Universitatea POLITEHNICA din București

Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică

Școala de Doctorat Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice
Domeniul de doctorat: Inginerie și Management

TEZA DOCTORAT

CE RCE TA RI  PRI VI ND E FI CI E NTI ZA RE A  TE HNO LO GI CA 

SI  MA NA GE RI A LA  A  A DMI NI STRA TI E I  PU BLI CE  LO CA 
LE  PRI N CO NCE PTI A  SI  I MPLE ME NTA RE A  U NO R SI STE 

ME  DE  DI GI TA LI ZA RE  SPE CI FI CE 

Conducător de doctorat: Prof. Univ. Dr. Ing. IOANA Adrian

Doctorand: TRANDAFIR C. Ștefan-Paul

 2023

CU PRI NS

I NTRO DU CE RE .....................................................................................6

1 CA PI TO LU L 1 –NOTIUNI GENERALE DESPRE

ADMINISTRATIA PUBLICA

1.1 I mpo rta nța  și  re le va nța  te me i  a le se ...................................................................................8

1.2 I nve sti ga re a  li te ra tu ri i  de  spe ci a li ta te .............................................................................17
1.3 E xpli ca re a  co nce pte lo r....................................................................................................26

2 CA PI TO LU L 2 – Te hno lo gi i  i nfo rma ţi o na le  mo de rne  şi  ro lu l lo r în

a dmi ni stra ţi a  pu bli că........................................................................................32

2.1 Te hno lo gi a  i nfo rma ţi e i  su po rt a l so ci e tăţi i  i nfo rma ţi o na le .............................................33

2.2 I mpli ca ţi i  a le  so ci e tăţi i  i nfo rma ţi o na le  şi  so ci e tăţi i  cu no a şte ri i  în a dmi ni stra ţi a  pu bli că
40
2.3 Se rvi ci i  a le  so ci e tăţi i  i nfo rma ţi o na le  fo lo si te  în a dmi ni stra ţi a  pu bli că...........................43
2.4 Re ţe le  de  ca lcu la to a re  şi  i mpli ca ţi i le  a ce sto ra  în a dmi ni stra ţi a  pu bli că.........................54
2.5 I nte rne tu l şi  i mpli ca ţi i le  fo lo si ri i  sa le  în a dmi ni stra ţi a  pu bli că......................................68
2.6 U ti li za re a  I nte rne tu lu i  de  către  fu ncţi o na ru l pu bli c........................................................83

3 CA PI TO LU L 3 – CO NTRI BU ȚI I  PE RSO NA LE .......................97

3.1 O bi e cti ve  și  me to do lo gi a  ce rce tări i.  ...............................................................................97

3.2 Pre ze nta re a  ge ne ra lă a  i nsti tu ți e i.  ...................................................................................97
3.3 Pre ze nta re a  și  a na li za  do me ni u lu i  stu di a t – pre ze nta re a  re zu lta te lo r ce rce tări i  și  di scu ți i 
99
3.4 Pro gra mu l na ți o na l de  re fo rmă.....................................................................................109
3.5 Stu di u  de  ca z.................................................................................................................112

CO NCLU ZI I.  .........................................................................................13

BI BLI O GRA FI E.  ..................................................................................14
 I NTRO DU CE RE 

Te ma  a ce ste i  lu crări  îşi  pro pu ne  o  a na li ză a  no i lo r te hno lo gi i  i nfo rma ţi o na le , di ntre  ca re  a 
m a le s I nte rne tu l, a su pra  a dmi ni stra ti e i  pu bli ce . Ro mâni a  se  nu mără a cu m pri ntre  sta te le  U ni u ni i 
E u ro pe ne , a stfe l că a dmi ni stra ţi a  ro mâne a scă tre bu i e  să a i bă a ce le a şi  sta nda rde  cu  ce le  e u ro pe ne 
şi  să o fe re  se rvi ci i  ca li ta ti v co mpa ra bi le . A şte ptări le  pe  ca re  ce tăţe ni i  le  a u  de  la  a dmi ni stra ţi e  su 
nt ma ri , ce tăţe ni  co nsi de rând că se rvi ci i le  gu ve rna me nta le  a r tre bu i  să fi e  ce l pu ţi n la  fe l de  pe rfo
rma nte  ca  ce le  di n se cto ru l pri va t. De  a ce e a , tre bu i e  să fi m ca pa bi li  să fu rni zăm ma i  mu lte  se rvi 
ci i , ca re  vo r co ntri bu i  la  cre şte re a  co nfo rtu lu i  ce tăţe a nu lu i  şi  a  me di u lu i  de  a fa ce ri  în re la ţi a  cu  a 
dmi ni stra ţi a  pu bli că. U ti li za re a  no i lo r te hno lo gi i  va  co ndu ce  la  cre şte re a  e fi ci e nţe i  a dmi ni stra ţi i lo 
r pu bli ce  ce ntra le  şi  lo ca le , la  de bi ro cra ti za re  şi  u n răspu ns ma i  pro mpt a l i nsti tu ţi i lo r sta tu lu i , pre 
cu m şi  la  re du ce re a  co ru pţi e i .
I ntro du ce re a  şi  u ti li za re a  te hno lo gi i lo r i nfo rma ţi o na le  şi  de  co mu ni ca ţi e , co rbo ra te  cu  de 
zvo lta re a  e xpo ne nţi a lă a  I nte rne tu lu i  în to a te  do me ni i le  de  a cti vi ta te  a u  pro du s de ja  schi mbări  în
sti lu ri  de  a bo rda re , a bi li tăţi  şi  me nta li tăţi .
Po pu la ri za re a  I nte rne tu lu i  fa ce  po si bi l u n ve chi  i de a l a l gre ci lo r. E ste  vo rba  de  de mo cra ţi 
a  e le ctro ni că, a di că po si bi li ta te a  ce tăţe ni lo r de  a  co mu ni ca  a cti v şi  fără i nte rme di a ri  cu  i nsti tu ţi i le 
sta tu lu i . A stfe l pri n i nte rme di u l u nu i  si mplu  cli ck de  mo u se , ce tăţe a nu l po a te  o bţi ne  to a te  i nfo 
rma ţi i le  de  ca re  a re  ne vo i e  de spre  se rvi ci i le  o fe ri te  de  sta t, po a te  re a li za  o  se ri e  de  o pe ra ţi i  fără a 
fi  ne ce sa ră pre ze nţa  în fa ţa  u nu i  ghi şe u  în li mi te le  u nu i  pro gra m, po a te  me nţi ne  o  re la ţi e  pe rso na 
li za tă cu  i nsti tu ţi i le  sta tu lu i , to a te  a ce ste  be ne fi ci i  a vând a va nta ju l că se  o bţi n cu  co stu ri  re du se .
Pri n na tu ra  e i , a dmi ni stra ţi a  pu bli că de pi nde  întro  ma re  măsu ră de  co mu ni ca re . E a  se  întâlne şte 
între  di fe ri te le  ni ve lu ri  i e ra rhi ce  a le  a dmi ni stra ţi e i  pu bli ce , între  stru ctu ri  a fla te  pe  a ce la şi  ni ve l,
în ca dru l stru ctu ri lo r a dmi ni stra ti ve , între  a dmi ni stra ţi e  şi  e xe cu to ru l so ci a l, între  i nsti tu ţi i le  a dmi 
ni stra ţi e  pu bli ce  şi  a u to ri ta te a  po li ti că, între  a dmi nstra ţi a  pu bli că şi  me di u l so ci a l, în ge ne ra l,
între  fu ncţi o na ri i  pu bli ci , între  a ce şti a  di n u rmă şi  pa rte ne ri i  pu bli ci . U n a ct a dmi ni stra ti v pre su 
pu ne  i mpli ca re a  u nu i  ma re  nu măr de  fu ncţi o na ri , fi e ca re  di ntre  a ce şti a  spe ci a li za t întru n a nu mi t
do me ni u  şi  de pi nzând de  ce i la lţi , de o a re ce  pro du su l fi na l e ste  re zu lta tu l di re ct a l e fo rtu ri lo r co 
mbi na te  a le  di fe ri ţi lo r pa rti ci pa nţi  la  re a li za re a  a ce ste i  fi na li tăţi . Co mu ni ca re a  e ste  a şa da r de fi ni 
to ri e  în co o rdo na re a  a de cva tă şi  e fi ci e ntă a  a cti vi tăţi lo r ca ra cte ri za te  de  a stfe l de  co ne xi u ni , pro 
ce s de  co o rdo na re  pe ntru  ma te ri a li za re a  căru i a  e ste  ne ce sa ră co nstru i re a  u no r ca na le  de  co mu ni 

6
ca re  pri n ca re  i de i le , cu no şti nţe le  şi  e xi ge nţe le  să po a tă fi  tra nsmi se . Pe ntru  ca  o bi e cti ve le  vi za te 
să de vi nă re a li ta te , ma na ge me ntu l pu bli c tre bu i e  să se  a si gu re  că de ci zi i le  su nt tra nsmi se  tu tu ro r
ni ve lu ri lo r i e ra rhi ce . În plu s, e ste  di n ce  în ce  ma i  i mpo rta nt a tât pe ntru  a dmi ni stra ţi e , cât şi  pe 
ntru  cli e nţi i  a ce ste i a  de zvo lta re a  ca na le lo r de  co mu ni ca re  cu  lu me a  de  a fa ră. Su nt cre a te , în a ce st
mo d, co ndi ţi i le  ca  to t ce e a  ce  se  întâmplă în ca dru l stru ctu ri lo r a dmi ni stra ti ve  să fi e  co mu ni ca t
pu bli cu lu i , în ge ne ra l, şi  se gme nte lo r ţi ntă, în spe ci a l. Pe  de  a ltă pa rte , a dmi ni stra ţi a  be ne fi ci a ză
di n e xte ri o r de  i nfo rma ţi i le  ca re  îi  su nt ne ce sa re  în fi na li za re a  o bi e cti ve lo r.

7
 1 CA PI TO LU L 1 – STA DI U L CU NO A ȘTE RI I  ÎN DO ME NI U L
STU DI A T

1.1 I mpo rta nța  și  re le va nța  te me i  a le se 

Încă de  la  sfârşi tu l a ni lo r 1990 NMP a  a ju ns să fi e  a bo rda t ca  şi  mo de l spe ci a l de  tra nsfo 
rma re  a  si ste me lo r a dmi ni stra ti ve  ba za t pe  o  se ri e  de  do ctri ne  a dmi ni stra ti ve  a se mănăto a re  în ca 
re  a u  do mi na t pla nu ri le  re fo rme i  a dmi ni stra ţi e i  pu bli ce  în ma jo ri ta te a  ţări lo r O E CD. NPM se  re fe 
ră la  schi mbări le  stru ctu ra le , o rga ni za ţi o na le  şi  ma na ge ri a le  ca re  a u  a vu t lo c în se rvi ci i le  pu bli ce 
di n a ce ste  ţări . Ci tându -l pe  Po lli tt, NMP a  fo st în re pe ta te  rându ri  re cu no scu t că o  vi zi u ne , o  i de 
o lo gi e  său  o  gru pa re  a  u ne i  se ri i  de  a bo rdări  şi  te hni ci  ma na ge ri a le  NMP e ste , a şa da r, înţe le s a tât
ca  o  co ncre ti za re  a  i de i i  de  tra sfo rma re  în co nţi nu tu l pro ce su lu i  de  ma na ge me nt cât şi  ca  u n si ste 
m i de o lo gi c ba za t pe  va lo ri  a tra se  di n se cto ru l pri va t pe ntru  a  fi  i mple me nta te  în o rga ni za ţi i le  di n
se cto ru l pu bli c.1 Pro fe si o na li za re a  ma na ge me ntu lu i  pu bli c nu  se  po a te  re a li za  fără o  fu nda me nta 
re  a de cva tă a  stra te gi i lo r şi  po li ti ci lo r de  tra i ni ng în do me ni u l re su rse lo r u ma ne . E ste  bi ne cu no 
scu t fa ptu l că a dmi ni stra ţi i le  o cci de nta le  a lo că a nu a l a pro xi ma ti v 5% di n co stu ri le  cu  re su rse le  u 
ma ne  pe ntru  pre găti re a  a ce sto ra . Ce le  ma i  mu lte  pro gra me  de  tra i ni ng a u  u n ca ra cte r pra cti c şi  su 
nt bi ne  a rti cu la te  în co nţi nu tu l stra te gi i lo r glo ba le  şi  i nsti tu ţi o na le . O  a ltă co o rdo na tă i mpo rta ntă
vi ze a ză de zvo lta re a  si ste mu lu i  ca ri e re i , a co rdându -se  o  a te nţi e  de o se bi tă de zvo ltări i  a pti tu di ni lo r
şi  e xpe ri e nţe i  pe rso a ne lo r ca pa bi le , înca dra te  în a u to ri tăţi le  a dmi ni stra ti ve  şi  i nsti tu ţi i le  pu bli ce .
A ce sto r ca te go ri i  de  pe rso a ne , în ti mp, li  se  a co rdă co mpe te nţe  ma i  ma ri  pe ntru  a  de sfăşu ra  o  ga 
mă va ri a tă de  a cti vi tăţi  chi a r şi  în i nsti tu ţi i  sa u  a u to ri tăţi  pu bli ce  di fe ri te , pe ntru  a  cre a  u n co rp de 
fu ncţi o na ri  pu bli ci  cu  o  vi zi u ne  si ste mi că şi  u n gra d ma i  ma re  de  fle xi bi li ta te  în e xe rci ta re a  fu 
ncţi i lo r pu bli ce .2
Tra di ţi o na l, ce tăţe ni i  a ve a u  a cce s la  se rvi ci i le  gu ve rna me nta le  nu ma i  la  u n ghi şe u  sa u 
într-u n bi ro u . O da tă cu  bo o m–u l te hno lo gi c a l se co lu lu i  a l XX-le a  ca re  s-a  împle ti t pe  pla n po li ti 
c cu  a fi rma re a  di n ce  în ce  ma i  pu te rni că a  i de i lo r li be ra le  de spre  u n sta t mi ni ma l, pa zni c de  no a 
pte  a l de mo cra ţi e i , a vând ca  a tri bu te  fu rni za re a  de  se rvi ci i  către  ce tăţe ni i  plăti to ri  de  ta xe  şi  i mpo 

1
Androniceanu, A. (2016) Management public: studii de caz din institutii si autoritati ale administratie publice. Ed.
a 3-a. Bucuresti: Editura Universitara, p.4.
2
Androniceanu, A. (2017), Tendinţe noi în managementul public internaţional şi oportunitatea adaptării şi
implementării lor în instituţiile publice din România, p.3.
8
zi te , co nce ptu l de  gu ve rna re  a  su fe ri t mu ta ţi i  se mni fi ca ti ve . Te hno lo gi a  i nfo rma ţi e i  re pre zi ntă de 
câte va  de ce ni i  no u a  pro vo ca re  a  e co no mi e i  mo ndi a le . Pro gre se le  ra pi de  în a ce st do me ni u  i nflu e 
nţe a ză di n ce  în ce  ma i  mu lt mo du l în ca re  trăi m, lu crăm, învăţăm sa u  ne  di străm. Pri n i mpa ctu l
pro fu nd a su pra  so ci e tăţi i  fe no me nu l e ste  u na ni m a pre ci a t ca  o  trăsătu ră a  no i i  re vo lu ţi i  i ndu stri a 
le  so ci e ta te a  i nfo rma ţi o na lă. Co nce ptu l de  so ci e ta te  i nfo rma ţi o na lă3, a  de ve ni t cu no scu tă în a ni i 
1990, fi i nd de  fa pt, o  e xte nsi e  na tu ra lă a  i de i lo r ma i  ve chi  cu  pri vi re  la  a pa ri ţi a  so ci e tăţi i  po st-i 
ndu stri a le , în ca re  e co no mi a  ba za tă pe  pro du cţi e  e ste  tre pta t înlo cu i tă de  e co no mi a  ba za tă pe  se 
rvi ci i . În co ntra st cu  so ci e ta te a  i ndu stri a lă, so ci e ta te a  po st-i ndu stri a lă se  ba ze a ză pe  cu no a şte re ,
şi  nu  pe  mu ncă. Cu no a şte re a , înde o se bi  cu no a şte re a  şti i nţi fi că şi  pra cti că, de vi ne  pri nci pa lu l mi 
jlo c de  pro du cţi e  în so ci e ta te a  po st-i ndu stri a lă, a şa  cu m ca pi ta lu l şi  mu nca  a u  co nsti tu i t re su rse le 
stra te gi ce  şi  de  de zvo lta re  a  so ci e tăţi i  i ndu stri a le . În ci u da  a ce sto r di fi cu ltăți  su bsta nți a le , e ste  e vi 
de nt că re ce nt a  a vu t lo c o  schi mba re  se mni fi ca ti văa u  a vu t lo c în si ste me le  pu bli ce  de  ma na ge me 
nt a le  u no r țări  a va nsa te  i nflu e nte . Se tu l i nte le ctu a l și  pra cti c do mi na nt a l co ndu ce ri i și  i de i le  de 
gu ve rna re  di n u lti me le  do u ă de ce ni i , no u l ma na ge me nt pu bli c, a re  în mo d e se nți a la  mu ri t în a pă.
4

A ce a stă sche mă co gni ti vă și  de  re fo rmă e ste  încă pe  li ni a  de  plu ti re  și  o  mi no ri ta te  a  a ce 
ste i a e le me nte le  su nt încă în cu rs de  de zvo lta re  în mo d a cti v. Da r a u  fo st părți  che i e  a le  me sa ju lu i 
re fo rme i  NPM i nve rsa t de o a re ce  a ce ste a  du c la  de za stre  po li ti ce , i a r a lte  părți  ma ri  su nt blo ca te .
A de se a  a ce ste a i no va ți i le  a nte ri o a re  su nt i nca pa bi le  a cu m să fi e  u șo r i nve rsa te . Chi a r și  ce i  ma i 
pu te rni ci  a vo ca ți  a i  lo ra cu m se  a ște a ptă ca  a ce ste a  să a i bă u n i mpa ct re du s a su pra  mo di fi cări i  e fi 
ca ci tăți i  glo ba le  a  gu ve rnu lu i .Pra cti ci le  NPM su nt i nsti tu ți o na li za te  pe  sca ră la rgă și  vo r co nti nu 
a , a șa  cu m a  făcu t și  NPM să nu  înlo cu i a scă e le me nte le  ma ri  a le  o rto do xi i lo r a nte ri o a re  de  ma na
ge me nt pu bli c, u ne o ri  ca ra cte ri za te ca  a dmi ni stra ți e  pu bli că pro gre si vă sa u  PPA . În plu s, I de i le 
NPM câști gă încă i nflu e nță în țări  ma i  de gra bă re zi ste nte , cu m a r fi  Ja po ni a  sa u  I ndi a , chi a r da că
u ni i  e ntu zi a ști  a i  NPM se  îndo i e sc de  e i a pli ca bi li ta te  a co lo . Da r NPM nu  ma i  e ste  no u . Ma i  de 
gra bă, e ste  a cu m ve che  de  do u ăze ci  de  a ni se t de  i de i  de  ma na ge me nt pu bli c. Chi a r și  a na li ști i  si 
mpa ti ci  cu  NPM a u  fo st de te rmi na ți  să re cu no a scă a ce st lu cru e ste  de  vârstă mi jlo ci e  și  ge ne re a ză
re zu lta te  se cu nda re  ne ga ti ve , de și  a ce ste a  încă re zi stădo ve zi  a le  se ne sce nte i  sa le . 5

3
Conceptul de societate informaţională a apărut în Japonia, fiind prima dată introdus de Yomeji Masuda, în anii
1970
4
Lallana, E., mGovernment and eDemocracy, Ideacorp, Philippines, 2019., p. 141
5
Patrick, D.(2017), New Public Management Is Dead—Long Live Digital-Era Governance, London School of
Economics and Political Science, p.6.
9
 De se mne a ză e le me ntu l ce ntra l a l so ci e tăţi i  po st-i ndu stri a le : i nfo rma ţi a , su b o ri ce  fo rmă—
hârti e , su po rt ma gne ti c, o pti c, mi cro fi şe  şi  mi cro fi lme , sa u  de ţi nu tă di re ct de  fa cto ru l u ma n.

BI BLI O GRA FI E 

1. Bha tna ga r, S., E -Go ve rnme nt: fro m vi si o n to  i mple me nta ti o n: a  pra cti ca l gu a i d wi th ca se  stu 
di e s, Sa ge  Pu bli ca ti o n I ndi a , Ne w De lhi , 2018
2. Bo tte rma n, M., Schi ndle r, Stu dy o n e Go ve rnme nt sce na ri o s fo r 2020 a nd the  pre pa ra ti o n o f
the  2015 A cti o n Pla n, Ra nd E u ro pe , Bru xe lle s, 2018
3. Cla u di u  Mo i se scu , A pro a pe  to tu l de spre  I nte rne t, E d. Ca rte a  de  bu za na r, Bu cu re şti 
4. Co nsta nti n A . Bo b, Si ste me  i nfo rma ti ce  în co me rţ, E d. A SE , Bu cu re şti , 2017, pa g. 9
5. Co nsta nti n Pe tra ru , A u re l Ga bri e l Si mi o ne scu , Ma na ge me nt pu bli c şi  a dmi ni stra ţi e , E d. I nde 
pe nde nţa  E co no mi că, Pi te şti , 2017, pa g.118-pa g.120.
6. Da n Ni ca , Gu ve rn, Ce tăţe a n, So ci e ta te  I nfo rma ţi o na lă, pa g.15-18
7. Do i na  Ba nci u , E -ta xe  pri n i nfo chi o şc, E d. Te hni că, 2016, Bu cu re şti .
8. Gri ffi n, D., Ha lpi n, E ., De ve lo pme nts i n e -go ve rnme nt: a  cri ti ca l a na lysi s, I O S Pre ss, A mste 
rda m, 2019
9. Jo e  Kra yna k, I nte rne t în i ma gi ni , E d. Te o ra , Bu cu re şti , tra du ce re  de  Ra du  Bi ri ş.
10. Ko tsi o po u lo s, I ., Pa pa ro i da mi s, N., e Go ve rnme nt e vo lu ti o n to wa rds 2020 Re po rt, E u ro pe a n
Dyna mi cs, Bru xe lle s, 2019
11. La lla na , E ., mGo ve rnme nt a nd e De mo cra cy, I de a co rp, Phi li ppi ne s, 2019
12. La u , E ., E -Go ve rnme nt fo r be tte r go ve rnme nt, O E CD Pu bli shi ng, Pa ri s, 2019
13. Li nda  Bi rd, I nte rne t-ghi d co mple t de  u ti li za re , E d. Co ri nt, Bu cu re şti , 2018.
14. Ma lki a , M., e Tra nsfo rma ti o n i n go ve rna nce : ne w di re cti o ns i n go ve rnme nt a nd po li ti cs, I de a 
Gro u p Pu bli shi ng, U K, 2018
15. Ma ri a  Fi li p, Cătăli n Vlădu ţ Gra ma , Da ni e l Ho mo ci a nu , Te hno lo gi i  i nfo rma ţi o na le  pe ntru  a 
dmi ni stra ţi a  pu bli c, E d. Se dco m Li bri s, I a şi , 2017.
16. Mi cu -Ghi lc, B., Gu ve rna re a  e le ctro ni că, Re vi sta  I nfo rma ti că E co no mi că, Nr. 1, A nu l 2016
17. O E CD, Re thi nki ng e -go ve rnme nt se rvi ce s: u se r-ce ntre d a ppro a che s, O E CD Pu bli shi ng, Pa ri
s, 2019
18. O E CD, E -Go ve rnme nt a s a  To o l fo r Tra nsfo rma ti o n, O E CD Pu bli shi ng, Pa ri s, 2019

10
19. Pa tri ci u  V, Ci pto gra fi a  şi  se cu ri ta te a  re ţe le lo r de  ca lcu la to a re , E d. Te hni că, Bu cu re şti , 2017,
pa g.26-28
20. Păce şi lă, M., Se rvi ci i le  de  gu ve rna re  e le ctro ni că la  ni ve l e u ro pe a n- ca ra cte ri sti ci  şi  te ndi nţe ,
Re vi sta  Ce rce tări  pra cti ce  şi  te o re ti ce  în Ma na ge me ntu l U rba n, Nr. 5, 2019
21. Ro wle y, J., e -Go ve rnme nt sta ke ho lde rs- Who  a re  the y a nd wha t do  the y wa nt?, Re vi sta  I nte 
rna ti o na l Jo u rna l o f I nfo rma ti o n Ma na ge me nt, Nr. 31, 2016
22. Re nte a ,C., Fo ku s, F., E U  Se rvi ce s Di re cti ve - De si gh A ppro a che s fo r Ro ma ni a , Re vi sta  I nfo 
rma ti că E co no mi că, Nr. 4, 2016
23. She rry Ki nko ph, Je nni fe r Fu lto n, O ffi ce  XP în i ma gi ni , E d. Te o ra , Bu cu re şti , tra du ce re  de  A 
na  Co sta che .
24. So fi a  E le na  Co le sca , I nte rne t în a dmi ni stra ţi a  pu bli că, E d. E co no mi că, 2016, Bu cu re şti .
25. Su rce l Tra i a n, Sfro ni e  Ghe o rghe , Re ve i u  A dri a na , Ba ze le  i nfo rma ti ci i  E co no mi ce , E d. Ca li 
pso , 2017, Bu cu re şti , pa g.26.
26. Tu do r Pe ndi u c, Ma na ge me ntu l în a dmi ni stra ţi a  pu bli că lo ca lă, E d. I nde pe nde nţa  E co no mi 
că, Pi te şti , 2017, pa g. 240.
27. Va si la che , D., Gu ve rna re a  e le ctro ni că- o  i ntro du ce re , Ca sa  Cărţi i  de  Şti i nţă, Clu j-Na po ca ,
2016
28. E u ro pe a n Co mmi ssi o n, Stu dy o n the  me a su re me nt o f e Go ve rnme nt u se r sa ti sfa cti o n a nd i 
mpa ct, De lo i tte  Co nsu lti ng a nd I ndi go v, Bru ssle s, 2016
29. E U RE XE MP, Do e s e -Go ve rnme nt Pa y O ff?, Ca pge mi ni  a nd TNO , E u ro pe a n Pu bli c A dmi ni
stra ti o n Ne two rk (E PA N), 2018
30. Scho ll, H., E -Go ve rnme nt: I nfo rma ti o n, Te chno lo gy a nd Tra nsfo rma ti o n, A MI S, Ne w Yo rk,
2018
31. Ca pge mi ni , I DC, Ra nd E u ro pe , So ge ti , DTi , Di gi ti zi ng Pu bli c Se rvi ce s i n E u ro pe : Pu tti ng a 
mbi ti o n i nto  a cti o n, 2018
32. Ca pge mi ni , I DC, Ra nd E u ro pe , So ge ti , DTi , Sma rte r, Fa ste r, Be tte r e Go ve rnme nt, 2019
33. Co le sca , S., A sse ssme nt o f the  Qu a li ty o f the  Ro ma ni a n U rba n We b Si te s, Re vi sta  I nfo rma ti 
că E co no mi că, Nr. 2, 2019
34. Co rta da , J., Di jkstra , S.,Go ve rnme nt 2020 a nd the  pe rpe tu a l co lla bo ra ti o n ma nda te , I BM I 
nsti tu te  fo r Bu si ne ss Va lu e , 2016

11
12