filtru p o s ib ile p e n tru u tiliz a r e a în c a lita te de p u n cte
s a n ita r e de d e zin fe c ţie p e n tru p re lu c ra re a s a n it a r ă a u n o r c o n tin ­
g e n te de o a m e n i, fiin d deservite c o n c o m ite n t de cam ere de d e z in ­
fecţie m o b ile (în b ă ile cu 5 0 — 100 lo c u r i) sau s ta ţio n a re (în b ă ile
cu 200 şi m a i m u lte lo c u r i). I n d e p e n d e n ţă de s tare a e p id em io lo gi-
că şi c o n fo rm in d ic a ţ iilo r s e r v ic iu lu i s a n ita ro - a n tie p id e m ic , cam ere
de d e zin fe c ţie s ta ţio n a r e pot fi p re v ă z u te şi în b ă ile - filtru m a i m ici
de 200 lo c u ri.
C lă d ir ile b ă ilo r trebu ie a s ig u r a te cu a p e d u ct, c a n a liz a re , sistem
de în c ă lz ir e , v e n tila ţie şi a p ă c a ld ă .
C a lita te a apei tre b u ie să c o re s p u n d ă c e rin ţe lo r p re ze n ta te fa ţă
de a p a p o ta b ilă c o n fo rm S T A S - u Iu i « A p a p o ta b ilă » .
N e u tr a liz a r e a a p e lo r re z id u a le de la b ă i p o a te fi e fe c tu a tă :
a) în c a z u l p reze nţei c a n a liz a ţ ie i u rb a n e , ap e le r e z id u a le ale
b ă ilo r pot fi deversate re sp e c tân d r a p o r tu l d in tr e ele fa ţă de apele
r e z id u a le fe caloid - m enajere n u m a i m a re de 1:1 (în t im p u l lu c r u ­
lu i b ă ilo r ) . P e n tru u n tim p scurt se a d m ite creşterea ace stu i ra p o rt
p â n ă la 1,2:1;
b) în c a z u l lip s e i c a n a liz a ţ ie i u rb a n e — p r in c o n s tru c ţia in s ta ­
la ţ iilo r lo c ale de ep u ra re . I n fiecare c az concret p ro b le m a n e u t r a li­
z ă r ii a p elo r r e z id u a le ale b ă ilo r tre b u ie c o o rd o n a tă cu c e n tru l de
Ig ie n ă şi E p id e m io lo g ie te rito ria l.
M o b ila d in în c ă p e r ile b ă ilo r tre b u ie să fie n e c a p ito n a tă sa u se- I
m ic a p ito n a tă cu d e r m a tin ă , m u ş a m a sa u m a te ria l p la s tic , care su n t

294
 uşor la v a b ile şi d e zin fe c ta b ile . U tila r e a în c ă p e r ilo r cu m o b ilă c a p i­
t o n a tă n u se a d m ite .
L ig h e n e le d e s tin a te p e n tru s p ă la r e a c o r p u lu i şi a p ic io a re lo r tre ­
b u ie să fie d in m e ta le care n u se s u p u n c o ro z iu n ii. L ig h e n e le p e n tru
s p ă la r e a p ic io a re lo r tre b u ie să difere d u p ă fo rm ă de lig h e n e le p e n ­
tr u s p ă la r e a c o rp u lu i. C ă z ile tre b u ie să fie e m a ila te . E ste in te r z is ă
fo lo sire a c ă z ilo r cu e m a ilu l defectat.
L e n je ria p e n tru fo lo sire a in d iv id u a lă (c e a rş a fu ri, şte rg a re ) este
p u s ă la d is p o z iţia c lie n ţilo r îm p a c h e ta tă , s ig ila t e în pach ete de h â r ­
tie. L e n je ria c u r a tă se p ă s tre a z ă s e p a ra t de cea m u r d a r ă .
V â n z a r e a s ă p u n u lu i, bure te lo r, m ă tu r iţe lo r şi a a lto r a rtic o le de
ig ie n ă p e rs o n a lă este a d m is ă în gherete sp eciale s itu a te în v e s tib u ­
lu l b ă ii. V â n z a r e a acestor obiecte în bufete este in te r z is ă . Se in te r ­
zice, de asem enea, liv ra re a p e n tru c lie n ţi a s ă p u n u lu i, b u re te lo r, m ă ­
tu riţe lo r, p ie p te n ilo r şip e riu ţe lo r de fo lo sire c o m u n ă .
I n fiecare secţie a b ă ii tre b u ie să fie o tru s ă fa rm a c e u tic ă p e n ­
tru p r im u l a ju to r, care c o n ţin e s o lu ţie de a m o n ia c , tin c tu r ă de iod,
v a s e lin ă , m a te r ia l de p a n s a m e n t şi re m e d ii u tile p e n tru c o m b u s tii.
î n v e s tia re s u n t necesare u n v a s cu a p ă p o ta b ilă (g a r a f ă , re ze r­
v o r cu r o b in e t), p a h a re şi u n v a s p e n tru c lă tire .
T oate v e s tia re le tre b u ie u tila te cu la v o a re cu a p ă rece şi c a ld ă ,
în c ă p e r ile cu r e g im u sc a t se a s ig u r ă cu p u b e le p e n tru g u n o i.
B a ia tre b u ie să d is p u n ă de in v e n ta r s u fic ie n t de c u ră ţe n ie , care
se p ă s tre a z ă în în c ă p e r i sa u d u la p u r i speciale.
I n în c ă p e r ile b ă ilo r se in te rzice :
a) p ă s tra re a o b iectelo r n e u tiliz a te la e x p lo a ta re a b ă ilo r , c ât şi
a u t ila ju lu i defectat;
b ) s p ă la t u l şi c lă t it u l a lb itu r ilo r ;
c) u scarea a lb itu r ilo r în c a m e ra de a b u ri sa u în alte în c ă p e ri ale
b ă ii;
d) folo sire a în c ă p e r ilo r b ă ii în sco p u ri n e c o re sp u n z ă to a re .
P e p a rc u r s u l în tr e g ii z ile de lu c ru în în c ă p e r ile b ă ii tre b u ie să
se m e n ţin ă o te m p e ra tu r ă a a e ru lu i c o n fo rm n o r m a tiv e lo r în v i­
g o are . I n acest scop în în c ă p e rile p rin c ip a le se in s ta le a z ă te rm o ­
m etre.
T oate în c ă p e r ile b ă ii z iln ic se aerisesc p â n ă la în c e p u tu l lu c r u ­
lu i, d u p ă te rm in a re a lu c r u lu i şi în tim p u l c u ră ţe n ie i.
î n b ă ile u tila te cu sistem m e c a n ic de v e n tila ţie p r in re fu la re şi
a s p ir a ţie ae risire a se face pe p a rc u rs u l tu tu r o r orelor de lu c ru .
P e p a rc u r s u l z ile i în tr e g i se m e n ţin e c u r ă ţe n ie în s a la de s p ă ­
la re , în c a m e ra de a b u ri, c am e ra de d u ş, v e s tia r etc.
I n c a b in e le cu c a d ă sa u cu d u ş, d u p ă fiecare c lie n t, p e rs o n a lu l
este o b lig a t să spele c a d a cu p e rii şi s ă p u n , a p ă c a ld ă , a p o i s ă o
d ezinfe cteze.
Z iln ic d u p ă în c h id e re a b ă ii se face c u r ă ţe n ia m in u ţ io a s ă a t u ­
tu ro r în c ă p e r ilo r , in v e n ta r u lu i şi u t ila ju lu i.
C u r ă ţe n ia g e n e ra lă a în c ă p e r ilo r b ă ii se face o d a tă în s ă p t ă ­
m â n ă , în « z iu a s a n it a r ă » s ta b ilită .

295
 I n s a la de s p ă la r e şi c am e ra de a b u ri se fa c u r m ă to a r e le p r o ­
cedee de c u răţe n ie :
— lig h e n e le m e ta lic e se ş te rg cu e m u ls ie d in s ă p u n şi g a z lam-
p a n t (20 g s ă p u n ş i 100 g g a z la m p a n l la 1 1 a p ă ) , a p oi se s p a lă
cu a p ă . A ceeaşi m e to d ă se foloseşte la s p ă la r e a c ă z ilo r;
— b ă n c ile d in s ă lile de s p ă la t şi d in cele de a b u ri se s p a lă cu
p e rii dure, a p ă c a ld ă şi s ă p u n ;
— p a n e le le p ere ţilo r în s ă lile de s p ă la re , de a b u ri, de du ş, cu
c ă z i, c ât şi c le m e n te le p ro e m in e n te de c o nstru cţie, ţevile, c a lo r ife ­
rele, c o rp u rile de ilu m in a t , s tic la ferestrelor se s p a lă cu p erii;
— p o de lele se şte rg cu p e rii, s p ă lâ n d u - le în c o n tin u u cu a p ă.
D u p ă te rm in a re a s p ă lă r ii p o d e le lo r, acestea, p ere ţii şi u t ila ju l
se s p a lă cu a ju to r u l u n u i fu r tu n cu a p ă c a ld ă .
M o b ila şi u t ila ju l în v e s tia re — d iv a n e , sc a une , c â n ta r u l m e d i­
c a l — se şte rg fo lo s in d s o lu ţie de 0 ,5 % c lo ru ră de v a r sau cloram i-
n ă . P o d e le le în v e s tia re se şte rg cu p erii u t iliz â n d s o lu ţie de s ă p u n
sau a lc a lin ă , a p o i se s p a lă .
D e z in fe c ţia u m e d ă cu su b s ta n ţe c h im ic e se e fe c tu e a ză o d a tă în
l u n ă sau d u p ă ne c e sita te c o n fo rm c e rin ţe lo r in s titu ţ iilo r sanitaro-
a n tie p id e m ic e cu p u te rile şi m ijlo a c e le s a n e p id u lu i d in c o n tu l b ă i­
lor.
P e rio d ic se face d e z in fe c ţia p ro fila c tic ă a în c ă p e r ilo r şi m o b ile i
(v e s tia ru l, s a la de a şte p ta re , g a rd e ro b a , c a b in e le cu c ă z i sa u d u ş ).
C lie n ţilo r li se interzice:
— a fu m a în v e stiare , s a la de s p ă la r e şi c am e ra de a b u ri;
— a 'âdu ce stic le , obiecte d in s tic lă şi a lb itu r i în s a la de s p ă la ­
re şi c a m e ra de a b u ri;
— a s p ă la le n je ria ;
— a fo lo si d ife rite m e d ic a m e n te (u n g u e n te etc.).
A c tiv ita te a c o s m e tic ia n u lu i este a d m is ă cu p e rm is iu n e a in s ta la ­
ţiilo r sa nita ro ^a ntie ip id e m ic e .
L a a n g a ja r e a la lu c ru p e rs o n a lu l b ă ilo r trece e x a m e n u l m e d ic a l,
care u lte rio r este re p e ta t periodic.
L u c r ă to r ii b ă ii se a s ig u r ă cu sa lo p e tă în core sp und e re cu n o r ­
m a tiv e le . I n fiecare a n a d m in is t r a ţ ia b ă ilo r este o b lig a tă să o r g a n i­
zeze (în c o o rd o n a re cu s a n e p id u l) u n c ic lu de le c ţii cu p e rs o n a lu l
d u p ă p r o g r a m u l m in im u lu i s a n ita r.
F ie care b a ie trebu ie să d is p u n ă de u n re g is tru s a n ita r şi r e g u lile
s a n ita re a ctu ale .
R ă s p u n z ă t o r de resp ectarea r e g u lilo r s a n ita r e este şeful b ă ii.
C o n tr o lu l a s u p r a re s p e c tă rii r e g u lilo r s a n ita r e se e fe c tu e a ză de
in s tit u ţiile lo c a le ale s e r v ic iu lu i s a n ita ro - a n tie p id e m ic .

R e g u l i l e s a n it a r e d e c o n s t r u c ţ ie , u t il a r e
ş i e x p lo a t a r e a s p ă l ă t o r i l o r n r . 9 7 9 - 7 2 d i n 1 6 i u n ie 1 9 7 2 ( e x t r a s )

S p ă lă t o r iile c o n s tru ite şi cele re c o n s tru ite pot fi a d m is e spre

e x p lo a ta re n u m a i cu p e rm is iu n e a in s tit u ţ iilo r sa n itaro- antiep ide m i-
ce.
296
 I n fu n c ţie de d e s tin a ţie , s p ă lă to r iile se d iv id în u rm ă to a re le
tip u r i:
a) c o m u n a le ;
b ) d e p a rta m e n ta le ;
c) a u to n o m e (la d o m ic iliu ) ;
d j de au to d e se rv ire (m e c a n iz a te ).
A m p la s a r e a în c ă p e r ilo r s p ă lă to r iilo r tre b u ie să p re v a d ă c o n ti­
n u ita te a p ro c e s u lu i te h n o lo g ic îă r ă c o n ta c tu l le n je rie i m u rd a re cu
cea c u r a tă .
P u n c te le de re ce p ţio n a re a le n je rie i de la p o p u la ţie , în c o rp o ra te
în c lă d ir i cu a ltă d e s tin a ţie , tre b u ie să a ib ă în c ă p e ri se p a ra te p e n ­
tru re ce p ţio n a re a şi liv ra re a le n je rie i, care a s ig u r ă o iz o la re c o m ­
p le tă în tr e secţiile m u rd a re şi curate .
In t r ă r ile p e n tru re ce p ţio n a re a şi liv ra re a le n je rie i tre b u ie să fie
sep arate .
S p ă lă t o r iile a u to n o m e se a m p la s e a z ă în c lă d ir i sep arate ; se a d ­
m ite a m p la s a r e a în c lă d ir i a d m in is tr a tiv e şi de g o s p o d ă rie cu re s­
p e ctare a u rm ă to a r e lo r c o n d iţii:
— s p ă lă to r iile să fie m a x im a l m e c a n iz a te ;
— in tr ă r ile în s p ă lă to r ii tre b u ie să fie iz o la te de in t r ă r ile cu
a ltă d e s tin a ţie ;
— să fie u tila te cu v e n tila ţie p r in re fu la re şi a s p ira ţie ;
— p la n ş e u r ile d in tr e e ta je d e a s u p ra s p ă lă to r iilo r tre b u ie să a s i­
g u re termo-, hidro- şi s o n o iz o la re a n ecesară;
— ferestrele în s ă lile de s p ă la r e şi uscare, în c a z u l a m p la s ă r ii
d e a s u p ra lo r a fe restrelor în c ă p e r ilo r p u b lic e , tre b u ie să fie în f u n ­
date, fă r ă fe restru ici sa u o b e rlih tu ri.
P e re ţii in te r io ri, p ere ţii d e s p ă r ţito ri şi p la n ş e u r ile în ' în c ă p e r ile
u d e şi u m e d e tre b u ie să fie re z is te n ţi la u m e z e a lă şi uşor la v a b ili.
I n în c ă p e r ile cu re g im u m e d p e re ţii se re c o m a n d ă să fie aco p e ­
riţi cu fa ia n ţă pe to a tă în ă lţ im e a ; în în c ă p e rile uscate şi cu u m id i­
tate n o r m a lă pereţii se vopsesc cu vopsea de ule i p â n ă la în ă lţ im e a
de 2 m.
D u ş u m e a u a în secţia de s p ă la r e , î n s a la de g a rd e ro b ă , d u ş, W C
tre b u ie să fie im p e r m e a b ilă , ne te d ă, fă r ă c r ă p ă tu r i şi alte defecte.
B lo c u l s p ă lă to r ie i tre b u ie să a ib ă ap e d u ct, c a n a liz a re , în c ă lz ir e
c e n tra lă şi v e n tila ţie m e c a n ic ă p rin re flux şi a flu x cu aer c ald.
I n lip s a c a n a liz ă r ii u rb a n e , c o n d iţiile şi lo c u l de dev ersare a
a p e lo r r e z id u a le se c o o rd o n e a z ă cu s e rv ic iu l s a n ita ro - a n tie p id e m ic .
N e u tr a liz a r e a a p e lo r r e z id u a le de la s p ă lă to r ii p o a te fi e fe c tu a ­
tă îm p r e u n ă cu apele r e z id u a le fe ca loid - m enajere, re s p e c tâ n d r a p o r ­
tu l d in tre acestea de m a x im u m 1:1 (în tim p u l lu c r u lu i: s p ă lă t o ­
r iilo r ) ; se a d m ite creşterea p e n tru u n tim p sc urt a ace stui ra p o rt
p â n ă la 1,2:1,0.
D a c ă r a p o r tu l in d ic a t este m a i m a re de 1:1, este n ecesară p re ­
lu c ra re a lo c a lă a a p e lo r re z id u a le de la s p ă lă to r ii (c o a g u la r e a , t r a ­
ta re a cu v a r şi d e c a n ta r e a ).
S p ă lă to r iile în care se p revede p re lu c ra re a le n je rie i in fe c ta te
tre b u ie să c o re s p u n d ă şi u r m ă to a r e lo r cerinţe:
297
 — în c ă p e r ile p r in care trece le n je ria in fe c ta tă (s a la de a ş te p ­
tare , c a m e ra de re ce p ţio na re , c am e ra de s o rta re ) tre b u ie iz o la te de
a lte în c ă p e r i;
— în c ă p e r ile « m u r d a r e » tre b u ie a s ig u r a te cu v e n tila ţie s e p a ra tă
p rin a s p ira ţie ;
— în c ă rc a r e a le n je rie i in fe c ta te în m a ş in ile de s p ă la r e şi d e z in ­
fectare se face d in c a m e ra de sortare;
— scoaterea le n je rie i d e z in fe c ta te d in m a ş in ile de s p ă la r e şi de­
z in fe c ta re se face d in p a rte a secţiei de s p ă la re .
L e n je ria se p re lu c re a z ă în c o n fo rm ita te s tric tă cu c erin ţele p ro ­
c e s u lu i te h n o lo g ic de s p ă la re . T ot u t ila ju l s p ă lă to r iilo r , a m p la s a r e a
m a ş in ilo r şi fin is a re a în c ă p e r ilo r tre b u ie să p e rm ită c u r ă ţa r e a lor
u ş o a ră şi r a p id ă .
L a in s ta la r e a u t ila ju lu i d in s p ă lă to r ii tre b u ie p re v ă z u te m ă s u r i
de c o m b atere a v ib ra ţie i.
E ste in te r z is ă fo lo sire a în c ă p e r ilo r s p ă lă to r ie i ca lo c u in ţă sau
în a lte sc o p u ri care n u au n im ic c o m u n cu p ro d u c ţia .
L a în c e p u tu l lu c r u lu i to a te în c ă p e rile s p ă lă to r iilo r tre b u ie să fie
b in e c u ră ţite şi aerisite. D u p ă te rm in a re a lu c r u lu i toate în c ă p e ­
rile şi u t ila ju l se s u p u n c u r ă ţir ii m in u ţio a s e .
C u r ă ţe n ia g e n e r a lă se face m in im u m o d a tă pe s ă p t ă m â n ă .
Se in te rzic e p ă s tra re a în în c ă p e r ile de p ro d u c ţie d in s p ă lă to r ii
a îm b r ă c ă m in t e i p e r s o n a lu lu i şi a ob ie c te lo r s tră in e .
P e r s o n a lu l s p ă lă to r iilo r este o b lig a t să tre a că e x a m e n u l m e d i­
cal p re v e n tiv şi c u re n t în c o n fo rm ita te cu le g is la ţia în v ig o a re .
P e r s o n a lu l este a s ig u r a t cu sa lo p e te c o n fo rm n o rm a tiv e lo r .
I n fiecare an, c o n fo rm c o o r d o n ă r ii cu se rv ic iu l sanitaro- antiepi-
de m ic lo c al, a d m in is tr a ţ ia s p ă lă to r ie i este o b lig a t ă să o r g a n iz e z e
u n c ic lu de le c ţii p e n tru n o ii a n g a ja ţ i la lu c ru , ia r p e rio d ic şi p e n ­
tru c e ila lţi lu c r ă to r i d u p ă u n p ro g ra m m in im sanitar- te hn ic.
I n fiecare s p ă lă to r ie tre b u ie să existe u n re g is tru s a n ita r.
R ă s p u n z ă t o r de re sp ectarea r e g u lilo r s a n ita r e este şe fu l s p ă l ă ­
torie i.
C o n tr o lu l a s u p ra re sp e c tă rii r e g u lilo r s a n ita r e a c tu a le revine
in s tit u ţ iilo r lo c a le ale s e r v ic iu lu i s a n ita ro - a n tie p id e m ic .

R e g u l i l e s a n it a r e d e c o n s t r u c ţ ie , u t il a r e
ş i e x p lo a t a r e a f r i z e r i i l o r n r . 9 8 1 — 7 2 d i n 1 9 i u n i e 1 9 7 2 ( e x t r a s )

1. P a r t e a g e n e r a l ă
R e g u lile a c tu a le s u n t p re v ă z u te a tâ t p e n tru fr iz e r iile n o i, c â t şi
cele în fu n c ţiu n e .
T oate s e rv ic iile p resta te de friz e rie (b ă r b ie r itu l, tu n d e re a , o n d u la ­
rea etc.) se a d m it n u m a i în în c ă p e r i sp ecial u tila te .
F r iz e r iile n o i c o n s tru ite şi cele re c o n stru ite p o t fi a d m is e în ex­
p lo a ta re n u m a i cu p e rm is iu n e a s e r v ic iu lu i s a n ita ro - a n tie p id e m ic .
L a p a rte ru l şi la so c lul c lă d ir ilo r de lo c u it cu 5 şi m a i m u l t e i
etaje, o rie n ta te spre s tr a d ă , se a d m ite a m p la s a r e a fr iz e r iilo r asigu- I
2 9 8
ra te cu s o n o iz o la re , sistem de v e n tila ţie cu c a n a le sp e c ia le de î n l ă ­
t u r a r e a g a z e lo r şi a m ir o s u r ilo r specifice m a i sus de a c o p e rişu l
c lă d ir ii. î n aceste c a z u r i fr iz e r iile tre b u ie să a ib ă in tr ă r i şi ieşiri
iz o la te .
F o lo s ire a friz e rie i în a lte sc o p u ri de deservire este in te r z is ă . î n
v e s tib u l sa u în s a la de a ş te p ta re se a d m ite a m p la s a r e a gheretei
p e n tru v â n z a r e a a rtic o le lo r de p a rfu m e rie , cu c o n d iţia p rezenţei s u ­
p ra fe ţe i necesare.
2. F i n i s a r e a î n c ă p e r i l o r
P e re ţii şi ta v a n u l tre b u ie să fie te n c u iţi. P e re ţii s ă lilo r de lu c ru
se vopsesc p â n ă la în ă lţ im e a de 1,8 m cu vopsea de ulei. in c le ie re a
ta p e te lo r pe pereţi n u se a d m ite .
P e re ţii în c ă p e r ilo r a u x ilia r e (în d e p o z itu l de le n je rie m u r d a r ă ,
cam e re le de du ş, W C - u ri) se a co p eră cu fa ia n ţ ă sau cu v opsea de
ule i p â n ă la în ă lţ im e a de 1,5— 1,8 m . D u ş u m e a u a tre b u ie să fie n e ­
te d ă, d u r ă , u şo r la v a b ilă .
3. U t i l a j u l f r i z e r i i l o r
F r iz e r iile se a s ig u r ă cu m o b ilă , care p o a te fi uşor c u r ă ţa tă şi
d e z in fe c ta tă .
S ă lile de lu c ru se d o te a z ă cu o g lin d ă pe perete, d o u ă d u lă p a ş e ,
fo to liu cu te tie ră. S u b o g lin d ă se in s ta le a z ă la v o a r u l sau m ă s u ţa .
N o p tie ra şi m ă s u ţa se a co p eră cu m a r m u r ă , s tic lă lu s t r u it ă s a u m a ­
te ria l p la s tic de c u lo a re desch isă.
I n fr iz e r iile p e n tru c o p ii fo to liile de lu c ru d u p ă c o n stru c ţie şi
d im e n s iu n i tre b u ie să c o re s p u n d ă v â rs te i c lie n tu lu i şi să s a tis fa c ă
c e rin ţe le p ro c e s u lu i te h n o lo g ic .
L a a m p la s a r e a lo c u r ilo r de lu c ru în r â n d u r i p a ra le le , d is ta n ţa
în tr e ele în axe tre b u ie să fie de 5 m , în tr e fo to lii — 1,5 m , de la
fo to liu p â n ă la perete — 0,7 m.
S ă lile de lu c ru s u n t d o ta te cu a p a r a te de fix are şiuscare a p ă ­
r u lu i (c âte 1 a p a r a t de fiecare la 3— 5 lo c u r i).
S p a ţ iu l de lu c ru p e n tru m a n ic h iu r ă se u tile a z ă cu m ă s u ţ ă spe­
c ia lă care are în ă lţ im e a de 75 cm , l ă ţ i m e a — 45 cm , lu n g im e a -
80 cm . M ă s u ţ a se a co p e ră cu s tic lă lu s tr u ită sau m a te r ia l p la stic .
I n a p ro p ie re a m ă s u ţe lo r p e n tru m a n ic h iu r ă se in s ta le a z ă la v o a r
p e n tru s p ă la r e a m â in ilo r .
în c ă p e r e a p e n tru u scarea p ă r u lu i se u tile a z ă cu a p a ra te s p e c ia ­
le. I n s a la p e n tru fem ei la fiecare loc de lu c ru tre b u ie să fie 1,5—
2 a p a r a te de uscare a p ă r u lu i.
în c ă p e r ile a u x ilia r e ale friz e rie i se u tile a z ă cu:
— la v o a r cu a p ă c a ld ă şi rece;
— a r a g a z sa u reşou electric;
— m a s ă p e n tru a p a ra te le de b ă r b ie rit fo losite;
— p o liţă sa u d u lă p io r p e n tru a p a ra te le curate ;
— re zerv or p e n tru g u n o i, saci p e n tru a c u m u la r e a p â r u lu i ( p u n g i
d in h â r tie e tc .).
P e Vkngu în c ă p e r e a аихл\\ата, se p;e\'cdc o c a b in ă p e n tr u s c u tu ­
ra re a cap e lo r.
299
 D e p o z ite le se a s ig u r ă cu r a ftu r i şi d u lă p io a r e p e n tru p ă s tra re a
le n je rie i fo lo site, a rtic o le lo r de p a rfu m e r ie etc.
4. I n s t a l a ţ i i l e d e t e h n ic ă s a n it a r ă
F r iz e r iile s,e u tile a z ă c u d ife rite in s ta la ţ ii sanitaro- teh nice: a p e ­
d u c t, c a n a liz a r e , în c ă lz ir e , v e n tila ţie , g a z .
A p a fo lo s ită în fr iz e r ii în s c o p u ri te h n ic e tre b u ie să c o re s p u n d ă
c e rin ţe lo r S T A S - u lu i « A p a p o ta b ilă » .
D a c ă fr iz e r ia este în c ă lz it ă cu so b ă, g u r a acesteia se in s ta le a z ă
î n în c ă p e r ile a u x ilia re .
S is te m u l de v e n tila ţie al friz e rie i a m p la s a te la p a rte ru l b lo c u ­
r ilo r lo c a tiv e şi în c o rp o ra te în alte c lă d ir i tre b u ie să fie s e p a ra t
fa ţă de v e n tila ţia acestor c lă d ir i.
G u r a c a n a le lo r de v e n tila ţie d n i friz e rie se scot d e a s u p ra aco­
p e r iş u lu i c lă d ir ii astfel ca acestea să n u tre a c ă p r in a p a rta m e n te .
S is te m u l de v e n tila ţie m e c a n ic ă p e n tru to a te în c ă p e r ile frize rie i
p o a te fi c o m u n , în a fa ră de în c ă p e r ile p e n tru p e rs o n a l şi W C .
M u lt ip lic it a t e a s c h im b u lu i de aer p e n tru to a te s ă lile de lu c ru
(c o a fu ră , v o p sire , o n d u la re , m a n ic h iu r ă , p e d ic h iu r ă ) se c a lc u le a z ă
p e n tru : a s im ila r e a c ă ld u r ii şi a u m e z e lii e lim in a te de p e rs o n a l şi
c lie n ţi, p e n tru ra ze le solare, a p a r a te le electrice etc. L a c a lc u lu l
v e n tila ţie i drep t n o r m a tiv se ia u 3 p e rs o a n e /l loc, în a fa ra lu c r ă ­
to rilo r.
T e m p e ra tu ra a e r u lu i în z o n a de lu c ru tre b u ie să n u d e p ăşe a sc ă
pe cea e x te rio ară m a i m u lt decât cu 3 g rad e .
I n fr iz e r iile cu 3 şi m a i p u ţin e lo c u ri v e n tila ţ ia se face p r in fe­
re s tru ic ă şi ob e rlih t.
5. E x p l o a t a r e a î n c ă p e r i l o r
M in im u m o d a tă în an în c ă p e rile frize rie i se v ă ru ie s c şi se v o p ­
sesc. Z iln ic p â n ă la s a u d u p ă lu c ru se face c u r ă ţe n ia m in u ţio a s ă .
I n t im p u l zile i se face c u r ă ţe n ia c u re n tă . O d a tă în lu n ă p e n tru u n
sc h im b se o r g a n iz e a z ă « z iu a s a n it a r ă » . L a c u r ă ţe n ia friz e rie i se
face d e zin fe c ţia cu s o lu ţie de 0,2— 0 ,5 % c lo ru ră de var.
P ă r u l t u n s se a c u m u le a z ă în săc u le ţe speciale, c ă ld ă r i sa u re ­
c ip ie n te cu capace. L a s fâ r ş itu l z ile i de lu c ru p ă r u l tre b u ie ars.
D a c ă lip se sc c o n d iţiile de ardere, p ă r u l se e v a c u e a z ă în lo c u ri sp e ­
cia le (s u n t necesare e v ac u a re a c e n tr a liz a tă şi arderea p ă r u lu i) .
6. C e r in ţ e l e f a ţ ă d e m o d u l d e d e s e r v i r e
în a in t e de a înc e p e lu c ru l cu fiecare c lie n t n o u , fr iz e r u l în faţa
ace stu ia îş i s p a lă m â in ile cu s ă p u n , u n g h iile tre b u ie să fie c urate.
P e rs o n a lu l tre b u ie să d is p u n ă de cel p u ţin 2 seturi de in s t r u ­
m e n te în scopul d e z in fe c tă rii lo r pe r â n d .
î n frize rie c lie n ţii s u n t deserv iţi cu in s tru m e n te d e zin fe ctate . î n
acest scop:
— b ric iu r ile , foarfecele şi in s tru m e n te le p e n tru m a n ic h iu r ă se
ţin în s p irt de 70° t im p de 15 m in . D u p ă fiecare a sc u ţire a b r ic iu lu i
pe curea sa u pe p ia tr ă este n ecesară d e z in fe c ţia lu i;
— s p ir tu l se to a r n ă în vase cu g u r ă la r g ă , ce! p u ţin 100 m l.
N o r m a c o n s u m u lu i de sp irt este de 1 g p e n tru u n clie n t;

300
 — m a ş in ile de tu n s , p ie p te n ii m e ta lic i se fla m b e a z ă în fla c ă r a
la m p e i de s p irt;
— in s tru m e n te le şi obiectele d in m a s ă p la s tic ă (p ă m ă tu fu r ile ,
p ie p te n ii) se ţ in în s o lu ţie de c lo r a m in ă de 0 ,5 % tim p de 15 m in .
S o lu ţia de c lo r a m in ă se to a r n ă în b o rc an e acoperite cu capace, se
s c h im b ă la fiecare 5 zile;
— a p a ra te le de b ă r b ie r it şi ceştile p e n tru m a n ic h iu r ă se c u r ă ţă
m e c a n ic şi se s p a lă su b a p ă c a ld ă c u r g ă to a r e cu s ă p u n , b ic a rb o n a t
de s o d iu s a u se ţin în a p ă c lo c o tin d ă ;
— c la m e le şi b ig u d iu r ile se c u r ă ţă m e c a n ic şi se s p a lă cu so­
lu ţie c a ld ă de s ă p u n la s fâ r ş itu l s c h im b u lu i.
In s tr u m e n te le se p ă s tr e a z ă la lo c u l de lu c ru în se rta ru l de t o a ­
le tă . In s tru m e n te le p e n tru m a n ic h iu r a în t im p u l lu c r u lu i se p ă s tr e a ­
z ă în cuve e m a ila te , d u p ă lu c ru în pachete de m u ş a m a a lb ă .
F riz e ria tre b u ie să a ib ă re ze rv ă de 60 p ă m ă t u f u r i de b ă r b ie rit
p e n tru un loc de lu c ru în s a la p e n tru b ă r b a ţi. S p re u tiliz a r e se a d ­
m it n u m a i p ă m ă t u f u r ile d e zinfe ctate . A m b a la ju l p ă m ă t u f u lu i se r u ­
pe în p re ze n ţa c lie n tu lu i. F o lo s ire a re p e ta tă a p ă m ă t u f u lu i fă r ă
d e zin fe c ta re este in te r z is ă . P ă m ă t u f u r ile fo lo site se sjpaiă, se a d u n ă
îritr-un v as sp e c ia l e m a ila t şi în decurs de 24 ore se d u c la d e z in ­
fectare.
F r iz e r ia tre b u ie să a ib ă rezerve de a lb itu r i p e n tru fiecare loc de
lu c ru :
— în s a la p e n tru b ă r b a ţi: 360 şerveţele, 60 cape, 36 şte rg a re ;
— în s a la p e n tru fe m ei: 60 şerveţele, 40 cape, 40 şte rg a re ;
— în s a la p e n tru m a n ic h iu r ă : 90 şerveţele, 12 şte rgare .
I n tim p u l b ă r b ie r itu lu i, tu n s u lu i, c o a fa tu lu i c lie n tu l se acoperă
cu o c a p ă a lb ă c u r a tă care n-a fost fo lo s ită . G â t u l se aco p eră cu u n
şerveţel c u ra t, te tie ra s c a u n u lu i — cu u n şerveţel de h â r tie sa u b u m ­
ba c , care se s c h im b ă d u p ă fiecare c lie n t.
P e r s o n a lu lu i d in friz e rii i se re p a rtiz e a z ă salopete: 2 h a la te şi
2 bonete de fiecare, p e n tru o p e rio a d ă de 1,5 a n i.
In frize rie tre b u ie să fie a s ig u r a tă p ă s tra re a s e p a ra tă a a lb it u ­
rilo r c u ra te şi folosite:
— a lb itu r ile c u ra te se p ă s tre a z ă în d u la p u r i în c h is e sau d e p o z i­
te speciale;
— a lb itu r ile fo lo site se a d u n ă în re zerv oare sau lă z i cu cap ace.
S p ă la t u l a lb itu r ilo r şi a h a la te lo r se face n u m a i în s p ă lă to r ii,
s p ă la t u l în în c ă p e r ile fr iz e r iilo r sau la d o m ic iliu este in te rz is ,
I n c az de le z iu n i, p e n tru o p rire a h e m o r a g iilo r se foloseşte s o lu ­
ţia s a tu r a tă de a la u n în a p ă o x ig e n a tă . F o lo s ire a a la u n u lu i în fo r­
m ă de creion sa u p ia tr ă şi s o lu ţie de c lo ru ră de fier este in te r z is ă .
D e z in fe c ţia le z iu n ilo r se face cu t in c tu r ă de iod.
P e n tru v o p s ire a p ă r u lu i în friz e rie se folosesc vop selele a d m is e
de M in is te r u l S ă n ă t ă ţ ii.
L a o n d u la re a p ă r u lu i acesta se u m ezeşte cu s o lu ţia n ecesară cu
a ju to r u l ta m p o n u lu i de v a tă , care se s c h im b ă p e n tru fiecare c lie n t.

3 0 1
 î n a in t e de o n d u la r e a şi v o p s itu l p ă r u lu i friz e ru l este o b lig a t să
fa c ă p ro b a b io lo g ic ă la s e n s ib ilita te p rin a p lic a re a so lu ţie i c h im ic e
pe u n sector m ic de piele d u p ă ureche sau în p lic a c o tu lu i. A p a r i­
ţia peste 10— 15 m in a h ip e re m ie i in d ic ă in te rzice re a e fe c tu ă rii o n d u ­
l ă r ii sa u v o p s itu lu i p ă r u lu i a ce stu i c lie n t.
P e n tr u efectuarea o n d u lă r ii p e rm a n e n te şi p e n tru v o p s itu l p ă r u ­
l u i frize ru l tre b u ie să se fo lo sească de m ă n u ş i de c a u c iu c .
D u p ă b ă r b ie r it fa ţa se şterge cu u n şerveţel m u ia t în a p ă de co­
lo n ie sa u a p ă c a ld ă .
Se in te rzic e s u fla re a p ă r u lu i, u m e z ire a curelei la a sc u ţire a b r i­
c iu lu i, p u lv e riz a r e a pe c ale a e x p ira ţie i.
P ă r u l de pe g â t u l şi fa ţa c lie n tu lu i se în lă t u r ă cu a ju to r u l u n u i
şerveţel c u ra t. U t iliz a r e a în acest scop a p ă m S tu fu r ilo r n u se a d m i­
te.
în lă t u r a r e a s ă p u n u lu i de pe b ric i se a d m ite pe h â r tie a lb ă c u r a ­
tă.
C lie n ţ ii cu m o d ific ă r i ale s u p ra fe ţe i p ie lii (u rtic a re , pete, scva-
m e etc.), u n g h iilo r şi p ă r u lu i pot fi deserv iţi în frize rie n u m a i la
p re ze n ta re a unei a d e v e rin ţe m e d ic a le de a b se nţă a b o lilo r c o n ta g i­
oase.
F u m a tu l în s ă lile de lu c ru ale frize rie i este in te rz is .
7. I g i e n a p e r s o n a l ă a l u c r ă t o r i l o r
T oţi lu c r ă to r ii friz e rie i s u n t s u p u ş i e x a m e n u lu i m e d ic a l p re ­
v e n tiv şi c u re n t c o n fo rm le g is la ţie i în v ig o a re . R e z u lta te le se fix e a ­
z ă în fişele m e d ic a le personale .
T oţi lu c r ă t o r ii friz e rie i s u n t in s tr u iţ i d u p ă u n p r o g r a m s a n ita r
m in im p â n ă la a n g a ja r e a la lu c ru şi p e rio d ic în tim p u l lu c r u lu i, fa p t
a te s ta t p rin tr- un a n u m it c e rtific a t. Ei su n t d a to ri să respecte ig ie ­
n a p e rs o n a lă , să p o a rte sa lo p e tă c u ra tă .
R ă s p u n z ă t o r de respectarea « R e g u lilo r ...» a c tu a le este şeful fr i­
zeriei.
î n fiecare frize rie tre b u ie să fie u n re g is tru s a n ita r , u n re g is tru
a l e x a m e n u lu i m e d ic a l şi u n e x tras d in re g u lile s a n ita re curente.
R e fe rito r la r e g u lile s a n ita re de c o n stru c ţie , u tila r e şi e x p lo a ta ­
re a b ă ilo r , s p ă lă to r iilo r şi fr iz e r iilo r ex istă d o c u m e n te s u p lim e n ­
ta re (sc riso ri a le M .S ., in d ic a ţii, re c o m a n d ă r i m e to d ice ) care c o m ­
p le te a z ă s is te m u l de m ă s u r i p ro fila c tic e . D re p t e x e m p lu serveşte
s c riso area M in is t e r u lu i S ă n ă t ă ţ ii d in R e p u b lic a M o ld o v a nr. 06.
8/244— 50 d in 16.10.89 « C u p riv ir e la m ă s u r ile de a s ig u r a r e a de-
z in îe c ţie i in s tr u m e n te lo r în fr iz e r ii» , în care este in d ic a t că pe l â n ­
g ă m e to d e le re c o m a n d a te în « R e g u lile s a n ita re ...» descrise m a i sus
fiecare frize rie tre b u ie a s ig u r a t ă cu d u la p u r i cu c ă ld u r ă u s c a tă p e n ­
tru d e zin fe c ta re a in s tru m e n te lo r. D a t ă fiin d s itu a ţ ia e p id e m io io g ic ă
p r iv in d h e p a tita v iro tic ă şi S ID A , în scopul p ro fila x ie i acestor m a ­
la d ii, se in te rzic e p e rfo ra re a u re c h ilo r şi b ă r b ie r itu l în friz e rii.
 CAPITOLUL XI

IG IE N A A Ş E Z Ă R IL O R U M AN E

Ig ie n a a ş e z ă r ilo r u m a n e prevede in te r re la ţia d in tre starea de s ă ­

n ă t a t e şi m e d iu l a m b ia n t, aspectele m e d ic o - sa nita re le g a te de e x p lo ­
z ia d e m o g r a fic ă , e v o lu ţia d iv erselo r tip u r i de a ş e z ă ri u m a n e şi m ă ­
s u rile care se im p u n p e n tru îm b u n ă t ă ţ ir e a c o n d iţiilo r de v ia ţ ă şi
de m u n c ă .
M ic r o m e d iu l în c o n ju r ă to r fo rm a t în a ş e z ă r ile u m a n e , care c o n s ti­
tu ie h a b ita tu l u m a n , in flu e n ţe a z ă p u te rn ic a s u p ra s tă r ii de s ă n ă t a ­
te a p o p u la ţie i. D eci, în a ş e z ă rile u m a n e (u rb a n e , r u ra le ) p r in a c ti­
v ita te a o a m e n ilo r se fo rm e a z ă u n m e d iu a r tific ia l, care c o n trib u ie
la d e s fă ş u ra re a v ie ţii so c ia le , fa m ilia le şi in d iv id u a le sub aspecte­
le ei cele m a i com plex e.
C e rin ţe le ig ie n ic e la s is te m a tiz a re a , c o n s tru c ţia şi re co n stru c ţia
a ş e z ă r ilo r u m a n e u rb a n e şi ru ra le s u n t c u p rin s e în N .R .C . 2.07.01 —
89 « U r b a n is tic a . S is te m a tiz a r e a şi c o n s tru c ţia a ş e z ă r ilo r u m a n e u r ­
b a n e şi r u r a le » , « R e c o m a n d ă r ile m e to d ice la e fe ctu are a c o n tr o lu lu i
s a n ita r de stat a s u p ra s is te m a tiz ă r ii şi c o n s tru irii c entrelo r p o p u ­
la te r u r a le d in R e p u b lic a M o ld o v a » nr. 0 6 — 1/3 d in 26 decem brie
1978 etc.
S c o p u l p r in c ip a l ig ie n ic la s is te m a tiz a re a şi c o n s tru ire a a ş e z ă r i­
lo r u m a n e c o n s tă în a m p la s a r e a r a ţ io n a lă a tu tu r o r o b ie c tiv e lo r pe
te r ito r iu l c e n tr u lu i p o p u la t în interesele d e z v o ltă r ii c om p lex e şi fo­
lo s ir ii eficace a re su rse lo r n a tu r a le , c re ă r ii c o n d iţiilo r fa v o r a b ile de
m u n c ă , tr a i şi o d ih n ă a p o p u la ţie i.

Controlul sanitar preventiv

E fe c tu â n d a ce astă e ta p ă a c o n tr o lu lu i s a n ita r , m e d ic ii ig ie n iş ti
e la b o re a z ă s a r c in ile s a n ita r e p e n tru p ro ie c tu l (s c h e m a ) de s is te m a ­
tiz a r e şi c o n s tru ire a a ş e z ă rii u m a n e , p a r tic ip ă la a le g e re a te re n u ­
l u i p e n tru c o n stru c ţie , fac e x p e rtiz a s a n ita r ă a p ro iec telo r, c o n tro ­
le a z ă re a liz a re a p ro iectelor de s is te m a tiz a re , p a r tic ip ă la re ce p ţio ­
n a re a în e x p lo a ta re a o b ie c tiv e lo r c o n stru ite , e fe c tu e a ză e v a lu a re a
ig ie n ic ă a g r a d u lu i de in s o la ţie a c o n s tru c ţiilo r locativ e.
S a r c in a d e p r o i e c t re fle c tă c o n ţin u tu l p ro b le m e lo r puse în fa ţa
in s titu ţie i de proiectare. E a in c lu d e fo r m u la r e a a r g u m e n tă r ii ig ie ­
nice a r e z o lv ă r ii de c ătre in s tit u ţ ia de p ro ie c ta re a p ro b le m e lo r de

303
a s ig u r a r e a c o n d iţiilo r o p tim a le de protecţie a s ă n ă t ă ţ ii, m u n c ii şi
o d ih n e i p o p u la ţie i. A c e a s tă p ro b le m ă se s o lu ţio n e a z ă pe b a z a d a ­
te lo r care c a r a c te riz e a z ă stare a s a n it a r ă a c tu a lă a te rito riilo r.
L a re c o n s tru ire a a ş e z ă rilo r u m a n e s a rc in a s a n it a r ă in c lu d e :
a) c a ra c te ris tic a p la n ific ă r ii şi c o n s tru c ţie i z o n e lo r de lo c u it,
d e n s ită ţii fo n d u lu i de lo c u it, a s ig u r ă r ii cu s p a ţiu lo c a tiv ;
b) e v a lu a re a s is te m a tiz ă r ii fu n c ţio n a le a t e r ito r iu lu i în zon ele
de lo c u it, de prod ucere, a t r a n s p o r tu lu i ex terior şi a m p la s a r e a lo r
re cip ro c ă;
c) c a ra c te ris tic a fo n d u lu i lo c a tiv în fu n c ţie de n r. de etaje , e le ­
m e n te le de c o n stru c ţie , s a lu b r ita te , u t ila ju l teh nic o - sa nita r;
d) c a ra c te ris tic a reţelei de d r u m u r i, d ire c ţia lor, lă ţim e a , înver-
zire a , în ă lţim e a c o n s tru c ţiilo r, e v a lu a re a lor ig ie n ic ă d in p u n c t de
vedere al in flu e n ţe i a s u p ra c o n c e n tra ţie i de p ra f, z g o m o tu lu i, t r a u ­
m a t is m u lu i ru tie r;
e) aprecierea g e n e ra lă a a m p la s ă r ii, c a p a c ită ţii, m ă r im ii şi s a ­
lu b r it ă ţ ii in s tit u ţiilo r şco lare şi preşcolare, c â t şi a in s tit u ţ iilo r c u l­
tu r a le şi sociale;
f) a m p la s a r e a în tr e p r in d e r ilo r in d u s tr ia le , a fe rm e lo r a n im a lie ­
re, in flu e n ţa lo r a s u p ra m e d iu lu i a m b ia n t, p re ze n ţa zo n e lo r de p r o ­
tecţie s a n ita r ă ;
g ) s p a ţiile v e rzi: d is tr ib u ţia lo r in p la n u l a ş e z ă r ii u m a n e , n r.
(s u p r a fa ţa ) p e n tru u n lo c a ta r;
h ) a p ro v iz io n a re a cu a p ă : aprecierea surselor, lo c u r ilo r de c a p t a ­
re a apei, in s ta la ţiilo r , reţele lo r, c a lit ă ţ ii ap ei, g r a d u l de a s ig u ra re
a p o p u la ţie i cu a p ă , c a ra c te ris tic a z o n e lo r de p rotecţie s a n it a r ă în
c a z u l a p r o v iz io n ă r ii c e n tra liz a te cu a p ă ;
i) e v a lu a re a s a lu b r iz ă r ii a ş e z ă rii u m a n e : în lă tu r a r e a r e z id u u r i­
lo r lic h id e şi s o lid e ( în c a z u l p reze nţei c a n a liz a ţ ie i, de in d ic a t t ip u l,
d e n u m ire a in s ta la ţ iilo r de e p u ra re , lo c u l de deversare a a p e lo r re ­
z id u a le ) , a m p la s a r e a c im itir e lo r fa ţă de z o n a de lo c u it şi c o n ţ in u ­
t u l lor;
î) a n a liz a m o r b id ită ţ ii p o p u la ţie i cu in fe c ţii in te s tin a le , helm in-
tia ze , tr a u m a tis m u l ru tie r, le g ă tu r a lo r cu im p e rfe c ţiu n ile s a lu b r i­
tă ţii şi s is te m a tiz ă r ii.
Se in c lu d e şi c a ra c te ris tic a ig ie n ic ă a p ro b le m e lo r de p ro d uc ţie :
d ire c ţia p r in c ip a lă a a c tiv ită ţii a g ric o le a a ş e z ă rii u m a n e , n iv e lu l
de d e zv o lta re a s e c to ru lu i zo o te h n ic, in te n s ita te a u t iliz ă r ii pestici-
delor şi în g r ă ş ă m in t e lo r m in e ra le , g r a d u l de m e c a n iz a re , s e c u rita ­
tea m u n c ii, starea te h n ic o - s a n ita ră a o b ie c tiv e lo r a g rico le .
P r o ie c t a r e a u rb e lo r c o n s tă d in 3 etape: 1) p la n u l g e n e ra l al u r ­
bei cu p ro ie c tu l a m p la s ă r ii c o n s tru c ţiilo r p rim a r e ; 2) p ro ie c tu l p l a ­
n ific ă r ii d e ta lia te şi sc h iţa c o n s tru c ţie i; 3) p re g ă tir e a p ro ie c tu lu i de
co n stru c ţie .
P r im a e ta p ă — e la b o ra re a p la n u lu i g e n e ra l, p r e z in tă p r in c ip a lu l
d o c u m e n t u rb a n is tic . P e n tr u urb e le p re v ă z u te cu o p o p u la ţie de p e s ­
te 500 000 o a m e n i p ro ie c ta re a se face în 2 s ta d ii: a) a r g u m e n ta re a
teh nico- econ om ică a d e z v o ltă r ii u rb e i cu sc h iţa p la n u lu i g e n e ra l;
304
b ) p la n u l g e n e ra l prop riu - zis al urbei. P e n tr u urb e le m a i m ic i p r o ­
iectarea se face în tr- u n s in g u r s ta d iu , c â n d a r g u m e n ta re a tehnico-
e c o n o m ic ă este o p a rte c o m p o n e n tă a p la n u lu i g e n e ra l al urbei.
L a e tap a e la b o ră r ii p la n u lu i g e n e ra l al urbei s e rv ic iu l s a n e p i­
d u lu i p a r tic ip ă la ale gere a te r ito r iu lu i p e n tru c o n stru c ţie sau p e n ­
tr u lă r g ir e a c e n tru lu i p o p u la t; la a lc ă tu ir e a descrierii s a n ita re a te ­
r ito r iu lu i pe b a z a m a te r ia le lo r a v iz ă r ii speciale, c â t şi a m a te r ia le ­
lo r p re ze n te în C .I.E . sa u p re z e n ta te de in s tit u ţ ia de p ro ie c ta re sa u
a lte in s tit u ţ ii; la e la b o ra re a c o n d iţiilo r speciale, în care se p re z in tă
a rg u m e n te le ig ie n ic e ale m ă s u r ilo r re c o m a n d a te cu p riv ire la p la ­
n ific a re a , c o n s tru c ţia şi s a lu b r ita te a c e n tru lu i p o p u la t; la perfec­
ta re a c o n c lu z ie i în scris re fe rito a re la p la n u l g e n e ra l al urbei şi la
p ro ie c tu l de c o n stru c ţie p r im a r ă .
E ta p a s e c u n d ă prevede e la b o ra re a p ro ie c te lo r de p la n ific a r e de­
t a l ia t ă şi a s c h iţe lo r de c o n s tru c ţie a u n o r sectoare de tra i şi in d u s ­
tria le , a c e n tre lo r u rb a n e etc. L a a ce astă e ta p ă c o la b o ra to rii s a n e ­
p id u lu i e fe c tu e a ză e x p e rtiza ig ie n ic ă a p ro iectelor de p la n ific a r e
d e ta lia tă a zo n e i s u b u rb a n e , a s a lu b r ită ţ ii s tr ă z ilo r , a în v e r z ir ii, a
p ro b le m e lo r de tr a n s p o r t in te r u rb a n , de in s ta la r e a reţelelor in g i­
nereşti.
E ta p a a tre ia prevede e la b o ra re a p ro iectelor de c o n stru c ţie a
fie c ă ru i m ic r o ra io n , a g r u p e lo r de case de lo c u it, a c o m p le x e lo r o b ş ­
te ş ti pe b a z a p ro ie c tu lu i de p la n ific a r e d e ta lia tă şi a s a rc in ii a r h i­
te c tu ra le şi de p la n ific a r e .
C .I.E . fo r m u le a z ă c o n c lu z ia e x c lu s iv re fe rito a re la p ro ie c tu l te h ­
n ic. I n ace astă c o n c lu z ie se s u b lin ia z ă core sp un d e re a te r ito r iu lu i
(în fu n c ţie de m ă r im e , u tiliz a r e etc.) cu p ro ie c tu l de p la n ific a r e de­
t a lia t ă , se a p re c ia z ă a ria lo c a tiv ă , t ip u r ile şi e ta je le c lă d ir ilo r , nr.
de a p a r ta m e n te de d ife rite t ip u r i, o rie n ta re a c lă d ir ilo r , s p a ţiile în tr e
c lă d ir i, c a lc u lu l n e c e s a ru lu i de in s tit u ţ ii c u ltu r a le şi sociale, ra z a
d e s e rv irii, în v e rz ir e a etc.
A l e g e r e a t e r e n u l u i p e n t r u c o n s t r u c ţ ia a ş e z ă r i l o r u m a n e . E v a lu a ­
rea ig ie n ic ă a t e r ito r iu lu i p e n tru c o n stru c ţie se e fe c tu e a ză pe b a z a
s tu d ie rii d a te lo r o b ie c tiv u lu i de con stru c ţie , m a te r ia le lo r c a r to ­
g r a fic e şi e x p lic a tiv e , p la n u r ilo r s itu a ţ io n a le şi g e n e ra le . I n m o d
o b lig a t o r iu se ia c u n o ş tin ţă de lo c a lita te la fa ţa lo c u lu i şi de d a te ­
le, in c lu s iv de la b o ra to r, care c a r a c te riz e a z ă s itu a ţ ia s a n it a r ă a sec­
to r u lu i. I n c a zu l lip s e i acestor d a te este nec e sa ră efectuarea in v e s ­
t ig a ţ iilo r c o re s p u n zăto a re . S c h e m a a p r o x im a tiv ă de e v a lu a re ig ie ­
n ic ă a te r ito r iu lu i c o n stă în u rm ă to a re le .
P e n tru aprecierea m ă r im ii te r ito r iu lu i, se c o n tro le a z ă c o re c titu ­
d in e a c a lc u le lo r n u m ă r u lu i de p o p u la ţie care v a lo c u i pe acest te r i­
to riu . Se u tiliz e a z ă u r m ă to a r e a fo r m u lă :

T—a—b~ n+ m —B '
u n de: A re p re z in tă n u m ă r u l a b s o lu t al p o p u la ţie i urbei;
T — n u m ă r u l p o p u la ţie i în v â r s tă c a p a b ilă de m u n c ă , % ;
20 Comanda nr. 69 305
 a — n r. de p o p u la ţie în v â r s tă c a p a b ilă de m u n c ă , în s ă o c u ­
p a tă în g o s p o d ă r ia c a s n ic ă , % ;
b — nr. de elevi şi s tu d e n ţi în v â r s tă c a p a b ili de m u n c ă , în s ă
o c u p a ţi la fa c u ltă ţile cu trecven ţă de zi, % ;
n — nr. de in v a liz i ai m u n c ii în v â r s tă c a p a b ili de m u n c ă ,
în s ă n e a n g a ja ţi, % ;
m — nr. de p e n s io n a ri a n g a ja ţ i în m u n c ă , % ;
В — nr. g r u p e i de deservire a p o p u la ţie i.
P e n tr u oraşe le şi o răşe le le n o i v a lo a re a A p e n tru p r im a p e rio a ­
d ă de c o n stru c ţie tre b u ie să fie de m in im u m 4 0 % , ia r p e n tru pe­
r io a d a c a lc u la tă de m a x im u m 3 5 % d in n u m ă r u l to ta l p ro ie c ta t.
P e n tr u a ş e z ă rile u rb a n e şi r u r a le te r ito r iu l se ale g e ţ in â n d cont
de p o s ib ilită ţile fo lo s irii fu n c ţio n a le a lu i, b a zân d u - se pe n e c e s ită ­
ţile a rh ite c tu ra le , tehnico-econom ice, ig ie n ic e , energetice, acvatice,
ale m e d iu lu i a m b ia n t atc.
I n fu n c ţie de fo lo sire a fu n c ţ io n a lă p re d o m in a n tă , te r ito r iu l u rb a n
se d iv iz e a z ă în 3 g ru p e : lo c a tiv , de p rod ucere şi de recreaţie.
T e rito riu l p e n tru lo c u it este d e s tin a t a m p la s ă r ii fo n d u lu i lo c a ­
tiv , c lă d ir ilo r şi in s ta la ţ iilo r p u b lic e , u n o r o b iectiv e c o m u n a le şi i n ­
d u s tr ia le care n u ne c e sită zon e de protecţie s a n ita r ă , c o n s tru c ţie i
c ă ilo r u rb a n e de c o m u n ic a re , s tr ă z ilo r , b u le v a rd e lo r, pieţe lo r, a m ­
p la s ă r ii g r ă d in ilo r p u b lic e şi a lto r s p a ţii de u tiliz a r e p u b lic ă .
T e rito riu l de prod ucere ( in d u s tr ia l) este d e s tin a t p e n tru a m p la ­
sarea în tr e p r in d e r ilo r in d u s tr ia le şi a o b ie c tiv e lo r le g a te cu ele, a
in s tit u ţ iilo r ş tiin ţific e cu sectoare e x p e rim e n ta le de p ro d u c ţie , a
o b ie c tiv e lo r c o m u n a l- d e p o zita re , in s ta la ţ iilo r t r a n s p o r tu lu i exterior,
a c ă ilo r de c o m u n ic a re e x tr a u r b a n ă şi s u b u r b a n ă .
T e rito riu l p e n tru re creaţie in c lu d e p ă d u r ile in tr a v ila n e , g r ă d in ile
p u b lic e fâ ş iile s ilv ic e protectoare, b a z in e le de a p ă , sectoarele a g r i­
cole, s c u a r u rile etc.
I n h o ta re le te rito riilo r e n u m e ra te se s e p a ră zon e cu d ife rite des­
t in a ţ ii fu n c ţio n a le : de lo c u it, c e n tru l obştesc, d e s tin a ţie in d u s t r ia lă ,
ş tiin ţ ific ă sau ş t iin ţific ă de p ro d u c ţie , c o m u n a l- d e p o z ita ră , de t r a n ­
s p o rt exterior, b a ln e a r ă etc. I n a ş e z ă rile u m a n e ru ra le m a i frec­
v e n t se d iv id te rito rii de lo c u it şi de p ro d u c ţie . C o n s tr u c ţia lo c a tiv ă
d in sate se face, de obicei, cu 1— 2 etaje, cu lo t pe lâ n g ă c a s ă , a c a ­
re tu ri. A c a r e tu rile se con stru ie sc în fu n d u l g r ă d in ii, re sp e c tân d ce­
rin ţe le ig ie n ic e şi a n tiin c e n d ia re . Ş o p ro a n e le p e n tru v ite , p o ie ţile
se a m p la s e a z ă la o d is ta n ţă de m in im u m 15 m de la ferestrele c a ­
selor de lo c u it. I n c a z u l caselo r în a lte , ş o p ro a n e le de v ite se scot
în a fa ra zo n ei lo c ativ e .
M ă r im e a necesară a zo n e i lo c a tiv e se d e te rm in ă d u p ă N .R .C .
2.07.01— 89. E a se sta b ile ş te re ie ş in d d in s p a ţiu l m e d iu de lo c u it al
p o p u la ţie i necesar p e n tru p rim a e ta p ă de c o n stru c ţie cu a ria de
14,5 m 2; p e n tru e tap a c a lc u la tă — 16— 18 m 2; p e n tru c a lc u lu l re­
z ervelo r de te rito rii a le etap ei de d u p ă te rm e n u l c a lc u la t — 23 m 2
p e n tru u n om .
I n oraşe şi o răşe le d e n s ita te a c o n s tru c ţie i d e p in d e de nr. de eta-
306
je a le c lă d ir ilo r şi v a r ia z ă de la 2 2 % , în c a z u l c lă d ir ilo r cu 4 e ta ­
je, p â n ă la 17 % , în c a zu l c lă d ir ilo r cu 9 e taje; în a ş e z ă rile u m a n e
ru r a le — de la 15 % , în c a z u l c o n s tru c ţiilo r cu 2 e taje şi lo tu r ilo r de
l â n g ă c a s ă de 150— 200 m 2, p â n ă la 2 6 % , în c a z u l c o n s tru c ţiilo r cu
2 şi 3 e taje şi fă r ă lo t de lâ n g ă c a s ă . P e n tru in s titu ţ iile preşcolare,
şcoli, şc o li- inte rn ate şi tabe re p e n tru cop ii d e n sita te a c o n stru c ţie i nu
tre b u ie să d e p ăşe a s c ă 1 5 % , p e n tru in s titu ţiile su p e rio a re de î n v ă ­
ţ ă m â n t — 15— 2 5 % , p e n tru în tr e p r in d e r ile in d u s tr ia le — în tr e 20 şi
6 5 % , în d e p e n d e n ţă de sp ec ific ul in d u s trie i.
P e te rito riile în v e c in a te cu oraşe se p re v ă d zon e s u b u rb a n e în
c a lita te de re ze rv ă p e n tru d e z v o lta re a în v iito r a u rb e lo r şi p e n tru
a m p la s a r e a în tr e p r in d e r ilo r de deservire, ia r în c o m p o n e n ţa zo n e ­
lo r s u b u rb a n e — s p a ţii v e rzi d e s tin a te o r g a n iz ă r ii o d ih n e i p o p u la ­
ţie i, îm b u n ă t ă ţ ir ii m ic r o c lim e i, s tă r ii a e ru lu i a tm o sfe ric şi c o n d i­
ţiilo r ig ie n ic e .
L a s ta b ilire a h o ta re lo r z o n e i s u b u rb a n e tre b u ie de ţ in u t co n t de
d e zv o lta re a a ş e z ă r ilo r u rb a n e şi ru ra le d in a p ro p ie re, h o tare le r a ­
io a n e lo r a d m in is tr a tiv e , în tr e p r in d e r ile a g ric o le şi a lte în tr e p rin d e ri.
Se ţin e co n t şi de c o n d iţiile n a tu r a le : c lim a , re lie fu l lo c a lită ţ ii,
c a ra c te ru l s o lu lu i, b a z in e le de a p ă , s p a ţiile v erzi etc. P r in c ip a lii i n ­
dici ai c o n d iţiilo r c lim a te ric e s u n t: te m p e ra tu ra a e ru lu i, in te n s ita ­
tea ir a d ie r ii solare, c a n tita te a d e p u n e rilo r, fo rm a re a ceţci, in v e rs iile
de te m p e r a tu r ă , r e g im u l de v â n t u r i etc.
I n sc o p u l c a ra c te ris tic ii s o lu lu i, b a z in e lo r de a p ă şi a s p a ţiilo r
v e rz i, se e x a m in e a z ă h ă r ţ ile to p o g ra fic e şi g e o lo gice, se s tu d ia z ă
şi te r ito r iu l în n a tu r ă .
P e n tr u c o n s tru ire a c lă d ir ilo r se a le g te rito riile p ro te ja te de v â n ­
t u r i, d a c ă în s ă lo c a lit ă ţ ii îi este c a ra c te ris tic ă lip s a de v â n tu r i sau
p re ze n ţa v â n tu r ilo r cu v ite z e m ic i, p e n tru c o n s tru c ţii se a le g locuri
în a lt e cu o v e n tila ţie m a i b u n ă .
R e lie fu l zo n e i lo c a tiv e tre b u ie să c o n trib u ie la scurgerea d e p u ­
n e r ilo r a tm o sfe rice, să n u fo rm e ze ob sta c o le la c o n s tru c ţia a p e d u c ­
t u lu i şi a s is te m u lu i de c a n a liz a r e , la m iş c a re a p ie to n ilo r şi t r a n s ­
p o r tu lu i. D eci este m a i fa v o ra b il re lie fu l p u ţin în c lin a t, p u ţin in te r ­
sectat şi cu o în c lin a ţie de 1— 6 % . P e n tru c o n stru c ţie s u n t v a la ­
b ile te rito riile cu în c lin a ţ ie de p â n ă la 1 0 % , d in tr e care cele cu î n ­
c lin a ţie de 6 — 10% se pot folosi p e n tru c o n s tru c ţiile deservite de
s tr ă z ile cu m işc a re lo c a lă . T e rito riile cu în c lin a ţ ie de 10— £ 0 % au
o v a la b ilit a t e lim it a t ă p e n tru c o n stru c ţie şi se folosesc m a i m u lt
p e n tru s p a ţiile verzi. L a în c lin a ţ iile m a i m ic i de 0 ,5 % te rito riu ! se
c o n s id e ră n e fa v o r a b il p e n tru c o n stru c ţii.
î n scopul c o n s tru c ţiilo r şi n e u t r a liz ă r ii r e z id u u r ilo r lic h id e şi
s o lid e s u n t v a la b ile s o lu rile uscate, poroase, n e p o lu a te , cu n iv e l jo s
al a p elo r freatice. Se s tu d ia z ă d a te le despre fo lo sire a te r ito r iu lu i
în trecut. N u se a d m it în sc o p u l c o n s tru c ţie i te rito riile care au fost
fo lo site în trecut p e n tru c im itir e le de o a m e n i sau a n im a le , gunoiş-
tile ; ele se re c o m a n d ă p e n tru s p a ţii v e rzi. D u p ă în c h id e re a c im it i­
relor te rito riile pot fi fo lo site p e n tru c o n stru c ţie peste 15— 20 de
a n i, ia r d a c ă s o lu l este a rg ilo s — n u m a i peste 25— 30 a n i. N iv e lu l

307
 a p e lo r fre a tic e tre b u ie să se afle la o a d â n c im e de m in im u m 2 m.
S e e v id e n ţia z ă p re ze n ţa su rse lo r de p o lu a r e a a e ru lu i atm o sfe ric ,
d is ta n ţa lo r de la z o n a de lo c u it, ro za v â n tu r ilo r .
L a re p a rtiz a re a te re n u lu i p e n tru c o n s tru c ţia caselo r de lo c u it,
in s tit u ţiilo r p e n tru c o p ii, c u r a tiv e şi c u ltu ra l- s o c ia le se s tu d ia z ă p o s ib i­
lita te a c re ă r ii zo n e lo r de p rotecţie s a n ita r ă , a p r o v iz io n ă r ii r a ţio n a le
cu a p ă , a c a n a liz ă r ii, p o s ib ilită ţ ile le g ă t u r ilo r de tra n s p o r t d in tr e
d ife rite zone, p re ze n ţa b a z in e lo r de a p ă şi a s p a ţiilo r v e rzi, c a r a c ­
te ru l fo lo s ir ii lo r în p re ze n t şi în v iito r. E ste de d o rit ca s p a ţiile
v e rzi m a r i să se m ă r g in e a s c ă n e m ijlo c it cu z o n a de lo c u it, ia r cele
m ic i să fie in c lu s e în ra z a o r a ş u lu i: s u n t v a la b ile p e n tru c o n s tru c ­
ţie sectoarele care pot fi in u n d a t e n u m a i frecven t de o d a tă în 100
a n i.
I n cele d in u r m ă m e d ic u l ig ie n is t fo r m u le a z ă o c o n c lu z ie în care
in d ic ă h o tă r â r e a sa: te re n u l este v a la b il p e n tru c o n stru c ţie , este c o n ­
v e n ţio n a l v a la b il, in d ic â n d m ă s u r ile concrete de a s a n a re a lu i; este
n e v a la b il, in d ic â n d c a u z a .
E x p e r t i z a i g i e n i c ă a p r o i e c t e l o r . S c h e m a ex pertizei ig ie n ic e a
p ro iectelor a ş e z ă r ilo r u m a n e in c lu d e m a i m u lte m o m e n te p r in c ip a ­
le:
1. D e n u m ire a c e n tr u lu i p o p u la t, tip u l lu i (o ra ş, o ră ş e l, c o m u n ă ,
s a t ) , p re ze n ţa h o t ă r â r ii o r g a n e lo r c o re s p u n z ă to a re cu p riv ire la
c o n s tru c ţia sa u re c o n s tru c ţia lu i.
2. D e te r m in a r e a su fic ie n ţe i te r ito r iu lu i p e n tru m ă r im e a p o p u la ­
ţie i, c o n tro lu l a s u p ra c o n d iţiilo r n a tu r a le şi c lim a te ric e , a s u p ra
s u fic ie n ţe i m ă s u r ilo r p re v ă z u te p e n tru în lă tu r a r e a sa u m ic ş o ra re a
in flu e n ţe i fa c to rilo r n e fa v o r a b ili, a s u p r a re s p e c tă rii Z .P .S .
3. E v a lu a r e a z o n ă r ii fu n c ţio n a le a te r ito r iu lu i, p re ze nţe i zon elo r
de lo c u it, in d u s t r ia lă , c o m u n a l- d e p o z ita ră , a tr a n s p o r tu lu i exterior,
s u b u r b a n ă etc., in te r r e la ţiilo r d in tre zone.
4. C o n tr o lu l su fic ie n ţe i Z .P .S . d in tre în tr e p r in d e r ile in d u s tr ia le
şi zo n a de lo c u it. R e ie ş in d d in c a ra c te ru l p ro c e s u lu i te h n o lo g ic şi n o ­
c iv ită ţile in d u s t r ia le prezente, se d e te rm in ă c la sa în tr e p r in d e r ii.
P e n tr u în tr e p r in d e r ile de c la sa I lă ţim e a Z .P .S . c o n s titu ie 1000 rn,
I I — 500 m , I I I — 300 m , I V — 100 m , V — 50 m . I n u n e le c a z u ri
se rv ic iu l s a n ita r- a n tie p id e m ic are d re p tu l să ceară m ă r ir e a Z .P .S .,
în s ă n u m a i m u lt d e c ât de 3 ori. O astfel de m ă r ir e a lă ţ im ii Z .P .S .
este n ecesară în c a z u l u n e i c a p a c ită ţi prea m a r i a în tr e p r in d e r ii (în
c o m p a ra ţie cu cea p re v ă z u tă de n o r m a tiv e ) , lip se i m e to d e lo r e fic a ­
ce de p u rific a r e a e v a c u ă r ilo r în a tm o s fe ră , la a m p la s a r e a n e r a ţio ­
n a lă a în tr e p r in d e r ilo r , în c a z u l c o n d iţiilo r m e te o ro lo g ic e n e fa v o ­
ra b ile etc. D a c ă în a p ro p ie re a în tr e p r in d e r ilo r in d u s tr ia le se a flă
in s tit u ţ ii m e dic o - sa nita re, s a n a to r ii, case de o d ih n ă , tab e re de c o p ii,
p la je şi a lte o b ie c tiv e de a sa n a re , lă ţim e a Z .P .S . se m ă re ş te de 1,5—
2 ori. Se a d m ite şi m ic ş o ra re a a r g u m e n ta tă a lă ţ im ii Z .P .S ., d a c ă
la în tr e p rin d e re se a p lic ă o te h n o lo g ic n o u ă sa u se folosesc m e to ­
de m a i e fic ie nte de p u rific a r e a e v a c u ă rilo r în a tm o s fe ră , care g a ­
r a n te a z ă se c u ritate a s a n ita r ă . L a c ă ile ferate în c a z u l p reze nţei s p a ­
ţ iilo r v e rzi Z .P .S . tre b u ie să a ib ă lă ţim e a de 200 m , la s ta ţiile de

308
so rta re — 300 m , la a e ro d ro m u rile de c la sa a IV-a — n u m a i m ic ă
de 5 k m , de c la sa a III- a — 10 k m , a 11-a — 20 k m , 1 — 30 km .
Tn lim ite le Z .P .S . n u se a d m ite a m p la s a r e a c lă d ir ilo r de lo c u it,
in s tit u ţ iilo r p re şcolare, şc o lilo r, in s titu ţ iilo r m e d ic o - sa n ita re şi de
o d ih n ă , c o n s tru c ţiilo r sp o rtiv e , liv e z ilo r, p a rc u r ilo r, g r ă d in ilo r , v ile ­
lor.
N u se re c o m a n d ă a m p la s a r e a în tr e p r in d e r ilo r cu Z .P .S . de p â n ă
la 100 m , în d e o s e b i a în tr e p r in d e r ilo r de in d u s trie a lim e n ta r ă şi
u ş o a ră în ra io a n e le in d u s tr ia le care au Z .P .S . de 1000 m .
S u p r a fa ţa m in im a lă de în v e rz ir e in d e p e n d e n ţă de lă ţim e a Z .P .S .
este: la Z .P .S . de 300 m — 6 0 % , la 1000 m — 5 0 % , peste 1000 m —
40% .
Tn lim ite le Z .P .S . se a d m ite a m p la s a r e a b a z e lo r antiincen-
diare , b ă ilo r , s p ă lă to r iilo r , g a ra je lo r, d e p o zite lo r, c lă d ir ilo r a d m i­
n is tr a tiv e şi de com erţ, care a p a r ţin u z in e i c o re s p u n z ă to a re , în c ă ­
p e rilo r s e r v ic iu lu i de acc id e nte şi de p a z ă , a u to p a r c ă r ilo r , în tr e p r in ­
d e rilo r cu clase m a i m ici de n o c iv ita te , cu c o n d iţia ca e v a c u ă rile
acestora să n u in flu e n ţe z e no civ a s u p ra m u n c ito r ilo r de la alte î n ­
tre p rin d e ri şi să n u d u c ă la u z a re a u t ila ju lu i sau a p ro d u c ţie i fin a le .
S p a ţ iile v e rzi in te n s ific ă cu m u lt in flu e n ţa p ro tec to are a d is t a n ­
ţei. S e folosesc c o p a ci re z is te n ţi fa ţă de im p u r ific ă r ile a tm osfe rice
de la în tr e p rin d e re a d a tă . L ă ţim e a fâşie i de cop aci d in p a rte a zo n e i
de lo c u it tre b u ie să ocupe n u m a i p u ţin de 4 0 % d in Z .P .S .
5. C o n tr o lu l re s p e c tă rii în proiect a in d ic ilo r ig ie n ic i care c a ra c ­
te rize a ză s is te m a tiz a re a şi c o n s tru c ţia m ic r o r a io n u lu i. In z o n a de
lo c u it se d iv id 2 n iv e lu r i de o r g a n iz a r e s tr u c tu r a lă — ra io n de lo ­
c u it şi m ic r o ra io n . R a io n u l de lo c u it p r e z in tă u n elem e nt s tru c tu r a l
a l zo n e i de lo c u it cu a ria de 80— 125 ha, în lim ite le c ă r u ia se a m ­
p la s e a z ă in s titu ţiile şi în tr e p r in d e r ile c.u ra z a de deservire n u m a i
m a re de 1500 m , c â t şi o p a rte d in obie c tiv e le de im p o r ta n ţă u r b a ­
n ă . H o ta re le r a io n u lu i lo c a tiv c o re sp u n d c.u m a r g in ile p ra c tic ne-
tre c ăto a re sa u a rtific ia l create, cu m a g is tr a le le şi s tr ă z ile de im p o r ­
ta n ţ ă u r b a n ă . M ic r o r a io n u l p r e z in tă o p a rte a zo n e i de lo c u it cu u n
n u m ă r de 12 m ii o a m e n i, a ria , de r e g u lă , 10— 60 h a , în s ă n u m a i
m u lt de 80 h a , h o ta re le c ă r u ia su n t fo rm a te de s tr ă z ile m a g is tr a le ,
î n care s u n t a m p la s a te case de lo c u it, in s t it u ţ ii de deserv ire z iln ic ă
cu r a z a de d e serv ire de p â n ă la 500 m , lo c u ri de o d ih n ă în m a s ă şi
s p a ţii v e rzi.
C ei m a i im p o r ta n ţi in d ic i ig ie n ic i ai s is te m a tiz ă r ii şi c o n s tru c ­
ţie i s u n t: d e n sita te a c o n stru c ţie i lo c a tiv e , d e n s ita te a fo n d u lu i lo c a ­
tiv şi d e n sita te a p o p u la ţie i.
D e n s it a t e a c o n s t r u c ţ ie i lo c a t iv e b r u t o p re z in tă r a p o r tu l te r ito r iu ­
lu i o c u p a t de c o n s tru c ţii fa ţă de te rito riu l to ta l a l m ic r o r a io n u lu i,
e x p rim a t în % • D e n s it a t e a c o n s t r u c ţ ie i lo c a t iv e n e to este r a p o r tu l
t e r ito r iu lu i o c u p a t de c o n s tru c ţii fa ţă de p a rte a lo c a tiv ă a te r ito r iu ­
lu i m ic r o r a io n u lu i (a d ic ă fa ţă de te r ito r iu l m ic r o r a io n u lu i, e x c lu siv
te re n u rile sp o rtiv e , sectoarele in s tit u ţ iilo r p e n tru c o p ii, c lă d ir ilo r
c o m u n a le , c u ltu r a le etc.) e x p rim a t în % . M ă r im e a re c o m a n d a tă a

309
 Tabelul 64. Densitatea recomandată a populaţiei pe teritoriul raionului locativ
\oamemJYia4)

Pentru grupele de oraşe cu numărul de locatari,

Valoarea m ii de oameni
tică a
terito­ până 20—50 50—100 100—250 250—500 500—1000 peste
riului la 20 1000

înaltă 130 165 185 200 210 215 220

Medie — — — 180 185 200 210
Joasa 70 115 160 165 170 180 190

d e n s ită ţii c o n s tru c ţie i lo c a tiv e d ife ră în d e p e n d e n ţă de nr. de e ta je

în tr e 17— 26 % .
D e n s it a t e a f o n d u l u i lo c a t iv b r u t o p re z in tă nr. de m e tri p ă tr a ţi ai
su p ra fe ţe i lo cativ e, care re vin la 1 ha al te r ito r iu lu i m ic r o r a io n u lu i.
D e n s it a t e a f o n d u l u i lo c a t iv n e to este nr. de m e tri p ă tr a ţi a i s u p r a ­
feţei lo c a tiv e care re v in la 1 ha al p ă r ţii lo c a tiv e d in te rito riu l m ic ­
r o r a io n u lu i. D e n s ita te a m a x im a lă a fo n d u lu i lo c a tiv b ru to p e n tru
m ic r o ra io a n e v a r ia z ă în tr e 3300— 7600 m 2 de s u p r a fa ţă to ta lă la
1 h a de te rito riu al m ic r o r a io n u lu i în d e p e n d e n ţă de nr. de etaje,
ia r p e n tru r a io n u l lo c a tiv în tr e 2400— 4700 m 2, la fel în fu n c ţie de
n r. de etaje.
D e n s it a t e a p o p u la ţ ie i b r u t o este nr. de lo c a ta ri la 1 h a de te r ito ­
r iu a l m ic r o r a io n u lu i. D e n s it a t e a p o p u la ţ ie i n e to este nr. de lo c a ta ri
la 1 ha al p ă r ţii lo c a tiv e d in te rito riu l m ic r o r a io n u lu i.
D e n s ita te a c a lc u la tă a p o p u la ţie i (n r. de o a m e n i/h a ) pe te rito riu l
r a io n u lu i lo c a tiv se re c o m a n d ă să fie e g a lă cu cea p re z e n ta tă în
ta b e lu l 64 (N .R .C . 2.07.01— 8 9 ).
P e n tru lo c a lit ă ţile r u r a le se re c o m a n d ă a lte m ă r im i ale d e n s ită ­
ţ ii p o p u la ţie i (ta b e lu l 6 5 ).
L a e v a lu a re a ig ie n ic ă a s is te m u lu i de p la n ific a r e a m ic r o r a io n u ­
lu i se dă p re fe rin ţă c e lu i « lin ia r » sa u « c o m b in a t» , care a s ig u r ă in-
s o la ţia c lă d ir ilo r , v e n tila ţ ia s p a ţiilo r in te re a rtie ra le , m ic ş o ra re a in ­
te n s ită ţii z g o m o tu lu i. Se s ta b ile ş te o rie n ta re a c lă d ir ilo r şi d is ta n ţa
în tr e fa ţa d e le lo r, care tre b u ie să fie m in im u m de 2 în ă lţ im i ale
c lă d ir ii m a i în a lte , d is ta n ţa în tr e p ă r ţile fro n ta le ale c lă d ir ii, p ro ­
c e n tu l de a p a r ta m e n te şi c am e re cu o rie n ta re o p t im a lă n e fa v o r a b i­
lă , a d m is ib ilă . N u m ă r u l to ta l de c am ere de lo c u it o rie n ta te spre
p a rte a n e fa v o r a b ilă a o r iz o n t u lu i (2 0 0 — 290°) n u tre b u ie să d e p ă ­
şească 20%- î n a p a r ta m e n te le cu 2 c am ere o rie n ta re a n e fa v o r a b ilă
este a d m is ă n u m a i într-o c a m e ră , în cele cu 3 şi 4 c am ere — n u
m a i m u lt decât în 2 cam ere. Se c o n s ta tă p a r tic u la r it ă ţ ile r e g im u lu i
de v â n tu r i.
Se c o n tro le a z ă d a c ă s u n t p re v ă z u te în m ic r o r a io n to a te in s t it u ­
ţiile de fo lo sire z iln ic ă (creşe şi g r ă d in iţ e de c o p ii cu ra za de deser­
v ire de p â n ă la 300 m , şc o li cu ra z a de deservire de 700 m , şc o li
p rim a r e — 500 m ) .

310
 Tabelul 65. Densitatea calculată a populaţiei pe teritoriul de locui! al aşezării
rurale

Densitatea populaţiei (oameni/ha) la mărimea medie

a familiei (nr. de oameni)
Tipul casei
2,5 3,0 3.5 4,0 4.5 5,0 5.5 6.0

Cu lot lângă casă

de m2
2 000 10 12 14 16 18 20 22 24
1 500 13 15 17 20 22 25 27 30
1 200 17 21 23 25 28 32 33 37
1 000 20 24 28 30 32 35 38 44
800 25 30 33 35 38 42 45 50
600 30 33 40 41 44 48 50 60
400 35 40 44 45 50 54 56 65
Bloc cu nr. de
etaje
2 — 130 — — — —■ —
3 __ 150 _ — — — — —
4 — 170

L a p la n ific a r e a u n u i grujp de case de lo c u it se p re v ă d a lim e n ­

tare, d is p o z itiv e a u to m a te p e n tru v â n z a r e a u n o r m ă r fu r i de p r i­
m ă ne c e sita te (p â in e , la p te , a rtic o le de g a la n te r ie , p a rfu m e r ie e tc .),
p u n c te de liv r a r e a p ro d u s e lo r a lim e n ta re . Se e v a lu e a z ă p re z e n ­
ţa şi a m p la s a r e a fa rm a c ie i, b u c ă tă r ie i de la p te , p u n c tu lu i m e d ic a l.
L a fiecare 10 m ii o a m e n i se prevede o fa rm a c ie , ra z a de deservire
n u tre b u ie să d e p ăşe a sc ă 500 m .
R a z a de deservire a o s p ă t ă r iilo r n u tre b u ie să d e p ăşe a sc ă 500 m .
I n m ic r o r a io n tre b u ie să fie p u n c te de recepţie ale s p ă lă to r iilo r , c u ­
r ă ţ ă t o r iilo r c h im ic e , ale a te lie re lo r de re p a ra ţie a h a in e lo r , friz e rii
etc.
I n a ş e z ă rile ru ra le se a m p la s e a z ă in s titu ţ ii şi în tr e p r in d e r i de
deservire în a şa m o d, ca lo c a ta r ii să p o a tă b e n e fic ia de u n s e rv ic iu
de p r im ă necesitate la o c u rs ă p ie to n a lă de p â n ă la 30 m in .
M ic ro ra io a n e le şi c artierele tre b u ie să fie a s ig u r a te cu s tră z i,
s p a ţii v e rzi, te re n u ri de p a rc are a a u to m o b ile lo r etc.
C irc a 4 0 % d in te rito riu l m ic r o r a io n u lu i tre b u ie să a p a r ţ in ă s p a ­
ţ iilo r verzi. î n scopul p ro fila x ie i s e d e n ta ris m u lu i o în s e m n ă ta te p r i­
m o r d ia lă are a s ig u ra re a s u fic ie n tă cu in s ta la ţ ii şi te re n u ri de c u l­
t u r ă fiz ic ă .
S e e s tim e a z ă o r g a n iz a r e a m iş c ă r ii t r a n s p o r tu lu i şi p ie to n ilo r în
m ic r o ra io n .
I n sc o p u l m ic ş o r ă r ii d is ta n ţe i de la lo c u l de tra i p â n ă la locul
de m u n c ă , a s ig u r ă r ii ariei s u fic ie n te a te re n u rilo r s p o rtiv e d in m ic ­
r o ra io n , o r g a n iz ă r ii m a i r a ţio n a le a d e se rv irii so c ia l- c u ltu ra le etc.
s u n t e la b o ra te p ro p u n e ri de c o n stru c ţie în u rb e a m i c r o r a l o a n e l o r
c o m p le x e , care in c lu d n u n u m a i m ic r o r a io n u l de lo c u it, ci şi în tr e ­

3 1 1
 p r in d e r ile in d u s tr ia le u n d e lu c re a z ă lo c a ta rii ace stu i m ic r o ra io n .
In t r e zo n e le de lo c u it şi cele in d u s tr ia le se p ro ie c te a ză zo n e de p ro ­
tecţie s a n ita r ă . O r a ş u l se în tin d e într-o lin ie de m ic ro ra io a n e .
6. E fe c tu a re a e x p e rtize i s is te m a tiz ă r ii r a io n u lu i de lo c u it în î n ­
tre g im e . I n acest scop se sta b ile ş te n r. de lo c a ta ri, se e s tim e a z ă lo ­
c ul a m p la s ă r ii r a io n u lu i lo c a tiv în oraş, le g ă tu r a lu i cu lo c u r ile de
m u n c ă , cu c e n tru l urbei, cu zo n a s u b u r b a n ă , tr a n s p o r tu l exterior.
A p o i se e x a m in e a z ă re la ţiile d in tre m ic r o ra io a n e şi c e n tru l u rb a n ,
ra z a de deserv ire a in s tit u ţ iilo r sociale şi c u ltu r a le , p re ze n ţa c e n ­
t r u lu i c o m e rc ia l cu în tr e p r in d e r i de a lim e n ta ţie p u b lic ă de în s e m ­
n ă ta te r a io n a lă , cu m a g a z in e a lim e n ta re şi de m ă r fu r i in d u s tr ia le ,
cu c o m b in a tu l de deserv ire s o c ia lă etc., p re ze n ţa s p it a lu lu i şi a p o ­
lic lin ic ii.
S e c o n tro le a z ă d a c ă în p roiect s-a p re v ă z u t u n te rito riu special
p e n tru g r ă d in ă , p e n tru c e n tru l de c u ltu r ă fiz ic ă c u s ta d io n şi b a ­
z in de înot.
Se e x a m in e a z ă m in u ţio s p ro iectu l zo n e i c o m u n a i- d e p o z ita re a
r a io n u lu i de lo c u it, în care tre b u ie să fie p re v ă z u te te re n u ri p e n tru
g a r a je , o s ta ţie de deservire te h n ic ă a 250— 1000 a u to v e h ic u le , te ­
r e n u r i p e n tru b a ie şi s p ă lă to r ie , c a z a n g e r ii cu zon e de p rotecţie s a ­
n ita r ă .
7. E x a m in a r e a c o m p a r tim e n tu lu i de p ro ie c t al c e n tr u lu i a ş e z ă ­
r ii u m a n e , c o n tro lu l p re ze nţe i tu tu r o r in s tit u ţ iilo r de deservire p e­
r io d ic ă a p o p u la ţie i, c â t şi c o m o d ita te a şi in o fe n s iv ita te a le g ă tu r ilo r
de tra n s p o r t şi p ie to n a le în tr e ra io a n e le de lo c u it. Se c o m p a ră n u ­
m ă r u l, c o m p o z iţia şi a m p la s a r e a c entrelo r o b şteşti cu m ă r im e a o r a ­
ş u lu i şi cu în s e m n ă ta te a lu i. Se c o n tro le a z ă p re ze n ţa filia le lo r c e n ­
tre lo r o b şte şti, z o n e lo r de p rotecţie s a n ita r ă , r a z a de deservire a
in s tit u ţ iilo r de deservire p e rio d ic ă .
8. S tu d ie re a d e ta lia tă a p la n ific ă r ii s p a ţiilo r v e rzi d in o raş: pre­
z e n ţa şi a n ţp la s a re a în p la n u l urbei, a ria to ta lă şi a ria la 1 lo c a ta r,
t ip u r ile v e g e ta ţie i. Se e x a m in e a z ă d a c ă în proiect su n t p re v ă z u te
s p a ţii v e rz i: a) cu d e s tin a ţie p u b lic ă : g r ă d in i p u b lic e c e n tra le şi
ra io n a le , g r ă d in i b o ta n ic e şi zo o lo g ic e , p a rc u r i u rb a n e p e n tru o d ih ­
n ă , p a rc u ri p e n tru copii, s c u a ru ri, p la n ta r e a cu a rb o ri a s t r ă z i­
lo r, s p a ţii v e rzi e x tra u rb a n e (p a rc u ri silv ice, h id r o p a r c u r i) etc.; b)
de fo lo sire z iln ic ă : în m ic r o ra io a n e , pe l â n g ă sp ita le , s a n a to r ii, case
de o d ih n ă , in s titu ţii p e n tru c o p ii şi de în v ă ţ ă m â n t , în tr e p r in d e r i,
c lu b u r i etc., с) cu d e s tin a ţie s p e c ia lă : zon e de p rotecţie s a n ita r ă ,
s p a ţii v e rzi d in r â p i, c im itire , de pe l â n g ă d r u m u r i etc.
S u p r a fa ţ a te r ito r iilo r în v e rz ite de fo lo sire p u b lic ă (a g r ă d in ilo r
p u b lic e , liv e z ilo r , s c u a r u rilo r, b u le v a rd e lo r) a m p la s a te în z o n a loca-
t iv ă a a ş e z ă r ilo r u rb a n e şi r u r a le tre b u ie să c o re s p u n d ă c e rin ţe lo r
N .R .C . 2.07.01— 89 (ta b e lu l 6 6 ).
9. E x a m in a r e a reţelei de s tr ă z i: s is te m u l de p la n ific a r e , d e n s i­
ta te a ei, a s ig u ra re a le g ă t u r ii c om o de în tr e d ife rite p ă r ţi ale c e n tru ­
lu i p o p u la t, core sp un d e re a ei cu c o n d iţiile c lim a te ric e , v e n tila ţia
s tr ă z ilo r , m ă s u r ile p re v ă z u te p e n tru c o m b ate re a z g o m o tu lu i şi de
p re v e n ire a t r a u m a t is m u lu i.
312
 Tabelul 66. Suprafaţa spaţiilor verzi
S u p rafa ţa s p a ţiilo r verzi (m2/om)

T e rito riile în v e rzite de

folosire com una trem de m a ri, în urbele în urbele în aşe zările
foarte m ari m e d ii m ic i ru rale
şi m a ri

P en tru urbe 10 7 8 (10) 12

P entru raioanele de locuit 6 6 —

Notă: I. In paranteză sunt prezentate suprafeţele p e ntru urbele raicl cu o p o p u la ţie

m a i m ic ă de 20 m ii oam eni.
2. I n s ta ţiu n ile balneare no rm ativ e le prevăzute pentru urbe trebu ie m ajo rate , în s ă
n u m a i m u lt decât cu 50%.

S e c o n tro le a z ă lă ţim e a s tr ă z ilo r , p re ze n ţa d r u m u r ilo r cu t r a n ­

sp ort in te n s , s tr ă z ilo r m a g is tr a le , s tr ă z ilo r de în s e m n ă ta te lo c a lă ,
tro tu a re le , m o d u l de în lă tu r a r e a a p elor de p lo a ie şi de to p ire , a m ­
p la s a re a reţelelor in g in e r e ş ti su b te ra n e , a s p a ţiilo r v e rzi, c a n a le ­
lo r de ir ig a r e etc.
Se e x a m in e a z ă p ro ie c ta re a n o d u r ilo r de tr a n s p o rt, se d e te rm in ă
c a p a c ita te a t r a n s p o r tu lu i, d is ta n ţa de la lo c u l de tr a i p â n ă la s ta ţia
de o p rire a tr a n s p o r tu lu i.
10. C o n tr o lu l e c h ilib r u lu i te r ito r iu lu i zo n e i lo c a tiv e (a d ic ă a r a ­
p o r tu lu i d in tre te rito riile d ife rite lo r ele m e n te ale acestei z o n e ) şi
c o m p a ra re a cu d a te le re c o m a n d a te . I n u rb e le m ic i p e n tru cartierele
de lo c u it se a lo c ă 50— 5 5 % d in te rito riu , în u rb e le m a r i — 4 0 — 4 8 % .
P e n tr u in s tit u ţiile p u b lic e se a lo c ă 15— 2 0 % d in te rito riu , p e n tru
s p a ţiile v e rzi de fo lo sire c o m u n ă — 10— 2 5 % , p e n tru s tr ă z i şi p ie ­
ţ e — 20— 2 2 % .
11. E x a m in a r e a lo c u lu i de a m p la s a r e a zo n e i tr a n s p o r tu lu i exte­
rio r ( g ă r ile fe rov iare, a u to g ă r ile , a e ro p o rtu rile , d e b a rc a d e re le ), a
b a z e lo r a uto , a in s ta la ţ iilo r d e p o z ita re şi c o m u n a le (a p e d u c tu l, s ta ­
ţ ia de e p u ra re a a p e lo r r e z id u a le u rb a n e , c â m p u r ile de ir ig a r e şi
c o m p o s ta re , fa b ric a de u tiliz a r e a g u n o iu lu i, g u n o iş tile etc.), c o m o ­
d it ă ţ ii a m p la s ă r ii lo r p e n tru p o p u la ţie , in o fe n s iv ită ţii s a n ita r e (p o ­
lu a r e a s o iu lu i, b a z in e lo r de a p ă , a e ru lu i, z g o m o tu l, tr a u m a t is m u l
r u tie r ) , le g ă tu r ile d in tr e g ă r i şi c e n tru l urbei cu ra io a n e le de lo c u it.
Se c o n tro le a z ă p re ze n ţa zo n ei de protecţie s a n ita r ă în tr e z o n a de
lo c u it şi calea ferată, a u to s tr ă z i, în v e rz ir e a Z .P .S ., prezenţa pe te­
r ito r iu l lo r a a u to s tr ă z ilo r , g a r a je lo r , a u to p a r c ă r ilo r , d e p o zite lo r,
în tr e p r in d e r ilo r c o m u n a le ş i sociale.
12. E x a m in a r e a p ro ie c tu lu i de p la n ific a r e a zo n e i s u b u rb a n e :
m ă r im e a , d is ta n ţa de la c e n tru l u rb e i, g r a d u l de în v e rz ire , o b ie c ti­
vele a m p la s a te aici (in s titu ţ iile de o d ih n ă , m e dico- sanitare, centrele
ş tiin ţific e , c o n s tru c ţiile sp o rtiv e , obie c tiv e le c o m u n a le , a e ro p o rtu l,
a s o c ia ţiile a g ric o le ). Se a v iz e a z ă z o n a re a te r ito r iu lu i şi s a lu b r ita ­
tea lu i, c o re c titu d in e a c a lc u le lo r p r iv ito r la n u m ă r u l necesar de lo ­
c u ri p u b lic e p e n tru o d ih n ă , în tr e p r in d e r ile c o m u n a le (de a lim e n ta re

313
cu a p ă şi c a n a liz a r e ), s a lu b r ita te a p la je lo r , se e x a m in e a z ă lo c u l
a m p la s ă r ii c im itir u lu i, m ă r im e a te r ito r iu lu i, p ro p r ie tă ţile s o lu lu i,
n iv e lu l a p elor freatice.
13. E v a lu a r e a e le m e n te lo r p r in c ip a le de s a lu b r ita te s a n it a r ă
(a p ro v iz io n a re a cu a p ă , s is te m u l de c a n a liz a re , s a lu b r iz a r e a ).
14. A lc ă tu ir e a c o n c lu z ie i p ro ie c tu lu i.
E v a l u a r e a i g i e n i c ă a i n s o l a ţ i e i c l ă d i r i l o r d e l o c u it . P e n tru d e te r­
m in a r e a d u ra te i in s o la ţie i în c ă p e r ilo r şi te rito riilo r de lo c u it pot fi
fo lo site m e to de le in s tr u m e n ta le şi cele de c alc u l- g rafice.
M e to d a in s tr u m e n ta lă se a p lic ă pe m a c h e te (m o d e le ) de c lă d ir i
sau în teren. R e z u lta te le se fix e a z ă p r in fo to g ra fie re sau p rin s u b li­
nie re a u m b re i pe h â r t ia ilu m in a t ă cu a ju to r u l u n u i soare a r tific ia l.
M e to d e le de c alc u l- g ra fic e c o n s ta u în a p lic a re a g r a fic ă pe p l a ­
n u l g e n e ra l a l u m b re i în fu n c ţie de locul a flă r ii so a re lu i. P e n ­
tru fo lo sire a m a i c o m o d ă a acestor m etode, a u fost p ro p u se u n e le
d is p o z itiv e : a,paratul O b o le n s k i I — 60 şi r ig la de c o n tro l a in s o la ­
ţiei. N e v o m op ri la descrierea m e to d e i de lu c ru cu r i g l a d e c o n t r o l
a i n s o l a ţ ie i . D u r a ta in s o la ţie i c lă d ir ilo r de lo c u it şi p u b lic e , c â t şi
a c o n s tru c ţiilo r de lo c u it d in centrele p o p u la te , care se a flă m a i la
su d de 60° se n o r m e a z ă p e n tru p e rio a d a de la 22 m a r tie p â n ă la
22 sep tem brie. R ig la de c o n tro l a in s o la ţie i are o c o n s tru c ţie m a i
s im p lă d e c ât a p a r a tu l O b o le n s k i şi este d e s tin a tă , în p r in c ip iu ,
p e n tru e v id e n ţie re a s itu a ţie i care v a c o n trib u i la u m b rire a u n o r z o ­
ne d e te rm in a te pe desen.
D e la 22 se p te m b rie p â n ă la 22 m a rtie u m b r a fo rm e a z ă o c u r b ă
p a r a b o lic ă cu v â r f u l în d r e p ta t spre su d , ia r de la 22 m a r tie p â n ă la
22 s e p te m b rie — în d r e p ta t spre no rd .
C u a ju to r u l acestei r ig le se p o a te d e te rm in a d a c ă se face u m b r ă
în tr- u n p u n c t concret f ă r ă a a p lic a desenu l u m b re i pe p la n u l g e n e ­
ra l.
R ig la se c o n stru ie şte p e n tru la t it u d in ile in teresate. E a re p re z in tă

Fig. 37. R ig la dc control a insolaţiei; H — în ălţim e a c lăd irii, t — orele

314
u n a p a r a t cu s c a ră şi se face în aceeaşi sc a ră în care este ex ecutat
dese n u l a n a iiz a t, m a i frecvent în sc a ra 1:500 şi 1:2 000.
R ig la de c o n tro l a in s o la ţie i (fig . 37) se face pe o p e lic u lă fo-
to te h n ic ă tr a n s p a r e n tă sa u pe h â r tie de calc. E a p oate fi m u l t ip l i­
c a tă pe cale fo to g ra fic ă , re sp e c tâ n d scara de pe desen în r a p o r tu l
1: 1.
L a m ijlo c u l lin ie i o r iz o n ta le s u p e rio a re a r ig le i este p u n c tu l « C »
c u s ă g e a ta in d ic a to a re sp re n o rd (p u n c tu l de o r ie n ta re ). Î h d ire c ­
ţ iile r a d ia le de la acest p u n c t s u n t a p lic a te lin ii, care in d ic ă d ire c ­
ţ iile u m b re i în tr e orele 6 şi 18 de la o ric are obiect care stă în c ale a
ra z e lo r de soare spre p u n c tu l « C » . F ie c a re o ră p oate fi d iv iz a tă în
in te r v a le c âte 30 m in .
I n p ă r ţile d in s t â n g a şi d re a p ta ale r ig le i s u n t lin ii- sc ă ri v e r ti­
c a le care p e rm it d e te rm in a re a lu n g im ii u m b re i în d re p ta te spre p u n c ­
tu l « C » de la o b iectiv ele cu în ă lţ im e a c u n o s c u tă . S c a r a r ig le i de pe
fig . 37 este de 1:500.
R ig la de c o n tro l a in s o la ţie i se a p lic ă pe proiect astfel, ca p u n c ­
tu l « C » să c o in c id ă cu p u n c tu l de cercetare al c lă d ir ii p e n tru care
se c a lc u le a z ă d u r a ta t im p u lu i de in so lare . C u a ju to r u l s ă g e ţii care
in d ic ă N o r d u l r ig la se o rie n te a z ă cu p re c izie pe ax a N ord- S ud a
p ro ie c tu lu i a n a liz a t (fig . 3 8 ).
î n fu n c ţie de în ă lţ im e a c a lc u la tă a c lă d ir ii care u m b re şte
p u n c tu l cercetat, pe c ifrele s c ă rilo r v e rtic a le se p u n e u n cursor t r a n s ­
p a re n t fă c u t d in p e lic u lă fo to te h n ic ă sa u d in s tic lă o r g a n ic ă . î n
e x e m p lu l d in fig . 37 în ă lţ im e a c lă d ir ii este c o n s id e ra tă de 30 m.
C lă d ir ile cu în ă lţ im e a a n u m it ă sau o p a rte d in ele a fla te în tr e
c u rs o ru l tr a n s p a r e n t şi m a r g in e a s u p e rio a r ă p a r a le lă a r ig le i de
co n tro l a in s o la ţie i care trece p r in p u n c tu l cercetat vor u m b r i acest
p u n c t. î n fig . 38 a ce astă p a rte a c lă d ir ii В este h a ş u r a tă . D u r a ta

*4u.

Fig. 38. D eterm inarea duratei 7nsolaţiei în punctul cercetat cu aju to ru l riglei
de control a insolaţiei

315
u m b r ir ii se d e te rm in ă d u p ă n u m ă r u l de lin ii ale o relor în tr e tă ia te
de c o n tu r u l c lă d ir ii. C lă d ir e a С n u u m b re ş te p u n c tu l cercetat al
o b ie c tiv u lu i A , deoarece ea se a flă m a i jo s de c u rs o ru l tra n s p a re n t,
a d ic ă în a fa ra lu n g im ii u m b re i sale. D e la p a rte a h a ş u r a tă a c lă d i­
r ii B , care se a flă în s p re n o rd fa ţă de m a r g in e a s u p e rio a r ă a c u rs o ­
r u lu i, u m b r a a ju n g e la p u n c tu l cercetat al c lă d ir ii A în tr e orele 8
şi 10. A cest p u n c t v a fi in s o la t de 2 ori: în tr e orele 6 şi 8 şi în tre
orele 10 şi 14.
P rim e le 1— 1,5 ore de la r ă s ă r it u l s o a re lu i n u se ia u în c o n s id e ­
ra ţie la c a lc u lu l d u ra te i in s o la ţie i, deoarece la în ă lţ im e a m ic ă a s o a ­
r e lu i a s u p ra o r iz o n tu lu i ra z e le lu i n u s u n t b io lo g ic active. P r in u r ­
m a re , d im in e a ţa in s o la ţia în c ă p e r ilo r î n p u n c tu l de cercetare a c lă ­
d ir ii A v a fi fa v o r a b ilă în tr e orele 7 şi 8. T o to d a tă , la d eter­
m in a re a t im p u lu i de in s o la ţie a în c ă p e r ilo r este necesar de lu a t
în c o n s id e ra ţie şi fa p tu l c ă în tr e orele 13 şi 14 ra z e le so la re n u
p ă tr u n d în în c ă p e re d in c a u z a u n g h iu lu i de u m b rire , deci in s o la ţia
p ra c tic lip se şte şi n u se in c lu d e în c a lc u l. P r in u rm a re , în p u n c tu l
n o s tru de cercetare în c ă p e r ile vor fi in s o la te în to ta i 4 ore.
E v a lu a r e a s a n it a r ă a d a te lo r o b ţin u te se face pe ba za c e rin ţe ­
lor N .R .C . 2.07.01— 89 « U r b a n is tic a . S is te m a tiz a re a şi c o n s tru c ţia
a ş e z ă rilo r u m a n e u rb a n e şi r u r a le » , c o n fo rm c ă ro r a m o d u l de a m ­
p la s a re şi o rie n ta re a c lă d ir ilo r de lo c u it şi p u b lic e (e x c lu s iv in s t i­
tu ţ iile preşcolare, şc o lile , ş c o lile - in te rn ate ) tre b u ie să a s ig u re o in-
so la re n e în tr e r u p tă a în c ă p e r ilo r de lo c u it şi a te rito riilo r p e n tru
zo n e le :
— m a i la n o rd de la t it u d in e a n o rd ic ă 58° — m in im u m de 3
ore în z i p e n tru p e rio a d a d in tr e 22 a p r ilie şi 22 a u g u s t;
— m a i la su d de la t it u d in e a n o rd ic ă 58° — m in im u m de 2,5
ore în zi p e n tru p e rio a d a d in tre 22 m a r tie şi 22 septem brie.
M o d u l de a m p la s a r e şi o rie n ta re a c lă d ir ilo r in s tit u ţ iilo r p re şc o ­
lare , şc o lilo r, şc o lilo r- in te rn a te , in s tit u ţ iilo r s a n ita re şi de o d ih n ă
tre b u ie să a s ig u re o in s o la ţie n e în tr e r u p tă cu d u r a ta de cel p u ţin
3 ore.
I n c o n d iţiile de c o n s tru ire a c lă d ir ilo r cu 9 e ta je şi m a i m u lt, se
a d m ite in s o la r e a în c ă p e r ilo r de lo c u it cu o s in g u r ă în tre ru p e re , î n ­
să d u r a ta s u m a r ă m in im a lă de in s o la ţie în tim p u l z ile i se m ă re ş te
cu 0,5 ore.

Controlul sanitar curent

L a ace astă e ta p ă se e fectu ează:
a) a v iza re a s a n it a r ă c o m p le x ă a c e n tre lo r p o p u la te în sc o p u l
e v id e n ţie rii in flu e n ţe i ex ercitate de m o d u l de s is te m a tiz a re , c o n ­
stru c ţie şi s a lu b r ita te a s u p ra s tă r ii s ă n ă t ă ţ ii şi c o n d iţiilo r de v ia ţă
a p o p u la ţie i;
b ) cercetarea ig ie n ic ă p r o fu n d ă a s a lu b r ită ţ ii ce ntre lo r p o p u la ­
te: stu d ie re a s tă r ii atm o sfe re i, a n iv e lu lu i de z g o m o t, a in te n s ită ţ ii
t r a n s p o r tu lu i, s tre s u lu i ru tie r, a p r o v iz io n ă r ii cu a p ă , c a n a liz ă r ii, s a ­
316
l u b r iz ă r ii, s tă r ii s a n ita re a s o lu lu i, b a z in e lo r de a p ă , a su rselor de
e m is ie a u n d e lo r de ra d io , in te n s ită ţ ii c â m p u lu i e le c tro m a g n e tic
(v e zi c a p ito lu l 12).

Schema avizării sanitare a sistematizării,

construcţiei şi salubrităţii existente
a aşezărilor umane
1. D e n u m ire a a ş e z ă rii u m a n e .
2. L o c u l a m p la s ă r ii, c ă ile de c o m u n ic a re cu centrele ra io n a le şi a şe ­
z ă r ile u m a n e vecine.
3. C a ra c te r is tic a lo c a lit ă ţ ii: d e s ch isă sa u p ro te ja tă de v â n t, pe m a ­
l u l r â u lu i, la c u lu i, p re z e n ta p ă d u r ii, d u m b r ă v ii. F o lo s ire a b a z i­
n e lo r de a p ă în sc o p u l a p r o v iz io n ă r ii cu a p ă , s c ă ld a t u lu i, a d ă p ă ­
r ii v ite lo r, s p ă lă r ii ru fe lo r etc.
4. A precierea z o n ă r ii fu n c ţio n a le a te r ito r iu lu i, p re ze n ţa zo n e lo r de
lo c u it, in d u s tr ia le , d e p o z ita re , de tr a n s p o rt, a m p la s a r e a lor re ci­
p ro c ă şi fa ţă de ro za v â n tu r ilo r , relief, râ u . L is ta , d e n u m ire a ,
d im e n s iu n e a şi a m p la s a r e a com p le x e lo r a n im a lie r e , ferm elor,
a lto r c o n s tru c ţii g o s p o d ă re ş ti. D is ta n ţ a lo r de la lo c u in ţă .
5. Z o n a de lo c u it, nr. şi d im e n s iu n ile lo tu r ilo r de lâ n g ă c as ă, a m ­
p la s a re a lo r: lin ia r de-a lu n g u l s tr ă z ilo r , c a rtie ra l. C a r a c te r is ti­
ca m ic r o ra io a n e lo r, c a rtie re lo r, d e n s ită ţii p o p u la ţie i, a s ig u r ă r ii
cu s p a ţiu lo c a tiv . D im e n s iu n e a c artie re lo r: lu n g im e a , lă ţim e a ,
a ria , n r. de case şi lo tu ri, % de co n stru c ţie . P re z e n ţa c e n tru lu i
obştesc, c a ra c te ris tic a c lă d ir ilo r .
6. C a ra c te r is tic a fo n d u lu i lo c a tiv în fu n c ţie dc nr. de e taje ale c lă ­
d ir ilo r , de c o n s tru c ţiile p a ra p e te lo r externe, s a lu b r ita te , u tila j
sa nita ro - te h nic .
7. E v a lu a r e a g e n e ra lă a a m p la s ă r ii, c a p a c ită ţii, d im e n s iu n ilo r şi
s a lu b r ită ţ ii g r ă d in iţe lo r şi şc o lilo r, cât şi a a lto r in s titu ţ ii cu
d e s tin a ţie c u ltu ra l- s o c ia lă .
8. P re z e n ţa in s tit u ţ iilo r m e d ico- sanitare (s p ita le lo r, p o lic lin ic ilo r ,
m a t e r n ită ţ ilo r ) , b ă ii, s p ă lă to r ie i, friz e rie i, o s p ă tă r ie i, m a g a z in e lo r ,
c aselo r de c u ltu r ă , in s tit u ţ iilo r a d m in is tr a tiv e , in s ta la ţ iilo r s p o r­
tiv e (s ta d io n , te re n u ri sp o rtiv e , p la jă e tc .), s u fic ie n ţa şi c a r a c ­
te ris tic a lo r ig ie n ic ă , a m p la s a r e a , d im e n s iu n ile , s a lu b r ita te a .
9. în tr e p r in d e r ile in d u s tr ia le şi c o m u n a le , a m p la s a r e a , s e p a ra re a
zo n e lo r in d u s tr ia le , d e p o zita re , n o c iv ită ţile p r in c ip a le ce pot i n ­
flu e n ţa s ă n ă ta te a p o p u la ţie i d in ju r , p reze nţa z o n e lo r de p r o ­
tecţie s a n ita r ă , p o s ib ilita te a o r g a n iz ă r ii în c a z u l lipsei lor.
I n s ta la ţ iile sa nita ro - te h nic e p e n tru m ic ş o ra re a c o n c e n tra ţie i de
s u b s ta n ţe nocive.
10. C a ra c te r is tic a reţelei de m a g is tr a le u rb a n e , d ire c ţia lor, lă ţim e a ,
în v e rz ir e a , p re ze n ţa tro tu a re lo r, în v e liş u l, e v a lu a re a ig ie n ic ă a
s tr ă z ilo r ca surse de p ra f, z g o m o t, g a z e de e ş a p a m e n t, t r a u m a ­
tis m ru tie r.
317
11. P re z e n ţa s p a ţiilo r v e rz i, c a ra c te ru l, d im e n s iu n ile , s a lu b r ita te a
(p re ze n ţa pieţe lo r, b ă n c ilo r , ilu m in a t u lu i a r tific ia l e tc .), a m p la ­
sarea lor în p la n u l u rb e i sa u c o m u n e i, a r ia la 1 lo c a ta r, înver-
zire a lo tu r ilo r de l â n g ă casă.
12. A p r o v iz io n a r e a cu a p ă : e v a lu a re a ig ie n ic ă a su rse lo r, lo c u r ilo r
de c ap ta re , a in s ta la ţ iilo r , re ţe le lo r, c a lit ă ţ ii apei, g r a d u l de a s i­
g u ra re a p o p u la ţie i cu a p ă , zo n e le de p rotecţie s a n ita r ă .
13. C a ra c te r is tic a c a n a liz a ţie i, in s t a la ţ iilo r de ep u ra re , lo c u r ilo r de
dev ersare a a p e lo r re z id u a le , g r a d u lu i de c a n a liz a r e a c lă d ir i­
lo r de lo c u it, p u b lic e şi de p ro d u c ţie .
14. E v a lu a r e a s a lu b r ită ţ ii u rb e i, c o m u n e i, lo c u r ilo r de n e u tr a liz a r e
a r e z id u u r ilo r solid e, s ta ţ iilo r de deversare, p a r c ă r ilo r tr a n s p o r ­
t u lu i de v id a n ja r e . A m p la s a r e a c im itir e lo r fa ţ ă de z o n a locati-
v ă , s tare a lo r ig ie n ic ă . A c u m u la r e a şi u tiliz a r e a d e ş e u rilo r a li­
m e n ta re . A c u m u la r e a , p ă s tra re a , e v a c u a re a , n e u tr a liz a r e a şi u t i­
liz a r e a b ă lig a r u lu i în z o n a de p ro d u c ţie şi pe lo c u r ile de l â n g ă
c asă.
15. A n a liz a e p id e m io lo g ic ă a m o r b id ită ţ ii p o p u la ţie i d in a şeza rea
u m a n ă , e v id e n ţie re a z o n e lo r cu m o r b id ita te a m ă r it ă , le g ă t u r a
ei cu c a ra c te ru l s is te m a tiz ă r ii şi s a lu b r ită ţ ii.
16. C o n c lu z ie . E v a lu a r e a ig ie n ic ă g e n e ra lă a s is te m a tiz ă r ii, c o n ­
s tru c ţie i şi s a lu b r ită ţ ii a ş e z ă rii umane, evidenţierea neajunsuri­
lo r şi m ă s u r ile de c o m b ate re a lo r. M ă s u r ile de îm b u n ă t ă ţ ir e de
m a i d e p a rte a s is te m a tiz ă r ii, c o n s tru c ţie i şi s a lu b r ită ţ ii a ş e z ă rii
um ane.
 CAP IT OLUL XI I

IG IE N A FACTORILOR F IZ IC I
ÎN C O N D IŢ IILE CENTRELOR POPULATE

Controlul sanitar asupra poluării sonore

I n c o n d iţiile a g lo m e ra ţie i u rb a n e z g o m o tu l a p are ca u n elem e nt

c a ra c te ris tic . T o ta lita te a z g o m o te lo r em ise de d ife rite surse d in te ­
r ito r iu l lo c a lită ţilo r a lc ă tu ie s c z g o m o tu l u rb a n . E le m e n te le c o m p o ­
n e n te p r in c ip a le ale a ce stu ia su n t: z g o m o tu l s tr ă z ii, a l lo c u in ţe i şi
in d u s tr ia l.
Z g o m o tu l s tr ă z ii este g e n e ra t de surse fixe (in d u s tr ii, şa ntie re ,
c o n s tru c ţii e d ilita r e ) şi de surse m o b ile (m ijlo a c e le de tr a n s p o r t de
to a te t ip u r il e ) .
Z g o m o tu l lo c u in ţe i c u p r in d e z g o m o tu l s tr a d a l p ă tr u n s în in te ­
r io r u l în c ă p e r ilo r şi z g o m o tu l p r o p r iu lo c u in ţe i, d e te rm in a t de a c ti­
v it ă ţ ile m e n a je re , fu n c ţio n a re a a p a r a te lo r electrice etc.
C a ra c te r is tic ile z g o m o tu lu i u rb a n c o n s ta u în in te n s ită ţi m a i re­
duse decât cele in d u s tr ia le , r ă s p â n d ir e a m a i în t in s ă , in flu e n ţa r e a
u n u i n u m ă r m a i m a re de p o p u la ţie , e x p u nere a la a c ţiu n e de lu n g ă
b u r a tă .
C o n t r o l u l s a n it a r p r e v e n t iv . P e te rito riile v iito a re lo r c o n s tru c ţii
a le c aselo r de lo c u it şi ale c lă d ir ilo r o b şteşti se s ta b ile sc sursele
p o s ib ile de z g o m o t, lo c u l a m p la s ă r ii lor, n iv e lu l z g o m o t u lu i, d is ta n ­
ţele d in tr e sursele de z g o m o t şi z o n a lo c a tiv ă , casa de lo c u it, c lă ­
direa p u b lic ă . Se a p re c ia z ă c o re c titu d in e a c a lc u le lo r şi r e z u lta ­
te le lor efe c tu ate de c ătre in s tit u ţ iile de p ro ie c ta re , care tre b u ie să
ţ in ă c o nt şi de p r o p r ie tă ţile de re ţin e re a z g o m o t u lu i de c ă tre m a te ­
r ia le i« şi d e m e n te le de c o n stru c ţie , de n o rm a tiv e le ig ie n ic e în v ig o a ­
re etc. D eci în proiect tre b u ie să fie p re z e n ta te n iv e lu r ile p o s ib ile de
z g o m o t al s tr ă z ii şi în în c ă p e r i, c ât şi a rg u m e n te le re fe rito a re la
m ă s u r ile de protecţie p re v ăzu te . I n zo n e le de lo c u it existente se fac
m ă s u r ă r i ale n iv e lu lu i de z g o m o t al s tr ă z ii d u p ă m e to d a descrisă
m a i jos.
C o n t r o l u l s a n it a r c u r e n t . In c lu d e efectuarea m ă s u r ă r ilo r p e rio ­
dice ale z g o m o tu lu i s tr ă z ii, în lo c u in ţe şi în c ă p e r ile p u b lic e , cerce­
ta re a a c ţiu n ii z g o m o tu lu i u rb a n a s u p ra p o p u la ţie i, e v a lu a re a ig ie ­
n ic ă a p o lu ă r ii sonore, e la b o ra re a m ă s u r ilo r de c o m b ate re a z g o m o ­
t u lu i şi de p re v e n ire a in flu e n ţe i lu i n e fa v o r a b ile a s u p ra s ă n ă t ă ţ ii
p o p u la ţie i.
M e t o d e le d e m ă s u r a r e a z g o m o t u l u i s u n t descrise în d o c u m e n te
speciale: 1) S T A S 20444— 85 « Z g o m o t. T orente de tra n s p o rt. M e to ­
dele de d e te rm in a re a p o lu ă r ii son ore»; 2) N .R .C . 11— 12— 77 « P r o ­
319
te cţia c o n tra z g o m o tu lu i. N o rm e le de p ro ie c ta re »; 3) N o r m a tiv e le
s a n ita re ale p o lu ă r ii sonore în în c ă p e r ile de lo c u it, p u b lic e şi pe
t e r ito r iu l zo n e i de t r a i a u rbei nr. 3077— 84; 4) In d ic a ţ ii m e to d ice
p e n tru in s tit u ţ iile s a n ita ro - a n tie p id e m ic e cu p riv ir e la c o n tro lu l a s u p ­
ra re s p e c tă rii « N o r m a tiv e lo r s a n ita r e a le p o lu ă r ii sonore în în c ă p e ­
rile dc lo c u it, p u b lic e şi pe te rito riu l zon ei de tra i a u rb e i» nr.
4283— 87; 5) S T A S 23337— 78 « Z g o m o t. M e to d e le de d e te rm in a re
a z g o m o t u lu i s tr ă z ii, în lo c u in ţe , în în c ă p e r ile p u b lic e » .
P e n tr u d e t e r m in a r e a n i v e l u l u i d e z g o m o t se folosesc sonome-
trele, a n a liz a to a r e le de sp ectru, ia r în c a z u ri sp e c ia le — dozim etre-
le de z g o m o t, s o n o g ra fe le etc.
I n p ra c tic a s a n it a r ă m a i frecven t se folosesc s o n o m e tre le de tip
I Ş V — 1, « Ş U M — 1», « V Ş V — 003», « A Ş — 2 M » ( R u s ia ) , de tip S .M .—
2 R F T » , « P S I — 202» cu filtre le O F — 101 ( G e r m a n ia ) , de tip « B r iie l—
K ja e r » ( D a n e m a r c a ).
S o n o m e tre le de tip Ş U M — 1, S .M .— 2 R F T ofe ră in d ic a ţ ii p re c i­
se n u m a i lasupra n iv e lu r ilo r g e n e ra le de z g o m o t (pe sc a ra A ) , n u
şi a s u p ra sp e c tru lu i. E le in d ic ă in te n s ita te a z g o m o tu lu i în fo n i, a d i­
c ă în v a lo r i fiz io lo g ic e (ceea ce percepe urechea d in in te n s ita te a
z g o m o t u lu i) . D eoarece n o r m a tiv e le în v ig o a r e p re v ă d e x p rim a re a
in te n s ită ţii z g o m o t u lu i în decib eli ( d B ) , ia r frecvenţa în h erţi ( H z ) ,
tre b u ie c u n o s c u t fa p tu l că în c a z u l d e te r m in ă r ilo r efectuate cu aceste
a p a r a te r e z u lta te le e x p rim a te în fo ni c o re sp un d cu cele e x p rim a te
în d ecib eli. C o n c h id e m c ă so n o m e tre le de aceste tip u r i s u n t v a la b ile
p e n tru d e te r m in ă r ile z g o m o t u lu i u rb a n (a l s tr ă z ii, în lo c u in ţe , în
c lă d ir ile p u b lic e ).
O ric e tip de s o n o m e tre are o schem ă-bloc, care in c lu d e 3 p ă r ţi
p rin c ip a le : tra d u c to r- tra n s fo rm a to r (m ic r o fo n ), a m p lific a to r şi i n ­
d ic a to r. S o n o m e tre le a u c a ra c te ris tic i de fre c ve n ţă ( lin ia r ă — « L in » ,
A , B, C ) şi de tim p (F - rap id, S-lent, I- im p u ls iv ). L a d e te rm in a re a
n iv e lu lu i de z g o m o t (d B A ) se foloseşte sc a ra A (de re g u lă , nece­
s a ră în ig ie n a m e d iu lu i) , la m ă s u r a r e a p re s iu n ii son ore se folosesc
ffltre le de o c ta v ă pe g a m a 31,5— 31500 h erţi. P o z iţ ia S se foloseşte
la m ă s u r a r e a z g o m o tu lu i c o n s ta n t sa u a a lto r tip u r i de z g o m o t p e n ­
tru m e d ie re a n iv e lu lu i, p o z iţia I — a z g o m o tu lu i im p u ls iv , F — z g o ­
m o tu lu i in c o n s ta n t.
S o n o m e t r u l « Ş U M - IM » se a lim e n te a z ă la 2 b a te rii tip « C r o n a
V Ţ » . L a în c e p u tu l lu c r u lu i se in s ta le a z ă în p o z iţia « F » . C o m u ta to ­
r u l « M o d u l de lu c r u » se trece în p o z iţia « B a te r ia » . I n acest caz
a cu l in d ic a t o r u lu i tre b u ie să se afle în sectoru l n e g r u al s c ă rii « d B » ,
d e a s u p ra in s c r ip ţie i « B a t » . D a c ă el se a flă m a i în s tâ n g a , b a te riile
tre b u ie sc h im b a te . A p o i c o m u ta to r u l « M o d u l de lu c r u » se s ta b ile ş te
în p o z iţia « C a lib r u » , ia r cu a ju to r u l b u to n u lu i « C a lib r u » se trece
a cu l în p o z iţia « O » a s c ă rii in fe rio a re « d B » .
L a d e te rm in a re a n iv e lu lu i de z g o m o t în d B A c o m u ta to ru l « M o ­
d u l de lu c r u » se in s ta le a z ă în p o z iţia A (vis-a-vis de a cu l de pe
c o rp u l a p a r a t u lu i) .
D a c ă se folosesc a n a liz a to a r e externe p e n tru d e te rm in a re a p re ­
s iu n ii sonore, se a le g e c a ra c te ris tic a ne c e sa ră (B sa u C ) .
320
 C o m u ta to r u l « D ia p a z o n » , o d iv iz iu n e a c ă r u ia este e g a lă cu
10 d B , se s ta b ile ş te în p o z iţie ca acu l să se afle pe sc a ră în tre
0 şi 10 dB . I n acest c az n iv e lu l d e z g o m o t m ă s u r a t v a fi e g a l
cu s u m a in d ic a ţiilo r s c ă rii c o m u ta to r u lu i « D ia p a z o n » şi a d is p o ­
z it iv u lu i de în r e g is tr a r e ( in d ic a t o r u lu i) . De ex e m p lu , d a c ă c o m u ta ­
to ru l « M o d u l de lu c r u » se a flă în p o z iţia A , c o m u ta to ru l « D ia p a ­
z o n » — la c ifra 70, a rc u l in d ic a t o r u lu i — la c ifra 6 spre p a rte a d r e a p ­
tă fa ţă de 0, n iv e lu l m ă s u r a t de z g o m o t v a fi e g a l cu 76 d B A .
A lte tip u r i de son om etre, in d ic a te m a i sus, pot m ă s u r a :
— n iv e lu l g lo b a l al z g o m o tu lu i în s c ă rile A , B, C, acestea re ­
p r e z e n tâ n d c urbele de s e n s ib ilita te a u re c h ii p e n tru 3 o rd in e de m ă ­
r im i a le p re s iu n ii acu stice şi s u n t n o ta te pe c a d r a n u l a p a ra te lo r;
— n iv e lu l p r e s iu n ii acustice, cu e x p rim a re g lo b a lă a z g o m o t u ­
lu i;
— a n a liz a s p e c tra lă a z g o m o te lo r cu a ju to r u l filtre lo r de o c tav ă
(n e ce sa ră m a i m u lt în d o m e n iu l ig ie n e i m u n c ii) .
S o n o m e i r u l « V Ş V - 0 0 3 » . Se a lim e n te a z ă d in re ţeau a e lec tric ă
(te n s iu n e a 220 V , frecven ţa 50 H z ) sa u la 5 b a te rii de tip 373
« O r io n M » . I n c a z u l lu c r u lu i cu ele m e n te le 373 a p a r a tu l se scoate
d in c utie. I n c a z u l lu c r u lu i de la c u r e n tu l electric (220 V ) e le m e n ­
tele 373 se î n lă t u r ă , în lo c u l lo r se p u n e su rsa de a lim e n ta ţie
5F2.087.064 şi a p a r a tu l se u n e şte cu p r iz a de p ă m â n t .
C u a ju to r u l c o re c to ru lu i m e c a n ic al p o z iţie i «0 » se sta b ile ş te i n ­
d ic a to ru l s o n o m e tr u lu i la g r a d a ţ ia «0 » a scalei 0— 10.
C o m u ta to r u l « M o d u l de lu c r u » se fix e a z ă în p o z iţia « F » (r a p id )
sau « S » (le n t) în sc o p u l c o n tr o lu lu i te n s iu n ii ele m e n te lo r. A c ul i n ­
d ic a to r u lu i tre b u ie să se a fle în lim ite le d in tre 7 şi 10 ale scalei —
oo-fl0 dB . D e sp re p re ze n ţa a lim e n ta ţie i s e m n a liz e a z ă , de asem e­
ne a , lu m in a u n e i d io de a c o m u ta to r u lu i « D iv iz o r , d B 1,2».
C o m u ta to r u l « M o d u l de lu c r u » se sta b ile ş te în p o z iţia F sa u S.
S o n o m e tru l « V Ş V :003» este g a ta de lu c ru .
D e fiecare d a tă în a in te a m ă s u r ă r ilo r şi p e rio d ic în t im p u l m ă s u ­
r ă r ilo r se e fe c tu e a ză c a lib ra re a e le c tric ă a a p a r a tu lu i.
P r e a m p lific a to r u l PM -3 cu c a b lu l 5 m se u ne şte la p r iz a a p a r a ­
tu lu i.
E c h iv a le n tu l P-16 se u ne şte cu p r e a m p lific a to r u l PM-3. C u a ju ­
to ru l c a b lu lu i 5F6.644.249 cu lu n g im e a de 0,5 m se uneşte e c h iv a ­
le n tu l P-16 cu p riz a 50 m V a a p a r a t u lu i de m ă s u ra re .
C o m u ta to a r e le a p a r a t u lu i se s ta b ile sc în p o z iţiile :
« D iv iz o r » , d B 1— 40;
« D iv iz o r » , d B 2-50;
« F iltr e le » — L in ;
« M o d u l de lu c r u » — F.
N o tă: In s c r ip ţia « D iv iz o r » este g e n e ra lă p e n tru c o m u ta to a re le I
şi 2.
S e a p a s ă b u to n u l « C a lib r u » şi d u p ă 1 m in de la s ta b ilire a r e g i­
m u lu i de lu c ru cu a ju to r u l p o te n ţio m e tru lu i > se fix e a z ă a c u l i n ­
d ic a to r u lu i la d iv iz iu n e a 4 a scalei decibel. D e re ţin u t că în a in t e
de c a lib ra re a e le c tric ă este necesar de a d e te rm in a p o z iţia a p a r a t u ­
21 Comanda nr. 69 321
 lu i în t im p u l lu c r u lu i (v e rtic a lă sau o r iz o n t a lă ) şi dc a s ta b ili p o ­
z iţ ia «0».
M ă r im e a s e m n a lu lu i de c a lib ra re în acest caz v a îi e g a lă cu 94
d B , ceea ce c o re sp u n d e s e n s ib ilită ţii c a p s u lc i M.101 de 50 tnV
P a " 1.
P e n tru c o m o d ita te a c itir ii r e z u lta te lo r se foloseşte c a d ra n u l lu ­
m in a t, care fix e a ză s u m a p o z iţ iilo r c o m u ta to r u lu i « D iv iz o r » , d B 1,2,
ia r pe scala|_dB| IM 10 j, vis-a-vis de d io d a lu m in ă to a r e , se d e te rm i­
n ă c ifra care în c a z u l de fa ţă este e g a lă cu 90, a d ă u g â n d la ea d a ­
tele de pe sc a lă.
P e n tru m ă s u ra re a n iv e lu r ilo r de p re s iu n e a c u s tic ă pe frecven ţele
L in , C, B, A, în p re a la b il se face c a lib ra re a electrică a s o n o m e tru lu i
V ŞV -003 d u p ă m e to d a descrisă m a i sus. C u a ju to r u l p otenţiom etru-
lu i [> se s ta b ile ş te acul in d ic a to r u lu i pe p o z iţia — oo + lO d B c o n ­
fo rm ta b e lu lu i 67.
D u p ă c a lib ra re se d ec o n ec tea ză b u to n u l « C a lib r u » .
B u to a n e le « V » , lk H i şi filtre le o ctav ice H z tre b u ie să fie de­
conectate. C o m u ta to r u l « M o d u l de lu c r u » se sta b ile ş te în p o z iţia
«D e c o n e c ta t» .
S e d ec o n ec tea ză e c h iv a le n tu l P-16 de la p r e a m p lific a to r u l PM-3
şi a te n t se uneşte c a p s u la M 101 cu p r e a m p lific a to r u l.
C o m u ta to a r e le s o n o m e tr u lu i se sta b ile s c în p o z iţiile :
« D iv iz o r » , d B 1— 80;
« D iv iz o r » , d B 2 — 50;
« F iltr e le » — L in ;
« M o d u l de lu c r u » — F.
D u p ă 1 m in de a u to în c ă lz ir e se e fe c tu e a ză m ă s u r a r e a n iv e lu lu i
de p re s iu n e a cu stic ă.

Tabelul 67. Diviziunea scalei — «> -fdB

D iv iz iu n e a
V aloarea p asap ortală a n iv e lu lu i de s e n s ib ilita te c ifra tă pe
a cap sulei M101 în dB scala sono­
m e tr u lu i la
c alib ra re . dB

De la — 23 până la — 23, 25 1
De Ia — 23, 25 până la — 23, 75 1,5
De la — 23, 75 până la 24, 25 2
De la — 24, 25 până la — 24, 75 2,5
De la — 24, 75 până la — 25, 25 3
De la — 25, 25 până la — 25, 75 3.5
De la 25, 75 până la — 26, 25 4
De la — 26, 25 până la ■
— 26, 75 4,5
De la — 26, 75 până la — 27, 25 5
De la — 27, 25 până la — 27, 75 5.5
De la — 27, 75 până la — 28, 25 6
De la — 28, 25 până la — 28, 75 6.5
De la — 28, 75 până la 29 7
 L a efectu area m ă s u r ă r ilo r p r e a m p lific a to r u l PM-3 tre b u ie ţ in u t
la d is ta n ţa m â in ii în tin s e în d ire c ţia e m iţ ă to r u lu i de zg o m o t. D a c ă
la m ă s u r a r e acu l in d ic a t o r u lu i se a flă la în c e p u tu l scalei, el se s ta ­
b ile şte în sectorul 0 — 10 a l scalei d B ; p e n tru în c e p u t cu c o m u ta to ­
r u l « D iv iz o r » d B 1, a p o i cu c o m u ta to ru l « D iv iz o r » d B 2. D a c ă p e­
rio d ic se a p r in d e in d ic a to r u l « S u p r a în c ă lz ir e » , c o m u ta to ru l « D iv i­
z o r » d B 1 se trece la u n n iv e l m a i în a lt. L a m ă s u r ă r ile z g o m o tu lu i
cu fre c v e n ţă m ic ă pot a p ă re a flu c tu a ţii (o s c ila ţii) ale a c u lu i in d ic a ­
to r u lu i, deci tre b u ie de trecut c o m u ta to r u l « M o d u l de lu c r u » d in
p o z iţia F în S.
P e n tr u d e te rm in a re a re z u lta te lo r m ă s u r ă r ii tre b u ie a d u n a te d a ­
tele d io d e i pe sc a ra dV M101 pe sc a la d in fa ţă a sonom etru-
1ui şi d a te le de pe sc a la d e c ib e lilo r.
N iv e lu r ile p re s iu n ii acu stice d u p ă c a ra c te ris tic ile А, В , С se m ă ­
s o a ră a n a lo g ic m e to d e i descrise, c o m u ta to ru l « F iltr e le » stabilin-
du-se în p o z iţiile С , В sa u A.
M ă s u r ă r ile n iv e lu r ilo r de p re s iu n e a cu stic ă în fâ ş iile o c tav ic e
ale frecven ţelor se fac n u m a i pe frecven ţa « L in » , a d ic ă în p o z iţia
c o m u ta to r u lu i « F ilt r e le — L in » . U lte r io r se a p a s ă b u to n u l « F iltre le
octav ic e », H z . M u t â n d c o m u ta to ru l « F iltr e le o c tav ic e », H z , se unesc
filtre le octav ice necesare, s t a b ilin d de fiecare d a tă cu c o m u ta to ru l
« D iv iz o r » , d B 2 a cu l in d ic a t o r u lu i în sectorul 0 — 10 al scalei d e c i­
bel. I n acest c az c o m u ta to ru l « D iv iz o r » , d B l tre b u ie să r ă m â n ă în
p o z iţia care o o c u p ă la m ă s u ra re a s u n e tu lu i d u p ă n iv e lu l g e n e ra l
( L in ) .
A sp e c tu l exterior al s o n o m e tru lu i «V Ş V - 003» este p re z e n ta t în
fig . 39.
R e g u l i l e d e m ă s u r a r e a z g o m o t u l u i p re v ă d u rm ă to a re le aspecte.
I n în c ă p e r ile de lo c u it şi p u b lic e se fac m ă s u r ă r i în m in im u m
3 p u ncte , a fla te la d is ta n ţa de 1,0 m de la pereţi şi a lte p a ­
rap ete, la în ă lţim e a de 1,2— 1,5 m de la n iv e lu l d u ş u m e le i. Se în r e ­
g is tr e a z ă cea m a i m a re v a lo a re o b ţin u tă în u n u l d in aceste p u ncte ,
care se c o m p a ră cu n o rm a tiv e le ig ie n ic e .
D a c ă su rsa de z g o m o t se a flă în in te r io ru l c lă d ir ii, m ă s u r ă r ile se
fac cu ferestrele şi u şile înc h ise . D a c ă sursele de z g o m o t se a flă în

фи
I© © |S~’© ©Ы
* 1 ^
0 С
ШЫЬнШИ

U
Fig. 39. Sonomelrul VŞV-003
323
 m u la r s p e c ia l) la care se a n e x e a z ă sch em a şi p la n u l de c o n stru c ţie
pe care s u n t în s e m n a te p u n cte le de m ă s u r a r e a z g o m o tu lu i.
M e t o d e le d e c e r c e t a r e a i n f l u e n ţ e i z g o m o t u l u i u r b a n a s u p r a p o ­
p u l a ţ ie i. P rin c ip a le le efecte ale z g o m o tu lu i a s u p r a p o p u la ţie i u rb a n e
ca efecte nespecifice, de lu n g ă d u r a tă , se m a n ife s tă p rin d is c o n fo rt
p sih ic , je n ă s u b ie c tiv ă , t u lb u r ă r i n e u ro v e g e ta tiv e şi u n e le efecte g e ­
n e ra le c o n tu r â n d o p a to lo g ie fo arte v a r ia tă (n evroze, h ip e rte n s iu n e
a r te r ia lă n e u ro g e n ă , b o li d ig e stiv e , t u lb u r ă r i e n d o c rin e ).
D e obicei, p o lu a re a s o n o ră n u are efecte acu te specifice în ce
p riv e şte s u rd ita te a , în s ă a m b ia n ţ a so n o ră sp e c ific ă m a r ilo r a g lo m e ­
r a ţii creează p o s ib ilita te a s c ă d e rii a u d ib ilit ă ţ ii p o p u la ţie i p rin a v a n ­
sa re a în v â r s tă ( p r e z b ia c u z ia ) . Z g o m o tu l in flu e n ţe a z ă a s u p ra p ro ­
d u c tiv it ă ţii m u n c ii casnice sau în p ro d ucţie.
La stu d ie re a in flu e n ţe i p o lu ă r ii sonore se folosesc m e to de le epi-
d e m io lo g ic e , c lin ic e şi ex p e rim e n ta le .
M e to d e le e p id e m io io g ic e in c lu d a nc h e ta re a p o p u la ţie i d in z o n a
c e rcetată cu scopul e v id e n ţie rii d is c o n fo r tu lu i creat de z g o m o t,
s irn p to m e lo r care ar putea fi d e te rm in a te de z g o m o t, s tă rii s ă n ă t ă ­
ţ ii în g e n e ra l a p o p u la ţie i expuse in flu e n ţe i, cât şi a o p in ie i p o p u la ­
ţie i fa ţă de p ro b le m ă.
M e to d e le c lin ic e şi p a ra c lin ic e in c lu d efectu area la c a te g o riile re ­
p re z e n ta tiv e de p o p u la ţie a a u d im e trie i, a in v e s tig a ţ iilo r de la b o r a ­
tor (sta re a fu n c ţio n a lă a d ife rite lo r a p a r a te şi sistem e p rin teste
fu n c ţio n a le şi ex am en e b io c h im ic e de la b o r a to r ), a e x a m e n e lo r c li­
nice g e n e ra le .
M e to d e le e x p e rim e n ta le p re v ă d in v e s tig a re a in flu e n ţe i a su p ra
o r g a n is m u lu i a z g o m o tu lu i de d ife rite in te n s ită ţ i, frecvenţă şi d u ­
ra tă .

Metodele de apreciere a poluării sonore

R e z u lta te le o b ţin u te la in v e s tig a ţiile p o lu ă r ii sonore se c o m p a ră

cu m ă r im ile a d m is ib ile , p re z e n ta te în ta b e lu l 68, carc în fu n c ţie de
c a ra c te ru l z g o m o tu lu i şi locul o b ie c tu lu i cercetat necesită o corec­
ţie (ta b e lu l 6 9 ).

P ro b le m ă de s itu a ţie

A d e te rm in a n iv e lu l s u m a r p o s ib il al z g o m o tu lu i de tr a n s p o rt
pe te rito riu l zo n e i lo c a tiv e p roiectate.
P ro ie c tu l de c o n stru c ţie a m ic r o r a io n u lu i B. în o ra ş u l C. p re v e ­
de c o n s tru c ţia u n u i c o m p le x de c lă d ir i de lo c u it pe axa b u le v a r d u ­
lu i P. la d is ta n ţa de 250 m de la el.
B u le v a r d u l P. — m a g is tr a lă m a re de în s e m n ă ta te g e n e ra lă u r ­
b a n ă cu m işc a re a r e g la tă a tr a n s p o r tu lu i d iu r n şi n o c tu rn şi cu u n
n u m ă r de 4 b a n d e de c irc u la ţie pe p a rte a c a r o s a b ilă în a m b e le d i­
recţii.
C o n fo rm p la n u lu i g e n e ra l de c o n stru c ţie , a u t o m a g is tr a la (b u l.
325
 Tabelul 68. Valorile admisibile ale presiunii acustice, nivelurilor de zgomot, nive­
lurilor echivalente şi maximale ale zgomotului în încăperilc de locuit şi publice
şi în zonele de trai

N iv e lu r ile p r e s iu n ii acustice d B în N iv e lu r ile N iv e ­

fâ ş iile octavice cu frecvente geom etrice s u n e tu lu i L a lu r ile
m e d ii. H z şi n iv e lu r i­ maxi-
Nr. de P e ri­
rân d D en u m irea în c ăp e rilo r ţ i te rito riilo r oada le ech iva­
ale s u ­
z ile i, lente ale s u ­
ne tu ­
(ore) 63 125 250 500 I000 2000 4000 8000 n e tu lu i 1.Д
lu i L
echiv. dBA
1 2 3 ■
1 5 6 7 s 'J 10 11 12
x im
dBA

1. Saloanele din spilale şi sanatorii, săli­ 7-23 59 48 40 34 30 27 25 23 35 50

le de operaţii din spitale. 23—7 51 39 31 24 20 17 14 13 25 40
o. Cabinetul medicului în policlinică, spi­ 59 48 40 34 30 27 25 23 35 50
tal, dispensar, sanatoriu.
3. Sălile şi cabinetele de studii, cabinete­ 63 52 45 39 35 32 30 28 40 55
le profesorilor, aulele, sălile de con­
ferinţe, sălile de lectură.
4. Camerele de locuit în hoteluri şi ca­ 7-23 63 52 4 39 35 32 30 28 40 55
sele de odihnă, aziluri, taberele pen­ 23—7 55 44 35 29 25 22 20 18 30 45
tru copii, casele de invalizi şi bătrâni,
dormitoarele în grădiniţe şi şcoli-inter-
nat.
5. Camerele de locuH în hoteluri şi că­ 7—23 67 57 49 44 40 35 35 33 45 60
mine. 23—7 59 48 40 34 30 27 25 22 35 50
6. Sălile cafenelelor, restaurantelor, ospă- 75 66 59 54 50 47 45 43 55 70
tăriilor.
7. Sălile comerciale ale magazinelor, să­ 79 70 63 58 55 52 50 49 60 75
lile pentru pasageri din aeroporturi şi
gări, punctele de recepţionare ale în ­
treprinderilor de deservire comunală.
8. Teritoriile învecinate nemijlocit cu clă­ 7—23 67 57 49 44 40 37 35 33 45 60
dirile spitalelor şi sanatoriilor. 23—7 59 48 40 34 30 27 25 23 35 50
9. Teritoriile învecinate nemijlocit cu clă­ 7-23 75 66 59 54 50 47 45 43 55 70
dirile de locuit, teritoriul caselor de 23-7 67 57 49 44 40 37 35 33 45 60
odihnă, azilurilor, taberelor pentrt-
copii, caselor de invalizi şi bătrâni,
instituţiilor preşcolare.
 Continuarea tabel. 68

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

10. Teritoriile învecinate nemijlocit cu clă­ 75 66 59 54 50 47 45 43 55 70

dirile policlinicilor, ambulatoriilor, dis­
pensarelor, şcolilor şi altor instituţii
de învăţământ, bibliotecilor.
11. Teritoriile învecinate nemijlocit cu clă­ 7—23 79 70 63 58 55 52 50 49 60 75
dirile hotelurilor şi căminelor. 23—7 71 61 54 49 45 42 40 38 50 65
12. Zonele de odihnă pe teritoriile spita­ 59 48 40 34 30 27 25 23 35 50
lelor şi sanatoriilor.
13. Zonele de odihnă pe teritoriile micro- 67 57 49 44 40 37 35 33 45 60
raioanelor şi ale grupelor de case de
locuit, case de odihnă, pansionate, ta­
bere pentru copii, case pentru inva­
lizi şi bătrâni, terenurile grădiniţelor,
şcolilor şi altor instituţii de învăţământ.

Note: 1. N iv e lu rile a d m is ib ile ale zg o m o tu lu i tn încăperi de la sursele externe se stabilesc cu c o n d iţia a s ig u r ă r ii v e n tila ţie i norm?-
le a Încăp e rilo r (pentru cam erele de lo cu it, saloanele sp ita le lo r, sana to riilo r. camerel-ir d in h o telu ri, си м -le de o d ih n ă , a 'i l u r i . tabere
p e n tru c o p ii, să lile de s tu d ii — cu ferestruici o b e r lih tu ri sau alte in s t a la tii de v e n tila ţie în ferestre deschise).
2. N iv e lu rile ech ivalente ş i m a x im ale ale s u n e tu lu i în dBA p entru z g o m o tu l emis de transp o rtu l au to şi fero viar, pe te r ito r iile în v e c i­
nate, la 2 in de la pereţii p rim e lo r d ă d i r i de lo c u it, h o te lu ri, căm in e, orientate spre s tră z ile m a g is tra le de în s e m n ătate urbană sau raio n a
lă , cât şi spre c ă ile feroviare se a d m ite cu 10 dBA m a i m a ri decît cele d in p u n c te le -9 şi 11 ale t a b e lu lu i 08 (Л а ^= + 10 <JBA). Со
rec(ia Дп = + 10 dB A se ia în consid eraţie de către se rv ic iu l sa n ita r, in special, la efectuarea c o n tro lu lu i s a n ita r preventiv (la e v alu a
rea ig ie n ic ă a te re n u lu i ales p e n tru construcţie ş i la expertiza proiectelo r).
3. N iv e lu r ile octavice ale p r e s iu n ii acustice în dB, n iv e lu r ile s u n e tu lu i, n iv e lu r ile echivalente ale s u n e tu lu i şi n iv e lu r ile m a x i­
m a le ale Iu i în dBA p entru zg o m o tu l creat în înc ăpe ri şi pe te r ito r iile înv ecinate cu c lă d ir i, de către sistem ele de co nd iţio na re a aeru­
lu i, de în c ă lz ir e cu aer ş i de v entilare, tre b u ie lu a te cu 5 dB (dBA) m a i jo s (co e ficie n tu l de corecţie _\n = —5 dB (d ß A ) fală de cele in d i­
cate în ta b e lu l 68 sau faţă de n iv e lu r ile de zgom ot în aceste înc ăpe ri.
4. î n în c ă p e rile a u x ilia r e n iv e lu l zg o m o tu lu i nu se norm ează, aceste în c ăp e ri (b u c ă tă ria , b lo c u l s a n ita r, coridoarele, a n tre u l) se fo ­
losesc p entru protecţia contra z g o m o tu lu i de pe scară sau d in exterior.
5. La m ăsurarea z g o m o tu lu i în în c ăp e rile n e m o bilate (de exem plu, la receptionarea în exploatare a casei de lo c u it) datele se micşorea­
ză p r in introducerea c o e fic ie n tu lu i de corecţie An = — 3 dB (dBA ).
327
 Tabelul 69. Coeficientul de corecţie a nivelului de zgomot

C o e fic ie n tu l
F actorul C o n d iţiile de corecţie,
dB (dBA)

Caracterul Cu fâşie largii. 0

zgomotului Tonal, impulsiv (la mă­ -5
surare cu sonometrul
standard, pe caracteristi­
cile «lent» sau «rapid»).
Locul află­ Staţii balneare, locuri de -5
rii obiecti­ odihnă, turism, zona ver­
vului de a oraşelor. Raion nou 0
de ioeuit în proiect
Raion construit +5

<i
Note: J. Corecţia p entru lo cu l a f lă r ii o b ie c tiv u lu i se i in consideraţie n u m a i pentru
sursele exterioare de zgom ot în cam erele de lo cu it ale apartam entelor, do rm ito arele case­
lor de o d ih n ă, a z ilu r ilo r taberelor pentru co p ii, g ră d in iţe lo r , cam erelor clin h o te lu ri,
căm ine etc. şi pe te r ito r iile c o n s tru c ţiilo r locative.
2. C orecţia An = + 5 dB (dB A ) nu se foloseşte pentru obiectele în construcţie sau re­
construcţie în zona lo c a tiv ă deja fo rm ată.

P .) este în t r e t ă ia t ă de s tr ă z ile de în s e m n ă ta te lo c a lă (T. şi C .) , pe

axa c ăro ra la d is ta n ţa de 150 m , se p ro ie c te a z ă c o n s tru c ţii de lo ­
c u it (v ezi fig . 4 0 ).
S t r ă z ile de în s e m n ă ta te lo c a lă se p re v ă d cu 2 b a n d e de c ir c u la ­
ţie în am b e le d irecţii.
In tr e b u l. P ., s tr ă z ile de în s e m n ă ta te r a io n a lă şi c lă d ir ile de
lo c u it se prevede o fâ ş ie de cop aci într- un râ n d , l ă ţ i m e a — iO m .
R e z o l v a r e . P e n tru d e te rm in a re a n iv e lu lu i s u m a r al z g o m o tu lu i
pe te r ito r iu l c o n stru c ţie i lo c a tiv e a m ic r o r a io n u lu i p ro ie c ta t, este n e ­
cesar de ales cele m a i n e fa v o r a b ile p u n c te de c a lc u la re d in p u n c t
de vedere ig ie n ic . A cestea su n t, d u p ă c u m reiese d in c o n d iţiile p ro b ­
le m e i, te r ito r iile casclo r a m p la s a te la în c r u c iş ă r ile m a g is tr a le lo r ,
deoarece ele s u n t in flu e n ţa te de z g o m o tu l creat de flu x u r ile de
tra n s p o r t care c ir c u lă pe b u l. P. şi pe s tr ă z ile T. şi C ., care îl î n ­
tretaie . D eoarece c a ra c te ris tic a flu x u r ilo r de tra n s p o r t pe s tră z ile
n u m ite este id e n tic ă , este s u fic ie n tă aprecierea n iv e lu lu i s u m a r al
z g o m o tu lu i de tra n s p o r t Ia o s in g u r ă in te rse c ţie de d ru m . S ă e x a m i­
n ă m c a ra c te ris tic a p o lu ă r ii sonore pe te rito riu l casei de lo c u it p ro ie c ­
ta tă la în tr e tă ie re a b u le v a r d u lu i P. cu s tra d a T.
P r im a e ta p ă de re z o lv a re a p ro b le m e i d a te c o n s tă în d e te r m in a ­
rea n iv e lu lu i de z g o m o t pe te rito riu l casei de lo c u it d in p a rte a b u l-
Р . — U ter (и şi d in p a rte a s tr ă z ii T. — L A ter.(2 ).
N iv e lu l p o s ib il de z g o m o t se d e te rm in ă cu a ju to r u l fo rm u le i:

ter. La e ch lv . d is t." ecr an. — verd.

D a te le necesare p e n tru c a lc u le Ie g ă s im în N .R .C . 11— 12— 77

« P ro te c ţia c o n tra z g o m o tu lu i» .
I n sp e c ia l p e n tru te rito riu l în v e c in a t cu casa e x a m in a tă d in p a r ­
328
 L
Bu/evarc/uf P. C.

Fig. 40. Schema străzilor proiectate.

tea b u l. P . ( I ) şi p e n tru te r ito r iu l d in p a rte a str. T. ( I I ) n iv e lu l

z g o m o tu lu i de tra n s p o r t la s u rs ă c o n fo rm t a b e lu lu i 29 d in N .R .C .
v a fi:
U ech iv. ( I ) — 81 d B A ; L a e ch iv. ( I I ) — 73 d B A .

î n c o n tin u a re , fo lo s in d g r a fic u l d in fig . 26 a N .R .C ., g ă s im c ă

l a d is ta n ţa e x a m in a tă de la su rsele de z g o m o t scăd e re a n iv e lu lu i
de s u n e t v a c o n s titu i:

La d is t. (I) = 22 d B A ; L a d is t. ( I I ) = 18 d B A .

F â ş ia s p a ţiu lu i verde cu lă ţ im e a de 10 m va m ic ş o ra n iv e lu l
z g o m o tu lu i:

L a verd. ţi, i i ) = 4 d B A .

M ic ş o ra re a n iv e lu lu i de z g o m o t cu a ju to r u l e c ra n e lo r va fi e g a lă
cu 0, deoarecc în c o n d iţiile p ro b le m e i n u se s p u n e despre p r o i e c t a ­
r e a \or.
D eci n iv e lu l z g o m o tu lu i pe te rito riu l zo n ei de c o n s tru c ţie a c lă ­
d ir ilo r de lo c u it p ro ie c ta te v a fi:
— d in p a rte a b u l. P.

La ter. (i) = 81 d B A — 22 d B A — 4 d B A = 55 d B A ;

— d in p a rte a str. T.

L a (er. (n) = 73 d B A — 18 d B A — 4 d B A = 51 d B A .

C o n c lu z ie : C o m p a r a re a v a lo r ilo r o b ţin u te cu cele a d m is ib ile (R e ­

g u lile s a n ita re n r. 3077-84) a r a tă că la e x a m in a r e a iz o la tă a t e r i­
to r iilo r n u este d e p ă ş it n iv e lu l de z g o m o t r e g le m e n ta t. I n s ă casele
de lo c u it care vor fi c o n stru ite , c o n fo rm p ro ie c tu lu i, la în tr e tă ie r ile
b u l. P . şi str. T. şi C . sa v o r a fla sub in flu e n ţ a z g o m o tu lu i p ro v e n it
d in 2 p ă r ţi. A c e a s ta ne im p u n e să c a lc u lă m in te n s ita te a s u m a r ă a
z g o m o tu lu i. C o n fo rm N .R .C . 11-12-77 (ta b e lu l 7 ), p u te m d e te rm in a
că la m ă r im e a cea m a i m a re de z g o m o t, d a c ă d ife re n ţa d in tre cele
2 m ă r im i este de 4,0, se a d a u g ă 1,5 d B A . D eci,

La ter. s u m . = 55 d B A + 1,5 d B A = 56,5 d B A .

22 Comanda nr. 69 329
 D a te le o b ţin u te n e p e rm it
m ic r o r a io n u lu i p ro ie c ta t s u n t
de z g o m o t de p ăşe şte m ă r im e a
c u 1,5 d B A . A stfe l, p ro ie c tu l
s a n ita r .
să tr a g e m c o n c lu z ia c ă pe te r ito r iu l
z o n e în care n iv e lu l s u m a r c a lc u la t
a d m is ă n o a p te a cu 11,5 d B A , z iu a —
n u v a fi c o o rd o n a t de c ătre s e rv ic iu l

Igiena radiaţiilor electromagnetice

în mediul ambiant
M e d ic u l ig ie n is t la e tap e le c o n tr o lu lu i s a n ita r p re v e n tiv şi c e lui
c u re n t, de re g u lă , sta b ile ş te su rsele c â m p u r ilo r e le c tro m a g n e tic e :
c â m p u l elec tro static , c â m p u l m a g n e tic , c â m p u r ile de frecven ţă jo a ­
să, r a d ia ţ ia in fra ro ş ie , r a d ia ţ ia u ltr a v io le tă , ra ze le laser etc. î n
p ra c tic ă m e d ic ii ig ie n iş ti d e te rm in ă in te n s ita te a ir a d ie rii e lectro­
m a g n e tic e a p o p u la ţie i şi d e n s ita te a flu x u lu i de energie.
P e n tr u d e te rm in a re a c â m p u lu i e le c tro m a g n e tic se folosesc a p a ­
ra te le I A M P — I, N F M — I etc. P e n tru d e te rm in a re a r a d ia ţ iilo r în
d ia p a z o n u l frecven ţelor u lt r a în a lt e se u tiliz e a z ă a p a ra te le de m ă ­
s u ra re a d e n s ită ţii flu x u lu i de ene rg ie ( D .F .E .) de tip u r ile P O — 1,
P Z — 9, P Z — 13.
A p a r a t u l « N F M — I » (p r o d u s în G e r m a n ia ) se foloseşte p e n tru
m ă s u r a r e a c â m p u r ilo r e le c tro m a g n e tic e cu frecven ţă în a lt ă în scopul
e v id e n ţie rii su rselor de u n d e e le c tro m a g n e tic e , e v id e n ţie rii d e p ă ş i­
r ilo r n o r m a tiv e lo r m a x im a l- a d m is ib ile , c o n tr o lu lu i e fic a c ită ţii e c ra ­
n e lo r de protecţie, s t a b ilir ii in te n s ită ţ ii c â m p u lu i electric cu frec­
v e n ţă de 50 H z etc.
P e n tru m ă s u r a r e c o m u ta to ru l a p a r a t u lu i se trece în p o z iţia «30
V /m » , se c o n tro le a z ă p o z iţia a c u lu i in d ic a to r u lu i şi în caz de n e ­
ce sita te se re g le a z ă p o z iţia «0 ». A p o i c o m u ta to ru l se in s ta le a z ă în
p o z iţia « U b » (c o n tro lu l te n s iu n ii de la b a te rie ), u n d e devierea a c u ­
lu i tre b u ie cel p u ţin să a tin g ă sectoru l n e g ru d in p a rte a s u p e rio a r ă
d in d r e a p ta sc alei. U lte r io r c o m u ta to ru l se trece în p o z iţia «1500
V /m » . A p o i se u ne şte c onectoru l so n d e i c o re s p u n z ă to a re cu p riz a
d in p a rte a d r e a p tă a a p a r a t u lu i. D a c ă se foloseşte so n d a m a g n e t i­
c ă , pe t u b u l p r in c ip a l în p re a la b il se fix e a z ă o b o b in ă p la tă . A p a r a ­
t u l este g a ta de lu c ru .
M o d u l de m ă s u ra re . V â r f u l son dei se s ta b ile ş te la lo c u l de m ă ­
su ra re , ia r c o m u ta to ru l a p a r a t u lu i se trece în d ire c ţia celei raai
m a r i s e n s ib ilită ţi, p â n ă c â n d n u se observ ă devierea a c u lu i de i n ­
dicare. S o n d a se roteşte la lo c u l de m ă s u r a r e în to a te p ă r ţ ile p â n ă
c â n d v o r fi în r e g is tr a te d e v ie rile m a x im a le ale a c u lu i. A c easta şi
este m ă r im e a in te n s ită ţ ii c â m p u lu i în p u n c tu l dat.
L a d e te rm in a re a in te n s ită ţ ii c â m p u lu i electric în d ia p a z o a n e le
10 V /m , 30 V /m , 100 V /m şi 300 V /m se citesc d a te le n e m ijlo c it
de pe sc a la in d ic a to r u lu i. î n d ia p a z o n u l 1500 V /m se citesc d a te ­
le de pe scala 300 V /m în m u lţ ite cu 5.
L a d e te rm in a re a in te n s ită ţii c â m p u lu i m a g n e tic se fix e a z ă indi-
330
 Fig. 41. Aparatul NFiW-1

c a ţiile a r c u lu i de pe sc a la s u p e rio a r ă n e u tr ă şi se d e te rm in ă a p o i
m ă r im e a m ă s u r a t ă în Л /m d u p ă ta b e iu l a fla t pe c a p a c u l c u tie i a p a ­
r a t u lu i e lectric a in s ta la ţ iilo r ene rgetice ( H z ) .
L a te rm in a re a m ă s u r ă r ilo r c o m u ta to ru l a p a r a t u lu i se sta b ile ş te
în p o z iţia « A U S » (d e c o n e c ta re ).

Notă: măsurile câmpurilor electrice sau magnetice se încep de la dia­

pazonul superior; diapazoanele maximale de măsurare a sondelor nu trebuie să
fie depăşite nici pentru cel mai scurt timp; la determinarea intensităţii câmpului
magnetic în diapazonul mai mare de 5 mHz In cazul intensităţii câmpului mai
mare de 5 A/m timpul măsurării nu trebuie să depăşească 10 s; nu se admit mă­
surările sub cerul liber în timp de ploaie şi de cădere intensivă a zăpezii; la de­
terminările intensităţii câmpului de frecvenţă înaltă este necesară respectarea
distantei minime egale cu O.i m, între r-ursele industriale ale undelor şi son­
dele aparatului; la instalaţiile de radiotranslare cu putere mare distanţa mi­
nimală dintre sursă şi sondă să fie de 0,3 m; se interzice atingerea sondelor cu
instalaţiile aflate sub tensiune (pericol pentru om şi pentru sondă).

D a c ă o b ie c tiv u l ra d io te h n ic este u tila t cu câte v a tr a n s la to a r e şi

a nte ne, care lu c re a z ă în 5— 8 d ia p a z o a n e , in te n s ita te a s u m a r ă a
c â m p u lu i e le c tro m a g n e tic în fiecare d in aceste d ia p a z o a n e pe t e r i­
t o r iu l în v e c in a t se d e te rm in ă d u p ă fo rm u la :
£ = £ / + £ 2 + ........ + E I
în care:
E — in te n s ita te a s u m a r ă a c â m p u lu i, £ b £ 2 , E n — in te n s ita ­
tea c â m p u lu i c re a tă de fiecare tr a n s la to r în p u n c tu l d e te rm in a t al
d ia p a z o n u lu i dat.
D e n s ita te a s u m a r ă a flu x u lu i de ene rg ie pe te r ito r iu l în v e c in a t
p e n tru 9 — 10 d ia p a z o a n e ale frecven ţelor se d e te rm in ă d u p ă fo r m u ­
la:
D . F . E . = D F E \ + D F E z + .... + D F E n,
în care:
D F E — d e n s ita te a s u m a r ă a f lu x u lu i de ene rgie ;
D F E U D F E 2, ... D F E „ — d e n sita te a f lu x u lu i de e n e rg ie c reată
de fiecare tr a n s la to r în p u n c tu l cercetat.
R e z u lta te le o b ţin u te pe c ale in s tr u m e n ta lă sa u p rin c a lc u la re se
c o m p a ră cu n iv e lu r ile m a x im a l a d m is ib ile (ta b e lu l 70).
331
Tabelul 70. Niveluri maximal admisibile ale câmpurilor electromagnetice (iradie­
re neîntreruptă nictemerală)

Nr. N iv e lu l
diapa­ D iv iz a re a m e trică a d ia p a z o n u lu i Frecventele L u n g im e a m a x im a l
zonu­ de u n d ă a d m is ib il
lu i

5 Unde kilometrice (frecvenţe 30—300 kHz 10— 1 km 25 V/m

joase)
6 Unde hectometrice (frecvenţe 0,3—3 mHz 1—0,1 km 15 V/m
medii)
7 Unde decametrice (frecvenţe 3—30 mHz 100— 10 m 10 V/m
înalte)
8 Unde metrice (frecvenţe 30—300 mHz 10— 1 m 8 V/m
foarte înalte)
9 Unde decimetrice (frecvenţe 300—3000 mHz 1—0,1 m 10 n,V/cm2
ultraînalte)
10 Unde centîmetrice (frecvenţe 3-30 hHz 10— 1 cm 10 |iV/cm2
extraînalte)
 ANEXE

A n e x a n r. 1

M in is te r u l C o d u l in s t it u ţ ie i _________________
S ă n ă t ă ţ ii al D o c u m e n ta ţia m e d ic a lă
R e p u b lic ii M o ld o v a F iş a de e v id e n ţă n r . ______________
D e n u m ire a A p r o b a tă de M in is te r u l
in s titu ţie i S ă n ă t ă ţ ii

C o n c lu z ia n r . ____________ cu p riv ir e la p ro ie c tu l

« ______» _________________________ 199_______

1. P ro to c o lu l e x a m in ă r ii p ro ie c tu lu i

1. D e n u m ir e a p r o ie c t u lu i____________________________________________

2. D e n u m ir e a în t r e p r in d e r i i_________________________________________

3. M in is te r u l ( D e p a r ta m e n tu l) ______________________________________

4. L ocu l c o n stru c ţie i (a d re s a ) ______________________________________

5. D o c u m e n te le p r e z e n ta t e __________________________________________

a ) ___________________________________________________________
b ) __________________________________________________________________

c) ___________________________________________________________________

d ) _______________________________________________________
e ) ________________________________________________________
î) ________________________________________________________
i) ________________________________________________________
6. P ro ie c tu l este e la b o ra t (d e n u m ire a in s titu ţie i de p roiectare)

333
7. P ro ie c tu l este p re z e n ta t (d e n u m ire a in s titu ţie i sau în tr e p r in d e
rii)
cu scrisoarea de în s o ţire n r. d in « » 199

8. M a te r ia le le de proiect a u fost p r e z e n t a t e « » 199 ,

nr. de î n r e g is t r a r e ____________ .
9. A v iz u l de e x p e rtiză este d a t (d e n u m ire a in s titu ţie i care e fe c tu e a ­
z ă e x p e r t iz a ) _________________________________________________________________ _

n r . ________ d in « » 199

10. L a e x a m in a re a p r o ie c tu lu i______________________________________________

şi a a v iz u lu i de e x p e r t iz ă ____________________________________________________

________ __________________________________________________________s-a s ta b ilit

I I . A v iz u l
Pe b a z a celor expuse, p ro ie c tu l___________

se c o n s id e ră c o o rd o n a t, este re sp in s de la c o o rd o n a re ( s u b lin ie m ) .
C o n fo r m « L e g ii p r iv in d a s ig u r a r e a s a n ita ro - e p id e m io lo g ic ă a p o p u ­
la ţie i» , a p r o b a tă de P a r la m e n tu l R e p u b lic ii M o ld o v a ( n r . __________
d in « » 199 ) , c o n c lu z ia de fa ţă p o a rtă carac te r
le g is la tiv .
Ş t a m p ila M e d ic u l ig ie n is t p r in c ip a l de
sta t (d e n u m ire a r a io n u lu i a d ­
m in is t r a tiv ) _______________________

S e m n ă tu r a

A n e x a nr. 2
M in is te r u l C o d u l in s titu ţie i
S ă n ă t ă ţ ii al D o c u m e n ta ţia m e d ic a lă
R e p u b lic ii M o ld o v a F iş a de e v id e n ţă nr. _____________
D e n u m ir e a A p r o b a tă de M in is te r u l
in s titu ţie i S ă n ă t ă ţ ii

334
 H o tă r â r e a n r . ____________
cu p riv ir e la in te rzice re a , o p rire a e x p lo a tă rii
o b ie c tiv u lu i
« ______ » _________________________ 199 _______
E u , m e d ic u l p r in c ip a l ig ie n is t de s t a t _________________________________
(d e n u m ire a te r ito r iu lu i

a d m in is tr a tiv , n u m e le şi p re n u m e le )

e x a m in â n d m a te ria le le a v iz ă r ii

(d e n u m ire a o b ie c tiv u lu i, p a rte n e n ţa )

(d e n u m ire a d o c u m e n te lo r)

a m s ta b ilit

C o n d u c â n d u - m ă de «L e g e a p r iv in d a s ig u ra re a sanitaro-epidc-
m io lo g ic ă a p o p u la ţie i» , a m h o tă râ t:
A o p ri, a in te rz ic e « »__________________________ 199___________________

p â n ă l a ________________________________________________________________________

R e s p o n s a b ilita te a e x e c u tă rii p reze nte i h o tă r â r i se în c re d in ţe a z ă

(p o s tu l, n u m e le şi p re n u m e le )

H o tă r â r e a p o a te fi c o n te sta tă la p e rs o a n a s u p e rio a r ă a s e r v ic iu ­
lu i sa n ita ro - a n tie p id e m ic tim p de 10 zile.

M e d ic u l ig ie n is t de stat
Ş ta m p ila _________________________________________
(d e n u m ire a te r ito r iu lu i

a d m in is tr a tiv )

(s e m n ă tu r a )

H o tă r â re a a fost a p ro b a tă

(fu n c ţia )

(n u m e le , p re n u m e le )
» 199
H o tă r â r e a este p re z e n ta tă î n ____________ e x em plare.

H o tă r â r e a este a lc ă t u ită pe b a z a p u n c t e lo r ______________________________

ale « L e g ii p r iv in d a s ig u ra re a s a n ita ro - e p id e m io lo g ic ă a p o p u la ţie i»

Anexa пт. 3
Umiditatea maximă a aerului la diferite temperaturi (mm col. mercur)

Ze cim i de grade

Grade
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

— 5 3,1 6 3 ,1 3 3,11 3,0 9 3,06 3,0 4 3 ,0 2 2,9 9 2 ,9 7 2 ,9 5

—4 3,4 0 3 ,3 8 3,35 3,3 3 3,3 0 3 ,2 8 3,25 3,2 3 3,21 3 ,1 8
— 3 3,67 3 ,6 4 3,62 3,59 3,5 6 3,53 3,51 3,4 8 3,4 6 3 ,4 3
—2 3,95 3,9 2 3,89 3,8 6 3,84 3,81 3,78 3,7 5 3,72 3 ,7 0
—1 4 ,2 6 4 ,22 4 ,1 9 4 ,1 6 4 ,1 3 4,1 0 4,07 4,0 4 4,01 3.9 8
0 4 ,5 8 4,61 4,6 5 4 ,6 8 4,7 2 4,7 5 4 ,78 4 ,8 2 4 ,8 6 4 .8 9
1 4 ,9 3 4 ,9 6 5,0 0 5 ,0 3 5,07 5,11 5,14 5 ,1 8 5,2 2 5 ,2 6
2 5 ,2 9 5 ,2 3 5 ,3 7 5,41 5,4 5 5,4 9 5 ,5 2 5 ,5 6 5,6 0 5,6 4
3 5 ,6 8 5 ,7 2 5,77 5,81 5,85 5 ,8 9 5 ,9 3 5,9 7 6,0 2 6.0 6
4 6 ,1 0 6 ,14 6,19 6 ,2 3 6,2 7 6 ,3 2 6 ,3 6 6,41 6.4 5 6 ,5 0
5 6 ,5 4 6 ,5 9 6,6 4 6,68 6,73 6 ,7 8 6,82 6,8 7 6,92 6 ,96
6 7,01 7 ,0 6 7,11 7 ,1 6 7,21 7 ,2 6 7,31 7,3 6 7,41 7 ,4 6
7 7,51 7 ,5 6 7,6 2 7 ,6 7 7,72 7,7 8 7,8 3 7,8 8 7,94 7 ,9 9
8 8,04 8 ,1 0 8,16 8,21 8,47 8,3 2 8 ,3 8 8 ,4 4 8,4 9 8 ,5 5
9 8,61 8,6 7 8 .73 8,79 8,84 8 ,9 0 8 ,96 9,0 2 9 ,0 9 9 ,1 5
10 9,21 9,2 7 9 ,33 9,4 0 9,4 6 9,5 2 9 ,5 8 9 ,6 5 9,71 9,7 8
11 9,8 4 9,91 9 ,9 8 10,04 10,11 10,18 10,24 10,31 10,38 10,45
12 10,52 10,59 10,66 10,73 10,80 10,87 10,94 11,01 11,08 11,16
13 11,23 11,30 11,38 11,45 11,53 11,60 11,68 11,76 11,83 11,91
14 11,99 12,06 12,14 12,22 12,30 12,38 12,46 12,54 12,62 12,72
15 12,79 12,87 12,95 13,04 13,12 13,20 13,29 13,38 13,46 13,55
16 13,63 13,72 13,81 13,90 13,99 14,08 14,17 14,26 14,35 14,14
17 14,53 14,62 14,72 14,81 14,90 15,0 15,09 15,19 15,28 15,38
18 15,48 15,58 15,67 15,77 15,87 15,97 16,07 16,17 16,27 16.37
19 16,48 16,58 16,67 16,79 16,89 17,00 17,10 17,21 17,32 17,43
20 17,54 17,64 17,75 17,86 17,97 18,08 18,20 18,31 18,42 18,54
21 18,65 18,76 18,88 19,00 19,11 19,23 19,35 19,47 19,59 19,71
22 19,83 19,95 2 0 ,0 7 2 0 ,1 9 2 0 ,3 2 2 0 ,4 4 2 0 ,5 6 2 0 ,6 9 2 0 ,8 2 2 0 ,9 4
23 2 1 ,0 7 21,20 2 1 ,3 2 2 1 ,4 5 2 1 ,5 8 21,71 2 1 ,8 4 2 1 ,9 8 22,1 2 2 ,2 4
24 2 2 ,3 8 22,51 2 2 ,6 5 2 2 ,78 2 2 ,9 2 2 3 ,0 6 2 3 ,2 0 2 3 ,3 4 2 3 ,4 8 2 3 ,6 2
25 2 3 ,7 6 2 3 ,9 0 24 ,04 2 4 ,1 8 2 4 ,3 3 2 4 ,4 7 2 4 ,6 2 2 4 ,7 6 24,91 2 5 ,0 6
26 25,21 2 5 ,3 6 25,51 2 5 ,6 6 25,81 2 5 ,9 6 2 6 ,1 2 2 6 ,2 7 2 6 ,4 3 2 6 ,5 8
27 2 6 ,7 4 2 6 ,9 0 2 7 ,0 6 27,21 2 7 ,3 7 2 7 ,5 4 27 ,70 2 7 ,8 6 2 8 ,0 2 2 8 ,1 8
28 2 8 ,3 5 28,51 2 8 ,6 8 2 8 ,85 2 9 ,0 2 2 9 ,1 8 2 9 ,3 5 2 9 ,5 2 2 9 ,7 0 2 9 ,8 7
29 3 0 ,0 4 3 0 ,2 2 3 0 ,3 9 3 0 ,5 7 3 0 ,74 3 0 ,9 2 3 1 ,1 0 3 1 ,2 8 31 ,46 3 1 ,6 4
30 3 1 ,8 2 32,01 3 2 ,1 9 3 2 ,3 8 3 2 ,5 6 3 2 ,7 5 3 2 ,9 3 3 3 ,1 2 33,31 3 3 ,5 0
31 3 3 ,7 0 3 3 ,8 9 3 4 ,0 8 34 ,28 3 4 ,4 7 3 4 ,6 7 3 4 ,8 6 3 5 ,0 6 2 5 ,2 6 3 5 ,4 6
32 3 5 ,6 6 3 5 ,8 6 3 6 ,0 7 3 6 ,2 7 3 6 ,48 3 6 ,6 8 3 6 ,8 9 3 7 ,1 0 37,31 37 ,52
33 3 7 ,7 3 37 ,94 3 8 ,1 6 3 8 ,3 7 3 8 ,5 8 38 ,80 3 9 ,0 2 39 ,24 39 ,46 3 9 ,6 8
34 3 9 ,90 4 0 ,1 2 4 0 ,3 4 4 0 ,5 7 4 0 ,8 0 4 1 ,0 2 4 1 ,2 5 4 1 ,4 8 41,71 41 ,94

336
^ o-î | e* | « I «' I

29 34 40 45 51 57 63 69 75 81 87 94 100
25 30 35 41 46 52 58 63 69 75 81 87 94 100
21 26 31 36 42 47 53 58 64 70 76 82 88 94 100
17 22 27 32 38 43 48 54 59 65 70 76 82 88 94 100
14 19 24 29 34 39 44 49 54 60 65 71 76 82 88 100 94 100
16 20 25 30 35 40 45 50 55 60 66 71 77
22 26 31 36
83 94 88 94 100
17 41 46 51 56 61 66 72 77 88 83 89 94
14 19 23 28 32 37 42 47 52
100
57 62 67 72 83 78 83 88
1 20 24 29 33 38 94 100
43 48 53 57 62 68 78 73 78 84 89 94 100
17 2! 26 30 35 39 44 49 53 58 63 73 69 74 79
14 18 23 27 31 84 89 95 100
36 40 45 49 54 59 68 64 69 74 79 84 89 95 100
16 20 24 28 32 37 41 46 50 55 64 60 65 70
17 21 25 74 79 84 90 95 100
29 33 38 42 46 51 60 56 61 85
22 65 70 75 80 90 95 100
14 18 26 30 35 39 43 47 56
16 20 23 27 32 36
52 57 61 66 71 75 80 «5 90 95 100
40 44 52 49 53 58 62 66 71 76 80
17 21 25 29 32 85 90 95 100
37 41 48 46 50 54 58 63 67 71
15 18 26 30 34 37 45
76 85 90 95 100
12 20 42 46 50 00 59 63 67 72 81 86 90 95 100
16 23 27 31 34 42 39 43 47 51 55 59 64 68 77 81 86 90 95 100
14 17 2* 24 28 32 38 36 40 44 48 52 56 60 64
15 ?9 22 25 29 36
73 77 81 86 91 95 100
34 37 41 45 49 53 56 61 69 73 77 82 86 91 95 100
13 16 20 23 27 33 31 35 38 42 46 49 53 57 65 69 73 88 82 86 91 95 100
14 17 21 24 30 29 32 36 39 43 16 50 54 62 66 70 74 78 82 86 91 95 100
15 19 22 28 26 30 33 36 40 43 47 51 58 62 66 70 74 78 82 87 91 95 100
13 17 20 25 24 27 30 44 48 oz
15 18 23
34 37 41 55 59 63 66 70 74 78 83 87 91 96 100
22 25 28 31 35 38 41 45 48 52 56 59 63 67 71 75 79 83 87 91 96
16 21 20 23 9R 29 32 36 39 42 49 63 56 60 64 67 71 75' 79 83 87 91
14 19 18 21 94 27 30 33 36 40
17
46 50 53 57 60 64 68 71 75 79 83 87
16 19 22 25 28 31 34 37 44 47 50 54 57 61 64 68 72 76 80 84
15 14 17 20 23 26 29 32 35 41 44 48 51 54 58 61 65 68 72 76 80
13 13 16 18 21 24 27 30 33 39 42 45 48 51 55 58 62 65 69 72 76
14 17 19 22 25 28 30 36 39 42 46 49 52 55 59 62 66 69 72
12 15 18 20 03 26 28 34 37 40 41 46 49 53 56 59 63 66 70
13 16 19 21 24 27 32 35 38 43 44 47 50 53 56 60 63 66
14 17 19 92 25 30 33 36 38 41 44 47 50 57 60
54 63
13 15 1Я 20 23 28 31 34 36 39 42 45 48 51 54 57 60
14 16 19 21 26 29 32 34 37 40 43 46 48 52 55 58
13 15 17 20 25 27 30 32 35 38 40 43 46 49 52 55
14 16 18 23 25 28 30 33 36 38 41 44 47 50 52
io 14 17 21 24 26 29 31 34 36 39 42 44 47 50
13 \5 20 22 25 27 29 32 34 37 40 42 45 48
 A n e x a nr. 4

E ~
6
"-2 P

■cat)
Ю Ю a O 1
Л o Ю o 1
Л o IÄ o 1Л о л «c
s <
N
<
N
СЧ
<
N
С
Ч <
N
n
CI CI
•n
*
еч
Ю
СЧ
1
Л tO
СЧ
Ф
(M
f'-
N сч O Ciw:

8 ,0 °
8,5°
9,0°
9,5°
10, 0 °
10,5°
11,0 °
11,5°
12 .0 °
12,5°
13,0°
13,5°
14,0°
14,5°
15,0°
15,5°
16,0°
16,5*
17,0°
17,5°
18,0°
18,5е
19.0°
19,5°
20,0 °
100 20,5°
96 100 21,0°
92 96 100 21,5°
88 92 96 100 2 2 ,0 °
84 88 92 96 100 22,5°
80 84 88 92 96 100 23,0°
76 80 84 88 92 96 100 23,5°
73 77 80 84 88 92 96 100 24,0°
69 73 77 81 84 88 92 96 100 24,5°
67 70 74 77 81 84 88 92 96 100 25,0°
63 67 70 74 77 81 85 88 92 96 100 25,5°
61 64 67 71 74 77 81 85 89 92 96 100 26,0°
58 61 64 68 71 75 78 81 85 89 92 96 100 26.5°
56 58 62 65 68 71 75 78 81 85 89 92 96 27,0°
53 56 59 62 65 68 72 75 78 82 85 89 92 96 100 27,5°
5G 53 56 59 62 65 68 72 75 78 82 85 89 93 96 100 28|o°
 A nexa n r. 5

M in is te r u l S ă n ă t ă ţ ii F o r m a n r . _____________
al R e p u b lic ii M o ld o v a
D e n u m ire a in s titu ţie i

P R O T O C O L

p r iv in d m ă s u r ă r ile fa c to rilo r m e te o ro lo g ic i

d in « » 199

1. L o c u l de efectuare a m ă s u r ă r ilo r ______________________________________

(d e n u m ire a o b ie c tiv u lu i,

a dresa, secţia, sectoru l, c lă d ir e a e t c J

2. M ă s u r ă r ile au fost efectuate în p re ze n ţa re p r e z e n ta n tu lu i obiec­

t iv u lu i a v i z a t __________________________________________________________________
(fu n c ţia , n u m e le , p re n u m e le )

3. M ijlo a c e le de m ă s u r a r e
(d e n u m ire a ,

m a rc a , n u m ă r u l de in v e n ta rie re )

4. In f o r m a ţii despre c o n tro lu l s t a n d a r d u lu i de stat

(d a ta

şi n u m ă r u l le g itim a ţie i, c e r tific a tu lu i)

5. D o c u m e n ta ţia n o rm a tiv - te h n ic ă , în core sp und e re cu care a u fost

e fe c tu ate m ă s u r ă r ile şi fo rm u la te c o n c lu z iile : ___________________________

6. C a ra c te r is tic a în c ă p e r ii: a) s u p r a fa ţ a _________ m 2, b) c u b a ju l

____________ m 3, c) n u m ă r u l de o a m e n i care a c t iv e a z ă _______________

d) d e g a ja re a de u m id ita te : c o n s id e ra b ilă , n e în s e m n a tă ,
e) s u r p lu s u r i e v id e n te de te m p e ra tu r ă : lipsesc, n e în s e m n a te , c o n s i­
derab ile .

337
«ке

Tabel. Rezultatele măsurărilor factorilor fizici în încăperile închise

Temperatu­ Umiditatea Viteza de
ra aerului, relativă mişcare a Radiata de căldură
1 a aerului aerului, kkal/ms/h
Locul Timpul °C
Catego­ m/sec
Nr. zilei când
punctu­ tuare a ria de
o 7»

au fost

Admisă după
încorda­

Admisă după
Admisă după

actinometru-
măsură­

la sursă, cm
lui după efectuate Notă

Distanta de
Determinată

Determinată
Determinată

re fizi­

Denumirea
rilor

Indicaţiile
schijă măsură­

sursei de

a căldurii
că
rile

iradiere
norme

norme

norme

lni
7. S c h iţa în c ă p e r ii cu in d ic a ţ iile de a m p la s a r e a u t ila ju lu i şi cu î n ­
s e m n a re a p u n c te lo r de m ă s u r ă r i.
8. R e z u lta te le m ă s u r ă r ilo r fa c to rilo r m e te o ro lo g ic i ai a e ru lu i a tm o s ­
feric:
a) te m p e ra tu r a , °C
b) u m id ita te a r e la tiv ă , %
c ) p re s iu n e a , m m ai c o lo a n e i de m e rcur.
9. R e z u lta te le m ă s u r ă r ilo r fa c to rilo r m e te o ro lo g ic i ai în c ă p e r ilo r
în c h is e ( t a b e l).

M ă s u r ă r ile a u fost e fe c tu a te ____________________________________________ _

(fu n c ţia , n u m e le de fa m ilie , s e m n ă tu r a )

A v iz : _______________________________________________________________________

S e m n ă tu r a m e d ic u lu i ig i e n i s t __________________________________________

C o n d u c ă to r u l secţiei _____________________________________________________
(p re n u m e le , n u m e le , fu n c ţia , s e m n ă tu r a )

A n e x a n r. 6

D escrierea lo c u lu i de a m p la s a r e a p o s tu lu i
de su p ra v e g h e re a s u p ra p o lu ă r ii a e r u lu i a tm o sfe ric

1. D e n u m ir e a o r a ş u l u i_______________________________________________________

2. N u m ă r u l p o s t u lu i_________________________________________________________

3. A d r e s a ______________________________________________________________________

4. N iv e lu l d e a s u p ra m ă r i i ________________________________________________

5. N u m e le , p re n u m e le şi fu n c ţia a lc ă t u ito r u lu i d escrierii ____________

6. D a t a descrierii.
7. C a ra c te r is tic a s e c to ru lu i (lo c a tiv , in d u s tr ia l, d in v e c in ă ta te a g ă ­
r i i fe ro v ia re , sectorul p a r c u lu i sau a lt te r ito r iu cu p la n te v e rzi,
sector cu c irc u la ţie in te n s iv ă a tr a n s p o r tu lu i e tc .).
8. în c ă lz ir e a b lo c u r ilo r lo c a tiv e şi in d u s tr ia le în sectorul de a m p la ­
sare a p o s tu lu i în r a z ă de 2— 3 k m (c e n tra lă , cu sobe etc.).
9. D is ta n ţa de la cele m a i a p ro p ia te surse de c a p a c ita te m a re de
p o lu a r e a a e r u lu i p â n ă la p u n c tu l de re co ltare a probei şi a m p la ­
sa re a lo r re cip ro c ă ţ in â n d co n t de ro za v â n tu r ilo r .
10. L is ta s u b s ta n ţe lo r p o lu a n te p r in c ip a le .
11. în v e liş u l s o lu lu i în lo c u l de re co ltare a p rob ei (beton , a s fa lt,
p r u n d iş , n is ip , a r g ilă , c e rn o z io m , ia r b ă etc.).

339
12. G r a d u l de u m b rire a s o lu lu i (d u p ă cele 16 c a r tu r i de c o m p a s )
c u in d ic a ţia d is ta n ţe i de la p o st p â n ă la cele m a i a p ro p ia te c lă ­
d ir i sa u cop aci şi în ă lţ im ile lo r.
13. C a ra c te r is tic a p la n te lo r v e rz i d in a p ro p ie re a p o s tu lu i ( liv a d ă ,
scuar, b u le v a rd , p a rc, g a z o n ) cu in d ic a ţ ia d e n s ită ţii c o p a cilo r
şi a rb u ş tilo r (c o p a c i u n ic i, g r u p de cop aci e tc .).
14. P re z e n ţa în a p ro p ie re a b a z in e lo r a c v a tic e (r â u , lac, re zerv or
de a p ă ) şi c a ra c te ris tic a lo r s u c c in tă .
L a descriere se a n e x e a ză p la n u l s c h e m a tic al s e c to ru lu i de am*
p la s a re a p o s tu lu i în r a z a de 2— 3 k m .
 Anexa nr. 7

L E G E A

PARLAM ENTULUI R E P U B L IC II M OLDOVA

p r iv in d a s ig u r a r e a s a n ita ro - e p id e m io lo g ic ă a p o p u la ţie i

I. D I S P O Z I Ţ I I GENERALE

A r t ic o l u l 1. B a z e le a s ig u r ă r ii s a n ita ro - e p id e m io lo g ic e a p o ­
p u la ţie i

(1 ) P r in a s ig u ra re a s a n ita ro - e p id e m io lo g ic ă a p o p u la ţie i se s u b ­
în ţe le g e o a stfel de stare a s ă n ă t ă ţ ii o a m e n ilo r şi a m e d iu lu i lor de
v ia ţă , în care lip se ş te a c ţiu n e a p e ric u lo a s ă şi d ă u n ă to a r e a fa c to r i­
lo r m e d iu lu i în c o n ju r ă to r a s u p ra o r g a n is m u lu i o m u lu i şi s u n t c o n ­
d iţii fa v o r a b ile a c tiv ită ţ ii lu i v ita le .
(2 ) A s ig u r a r e a s a n ita ro - e p id e m io lo g ic ă a p o p u la ţie i se î n f ă p ­
tu ie şte p rin :
1) re a liz a re a u n o r p ro g ra m e re p u b lic a n e şi lo c a le de fo rtific a re
a s ă n ă t ă ţ ii şi de p re v e n ire a îm b o ln ă v ir ii p o p u la ţie i, de a s a n a re a
m e d iu lu i de v ia ţă al o m u lu i şi a c o n d iţiilo r de a c tiv ita te v it a lă a lu i;
2) d e s fă ş u ra re a de c ă tre o r g a n e de stat, u n iu n i, în tr e p rin d e ri,
in s tit u ţ ii, o r g a n iz a ţ ii, co o p e rativ e , a s o c ia ţii şi a lţi a g e n ţi e cono m ici,
in d ife r e n t de s u b o rd o n a re şi de fo rm ă de p ro p rie ta te , de c ă tre p e r­
so a n e fizice, in c lu s iv c e tă ţe n i s t r ă in i şi a p a tr iz i (în cele ce u r m e a ­
z ă — p e rs o a n e fizic e şi ju r id ic e ) , a u n o r m ă s u r i de ig ie n ă şi a n tie ­
p id e m ic e , ce c o n s titu ie o p a rte c o m p o n e n tă a a c tiv ită ţ ii lor, respec­
ta re a de c ătre ace ştia a r e g u lilo r şi n o rm e lo r sa n ita ro - ig ie n ice , p re ­
c u m şi p r in în d e p lin ir e a p re v e d e rilo r o b lg a to r ii ale s ta n d a rd e lo r de
s ta t p r iv in d in d ic ii s e c u rită ţii s ă n ă t ă ţ ii şi v ie ţii o a m e n ilo r, m e d iu lu i
lor în c o n ju r ă to r ;
3) îm b in a r e a c o in te re s ă rii econom ice a p e rs o a n e lo r fizic e şi j u ­
rid ic e în respectarea le g is la ţie i s a n ita re cu r ă s p u n d e re a lor p e n tru
în c ă lc a r e a r e g u lilo r s a n ita re şi a c o n d iţiilo r s ta n d a rd e lo r p r iv in d i n ­
d ic ii s e c u rită ţii p ro d u c ţie i (lu c r ă r ilo r , s e r v ic iilo r );
4) in fo r m a r e a pe la r g a p o p u la ţie i a s u p ra s ă n ă t ă ţ ii, s itu a ţie i s a ­
n ita ro - e p id e m io lo g ic e şi a m ă s u r ilo r p ro fila c tic e în tr e p rin s e ;
5) c u ltiv a re a u n u i î n a lt n iv e l de c u lt u r ă s a n it a r ă a p o p u la ţie i;
b) su p ra v e g h e re a s a n ita ro - e p id e m io lo g ic ă de stat, c o n tro lu l în
p ro d u c ţie şi p u b lic .

341
 Articolul 2. Legislaţia sanitară

(1 ) L e g is la ţia s a n it a r ă c o n s tă d in p re ze n ta lege şi d in actele

n o r m a tiv e em ise în c o n fo rm ita te cu ea de o rg a n e le p u te rii de stat
şi a le a d m in is tr a ţie i de s ta t în lim ite le a tr ib u ţiilo r acestora.
(2) L e g is la ţia s a n ita r ă re g le m e n te a z ă r e la ţiile de d o m e n iu l a s i­
g u r ă r ii s a n ita ro - e p id e m io lo g ic e a p o p u la ţie i — c o n d iţie necesară
r e a liz ă r ii d r e p tu rilo r şi in tereselo r o a m e n ilo r, p ă s t r ă r ii şi fo r tific ă ­
r ii s ă n ă t ă ţ ii lor, d e z v o ltă r ii fizic e şi s p ir itu a le şi u n e i v ie ţi lu n g i
şi active.

A rt ic o lu l 3. R e g u lile şi n o rm e le s a n ita re , c erin ţele ig ie n ic e

(1) R e g u lile şi n o rm e le s a n ita re , c erin ţele ig ie n ic e (în cele ce

u r m e a z ă — r e g u li s a n ita r e ) s u n t acte n o rm a tiv e care stab ile sc c ri­
te riile s e c u rită ţii şi in o c u ită ţ ii p e n tru o m şi a fa c to rilo r m e d iu lu i
în c o n ju r ă to r şi ce rin ţe le fa ţă de a s ig u ra re a u n o r c o n d iţii fa v o ra b ile
de a c tiv ita te v fta lă a lu i.
(2) R e g u lile s a n ita r e s u n t o b lig a to r ii p e n tru to a te persoanele
fizic e şi ju r id ic e in d ife r e n t de s u b o rd o n a re şi de fo rm ă de p ro p r ie ­
tate.
(3) P e te rito riu l R e p u b lic ii M o ld o v a a c ţio n e a z ă re g u lile s a n i­
ta re re p u b lic a n e şi in te r n a ţio n a le care u r m e a z ă a fi în m o d o b lig a ­
to r e d ita te şi d ifu z a te libe r.

A rt ic o lu l 4. îm p u te r n ic ir ile o r g a n e lo r s u p re m e ale p u te rii

de s ta t şi ale a d m in is tr a ţie i de s ta t şi de au-
to a d m in is tr a r e lo c a lă în d o m e n iu l a s ig u r ă r ii
s a n ita ro - e p id e m io lo g ic e a p o p u la ţie i

(I) D e c o m p e te n ţa o r g a n e lo r su p re m e ale p u te rii de stat şi ale

a d m in is tr a ţie i de sta t ţin :
1) e la b o ra re a şi a p ro b a re a le g is la ţie i s a n ita re , fo rm a re a şi p ro ­
m o v a re a u n e i p o litic i u n ic e de s ta t în d o m e n iu l a s ig u r ă r ii sanitaro-
e p id e m io lo g ic e a p o p u la ţie i, s ta b ilire a s is te m u lu i şi s t a t u t u lu i j u r i ­
dic al o r g a n e lo r care exercită s u p ra v e g h e re a sanitaro- epidem iolo-
g ic ă de stat;
2 ) c o o rd o n a re a a c tiv ită ţ ii m in is te re lo r, d e p a rta m e n te lo r şi o r g a ­
ne lo r de a u to a d m in is tr a r e lo c a lă în d o m e n iu l a s ig u r ă r ii sanitaro-
e p id e m io lo g ic e a p o p u la ţie i;
3) e la b o ra re a , a p ro b a re a şi ex ercitarea c o n tr o lu lu i a s u p ra re a ­
liz ă r ii p ro g ra m e lo r r e p u b lic a n e de a s ig u ra re sanitaro- epid einicîo-
g ic ă a p o p u la ţie i, im p le m e n ta r e a r e a liz ă r ilo r te h n ic o - ştiin ţific e în
d o m e n iu l p re v e n irii b o lilo r ;
4) s ta b ilire a şi a n u la r e a c o n d iţiilo r şi r e g im u r ilo r sp eciale de
t r a i ale p o p u la ţie i şi de a c tiv ita te e c o n o m ic ă, o rie n ta te spre preve­
n ire a şi lic h id a r e a e p id e m iilo r b o lilo r in fe c ţio a se , b o lilo r neinfecţi-
oase şi in to x ic ă r ilo r în m a s ă ale o a m e n ilo r;

342
 5) d e te rm in a re a p r in c ip iilo r şi m o d u lu i de re p a ra re a p r e ju d i­
c iu lu i c a u z a t de n e resp ectare a le g is la ţie i s a n ita re ;
b) c o la b o ra re a cu a lte state în d o m e n iu l a s ig u r ă r ii sanitaro-epi-
d e m io lo g ic e a p o p u la ţie i;
7) a d o p ta r e a de acte ju r id ic e n o r m a tiv e în p ro b le m e le a s ig u r ă ­
r ii s a n ita ro - e p id e m io lo g ic e a p o p u la ţie i şi e x ercitarea c o n d u c e rii de
s ta t în acest d o m e n iu .
(2 ) D e c o m p e te n ţa o rg a n e lo r de a u to a d m in is tr a r e lo c a iă ţin :
1) c o o rd o n a re a a c tiv ită ţ ii p e rs o a n e lo r fizic e şi ju r id ic e în ceea
ce p riv e şte d e s fă ş u ra re a de c ă tre ele a u n o r m ă s u r i ig ie n ic e şi a n ­
tie p id e m ic e com plexe;
2) e la b o ra re a şi a p ro b a re a p r o g ra m e lo r lo c a le de a s ig u ra re s a ­
n ita ro - e p id e m io lo g ic ă a p o p u la ţie i şi c o n tro lu l a s u p ra e x e c u tă rii
a cesto ra, p re c u m şi o r g a n iz a r e a r e a liz ă r ii p ro g ra m e lo r re p u b lic a n e
s im ila r e ;
3 ) o r g a n iz a r e a e fe c tu ă rii de m ă s u r i o p e ra tiv e de p re v e n ire şi
lic h id a r e a e p id e m iilo r b o lilo r in fe c ţio a se şi b o lilo r n e in fe cţio a se şi
in to x ic ă r ilo r în m a s ă a le o a m e n ilo r;
4) lu a re a d e c iz iilo r p r iv in d in s titu ir e a şi a n u la r e a c a r a n tin e i sau
a m ă s u r ilo r resp ectiv e în c a z u l iz b u c n ir ii e p id e m iilo r b o lilo r in fe c ­
ţio a s e şi n e in fe cţio a se şi in to x ic ă r ilo r în m a s ă ale o a m e n ilo r;
5) a s ig u ra re a u n o r c o n d iţii c o re s p u n z ă to a re p e n tru re a liz a re a
şi a p ă ra re a d r e p tu rilo r şi in te re se lo r p o p u la ţie i în d o m e n iu l a s ig u ­
r ă r ii s a n ita ro - e p id e m io lo g ic e ;
6) s tim u la r e a e c o n o m ic ă , în lim ite le îm p u te r n ic ir ilo r aco rdate ,
a a c tiv ită ţii p e rs o a n e lo r fizic e şi ju r id ic e o r ie n ta tă spre p rev enirea
şi lic h id a r e a in flu e n ţe i d ă u n ă to a r e a su p ra o r g a n is m u lu i u m a n a
fa c to rilo r m e d iu lu i în c o n ju r ă to r , p re v e n ire a b o lilo r, îm b u n ă t ă ţ ir e a
c o n d iţiilo r ig ie n ic e de m u n c ă şi de tr a i ale o a m e n ilo r.

II. D R E P T U R IL E ŞI O B L IG A Ţ IIL E PERSOANELOR

F IZ IC E ŞI J U R ID IC E , A P A R A R E A D R E P T U R IL O R
LOR L A A S IG U R A R E A S A N IT A R O - E P ID E M IO L O G IC Ă

A rt ic o lu l 5. D r e p tu r ile p e rs o a n e lo r fizice

P e rs o a n e le fizic e a u d re p tu l:
a) la u n m e d iu de v ia ţ ă fa v o ra b il care se a s ig u r ă p r in r e a liz a ­
rea u n u i c o m p le x de m ă s u r i p r iv in d p re v e n ire a a c ţiu n ii fa c to rilo r
n e fa v o r a b ili a i m e d iu lu i în c o n ju r ă to r a s u p r a o m u lu i, p r in în d e p li­
n ir e a de c ătre to a te p e rso a n e le fiz ic e şi ju r id ic e a c e rin ţe lo r le g is la ­
ţie i s a n ita re , p r in re sp e cta re a s ta n d a r d e lo r de s ta t în ceea ce p r i­
veşte se c u ritate a p ro d u c ţie i (lu c r ă r ilo r , s e r v ic iilo r );
b ) să p rim e a s c ă de la p e rso a n e ju r id ic e d a te com plete, în l i m i ­
ta c o m p e te n ţe i lor, şi v erid ice :
— cu p riv ir e la stare a , în r a z a a c tiv ită ţ ii lo r sau în te r ito r iu l
d in s u b o rd in e , a m e d iu lu i de v ia ţ ă şi a s ă n ă t ă ţ ii p o p u la ţie i, la s i­
343
t u a ţ ia s a n ita ro - e p id e m io lo g ic ă şi de ra d ia ţie , la r e g u lile s a n ita re
în v ig o a re ;
— cu p riv ire la m ă s u r ile lu a te p e n tru a s ig u r a r e a sanitaro^epi-
d e m io lo g ic ă a p o p u la ţie i şi la re z u lta te le acestora;
— cu p riv ir e la c a lita te a p ro d u c ţie i (lu c r ă r ilo r , s e r v ic iilo r ), i n ­
c lu s iv a p ro d u s e lo r a lim e n ta re , p re c u m şi' apei p o ta b ile ;
c) să p a rtic ip e n e m ijlo c it, fie p r in re p r e z e n ta n tu l lo r s a u p r in
o r g a n iz a ţ ii o b şte ş ti, la e la b o ra re a , e x a m in a r e a şi a d o p ta re a de c ă t ­
re o rg a n e le p u te r ii de s ta t şi ale a d m in is tr a ţ ie i de s ta t a h o tă r â r ilo r
m e n ite să a s ig u re b u n ă s ta r e a s a n ita ro - e p id e m io lo g ic ă ;
d) la re p a ra re a la tim p şi în în tr e g im e a p r e ju d ic iu lu i a d u s s ă ­
n ă t ă ţ ii lo r p r in în c ă lc a r e a r e g u lilo r s a n ita re , ceea ce a c o n d u s la
a p a r iţia u n o r b o li in fe c ţio a se , b o li n e in fe c ţio a s e şi la in to x ic ă r i în
m a s ă ale o a m e n ilo r, p re c u m şi a u n o r b o li p ro fe sio n a le .

A r t ic o l u l 6. D r e p tu r ile p e rs o a n e lo r ju r id ic e

P e rs o a n e le ju r id ic e au d re p tu l:
a) s ă p rim e a s c ă , adresându - se o r g a n e lo r p u te r ii de stat şi ale
a d m in is tr a ţie i de sta t, in fo r m a ţii p r iv in d s itu a ţia s a n ita ro - e p id e m io ­
lo g ic ă , s ta re a m e d iu lu i în c o n ju r ă to r , m o r b id ita te a p o p u la ţie i, r e g u ­
lile s a n ita r e în v ig o a re ;
b ) să p a rtic ip e la e la b o ra re a de c ă tre o r g a n e le p u te r ii de s ta t
şi a le a d m in is tr a ţ ie i de sta t a p ro ie c te lo r de h o tă r â r i, a c o n c e p ţiilo r
şi p ro g r a m e lo r p r iv in d a s ig u r a r e a s a n ita ro - e p id e m io lo g ic ă a p o p u ­
la ţie i;
c) să s ta b ile a s c ă p re ţu ri sp o rite la p ro d u c ţia e c o n o m ie i n a ţ io ­
n a le , in d ic ii c a lit ă ţ ii c ă re ia , p o tr iv it a v iz u lu i o r g a n e lo r S e r v ic iu lu i
S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de S t a t sa u a D e p a r ta m e n tu lu i de S ta t p e n ­
tr u S ta n d a r d e , M e tro lo g ie şi S u p ra v e g h e re T e h n ic ă , ate s tă lip s a to ­
t a lă a p o lu ă r ii ei su b aspect c h im ic , r a d io a c tiv şi m ic r o b io lo g ic , p r e ­
c u m şi la p re s ta re a de lu c r ă r i şi se rv ic ii, ce n u a u in flu e n ţ ă n o c iv ă
a s u p r a o r g a n is m u lu i u m a n .

A r t ic o l u l 7. A p ărarea d r e p tu rilo r p e rs o a n e lo r fizic e şi j u ­

rid ic e

H o t ă r â r ile o r g a n e lo r p u te r ii de s ta t şi a le a d m in is tr a ţ ie i de stat,
a le fa c to rilo r de decizie, p re c u m şi a c ţiu n ile acestora ce le z e a z ă
d r e p tu rile p e rs o a n e lo r fiz ic e şi ju r id ic e , p re v ă z u te de a rtic o le le 5
şi 6, pot fi a ta c a te în in s ta n ţe le ie ra rh ic su p e rio a re . I n c a z u l d e z a ­
c o r d u lu i cu h o tă r â r e a lu a t ă în le g ă t u r ă cu p lâ n g e r e a , ea p o a te fi
a ta c a tă în in s ta n ţ a de ju d e c a tă în m o d u l s t a b ilit de le g is la ţ ia în
v ig o a re . D e p u n e re a p lâ n g e r ilo r n u s u s p e n d ă ex ecutarea h o t ă r â r i­
lor şi a c ţiu n ilo r a ta c ate .

A rt ic o lu l 8. O b lig a ţ iile p e rs o a n e lo r fizic e

P e rs o a n e le fizic e s u n t o b lig a te :
a) să a ib ă g r ij ă de stare a s ă n ă t ă ţ ii p ro p r ii, de s ă n ă ta te a şi edu-
344
c a ţia ig ie n ic ă a c o p iilo r lor, fo lo s in d p o s ib ilită ţ ile pe care le oferă
socie tatea p e n tru a s ig u ra re a u n u i m o d s ă n ă to s de v ia tă ;
b) să respecte re g u lile s a n ita re în v ig o a re ;
c) s ă p ro m o v e ze sau să ia p a rte la p ro m o v a re a m ă s u r ilo r ig ie ­
nice şi a n tie p id e m ic e ;
d ) să în d e p lin e a s c ă h o tă r â r ile o r g a n e lo r S e r v ic iu lu i S a nitaro -
E p id e m io lo g ic de S ta t.

Artic olul 9. O b lig a ţ iile p e rs o a n e lo r ju r id ic e

In te r ito r iu l d in s u b o r d in e persoanele ju r id ic e s u n t o b lig a te :

a ) să re s p e c te le g is la ţia s a n ita r ă în v ig o a r e şi r e g u lile s a n ita re
s ta b ilit e , să e x e rc ite c o n t r o lu l a s u p ra î n d e p lin ir ii lo r ,
b) s ă ela b o re ze şi să d e s făşo a re m ă s u r i ig ie n ic e şi a n tie p id e m i­
ce o rie n ta te spre p re v e n ire a şi lic h id a r e a p o lu ă r ii m e d iu lu i în c o n ­
ju r ă to r , a s a n a re a c o n d iţiilo r de m u n c ă , de tr a i şi de o d ih n ă a p o p u ­
la ţie i, p re v e n ire a a p a r iţie i şi r ă s p â n d ir ii b o lilo r;
c) s ă in to r m e z e la t im p o rg a n e le S e r v ic iu lu i S anitaro- E pide-
m io lo g ic de S t a t despre s itu a ţ iile de a v a rie , o p rire a p ro c e s u lu i de
p ro d u c ţie , p e r tu r b ă r ile proceselor te h n o lo g ic e ce p e ric lite a z ă stare a
s a n ita ro - e p id e m io lo g ic ă n o r m a lă a p o p u la ţie i;
d ) să în d e p lin e a s c ă h o tă r â r ile fa c to rilo r de decizie d in o r g a n e ­
le S e r v ic iu lu i S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de S ta t, in c lu s iv p r iv in d s u s­
p e n d a re a a c tiv ită ţ ii sa u în c e ta re a f in a n ţ ă r ii în tr e p r in d e r ilo r , in s t i­
t u ţ iilo r , o r g a n iz a ţ iilo r şi a lto r a g e n ţi e c o n o m ic i, care c o m it î n c ă l ­
c ă r i ale le g is la ţie i s a n ita re ;
e) să a p lic e m ă s u r i de s tim u la r e m a t e r ia lă în scop u l s p o r irii
c o in te r e s ă rii p e rs o a n e lo r fiz ic e şi ju r id ic e în respectarea p re v e d e ri­
lo r le g is la ţie i s a n ita re ;
f) s ă creeze c o n d iţii p e n tru m e n ţin e re a şi a m e lio ra re a s ă n ă t ă ţ ii
p o p u la ţie i, p e n tru p re v e n ire a îm b o ln ă v ir ilo r şi a s ig u ra re a u n u i m o d
s ă n ă to s de v ia ţ ă ;
g ) s ă o r g a n iz e z e ed u c are a şi in s tru ir e a ig ie n ic ă a p o p u la ţie i în
s c o p u l c reşterii n iv e lu lu i de c u ltu r ă s a n it a r ă a s o c ie tă ţii;
h) să a s ig u r e re a liz a re a d r e p tu rilo r p e rs o a n e lo r fizice, p r e v ă ­
z u te de a r tic o lu l 5.

III. C E R IN Ţ E GENERALE IN D O M E N IU L A S IG U R Ă R II
S A N IT A R O - E P ID E M IO L O G IC E A P O P U L A Ţ IE I

A r t ic o l u l 10. S is te m a tiz a r e a şi c o n s tru c ţia lo c a lit ă ţ ilo r

(I) S is te m a tiz a r e a şi c o n s tru c ţia lo c a lită ţ ilo r tre b u ie să p re v a d ă

c rearea u n o r c o n d iţii c â t m a i fa v o ra b ile p e n tru t r a iu l şi s ă n ă ta te a
p o p u la ţie i, a m e n a ja r e a c o m p le x ă a oraşe lo r şi a a lto r lo c a lită ţ i, p re ­
v e n ire a şi lic h id a re a a c ţiu n ii d ă u n ă to a r e şi p e ric u lo a se a fa c to rilo r
m e d iu lu i în c o n ju r ă to r a s u p ra s ă n ă t ă ţ ii o m u lu i.
23 Comanda nr. 69 3 4 5
 (2) L a e la b o ra re a n o rm e lo r de p ro iectare a p la n u r ilo r ge n e ra le
ale o raşe lo r, a p ro iectelor de s is te m a tiz a re şi c o n stru c ţie a c e lo r la l­
te lo c a lită ţi, la p ro ie c ta re a m ijlo a c e lo r de tr a n s p o rt şi a a lto r m i j ­
loace teh nice, la s o lu ţio n a r e a p ro b le m e lo r p r iv in d a m p la s a r e a c o n ­
s tru c ţiilo r, in s ta la ţ iilo r şi a a lto r obiectiv e c iv ile , in d u s tr ia le şi a g r i­
cole, a le gere a te re n u rilo r p e n tru c o n s tru c ţia lor, p re c u m şi m o d e r­
n iz a r e a o b ie c tiv e lo r m e n ţio n a te , se vor respecta re g u lile s a n ita re .
(3) P e rso an e le fizice şi ju r id ic e re s p o n s a b ile de efectuarea lu c ­
r ă r ilo r de p ro ie c ta re a c lă d ir ilo r , in s ta la ţ iilo r şi a lto r obiecte, în
c a z u l n e re sp e c tării r e g u lilo r s a n ita re sau al im p o s ib ilită ţ ii de a le
respecta, s u n t o b lig a te să su sp e n d e de sine s tă tă to r sau să în c e te ­
ze ex ecutarea acestor lu c r ă r i şi fin a n ţa re a lor.
(4 ) R e p a r tiz a r e a te re n u rilo r p e n tru c o n s tru c ţia d ife rite lo r ob ie c ­
tive, d a re a lor în e x p lo a ta re , p re c u m şi p rod ucerea şi fo lo sire a m i j ­
lo a c e lo r de tra n s p o r t şi a a lto r m ijlo a c e teh nice se face do a r în
c a z u l în care o rg a n e le S e r v ic iu lu i S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de S îa t
au p re z e n ta t u n a v iz ce c o n firm ă core sp un d e re a lo r r e g u lilo r s a n i­
tare.

A rt ic o lu l 11. P ro d u c ţia e c o n o m ie i n a ţio n a le

şi te h n o lo g ia fa b r ic ă r ii ei

(1 ) P r o d u c ţia e c o n o m ie i n a ţio n a le , a c ăre i fa b ric are , tr a n s p o r ­

tare, p ă s tra re şi u tiliz a r e im p lic ă p a rtic ip a r e a n e m ijlo c ită a o m u lu i
şi pot in flu e n ţa n e fa v o r a b il a s u p ra s ă n ă t ă ţ ii lu i, d u p ă p a r tic u la r i­
t ă ţ ile şi in d ic a to r ii ei c a lita tiv i tre b u ie să c o re s p u n d ă r e g u lilo r s a ­
n ita re în v ig o a re .
(2) N o ile te h n o lo g ii, m a te ria le , su b s ta n ţe şi a rtic o le d e s tin a te
p e n tru a fi a p lic a te în e c o n o m ie şi în u z u l c a s n ic s u n t a d m is e spre
a fi p rod use , in tro d u s e şi a p lic a te e x c lu siv în b a z a a v iz u lu i o r g a ­
n e lo r S e r v ic iu lu i S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de S ta t ce c o n firm ă cores­
p u n d e re a acestora r e g u lilo r s a n ita re .
(3) U tiliz a r e a m ijlo a c e lo r c h im ic e şi b io lo g ic e de p rotecţie a
p la n te lo r , în g r ă ş ă m in t e lo r m in e ra le , s tim u la to r ilo r creşterii p la n te ­
lo r şi a n im a le lo r , m a te r ia le lo r p o lim e re şi m a s e lo r p la stic e , a rtic o ­
le lo r de p a rfu m e r ie şi cosm etice n u se a d m ite decât d u p ă efectuarea
e v a lu ă r ii tox icologo- igien ice, s ta b ilire a n o rm a tiv e lo r ig ie n ic e , re ­
g u la m e n te lo r de u tiliz a r e a lo r, e la b o ra re a m e to d e lo r de e x p e rim e n ­
ta re şi cu a u to r iz a ţia o r g a n e lo r S e r v ic iu lu i S a n ita r o - E p id e m io lo g ic
de S ta t.
(4) P e rs o a n e le fizic e şi ju r id ic e re s p o n s a b ile de p ro d u c e re a şi
la n s a r e a p ro d u c ţie i Tn c a z u l în care ea n u c o re sp un d e r e g u lilo r s a ­
n ita r e în v ig o a r e su n t o b lig a te de sine s tă tă to r să su sp e n d e sa u să
înc e te ze fa b ric a re a şi c o m e rc ia liz a re a acesteia.

346
 A rt ic o lu l 12 M a te ria p r im ă a lim e n ta r ă , p ro d u se le
a lim e n ta re , m a te ria le le şi a rtic o le le
ce v in în c o n ta c t cu acestea

(1) C a lita te a m a te rie i p rim e a lim e n ta re , p ro d u s e lo r a lim e n ta re ,

m a te r ia le lo r şi a rtic o le lo r ce v in în co n tac t cu acestea în procesul
de fa b ric are , p ă s tra re , tr a n s p o rta re şi c o m e rc ia liz a re tre b u ie să c o ­
r e s p u n d ă r e g u lilo r s a n ita r e în v ig o a re , c e rin ţe lo r s ta n d a rd e lo r de
s ta t şi c o n d iţiilo r tehnice.
(2) L a n s a re a în p ro d u c ţie a u n o r n o i fe lu ri de p ro d u se a lim e n ­
tare, in tro d u c e re a u n o r n o i procese te h n o lo g ic e şi u tila je te h n o lo ­
gice, p ro d u c e re a a m b a la ju lu i, a rtic o le lo r de m e n a j şi m a te ria le lo r
de îm p a c h e ta t, fo lo sire a a d a o s u rilo r a lim e n ta re şi a a lto r s u b s ta n ­
ţe n u se a d m it decât în b a z a u n u i a v iz p o z itiv al o r g a n e lo r S e r v i­
c iu lu i S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de S ta t.
(3) M a te r ia p r im ă a lim e n ta r ă , p ro d u se le a lim e n ta re , m a te r ia le ­
le şi a rtic o le le ce v in în c o n tac t cu acestea şi care n u c o re sp u n d
r e g u lilo r s a n ita re se scot n e în t â r z ia t d in p ro d u c ţie şi se re tra g de
pe p ia ţă de c ătre p ro d u c ă to r ( v â n z ă t o r ) . I n c a z u l în care p ro d u c ­
ţ ia p r e z in tă p e ric o l p e n tru s ă n ă ta te a o m u lu i, ea se d is tru g e în b a z a
d e c izie i m e d ic ulu i- şe f s a n ita r de stat sa u a a d ju n c t u lu i a ce stu ia.

A rtic olul 13. C e rin ţe le fa ţă de p ro d u c ţia

im p o r ta tă

(1) P r o d u c ţia im p o r ta tă , a c ărei u tiliz a r e necesită p a rtic ip a re a

n e m ijlo c ită a o m u lu i, tre b u ie s ă c o re s p u n d ă r e g u lilo r s a n ita re şi
c e rin ţe lo r in te r n a ţio n a le de se c u rita te şi in o c u ita te p e n tru p o p u la ­
ţie şi m e d iu l în c o n ju r ă to r .
(2) P e rs o a n e le fizice şi ju r id ic e care în c h e ie c o n tra c t p e n tru p ro ­
d u c ţia im p o r ta tă , p re c u m şi p e n tru liv ra re a şi c o m e rc ia liz a re a ei
p o a rtă r ă s p u n d e re p e rs o n a lă p e n tru se c u ritate a şi in o c u ita te a aces­
teia .

A rt ic o lu l 14. A lim e n ta r e a p o p u la ţie i cu a p ă p o ta b ilă

şi p e n tru n e c e s ită ţi g o s p o d ă re ş ti

(1) P o p u la ţia tre b u ie să fie a s ig u r a tă cu a p ă p o ta b ilă de c a li­

ta te b u n ă (c o n fo r m c e rin ţe lo r S t a n d a r d u lu i de S ta t) în c a n tit ă ţ i s u ­
ficie n te p e n tru satisfa c e re a n e c e s ită ţilo r ei fiz io lo g ic e şi g o s p o d ă ­
re şti.
(2) P e rso a n e le ju r id ic e su n t o b lig a te să efectueze m ă s u r i v iz â n d
d e zv o lta re a s is te m u lu i de a lim e n ta re c e n tr a liz a tă cu a p ă.

A rt ic o lu l 15. S u rs e le de fo lo sire a apei

(1) C a lita te a apei d in izv o a re , u t iliz a t ă p e n tru sa tisfa c e re a n e ­

c e s ită ţilo r g o s p o d ă re ş ti, de m e n a j, c u ltu r a le şi de a s a n a re a p o p u ­
347
la ţie i, tre b u ie să c o re s p u n d ă c e rin ţe lo r s t a n d a r d u lu i de s ta t şi re ­
g u lilo r s a n ita re .
(2) I n scopul p re v e n irii şi î n l ă t u r ă r i i p o lu ă r ii tu tu r o r t ip u r ilo r
de surse de a p ă G u v e r n u l, o r g a n e le de a u to a d m in is tr a r e lo c a lă s ta ­
bile sc în ju r u l acestora zo n e de p rotecţie s a n ita r ă .
(3) I n c a z u l în care c a lita te a apei de izv o r n u c o re sp u n d e re ­
g u lilo r s a n ita r e ( S t a n d a r d u lu i de S t a t ) , p e rso a n e le fizic e şi j u r i d i ­
ce, s u n t o b lig a te de sin e s t ă tă t o r să a s ig u re în c e ta re a fo lo s irii ei de
c ătre p o p u la ţie .

A r t ic o l u l 16. A e ru l a tm o s fe ric d in lo c a lită ţi, a eru l

d in zon ele de lu c ru şi d in lo c u rile
de a fla re p e r m a n e n tă şi te m p o ra r ă
a o a m e n ilo r

(1) A e ru l a tm o s fe ric d in lo c a lit ă ţ i, a e ru l d in zo n e le de lu c ru şi

d in lo c u r ile de a fla re p e r m a n e n tă şi te m p o ra r ă a o a m e n ilo r trebu ie
să c o re s p u n d ă r e g u lilo r s a n ita re .
(2 ) î n scop u l p re v e n irii p o lu ă r ii a e ru lu i a tm o sfe ric d in lo c a li­
t ă ţ i cu d e g a jă r i in d u s t r ia le o r g a n e le de a u to a d m in is tr a r e lo c a lă
s ta b ile sc z o n e de p rotecţie s a n ita r ă .
(3) P e rs o a n e le fizic e şi ju r id ic e s u n t obligate, să efectueze m ă ­
s u ri com p lex e o rie n ta te spre p re v e n ire a şi lic h id a r e a p o lu ă r ii a e ru ­
lu i cu s u b s ta n ţe no cive, p re c u m şi a a c ţiu n ii z g o m o tu lu i, v ib ra ţie i
şi a a lto r fa c to ri fiz ic i, care se re p e rc u te a z ă n e fa v o r a b il a s u p ra s ă ­
n ă t ă ţ ii o m u lu i.

A rt ic o lu l 17. în tr e ţin e r e a te rito riilo r

lo c a lit ă ţ ilo r

(1 ) T e rito riile lo c a lită ţ ilo r , în tr e p r in d e r ilo r , in s titu ţ iilo r şi o r g a ­

n iz a ţ iilo r tre b u ie în tr e ţin u te în co re sp u n d e re cu r e g u lile s a n ita re .
(2) M o d u l şi c o n d iţiile de a s ig u r a r e a s tă r ii s a n ita re c o re s p u n ­
z ă to a re a te rito riilo r lo c a lit ă ţ ilo r se s ta b ile sc de o r g a n e le de a u to ­
a d m in is tr a r e lo c a lă .
(3) R e z id u u r ile in d u s tr ia le ş i m e n a je re u r m e a z ă a fi strân se ,
p re lu c ra te , d e zin to x ic a te , u tiliz a t e şi în g r o p a te , în c o n d iţii şi m o ­
d u r i c o re s p u n z ă to a re c e rin ţe lo r s e c u rită ţii şi in o c u ită ţii p e n tru s ă n ă ­
ta te a şi v ia ţ a o a m e n ilo r.

A rt ic o lu l 18. în c ă p e r ile de lo c u it

(1) în c ă p e r ile de lo c u it d e s tin a te p e n tru lo c u ire te m p o ra r ă sau

p e rm a n e n tă tre b u ie s ă a s ig u re c o n d iţii fa v o ra b ile s ă n ă t ă ţ ii şi v ie ţii
o a m e n ilo r.
(2) P e rs o a n e le fizic e şi ju r id ic e s u n t o b lig a te să n u a d m ită i n ­
s ta la re a şi lo c u ire a o a m e n ilo r î n în c ă p e r i, care n u c o re s p u n d r e g u ­
lilo r s a n ita re .

348
 A rt ic o lu l 19. E x p lo a ta r e a c lă d ir ilo r de p ro d u c ţie
şi p u b lic e , în c ă p e r ilo r , in s ta la ţ iilo r
şi u t ila ju lu i

(1) I n t im p u l e x p lo a tă r ii c lă d ir ilo r de p ro d u c ţie şi p u b lic e , î n ­

c ă p e rilo r, in s ta la ţ iilo r şi u t ila ju lu i tre b u ie să se a s ig u re c o n d iţii de
m u n c ă , tr a i şi o d ih n ă fa v o ra b ile s ă n ă t ă ţ ii o m u lu i, să se desfăşo a re
m ă s u r i p r iv in d p ro te c ţia m e d iu lu i în c o n ju r ă to r , p re c u m şi p re v e n i­
rea a p a r iţie i şi r ă s p â n d ir ii b o lilo r în r â n d u l p o p u la ţie i.
(2 ) Tn c a zu l în care r e g u lile s a n ita re s ta b ilite n u se respectă,
p e rso a n e le fizice şi ju r id ic e s u n t o b lig a te să sisteze a c tiv ita te a sa u
lu c ru l a n u m ito r secţii şi sectoare, e x p lo a ta re a c lă d ir ilo r de p ro d u c ţie
şi p u b lice , în c ă p e r ilo r , in s ta la ţ iilo r , u t ila ju lu i, m ijlo a c e lo r tehnice,
ex ecu tarea u n o r lu c r ă r i, p restarea se rv ic iilo r.

A r t ic o l u l 20. L u c r ă r ile cu surse de r a d ia ţ ii io n iz a n te

şi n e io n iz a n te

(1 ) î n t im p u l e x e c u tă rii lu c r ă r ilo r cu s u b s ta n ţe r a d io a c tiv e şi

a lte surse de r a d ia ţ ii io n iz a n te şi n e io n iz a n te tre b u ie să se respec­
te r e g u lile s a n ita re .
(2) P ro d u c e re a , u tiliz a r e a , p ă s tra re a , tra n s p o rta re a s u b s ta n ţe ­
lo r ra d io a c tiv e şi a lto r surse de r a d ia ţ ie io n iz a n te , p re c u m şi u t i l i ­
za re a su rse lo r de c â m p u r i e le c tro m a g n e tic e se p e rm ite d o a r cu a u ­
to r iz a ţia o r g a n e lo r S e r v ic iu lu i S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de S ta t la
aceste tip u r i de a c tiv ita te .

A rt ic o lu l 21. C o n d iţiile de e d u c aţie

şi in s tr u ir e a p o p u la ţie i

(1 ) î n in s tit u ţiile p re şc o la re şi cele de în tr e m a re , în şcoli, in s t i­

t u ţ ii de în v ă ţ ă m â n t su p e rio r şi m e d iu de s p e c ia lita te , la în tr e p r in ­
d e rile şi în o r g a n iz a ţ iile ce se o c u p ă de e d u c a ţia , in s tru ir e a şi p re ­
g ă tir e a p ro fe s io n a lă tre b u ie să se a s ig u re c o n d iţii p e n tru m e n ţin e ­
rea şi fo rtific a re a s ă n ă t ă ţ ii celor ce în v a ţ ă şi să se respecte r e g u li­
le s a n ita re .
(2) P ro g ra m e le , r e g im u r ile de edu c aţie , in s tr u ir e şi p re g ă tir e
p ro fe s io n a lă se a p ro b ă n u m a i în b a z a a v iz u lu i o r g a n e lo r S e r v ic iu ­
lu i S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de S ta t, care c o n fir m ă core sp un d e re a
lo r r e g u lilo r s a n ita re .

A r t ic o l u l 22. E x a m e n e le m e d ic a le p ro fila c tic e

(1) î n sc o p u l o c ro tirii s ă n ă t ă ţ ii, p re v e n irii a p a r iţie i şi r ă s p â n ­

d ir ii b o lilo r, lu c r ă to r ii de la în tr e p r in d e r i, in s titu ţii, o r g a n iz a ţ ii şi
p e rs o a n e le care p ra c tic ă m u n c a in d iv id u a lă su n t o b lig a ţ i să treacă
ex a m e n e le m e d ic a le p re v e n tiv e (la a n g a ja r e a la lu c r u ) şi p eriodice
în c a z u rile p re v ă z u te de le g is la ţie .
(2) L is ta fa c to rilo r de p ro d u c ţie n o c iv i şi a lu c r ă r ilo r , în c a d ­
ru l e x e c u tării c ă ro ra se e fe c tu e a ză ex am ene m e d ic a le p re v e n tiv e şi
349
periodice, p re c u m şi m o d u l d e s fă ş u r ă r ii acestor ex am en e se s t a b i­
lesc de c ătre m edicul- şef s a n ita r de s ta t al R e p u b lic ii M o ld o v a de
c o m u n acord cu F e d e ra ţia S in d ic a te lo r In d e p e n d e n te d in R e p u b lic ă .
(3) I n c az de n ecesitate , c o n fo rm d e c iziei o r g a n e lo r de autoad-
m in is tr a r e lo c a lă , la u n e le în tr e p r in d e r i, in s tit u ţ ii şi o r g a n iz a ţ ii pot
fi in tro d u s e c o n d iţii şi in d ic a ţ ii s u p lim e n ta r e p e n tru efectu area e x a ­
m e n e lo r m e d ic ale .
(4 ) C o n d u c ă to r ii în tr e p r in d e r ilo r , in s titu ţiilo r , o r g a n iz a ţ iilo r şi
a lto r a g e n ţi e c o n o m ic i s u n t d a to ri să a s ig u re c o n d iţii necesare p e n ­
tr u s u p u n e re a la tim p a lu c r ă to r ilo r ex a m e n e lo r m e d ic a le p r o fila c ­
tice.

A rtic olul 23. P re v e n ire a a p a r iţie i, r ă s p â n d ir ii,

p re c u m şi lic h id a re a b o lilo r in fec ţio a se,
b o lilo r n e in fe cţio a se şi in to x ic ă rilo r
în m a s ă a le o a m e n ilo r

(1) î n sc o p u l p re v e n irii a p a r iţie i, r ă s p â n d ir ii, p re c u m şi lic h i­

d ă r ii b o lilo r in fe c ţio a se , b o lilo r n e in fe cţio a se şi in to x ic ă r ilo r în m a ­
să ale o a m e n ilo r tre b u ie să se efectueze la t im p şi în d e p lin ă m ă s u ­
ră a c ţiu n i c om p lex e o r g a n iz a to ric e , te h n ic o - in g in e re ş ti, m e d ic a le ,
ig ie n ic e şi a n tie p id e m ic e necesare.
(2 ) î n c az de pericol al r ă s p â n d ir ii b o lilo r in fecţioase, b o lilo r
n e in fe c ţio a se şi a in to x ic ă r ilo r în m a s ă ale o a m e n ilo r în a n u m ite
te rito rii şi lo c a lită ţi G u v e r n u l, o r g a n e le de a u to a d m in is tr a r e lo c a lă
pot in tro d u c e c o n d iţii şi r e g im u r i sp e c ia le de a c tiv ita te e c o n o m ic ă
şi de v ia ţă a le p o p u la ţie i.
(3 ) P e n tru cond u c e re a şi c o o rd o n a re a o p e r a tiv ă a a c tiv ită ţii p e r­
s o a n e lo r fizic e şi ju r id ic e în v ederea p re v e n irii şi lic h id ă r ii b o lilo r
in fe c ţio a se , b o lilo r n e in fe c ţio a se şi in to x ic ă r ilo r în m a s ă ale o a m e ­
n ilo r , G u v e r n u l, o rg a n e le de a u to a d m in is tr a r e lo c a lă cre e a ză c o ­
m is ii a n tie p id e m ic e e x tra o rd in a re .
(4) B o ln a v ii de b o li in fecţioase, p erso a n e le su sp e c ta te de ase­
m e n e a b o lf şi cei care a u v e n it în c o n ta c t cu b o ln a v ii c o n ta g io ş i vor
fi s u p u ş i e x a m e n u lu i m e d ic a l şi s u p ra v e g h e rii m e d ic a le , ia r în caz
de n ecesitate a t r a ta m e n tu lu i — in te r n ă r ii şi iz o lă r ii (c a r a n tin e i)
o b lig a to r ii.
(5) P e rs o a n e le p u rtă to a re de a g e n ţi p a to g e n i ai b o lilo r infecţioa-
se s u n t su p u se t r a ta m e n tu lu i şi tra n s fe ra te te m p o ra r la a lte m u n c i,
d a c ă ele pot fi surse de r ă s p â n d ir e a b o lilo r in fe c ţio a se ca u rm a re
a s p e c ific u lu i p ro d u c ţie i, sa u al m u n c ii executate, ia r în caz d a c ă
acest tra n s fe r e im p o s ib il, .ei s u n t e lib e ra ţi te m p o ra r, p â n ă la î n s ă ­
n ă to ş ir e , d in lu c ru cu a c o rd a re a de a ju to r b ă n e sc d in c o n tu l m i jl o a ­
celor fo n d u lu i sp e c ia l de a s ig u r ă r i sociale.
(6) P e n tr u p re v e n ire a b o lilo r in fe c ţio a se , p o p u la ţie i i se fac v a c ­
c in ă r i de p ro fila x ie , d in tre care o b lig a tc irii v a c c in e le coimtra
tu b e rc u lo z e i, p o lio m ie lite i, d ifte rie i, tusei c o n v u ls iv e , ru je o le i, teta-
n o s u lu i.

350
 Articolul 24. Expertize şi consultaţii speciale

(1) In s t it u ţ iile şi o r g a n iz a ţ iile de c e rcetări ş tiin ţific e , a lte in s t i­

t u ţ ii şi o r g a n iz a ţ ii, p re c u m şi in s tit u ţ iile de în v ă ţ ă m â n t su p e rio r
s u n t o b lig a te să efectueze, în lim ite le co m p e te nţe i lor, la în s ă r c in a ­
rea o r g a n e lo r p u te r ii de s ta t şi a le a d m in is tr a ţie i de stat, ex pertize
şi c o n s u lta ţii s p e c ia le p e n tru ap recierea in flu e n ţe i fa c to rilo r m e d iu ­
l u i în c o n ju r ă to r a s u p r a s ă n ă t ă ţ ii o m u lu i.
(2) In s tit u ţiile , o r g a n iz a ţ iile şi s p e c ia liş tii care e fectu ează ex­
p e rtize şi oferă c o n s u lta ţii p o a rtă r ă s p u n d e r e p e n tru c a lita te a , obiec­
tiv ita te a şi c a ra c te ru l lo r c o m p le t.

A rt ic o lu l 25. E d u c a ţia şi in s tru ir e a ig ie n ic ă

(1) E d u c a ţia şi in s tru ir e a ig ie n ic ă a p o p u la ţie i se e fe c tu e a ză

la g r ă d in iţ e de c o p ii, in s tit u ţ ii de în v ă ţ ă m â n t s u p e rio r şi m e d iu . I n
p ro g ra m e le de p re g ă tire , p e rfe c ţio n a re şi rid ic a r e a c a lif ic ă r ii sp e ­
c ia liş tilo r d in r a m u r ile ec o n o m ie i n a ţio n a le se in tr o d u c c a p ito le cu
p r iv ir e la c u n o ş tin ţe de ig ie n ă , la r e g u lile s a n ita r e şi le g is la ţ ia s a ­
n ita r ă în v ig o a re .
(2 ) S u n t s u p u ş i p r e g ă tir ii şi a te s tă rii ig ie n ic e o b lig a t o r ii c o n ­
d u c ă to r ii, s p e c ia liş tii şi a lţi lu c r ă to r i de la în tr e p r in d e r ile , in s t it u ­
ţiile şi o r g a n iz a ţiile , al c ă ro r sp ecific de a c tiv ita te este le g a t de p r o ­
ducerea, p ă s tra re a , tr a n s p o rta re a şi c o m e rc ia liz a r e a p ro d u s e lo r a li­
m e n ta re şi apei p o ta b ile , ed u c are a şi in s tru ir e a c o p iilo r şi de deser­
v ire a c o m u n a lă , de tra i şi de a ltă n a t u r ă a p o p u la ţie i, în m o d u l
s ta b ilit de M in is te r u l S ă n ă t ă ţ ii.
(3) M ijlo a c e le de in fo r m a r e în m a s ă (r a d io u l, te le v iz iu n e a , p re ­
s a ) s u n t o b lig a te să c o n tr ib u ie la creşterea n iv e lu lu i de c u ltu r ă s a ­
n it a r ă a p o p u la ţie i şi la p ro p a g a re a c u n o ş tin ţe lo r despre m o d u l s ă ­
n ă to s de v ia ţă .

IV . RĂSPUNDEREA PENTRU IN C A L C A R E A
L E G IS L A Ţ IE I S A N IT A R E

A rtic olul 26. R ă s p u n d e re a d is c ip lin a r ă , a d m in is t r a tiv ă

şi p e n a lă

(1 ) P e rs o a n e le fizice, in c lu s iv c e tă ţe n ii s tr ă in i şi a p a t r iz ii ce
se a f lă pe te r ito r iu l R e p u b lic ii M o ld o v a , care au c o m is în c ă lc a r e a
le g is la ţie i s a n ita re , pot fi tra se la ră s p u n d e re d is c ip lin a r ă , a d m i­
n is tr a t iv ă şi p e n a lă în c o n fo rm ita te cu le g is la ţia în v ig o a re .
(2) P e rso a n e le fizic e şi ju r id ic e care au c o m is în c ă lc a re a n o r ­
m e lo r s a n ita re , au fa b r ic a t şi a u v â n d u t p ro d u c ţie , al c ărei c o n s u m
( u tiliz a r e ) a c o n d u s Ia a p a r iţia de b o li in fe c ţio a se , b o li neinfecţi-
o ase şi la in to x ic ă r i în m a s ă ale o a m e n ilo r, c o n fo rm d e c izie i medi-
cului-şef s a n ita r de s ta t sa u a a d ju n c t u lu i s ă u , s u n t o b lig a te să
a c h ite a m e n d a în F o n d u l e p id e m io lo g ie re p u b lic a n .

351
 Articolul 27. Răspunderea economică

(1) P e rs o a n e le fiz ic e şi ju r id ic e , v in o v a te de a p a r iţ ia b o lilo r in ­

fecţioase, b o lilo r n e in fe c ţio a se şi in to x ic ă r ilo r în m a s ă a le o a m e n i­
lo r, s u n t o b lig a te să com p e n se ze in s titu ţ iilo r c u ra tiv o - p ro fila c tic e şi
s a n ita ro - e p id e m io lo g ic e c h e ltu ie lile p e n tru a c o rd a re a a sistenţei m e ­
d ic a le b o ln a v ilo r şi efectu area m ă s u r ilo r ig ie n ic e şi a n tie p id e m ic e .
I n c a z u l r e fu z u lu i de a a c h ita benevo l c h e ltu ie lile , lit ig iu l se s o lu ­
ţ io n e a z ă pe c ale ju d ic ia r ă sa u a r b itr a lă .
(2 ) R e s titu ir e a c h e ltu ie lilo r c ătre in s tit u ţ iile c u r a tiv o - p ro fila c ti­
ce, s a n ita ro - e p id e m io lo g ic e şi p erso a n e le care a u su fe rit în le g ă t u r ă
cu în c ă lc ă r ile le g is la ţie i s a n ita re se e fe c tu e a ză în m o d u l s ta b ilit de
M in is te r u l S ă n ă t ă ţ ii.

V. S U P R A V E G H E R E A S A N IT A R O - E P ID E M IO L O G IC A
D E ST A T , C O N T R O L U L I N P R O D U C Ţ I E Ş I P U B L I C

Artic olul 28. S u p ra v e g h e re a s a n ita ro - e p id e m io lo g ic ă

de sta t

(1 ) S u p ra v e g h e re a s a n ita ro - e p id e m io lo g ic ă de s ta t o ex ercită
s e r v ic iu l S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de S t a t al M in is t e r u lu i S ă n ă t ă ţ ii.
(2) S u p ra v e g h e re a s a n ita ro - e p id e m io lo g ic ă de s ta t in c lu d e :
1) su p ra v e g h e re a , s tu d ie re a , aprecierea şi p ro g n o z a re a s tă r ii
s ă n ă t ă ţ ii p o p u la ţie i în ra p o r t cu s tare a m e d iu lu i în c o n ju r ă to r ;
2) d e p ista re a şi s ta b ilir e a c a u z e lo r şi c o n d iţiilo r a p a r iţie i şi r ă s ­
p â n d ir ii b o lilo r in fe c ţio a se , b o lilo r n e in fe c ţio a s e şi in to x ic ă r ilo r în
m a s ă ale o a m e n ilo r;
3) e la b o ra re a de m ă s u r i o b lig a to r ii p e n tru executare, care ar
a s ig u r ă b u n ă s ta r e a s a n ita ro - e p id e m io lo g ic ă a p o p u la ţie i;
4) ex ercitarea s u p ra v e g h e rii a s u p ra e fe c tu ă rii m ă s u r ilo r ig ie n i­
ce şi a n tie p id e m ic e , a s u p r a re s p e c tă rii r e g u lilo r s a n ita re în v ig o a re
de c ătre p e rs o a n e le fiz ic e şi ju r id ic e ;
5) a p lic a re a m ă s u r ilo r de p re v e n ire a în c ă lc ă r ilo r le g is la ţie i s a ­
n ita r e şi tra g e re a la ră s p u n d e r e a p e rs o a n e lo r care le-au com is;
6) e v id e n ţa de s ta t şi a n a liz a b o lilo r in fe c ţio a se , b o lilo r neinfec-
ţio a s e şi in to x ic ă r ilo r în m a s ă a le o a m e n ilo r, p recu m şi a b o lilo r
p ro fe s io n a le .

A r t ic o l u l 29. S u p ra v e g h e re a a s u p r a a s ig u r ă r ii sa n ita ro - e p i­
d e m io lo g ic e la obie c tiv e le d e p a rta m e n ta le

S u p ra v e g h e re a a s u p ra a s ig u r ă r ii s a n ita ro - e p id e m io lo g ic e la ob ie c ­
tiv e le d e p a rta m e n ta le ţin e de c o m p e te n ţa s e rv ic iilo r s a n ita ro - e p i­
d e m io lo g ic e a le acestor d e p a rta m e n te .

A r t ic o l u l 30. C o n tr o lu l în p ro d u c ţie

A d m in is tr a ţie i, p ro p r ie ta r ilo r în tr e p r in d e r ilo r , in s tit u ţ iilo r şi o r ­

g a n iz a ţiilo r , p re c u m şi p e rs o a n e lo r care p ra c tic ă m u n c a in d iv id u a lă

352
l i se în c r e d in ţe a z ă a s ig u r a r e a c o n tr o lu lu i a s u p ra re sp e c tării r e g u li­
lor s a n ita r e s ta b ilite în procesul de p ro d u c ţie (de a c tiv ita te ) şi a s u ­
p ra e fe c tu ă rii m ă s u r ilo r o rie n ta te spre p re v e n ire a şi c o m b aterea p o ­
lu ă r ii m e d iu lu i în c o n ju r ă to r , a s u p ra c o n d iţiilo r de m u n c ă , de tra i, de
o d ih n ă , de e d u c a ţie şi in s tr u ir e a o a m e n ilo r, a s u p ra in d ic a to r ilo r
ig ie n ic i ai c a lit ă ţ ii p ro d u c ţie i fa b ric a te (lu c r ă r ilo r , s e r v ic iilo r ).

A rtic olul 31. C o n tr o lu l p u b lic

O r g a n iz a ţ iile ob şte şti, în c o n fo rm ita te cu s ta tu te le lor, a u d re p ­
tu l să exercite c o n tro lu l p u b lic a s u p ra re s p e c tă rii r e g u lilo r s a n ita re
în v ig o a re şi să in fo rm e z e a s u p r a r e z u lta te lo r a ce stu ia o r g a n e le
S e r v ic iu lu i S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de S ta t.

V I. S E R V IC IU L S A N IT A R O - E P ID E M IO L O G IC DE STAT

A r t ic o l u l 32. O r g a n iz a r e a S e r v ic iu lu i
S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de S ta t

(1) S e r v ic iu l S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de S t a t c o n s titu ie u n s is ­

te m u n ic de o r g a n e şi in s tit u ţ ii c o n d u s de M in is t e r u l S ă n ă t ă ţ ii cu
s u b o rd o n a re a in s tit u ţ iilo r ie ra rh ic in fe rio a re celor ie r a r h ic s u p e r i­
oare.
(2) N o m e n c la to ru l in s tit u ţ iilo r S e r v ic iu lu i S a n ita ro - E p id e m io lc -
g ic de S ta t şi r e g u la m e n te le ace sto ra se a p ro b ă de M in is te r u l S ă ­
n ă t ă ţ ii, cu ex cepţia in s tit u ţ iilo r d e p a rta m e n ta le , n o m e n c la to r u l şi
r e g u la m e n te le c ăro ra se a p ro b ă de m in is te re le re spective.
(3) C o n d u c e re a o r g a n e lo r şi in s tit u ţ iilo r S e r v ic iu lu i S a nitaro -
E p id e m io lo g ic de S t a t se p u n e , respectiv, în s a rc in a m e d ic ulu i- şe f
s a n ita r de s ta t al R e p u b lic ii M o ld o v a , a d ju n c ţ ilo r lu i şi m edicilor-
şefi s a n ita r i de s ta t ai r a io a n e lo r şi m u n ic ip iilo r şi a d ju n c ţ ilo r lor.
(4) I n fu n c ţiile de c o n d u c ă to ri, m e d ic i şi a siste n ţi ai acestora
în in s tit u ţiile care ex ercită su p ra v e g h e re a s a n ita ro - e p id e m io lo g ic ă
de s ta t s u n t a d m is e p e rs o a n e le care au o b ţin u t p re g ă tir e s p e c ia lă ,
in c lu s iv în d o m e n iu l ig ie n e i şi e p id e m io lo g ie i, în in s tit u ţ iile de î n ­
v ă ţ ă m â n t s u p e rio r şi m e d iu de sp e c ia lita te .
(5 ) F in a n ţa r e a şi a s ig u ra re a te h n ic o - m a te ria lă a S e r v ic iu lu i
S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de S t a t se face d in c o n tu l b u g e tu lu i r e p u ­
b lic a n , b u g e te lo r lo c a le şi d in m ijlo a c e le n e b u g e ta re în c a s a te în m o ­
d u l s ta b ilit.
(6 ) I n sc o p u l f in a n ţ ă r ii m ă s u r ilo r s a n ita ro - ig ie n ic e şi a n tie p i­
d e m ic e de p re v e n ire a r ă s p â n d ir ii şi lic h id ă r ii b o lilo r in fe c ţio a se ,
b o lilo r n e in te c ţio a s e şi in to x ic ă r ilo r în m a s ă ale o a m e n ilo r în s it u a ­
ţ ii e x c e p ţio n a le pe l â n g ă M in is t e r u l S ă n ă t ă ţ ii se în fiin ţ e a z ă F o n d u l
e p id e m io lo g ie re p u b lic a n .
(7) M e d icu l- şe f s a n ita r de sta t al R e p u b lic ii M o ld o v a cu d rep t
de m in is t r u a d ju n c t al s ă n ă t ă ţ ii se n u m e ş te şi se e lib e re a z ă d in
fu n c ţie de G u v e rn la p ro p u n e re a m in is t r u lu i s ă n ă t ă ţ ii.
(8) A d ju n c ţ ii M e d ic u lu i- ş e f s a n ita r de s ta t al R e p u b lic ii M o l­
353
d o v a şi m edicii- şeîi s a n ita r i de stat ai r a io a n e lo r şi m u n ic ip iilo r
s u n t n u m iţi şi e lib e ra ţi d in fu n c ţie de c ă tr e m in is t r u l s ă n ă t ă ţ ii de
c o m u n aco rd cu c o n s iliile r a io n a le şi m u n ic ip a le .

A rt ic o lu l 33. D r e p tu r ile fa c to rilo r de decizie

ai S e r v ic iu lu i S a n ita r o - E p id e m io lo g ic
de S ta t

(1 ) M e d icu l- şe f s a n ita r de s ta t al R e p u b lic ii M o ld o v a şi a d ju n c ­

ţii lu i, m edicii-şefi s a n it a r i de s ta t a i ra io a n e lo r şi m u n ic ip iilo r au
d re p tu l:
1) să în a in te z e o rg a n e lo r p u te rii de s ta t şi ale a d m in is tr a ţ ie i de
s ta t p ro p u n e ri în p ro b le m e le e x e c u tă rii le g is la ţie i sa n ita re , p re c u m
şi re ie rito r la p roiectele p la n u r ilo r de d e z v o lta re s o c ia lă şi e c o n o ­
m ic ă a te rito riilo r, p ro g ra m e lo r c om p lex e de oc ro tire a s ă n ă t ă ţ ii p o ­
p u la ţie i, a m e d iu lu i în c o n ju r ă to r , de îm b u n ă t ă ţ ir e a c o n d iţiilo r de
m u n c ă şi de tra i, o rie n ta te spre a s ig u ra re a b u n ă s t ă r ii sa n ita ro - e p i­
d e m io lo g ic e a p o p u la ţie i;
2) să v iz ite z e n e s tin g h e rit (la p re ze n ta re a le g itim a ţie i de ser­
v ic iu ) şi să c o n tro le ze în tr e p rin d e rile , in s titu ţiile , o r g a n iz a ţ iile , a lţi
a g e n ţi e c o n o m ic i, in d ife re n t de fo rm a de p ro p rie ta te , p re c u m şi c o n ­
d iţ iile de m u n c ă a le p e rs o a n e lo r care p ra c tic ă m u n c a in d iv id u a lă ,
în sc o p u l v e r ific ă r ii re s p e c tă rii de c ă tre ele a le g is la ţie i s a n ita re , a
r e g u lilo r s a n ita re în v ig o a re şi e fe c tu ă rii de m ă s u r i ig ie n ic e şi a n ­
tie p id e m ic e ;
3) să în a in te z e p e rs o a n e lo r fizic e şi ju r id ic e c erin ţe cu p riv ire la
n e c e sita te a e fe c tu ării de m ă s u r i ig ie n ic e şi a n tie p id e m ic e şi Ia lic h i­
d a re a în c ă lc ă r ilo r le g is la ţie i s a n ita re , p rotecţiei s a n ita re a te r it o r ii­
lo r de in filtr a r e a şi r ă s p â n d ir e a b o lilo r deosebit de p e ric u lo a se (c a ­
re ne c e sită in s titu ir e a c a r a n tin e i) şi a lto r b o li, p re c u m şi să exer­
cite c o n tro lu l a s u p r a în d e p lin ir ii acestor cerinţe;
4) să în c re d in ţe z e e fectu area e x p e rtize lo r în d o m e n iu l a s ig u r ă ­
rii s a n ita ro - e p id e m io lo g ic e a p o p u la ţie i şi c o n fo rm re z u lta te lo r să
p re zin te p e rs o a n e lo r fizic e şi ju r id ic e a v iz e a rg u m e n ta te ;
5) să sc o a tă la iv e a lă şi să s ta b ile a s c ă c a u ze le şi c o n d iţiile a p a ­
r iţie i şi r ă s p â n d ir ii b o lilo r in fecţioase, b o lilo r n e in fe c ţio a se şi i n ­
to x ic ă r ilo r în m a s ă ale o a m e n ilo r, p re c u m şi a b o lilo r p ro fe sio n a le ;
6) s ă sisteze p â n ă la efe c tu are a m ă s u r ilo r necesare şi lic h id a ­
rea în c ă lc ă r ilo r existente a r e g u lilo r s a n ita re , ia r în c a z u l im p o s ib i­
l it ă ţ i re s p e c tării lor, să înceteze:
a) lu c r ă r ile de p ro ie c ta re şi co n stru c ţie , p re c u m şi de dare în
e x p lo a ta re a obiectelor fin a liz a t e şi re co n stru ite ;
b ) e x p lo a ta re a în tr e p r in d e r ilo r , in s titu ţ iilo r , o r g a n iz a ţ iilo r e x is­
tente, u n o r secţii şi sectoare de p ro d u c ţie , în c ă p e r ilo r c lă d ir ilo r , i n ­
s t a la ţiilo r , u t ila ju lu i, m ijlo a c e lo r tehnice, p re c u m şi ex ecutarea u n o r
a n u m ite lu c r ă r i, a c tiv ită ţi de p ro d u c ţie şi p re sta re a s e rv ic iilo r;
c) e la b o ra re a , la n s a re a în p ro d u c ţie , fa b ric a re a şi u tiliz a r e a
(în tr e b u in ţa r e a ) p ro d u c ţie i e c o n o m ie i n a ţio n a le ;
3 5 4
 d) p ro d uc e re a, d e p o z ita re a , tra n s p o rta re a şi c o m e rc ia liz a r e a m a
teriei p rim e şi p ro d u s e lo r a lim e n ta re , fo lo sire a apei (su rs e lo r de
a p ă ) în sc o p u ri g o s p o d ă re ş ti, de m e n a j, c u ltu r a le şi de a s a n a re ;
7) să în a in te z e o r g a n e lo r p u te r ii de s ta t şi ale a d m in is tr a ţie i
de s ta t, p recu m şi o r g a n e lo r fin a n c ia r- c re d ita re p ro p u n e ri p riv in d :
a) in te rzic e re a s a u in tro d u c e re a pe a n u m ite te rito rii a u n o r c o n ­
d iţii şi r e g im u r i s p e c ia le de v ia ţ ă a p o p u la ţie i, s a u d e s fă ş u ra re a
a c t iv it ă ţii e cono m ice a ei, o rie n ta te sp re p re v e n ire a r ă s p â n d ir ii b o ­
l ilo r in fe c ţio a se , a b o lilo r n e in fe c ţio a se şi in to x ic ă r ilo r în m a s ă ale
o a m e n ilo r şi lic h id a re a acestor b o li;
b) s u s p e n d a re a f in a n ţ ă r ii (c r e d ită r ii) lu c r ă r ilo r de proiectare,
c o n s tru c ţie , p re c u m şi a a c tiv ită ţ ii econo m ice a p e rs o a n e lo r fizic e şi
•juridic e în c a z u l n e re sp e c tă rii de c ătre ele a r e g u lilo r s a n ita r e şi a
h o t ă r â r ilo r o r g a n e lo r S e r v ic iu lu i S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de S ta t
c u p riv ir e la sista re a acestor fe lu ri de lu c r ă r i şi tip u r i de a c t iv i­
tate;
8) să a d o p te d ecizii p riv in d :
a) în lă tu r a r e a te m p o ra r ă de la m u n c ă a p e rs o a n e lo r p u rtă to a re
de a g e n ţi p a to g e n i ai b o lilo r in fec ţio a se, care p o t deveni surse de
r ă s p â n d ir e a lo r în v irtu te a s p e c ific u lu i pe care îl ex ecută sa u al
p ro c e s u lu i de p ro d u c ţie în care s u n t a n tre n a te ;
b ) trim ite r e a la e x a m e n u l m e d ic a l şi s u p ra v e g h e re a m e d ic a lă
a p e rs o a n e lo r care au c o n ta c ta t cu b o ln a v ii c o n ta g io ş i;
c) in te r n a r e a o b lig a to r ie în s p ita l a b o ln a v ilo r c o n ta g io ş i şi a
p e rs o a n e lo r su sp e c ta te de a fi c o n ta m in a te de b o li in fe c ţio a se , care
p r e z in tă p erico l p e n tru cei d in ju r ;
d) efe c tu are a d e zin fe c ţie i, d e zin se c ţie i şi d e r a tiz ă r ii în focarele
de b oli in le c ţio a s e , p re c u m şi în în c ă p e r ile şi pe te rito riile u n d e se
m e n ţin c o n d iţii p e n tru a p a r iţia şi r ă s p â n d ir e a in fe c ţiilo r;
e) efectu area v a c c in ă r ii p re v e n tiv e a p o p u la ţie i sa u a u n o r g r u ­
p u ri de p e rsoane c o n fo rm in d ic ă r ilo r e p id em ice;
9) să in v ite la o r g a n e le S e r v ic iu lu i S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de
S ta t p e rso a n e le fizic e şi ju r id ic e p e n tru e x a m in a re a m a te ria le lo r
p r iv in d c a z u rile de în c ă lc a r e a le g is la ţie i s a n ita re ;
10) S e r v ic iu l S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de S ta t e x a m in e a z ă c a z u ­
r ile cu p riv ire la c o n tra v e n ţiile a d m in is tr a tiv e p re v ă z u te de a rtic o ­
le le 42, 42', 43 şi 53 d in p re z e n tu l cod. S u n t în drept să e x a m in e ze
c a z u rile cu p riv ire la c o n tra v e n ţiile a d m in is tr a tiv e în n u m e le S e r v i­
c iu lu i S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de S ta t M ed icul- şef s a n ita r de stat
al R e p u b lic ii M o ld o v a şi a d ju n c ţ ii lu i, m edicii- şefi s a n ita r i de stat
a i ra io a n e lo r şi oraşe lo r;
11) să în a in te z e c erin ţele p riv in d :
a ) c o m p e n sa re a d a u n e i c a u z a te s ă n ă t ă ţ ii o a m e n ilo r;
b ) re s titu ire a c ătre in s tit u ţ iile c u ra tiv o - p ro fila c tic e şi sanitaro-
e p id e m io lo g ic e a c h e ltu ie lilo r p e n tru efe c tu are a m ă s u r ilo r ig ie n ic e ,
a n tie p id e m ic e şi c u ra tiv e în c a z u l a p a r iţie i b o lilo r in fe c ţio a se , b o li­
lo r n e in fe c ţio a se şi in to x ic ă r ilo r în m a s ă ale o a m e n ilo r;
c) a c h ita re a a m e n z ilo r;
12) să p rim e a s c ă fă r ă re stric ţii de la p erso a n e le fizic e şi j u r i d i ­
355
ce d a te şi d o c u m e n te necesare în d e p lin ir ii s a r c in ilo r ce le re v in o r­
g a n e lo r S e r v ic iu lu i S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de S ta t;
13) să ia p rob e de m a te ria le , s u b s ta n ţe , a rtic o le , p ro d u s e a li­
m e n ta re , aer, a p ă şi sol p e n tru c e rcetări de la b o ra to r şi p e n tru efec­
tu a r e a e x p e rtize i ig ie n ic e ;
14) să a d o p te d e c iz ii p r iv in d d is tru g e re a p ro d u c ţie i pe care ex­
p e rtiz a ig ie n ic ă a recunoscut-o drep t p ro d u c ţie de c a lita te in fe r io a ­
ră , care p r e z in tă pericol p e n tru s ă n ă ta te a o a m e n ilo r.
(2 ) m edicul- şef s a n ita r de s ta t a l R e p u b lic ii M o ld o v a are d re p ­
t u l să a p robe în m o d u l s ta b ilit r e g u li s a n ita re re p u b lic a n e , in d ic a ţii
şi r e c o m a n d ă r i m e to d ice , să le p r o m u lg e şi să le p u n ă în a p lic a re .
(3) m edicul-şef s a n ita r de s ta t al R e p u b lic ii M o ld o v a şi a d ju n c ­
ţ ii lu i de asem e nea a u d re p tu l să în s ă rc in e z e s p e c ia liş tii în vederea
e fe c tu ă rii ex p e rtize lo r şi c o n s u ltă r ilo r şi să p re z in te p e rs o a n e lo r
tiz ic e şi ju r id ic e a v iz e a s u p ra n o rm e lo r de p roiectare, d o c u m e n ta ­
ţie i te h n ic o - n o rm a tiv e , te h n o lo g ic e şi de e x p lo a ta re p e n tru p ro d u c ­
ţia n o u ă (m o d e r n iz a tă ) a ec o n o m ie i n a ţio n a le şi te h n o lo g ia co nfec ­
ţ io n ă r ii acesteia, a s u p r a d o c u m e n ta ţie i c o n tra c tu a le de liv ra re în
r e p u b lic ă a p ro d u c ţie i de im p o r t d e s tin a te u t iliz ă r ii în e c o n o m ie şi
în u z u l c a s n ic , a p ro d u s e lo r a lim e n ta r e şi m a te rie i p rim e a lim e n t a ­
re, p re c u m şi a s u p r a p ro g ra m e lo r şi r e g im u r ilo r de e du caţie, in s t r u i­
re şi s o lic ita re in te le c tu a lă şi fiz ic ă .
(4) D r e p tu r ile p re v ă z u te Ia a lin ia t u l (1) p u n c te le 2 ), 3 ), 5 ),
12) şi 13) d in p re z e n tu l a rtic o l se e x tin d şi a s u p r a fa c to rilo r de de­
c izie şi s p e c ia liş tilo r S e r v ic iu lu i S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de S ta t.

A r t ic o l u l 34. O b lig a ţ iile şi r ă s p u n d e re a fa c to rilo r

de decizie şi s p e c ia liş tilo r
S e r v ic iu lu i S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de S ta t

(1) M e d icu l- şe f s a n ita r de s ta t a l R e p u b lic ii M o ld o v a , m edicii-

şefi s a n ita r i de s ta t ai r a io a n e lo r şi m u n ic ip iilo r , a lţi fa c to ri de
d e c iz ie şi s p e c ia liş ti ai S e r v ic iu lu i S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de S ta t,
care ex ercită su p ra v e g h e re a s a n ita ro - e p id e m io lo g ic ă de s ta t în l i m i ­
te le coirnpcntenţei lor, s u n t o b lig a ti:
1) să fo lo se a sc ă la t im p şi în m ă s u r ă d e p lin ă îm p u te r n ic ir ile
lo r p e n tru p re v e n ire a , scoaterea la iv e a lă şi re p r im a re a în c ă lc ă r ii
le g is la ţie i s a n ita re ;
2) să-şi c o o rdone ze a c tiv ita te a cu o r g a n e le p u te r ii de s ta t şi
ale a d m in is tr a ţie i de stat, cu o r g a n iz a ţ iile o b şte şti in te re sa te în a p ă ­
ra re a d r e p tu r ilo r şi in te re se lo r p e rs o a n e lo r fiz ic e şi ju r id ic e în o c ro ­
tire a şi fo rtific a re a s ă n ă t ă ţ ii, a s ig u ra re a b u n ă s t ă r ii s a n ita ro - e p id e ­
m io lo g ic e a p o p u la ţie i;
3) să p ă s tre z e secretul de sta t şi cel c o m e rc ia l în p r iv in ţa i n ­
fo rm a ţie i o b ţin u te în t im p u l e x e rc ită rii în d a to r ir ilo r fu n c ţio n a le .
(2) F a c to r ii de decizie şi s p e c ia liş tii S e r v ic iu lu i S a n ita r o - E p i­
d e m io lo g ic de S t a t p o a r tă ră s p u n d e re p e n tru în d e p lin ir e a necore­
s p u n z ă to a r e a a tr ib u ţiilo r lo r în m o d u l s ta b ilit de le g is la ţia în v i­
go are.
356
 A r t i c o l u l 35. R e c la m a re a a c ţiu n ilo r ( in a c t iv ită ţ ii)
de decizie şi a s p e c ia liş tilo r S e r v ic iilo r
S a n ita r o - E p id e m io lo g ic e de S ta t

(1) A c ţiu n ile (in a c tiv ita te a ) m e dicilor- şefi de stat, ale a lto r fa c ­
to ri de decizie şi s p e c ia liş ti ai S e r v ic iu lu i S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de
S t a t p r iv in d p re v e n ire a , d e p is ta re a şi re p r im a re a în c ă lc ă r ilo r le g is ­
la ţie i s a n ita r e p o t fi re c la m a te m e d ic u lu i- şe f de s ta t ie ra rh ic s u p e ­
rio r. I n c a z de de za c o rd cu d e c izia lu a t ă , a c ţiu n ile fa c to rilo r de de­
c izie şi s p e c ia liş tilo r pot fi re c la m a te în in s ta n ţa de ju d e c a tă .
(2 ) D e p u n e re a p lâ n g e r ii n u s is te a z ă a c ţiu n e a r e c la m a tă .

A r t ic o l u l 36. S t a t u t u l ju r id ic şi a p ă ra re a s o c ia lă
a fa c to rilo r de decizie şi s p e c ia liş tilo r
S e r v ic iu lu i S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de S ta t

(1) M e d icu l- şe f s a n ita r de s ta t, a lţ i fa c to ri de decizie şi s p e c ia ­

liş t i ai S e r v ic iu lu i S a n ita r o - E p id e m io lo g ic de S ta t care exercită s u ­
p ra v e g h e re a s a n ita ro - e p id e m io lo g ic ă de s ta t s u n t re p re z e n ţa n ţi ai
o r g a n e lo r a d m in is tr a ţ ie i de s ta t şi se a flă sub ocro tirea s ta tu lu i.
(2 ) I n a c tiv ita te a lo r ei s u n t in d e p e n d e n ţi şi a c ţio n e a z ă c o n fo rm
C o n s titu ţie i, le g ilo r R e p u b lic ii M o ld o v a , decretelor P re ş e d in te lu i re ­
p u b lic ii, h o t ă r â r ilo r G u v e r n u lu i şi le g is la ţie i s a n ita re în v ig o a re pe
te r ito r iu l re p u b lic ii.
(3 ) O ric e am estec în a c tiv ita te a fa c to rilo r de decizie şi sp e c ia ­
liş tilo r care exercită su p ra v e g h e re a s a n ita ro - e p id e m io lo g ic ă de sta t
se in te rzice . P e rs o a n e le fizic e şi ju r id ic e care ex ercită p re s iu n e (su b
orice fo r m ă ) a s u p ra fa c to rilo r de de c izie şi s p e c ia liş tilo r s u n t tra se
la ră s p u n d e r e în m o d u l s t a b ilit de le g is la ţ ia în v ig o a re .
(4 ) O r g a n e le de a u to a d m in is tr a r e lo c a lă s u n t o b lig a te să a s ig u ­
re m edicii- şefi s a n it a r i de s ta t, î n te rm e n de u n a n d u p ă n u m ir e a
lo r în fu n c ţie , cu lo c u in ţă şi telefon.
(5) F a c to r ii de decizie şi s p e c ia liş tii care ex ercită s u p ra v e g h e re a
s a n it a r ă de s ta t au d re p tu l la c ă lă to r ie g r ă t u it ă în tr a n s p o r tu l p u b ­
lic , c u ex cepţia ta x im e tr u lu i, în lim ite le te r ito r iu lu i deservit.

V II. TRATATELE IN T E R N A Ţ IO N A L E

A r t ic o l u l 37. T ra ta te le in te r n a ţio n a le în d o m e n iu l
a s ig u r ă r ii s a n ita ro - e p id e m io lo g ic e
a p o p u la ţie i

D a c ă t r a ta tu l in te r n a ţio n a l în d o m e n iu l a s ig u r ă r ii s a n ita ro - e p i­
d e m io lo g ic e a p o p u la ţie i, p a rte la care este R e p u b lic a M o ld o v a , s ta ­
b ile şte a lte r e g u li d e c ât cele c u p r in s e în le g is la ţ ia s a n it a r ă a R e ­
p u b lic ii M o ld o v a , se a p lic ă r e g u lile t r a ta tu lu i in te r n a ţio n a l.

Chişinău, 16 iunie 1993, nr. 1513— X II

 CUPRINS

Cuvânt înainte (conf. dr. Gr. Friptuleac) ....................................................

C a p i t o l u l I. CONŢINUTUL, FORMELE ŞI METODELE DF. LUCRb
ALE MEDICULUI IGIENIST IN DOMENIUL IG IEN E I M EDIULUI
(Conf. dr. Gr. F r i p t u le a c ) ...................................................................................
C a p i t o l u l II. METODELE DE INVESTIGARE A INFLUENŢEI M E­
D IU LUI AMBIANT ASUPRA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI (Conf. dr. Gr.
F r i p t u l e a c ) ...................................................... .................................. 9
Indicatorii d e m o g r a f ic i............................................................ 10
Morbiditatea şi t r a u m a t is m u l................................................. 13
Examenul m e d i c a l ................................................................... 17
Studiul dezvoltării fizice şi psihice a populaţiei 20
Condiţiile sociolocative şi sănătatea populaţiei . . . . 21
Aprovizionarea cu apă şi sănătatea populaţiei 22
Solul şi sănătatea p o p u l a ţ i e i ............................................. 24
Aerul atmosferic şi sănătatea p o p u l a ţ i e i ........................... 25
C a p i t o l u l III. IGIENA APEI (Prof. dr. L. Alexa, Conf. dr. Gr. Frip
tuleac) ............................................................................................................. 29
Controlul sanitar p r e v e n t iv ............................................................ : ■ 32
Metoda expertizei sanitare a proiectelor de aprovizionare cu apă a cen
trelor p o p u l a t e .......................................................................... ...... • 32
Supravegherea sanitară preventivă ia etapa construcţiei instalaţiilor ape
duetului şi recepţionarea lor în e x p lo a t a r e ....................................... 34
Controlul sanitar c u r e n t ................................................................ 36
Metodologia de supraveghere sanitară a aprovizionării cu apă a popu
l a ţ i e i ......................................................................................................... 37
1. Controlul instalaţiilor centrale de aprovizionare cu apă potabila
a l o c a l i t ă ţ i l o r ......................................................................................... 37
2. Controlul instalaţiilor centrale proprii obiectivelor economice şi so
ciale ............................................................................................................. 43
3. Supravegherea sanitară a instalaţiilor l o c a l e ........................... 43
4. Supravegherea sanitară a sistemelor de aprovizionare cu apă
colectivităţi t e m p o r a r e ......................................... 43
Recoltarea şi transportul probelor de a p ă .......................... 52
Metodele dc determinare a indicatorilor fizico-chimici ai apei 60
Determinarea t e m p e r a t u r ii....................................................... 61
Determinarea p H - u I u i ............................................................. 61
Determinarea mirosului ............................................................ 61
Determinarea g u s t u l u i ............................................................. 62
Determinarea transparenţei apei . . . . . . . 62
Determinarea coloraţiei a p e i ................................................. 62
Determinarea turbidităţii a p e i ............................................... 63
Determinarea consumului chimic de oxigen (oxidabilităţii) 63
Determinarea d u r i t ă ţ i i ............................................................. 65
Determinarea amoniacului din a p ă ....................................... 66
Determinarea n i t r i ţ i l o r ............................................................ 68
Determinarea n i t r a t i l o r ............................................................ 69
Determinarea c l o r u r i l o r ............................................................ 70
Determinarea caracteristicilor microbiologice ale apei 71
Determinarea enterovirusurilor . . . . . . . . 81
Metodele de laborator folosite la controlul sanitar asupra modului de
tratare şi de dezinfectare a a p e i ............................................. 82
Controlul de laborator asupra coagulării apei . . . . 82
Controlul de laborator asupra dezinfecţiei apei prin clorinarc 83
Capitolul IV. PROTECŢIA SANITARA A BAZINELOR DE APA
(Conf. dr. Gr. F r i p t u l e a c ) ............................................................ 88
Contoiu! sanitar preventiv
Alegerea terenului pentru amplasarea staţiilor de epurare a apelor re­
ziduale ............................................................................................................88

358
 Determinarea condiţiilor igienice de deversare a apelor reziduale în
bazinele de a p ă ................................. .......................................................... 90
Expertiza sanitară a proiectelor de c a n a l i z a r e ...................................... 104
Evaluarea igienică a schemei de epurare a apelor reziduale . . . 106
Particularităţile expertizei sanitare a proiectelor de canalizare a în­
treprinderilor i n d u s t r i a l e ............................................................................108
Controlul sanitar la etapa de construcţie şi de recepţionare în exploa­
tare a instalaţiilor de e p u r a r e ................................................................. 110
Controlul sanitar curent . . . . ................................................... 111
Avizarea sanitară a bazinelor de a p ă ....................................................111
Avizarea sanitară a staţiilor de epurare a apelor reziduale . - 113
Particularităţile avizării sanitare a instalaţiilor de epurare aapelor re­
ziduale industriale şi a g r i c o l e 116
Investigaţiile de laborator ale apelor r e z i d u a l e ...................................... 117
Evaluarea igienică a eficacităţii epurării apelor reziduale . . 125
C a p i t o l u l V. PROTECŢIA SANITARA A AERULUI ATMOSFERIC
(Conf. V. B ă b ă lă u ) ................................................................................................ 133
Controlul sanitar p r e v e n t i v ............................................................................. 133
Legislaţia în domeniul controlului sanitar asupra protecţiei aerului at­
mosferic ......................................................................................................... 133
Metoda de calcul a condiţiilor de dispersare în atmosferă a evacuărilor
întreprinderilor i n d u s t r i a l e .........................................................................134
Metoda de expertiză igienică a proiectelor în domeniul protecţiei aeru­
lui atmosferic contra poluării cu evacuări industriale . . . . 135
Controluî sanitar c u r e n t .................................................................................. 159
Metoda de examinare igienică a surselor de poluare a aerului atmosferic 160
Metoda deorganizare a observaţiilor asupra poluării aerului atmosferic 162
Determinarea poluanţilor a e r u l u i ............................................................. 179
Determinarea bioxidului de sulf (SO 2) ................................................ 179
Determinarea concentraţiei de ozon (Os) şi bioxid de azot (NOs) la
prezenţa lor comună în aerul a t m o s f e r ic .............................................. 180
Determinarea concentraţiei de f u n i n g i n e ................................................... 181
Determinarea p u lb e r i l o r ...............................................................................183
Determinarea tetraetilplumbului (Pb(C2H5) 4) ........................................ 190
Cercetările bacteriologice ale a e r u l u i ......................................................... 191
Evaluarea gradului de poluare a aeruluia t m o s f e r ic .............................196
Capitolul VI. PROTECŢIA SANITARA A SOLULUI (Conf. dr.
Gr. Friptuleac) . . .......................................................................204
Argumentarea igienică a C.M.A. a substanţelor chimice în sol . . 204
Argumentarea concentraţiilor aproximative admisibile (C.A.A.) a pesti-
cidelor în s o l .............................................................................................. 211
Avizarea sanitară a t e r e n u l u i ................................................................ 213
Recoltarea probelor de s o l ......................................................................... 214
Analiza de laborator a s o l u l u i ................................................................ 216
Evaluarea igienică a gradului de poluarea s o l u l u i ............................ 220
C a p i t o l u l V II. SALUBRIZAREA CENTRELOR POPULATE (Conf.
dr. Gr. F r i p t u l e a c ) ............................................................................................ 223
Controlul sanitar p r e v e n t iv ............................................................................... 223
Alegerea terenului pentru instalaţiile de colectare, păstrare temporară,
evacuare, neutralizare şi utilizare a r e z id u u r ilo r ................................ 223
Alegerea schemelor de salubrizare a centrelor populate . . . . 224
Expertiza sanitară a proiectelor de salubrizare în centrele populate . 226
Determinarea numărului necesar de pubele sau containere . . . . 228
Determinarea numărului necesar de automobile pentru transportarea re­
ziduurilor s o l i d e ........................................................................................... 229
Controlul sanitar c u r e n t ..................................................................................231
Schema avizării stării sanitare şi a salubrizării teritoriului spaţiului lo­
cativ ............................................................................................................... 232
Controlul sanitar curent asupra colectării, înmagazinării şi înlăturării
reziduurilor din centrele p o p u l a t e ............................................................233
359
 Controlul sanitar asupra instalaţiilor de neutralizare şi utilizare a re­
ziduurilor ...................................................................................................... 236
C a p i t o l u l V III. IG IEN A LOCUINŢEI (Conf. dr. Gr. Friptuleac) 238
Controlul sanitar p r e v e n t iv ................................................................................ 238
Alegerea terenului pentru construcţia l o c u i n ţ e l o r ................................. 238
Expertiza sanitară a proiectelor caselor de l o c u i t .......................... 239
Controlul sanitar la etapa de construire a caselor de locuit . . . 242
Controlul sanitar la etapa recepţionării tn exploatare a casei de locuit 244
Controlul sanitar curent .............................................................................. 245
Avizarea sanitară a caselor de l o c u i t ................................................... 245
Determinarea ambianţei termice în locuinţe ............................. 249
Controlul sanitar asupra încălzitului în locuinţe şi încăperile publice 259
Controlul sanitar asupra ventilaţiei în locuinţe şi clădirile publice 262
Determinarea vicierii aerului şi efectele asupra organismului 264
Controlul sanitar asupra iluminatului natural şi artificial în locuinţe şi
clădirile p u b l i c e ............................................................................................ 266
Determinarea iluminatului n a t u r a l ............................................................ 267
Determinarea iluminatului a r t i f i c i a l .......................................................... 272
Determinarea contaminării microbiene a a e r u l u i ................................... 275
C a p i t o l u l IX. IGIENA INSTITUŢIILOR MEDICO-SANITARE (Conf.
dr. Gr. F r i p t u le a c ) .............................................................................................. 279
Controlul sanitar p r e v e n t iv ............................................................................. 279
Controlul sanitar c u r e n t .............................................. ...................................... 283
C a p i t o l u l X. IGIENA INSTITUŢIILOR DE ÎNTREŢINERE A CU­
RĂŢENIEI CORPORALE (Conf. dr. Gr. F r i p t u le a c ) ................................. 290
Controlul sanitar p r e v e n t i v ............................................................................... 290
Controlul sanitar curent ........................................................................... 291
C a p i t o l u l XI. IGIENA AŞEZARILOR UMANE (Conf. dr. Gr. Frip­
tuleac) ................................................................................................................... 303
Controlul sanitar p r e v e n t iv ............................................................................... 303
Controlul sanitar c u r e n t ................................................................................... 316
Schema avizării sanitare a sistematizării, construcţiei şi salubrităţii existente
a aşezărilor u m a n e ............................................................................................. 317
C a p i t o l u l XII. IGIENA FACTORILOR FIZIC I IN CONDIŢIILE CEN­
TRELOR POPULATE (Conf. dr. Gr. F r i p t u l e a c ) ....................................... 319
Controlul sanitar asupra poluării s o n o r e ............................................... 319
Metodele de apreciere a poluării s o n o r e ..................................................... 325
Igiena radiaţiilor electromagnetice în mediul a m b i a n t .......................... 330
A n e x e ................................................................................................................ 333

Redactor: A. Rusnac ,
Redactor artistic: L. Cuşnirenco
Tehnoredactori: L. fucov, N. Duduciuc
Corector: E. Pistrui
Bun de tipar 14.IX.98. Format 60X90 Vig.
'Coli de tipar conv. 22,5. Coli editoriale 25,24. Comanda 69.
întreprinderea Editorial-Poligrafică «Ştiinţa», str. Academiei, 3;
or. Chişinău, MD 2028; Republica Moldova;
tel.: (3732) 73-96-16; 73-97-50; fax: (3732) 73-96-27.
Firma Editorial-Poligrafică «Tipografia Centrală», str. Florilor, 1;
or. Chişinău, MD 20Ш; Republica Moldova;
tel.: (0422) 49-55-32; 49-50-48